Articol

Mitologia greacă este una dintre mitologiile cele mai

temeinic prelucrate poetic, astfel că dispunem aproape
numai de izvoare literare și filozofice (Homer, Hesiod,
Pindar, Platon, Lukian), speculații anecdotice (Ailianos),
antimitografii (Euhemeros, Xenophanes), eseuri
teologice (Plutarh) și rareori de informații ale istoricilor,
capturate direct din tradiție (Herodot, Pausanias,
Thukydides); totuși deși chiar acestea din urmă au pus
în circulație informații intermediare, preluate de alții
anterior, mitologia greacă este o mitologie pragmatică,
adesea anecdotică, reflectând fie cruzimile sălbăticiei
precivilizației arcadice, fie conflictele între ionieni și
dorieni, fie chiar lipsa de scrupul în lupta de organizare
a vieții primelor grupuri sociale statornice și a spațiului
comercial maritim.
Mitologia greacă și-a elaborat un panteon aproape
exclusiv antropomorfic, amoral, sacralizând defecte
umane capitale (viclenia, adulterul, incestul, paricidul și
fratricidul și în genere crima, vanitatea, trufia, lăcomia,
nedreptatea).
Este important de reținut că grecii antici amestecau
evenimentele din mitologia lor cu cele din istorie. De
asemenea Iliada și Odiseea sunt considerate istorice.