Sunteți pe pagina 1din 3

SCHEMA TIMPURILOR ŞI FORMELOR VERBALE

- prezent - eu învăţ

INDICATIV - viitorul I - eu voi învăţa


- eu am să învăţ

- viitorul al II-lea - eu voi fi învăţat


- eu aveam să învăţ

- viitor popular - eu o să învăţ

- Imperfect - eu învăţam

- Perfect compus - eu am învăţat

- perfect simplu - eu învăţai

- mai-mult-ca-perfect - eu invăţasem

CONJUNCTIV - prezent - eu să învăţ

- perfect - eu să fi învăţat

MODURILE CONDIŢIONAL- prezent - eu aş învăţa


VERBELOR OPTATIV
- perfect - eu aş fi învăţat

IMPERATIV - a II –a sg. – tu , învaţă!

- a II –a pl. – voi, învăţaţi!

INFINITIV prezent - a învăţa

perfect - a fi învăţat

GERUNZIU învăţând

PARTICIPIU învăţat

SUPIN de, la, pentru, de la învăţat


Verbul

Definitia verbului este:

Verbul din limba romana este partea de vorbire flexibila care exprima stari, actiuni, existente,
evolutii (procese in desfasurare) care se petrec intr-un timp mai scurt sau indelungat.

Verbul predicativ poate forma singur predicatul cand sunt la un mod predicativ.

Costel invata bine. (verb predicativ)

Verbul copulativ nu pot forma singur predicatul decat cu ajutorul unui nume predicativ,
alcatuind un predicat nominal. Ele nu au inteles de sine statator.

Verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a ajunge, a iesi, a se face, a parea, a ramâne, a
insemna, a constitui, a reprezenta etc.

Ea este sora lui.

El a devenit inginer.

Colegii mei au ajuns studenţi.

După terminarea cursurilor a ieşit tehnician.

A rămas repetent.

Spunea că se face pompier.

Ea pare tristă.

Ea înseamnă totul pentru mine.

Cand au inteles de sine statator, verbele “a fi”, “a ajunge”, “a iesi”, “a insemna”, “a face”, “a
ramane” sunt predicative.

Elevii sunt in clasa. (se afla, exista)


Noi am ajuns la scoala. (am sosit)
Ei au iesit din magazin. (au plecat)
Voi ati facut lucrarea. (ati terminat)
Ele au ramas la spectacol. (au stat)

Au însemnat tema.

Verbul auxiliar reprezinta cuvintele care ajuta la formare a modurilor si a timpurilor compuse

Exemple: a fi, a avea, a vrea.

Verbul „a fi” se foloseste ca verb auxiliar pentru formarea urmatoarelor moduri si timpuri:

viitor anterior: voi (vei, va, vom, veti, vor) fi scris;


conjunctiv perfect: sa fi scris.
conditional optativ perfect: as (ai, ar, am, ati) fi scris.
infinitiv perfect: a fi scris;

Verbul „a avea” serveste ca auxiliar pentru formarea perfectului compus si a modului


conditional-optativ, timpul prezent si perfect:

perfectul compus: am citit, ai citit, a citit, am citit, ati citit, au citit.


conditlonal-optativ prezent: aş citi, ai citi, ar citi, am citi, aţi citi, ar citi.

Verbul a vrea este folosit ca verb auxiliar pentru formarea viitorului propriu-zis: voi scrie, vei
scrie, va scrie, vom scrie, veti scrie, vor scrie.

S-ar putea să vă placă și