Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bilant de Mediu Nivel II
Bilant de Mediu Nivel II
si
RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II
pentru sondele apartinand Parcului 1 Otesti
FC (Grup de zacaminte) Mamu Otesti
1 INTRODUCERE
Prezenta lucrare reprezinta Bilantul de mediu Nivel II si Raportul la Bilantul de Mediu Nivel II pentru
sondele apartinand Parcului 1 Otesti, aflate in proprietatea S.C. PETROM S.A., Grup de zacaminte
Mamu - Otesti si a fost efectuata in baza contractului incheiat intre PETROM S.A. in calitate de
beneficiar si Halcrow Romania SRL in calitate de elaborator.
Bilantul de mediu Nivel II a fost elaborat in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a
Guvernului (OUG) nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2006 si
modificata si completata de OUG nr. 57/2007 si OUG nr. 114/2007, ale Ordinului nr. 184/1997 al
M.A.P.P.M., privind “Procedura de realizare a bilanturilor de mediu”, Anexa A3, respectiv A.3.1.,
completat si modificat de Ordinul nr. 709/1999, si ale Ordinului nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. privind
"Reglementarea evaluarii poluarii mediului", modificat de Ordinul nr. 592/2002.
La intocmirea Bilantului de mediu Nivel II si a Raportului la Bilantul de mediu Nivel II s-au avut in
vedere urmatoarele elemente:
Datele puse la dispozitie de beneficiar:
Bilantul de mediu si Raportul la Bilantul de mediu nivel I pentru Sectia III Otesti, elaborat de
catre WSP ENVIRONMENTAL /S.C. Lajedo S.R.L. Ploiesti in anul 2006, puse la dispozitie
de catre beneficiar;
Raportul la Bilantul de mediu nivel II pentru Parcul 1 Cungrea (Otesti), elaborat de catre WSP
ENVIRONMENTAL/S.C. Lajedo S.R.L. Ploiesti in anul 2006, pus la dispozitie de catre
beneficiar;
Date obtinute de Halcrow:
Informatiile culese din teren (in perioada iunie – august 2008);
Rezultatele analizelor pe probe de sol de suprafata prelevate de la sonde;
Rezultatele analizelor pe probe de sol de suprafata prelevate din zona sparturilor de conducte
raportate de catre reprezentantii Petrom;
Rezultatele analizelor pe probe de apa subterana;
Rezultatele analizelor pe probe de apa de suprafata;
Planul de incadrare in zona si Planul de situatie;
Imagini fotografice realizate la sondele vizitate in perioada iunie - august 2008;
Legislatia in domeniu;
Literatura de specialitate.
Prelevarea probelor, metodele de analiza, evaluarea si incadrarea valorilor determinate in urma
analizelor, au fost efectuate in conformitate cu prevederile legislative in vigoare, si anume:
OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari de Legea
nr. 265/2006 si modificata si completata de OUG nr. 57/2007 si OUG nr. 114/2007;
Ordinul ministrului nr. 184/21.09.1997, pentru aprobarea Procedurii de realizare a
bilanturilor de mediu, completat si modificat de Ordinul ministrului nr. 709/1999;
Ordinul ministrului nr. 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii
mediului, modificat de Ordinul ministrului nr. 592/2002.
Factorul de mediu aer:
Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare, modificat de Ordinul nr. 592/2002;
Ordinul ministrului nr. 592/2002 “Aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita,
a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a CO2, NO2 si NOx, pulberilor in
suspensie, Pb, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator”, completat si modificat de
Ordinul nr. 27/2007;
STAS 12574 – 87 “Aer din zonele protejate – Conditii tehnice de calitate”;
Factorul de mediu Apa:
Legea apelor nr. 107 din 1996 cu completarile si modificarile ulterioare (Legea nr. 310/2004,
Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007, Hotararea Guvernului nr. 83/1997, Hotararea nr.
948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, OUG nr. 130/2007);
Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de
suprafata in vedrea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata de Legea nr.
311/2004;
STAS 1342-91 “Apa potabila”;
Lista Olandeza/2000;
Factorul de mediu Sol:
Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 756/1997 modificat de
Ordinul nr. 592/2002;
Lista Olandeza/2000.
Protectia asezarilor umane:
Hotararea Guvernului nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in
mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;
STAS 10009 – 88 “Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.
Scopul Bilantului de Mediu a constat in identificarea si cuantificarea impactului de mediu, potential
sau efectiv, de pe amplasamentul analizat, in vederea fundamentarii deciziei autoritatii de mediu
competente de emitere a Autorizatiei de Mediu. Bilantul de mediu a avut in vedere prevederile
Ordinului ministrului nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.
Bilantul de mediu Nivel II a avut ca scop realizarea de investigatii in vederea identificarii nivelului de
poluare indus de activitatea desfasurata pe amplasamentele analizate, cuantificarea poluarii existente
in vederea fundamentarii deciziei autoritatii de mediu si identificarea masurilor necesare in cazul
terenurilor afectate, aceste informatii urmand a fi folosite pentru intocmirea Programului de
conformare care va fi agreat intre Petrom S.A. si Autoritatea de Mediu.
Incepand cu anul 2005, Petrom a demarat un proiect pilot de modernizare a sondelor, la nivel
national, prin care se urmareste ca un numar de 5000 sonde vechi sa fie reabilitate in vederea
micsorarii frecventei interventiilor pentru mentenanta, cresterii calitatii si sigurantei in munca,
urmarindu-se astfel reducerea pierderilor de productie si implicit reducerea impactului negativ asupra
factorilor de mediu. Programul presupune in prima faza inlocuirea tubulaturii, tijelor si a pompelor,
urmata de inlocuirea si/sau reabilitarea celorlalte echipamente si dotari de suprafata, refacerea
locatiilor, lucrari de mediu si reabilitarea drumurilor de exploatare.
Prin specificul activitatii si uzura avansata a unor mijloace de productie pot sa apara evenimente
nedorite concretizate in poluari accidentale a terenurilor din vecinatate. Toate aceste evenimente
trebuie remediate si raportate factorilor de decizie. In general, aceste evenimente constau in poluari
mixte cu titei si apa de zacamant, dar si in activitati care afecteaza mecanic terenurile respective
(excavatii).
Pe baza datelor puse la dispozitie de catre beneficiar, in tabelul urmator sunt prezentate situatia
poluarilor accidentale inregistrate in anul 2008 (perioada 23 ianuarie – 7 iulie 2008) si masurile luate
pentru remedierea acestora
In cadrul investigatiilor de teren au fost vizitate zonele in care au fost semnalate accidente
tehnologice in cursul anului 2008. Zonele afectate de sparturi au fost indicate de catre reprezentantii
Petrom (sefii de sectoare), identificarea acestora fiind facuta numai in prezenta operatorului de linie
aferent sectorului respectiv.
Conform declaratiilor beneficiarului, spartura inregistrata in cazul conductei de la sonda 1468 la
Parcul 1 Otesti s-a inregistrat in incinta Parcului. In aceste conditii, s-a considerat ca nu este necesar
a fi prelevate probe de sol din aceasta zona
4 PROGRAM SI METODE DE INVESTIGATII
6 CALITATEA AERULUI
Pentru estimarea cantitatilor de noxe (surse nedirijate) emise in atmosfera din procesele tehnologice
specifice activitatii de extractie, se pot folosi metodologii pe baza de factori de emisie, cum este
metodologia Corinair, sau metodologii similare (AP-42 EPA SUA).
In ceea ce priveste concentratiile in imisii, aspectul este foarte complex, avand in vedere multitudinea
de surse potentiale, caracterul difuz al emisiilor (in special evaporari) amploarea locala relativ redusa
a acestor emisii si aria extinsa de desfasurare a activitatii.
Prezenta compusilor organici volatili in aer, care reprezinta in fapt fractiile cele mai usoare si volatile
din masa de titei sunt sesizabile si prin miros.
Concentratiile cele mai ridicate se pot inregistra in zonele de acumulare a titeiului (parcuri) in special
in perioada de vara cand temperatura ridicata favorizeaza evaporarea fractiilor usoare din titei si in
conditii de lipsa a curentilor de aer si de inversiune atmosferica. Avand in vedere ca titeiul este stocat
in rezervoare inchise, astfel de emisii pot aparea in momentul operatiilor de umplere a rezervoarelor.
In general nivelul imisiilor de fractii petroliere volatile nu au ridicat probleme majore sub aspectul
mediului de lucru sau al limitelor impuse de legislatia specifica.
Pentru zonele de amplasament ale sondelor, in situatia functionarii la parametrii a tuturor
echipamentelor aferente si in cazul colectarii si preluarii corespunzatoare a eventualelor gaze de
sonda libere sau asociate, se poate aprecia ca nu vor exista concentratii insemnate de compusi
organici volatili in zona sondelor si a conductelor de transport.
Emisiile de COV se pot estima in functie de nivelul productiei si de factori de emisie conform
metodologiei Corinair (sau de AP – 42).
Avand in vedere numarul relativ mare de surse de emisie (vane, ventile, conducte) ca si abordarea
determinista a acestor estimari, este preferabila o evaluare globala plecand de la nivelul productiei.
Capitolul B521 din Corinair („Extraction, First Treatment And Loading Of Liquid & Gaseous Fossil
Fuels” Grupul 5 de surse) indica o metoda de evaluare a emisiilor de COV care pleaca de la
productia neta si foloseste factori de emisie globali.
Intrucat metodologia mentionata indica valori ale factorilor de emisie aplicabili ce variaza in marje
relativ mari de la o tara la alta, pentru alegerea acestuia s-a preferat utilizarea tabelelor cu factori de
emisie prezentate de autoritatile de mediu, factori care sunt folositi si in raportarile catre forurile
Europene ale inventarelor nationale de emisii. Astfel, pe baza informatiilor cu privire la factorii de
poluare agreati si folositi la inventarele nationale s-a convenit ca fiind aplicabil un factor de emisie
pentru NMVOC (Compusi organici volatili nemetanici) de 600g/tona de titei extras, cumulat pentru
activitatile de extractie, transport si prelucrare primara a titeiului. In acest context pentru situatia
Parcului 1 Otesti rezulta un debit masic zilnic de COV de 22,7 kg/zi, inclusiv operatiile aferente de
transvazare a titeiului catre parc, in parc si in depozitele intermediare pana la livrarea acestora catre
rafinarii prin intermediul Conpet.
Se mentioneaza ca aceste evaluari au un caracter informativ si se bazeaza pe factori de emisie
empirici si ca ele nu reprezinta obligatii prin prisma achitarii eventualelor taxe pentru emisii,
evaluarile necesare in acest sens urmand a fi facute pe baza unor factori de emisie conveniti intre
producatorul de emisii si autoritatile de mediu, conform prevederilor reglementarilor de specialitate.
7 ZGOMOTUL SI VIBRATIILE
In general, principalele surse generatoare de zgomot la instalatiile de extractie sunt reprezentate de
motoarele electrice, reductoarele si alte elemente mecanice in miscare. In conditii normale de
functionare si intretinere a instalatiilor de extractie (pompe elicoidale, unitati de pompare) nivelul de
zgomot produs de astfel de echipamente nu depaseste limita impusa de legislatia in vigoare
(Hotararea Guvernului nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu
produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor).
In aceste conditii, se apreciaza ca obiectivul nu creeaza disconfort fonic pentru populatia rezidenta.
8 CONCLUZII SI RECOMANDARI
8.1 CONCLUZII
Bilantul de mediu nivel II si Raportul la Bilantul de mediu Nivel II au acoperit toate aspectele
mentionate in Anexele A3, respectiv A3.1 din Ordinul 184/1997, completat si modificat de Ordinul
nr. 709/1999, precum si prevederile Ordinului 756/1997, lucrarea fiind intocmita in vederea
fundamentarii deciziei A.P.M. Olt pentru acordarea si conditiile acordarii Autorizatiei de mediu
pentru sondele active apartinand Parcului 1 Otesti – FC (Grup de zacaminte) Mamu Otesti.
Parcul 1 Otesti si sondele aferente acestuia sunt situate pe teritoriul administrativ al judetului Olt,
localitatea Otestii de Jos. Accesul in zona se face din DJ 703C Dragasani – Scornicesti.
Sondele aferente Parcului 1 Otesti sunt amplasate pe ambii versanti ai paraului Cungrea pana la
limita cu campul inalt, pe raza localitatii Otestii de Jos.
Sondele din cadrul Parcului 1 Otesti exploateaza zacamintele de hidrocarburi de pe structura
petroliera Otesti-Poboru, fluidele extrase fiind dirijate prin conducte (liniile de amestec) spre parcul
de rezervoare. Apa de zacamant este evacuata prin injectie reziduala in sondele de injectie aferente
parcului.
Titeiul extras din sondele parcului este transportat si colectat in rezervoarele din cadrul parcului, de
unde este pompat spre Depozitul de titei Otesti (acesta avand amplasament comun cu parcul 1
Otesti), in vederea separarii finale si a livrarii titeiului curat la CONPET.
Parcul 1 Otesti a fost infiintat in 1962, avand o suprafata de 84 925 m2 (inclusiv careul sondelor) si
dispunand de: 3 rezervoare de titei etalonare avand fiecare o capacitate de 20 m3; 2 rezervoare de titei
bloc avand fiecare o capacitate de 200 m3; un decantor subteran betonat pentru colectarea
scurgerilor de titei avand o capacitate de 70 m3 (amplasat in cadrul Depozitului de titei Otesti); 2
separatoare verticale bi-fazice SVB8; o pompa de titei tip 2PN400; 2 pompe de injectie (tip 2PN400,
respectiv tip I 5x10) si o claviatura sonde.
Parcul 1 Otesti dispune de 45 sonde in functiune, din care: 33 sonde de titei active; 3 sonde de titei
incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare; o sonda de titei aflata in reparatii capitale; o sonda
de injectie activa; 2 sonde de injectie incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare; 5 sonde de
injectie, incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare. In cadrul investigatiilor de teren au fost
vizitate toate sondele functionale aflate in potential.
Aspectele definitorii legate de impactul sondelor de extractie petroliera asupra factorilor de mediu
sunt legate de scurgerile de fluide de extractie, cu caracter predominant accidental care au loc in
special in careul sondelor, in vecinatatea beciurilor, si uneori ca urmare al accidentelor date de
spargeri ale conductelor de transport titei/apa de zacamant.
Desi astfel de scurgeri se intalnesc inca relativ frecvent, totusi din experienta Halcrow se constata o
tendinta de imbunatatire in timp in ceea ce priveste modul de lucru al Petrom, reglajele si dotarile
aferente activitatii de extractie petroliera. In plus, o parte dintre sondele Parcului 1 Otesti au fost
incluse in programul pilot de modernizare a sondelor, care se desfasoara la nivel national, astfel ca la
o parte din sondele aferente acestui parc s-au efectuat lucrari de inlocuire a tubulaturii, tijelor si
pompelor, ceea ce va conduce la reducerea numarului de interventii la sonda si la generarea unor
pierderi mai mici de fluide de extractie si implicit la diminuarea efectelor de mediu.
Fluidele de extractie preluate din zacamant prin intermediul sondelor contin in proportii diferite titei
si apa de zacamant. Tehnologia presupune transportul acestor fluide prin sisteme de conducte
etanse. Totusi pierderile apar predominant ca urmare a neetanseitatilor diferitelor elemente sau in caz
de defectiuni accidentale ale echipamentelor de la sonde sau ale conductelor de transport. Desi astfel
de scurgeri pot fi in principiu limitate prin inlocuirea si intretinerea in buna stare tehnica a
echipamentelor de lucru, ele nu pot fi eliminate in totalitate. Astfel, pentru diminuarea efectelor si
controlul acestor scurgeri locale, ele sunt retinute si colectate in beciurile sondelor, de unde sunt
preluate si transportate catre parc cu ajutorul mijloacelor auto (vidanje).
O alta cauza a scurgerilor poate fi data de modul de asigurare a intretinerii, atat in ceea ce priveste
starea tehnica a beciurilor de sonda, a digurilor din jurul careurilor sondelor, modul si frecventa de
golire a beciurilor sau maniera de inlaturare a eventualelor scurgeri si a solului contaminat. Totodata,
maniera in care se desfasoara operatiile de interventie la sonde cu scoaterea si manevrarea
elementelor metalice aflate in contact cu fluidele (tije, etc.) influenteaza cantitatile de titei care pot
ajunge in contact direct cu solul.
Prin natura lor, fluidele de extractie pot afecta in special calitatea solului si a subsolului: atat titeiul
care inhiba aerarea solului si a radacinilor plantelor cat si apa de zacamant care prin continutul ridicat
de saruri afecteaza calitatea agricola a solului.
In situatia unui sol cu permeabilitate ridicata exista si riscul ca astfel de fluide sa se infiltreze si sa
afecteze calitatea freaticului.
In decursul campaniei de prelevari de probe, in zona sondelor Parcului 1 Otesti s-a remarcat
prezenta unui sol predominant argilos si implicit cu o permeabilitate redusa.
Ca atare, efectele scurgerilor de fluide de sonda sunt predominant locale si superficiale, si in general
reclama masuri de curatare a solului afectat.
In urma evaluarii amplasamentelor si analizei activitatilor desfasurate, precum si efectuarii lucrarilor
de teren constand in prelevari de probe de sol si apa si analizarea acestora in laborator de specialitate,
in vederea evaluarii calitative si cantitative a impactului generat de activitatile desfasurate in cadrul
sondelor aferente Parcului 1 Otesti asupra factorilor de mediu, se desprind urmatoarele concluzii:
Factorul de mediu sol si sedimente
1. Reactia solului se mentine in limitele normale ale tipului natural de sol existent in zona analizata.
2. Clorurile, nu sunt normate in Ordinul 756/1997 si nici in Lista Olandeza, dar apa de zacamant
prezinta concentratii relativ mari de cloruri care, in conditiile unor deversari accidentale, pot
determina salinizarea solului din zona.
3. In cazul sulfatilor, nu se poate vorbi de o poluare cu sulfati a solului din zona avand in vedere
continuturile relativ scazute ale anionului sulfat din apa de zacamant dar, valorile inregistrate pentru
probele de sol de suprafata pot reflecta mobilizarea acestui anion din substrat ca urmare a
deversarilor de apa si directiilor preferentiale de curgere.
4. In cazul indicatorului HTP, in urma investigatiilor efectate in zona sondelor (interiorul si
exteriorul careului) si zonele afectate de sparturi ale conductelor aferente Parcului 1 Otesti, se
remarca, in general, depasirea pragului de alerta si interventie pentru soluri din categoria de folosinta
”mai putin sensibila” (folosinta industriala, pentru probele prelevate in incinta careului sondei),
respectiv ,,sensibila’’ (folosinta agricola, sau dupa caz padure sau zona locuita, pentru probele
prelevate din afara careului sondei si zona sparturilor de conducte).
Prezenta hidrocarburilor petroliere in probele de sol prelevate depinde foarte mult de amplasamentul
concret din care se preleveaza. Investigatiile efectuate nu au avut rolul de a confirma prin prelevari
directe de sol contaminat prezenta titeiului si a contaminantilor specifici extractiei de titei (cloruri,
sulfati, hidrocarburi petroliere), in zonele in care scurgerile au fost evident vizibile. Investigatiile
efectuate au incercat sa identifice extinderi ale poluarilor acolo unde acestea nu au fost vizibile, in
vecinatatea zonelor vizibil contaminate, acolo unde s-a suspectat existenta unei poluari potentiale. Ca
atare, concentratiile mai reduse rezultate uneori din analize, si care nu depasesc praguri de
interventie, nu degreveaza titularul activitatii de necesitatea de a intervenii asupra surselor de poluare
si de a curata solul infestat cu titei oriunde astfel de scurgeri sunt identificate vizual.
Concentratiile ridicate de hidrocarburi totale din petrol determinate pentru probe de sol prelevate in
interiorul si exteriorul careurilor sondelor certifica in fapt scurgerile de fluide care se produc in mod
uzual la suprafata terenului ca urmare a deversarii beciurilor, rigolelor perimetrale, caminelor de
colectarea scurgeri de titei sau in urma operatiilor de intretinere.
In cazul situatiilor accidentale de spargeri de conducte, in vecinatatea sondelor sau in alte
amplasamente, se recomanda raportarea acestora catre autoritati si impunerea unor masuri prompte
de interventie.