Tema nr. 2 – De ce considerați că este necesară sociologia/sociologia educației?

În viziunea lui Ioan Mihăilescu, “sociologia se ocupă de societate în ansamblu, ca

totalitate vie, de trăsăturile comune sociale, dar nu mai puțin sociologia se ocupă și de viața
socială concretă, diferențiată, complexă, nuanțată, pentru a o cunoaște în toate particularitățile
sale și în autodinamica sa reală.”1 Astfel, sociologia este de importanță în conturarea unui profil
psiho-social al societății, per ansamblul său, dar și al fiecărui individ în parte, în surprinderea
rolului indivizilor în viața socială a mediului din care aceștia fac parte, a comportamentului lor în
diferite stadii existențiale și a relațiilor stabilite atât în raport cu alți indivizi, cât și în raport cu
societatea. Sociologia explorează atât macrosocialul (clasele şi straturile sociale, economia,
politica, societatea în ansamblul său etc.), cât şi nivelul mediu al socialului (grupurile mijlocii,
organizaţiile, instituţiile), precum şi nivelul microsocial (grupurile mici, actorii sociali etc.).

Sociologia studiază realitatea socială dincolo de modul cum se exprimă ea în aspectele

particulare. Finalitatea sociologiei stă în explicarea și înțelegerea structurii și funcționării
realității sociale. Ea urmărește cunoașterea științifică a societății globale. Sociologia caută
răspuns la o chestiune esențială, și anume relația dintre individ și societate sub toate aspectele ei.
Rolul specific al sociologiei generale este de a stabili conceptele şi teoriile, legităţile cele mai
generale care privesc ansamblul fenomenelor şi proceselor sociale, diferitele domenii ale vieţii
sociale în unitatea lor. La rândul lor, ramurile sociologiei, prin studiul aprofundat al domeniilor
particulare ale socialului contribuie la îmbogăţirea tezaurului conceptual şi metodologic al
sociologiei generale.

Încercând o definiţie analitică a sociologiei Achim Mihu consideră că “sociologia este în

mod esenţial, studiul explicativ şi comprehensiv al realităţii sociale în totalitatea ei, adică a unei
realităţi sui-generis, precum şi a unor părţi, fenomene şi procese ale acestei realităţi în legăturile
lor multiple, variate şi complexe cu întregul.”2 Definiţia menţionează perspectiva globală cu care
ştiinţa sociologiei operează asupra realităţii sociale, pe care o onsideră ca o realitate sui-generis,
adică o realitate specifică, diferită de suma indivizilor care o compun, precum si de alte domenii.

Descriind fenomenele şi structurile sociale, realitatea în general, sociologia urmăreşte

descoperirea legăturilor esenţiale care formează regularităţile vieţii sociale într-o anumită
societate şi într-o perioadă istorică mai lungă sau mai scurtă. Ea trebuie să caute în multitudinea
variabilelor, a formelor mereu noi, sub care se prezintă viaţa socială, invarianţii, adică acele
raporturi esenţiale şi constante dintre procesele sociale, pe baza cărora se poate merge mai
departe, la formularea legilor societăţii.

1
Ioan Mihăilescu, Socilogie generală: concepte fundamentale și studii de caz, Polirom, Iași, 2003
2
Mihu Achim, “Introducere în sociologie”, 1992, Cluj Napoca, Ed. Dacia, p. 11.