Sindromul Down Final

Ministerul Educaiei
Referat Genetica
Sindromul Down
Alina Voicu
Școala Postliceala Sanitară Voicu Bana Alina 2023-2024 Laborator
Fundeni
Referat Genetica
Sindromul Down
1
Fundeni
Cuprins:
1.Generalități...................................pg.2-3
2.Cauze............................................pg.3-4
3.Simptome.....................................pg.4-5
4.Carateristici generale...................pg.6
5. Trăsături faciale.........................pg.6
6. Afecțiuni asociate......................pg.6-7
7.Mecanism fiziopatogenetic.................pg.7
8.Sugarii cu Sindromul Down.................pg.8
9.Copii cu Sindromul Down....................pg.8-9
10.Adolescenții cu Sindromul Down........pg.9
11. Adulții cu Sindromul Down................pg.9-10
12. Factori de risc...................................pg.10
13 Pot fi purtători de gene translocate......pg.10-11
14.Consultul de specialitate.......................pg.11
15.Tratament ambulatoriu..........................pg.11
16.Dezvoltarea si achiziția abilitaților de baza........pg 11-12
17 Dificultăți Școlare.................................................pg.12
18.Probleme specifice adolescenților, tinerilor si
adulților......pg.12-13
2
Fundeni
19. Pregătirea tânărului pentru relații sociale

armonioase................pg.13-14
20 Tratament medicamentos.....................pg 14
21. Tratament chirurgical..............................pg.14
22 Alte tratamente.......................................pg.14
23. Familiile copiilor cu sindromul Down ar putea necesita si alte
tipuri de resurse..............................pg.14-15
24.Bibliografie...................................................pg 16
Sindromul Down/Trisomia 21/

1.Generalități
Sindromul Down reprezintă o afecțiune genetica cauzata de prezenta unui
cromozom suplimentar. Datorita genelor pe care le conține, acest cromozom suplimentar
împiedica dezvoltarea normala a embrionului.
3
Fundeni
Originea cuvântului Down provine de la medicul englez John Langdon Down ,primul
care a descris acest sindrom in 1886 ,cu un secol înainte ca acest cromozom sa fie
descoperit.
Sindromul Down sau mongolismul este o afecțiune permanenta in cadrul căreia o
persoana se naște cu anumite trăsături fizice distincte, de exemplu facies aplatizat, gat
scurt si un gard de întârziere mintala(retard psihic).Deși sindromul Down este permanent
majoritatea pacienților pot duce o viață normala, activa. Beneficiind de îngrijirea
adecvata si de ajutorul de care au nevoie, copiii cu Sindromul Down pot avea creștere si
dezvoltare spectaculoase si pot deveni adulți sănătoși si fericiți.
Majoritatea părinților ai căror copii au Sindromul Down, au probleme legate de vârsta
copilului
-Problemele specifice nou-născutului includ frecvent obținerea suportului emoțional si
informarea in legatura cu Sindromul Down.
-Problemele specifice sugarului, se axează frecvent pe profilaxia răcelilor si a
infecților, de asemenea pot fii încercate diferite tipuri de terapii, in funcție de
ritmul de creștere si dezvoltare al copilului.
-Problemele specifice primei copilări sunt de regula de relație cu ritmul de
creștere si dezvoltare al copilului, care tipic este mai lent decât al altor copii de
acceași vârsta, vor fii vizate foarte probabil comportamentul, abilitățile sociale,
dieta si exercițiul precum si profilaxia îmbolnăvirilor curente.
-Problemele specifice copilăriei medii si târzii sunt intens dominate de câștigarea
independentei, abilitățile sociale si educație.
-Problemele specifice adolescentului si adultului tânăr sunt corelate frecvent cu
tranzitia spre perioada de adult si planurile de viitor de exemplu locuință, de
asemenea pot sa apară probleme legate de sexualitate si relatii interumane.
2.Cauze
Posibile cauze
-tulburări hormonale
4
Fundeni
-radiații
-infecții virale
-probleme imunologice
-vârsta mamei
Sindromul Down este
cauzat de diviziunea
celulara anormala. Cel
mai frecvent la nivelului
ovocitului, înainte sau in
momentul concepției.
Mai puțin frecvent,
diviziunea celulara
anormala poate afecta
spermatozoidul in
momentul concepției.
Nu se cunoscu factorii
care determina celulele
sa se dividă anormal.
Genele sunt grupate sub
forma de cromozomi. In
mod normal, un copil moștenește 46 de cromozomi, cate 23 de la fiecare părinte.
In urma diviziuni celulare anormale din Sindromul Down rezulta material genetic
suplimentar de obicei un extra cromozom.
Sindromul Down este clasificat in conformitate cu modul specific in care
materialul genetic suplimentar este produs.
3.Simptome
Exista mai mult de 50 de trăsături caracteristice ale Sindromului Down.
Simptomele fiecărui copil variază ca număr si severitate. Oricum, multe dintre
aceste caracteristici si trăsături apar de asemenea si la copii care nu au
Sindromul Down.
5
Fundeni
Simptomele pot include:

-Durere la nivelul gatului, slăbiciunea articulațiilor dintre prima si a doua vertebra
la nivelul gatului
-Limitarea mișcărilor gatului
-Senzație de slăbiciune la nivelul brațelor si picioarelor
-Dificultăți de mers
-Modificarea controlului sfincterian
-probleme ale danturii
-auzul
-afecțiuni ale tractului intestinal
-afecțiuni ale pieptului si ale sinusurilor
-probleme epiteriale
-mecanismul de reglare al temperaturii
-afecțiuni cardiace
-controlul limbii
4.Carateristici generale
Majoritatea copiilor cu Sindromul Down au câteva din următoarele trăsăturii
fizice:
-statura mica: copilul are de obicei un ritm de creștere mai lent, iar la vârsta
adulta,
Înălțimea este mai mica decât media;
-tonus muscular scăzut (hipotonie):un copil poate avea mai putina forța
musculara
6
Fundeni
Decât alți copii de accesași vârsta; tonusul scăzut al musculaturii abdominale

determina, de asemenea, protruzia stomacului; in mod normal, la copil
musculatura gastrica se tonifica progresiv pana in jurul vârstei de 2 ani;
- Gat scurt, gros cu țesut adipos (grăsime) si piele in exces: de obicei,
aceasta trăsătura devine mai puțin evidenta pe măsura ce copilul creste;
- Brațe si picioare scurte si îndesate: unii copii pot prezenta un spațiu mai
larg intre degetul mare si degetul al doilea de la picior;
- Un singur pliu la nivelul parții centrale a palmei: acesta este numit pliu
palmar
- transversal sau linia similara.
5. Trăsături faciale
In Sindromul Down se întâlnesc frecvent trăsături faciale distincte, cum ar fi:
-urechi de forma modificata: de obicei mici sau jos inserate
-gura si limba anormal construite: limba corpului poate protruziona parțial, iar
cerul gurii (palatul) poate fi arcuit si îngust;
-punte nazala aplatizata: porțiunea aplatizata a nasului situata intre cei 2 ochi
(punte nazala)este frecvent înfundata;
-pete Brushfield un fragment tisular pe porțiunea colorata a ochiului (iris); aceste
pete nu afectează vederea;
-dinți atipici si încovoiați: dinții copilului pot sa apară mai târziu si intr-un mod
neobișnuit.
6. Afecțiuni asociate
Mozaicismul este un tip de Sindromul Down in care se produce material genetic
suplimentar in câteva dintre celulele organismului, in timp ce celelalte celule se
dezvolta normal. Mozaicismul afectează numai 1% pana la 2% din populația cu
Sindromul Down. Factorii de risc pentru mozaicism sunt similari celor pentru
trisomia 21.
7
Fundeni
Sindromul Down tip translocație este singura forma care poare fi uneori
moștenită direct. Oricum, majoritatea cazurilor de Sindromul Down tip
translocație sunt mutații genetice sporadice(întâmplătoare), de cauza
necunoscuta. Doar un sfert din cazurile cu Sindrom Down tip translocație sunt
moștenite. Translocația reprezintă aproximativ 3% pana la 4 % din totalul
cazurilor de Sindrom Down.
Copilul poate prezenta și alte afecțiuni asociate Sindromului Down ,cum ar fii:
-nivel de inteligenta sub normal, care afectează aproape fiecare copil cu
Sindromul Down,dar de obicei este doar ușor pâna la moderat, retardul mintal
sever este rar.
-afecțiuni ale inimii: aproximativ 50%dintre copiii cu Sindromul Down se nasc cu
afecțiuni ale inimii. Majoritatea sunt diagnosticate la naștere sau la puțin timp
după aceasta.
-boli precum hipotiroidism ,boala celiacă și afecțiuni oculare.
-susceptibilitate pentru alte probleme medicale, cum ar fii infecții respiratorii,
afectarea auzului si probleme dentare.
Întrucât in Sindromul Down se întâlnesc trăsături fizice distincte, confuzia
acestor simptome cu cele ale altor afectiuni ,este foarte putin probabilă pentru
personalul medical.
În situații rare mozaicismul ,o forma de Sindromul Down ,poate fii confundat cu
alte boli mostenite sau tulburari de dezvoltare.
7.Mecanism fiziopatogenetic
Cu toate ca Sindromul Down reprezinta o provocare,majoritatea persoanelor cu
aceasta afectiune pot duce o viata normala,fericita si activă.Multe dintre
provocari sunt in relatie cu disfuncția cognitivă(retardul mintal) și probleme de
sanatate.Persoanele cu Sindromul Down sunt predispuse la anumite boli și
afecțiuni,precum hipotiroidism sau alte probleme de sănătate cum ar fii pierderea
auzului sau infecții respiratorii.
8
Fundeni
Copilul poate fii ajutat să depășească acestea ,precum și alte dificultăți ,într-un
climat de dragoste și siguranță. Trebuie să i se asigure în mod regulat asistență
medicală de către o echipă de specialiști din domeniul medical. De asemenea,
pentru copil poate fii util accesul la un mediu adecvat studiului ,precum și la
activități care încurajează exercițiul și interactiunile cu alți copii. Efectele
Sindromului Down se schimbă de obicei cu timpul. Deși efectele specifice sunt
variabile pentru fiecare copil ,poate fii utila familiarizarea cu câteva efecte
generale ale Sindromului Down.
8.Sugarii cu Sindromul Down
Sugarii ating de obicei reperele de creștere si devoltoare timpurie (cum ar fii
întoarcerea de pe o parte pe alta ,statul în șezut ,statul in picioare ,mersul și
vorbitul),mai târziu decât ceilalți copii. Ar putea fii necesară o terapie specială ,de
exemplu logoterapia .
9
Fundeni
9.Copii cu Sindromul Down
Problemele de sănătate și tulburările în dezvoltare pot contribui la apariția

problemelor comportamentale .De exemplu, un copil poate dezvolta o tulburare
de opoziționism provocator în parte datorită problemelor de comunicare sau de
interpretare a cerințelor celorlalți. Răbdarea cu care părinții trebuie sa înfrunte
situația, oportunitățile educaționale si de socializare ,precum si activitățile fizice
adecvate, pot fii de ajutor in prevenirea sau rezolvare problemei de
comportament .În cazul în care un copil prezinta probleme mentale cum sunt
anxietatea sau depresia, pot fii necesare consilierea si tratamentul
medicamentos.
10. Adolescenții cu Sindromul
Down
10
Fundeni
În adolescența apar probleme de ordin emoțional si psihologic .Izolarea,

tristețea, furia duc la conștientizarea propriei dizabilități.
Interesul asupra sănătății trebuie sa se adreseze atât băieților cat si fetelor.
Pubertatea începe aproximativ la aceeași vârstă ca si pentru ceilalți adolescenți
si tineri.
Este recomandat cunoașterea eventualelor dificultăți sociale si puncte
vulnerabile pe care adolescenții cu Sindrom Down le pot avea. De exemplu
adolescenții cu Sindrom Down sunt susceptibili la abuzuri ,injurii si alte tipuri de
agresiuni. De asemenea ,ei pot avea mai multe dificultăți decât ceilalți, in
conformitate cu emoțiile si sentimentele puternice specifice vârstei.
Uneori aceste stări tensionale pot duce la probleme mentale in special la
depresie.
Adolescenții reușesc de obicei sa absolve liceul, in cazul in care incapacitățile lor
nu sunt severe. Școlile profesionale sunt utile pentru mulți adulți tineri ,care pot
învăța cum sa muncească într-o varietate de locuri cum ar fii
magazine ,restaurante sau hoteluri.
11. Adulții cu Sindromul Down

Majoritatea adulților cu Sindrom Down se descurca bine in societate. Frecvent ei
sunt salariați ,au prieteni , relații romantice si participa la activități comunitare.
Bărbații cu Sindromul Down sunt cel mai frecvent sterili si nu pot avea copii.
Multe dintre femeile cu Sindromul Down pot avea copii, dar menopauza se
instalează de obicei precoce.
12. Factori de risc
Factorii de risc asociați cu Sindromul Down sunt variabili in funcție de clasificarea

acestuia.
Factorii care cresc riscul ca un copil sa aibă Sindromul Down tip trisomia 21, tipul
cel mai comun (95% din cazuri), includ:
11
Fundeni
-mama vârstnica: sarcina la femei peste 35 ani, prezinta un risc crescut pentru a
avea un copil cu Sindromul Down tip trisomia 21, acest risc creste continuu cu
înaintarea in vârsta.
-tata vârstnic: cercetătorii din domeniul medical investighează legătura dintre
vârsta tatălui si riscul de a avea un copil cu Sindromul Down, studiile recente
indica faptul ca daca tatăl are vârsta mai mare de 40 de ani si mama mai mare
de 35, ei au un risc crescut de a avea un copil cu Sindromul Down.
-frate/sora cu Sindromul Down femeile deja un copil cu Sindromul Down tip
trisomia 21 au un risc de 1% de a mai avea un copil cu aceasta afecțiune.
13. Pot fi purtători de gene translocate personalele care:

-au istoric familial de Sindrom Down: este posibil ca genele implicate in
Sindromul Down tip translocație sa se fi transmis de la alți membri ai familiei care
au aceasta afecțiune.
-au avut alți copii cu Sindrom Down: deși sindromul Down translocație este cel
mai frecvent o mutație genetica sporadica. In cazul in care o persoana are un
copil cu acest tip de boala. Ea poate fi purtătoare a genei.
Exista încă destule întrebări nerezolvate referitoare la factorii specifici de risc
implicați in Sindromul Down. Pana in prezent, cercetările nu au evidențiat nici un
factor de mediu care ar putea contribui la dezvoltarea afecțiunii. Cercetători din
domeniul medical încă nu știu de ce uneori celulele se divid anormal si produce
materialul genetic suplimentar care duce la apariția Sindromului Down.
14.Consultul de specialitate
Este indicat consultului medical de specialitate cat mai curând posibil si cazul in
care copilul sau adultul cu Sindrom Down prezinta probleme de comportament.
Frecvent aceste probleme, mai ales daca apar la adulți, sunt o reacție la
problemele medicale sau fizice. Se recomanda, de asemeni, atenție sporita
pentru depistarea semnelor de depresie, anxietate sau alte probleme mintale.
12
Fundeni
15.Tratament ambulatoriu
Parintii copiilor cu Sindromul Down au un rol important in a-si ajuta copiii sa își
atingă potențialul maxim. Majoritatea familiilor aleg sa își crească copilul, in timp
ce altele prefera adopția. Grupările si organizațiile de suport, pot ajuta părinții sa
ia decizia corecta pentru familia lor. A fi părintele unui copil cu Sindromul Down,
implica o mulțime de provocări si frustrări si frecvente schimbări ale stării
sufletești- toate putând duce la epuizare. Se recomanda părințiilor sa aibă grija
de ei înșiși, astfel încât sa aibă puterea de a fi alături de copil si a de a veni in
întâmpinarea nevoilor lui.
16.Dezvoltarea si achiziția abilitaților de baza

Părinții trebuie sa fie răbdători si sa își încurajeze copii pe măsura ce acestea
învață sa meargă sau sa atingă alte repere ale dezvoltării, precum întoarcerea
de pe o parte pe alta, statul in șezut, statul in picioare si vorbitul. Este foarte
probabil ca aceste repere sa fie atinse intru-un timp mai îndelungat decât in
cazul altor copii, dar deprinderea lor poate fi la fel de semnificativa si
surprinzătoare.
Este recomandata integrarea copilului mic (in jurul vârstei de 3 ani) intr-un
program de intervenție precoce. Aceste programe beneficiază de personal
specializat in monitorizarea si încurajarea dezvoltări copilului. Este indicata
consultarea specialiștilor din domeniul medical in legătura cu programele
disponibile in zona. Însușirea abilitaților de baza, precum deprinderea de a
manca de unul singur si de a se îmbracă independent, implica mai mult timp
pentru copii cu Sindromul Down.
In timpul in care copii sunt învățați aceste abilitați, trebuie menținuta o atitudine
pozitiva. Trebuie sa se creeze oportunități pentru a exersa si trebuie acceptat
faptul ca este bine pentru copil sa fie supus provocărilor, chiar daca uneori
greșește. Dezvoltarea copilului poate fi promovata printr-o atitudine pozitiva si
prin intermediul diferitelor oportunități de învățare si socializare. Abilitățile
13
Fundeni
cognitive ale copilului pot fi stimulate având grija ca sarcinile sa nu fie prea
dificile.
17.Dificulati Școlare
Majoritatea copiilor cu Sindromul Down pot urma cursurile unei scoli normale. S-
ar putea sa fie necesar un program de studiu adaptat, iar uneori chiar o școala
speciala. Părinții trebuie sa fie implicați in educația copilului. Copii cu invalidități,
precum cele din Sindromul Down, au legal dreptul la educație. Aceste legi
protejează si drepturile părinților de a fi bine informați in legătura cu deciziile
educaționale referitoare la copil.
18.Probleme specifice adolescenților, tinerilor si adulților

Odată cu atingerea pubertății, îngrijirea adecvata si igiena devin foarte
importante. Acceptarea propriei persoane si stime de sine sunt influențate de
modul in care adolescentul sau tânărul se raportează la acestea.
Din punct de vedere social, adolescenții si adulții cu Sindromul Down au
acelea si nevoi ca oricare alta persoana. Cei mai mulți vor dori sa meargă la
întâlniri cu prietena/prietenul, sa socializeze si sa întrețină relații intime.
Adolescentul poate fi ajutat sa dezvolte relații sociale armonioase, daca este
îndrumat sa deprindă comportamentul si abilitățile sociale adecvate. El va fi, de
asemenea, încurajat sa participe la activitățile școlare si comunitate. Asigurarea
de oportunități pentru a forma prietenii armonioase, este critica pentru fericirea
si sensul existențial al tânărului. In orice caz, părinții trebuie sa fie conștienți de
dificultățile si vulnerabilitățile sociale pe care copilul le întâmpina.
19.Pregatirea tânărului pentru relații sociale armonioase si pentru

eventualitatea unei relații intime se face devreme in viată:
14
Fundeni
-tânărul va fi educat sa aibă respect pentru propriul corp si pentru corpurile

celorlalți
-părinții trebuie sa vorbească deschis despre propriile credințe si idei
-adolescentul va primi educație sexuala prezentata itr-un mod realist si pe care il
poate înțelege, i se va vorbi despre aspectele reproductive si intime ale sexului.
-se va discuta despre metodele de control a nașterii si cele de protecții sexuala,
pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
Planurile privind viitoarea locuința a copilului vor începe încă din perioada
adolescentei. Cele mai multe persoane adulte cu Sindromul Down, locuiesc
independent, in case sau apartamente comunitare, care beneficiază de servicii
sportive. Oricum, majoritatea caselor si centrelor comunitare reclama un grad
minim de independenta , de exemplu posibilitatea de a manca, de a se îmbracă
si de a se îmbăia singur.
Un adult cu Sindromul Down poate munci departe de locuința si are acces la
activitățile sociale. Un stil de viața activ implicând un continuu proces de
învățare, face
pe oricine, inclusiv persoana cu Sindromul down, sa se simtă mult mai tonic si
încrezător in sensul vieți. O opțiune poate fi serviciul special de îngrijire pentru
adulți , sau Jocurile Olimpice Speciale sau orice alta activitate care pune
accentul pe exercițiu. Trebuie încurajate interesele, precum arta sau pasiunile,
de exemplu desenul.
Trebuie acceptat faptul ca adolescentul sau adultul cu Sindromul Down, au un
risc crescut pentru a face depresie, in special supa o pierdere, cum ar fi moartea
unui membru al familiei sau o supărare majora in cursul rutinei zilnice. O
schimbare in comportament este de multe ori primul semn. In cazul apariției
semnelor de depresie, se recomanda consilierea tânărului sau adultului.
20.Tratament medicamentos
Terapia medicamentoasa nu este utilizata in tratamentul Sindromului Down. In
orice caz, medicamente se folosesc pentru a trata alte boli asociate Sindromului
15
Fundeni
Down sau alte probleme de sănătate care pot sa apară, de exemplu antibioticele
pentru infecții ale urechii sau hormonii tiroidieni pentru glanda tiroida hipoactiva.
(hipotiroidism)
21.Tratament chirurgical
Nu exista tratament chirurgical pentru Sindromul Down. Oricum, tratamentul
chirurgical ar putea fi necesar, pentru corectarea anumitor defecte produse de
bolile asociate afecțiunii, cum ar fi malformațiile cardiace, blocajele intestinale
sau probleme alte coloanei vertebrale. Utilizarea chirurgiei plastice pentru
normalizarea trăsăturilor faciale asociate Sindromului Down este controversata,
presupune anumite riscuri si in general nu are succes.
22.Alte tratamente
Un copil cu Sindromul Down poate necesita si terapie adiționala, consiliere sau
instruire speciala. Părinții si celelalte persoane implicate in îngrijire, ar putea
avea nevoie de asistenta in planificarea unui viitor sigur pentru membrul familiei
cu Sindromul Down. Diferite tipuri de terapie, precum logopedia, sunt frecvent
utilizate pentru a ajuta persoanele cu Sindromul Down sa depindă abilitățile de
baza si sa fie pe cat de mult posibil independente.
23.Familiile copiilor cu sindromul Down ar putea necesita si alte tipuri

de resurse, cum ar fi:
-asistenta financiara: copiii cu Sindromul Down au nevoi speciale, care ar putea
crea cheltuieli speciale pentru familie.
-gestionarea averii: este recomandabila familiarizarea cu problemele referitoare
la taxe si gestionarea averii, pentru ca in cazul decesului părinților sa fie
asigurata îngrijirea adecvata si resursele disponibile necesare copilului. Daca
părinții au si alți copii care s-au dezvoltat normal, trebuie sa ii includă in
planificarea viitorului copilului cu Sindromul Down.
16
Fundeni
-consilierea familiara: aceasta terapie implica ședințe periodice cu un consilier

calificat si cu experiența in abordarea familiilor care au copii cu Sindromul
Down. Exista câteva tratamente controversate pentru Sindromul Down (inclusiv
suplimentele nutriționale, chirurgia si medicamentele) care fie nu s-au dovedit
utile, fie au un beneficiu instabil. Înainte de a utiliza aceste tratamente se
recomanda solicitarea sfatului medicului.
17
Fundeni
Bibliografie:
1.www.medlife.ro/glosar medical/ afecțiuni
2.meolicale/ sintomul-down-cauze-simptome
3.https//ro.wikipedia.org/ wiki/ Sindromul_Down
4.https.// sfaturi medicale.ro/ Sindromul-Down
5.http//www.healthline.com/health/olown-synorome
6.http//www.pregnanaybirthbaby.org.au/screaning.for.olown-synotome.
7.http//www.asid.ro//boli-afectiuni/sindromul.down.
18

Sindromul Down Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sindromul Down Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaiei

19. Pregătirea tânărului pentru relații sociale

Sindromul Down/Trisomia 21/

Simptomele pot include:

Decât alți copii de accesași vârsta; tonusul scăzut al musculaturii abdominale

9.Copii cu Sindromul Down

Problemele de sănătate și tulburările în dezvoltare pot contribui la apariția

În adolescența apar probleme de ordin emoțional si psihologic .Izolarea,

11. Adulții cu Sindromul Down

12. Factori de risc

Factorii de risc asociați cu Sindromul Down sunt variabili in funcție de clasificarea

13. Pot fi purtători de gene translocate personalele care:

16.Dezvoltarea si achiziția abilitaților de baza

18.Probleme specifice adolescenților, tinerilor si adulților

19.Pregatirea tânărului pentru relații sociale armonioase si pentru

-tânărul va fi educat sa aibă respect pentru propriul corp si pentru corpurile

23.Familiile copiilor cu sindromul Down ar putea necesita si alte tipuri

-consilierea familiara: aceasta terapie implica ședințe periodice cu un consilier

S-ar putea să vă placă și