INFECTII MICOTICE

EPIDERMOFITII ! Pielea glabra

PILOMICOZE! Firul de par
ONICOMICOZA! Unghii
CANDIDOZE ! Muc. orala/genitala, pliuri - Candida albicans

HERPESUL CIRCINAT (T. corporis)

Manifestari clinice

Placi eritemato-scuamoase –palide in centru, periferia eritematoasa, cu vezicule

pe chenarul eritematos

-centrul: remisiune aparenta

-la copii: frecvent la nivelul fetei

-la adulti: poate fi localizata oriunde pe corp

-sursa: contaminare de la alt individ sau animale de casa/animale domestice

Diagnostic:

-examen clinic

-examen micologic direct

-inocularea pe medii de cultura (Sabouraud)

Tratament local

! Coloranti: sol. Castellani/Streptomicozan

! Antifungice locale: Clotrimazol, Lomexin, Travogen, Lamisil, Exoderil,
Nizoral
Tratament sistemic

! Fluconazol (Diflucan)
! Itraconazol (Orungal)

Durata tratamentului : saptamani-luni; !local se continua 2 saptamani dupa

aparenta vindecare

PITIRIASIS VERSICOLOR
Etiopatogenie:

Agent cauzal:

• Pityrosporum ovale
• Pityrosporum orbiculare

!Ubicuitar(sunt doua forme ale aceluiasi microorganism)

-persoane care transpira mult , medii umede

-pH al pielii
Manifestari clinice

Macule si placi brun/galbui/rosietice, nepruriginoase

-semnul talasului: scuame furfuracee

-petele nu se bronzeaza

-copil: fata

-adult: torace anterior, cervical, brate

Tratament local

! Antifungice locale: Nizoral, Lomexin, Travogen -21 de zile-creme sau

sampon
Tratament sistemic

! Fluconazol (Diflucan)
! Itraconazol (Orungal)

PILOMICOZE

Prescolari / scolari

Afecteaza baietii mai frecv.decat fetele

Afecteaza de obicei pielea capului, dar poate afecta si barba sau zona genital la
adulti

MICROSPORIA

Microsporum canis

Sursa: caine, pisica, alt individ- caciuli/sepci

Tendinta de a se vindeca spontan la pubertate
Manifestari clinice
Placi eritematoase, 3-10 cm, acoperite de scuame albicioase

Firele de par sunt retezate la cativa mm de emergenta –aspect de “miriste

proaspat cosita”

Firele de par bolnave se smulg cu usurinta

Fire de par acoperite la exterior de spori albiciosi(parazitare de tip exothrix)

Tratament local
! Raderea parului + Antifungice locale (creme/solutii): Nizoral, Lomexin,
Travogen

Tratament sistemic

! Fluconazol (Diflucan)
! Itraconazol (Orungal)

TRICOFITIA

Asemanatoare cu microsporia

Afecteaza frecvent baietii prescolari/scolari

Pielea paroasa a capului

Sursa de contaminare: individ bolnav (sepci, caciuli), caini, pisici

Colonizarea firului de par ENDOTHRIX (in interiorul firului de par)

Spre deosebire de microsporie, placile sunt de mici dimensiuni, iar firele de par
sunt rarite si indoite sub forma literelor W, S, V, Z, Y
Tratament local
! Raderea parului + Antifungice locale (creme/solutii): Nizoral, Lomexin,
Travogen, Clotrimazol
Tratament sistemic

! Fluconazol (Diflucan)
! Itraconazol (Orungal)

SICOSIS TRICOFITIC AL BARBII

Apare la barbatii de varsta adulta

Sursa: obiecte de ras contaminate

Manifestari clinice
Noduli putin durerosi in jurul firelor de par de la nivelul barbiei, mustatii

Nodulii sunt eritematosi, au aspect umed/ supurat

Firele de par se smulg cu usurinta

Tratament:
! raderea barbii, epilarea firelor de par bolnave + aplicarea de creme sau
solutii antifungice . Se adauga si antifungice administrate pe cale
sistemica.
 CANDIDOZE CUTANEO-MUCOASE

Agent etiologic: Candida albicans

a). Nou nascuti si sugari

! Apare din cea de-a doua saptamana de viata; se datoreaza prematuritatii

si tratamentelor antibiotice

! Apare si in caz de tulburari digestive importante

! Sursa contaminare: tractul genital al mamei sau din maternitate –

biberoane nesterilizate, personal de ingrijire

! Pete mici, albicioase, care se pot extinde/ pot conflua(margaritarel)

! La indepartarea lor apar eroziuni si ulceratii dureroase

! Ulceratiile impiedica alimentatia si determina sangerarea mucoasei

! Nou-nascutii tarati ! asfixie mecanica , risc de deces.

b). Adulti

! Candida albicans este saprofita in tubul digestiv

! Cresterea numarului de colonii:

1) Tratament cu antibiotice

2) Imunodepresie

3) Purtatorii de proteze dentare

4) Infectii bacteriene

5) Diabet zaharat

6) Neoplazii

7) Etilism cronic
 Manifestari clinice
• Depozite albicioase la nivelul mucoasei bucale

• Se pot indeparta!ulceratii si zone eritematoase

DIAGNOSTIC

Examen micologic

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

! Glosodinia –durere la nivelul limbii, nelegata de alimentatie,

cenestopata

! Glosopiroza-senzatie de arsura la nivelul limbii, idem

! Disbacterioze

! Limba neagra viloasa

Tratament local

! Nistatin

! Fenosept

! Apa de gura cu clorhexidina

! Glicerina boraxata

! Pimafucin cp

Tratament general

! Fluconazol

! Itraconazol
 LICHEN PLAN

Cauza necunoscuta (autoimuna)

Afecteaza ambele sexe in egala masura

Varsta predilecta: 30-60 de ani

Leziuni cutanate
Papule eritemato-violacee, intens pruriginoase, aspect lucios

Papulele de lichen plan pot fi izolate sau confluate in placarde

Apar de obicei pe antebrate (articulatia pumnului), pretibial, simetric bilateral

sau in regiunea lombo-sacrata

Leziuni ale mucoasei orale

Placi leucoplaziforme

Leziuni ce pot ulcera, localizate oriunde la nivelul mucoasei orale

Localizare caracteristica: la nivelul liniei interdentare, cu aspect specific de

frunza de feriga

Pot acoperi in totalitate buza inferioara

Neoplazii facultative – se pot transforma in carcinom spinocelular

Afectiune benigna- risc de transformare maligna

Senzatie neplacuta la acru/ sarat/ dulce

Tratament Sistemic:
! Corticosteroizi – Prednison 40-60 mg/zi
! Retinoizi –Tigason/ Roaccutane(Sotret)
! Citostatice
Tratament Local:
! -cutanat: Fluocinolon, Elocom
! -mucoase: Triamcinolon intradermic, baza orala adeziva(Orabase) cu
corticoizi
 STRUCTURA TEGUMENTULUI
GENERALITATI
Pielea - Invelis conjunctivo-epitelial

Macroscopic:

-Suprafata: 1,8 mp

-Greutate: 1/15 din greutatea corporala

Microscopic:

-Epiderm

-Derm

-Hipoderm

EPIDERMUL

Membrana bazala, apoi

1) Strat Bazal
2) Strat Spinos
3) Strat Granular
4) Strat Lucidum
5) Strat Cornos

Nu are vase proprii, hranirea se realizeaza prin osmoza.

Printre celulele stratului bazal se gasesc melanocitele ( produc pigment melanic la nivelul
melanosomilor)

Turn-overul cutanat este de 28-30 de zile;

In psoriazis, turn-overul este accelerat, 4-5 zile.

DERMUL
Alcatuit din tesut conjunctiv
Rol de sustinere si hranire a epidermului

Bine vascularizat si inervat

Alcatuit din:

! Substanta fundamentala

! Celule (fibrocite, mastocite)

! Fibre(produse cosmetice!):

" Colagen

" Elastina

" Reticulina

HIPODERMUL
Situat deasupra aponevrozei musculare

Format din adipocite grupate in lobuli, despartite de septuri conjunctive, rigide

Rol important in termoreglare

Obs.:Tegumentul este foarte bine inervat si vascularizat, dar foloseste foarte putin oxigen

PRURITUL
Apare la nivelul epidermului

Durere subliminala

• Prurit asociat cu o afectiune (ex: eczema, micoza)

• Prurit senil (intens, fara leziuni cutanate semnificative)

MUCOASA ORALA

Nu prezinta strat cornos; situatie patologica=leucoplazie

Frecvent, leziuni cu continut lichid –care rezista f putin, apoi apar ulceratii
Foarte bine inervata si vascularizata

Lizozim - are rol dezinfectant

GLANDELE PIELII
Glande sudoripare

-ecrine

-apocrine

Glande sebacee; impreuna cu foliculul pilos formeaza o unitate functionala cu rol important in
acnee=foliculul pilo-sebaceu

FIRUL DE PAR
# tija firului de par

# radacina firului de par

# papila foliculara

Lanugo – fir de par ce acopera corpul fatului si al nou-nascutului

Vellus – fir de par ce acopera corpul nou-nascutului pana la 6 luni

Peri intermediari – fir de par ce acopera corpul pana la 16 ani

Peri definitivi

UNGHIILE
Placi cornoase

Acopera falanga distala a degetelor

Rol de protectie si estetic

" Matricea unghiala – radacina unghiei; atentie la procesele patologice, de ex infectii, care
distrug matricea unghiala=afectarea definitiva a unghiei
 " Lunula= portiunea semilunara alba de la baza unghiei

" Lama unghiala

" Repliul periunghial proximal / lateral

" Patul unghial

FUNCTIILE PIELII
Rolurile pielii:

• Social

• Endocrin

• Imunologic

• Protectie

• Senzorial

• Termoreglare

LEZIUNI ELEMENTARE

Leziuni elementare

-primitive

-secundare

Eruptia cutanata ! in functie de aria afectata:

-localizata

-diseminata

-generalizata
Eruptia cutanata ! poate fi:

-monomorfa

-pseudopolimorfa

-polimorfa

CLASIFICAREA LEZIUNILOR ELEMENTARE

1) Leziuni elementare prin modificari de culoare
2) Leziuni elementare cu continut solid
3) Leziuni elementare cu continut lichid
4) Leziuni elementare cu pierdere de substanta
5) Deseuri cutanate
6) Sechele cutanate

1. Leziuni elementare prin modificari de culoare

Macule (pete)

• Datorate pigmentului

• Datorate vaselor de sange

Nu modifica relieful pielii la palpare, fiind situate in planul pielii

Pete pigmentare

! Leziuni hiperpigmentare

• Nevi (alunite) –acumulari de celule melanice, benigne, risc de malignizare,

congenitali/dobanditi; rol important in aparitie: expunerea la soare sau factorii
hormonali
• Efelide (pistruii) culoare bruna, apar la persoanele cu pielea foarte alba, pe zonele
fotoexpuse, indicator de sensibilitate la radiatii UV; benigne
• Cloasma (masca gravidei) aparitia influentata de modificarile hormonale si expunerea la
radiatii UV; apare in sarcina, la persoane cu pielea mata, de obicei dispar dupa nastere;
pometii si barbia
! Leziuni depigmentate (acromii)

• Albinism-acromie generalizata
• Vitiligo – pete acromice –pot fi situate oriunde pe suprafata pielii

Pete vasculare

Cianoza= culoare violacee, cenusie a tegumentelor; determinata de vasoconstrictie;

temperatura locala este scazuta; dispare la vitro / digitopresiune

Acrocianoza –cianoza extremitatilor mici-cianoza localizata ce apare in degeraturi, insuficienta

cardiaca

Livedo – cianoza in retea; mai frecvent la nivelul coapsei; legata de obicei de expunerea la frig

Eritemul

• Localizat
" eritem pudic
" eritem fesier al sugarului
• Generalizat
" -boli infecto-contagioase (rubeola, scarlatina)
" -rozeola sifilitica

" -eritrodermie –culoare rosie vie: apare in psoriazis, limfom –dispare la vitro- sau digito
presiune!! Acopera aproape toata suprafata cutanata( peste 90%);stare generala
alterata

Purpura

Leziune eritematoasa ce evolueaza catre albastrui, brun-galbui – se resoarbe

Determinata de extravazarea de hematii din vase in tesuturi (traumatism)

Nu dispare la vitropresiune

Petesiile

Vibices

Echimoza

Hematomul
Telangiectaziile :

• Dilatari permanente ale vaselor mici

• Consum excesiv de alcool ; Rozacee

• Tratament prelungit cu dermatocorticoizi

Hemangiomul

2. Leziuni elementare cu continut solid

Papula – mici ridicaturi la nivelul tegumentului; exemple:

! -veruci vulgare

! -lichen plan, s.a.

Tuberculul

Nodulul

Nodozitatea

- poate ajunge si la nivelul hipodermului

-forma particulara de nodozitate: Goma- se intalneste relativ rar, in TBC si sifilis . Stadii de
evolutie:

• Cruditate

• Ramolitie

• Ulceratie

• Cicatrizare

Vegetatia – excrescenta la nivelul tegumentului, proeminenta filiforma / conopidiforma

(vegetatii veneriene)

Lichenificarea – ingrosarea cadrilajului cutanat normal (eczema cronica – injurii mecanice

repetate, prurit)
Tumora cutanata

! – benigna – nu are tendinta de invazie a tesuturilor vecine

! -maligna – invadarea tesuturilor vecine; metastaze

3. Leziuni elementare cu continut lichid

Vezicula

• Dimensiunea unei gamalii de ac

• Continut lichidian clar

• Eczema, herpes, zona zoster

Bula / Flictena

• Diametru mai mare decat al veziculei ; lichid sero-citrin clar sau hemoragic;
Traumatisme locale, frecare, arsuri

• Pemfigus vulgar, porfirii cutanate

Pustula – lichid tulbure de la inceput – puroi

• Centrata de un fir de par (Foliculita)

• Exista si pustule amicrobiene (Psoriazis pustulos)

4. Leziuni elementare prin solutii de continuitate

Excoriatia – zgarietura superficiala a pielii, nu este insotita de sangerare, vindecare fara sechele

Eroziunea – nu depaseste membrana bazala

Ulceratia –profunda, poate ajunge pana la nivelul osului, trece de jonctiunea dermo-epidermica

Fisura –pierdere linara de substanta

Ragada – fisura situata in jurul orificiilor naturale

 5. Deseuri cutanate
Scuama- aglomerare de celule cornoase

• -furfuracee (Pitiriasis versicolor)

• -lamelara (Psoriazis)

• -lambou (Sindr. Stevens-Johnson)

Crusta – depozit rezultat prin uscarea unei secretii la suprafata pielii

• -hematica (sange)

• -melicerica (puroi)

Escara – ischemie uscata a pielii, zone comprimate intre doua planuri dure, se insoteste de
necroza-apare la pacienti imobilizati mult timp la pat

Gangrena – necroza in aval de obstructia vasculara

Sfacelul – necroza suprainfectata

6. Sechele cutanate

Cicatricea –tesut conjunctiv de neoformatie, proces reparatoriu cutanat; liniara, supla,

elastica=estetica; hipertrofica, cheloid=variante inestetice

Atrofia – subtierea pielii; fiziologic-imbatranirea cutanata; patologic=lupus eritematos.folosirea

in exces a dermatocorticoizilor
 PIODERMITE

Stafilococii cutanate

Foliculita superficiala –Impetigo stafilococic

Foliculita profunda - Sicozis stafilococic
Perifoliculita:Furuncul
-Furunculul antracoid
-Furunculul malign al fetei
Hidrosadenita
Perionixis
Onixis

Streptococii cutanate

Erizipel
Impetigo streptococic
Cheilita streptococica
Perles streptococic

Piodermitele sunt afectiuni cutanate cauzate de germeni piogeni.

La nivelul tegumentului exista 3 tipuri de flora bacteriana:

1. Flora rezidenta: bacterii nepatogene, ce colonizeaza in mod obisnuit

tegumentele; are rol de aparare –intra in competitie cu bacteriile patogene
2. Flora tranzitorie: bacterii ce vin in contact cu tegumentele, unde raman
doar o anumita perioada de timp; nu determina manifestari patologice
3. Flora temporar rezidenta: bacterii ce se dezvolta la nivelul tegumentului;
determina manifestari patologice! infectii cutanate

Factorii care influenteaza aparitia infectiilor cutanate:

! Virulenta germenilor, marimea inoculului
 ! Terenul gazdei
! Integritatea tegumentelor
! Gradul de uscaciune/maceratie a tegumentelor
! Prezenta florei saprofite ce intra in competitie cu flora patogena
Infectiile cutanate:
-primare (bacteriile determina manifestarea patologica)

-secundare (bacteriile suprainfecteaza o leziune cutanata preexistenta)

In functie de geneza infectiior cutanate:

• Stafilococii

• Streptococii

• Sunt cele mai frecvente

STAFILOCOCII CUTANATE

Foliculita superficiala –Impetigo stafilococic

Foliculita profunda - Sicozis stafilococic
Furuncul(perifoliculita)
-Furunculul antracoid
-Furunculul malign al fetei
Hidrosadenita
Perionixis
Onixis

Staphilococcus aureus

- cel mai frecvent implicat

- sufera mutatii genetice

- rezistenta la antibiotice
Sursa de contaminare:

- Bolnavii

- Purtatorii sanatosi –purtatori cronici de stafilococ auriu (! Personal medical)

Stafilocociile:

- Foliculite

- Perifoliculite

Foliculita superficiala –Impetigo stafilococic

Afectiune ce atinge foliculul pilos

Localizare:

-pielea capului

-marginea unei plagi cutanate

-la nivelul fetei

-alte zone paroase

Aspect clinic: macula eritematoasa punctiforma ! pustula centrata de un fir de

par!halou eritematos

Pustula este superficiala

Leziunile sunt grupate intr-un placard !impetigo

Nu se insoteste de fenomene generale

Se poate croniciza/ extinde in suprafata , profunzime

Tratament:
! strict local!

- Se deschid pustulele

- Se dezinfecteaza (apa oxigenata/ sapun)

 - Coloranti (violet gentiana, albastru de metilen)

- Unguente/ creme cu antibiotice:

-neomicina

-bacitracina

-tetraciclina

-Baneocin (bacitracina+neomicina)

-Fucidin H (acid fusidic+hidrocortizon)

! Antibioticele aplicate topic sunt de obicei altele decat cele administrate per
os, care sensibilizeaza si determina aparitia de fenomene alergice

Foliculita profunda - Sicozis stafilococic

Afectiune ce atinge foliculul pilos.

Deseori porneste de la un instrument de ras contaminat.

Afecteaza mai frecvent pielea de la nivelul barbii/ mustatii la barbati.

Initial apar manifestari de foliculita superficiala (impetigo) apoi bacteriile patrund

de-a lungul firului de par pana la nivelul bulbului! foliculita profunda.

Manifestari clinice:

Noduli mici, purulenti (la nivelul mustatii / barbii); leziunile superficiale coexista cu
cele profunde! abces “in buton de camasa”.

Firul de par

• Nu se desprinde spontan

• Nu se elimina cu usurinta la tractiune

• Smulgerea firului de par este dureroasa

Evolutie: trenanta, cu caracter cronic, recidivant

 !Sicozis lupoid: forma particulara; infectie agresiva ce distruge cu totul
bulbul firului de par, determinand alopecie definitiva

Tratament:
General

• -antibiotice anti-stafilococice (Oxacilina, Vancomicina)

• -vaccin anti-stafilococic

• -imunostimulante (Polidin)

Local

• -epilarea zonei afectate

• -dezinfectante (sapun, apa oxigenata)

• -coloranti (albastru de metilen, violet de gentiana)

• -topice cu antibiotice (neomicina, bacitracina, tetracicilina, etc.)

Furunculul

Perifoliculita stafilococica necrozanta ce afecteaza foliculul pilos si tesutul din jur

Pustula superficiala care se va extinde in profunzime si la nivelul glandei sebacee

Nodul dureros

-de dimensiunea unei alune/nuci

-continut ferm, care devine fluctuent

-continutul se elimina prin orificiul creat de pustula initiala=

Burbionul

-continutul burbionului= bacterii si tesut necrozat

Ulceratie
-ramane in urma eliminarii burbionului; se vindeca spontan, in cateva
saptamani,cu cicatrice inestetica

Nodulul :

-unic (frecvent la nivelul cefei, membre superioare/ inferioare)

-multipli (furunculoza)

Doua forme grave:

• Furunculul antracoid

• Furunculul malign al fetei

Furunculul antracoid
-aparitia concomitenta de mai multi furunculi apropiati care se unesc in
profunzime

-burbioanele se elimina prin mai multe orificii invecinate (aspect de

stropitoare)

-vindecare lenta cu cicatrice inestetica

-starea generala este alterata (febra, frison, curbatura)

-durere intensa

-complicatii: septicemie, tromboflebita septica, abcese metastatice)

Diagnostic diferential cu antraxul (afectiune cauzata de Bacillus anthracis -

bacilul carbunos; apare in colectivitati rurale, leziunea fiind nedureroasa si
acoperita de o crusta neagra!dalac)

Furunculul malign al fetei

-caracter de malignitate datorat localizarii in cele 2/3 superioare ale fetei

-in lipsa tratamentului poate cauza tromboflebita de sinus cavernos

!poate evolua spre exitus

-manifestarile clinice tipice de furuncul (nodul dureros, burbion) + febra,

frison, durere locala intensa, edem important al fetei
 Tratament

Sistemic –minim 7 zile

-Oxacilina, Vancomicina, Cloxacilina

-Eritromicina in cazul pers. alergice la penicilina

Amoxicilina+ acid clavulanic (Amoxiclav, Augmentin)

Fluorochinolone (Ciprofloxacina, Ofloxacina)

Cefalosporine

Vaccin antistafilococic

Polidin

Gamaglobuline

Local
-deschiderea furunculului – controversata mai ales la nivelul fetei!

-dezinfectie (apa oxigenata, sapun)

-coloranti

-pudre cu antibiotice (Baneocin)

-pansare leziuni (cu/ fara mese)

Hidrosadenita
Inflamatia glandelor sudoripare ale axilei

Evolutia depinde de starea pacientului , dar poate recidiva si determina cicatrici

care impiedica miscarile normale ale bratului

Atentie la folosirea corecta a deodorantului!

Perionixis
Infectie stafilococica a tesutului ce inconjoara unghia

Aspect de burelet inflamator

La presiune elimina un puroi galbui cremos

Onixis
Inflamatia lamei unghiale

Unghia se ingroasa, devine friabila

Prezinta puncte supurative din care se scurge un puroi galben cremos

STEPTOCOCII CUTANATE

Erizipel
Impetigo streptococic
Cheilita streptococica
Perles streptococic

Erizipelul
Agent etiologic: Streptococul de grup A

Afecteaza frecvent gambele si fata

Factori favorizanti:

-deficientele imunitare

-malnutritia

-etilismul cronic
-diabetul zaharat

Erizipelul fetei
Poarta de intrare:

-rinita alergica/ bacteriana

-conjunctivita

-otita

Infectia se propaga din aproape in aproape

Debut: brusc, febra, frison, curbatura

Manifestari clinice:

Placa eritematoasa, frecvent unica, culoare rosie-vie, bine delimitata (burelet

marginal), lucioasa, proeminenta

Uneori poate fi acoperita de bule

Diametrul creste treptat pana la 10-15 cm

Se asociaza limfadenopatie regionala

Localizare:

-centrul fetei (in fluture)

-periorbitar

-pavilionul urechii

Evolutia in lipsa tratamentului este variabila:

-vindecare spontana

-deces

-tendinta la recidiva

-limfedem! macrocheilita
 Tratament
!tratarea portii de intrare

General:
-penicilina(de electie), macrolide (eritromicina)(in caz de alergie la penicilina)

Antiinflamatoare nesterioidiene/ corticoterapie (pentru scaderea edemului)

Local:
-comprese umede

-coloranti

-creme, unguente cu antibiotice

Impetigo streptococic

Afecteaza copilul/ adultul tanar (“bube dulci”)

Localizare frecventa la nivelul fetei

Foarte contagioasa

Vezicule/ bule mici si rotunde! se sparg! cruste melicerice

Vindecare spontana posibila

Tratament

General
• Penicilina (de electie)

• Macrolide (eritromicina)

Local:
• Comprese umede
 • Creme/ unguente cu antibiotice

• Coloranti (usuca/ dezinfecteaza)

Cheilita streptococica
Afecteaza frecvent buza inferioara

Culoare zmeurie

Edem/ congestie

Cruste melicerice

Perles streptococic
Afecteaza comisurile bucale

Culoare zmeurie

Fisuri

Cruste melicerice (diagnostic diferential : perlesul candidozic, cu depozite albe-

cremoase, intalnit la purtatorii de proteze si la persoanele care sufera de diabet
zaharat)

SEBOREEA

Afectiune ce se caracterizeaza printr-o productie excesiva de sebum

Apare frecvent la persoanele tinere (pubertate, adolescenta, adult tanar) si

diminueaza odata cu inaintarea in varsta
Productia de sebum este controlata:

-hormonal (testosteron)

-testicular

-ovarian si corticosuprarenalian

-iatrogen

-tratamente indelungate cu corticoizi, progesteron, tranchilizante si

antidepresive

Acneea vulgara/ polimorfa/ juvenila

Apare la persoane tinere (varf de incidenta 12- 25/ 30 de ani)

Durata variabila (se trateaza doar pentru a controla, nu pentru a vindeca)

Vindecare spontana

Etiopatogeneza

• 5α- reductaza

• Keratinizarea excesiva a foliculului pilosebaceu

• Propionibacterium acnes

• Inflamatia locala

Cresterea productiei de sebum sub actiunea enzimei 5α- reductaza ce transforma

testosteronul in DHT (dihitrotestosteron)- forma activa

Keratinizarea excesiva a foliculilor pilosebacei =”innoroire” a foliculului

Cresterea activitatii si inmultirea Propionibacterium acnes (prezent in mod normal
pe tegumente)

Inflamatia locala

Factori favorizanti:

" Factorul genetic (predispozitie familiala)

" Stres

" Perioada premenstruala

" Radiatii UV

" Ocupatia (hidrocarburi, gudroane, uleiuri)

" Dieta alimentara (relevanta inca neelucidata)

Tratament

general
! Antibiotice (Eritromicina, Tetraciclina, Doxiciclina-doze mici, cure lungi – luni
de zile, in medie 3 luni)
! Isotretinoin (Roaccutane, Sotret) – cel mai eficient,dar grevat de efecte
adverse

-efecte adverse:

-depresie –rara, foarte discutata

-teratogen (!! Malformatii congenitale)(obligatoriu contraceptie)

-cresterea enzimelor hepatice

-cresterea nivelului colesterolului

-cresc trigliceridele (ultimele trei tranzitorii)

-hipertensiune intracraniana
 ! Anticonceptionale – efect antiandrogen

-Diane 35/ Spironolactona

local
! Antibiotice: Zineryt (eritromicina)
! Isotrexin , Retin A (tretinoin)
! Skinoren(acid azelaic)
! Benzoil-peroxid(OTC)
! Acid salicilic
! Combinatii(Mask plus)
 SIFILISUL

Agent etiologic – Treponema pallidum

Bacterie foarte putin rezistenta in mediul extern; distrusa de uscaciune – rezista in

secretii pana la uscarea acestora - <45 min

Distrusa de toti dezinfectantii uzuali (alcool, apa si sapun)

Transmitere

Sexuala- 90% - contact direct; indiferent de tipul actului sexual

Verticala –mama/fat; incepand cu cea de-a patra luna de sarcina/transplacentar

Profesionala – ginecologi, stomatologi, asistenti de laborator; frecvent, leziunea

primara se situeaza la nivelul mainii! masuri de protectie: manusi

Evolutie
Incubatie 21 de zile

Sifilisul primar
Leziune de obicei unica – sifilom- sancru dur- sancru de inoculare

Apare la poarta de intrare

Adenopatia regionala apare la 7 zile de la aparitia sifilomului

Pozitivarea reactiilor serologice se face spre sfarsitul perioadei de sifilis primar –
dozare anticorpi

Perioada de latenta – pana la 6 saptamani de la declansarea sifilisului primar

Sifilomul se epitelizeaza spontan, cu disparitia manifestarilor clinice

Sifilisul secundar
Se poate declansa la 6 saptamani de la aparitia sancrului/ 9 saptamani de la
infectare

Eruptie generalizata

Leziuni cu diferite aspecte clinice- sifilide

Sifilidele

-superficiale

-generalizate

-rezolutive

-asimptomatice (nedureroase, nepruriginoase)

-de ex rozeola sifilitica

Micropoliadenopatie generalizata

Serologie intens pozitiva ! diagnosticul de certitudine: pe baza probelor de

laborator

Eruptia poate aparea in valuri, pe parcursul a doi-trei ani in lipsa tratamentului

 Perioada de latenta
Durata: 3-20 de ani

Sifilisul tertiar
Rar

Leziuni cutanate tipice – sifilide tuberculoase, gome sifilitice

Papule, tuberculi, noduli, nodozitati

Putin numeroase

Pot fi mutilante; cicatrici vicioase

O parte din reactiile serologice se negativeaza in stadiul de sifilis tertiar ! se

indica biopsia

Leziuni la nivelul SNC (tulburari de comportament, dementa, paralizii)

Manifestari cardiovasculare(anevrism de aorta de cauza luetica)

Manifestari osteo-articulare

Decesul este provocat de manifestari diverse la nivelul viscerelor.

! exista sifilis decapitat (fara aparitia sancrului)

! exista sifilis latent (fara manifestari clinice, doar cu serologie pozitiva)

Sifilis

! Dobandit

o recent (primii doi ani de la infectare, foarte contagios)

o tardiv (dupa doi ani de la infectare, contagiozitate scazuta)

! Congenital

o precoce (manifestari clinice in primii doi ani)

o tardiv (manifestari clinice dupa primii doi ani)

Sifilis

o latent- fara manifestari clince cutaneo-mucoase; serologie pozitiva

o florid- cu manifestari clinice cutanate si mucoase specifice

Manifestari clinice in sifilisul primar

Sifilomul

sancru dur (baza leziunii este indurata)

unic

nedureros

situat frecvent in regiunea genitala

apare la poarta de intrare

ulceratie superficiala

eroziune rotund-ovalara

contur net, regulat

bine delimitat

diametru: 0.5-1.5 cm

suprafata neteda, lucioasa, culoare rosie-musculara

Adenopatia primara
-la 7 zile de la aparitia sifilomului

-obligatorie

-regionala

-nedureroasa

-poliganglionara – aspect de closca cu pui

-ganglionii sunt duri, fermi, nu abcedeaza niciodata

Particularitatile sifilisului primar la nivelul extremitatii cefalice

Buza inferioara

- frecvent afectata la femei

- pe versantul intern- aspect ulcerat

 - pe versantul extern/semimucoasa – aspect ulcerocrustos sau usor
hipertrofic

Limba

–frecvent afectata la barbati

-1/3 anterioara

Gingie

Amigdale

Faringe

Obraji

Barbie

Rare

Manifestari clinice in sifilisul secundar

Sifilide
-leziuni mucoase si cutanate
 1. Rozeola sifilitica (sifilide maculare)-culoare roz-palid, ca floarea de cires,
afecteaza in sp flancurile

2. Sifilide papuloase generalizate

- Sifilidele pot mima orice dermatoza-eruptie cameleonica

Serologie: intotdeauna pozitiva

-Eruptie generalizata, rezolutiva, asimptomatica, in diverse stadii si cu

diverse aspecte clinice.

Sifilidele mucoasei bucale

Placi mucoase, ce pot coexista cu leziunile cutanate

Foarte contagioase

Impartite in cinci categorii

1) Sifilide eritematoase – culoare: rosu-viu; nedureroase; dgn diferential cu

angina

2) Sifilide erozive – nedureroase, culoare alb opalescent/rosu viu;

suprainfectie- aspect difteroid

3) Sifilide papuloerozive

4) Sifilide papulohipertrofice
 5) Sifilide ulceroase

Se pot asocia uneori cu timbrul ragusit al vocii.

Diagnostic diferential:

Angina banala (angina este mai zgomotoasa)

Aftele (dureroase, la periferie au o culoare rosu carmin, centrul galbui)

Pemfigus vulgar (ulceratii, bolnavul nu se poate alimenta; scadere ponderala)

Herpes simplex (dureros, zgomotos, leziuni cu contur policiclic)

Se pot asocia cu alopecie:

- apare brusc; reversibila la tratament (necicatriciala)

a). -alopecie difuza

b). -alopecie in placi (in luminisuri)

c). -alopecie in 1/3 externa a sprancenei (semnul omnibuzului)

Sifilisul tertiar
Rar, apare in lipsa tratamentului sifilisului secundar, la 3-20 de ani

Leziuni mai putin numeroase

Leziuni mutilante

Gome sifilitice

Leziuni SNC (dementa, tulburari comportamentale, paralizie)

Leziuni cardiovasculare (anevrism de aorta)

Leziuni osteoarticulare

Diagnostic serologic negativ! diagnostic anatomopatologic=biopsie, col

impregnatie argentica

Sifilisul congenital

Transmiterea transplacentara a T. pallidum, incepand cu luna a patra de sarcina

Ar trebui facuta serologia in luna a 2-a si luna a 7-a

Precoce
-se manifesta in primii doi ani de viata

-asemanator cu sifilisul secundar al adultului

-manifestari clinice specifice- rinita, coriza sifilitica

-coriza sifilitica

-secretie purulenta si abundenta

-impiedica alimentatia

-scadere ponderala

-in lipsa tratamentului se complica cu ulceratii ale septului nazal, cartilajului

nazal; perforarea boltei palatine

-craniotabes- distanta mult crescuta intre oasele craniului in primele luni de viata

Tardiv
-asemanator sifilisului tertiar de la adult

-modificari si deformari osoase

-modificari dentare

-distrugerea papilelor dentare, tulburari ale odontogenezei

Manifestari dentare in sifilisul congenital tardiv

-distrugeri papile dentare

-tulburari ale odontogenezei

-afectarea dentitiei definitive

-modificari ale dentitiei in sensul:

-rezistenta (structura)

-marime (micro/macrodontie)

-forma (dinti Hutchinson)

Dintii Hutchinson
-ICS asemanatori cu caninii

-diametrul anteroposterior marit/ aspect de butoi

-baza de implantare mai mare decat marginea libera, invers fata de normal

-marginea libera poate fi

! Ascutita si dreapta-dinti in surubelnita

! Crestata-dinti in fierastrau

-canini rasuciti in axul propriu

-dinti in platou, ca doi molari suprapusi, cu margini complet netede=dintii Moon

Diagnosticul de laborator in sifilis

Examen extemporaneu
- microscop cu iluminare laterala -din secretie sancru

Teste serologice – dozare Ac anti-T. pallidum

Reactii treponemice
-specifice

-scumpe
-utile la precizarea diagnosticului

" -TPHA
" -FTA
" -ELISA

-nu sunt utile in monitorizarea eficientei tratamentului

-raman pozitive mult timp, uneori toata viata

Reactii netreponemice
-mai ieftine

-foarte bune pentru screening

-nu sunt foarte specifice

-reactii fals pozitive:

• -batrani

• -boli de colagen

• -gravide

• -infectii virale

• -tranzitoriu/permanent

" -RBW
" -VDRL

-se negativeaza la aprox un an de la tratament

-pot urmari eficacitatea tratamentului

!Se recomanda efectuarea de reactii serologice combinate:

-reactii treponemice! pentru specificitate

-reactii netreponemice! pentru evolutie

Baterii de teste cu dozarea Ig

-IgM – infectie recenta

-IgG – infectie veche

Tratament

-obligatoriu; sifilisul este boala cu declarare obligatorie datorita pericolului

epidemiologic

-de electie: Penicilina

# -foarte eficienta

# -ieftina

# -reglem de MS

# -inclusiv Moldamin

-limitele penicilinei nu sunt date de rezistenta T. pallidum, ci de alergia la

penicilina, caz in care se administreaza:

o Doxiciclina
 o Eritromicina

o Tetraciclina

-au eficacitate < penicilina

Incidente si accidente

1. -reactii alergice grave pana la soc anafilactic( test de alergie la penicilina!)

2. -reactia Herxheimer – accentuarea leziunilor, febra usoara, cefalee,

anxietate marcata, alterarea starii generale- nu ar trebui sa impuna
intreruperea tratamentului
 VIROZE CUTANEO-MUCOASE

Virozele cutaneo-mucoase – cauzate de virusuri cu caracter epidermotrop

Multe virusuri pot ramane cantonate in organism in stare de latenta

! Virusul herpetic (HSV 1, HSV 2)

! Virusul varicelo-zosterian
! Virusul papilloma (HPV)
! Molluscum contagiosum

INFECTIA CU VIRUSUL HERPETIC

Virusul herpetic tipul 1 (HSV 1)

-Extremitatea cefalica:

" Bucal si peribucal

" Nazal si perinazal

Virusul herpetic tipul 2 (HSV 2)

-Regiunea genitala / perigenital

Manifestari clinice
Debut brusc
Vezicule grupate in buchet pe fond eritematos

Adenopatie regionala

Veziculele se sparg ! apar eroziuni cu contur policiclic ! crusta

Vindecare in 10-15 zile

Simptome
Durere locala

Prurit local

Senzatie de arsura

Pot exista si manifestari generale: febra, cefalee, curbatura

Primoinfectia cu HSV tip 1

Gingivostomatita herpetica

La primul contact cu virusul –de la persoane cu eruptie activa

De obicei se produce in prima copilarie

• 2/3 asimptomatic

• 1/3 manifestari clinice( dispar in cateva zile )

Dupa 1-2 saptamani leziunile se vindeca dar virusul ramane in stare biofitica,
putandu-se reactiva ulterior.

Primoinfectia cu HSV tip 2

" Dupa inceperea vietii sexuale

" Localizare genitala/perigenitala

 " Majoritatea- inaprent clinic

" Manifestarile clinice: vezicule grupate in buchet pe fond eritematos

" Leziunile sunt foarte dureroase

" Insotite de adenopatie, prurit, senzatie de arsura

" Curbatura, febra,cefalee

" Veziculele se rup! ulceratii dureroase

" Dupa vindecare virusul ramane inactiv (Stare biofitica) - poate recidiva
ulterior

Herpesul recidivant
Frecventa recidivelor depinde de terenul pacientilor.

Unele recidive sunt subintrante, altele apar la interval de cativa ani.

Recidivele au manifestari mai putin zgomotoase si apar de obicei in acelasi loc.

Conditii ce pot determina recidive herpetice:

1) Expunerea la soare

2) Tratamentul cu antibiotice sau corticoterapia

3) Infectii respiratorii sau gastrointestinale

4) Menstruatia

5) Actul sexual

6) Sarcina

7) Scaderea imunitatii (diabet, stres, neoplazii)

 Tratament sistemic
• In primoinfectii severe

• In recidive frecvente sau subintrante

Aciclovir –tratament de atac 2,4g/zi

-tratament de intretinere:400-600mg/zi

Famciclovir

Valaciclovir

Se pot asocia:

• Gamaglobuline specifice antiherpetice

• Gamaglobuline nespecifice

• Vaccin antiherpetic

• Vaccin BCG

• Interferon

• Decaris (levamisol)

Tratament local
Aciclovir crema (Zovirax, Aciclovir)

Xilina in aplicatii locale

Apa de gura –rol antiseptic (clorhexidina)

Pudre/solutii sicative (paste antiseptice)

Aplicarea se repeta la 4-6 ore

Cu cat se aplica mai precoce, cu atat sunt mai eficiente

Aciclovir crema- intarzie aparitia si scurteaza severitatea eruptiei

Dupa ruperea veziculelor, trebuie prevenita suprainfectarea

HERPESUL ZOSTER

Etiopatogenie
Virusul varicelo-zosterian (VVZ)

In copilarie: varicela

Ulterior, ramane cantonat in ganglionii spinali

Cand imunitatea scade: migreaza de-a lungul traiectelor nervilor si determina

aparitia eruptiei de HZ

Factori declansatori
1) Stres/oboseala
2) Diabet
3) Infectii asociate (HIV)
4) Neoplazii
5) Limfoame
6) Tratamente cu citostatice sau corticoterapie

Eruptia tipica
Vezicule in buchet pe fond eritematos

De-a lungul traiectului unor nervi senzitivi

Eruptia se opreste tipic la linia mediana, afectand doar ½ corp

Precedata si insotita de durere intensa cu caracter de junghi

La pacientii varstnici: durerea persista mult dupa vindecare !algii post-zosteriene

Veziculele apar in valuri succesive, se rup!ulceratii acoperite de cruste

Vindecarea se face cu macule reziduale care dispar in timp

Imunodepresie accentuata:

# Ulceratii foarte profunde si dureroase

# Necroza locala

# Hemoragii locale

# Eruptie generalizata de tip varicela

Recidive

Sunt rare –apar mai ales la batrani, dar din ce in ce mai frecvent si la persoanele
tinere

Contagiozitate

HZ poate fi contagios pentru copiii care nu au facut inca varicela (varsat de vant)

Localizarea HZ:
! Intercostal - frecvent; risc de confuzie cu crizele de angina pectorala, infarctul
miocardic sau crizele biliare

! Cervicobrahial afecteaza ½ gat si bratul de aceeasi parte

! Oftalmic afecteaza ½ din pielea capului, a fruntii, a piramidei nazale;
veziculele pot aparea si la nivelul ochiului: ulceratii corneene (risc de pierdere a
vederii)

! Auricular –complicatie=sindrom Ramsay-Hunt: eruptie triunghiulara cu varful

la timpan,plus durere, hipoacuzie, tulburari de echilibru

Tratament sistemic
Repaus la pat

Analgezice

Antiseptice locale

Exista vaccin impotriva HZ, adresat celor cu varsta > 50 de ani sau bolnavilor
cronici

! Antivirale:

" Aciclovir (4g/zi, 7-10 zile)

" Brivudina (Brival™ 1 cp/zi, 7-10 zile)

Ideal de administrat in primele 48 de ore de la aparitia primelor leziuni

! Antalgice:

" Aspirina, paracetamol , alte AINS, pana la

" Derivati opiacei (Fortral™)

! Vitamine din grup B

! Corticoterapie –antiinflamator puternic, cand durerea este foarte intensa

Prednison 40 mg/zi, timp de cateva zile (in HZ oftalmic)

! Tranchilizante si antidepresive
 Tratament local
" Aciclovir crema (nu este foarte eficienta)

" Antiseptice (prevenirea suprainfectiei)

Coloranti (albastru metilen, violet gentiana)

Spray cu antibiotic si dermatocorticoizi (Oximed™, Bioxiteracor™)

" Infiltratii cu xilina/novocaina

" Terapie UV

Tratament chirurgical:
! sectionarea chirurgicala a nervilor afectati –in cazuri extreme

VERUCILE VULGARE

Manifestari clinice
Excrescente (papule) gri-cenusii “uscate”, cauzate de diverse tipuri ale virusului
HPV (Human Papilloma Virus)

! Localizare:

! la nivelul mainilor (regiunea dorsala a degetelor, fata palmara, periunghial)

! La nivelul fetei

! In jurul genunchilor

! La nivelul labei piciorului

HPV este auto/hetero inoculabil

 Tratament
Vindecarea poate fi spontana (! Pana la 2 ani) sau poate necesita tratament:

# Crioterapie (azot lichid, zapada carbonica pentru decolarea epidermului de

derm)
# Electrocauterizare/ vaporizare laser
# Duofilm ™ (acid lactic +acid salicilic intr-o pelicula de colodiu, pentru cateva
saptamani)

VERUCILE PLANE

Manifestari clinice
Papule mici, plane, netede

Culoare bruna

Tegumentul fetei la copii sau la femeile tinere

Se extind din aproape in aproape

Tratament
" Chiuretare blanda
" Podofilina/fenol
" Retinoizi topici (Retin-A™)

MOLLUSCUM CONTAGIOSUM

Manifestari clinice
Vezicule proeminente, ombilicate central
Continut alb-grunjos

Auto/heteroinoculare

Foarte contagios; leziunile apar pe fata la copii, genital la adultii tineri

Tratament
Chiuretare blanda

Sol. Podofilina/fenol

Sol. Alcool iodat

! Urmarirea periodica a evolutiei pacientului, pentru a putea surprinde aparitia de

noi elemente.

AFTE SI AFTOZE

AFTELE BUCALE
Origine virala sau modern autoimuna (literatura de specialitate)

Ulceratie rotunda de cativa milimetri, dureroasa

Acoperita de depozit galbui circumscris de un lizereu rosu carmin

Unice sau multiple

Concomitente (stomatita aftoasa) / Succesive

Recidivante (stomatita aftoasa recidivanta)

Se pot suprainfecta cu germeni piogeni

Aftele bucale pot coincide / succede aftele genitale in aftoza bipolara

Touraine

Boala Behcet = afte bucale + afte genitale, leziuni oculare, leziuni cutanate

TRATAMENT
" Nitrat de argint

" Clatire cu ser fiziologic

" Prednison

" AINS

" Citostatice
 TUMORI CUTANATE

Benigne

Crestere lenta

Bine delimitate

Fara mitoze atipice

Fara monstruozitati nucleare

Nu au atipii celulare

Nu au tendinta de infiltrare sau metastazare

Maligne

Mitoze multiple

Atipii celulare

Monstruozitati nucleare

Infiltrare

Cresterea poate fi rapida

Imprecis delimitate

Metastazare

Diagnosticul de precizie se stabileste histopatologic.

 TUMORI BENIGNE CUTANATE

Keratoacantomul

Tumora benigna

Punct de plecare: foliculul pilosebaceu

Formatiune cutanata proeminenta, hemisferica, usor ingustata la baza

Central prezinta un crater acoperit de o masa cornoasa

Diametru: 1-2 cm

Factori ce influenteaza aparitia keratoacantomului:

-expunerea la soare

-expunerea la gudroane

-factori genetici

-infectia cu HPV

Sediu de electie:
-fata

-fata dorasala a mainii (regiuni fotoexpuse)

 Evolutie:
Variante de evolutie:

-resorbtie spontana (aprox. 6 luni de la aparitie, posibila)

-evolutie catre un carcinom spinocelular (malignizare)

-recidiva-frecventa

Terapie:
-interventie chirurgicala (de electie)

-electrocauterizare

-vaporizare laser

-radioterapie locala

Xantoame cutanate

Tumori benigne- acumulare de macrofage pline cu lipide

Proeminente mici, galben-portocalii, bine delimitate

Localizare:

-pleoape (xantelasme) – teoretic nu se asociaza cu modificari ale metabolismului

lipidic

-brate, trunchi, coate – se asociaza cu modificari ale metabolismului lipidic

(hiperlipidemie, hipercolesterolemie) si risc coronarian

-modern se indica terapia hipolipemianta in ambele variante, ambele fiind

asociate cu risc coronarian crescut, IMA, deces prematur
 Tratament:
-excizie chirurgicala

-electrocauterizare

-vaporizare laser

-acid tricloracetic

TUMORI MALIGNE CUTANATE

1/5 din totalul cancerelor

Stransa legatura cu expunerea la soare

Accesibile examenului obiectiv: recunoasterea lor in faza incipiente ! tratament

eficace

Dau metastaze si infiltreaza structurile inconjuratoare

Au atipii si monstruozitati nucleare

1. Tumori epiteliale
1.1 Epiteliom bazocelular (Carcinom bazocelular)
1.2 Epiteliom spinocelular (Carcinom spinocelular)

1. Tumori ale sistemului pigmentar

2.1 Melanomul malign

Aceste trei tumori acopera peste 90% din totalul tumorilor cutanate
Agresivitatea tumorilor creste in ordinea: EBC<ESC<MM

Epiteliomul bazocelular (EBC)

Tumora maligna

Origine in celulele bazale ale epidermului

Evolutie: foarte lenta

Metastazare la distanta- exceptionala

Malignitatea este data de faptul ca este o tumora foarte recidivanta, mutilanta,

cu tendinta de invazie a tuturor structurilor invecinate – agresivitate locala
crescuta

Apare pe:

-tegument aparent indemn

-leziuni precanceroase:

! Keratoza actinica / solara

! Radiodermita cronica

! Xeroderma pigmentosum(afectiune genetica)

Localizare:
-fata (frecvent ½ superioara: nas , frunte, obraji)

Nu apare pe mucoase, dar se poate extinde pe mucoase de la tegumentele

invecinate

Apare de obicei la persoane de peste 50 de ani, dar exista si cazuri la persoane mai
tinere
 Debut
-pe tegument indemn

Perla epiteliomatoasa- nodul mic, translucid, acoperit de tegument subtiat, cu

telangiectazii

Placa eritematoasa si scuamoasa – dura la palpare, usor infiltrata

Ulceratie mica, superficiala, acoperita de crusta foarte persistenta

-pe leziune preexistenta:

Crestere rapida in dimensiuni

Ulcerare spontana

Infiltrare / devine dura, ferma la palpare

Evolutie:
-endofitic (inspre profunzime- mutilanta)

-exofitic (la suprafata pielii)

Tratament

" Excizie chirurgicala-de electie

" -chirurgie Mohs – alterantiva scumpa, eliminare a tumorii cu efectuare de

sectiuni histopatologice in timp real; exista chiar si in ac varianta risc de
recidiva

" Radioterapie locala-previne recidivele

" Electrocauterizare
 " Vaporizare laser

" Citostatice aplicate local – 5F-Uracil (Efudix), Podofilina

" Terapie fotodinamica

Epiteliomul spinocelular (ESC)

Tumora maligna

Origine: stratul spinos al epidermului

Apare de obicei la persoane trecute de 50 de ani.

Afecteaza mai frecvent barbatii

Evolutie:

-mai agresiva decat in cazul epiteliomului bazocelular

-poate da metastaze ganglionare locoregionale destul de rapid

Apare dupa expunere indelungata la UV

Localizare de electie:
-fata ( buza inferioara, limba)

Debuteaza pe:

-tegument sanatos

-leziuni preneoplazice (mai frecvent):

! Keratoza actinica/ solara

! Cheilita actinica

! Arsuri vechi
 ! Radiodermita

Debut:
Leziune proeminenta, nodul mic, rotund, hiperkeratozic, dur/ infiltrat; in timp se
fisureaza/ulcereaza

Evolutie: in cateva luni, endo- sau exofitic

Pe mucoase/semimucoase: ulceratie trenanta, dura la palpare de la inceput sau

placa leucoplaziforma, mica, proeminenta, care ulcereaza si este dura la palpare

ESC al buzei inferioare

¼ din ESC

Mai frecvent la barbati

• Expunere la soare

• Fumatori de pipa

• Igiena bucala deficitara

• Colti restanti

• Tartru abundent

Metastazeaza tarziu

ESC al cavitatii bucale

De obicei in ½ posterioara a limbii

• Mai frecvent la barbati

 • Igiena bucala deficitara

• Fumat de tigarete/pipa

• Traumatisme determinate de marginile taioase al dintilor

• Proteze de calitate inferioara (ef.electro- galvanic)

Metastazeaza precoce

Evolutie:
-agresiva

-metastazeaza rapid la nivel ganglionar

-prognostic foarte bun daca ESC este identificat precoce

Tratament

" Excizie chirurgicala

" Electroterapie

" Vaporizare laser

" Radioterapie

" Citostatice pe cale sistemica (rezultate inconstante in absenta exciziei

chirurgicale)

" Terapie fotodinamica

" Evidare ganglionara chirurgicala

" Radioterapie la nivelul statiilor ganglionare

Melanomul malign

Tumora a sistemului pigmentar

Foarte agresiva

Celula de origine! melanocitul

Incidenta melanomului este in crestere (expunere la soare/ solar)

Varsta medie: 20-40 de ani

Femeile mai frecvent afectate decat barbatii

Localizare frecventa:

-gambe (la femei)

-torace posterior (la barbati)

Melanomul afecteaza:

-tegumentele

-mucoasele

-ochii

-meningele

-SNC

(toate deriva din aceeasi foita embrionara)

Debut:
-pe tegument indemn
-pe leziuni preneoplazice (mai frecvent):

! Melanoza Dubreuilh

–pata maronie, de diametru crescut, la nivelul fetei

-apare de obicei la persoane in varsta

-evolutie mai putin grava

! Nevii nevocelulari

– 90% sunt benigni, dar au potential de a se transforma malign

Semne de degenerare maligna a nevilor pigmentari

a). Crestere rapida, spectaculoasa

b). Inflamatie perilezionala (halou rosiatic, aspect de iritare)

c). Modificarea culorii/ neomogenitate

d). Sangerare la traumatisme minore

e). Ulcerare si burjonare

f). Prurit persitent

Etiopatogenie
1. Expunere la radiatii ultraviolete

2. Genetic

3. Tipul de pigmentare

4. Factorul hormonal

5. Traumatisme cronice repetate

Nu se face biopsie din leziune, ci se excizeaza cu margini de siguranta=biopsie
excizionala cu margini de siguranta oncologica

Melanomul malign-evolutie
-agresiv

-metastazeaza rapid (limfatic si hematogen)

-metastazele viscerale apar rapid si evolueaza rapid

-gravitate crescuta in cazul metastazelor cerebrale

Factori de prognostic nefavorabil

# Dimensiune crescuta

# Sangerare

# Ulcerare

# Localizare la nivelul extremitatii cefalice

# Prezenta metastazelor

Tratament

Profilaxie-nevii!

Excizie chirurgicala cu marja de siguranta de 1- 3 cm in lateral iar in profunzime se

merge pana la aponevroza musculara –de electie; completata de:

Metoda ganglionului santinela – se injecteaza o substanta de contrast, urmata de

o eventuala evidare ggl;asigura o stadializare precisa a bolii, dar nu creste
supravietuirea

Chimioterapie
Radioterapie

Imunoterapie –nespecifica

IFN α

Terapiile biologice ( Ac monoclonali, IL) (moderne, dezvoltate in ultimii ani)

Eficienta maxima= excizie + citostatice + IFNα, recent excizie+terapii biologice

 COLAGENOZE

Categorie de boli de cauza necunoscuta

Mecanismul de aparitie: autoimun
Tablou anatomopatologic asemanator

LUPUSUL ERITEMATOS
Cea mai frecventa colagenoza
Cauza neelucidata
Afecteaza :
-tegumentele
- mucoasele
-organele interne

Afecteaza F>B
Varsta predilecta: 30-40 de ani
3 forme clinice
(fara delimitare clara; exista insa si teoria dualista care considera formele
clinice ca fiind boli diferite)
-LE Cronic (afecteaza tegumentele si mucoasele)
-LE Subacut (forma de trecere intre cele 2)
-LE Sistemic/ Diseminat (afecteaza tegumentele, mucoasele si organele interne)

Rata de trecere intre forma cronica si cea sistemica este de aproximativ 10%.

Factori care intervin in declansarea sau agravarea LE:

1) Genetici si familiali
2) Hormonali (contraceptive orale)
3) Infectiosi
4) Sarcina
5) Radiatiile UV (frecvent apare primavara dupa expunerea la UV)
 6) Medicamente (griseofulvina, procainamida, izoniazida, s.a.)
!exista medicamente care determina eruptii lupus-like, care insa se
remit la intreruperea medicatiei

Mecanism
Organismul produce autoanticorpi (antinucleari, anticitoplasmatici, antiMB) !
anumite proteine proprii nu mai sunt recunoscute de catre organism ! reactie
Ag-Ac ! distrugerea unor structuri proprii organismului

Lupus eritematos cronic (LEC)

-localizat (leziunile sunt la nivelul capului si gatului)

-diseminat (leziunile coboara si sub niv. gatului)

LEC localizat

Cea mai frecventa forma /cea mai benigna

Leziuni doar la nivelul capului si gatului
Potential evolutiv spre atrofie cicatriciala/ alopecii cicatriciale
Perioade de acutizare si remisiune
Zonele cele mai expuse la lumina ale capului si gatului (nas, obraji, urechi)

TRIADA SIMPTOMATICA
! -ERITEM
! -SCUAMA
! -ATROFIE CICATRICEALA

Apar placi si placarde unice/ multiple, bine delimitate

Culoare rosie-violacee
Scuame albe, subtiri, foarte aderente (prelungiri hiperkeratozice pe fata interna
a scuamei care patrund in foliculul pilosebaceu – aspect de “limba de pisica”)
Evolutie spre atrofie cicatriciala
Alopecia cicatriciala apare progresiv, fara ulceratie prealabila
In functie de elementele care predomina ( eritem, scuama, atrofie), LEC localizat
poate fi:
• Discoid (predomina scuamele si atrofia cicatriciala, cea mai frecventa
forma, leziuni la nivelul obrajilor si piramidei nazale, aspect de fluture-
vespertillo)
• Centrifug (mai rar, predomina eritemul, LE Biett)

Localizarea LECL:
• Piele scalp, mustata, barba – alopecie cicatriceala definitiva
• Extremitatile fetei – varful nasului, urechi- predomina eritem violaceu –
Chilblain lupus (asem. degeratura)
• Muc bucala (ulceratii dureroase; rar)

Manifestarile generale lipsesc

Probele de laborator sunt rar si tranzitoriu modificate
Doar biopsia cutanata este tipica pentru lupus

LEC diseminat

Leziunile coboara mai jos de cap si gat: pe zone fotoexpuse: maini si decolteu
Manifestarile generale lipsesc sau sunt foarte discrete
Probele de laborator sunt neconcludente

Lupus eritematos sistemic (LES)

Forma grava, acuta de LE

Complicatiile LES pot duce la exitus

Manifestarile generale
Apar de la debutul bolii si insotesc evolutia afectiunii
-febra
-astenie musculara
-artralgii
-inapetenta
-scadere ponderala

Manifestarile cutanate

Eritem la nivelul fetei (in vespertillo)

Eritem la nivelul mainilor si trunchiului

Manifestari viscerale

Renal – GN lupica
Cardiovascular – endocardita, pericardita, IMA
Pulmonare – dispnee, pleurezie lupica, fibroza interstitiala
Digestive – durere abdominala, infarct intestinal, hepatomegalie

Manifestari neuropsihice

Crize epileptiforme
Paralizie de nervi cranieni
Psihoza
AVC

Modficari ale probelor de laborator

! Anemie
! Trombocitopenie
! Leucopenie
! Cresterea VSH
! Hipergamaglobulinemie
! Complexe imune circulante in sangele periferic
! Dozare Ac anti ADN dublu-catenar (caracteristici)
! Imunofluorescenta directa (IFD) – IgG si IgM la nivelul stratului bazal

Tratament
LEC
Sistemic
-antipaludice (antimalarice) de sinteza: Clorochina, Plaquenil
-corticosteroizi
Local
-dermatocorticoizi topic (Elocom, Ultralan, Fluocinolon, Advantan)
-infiltratii intralezionale cu corticoizi
-masaj cu azot lichid (crioterapie)

LES
Sistemic
-corticosteroizi oral
-citostatice (Ciclofosfamida- Endoxan
Azatioprina –Imuran)
Local
-topice cu dermatocorticoizi
-infiltratii intralezionale cu corticoizi
-masaj cu azot lichid (crioterapie)

SCLERODERMII

Scleroatrofia tesutului conjunctiv

Boala de colagen
Cauza necunoscuta
Mecanism autoimun
Semn distinctiv= piele atrofica,
uscata,
indurata,
pergamentoasa

a). forma generalizata = sclerodermie progresiva

afecteaza tegumentele, mucoasele, organele interne

b). forma localizata = morfee

benigna, afecteaza doar tegumentele,aspect inestetic

SCLERODERMIA PROGRESIVA

Afecteaza mai frecvent femeile

Evolutie cronica 15-20 de ani
Debut insidios, prin fenomen Raynaud
Fenomen Raynaud – crize vasculospastice, acroasfixice, dureroase, cu
tumefactie si infiltratie

Mana sclerodermica
Apare frecvent
Crize vasculospastice si acroasfixice tipice- fenomen Raynaud
Se face testul la gheata
Pulpa degetelor devine atrofica, pergamentoasa, indurata, uscata
Degetele devin efilate, ascutite
Varful degetelor: ulceratii in muscatura de soarece.

Faciesul
Facies de icoana bizantina
Scleroza tegumentelor fetei
Nas efilat, ascutit, subtiat
Ridurile dispar
Buzele se retracta, dezvelind partial arcada
Fluieratul si zambetul devin dificile / imposibile
Pleoape partial retractate
Mimica inexpresiva

Afectare viscerala
Digestiva - Esofag in bagheta de sticla
Cardiovasculara
Renala
Pulmonara

Tratament relativ ineficient

DERMATOMIOZITA

Colagenoza de cauza necunoscuta

Mecanism autoimun
Asociaza un sindrom cutanat cu cel polimiozitic (afectare musculara cu astenie
marcata)
Afecteaza mai frecvent femeile
40% din cazuri – asociere cu neoplazii -> sindrom paraneoplazic

Simptome
Scadere ponderala
Astenie
Febra
Sindrom muscular (fatigabilitate marcata, dificultati la pieptanat, ridicat
mainile, urcat scarile)
Mialgii
Eritem in ochelari (eritem violaceu periorbitar)
Edem

DERMATOZE BULOASE
Leziunea caracteristica este bula
Afecteaza frecvent fata, mucoasa bucala si mainile

Pemfigusul vulgar
Porfiria cutanata tardiva

PEMFIGUSUL VULGAR

Dermatoza buloasa majora

Evolutia este grava, prognosticul este rezervat
Afecteaza adultii > 45 ani

In lipsa tratamentului decesul survine intre 6 luni – 2 ani

Deces prin:

" Suprainfectarea leziunilor

" Dezechilibre hidroelectrolitice
" Casexie
" Anemie

Leziunile mucoasei bucale

Preced instalarea tabloului clinic tipic cu ani de zile(uneori)

“Afte “ (ulceratii bucale) rebele la tratament
Dureroase
Bulele se sparg determinand aparitia de eroziuni si ulceratii
Ulceratii foarte dureroase ce impiedica alimentatia
Vindecare dificila si lenta

Leziunile cutanate

Bule in tensiune ! devin flasce

Dimensiuni variate
Dupa spargere se pot suprainfecta
Insotite de dezechilibre hidroelectrolitice
Vindecare cu macula hiperpigmentata reziduala
Caracter polimorf

Acantoliza
Decolarea epidermului de derm
Apar Ac anti-substanta intercelulara
In spatiul creat se acumuleaza lichid interstitial

Semnul Nicolsky
Pe plan osos – decolarea epidermului asemanator unei foite de tigara
Pozitiv- aparitia bulei
Negativ- cand fragilitatea dispare in urma tratamentului

Tratament
Nu se poate vorbi de vindecare
Tratamentul tine boala sub control
General:
Corticosteroizi
-initial doze foarte mari, apoi se scad treptat cand leziunile incep sa se
epitelizeze
Citostatice
-ciclofosfamida
-azatioprina
-insotesc tratamentul cu cortizon

Local:
Toaleta bulelor
Dezinfectie
Coloranti
Unguente cu antibiotice si corticosteroizi
Orabase
 PORFIRIA CUTANATA TARDIVA (PCT)

Dermatoza buloasa de origine hepatica

Eruptie polimorfa
Afecteaza frecvent adultii( consumatori cronici de alcool ,afectare hepatica
cronica)
Cauza este absenta uroporfirinogen decarboxilazei hepatice
Lipsa acestei enzime determina acumularea de pigmenti urinari din degradarea
hemoglobinei
• Uroporfirine
• Coproporfirine

Manifestari clinice

! Bule: localizare pe zonele descoperite; dupa expunerea la soare

Bule cu continut clar/ serohematic
Apar succesiv, in valuri
Se sparg ! ulceratii acoperite de cruste
Ramane hiperpigmentare reziduala (eruptie polimorfa)
Se asociaza:
! Microchisturi galbui
! Hipertricoza temporomalara
! Facies teros, imbatranit, cenusiu
! In timpul crizelor urina este rosie-portocalie(ca “berea bruna”)

Probele de laborator:

# Probe hepatice alterate

# Uroporfirine crescute
# Coproporfirine crescute
# Sideremie crescuta
# Hiperglicemie

Tratament

General
Evitarea:
Consumului de alcool
alimentelor toxice hepatice
estrogeni
expunere la soare
traumatisme tegumentare

Se folosesc:
Sangerare
Chelatori de Fe(Desferal)
Prednison
Hepatoprotectoare
Vitamine si anabolizante

Local
Fotoprotectie , Toaleta bulelor,
Dermatocorticoizi, Topice cu antibiotice

URTICARIA SI ANGIOEDEMUL
URTICARIA

Manifestare alergica; manifestare cuatanata si mucoasa

Eruptie tranzitorie (fugace)
Papule si placi eritematoase si edematoase
Intens pruriginoase
Asemanatoare contactului pielii cu urzici
Debut brusc
Intereseaza in principal epidermul si dermul superior

ANGIOEDEMUL

Edem angioneurotic- Edem Quincke

Forma particulara grava de urticarie
Predomina edemul –intereseaza tesuturile profunde
Edemul se extinde in suprafata si in profunzime
Edemul intereseaza si esofagul, faringele, glota
In formele severe poate surveni decesul

Urticaria si angioedemul pot aparea la orice varsta, pe un teren atopic/

predispozitie genetica.

Factori implicati in aparitia urticariei

Exogeni
-alimente – ou, lapte si produse lactate, peste si fructe de mare, capsuni,
ciocolata, coloranti si conservanti alimentari (tartrazina, salicilati – actioneaza
la nivelul COX 1,2), condimente, mezeluri
-medicamente- in principiu orice medicament, dar mai ales antibiotice
(amoxicilina- pot aparea reactii alergice si la o saptamana dupa administrare),
tranchilizante, diuretice, laxative, antidepresive, AINS (aspirina, paracetamol)
-pneumalergeni (polen, praf, mucegai, substante chimice volatile)
-veninuri de insecta (paianjen, viespe, albina)
-produse cosmetice (vopsea de par)
-materiale din protezele dentare

Endogeni
-factori genetici (angioedem ereditar)
-focare infectioase (micoze cutanate, candidoze, focare microbiene
dentare/amigdaliene, bilare, urinare, parazitoze intestinale)
-afectiuni cronice (hepatita virala, diabet zaharat, boli coronariene, HTA)

Exista numeroase cazuri de urticarie cronica idiopatica.

Aspect clinic urticarie

Papule si placi eritemato- edematoase, culoare alb-portelanie

Diametru: cativa cm
Prurit foarte intens
Apare pe tegumente si mucoase
Leziunile sunt tranzitorii – fugace: apar si dispar in decurs de cateva ore,
mutandu-se in alte locuri
Durata variabila! urticaria cronica se poate extinde si cativa ani
Insotita de manifestari generale:
-hTA
-tahicardie
-greata
-diaree
-febra
-cefalee
-durere abdominala
-dispnee cu polipnee

Evolutie:
-urticarie acuta (zile ! saptamani)
-urticarie cronica (>6 saptamani)

Aspect clinic angioedem Quincke:

-predomina edemul
-sediu de electie: fata -> aspect buhait
-edem accentuat al pleoapelor, buzelor, obrajilor, mainilor
-edem important al mucoaselor
-limba si val palatin -> tulburari de masticatie si fonatie
-faringe-> disfagie
-laringe si glota-> asfixie mecanica si deces
-debut brusc
-urgenta medicala/dermatologica
-reversibil la corticosteroizi si adrenalina

Etiopatogenie
-plurietiologic
-mecanisme imune si neimune
-degranulare mastocitara cu eliberare de histamina ->responsabila de prurit si
de aspectul papulelor

Tratament
1) -identificarea si inlaturarea cauzei(ideal)
2) -desensibilizarea la alergen
a). -specifica – pacientul este pus in contact cu o concentratie din ce in
ce mai mare de alergen, pentru a scadea intensitatea reactiei;
frecvent la pneumalergeni
b). -nespecifica
-histamina
-histaminoglobulina
-hiposulfit de sodiu
3) -regim alimentar – continut scazut in alimente alergizante/ care
determina degranularea mastocitara
4) –medicamente:
a). -antihistaminice orale cu efect sedativ (Romergan, Clorfeniramin)
b). -antihistaminice orale nesedative (Claritine, Aerius, Telfast)
c). -corticosteroizi
-forme usoare si moderate- doze mici/ medii, cure scurte: 30-
40 mg/zi
-forme grave si angioedem Quincke – hemisuccinat de
hidrocortizon >200 mg
d). -adrenalina, efedrina
e). -antihistaminice injectabile
5) Tratament local – lotiuni si mixturi mentolate –efect antipruriginos
-mixturi cu hidrocortizon 1%
-calamina
6) Tratamentul eventualelor tulburari asociate – micoze, afectiuni
intestinale, etc.
 ECZEMA

Manifestare cutanata alergica frecvent intalnita, intens pruriginoasa.

Clinic: pusee eruptive cu:
• Eritem
• Edem
• Papule
• Vezicule
• Exulceratii
• Cruste
• Scuame

Tendinta la
# Recidiva
# Extindere
# Cronicizare

Evolutie:
-acuta
-cronica
Eczema acuta are 5 faze:

1. Faza eritematoasa
-placi eritematoase, culoare rosu-viu
-discret edematiate-edem mai accentuat in zonele cu tegument lax
-prurit
-+/- manifestari generale de tipul agitatie/insomnie

2. Faza de veziculatie
-placile se acopera de vezicule
-veziculele apar in valuri

3. Faza de exudatie/ zemuire

-apare datorita gratajului/ spargere spontana a veziculelor
-risc crescut de suprainfectie
4. Faza de crustificare
-lichidul diminua si se usuca
-cruste galbui

5. Faza de descuamatie
-crustele galbui cad
-epidermul este subtiat, rosu, lucios; revine apoi lent la aspectul normal

Eczema cronica

-cronicizare a eczemei acute

-fazele de veziculatie si zemuire sunt diminuate
-aspect uscat, ingrosat al tegumentului
-aspect hiperkeratozic
-pruritul persista
-apar leziuni secundare la distanta

Etiopatogeneza

-alergen eczematogen
-teren predispozant

Alergeni
-substante chimice ce determina/ accentueaza eczema
-toxine din focare infectioase

Teren cu predispozitie
-predispozitie ereditara (teren atopic)
-predispozitie individuala (tulburari endocrine, neuropsihice, digestive, stres)

Factori locali:
Hiperhidroza
Uscaciunea pielii(xeroza cutanata)
Fisuri/ crapaturi ale pielii
Traumatisme repetate (grataj)
Seboreea

Eczema de contact

Apare la contactul direct al tegumentului cu agentul cauzal

Clinic are aceleasi 5 faze
Afecteaza frecvent fata si mainile

Piele cap - vopsea de par, gel de par

Frunte – boruri de palarie, vopsea din bentite, s.a
Pleoape – fard, fond de ten, medicamente aplic local
Buze – ruj, pasta de dinti, apa de gura, instrumente de suflat, etc
Lob ureche, gat, decolteu, incheietura (de la bijuterii care contin Ni)
Axilar – deodorant
Maini – manusi, latex, cauciuc, plastic, pigment din tatuaje, s.a.

Tratament
-indepartarea alergenului incriminat
-general:
-antihistaminice
-corticosteroizi
-local:
-emolienti neparfumati
-spray-uri cu corticosteroizi –Oximed- in faza de zemuire
-creme si unguente – faza de crustificare- Fluocinolon, Ultralan, Elocom,
Advantan
-decapante- acid salicilic: Diprosalic, Elosalic
 LUCRARE PRACTICA 1

Examinarea pacientului cu afectiuni cutanate

Examinarea pacientului cu afectiuni-cutaneo mucoase urmareste pasii examenului

clinic general, cu anumite particularitati ce vor fi detaliate in cele ce urmeaza.

Manifestari obiective - Examenul local

Descrierea aspectului clinic al afectiunilor cutaneo-mucoase are la baza leziunile

elementare, care vor fi prezentate in cele ce urmeaza. Din combinatia lor rezulta aspectul
clinic local, esential in diagnosticul dermatologic. In descrierea leziunilor elementare, ne vom
concentra pe:

a. -morfologia leziunilor elementare (ex: vezicula, bula, placa, placard. etc)

b. -configuratia leziunilor elementare (dispunerea relativa a leziunilor elementare, unele

fata de altele; ex: izolate, confluate, etc)

c. - distributia/extinderea leziunilor elementare

a. Morfologia leziunilor elementare

1) Leziuni elementare prin modificari de culoare

2) Leziuni elementare cu continut solid
3) Leziuni elementare cu continut lichid
4) Leziuni elementare cu pierdere de substanta
5) Deseuri cutanate
6) Sechele cutanate

1. Leziuni elementare prin modificari de culoare -macule (pete)

• Datorate pigmentului
• Datorate vaselor de sange

!!!Nu modifica relieful pielii (nu se simt la palpare), fiind situate in planul pielii
A. Pete pigmentare

!Leziuni hiperpigmentate

• Nevi (alunite) –acumulari de celule melanice, benigne, risc de malignizare,

congenitali/dobanditi; rol important in aparitie: expunerea la soare sau factorii
hormonali
• Efelide (pistruii) culoare bruna, apar la persoanele cu pielea foarte alba, pe zonele
fotoexpuse, indicator de sensibilitate la radiatii UV; benigne

• Cloasma (masca gravidei) aparitia influentata de modificarile hormonale si

expunerea la radiatii UV; apare in sarcina, la persoane cu pielea mata, de obicei dispar
dupa nastere; pometii si barbia
!Leziuni depigmentate (acromii)
• Albinism-acromie generalizata

• Vitiligo – pete acromice –pot fi situate oriunde pe suprafata pielii

B. Pete vasculare
Cianoza= culoare violacee, cenusie a tegumentelor; determinata de vasoconstrictie;
temperatura locala este scazuta; dispare la vitro / digitopresiune
Acrocianoza –cianoza extremitatilor mici-cianoza localizata ce apare in degeraturi,
insuficienta cardiaca
Livedo – cianoza in retea; mai frecvent la nivelul coapsei; legata de obicei de expunerea la
frig

Eritemul

• Localizat
" eritem pudic
" eritem fesier al sugarului
• Generalizat
" -boli infecto-contagioase (rubeola, scarlatina)
" -rozeola sifilitica

" -eritrodermie –culoare rosie vie: apare in psoriazis, limfom –dispare la vitro- sau
digito presiune (cand se apasa cu o lama de sticla sdau cu degetul)!! Acopera aproape
toata suprafata cutanata( peste 90%);stare generala alterata
Purpura
Leziune eritematoasa ce evolueaza catre albastrui, brun-galbui – se resoarbe
Determinata de extravazarea de hematii din vase in tesuturi (traumatism)
Nu dispare la vitropresiune

Petesiile

Vibices –sunt leziuni purpurice liniare

Echimoza

Hematomul
Telangiectaziile :
• Dilatari permanente ale vaselor mici
• Consum excesiv de alcool ; Rozacee
• Tratament prelungit cu dermatocorticoizi
Hemangiomul

2. Leziuni elementare cu continut solid

Papula – mici ridicaturi la nivelul tegumentului; exemple:

# -veruci vulgare
# -lichen plan, s.a.
Placile-mai mult intinse decat inalte;
Placarde- placi mai mari de 5 cm sau decat un pod de palma a examinatorului

Tuberculul
Nodulul

Nodozitatea
- poate ajunge si la nivelul hipodermului
-forma particulara de nodozitate: Goma- se intalneste relativ rar, in TBC si sifilis . Stadii
de evolutie:
• Cruditate
• Ramolitie
• Ulceratie
• Cicatrizare

Vegetatia – excrescenta la nivelul tegumentului, proeminenta filiforma / conopidiforma

(vegetatii veneriene)
Lichenificarea – ingrosarea cadrilajului cutanat normal (eczema cronica – injurii mecanice
repetate, prurit)

Tumora cutanata
# – benigna – nu are tendinta de invazie a tesuturilor vecine
 LUCRARE PRACTICA 2

Examinarea pacientului cu afectiuni cutanate (continuare)

3. Leziuni elementare cu continut lichid

Vezicula

• Dimensiunea unei gamalii de ac, <5mm!

• Continut lichidian clar
• Eczema, herpes, zona zoster

Bula / Flictena

• Diametru mai mare decat al veziculei >5mm! ; lichid sero-citrin clar sau hemoragic;
Traumatisme locale, frecare, arsuri
• Pemfigus vulgar, porfirii cutanate
Pustula – lichid tulbure de la inceput –

• Centrata de un fir de par (Foliculita)

• Exista si pustule amicrobiene (Psoriazis pustulos)

4. Leziuni elementare prin solutii de continuitate

Excoriatia – zgarietura superficiala a pielii, nu este insotita de sangerare, vindecare fara

sechele

Eroziunea (exulceratie)– nu depaseste membrana bazala!nu sangereaza, se vindeca fara

cicatrice
Ulceratia –profunda, poate ajunge pana la nivelul osului, trece de jonctiunea dermo-
epidermica !sangereaza, iar vindecarea se face cu cicatrice

Fisura –pierdere linara de substanta

Ragada – pierderi de substanta situate in jurul orificiilor naturale, perpendiculare pe
marginea orificiului (comisura orala)

5. Deseuri cutanate

Scuama- aglomerare de celule cornoase

Poate fi:
• -furfuracee (Pitiriasis versicolor) (-faina)
• -lamelara (Psoriazis)
• -lambou (Sindr. Stevens-Johnson) (dimensiuni foarte mari)

Crusta – depozit rezultat prin uscarea unei secretii la suprafata pielii

Crustele pot fi:

• -hematica (uscarea sangelui) –rosu-negricioasa
• -melicerica (uscarea puroiului) –galben-sticlos, ~mierii… (de unde si denumirea)
Escara – ischemie uscata a pielii, zone comprimate intre doua planuri dure, se insoteste de
necroza-apare la pacienti imobilizati mult timp la pat

Gangrena – necroza in aval de obstructia vasculara

Sfacelul – necroza suprainfectata

6. Sechele cutanate (= modificari indelebile! ale tegumentului)

Cicatricea –tesut conjunctiv de neoformatie, (colagen…..), proces reparator cutanat;

liniara, supla, elastica=estetica;

-subdenivelate (sub planul pielii..)

-in planul tegumentului
-supradenivelate:
-hipertrofice, !NU cresc in suprafata…..
 -cheloidiene (…”tumori benigne”…)!cresc in suprafata odata cu trecerea
timpului

Atrofia – subtierea pielii: fiziologic-imbatranirea cutanata (atrofia senila…); vergeturile

(striae alba/rubra..): fiziologic=in sarcina, crestere rapida, hipertrofie musculara (culturisti…)
etc patologic=lupus eritematos (eritem+scuame+atrofie…), folosirea in exces a
dermatocorticoizilor
b. Configuratia leziunilor elementare reprezinta dispunerea relativa a leziunilor
elementare, unele fata de altele; astfel, putem distinge leziuni:

-izolate (fara legatura unele cu altele) x x x x

-confluate (unite partial) XX XXXXXXXX

-cocarda (eritem polimorf) –semn de tras la tinta…

-circinate (dermatofitii) O

-liniare (fenomen Koebner, lichen plan, psoriazis) ______ ========

c. Distributia/extinderea leziunilor elementare

Cand sunt mai mult de 5 leziuni sau mai multe decat putem numara dintr-o
singura privire, denumirea utilizata este de eruptie. In functie de extinderea eruptiei,
distingem mai multe tipuri de eruptie.

Astfel, cand leziunile afecteaza un singur segment (de exemplu extremitatea cefalica)
vorbim despre o eruptie localizata, cand afecteaza toate segmentele corpului (extremitate
cefalica, trunchi, membre superioare, membre inferioare) vorbim despre o eruptie
generalizata, iar cand afecteaza mai mult de un segment, dar nu pe toate vorbim despre o
eruptie diseminata (de exemplu extremitatea cefalica si umarul).

Eruptie localizata<eruptie diseminata < eruptie generalizata

In functie de intervalul de timp in care se dezvolta eruptia, distingem: eruptii cu

debut brusc si eruptii insidioase (care se constituie in perioade lungi de timp- zile,
saptamani).

In functie de leziunile componente, distingem eruptii monomorfe (eruptia alcatuita

doar dintr-un singur tip de leziuni…. pustule sau doar din vezicule sau doar papule),
polimorfe (lupus eritematos cronic discoid-asociere eritem, scuame, atrofie),
pseudopolimorfa (leziuni ce evolueaza unele din altele: de exemplu in varicela apar macule
ce apoi evolueaza in vezicule, pustule eventual, eroziuni, cruste si de regula pacientul
prezinta leziuni in diverse stadii evolutive concomitent).

Manifestarile subiective in dermatologie

Dintre manifestarile subiective in dermatologie, de retinut ar fi urmatoarele:

-pruritul: reprezinta senzatia de mancarime; poate fi localizat (pacientul poate indica zona
afectata) sau generalizat (pe tot corpul). In functie de intensitate, poate fi usor, mediu sau
sever. Uneori caracteristicile pruritului pot indica catre o afectiune anume: pruritul acvagen
(declansat imediat ulterior contactului cu apa, poate dura chiar peste o ora) poate indica
policitemia vera; pruritul nocturn poate sugera scabia (infectia cu S. scabiae); uneori, acest
prurit este declansat/accentuat de caldura locala

Pruritul determina actul mecanic de grataj (scarpinat). Gratajul amelioreaza pruritul, dar
poate leza bariera cutanata, cu expunerea terminatiilor nervoase libere si eliberarea de
mediatori chimici ce vor duce la reaparitia pruritului, dand nastere unui ciclu prurit-grataj
(“itch-scratch cycle”).

-alte manifestari subiective cutaneo-mucoase:

senzatii de arsura/intepatura (spre exemplu in herpes simplex labial, unde senzatia poate
precede sau insoti aparitia de vezicul grupate in buchet pe fornd eritematos),

durere (spre exemplu, in herpesul zoster, afectiune in care leziunile cutanate sunt precedate si
insotite de nevrita),

glosopirozis (senzatia de arsura la nivelul limbii), glosodinie (durerea la nivelul limbii)..

-manifestari subiective ale altor organe si sisteme, dar parte integranta din tabloul unor
afectiuni dermatologice (dureri musculare, slabiciune musculara- in dermatomiozita; dureri
articulare-in psoriazis)
 Anamneza –particularitati in cazul pacientului cu afectiuni dermatologice

- istoric familial (prezența unor boli genetice în familie sau a unor afecțiuni cu o importantă
componentă genetică precum psoriazisul sau dermatita atopică)

- prezența unor simptome similare și la alți membri din familie în cazul bolilor infecțioase
(ex. scabia)

-varsta: este importanta: acneea este mai frecventa in adolescenta, candidoza orala este mai
frecventa la nou-nascuti si batrani, dermatita atopica –in copilarie..

-sexul: lupusul eriematos afecteaza cu precadere femeile, etc

- ocupație:
- contactul cu anumite substanțe poate produce aecțiuni dermatologice (ex. dermatita
de contact a mâinilor)
- ameliorarea leziunilor în zilele libere, în vacanță

- hobby-uri, expunere la soare (afecțiuni care se agravează la soare, ex. lupus eritematos)
- contact cu animale – suspiciunea unei infecții cu fungi
- simptomatologie exacerbată de contactul cu animale – rinită, conjunctivită, astm

- dieta/alimentatia – dacă afecțiunile cutanate sunt influențate de consumul anumitor

alimente, cum se poate intampla in dermatită atopică, urticarie…
- tulburări de nutriție (ex. anorexie nervoasă; sau in bulimie –semnul Russel, ce consta in
calozitati / zone cu aspect de piele intarita, ingrosata la nivelul degetelor cauzate de contactul
cu incisivii superiori in timpul stimularii reflexului de voma, cu regurgitarea alimentelor
ingerate)
- variații sezoniere ale bolii – erupția polimorfă la lumină se agravează primăvara și se
ameliorează iarna
- asocierea leziunilor cutanate cu modificări hormonale (menstruație, sarcină) – herpes
simplex, acnee, melasmă
- administrarea de medicamente: eritem postmedicamentos, eritrodermie, etc
- alergii alimentare sau medicamentoase

Surse imagini:
https://scholarworks.rit.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1783&context=other
(Dermatology lexicon project)
www.dermis.net
www.dermnetnz.org
Fitzpatrick Dermatology
http://derm.ubc.ca
https://www.dermatologyadvisor.com/slideshow/case-studies/derm-dx-skin-blisters-and-erosion-in-an-elderly-woman/
Burgdorf Wolf Braun Falco’s Dermatology Springer
http://www.pcds.org.uk/ Primary Care Derm Society
https://pedsinreview.aappublications.org/content/37/9/399
https://escholarship.org/uc/item/9bh0r2t8
https://ro.wikipedia.org/wiki/
https://www.nhs.uk/
 LUCRARE PRACTICA 3

Metode diagnostice in dermatologie

In afara examenului clinic si al testelor generale de laborator, diagnosticul in

dermatologie poate fi sustinut prin anumite metode. In cele ce urmeaza, vom aborda cateva
dintre cele mai frecvent utilizate.

-dermatoscopie. Dermatoscopia este o metoda non-invaziva ce permite evaluarea in vivo a

culorilor si microstructurilor cutanate: epiderm, jonctiune dermo-epidermica, derm
superficial, structuri ce nu sunt accesibile ochiului liber, si care sunt vizualizate cu marire
variabila (10X, 20X); presupune utilizarea unui dermatoscop, care este o lupa cu calitati
optice speciale prevazuta cu o sursa de lumina circumferentiala; examinarea se face cu
lumina normala si/sau lumina polarizata. Pe portiunea de piele ce urmeaza sa fie evaluata se
aplica un ulei special, gel pentru ultrasunete sau alcool, pentru uniformizarea indicelui de
refractie, apoi se aplica dermatoscopul. Vizualizarea se face fie direct, prin vizeta
dermatoscopului, sau indirect, achizitia imaginilor efectuandu-se cu ajutorul unei camere de
luat vederi si transmisa catre un computer (video-dermatoscopie). Variante sunt onicoscopia
(la nivelul unghiei) sau tricoscopia (la nivelul firelor de par). Lupa dermatoscopului prezinta
o scala gradata, ce permite masurarea leziunii evaluate.
Dermatoscopia evalueaza mai bine ca specificitate si sensibilitate decat vizualizarea directa,
cu ochiul liber, reprezentand o “prelungire a ochiului dermatologului”. Poate distinge intre
leziuni benigne si maligne. Se poate folosi pentru diagnostic in afectiuni precum: melanomul
(cel mai frecvent), nevi pigmentari (alunite), carcinomul bazolcelular, keratozele seboreice,
hemangioame. Cel mai des se utilizeaza pentru a diferentia intre melanom si nevi pigmentari.

-examinarea histopatologica. Materialul utilizat: Se preleveaza un fragment cutanat de

dimensiuni mici sau se utilizeaza piesa rezultata in urma exciziei unei formatiuni tumorale.
Piesa se preleveaza prin excizie cu lama de bisturiu sau un instrument special cu lama
circulara in varf, denumit preducea (“punch biopsy”).

De regula se examineaza preparate fixate si colorate cu hemalaun-eozina (HE), la mariri de

10X, 40X, 100X. Coloratii speciale pot fi, de asemenea, utilizate, in functie de ce se
urmareste:
-coloratia Gram: bacterii

-coloratia PAS: fungi, evidentieaza si grosimea membranei bazale

-coloratia Ziehl-Neelsen: pune in evidenta bacilii acid-alcoolo rezistenti, cum ar fi bacilul

Koch, in TBC cutanata

-coloratia Fontana-Masson: melanina.

Examenul histopatologic evidentiaza, printre altele:

-hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos); poate fi fie ortokeratoza (fara nuclei in stratul
cornos) sau parakeratoza (cu nuclei inca pastrati in stratul cornos)(in lichen, respectiv
psoriazis)

-acantoza (ingrosarea stratului spinos: psoriazis, lichen)

-hipergranuloza (ingrosarea stratului granular-lichen plan)

-spongioza (formarea de spatii cu lichid, ca un burete, la nivelul stratului spinos: deermatita

de contact/eczema)

-acantoliza (formarea de spatii lichidiene prin disolutia desmozomilor-pemfigus vulgar)

-examenul micologic direct: evidentiaza prezenta fungilor (ciupercilor). Se examineaza fire

de par sau scuame sau depozit keratozic subunghial (in cazul pilomicozelor, dermatofitiilor,
respectiv al onicomicozelor) in preparat umed montat intre lama si lamela, cu o picatura de
solutie 20% KOH (hidroxid de potasiu), lasat in repaus 30 de minute pentru dizolvarea
keratinei; se observa hife (increngaturi arborescente: Tricophyton, Micosporum, etc) si levuri
(Candida), si in cazul firelor de par, localizrea ciupercilor (endothrix-in interiorul firului de
par; ectothrix: in exteriorul firului de par). Nu precizeaza exact specia, dar are avantajul de a
oferi un diagnostic rapid
-cultura fungica: are avantajul de a oferi informatii exacte despre specia agentului fungic,
dar are dezavantajul duratei relativ mari, comparativ cu examenul micologic direct.
Cultivarea se realizează pe mediul Sabouraud, în care se pot adăuga antibiotic (ex.
cloramfenicol). Incubarea se realizează la o temperaturi de 28 -30 °C. În cazul levurilor
perioada de incubare variază între 24 și 96 de zile. Dacă se suspicionează un dermatofit pot fi
necesare până la 30 de zile, verificarea realizându-se zilnic.

-examinarea cu lampa Wood: lampa Wood este o sursa de lumina ce emite radiatie
ultravioleta, cu lungimea de unde de 365 nm; examinarea se face intr-o incapere intunecata;
rezultatul este imediat; in cazul unor ciuperci, va aparea fulorescenta specifica: pitiriazis
versicolor-fluorescenta galben-verzuie, eritrasma-fluorescenta rosu-corai. De mentionat ca
examinarea cu lampa Wood poate fi utilizata in alte afectiuni, precum vitiligo sau alte leziuni
hipo/hiperpigmentare. Mai mult, poate fi utilizata in diagnosticul porfiriilor, afectiuni in care
urina poate prezenta fluorescenta la intuneric cand este iluminata cu lampa Wood.
Examenul microscopic și cultivarea secreției genitale

Pentru examenul microscopic se vor realiza minim 2 frotiuri care se vor colora cu
Gram, și albastru de metilen/ Giemsa. În cazul unei infecții se vor observa celule inflamatorii,
celule provenite de la nivelul țesutului de unde s-a realizat recoltarea (exemplu celule
cervicale modificate) și microorganisme (microorganismele implicate în patologie și
microorganisme care alcătuiesc flora comensală). Dacă este vorba despre o infecție produsă
de Neisseria gonorrhoeae, se vor observa coci Gram negativi, capsulați dispuși in diplo. La
femeie în secreția vaginală în mod normal se pot observa bacili Gram pozitivi, care reprezintă
lactobacili, constituenți ai florei normale. Cultivarea trebuie realizată rapid, gonococul fiind
un microorganism sensibil in mediu extern. Se vor folosi medii nutritive, precum geloza
chocolat. Se pot folosi și medii selective pentru a inhiba flora de asociație. Pentru
diagnosticul infecțiilor cu Chlamydia trachomatis sau Mycoplasma spp se vor folosi colorații
speciale și tehnici de tip ELISA direct din produsul patologic.

Colorații frecvent utilizate în examenul microscopic în microbiologie

 Colorația Gram este cea mai utilizată colorație în diagnosticul microbiologic. Este o
colorație diferențială pentru că împarte microorganismele în Gram pozitive și Gram negative.
Astfel după colorarea frotiului realizat din produsul patologic recoltat (exemplu secreție
purulentă dintr-un furuncul) se vor putea vizualiza microorganisme colrate în violet, acestea
fiind bacteriile Gram pozitive sau microorganisme colorate în roșu, acestea fiind
microorganismele Gram negative. Colorația are la bază doi colaranți, violet de gențiană și
fucsină bazică diluată.
Colorația cu albastru de metilen este folosită în special pentru frotiurile realizate din
produs patologic. Permite analiza celularității. Utilizează un singur colorant, albastru de
metilen.
Colorația Ziehl Neelsen pune în evidență bacteriile acid-alcool rezistente. Se folosește
în special când există suspiciunea unei infecții cu microorganisme din genul Mycobacterium..
Sunt folosiți doi coloranți fucsină bazică nediluată și albastru de metilen. Bacteriile acid
alcool rezistente vor apăra pe frotiu de culoare roșie, iar restul formațiunilor de culoare
albastră.
-testarea iod-amidon: se aplica amidon pe zona de interes, apoi iod/iodura de potasiu, KI;
colorarea albastruie –neagra arata zona in care secretia sudoripara este accentuata;
evidentiaza hiperhidroza (secretia sudoripara exagerata)

-teste serologice: spre exemplu, in sifilis, se utilizeaza teste nespecifice (ex: VDRL) al caror
titru se modifica in functie de evolutia bolii, ajutand la monitorizarea tratamentului, dar care
pot da reactii fals pozitive (la batrani, in sarcina, hepatite, boli autoimune precum poliartrita
reumatoida sau lupusul eritematos), precum si teste nespecifice (ex: TPHA), care se
pozitiveaza doar in sifilis, dupa ce pacientul a venit in contact cu T. pallidum, dar care raman
pozitive si dupa vindecarea infectiei. Un diagnostic corect implica in sifilis utilizarea
combinatiei teste treponemice-netreponemice. Astfel, putem distinge urmatoarele combinatii:

-VDRL +, TPHA +: pacientul are sifilis

-VDRL -, TPHA-: pacentul nu are sifilis, nu a venit in contact cu Treponema pallidum

-VDRL +, TPHA -: pacientul este fals pozitiv (nu a venit in contact cu T. pallidum, deci nu
are sifilis)

-VDRL -, TPHA +: pacientul a venit in contact cu T. pallidum, pentru ca are TPHA +, dar a
vindecat infectia in urma tratamentului, fapt relevat de VDRL, care este negativ;
-ultramicroscopia/ microscopia in camp intunecat/cu contrat de faza: pentru identificarea
T. pallidum/ se utilizeaza rar, dar poate fi utila in stadiile initiale ale infectiei, pana la
formarea anticorpilor

-Teste alergologice:

Numim aici testarea patch, utila pentru evaluarea dermatitei alergice de contact. Se plaseaza
niste plasturi speciali pe spatele pacientului, fiecare continand o substanta de verifitcat
(metale: Ni, Cr, Co, alte substante chimice), apoi se lasa in contact cu pielea si se vor
indeparta pentru citire la 48 si 72 de ore. In zona unde apare reactie cutanata (eritem, edem)
se noteaza ca test pozitiv, insemnand ca pacientul prezinta hipersensibilitate la acea substanta.

Alta testare este testarea prick, in care se pun picaturi din substantele de verificat, alaturi de
o picatura de substanta martor (histamina) si se realizeaza o usoara intepatura, pentru ca
substantele sa intre in contact cu celulele imune. Substanta se plaseaza de regula la nivelul
antebratului. Procedura este insotita de un disconfort minim. Eritemul rezultat si evidentiat la
20-30’ se compara cu cel rezultat fata de martorul pozitiv (histamina) se noteaza cu -,
+,++,+++ si arata gradul de sensibilitate (alergie). Se utilizeaza pentru testare in vederea
decelarii alergiilor la praf de casa, detergenti, alergeni respiratori-polen, etc.
 Metode terapeutice in dermatologie

Terapia topica (locala) este specifica dermatologiei. Exista numeroase tipuri de preparate
topice, printre care foarte des utilizate sunt:

-lotiuni (solutii)

-unguente

-pudra

-crema (amestec lotiune+unguent, cu agent de emulsionare)

-pasta (amestec unguent+pudra)

-mixtura (amestec lotiune+pudra)

Alte mijloace terapeutice sunt:

-terapia cu raze ultraviolete (UV terapia, UVA terapia), eventual dupa administrarea de
psoralen (PUVA terapia)

-injectarea subcuanata –anestezie, toxina botulinica, s.a.

-excizia chirurgicala –afectiuni tumorale benigne/maligne, s.a.

Terapia sistemica presupune, ca si in alte ramuri medicale, administrarea substantelor active

prin injectare intramusculara sau intravenoasa (de ex. Hidrocortizon hemisuccinat,
antibiotice, etc), administrare orala (ex. Antibiotice, antihistaminice, glucocorticoizi s.a.)

*Surse imagini:
https://www.the-dermatologist.com/news/does-skin-cancer-affect-risk-other-cancers
https://relialabtest.com/everything-you-need-to-know-allergy-testing/
https://www.immunology.org/skin-allergy-test-1865
http://www.researchgate.com
https://www.dermcoll.edu.au/atoz/allergy-patch-testing/
https://dermnetnz.org
https://commons.wikimedia.org/wiki/