CIBERNETICĂ ECONOMICĂ ȘI INDUSTRIALĂ

CURS 2
NOȚIUNI TEORETICE
ÎN CIBERNETICĂ
Cibernetica economică are obiect de studiu sistemul adaptiv complex (Complex Adaptive System).

COMPLEX COMPLEXUS (latină) îmbrățișare

există interconexiune între părțile componente ale sistemului (subsisteme)

Sistemul complex
definirea naturii intercoenxiunilor

Sistemul complex un sistem interdependent, compus din mai multe sub-sisteme

conectate între ele, care co-evoluează în mod neliniar, cu scopul
adaptării și auto – organizării în conformitate cu condițiile impuse de
mediul înconjurător.
 Asupra studiului sistemelor complexe adaptive s-au implicat personalități din diverse domenii, și
anume inginerie, economie, știința calculatoarelor, matematică, fizică etc.

Murray Gell-Mann Philip Warren Anderson

Ilya Prigogine
(1929 – 2019) (1923 – 2020)
(1917 – 2003)

chimist și fizician fizician fizician

1977 Laureat al Premiului 1969 Laureat al Premiului 1977 Laureat al Premiului
Nobel pentru chimie Nobel pentru fizică Nobel pentru fizică
alături de Nevill F. Mott
și John H. Van Vleck
 Kenneth Arrow Thomas Schelling
(1921 – 2017) (1921 – 2016)

economist economist

1972 Laureat al Premiului 2005 Laureat al Premiului

Nobel pentru economie Nobel pentru economie
EXEMPLE DE SISTEME ADAPTIVE COMPLEXE

ORGANIZAȚII
SOCIALE

TRAFIC
PIEȚE SISTEM ADAPTIV COMPLEX RUTIER

ECOSISTEME SISTEM
NATURALE ATMOSFERIC
2003 Eve Mitleton – Kelly consideră că un sistem adaptiv complex este definit prin:

CONECTIVITATE
INTERDEPENDENȚĂ
CO – EVOLUȚIE
ISTORICITATE
DEPENDENȚĂ DE TRAIECTORIE
FUNCȚIONALITATE DEPARTE DE ECHILIBRU
EXPLORAREA SPAȚIULUI POSIBILITĂȚILOR
FEEDBACK-UL
AUTO - ORGANIZAREA
EMERGENȚA
 PROPRIETĂȚILE
SISTEMELOR ADAPTIVE COMPLEXE DIN ECONOMIE
Sunt alcătuite din agenți individuali;
Agenții au interpretări și desfășoară activități / acțiuni conform cu modelele mentale personale / individuale;
Agenții pot schimba opinii / informații privind modelele mentale personale / individuale;
Există învățare, adaptare și co – evoluție;
Interacțiunile dintre agenți și sisteme sunt încorporate altor sisteme;
Interacțiunile dintre agenți au ca efect influențarea comportamentului sistemului;
Acțiunile unui agent poate schimba contextul altor agenți;
Sistemul are capacitatea de a învăța comportamente noi;
Sistemul este neliniar modificări externe pot avea ca efect modificarea majore în sistem;
Din punct de vedere al detaliilor un astfel de sistem are un comportament impredictibil;
Din punct de vedere asupra comportamentului sistemului pe termen scurt predicțiile sunt predictibile;
Ordinea este proprietatea sistemului care nu trebuie să fie impusă din afară;
Din comportamentul per ansamblu al sistemului noutatea și creativitatea sunt două aspecte care trebuie
să ducă la dezvoltare;
Sistemele adaptive compexe au capacitatea de auto – organizare.
 1. CONECTIVITATE ȘI INTERDEPENDENȚĂ

2. CO – EVOLUȚIA

3. STRUCTURI DISIPATIVE

4. EXPLORAREA SPAȚIULUI POSIBILITĂȚILOR

5. FEEDBACK

6. DEPENDENȚA DE TRAIECTORIE, ISTORICITATE

ȘI LEGEA PROFITULUI CRESCĂTOR

7. AUTO – ORGANIZAREA, EMERGENȚĂ

ȘI CREAREA UNEI NOI ORDINI
 În cadrul unui sistem adaptiv complex se găsește conectivitatea,
1. CONECTIVITATE
interdependența și interacțiunea dintre elementele din cadrul
ȘI INTERDEPENDENȚĂ
sistemului, precum și dintre sistem și mediul înconjurător.

Conectivitatea și interdependența
ORGANIZAȚIE
SOCIALĂ INSTITUȚIE GRUP presupune că o acțiune sau o decizie a unui
individ/subsistem/sistem poate afecta alți
indivizi/subsisteme/sisteme.
SISTEM SOCIAL

Efectele pot varia în raport cu starea

unui individ sau fiecărui individ /
SISTEMUL SISTEM COMPANIE subsistem / sistem într-un anumit
UMAN
moment de timp.
 în relațiile dintre indivizi în cadrul unui sistem;

Conectivitatea se poate aplica în relațiile dintre sistemele sociale;

în relațiile dintre sistemele tehnologiei (inginerească, informațională etc.);

Dimensiunile interacționează și se influențează una pe celalaltă.

Interacțiunile și interdependențele se formează între componente.
Sistemele adaptive complexe sunt Componentele se găsesc pe nivele diferite;
multidimensionale
La fiecare nivel conexiunile pot fi orizontale și verticale;

Conectivitatea în cadrul unui sistem are ca rezultat adaptabilitatea și evoluția acestuia.

Propagarea influenței în cadrul unui sistem adaptiv complex este dependent de gradul de conectivitate și
interdependență.
Mediul înconjurător

ECOSISTEM BIOLOGIC

Se creează o rețea
SPECIA 1 SPECIA 2 ....... SPECIA n
de legături cu
diferite grade de
conectivitate între
componentele
sistemului.
Există o rețea de legături cu diferite grade de conectivitate
între diverse compenente ale sistemului
 Se ia în considerare interacțiunea epistatică, adică forța de cuplare și de
interdependență.
Gradul de conectivitate Determină rețeaua de relații;
Determină transferul de informații;
Constituie element esențial în formarea proceselor de feedback.

Un individ poate aparține unui grup sau

mai multor grupuri.
SISTEM SOCIAL
Grup 1 Grup 2 Contribuția unui individ la un grup
depinde și de alți indivizi din acel grup.

Se consideră situația în care un membru

dorește să se alăture unui grup nou,
unei echipe.

Contribuția noul membru în echipă

va depinde de ceilalți mebri ai ehipei
deja existente, de spațiul care i se
Grup 3 creează pentru o contribuție.
În astfel de sisteme complexe adaptive conectivitatea dintre grupuri sau indivizi variază în timp și este dependentă
de diversitatea, intensitatea și calitate interacțiunilor.

Formală;
Informală;
Conectivitatea poate fi:
Conexiuni tacite;

Conexiuni explicite.

Conectivitatea și interdependența propagă efecte asupra acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin

ecosistem. Propagarea nu este uniformă deoarece depinde de gradul de conectivitate.
2. CO – EVOLUȚIA “Un proces de peisaje cuplate, deformate, în care mișcările adaptive ale fiecărei
entități schimbă peisajele vecinilor săi”.
Definiție dată de Kauffman în anul 1993

se orientează pe evoluție reciprocă

CO – EVOLUȚIA se orientează pe evoluția interacțiunilor
nu este un fenomen izolat

Evoluția unei entități sau a unui domeniu este dependentă și de evoluția altor entități legate de
acestea și/sau de evoluția altor domenii.
 individ
sistem tehnic
economic

organizație
ENTITATE instituție
companie
industrie
economie

ECOSISTEM

DIMENSIUNI DIMENSIUNI DIMENSIUNI DIMENSIUNI

SOCIALE CULTURALE ECONOMICE GEOGRAFICE
CO – EVOLUȚIA are loc la toate nivelele și scalele

co-evoluție endogenă se aplică la indivizi și grupuri din cadrul unei organizații

poate fi
co-evoluție exogenă organizația interacționează cu alte ecosisteme

Cele două procese endogene și exogene sunt intercorelate.

 reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie
3. STRUCTURI
sau informație cu mediile lor, și care, în cazul în care sunt împinse departe de
DISIPATIVE
echilibru creează noi structuri și o nouă ordine.

Ilya Prigogine 1977 Laureat al Premiului Pentru lucrări științifice din domeniul structurilor
Nobel pentru chimie disipative și termodinamica dezechilibrului.

A interpretat Legea a II-a a termodinamicii

“în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine.”

1985 Prigogine și Stengers “în condiții de non-echilibru, cel puțin, entropia poate produce, în loc de
degradare, ordine și organizare. Dacă este așa, atunci entropia, însăși, își
pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte
sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență. ”
 În structuri disipative apar posibilități de a găsi soluții alternative. Aceste soluții poartă denumirea de bifurcații.

O bifurcație poate duce la mai multe traiectorii. Aceste traiectorii posibile pot fi instabile sau stabile.

1989 Nicolis și Prigogine “Doar șansa va încerca să aleagă calea și va face mai multe încercări, unele
fără succes la început, pentru a se stabiliza. Apoi o fluctuație particulară va
avea loc. Prin stabilizare, sistemul devine un obiect istoric, în sensul că
evoluția ulterioară depinde de alegerea în punctul critic. ”
4. EXPLORAREA SPAȚIULUI POSIBILITĂȚILOR

explorează spațiul său;

O entitate verifică peisajul;
încearcă strategii sau micro – strategii diferite.

1969 Ashby Mediile instabile și piețele în rapidă schimbare necesită metode flexibile bazate
pe varietatea necesară.
 5. FEEDBACK

Feedbackul reprezintă mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a

condiţiilor de desfăşurare a proceselor adaptive şi de selecţie.

determină schimbări în sistem;

pozitiv amplificator constituie un pas spre înțelegerea mișcării
constante între schimbare și stabilitate;
Feedback

negativ are rol de echilibrare și de stabilitate a sistemului.

În cazul sistemelor umane feedback-ul poate fi determinat de gradul de conectivitate, adică de dependența
sau interacțiunea epistatică.
Influența umană poate schimba acțiuni și comportamente
1985 Prigogine și Stengers Atunci când sistemele adaptive complexe funcționează departe – de –
echilibru și există o rețea de legături între sisteme și conexiuni neliniare,
atunci sistemul devine “extrem de senzitiv la influențele externe. Mici intrări
determină efecte mari, uneori destructive.”

Co – evoluția poate depinde de influențele feedback reciproce dintre entități.

1993 Kauffman “Am găsit evidența ... că structura unui ecosistem determină co – evoluția”.

Procesele feedback au o conexiune strânsă cu gradul de conectivitate la orice nivel, cu structura ecosistemului
și cu coevoluția.

Feedback-urile pozitive și negative vor fi utilizate pentru a descrie feedback-urile integrate multiple din
sistemele adaptive complexe.
6. DEPENDENȚA DE TRAIECTORIE, ISTORICITATE
ȘI LEGEA PROFITULUI CRESCĂTOR

Teoria economică clasică este bazată pe bucle feedback negative. Aceasta are ca rezultat:

dominanța concepției legii profitului crescător;

în economie este posibilă obținerea unui echilibru economic stabil.
B. W. Arthur

1990 “... buclele feedback pozitive măresc (amplifică) efectele micilor schimbări economice
și cresc profiturile, făcând posibilă apariția mai multor puncte de echilibru, depinzând
de buclele feedback negative care, pot, de asemenea, să opereze în sistem.”
 Conform proprietăților structurilor disipative un sistem poate avea mai multe puncte de echilibru.

BISTABILITATE unele substanțe, în sistemele fizico – chimice, se pot afla simultan în două
sau mai multe stări stabile, în anumite condiții.

1989 Prigogine și Stengers din punct de vedere al bistabilității descrie “posibilitatea de a

evolua, pentru valori date ale parametrilor, către mai mult de o
stare stabilă.”

Pentru un sistem traiectoriile specifice depind de istoria acestora.

Comportamentul unui sistem este greu de prevăzut, chiar în condițiile în care sistemul se află în
cadrul unor anumite limite.
7. AUTO – ORGANIZAREA, EMERGENȚĂ
ȘI CREAREA UNEI NOI ORDINI

Caracteristicile esențiale ale unui sistem adaptiv complex sunt:

AUTO – ORGANIZAREA
EMERGENȚĂ
CREAREA UNEI NOI ORDINI

1989 Prigogine și Stengers “Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluţioniste
este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice şi
evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din
evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o
modificare a mecanismelor microscopice”.
 În sistemele sociale auto–organizarea poate fi descrisă ca apariţia spontană a unui grup care
execută o sarcină sau are un anumit scop comun;

grupul decide ce face, cum şi când face şi nu există o entitate exterioară

grupului care să orienteze activitatea acestuia.

În cadrul sistemului uman emergenţa tinde să creeze structuri ireversibile sau idei, relaţii şi forme
de organizare care devin parte a istoriei indivizilor şi instituţiilor şi, la
rândul lor, afectează evoluţia acestor entităţi.

Exemplu

În cadrul unei societăţi, firme sau echipe apariţia unor idei sau cunoştinţe noi poate fi descris ca un
proces emergent deoarece rezultă din interacţiunile dintre
indivizi ceva cu totul nou şi posibil neaşteptat.

Cunoştinţele noi, împărtăşite de toţi indivizii prin modele

mentale comune, generează, la rândul lor, învăţare şi
cunoaştere.
 ÎNTREPRINDERE
FEEDBACK FEEDBACK

REGULI
EMERGENȚĂ
Agenții acționează aleator
rezultă modalități de comportament
specifice agenților din cadrul întreprinderii
AGENȚI
AUTO – MENTENANȚA
este prezentă în sistemul macro - economic
CO – EVOLUȚIA Întreprinderile există în mediul înconjurător;
Modificarea întreprinderii atrage modificarea mediului;
SUB - OPTIMALITATEA O întreprindere trebuie să fie puțin mai prosperă față de competitori, și trebuie să
crească eficiența în favoarea eficacității.
Se realizează prin procese de emergență și feedback.
În momentul apariției unui pericol din mediul înconjurător, indivizii alcătuiesc
AUTO - ORGANIZARE formațiuni care acționează în mod sincronizat. Acest lucru are ca rezultat faptul că
modificarea condițiilor de mediu să fie reduse la minim.
BIBLIOGRAFIE
Francois, C. (ed.) - International Encyclopedia of Systems and Cybernetics, Saur, Munich,
Germany, 1997

Foerster, H. von - Cybernetics of Cybernetics, 2nd edition, Future Systems, Mineapolis, 1996

Scarlat, E. ,Chiriță, N. – Cibernetica sistemelor economice, Editura ASE, Bucuresti, 2002

Scarlat, E., Chiriță, N., Cibernetica sistemelor economice, Ediția a doua, Editura Economică,
București, 2015

Spircu, L., Scarlat, E., Oprescu, Gh., Chiriță, N., Bazele ciberneticii economice, Editura ASE,
București, 2001

Stancu, S., Maican, F., Marinescu, D., Georgescu, I., Cibernetică economică – teorie și
aplicații, Editura ASE, București, 2001
http://www.asecib.ase.ro/DorinMitrut/CursBazCib/Curs/pdf/Cap03_Modelarea_MetodaDeStudiuACiberneticiiEconomice.pdf
http://www.asecib.ase.ro/DorinMitrut/CursBazCib/Curs/pdf/Cap05_SistemulAdaptivComplexInEconomie.pdf
http://docplayer.net/42822512-Sistemul-adaptiv-complex-in-economie.html
https://www.studocu.com/ro/document/academia-de-studii-economice-din-bucuresti/bazele-ciberneticii-economice/note-
de-curs/capitolul-0-introducere-aparitia-si-dezvoltarea-ciberneticii/2290672/view
https://www.researchgate.net/publication/38959109_Ten_principles_of_complexity_and_enabling_infrastructures
https://prezi.com/sm2_dn0vjzqj/economia-sistem-adaptiv-complex/?frame=6aabbe331cf81b1c712dc92637b943b96297e032
https://en.wikipedia.org/wiki/Philip_W._Anderson
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilya_Prigogine
https://ro.wikipedia.org/wiki/Murray_Gell-Mann
https://en.wikipedia.org/wiki/Kenneth_Arrow
https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Schelling
https://ro.wikipedia.org/wiki/Philip_Warren_Anderson
https://www.systemsinnovation.io/post/complex-adaptive-systems-course
https://www.youtube.com/watch?v=IWhkUne8T68
https://www.youtube.com/watch?v=g5evD6AQeCQ
https://www.youtube.com/watch?v=rl0yFwcGx_o
https://www.youtube.com/watch?v=GjwvsK-6640
https://medium.com/10x-curiosity/complex-adaptive-systems-simple-rules-unpredictable-outcomes-e85d2f5230a5

https://www.coursera.org/lecture/analysing-complexity/complex-adaptive-systems-cq7Iq
https://www.youtube.com/watch?v=1B9d9hvijiQ
https://www.alphainterface.com/2013/12/31/complex-adaptive-systems-facing-fundamental-uncertainty/
https://www.roboticsbusinessreview.com/content-from-our-sponsor/why-adaptive-robots-are-the-next-big-thing/