PLAGIARISM SCAN REPORT

Date 2023-05-05

15%
85%

Words 974
Plagiarised Unique

Characters 7223

Content Checked For Plagiarism

Cerealele

de bază în dieta zilnică, cerealele sunt situate în partea de jos a piramidei alimentare. Datorita valorii lor
Ca aliment
nutritive și a potențialului energetic, se recomanda consumul la fiecare masa. Cerealele integrale conțin multe dintre
fibrele, vitaminele și mineralele necesare unei alimentații diversificate și sănătoase. Cu toate acestea, conținutul de nutrienți
variază în funcție de gradul de rafinare survenit în procesarea acesteia. În timpul procesului de măcinare, valoarea lor
nutritivă este redusă. De aceea este recomandat să includeți în alimentație cereale integrale: grâu, orez, ovăz, porumb,
secară etc. Este recomandată alegerea poduselor fără zahăr adăugat și fără grăsimi saturate. Piramida alimentelor
sănătoase recomandă 6 până la 11 porții de cereale pe zi. Semnificația unei porțiuni de cereale poate fi interpretată astfel:
ofelie de pâine ,1-2 biscuiti, 1/2 cană de orez, paste, cușcuș,1/2 cană fulgi de ovăz,etc.

Legumele

Pe lângă fructe, acest tip de hrană este principala sursă de vitamine. În plus, legumele pot îndeplini aportul zilnic necesar
de carbohidrați și fibre. Unele, cum ar fi soia, fasolea uscată, mazărea uscată, năutul și ciupercile, sunt toate surse de
proteine pe bază de plante. În ceea ce privește valoarea lor energetică, legumele trebuie clasificate după cum urmează:
Legumele verzi precum: spanacul, sparanghelul, varza, mazarea, patrunjelul, salata verde etc., precum si rosiile, ceapa,
ciupercile, au o valoare energetica scazuta si sunt o sursa de vitamine, pot fi consumate fără rețineri.

Legumele rădăcinoase, precum: morcovii, țelina, sfecla, păstârnacul, ridichile, au o valoare energetică mai mare decât
legumele verzi, dar sunt mai scăzute în vitamine. Datorita continutului mare de zahar si amidon, se recomanda
introducerea lor in alimentația zilnica in anumite limite.
Leguminoasele, precum cartoful, nautul, fasolea uscata,
mazarea uscata, lintea, etc. trebuie consumate cu moderatie.

Având o valoare energetica mare, este indicat să nu se consume mai mult de 4 portii de cartofi pe săptămână. Din punct de
vedere caloric, un cartof mediu este echivalentul unei felii de pâine.

Nucile si semintele: migdale, caju, fistic, floarea sorelui, însa neprajite si nesarate. Având o valoare energetică extem de
mare nu se recomandă depașirea a două porții pe săptămână.
Piramida alimentelor sanatoase recomandă consumul zilnic de
2-3 portii de legume. O portie de legume însemnand
oricare din urmatoarele:o cana de legume verzi,o jumatate de cană de legume fierte,un cartof mijlociu,o jumatate de cana
de leguminoase fierte,un castron de salata de legume proaspete: salata verde, rosii, castraveti, ceapa,un bol de supa de
legume,30 g de nuci si seminte.

Fructele

Ca și legumele, fructele sunt surse excelente de vitamine și minerale. Fructele conțin în special vitamina C, care are
proprietăți antioxidante. Pe lângă acești micronutrienți, ele sunt și bogate în fibre. Piramida alimentelor sănătoase
recomandă 2-3 porții de fructe pe zi. O porție de fructe este reprezentată de oricare dintre următoarele:

 un fruct mediu: măr, pară, banană, portocală

 două fructe mai mici: kiwi, portocală, prune

 O jumătate de grepfruit, pomelo etc.

 5-6 struguri,

 ½ cană de cireșe,vișine

Page 1 of 3
 100 ml suc de fructe (proaspăt) fără zahăr,
 2 felii de pepene mediu sau pepene verde

 ½ cană conserve de fructe,

 1 cană căpșuni, zmeură, afine, mure ,etc.

Carnea,peștele,ouale

Această grupă de alimente asigură aportul zilnic necesar de proteine.

Pe de altă parte, conțin vitamine și minerale, în special fier. Se recomandă reducerea aportului de carne roșie grasă,
bacon, piele de pui si alte grăsimi saturate. În schimb, include carne roșie slabă, carne albă ,pește slab în dieta ta zilnică și
optează pentru un mod de preparare mai sănătos cum ar fi gatitul la abur sau la grătar.

În general, carnea este cel mai consumat aliment de către oameni. Este o necesitate pentru aproape orice masă, cu
excepția vegetarienilor și a vegetarienilor lacto.
Cel mai mare procent din conținutul de carne este apa (39% la carnea de vită și 72% la cea de rață). Carnea este
principala sursă de proteine a organismului, dintre care cea mai valoroasă este miozina, care domină țesutul muscular. Deși
se crede că acest aliment nu conține carbohidrați, ele conțin de fapt foarte puțini (mai puțin de 0,5%). Carnea conține
fosfor, potasiu, clorură, sodiu, dar foarte puțin calciu (doar o zecime din lapte). Atât fierul, cât și cuprul sunt prezente în
cantități mici, dar nu lipsesc niciodată din carne. Despre carne se poate spune că, spre deosebire de alte alimente, îi lipsesc
vitaminele, iar cel mai important aport este doar complexul de vitamine B. Printre animalele care mănâncă cel mai des
carne, enumeram vitele, porcii, oile și păsările.
Există multe asemănări între pește și alte cărni
de animale, în special în ceea ce privește țesutul muscular și componentele
principale. Cu toate acestea, auzim adesea că peștele este mult mai sănătos decât alte cărnuri. Care este diferența? Spre
deosebire de carnea mamiferelor sau a păsărilor, carnea de pește conține foarte puțin material gras. De menționat că există
și excepții precum macroul, care conține 13% lipide. Grăsimea de pește conține mai mulți acizi grași nesaturați (acizi grași
esențiali). Exista doua tipuri de pesti: pestii de apa sarata (chefin, macrou, calcan) si pestii de apa dulce (crap, stiuca,
pastrav). De menționat că, conform acestei clasificări, principalele elemente minerale diferă, după cum urmează: peștii de
apă dulce sunt în special bogați în magneziu, fosfor, fier, cupru, în timp ce peștii de apă sărată (marin) sunt bogați în iod,
fluor, cobalt, vanadiu, zinc.

Ouăle sunt alcătuite din coajă (11%), albuş (59%), gălbenuş (30%).
Albuşul conţine apă 88%, dar şi proteine (predomină albumina; alte proteine sunt ovomucoidul şi avidina).
Gălbenuşul conţine toţi aminoacizii esenţiali, calciu, fier, fosfaţi, sulf, potasiu, iod, mangan, cupru şi vitaminele A, D, E.
Ca şi albuşul, conţine lipide şi proteine.
Este indicat consumul a 2 până la 3 portii
pe zi de alimente din aceasta categorie. O portie este reprezentată de oricare din
urmatoarele:
 75 g de carne gatita de orice fel
 100 g de peste gatit

 un ou

Matched Source

Similarity 8%
Title:Piramida Alimentelor - Totul Despre Piramida Alimentara
leguminoasele, precum cartoful, nautul, fasolea uscata, mazarea uscata, lintea, etc. trebuie consumate cu moderatie. Pentru
ca au o valoare energetica mare, nu ...
https://www.diete.club/piramida-alimentelor/

Similarity 5%
Title:Salamuri crud-uscate - UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE ...
Cel mai mare procentaj din conținutul cărnii este reprezentat de apă (între 39%, la carnea de vacă și 72%, la carnea de rață).
O mare importanță are și prin ...
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-de-stiinte-agricole-si-medicina-veterinara-din-iasi/anatomia/salamuri-
crud-uscate/26514323

Page 2 of 3
Similarity 4%
Title:www.scientia.ro › biologie › 57-alimentatieAlimentaţia. Produse de origine animală - Scientia
Feb 28, 2012 · Ouăle de găină Ouăle sunt alcătuite din coajă (11%), albuş (59%), gălbenuş (30%). Albuşul conţine apă 88%,
dar şi proteine (predomină albumina; alte proteine sunt ovomucoidul şi avidina).
https://www.scientia.ro/biologie/57-alimentatie/3138-alimentatia-omului-produse-de-origine-animala.html/

Similarity 4%
Title:Alimentaţia. Produse de origine animală
Feb 28, 2012 — Gălbenuşul conţine toţi aminoacizii esenţiali, calciu, fier, fosfaţi, sulf, potasiu, iod, mangan, cupru şi
vitaminele A, D, E. Ca şi albuşul ...
https://www.scientia.ro/biologie/57-alimentatie/3138-alimentatia-omului-produse-de-origine-animala.html

Page 3 of 3