METODE CHIMICE UTILIZATE PENTRU

EVIDENTIEREA URMELOR PAPILARE

CUPRINS
INTRODUCERE.........................................................................................................................................3
GENERALITATI DESPRE AMPRENTELE PAPILARE..........................................................................3
MATERIALE SI METODE PENTRU RELEVAREA URMELOR PAPILARE.......................................4
MATERIALE SI METODE CHIMICE PENTRU RELEVAREA URMELOR PAPILARE......................6
Azotatul de argint......................................................................................................................................6
Iodul...........................................................................................................................................................7
Diazafluorenona.......................................................................................................................................7
Ninhidrina.................................................................................................................................................8
Cianoacrilatul...........................................................................................................................................9
RELEVAREA PRIN METODE CHIMICE A URMELOR PAPILARE DUPA PERIOADE MARI DE
TIMP DE LA CREAREA ACESTORA......................................................................................................9
CONCLUZII.............................................................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................11
INTRODUCERE
Activitatea organelor judiciare are la baza necesitatea elaborarii si introducerii unor
metode fundamentate stiintific, care sa aduca rezultate eficiente in vederea identificarii
infractorilor, mai ales pentru cunoasterea recidivistilor. Alphonse Bertillon, considerat unul
dintre intemeietorii politiei stiintifice, deci al Criminalisticii, cu sistemul sau greoi de inregistrare
antropometrica, a facut posibila introducerea in lumea justitiei a unui sistem bazat pe
particularitatile desenului papilar al fiecarui individ.

Identificarea dactiloscopica s-a impus ca sistem important de identificare incepand cu

secolul al XIX-lea, inlocuind masuratorile antropometrice. A fost utilizata pentru identificarea
persoanelor inregistrate anterior, sub un nume fals, in evidentele cirminalistice. Nu au fost gasite
niciodata doua amprente papilare identice in miliarde de comparari effectuate de om sau automat
cu ajutorul calculatorului. La nivel mondial, in ultimii 100 de ani, amprentele papilare au fost
folosite de toatge guvernele lumii pentru identificarea sigura a infractorilor, devenind un element
de baza pentru alcatuirea evidentelor persoanelor condamnate in majoritatea unitatilor de politie. 1
Dactiloscopia se bazează pe analizarea caracteristicilor reliefului papilar (amprentelor digitale).
Indentificarea dactiloscopica ocupa un rol foarte important in criminalistica. Dupa metoda
genotiparii, examinarea si analizarea urmelor papilare are o aplicativitate deosebita. Amprentele
papilare detin un rol crucial in investigatiile criminale, acestea constituind dovada criminalistica
cea mai frecvent utilizata la nivel mondial. Amprentele unei persoane sunt unice (gemenii
identici, care impart acelasi ADN, nu au amprentele digitale identice), nu se modifica de-a lungul
vietii, astfel ca pot fi folosite rapid si eficient pentru a stabili indentitatea unei persoane.

Alaturi de expertii dactiloscopi, chimistii criminalisti din cadrul laboratoarelor de

specialitate ale politiei sunt adesea chemati in instanta in calitate de experti-martor. Cel mai
adesea, in sarcina chimistilor criminalisti este pusa determinarea compozitiei chimice provenite
din secretiile glandelor organismului uman sau urme de tus, cerneala, vopsea, unsoare, ulei,
sange etc. Pregatirea de specialitate a chimistilor criminalisti, experienta, acreditarea si
capacitatea acestora de a face legaturi intre probele cazurilor analizate in timp, fac ca marturiile
acestora sa fie credibile si valoroase.2 Metodele fizico-chimice sunt utilizate in analiza urmelor si
microurmelor. Analiza calitativa si cantitativa a urmelor de la fata locului a crescut eficienta
activitatii de investigare tehnico-stiintifica a locului faptei in vederea stabilirii starilor de fapt.

GENERALITATI DESPRE AMPRENTELE PAPILARE

Amprentele papilare reprezinta termenul generic care include atat urmele papilare care se
regasesc la nivel digital, palmar si plantar3, cat si impresiunile papilare in sens larg4. Termenul de

1
Champod C., Lenard C., Margot P., Stoilovic M., “Fingerprints and Other Ridge Skin Impressions”, CRC PRESS, 2004
2
Ho M. H., Analytical Methods in Forensic Chemistry, New York, Horwood, 1990
3
Acele amprente descoperite in campul infractional, indiferent de suportul pe care se gasesc;
amprenta face referire in mod normal la imprimarea suprafetei falangetei degetului, dar pe fisa
dactiloscopica sunt prelevate si suprafetele falangei, falanginei, zonei tenare.

Pielea umana este alcatuita din urmatoarele straturi: epiderma, derma si hipoderma.
Epidermul este un strat epitelial pluristratificat, cornos, avascular, strabatut de fire de par, canale
excretoare ale glandelor sudoripare si de terminatii nervoase liber. Derma este stratul uniform al
pielii, situat intre epiderm si hipoderm. Aceasta cuprinde stratul papilar si corionul. Stratul
papilar este separat de epiderm printr-o membrana sinuoasa cu proeminente cilindro-conice,
numite papile dermice. La randul lor, papilele dermice sunt separate intre ele prin prelungiri ale
epidermului, creste (inter)papilare. Intervalul dintre doua creste se numeste sant papilar, pe al
carui traseu nu se gasesc pori. Crestele papilare apar la nivelul fetelor interioare ale degetelor,
palmelor si plantei piciorului, alcatuind desenul papilar. Ranile usoare, care nu afecteaza major
papilele, nu distrug desenul papilar, intrucat pielea se regenereaza, iar in urma ranilor profunde,
vor ramane cicatrici, care de asemenea au mare potential identificator. Hipodermul, stratul
subcutanat, face legatura intre piele si organele interne ale corpului uman. La atingerea unei
suprafete, desenul reliefului papilar se imprima prin stratificare (depunere, transfer de substanta),
fie prin destratificare de substanta (praf, vopsea neuscata). De asemenea, desenul papilar poate fi
imprimat si ca urmare a deformarii in relief a suportului (urmele papilare de adancime-chit,
silicon, vopsea proaspata, ceara etc.).

Exista doua tipuri de urme papilare: vizibile si latente. De regula, anchetatorii au nevoie
de o copie portabila, permanenta a acestora, problema care se poate rezolva printr-o fotografie.
Urmele vizibile pot fi fotografiate direct, fara prelucrare suplimentara, spre deosebire de cele
latente (ascunse), care adesea sunt fragmentate, fiind dificil de fotografiat. Urmele papilare
latente contin constituenti care pot fi secretati de trei tipuri de glande: ecrine, apocrine, sebacee.
Secretiile acestor glande contin apa si alte componente solide care pot ramane pe o suprafata
timp indelungat: substante organice (aminoacizi, uree, creatinina, acid lactic, amoniac, glucoza,
acid uric, peptide, trigliceride, riboflavina, isoaglutinogene), elemente chimice sub forma de ioni
si combinatii anorganice ale acestora (Na+, K+, Mg2+, Ca2+, cloruri, sulfati, fosfati, ioduri, bromuri
etc.). Contaminarea cu grasimi se datoreaza in primul rand glandelor sebacee de la nivelul
fruntii, aceasta din cauza tendintei permanente a omului de a atinge cu mainile fata si parul.

MATERIALE SI METODE PENTRU RELEVAREA URMELOR PAPILARE

Exista trei grupe generale de metode folosite pentru a face vizibile urmele papilare
latente: metode fizice, chimice si instrumentale(dispozitive cu camp electric de frecventa medie,
procedee optice: radiatia de tip laser, dispersia luminoasa a unei raze de lumina incidenta
proiectata pe suprafetele purtatoare de urme etc.).

4
Acele amprente papilare materializate ca rezultat al imprimarii reliefului papilar al persoanelor si cadavrelor pe
formulare tipizate sau prin folosirea mijloacelor electronice de amprentare.;
 Relevarea prin metode fizice consta in pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie
foarte fina pe obiectul sau suprafetele purtatoare de urme. De multe ori, urmele lasa reziduuri de
grasimi in forma de creste papilare, dar suprafata papilara in sine, dar suprafata papilara in sine,
nu secreta ulei si astfel unele urme vor lasa doar un reziduu de aminoacizi. Substantele folosite
in relevare, pe langa finetea lor, trebuie sa fie in contrast de culoarea cu suportul pe care s-a
format urma si sa prezinte o aderenta selectiva, numai la materia din urma si nu la intregul suport
(pentru a se evita imbacsirea sau estomparea urmei). Dintre substantele intrebuintate frecvent in
practica, amintim ceruza (PbCO3), negrul de fum, rosul de Sudan III, argentoratul (pulberea de
aluminiu), oxidul de cupru, praful de xerox etc.5 Acesti relevatori, considerati traditionali, se
folosesc pentru suprafetele netede. Relevarea urmelor papilare de pe suprafetele multicolore se
realizeaza cu substante fluorescente, activate sub actiunea radiatiilor ultraviolete. 6 Relevatorii
flurescenti sub forma de prafuri sau de solutie, tind sa capete o utilizare universala, datorita
calitatii lor, singurele suprafete la care nu pot fi folositi fiind cele de tipul lemnului neprelucrat
sau hartiei. Dintre substantele chimice si combinatiile acestora folosite frecvent ca pulberi pentru
relevarea urmelor papilare, mentionam:

-Albe: carbonat bazi de plumb sau ceruza; Haddonite White (dioxid de titan-4 parti,
caolin-1 parte, creta-1 parte); tempera White (amidon, dioxid de titan); creta; oxid de calciu.

-Negre: negru de fum; antracen; carbune; grafit; toner.

-Altele: pulbere de aluminiu (argentorat); pulberi metalice; pulberi magnetice; pulberi

fluorescente.7

Un procedeu modern de relevare a urmelor latente, indeosebi a celor dispuse pe hartie,

consta in metalizarea intr-o camera in vid.8 Este un procedeu destul de laborios si relativ
costisitor, deoarece presupune evaporarea, de pilda, a unui amestec de aur-cadmiu, vaporii
aderand selectiv la urma crestelor si a santurilor papilare. A dat rezultate foarte bune, inclusiv pe
suprafetele cu asperitati, de genul caramizilor.9 Pentru suprafetele curente ale obiectelor, inclusiv
hartia, se foloseste un amestec de zinc, anitmoniu si cupru.

O metoda ce serveste atat la relevarea urmelor de maini, cat si la relevarea urmelor de

buze, de manusi, a urmelor de incaltaminte pe materialele textile sau de plastic, are la baza un
5
E.Locard, op.cit., p.130; A.Wensson si O.Wendel, op.cit., p.28; C.Suciu, op.cit., p.213; I.R.Constantin si P.Kirk,
“Crime investigation. Physical Evidence and the Police Laboratory”, Interscience Publishers Inc., New York, 1996,
p.397; Colectiv, “Curs de tehnica criminalistica”, editat de Scoala de ofiteri activi a Ministerului de Interne, supra
cit., p.20.
6
I.Buta, I.Goldhar, “Un nou praf fluprescent folosit in cercetarea urmelor papilare”, Rev. Probleme de medicina
legala si criminalistica, nr.7-8, Bucuresti, 1969, p.50.
7
Dintre acestea, pulberea de aluminiu este una dintre cele mai folosite, deoarece face posibila evidentierea clara a
urmelor papilare pe diverse suprafete.
8
Vezi “SIRCHIE”, Fingersprint Laboratories, Inc. SUA, Illinois, 1989/1990 – Catalog de prezentare a unor produse de
politie stiintifica.
9
Comunicare a delegatiei franceze la “Colocviul asupra metodelor de identificare a persoanelor si urmelor”, Saint-
Cloud, 30.XI-2.XII1976, in rezumatul lucrarilor, tiparit de INTERPOL, P.5-6.
dispozitiv cu camp electric de frecventa medie.10 Un procedeu de imbunatatire a calitatii
fragmentelor urmelor digitale, elaborat de specialisti romani, il reprezinta prelucrarea imaginii
urmei prin intermediul unei instalatii electronice, denumita „Optimoscop” 11. In fine, o metoda de
relevare a urmelor latente de pe un suport textil se bazeaza pe marcarea cu izotopi radioactivi a
proteinelor din sudoare, evidentierea detaliilor desenului papilar realizandu-se prin
autoradiografie.12

MATERIALE SI METODE CHIMICE PENTRU RELEVAREA URMELOR PAPILARE

Metodele chimice de relevare a urmelor papilare latent se bazeaza pe reactia dintre
anumite substante chimice si componentele transpiratiei (saruri, aminoacizi etc.). In multe
laboratoare criminalistice exista cinci reactivi chimici utilizati frecvent pentru a releva urmele
papilare latent, invizibile cu ochiul liber.13 Acestia sunt: azotatul de argint, iodul, diazafluorenona
(DFO), ninhidrina si cianoacrilatul. Reactivii chimici actioneaza spre exemplu cu NaCl, acizii
grasi sau aminoacizii continuti de depozitul papilar.

Azotatul de argint
(AgNO3) (latină Lapis infernalis „piatra iadului”) este o sare a acidului azotic, compusă dintr-un
cation de argint Ag+ și un anion de azotat NO3-. În stare de soluție apoasă trebuie manipulat cu
multă grijă deoarece atacă pielea și hainele, înnegrindu-le. zotatul de argint. Se prezintă sub
formă de cristale tabulare incolore. El este ușor solubil în apă și se dizolvă greu
în etanol.14 Acesta exploateaza prezenta NaCl din transpiratie. La contactul cu un obiect,
transpiratia se va depunde pe aceasta, iar NaCl va ramane pe o perioada indefinita pe acea
suprafata. La utilizarea expunerii de radiatii UV sau lumina solara directa, AgCl este redusa la
argint metallic, urma fiind de culoare rosu-maroniu. Nitratul de argint se va aplica sub forma de
solutie (5% nitrat de argint si apa distilata). Hartia se va tampona cu substanta respectiva, sau va
fi cufundata in substanta. Ulterior se va expune la UV si se va fixa imediat, deoarece, urmare a
difuzarii in straturile hartiei, aceasta va incepe sa se innegreasca.

Cl-(aq) + Ag+(aq) + NO3- → AgCl↓ + NO3-(aq)

Iodul
(I2) Evidentierea cu vapori de iod se realizeaza, prin aplicarea a doua procedee. Unul din
procedee consta in raspandirea vaporilor de iod pe suprafata purtatoare de urma cu ajutorul unui
pulverizator, format dintr-un tub de sticla. La unul dintre capete, tubul este deschis in forma de
palnie, iar la cellalt capat are fixata o para de cauciuc pentru pomparea aerului. In interiorul
10
V.Farcasiu, “Noi metode de relevare si ridicare a urmelor papilare si de incaltaminte”, in culegerea “Prezent si
perspective in stiinta criminalistica”, supra cit., p.132-143.
11
O.Toma, “O noua tehnica de imbunatatire a calitatii urmelor papilare”, in culegerea “Prezent si perspective in
stiinta criminalistica”, supra cit., p.106-107.
12
C.Suciu, op.cit., p.221, citeaza pe cercetatorii japonezi Takenuchi, Sokatuchi, Kadaruka si Hakamoto, care au
experimentat metoda in 1958.
13
Castillo F., Forensic Chemestry – Using Laboratory Chemicals to Reveal Fingerprints, 1 (21), 2008.
14
https://ro.wikipedia.org/wiki/Azotat_de_argint
tubului se afla cristale de iod asezate intre doua dopuri din vata de sticla, care permit filtrarea
aerului si impiedica iesirea cristalelor. Sub actiunea caldurii manii iodul se evapora si aerul
pompat elimina vaporii prin palnie.
Un alt procedeu consta in condensarea vaporilor de iod pe o placa de sticla care apoi se
aplica in condensare pe suprafata obiectului purtator de urma. La o lampa se incalzeste o capsula
de portelan umpluta pana la jumatate cu nisip, in care se introduc cateva cristale de iod. Sticla cu
vapori condensati se aplica pe obiectul purtator de urma. Urma evidentiata se fixeaza inmediat pe
fotografiere. Metoda se bazeaza pe faptul ca vaporii de iod adera repede pe unele substante
organice. Substantele organice existente pe suprafata pielii si care lasa urme digitale, se
coloreaza deosebit de intens cu iod. Metoda prelucrarii cu iod se foloseste la revelarea urmelor
pe hartie sau pe perete. Revelarea urmelor cu iod are dezavantajul ca acestea dispar foarte
repede, in cazuri mai rare cum greu se reuseste fotografierea lor. Pentru ca urmele revelate sa nu
mai dispara, vor fi tratate cu o pasta de dextrina. Se va lua pasta cu degetul si se va trece peste
urma revelata, fara a freca, iar la suprafata sa adere un strat foarte subtire si atunci urma va
capata o culoare foarte intensa, albastru-violet. Urma astfel prelucrata este durabila, imaginea ei
se gaseste intr-un strat de pasta, iar hartia nu trebuie supusa unei actiuni vatamatoare. Aburirea
cu iod nu se foloseste in cazul urmelor vechi, fiind foarte coroziva pentru suporturile metalice. 15

Diazafluorenona
(DFO) (1,8-diafluoren-9-one) este o alta substanta chimica utilizata pentru relevarea urmelor
latente de pe suprafete poroase (suporturi din hartie, carton). Este un analog al

16

ninhidrinei si reactioneaza cu aminoacizii prezenti in urmele papilare, fiind capabila sa releve de

2-3 ori mai multe urme latent decat atunci cand este utilizata doar ninhidrina. La tratarea cu DFO
se formeaza diversi compusi fluorescenti, care fac ca urmele papilare sa devina fluorescente
atunci cand sunt expuse la o sursa de lumina ultravioleta (excitarea cu lumina la ~470 nm
produce emisie la ~570nm). Tratarea cu DFO poate fi insotita de tratarea cu ninhidrina, in acest
caz utilizandu-se mai intai DFO si apoi ninhidrina, deoarece, daca se trateaza obiectul sau
suprafata de interes mai intai cu ninhidrina, urmele relevate mai intai cu DFO nu vor mai avea
fluorescent. Exista si cazuri in care DFO nu releva urme latente, insa tratarea cu ninhidrina le
releva, iar in cazul in care urme latente au fost relevate cu ninhidrina, se pot trata ulterior cu DFO
pentru intarirea contrastului.

15
http://www.rasfoiesc.com/legal/criminalistica/PROCEDEE-DE-REVELARE-A-URMELOR45.php
16
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6a/Diazaflourenone.png
 Ninhidrina
(2,2-Dihydroxyindane-1,3-dione) este o substanta chimica folosita pentru a detecta amoniacul
sau aminele primare si secundare. Atunci cand reactioneaza cu acestea amine libere se formeaza
o culoare albastru inchis sau violet, cunoscuta sub numele de violetul lui Ruhemann.

17
In scopul genrarii cromoforului ninhidrinei, amina este condensata
cu o molecula de ninhidrina, pentru a obtine baza Schiff. Astfel, doar amoniacul si aminele
primare pot trece aceasta faza a reactiei. In aceasta etapa trebuie sa existe, de asemenea, un
proton alfa pentru transferul bazei Schiff, si ca urmare, o amina adiacenta unui atom de carbon
tertiar nu poate fi detectata in urma reactiei cu ninhidrina. In urma reactiei ninhidrieni cu aminele
secundare se formeaza o sare de iminium, de culoare galben-portocaliu. Ninhidrina este cel mai
des utilizata pentru relevarea urmelor papilare de pe suprafete poroase (suporturi de haine,
carton), aceasta reactionand cu urmele provenite din descompunerea peptidelor si proteinelor
(amine terminale sau resturi de lizina) din compozitia urmelor papilare.

Cea mai simpla solutie de ninhidrina se prepara prin dizolvarea a 25 grame cristale de
ninhidrina in 4 litri de solvent. Cei mai utilizati solventi sunt metanolul si acetona. Dezavantajul
acesto solventi consta in faptul ca dizolva sau sterg majoritatea cernelurilor, iar daca inscrisurile
dintr-un document prezinta importanta, acesta trebuie forografiat si fotocopiat inainte de a fi pus
tratamentului chimic. O solutie mai sofisticata, care indeparteaza sau dizolva cernelurile mai
putin, poate fi preparata prin dizolvarea a 5 grame de ninhidrina in 75ml etanol, la care se adauga
25ml acetat de etil si 3ml acid acetic, iar amestecul se adauga la 1 litru heptan. Aceasta solutie
este mult mai eficienta in cazul hartiilor care contin CaCO3 ca inalbitor, deoarece acesta
faciliteaza reactia prin mentinerea unui mediu usor acid. Timpul de reactie poate fi redus prin
incalzirea obiectului/documentului, in etuva la o temperatura de cca. 40 °C sau prin expunerea
acestuia la caldura umeda (obtinuta prin utilizarea unui fier de calcat cu aburi) 18. Metoda de
relevare cu ninhidrina a urmelor papilare latente este cea mai productiva si rentabila sub raportul
eficienta-cost.19

Cianoacrilatul
Cianoacrilații sunt o familie de adezivi puternici(esteri ai acidul 2-ciano2-acrilic) 20 cu acțiune
rapidă in industriale, utilizări medicale și de uz casnic. Adezivii cianoacrilat au o durată scurtă de
viață. Au au o toxicitate minoră.

17
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5e/Ninhydrin.svg.
18
Wertheim P. A., Ninhydrin: basic to advanced, 2002.
19
Wertheim P. A., Ninhydrin: basic to advanced, 2002.
20
Acestia sunt pusi in vanzarea sub denumirile comerciale de Super Glue, Krazy Glue, LiquiBand, SurgiSeal,
Dermabond etc.
 21
In general, cianoacrilatul este o rasina acrilica, care
polimerizeaza rapid in prezenta ionilor de hidroxid, formand lanturi puternice, lungi, care asigura
aderarea suprafetelor. Aceasta substanta este utilizata in criminalistica (pentru prima data in 1978
in cadrul Departamentului de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Nationale Japoneze)
pentru relevarea urmelor papilare latente, in special de pe suprafete neporoase, precum metalele,
sticla, materialele plastice. In cazul urmelor papilare mai vechi (in special pe suprafete
lipicioase), aceasta metoda prezinta avantaje considerabile.22

RELEVAREA PRIN METODE CHIMICE A URMELOR PAPILARE DUPA PERIOADE

MARI DE TIMP DE LA CREAREA ACESTORA
Atunci cand sunt relevate urme papilare cu o vechime de cativa zeci de ani, este foarte
important pentru expertii criminalisti ca aceste exemple sa fie facute cunoscute, adica sa
constituie precedente la care criminalistii din intreaga lume sa se poata raporta atunci cand
neincrederea in rezultatele obtinute este manifestata de catre diversi factori interesati (avocatii
apararii, presa etc.).

Potrivit literaturii de specialitate, sectretiile de aminoacizi pezente in urmele papilare

latente, sunt compusi stabili care nu migreaza in timp (cum ar fi prin hartie uscata). Ca rezultat,
urmele papilare latente de pe hartia protejata de actiunea altor elemente au fost relevate si dupa
30 de ani. Intr-un exemplu mult mai recent, urmele papilare latente au fost relevate cu ninhidrina
pe documente cunoscute a avea o vechime de aproximativ 100 de ani.

In privinta glandelor apocrine si sebacee, s-au realizat cercetari pentru a determina reactia
acestora la diversi reactivi chimici. Glandele sebacee, responsabile de depozitul de grasimi din
urmele papilare latente („oily-sebaceous-prints”) au fost relevate cu succes la 22 de luni intr-un
test cu cianoacrilat.

In anul 2007 s-a reusit relevarea cu cianoacrilat a unui numar insemnat de urme papilare
existente pe suprafata exterioara a unor pachete de droguri puse la dispozitie. Urmele papilare
evidentiate au putut fi exploatate cu succes in Sistemul AFIS cu rezultat pozitiv in stabilirea
factorului creator. Acestea au fost relevate si identificate dupa cel putin 5 ani de la crearea
acestora. 23

21
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/01/Cyanoacrylate_structure.png
22
Lee H. C., Forensic Chemistry – Using Laboratory Chemicals to Reveal Fingerprints, 1(21), 2008.
23
M. G. Stoian – Contributia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probatiunea judiciara – Bucuresti
2013, p.448.
 Intr-un exemplu mai recent, in laboratoarele de chimie judiciara au fost evidentiate pe
suprafetele interioare ale straturilor suprapuse si lipite intre ele cu adeziv ale unor bancnote
flasificate, care, exploatate cu ajutorul Sistemului AFIS, au condus la identificarea
falsificatorului. Urmele papilare au fost relevate cu ninhidrina si identificarea prin intermediul
Sistemului AFIS, dupa cel putin 150 de zile de la crearea acestora.24

In cazul in care, pentru relevarea urmelor papilare latente, este necesar sa se utilizeze mai
mult de o metoda chimica, metodele trebuie sa fie utilizate intr-o anumita ordine, pentru a se
evita distrugetrea sanselor de succes privind exploatarea acestora. De exemplu, pe hartie,
metodele trebuie sa urmeze urmatoarea ordine: 1) vapori de iod, 2)DFO (urmata de examinare in
fluorescenta), 3)ninhidrina 4)azotat de argint/developant fizic(pulberi).25

CONCLUZII
Metodele chimice utilizate pentru relevarea urmelor papilare latente reprezinta un
concept conform caruia urmele papilare latente de pe o suprafata suspecta vor fi puse in evidenta
ca urmare a aplicarii unor substante ce vor reactiona chimic cu una dintre substantele
componente ale urmei papilare latente. Produsii de reactie vor permite vizualizarea urmelor
papilare latente si apoi fotografierea acestora.

Tehnica vaporizarii cu cianoacrilat, utilizata in relevarea urmelor papilare latente, a

demonstrat o eficienta deosebita, intrucat aceasta nu afecteaza urmele biologice pentru stabilirea
profilului genetic. De asemenea, metoda prezinta avantaje considerabile si in ceea ce priveste
urmele papilare mai veci, de pe suprafete lucioase.

Tratarea cu ninhidrina a urmelor papilare latente este una dintre cele mai productive si
rentabile metode de relevare, sub raportul eficienta-cost..

In ceea ce priveste determinarea vechimii urmelor papilare latente, aceasta reprezinta o

problema inca foarte dezbatuta in lumea criminalisticii.

Chimia judiciara este prezinta o unicitate aparte printre stiintele chimice, remarcandu-se
prin activitatea de cercetare, activitatea practica si modul de prezentare a rezultatelor obtinute,
care pot raspunde nevoilor comunitatilor stiintifice si juridice. Unicitatea acestui domeniu deriva
din aceleasi considerente care definesc si criminalistica drept o disciplina distincta: arta, iscusinta
si stiinta compararii.

24
Ibidem.
25
M. G. Stoian – Contributia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probatiunea judiciara – Bucuresti
2013, p.446.
BIBLIOGRAFIE
1. Champod C., Lenard C., Margot P., Stoilovic M., “Fingerprints and Other Ridge Skin
Impressions”, CRC PRESS, 2004
2. Ho M. H., Analytical Methods in Forensic Chemistry, New York, Horwood, 1990

3. E.Locard; A.Wensson si O.Wendel; C.Suciu ; I.R.Constantin si P.Kirk, “Crime

investigation. Physical Evidence and the Police Laboratory”, Interscience Publishers Inc.,
New York, 1996; Colectiv, “Curs de tehnica criminalistica”, editat de Scoala de ofiteri
activi a Ministerului de Interne.
4. I.Buta, I.Goldhar, “Un nou praf fluprescent folosit in cercetarea urmelor papilare”, Rev.
Probleme de medicina legala si criminalistica, nr.7-8, Bucuresti, 1969.
5. “SIRCHIE”, Fingersprint Laboratories, Inc. SUA, Illinois, 1989/1990 – Catalog de
prezentare a unor produse de politie stiintifica.
6. Comunicare a delegatiei franceze la “Colocviul asupra metodelor de identificare a
persoanelor si urmelor”, Saint-Cloud, 30.XI-2.XII1976, in rezumatul lucrarilor, tiparit de
INTERPOL.
7. V.Farcasiu, “Noi metode de relevare si ridicare a urmelor papilare si de incaltaminte”, in
culegerea “Prezent si perspective in stiinta criminalistica”.
8. O.Toma, “O noua tehnica de imbunatatire a calitatii urmelor papilare”, in culegerea
“Prezent si perspective in stiinta criminalistica”.
9. C.Suciu, op.cit., p.221, citeaza pe cercetatorii japonezi Takenuchi, Sokatuchi, Kadaruka
si Hakamoto, care au experimentat metoda in 1958.
10. Castillo F., Forensic Chemestry – Using Laboratory Chemicals to Reveal Fingerprints, 1
(21), 2008.
11. https://ro.wikipedia.org/wiki/Azotat_de_argint
12. http://www.rasfoiesc.com/legal/criminalistica/PROCEDEE-DE-REVELARE-A-
URMELOR45.php
13. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6a/Diazaflourenone.png
14. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5e/Ninhydrin.svg.
15. Wertheim P. A., Ninhydrin: basic to advanced, 2002
16. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/01/Cyanoacrylate_structure.png
17. Lee H. C., Forensic Chemistry – Using Laboratory Chemicals to Reveal Fingerprints,
1(21), 2008.

18. M. G. Stoian – Contributia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probatiunea

judiciara – Bucuresti 2013.