Ciclul somn-veghe

Controlul
activitatii
electrice in somn
Trasatura majora somn – unde lente
sincrone in toata suprafata corticala;
coordonare talamo-corticala
Tranzitia catre somn este
caracterizata de activitatea de tip
unde lente in timpul carora neuronii
oscileaza intre stare activa,
depolarizata (UP) si silentioasa,
hiperpolarizata (DOWN)
In timpul somnului lent undele lente
se repeta tipic cu o frecventa sub 1
Hz = oscilatie lenta

Undele lente corticale cu diferite

origini sunt sincronizate prin
proiectiile claustrului ce cresc
descarcarea dinaintea undelor lente
 Controlul
somnului
Un subset de interneuroni corticali
inhibitori cresc frecventa de
descarcare cu hiperpolarizare
progresiva a celulelor corticale
piramidale ce scad frecventa de
descarcare inainte de instalarea
starii DOWN
Neuronii claustrului proiecteaza atat
asupra interneuronilor corticali cat
si asupra neuronilor piramidali, cu
impact mai mare pe interneuroni
Cand neuronii claustrului isi cresc
frecventa de descarcare va creste
frecventa de descarcare a
interneuronilor din multiple teritorii
corticale cu modificarea balantei
excitatorii-inhibitorii si declansarea
simultana a undelor lente in teritoriul
cortical
 Retele
neuronale
Formate din noduri si
legaturi internodale (edges)
Un nod, definit ca unitatea
de interactiune a retelei,
este format la randul lui
dintr-o retea de noduri mai
mici interactionand la un
nivel ierarhic inferior

In timpul proceselor cognitive nodurile diferitelor module trebuie sa

fie conectate prin cai mai scurte si cu mai putine legaturi internodale
si modulele cerebrale sunt mai agregate
Celulele piramidale ale cortexului prefrontal si axonii lor lungi cortico-
corticali functioneaza ca “axoni pentru spatiu de lucru” cu rol
important in conectarea diferitelor module cerebrale
 Organizare ierarhica
mutiscalara (1)

Legaturile internodale - 3 tipuri

de conectivitate:
• Structurala (conexiuni
anatomice); evaluata
macrospcopic prin
tractografie fibre folosind MRI
de tip diffusion tensor (DTI).
• Functionala (corelatia sau
coerenta dintre 2 noduri); nu
are directive sau cauzalitate
• Efectiva (estimata prin
modele de interactiune
interneuronala); evalueaza
directionalitatea
Conexiunea functionale si
efectiva sunt evaluate prin
activitatea nodurilor masurata
prin BOLD-fMRI/EEG/MEG
Matricele de adiacenta
(conectivitate) codifica legaturi
structural si functionale intre
nodurile pereche
 Organizare ierarhica
multiscalara (2)

Creierul este inalt

modular cu noduri
integrate local prin
legaturi internodale scurte
si puternice - rich club
hub
Rich-club hubs sunt
interconectate dens intre
ele prin legaturi
internodale lungi
Hub-urile faciliteaza
comunicarea
intermodulara locala si
integrarea globala
 Organizare ierarhica
mutiscalara (3)

Functiile cerebrale
- Integrare locala intre
module segregate
pentru efectuarea
anumitor functii
specializate
- Integrare globala a
modulelor de perceptie,
cognitive si actiune
- Integrare globala
dependenta de context:
recrutare diferite
subseturi de module cu
varitia configuratiei ce
nuanteaza cooperarea
intre module
 Convergenta –
organizarea
structurala si
functionala (1)

Reteaua structurala poate fi

construita prin parcelarea
fibrelor functie de regiunile
corticale sau subcorticale
pe care le conecteaza
Rich-club hubs exista in
precuneus, cortex superior
frontal si superior parietal,
si subcortical in hipocamp,
putamen si talamus.

Prin analiza fluctuatiilor BOLD spontane ale creierului in repaus pot fi definite repertorii
de
- Module spatiale (clustere de noduri ce fluctueaza spontan)
- Module temporale functionale; corespund modulelor neuro-cognitive responsabile de
atributii (retea semantica si retea de limbaj)
 Convergenta –
organizarea
structurala si
functionala (2)

Intre modulele principale pot

apare modificari in
conexiunea dinamica globala
In interiorul unui modul intre
submodule cuplarea este
relativ stabila sau inalt stabila

Submodulele sunt formate din clustere de voxeli –

modularitate ierarhica
 Divergenta context-senzitiva

Reconfigurarea conectivitatii functionale dependenta de sarcina/atributie se gaseste

predominent la nivelul conexiunilor lungi intraemisferice
Conectivitatea functionala scade global in starea de atentie si creste in memorie
 Divergenta context-senzitiva (2)

Activarea functionala din faza preparatorie pentru discrimininarea culorii si miscarii

depinde de erorile de pregatire ce apar prin interactiuni aberante intre zona centrala si
zona periferica
 Retele functionale – microcircuit canonic

Cuprinde:
- Conectivitate intrinseca (inhibitorie si excitatorie); mai complexe decat legaturile
internodale
- Conectivitate extrinseca aferenta si eferenta
 Retele functionale – teoria codificarii predictive

Creierul utilizeaza un model generativ ierarhic ce anticipeaza aferenta senzoriala sau de la

nivele inferioare
Predictiile sunt ajustate la fiecare nivel ierarhic pana la minimalizarea erorilor prin feed-
forward: predictia de eroare se transmite anterograd de la aria inferioara la cea superioara si
retrograd, modulatoare, .
 Retele functionale – inversiunea modelului

Mecanism neuronal = influentele cauzale dintre noduri ce stau la baza datelor observate
Este dedus prin modelare computationala in care modelul dinamic al retelei (conectivitate
efectiva) este estimat prin inversarea modelului
 Retele functionale – inversiunea modelului

Conectivitate efectiva este optimizata pentru minimalizarea erorilor dintre predictie si datele
observate (eg fluxul de sange correspondent activitatii neuronale)
Conectivitatea functionala a datelor observate descrie dependenta statistica unilateral intre
noduri
La o structura identica a retelei conectivitatea efectiva cu diferite semne si ponderi
genereaza patternuri de conectivitate functionala diferita