Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scalele de Dezvoltare Gesell
Scalele de Dezvoltare Gesell
Scurt istoric. Scalele de dezvoltare au fost elaborate de către Arnold Gesell în 1925, de atunci
şi până în prezent fiind supuse unor revizii succesive. Bateria a avut şi continuă să aibă o largă utilizare,
pe de-o parte fiind tradusă şi adaptată în multe ţări, iar pe de altă parte aflându-se la originea multor
instrumente psihodiagnostice similare care s-au inspirat din ea.
Obiective. Ca instrument de diagnoză, Scalele de dezvoltare Gesell sunt folosite atât de către
psihologi, cât şi de alţi specialişti care lucrează cu copiii, în scopul identificării celor care prezintă
deteriorări neurologice, dificultăţi psihologice şi un risc semnificativ de retard mental (handicap
intelectual).
Autorul nu şi-a considerat niciodată proba drept un test de inteligenţă, ci i-a atribut resurse mult
mai largi, de apreciere a dezvoltării, lucru ce rezultă din multiplele aspectele psihocomportamentale
evaluate. Vârsta subiecţilor ce pot fi investigaţi este de la naştere până la 60 de luni (0-5 ani).
Conţinut. Bateria de teste Gesell permite parcurgerea reperelor considerate a fi cele mai
importante în dezvoltarea copilului aflat la diverse vârste cronologice.
Scalele oferă o procedură standardizată ce poate fi folosită în vederea observării şi evaluării
achiziţiilor copiilor mici, privind dezvoltarea lor în următoarele arii:
-aria de dezvoltare neuro-motorie şi aria de dezvoltare senzorială, care se unesc după vârsta
de 1 an într-o arie comună de dezvoltare senzorial-motrică; aceasta este considerată după împlinirea
vârstei de 3 ani ca arie de dezvoltare a comportamentului adaptativ;
-aria de dezvoltare a limbajului, considerată după 3 ani ca arie de dezvoltare gândire - limbaj;
-aria de dezvoltare socio-afectivă, considerată după 3 ani ca arie de dezvoltare a
comportamentului social.
Gesell a conceput evoluţia psihică în copilărie ca pe o parcurgere de niveluri (pe care le-a
reprezentat printr-un arbore). La nivelul 1 - biologicul şi psihologicul nu se diferenţiază, acesta fiind un
nivel psihomotor. La nivelul 2 – sunt evidente conduitele psihologice de sine stătătoare (ex. – conduita
mentală). La nivelul 3 – se structurează conduitele ce exprimă aptitudini.
Luna a 2-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 2-luni)
a. Culcat pe abdomen, ridică umerii şi capul pentru 1 minut – 1 minut şi jumătate.
b. În poziţie şezând, ţine timp mai îndelungat capul drept.
c. Ţinut de sub umeri (de sub axile), flectează membrele inferioare.
d. Poate menţine în mână un obiect sau o jucărie prinse prin surprindere, întâmplător.
e. Urmăreşte cu ochii, într-un spaţiu de 180 grade, un obiect viu colorat care se deplasează în faţa
ochilor săi.
f. Urmăreşte cu privirea o persoană care se deplasează prin încăpere.
g. Emite câteva sunete cu o melodie asemănătoare cu sunetele articulate, într-un fel de joc sonor.
h. Se opreşte sau se întoarce spre direcţia de unde i se vorbeşte.
i. Se înseninează la faţă şi schiţează un surâs la apropierea mamei sau a persoanelor care îl îngrijesc.
Calcularea punctajului lunii 2 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzorială: e, f – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: g, h – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: i – punctaj maxim = 1 punct
Luna a 3-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 3-a luni)
a. Menţine capul drept în poziţie aşezată.
b. Aşezat pe abdomen, îşi ridică pieptul şi capul, sprijinindu-se pe coate şi antebraţe.
c. Se întoarce singur de pe spate pe o parte.
d. Prinde o jucărie sonoră şi o scutură.
e. Îşi “studiază” mâinile aducându-le în faţa ochilor şi se joacă cu ele.
f. Duce obiectele la gură.
g. Poate urmări un obiect timp de 5-7 minute.
h. Se orientează bine, întorcând capul spre sursa de zgomot sau spre locul de unde i se vorbeşte.
i. Apar primele vocalizări, sunete articulate sub forma unor silabe: ba-ba, pa-pa, ta-ta, la-la, ma-ma etc.
j. În prezenţa părinţilor apare o reacţie de înviorare şi răspunde prin surâs la solicitare/stimulare
afectivă.
k. În timpul preparativelor pentru supt îşi manifestă nerăbdarea.
Calcularea punctajului lunii 3 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare senzorială: g, h – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: i – punctaj maxim = 1 punct
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte
Luna a 4-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 4-a luni )
a. Culcat pe spate, încearcă să-şi ridice capul.
b. Culcat pe abdomen, ţine picioarele întinse.
c. Se ridică în mâini sprijinindu-se pe podurile palmelor.
d. Poate face “podul” susţinut.
e. Pipăie obiectele tari.
f. Apucă şi scutură jucăriile.
g. Urmăreşte cu interes obiectele mai mici care se mişcă sau staţionează.
h. Întoarce imediat capul spre locul de unde este chemat.
i. Emite foarte multe silabe, într-o structură sonoră cu nuanţe afective.
j. Răspunde cu vocalize când i se vorbeşte.
k. Râde cu hohote.
l. Reacţionează selectiv faţă de persoanele necunoscute.
Calcularea punctajului lunii 4 ( 1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare senzorială: g, h – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: i, j, k – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = l – punctaj maxim 1 punct
Luna a 5-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 5-a luni)
a. Şade uşor sprijinit, ţinându-şi coloana vertebrală uşor curbată.
b. Ţinut de sub axile, ţine picioarele drepte, fără să le flecteze.
c. Apucă cu siguranţă, cu fiecare mână, câte un obiect şi-l poate menţine în poziţia de apucare câte 20-
30 sec.
d. Îşi dezveleşte singur faţa dacă cineva i-o acoperă, înlăturând scutecul, batista.
e. Urmăreşte cu privirea un obiect care i-a scăpat din mână.
f. Răspunde cu sunete când i se vorbeşte din faţă.
g. Gângureşte când mânuieşte jucăriile.
h. Gângureşte înainte de a adormi.
i. Scoate ţipete de bucurie în relaţiile pozitive afective.
j. Întinde mâna când i se oferă o jucărie.
k. Are un comportament diferenţiat faţă de persoanele din jur – cunoscute sau necunoscute – şi
reacţionează prin plâns în prezenţa persoanelor străine.
Calcularea punctajului lunii 5 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzorială: e – punctaj maxim = 1 punct
Dezvoltare limbaj: f, g, h, i – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte
Luna a 6-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 6-a luni)
a. Stă în şezut fără să fie susţinut.
b. Se întoarce singur de pe burtă pe spate.
c. Se ridică în picioare dacă este susţinut de mâini.
d. Susţinut din faţă sau din spate, stă câteva minute în picioare.
e. Apucă obiectele cu o mână, din proprie iniţiativă şi le ridică pe cele căzute, scăpate.
f. Încearcă să se târască, să se deplaseze de-a buşilea.
g. Îşi prinde picioarele cu mâinile şi se joacă cu ele.
h. Leagă primele silabe sub forma unor cuvinte: ma-ma, ta-ta, ba-ba etc.
i. Răspunde în mod obişnuit prin silabe cu modulaţii afective, ca într-un fel de dialog.
j. Manifestă o gamă afectivă variată: plâns prelungit, ţipăt scurt, surâs, râs, manifestări de îmbrăţişare.
k. Face diferenţieri nete între nuanţele afective ale adultului – râde la râs / tace sau plânge la ceartă.
l. Este interesat de figura altor copii, privind-o cu atenţie.
Calcularea punctajului lunii 6 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g – punctaj maxim = 7 puncte
Dezvoltare senzorială: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k, l – punctaj maxim = 3 puncte
Precizare – corespunzător unor vârste cronologice pot să nu apară repere semnificative noi faţă de
etapa anterioară (v. dezvoltarea senzorială în luna a 6-a care nu are nici un reper), după cum nici
numărul de repere nu este egal în aria celor patru aspecte investigate. Inegalitatea exprimă tocmai
ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui aspect într-o etapă de vârstă cronologică sau alta.
Luna a 7-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 7-a luni)
a. Stă multă vreme în şezut fără să fie sprijinit.
b. Se răsuceşte singur în poziţia “de-a buşilea”.
c. Se ridică în genunchi, ţinându-se cu mâinile de gratiile patului.
d. Mută o jucărie dintr-o mână în alta.
e. Ridică o cană / un vas mic din care a fost hrănit.
f. Loveşte un cub de altul (o jucărie de alta) şi se bucură.
g. Îşi duce piciorul la gură.
h. Susţinut de sub axile păşeşte bine.
i. Utilizează în relaţiile cu ceilalţi multe modulaţii sonore, emisii sonore diferenţiate.
j. Se joacă cu silabele (lalaizează) şi indică cu ajutorul lor obiecte şi fiinţe.
k. Exprimă faptul de a fi recunoscut o persoană, manifestându-se mimico-gestual şi vocalic (traduce
vocalic faptul de recunoaştere).
l. Este atras de propria sa imagine din oglindă – o priveşte, o “prinde”, o “mângâie”.
Calcularea punctajului lunii 7 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g, h – punctaj maxim = 8 puncte
Dezvoltare senzorială: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: i, j – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: k, l – punctaj maxim = 2 puncte
Luna a 8-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 8-a luni)
a. Se ridică în picioare, sprijinindu-se de o bară sau de un scaun.
b. Din picioare, îşi dă drumul şi se aşează singur, iar din poziţia aşezat se culcă singur.
c. Stă în picioare susţinut doar de o mână.
d. Susţinut de ambele mâini, face încercări de mers.
e. Încearcă să bată din palme.
f. Caută linguriţa căzută în timpul hrănirii sale.
g. Caută cu privirea obiecte trebuitoare sau ascunse.
h. Articulează distinct “mama”, “tata” şi le foloseşte în prezenţa părinţilor, denumindu-i.
i. Îşi însoţeşte toate acţiunile cu vocalizări (interjecţii vocalice).
j. Reacţionează la comenzi vocale (“hai la…”, “sus”, “hopa”, “uite…papa, tata..”).
k. Simte nevoia unui tratament afectuos care îi face o plăcere vizibilă; se întristează sau se supără când
este ignorat, contrariat, certat, speriat.
l. Se bucură lovind jucăriile sau obiectele unele de altele.
m. Se joacă de-a “ascunsul” unor obiecte.
n. Manevrează cu o oarecare atenţie, concentrare, jucăriile noi şi sunătoare (parcă le încearcă pentru a
vedea ce poate face cu ele, parcă le ascultă).
Calcularea punctajului lunii 8 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte
Dezvoltare senzorială: f, g – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: k, l, m, n – punctaj maxim = 4 puncte
Luna a 9-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 9-a luni)
a. Stă singur în picioare ţinându-se cu o mână de ceva.
b. Încercări de mers, sprijinindu-se din proprie iniţiativă de diferite obiecte.
c. Susţinut de ambele mâini păşeşte şi acest lucru îl bucură.
d. Poate merge cu ajutorul unui suport (dispozitiv special, scăunel).
e. Scoate cuburile dintr-o cutie.
f. Prinde un obiect mic doar între degetul mare şi arătător.
g. Adună grămadă, cu braţele, cuburi sau jucării mici.
h. Cheamă părinţii prin cuvintele “mama”, “tata”.
i. Reacţionează corect la indicaţii verbale, înţelegând ordinele simple.
j. Recunoaşte câteva obiecte familiare, după denumire.
k. Lalaizează cu mare satisfacţie timp îndelungat.
l. Face “pa”, “mulţumesc”.
Calcularea punctajului lunii 9 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g – punctaj maxim = 7 puncte
Dezvoltare senzorială: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i, j, k – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: l – punctaj maxim = 1 punct
ETAPA A III-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapă.
Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 7-8-9, iar pentru copiii care
au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, făcându-se eventuale corecţii
ale unor punctaje obţinute la lună.
Dezvoltare neuro-motorie = 8 + 5 + 7 = 20 puncte
Dezvoltare senzorială = 0 + 2 + 0 = 2 puncte
Dezvoltare limbaj = 2 + 3 + 4 = 9 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 2 + 4 + 1 = 7 puncte
Luna a 10-a şi a11-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 11-a luni; ele se iau
împreună şi se consideră o etapă unitară de evoluţie deoarece reperele semnificative pentru dezvoltare
pot apare în ambele luni)
a. Se ridică şi stă în picioare fără sprijin.
b. Poate merge câteva minute susţinut doar de o mână.
c. Imită acţiuni simple demonstrate de adult – ex. aşează un cub într-o cutie.
d. Deschide şi închide o uşiţă a unui dulăpior.
e. Utilizează distinct 3-4 cuvinte bisilabice.
f. Îi face multă plăcere să producă un sunet armonios – ex. să apese o clapă de pian/triolă, să lovească o
plăcuţă de xilofon/ţambal.
g. Înţelege ordine scurte de tipul anunţării unui pericol sau interdictive, după cum înţelege când este
chemat, să se uite la ceva, să vină undeva; deasemenea înţelege mângâierea verbală.
h. Repetă silabe sau cuvinte la cererea părintelui.
i. La cerere, dă jucăria sa altei persoane.
Calcularea punctajului lunilor 10/11( 1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzorială: nici-un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: e, f, g, h – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: i – punctaj maxim = 1 punct
La 1 an împlinit copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime(se adună pe arii, toate punctajele
din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Dezvoltare neuro-motorie = 60 puncte / abatere în minus 2-4 puncte
Dezvoltare senzorială = 12 puncte / abatere în minus 1-2 puncte
Dezvoltare limbaj = 29 puncte / abatere în minus 1-2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 21 puncte / abatere în minus 1-2 puncte
În general, întrucât fiecare punct reprezintă o caracteristică esenţială a dezvoltării, diferenţele mai mari
de 2-4 puncte în minus -în dezvoltarea neuro-motorie şi de 1-2 puncte în minus -în dezvoltarea
senzorială, a limbajului şi în dezvoltarea socio-afectivă, reprezintă întârzieri de care trebuie să se ţină
seamă.
Perioada 1 an – 1,3 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1,3 ani )
a. Merge cu succes în spaţiul obişnuit, fără a fi susţinut.
b. Urcă de-a buşilea căteva trepte dintr-o scară.
c. Îşi ţine cana/ paharul pentru a bea.
d. Se serveşte de linguriţă.
e. Poate băga sau scoate o pastilă dintr-un tub.
f. Construieşte la cererea mamei, un turn din două cuburi.
g. Arată cu degetul pentru a localiza un obiect sau pentru a exprima ceea ce doreşte.
h. Utilizează 4 - 8 cuvinte cu sens.
i. Înţelege multe dintre cuvintele adultului.
j. Mâzgăleşte hârtia cu energie când i se cere să scrie şi după ce i s-a demonstrat.
k. Îi place să fie asistat la culcare şi la sculare.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare limbaj: g, h, i – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte
Perioada 1,3 ani – 1,6 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1, 6 ani)
a. Urcă scara în picioare, ţinut de mână.
b. Se serveşte de linguriţă în mod curent.
c. Loveşte mingea cu piciorul, prin imitare sau la o indicaţie verbală.
d. Întoarce paginile unei cărţi.
e. Scoate fără greutate pastilele dintr-un tub.
f. Prin mimică sau printr-o silabă, îşi atenţionează mama în legătură cu nevoile fiziologice şi se poate
abţine până este aşezat pe oală.
g. Toate cuvintele utilizate - 10 / 15, sunt legate de un sens şi exprimă un sens.
h. Îi plac ilustraţiile colorate.
i. Arată o imagine la cererea părintelui (“arată-mi pisica”).
j. Construieşte un turn din trei cuburi, la cerere sau spontan.
k. Numeşte unele imagini cu cuvinte stâlcite, trunchiate.
l. Îşi manifestă preferinţele afective faţă membrii familiei.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte
Dezvoltare limbaj: f, g – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: h, i, j, k, l – punctaj maxim = 5 puncte
Perioada 1,6 ani – 1,9 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1,9 ani)
a. Ţinut de o mână coboară scara, ţinându-se şi el de balustradă cu mâna cealaltă.
b. Îndemnat, dă un şut corect, bine ţintit în minge, chiar dacă nu puternic.
c. Înţelege toate ordinele şi indicaţiile.
d. Face asociaţii de două cuvinte - substantiv cu verb - ex. “du bebe” (să fie dus undeva).
e. Îşi exprimă verbal cererea de a fi hrănit şi o formulează în două cuvinte – ex. “dai papa”.
f. Cere verbal să fie dus la W.C.
g. Construieşte un turn din 5 cuburi.
h. Înşiră cuburi de diferite dimensiuni pentru a reprezenta un tren.
i. La indicaţia verbală a părintelui, poate plasa 3 cuburi/obiecte în trei locuri diferite – ex. pe masă, sub
pat, lângă scaun.
j. Arată la cererea părintelui, 5 părţi din corpul propriu: ochi, gură, nas, mână, cap.
k. Manifestă reacţii emoţionale negative – gelozie, în prezenţa altui copil.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: c, d, e, f – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: g, h, i, j, k – punctaj maxim = 5 puncte
Perioada 1,9 ani – 2 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 2 ani)
a. Urcă sau coboară scara singur, ţinându-se de balustradă sau de zid.
b. Dă un şut eficient, puternic la minge, din proprie iniţiativă (sau când i se cere).
c. Urmăreşte cu interes şi încearcă şi el să împăturească o foaie de hârtie.
d. În vorbire apar multe verbe şi unele pronume – “tu”, “el” şi accidental chiar “eu”.
e. Se numeşte cu numele său propriu, dar vorbeşte despre sine la persoana a treia – “Mihai dai papa”
(eu, Mihai, vreau să-mi dai mâncare).
f. Construieşte propoziţii formate din două şi trei cuvinte – substantiv, verb, adjectiv.
g. Foloseşte în principal relaţia verbală pentru a cere ceva, a obţine ceva, a atrage atenţia asupra sa.
h. Poate repeta după adult, orice cuvânt de 3 – 4 – 5 silabe.
i. Arată cel puţin patru imagini atunci când i se pronunţă numele lor (“casa”, “pisica”….) şi numeşte cel
puţin două.
j. Desenează o linie după model (după demonstraţie).
k. Încearcă să facă ordine între jucăriile şi obiectele sale şi parţial reuşeşte.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare limbaj: d, e, f, g, h, i – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte
Perioada 2 ani – 2,6 ani (evaluarea se face imediat după împliniea a 2,6 ani)
a. Încearcă şi reuşeşte să se ţină pentru scurt timp, într-un picior.
b. Duce un pahar cu apă fără să-l verse.
c. Participă la îmbrăcare şi poate să se încalţe singur fără să-şi lege şireturile.
d. Îşi stabileşte controlul sfincterian complet, adică şi pe timpul nopţii.
e. În vorbire apar propoziţii formate din 3-4 cuvinte.
f. Întrebuinţează pronumele personal în mod frecvent.
g. Arată la cerere 7 imagini (“maşina”, “copilul”, “patul”….) şi denumeşte 4-5.
h. Trasează prin imitaţie (după demonstraţia adultului), o linie orizontală şi una verticală.
i. Construieşte un turn de 8 cuburi.
j. Construieşte un pod după model.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare limbaj: e, f, g – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte
Perioada 2,6 ani - 3 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 3 ani)
a. Execută următoarele ordine: “pune jucăria pe masă”, “pune jucăria sub masă”, “pune jucăria după
dulap”.
b. Repetă după adult: “tata”, “fata face nani”, “copil, pâine, grădină”, “mi-e foame şi plâng”, “eu mă
numesc….. şi câinele este rău”, “plouă în grădină şi Costel îşi face lecţiile.
c. Construieşte din cuburi o poartă.
d. Construieşte un turn cât mai înalt.
e. Construieşte un pod din cuburi mai complicat, din mai multe piese, după un model făcut de adult,
model la construirea căruia el nu asistă (i se arată gata făcut).
f. Copiază un cerc demonstrat de adult.
g. Compară două linii care sunt vizibil inegale (“care este mai mare ?”; “dar mai mică?”).
Calcularea punctajului perioadei (se acordă punctaje diferenţiate pentru itemii reuşiţi):
Dezvoltare senzorial-motrică: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: a = 1 punct; b = 1 punct pentru fiecare din cele 6 enunţuri repetate corect = 6
puncte; punctaj maxim = 1 + 6 = 7 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: c, d, e, f, g – 1 punct pentru fiecare item corect – punctaj maxim = 5 puncte
CONCLUZII
1. Datele prezentate impun două direcţii de analiză în funcţie de care se pot trage anumite
concluzii – a) o analiză calitativă şi b) o analiză cantitativă.
-în perioada 1-3 ani – etapele de dezvoltare: V (perioadele 1 – 1,3 ani şi 1,3 – 1,6 ani), VI (perioadele
1,6 – 1,9 ani şi 1,9 – 2 ani), VII (perioadele 2 – 2,6 ani şi 2,6 – 3 ani) – sunt 3 axe de dezvoltare a
copilului: senzorial-motrică, limbaj, socio-afectivă;
-aplicarea schemelor de acţiune la situaţii noi va deschide perspective nebănuite de realizare a acţiunii –
copilul înlătură obstacolele ce-i barează calea, se orientează mai obiectiv în ambianţă, ajunge să-şi
subordoneze mijloacele scopurilor şi recurge la noi mijloace; acomodarea prevalează treptat asupra
asimilării şi o comandă, iar comportamentul, tot mai orientat acum spre anumite scopuri, devine în
perioada următoare un comportament adaptativ;
-în cursul celui de-al doilea an de viaţă se trece spre inteligenţa sistematică, odată cu stocarea unor
reprezentări şi dobândirea unor semne (imagini, cuvinte) ce pot simboliza obiecte; de-a lungul celui de-
al treilea an de viaţă începe o puternică expansiune a simbolicii figurative (a reprezentării) în strânsă
legătură cu dezvoltarea comunicării verbale; reprezentarea, prin gradul său de schematizare şi
generalitate, este un punct de plecare şi un suport intuitiv al gândirii (prefigurarea acesteia); ca urmare,
legătura tot mai strânsă dintre reprezentare şi limbaj va constitui suportul axei gândire-limbaj, care va
funcţiona de acum înainte ca o arie unitară de dezvoltare a copilului;
-comportamentul socio-afectiv centrat pe sine (autocentrism) începe treptat să se descentreze şi să se
orienteze spre alţii (alocentrism) – iniţial spre părinţi dar treptat şi spre alte persoane, mărindu-se treptat
sfera interesului şi nevoii de contact social a copilului; astfel se creează premisele conturării în perioada
următoare a comportamentului social;
-în perioada 3 – 6 ani – etapele de dezvoltare: VIII (3 – 4 ani), IX (4 – 5 ani), X (5 – 6 ani) -sunt 3 axe
de dezvoltare a copilului: comportament adaptativ, gândire-limbaj, comportament social;
-în cadrul comportamentului social al copilului, un aspect impresionant îl reprezintă apariţia şi
manifestarea unor elemente de comportament prosocial constând în ajutarea, sprijinirea, servirea
altor persoane fără aşteptarea vreunei recompense; aceste fapte aduc dovezi în sprijinul teoriei că
ajutorarea interpersonală corespunde naturii umane, ea nefiind doar o achiziţie târzie, un produs
cultural generat de o îndelungată învăţare socială; se demonstrează, o dată în plus, că relaţiile
interumane pozitive prevalează în raport cu comportamentele agresive, generatoare de conflicte; -
privitor tot la comportamentul social, merită făcută o menţiune asupra trebuinţei “de alţii”, trebuinţă
care se manifestă explicit foarte de timpuriu şi care se amplifică şi devine tot mai intensă de-a lungul
dezvoltării fiinţei umane.
2. Pe parcursul prezentării bateriei de teste s-a atras atenţia asupra situaţiilor în care punctajul unei
etape nu este îndeplinit, constatându-se unele rămâneri în urmă în dezvoltarea copilului. S-a indicat de
fiecare dată refacerea secvenţei anterioare o lună, trei luni, 6 luni.
De data aceasta este vorba de o recomandare ce decurge din practica examinării – este bine pentru orice
copil şi cu atât mai mult pentru copilul foarte mic, să înceapă examenul psihologic cu etapa dinainte,
sau dacă timpul nu permite acest lucru, măcar cu câţiva itemi din etapa anterioară pentru familiarizarea
cu psihologul şi cu încăperea, ca şi pentru adaptarea şi intrarea în sarcină. Parcurgerea itemilor din
etapa anterioară se face de sus în jos, adică de la ultimii itemi (care se referă la achiziţii mai complexe)
spre cei de început (corespunzători unor achiziţii mai simple).
3. Există o serie de itemi neîndepliniţi de unii copii, fără ca acest lucru să semnifice probleme în
dezvoltare. Sunt frecvente situaţiile în care conduite de auto-ajutor – a se hrăni singur, a se spăla singur,
a utiliza singur W.C.-ul….-nu sunt constituite chiar mult după vârsta la care ele trebuiau să funcţioneze.
Aceasta de datorează adulţilor din jurul copilului, care considerând că-l ajută nu-şi dau seama că-i
întârzie autonomizarea, că-i amână formarea unor abilităţi şi că-i încetinesc ritmul firesc de confruntare
cu viaţa. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât, este vorba de comportamente din aria iniţial neuro-motorie
dar care devine în final aria comportamentelor adaptative.
În aceste situaţii:
-părinţii trebuie avertizaţi asupra unor consecinţe negative ale atitudinii lor, consecinţe care în
timp se vor vedea şi cu privire la alte aspecte – “acum nu mănâncă singur…..mai târziu nu-şi va
face lecţiile singur….nu va gândi şi acţiona fără să fie împins de la spate…….”;
-se va explica părinţilor ce înseamnă un ajutor adevărat; este vorba de un ajutor care susţine
copilul în direcţia tendinţelor sale fireşti - de autonomizare, de cîştigare treptată a
independenţei, de exprimare personală; toate intervenţiile care contrariază, amână sau chiar
blochează tendinţele naturale, constituie un fals ajutor şi o sursă de probleme viitoare atât pentru
copil cât şi pentru părintele care nu a ştiut să-l crească;
-constituie o strategie bună îndemnarea acestor părinţi să reflecteze dacă prin ceea ce fac au în
vedere “ajutarea” copilului sau mai degrabă se ajută pe ei înşişi – “sigur…..copilul hrănit de
mamă mănâncă mai repede, nu-şi murdăreşte hainele, nu face mizerie pe jos, dar…….”.