Sistemul nervos

vegetativ (autonom)
 Funcții

•Controlul TA, al cordului și al circulației

•Controlul respirației

•Controlul motilității și secreției gastro-

intestinale

•Controlul temperaturii corpului

•Controlul micțiunii și al defecației

 Caracteristici
•Intervenție extrem de rapidă asupra
funcției viscerelor (secunde)
•Este controlat de centrii nervoși din
măduva spinării, trunchi cerebral,
hipotalamus, cortexul limbic

•Asociat operează prin reflexe vegetative

subconștiente

•Are 2 eferențe: simpatică și parasimpatică

Organizarea sistemului nervos simpatic
•Fibrele nervoase simpatice
au originea în segmentele
măduvei spinării T1-L2

•Trec prin lanțurile

ganglionare simpatice
paravertebrale apoi se
distribuie la viscere

•Unele fibre formează

plexul celiac și hipogastric
Particularități
•Eferența este formată din
doi neuroni: preganglionar și
postganglionar

•Neuronul preganglionar se
găsește în cornul
intermediolateral al MS
•Fibrele neuronului
preganglionar trec prin
rădăcina anterioară a
nervului spinal apoi prin
ramul alb în ganglionii
simpatici paravertebrali
 Din ganglionii simpatici
paravertebrali fibrele
preganglionare au 3 căi:

•Sinapsă cu neuronii simpatici

postganglionari în acel
ganglion

•Sinapsă cu neuronii simpatici

postganglionari din ganglionii
supra- și subiacenți

•Călătoresc prin nervii

simpatici și fac sinapsa într-
un ganglion simpatic periferic
•Fibrele neuronului
postganglionar cu origine în
ganglionii simpatici
paravertebrali sau periferici
călătoresc apoi către
viscere
•Unele fibre postganglionare
trec prin ramul gri înapoi în
nervii spinali și prin nervii
scheletici se distribuie în
întreg corpul
•Sunt fibre C ce
controlează vasele de
sânge, glandele sudoripare
și mușchii piloerectori

•Reprezintă 8% din totalul

fibrelor nervului scheletic
Distribuția segmentară a fibrelor simpatice
•Fibrele nervoase simpatice
cu origine în T1 -
extremitatea cefalică

•T2 - gât

•T3, T4,T5, T6 - torace

•T7, T8,T9, T10, T11 -

abdomen

•T12, L1, L2 – membre

inferioare
 Relația SNS cu glanda suprarenală

•Fibrele preganglionare simpatice trec prin

nervii splanhnici și fac sinapsa cu celule
specializate din glanda suprarenală cu
origine nervoasă ce au rol de ganglioni
postsinaptici

•Se secretă adrenalină și nordrenalină

Organizarea sistemului nervos parasimpatic
•Fibrele nervoase
parasimpatice părăsesc
sistemul nervos central prin
nervii cranieni III, VII, IX
și X

•Alte fibre parasimpatice cu

originea în porțiunea
inferioară a MS călătoresc
prin nervii sacrali 2 și 3 și
ocazional 1 și 4
Organizarea sistemului nervos parasimpatic
•75% din fibrele nervoase
parasimpatice se găsesc în
nervul vag ce inervează
viscerele toracice și
majoritatea celor
abdominale

•Fibrele parasimpatice din

nervul III se distribuie la
mușchii ciliari și la
sfincterul pupilar
Organizarea sistemului nervos parasimpatic

•Fibrele parasimpatice din

nervul VII se distribuie la
glandele lacrimale, nazale și
submandibulare

•Fibrele parasimpatice din

nervul IX se distribuie la
glandele parotide
Organizarea sistemului nervos parasimpatic

•Fibrele parasimpatice din

nervii sacrali se distribuie
la colonul descendent și
rect, vezica urinară,
porțiunea inferioară a
ureterelor și organe
genitale externe
Organizarea sistemului nervos parasimpatic

•Fibrele preganglionare sunt

foarte lungi și fac sinapsa
cu neuronii postganglionari
în ganglionii parasimpatici ce
se găsesc în peretele
viscerelor inervate sau în
imediata lor apropiere
Mediatorii sistemului nervos vegetativ
•La nivelul sinapsei dintre neuronul
preganglionar și cel postganglionar
mediatorul este acetilcolina

•Pentru neuronii parasimpatici

postganglionari mediatorul este acetilcolina
sau NO
•Pentru neuronii simpatici postganglionari
mediatorul este noradrenalina sau
dopamina
Mediatorii sistemului nervos vegetativ
•Fibrele postganglionare se termină în
apropierea celulelor ce vor fi inervate sub
formă de varicozități

•În varicozități sunt sintetizați mediatorii

(noradrenalina sau acetilcolina)

•În varicozități există un număr mare de

mitocondrii ce furnizează energia necesară
secreției de mediatori
 Sinteza și degradarea acetilcolinei
•Acetilcolina rezultă din acetilCoA și colină
sub acțiunea colin-acetil transferazei

•În țesuturi persistă câteva secunde și își

exercită funcția apoi este degradată de
acetilcolinesteraza tisulară în colină și ioni
acetat

•Colina reintră în varicozități și este

reutilizată la sinteza acetilcolinei
 Sinteza noradrenalinei
•Din hidroxilarea tirozinei rezultă Dopa

•Prin decarboxilarea Dopa rezultă Dopamina

•Prin hidroxilarea Dopaminei rezultă

noradrenalina

•În glanda suprarenală 80% din nordrenalină

este metilată și rezultă adrenalina
 Degradarea noradrenalinei
•50-80% este recaptată în varicozități
printr-un mecanism de transport activ

•Restul difuzează în sânge și este eliminată

•O mică cantitate este distrusă enzimatic de

monoaminoxidază (MAO) și catecol-orto-
metil-transferaza
Acțiunea pe țesuturi a mediatorilor SNV
Este intermediată de receptori a căror
stimulare conduce la:

•Modificarea permeabilității membranei:

deschiderea canalelor de sodiu și calciu
(excitare) sau a celor de potasiu (inhibare)

•Activarea/inactivarea unei enzime atașată

receptorului (mesager second): adenilat
ciclaza, IP3, DAG
 Receptorii pentru acetilcolină

Receptorii nicotinici N, G si M

Receptorii muscarinici (M1, M2, M3)

 Efectele receptorilor muscarinici
•Contracția pupilei

•Contracție mușchilor papilari cu focalizare

pentru vederea de aproape
•Stimularea glandelor salivare, gastro-
intestinale, lacrimale, nazale, sudoripare

•Promovarea peristaticii intestinale și

relaxarea sfincterelor
 Efectele receptorilor muscarinici
•Bradicardie și scăderea forței de
contracție miocardică

•Vasodilatația vaselor la nivelul feței

•Erecția
 Receptorii pentru nordrenalină
α1 și α2 adrenoreceptori

Β1, β2 si β3 adrenoreceptori

•Noradrenalina stimulează predominent α

receptorii

•Adrenalina acționează egal pe α și β receptori

 Efectele α receptorilor
•Vasoconstricție

•Dilatarea irisului

•Relaxare intestinală

•Contracția sfincterelor intestinal, al vezicii

urinare
•Piloerecție, ejaculare
•Stimularea glandelor apocrine din axilă
 Efectele β1 receptorilor/Gq
•Tahicardie

•Creșterea contractilității miocardice

 Efectele β2 receptorilor/Gi
•Bronhodilatație

•Vasodilatație

•Relaxarea peretelui intestinal, a uterului, a

vezicii urinare
 Efectele β3 receptorilor

•Calorigeneză
•Lipoliză
•Glicogenoliză
 Funcția glandei
suprarenale
•Reactia acuta si cronica la stress
•Stimulare simpatică determină secreția din
celulele cromafine de adrenalină (80%) și
noradrenalină (20%)

•Cei doi hormoni sunt transportați prin sânge la

toate țesuturile

•Efect de 5-10 ori mai prelungit decât stimularea

simpatică directă deoarece persistă în circulație 2-
4 minute

•Adrenalina și nordrenalina sanguină sunt degradate

hepatic de către MAO și catecol-orto-metil
transferază
 Efectele noradrenalinei secretată de
suprarenală
•Vasoconstricție generalizată
•Tahicardie; creșterea contractilității
cordului
•Relaxare intestinală

•Dilatarea pupilelor
 Efectele adrenalinei
Acțiune și pe alfa și pe beta receptori
•Acțiune asupra cordului mai mare decât
noradrenalina (beta receptori)
•Slab vasoconstrictor

•Nu influențează prea mult TA ci crește

debitul cardiac

•Efect metabolic mult mai puternic

comparativ cu noradrenalina
Reflexele autonome
•La nivel cardio-vascular stimularea baro-
și chemoreceptorilor

•Stimularea secreției salivare și gastrice

prin miros, gust

•Golirea vezicii urinare, defecația

•Erecția (reflex parasimpatic); ejacularea

(reflex simpatic)
Tipuri de răspuns
ale sistemului
nervos vegetativ
 Răspuns localizat
•Înalt specific pentru un anume viscer

•Efectele sistemului nervos parasimpatic

•Reglarea temperaturii prin sistemul nervos

simpatic (secreția glandelor sudoripare și
vasoconstricție cutanată)
Răspuns “în masă”, de stress, apărare,
pericol
Specific pentru sistemul nervos simpatic

•Creșterea TA, tahicardie

•Creșterea fluxului de sânge către mușchi,

creier și cord și scăderea către tract GI și
rinichi
•Glicogenoliză, activare metabolică

•Dilatare pupilară
•Creșterea coagulării
 Controlul
sistemului nervos
vegetativ
•În trunchiul cerebral – controlul TA,
circulație, respirație

•La nivel hipotalamic – controlul centrilor din

trunchiul cerebral, controlul temperaturii, al
secreției salivare, a tractului GI, al golirii
vezicii urinare

•Stimularea excesivă a centrilor nervoși

superiori (emoții, comportament) poate
conduce la boli mediate vegetativ: palpitații,
infarct miocardic, ulcer, constipație, etc.