Obiective

• Recunoaşterea unui frotiu şi identificarea

elementelor care îl diferenţiază de o
secţiune histologică

• Identificarea elementelor figurate

sangvine
Sângele – caracteristici

• Varietate de țesut conjunctiv, formată din

celule/elemente figurate şi plasmă

• Elementele figurate au origine în măduva

roşie hematogenă, în celula stem
hematopoietică
Sângele periferic – elemente figurate

• Hematii – celule anucleate

• Leucocite – celule nucleate

• Plachete sanguine (trombocite) – fragmente

celulare
 Pregătirea unui frotiu
• FROTIU, frotiuri, s. n. 1. Picătură de sânge, suspensie de
microbi etc. întinse în strat subțire și omogen pe o lamă
de sticlă pentru a putea fi examinate la microscop
• Reprezintă modalitatea de studiere a morfologiei
elementelor sanguine şi totodată orientează asupra
numărului de leucocite şi trombocite din sânge
• Picătura de sânge obţinută la înţeparea pulpei degetului
este depusă pe o lamă de sticlă curată şi degresată şi
apoi este întinsă cu ajutorul unei alte lame menţinute la
un unghi de aproximativ 45° faţă de prima
Frotiuri utilizate în practica medicală

• Cel mai comun frotiu este cel de sânge,

dar metoda frotiurilor este folosită şi
pentru:
• studiul secreţiilor
• studiul celularităţii colului uterin (frotiu
Babeş-Papanicolau)
Frotiu de sânge periferic
Frotiu de sânge periferic

http://www.geocities.ws/mtjaved_uaf/systemic.htm
 Colorarea frotiului sangvin
• Metoda May-Grünwald-Giemsa (MGG)
• Soluţia May-Grünwald – eozinat de albastru de
metilen solubilizat în amestec de alcool metilic
şi glicerină neutră
• Soluţia Giemsa – eozinat de azur de metilen
solubilizat în amestec de alcool metilic şi
glicerină neutră
• Examinarea frotiului de sânge se face cu obiectivul
100x cu imersie
N. B. În atlase de specialitate, veţi mai intâlni şi coloraţia Wright, cu
rezultate similare coloraţiei MGG.
 Rezultate colorația MGG

• Nucleu – bazofil
• Citoplasma agranulocitelor – bazofilă
• Citoplasma granulocitelor – acidofilă
• Granulații nespecifice (azurofile) – roșu purpuriu
• Granulații specifice
• Neutrofile – roz/violet
• Bazofile – albastru sau violet închis/negru
• Eozinofile – roșu-portocaliu
Frotiu de sânge periferic
colorația May-Grünwald-Giemsa (MGG)

http://imagebank.hematology.org/
Elementele figurate ale sângelui periferic
Eritrocite Leucocite Trombocite
(Hematii, (Globule albe) (Plachete sangvine)
globule roșii)
F: 3,9 – 5,0 x1012 3,5 – 10,5 x109 150 – 450 x109
B: 4,3 – 5,7 x1012 celule/l celule/l
celule/l 100%

Granulocite Agranulocite
(Polimorfonucleare) (Mononucleare)

Neutrofile Eozinofile Bazofile Monocite Limfocite

47 – 67% 1 – 4% < 0,5% 3 – 9% 26 – 28%
 Eritrocitele

• Diametru (pe frotiu) – 7,8 µm

• Celule anucleate
• Citoplasmă acidofilă (conține hemoglobină),
mai palid colorată în centru datorită formei
de disc biconcav
La examinarea frotiului de sânge, eritrocitele pot fi folosite ca
standard de mărime şi culoare, în identificarea tipurilor de leucocite.
Eritrocite

http://www.pathologystudent.com/?p=5230
Leucocite – clasificare

• În funcţie de aspectul nucleului

• Mononucleare – limfocite, monocite
• Polimorfonucleare (PMN) – în funcţie
de tipul de granule conţinute:
• PMN neutrofile
• PMN acidofile
• PMN bazofile
itsmethenerd.wordpress.com
Granulocitele neutrofile
• Diametru – 10-12 µm
• Nucleu multilobat, format din 2-4 lobi, uniţi
prin punţi fine de cromatină; la sexul
feminin, se poate observa corpusculul Barr
(cromozomul X inactivat), o structură ca un
băţ de tobă, ataşat la unul din lobi
• Citoplasma acidofilă, cu granule secundare
mici, numeroase, răspândite uniform în
citoplasmă, roz-violet
• Pe frotiu pot fi întâlnite și neutrofile tinere,
cu nucleu nesegmentat, în bandă
http://imagebank.hematology.org/
 Granulocitele eozinofile

• Diametru – comparativ cu dimensiunile

neutrofilului
• Nucleu cel mai frecvent bilobat („nucleu în
desagă”), uneori cu 3 lobi
• Citoplasmă acidofilă, cu granule secundare
mari, egale, roşu-portocaliu (la fel ca
eritrocitul)
 www.studyblue.com
http://student.nu.ac.th
 Granulocitele bazofile
• Diametru – comparativ cu dimensiunile
neutrofilului
• Nucleu incomplet segmentat, uneori „în frunză
de trifoi”, mascat de obicei de granulele specifice
• Citoplasma acidofilă, cu granule secundare mai
puține, de diferite dimensiuni, răspândite
neuniform în citoplasmă, violet sau albastru
închis spre negru
• Fiind în număr mic în sânge, se întâlnesc foarte
rar pe frotiu
http://www.quia.com/jg/1058742list.html
 Limfocitele
• Diametru – 6-8 µm (limfocite mici – peste 90%), 8-
15 µm (limfocite intermediare), diametru până la
30 µm (limfocite mari)
• Limfocite mici
• Nucleu mare, rotund, ușor indentat, tahicromatic
(„ca pata de cerneală”), de obicei excentric
• Citoplasmă puțină, bazofilă, doar cu granule
primare, azurofile
• Raport nucleu/citoplasmă 4:1 sau 3:1
http://missinglink.ucsf.edu/
Limfocitele
• Limfocite medii și mari
• Nucleu mai mare și mai puțin
heterocromatic
• Citoplasmă mai abundentă
• Limfocitele mari sunt limfocite activate
sau limfocite natural killer (NK)
http://imagebank.hematology.org/
 Monocitele

• Diametru – în jur de 18 µm
• Nucleu mare, oval, reniform sau „în
potcoavă”, în care eucromatina alternează cu
heterocromatina („tablă de șah”)
• Citoplasmă slab bazofilă, cu granule primare
mici, azurofile
N. B. Denumirea de agranulocite a limfocitelor şi monocitelor se
datorează absenţei granulelor specifice, secundare.
Monocite, col. MGG

http://www.phartoonz.com/
 Trombocitele

• Cele mai mici elemente figurate

• Fragmente celulare derivate din
megacariocite trombocitogene
• Structuri discoide cu diametru de 2-3 µm
• Au o zonă centrală bazofilă (granulomer) şi o
zonă periferică acidofilă (hialomer)
Trombocite, col. MGG

http://www.jle.com/
Eozinofil Bazofil Neutrofil

Limfocit Monocit
Frotiu de sânge periferic, col. MGG
Neutrofil în bandă Trombocit Neutrofil Eozinofil

Limfocit

Monocit
Bazofil

http://www.pathologystudent.com/?p=4776
 Element figurat Caracteristici
Hematia 7-8 µm, anucleată, citoplasmă acidofilă, centru mai palid colorat
(eritrocitul)
Granulocitul 10-12 µm, nucleu segmentat (2-4 lobi uniţi prin punţi de cromatină),
neutrofil citoplasmă acidofilă, granule secundare mici, roz-violet; +/- corpuscul
Barr
Granulocitul 10-12 µm, nucleu de obicei bilobat, citoplasmă acidofilă, granule
eozinofil secundare mari, roşu-portocalu
Granulocitul 10-12 µm, nucleu segmentat, mascat de granule, citoplasmă acidofilă,
bazofil granule secundare de diferite mărimi, albastru sau violet închis spre
negru
Limfocitul Mic – 6-8 µm, mediu – 8-12 µm, mare – 12-18 µm; nucleu mare, rotund,
tahicromatic, ocupă aproape tot volumul celular la limfocitele mici, la
cele medii și mari – nucleu mai puțin heterocromatic și citoplasmă mai
abundentă; citoplasmă bazofilă, fără granule secundare, doar cu granule
primare, azurofile

Monocitul Diametru în jur de 18 µm, nucleu mare, reniform, citoplasmă slab

bazofilă, granule secundare absente, granule primare azurofile prezente
Plachete sangvine 2-3 µm, fragmente de megacariocit trombocitogen