Grila 1

1. Microorganismele au
dimensiuni de
ordinul:
a. mm
b. cm
c. nm
d. microm
e. toate

2. Principalele ramuri ale microbiologiei

sunt:
a. bacteriologia
b. helmintologia
c. micologia
d. virusologia
e. biologia moleculară

3. Biotehnologia are ca obiect:

a. utilizarea microbilor pentru
obţinerea unor cantităţi mari de
antibiotice
b. utilizarea microbilor pentru
obţinerea unor cantităţi mari de
alimente
c. utilizarea tehnicilor microbiologice
pentru probleme practice
d. identificarea germenilor patogeni
din probele bolnavilor
e. clasificarea, nomenclatura şi
identificarea bacteriilor

4. Hippocrat considera că epidemiile sunt

cauzate de:
a. contagium animatum
b. miasme morbide
c. germeni ai bolii şi ai
morţii
d. viva animalcula
e. chaos infusorium

5.Microorganismele au fost observate prima oară de:

a. Tucidide din Atena
b. Zacharias Jansen
c. Louis Pasteur
d. Antoni van Leeuwenhoek
e. Girolamo Fracastoro
6. Louis Pasteur a enunţat:

a. teoria
germenilor
b. teoria
miasmelor
c. 3 postulate

d. teoria
generaţiei
spontane
e. toate
variantele

7. Primul care a folosit denumirea de microb a

fost:
a. Robert Koch

b. Louis Pasteur

c. Joseph Lister

d. Carol Linné

e. Charles Sédillot

8. Pasteur a avut următoarele contribuţii, cu

excepţia:
a. teoria germenilor
b. primul vaccin
antituberculos
c. conceptul de asepsie
d. pasteurizarea
e. sterilizarea la autoclav

9. Robert Koch a
descoperit agenţii:
a. antraxului
b. tuberculozei
c. holerei
d. dizenteriei
e. tetanosului

10. Ilia Mecinikov a fost:

a. fondatorul imunologiei

b. părintele microbiologiei
c. părintele şcolii germane
de microbiologie
d. descoperitorul penicilinei

e. fondatorul microbiologiei
româneşti

11. Contribuţiile lui Victor Babeş constau în:

a. descoperirea fagocitozei

b. descoperirea corpusculilor
metacromatici ai bacililor difterici
c. introducerea coloraţiei vitale a
bacteriilor
d. introducerea coloraţiei Gram

e. introducerea examinării cu imersie

12. Următoarele afirmaţii referitoare la I. Cantacuzino sunt reale, cu excepţia:

a. a studiat holera
b. a realizat primul vaccin antirabic
c. a studiat tuberculoza
d. a descoperit vaccinul B.C.G.
e. a studiat tularemia

13. Unitatea taxonomică de bază este:

a. regnul

b. clasa

c. ordinul

d. genul

e. specia

14. Lizotipul bacterian se stabileşte pe

baza:
a. activităţii
biochimice
b. caracterelor
antigenice
 c. sensibilităţii la
bacteriofagi
d. tipului de
respiraţie
e. modului de
nutriţie
15. Populaţia microbiană manipulată de microbiolog se
numeşte:
a. ordin
b. specie
c. tulpină
d. familie
e. lizotip

16.Sufixul care indică o familie de microbi

este:
a. -as
b. -ales
c. -aceae
d. -um
e. -us

17. În denumirea speciei microbiene, primul cuvânt

poate indica:
a. un caracter reprezentativ
b. descoperitorul speciei
c. boala
d. localizarea în organism
e. numele genului

18. „Bacilul piocianic” este denumirea uzuală a

speciei:
a. Corynebacterium
diphteriae
b. Neisseria meningitidis
c. Bacillus anthracis
d. Pseudomonas
aeruginosa
e. Streptococcus
pneumoniae

Grila 2

9. Bacteriile cilindrice, scurte, incurbate se

numesc:
a. coci
b. cocobacili
c. spirochete
d. vibrioni
e. actinomicete

10. Tetradele apar ca urmare a diviziunii după:

a. planuri paralele
b. 2 planuri perpendiculare
c. 3 planuri perpendiculare
d. planuri diferit orientate
e. orice plan

11. Capsula bacteriană poate fi colorată prin:

a. coloraţia cu tuş de China

b. coloraţia cu roşu Congo
c. coloraţia Gram
d. coloraţia Ziehl-Nielsen
e. coloraţia cu albastru de metilen

12. Selectaţi genurile care pot

sporula:
a. Mycobacterium
b. Clostridium
c. Treponema
d. Bacillus
e. Neisseria

Grila 3

1. Care dintre afirmaţii sunt adevărate referitor la procariote:

a. sunt larg răspândite
b. sunt primele apărute pe Terra
c. au structură complexă
d. au dimensiuni de 10-100 microm
e. toate variantele

2. Termenul de „procariote” a fost introdus de:

a. Robert Koch
b. Joseph Lister
c. Carol Linné
d. Charles Sédillot
e. Edward Chatton
 3. Care afirmaţii sunt false referitor la structura
procariotelor:
a. au membrană nucleară
b. au nr. de cromozomi
specific speciei
c. au nucleoli
d. nu au mitocondrii
e. conţin peptidoglican

4.Peptidoglicanul este prezent în peretele

celular la:
a. levuri
b. vegetale
c. fotobacterii
d. scotobacterii
e. virusuri

5. Citoplasma procariotelor se caracterizează prin:

a. este compartimentată
b. are ribozomi 80 S
c. nu are vacuole digestive
d. are mitocondrii
e. este un gel permanent

6. Structurile facultative ale celulelor

eucariote sunt:
a. capsula polizaharidică

b. capsula hialuronică

c. pilii

d. flagelii tubulari

e. flagelii din flagelină

7. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii, cu excepţia:

a. materialului nuclear
b. capsulei
c. pililor
d. citoplasmei
e. membranei citoplasmatice
 8. Materialul nuclear reprezintă:
a. 65-70 %
b. 5-20 %
c. 10 %
d. 50-90 %
e. 65-70 %

9. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la nucleoidul

bacterian:
a. are membrană proprie
b. este localizat, de obicei, central
c. are afinitate pentru coloranţi
acidofili
d. este, de obicei, ovalar
e. conţine 1 cromozom

10.Sinteza proteică bacteriană se

realizeză în:
a. membrana
citoplasmatică
b. mezozomi

c. nucleoid

d. ribozomi

e. vacuole

11.Ribozomii celulelor procariote sunt:

a. 30 S
b. 50 S
c. 70 S
d. 40 S
e. 60 S

12.Plasmidele sunt:
a. A.D.N. nuclear
b. A.D.N. citoplasmatic
c. A.R.N. nuclear
d. A.R.N. citoplasmatic
e. A.R.N. ribozomal

13.Bazofilia citoplasmei se datorează:

a. mezozomilor
b. A.R.N. ribozomal
c. incluziilor
d. alveolelor cu lichid
e. vacuolelor gazoase

14.Membrana citoplasmatică are următoarele funcţii, cu excepţia:

a. este sediul enzimelor respiratorii
b. asigură forma bacteriilor
c. sediul unor receptori de suprafaţă
d. sediul antigenelor de suprafaţă
e. rol în diviziune

15.Partea glicanică a peptidoglicanului bacterian conţine:

a. acid N-acetil muramic
b. unităţi tetrapeptidice
c. unităţi pentapeptidice
d. acid hialuronic
e. acid N-acetil glucozamină

16.Peretele bacteriilor Gram negative

conţine:
a. lipoproteine

b. 50-90 %
peptidoglican
c. 2 straturi
fosfolipidice
d. acizi teichoici

e. acizi lipoteichoici

17.Formele bacteriene cu perete defectiv sunt:

a. sporii
b. formele L
c. protoplaştii
d. sferoplaştii
e. formele R

18 Capsula reprezintă:

a. un caracter de virulenţă

b. o barieră osmotică

c. un factor de aderenţă şi
colonizare
d. sediul unor receptori
pentru bacteriofagi
e. sediul sintezei de
proteine

18.Bacteriile lophotriche se caracterizează prin:

a. absenţa cililor

b. 1 cil polar

c. câte un cil la fiecare pol

d. mănunchiuri de cili

e. cili pe tot corpul

19.Organele de locomoţie ale bacteriilor sunt:

a. slime
b. pilii
c. mezozomii
d. sporii
e. cilii

20.Afirmaţiile referitoare la pilii sexuali sunt false, cu

excepţia:
a. sunt factori de aderenţă
b. au rol în chemotaxie
c. au rol în conjugarea
bacteriană
d. sunt antigene specifice
e. au rol de conservare a
fondului genetic

21.Afirmaţiile referitoare la pilii sexuali sunt false, cu

excepţia:
a. sunt factori de aderenţă
b. au rol în chemotaxie
c. au rol în conjugarea
bacterină
d. sunt antigene specifice
e. au rol de conservare a
fondului genetic

22.Pilii sunt prezenţi la:

a. bacteriile Gram pozitive
b. bacteriile Gram negative
c. bacteriile acido-
alcoolo.rezistente
d. formele cu perete defectiv
e. formele R

23.Din structura sporului fac parte:

a. corpusculul bazal
b. cortexul
c. glicocalixul
d. peretele primordial
e. spaţiul periplasmic

24.Procesul de formare a celulelor vegetative din spori se

numeşte:
a. endocitoză
b. chemotaxie
c. fagocitoză
d. germinare
e. sporulare

25.În celula bacteriană apa reprezintă:

a. 2-30 %
b. 12-28 %
c. 5-25 %
d. 40-80 %
e. 80 %

26 Lipidele se află în concentraţii crescute în:

a. bacteriile Gram pozitive
b. bacteriile Gram negative
c. bacteriile acido-alcoolo-
rezistente
d. culturi de pe medii bogate în
zaharuri
e. culturi vechi

27. Selectaţi substanţele puternic

imunogene:
a. nucleoproteinele

b. proteinele

c. glucidele

d. lipidele

e. sărurile minerale

28. În funcţie de procesul chimic la care participă, enzimele bacteriene

 pot fi:
a. haloproteine
b. heteroproteine
c. constitutive
d. hidrolaze
e. desmolaze

29. Proteinele cuplate cu derivaţi ai hemului se

numesc:
a. haloproteine
b. metaloproteine
c. heteroproteine
d. lipoproteine
e. glicoproteine

30. Toxinele sunt:

a. lipide
b. glucide
c. nucleoproteine
d. proteine
e. vitamine

Grila 4

1. Bacteriile autotrofe:
a. folosesc CO2
b. folosesc carbonul din compuşi
organici
c. pot folosi substanţe organice
sau anorganice
d. necesită prezenţa oxigenului
e. sunt omorâte de oxigen

2. Selectaţi macroelementele:
a. zinc
b. cupru
c. carbon
d. azot
e. hidrogen

3. În funcţie de sursa de energie pe care o pot folosi, bacteriile pot fi:

a. chimiolitotrofe
b. fototrofe
c. autotrofe
d. heterotrofe
e. chimioorganotrofe

4. În respiraţia aerobă transferul de electroni se realizează

la nivelul:
a. materialului nuclear
b. citoplasmei
c. membranei citoplasmatice
d. ribozomilor
e. peretelui celular

5. În procesul de fermentaţie:
a. donorul şi acceptorul de H+
sunt substanţe organice
b. donorul de H+ este substanţă
organică iar acceptorul
anorganică
c. donorul de H+ este substanţă
organică iar acceptorul este
d. donorul şi acceptorul de H+
sunt substanţe anorganice
e. toate variantele sunt corecte

6. Bacteriile microaerofile:
a. necesită prezenţa O2
b. sunt omorâte de O2
c. preferă O2 dar se poate
dezvolta şi în absenţa
acestuia
d. preferă anaerobioza dar se
dezvoltă şi în prezenţa O2
e. preferă concentraţii
scăzute de O2

7. Modul de înmulţire cel mai comun al

bacteriilor este:
a. diviziunea transversală
b. diviziunea longitudinală
c. înmugurirea
d. înmulţirea sexuată
e. complex

8. Prima etapă a diviziunii bacteriene constă în:

a. formarea peretelui
 transvers
b. dublarea peretelui
transvers
c. replicarea A.D.N.
d. ataşarea A.D.N. de
membrana citoplasmatică
e. eliberarea celulelor fiice

9. Spirochetele se deplasează prin:

a. rotaţia orară a cilului

polar
b. prin „secuse”

c. rotaţia filamentului
axial
d. prin alunecare

e. rotaţia antiorară a
cilului polar
10.Degradarea nutrienţilor în celula bacteriană se
numeşte:
a. metabolism
b. mutualism
c. anabolism
d. comensalism
e. catabolism

11.Metabolismul bacterian este:

a. rigid
b. intens
c. lent
d. flexibil
e. semiconservativ

12.Bacteriile prototrofe:
a. îşi pot sintetiza toţi
metaboliţii necesari
b. pot sintetiza doar aminoacizi
c. pot sintetiza doar vitamine
d. pot sintetiza doar baaze
azotate
e. nu au capacitate de sinteză
Grila 5

1. Pe mediile de cultură solide se pot

practica:
a. inoculări
b. imunizări
c. însămânţări
d. dispersii
e. diluţii

2. Colonia bacteriană poate fi

observată:
a. la microscopul optic

b. la microscopul
electronic
c. pe suprafaţa unui
mediu solid
d. într-un mediu lichid

e. într-un sistem
biologic viu

3. Clona reprezintă:

a. totalitatea bacteriilor care

cresc pe un mediu solid
b. o cultură formată dintr-un
singur tip de colonii
c. o cultură formată din mai
multe tipuri de colonii
d. o cultură în mediu lichid

e. o populaţie bacteriană cu un
strămoş comun
4. Aspecte referitoare la multiplicarea bacteriană sunt reale, cu excepţia::
a. urmează după creştere
b. restabileşte raportul S/V favorabil
schimburilor
c. reprezintă mărirea coordonată a
structurilor
d. se produce cât timp raportul S/V
rămâne supraunitar
e. constă în sinteza de noi molecule
identice
5. Bacteriile criofile:

a. trăiesc în apele
termale
b. sunt cele mai
răspândite
c. au temperatura
optimă 10-15C
d. sunt patogene

e. degradează
alimentele din
frigidere

6. Bacteriile acidofile preferă:

a. pH = 7,2-7,6

b. pH sub 5

c. pH peste 9

d. necesită concentraţii
crescute de NaCl
e. tolerează concentraţii
crescute de NaCl

7. Bacteriile care pot suporta variaţii largi ale presiunii osmotice sunt:

a. stenotermale

b. eurytermale

c. halofile

d. halotolerante

e. osmotolerante

8. Mediile de cultură trebuie să

fie:
a. nutritive

b. cu compoziţie
chimică labilă
c. cu potenţial
redox
d. sterile

e. cu pH
corespunzător
speciei
9. Mediile solide
conţin:
a. 0,5 %
agar
b. 1 % agar

c. 2 % agar

d. 10 % agar

e. nu conţin
agar
 10.Faza optimă pentru identificarea bacteriilor este:

a. faza de lag

b. faza de accelerare

c. faza de multiplicare
exponenţială
d. faza staţionară

e. faza de declin

Grile 6

Căldura îşi exercită acţiunea

bactericidă
a. creşte
vâscozitatea
citoplasmei
b. coagularea
proteinelor
c. creşterea
concentraţiei
sărurilor
d. accelerarea
proceselor
metabolice
e. insuficienţa acută
de oxigen

Desicarea are aplicaţie în:

a. sterilizare

b. congelare
c. liofilizare

d. conservarea
alimentelor
e. Reducerea
încărcăturii
microbiene
În medii hipotone se produce:
a. leziuni mecanice
datorate cristalelor de
gheaţă
b. încetinirea reacţiilor
metabolice
c. plasmoliza
d. plasmoptiza
e. denaturarea
proteinelor

Radiaţiile pot determina:

a. inhibarea
funcţiilor
fiziologice
b. producerea de
mutaţii
genetice
c. deshidratarea
celulei
d. insuficienţa
acută de
oxigen
e. moartea celulei

Selectaţi agenţii care denaturează proteinele

bacteriene:
a. peroxizii
b. halogenii
c. alcoolii
d. fenolii
e. acizii

Următoarele substanţe alterează acizii nucleici bacterieni, cu

excepţia:
a. acid clorhidric
b. violet de genţiană
c. cristal violet
d. verde malahit
e. formaldehidă

Selectaţi agenţii chimici cu acţiune antibacteriană

specifică:
a. chimioterapicele
b. conservantele
c. dezinfectantele
d. antisepticele
e. antibioticele

Ansamblul manoperelor de prevenire a contaminării unui

substrat:
a. antisepsie
b. dezinfecţie
c. conservare
d. asepsie
e. chimioterapie

Selectaţi afirmaţiile false referitoare la

bacteriocine:
a. pot fi produse de levuri
b. au determinism
plasmidic
c. lizează şi celulele care
le-au produs
d. inhibă sinteza acizilor
nucleici
e. induc sinteza de
proteine
Selectaţi mecanismele de acţiune a
bacteriocinelor:
a. acţionează pe peretele
celular
b. blochează sinteza
proteinelor
c. acţionează asupra
enzimelor
d. blochează sinteza
acizilor nucleici
e. antagonism competitiv

Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt active

pe:
a. coci gram pozitivi
b. coci gram negativi
c. bacili gram pozitivi
d. bacili gram negativi
e. spirochetele

Antibioticele nu îşi pot exercita acţiunea

asupra:
a. capsulei
b. peretelui celular
c. proteinelor
 d. membranei
citoplasmatice
e. enzimelor

Grila 7

Patogenitatea reprezintă:

a. un caracter constant
al bacteriilor
b. un caracter dobândit
ontogenetic
c. un termen sinonim
cu virulenţa
d. capacitatea
microbului de a
produce boală
e. este apanajul
anumitor specii
Selectaţi afirmaţiile false referitoare la virulenţă:
a. este un caracter de specie
b. este direct proporţională
cu D.L.M.
c. este măsurabilă
d. constă în capacitatea
bacteriilor de a produce
toxine
e. este o componentă a
patogenităţii

Selectaţi adezinele bacteriene:

a. coagulaza
b. glicocalixul
c. fimbriile
d. acizii
lipoteichoici
e. bacteriocinele

Selectaţi cauzele de exacerbare a

virulenţei:
a. transferul genetic
b. culturile vechi
c. schimbarea gazdei
d. mediile neprielnice
e. sinergismul
microbian
Exotoxinele se caracterizează prin:
a. eliberare imediată

b. termostabilitate

c. structură proteică

d. imunogenitate
intensă
e. posibilitatea de
transformare în
anatoxine
Referitor la endotoxine, sunt adevărate afirmaţiile de mai jos, cu
excepţia:
a. au toxicitate foarte ridicată
b. constituie antigenul K
c. sunt produse mai ales de germeni
Gram negativi
d. au acţiune nespecifică
e. se găsesc în citoplasmă

Toxiinfecţiile sunt:
a. produse de microbi
dintr-o sursă externă
b. determinate de
germeni invazivi şi
toxigeni
c. datorate suprainfectării
cu germeni oportunişti
d. boli cronice
e. produse de asociaţii de
germeni

Selectaţi formele de infecţii

subclinice:
a. infecţii
inaparente
b. infecţii latente

c. septicemia

d. boli subclinice

e. portajul de
germeni
Septicemia se caracterizează prin:
a. evoluţie ciclică
b. evoluţie neregulată
c. evoluţie severă
d. prezenţa persistentă
 a germenilor în
sânge
e. prezenţa temporară
a germenilor în
sânge
Prodromul se caracterizează prin:

a. manifestări
clinice specifice
b. manifestări
clinice
nespecifice
c. refacerea
treptată a
organismului
d. instalarea
imunităţii
specifice
e. recăderi

Selectaţi căile directe de infectare a

organismului:
a. aerul
b. apa
c. solul
d. contact sexual
e. transplacentar

Evoluţia endemică a bolilor infecţioase se caracterizează prin:

a. număr mic de cazuri fără
legătură între ele
b. afectarea prioritară a
persoanelor imunodeficiente
c. prezenţa relativ constantă a
bolii într-o anumită regiune
d. număr mare de cazuri cu
legătură certă între ele
e. număr mare de cazuri, pe un
teritoriu foarte vast
Grile 7

Selectaţi mecanismele protectoare ale

tegumentului:
a. uscăciunea relativă
b. pH-ul cu valoarea 9
c. lizozimul
d. turn-overul celular
e. transferina

Tegumentul intact poate fi străbătut doar

de:
a. poxvirusuri
b. papovavirusuri
c. bacterii din genul
Listeria
d. bacterii din genul
Leptospira
e. bacterii din genul
Legionella

Mecanismele de protecţie specifice mucoaselor respiratorii

sunt:
a. -macroglobulina
b. antiplasmina
c. lizozimul
d. properdina
e. lactoferina

Principalele fagocite sunt:

a. neutrofilele
b. eozinofilele
c. bazofilele
d. macrofagele
e. monocitele

5. Principalii factori
chemotactici pentru
neutrofile sunt:
a. anticorpii
b. fibrina
c. C3b
d. toxinele
e. histamina

Omorârea bacteriilor prin

fagocitoză, în absenţa O2, se
face prin:

6.
a. acidul lactic
b. fixarea fierului de lactoferină
c. peroxidul de hidrogen
d. lizozim
e. polipeptide bazice lizozomale

7. Ruborul din focarele

inflamatorii se datorează:
a. vasodilataţiei locale
b. extravazării de celule
 sanguine
c. accelerării metabolismului
d. iritării terminaţiilor nervoase
e. toate aceste mecanisme

Prima linie de apărare antiinfecţioasă este reprezentată

de:
a. limfocite T
b. limfocite B
c. neutrofile
d. macrofage
e. toate aceste celule

Limfocitele T citotoxice pot acţiona pe:

a. antigene legate de MHC de
clasa 1
b. antigene legate de MHC de
clasa 2
c. antigene legate de MHC de
clasa 3
d. celule infectate cu virusuri
e. bacterii extracelulare

Selectaţi aspectele false referitoare la răspunsul imun

secundar:
a. faza de latenţă este mai
lungă
b. faza exponenţială este mai
scurtă
c. titrul de anticorpi este mai
crescut
d. anticorpogeneza este mai
lentă
e. predomină IgM

Factorii de gazdă de care depinde eficienţa răspunsului imun

sunt:
a. graviditatea
b. vârsta
c. tratamente imunostimulatoare
d. deficienţe imune
e. specia

Răspunsul imun celular predomină în următoarele cazuri, cu excepţia:

a. bacterii extracelulare
 b. bacterii intracelulare
c. virusuri
d. malignizări
e. transplante

Grile 9

1. Selectaţi condiţiile de
imunogenitate:
a. greutatea moleculară mică
b. persistenţă în organism
c. flexibilitate
d. structură complexă
e. epitopi dispuşi superficial

2. Referitor la
idioantigene, este fals
că:
a. sunt specifice
celulelor eucariote
b. sunt prezente la toţi
indivizii unei specii
c. sunt glicoproteice
d. sunt responsabile de
respingerea grefelor
e. sunt structuri proprii
organismului

Selectaţi organele limfoide

primare:
a. timusul

b. măduva osoasă

c. ganglionii
limfatici
d. splina

e. apendice

Selectaţi tipurile de lanţuri

grele:
a. alfa
b. lambda
c. miu
d. gama
e. epsilon
Anticorpii care traversează placenta
sunt:
a. IgG
b. IgM
c. IgA
d. IgE
e. IgD

Selectaţi anticorpii
monomerici:
a. IgG
b. IgM
c. IgA
d. IgE
e. IgD

Ponderea IgA din totalul anticorpilor la om este

de:
a. 5-10 %
b. 10 %
c. 80 %
d. 1%
e. 0,05 %

Selectaţi anticorpii
neutralizanţi:
a. IgG
b. IgM
c. IgA
d. IgE
e. IgD

Referitor la IgE sunt adevărate

afirmaţiile:
a. are 4 subclase
b. sunt neutralizanţi
c. sunt aglutinanţi
d. sunt opsonine
e. are rol în
anafilaxie

Anticorpii pot
neutraliza:
a. enzime
b. toxine
c. virusuri
d. bacterii
e. veninuri
Toleranţa imunologică reprezintă:
a. blocarea anticorpogenezei după
atingerea unui anumit punct
critic
b. formarea unor cantităţi de
limfocite T specializate
c. capacitatea unui organism de a
recunoaşte un anumit antigen
d. incapacitatea unui organism de a
elabora răspuns la un antigen
e. răspunsul imun exagerat faţă de
anumite antigene