II.2.

VIRUSURI

Virusurile

cazuri impun celulei programul lor genetic, acest fenomen deosebindu-le

fundamental de bacterii.
Anumite faze ale ciclului evolutiv al virusurilor nu sunt patogene, iar
altel

obligatoriu intracelular caracteristic unor bacterii, de ex. Rickettsii.

t de utilizarea sistemelor enzimatice

II.2. 1. Morfologia virusurilor

Din punct de vedere morfologic, virusurile se pot încadra în

- virusul mozaicului tutunului

- virusul gripal
- virusul variolei
- - virusul rabic

2500
nanometri.

- 17 -
-
- virus vegetativ = genom viral liber intracelular care poate fi replicat
- provirus

II.2.2. Structura virusurilor

genom viral
nucleocapsida, iar
.

Genomul viral este constituit dintr-

ADN sau ARN

ât gene care
i segmente de acid nucleic care nu
sinteza de proteine.

gr. kapsa cutie) -

n ansamblu
virusului. Capsida protejeaza materialul genetic.

- 18 -
 Î

lipide, lipoproteine, acesta

Dintre virusuri putem aminti virusul hepatitelor, virusul gripei

aviare, HIV, poliovirusurile, citomegalovirus, Coxsachie, Echo virus,
enterovirusurile etc.

rie, astfel:

-
cochiliile infectate;
- virusul febrei aftoase
-
lactic;
- poliovirusurile, Herpes simplex, citomegalovirus, Coxsakie au fost
identificate în lapte;
- enterovirusuri, virusul Echo, poliovirusuri au fost identificate în probe de

a, nu trebuie ignorat

- 19 -
 II.2.3. Bacteriofagii

Bacteriofagi
multiplicare produc liza acestora. In anul 1915

exactitate cauza acesteia.

încadrându-
- tipul icosaedric (poliedric);
- tipul filamentos.

cazul ciclul litic 200

virioni în aproximativ 20 de minute, ca urmare a fenomenului de
ciclul lizogenic când

i.

- 20 -
 II.3. PROCARIOTELELE

II.3.1. Structura celulei procariote

http://celulabhil.galeon.com

eucariote, nu are un nucleu adevarat, ci un pseudonucleu cu organizare

cromosomul bacterian, are

-
dublu helicoidal, cu o lungime de 1400 microni si cu un diametru de 2, 5

- 21 -
nm. Este normal c

nucleosom. tegorii de gene:

gene accesorii
în unii fagi (Campbell, 1981).
ire,
fragmentare sau segmentare, la bacteriile filamentoase. La celulele

diviziune, iar cromozomul nu sufer

extracromozomale formate din molecule mici de ADN dublu helicoidal,

repliconi indepe
procariot.

nute pe medii optime, ele apar ca

multinucleate, având 2-
provin prin replicare dintr-un singur cromosom parental. De aceea,
indiferent de aspectul morfologic al materialului nuclear, din punct de
vedere genetic, bacteriile sunt organisme haploide, cu n cromosomi. Atunci

se numeste .

- 22 -
 Cromosomul

hitectura celulei care-l

Câteva caracteristici ale nucleului celulei procariote: materialul

lui citoplasmei. Definitoriu este faptul

. In consecin
printr-un
restului celulei. Pe de
alta parte, chiar densitatea c
decât la eucariote.
Citoplasma -o stare de gel permanent care

structura nucleului.
La procariote lipsesc plastidele, mitocondriile, dictiozomii, reticulul
te organele delimitate de endomembrane specializate la

Plasmalema a sa

a- ,
branare caracteristice, numite mezosomi.

sistemelor membranare interne, caracteristice celulelor eucariote.

- 23 -
 ipopolizaharide sau

- 24 -
 II.4. EUCARIOTELE

II.4.1. Structura celulei eucariote

Nucleul

Nucleul r

Forma, m

care poate f
devine mai net când scad valorile de pH ale mediului pericelular. pH-ul

grupe fosforice). Materialul de care s

cromatin .
D eterogen - anumite zone

heterocromatice. Restul nucleului care se coloreaza mai slab, a primit

numel . În interiorul nucleului, în

nucleolii. Anterior debutului diviziunii

dispuse într-
cromoneme

diviziuni

- 25 -
 romonemata
itul interfazei) poar cariolimf .

ADN combinat cu proteine bazice histone, implicate în plierea

macromoleculei de ADN într-
constituie cromozomii.

mosomilor în nucleul celular a

reprezentat un subiect de mare interes, pentru biologi de peste 100 de ani.

nu

numesc cromatide surori. Ele se unesc într-un singur punct al

cromosomului, în zona centromerului - iametrul mai mic
decât al cromosomului. Din cauza diametrului inferior celui al

Centromerul are rolul de a fixa cromosomul pe fibra fusului

acromatic în timpul diviziunii celulare. Prin diviziunea sa, care precede

cromatide surori. In cazurile în care din diverse motive cromosomul se

- 26 -
rupe, fragm acentrice
resorb.

http://ja.wikibooks.org

La ca
telomer (telomere). Dincolo de rolul

rol, din ce in ce mai bine definit, în determinis

Fiind zone heterocromatice ale cromosomilor, telomerele au acidul
-

diviziuni succesive ale unei celule es ionalitate

telomerele cromosomilor de câine sunt

- 27 -
mai scurte decât ale omului, iar ale acestuia sunt mai scurte decât ale
o parte este de 20-30 de ani
la câine, 70-

acid

celulele se distrug, individul piere.

Sche

denumirea de
denumirea de n ultimul
i realitatea cromonemei.
Tipul cromosomilor constituie un caract , o

Citoplasma
matici, care la
decât la celulele animale.
Citopl
eucariote.

- 28 -
 Organitele celulare sunt:

1. -o

2. mitocondriile, sunt organite specializate în furnizarea energiei

celulare;
3.
;
4. aparatul Golgi este implicat în sinteza r ;
5. peroxizomii intervin în scindarea apei oxigenate.

Motilitatea celulelor eu

apar în ceea ce

- 29 -
https://cevm9c.wordpress.com)

https://cevm9c.wordpress.com)

- 30 -