Sunteți pe pagina 1din 3

BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ

1. Constantin, M. Marketingul producției agroalimentare. V. I București: Ed.


Academiei Oamenilor de Știință din România, 2017, 332 p. ISBN 978-606-
8636-39-9
2. Croitoru, C. Marketing în agricultură. Bucureşti: Ed. Tritonic, 2001, 362 p.
ISBN 973-8051-33-9
3. Diaconescu, M. Marketing agroalimentar. Bucureşti: Ed. Universitară, 2005,
184 p. ISBN 973-749-000-2
4. Diaconescu, I. Merceologie alimentara - Calitate şi siguranţă. Bucureşti: Ed.
Universitară 2007, 319p.ISBN 978-973-749-290-6
5. Kotler, Ph., Keller, K. Managementul marketingului. Bucureşti: Ed. Teora,
Ediţia a V-a, 2008, 1148p.

1.3. Functiile marketingului

Daca în ceea ce priveste definirea marketingului exista înca o serie de pareri, în ceea ce
priveste functiile (Functia desemneaza o grupare de activitati determinate pe baza unui anumuit
criteriu esential, care ofera posibilitatea întelegerii teoretice a marketingului), pe care acesta le
îndeplineste, remarcam un consens concretizat în sistematizarea celor patru functii :
1- de investigare a pietii si a necesitatilor de consum
2- de racordare a activitatii agentului economic la dinamica mediului ambiant
3- de satisfacerea în conditii superioare a necesitatilor de consum
4- de maximizare a eficientei economice (vezi C.Florescu coord. Op.cit. p.26-28)
Doua din aceste functii sunt considerate fundamentale, deoarece definesc pur si simplu
marketingul : este vorba de finctia de investigare a mediului economico-social al agentului
economic, ca si de functia de racordare a activitatii acestuia la dinamica mediului în general, a
pietii în special. Celelalte doua functii sunt considerate ca derivate din primele, desi ele reflecta
scopul final al întregii activitati a oricarui agent economic.
1.3.1. Functia de investigare a pietii
Investigarea pietii si a necesitatîlor de consum, a mediului economico-social în general,
constituie functia premisa, prin a carei exercitare se urmareste obtinerea informatiilor cu privire
la pietele efective si potentiale, la ansamblul necesitatilor de consum solvabile si insolvabile, dar
si la comportamentul consumatorului.
Se apreciaza ca este functia de baza, deoarece marketingul este de neconceput fara
investigarea pietii si a nevoilor, cu atât mai mult cu cât acesta este un domeniu în care factorii
inconfortabili, ca nevoile si fanteziile cumparatorului, îsi pun serios amprenta.
Daca avem în vedere dinamismul fara precedent în epoca noastra al mediului economico-
social în care-si desfasoara activitatea agentul economic, este limpede ca aceasta functie nu este
conjuncturala, ci ea trebuie sa aiba un caracter continuu, urmând sa alimenteze permanent
sistemul informational cu date noi, pertinente, esentiale si obtinute direct de la sursa prin
cercetarea de teren, dar si cu aportul surselor derivate.
Evident, este functia care le precede pe celelalte si care are caracter determinant, toate
celelalte bazându-se pe datele puse la dispozitie prin investigarea tuturor componentelor
mediului ambiant al agentului economic.
1.3.2. Functia de racordare la mediu
Racordarea activitatii agentului economic la dinamica 343f519d mrdiului este considerata
functia mijloc, prin care se asigura înfaptuirea obiectivelor strategice ale acestuia, deoarece prin
cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune în fiecare moment (resurse
materiale, financiare si umane) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele
pietii, ale consumatorului.
Conectarea dinamica a agentului economic la mediul economico-social constituie în cele
mai multe cazuri cheia succesului în afaceri. Pe baza cunoasterii componentelor si a factorilor
exogeni si endogeni care influenteaza mediul ambiant, agentul economic adoptând un
comportament activ, creativ fata de dinamica lui continua, poate sa-si stabileasca strategiile prin
care sa beneficieze de influenta pozitiva a mediului, sa ia masuri de contracarare a influentelor
negative si chiar sa intervina pentru modificarea incidentelor lui.
1.3.3. Functia de satisfacere a necesitatilor
Satisfacerea în conditii superioare a necesitatilor de consum si utilizare reprezinta
ratiunea de a fi a societatii umane si, evident, existenta agentului economic este determinata de
nevoia manifestata în societate, la un moment dat, de realizare a unor bunuri si servicii. De aceea
este considerata functia obiectiv sau scop prin care se vizeaza producerea si oferirea, numai a
acelor produse si servicii necesare consumului productiv si personal, realizându-se astfel
corelarea dintre nevoile membrilor societatii si a resurselor de care aceasta dispune la un moment
dat, înfaptuindu-se astfel recunoasterea sociala a activitatii agentului economic.
Aceasta functie se concretizeaza în politica adoptata de agentul economic în domeniul
produsului, pretului, distributiei si promovarii pe piata, a activitatii desfasurate prin mixul de
marketing. În mod concret se înfaptuieste prin masurile specifice care vizeaza oferirea acelor
bunuri si servicii necesare consumatorului, distribuirea lor în conditii optime, asigurarea unei
largi posibilitati de alegere, informarea consumatorului asupra modalitatilor de utilizare a
produselor si serviciilor, educarea consumatorului si orientarea cererii corespunzator intereselor
agentului economic si ale societatii în ansamblu.
Se exprima astfel, prin aceasta functie, finalitatea sociala a activitatii agentului economic
si de aceea este denumita functie obiectiv secundar, care în fapt constituie mijlocul de înfaptuire
a functiei obiectiv fundamental, ce se concretizeaza în obtinerea unui profit cât mai mare prin
satisfacerea nevoilor de consum.
1.3.4. Functia de maximizare a eficientei economice
Maximizarea eficientei economice prin optimizarea profitului este de fapt functia obiectiv
fundamental, deoarece scopul final al activitatii economice a oricarui agent economic este
obtinerea de profit, care-i asigura existenta si dezvoltarea.Infaptuirea ei presupune, alocarea
rationala a resurselor productive rare cu întrebuintari alternative, optimizarea structurilor de
productie, dar si a întregului flux al procesului economic.
De mentionat, ca prin maximizarea eficientei nu trebuie sa întelegem maximizarea
profitului cu orice risc, ci optimizarea lui, care sa tina seama de faptul ca, pe termen lung,
maximizarea profitului poate avea consecinte dezastruoase, care sa deterioreze imaginea
agentului economic.

Toate aceste patru functii ale marketingului se reflecta în activitatea practica de


marketing a tuturor agentilor economici,indiferent de domeniul în care ei activeaza, ele
constituind un tot organic care exprima esenta marketingului ca sistem, scopul si mijloacele de
înfaptuire în cadrul activitatii concrete în care se integreaza.
In unele lucrari de specialitate întîlnim enumerate si alte functii, deoarece autorii
respectivi (Rom Markin - Marketing: Second Edition, John Wiley& Son,New York l982 p.2)
considera drept functii o serie de activitati de marketing, cum ar fi: transportul, depozitarea,
vînzarea, desi acestea nu se pot nici macar identifica la toti agentii economici si nici la toate
nivelurile.
Alti autori ( E.Kelley - Marketing: stratègie et fonction, Dunod, Paris 1968 p.15-31)
identifica functii la nivel micro si macroeconomic, iar altii confunda functiile marketingului cu
functiunile întrepriderii delimitate înca de H. Fayol în lucrarea publicata în l916 ( H. Fayol -
Administration industrialle et gènèrale, Dunod, Paris,1964 ).
In realitate, functiile marketingului se materializeaza în amplul proces al adoptarii
deciziilor prin care se fundamenteaza eficienta activitatii economice a agentului economic. In
adoptarea deciziilor pentru un manager studiile de marketing au aceeasi functionalitate pe care o
au rapoartele serviciului de informatii pentru un general de armata.
Prin functiile sale, prin natura activitatii desfasurate, a metodelor si tehnicilor urilizate,
marketingul ocupa în societatea moderna un rol deosebit de important, sintetizat de renumitul
specialist francez Guy Serraf astfel "intreprinderile bogate nu fac marketing pentru ca au bani, ci
au bani pentru ca fac marketing".
Marketingul constituie în prezent, ca si în viitor una din caile viabile prin care se pot
evalua mai bine cerintele de consum interne si externe, un instrument prin care se pot mobiliza
cu maxima eficienta resursele, în scopul satisfacerii cât mai depline a necesitatilor indivizilor,
colectivitatilor si societatii în ansamblu, este o solutie moderna, judicioasa de cunoastere si
preîntâmpinare a riscului sub diversele lui forme, de investitie, productie, desfacere, este un
factor propulsor si o garantie în desfasurarea unei activitati performante.
Aportul marketingului la obtinerea celor mai bune rezultate în activitatea economico-
sociala, ca si "în descifrarea sensului schimbarii în mediul economic, îl desemneaza ca o
activitate de stat major, esentiala în stabilirea strategiei întreprinderii" (I. Georgescu, în lucrarea
"Management si marketing în regii autonome, societati comerciale si firme particulare" vol. I-II,
supliment la revista "Tribuna economica" 1991 p.176).

S-ar putea să vă placă și