Opera literara „Povestea lui Harap-Alb”, scrisa de Ion Creanga, a fost publicata in

revista „Convorbiriliterare” in anul 1877.Autorul porneste de la modelul basmului

florcloric ,carcterizat de steriotipie si reactualizeaza teme universale intr-un text narativ
complex.
Basmul cult este o specie narativace ce implica fabulosul,cu personaje purtatoare ale
unor valori simbolice,ce intruchipeaza binele si raul in diversele lor ipostaze.”Povetea lui
Harap-Alb” este un basm cult pentru ca imbina elemente reale:familia lui Harap-
Alb,spanul, cu cele fantastice :Sfanta Duminica, cerbul, ursul,giganticii.Opera lui
Creanga contine formule specifice basmului: initiale „amu cica eraodata intr-o tara...”,
mediane „caci cuvantul din poveste inaintemul mai este” si finale „si a tinut veselia ani
intregi si acum inca mai tine”. In text apare confiictul intre personajele care reprezinta
binele (Harap-Alb, Sfanta Duminica) si fortele raului(Spanul), din care intodeauna ies
invingatoare fortele binelui.
Tema romanului o constituie, pe langa lupta dintre bine si rau, intalnita in toate basmele
populare sau culte, initierea si maturizarea fiului de Crai, formarea tanarului prin diferite
probe care au scopul de al pregati sa ajunga imparat.Numele personajuui ii reflecta
conditia duala:sluga(Harap) de origine nobila(Alb).Subiectul basmului urmareste modul
in care personajul principal,Harap-Alb,parcurge un drum al initierii,la finalul caruia
devine imparat,cu ajutorul caruia trece intr-un plan exterior de existenta,care inseamna
modificarea statutului ssu social si spiritual.
Conflictul textului este unul clasic,cel dintre bine si rau care se pretrece intre protagonist
si antagonist.Conflictl debuteaza in momentul intalnirii lui Harap-Alb cu Spanul care este
pacalit de acesta si ii devine sluga,cre trebuie sa ii respecte ordinile si deciziile
impuse.Evolutia conflictului se bazeaza pe toate probele la care este supus fiul de Crai,ele
mentin sa il aduca la pierzanie dar care in cele din urma il fac mai puternic.Conflictul se
finalizeaza intr un mod pozitiv deoarece Harap-Alb,desi este decapitat de Span,este mai
apoi readus la viata de fata Imparatului Ros,iar Spaul sfarseste prin a fi omorat de cal.Pe
langa conflictul extern,cel intern se regaseste la Harap-Alb care isi depaseste conditia de
inceput,printr-o calatorie a maturizarii.Acesta isi depaseste fricile si se dezvolta,invatand
lucruri noi.
Personajele,oameni,dar si fiinte mistice cu comportament uman sunt purtatoare ale unur
valori simbolice,reprezentand binele si raul.Totusi,eroul si antagonistul nu au puteri
supranatural,ci sunt ealizati in plan realist,pe opozitia supusului harnis si cinstit contra
sapanaului nedrept si viclean.Harap-Alb este “cel mai vrednic” dintre fiii
craiului,deoarece dovedeste prin trecerea probelor,o serie de calitati necesare uni viitor
imparat,in viziunea scriitorului:mila,bunatate,respectarea juramantului si curajul.Trecere
protagonistului prin incercarile dificile,ca si experienta conditiei umilitoare de slujitor la
dispozitia unui span nedrept,contureaza invatatura basmului,ce este exprimata de Sfanta
Duminica:”Cand vei ajunge si tu odata mare si tare,ii cauta sa judeci lucrurile de-a fi-a-
par si vei crede celor asupriti di necajiti,pentru ca stii acum ce e necazul”.Naratorul
surprinde lipsa de experienta a tanarului,prin caracterizarea directa,in scena supunerii prin
viclesug:”Fiul craiului,boboc in felul sau la trebi de aieste,se portiveste spanului si se
baga in fantana”.Spanul reprezinta tipologia oamenilor prefacuti:”Cat despre inima
mea,s-o dea Dumnezeu oricui,zise Spanul oftand....”,viclean:”Ia vara-te si d-ta oleaca,sa
vezi cum ai sa te racoresti”,rautacios:”Alelei!Fecior de om viclean ce te gasesti;tocmai de
ceea ce te-ai pazit n-ai scapat”.Spanul nu este doar o intruchipare a raului,ci are si rolul
inititorului,este “un rau necesar”.De aceea calul nu il ucide inainte ca initierea eroului sa
fie incheiata.
Coborarea fiului de crai in fantana reprezinta o secventa narativa importanta,intrucat
inselatoria declanseaza conflictul.Naivitatea este sanctionata prin pierderea statutului de a

deveni imparat:”Spanul pune mana pe cartea,pe banii si pe armele fiului de crai”.

Acoperirea fantanii de catre span sugereaza o moartes simbolica la care este supus fiul de
Crai, incheierea unei etapea a vietii lui din care va aparea un om care va lupta pentru a-si
castiga identitatea. Aceasta coborare, pentru fecior reprezinta inceputul sclaviei in slujba
Spanului. Astfel personajul intra in fantana naiv fecior de crai si iese Harap-Alb, slujitor
al Spanului, care joaca rolul initiatorului.Spanul il transforma in rob si ii traseaza
proiectul existential,spunandu-i ca va trebui sa moara si sa invie ca sa-si recapete
identitatea:”si atata vreme sa ai ma sluji,pana cand ii muri si iar ii invia.”.
Un alt episod ilustrativ este cel final, în care are loc pedepsirea răufăcătorului și
restabilirea echilibrului. Harap-Alb traverseaza etapele inițierii, devine curajos și tolerant,
invata sa fie respectuos si prudent, descopera valoarea ajutorului si să ocolească
vicleșugurile. Dupa ce se afla adevarul despre Span,furios, retează capul lui HarapAlb,
dar este aruncat de cal din înaltul cerului și ucis:”zboara cu dansul in inaltul cerului si
apoi,dandu-i drumul de acolo,se face spanul pana jos praf si pulbere”. Harap-Alb, înviat
de apa vie și apa moartă a fetei împăratului Roș, este pregătit să conducă
împărăția. Spânul spusese verișoarelor sale: ” Hei, dragele mele vere…d-voastră încă nu
știți ce-i pe lume. Dacă dobitoacele n-ar fi fost înfrânate, demult ar fi sfâșiat pe om”.
Triumful moral al binelui reface ordinea și firescul lumii.
Lichidarea inselatoriei si actiunea reparatorie,corespunzatoare punctului culminan,se
petrec la curtea lui Verde-Imparat,unde Harap-Alb se intaorc cu fata Imparatului Ros,care
dezvaluie adevarata identitate.Incercarea Spanului de a-l ucide pentru totdeauna pe fecior
este ratata.Violenta nu vine din partea eroului,ca in basmul traditional,ci calului>Episodul
in care protagonistului principal i se taie capul si reinvie cu ajutorul fetei si obiectelor
magice,are semnificatia mortii intiatice:”Harap Alb indata invie”.Prin aceasta secventa
coflinctu dintre erou si antagoniste se incheie.
În concluzie basmul cult “povestea lui Harap-Alb” este un triumf al binelui asupra
răului operă basm care se încadrează în curentul literar numit realism si ce are ca
particularitati umanizarea fantasticului.