Războiul împotriva îngrijorărilor

Perspectiva developmentală
Sentimentul de îngrijorare nu este deloc neobişnuit pentru copiii care termină clasele primare.
Multe dintre aceste îngrijorări sunt legate de experienţe normale de dezvoltare, în timp ce altele sunt legate
de factori situaţionali asociaţi cu mutarea, divorţul sau separarea parentală, bani, sau violenţă sau abuz.
De obicei, la această vârstă, copiii nu au la îndemână mecanisme adecvate de coping. In plus, datorită
nivelului lor de dezvoltare cognitivă, se întâmplă ca ei să nu vadă toate aspectele unei situaţii, care i-ar putea
ajuta să facă faţă emoţiilor lor, într-un mod mai eficient. A-i învăţa pe copii cum să aprecieze situaţiile şi să
găsească modalităţi mai bune pentru a face faţă acestor îngrijorări este important pentru dezvoltarea lor
emoţională.

Obiectiv
 Să înveţe strategii eficiente de a face faţă îngrijorărilor

Materiale
 O copie a Poveştii - Război împotriva îngrijorărilor (Fişa de lucru 5). Aceasta poate fi citită copiilor sau
fiecare poate avea o copie din care să citească, în funcţie de aptitudinile lor.

Procedură
1. Înainte de citirea poveştii, discutaţi faptul că din când în când, fiecare persoană are îngrijorări. Rugaţi copiii
să se gândească la un moment recent în care s-au simţit îngrijoraţi. Invitaţi-i să îşi împărtăşească
îngrijorarea în faţa unui partener sau în faţa întregii clase.
2. După ce aţi acordat timp acestor expuneri, poftiţi-i să citească sau să asculte Povestea - Război împotriva
îngrijorărilor (Fişa de lucru 5) pentru a învăţa metode noi de a face faţă îngrijorărilor.
3. Pentru a continua activitatea, recurgeţi la întrebările de Conţinut şi de Personalizare.

ÎNTREBĂRI DE CONŢINUT
1. Cum l-a ajutat învăţătoarea pe Trevor să facă faţă îngrijorărilor referitoare la tatăl său?
2. Ce a învăţat Trevor de la învăţătoarea lui?

ÎNTREBĂRI DE PERSONALIZARE
1. Aţi avut vreodată îngrijorări similare cu cele ale lui Trevor? Dacă da, ce v-a ajutat să învăţaţi să vă îngrijoraţi
mai puţin?
2. Ce sfat i-aţi da unui prieten care este îngrijorat de ceva anume? Cum i-aţi sugera ca el sau ea să îşi „atace"
acele îngrijorări?

Activitatea de Follow-up
Cereţi-le copiilor să identifice o îngrijorare şi să utilizeze strategia cu „linia de îngrijorări" care
este descrisă în poveste pentru a identifica modalităţi de estimare a situaţiei şi de reducere a nivelului de
îngrijorare.

Războiul împotriva îngrijorărilor

POVESTE

Trevor, un copil de clasa a IV-a, reuşea cu greu să adoarmă seara. Ori de câte ori închidea ochii
şi încerca să adoarmă, îi venea în minte ideea că ceva rău i se va întâmpla tatălui său. Uneori, Trevor
se gândea că tatăl său s-ar putea îmbolnăvi foarte rău şi ar putea muri, dar de cele mai multe ori el se
îngrijora la gândul că tatăl lui ar putea avea un accident grav de maşină. Cu toate că, de cele mai multe
ori, se gândea la aceste lucruri când era ora lui de culcare, el se îngrijora şi când era la şcoală. Dacă tatăl
lui întârzia să îl ia de la şcoală, Trevor se gândea imediat că tatăl lui a avut un accident.
Trevor nu dorea ca învăţătoarea lui, domnişoara Capella, sau prietenii lui să râdă de el pe seama
îngrijorărilor lui, aşa că încercase să le ţină pentru el. Totuşi, într-o zi, tatăl său întârziase mai mult de
doar câteva minute, şi Trevor nu mai putea de frică. Intrase de câteva ori în clasă şi îşi întrebase
învăţătoarea dacă poate folosi telefonul pentru a suna acasă, în cele din urmă, învăţătoarea a spus,
„Trevor, pari a fi foarte îngrijorat. Iţi este frică că i s-a întâmplat ceva tatălui tău?" Trevor a izbucnit în
lacrimi şi i-a spus învăţătoarei cât de îngrijorat a fost adineaori. Domnişoara Capella l-a ascultat pe
Trevor, după care i-a spus că nu este deloc neobişnuit ca el să aibă astfel de îngrijorări la această
vârstă. Totuşi, domnişoara Capella i-a sugerat că dacă el ar vorbi despre asta ar putea ca acest lucru
să îl ajute şi poate că împreună ar putea găsi anumite modalităţi pentru a-1 ajuta să îşi controleze
îngrijorările.
După ce Trevor a descris ceea ce a crezut el că i s-ar fi putut întâmpla tatălui său,
domnişoara Capella a luat o foaie de hârtie şi a tras o linie orizontală prin mijlocul paginii. I-a cerut lui
Trevor să identifice cel mai rău lucru posibil care s-ar putea întâmpla, care era acela ca tatăl lui să aibă un
accident grav şi să moară. Domnişoara Capella ascris acest lucru la unul din capetele liniei. După aceea l-
a întrebat pe Trevor care ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla, şi Trevor a spus că acesta ar fi
dacă tatăl său nu ar avea nici un accident. Domnişoara Capella a scris acest lucru la celălalt capăt al
liniei. După aceea i-a explicat lui Trevor faptul că există şi alte posibiliăţi: de exemplu tatăl său ar putea
avea accident dar să nu se rănească, sau că ar putea avea un accident şi să se rănească, după care să
se însănătoşească. Domnişoara Capella i-a cerut lui Trevor să se gândească şi la alte posibilităţi, şi
Trevor s-a gândit că maşina s-ar putea accidenta, dar tatăl lui să aibă doar o zgârietură. Trevor şi
domnişoara Capella au discutat despre locul unde trebuie plasată, pe linie, fiecare dintre aceste
posibilităţi.
După ce toată linia a fost completată, domnişoara Capella l-a ajutat pe Trevor să vadă că unul
dintre motivele pentru care se îngrijora atât de mult era pentru că vedea doar două posibilităţi: fie că
tatăl lui va muri, fie că nu va avea nici un accident. Domnişoara Capella i-a explicat, de asemenea, lui
Trevor că este important să priveşti spre trecut. A avut vreodată tatăl lui un accident grav de
maşină? Chiar dacă a avut, este evident că a supravieţuit şi că este bine. Domnişoara Capella i-a
subliniat lui Trevor faptul că este important să ia în considerare toate aceste lucruri dacă nu mai vrea
să fie îngrijorat în legătură cu orice. După ce domnişoara Capella i-a explicat acest lucru, Trevor s-a
simţit mult mai bine. A decis să păstreze foaia de hârtie pentru a-i aminti să nu se mai gândească doar
la lucrurile bune sau la cele rele.
A doua zi, Trevor nu s-a mai îngrijorat atât de mult în legătură cu tatăl său, dar a fost îngrijorat
referitor la sarcinile lui şcolare. S-a decis să folosească ceea ce domnişoara Capella l-a învăţat şi să
vadă dacă ar putea funcţiona şi în cazul acestei probleme. S-a aşezat şi a trasat o linie şi a identificat
poziţiile diferite. Şi-a dat seama de faptul că se gândise la cel mai rău lucru posibil, şi că erau multe alte
posibilităţi. După ce a înşirat toate posibilităţile de-a lungul liniei, s-a simţit mult mai bine. S-a gândit că ar
putea să folosească această idee chiar şi în cazul în care ar fi avut probleme cu prietenii săi. Trevor era
bucuros că învăţase o nouă metodă prin care să îşi facă faţă îngrijorărilor.

N u pot să fac
Perspectiva developmentală
La această vârstă, copiii se îngrijorează adesea în ceea ce priveşte performanţa lor şcolară: Se
vor descurca ei bine? Vor lua ei note bune la teste? Sunt ei la fel de deştepţi precum alţi colegi de
clasă? în această perioadă de dezvoltare, este foarte important să se minimalizeze competiţia şi copiii să
nu fie clasificaţi astfel încât unii să fie etichetaţi ca fiind „mai deştepţi" decât alţii. Acest lucru poate ajuta
la reducerea anxietăţii de performanţă.

Obiectiv
 Să înveţe strategii eficiente de a reduce gândurile şi emoţiile negative legate de performanţa şcolară.

Materiale
  Tablă de scris
 bandă adezivă
 versiune a Posterului l - Nu pot să fac (Fişa de lucru 6) şi a posterului 2 – Nu pot să fac (Fişa de
lucru 7)
 copie a Tablei de joc - Nu pot să fac (Fişa de lucru 8) pentru fiecare parteneriat
 Un set de Cărţi de joc - Nu pot să fac (Fişa de lucru 9), puse într-un plic, şi două piese de joc (de
exemplu, agrafe de hârtie de culori diferite) pentru fiecare parteneriat

Procedură
1. Introduceţi lecţia scriind următoarele lucruri pe tablă:
 Aţi greşit 10 din 12 răspunsuri un test.
 V-aţi uitat acasă o temă importantă.
 Aţi uitat să faceţi ultima parte din tema de casă.
 Aţi citit un paragraf, cu voce tare, şi nu aţi ştiut cum se pronunţă mai multe cuvinte.
Întrebaţi copiii dacă au trecut vreodată printr-unul sau prin mai multe astfel de evenimente, şi dacă da, cum
s-au simţit. După aceea afişaţi Posterul l - Nu pot să fac (Fişa de lucru 6) şi explicaţi copiilor că atunci când
se simt furioşi, trişti, prost, sau supăraţi în legătură cu anumite situaţii similare din exemplele date, se simt
astfel pentru că ei îşi spun ceva lor înşişi. Prezentaţi diferitele formulări pe care copilul din poster şi le spune
şi întrebaţi-i pe copii dacă se pot gândi la alte lucruri negative pe care şi le spun lor înşişi în legătură cu
performanţa lor şcolară.
2. Explicaţi apoi copiilor că ei nu trebuie să continue să aibă sentimente negative în ceea ce priveşte
performanţa şcolară sau în alte situaţii deoarece ei îşi pot schimba mesajul din capul lor. Afişaţi
Posterul 2 - Nu pot să fac (Fişa de lucru 7) şi prezentaţi mesajele. Invitaţi copiii să găsească asemănări
şi diferenţe între mesajele celor două postere.
3. Cereţi-le copiilor să îşi găsească câte un partener, după care împărţiţi Tabla de joc - Nu pot să fac
(Fişa de lucru 8), un plic cu Cărţile de joc - Nu pot să fac (Fişa de lucru 9), şi două piese de joc pentru
fiecare parteneriat. Explicaţi faptul că partenerii vor trage pe rând câte o carte. Dacă instrucţiunile de pe
cartea de joc spun mergi înainte, ei trebuie să citească situaţia de pe carte şi să inventeze un lucru
pozitiv pe care şi-l pot spune lor înşişi, astfel încât ei să nu se evalueze negativ în acest domeniu de
performanţă şcolară. Dacă trag o carte pe care scrie mergi înapoi, ei trebuie să găsească un exemplu
de auto-dialog negativ pe care şi-l pot spune, care crează emoţii neplăcute în legătură cu performanţa
şcolară. Faceţi referire la cele două postere şi la discuţia de la începutul lecţiei pentru ca ei să poată
da exemple din cele două tipuri de formulări pe care şi le spun.
4. Acordaţi copiilor timp pentru a juca jocul, după care discutaţi pe baza întrebărilor de Conţinut şi de
Personalizare.

Discuţii

ÎNTREBĂRI DE CONŢINUT
1. Gândiţi-vă de câte ori a trebuit să mergeţi înapoi în timp ce v-aţi jucat. Care sunt unele din exemplele
de formulări negative pe care le-aţi dat?
2. Gândiţi-vă de câte ori aţi putut merge înainte în timp ce v-aţi jucat. Care sunt unele din exemplele
de formulări pozitive pe care le-aţi dat?
3. Cum credeţi că vă pot ajuta formulările pozitive să faceţi faţă emoţiilor negative referitoare la
performanţa şcolară sau la alte probleme?

ÎNTREBĂRI DE PERSONALIZARE
1. Aţi avut vreodată vreunul din gândurile şi emoţiile negative care au fost identificate pe parcursul
jocului? Vă gândiţi vreodată că nu puteţi face ceva anume?
2. Cum vă simţiţşi atunci când vă gândiţi că nu puteţi face ceva sau când învăţaţi ceva nou şi este
greu?
3. Daţi câteva exemple de lucruri pe care vi le puteţi spune vouă înşivă pentru a nu vă da bătuţi sau
pentru a nu vă întrista în legătură cu performanţele voastre şcolare?

Activitatea de Follow-up
Lucraţi cu copiii pentru a compune un cântec sau o poezie pentru a-i ajuta să înveţe să nu se
supere pe ei înşişi sau să nu se întristeze în legătură cu performanţele lor şcolare. Un exemplu este
precum urmează:
Mâine este testul de dictare.
Voi încerca să scriu cât mai corect.
Dar dacă greşesc ceva
Ştiu că nu sunt prost-
Va trebui doar să depun mai mult efort.
Nu pot să fac

Poster 1
Nu pot să fac
Poster2
 Nu pot să fac
CARTONAŞE DE JOC

Instrucţiuni pentru lider: Decupaţi cărţile de joc separat şi puneţi-le într-un plic; daţi câte un set fiecărui
cuplu de copii.

Ieri ai avut un test la gramatică cu toate cuvintele Cerinţele de la problemele de matematică la care
noi învăţate. Cuvintele sunt foarte grele, şi eşti lucrezi par dificile. Nu înţelegi ce trebuie să faci.
îngrijorat.

MERGI ÎNAINTE 2 MERGI ÎNAPOI 2

Profesorul de sport anunţă că liderii echipelor îşi

Ai uitat să îţi faci câteva din problemele de la vor alege membrii de echipă pentru baschet, îţi
matematică. este frică că toţi ceilalţi vor fi aleşi înaintea ta.

MERGI ÎNAPOI 1 MERGI ÎNAINTE 1

Eşti la ora de română, învăţătoarea îţi cere să Ai de citit o nouă poveste, şi sunt multe cuvinte
citeşti cu voce tare, şi îţi este frică că nu vei putea dificile. Te simţi puţin speriat.
citi corect toate cuvintele.

MERGI ÎNAINTE 3 MERGI ÎNAINTE 3

Nu înţelegi instrucţiunile pe care învăţătoarea ţi le Greşeşti două cuvinte la testul de ştiinţe.

cere la clasă pentru un exerciţiu, dar îţi este frică să
o întrebi pentru că s-ar putea să creadă că eşti
prost.

MERGI ÎNAPOI 2
MERGI ÎNAPOI 1

Învăţătoarea ta tocmai a adus desenele la care aţi În pauză, se aleg echipele pentru un joc. Aproape
lucrat săptămâna trecută. Tu ai primit o stea pe toată lumea ajunge să fie aleasă înaintea ta.
desenul tău, iar băiatul care stă în faţa ta a primit
două stele, începi să te întristezi.

MERGI ÎNAINTE 2 MERGI ÎNAINTE 2

 Nu te lua de mine
Perspectiva developmentală
Pe parcursul perioadei copilăriei mijlocii, nu este neobişnuit ca, copiii să se simtă speriaţi de
comportamentul de intimidare al altora. Dezvoltarea abilităţilor şi managementul propriilor emoţii
trebuie practicate astfel încât copiii să poată face faţă într-un mod mai eficient acestui tip de
comportament.

Obiective
Să definească ce înseamnă a intimida
Să înveţe modalităţi eficiente de a face faţă comportamentului de intimidare

Materiale
O copie cu scenariile „Nu te lua de mine" (Fişa de lucru 12) pentru fiecare copil
Mai multe foi de poster, un marker, şi o bandă adezivă
O farfurie mică din carton, creioane colorate sau carioci, şi un ac de siguranţă pentru fiecare copil

Procedură
1. Rugaţi-i pe copii să spună ce cred ei că înseamnă un copil agresiv (cineva care îi împinge pe alţii, care
intimidează sau se leagă de alţi copii care ar putea fi mai slabi ca şi el). Subliniaţi faptul că a agresa
este un lucru pe care toată lumea este capabilă să îl facă şi că agresarea poate avea loc în diferite
forme; unii copii îi pot agresa doar ocazional pe alţii, iar alţii se pot comporta în acest fel aproape tot
timpul. Indicaţi faptul că scopul acestei lecţii este de a identifica modalităţi care să îi ajute pe copii să
evite să fie afectaţi de comportamentele de agresare sau să evite să devină nişte copii care îi
agresează pe ceilalţi.
2. Distribuiţi scenariile „Nu te lua de mine" (Fişa de lucru 12) fiecărui copil. Cereţi-le copiilor să citească
fiecare scenariu şi să răspundă la primele două întrebări. Apoi, stabiliţi grupe de câte trei copii şi
puneţi-i să genereze sugestii pentru ceea ce aceşti copii din scenarii ar fi putut face pentru a se apăra
de cei care i-au agresat şi notaţi aceste răspunsuri sub cea de-a treia întrebare de pe fiecare fişă de
lucru.
3. După ce grupele au terminat de generat sugestii, discutaţi despre comportamentele agresive şi despre
ideile grupelor cu privire la ceea ce se poate face pentru a se apăra împotriva acestor tipuri de
comportamente. Notaţi aceste idei pe o foaie de poster astfel încât acestea să poată fi afişate pentru a
se face referire la ele atunci când este nevoie.
4. Distribuiţi o farfurie mică de carton, creioane colorate sau carioci, şi un ac de siguranţă fiecărui copil.
Cereţi-le copiilor să facă o insignă cu inscripţia „Eu nu sunt un copil agresiv" sau o insignă pe care să
scrie „Nu te lua de mine" în care să includă ideile discutate în grupul lor. Dacă aleg să poarte insigna,
acesta va reprezenta „contractul" făcut de ei de a nu se lua de nici un alt copil sau poate reprezenta
acel ceva care să le amintească de ceea ce pot face pentru a se proteja pe ei înşişi de agresiunile
celorlalţi.
5. Pentru a continua activitatea, discutaţi pe baza întrebărilor de Conţinut şi de Personalizare.

Discuţii
ÎNTREBĂRI DE CONŢINUT
1. Ce înseamnă a agresa pe cineva?
2. De ce credeţi că unii copiii îi agresează pe alţii?
3. Ce puteţi face pentru a vă proteja de agresiunile celorlalţi?

ÎNTREBĂRI DE PERSONALIZARE
1. V-a agresat vreodată cineva? Dacă da, cum v-aţi simţit în legătură cu acest lucru?
2. Ce puteţi face pentru a încerca şi a-i împiedica pe alţii să vă mai agreseze?
3. Dacă nu îi puteţi împiedica pe alţii să vă agreseze, ce puteţi face odată ce lucrul acesta s-a întâmplat? La
cine vă puteţi adresa pentru a primi ajutor?
4. Aţi învăţat ceva din această lecţie care vă poate ajuta dacă sunteţi unul din acei copii agresivi sau unul din
acei copii care sunt agresaţi? (Cereţi-le să îşi dea cu părerea.)

Activitatea de Follow-up
 Puneţi copiii să lucreze în grupe mici şi să pregătească o scurtă prezentare pe care să o ţină în faţa
elevilor mai mici referitor la agresarea copiilor şi la modul cum se pot proteja împotriva acestui comportament.

Nu te lua de mine
SCENARII - PAGINA 1

Nume: __________________________________________________________Data:______________________

SCENARIUL 1
lison şi Amy se îndreptau spre casă, de la bibliotecă. Cum au luat colţul, Allison a observat cum două fete mai mari se
ropie, din spate, înspre ele. A recunoscut-o pe una dintre fete ca fiind colega de clasă a surorii ei. In curând, una dintre fetele
ai mari a început să păşească mai repede şi să o calce într-una pe Amy, pe partea din spate a pantofilor. Amy s-a întors
re ea şi a rugat-o să se oprească. Fata cea mare a râs şi a continuat să o calce. Dintr-o dată fata mai mare le-a împins
ternic pe Allison şi pe Amy şi a fugit râzând şi strigând, „Pe curând, fraiere mici ce sunteţi."

1. Comportamente de agresare:__________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

2.. Ce a făcut Allison şi Amy pentru a se apăra de aceste fete?__________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

3. Ce altceva credeţi că ar mai fi putut ele face? ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

SCENARIUL 2
Corey se plimba cu bicicleta prin cartier şi se gândea să se oprească la prietenul său Adam
pentru a-1 vizita, în timp ce se îndrepta spre casa lui Adam, fratele mai mare a lui Adam a ieşit din garaj şi i-a
blocat drumul lui Corey. „Ce crezi că faci pe proprietatea mea, copilule?" a zbierat fratele lui Adam. „Am vrut
doar să văd dacă Adam este acasă," a spus Corey. „Ei bine, nu este, şi nu am de gând să îl las să se
joace cu tine. Cară-te de aici. Dacă te mai prind prin apropiere, o să-ţi pară rău."

1. Comportamente de agresiune:________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

2. Ce a făcut Corey pentru a se apăra de fratele lui Adam?_____________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

3. Ce altceva credeţi că ar fi putut face el?________________________________________________

__________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Nu te lua de mine
SCENARII - PAGINA 2

SCENARIUL 3
Charlie a stat lângă Ann la şcoală. In fiecare zi, se uita fix la ea, îi spunea lucruri urâte, şi o
ameninţa că o va bate după ore. Lui Ann îi era frică, aşa că întotdeauna se asigura că are lângă ea o
prietenă cu care să meargă acasă, într-o zi a trebuit să rămână după ore, aşa că nu avea pe nimeni cu cine
să meargă acasă. A ieşit din clasă şi s-a îndreptat spre uşa din faţă a şcolii. Cum a deschis-o l-a văzut pe
Charlie şi pe prietenul lui aşteptând-o. Ea s-a întors rapid înăuntru şi a fugit pe coridor spre o altă uşă. A
deschis-o şi a aruncat o privire afară. Ea nu i-a văzut pe cei doi băieţi, aşa că a fugit cât de repede a putut spre
capătul străzii. Dintr-o dată i-a auzit ţipând şi a ştiut că aceştia se aflau în spatele ei. Ea a fugit din ce în ce
mai repede, şi a reuşit să intre în curtea ei înainte ca ei să o ajungă. Mama ei stătea la fereastră, aşa că
băieţii au plecat, dar i-au spus că vor „pune mâna pe ea" mai târziu.

1. Comportamente de agresiune:_________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

2. Ce a făcut Ann pentru a se proteja de băieţi?_____________________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

SCENARIUL 4
Phillip şi Pam se îndreptau pe bicicletă spre casă de la şcoală. Dintr-o dată, Phillip a simţit pe
cineva intrând în partea din spate a bicicletei lui. El s-a întors şi l-a recunoscut pe copil ca fiind din clasa
a V-a. La început, Phillip a crezut că băiatul a intrat din greşeală în el, dar elevul de clasa a V-a i-a spus,
„Dă-te din calea mea. Nu te vrem pe strada asta." Pam a spus, „Şi noi avem dreptul de a trece pe aici. Nu
facem nimic rău." Copilul s-a uitat crunt la ea şi i-a spus să tacă din gură. „Acesta este cartierul meu, şi
dacă nu plecaţi de aici, vă voi face zile fripte."

1. Comportamente de agresare:_________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

2. Ce a făcut Phillip şi Pam pentru a se apăra?______________________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

3. Ce altceva credeţi că ar fi putut face ei?_________________________________________________

__________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________
 Reguli pentru relaţii
Perspectiva developmentală
Odată ce copiii se maturizează şi îşi extind relaţiile sociale, ei vor avea de-a face, în mod
inevitabil, cu oameni care se vor comporta urât cu ei într-un fel sau altul. Deşi ar fi de preferat ca fiecare
să se comporte într-un mod pozitiv cu ceilalţi, de obicei nu este posibil să îi controlăm pe ceilalţi. De
aceea, a-i ajuta pe copii să identifice abilităţi eficiente de a face faţă situaţiilor negative din relaţii este o
modalitate de a-i face mai conştienţi de resursele pe care le au.

Obiective
 Să identifice abilităţi de coping eficiente pentru a face faţă comportamentului urât pe care alţii îl
au faţă de ei
 Să înveţe ceea ce o persoană poate şi ceea ce nu poate controla în situaţiile interpersonale

Materiale
 tablă de joc - Reguli pentru relaţii (Fişa de lucru 13) pentru fiecare grup format din patru copii
 agrara de hârtie colorată sau un alt tip de piesă de joc pentru fiecare copil din grup
 Un plic care să conţină patru bileţele mici de hârtie, numerotate de la l la 4, pentru fiecare grup
 Şase foi de poster, notate precum urmează:
Modalităţi eficiente de a face faţă dacă cineva vă tachinează
Modalităţi eficiente de a face faţă dacă cineva vă respinge
Modalităţi eficiente de a face faţă dacă cineva vă împinge sau vă răneşte
Modalităţi eficiente de a face faţă dacă cineva râde de voi
Modalităţi eficiente de a face faţă dacă cineva va pune o poreclă
Modalităţi eficiente de a face faţă dacă cineva începe să se certe cu voi
 bandă adezivă

Procedură
1. Angajaţi copiii într-o discuţie generală despre lucruri pe care alţii le fac şi lor nu le plac. (Puneţi accent
pe faptul că nu trebuie să se facă referiri de nume.) Discutaţi cu copiii despre faptul că deşi lumea ar fi,
tară îndoială, un loc mai bun dacă toată lumea s-ar comporta cu ei în felul în care şi-ar dori să fie trataţi,
acest lucru nu se întâmplă de obicei în realitate. Rugaţi copiii să ridice o mână dacă ei consideră că au,
de obicei, succes în a-i împiedica pe alţi copii să le pună porecle, să îi tachineze, să râdă de ei, şi aşa
mai departe. Intrebaţi-i pe cinspot ei controla dacă ei nu pot să îi oprească pe alţii să le mai facă acest
gen de lucruri. Indicaţi faptul că scopul acestei lecţii este acela de a-i ajuta să identifice lucruri la care se
pot gândi, pe care le pot simţi, sau pe care le pot face pentru a-i ajuta să facă faţă relaţiilor negative,
într-un mod mult mai eficient.
2. Împărţiţi copiii în grupe de câte patru. Distribuiţi Tabla de joc - Reguli pentru relaţii (Fişa de lucru 13),
patru agrafe pentru hârtie de culori diferite (sau alte piese de joc), şi un plic cu bileţelele numerotate de
la l la 4, fiecărui grup. Revizuiţi instrucţiunile de pe tabla de joc.
3. Alocaţi suficient timp pentru ca copiii să poată juca jocul, după care discutaţi pe baza întrebărilor de
Conţinut. Pe parcurs ce copiii oferă sugestii pentru fiecare întrebare, notaţi-le pe alte foi separate de
poster.
4. Revizuiţi informaţia de la Activitatea 3, „Sugestii ajutătoare pentru evaluări negative", accentuând
utilitatea auto-dialogului şi importanţa neîncrederii în ceea ce alţii spun rău despre ei, ca şi modalităţi
eficiente pentru a reduce tulburările emoţionale şi a face faţă situaţiilor negative care apar în relaţii.
5. Discutaţi pe baza întrebărilor de Personalizare.

Discuţii
ÎNTREBĂRI DE CONŢINUT
1. Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a găsit pentru a face faţă în mod eficient
tachinăriil
2. Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a găsit pentru a face faţă în mod eficient
respingerii din partea unui prieten?
3. Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a găsit pentru a face faţă în mod eficient
cuiva care vă împinge sau care vă răneştel
4. Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a găsit pentru a face faţă în mod eficient
cuiva care râde de voi?
5. Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a găsit pentru a face faţă în mod eficient
cuiva care vă pune o poreclă ?
6. Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a găsit pentru a face faţă în mod eficient
cuiva care începe o ceartă cu voi?
ÎNTREBĂRI DE PERSONALIZARE
1. Aţi experienţiaţ vreuna dintre aceste situaţii în relaţiile cu prietenii voştri? Dacă da, ce a funcţionat cel
mai bine în cazul vostru?
2. Aţi putut să îi opriţi pe alţii să nu vă tachineze sau să nu vă respingă? Dacă da, ce aţi făcut? Dacă nu,
cum v-aţi comportat?
3. Vă supăraţi sau vă enervaţi, de obicei, când cineva vă tachinează, râde de voi, sau vă pune o
poreclă? Credeţi că faptul că vă supăraţi vă ajută? Sunteţi vei ceea ce alţii spun despre voi că sunteţi?
Trebuie să credeţi că ceea ce ei spun este adevărat?
4. Aţi învăţat ceva din acesată lecţie care să vă ajute data viitoare când cineva se comportă cu voi într-
un fel în care nu vă place? (Invitaţi-i să îşi dea cu părerea.)

Activitatea de Follow-up
Păstraţi afişate posterele cu sugestii, îndcmnaţi-i pe copii să încerce aceste sugestii şi la
sfârşitul săptămânii să scrie im raport scurt despre modui în care acestea an funcţionat sau nu.
 Reguli pentru relaţii
Instrucţiuni: Extrageţi, pe rând, câte un număr din plic şi mutaţi piesa voastră de joc atâtea spaţii
câte indică cifra. Când ajungeţi pe locul care trebuie, potriviţi litera inscripţionată în acel spaţiu cu litera
din lista următoare. Gândiţi-vă la o modalitate pozitivă în care aţi putea face faţă situaţiei.

T Ceva ce aţi putea face pentru a face faţă tachinării.

R Ceva ce aţi putea face dacă un prieten vă respinge.
P Ceva ce aţi putea face dacă cineva vă împinge sau vă răneşte.
L Ceva ce aţi putea face dacă cineva râde de voi.
C Ceva ce aţi putea face dacă cineva vă pune o poreclă.
S Ceva ce aţi putea face dacă cineva începe o ceartă cu voi.
 Viziunea de tunel
Perspectiva developmentală
Din cauza faptului că ei au o gândire concretă, copiii iau, încă la această vârstă, lucrurile
destul de literalmente şi nu reuşesc să observe mai multe perspective. Ca şi rezultat, ei nu se înţeleg,
adesea, cu ceilalţi sau se supără din cauza faptului că ei nu văd toate aspectele unei probleme. A
învăţa această deprindere este o parte importantă a dezvoltării lor cognitive.
Obiective
 Să facă diferenţa între a face o presupunere şi a lua în considerare mai multe perspective
 Să înţeleagă efectele negative în cazul realizării presupunerilor
 Să înveţe cum să verifice presupunerile
Materiale
 Unul sau mai multe caleidoscoape de jucărie
Procedură
1. Introduceţi lecţia rotind caleidoscoapele, acordând timp pentru explorare, întrebaţi-i pe copii dacă văd
doar un singur lucru atunci când privesc prin caleidoscop, sau dacă văd o varietate de modele care se
schimbă. Apoi, întrebaţi copiii dacă ştiu ce înseamnă dacă i se pune unui animal ochelari de cal: Ce se
întâmplă cu vederea acelui animal? Discutaţi despre diferenţa dintre a avea ochelari de cal şi a privi
printr-un caleidoscop, accentuând faptul că uneori oamenii se comportă ca şi cum ar avea ochelari de
cai şi văd doar un singur aspect al situaţiei. Ei presupun, de obicei, că ceva este adevărat şi nu
încearcă să verifice dacă acel lucru este adevărat sau să ia în considerare alte posibilităţi. Introduceţi
termenul de viziune de tunel, explicând că folosim acest termen atunci când oamenii se comportă ca şi
cum ar avea ochelari de cal, fac presupuneri, şi îşi limitează gândirea la o singură posibilitate. Discutaţi
despre modul în care a avea o viziune de tunel ar putea crea probleme acasă, la şcoală, sau cu
prietenii. Puneţi accentul pe diferenţa dintre a avea viziune de tunel şi a lua în considerare o varietate
de perspective, aşa cum ar fi cazul viziunii de caleidoscop.
2. Citiţi următoarea situaţie cu voce tare:

Vă aflaţi la şcoală şi este timpul pentru pauză. Este rândul vostru să duceţi mingea în curte,
aşa că vă îndreptaţi spre dulap pentru a o lua. De îndată ce luaţi colţul pentru a ajunge la
dulap, o vedeţi pe Kelly fugind în cealaltă direcţie a holului. Arată ca şi cum ar ţine ceva în
mâini.

Cereţi-le elevilor să îşi inchipuie că au viziunea de tunel (că se gândesc doar la un aspect al situaţiei şi
că fac presupuneri). Cum ar putea ei interpreta această situaţie dacă ar gândi în acest mod?
(Majoritatea vor spune că Kelly a luat mingea.) Apoi, cereţi-le să îşi imagineze că privesc printr-un
caleidoscop şi că văd multe perspective sau posibilităţi diferite. Cereţi-le copiilor să spună care ar fi
unele dintre acestea: că s-a întâmplat ca, pur şi simplu, Kelly să se afle pe hol şi că nu a luat mingea,
că Kelly a crezut că este ziua ei să ducă mingea în curte şi nu şi-a dat seama că făcea ceva greşit, şi
aşa mai departe. Accentuaţi diferenţa dintre cele două modalităţi de gândire; rugaţi-i pe copii să
identifice consecinţek negative care ar putea rezulta din a avea viziune de tunel.
3. În continuare, împărţiţi copiii în două grupe şi puneţi-i să se ridice în picioare şi să formeze două
coloane. Numiţi un grup ca fiind Grupul cu Viziune de Tunel şi celălalt ca fiind Grupul cu Viziune de
Caleidoscop. Explicaţi-le că le veţi citi câteva situaţii. In timp ce o citiţi pe prima, primul copil din Grupul
cu Viziune de Tunel va face o presupunere cu privire la situaţie şi o va spune cu voce tare. Primul copil
din Grupul cu Viziune de Caleidoscop va spune cel puţin două puncte de vedere posibile, diferite.
Copilul din Grupul cu Viziune de Tunel care a făcut presupunerea, o verifică apoi rugându-vă să citiţi ce
s-a întâmplat în realitate. Dacă presupunerea făcută este corectă, copilul poate să rămână în picioare,
dar trece în spatele coloanei. Dacă presupunerea nu este corectă, el sau ea trebuie să se aşeze.
Primul copil din Grupul cu Viziune de Caleidoscop trece, de asemenea, la capătul coloanei, iar
următorii doi jucători fac acelaşi lucru. Jocul continuă până când toate situaţiile au fost citite şi toate
presupunerile verificate.

SITUAŢII PENTRU VIZIUNEA DE TUNEL

 Situaţie 1: Tom trebuia să fie acasă la ora 17:00, dar nu a ajuns decât la 18:00. Mama lui a
presupus că ... (Realitate: Şi-a pierdut ceasul şi nu a ştiut cât este ora.)
 Situaţie 2: Shiron a luat o notă mică la testul de la ştiinţele naturii. Învăţătoarea lui a presupus
că ... (Realitate: Iepuraşul pe care îl avea Shiron acasă a murit cu o noapte înainte, şi el s-a
gândit la acest lucru şi nu s-a putut concentra.)
 Situaţie 3: Daphne avea 5 lei pe măsuţa din camera ei. Când s-a pregătit de culcare a observat
că banii nu mai erau acolo. Daphne a presupus că ... (Realitate: Fereastra a fost deschisă şi
vântul i-a suflat banii pe covor, unde nu i-a văzut.)
 Situaţie 4: Doniţa nu a stat lângă prietena ei Betsy în autobuz. Betsy a presupus că ... (Realitate:
 Doniţa nu a văzut locul liber de lângă Betsy.)
 Situaţie 5: Terrance nu a mers la ziua de naştere a lui Josh. Josh a presupus că ... (Realitate:
Terrance a fost pedepsit pentru că şi-a minţit mama.)
 Situaţie 6: Aaron nu s-a dus la antrenamentul de fotbal, seara trecută. Antrenorul a presupus
că ... (Realitate: Aaron s-a hotărât să nu mai joace fotbal.)
 Situaţie 7: Darcy nu a mai sunat-o înapoi pe prietena sa Megan, după ce Megan i-a lăsat prin
mama lui Darcy un mesaj prin care o ruga să o sune. Megan a presupus că ... (Realitate: Mama
lui Megan nu i-a transmis mesajul.)
 Situaţie 8: Molly a ignorat-o pe Serita când se aflau pe terenul dejoacă. Serita a presupus că ...
(Realitate: Molly nu a văzut-o.)
 Situaţie 9: Jonathan i-a spus lui Ben că se va juca cu el după ore, dar când Ben l-a strigat,
Jonathan nu era acasă. Ben a presupus că ... (Realitate: Jonathan a trebuit să meargă undeva
împreună cu mama lui şi a uitat să îl sune pe Ben.)
 Situaţie 10: Javier i-a spus lui Gabriel că urma să plece din oraş în week-end. Sâmbăta Gabriel l-
a văzut pe Javier într-un autobuz în oraş. Gabriel a presupus că ... (Realitate: Mama lui Javier s-a
răzgândit.)
 Situaţie 11: Terri nu le-a invitat niciodată pe prietenele ei să se joace sau să doarmă la ea
acasă. Prietenele ei au presupus ... (Realitate: Mama lui Terri bea foarte mult, şi lui Terri îi este
ruşine să cheme pe cineva la ea acasă.)
 Situaţie 12: Jessica a luat o notă foarte proastă la testul ei de la ştiinţele naturii, învăţătoarea a
presupus că ... (Realitate: Jessica nu a învăţat deloc.)
4. Pentru a continua activitatea, utilizaţi întrebările de Conţinut şi de Personalizare.

Discuţii

ÎNTREBĂRI DE CONŢINUT
1. Care este diferenţa dintre o persoană care are o gândire de genul viziunii de tunel şi una care are o
gândire de genul viziunii caleidoscopice?
2. Care tip de gândire credeţi că este cel mai bun?
3. în această activitate, a fost dificil să vă gândiţi la mai multe perspective?
4. în această activitate, au fost multe dintre presupuneri corecte? Dacă nu, ce vă spune acest lucru
despre a face presupuneri?

ÎNTREBĂRI DE PERSONALIZARE
1. Voi aveţi mai mult o gândire de genul viziunii de tunel sau mai mult o gândire de genul viziunii
caleidoscopice?
2. Atunci când faceţi presupuneri, se întâmplă să aibă loc consecinţe negative? Consecinţe pozitive?
(Invitaţi-i să dea exemple.)
3. Dacă aveţi o gândire de genul viziunii de tunel, sunteţi mulţumiţi de acest lucru? Dacă nu, ce puteţi
face pentru a vă schimba gândirea?

Activitatea de Follow-up
Cereţi-le copiilor să scrie o povestioară despre a face presupuneri şi despre lucrurile negative care pot
rezulta din acestea. O activitate opţională ar fi aceea de a citi The True Story ofthe Three Little Pigs,
de John Scieszka (New York: First Scholastic Printing, 1989) şi să discutaţi pe baza diferitelor puncte
de vedere.

Pe termen lung sau scurt

Perspectiva developmentală
Una dintre cele mai problematice sarcini developmentale este aceea de a învăţa să se ia în
considerare consecinţele. Gândind într-o manieră concretă, copiii la această vârstă au dificultăţi în a se
proiecta dincolo de prezent. Cu toate acestea, ei trebuie să îşi dezvolte această abilitate pentru a putea
lua decizii adecvate.
Obiective
 Să identifice consecinţele
 Să facă diferenţa între consecinţele de scurtă durată şi cele de lungă durată
Materiale
 Tabla de joc - Pe termen lung sau scurt (Fişa de lucru 14) pentru fiecare grup format din trei
copii
 Pentru fiecare grup, un set de răspunsuri din Fişele cu Răspunsuri - Pe termen lung sau scurt
(Fişa de lucru 15)
Procedură
1. La începutul lecţiei, rugaţi trei voluntari să interpreteze două roluri foarte scurte. Instruiţi primul voluntar
să se prefacă că este un elev care intră în clasă şi o anunţă pe învăţătoare (un alt voluntar) că şi-a uitat
tema acasă. Instruiţi-1 pe cel de-al treilea voluntar să se prefacă că este un elev care se furişează în
clasă şi fură o sumă mare de bani din geanta învăţătoarei (sau din pormoneu) într-un moment în care
învăţătoarea nu este atentă.
2. Rugaţi voluntarii să înceapă să îşi interpreteze rolurile. După aceea angajaţi copiii într-o discuţie
despre posibilele consecinţe ale fiecăreia dintre aceste acţiuni. Faceţi distincţia între consecinţele pe
termen scurt şi cele pe termen lung, subliniind faptul că în cel de-al doilea joc de rol, consecinţele ar
putea avea efect pe termen lung dacă acest furt ar fi înregistrat în dosarul de la şcoală al copilului, el
sau ea ar putea fi exmatriculat, şi aşa mai departe.
3. Cereţi-le copiilor să ofere şi alte exemple de consecinţe pe termen scurt şi lung pentru a demonstra că
ei au înţeles această diferenţă. Apoi, împărţiţi copiii în grupe de câte trei. Distribuiţi Tabla de joc - Pe
termen lung sau scurt (Fişa de lucru 14) fiecărui grup. Explicaţi-le că un copil este judecătorul, care va
stabili dacă răspunsul este corect. Daţi fiecărui judecător Fişa cu răspunsuri corespunzătoare - Pe
termen lung sau scurt (Fişa de lucru 15). Ceilalţi doi jucători îşi aleg pe rând câte un pătrat, afirmând
dacă este o consecinţă de scurtă durată sau una de lungă durată, verificând acest lucru împreună cu
judecătorul, şi făcând fie un semn S (de la scurtă durată) fie un semn L (de la lungă durată) în acel
pătrat dacă răspunsul este corect. Jocul se termină când un jucător are trei L - uri sau trei S- uri unul
după altul pe tabla de joc. Jucaţi de trei ori acest joc pentru ca toată lumea să poată să îl joace şi să
fie şi judecător.
4. Pentru a continua activitatea, recurgeţi la întrebările de Conţinut şi de Personalizare.
Discuţii
ÎNTREBĂRI DE CONŢINUT
1. Ce sunt consecinţele?
2. Care este diferenţa dintre consecinţele pe termen scurt şi cele pe termen lung?
3. Credeţi că este important să luaţi în considerare consecinţele atunci când să faceţi un lucru?
4. Puteţi face ceva pentru a schimba aceste consecinţe?
5. Ce ar putea fi mai dificil de schimbat, consecinţele pe termen scurt sau consecinţele pe
termen lung? De ce?
ÎNTREBĂRI DE PERSONALIZARE
1. Ce vă este mai uşor să identificaţi: consecinţele pe termen scurt sau cele pe termen lung?
2. Sunteţi, de obicei, buni în a prezice consecinţele? Dacă da, credeţi că acest lucru afectează
comportamentul vostru?
3. Aţi cunoscut vreodată pe cineva care nu se pricepea să prezică consecinţele? Dacă da, ce efect a avut
acest lucru asupra acelei persoane?
Activitatea de Follow-up
Elevii îşi pot crea propriul lor joc folosind consecinţe pe termen scurt şi lung similare cu cele folosite în
această lecţie. Puneţi-i pe copii să negocieze jocuri şi să le joace, în care inventatorul jocului să fie pe post
de judecător pentru propriul său joc.

Pe termen lung sau scurt

TABLE DE JOC - PAGINA 1

Alegeţi pe rând câte un pătrat, citiţi ceea ce scrie înăuntrul lui, şi identificaţi consecinţele ca
fiind fie pe termen scurt (S), fie pe termen lung (L). După rândul fiecăruia, judecătorul vă va spune dacă
 răspunsul vostru este corect sau nu. Dacă este corect, marcaţi pătratul cu S sau cu L. Jocul se
termină când un jucător reuşeşte să aibă, consecutiv, trei de S sau trei de L.

JOCUL 1

1. Eşti pedepsit pentru o zi pentru 2. Timp de trei luni de zile trebuie 3. Ai citit mult timp fără o lumină
că ai întârziat la cină. să stai pe acelaşi loc în autobuzul bună, iar acum trebuie să porţi
de la şcoală pentru că te-ai bătut ochelari.
de prea multe ori cu alţii.

4. Ai făcut prăjituri pentru bunica
ta, şi ea ţi-a dat cinci iei.
5. l-ai dat căţelului tău de
mâncare pentru că ţi s-a amintit
întotdeauna să faci acest lucru,
iar ieri nu ai hrănit-o deloc. Tatăl
tău va da câinele altcuiva.
6. Te-ai uitat la televizor şi nu
ţi-ai făcut temele. A trebuit să
stai în pauză la şcoală pentru a
ţi le termina.

7. 7.Te-ai jucat afară fără a avea o 8. Ai furat câteva bomboane de la 9. Fratele tău te-a lovit în stomac
jachetă pe tine, şi acum eşti răcit. standul din faţa bazinului de înot, şi trebuie să îşi petreacă restul
în prima zi când bazinul s-a dup-amiezii în camera sa.
deschis. Nu mai poţi merge la
bazin pentru tot restul verii.

JOCUL 2

1. Învăţătoarea ta te roagă să fii 2. Astăzi, prietena ta şi-a 3. Ai luat o notă bună la test
elevul de serviciu pe coridor pe împărţit desertul cu tine pentru pentru că ai învăţat mult.
tot parcursul anului şcolar că tu i-ai dat ieri un fursec.
deoarece te-ai descurcat foarte
bine în primele două luni de
şcoală.

4. Nu ai avut voie să ieşi să te 5. Timp de o săptămână, mama
joci pentru că nu ai învăţat. ta te trimite devreme la culcare
pentru că v-aţi certat în legătură
cu programele pe care să le
urmăriţi la televizor.
6. Eşti tachinat de câţiva copii
agresivi, deoarece nu te-ai
alăturat farselor răutăcioase pe
care ei le fac.

7. Câştigi un premiu pentru că ai 8. Te înfurii şi dai cu pumnul în 9. Eşti ales şeful clasei pentru
găsit răspunsul la o întrebare sticla unei uşi. Ţi-ai rupt mâna. anul care vine pentru că ai avut
dificilă de la concursul de un discurs bun.
întrebări de la şcoală.

Pe termen lung sau scurt

TABLE DE JOC - PAGINA 2

JOCUL 3
 1. Alţi copii au râs de tine pentru 2. Oamenii au fost prietenoşi cu 3. Prietenii tăi te-au ajutat cu
că ei au crezut că ai dat un tine pentru că le-ai zâmbit. sarcinile pentru că şi tu i-ai
răspuns stupid. ajutat pe ei săptămâna trecută.

4. Eşti pedepsit pentru că nu ai 5. Primeşti un desert în plus 6. Fratele tău a făcut treburile
ascultat-o pe mama. pentru că ai mâncat bine la cină. casnice în locul tău pentru că I-ai
ajutat.

7. Nu te poţi juca fotbal aceasta
pentru că ai note mici la ştiinţe şi
i matematică anul trecut itrebuie
să mergi la i la de vară.
8. Ai furat bicicleta unui copil şi
trebuie să lucrezi în fiecare
sâmbătă, tot restul anului,
pentru a-i cumpăra acestuia o
bicicletă nouă.
9. Ai câştigat un premiu pentru
că te-ai comportat frumos cu
oamenii mai în vârstă de la
centrul de îngrijire a vârstnicilor.
Premiul tău va fi afişat în
permanenţă la şcoală.

FIŞA CU RĂSPUNSURI

Instrucţiuni pentru lider: Decupaţi fiecare set de răspunsuri separat astfel încât judecătorii să vadă
doar
răspunsurile pentru jocul pe care îl judecă.

JOCUL 1:RĂSPUNSURI JOCUL 2:RĂSPUNSURI JOCUL 3:RASPUNSURI

Jucătorii vor alege pe rând câte un
pătrat, vor citi ceea ce scrie
înăuntrul lui, şi vor identifica
consecinţele ca fiind fie pe
termen scurt (S), fie pe termen
lung (L). După fiecare rundă, veţi
judeca răspunsul fiecărui jucător
ca fiind corect sau incorect.
Jucătorii vor alege pe rând câte un
pătrat, vor citi ceea ce scrie
înăuntrul lui, şi vor identifica
consecinţele ca fiind fie pe
termen scurt (S), fie pe termen
lung (/.). După fiecare rundă, veţi
judeca răspunsul fiecărui jucător
ca fiind corect sau incorect.
Jucătorii vor alege pe rând câte un
pătrat, vor citi ceea ce scrie
înăuntrul lui, şi vor identifica
consecinţele ca fiind fie pe
termen scurt (S), fie pe termen
lung (/.). După fiecare rundă, veţi
judeca răspunsul fiecărui jucător
ca fiind corect sau incorect.

1. De scurtă durată 1. De lungă durată 1. De scurtă durată

2. De lungă durată 2. De scurtă durată 2. De scurtă durată

3. De lungă durată 3. De scurtă durată 3. De scurtă durată

4. De scurtă durată 4. De scurtă durată 4. De scurtă durată

5. De lungă durată 5. De scurtă durată 5. De scurtă durată

6. De scurtă durată 6. De scurtă durată 6. De scurtă durată

7. De scurtă durată 7. De scurtă durată 7. De lungă durată

8. De lungă durată 8. De lungă durată 8. De lungă durată

9. De scurtă durată 9. De lungă durată 9. De lungă durată

Are vreun sens?

Citeste afirmațiile din stânga paginii. Analizează-le și decide dacă ti se potrivesc.

Aplică testul realității. Cât de realiste sunt ele acum?
Acest lucru mi se întâmplă întotdeauna mie. Doar pentru că acest lucru se întâmplă câteodată nu
înseamnă că se întâmplă întotdeauna.

Totul este întotdeauna nedrept. Uneori, lucrurile nu sunt corecte; asta este viaţa.

Nimeni nu mă place Doar pentru că unii oameni nu mă plac, acest lucru

nu înseamnă că nimeni nu mă place.

Acesta este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla. Chiar dacă acesta este un lucru rău, nu este cel mai rău
lucru care mi s-ar putea întâmpla vreodată.

Nu reuşesc să fac niciodată nimic din ceea ce vreau Uneori, nu reuşesc să fac lucrurile pe care mi le
să fac. doresc să le fac.

Toată lumea mă tachinează tot timpul. Unii copii mă tachinează uneori.

Sunt întotdeauna o persoană care pierde. Câteoată, nu fac lucrurile bine, dar acest lucru nu
înseamnă că sunt o persoană ratată.

O să mor dacă nu pot să mă duc la petrecere. Mi-aş dori să pot merge la petrecere, dar nu voi
muri dacă nu pot merge.

Iar s-a uitat la mine. Ştiu sigur că mă urăşte. Doar pentru că ea s-a uitat la mine nu înseamnă că
mă urăşte.
Prietenii mei ar trebui să se joace întotdeauna ceea Ar fi plăcut ca prietenii mei să mă lase întotdeauna
ce vreau eu să mă joc. să mă joc ceea ce vreau eu, dar nu există nici o lege
care spune că ei trebuie să facă acest lucru.

Părinţii mei nu mă lasă niciodată să fac nimic Din când în când, părinţii mei mă lasă să fac lucruri
distractiv. distractive.

Nu o să pot suporta dacă trebuie să lucrez în grup cu Nu îmi plac copiii din acel grup, dar pot suporta să
proştii ăia. lucrez cu ei.

Nu pot suporta orele de la şcoală. O să mor dacă Nu îmi plac orele si școala poate fi plictisitoare
trebuie să mai stau inca o ora. uneori, dar nu voi muri dacă mai raman o oră.

Matematica este prea grea. Nu suport să fac aceste Matematica este grea pentru mine, aşa că va trebui
probleme. să lucrez mai mult pentru a rezolva problemele.

Părinţii mei ar trebui să mă lase să fac întotdeauna Aş vrea ca părinţii mei să mă lase întotdeauna să fac
ceea ce vreau eu. ceea ce vreau eu, dar probabil că nici un părinte nu
este aşa.

Dacă nu voi fi acceptat/ă de grupul asta, nu îi voi ierta Voi fi dezamăgit dacă nu sunt acceptt, dar cred că voi
niciodată pe cei care mi-au pus bete in roate. putea să suport acest lucru.