CZU:348.

224
CRIME SCENE INVESTIGATION. CASES STUDY
1
D. BULGARU-ILIESCU, 2T. IOV, 3D. BULGARU-ILIESCU
1UMF Iasi
2Institute
of Forensic Medicine of Iasi
3University of European Political and Economic Studies „Constantin Stere", Chisinau

Abstract.The cases presented here are pretty difficult in terms of choosing the kind of death,
either crime or suicide. Them complexity demonstrates the importance of collaboration between
forensic medicine and law institutions. When the forensic pathologist is not asked to be team member
investigating the crime’s place, error or misinterpretations could occur. Using all data, the murderers
were found for all cases.
Key words: kind of death, research on site, murderer identification.

INTRODUCERE
Una din cele mai importante probleme în cazul unui cadavru găsit spânzurat este stabilirea
caracterului vital al şanţului de spânzurare, având în vedere posibilitatea disimulării unei crime prin
spânzurarea cadavrului. Prezenţa şanţului de spânzurare nu demonstrează că moartea a fost consecinţa
spânzurării, deaoarece cadavrul a putut fi spânzurat în scopul unei simulări. Spânzurarea în
majoritatea cazurilor este o sinucidere. Rar au fost înregistrate cazuri de omucidere a căror victime
sunt persoane ce nu pot opune rezistenţă. În cazul nostru imposibilitatea de a opune rezistenţă se
rezumă la faptul că persoana era decedată. Se va examina atent şanţul de spânzurare, dispunerea şi
orientarea acestuia, corespondenţa între morfologia sa şi caracteristicile laţului folosit. În cazurile în
care se folosesc laţuri cu circulare multiple, cel puţin una dintre ele poate avea traiect orozontal, ceea
ce ridică problema diagnosticului diferenţial cu strangularea disimulată. Se urmăresc şi alte leziuni
traumatice externe în afara şanţului de spânzurare, precizându-se mecanismul de producere pentru a
evidenţia eventualele cazuri de disimulare (Abdo Salem, Trâmbiţaşu, A., Marinescu, M. 2007).
Șanţul de spânzurare este plasat de cele mai multe ori în treimea superioară a gâtului deasupra
cartilajului tiroid şi mult mai rar în treimea mijlocie sau inferioară. Direcţia şanţului de spânzurare
este oblic ascendentă către nod, cu excepţia spânzurărilor incomplete, când corpul are o poziţie
orizontală. Şanţul de spânzurare se întrerupe la nivelul nodului (excepţie laţ cu nod culant), adâncimea
este inegală (mai mare în partea opusă a nodului). În cazul strangulării, la examenul extern vom
constata ca şi la spânzurare, un şanţ, care însă se deosebeşte de şanţul de spânzurare, prin faptul că
este situat, în general sub cartilajul tiroid, are o direcţie orizontală, este o circulară completă şi are o
adâncime uniformă. (Dermengiu, D. 2002) Pot exista şi cazuri de strangulări cu circulare incomplete
realizându-se şanţuri incomplete. În strangulare, la examenul extern vom constata, în afara şanţului
caracteristic, şi alte leziuni traumatice care reflectă lupta care s-a dat între victimă şi agresor
(excoriaţii, echimoze, plăgi) (Beliş, V. 2002). În ştrangulare urmată de spânzurare disimulatoare se
găsesc leziuni joase cu caracter vital şi leziuni de spânzurare înalte. Tanatogeneza în ştrangulare
seamănă cu a spânzurării, cu menţiunea că la ştrangulare mecanismul anoxic şi cel hemodinamic se
situează pe primul plan, prin comprimarea făcută mai lent, deci acţiunea asupra plexurilor nervoase
cervicale nu este atât de brutală (Dragomirescu, V. T. 1996).
Cercetarea la locul faptei este cu atât mai dificilă cu cât fapta prezintă caracter de premeditare,
și în ultimă instanță, este planificată și dusă la îndeplinire de către un membru al familiei, eventual
un copil. Patricidul nu este o faptă nouă, specifică unei culturi anume (Boots, D. P, Heide, K.M.,
2006), fiind raportate cazuri în diverse colțuri ale lumii (Sahin, E., Sahin, M.F., Tavasli, A., Gul,
M.C., Seyhan, O.F., Demirbuga, S., Aliustaoglu, F.S., 2016; Kathleen, M., Heide, A. 2007; Marleau,
J.D., Webanck, T. 1997). Există statistici semnificative pe această temă, și raportări în literatură
despre membrii ai familiei ce au produs prin acte de violență decesul unuia sau ambilor părinți.
Analizele operate pe cazuri de paricid au avut ca scop identificarea de tipare comportamentale
(West, S., G. 2010) sociale și medicale ce au produs astfel de fapte antisociale. Cei implicați ca și

460
autori ai faptelor erau fie fete fie băieți (Bourget, D., Gagné, P., et alș. 2007; Hillbr, M., Traci, C.
2007), adesea majori. În multe cazuri au fost confirmate probleme psihiatrice (Malmquist, C. P.,
2010), traume în copilărie, abuzuri din partea adulților (Millaud, F., Auclair, N., Meunier, D. 1996),
internări multiple în instituții medicale specifice (Grattagliano, I., Greco, R. 2015).

MATERIAL ȘI METODĂ
Lucrarea este bazată pe o crimă dublă ce a pus probleme deosebite în identificarea și stabilirea
cu certitudine a autorilor faptelor. Metoda de analiză este de tip studiu de caz.

REZULTATE ȘI DISCUȚII
Cazul este împărțit în 2 subcazuri, fiecare prezentând inițial context propriu, ulterior crima
dublă fiind conturată cu certitudine de către anchetatori, într-un efort comun cu medicul legist.
Din primele date de anchetă rezultă că cele două victime trăiau în concubinaj fiind găsite
decedate în acelaşi apartament. De asemeni a fost găsit şi un bilet din care rezulta că persoana de sex
femenin şi-a omorât concubinul după care s-a spânzurat cu un cablu de o ţeavă din holul
apartamentului. De la prima vedere cazul părea „banal”, iar din primele cercetări, nu exista nici o
suspiciune, veridictul fiind de crimă cu sinuciderea autorului. Cu ocazia cercetării la locul faptei,
medicul legist a avut ca obiective stabilirea faptului dacă este vorba de o moarte prin asfixie şi în al
doilea rând stabilirea formei de asfixie şi agentul producător.
Aşadar, atunci când medicul legist, nu este solicitat să participe la cercetarea locului faptei, în
echipă complexă, pot apare erori sau interpretări unilaterale, care nu sunt conforme cu realitatea.
Cazul 1
Cadavrul aparţine unei persoane de sex masculin, cu talie medie, constituţie normostenică, în
vârstă de 49 ani, cu identitate cunoscută.
Examen anatomo-patologic macroscopic a relevat excoriaţii (umăr stâng); plăgi tăiate şi
înjunghiate sprâncenar, unghi extern ochi drept, mandibulare, cervicale, toracice, antebraţ stâng,
articulaţia pumnului drtept, mână dreaptă; stază cerebrală; secţionare pachet vasculo-nervos
laterocervical bilateral; fractură corn hioidian drept; fractură corp vertebral C5, secţionare cartilaj
condro-costal C3, C6 stâng, hemotorax 600 ml sânge lichid amestecat cu cheaguri, hemopericard 200
ml sânge lichid amestecat cu cheaguri, trei plăgi pericardice pe faţa anterioară de 5,0 cm., 3,5 cm şi
1,0 cm lungime, plagă cardiacă de forma literei “V” cu laturele de 0,6 cm lungime fiecare faţa
anterioară
De la cadavru s-au recoltat sânge şi urină pentru determinarea alcoolemiei şi alcooluriei cu
valori de 0 g%o, sânge pentru determinarea grupei sanguine şi fragmente de organe pentru examenul
anatomo-patologic microscopic. Examenul anatomo-patologic microscopic a stabilit următoarele : pe
secţiunile efectuate din fragmentul de cord trimis pentru examinare se constată un traiect hemoragic
ce interesează epicardul, ţesutul conjunctivoadipos şi o porţiune redusă din miocardul subjacent.
Cazul 2
Cadavrul aparţine unei persoane de sex feminin, cu talie medie, constituţie normostenică, în
vârstă de 36 ani, cu identitate cunoscută.
Examenul anatomo-patologic macroscopic a relevat şanţ de spânzurare cervical 1/3 superioară,
de culoare galbui-maronie, cu lăţimea maximă cervical lateral stânga de aproximativ 1,7 cm. şi
adâncime de 0,2-0,3 cm, oblic ascendent către nod, întrerupt la nivelul nodului situat laterocervical
dreapta pe o porţiune de 4,5 cm, şanţ de ştrangulare cervical inferior, circular, neîntrerupt, de culoare
maronie, pergamentat, cu lăţime de aproximativ 1,7 cm, excoriaţie piramidă nazală, echimoză
regiunea geniană dreaptă, plagă contuză la limita dintre roşul buzei inferioare şi mucoasa vestibulară,
infiltrat hemoragic epicranian, infiltrate hemoragic cervical, fractură de coarne hioidiene.
De la cadavru s-au recoltat sânge şi urină pentru determinarea alcoolemiei şi alcooluriei cu
valori de 0 g%o, sânge pentru determinarea grupei sanguine şi fragmente de organe pentru examenul
anatomo-patologic microscopic. Examenul anatomo-patologic microscopic a stabilit următoarele:
tegument din regiunea cervicală cu prezenţa infiltratului hemoragic în ţesutul conjunctivo-adipos
perimuscular care pătrunde şi intramuscular. Pe alt fragment de tegument cervical nu se constată

461
prezenţa vreunui infiltrat hemoragic. Pe numeroase preparate efectuate din ţesuturile moi
perihioidiene nu s-a constatat prezenţa infiltratului hemoragic.
Din datele de anchetă suplimentare a rezultat că unul dintre autori era chiar fiul victimei
înjunghiate cooptând pe încă doi coautori. Crima s-a dovedit a fi premeditată. Fiul victimei a
planificat asasinarea tatălui său cu 2 săptămâni anterior comiterei crimei. În prealabil l-a sunat pe tatăl
său să se convingă că era acasă. Au pătruns în imobil cu acceptul victimei înjunghiate sub pretextul
că au nevoie de calculator. În timp ce victima era aşezată în faţa calculatorului unul dintre coautori
care era în spatele lui a încercat să-l electrocuteze, fără însă a obţine rezultatul aşteptat. Atunci fiul
său i-a aplicat multiple lovituri în partea superioară a corpului cu un briceag fiind ajutat de către cei
doi coautori, unul fiind înarmat cu un cuţit de bucătărie şi celălalt cu briceagul fiului. Victima
decedând la scurt timp, a fost pus în lada patului din camera unde a avut loc altercaţia. Au aşteptat pe
cea de a doua victimă, care a ajuns acasa la 10 minute după crimă. Fiul victimei înjungiate a permis
pătrunderea celei de a doua victime în imobil în timp ce ceilalţi doi coatori erau ascunşi în cameră. A
apucat-o cu mâna dreaptă de după gât, iar cu mâna stângă i-a acoperit gura să nu ţipe. Ceilalţi doi au
luat victima de mijloc şi de picioare, culcând-o jos, în timp ce el a sugrumat-o cu mâinile apoi cu un
cablu telefonic. Apoi toţi trei au improvizat un laţ atipic, legat de ţeava de gaz metan din faţa
bucătăriei în hol, unde au ridicat cadavrul simulând o sinucidere. Fiul victimei a scris biletul de adio,
a căutat bani prin casă şi în geanta victimei sugrumate. Toţi trei au şters urmele de sânge din hol.
Ulterior schimbându-şi hainele, au plecat cu autoturismul victimei înjunghiate.
În procesul cercetării locului faptei, au fost ridicate mai multe urme, în vederea efectuării
constatării tehnico-ştiinţific biocriminalistice. Au fost prezente mai multe profile genetice. Urma de
sânge de pe chiuveta din baie şi din cada din baie prezenta un amestec de profile genetice care
proveneau de la victima înjungiată şi unul dintre autori. Pe cablul de spânzurare şi în depozitul
subunghial, recoltat de la degetul mare, arătător şi mijlociu stânga al victimei spânzurate s-a
descoperit un amestec de profile genenice ce provineau de la victimă şi doi dintre autori. Pe tastatura
calculatului din straturile superficiale ale tastelor utilizate numai pentru scrierea textului ridicat de la
faţa locului (biletul de adio) au fost descoperite amestecuri de profile genetice, ce provineau de cele
două victime şi unul dintre autori. Pe volanul autoturismului a fost descoperit profilul genetic al unui
autor. Urma papilară, ridicată de pe lada recamierului în care a fost găsită victima înjunghiată, a fost
creată de relieful papilar al palmei de la mâna stângă a unuia dintre autori.
De asemeni, au fost efectuate expertize medico-legale psihiatrice învinuiţilor.
Autorul afirmă că în copilărie a fost internat într-o clinică psihiatrică pentru tulburări de
comportament şi a suferit un traumatism cranio-cerebral. A mai fost cercetat pentru tentativă la
înşelăciune. S-a concluzionat că prezintă tulburare de personalitate de tip instabil. Păstrează
capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale. Are discernământ
păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Coautorul 1 neagă internări în spitale de psihiatrie. Fără antecedente penale. Nu recunoaşte
fapta pentru care este cercetat. S-a concluzionat că nu prezintă tulburări psihice de natură a-i aprecia
capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale. Are
discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Coautorul 2 afirmă că a avut trei internări într-un spital de psihiatrie, pentru tulburări de
comportament. Este recidivist, fiind condamnat pentru vătămare corporală. În legătură cu fapta pentru
care este cercetat afirmă că s-a produs în urma unui conflict cu victimele. S-a concluzionat că prezintă
tulburare de personalitate de tip antisocial. Păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a
conţinutului şi consecințelor faptelor sale.

CONCLUZII
Moartea persoanei de sex masculin a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienţei cardio-
respiratorii acute, consecinţa hemoragiei masive externe, hemotoraxului şi hemopericardului masiv
în cadrul unui traumatism toracic (plăgi înjunghiate pericardice şi cardiace cu secţiune cartilaje
condro-costale). Mai prezenta un traumatism facial (multiple plăgi tăiate) şi un traumatism cervical
(plăgi tăiate cu secţionare pachet vasculo-nervos bilateral, fractură de corp vertebral C5, fractură corn

462
hioidian drt.). Aspectul şi topografia leziunilor pledează pentru posibilitatea producerii lor prin loviri
active repetate cu corp tăietor-înţepător (posibil cuţit).
Moartea persoanei de sex femenin a fost de asemenea violentă. Ea s-a datorat insuficienţei
respiratorii acute, consecinţa comprimării căilor respiratorii superioare şi ale formaţiunilor vasculo-
nervoase ale gâtului cu un laţ dur prin ştrangulare. Leziunile cranio-faciale au fost produse prin loviri
active repetate cu obiecte contondente.
Toţi cei trei inculpaţi aveau discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care sunt cercetaţi,
aspect confirmat de către comisia de psihiatrie medico-legală.
Fapta comisă de către fiul victimei de sex masculin şi a celor doi prieteni a întrunit elemente
constitutive ale infracţiunii de „omor calificat cu premeditare, din interes material, asupra unei rude
apropiate şi omor deosebit de grav, prin cruzimi asupra a două persoane”. Importanța analizelor la
fața locului a fost confirmată în cazul acestei duble crime, conlucrarea dintre echipa de investigatori
criminaliști și medicul legist ducând în final la identificarea adevăraților autori.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. SALEM, Abdo, TRĂMBIȚAȘU Al., MARINESCU, M. Particularităţile activităţii medico-legale în
cercetarea la faţa locului. Revista Română de Medicină Legală, vol. XV, nr. 3, 2007
2. DERMENGIU, D. Patologie medico-legală. Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2002, pag.
247
3. BELIȘ, Vl. Medicina legală în practica judiciară. Ed. Juridică, Bucureşti, pag. 163-168
4. Virgil-Tiberiu Dragomirescu, „Tratat de medicină legală odonto-stomatologică”, Ed. ALL, Bucureşti,
1996, pag. 134
5. BOOTS, DP, HEIDE, K. M. Parricides in the media: a content analysis of available reports across
cultures, Int J Offender Ther Comp Criminol. 2006 Aug;50(4):418-45.
6. SAHIN, E., SAHIN, M. F., TAVASLI, A. Turkey: A descriptive study. J Forensic Leg Med. 2016
Apr;39:151-5. doi: 10.1016/j.jflm.2016.01.024. Epub 2016 Feb 10.
7. KATHLEEN, M. HEIDE, A. Comparative Analysis of Media Reports of U.S. Parricide Cases With
Officially Reported National Crime Data and the Psychiatric and Psychological Literature, International
Journal of Offender Therapy and Comparative Criminology 51(6) December 2007 646-675
8. MARLEAU, J. D, WEBANCK, T. Parricide and violent crimes: a Canadian study, Adolescence. 1997
Summer;32(126):357-9
9. WEST, Sara G. Parricide: Characteristics of sons and daughters who kill their parents, Current
Psychiatry. 2010 November;9(11):20-38
10. BOURGET, D., GAGNE, P., LABELLE, M.‐E. Parricide: A Comparative Study of Matricide
Versus Patricide, Journal of the American Academy of Psychiatry and the Law Online September
2007, 35 (3) 306-312
11. HILLBR, M., TRACI, C. Commentary: Parricides - Unanswered Questions, Methodological
Obstacles, and Legal Considerations, Journal of the American Academy of Psychiatry and the Law
Online September 2007, 35 (3) 313-316
12. MALMQUIST, C. P. Adolescent Parricide as a Clinical and Legal Problem, Journal of the American
Academy of Psychiatry and the Law Online March 2010, 38 (1) 73-79
13. MILLAUD, F., AUCLAIR, N., MEUNIER, D. Parricide and mental illness. A study of 12 cases, Int
J Law Psychiatry. 1996 Spring;19(2):173-82.
14. GRATTAGLIANO, I., GRECO, R., Di Vella G, Campobasso CP, Corbi G, Romanelli
MC, Petruzzelli N, Ostuni A, Brunetti V, Cassibba R., Parricide, abuse and emotional processes: a review
starting from some paradigmatic cases, Clin Ter. 2015;166(1):e47-55. doi: 10.7417/T.2015.1809.

463