CURSU DE ARCHEOLOGIA.

ISTORIA
ARGRE0L.0GIET-
,STUDIU 1NTB,,UCTIVU

LA ACÉSTA SCIINTIA

pitni.EGERI TINETF. LA ¡AEU LT., EA DE I. ITT INIE DIN BUCURESCI

A. I. ODOBESCU.

ANTIC1TATEA. RENASCEREA.

BUCURESCI
LIBRARIA SOCECU SI C,:n,
.7. CALIF, mocosiot El, 7.

.1 S 7 7

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA
ARCHEOLOGIEI
I
ANTICITATEA. - RENASCEREA.

www.dacoromanica.ro
 TYPOGRAFIA
LABORLTORILOR ROMANI
19. 8TRAD AciDEMIV, 19.

www.dacoromanica.ro
 CURSU DE ARCHEOLOGIA.

ISTORIA
ARCHEOLOGIEI
STUDIII INTRORUCTIVCI

I,A. ACÉSTA SCIINTIA

.....g..
PRELEONKI TINI.I713 LA YACULTAT1A DE RAVEZEN DIN BUCURESCI

DE

A. I. ODOBESCII.

I
ANTIC1TATEA. RENASCEREA.

BUCURESCI
LIBRARIA SOCECU SI Cmi".
V. CALLEA 110003101EI, 7.

1877

www.dacoromanica.ro
 JUNIMEI ROMANE
CAEN SE DESTINA

STODIELOR LITTERARII VI ISTOBICE

www.dacoromanica.ro
 AUTO R elif.el, OduAes.ca...
V O lilibzè.gárh.ealage.i.
N ?...i2cYcL.A N U L 16.7Z
SOnt acum duoT annT i maT bine, in
Térna din 1874 spre 1875, d' Titu Malo-
rescu, fiindil pe atuncT ministru ala in-
v'étáturei publice kii dorindá sa dea in-
structiuneT superiorT din BucurescT o des-
voltare ce 'T este Aneó de mare lipsá 1

a avutil nimerita idea a cere de la mal

multi bárbatt, cunnosatori i TubitorT
de sciintA, ca s`á incépA, in localul U-
niversitáteT, cursurT libere i gratuite a-
supra differitor materie sciintifice, ancò
necoprinse in programmele officialT ale
Facultátilor.
La cea de Littere, X" insug intre-
prinse o serie de elocuenti conferente
asupra Logicef ; d' Hasde1 deschise a-
tuncT instructivul s611 cursa de Filologiti
comparativd ; eil, autorul acestuT vo-
§i.
lumia., luaTu, nu fbra de sfiélá, sarcina

www.dacoromanica.ro
viii

anevoiósh de a introduce in sc6lele ro-

mane, notiunile de Archeologia.
TrebuTh s márturisescii c propune-
rea onorátóre ce mi se fácuse prietenesce
de artre ministru, ett ama primit'o cu
mare multumire, còci ea, in parte, rea-,
lisa una din cele mai vil ale mele do-
rinte, nascuta aneó' din mi:a plAcuti
studielor tineretei.
Dinaint4 unui publicil fórte
tora pentru lipsa mea de inlesnire ora-
amb. cititt, bitio serie de prelegeri
ebdomadarii de sérá (de la 22 Octom-
bre 1874 0116 la 14 Martie 1875) cu-
vêntarile pe cari le typhrescil aci, cu
fórte puçine indreptári i adaose. Bune
sal rele, totil ce pon.' sá affirmil este
d'á ele atifostri lucrate cu consciintá
atad In privinta notiunilor istorice §i
speciali ce continti, câtiz §i sub rappor-
tul párerilor mele personnali asupra unor
cestiuni de culturg, local6.
Volum-ul de façá, in ale sale cinci-
spre-qece despArtiri, coprinde o schith

www.dacoromanica.ro
 ix

mal multtí 8611 mal pu9inA desvoltat6, , a

istoricului, vicisitudinilor qi caracterelor
sciintei archeologice in Antichitate 'qi. In
timpul Renascerd , adiek" p8n6 pe la
jum6tatea secolului alit xve.
Credeamt qi 'Ate cA. o asemené
sperantá va renasce curêndb. In mine,
credea-mti s6 completezil subiectul, celui
puyinti prin o a duoa serie de perce-
0,11, egale In Intindere qi relative la im-
mensele desvoltitri ce s'atÌ mal daft' , In
Epoca modernet, tutulor ramurilor studiu-
lui antichitdOor.
Dar, neputbdti prevedé de o cam-
data niel child, niel cum acéstá inten-
tiune Iqi va vedé a sa Indeplinire, amq
socotitil pá, scopul ce 'mi propusesernii,
cand amii scrisil i amil rostitti In pu-
blicti acéstg, prim6, serie de prelegeri ,
va puté fi qi mai bine attinsil, prin ne-
mai-Intarc,liata lor typArire.
Déca intiadev6rii nu m6 voiu fi a-
mAgitii, judecAndA intr'astri-felii , apoi
primirea ce publicul va accorda acestui

www.dacoromanica.ro
volurna. me va Indemna me va inlesni
ca s'A termina, sub forma de cursa pu-
blica gil numaT de simple carte, lucra-
rea mea intrégit.
Cand va fi completa, in lipsa de orT
ce alte merite, ea va posede celti pu-
9inti pe acela de a fi una din f6rte ra-
rele carti, In cari annalele archeologice,
cu apr6pe intregul lor coprinsil, se voth
afla presentate intio expun.ere sy.stema-
coordonnata, caria autorul se va fi
silla]. a 'I insq, precatil dinsul s'a pri-
ceputa, attractiunile §i folds ele ce re-
sard din studiul variatú ala Archeolo-
gieT.
Ca on-ce scriere romanéscaIn 4ioa
de asta-51I cea de faça reclama de la
cititon, o nemarginita Ingaduinta intru
ceea-ce privesce limba i mai. cu séma
orthografia. intr'insa, cate erron de felul
acesta, nu sant scaparT ale typarulm
ale correcturei. , §i parte din acesté
sant consemnate In Errata,bine-v masca
publicul a nu le arunca t6te pe séma

www.dacoromanica.ro
 xi

scriitorului. Nestatornicia timpului no-

stru, In filologia ca i In multe altele
pórtá cea mal mare parte din vinA.
Ans6 despre faptele , ideile
stylul ce se vorti gAsi In acestui volumA,
pentru acelé, anc6 °data, declarti ca nu
na6 dani cfttusi de puçinil In laturi, ci
din contra cutezit a 'mi Insusi si a re-
clama cu staruintA, ori-ce rOspundere
pentru ele.
Nu me sfiescil a C,lice ca o asemen6
Incredere 'mi o da munai cugetul cu
care areni lucratii la aceste prelegeri
cóci, In partea lor narrativa, biograficA,
technicA si descriptivá, amui avutd pu-
ruré grija de a recurge la cele mai bune
isv6re de informaOune, ce statti
a-máná, (I) iar, In cea critica, Infrun-
(1) Osebitil de scrierile special' ale litteratilor i anticarilor,
eitati in cursul acestor prclegerI , voIu recomruanda, ca opere ge-
neran asupra archeologiel , manualele urmitt6re : C. O. Miller,
Handbuch der Archeologie der Kunst. Breslau, 1848. Al. L.
Malin. Introduction it l'étude de Parchéologie. Paris, 1826. Ces.
Cant*. Dei monumenti de archeologia e belle arte, trattato per
l'illustrazione alla sua Storia universale. Torino, 1858.
Smith.. Dictionary of Greek and _Boman antiquities. London, 1865;
precum i Dictionnariul de antichitittl, abié inceputii, sub directiu-

www.dacoromanica.ro
xij

tandii Ara', erutare exageratiunile littera-

riT §i neintemeTatele pretentiunT de sciin-
tA, ce '0 ail fácutil. ckfart In publicul
nostru, amil csatatil cu sinceritate sa de-
qteptil In juna nástrA, generatiune cultA ,
unit spiritil maT seriosii, §i sg, 'I punti la
Indenaana unA criteriii solidt, spre a ju-
deca maT cu temeiu, cultura omenireT
In genere, qi, In parte, mo§tenirile strtt-
mo§escY ale patriei §i ale nationalitátei
n6stre.
nea d-lor Daremberg gi .E'd. Saglio. Paris, 1874. J. Labarte.
Histoire des Arts industriels au Moyen-age et ii l'époque de la
Renaissance. 3 vol, In 4. Paris, 1872-74. Fr. Kugler. Hand-
buch der Kunst-Geschichte. Stuttgart, 1861, Dr. C. Schnaase
Geschichte der bildenden Kanste. 8 vol. Drisseldorf, 1866-74.
Pentru partea biografica relativa la anticaril din trecuta, isvó-
rele principall siint : Moréri. Grand dictionnaire historique (1674),
nonv. alit 10 vol. Paris, 1759. Bayle Dictionnaire historique
et critique (1727); édit. Benchot. 16 vol. Paris, 1824. Niceron.
Mérnoires pour servir it l'histoire des homilies illastres dans la 1.6-
publique des lettres. 44 vol. Paris, 1727-95. Tiraboschi Sto-
ria della letteratura italiana. (1761), nov. ediz 16 vol. Milano,
1822-26. Jòcher. Allgemeines Gelehrten-Lexicon. 4 vol. Leip-
zig, 1750-1751. Saxius. Onomasticon literarium. 8 vol. Tra-
jecti-ad-Rhenum, 1775-1803. Michaud Biographie universelle
ancienne et moderne. 52 vol. Paris, 1811-1828; precum §i nume-
résele Notitie sé fi Elogie ale membrilor Academia de Inscriptiunl
§i Belle-Littere din Paris, coprinse In vechile Memorie ale acesta
corpil de eruditY. Si vol. Paris, 1736-1809, etc.

www.dacoromanica.ro
 xiii

Scump6tatea celor ce aveamil de a-

p6ratti 'mi a impusti dreptul qi datorinta
de a nesocoti mâniele, fay* séti infun-
date, ale celor cari, la noi, punt sciinta
pe cai rátacite. Tina-mi-se dar, numai s--
ma de intentiune, qi stint incredintata ca,
mi se voril ierta multe neajunsuri!
Aveamii de gêndil sa insoyescil a-
cestti. volumil cu vre o cate-va annexe, ce
aril fi pututil da unil Induoitui folosti;
pe de o parte, voiamil s`a'i facti unti Indice
alfabeticii alit tuturor materielor, care arti
fi. inlesnitti cercetarile asupra differitelor
pers6nne qi obiecte citate In cursul lec-
tiunilor ; pe de alta, cugetamti sa, a-
daugti o Listd bibliografica a feluritelor
publicatium archeologice din epocele
d.espre cari acestti cursit tractéza, lista
In care s'arú fi introdusti, ca und resum.,
matti indeplinitorti, multe nume de aii-
ticari.,ecundari qi multe titluri de scrieri,
de cari nu s'a pututii face mentiune in
decursul prelegerilor.
Dar proportiunile ce a luatti volu-

www.dacoromanica.ro
xiv

mul, la typarti, chiar i Rea de aceste

adause, ra'a& speriatti pe mine tnsu'rui.
fostti témd c, exagerându-le
mai multti, ele vorti descuragra cu to-
tul pe cititorti. i apoi gênditti
asemené annexe se punt mai Cu
sémá ca complementti la o lucrare
Cu totul ceea ce, In realitate,
nu este âncei acéstA primA parte din Isto-
ria _Archeologia.
Décá, Ans6, de pre cum sperii qi do-
rescti, ismi va fi datti de a o completa,
printiund alti duoilé tomt, reservatti des-
voltdrilor moderne ale sciintei archeo-
logice , atunci, la sfar§itul aceluia,
vorti afla locul lor celti mai potrivitti,
citatele dou6 annexe, intinse asupra
tregului coprinsil alti materiel.
completatti cu o expu-
nere istoria, a nouelor cuceriri ale sciin-
tei, care de sineqi va fi ca i o schitá,
descriptivg, a sthrei sale actuali,
zestratil apoi qi cu amplificatiuni biblio-
grafice cursul preliminard de archeo-

www.dacoromanica.ro
 XV

logia se va put6 presenta ca o intro-

ducere, unii resummatti, o cáll6usa pentru
ceT ce vorti voi &A, lea o cunnoscinta
generale §i rapede despre acéstá, scarp,
mat' 'nainte de a p6trunde In amenun-
i'mile ei.
Lipsa uneT lucrari de felul acesta se
simte acum pretutindem. Nici o limba
nu posede unit manual-a de archeologia,
In care sa fia, attinse , chiar 0. numaY
In tréc6til, feluritele ramure ale cunno-
scintelor nástre anticarie.
Nu amti pretentiunea de a Implini
indata lipsa; dar, °II catti de imper-
fecta aril es§i cercarea mea, ea va do-
vedi celti puçinti cii §i limba româná,
cata astaqi a trage o brasda, cu folosi
pe térrina culturilor moderne.

Ianuarie, 1877.

www.dacoromanica.ro
 ANTEIA LECTIUNE

Preliminarie. Iftilitatea, seoput i tendinttle ArelleologieT. D osebire intro

archeolopre I adicto*. Dellnitinnea boologleT; yola( ei seiintifieti. lm-
pirtiroa a in duot remare : antiebitIti Oliese i esthetice. I. Anfiehitni
attingbtore do palde, do Stalm, do Socas/ale, de Familia §i Individte.
2. Antichit tY relativo la Arel Uta ira, la S ;lid ird i ToVetettca, l Pie ura,
la Mosaica, &mil irg ti* Sticti ria, la Glyptc ut sen la, Pare grava/e, la Cera
mica, la Nuinismati a, lar Erigrafied. la Paleop afii i Diplotaatica, la In-
ahume, te diverse. Nethodele [matra exponer a Areheologie . Programme
acestni curan.

DODINILOR,

Cftud, pe la jumatatea secoluluT altt Xhuie mag-

nifieul duce Lorenzo de Medicis intemeia In Florenta
prima cathedra de archeologia, italia intrase
secolu'l de auril.
In sinul eT, s6rele culturel rennascea,
peste Europa Intunecata, ralle de poesia, de sciinte
de belle-arte.
Fasupra pilmêntulul el , acoperitil en ruine
r6sunnase de eurAnda , glasurile pline de farmectl
ale luT Dante i Petrarca, ca fremete i ca sussure

www.dacoromanica.ro
2 CURSO DE ARCUEOLODIA

prevestitóre ale 4i1el. §'acum, una cate una, ca

dintr'una soma letargica §i seculara, se trezlail
resarraa la lamina capetele de opera litteraril
artistice ale antichitatel ellene i romane. Lumea
modana adasta In neast6mgra acea deOeptare
artelor antice ca, de pre datina lor, sa plamadésca
colorI pentru penellul lut Rafaela §i sa ascuta o
dalia, duma de mana lul Michel-Angela.
In acea clocotire inviat6re 'a tota ce era nobila,
buna §i humosa In mintea §i In mima societatel
europene rennascende, archeologia, sciinta trecutuluI
omenesca, fu a§e4ata, cu pompa triumfalil, pe una
trona de on6re.
l'orna ved6 curenda impreuna, domnilor, cari
fosta pe aturé, destinele acesteI sciinte, de atunct
p6n6 in 4ioa de astaql. De o cam data ans6 lata
pentru prima óril, asta-séra, i se deschide i el
o portita laturag, spre a intra, cam pe furi§ti, in
scólele romanescI.
Departe de mine cugetul de a face , prin aceste
cuvinte, Tre-o Imputare inv6tam6ntalu1 nostru supe-
riora de p6n6 acum; marturisesca chlar ca, eit unul,
dea§a fi gassitil dinaint6 acestel caihedre, o pórtit
mal larga, mal pussa la ivéla, n'a§a fi cutezatil a
ma furia printrInsa, ca sA m mnflçiezi1 a41 dom-
niilor-v6stre, ea puçina-sciutorul, ea representante
respanditora In Romania ala unel a§a de intinse §i
de falnice sciinte.

www.dacoromanica.ro
 iNTEIA LECTIUNE 8

M'qa fi temuta ca nu cum-va aci, la filtraré,

vre-una judecatortl aspru, ca orribilele Minos
lul Dante, cela incolacittl In stufesal ceda, sa ma
Intrebe rinjinda
«Guarda come entri e en cui tu ti fide
Non t'inganni l'ampiezza dell'entrare.» (1)

Ce aVI fi respunsa ea, sarmanul, la o ap crunta

amintire a slabicItinel mele Repurtindu'int cugetul
numaI catre puOnul cattl m6 sin-10 In stare a face
singura, m'aVI fi trasa negreOtil spalmentata §i tre-
muralla inapol. . .
Dar acuin7 fte11111 domnilor, dupa ce, intranda
aci , avulu norocul s incerea multa bistre bulla-
voluta catre mine , simia c'amtt prinsa la mima
co icti ! simta c'atata m'atl inibarbatata , Indita
cuteztl a declara cum c nu m'ara mal speria niel
chlar o mal larga intrare, pre-cata qa ave drepta
callausit In calle, feluritele adimeniff ale sciintei ce
m'a addusi1 nene §i pre-catil lar olí avé drepta
sprijina, una auklitoria, i luminata §i indulgen-
te, ca acela ce a venita asta sera sa m asculte
ma inimese.
Aü don, spre a fi demna i de [data favére §i
de oblectul te tractesil , ca sa scia a vorbi Jota
frumosa i bine, despre totil binele §i despre tota
(1) Gindesee-te cura intri si spune eiff. te inerep
Ve0 s nu te aniggéseti1irginiea acesteY

www.dacoromanica.ro
4 CURSI: DE AROHEOLOGIA

framosul cata s'a produsa d'a lungul secolilor pe

acéstit lume §i cata pOn6 asta41 aa pututil aduna
arclieologil, din r6m4itele pripil§ite ale trecutei
culturl omenesel.
Dar scitT, val ! ct dorinta, in casul acesta, nu
este tocmal synonimil, cu putinta, §i nu tutulor
in totit-d'a-una se potrivesce acola semetil adagia,
pe care lin totu repeta zadarnica trulla a murito-
rilor : Voiesce i vc pul!
Nu, domnilor, cela ce eu a§t1 voi ca sit facu de
pie acésta cathedra, sciu bine ca nu volu puté ;
schi bine ca un pininelOr mele cunnoseinte , nu
lipsel muele de talenta oratoriu, nu aspiratiunilor
mole, orl cata de ambithíse, va fi data de a
respandi in societatta romanit, aula culta alii fru-
mosuluI, acea spornicit varietate de cuetai i de
adev6rurl filosofice, ce -nana din studiul afincan
ala treptatei §i multipleT activitati omenescl.
De- aceia, ca t6tit nmilii4a, declaia ca
siniti tare mangalatti Ud, prin cuvintele mele,
islmti numal sa insufflu rarel juniml.care, abatthdii-
se din curentele generala, vine sit ratitdsa duTosa
prin pustiitele salle ale inv6tainêntu1ul litteraria
din Universitatea n6stiit, sa insufflu , licfl , acelor
puçini copil de salida al parasitelor 1.6stre inuse,
una gusta mal ratiomiata pentru studiele classice ,
dorinta mal litmuritit de a '11 completa instruc-
tiunea litteraria, prin idel ciare despre cultura so-
cial i artistica a trecutulul.

www.dacoromanica.ro
 ANTFIA LLCTIIJNE 5

Oro, (Wit atí 0,1'6 parte sa fad macar atata,

n'vqa fi ---$punett, in drepta sit 'ml simta cuge-
tul destula de Impitcatil, cu credinta ca amtl ara-
tata, pentru prima Ora, In sinul scólelor romane,
singura calle pe care se póte invëta cu adev6rata
folosa istoria , cea mat folosit6re din t6te sciintele
sociall? Nu dap putó Ore felicita ca, cela pu-
Ona Inteunt cerca restrinst, dar bine
datil, In tórra la not, o justa idea despie insemnit-
tatea unel sciinte, pe care extravagantele ignorantet
speculele cupiditatel aa cautata, 'aci ca i pe aturó
In taut mal departatl, a o discredita In ()chit 6me-
nilor seriog?
§i domnilor, Go, archeOlogia n'ara
avó , precum creda unit, alta scopa de cata a-
cela de a multumi placerile nesilbuite §i gusturile
r6sfittate ale celor curio0 de fapte i de obiecte cari
ail perita din usa cari nu mal stilt de moda,
arti .fi p6catit, ara fi ru§ine sa i se faca rOnda prin-
tre sciintele oMenescl, sit i se dea una lo-ca in In-
v6titiantul une{ scóle de orl ce fela.
Din norocire ans6 archeologia scitt, prin resul-
tatul cercetarilor cari o constitua, sit se inalte
regiunl mal mar*, mal Intinse, mat spornice.
tlicatA la rangul ce i se cuvine, ea ajunge a fi una
criteria puternica pentru pretuirea facultatilor intel-
lectuall §i pentru cunnoscinta cualitittilor morall
ale omulut,

www.dacoromanica.ro
6 CURSU DE ARCHEOLOGIA

Déca ea se servil, §i profita de acea minu1i6s1

curiositate care face pe anticar4 O, scormonéselt §i
sa dibulasca. orT-unde remil§itele trecutulta, apol ea
numaT prin empana §i prin dreptarTul archeolo-
guld, se suitt pe trépta seiintelor. Unul, eu o ar-
ddre adesd numaI instinctiva, descopere, cullege §i
stringe t6te r6ma§itele trecutuluT; cel-Falta, prin o
cunnoscinta intinsa a faptelor §i a monumentelor
§i priu o critica san6t6sa, allege li judeca insem-
natatea acelor rema§ite in rapporta cu cultura din
trecuttl a omenirei. Unul e zidarul care aduna §i
al,erne symetrica straturile de Otra; cel-l-alta e
artistul, priceputa §i prevaytora , care combina li
inalta edificiul.
De aci dar putema vedé ca resultatele archeologiel
se (Mina prin o induoita activitate. Fara adunarea
materialelor,, adica a datinelor §i a monumentelor
din trecuta, archeologia n'ara puté existe de cata
ea una §ira nerationnata de visurl de§érte, de uto-
pit t'era temelu; precum lar, t'era de compararea l'i
de elucidarea lor printeo critica temelnicti i se-
riasa, munca anticarulul se reduce a fi o ostenéla
Ora de spora , t'ara de folosa practica §i t'ara de
niel o importanta pentru luminarea omeniret
Fac6ndit acésta distinctiune intre rolul 6meni-
lor cari conluc,réza la descoperirea §i la intemele-
rea cunnoscintelor archeologice, distinctiune pe
caro amd socotit'o necessaria spre a inlatura,, o

www.dacoromanica.ro
 ANTEIA LECTIUNE 7

datg pentru totg-d'auna, ideile gre0te ce s'ad pu-

tutti strecura prin publicul nostril, asupra scopu-
lul §i asupra resultatelor sciintei archeologice,
Ricendg, Jictl, acésta distinctiune intre activitatea
anticariclu'i §i aceTa a archeologulzci , n'amil
catu§i de pging sit declarg cg, aceste dua profes-
siuni stint necompatibill; cit acelg ce descopere ség
adunit uu este niel o datit in stare sit judece; ség
cg, celil carele Rig sit apretulascg cu autoritate, va
socoti totti-d'auna ca nedemne de sine, exploratiu-
nile §i collectiongrile de monumente antice.
Din contra, ail fostil 0 stint archeologl de frunte,
cari ail intrunitg cu succesti ainOndoug sarcinele
este cigar Meru cunnoscutg clt 1nsu0rea gmbelor
aptitudinT (a anticarului 0 a archeologului) produce
resultatele cele inal efficacT; cticT nimenT nu p6te
Indeplini cu maT multil succesil, meseria da anti-
carg de cgtg acela care, pe ltingl timpul i ritb-
darea ce stint trebuit6re exploratorelni séa collec-
tionarlulul passionatg, possede §i cunnoscinte adan-
cite in archeologig, prin care scig sit dirige lucrg-
rile de explorare, sit consemneze resultatele §i stt
clasifice tom materialul adnnatt, de pro notiuni
sciintifice §i rationnate.
Dar stint §i dinar cari, lipsitT de ori ce cunno-
scinte dob8ndite prin studiT, 1§1 InchipuTescil cu tRit
seriositatea cit stint archeologT, ba archeologi se-
rio0 i eruditi, lumingtorl al societittel, numal fiindti

www.dacoromanica.ro
S CUM DE ARCIIEOLOGIA

cit a vrutd noroeul ea el sa nimerósca a sap pa-

mèntul , tocmal pe acolo uncle se brodise sr fia
ascunse oblecte de prin vechime.
Toti cap', fiindil la Roma, ad avutd curiositatea
st visiteze interesatta catacomba a S' Callistd,
In care commaudatorele de Rossi a faeutd, cu o
parundere 0 en o sagacitate admirabile, descope-
rin i restitutiunl de cea mal mare importan ta pen-
tru istoria primilor timpl al creOinatatel, totl vi-
sitatoril acelel comorl sull-pg,mêntene, illustrata de
manic archeologd romand, ad facutt negre0td cun-
noseintit cu baranul sApatord Pietro.
Acestd bletd unchla§d, dup6 ce a. lueratii marl
de annT in aeea catacombit, sub direetiunea ditu de
Rossi , adl, pentra catl-va paoli di buona-mano ,
aratti, pub1ieul0 galeriile desfundate de dinsul , ba
inscriptiunile implinite, cu o minunata eruditiune,
de ci5tre st6pftnu1 s6d. La Mt-care semnd de mirare
all visitatorelul, Pietro (Mudd din men*, en null
zimbettl de m8ndri1 satisfactiune, II dice
Ulte , &male
ed §i oil de Rossi amd des-
,

coperita tóte acesté ; nol tom Impreunit anlit lu-

cratd ! Domnialul fdra de mine nu se pricepe la
nimi !)
inteunele, b6tritna1 Pietro are dreptate ; etieT
nimeni nu attinge cu easmaoa, mal upreld ca din-
sul, tuful porosit ald catacombelor.
Dar óre pentru acésta , Pietro are §i eld drep.

www.dacoromanica.ro
 ANThIA LECTIIINE O

turl asupra lucrarilor erudite 0 ingeni6se ale celul

carele a scrisa capul-d'opera archeologicd intitu-
lata La Bonza sotterranea cristiana (1)? Ore me-
terul Pietro este i ela archeologa séa cela pu-
Ona anticara?
Nu, donmilor ; sa nu Intrebama pe Pietro ca sit
ne dea el a definitiunea sciintel de care mina a
ne occupa ; ela i semenil lul vora face confusiu-
.ne ;. el ne vora spune ca archeologia este me§te§u-
gul de a sap, in painatti spre a sc6te dintrinsul
petre scrise, bitnutI i cloburl, pe care le cumpara
le platesca grossa englezil, de cate-orl descope-
ritorul se va fi priceputa a le titTnui Indestula
pentru ca sit nu i le Tea di de Rossi 0 sa le
duca, NI de plata, la noul musea religiosa din
palatul Laterana.
Dar cu astd-fela de definitiune, »0 nu »e pu-
tema impaca. Niel ea n'avl fi cutezata sit m6 urea
acilé , niel dv6strit nu v'atl fi perduta timpul ca
sa venitI a ni 6 ascuIta, dóet n'ama fi avutd In cu-
geta, §i (Iowa 0 eli, ceva mal nalta , ceva mal
(1) Pn acum :Ant sub acesta titlu duoa volume in 4°, pu-
blicate cn stampe, la Roma Sn anal 1864 §i 1867, precum §i una
voluma In folio : Inscriptiones christianac urbis .Rornae vn sae-
culo antigniores. 1857-1861. Importantele lucrarl ale die de
Rossi asupra antichitiltilor cre,tine din Roma ail fosta resumat.
de dna inWtati englezi inteund elegantil volumii, cn inu1t inel
accesibile publiculd, care s'a tradusil i in limba francesa
(Rome sonterrairte, par I. Spencer Northeote et W. R. Brow-Wow,
traduit par P. Allard. Paris, 1874..

www.dacoromanica.ro
 10 CURSU DE.ARCHEOLOGIL

seriosg deca,tg unil asemen6 jocg, decatg o asemen6

neguçgtorig.
E timpil dar sg, pargsimil pe Igetul Pietro in
intunerecul catacombelor lut §i not, es0ndg la la-
ming, sit cgutgmg a da o definitiune a sciintel n6-
stre, precgtil se ya, putt; mal clarit, mat demng §i
mat completg.
Archeologia, domnilor, este sciinta care cerce-
WM datinele 0 monumentele ce ail ritmasil de la
6menif din secolil trecuti 0 s'ail pitstratg 00, la
not, Mil in relatiunt scrise, sat in traditinnt oral!
ség mat allesil in obtecte reali, plastice 0 grafice ;
ea are sarcina de a aduna i de a controla aceste
rOing0te , pentru a extrage din studiul lor , spe-
ciale séit comparativii, o cunnoseintit catil se póte
mat depling, despre credintele, institutiunile, prac-
ticele, usurile, industriele 0 artele societgtilor vecht,
Midi, despre starea, moral6 0 intellectualti a ome-
niret, la differitele epoce ale desvoltgreT sale.
0 astil-felg de sciintg, spiritele cele mat inalte,
cele mat adrinct, cele mal filosofice, nu o potil ne-
socoti.
Stimulul el principale §i immediatg este cbtar
acea curiositate , ades6 orT exageratg IAA la ex-
treme, chfar acea dorintit de a sci, de a cunn6sce,
de a afla, de a descoperi, de a dibui, care e unit
singfi firescg alit omulut i care, indreptatg care
r6mg0tele trecutulut, furnicg une orT 0 prin in-

www.dacoromanica.ro
 ANTEIA LECT/IINE 11

telligentele cele mal mediocre. Scopul el ansg o

stramuta pe tgaganurl mal inaltate. 21.v6ndg o In-
duoitg, tendintg, olg este
pe de o parte, de a da s6ma oinenirel despre
t6te credintele intime, despre tóta activitatea suf-
fletésca , cari ail rnicattl generatiunile trecute §i
prin limare ail detenninatg In totg d'a-una carac-
terul lor moralg sóil etliicü;
lar pe de alta parte, de a sc6te la laining §i
de a pretui creatiunile, prin care geniul omenescg
'§I a manifestatil puterea sa de conceptiune i Inde-
manarea sa la producere, in cercul operelor de arW,
In regiunile Inalte ale estheticei.
De aci nasce pentru archeologia o Induoita ac-
tivitate ; servindu-se Cu traditiunile orali i serse,
cu cartile §i monumentele vechl, ca de unil mate-
rialg couamung pentru ilmbele sale scoplul, ea cauta
a restabili ideile §i tralul publica alg societati-
lor perito ség transformate i tota de °data ne
face sa pretuimg manifestarile frumos2duI In ope-
rile omenescl din trecuttl.
Amenduog aceste seril de resultate se rep6rta la
principll §i la doctrine filosofice; cgcl una din ele
presenta materialg §i fapte pentru morala social
sótl Ethiea ; lar cea-l-alta, tractanda despre arte,
este chlar basea .Estheticei.
A§a dar, archeologia, In adevIrata el tendinta,
este purur6 indreptata cgtre studiul a duo g din

www.dacoromanica.ro
12 CUIL)n .11E ARCHEOLOGIA

cele mal inalte principif ale creatiunel , Binele §i

Frumosul, T6 xca6v, x'arci9iv ale Ellenilor. Acestor
prineipil, sciinta, mal realista a timpilor modern1
adaosa una ala treilé, Adevérul, cu cane archeo-
logia, ca i töte cele-l-alte sciinte, se serva necon-
tenita in 4ioa de asta4r, ca cu una inijloca de per-
petua controlare pentru a descoperi val6rea positiva
a orl-carul fapia.
Chlar de pe cand cel d'anta eruditI al Renna-
scerei a,a ineeputa a se oceupa, in modu cam con-
fusa, cu cercetari archeologice , Mica s'aa cercata
sii, extraga din studiul autorilor clasid i ala O-

m4ite1or plastiee ale antichitatel , notiuni , cand

asupra starel sociall, cand asupra, bellelor-arte ale
pop6relor vechl , de atuncl anc6 s'a simtita ea e-
xista o differenta destula de bine insemnata, Intre
aceste dua cercurf de activitate, cu tóte ca, mate-
rialul care serva, la ambele , este mal tota d'auna
commund. De acela, anc6 de multa s'a stabilita in
cartile cari tractciza despre areheologia §i mal al-
lesa in inv¿Itamentul universitara alti acestef sciinte,
o distinctiune pronunciata intre studiul portiunel
ethiee din areheoIogi i acola ala portiunel arti-
stice sea esthetice. S'a numita studia propria ala
Antichitatilor,, (antichitatil ellene, romane etc.) cela
d'anteia , i Archeologiä pura s6a i Archeografia,
cela d'ala dudé.
Acestor denumirl ans6 le lipsesce precisiunea,

www.dacoromanica.ro
 ANTEIA LECTIUNE 13

pa de o parte, Antichitki sant alga credintele ,

institutiunile §i usurile, cata §i montunentele de t'AA
felul ale pop6relor antice ; lar, pe de altA parte, in
Archeologid i Archeografici, adeca in vorbirea, 6yo;
§i In scrierea, ypc*, despre cele vechl, apxotl'a, se
coprinde attita cele spuse §i scrise despre monu-
mente cdtu §i cele desp-re religiunile , Intocmirile
politice §i socialt, moravurile i usurile din vechime.
No lepAdAma dar de distinctiunea impropriA ce s'a
t'Unta nitre cuvintele Antichita i Archeologia,
le privinia pe anienduo6 ca synonime, cu atata dif-
ferentA miuiai ca tu Archeologia recunascema chlar
sciinta care se occupa de Antichitalt.
Autichitatile ans6, precurn ama vi.14ata mal susti,
se pota grupa sub dao6 rubrice : unele se referra
numai la credintele, la datinele §i la usurile pope-
relor vechl; cele-l-alte sant productiuni ale 1)0118101--
arte din timpil trecutI.
Recunn6scema dar caracterul incluoita ala sciin-
tel ; ansi5 , cautanda denumirl cari sA correspundA
mal bine cu natura materielor el de studia, pe cele
d'Antela le vointi numi antichitall ethice, lar pe cele-
1-alte, autichitatl_estketice.
Asta-felti, in moda separata, s'a tractata mal a-
dese sciiuta archeologiel, atitta 111 cartile didactice
cata.§i in prelectiunile scolarl; dar trebuia sit mar-
turisima ea, astaql , cu gramadirea §i cu imbinarea
multiple' a notiunilor ce s'ail aclimata_ asupra po-

www.dacoromanica.ro
14 CtR8D DR dltatBOLOGUA

pórelor veda de preste mal totil globul, este hin

a§a de grett lucra a da invqam6ntuluf archeologica
t6ta Intinderea complexa ce i se envine, cata este de
vatamittorti de tela &mata, presentada In parte
numal cate una din Induoita fina a sciintel.
Adev6ratul folosil ala studiulul archeologica re-
sulta mal allesa din systematica presentare a tu-
tulor elementelor principalT cari o compunil , din
desvoltdrea intréga a feluritelor imagine prin cari
ea reflecta totil atAtil organismul interna sa viata
publica §i privata, cata i cultura industrial i ar-
tistica a societatilor din trecuta.
Pit§inda totti d'anua alaturi en istoria, ea singura
o lamuresce, o explica, If da colort i suftleta , o
1nvitt, o linplinesce. Faptele natiunilor, ca §i ini§-
carile omulut , sant determinate de cause intime
sant Indreptate de pe imprejurart locale i momen-
tane , sant urmate de effecte particularl , pe cari
istoria politica nu le p6te niel constata, niel apretui.
Rolul archeologiel este de a urmari t6te acele m6-
runte §i felurite manifestarT ale yietel socia% Oto
acele productiunl folositóre séa fantastice ale ac-
tivitatel omeneset, cercetanda intru cata ace16 aa
pututa inriuri asupra marilor evenimente istorice,
asupra destinelor omenesd.
12ice-ni-se-va 6re ca acesta rota de spicuitoril de
fapte accesorit este inodestil, milita , injositorti ?
1)ice-ni-se-va ca acolo unde istoria tuna ca glastel

www.dacoromanica.ro
 A NTEI A LEcTirraa 15

de aramit, concertul variattil §i. melodica alA archeo-

logiel trebuitt sN twill.... Dar care mal este astitll
omul cunt! carele va sustine, cu mintea lucida, ca
dinaint6 puterel armelor, ha char dinainté autorititt°1
efemere a legilor omenescl, credinta in Dumne4eire,
virtutile neclintite ale vietel social!, descoperirile
folositóre ale sciintel, productiunile de genia ale
belleloi-arte catN sN se umiléseit, sit se nimicéscil,
sit se *knit la patnantti ?
Nca chlar in secolul nostru de luminl amil a-
vail durerea sit vedema isbucnindit printre pop6rele
cele maI de frunte, instinct° brutale §i funeste, nol
nu putemil face alta de Wit a deplange acele or-
birl trecat6re §i sit le consideritmit ca triste effect°
ale slitbiclunilor n6stre omenescl. MA din nenoro-
cire, resunnetul salbaticit alit armelor pustiet6re se
chlamit ando §i astit41 gloriti In limbele n6stre, apot
put6-va Lre ciue-va sit titgitdulascit cit Inteo gloria
ca multii mal seninft §i multi mal Inviiit6re, lu-
(Tsai pentru nol descoperirile sciintifice §i °peril°
de arta ale timpulul presentil ? Mica a4I numele
unuI Krupp e repetitil de mal multit lume de cattl
ahl unuI Bopp, alit unul Niebuhr, alit unul M0311M-
sen , alit unuI Rauch , alq until Kaulbach, alit
nut Liebig, ahl unul Humboldt, IT6 lntrebil 6re,
domnilor, care din aceste mime va illustra mal multil
in secolil viitorl, actnala capitalit a triumfilt6rel Ger-
manil ? Urletul sinistru ain tunum se va sting°

www.dacoromanica.ro
id CURSU DE AROLIE(LOGIA

curéndfl de pe piaça de Brandenburg, dar Berlinu-

lul TI va remane puliré onárea de a fi adunatit
In sinul s611 §i de a fi stimulatil pe corifeil sciin-
tel §i al artelor din alil xrxie secold !
Ca istoria a culturel pop6relor din trecuttl, adica
ea expunere a credintelor, arymintelor li mora-
vurilor vechimel, archeelogia este dar sorti-gemena
eu istoria pragmatica Oil politica. Cata da stárpa
,i-i de puçina attragettire este in§iruirea &Holmio-
gica a evenimentelor de Stata cari s'e! petrecuta In
palatele regilor) séil pe forul popularg, séa chTar
§i pe campiI de battalia, dtica ttite acole Imprejn-
rail ni se presenta uumai In liniamente aspre i
necolorate, déca mi ni se arata nicl ideile, niel
simtimintele, niel applecarile cari mi§cati pe acto-
ril lor, niel macar aspectul sceneI in care ele s'ail
petreeuta!
Ca o tulpina uscata, cu lért6sele'l mime r6s-
chirate li inegrite, ni se Infil0Oza istoria faptelor
politice ale unut poporil anticti, de cate orT notitt-
nile adunate prin cercetarile multiple i variate ale
archeologiel, n'O venitil sil, impodobáscit bOtranul
trunclgu Cu fragedo lastare, Cu frunli§il verde i
luclosil, cu florl vil i parfuntate, en ptime rumene
§i gusttise, ba chlar §i cu acea pecingene rotpttire,
Cu acelit vsett parazittl care intr'o çli a capnatil
uscarea i putre4irea mhdrului copaclu.
Iertati-m, domnilor, (lúa, insistandil asupra a-

www.dacoromanica.ro
 iNTEIA tECTIUNK 17

cestel compararT imprumutate din regnul vegetale ,

volu adlogi ca rolul arcbeologuluT este, pe cand
istoricul cata a radica cu anevointa de la pamêntil
truncbTul sterpg §i surpatg , rolul arcbeologuluT
este de a cullege imprejuru'l cu o pietósit ingrijire,
t6te frunsple cele ve§tede , tóte florile cele ofilite ,
t6te p6mele cele svAntate i prin nimerita lor a-
lipire la vechla tulpinas redea copacTului viéta §i
vértute , foilor umbra i verdéta , fiorilor coloritg
§i mirosg , pómelor mustg §i dulata inteung cu-
vêntg s reproducit ca printeung farmecti maple-
ticil via imagine a splendórel primitive !
SI nu m6 invinovatitT, domnilor,, ca in entbu-
siasmul meg pentru sciiuta pe care voiescg a v6
face sit o TubitT ca §i mine, eg dag archeologieT
mal inultti de catg ce este alit el. Locul ce i se
cade ca sciinta indeplinit6re a istorieT este acela
pe care 'lit occupa Binele i mal cu séma Frumo-
sul pe ltingLt Adevértl. §i 6re nu este Frunzosul
celg mat ginga01, celil mal adimenitoril instinctti
aid natureT omenescl 7 l'Orit dinsul seceta i r6c6la
domnescg in suffietil, inima batte mal rarg, mintea
nu mal simte av8nturl gener6se, nu se mal rapede
in pornirl fecunde.
Ca studig alu desvoltarel treptate a acestuT no-
bile 0 spornicg instinctg, ca istoria a bellelor-arte
din timpil trecutT , archeologia nu meritit dar mal
puOng, attentiune de-cata ca sciinta ajutat6re §i
2

www.dacoromanica.ro
18 DIIRSD DR ARCREOLODIA.

complinit6re a istoriel pragmatice. Ea, sub acesta

noti aspecta, de06ptit in sufflete o fecunda admira-
tiune pentru peffectiunea formelor i a ideilor §i
asta-fela malta, nobiléza , pad §i mima §i cu-
betul
o. omenirel.
Punktda acela§1 preta la ambele fey ale sciintel
archeologice , Intl prop= a le tine peecata se va
puté mal multa in parallela, in tota decursul stu-
dielor ce volt' avé on6re sa expuna §i 0, desyolta
de pre acésta cathedra.
Se envine ans6, creda, mal nainte de tóte ca sit
cata a despica §i a enumera dinainté d,oetre cela
puOna principalile oblecte de cari se occupa archeo-
logia in fia-care din ambele el ramure.
3I6 tenia fórte ca are sa y6 cam obosésca no-
menclatura de oblecte ce sant obligati a In0ra, peu-
tru a face inventariul,s6a tabla de materiele coprinse
In sciinta de care ayemti a ne occupa. Dar n'amti
ce face! Addu.ceti-YO, IT6 roga, aminte ca aci san-
tenia la scóla 0 ca, pe orl ce tr6pta, dascalul nu
se póte lepada de meseria luI , meseria care il im-
pune curata datorinta de a se seryi at regule preci-
se 0 rigide , ca clasificatiunl methodice 0 correcte,
de a nu se r6sfilta catu§I de puOna in yesele
sfi capricióse ratacirT, in colindari fantastice prin
dominiul inchipuirel.
Sit fitutt dar systematicl, domnilor, cum se envine
In sc6lit q,i, incepOnda cu materiele asupra carom stint

www.dacoromanica.ro
 ANTEIA LECTIUNS 19

indreptate studiele ethice Mil morall ale archeolo-

gieT, sit le impOrtima mal nainte de bite in patru
categorii generall, avendO rapportO : una, la Dei-
tate; a doua, la Stati i; a trela, la Societate tli cea
din urmit, la Familia' §i la Individii. Sub aceste
patru manifestári s'ail exercitattl in tottl timpulit
facultItile morali ale omenirei.
Notiunile ce se attingO de- l2eitate sea de reli-
giune sOnt de duo specil : mal Antelu, cunuoscinta
qeilor de orl-ce treptti, §i a attributelor lor, care
pentru popórele pitgane se chiamti Mythologia , a-
dicl descrierea mythelor s6ii a fabulelor religióse ;
apol, descrierea cultuluï- religiosd atattl intru cela
ce privesce sacerdolii ség preotimea de ori ce felO
cata §i practica religi6s6 séd ritul ecclesiasticii,
ceremoniele, sacrificiele §i ori ce alte acte privitóre
la adoratiunea divinitittel. Pe lfingtt aceste se mal
adaoge li diversele superstitjuni séti eresuri, cari
In totO-d'auna ail legAturl mal multil s6O mal pu-
QinO directe ca vre unul din cultele existenti sát
disp Ar ute.
Trecendü la faptele atting6t6re de Statil, archeo-
logia studi6z1 constituliunile, magistraturele civilI
§i politice, legiuirile , procederile li usurile judi-
ciari, in cari se coprindd §i pedepsele li in fine
modul do relatilnd diplomatice futre statele din
vechime. Unele din aceste anateril aO , mal allestt
pentra pop6rele ale ciiror legislatiunl s'ab pitstratO

www.dacoromanica.ro
20 CURRY DE ARCHEOLODIA

ca basea jurisprudentel n6stre moderno, ail, 4i-

cema , o intindere a§a de mare in-cata ele treca,
prin multiplicitatea theorielor §i applicatiunilor lor,
preste marginile archeologiel i constituIesca de sine
o ramura specia16 a studielor juridice de asta-41.
Negresita ca nimenT nu se ntéptil, a iny6ta In-
tr'unil cursa de archeologiit , t6te am6runte1e drep-
tulul romana. In cereal pura ala autichitatilor se
eoprinda numai acele principie de dreptil §i acele
usan l judiciarl cari ail avuttl o inriurire mal gene-
ral6 i mal caracteristica asupra constitutiunel Sta-
tuluI romana §i asupra yietel private a pop6relor
de sub juridictiunea
In dominiul cunnoscintelor asupra SocietateI s6a
mal bine asupra vietei socian a popórelor din ve-
chime, cercetarile archeologiel sfint multipli i ya-
riate. Ele se referre, mal antelu la imparlirea so-
cia26. a populatiunilor in clase séil caste, in treyte
séti rangurl §i studika insu§irile fil-carel specil de
6menl in parte precum §i relatiunile lor intre sine.
In acesta cerca de idel ele preste teta locul i 4n
tutti decursul secolilor, se isbesca de o gróznica
lepra socia16, de sdavayiul, pe care in timpil no-
stri chlar echitatea i demnitatea omenésca se yé-da
ancO nevoite sil le combatta pe alocuré.
Consideranda apol impartirea societiltilor din
punctul de yedere al O activitatel sale industrian ,
archeologia se occupa de diversele niesern §i profe-

www.dacoromanica.ro
 ANTELA. LECTL1JNE 21

siuni, de organisarea lor special i de practicele

lor ; printre acest6 agricultura tine faril induol611
In cele mal multe pgrtl, una loca de frunte ; dar
ades6 negocza II§tá, de o potrivit §i deschide una
orizonte Intinsa pentru cercetArT asupra cOor de
communicatiune §i asupra modurilor de schimba
practicate de pe vreml. Studiul econo»riei sociali la
differite epoce ale culturel omenesd, este neapgrata
unul din cele mal interesanti i mal folositare pen-
tru constatarea mersulul proptt§itora séa retrograda
ala omenirel.
Inteinsul se coprinda t6te notiunile , a§a de
multa instructive din punctele de vedere alti isto-
riel §i ala filosoftei, asupra averel poparelor la dif-
ferite epoce ale desvoltgrel lor, precum : cercetarea
cadastruka, s6i1 pretuirea ptimanturilor, Intocmirea
financiar i regularea impositelor catre stata ,
timea §i valdrea feluritelor materie de productiune
industriala, diversele schimburi stabilite intre tan
mal multa séa mal mina depitrtate i, tota ca re-
lativl mal allesa la trebuintele commerciuluT, plu-
tirea pe riurl §i pe mare, care chlamili attentiu-
nea archeologuluT asupra apparatelor i asupra usu-
rilor adoptate atdtil In navigatbiunea commerciale
cata i In marinele de resboN.
Total daraverile commerciall traga dupa sine §i
una alta studia, care mitrturisima llns ct teta
de bine s'ara puté Inscrie i printre cele attino-

www.dacoromanica.ro
22 CURBU DE AllCgEOLOGIA.

tbre de investigatianile Garata sciintifice ; acesta

este studiul Metrologid Mica, ala sciiptel i ala
usurilor cari presida la systema, de greutatI i de
m6surl, Intrebuintata de ce popora, precum
la m(Tsurarea, timpulul adica la ailindare.
O materia de explorata Insemnata este i artea
militarg, care se presenta sub intreitul aspecta ala
mntocmire otirilor, alti disciplina ce domnea In-
tr'Insele i ala ta,cticet de pre care ele se cármulag
lu resb6le. La cate marT cestiunT istorice , la cdte
minunate prefaceri politice, studiul artelor
din vechime p6te singura s dea o solutiune!
IntorcOndu-ne privirile catre alte manifestarl mal
pacInic6 ale vietel sociall , vonya constata §i aci
una mare mamara de oblecte interesautl propuse la
cercetarile archeologulul. In capul lor, ni se cuvine
no, i asta-fela ara trebai sa procéda nu munal
scrutatoril vechimel , dar In00 totl legluitoril
diregatoril natiunilor moderno, ni se cuvine,
cela, sa inscrienuistudiul systemelor de instructiune
IntemeIate pe la differite popóre, cu t6ta, varietatea
lor de scéle, de exerciti ntellectual i trupesd lar
In urma scólel, se cade sa ne purtama attentiunea
§i asupra Intregel activitäri spiritualt, asupra tutu-
lor practkelor sciinUfice , litteraril i artistice. Cu
tota gravitatea lor acest6 ne vora mana fórte a-
des6 de sineg la cercetarea serbOrilor,, jocurilor
publice private, spectacolelor,, exercitbielor, ;harte

www.dacoromanica.ro
 ANTBIA LECTIUNE 23

nirilor e petrecerilor de ori-ce fela ; ad negreOttt

intra §i representatiunile theatrali §i danturile §i
musica , cu theoriele el pe cari lipsa de opere
existentl nu permitte a o numara, mal allesa In
timpiI anticl , printre productiunile esthetice séa
printre belle1e7arte ; aci intra §i bdile publice , §i
ospqele , O véndtorile; aci chlar §i distractiunile
multa mal rarl In timpil yechl de-cata Inteal
no§fri, cari le dati calldoriele de placere §i collec-
tiondrile de cal , de opere de artlf, precum §i de
curiositil de tota felul.
Déca, es§inda din viéta publica, intrama in cea
privata, adica In cercetarl asupra Familiel §.1 In-
dividulul , archeologia are a ne simule cari eral
relatiunile familiarl li usurile domestice la pop6rele
din trecnta, §i anime : Intru cata se Intindeail la
ele legaturile Intre pdrinty, §i copil, precum §i futre
differitele gradurl de rudenid ; cari eraa conditiunea
femeel, occupatiunile §.1 rolul el In societate; ce ca-
ractera ave& cdsdtoria; cum era priimita copillul la
nascerea sa, ce educatiune i se da mal allesa In viéta
domestica; cari eran usurile In relatiunile de amicid
futre cetatenl §i lara§1 care era positiunea stapanilor
fa a cu casnicii §i ca servitorii lor.
Ea anca trebuia sti se lémlésca, i la omul suf-
ferindd i sa cerceteze prin ce anume special4t1
i prin ce mij16ce ela '§I a cantata, de pro timpl,

vindecurea, In fine ochlul scrutatora §i indiscreta

www.dacoromanica.ro
24 OURSII DE ARCHEOLODIA.

ala archeologulul, care a urmarita pe oma de la

naseere prin tóte fasele vietel lul , trebui s stea
faça §i la césul durerosa ala more, ca s constate
§i sa Insemneze cu o piet6s1 scrupulositate ate
usurile funerarit
Apol , ludnda d'a róndul diyersele obicelurl ca-
snice ale omuluI, ela are 0, ne relateze despre
locuintele particular, gala despre casele din cetatI
eata i despre cele de pe la WA, , attingénda
despre dependintele, grdtlinele,liveVile, apele 0 chlar
animalele ce le inconjuraa ; mal are sit ne arate §i
portul séa invepzentarea i natarea differitelor
clase, vérste i sexe ; nu póte ulta nieT felul nutri-
mentelor i baturilor, niel timpul, niel modul pnin-
ospetelor, i cinelor.
lata, domnilor, seria variata de cereetarl prin care
archeologia 1§I Tea sareina de a completa studiul is-
toried ala civilisatiunilor din trecuta. E peste putinta
ca la unit evenimenta Ore-care de importan ta politica
sa nu se simtit necessitate de o elucidare, care nu
se póte capata de cata numal prin una séa mal
multe notiuiìl archeologice din vre-unul din ordinele
mal susa expuse.
Cine ya intellege, buna-6ra, desvoltarea istorica
a unul statil theoeratica, pen6 nu va eunnósce re-
ligiunea ce l'a dominata
Revolutiunile republicelor din Athena §i din Roma
nu vora r6mané Ore euigme nedesciffrate pentru

www.dacoromanica.ro
 ANTEIL Lzentrtis 25

celd ce n'are niel o idea precisa despre constitu-

tiunile acelor staturi ?
Ce p6te allege din Intréga viéta Indiel celtt care
nu seia nimicti despre impartirea populatiunilor
indiene in caste ?
Ce suntO Fenich, pentru cine nu le a cercetatO
activitatea commercia16?
Cum are WO explice nescine Invingerile lul Ale-
xandra asupra Per01or §i ale Romauilor asupra
lumeT IntregT, déca nu va av6 cunnoscinta despre
Intocmirea i mi§carile falangel macedonice 0 ale
legiunilor romane ?
Cum In fine o sa pricepa pe autoril clasicl,
pe poetil lyricl , pe dramaticT, pe oratorT §i pe isto-
acela care nicl el btinuia despre serbitrile lit-
teraril ale anticel Ellade, despre ordinea spectacolelor
el theatralT, despre usurile Agoralel §i ale Forului,
despre traTul popórelor §i alit Omenilor cari s'att
aratatd pe scena politia?
Nu Incape InduoTéla, domnilor studiul istoriel nu
póte fi deplintt §i folositortt de-catal atunel numal
and i se da bite acele desvoltarT pe cari archeo-
logia le presenta, occupandu-se cu ethica popu1ar6,
elucidandfl tóte materiele privitOre la religiunea, la
statul , la viéta pub1ic i privata a natiunilor din
vechime. Ornata i illustrata cu colorile vil i va-
riate ale studiulul antichitatilor , istoria pare In
totO-d'a-una mal attragaóre i mal placuta; usttt-
fall, ea este pururé i mal veridia,

www.dacoromanica.ro
26 CIIIIBLI DE ARCHEOLOGIA

P8n6 acum , domnilor, v'ainn presentatn nomen-

clatura une pIrtl numal din materialele sciintel
archeologice. linl raillne cea-l-altit jumnate, adicn
partea pe care mini numit'o estheticit, parte In care
ea se occupg, de industril 0 arte.
Trebuin 02 v6 cern o noun dosit de Aldan ca
sn a§ternti dinainté Vstre , acea list& de obIecte
cari 0 ele merlin a fi examinate ea attentiune de
cntre archeologn.
Aci categoriele stint ancn 0 mal numer6se; des-
picAndn materia 0 nu pa) fórte , totn ainn allesn
4ece specil de monumente cari se pottl studia i
s'an studiatn osebite unele de altele.
Tóte aceste oblecte ns6, pe cari avemn &cum
a le inventoria, observatI bine domnilor, cn nu mal
glut idel abstracto, credinte, conventiunl, usurl §i
datine de ordine intellectual6 sén moral& De aci
Inainte nu main a ne occupa de-alit at oblecte
reall, cari se pottl pipai , earl an forme s6i1 pia-
stice sén grafice 0 astn-feln cadn d'a dreptul sub
shntul vederel, oblecte lucrate de mfina omulul s6d
spre a 'I servi pentru unn usn 6re-care , Mil ca
productiunl ale unel inspirnrl artistice, odóre Judi-
nate instinctuluI esthetictl ald omenirel.
Ele, In mare parte, se rOndulescn pe treptele
Inalte ale benelor-arte; dar snnt §i multe cari n'an
alte drepturl de-catil ale unor simple producto in-
dustrial Numal studiindu-le de aprópe i In parte

www.dacoromanica.ro
 ANTETA LEOTIEINS 27

se p6te Insemna fia-carula rangul ce i se cuvine.

De o cain data nu putemil lace alta de-catil a le
grupa, f5rti, distinctiune de valóre esthetica, in 4ece
categorif osebite.
In prima categoria vomil pune cladirile Mil-edi-
ficiile de toW felul Initltate de mana de °ma, cu
orl-ce materiabl, fi a pamOntil séti 'Ara , fia, metalla
s611 lemnil, precum 0 pe acele cari In locti de a
fi radicate d'asupra soluluT stint din contra sapate
In stand oft In pescerf , s611 chTar 0 gcobite pe
sub painOnta. Acest6 se numescil We , lucrart
do Architeetura , orl-care aril fi gradul lor de
imperfectiune 0 se Impartil In cladirl religióse,
(temple, bisericT, monastirl 0 altare); cladiri de a-
parare strategica prectun cetatI, castelle, turnurT,
portT, zidurf 0 vallurT de Imprejmuire, castre 0 In-
tariturl; palate destinate suveranilor 0 pretorie pen-
tnt. autoritatile statuluT ; edificil publice de cultura,
de petrecerl, de salubritate 0 de utilitate publica
precum scóle , bibliothece, musee, theatre, circurf,
ippodromurT, casarme, thesaure, ospicil, MT , Inchi-
sorT, podan, apeduce, cal de communicatiune, porturT;
monumente commemorative precum arcurl triumfall,
columne 0 piramide; locuinte private §i in fine mo-
numente funerarif. Semnul lor distinctivil este immo-
bilitatea pe care le o asigura 0 proportiunile 0
greutatea 0 soliditatea lor, cu cari ades6 Cigar 0
timpul s'a luptatil In zadara.

www.dacoromanica.ro
28 CUREICI DE d RCHEOLOGIL

Sculpturele constitua a doua categoria; ele se

faca mal cu MIMI, de pétra, dar s'a intrebuintata
pentru dinsele §i lemnul, §i metallurile ordinaril
§i alto materil mal multa séa mal puOna preti6se
prawn cornul, filde§ul, ba cigar argintul §i aurul.
Artea sculptureT 'Arta, in vocabulariul archeologica,
§i numere ellinesca de Glyptica , de la 7Xúrtv,
a sap, a scobi , iar sapatura séa mal bine cise-
larea pe metalla turnata, de mal naiute In forma,
pe care Latinit o numiat Goelatura , se chiama §i
Toreutial, de la Topeúttv, ellinesce a scobi cu dal-
tita. Operile de sculptura sibt mal cu sémit : sta-
tuele, isolate Mil impreunate in grape, busturile,
séa truncliTurl de statue §i relievurile séil mal bine
anaglyfele , cari siint sapaturl pe cari artistul nu
le a desprinsa ea totul de pe suprafaça in care
ad fosta lucrate; acesté stint alto- stia baso-relievuri
de pre proeminenta mat multa sd mal puçina ap-
parente a sublectelor sapate. Pe MO sculptura,
se ovine 0, adaogima i Gramm, care consta In-
ir'o sitpatura, fina §i 46ra pe 'Ara, pe lemna séa
pe metalla, ce se executa fOra de a se produce vre
una relieva plastid, ci numal o imagine grafica,
unit desemua.
Trec8nda la principala din artele grafice, averaa
acum ca o unit categoria, Pictura ce uneorl se
presenta sub forma, de ornamentare colorata a su-
prafeplor architectonice séii a modelaturilor sculp-

www.dacoromanica.ro
 ANTE1A LECTIUNE 29

tunal; in asemené casurl ea priimesce numirile de

pictura parietala §i de Polychromid , mal allesa
edad serva ca decoratiune multicolor 6 pe exterioruI
monmnentelor architectonice. Alte orl, i acésta
este aspectul el cele mal considerata , pictura
constitue oblecte de arta de sine0 statatére, Mica
tabelle lucrate cu colorI pe lemnil, pe metallii, pe
sticht, pe chartia , pe pelle séa pe panza. De la
nuntirea ellinéscit a tabellelor, nívotne;, s'a formata
cualificatiunea de pinacothecd ce se da edificiilor sétsi
sallelor cari sant exclusiva destinate spre a en-
tine collectima de tabelle picturall.
Un pasa mal departe gassima , in clasificatiui
nea néstrit) Mosaicele , cari nu sant alta ceva de
cata picturI in cari, nu pennelul mulata in colorl
produce imaginile grafice, ci a§e4area armonica §i
alipirea mitiestrita a unor micl particelle solide de
potro, de sticle séa de smalturI colorate.
Analogia de materii no indémnit a allitura totil
In acésta categoria, Mata oblectele lucrate Cu Smal-
turi adica imaginile grafice produse prin a§terne-
rea de materil colorate i consolidate, cata §i pro-
ductele plastice de orl-ce forma, luerate cu Sacia,
uniforma séa multicolora, cari téte se presenta la
studiul archeologulul.
Reveninda in cercul curata ala artelor plastice,
catl sit ne oprima asupra categoriel Petrelor gra-
vate, unele scobite i altele In relieva; aceste din

www.dacoromanica.ro
80 ccasu DE AacnEoLodie

firma porttl numele de Carnee, Tar cele-l-alto se

chlamit Intaglie, de pre clued euvinte imprumutate
din limba italianii. Aceste monumente, in genere
de miel proportiunt i carora la not in terna li se
(lit /Runde usuale de Antice all, trebuil sit o
marturisimtl, in ochil anticarilor, unii pretil mal
mare de WA in al archeologilor ; cu bite aceste,
multe petre gravate stint oblecte de alto' de o rara
perfectiune, multe presenta chipurI interesantl de
barb* illustri séil reproductiunl de pre monu-
mente celebri in antichitate séd nume inscrise
de arti§ti falmo0. &nit apol §i petre gravate cari
att importanta pentru cultele antice , pentru usurile
§i costumele differitelor popére. Ele se presentlt sub
diverse forme; la natiunile oriental!, la Babylonenl
§i in Egypetil se gasesett petre gravate In 'forme
de gindacI (scarabee), de conurl, de sulurT, de cy-
lindre ; ale Ellenilor §i Latinilor erati mal adosé
destinate spre a ern innele §i de acela, rainura
anticaria caro se occupa cu dinsele se numesce
Dactylografid, de la 860(TuX04, degettl ; altele serveaa
ca sigillie §i astti-fehl ele intra in specialitatea
archeograllea numita Sigillografia séü Sfilagisticii, de
pre termenul ellinesett ?pa*, sigifluil, specialitate
In care se prenum6ra anc6 §.1 sigilliele de metalhl,
de did ,O de orl ce alb', materia.
Ca a ésea categoria de antichitatl din ordinea
esthetica, S 110 fia lertatti a Inregistra oblectele de

www.dacoromanica.ro
 A NTEIA IACTI UNg 31

luta séti Ceramica , de la npat.z.k , lutaria ; ad intra

statuele , anaglyfele §i ornamentele de orl ce fela
luerate ca huma li painènta arsa , dar mal ca séma
distingemil in acésta categoriii , vasele de orT ce
forma, de orT ce col6re §i de orl ce ornamentare.
Studiul lor,, api de insemnatti din causa multiplici-
tatei §i a varietatot de vase de lata antic.e, din causa
sublectelor ades6 zugravite i uneori modelate ce le
acoperP , porta numirea speciaki de A.ngeiologid , de
la ecyydov, vasil , 011a.
§i mal important6 das6 de-cata categoria Cera-
micel, este acela a monetelor §i medallielor, Nu»zis-
matica (de la v6v.coli2 moneta), care pentru geogra-
fig vechia, pentru istoria trecntuluT, pentru credia-
tele religióse , pentra cunnoscinta monumentelor,
pentru iconografia personnagielor illustri , este t'ara
induoiéla cea mal pretiósa din ramurele archeolo-
giel. Multimea de monete, de medallie §i de feluriti
banT §i banuti, do aura , de argintil , de bronza , de
mama §i alar de plumbil , ce s'ati descoperita §i
se descopert Anca pe bita 4ioa, varietatea infinita
a senmelor ce ele porta stampate pe sine, caracte-
rele de precisiune a celor mal multe din ele, in
fine studiul Mancad la care ail fosta suppuse,
Une acest6 constitua Numismaticei una loca de ca-
petenia printre sciintele cu cari se 'Oda istoria.
Dar tota pe ace1a0 trOptit, (164 nu li mal susa 1
pa§esce §i. Epigrafica, studiul inscriptiunilor M'Ate

www.dacoromanica.ro
32 CUR811 DE ARCELEOLOG1A.

pe pétra Oil pe table §i pe figure 6re-care de osa,

de lemna , de cera i de metalla. Niel o "ramura a
archeologiel n'a data una a§a bogata contingente
pentru cunnoscinta usurilor din vechitne; niel una
n'a pastrata ao multe referente attingetóre de culta,
de legislatiunT, de asna publice §i de relatiunl so-
ciall §i affectu6se, nicl una n'a inlesnita a§a de
multa restituirea faptelor istorice §i dobendirea no-
tiunilor limbistice i litteraril , mal allesa in pri-
vinta pop6relor cari ati adoptata taTnicele lor in-
scriptiunl , ieroglyfe li cuneiforme, ea ornamenta
principale ala architectureT lor.
Pentru elucidarea auticelor litteraturT li pentru
desciffrarea documentelor scrise de tota felul, cunno-
scinta Paleografiel, adica, a vechilor modurl de scriere
pe pergamenta , pe papyra §i pe chartia, este de
neaparata necesitate. Monumentele acesteT categoril
ne arata formele variate ale caracterelor, , abrevia-
tiunile de cuvinte §i. lmpletirile stranil de littere
ce se usitaa In scris6re, mal nainte de descoperi-
rea typaruluT, Tar la noT, chlar gi mal pene de
una41. Cu Paleografia se lega de o parte, istoria
fórte interesante a Typarulul , inventiune admira-
hile care In patru sute de annl, a datil culturel
una alienta de generalisatiune pene atuncl necun-
noseuta; lar pe de alta parte, Paleografia ig da
mana en Diplomatica, care nu se occupa de forma
externe a litterelor,, ci de continutul actelor offi-

www.dacoromanica.ro
 ANT1SA LIZTILINE

ciall, serse de mama In vechitne, pedal a tracta

despre affacea publice i private.
Inchiitiemd acésta lunga In0ruire de materie ar-
cheografice prin categoria complexl a Instrumen-
telor §i Uneltelor. Ac incape : mobiliarul casnicd
publicd, religiosti §i civile; uneltele de usd do-
mesnicd 0 de meseril; instrumentele artelor §i ale
industrielor; apparatele de cantar¡re §i de m6surare;
ve§mintele §i incalçamintele ; stoffele, cusittmile
-testuril d orl ce felti ; orna,mentele portative
§i giuvellek ; armele §i apparatele de r6sbolu séd
de lupta; vehiculele ség trasurile d drumd §i va-
sele de plutire, precmn i orl-ce alte oblecte cari
nu'§I ard g1si locul in cele nuo6 categoril mal la-
.muri,ttt specificate pOn6 aci. Huse& de antichitittI
contind feluritni de asemené mauntale earl niel
ele nu stint Ora de folosd and se_ potti ex-
plica de pre date sigure §i fdrit extravaganta,
de Ore co i ele contribuIescd atunel a da o ing
Wind, cunnoscinta despre viéta din trecutd 0 de-
spre gradul de culturit ale tleosebitelor epoce §i ale
diverselar popére.
Dar avid ajunsd in -sfOr0til , domnilor,, la ter-
menul finale al d nomenclaturel néstre. ABA pre-
firatil dinainté dvPstre .schl cum sa
i nu
multumescd pentru rabdarea ell care m'atl ascul-
tatd, prefirattl, Qictl, t6te ramurele archeo-
atatd in cela-ce privesce notitmile ethice,
3

www.dacoromanica.ro
34 MIRY DB ABCHBOLOOIA

cata §i monumentele plastice §i grafice en a citror

elucidare ea se occupit.
Ri5mane numal sit ne Intrebitma ce avema acum
sil, facema ca atta materiala gramadita colé, din-
ainté mIstril, ? Ca sit Incepema, de pe cum aveiral
de gilndil, una studia mal anAnuntita i mal pre-
cisil ma faptelor §i aid oblectelor pe cari péna acum
le ama Onduitil in categoril §i sped!, trebuil sit
decidema umi moda de procedere prin caro sit Mini
feritl de confusiune in mijlocul acestuI dedalil de
mine i de eresurl, de franturl §i de datinef in
care ne ama afundata.
Cum avemil dar sa facemil ?
NM voma cerceta in ce feld pena acum sift
tractata materia a§a, de variatit a archeologiel, ve-
demil cif, -nil ail adoptatil methodul analgticii, adicit
ail descrisa pe rônda fia-care categoria de traditiunl
§i de monumente, Nit ca sit Vila sémil, nicI de tin-
pul , niel de locul In cori ele aa avuta ronda pe
lame. Altil ail Imbraqi§atil systema chronologial i
aa iniratil faptele archeologice de pré ordinea in
care timpul le a data nascere; altil iar ail preferitil
methcKlul. geograficii i s'ati marginita a clasifica
datine §i monumente de pre t6rrile in cari ele s'ail
ivita ; in fine ail fosta §i unil cari n'aa gasita altil
mijloca mal practica de-catil acela de a infaçi§a,
notiunile archeo.logice sub forma lexicograficii a unor
dictionnaril de antiehitiltl.

www.dacoromanica.ro
 ANTRIA LECTIUNE 35

Cata despre nol se intellege cit nu putemil adopta

In prelegerile ce ne propunemil a tine, §irul alfa-
beticil, care ans6 este Ira Induoi6la celti mal inle-
snitera pentru cercetarile grabnice ale cabinetuluT,
Apol, de ama tirilla ordinea categorielor pe cari le
amil enunciatil adineurT, pentru ca de la luce-
puta sa ingradimil bine coprinsul archeologiel,
mCi temü ca, sarilla mema diutr'e térra intealta
§i de la o epoca la alta, vomil allege puOnil fo-
losil pentru scopul supremil care l'ama Insemnatn
sciintel, acela de a determina In moda precisil,
caracterul ethicil §i estheticii alti differitelor culturT
nationalT din trecutil. Apol iar, totil cam la astn-
tela de confusiune ne ara adduce §i adoptarea ex-
clusiva a methodultil chronologicil , de pre carele
amil fi nevoitl sit amestecamtt pe totil minutul §i
popórele §i speciile.
Ne vomil decide dar, domnilor,, §i cre4it 01,
a§a facenol cum e mal bine, ne vela decide a
urmari cultura din poportt In poporil, de pe r6ndul
secolilor In cari ele se presenta i la fia-care din
ele, roma cerceta cari din materiele arcbeologice
ce ni sunt acuna, t6te cunnoscute, ail luattt des-
voltarl mal caracteristice §i mal importantl.
Timpul ce ne este Tertatil sall consacramtt fia-
caril culturl nationall, In rapidele studitl ce se en-
vine unul cursa marginitil in nume'rul annilor scolarl
al Facultatel , niel el póte da acum pasil a tirilla
intealtil modil.

www.dacoromanica.ro
36 CIIRSTI DE MICHEJLOGIA.

Ne -voind sili dar a Schita in imaginl scurte

dar pre-ciltil BO Ira puté mal substantiali, elemen-
tele de cultura moral6 i artistica ale pop6relor
antichitatel. MaI nainte ans6 de a ne opri in fao
vre-unei mame natiunl, vomil arunca o rapide
aire asupra acelel viete primordiall a omenirel, pe
care ad scos'o de curAndd de sub pamêntd ageril
descoperitori al ramurel celel mal moderne din sal-
ta antichitittilor, fundatorii archeologiel preistorice.
De pre acele propylee ale archeologiel T011lti privi
semintia omenésca incerctindu'g pentru prima drit
ingeniositatea §i indemanarea prin trudnica con-
fectionnare a unelteior de pétra §i de osa, pe cari
exploratorii acum le cullegti de prin t6rramur1 geo-
logice ce s'ad socotitd multd tiinptl anteriorl
creatinnei omuluT.
Litsandu-ne apoI la valle, in locurl din ce in ce
mal puQind s6lbatice, vomd cutriera anticul Oriente,
India cu ramificatiuni trans-oceanice
din Amerita , Egyptul , Assyria lí Persia, Asia-
inic i Palestina, Fenicia §i Cartaginea, intre-
bandil in t6te aceste tO'rrl despre unticele lor
ligiunl, legluirl i datine, despre Tem4itele Techilor
inonumente ale lor.
Cand o asemené treptat4 colindare ne va adduce
pend in Grecia, atuncl v vold cere ca st ne
ceva mal indelungd pe acole t(Irmurl predilecte ale
filosofiel, ale poesieT §i ale bellelor-arte , pentru

www.dacoromanica.ro
 ANTELA LECTIUNE 37

ca de acolo sil, trecema apol in Italia, unde tradi-

tiunT iamintirT stritinomsel ne vora face fari1§1
mancilla mal ca stitruinttt.
Póte ctt va trece termend intrunirilor n6stre de
duoT anul mal nainte ca sil fi pututa es§i din cata-
embole primilor cre§tinT; dar (leca cmn-va sórtea
destintt acestel cathedre o viétil mal durabibl, apoi
in periodul finale ala cursului, voma puté sii cita-
d/di treptata, prin intinderea secolilor de mijlocil,
cari aft fosta elemeutele garbovite ale traTulul
ale artelor din imperinl byzantina ce aa sciutil sit
facit In acelqa cerca de activitate Arabil, acei
inipetuolt cotropitori cari inteo reslittita
ea anule i cu cultura lor de la marea Indica,
Oceanul cuin att incoltita i s'aft
desvoltatil in Europa nordicil §i apusantt viéta feo-
dala §i artele gothice , §i cum in fine tata cam
p'Acolo , a resttrita in 4iorile lumel moderno sórele
stralucitoril ala Rennasceren
Dupë o clt116toriit aa lungit i variatt prin
prin rttstavurile In cari s'aa semnalatil
genial i activitatea omenirei intregi, ce repaosti
mal plitcuttl §i mai intilritora put6-vomil afia , de-
cata cercetInda in jurul nostru cu o pietósil sol-
licitudine acea scumpil mo§tenire de vecht datine
de veda monumente pe care no aft lilsat'o strilbunii
no§tri, pe pin6ntul multa-inbita ala Patria?
Dar baga, cam tala, de sémtt, domnilor, clt pe

www.dacoromanica.ro
38 CURSE DE ARCIIEOLOGIÀ

cand ea im.l preamblu privirile asupra unul viitoril

depiirtata i nesiguril, ora trece §i cu dinsa rabda-
rea bistre se sleesce. Na mi se envine a abusa
mal multil de dinsa, permitetrinl numaI a va vesti,
sfér§indil, ca mal nainte de a incepe colindarea n6-
stra areheologica prin timpiI preistoricI §i pe t6r-
mulle orientall, ma voln cerca in viit6rele intrunirT,
a vil face cunnosentl pe callausil cari mil vora In-
drepta In merma mea, va volt" arata cine ail fosta
intemeletorif sciintel archeologice, §i apol , dup6 ce
volt' fi rememoratil pe toty 6menil de genia §i de
menta ale caror viete li lucrar constitulesca
istoria sciinteI archeologice, en gima milita §i ru-
gatoril voiu adresa fia-cartiTa din el pe rôndil, o pa-
rafrasa a versurilof cu cari divinul poeta ala Italiel
IntAmpina pe maiestrul san Virgiliil, d'id en dinsul
e sa pornésea pe callea cea multa spin6sa
dO tu che mi guidi,
Guarda la mia virtù, s'ella e possente,
Prima che all' alto passo tu mi fidio)

Astil-fela voln 4iee §i ea catre fia-care din cal-

lOusele mele In areheologia

O tu ce'ini arAy callea,

Avé-voIu 61 putero
S6 te urmen pre tine
In mersul t'O semetil?

www.dacoromanica.ro
 A DOUA LECTIUNE

Rhpunsa la o imputare Istoria A rcheologieT. Ynteinsa dcosobiind truT periodo

Ala litigia', liennascecta ti Epoca moderna. Spiritù numitchoril la popo-
rulo antico din Oriento. llenii i Latina nu mima a all avutti anticarT
speciali§tr, dar totT scriitoriT lor siint pentrn noT pretids° isvore archeolo-
gice ImpIrtirea lor in pairo. categoriT : PeriegetT, Scriltorl technicT, E-
ruditT i Sofi§tT.Erodote. Nmormentarile regilor scythT. LogografiT, At-
thi4ii ti MystagogiT. Politnoml. DicYnlCorcyreT.InscriptionY antico en de-
visurT de clNdirT. Descriorea ElladoT de Pattsanias. Jouolo Olympicti ala
inl Fidias. ArtittT scriitorT.N. T. Varrono. Tractatul el% Antiquitates
retuve'. Cartea despre architecturl a lid Vttruall. Muntel° Athos Ri archi-
tectul Dinocrates. AmintirT de archeologiti preistoricil in Athena, in Roma
si la noT.

DOMNILOR,

Mi s'a imputatti prin publicitate, cum ct ama

venit4 dinainté (bistre spre a face Archeologid de
pe salté,, pe cand altil , sufflecanduy manicele
scormones4 cu sudorT t6rrana §i fritmentil amarnicil
pulberea ca sc6tit din ele oblecte de art6 an-
si t

tice §i stt le arate cu l'ala pe etaglerele din ca-

binetele lor; s'a 4isti elt in lectiunea de deschi_
dere a acestul curst a0 fi fiteutil <o dyatribit

www.dacoromanica.ro
40 CDRI3II Da AILCUEOLOGIA.

«contra anticarilor eollectionarilor, descoperitorilor

«de anfichitittl, diregiltorilor de skillful §i
«urinare i in contra Museelor.»
Dorinda a restabili faptele de pro cum glut, da-
ti-inT voi a repeti cela ce se vede ell unil n'ail
aqitil bine din glasul mea, emofionnatu p6te la
prima n6strit intrunire §i de óre-ce nediblicia mea
ea oratora in a scrie cola ce amil a va
silesce
spline , profith de acéstg slIthiclune a mea spre
a reciti intoonal rOndurile In cari mal de-unitql
in'amil cereata ít stabili distinctiunea intre archeo-
loy §i anticari (1)
Acosté le amil gisil eti mal deunligl. Dar décli,
este necesaria s adducil infimei mele opiniunT spri-
jinul unel autoritall de primul rangil , volu tra-
duce definitiunile illustrulul Charles Lenorinant sub
direetinnea earn% desvoltata, In timpa de
treT-del §i duol de annl , cele mal de frunte col-
lectiunI de antiditlltl ale Parisulul. Marele ar-
elieologil Charles Lenormant carele, IAA la 1859 a
fosta totil d-odat i unul din col mal dibacl an-
ticarI al seeolulul, se exprima inteasta-felil : (2)
Aci recititti cele spnse spre a caracterisa differenta intre
ardzeologil §i anticarti, in lectinnea finteIa, de la cnvintele 4Déca
ea se sr'v i profita (pag. 6), 00 la frasea care se termina
cu : da pre notimif. sciintfice i rationnate., (p. 8).
Charles Lenor»zant. Beaux-Arts et Voyages. Paris , 186l
vol. I. p. 430, undo se afla reprodusti unii articola intitulatil L'ar-
chéologie, son objet et ses conditions, care s'a publicatil mai intgu
In Encyclopédie du six-e siècle.»

www.dacoromanica.ro
 A DOCIA _LECTIVNE 41

«In Ilioa de astadl artheologa se chlatna acela cardfa

odiniara i s'ara fi data numele de anticaril, daca cura-
va adiara' de odinióra, ara fi sciuta tota cel-ce scia
adevaratil: archeologf de astacg. Ambele cuvinte de an-
ticarti §i de archeologa sant anca intrebuintate cam de
p potriva, alisa cu óre-care delicata nuanta in intellesul
lor. .Anticara este mal muitti acela care aduna monu-
mentele autichitateI de-catil acola care le pricepe; una
anticara p6te ava gusta, tacta §i obidnuinta , fara de
niel' o eruditiune : d. Durand buna-6ra, cela bine cim-
noscutti prin avutele i frum6sele collectimif ce î for-
mase, era negre§itt una anticaril , farit de a aya cela
maY mica drepta la titlul de archeologa Nté
explica : spre a se radica cine-va palié la sciinta arcbeo-
logid nu este de ajunsa ca sa adune °bledo de arta
antica sa le clasifico prin musee , s cerco a le studia
attributele §i chiar sa cate a le explica prin publica-
titmï. Cand acelnia lipsesca elementele sciintifice de
iT
comparatiune §i principieIe de critica, cand acela e bi-
te° nesciinta absoluta despre basele istorid artelor, ,
ori care- studia ala sila va fi infructuosa, oil care ex-
plicatiune va fi nesigura, oil care lucrare a lui va ro-
mana faya de folosá pentru sciinta.
<data din ce causa , liwarY enorme asupra anticbitati-
lor pututa face in secoliI trecuti , fara, ca prin ele,
adevarata sciinta a archeologieT sa fi fosta anca intemeTa-
til. Acasta on6re revine tata timpilor

Aceste cuvinte adunate din scrierile unta frun-

ta§a ala sciintel , ne puna pe calina ce ne o In-
m'Insola pentru intrunirea nóstrit de astlklY.
Voiesca, domnilor,, In tritsurl pre-cfail se va

www.dacoromanica.ro
42 CUESIJ DE dECHEOLOGIA

puté maT rapigt, sa schiteza istoria archeologief

§i adica sa v6 presenta fasele diverse prin cari
atl trecuta studiele anticariT la momentul
1)6116

cand archeologia a Mata aspectul sub care imt

proputu mal apol a vi-.1 o infki§a.
OrT cata ans6 m'a0 sili s economisesca timpul
§i sa eruta obosirea attentiunel dv6stre , v6da de
mal nainte et volu avó multe nutne propril de in-
irattt , ctict in acésta istoria a opintirilor priu
cari omenirea s'a cercata a ajunge la cunnoscinta
trecutulut sû, fia-care fapta este legata cu una
nume de orna mal multa sétt mal puçina illustru.
Yeti recnunósce lu cursul studielor nóstre ca era-
ditit, anticaril i archeologil pe cari de la hice-
puta volt' sa v(31 presenta in reindul timpilor, ne
vora fi neincetatil povatuitorT, call6use §i patronl
In t6te cercetarile nóstre ulteri6ri.
Cata de multt vi s'ara paré aceTa pe cari
volu numi, credett ct 'mi ama impusa datoria
allege din istoria archeologiel numal pe acel 6-
ment cari, inteuna moda mal precisa, caracteriza
o epoca sétt o tendinta.
MaI nainte de t6te ama atiesa dintre autoril an-
tichitatel ellene §i latine, vre o catt-va din acela
pe cari archeologul trebuia rë'sfoTasca neince-
tata , ea nisce isvóre nesecate de fapte interesal*
Mata pentru cunnoscinta ethica cata §i pentru cea
artistica a pop6relor din trecuttl.

www.dacoromanica.ro
 A DOTJA LECTIIINE 43

Astql ne vomn mtirgini dar a face cunnoscinttt

din punctul de vedere curatn anticarin, cu unil
din bilrbatil cari, in societatea elleng i in cea
romanit an fostn representantil de capeteniit al
sciintel nóstre.
Dupn din01 voru ven, la rôndul lor,, eruditil
i anticaril Bennascerei, cari all de§teptatil sciinta
antichitAtel din lungul soninn in care a Mcutil in
secolul de mijlocil.
In fine, dug; trei , patru sute de annl de in-
cerctirI numeróse i diverse, yoga' vedc3 Injghte
Muda-se sciinta archeologiel din elemento aciculate
de secoll, dar actun mal antelu suppuse la o
criticil comparativa §i rationnatL
Astil-feln vomil face sil trificft desvoltarea isto-
lien, a sciinteI ce ne occupit prin cele trel stadil
ale el : Antichitatea, en poetil §i prosatoril cari
ail descrisn, purn §.1 simplu, datinele §i oblectele
de art6 ale timpilor vechI; Bennascerea, ea
totl anticaril i eruditil cari ca Mal mill ardóre
de-catn ordine i Otrundere, an dutatn priu 1.6-
mit§itele litteraril §i plastice ale antichitiltel, a-
mintirl ale trecutulul; §i in fine, Epoca modernd,
epocIt in care 6men1 ca cunnoscinte variate, cu
gustn incercatn §i en veden l intinse an intiltatn
archeologia la gradul de sciintit filosoficA , an in-
dreptatd ca tArig, pa§il el cntre principiile Binelui
i Frumosulut , al filcutti dinteinsa basea ethicel
sociall §i temelul estheticeI.

www.dacoromanica.ro
44 CURED DE AECHEOLOGIA

Acégt1 ochire proliminaritt asupra formilre

crescerel sciintel de care ne occuptmt, acestti stu-
diü indreptata asupra nascerel 0 in-
toemirel treptate a notiunilor archeologice nn va
fi, creln domuilor,, unti ce Orit de folost cticl
pe de o parte , vointi Inv6ta printeinsul a ne feri
de uringrile gre0te cari a tinutt In loca sciinta
atliti marl de mull, lar pe- de a4th parte , eln ne
va deprinfie en methúdele de critid, cu procederile
de analys6 0 de comparatiuue ce glut mal en
succesit intrebuintate pentru a ajunge la stabilirea
adevilrurilor archeologice.
ChIar de astr41 vomt put() pretui de ce mare
necessitate este pentru archeologi deplina cunno-
scintil atfitn a montunentelor plastice Wit 0 ace% a
scriitorilor anticl, spre a pune meren in presentit
pe unit en altele i dinteo miitii a lor controlare,
a deduce Olemente positive §i necontestabill pentra
istoria cultnrel timpilor anticT.
Vointi vedé totn-de-odattt de egg ajutoin no
guit datinele ce se eullegil cblar 0 din aeel au-
tort vechf, cari de sigurn nu an a§ternutn eugetele
§i seiinta ha- eu Ondul prameditatti de a tracta
materie artheologice, ci numal ail ser,ist eu ideile
timpulul pe cilnd .scria i in cercul de aetivitate
aln epocel lor.
Ad i se name intrebarea décit in soeietiltile vechl
ail existatn sé n uu 6menl eari st fag auum.e pro-

www.dacoromanica.ro
 A DtIOA LEC l'Hin: 45

fesiuue ck archeologl sésa cela puçin& de anticarl,

cari sity petréca timpul cercetftnda datinele i mo-
numentele vechI i sa se occupe a le imparta§i
contimporanilor i a le transmite posteritAtill
Déca, pentru a da una r6spansa la o asemené
cestiune ama consulta numal ideile , appleciirile
,

gusturile §i mal allesti 2naniele educatiunel n6stre

moderne, ama fi neaparatil condu§l a crede ca
duoihi oma nascuta pe lunie a trebuitil sá, fia an-
tema §i s'a preoccupata indata st pastreze , sa
admire, sa amintésca i sí commenteze ca mal
multa séti mal puçina isteclune ideile , faptele
operile antecesorelul s6a.
Inteadev6ra, a duoa generatiuue de rnuritorl
gitsita fOril induoléla pre pAmAntt , remil§ite de
la cea d'antau. Ea, (Mea cumva ara fi fosta
cata de spiritul viola i curiosa ala lumel civili-
sate, le ara fi privita negre§itt pe acelé ca lucra'
invechite, ca antichitiltl bune numal spre a'l aminti
despre trecuta. Dar in societatile primitive spiri-
tul pare a fi muta dispositiunI mal domede , mal
lenóse, mal stilruitke; mintea concepea mal ca a-
nevointa, ideile veneaa grea, inceta; ele se thrrati,
nu sburail §i indata ce ajungeati a d'Ata o forma
Ore-care, ele nu se maI transformaa ca inlesnire;
activitatea era restrinsa in cercurl mitrginite. Copil-
lul nu scia §i nu teca mal multa de-cata cela ce
invëtase de la pilrintl; traditiunea era lege. Ima-

www.dacoromanica.ro
4d CURSU DE ARCHEOLOGIA

ginatiunea r6manea stationnarit ; artea sta pe loca

§i asta-fela nimica nu se invechia, In ochA genera-
tiunilor omenescl.
Acesta spectacoltt ni'la presentit fu genere ve-
chile societatf orientalf, cari para a fi intrebnintatil
mil do annT spre a doVendi culturl pe cari seco-
Hl le tineail intepenite In loca tota acelea0 i
pe cari numal catastrofe gigantice le cufundail In
peire , f6rA ca timpul O, le fi schimbatil din sta-
rea lor primitivO.
Cand ast141 ne aruncilma dar privirile asupra
anticelor civilisatiunf ale IndieT, ale EgyptuluT, ale
Assyriel, productele lor ni se arad, sub forma de pe-
trificatiunf .secularil; !dende vedeina copil garbo-
vitf, cari aTevosi n'aa avuta junia ; Intealtele mopegT
vArto§1 pe cari nu 'f-ail pututil sdrobi baranetile.
inrild6cinatele lor intocmirl theocratice, uriaple
lor gritmadirl de popóre sub domnii despotice aa pit-
strata una minunata caractera de stabilitate fn tóte
datinele li In Me monumentele co ne ail venita
pAn6 acum la cunnoscintit. Neclintite §i nestrit-
mutate, ele ail infruntata §i multT secolf de madre
§i lungT timpf de ultare.
De ele se p6te Tice cela ce a 4isi1 poetul no-
stru despre tarja imptimItóre a noptel
'Mere este totul §i nemi§care plinl.
Incântecti sal descantectl pre lume s'a lAssatil !

In acele societql In cari nimicil nu se invechTa,

www.dacoromanica.ro
 A DMA LECtiDNE 47

nimica nu se schimba, in cari legl, usurl §i mo-

numente vechl erag tottl ele mereil none, In acele
societatl n'ag pututg stt fi a anticarI, adicit 6menT
speciall cari sit amintéseit lumel preinouite despre
cele vechl. Niel o scriere de acesttl felg nu ni s'a
pitstratfi din prrile autice ale r6sitritu1ul §i sun-
temg in dreptg a crede cit nici cit a fostg acolo
vre-o data cine §i ce sil, ne pastreze.
La Gred ansë nu mal este totg ap. Ung spi-
ran mal via , mal sprinteng , mal mirittoril , maI
multiplu inimézit acea natiune de erol §i de negu-
;ittorI, de filosoft §i de arti§tl. El In Me laturile
catit Magri none pentru activitatea omenéscit; el me-
refl iuventa, schimbit, prefacg.
Se intellege ca Inteacestg neastOmp6rg alg min-
teI , geniul elleng carele a trasg dup6 sine pe
acela alg RomeI, a§a dar geniile Intrunite ale
Ellenilor §i. Latinilor s'ag repurtatg une-orI §i c6-
tre cele trecute; atuncl s'ag ivitg 6menl cari s'afi
preoccupatg §i de vechile datine §i de vechile mo-
numente. Acela ag fostti precursoril sciintel u6stre,
archeologiI ség anticarii societatel antice.
Dar nu numal operile lor, adicit scrierile speciall
despre cele vechl, cAntiquitates», ag a4l In ochil no-
stril o valóre archeologicit; eel cari ati descrisg
traful §i antele din propriul lor timptl, Gel cari nu
s'ati preoccupatg de stritbuul ci numal de contim-
poranT, acela chTar nu offera mal puOng interesti

www.dacoromanica.ro
48 CURSIT DI, ARG141.0LOGIA

pentru nol ca isv6re archeolo,gice, c6cI astilql i

din acele descrierI noi putemil extrage numer6se
notiunI despre viéta trecutulul. Cela ce era (10:
pentru din§ii a deveditil totii tcrt pontru not
A§a dar, modificandu óre-ctun §i completandil
clasillcatiunea pe care a stabilit'o renumitul ar-
cheologii germanti C. Otfried Milller, in Manuand
sari de Archeologia a artct, (1) vomit admitte patru
speciI de autorT anticl, grecI §i latinl, ca premer-
gatorI al sciintei archeologice i mal cu osebire
pretio0 pentru elementele anticaril ce atlitmn in
scrierile lor.
Acqtia sfmt : scriitorit periegctt, TCEptlyyrcal, cal-
latorl geograff §i. istoricl cari descrin in opere nar-
rative, obiectele de- aria t3i usurile de prin locali-
tiltile ce an visitatil; artiyit , sén 6meniI 'Led-mid
cari ail scrisil tractate §i commentaril despre artele
practicate de din§il §i de altil; eruditjt , culle-
gatorl de fapte autice de orl-ce ordine, cari mal
cu sémit publican serial sub numirea de Antiqui-
tates , §i in fine sofitit, croptcrsai, cari ail Matti
drepta sublecte ale compositiunilor lor rlietorice,
materie cullese in dominiul vietel social1 sea in a-
cela tag artelor.
(1) K. O. Mtiller. Handbuch der Archaeologie der Kunst. 3-te
Auflage mit Zusaetsen von Fr. W. Wacker. 'Breslau, 1848. § 35.
Exista §i o medioc0 traductiune francesi de P. Nicard a acestel
insemnate 61,41, printre manualcle popular° 4ise Manuels-Roret,
(Paris) 1841, cu unti atlas de figur1.

www.dacoromanica.ro
 A 1:101JA LECTIUNE 49

Pe Lana acqt1 representa,ntl óre-emn mal di-

rectl al archeologief In vechile litteraturf, se rôn-
dulesca tatl poetil, istoricif, filosofil, lexicografil tsi
polygrafil anticl. Niel unul nu se pite socoti ca
farit de folosa pentru cunaoscinta cultureT morall
§i artistice a trecutulul. Fil-care din el scia
respunda cu cate o vorba huna, cu cate o povata
folositere , archeologulul care vine sa 'I o cera la
timpa priinclosd.
Ne este peste putinta a Intinde ad i o lista com-
pleta niel maeara a acelor scriitorl anticl pe cari
'1 ama pute coprinde In cele patru clase de isvóre
archeologiee de cari asna vorbita. Totil ce putemtl
face este de a allege d'a lungul timpilor,, atata
In Grecia cata i in Italia, pe catl-va din cel mal
de frunte scriitorl , erudill" i so-
fif , spre a m'ata in puOne cuvinte , Intru cata
tsi In ce moda el villa asta-41 tu ajutorul seiintel
nóstre archeologice.
Deca amil lua , In acesta enumerare facuta pe
sarite, ordinea chronologica §i totql ne ama feri
de totT poetil, chlar de Omera §i de Esiodil, acei
pictorl vil §i fide11, al societatilor In cari ail trata,
acel pieto§1 rapportorT al vechilor datine , ama In-
tani pe praguil litteraturel In prosa a Ellenilor,
pe istoricul Erodote, cela mal perfectti i edil mal
sciutortl diutre anticil logografi sea povestitorl de
fapte vechl, de datine stramorscI.
4

www.dacoromanica.ro
50 CURSU DE ARCHRULOGIA

Erodote nascuta, precum scitl, domnilor, printre

Grecil din Asia Mica cu vre o 500 de annl mal
nainte de Christos, a cutrierata lumea de pe atuncl
adica a p6trunsil In Asia apusana , a fosta In E-
gypeta §i a colindata prin t6te neymintele elli-
nescl de pe tainurile asiatice i europene ale ma-
rel Mediterrane.
Pretutindenl ela a Insemnata ce i se spunea §i
pe icl pe colé, cela-ce vedó cu ochii. Firea Ila In-
zestrase cu minunatul talenta de a da povestirilor
sale una farmeca nespusa ; Ila citesce cine-va cu
acea placero pe care o shnte tota omul la orl-ce vOr-
sta, cand asculta la basne frumosil povestite. Dar
basnele lul Erodote , pe care ela le a In§irata f6-
ra alta ordine de-cata cotiturele bogatel sale me-
moril §i r6sfatarile placutulul s'al styla , basnele
lul, 4icti, stnt mal adesé adev6rurl preti6se despre
cultura pop6relor pe cari le a visitata ; sant §i ID-
semnarl despre monumente, pe cari descoperirile de
asta-4I vina pe t6ta 4ioa a le Intemela. Ne bucu-
rama §i ne minunama de sagacitatea, luI Erodote, de
cate orl se adeveréza prin fapte nou6, vre o spusa
a lul; dar tata de o data nu wne putema tálnui
une-orl lipsa de spirita critica care a domnita in
nnele observan l li explicarI pe cari ela le da.
Adesé ela a trecuta cu vederea fapte de cele mal
Insemnate, a ocolita monumente de cele mal se-
mete ; alte orl lar a data creymónta celor mal ab-

www.dacoromanica.ro
 A DOITA LRCTIIINII 51

surde fabule cu cart tia amitgead pe dinsal, ci1J-

16torti stritind, pitniêntenil glumetT sal prefAcyti,
apoT in totd-d'a-una preoccupatd de a fi plAcutil
§i lene de Intellesti pentru compatriotil sa, eh d a
clutatd mal puOul a pitstra adevr.irata fisionomitt
a celor vNute §i au4ite de dinsul de-catil a pre-
senta sub forme accesibill Ellenilor ideile §i ima-
ginile cullese de prin OM depitrtate. Astil-feld eltl
a sciutil sit dea descrierilor §i faptelor adunate de
prin zarea cea maT intunecatil a orizontPlul ellinescil,
o infit0§are adimenit6re §i prietenOsit, in care Elle-
nit eel multd capritio§1 n'aveail a se sfii de nimicil
strAind séa neplAcutd.
Erodote ansil, in nouti ale sale cArti delimite
de pre cele nou6 intellepte fiTce ale Memoriel, e
plind de am'aunte cari astit41 tinco ail mid vid
interesil archeologicd.
SA lulmil indatit, domnilor, und exempla §i sit
tia lulmil , (WA nu privitord chlar la patria n6strA,
dar cehl puQind la o térrA vecinit cu care timpul
ne va dovedi póte cit avenid multe inrudirT, inticar
pe t6rrAinu1 archeologiet Asemené exemple ne vord
face, crey , sí pretuimil mal bine valórea archeo-
logicA ce ad pentru noT autoril afflict.
In a patra carte, cela care sub numele Mel-
pomenet, musa tragicit, vorbesce despre ThracT ,
GetT, Seythl §i despre bite popOrele ce se perdead
in timpil depArtati priu céta locurilor pe cunde ae-

www.dacoromanica.ro
52 CIIRSUZDE ARdrIEOLOGIA

rul , 4ice Erodote , mal multe lunl d'a rbdul se

Imple de fulgl i uude pitmOutul citruutesce ,»
In a patra carte a sa, Erodote no apune cum se
Ingropall regil Scythilor ce fehti de morminte
se inAltall : (I)
eMormintele regilor, gic,e ela , sant in térra Gerrilor, ,
acolo unde Boristhenele incepe a fi pluteth. Acolo, cand
la din§iI m6re unh rege , el sapA o grópa mare patratl
In lamênth §1 sfér§ind'o, leati pe morth cu trapa' scal-
datil in céra,li despintecii curAtq pantecele, implan-
du-le cu isma pissaUí, cu miresme, ca s6min¡e de selina
s'élbatica §i de anasont , litt cosa la loca §1 liti ducil
intr'o carrutii, p'en5 la alta poporh. ApoI aceia la cari
duca in trasurA pe morth, faca §1 el ca Scythil ceI regati,
adic iï taig buciltelle din ureclii, li tundh p6rul jura
imprejurul capuldf , îi crestéza cu cutitul bra9ele,
sfá§il fruntea §i nasul §i i§I stritpunga mana sting5, cu
sageti. De aci duch tota in cArruta trupul regehil, la
alta poporil peste care ela a domnitti , ar cel la cari a
sositil mal antélu , liti urméza. Dup6 ce ah purtata tru-
pul pe la t6te popórele , in sfèr§ita ajungh §i la Gerri,
(1) HerodOti8 IV, 71: 'Incoa d'II Taiv iv /VO(SolGt
4Boev6t9ivlç neottraloarje. ivaaixa, breo& ONps
flacrtialk iievyaa rqs laya det;66overs Tereciyowov. &oigo, di remiro
zroojercarreg, clvalappavoinfe TGIY 1,131tedY, ntraxennecoitivov iv CC;
6Auct, vis, J'a raublv dvadvdtteidav, xal act9-ctet9lidav, TU,jY xv-
grieov xexoNaivov xal 19-vgatjaatog x oallvov 67rieuarog xceidv
istjdov, 6vvehiaNaivriv drada xciì xoovels claciell 4 10.40
oE (feiv napaeleonrrac xoat6.9-irca zdv vaxedv, 7rotelids ara
2re4, oi 44a6slitios Xxiilas vol; o;rdç cIncorditvoirras, Teixas mea-
xeleovrat, genio:mg neeiroi,avorai, Aironrov xvù()Eva xavaiaíd6ov-
'Mg, dad 'Tris e deadreeit xeeds die:Prolis cleapvvioracca. ivOli;Tav
d'a xoali;ov6a iv cipci4 dv Pavo rot: palleaiog cLlao IO-vog To7a,

www.dacoromanica.ro
 A DODL LECTIONE 53

cari Ant ce16 maI deOrtatil din némurile suppuse lor

§i unde tiri §i 'Mgr41. Acolo dar, depuindil irupul In
gr6pa ce '1 a fostA preg6tM , intinsa pe unii 4ternutti
de verdép §1 Infig6ndil ici i colé Imprejurul mortuluI
sulite, el a§ép, d'asupra lemne §1 le accopere cu ramurI
verg de richitit. in locul cat6 mai fémâne golil In gr6p1
el depunq pe una din tiitoiile regeluI sugrumatl, pe
pimnicerul, pe bucltaru/, pe comisul , pe slujitorul , pe
vestitorul lui, vre ô catl-va cal de al sél , prin6se din
t6te avutiile luY §i maI multe vase de aurù , cOcI argintil
§i araml eI nu intrebuintézA. Dup6 ce art Metal acesté,
el inalta d'asupra o mare moviM , lucrândti toy Impreu-
cu mare sirguintl §i silindu-se a o face ChM se va
puté maI naltA.,
Aa povestesce Erodote, dingo, amil incercata
srl pastrezil §i limba lui cea bOtrftnéscii. Piirintele
Huc , una callOtora francesa din secolul nostru
ne attesta, el in Tartana aseineali obiceTurT barba-
re, pe cari i pe la annul 1247 franciscanul Pla-
ne del Carpino le constatase la curtea chanuluT
mongola Bathil, anti §i IAA acum se pastréza,
aQxov6s. oló dos brOreCti, r011g fferStee0V 131,16L01,, brEdV ctit
noirrag vreetilatatta Tch, vixvv xolAg'orreg , TiOC)ouje ASzata xa-
toixtytivosdi ùô tv i&vicuv voiv ilexov66, nal Tfids rawitis. xai
rtreaa, bruit, 19-itotle Tdv vixvv s5dt 191;xnefc i,r dsii9djog, 7ra-
eatrijavres cazucis I'v8ev Kai EvOlv zJv vexp3v, $'75,1cc iffeereirovele,
brerra socl xavadreycg'otgli. iv Tff Xcwrg EileVVOQIII
19-4nris, vas, naLlaxiow Te Alav cirromaavreg Oadvoyde, xai vdv
olvoxdov, gal Adyeseov, nal iniroxdf4ov, xal 0-4xovov, nal clyyxlin-
q)deov, nal brirovg, nal soliv AÀwv cbrávron, kraexcig, xai cpicang
xevdiac. deriíev ò Jvv Arch zaAxr.5 xedunvai taiita, 7e0t-
1bictirreg, zoict ncivre xdiga Aiya, olgslAajAavoa xca n(navttedlievoo
oig pirstirov irotrjercfc.x

www.dacoromanica.ro
54 CIIREIU DE ARCIIEOLOGfi

InmormAntarea capeteniilor ; (1) dar e una fapta 0

maT doveditora despre veridicitatea 0 exactitudi-
nea cliselor istoriculul ellena.
Sunt abie cati-va mull de cand una profesore de
la. Universitatea din Oxford, d' George Rawlinson
a publicata in paint volume, o traductiune engle-
za a Istoriel lul Erodote, (2) insoOta cu o multime
de note entice hiato din cele mal bune isv&e.
Meritul principale ala acestel carp, preti6sa pen-
tru archeologia , este ca traduatorul a catata prin
commentariele sale, 0, puna In comparatiune 4isele
luT Erodote cu resultatele cele mal none ale sciin-
teT, cu descoperirile ethnografice, limbistice 0 ar-
cheologice ale secohlul nostril.
Povestirile despre Egypeta ale istoriculul ionictt
mint controlate de pre scrisele Teroglyfice; cele des,
pre Assyria §i Persia, de pre inscriptiunile cunei-
forml; cele despre Grecia §i Asia mica dint prefi-
rate prin critica arcbeologiel moderne; &tar §i cele
despre Scythia n'ail r6inasti neluminate prin nottele
descoperirl, ce s'aa Matta de curenda in tinuturile
anticel barbaril scytbice.
Y6 reconunanda cu deosebire, domnilor, pe Ero-
dotele engleza ala hi Rawlinson, ca o carte de
mare utilitate pentru istoriit 0 archeologiit.
D'Avezac. Notice sur Plan du Carpio. Paris, 1839. Le R.
P. Hue. Souvenirs d'un voyage dans la Tartsrie. Paris, 1850.
History of Herodotus, a new english version by G. Rawlin-
son. London, 1862.

www.dacoromanica.ro
 A DOUA LECHUNE 55

In paragraful despre imnorméntarea regilor ScythT,

pe care ild citirdniti , counnentatorele reproduce in
resumatil téte descoperirile ce s'ad fitcutd la 1831
i amid urindtorT, in Crimea §i mal cu sétnd in
préjma oraplul Kerd.
Pe malul meridionale ald BosforuluT Cimmericil,
In Taurida thraciat, inflorea in vechime cetatea
Panticapea , colonnid greed, a Miletultil 7 asvalita
pe Prinurile neospitése ale borealului Euxind. A-
colo '§1 a datd sfer0tul nelinpdcatul dupnanCi ald
Romanilor, regele Mithridate i Jimmie lui a r6-
inasil pea astiTAIT until munte, de la care se in-
cepe un iril de numenise movile. De palm-led de
anni Welke invOtatii ru§i strdinT,
si,;i printre cari
se num6rd cu mare lanai 0 rOposatul Moret de
Blaremberg , mop' compatriotilor no§tri de acestil
nume, invOtatil, 4icti , ail sitpatil acele movile §i
In maT.multe din ele, ail gdssitil ailed schelete de
regl Scytht lungite pe a§terituturT de frun4e us-
cate, impresurate en sulite i ea arme, ocolite de
alte schelete de femei, de servI, de cal, ba ancd
ad aflatd in acele morminte instrumente 0 vase
pretiése de lemnil, de osd, de lutd §i de aura, o-
bIecte de artd in cari perfectiunea 0 gustul Elle-
nilor pard a se fi mllidiatil de pre usurile, de pre
placul 0 de pre cerintele Barbarilor.
Vomit avé occasiune, domnilor, a reveni asupra
interesantilor antichititti ale Bosforulul Cimmerictl,

www.dacoromanica.ro
56 CURSE! DE ARCIIEOLOGIÀ

cari ag inayutitil a§a, de multil museul Ermitaglulul

din St. Petersburg.; want yorbi In parte despre Kul-
Oba , despre Tarskol Kurgan , despre Certamlik 0
despre atil,t6 alto moyile yechl, cari ail datil sciin-
-01 anticarie bogatul lor contingente. De o cam
data ths6, sit ne marginimil a constata, de pre
unicul exemplu aci addusil , insenmatatea 4iselor
lul Erodote in materia de antichitatf.
Numindil pe Erodote in fruntea scriitorilor pe-
riegeti al Elladel, amil av6 in urma ha st citalna
o multime de scriitorT de a doua §i de a trela
mama, ale citror opere, aql perdute , se referreati ,
de pro spusa altora, la faptele , datinele §i monu-
mantel° diyerselor pill ale lumel pe atuncl cunno-
scutil. 0 sede intrégit do litteratl mode§t1 ail scrisil
numal despre Athena 0 imprejmuirile eT ; aceTa s'ati
-numitil Atthqi §i celit mal yestitil dintre din0I a
fostii Filochoril, fuel lui Cyenus, 6 I.J.tialTtq xxi ie-
p6crxonik, proorocul 0 ghicitorul.
Pe liIngil, t6te templele cele multil frecueutate
ale GrecieT, trilla, de pre cuin ne spuue yeselul Lu-
cianti, o clasa de 6ment cari aril fi murita de Mine
dócil u'arti fi gasitil inchinatorl cuyio§1 0 calltorI
curio§I, carora sil le arate cu o mica platil, mina-
nile locurilor saute 0 sil le poyestéscil, basnele 4ei-
lor i ale eroilor.
Asti*, unor asemen6 6inenT, palayragil 0 limbutT,
le licemd ckeroni, batjocorindil pe nedrepta nti-

www.dacoromanica.ro
 A DOUL LECTIUNE 57

mele illustrulul oratorg latinti. Grecil II numeati

iblynzal, explicatorY, fluatccycoyot, introducaorl la
mysteril i ot 1.7r1 Oxúp.aatv, cel ce spung despre mi-
nunl. Cicerone, neprevilyndg, sainanul, ponosul ce
avea sit'ln ajungit , vorbesce §i elu despre cinysta-
gogi Jovis Olyrnpite et Minerm Athenis.)
Este f6rte probabile cit din spusele acestul felg
de 6menl, eit116toril cel cu Ondil de a serie, a-
dicit periegetii ag piistratil posterititteT multe fa-
bule , pe cari el in0§1 nu sciag mal ades6 sit le
suppunit la vre o criticit. inteung locg, Atheneg,
scriitoril great din alg nie secolg creOing, piing
de anecdote asupia antichitittel, ne rapórtit cum el
Polemong , unul din cel mat eruditl periegetl al
Greciel, spunea despre ung predecesore alg WI,
numitti Ister,, cit ap de piu:ing era priceputg in
meseria sa in-catit arg fi meritatg sit'lil innece
cineva in Hui omonymul su , de; TÓV Ól.M.6141.0V
XCCTETZÓVTOU no-recp.òv.
Acestg Polemong, citruIa s'a qisti arnXoxevag,
i
adicit iscoditorti de inscriptiunl, trilla cu yre o
duo 6 sute de annT inainte de Christos , elg era nit-
scuttl in Noua Troiit Ilion nova §i, cercetandit
cu deamilruntul antichitittile patria sale, elg a
scrisg, se vede, o carte volumin6sit despre locurile
pe cari intreprinytorul germang Schliemann le a
sitpatti mal deunitql pen6 la o adfmcime de pa-
tru-spre-yce metri 0 mal bine, cheltuindq sute de

www.dacoromanica.ro
58 OOHED DE ARCHEOLOGIL

mil de francl ca 0, sc6ta din pamònta antichita-

tile istorice §i preistorice ale anticel Troje.
Asupra 10 Polemontl, modelul periegetilor ellenl,
a scrisa o mica i elegant() monografil, (I) d. E-
mile Egger, profesore de litteratura ding, la Fa-
cultatea din Paris, carula , ca vechia ala Oa sco-
lara , iml place a'l adduce cu. 011 ce occasiune §i
mal at shift de pre acésta nascenda cathedra, tribu-
tul mea de affectu6sit recunnoseinta. Urmarinda cu
gOndul pe Polemona, in We callaoriele sale, d' Eg-
ger, din adunatura fragmentelor vechlulul scrii-
torn , ne explica uncle din inscriptiunile cullese
de dinsul in Athena, in Delft, in Beotia §i Muni;
ne yorbesce despre odlirele ce Polemona vOuse in
templele Acropolel §i despre picturile ce ela ad-
mirase la Propylee; in fine remmemoréza multe alto
am6runte ale call6toriel uTtatulul periegeta.

(0d6rele depuse in templul MinerveI, (jice d1 Egger,,

erah de totu felul, de toth pretul §i din epoce felurite. IT-
nele eratt danfi voluntarie, allele curiositgy luate ca pima
In resb6fe §i adduse de o§tirile atheniane. in fig§i-ce
annfi se frtcea inventariul lor, , pe care pgzitoril templuluT
ilh transmitteart, impreung ea chigile com6rei. In collec-
tiunile de inscriptiunI grece ale dkr Boeckb , Rizo-Han-
gavi §i Philippe Le Bas se ggsesch lungi fragmente
de asemené inventarie, In cari figurézil une orI §i nume

(I) Polémon, le voyageur arehéologue. Esquisse de Pantiquité,

publiestä In (Revue Arehéologiques, III aunt% 1847. Paris.

www.dacoromanica.ro
 A DOIJA LECTIIINE 59

de personnagie istorice NumaT thesaurele u-

nora din bisericele cre§tine se potti asemui mi acele
bogate collectiatii depuse in A.cropolea Athend , in tem-
plul lui Apollonti Pythianu din Delfi , in acela al il hl
Apollonti Didyincti din Miletn. Din atad oblécte , t'ate
mine ail ajunsti 00 la noT , tiré mine mal' ca séma
din acolé cArora materia le da unil Kepí mare. . .»
Spre completarea celor rapportate de d. Egger sa,
adaoginia ca sallele de antichitati din British Mu-
seum in Londra, contina astacji pretióse inscriptiunT
cu inventarie ale oblectelor depuse in Parthenonul
din Athena; lar asupra galeriel de tabelle ce Po-
lemonil 4ice a fi vOutil la Propyleele Acropolei,
a scrisa Beuld , eminentele archeologa pe care
(11

mal antOlu luptele politice ale Francia i apol o

tapide in6rte l'ati rapita mal detina41 sciintel
di Beulé a consacrata PinacotheceI de la Propylee,
una capitola din frombsa dso. carte , tl'Acropole
d'Athènes, (I) in care dio a expusa descoperirile
ce l'acuse in annul 1853 la Orla, la zidurile , la
turnul i la scara AcropoleT. O inscriptiuue scrisa
cu littere greco archaice pe o placa, de marmora ,
remmemoréza 41, la intrarea aceleT vechY cetati,
la Propylee , acesta fapta de o mare importanta
pentru istoria i artele anticeT Athene.
AVI mal vorbi, doumilor, despre Polernona, «di-

('I Betilé. L'acropole d'Athènes, vol. I, chap. 8. Paris, 1853.

www.dacoromanica.ro
 60 CUR8D DE ARCHEOLOGIÀ

buitorul de inscriptiunl) ala antichitatel, predece-

sorele prin urmare alti illustrilor epigra4tI Boeckh,
Philippe Le Bas, Rizo Rangavi, Beulé i altil ; dar
'ml e tSm et avetl applicatI mie qicaórea
grecésca despre bicul Corcyrel.
Dati'ml voia cela pRina sa va mal spulit din
ale luT Polemonit, acésta mica istori6ra
templul luT hue la Dodona sfint duel stòlpI
§i de acel'aff ntiltime ; pe unul se afill unti las6 de
aramA cam de mArimea adArilor n6stre ; re celfi-l-altt
stà unll copillú cu unti biciu in mAna drépt'l; alil dualé
stölpli , ce16 cu vasul , este d'a drépta copillulut Child
incepe sà battil véntul , §uvitele de metallfi ale biciuluI
se mi§cl pare-c'arA fi adevërate curelle §1 isbescfi vasul ,
fitcêncla'14 sl rësunne pre cfitti timpui tine §i vêntul.»

Acésta minune urlat6re, adaoge Strabone, (I) era

una dara ala Corcyreilor 0 de ace% s'a appli-
cata celor obositorl prin a lor multa vorba, pore-
cla de Biciu alit' Corcyrei.
Ferésca-v6 Domnul de aseinenë biclu, mal allesa
dud batte in vasele dogite ale anticarilor !
P6n6 ad pare ca vorbiramt , domnilor, numal
despre scriitori din clasa periegetilor, call6torl geo-
grafl i istoricI al antichitatel ellene, i finca n'ama
terminata cu din01.
Dar sa intrerupeina una momenta biografia illu-
strilor periegetil ca sa amintinik, de pre spusele
Strabonis lib. VII, fragm. 3. /) Keexvealon, /.4d6r4.

www.dacoromanica.ro
 A DOIJA LECTIIINE 61

lul Plinia, lui Vitruviil -0 altora , cil printre arti-

01 Greciel ati fostil multi cari ail scrisil, unii
tractate technice despre artele lor, despre archi-
tecturil , sculpturil, toreuticil , pictura 0 altele , Tar
altil, commentaril asupra operilor ce ail executatil,
ski, ca sit vorbimil mal de pre limbagiul usuale de
astaili, devisuri descriptive §i explicative ale lu-
crilrilor lor. Cela-ce (11 Viollet le Duo, restaurato-
rele cathedralei Notre Dame din Paris a facutil
mai deuna41 pentru admirabila sa operatiune de
restaurare ; cela-ce di Garnier,, architectul nouel
Opere de pe Bulevardul Italienilor a Mail pentru
creatiunea sa , Ictinus 0 Carpionil , acum vre o
2200 de mill Pail filcutil 0 ei pentru Partheno-
nul din Athena; far l'ilonil, constructorele basinuluT
din Pireil , pentru minunata sa cladire navale.
Dar operile acestora i ale altor multi arti§ti
scriitori al Elladel s'ail perduttt 0 acum, spre a
ne da o scurta dar positivil idea despre partea
practicil a maretelor constructiuni antice , avemil
numai fragmente de inseriptiuni parietall, pastrate
In British Museum , in Luvru 0 in templul luí
Thesal din Athena, in cari inscriptiuni stail qter-
nute pe pétril socotelile ce s'ati tinutil la cladirea
unora din acele splendide monumente.
A.nsil , pentru descrierea monumentelor Grecia
dinteunil punctil de vedere mai multil pittorescil i
anecdoticil, fosedemil dub' uuil isvoril de o inmensa

www.dacoromanica.ro
d2 OMIT DE ARODEOLODIA.

insemnatate. Cu t6ta lipsa de critica, Cu Ma con-

fusiunea de stylti ce i se imputa, itinerariul séil
4iarul de calliltoria aid luT Pausanias, iutitulatil
(EXX680ç TCEptklcri; este o scriere pretiósii.
Pausauias, carele se nascuse in Cesarea Cappado-
cia cu vre unilsecolil 0 jumiltate in urma luT
Christos, dupil ce calliltori prin WA Grecia, prin
Asia 0 ifrica mediterranl, se stabili la Roma, 0
publica acolo, in 4ece cartT, t6te iusemnarile sale
adunate pe drumil in Ellada; elfl vorbi pe rOndil,
despre monumentele Attica, Coriathula, Laconia,
IlessenieT, Elida (ln douil, carp), AchaieT, Arcadia ,
Beotiel 0 in fine ale FocideT.
N'amil de g6ndil , vil asiguril, domnilor,, sit va
In0ril cu de amilruntul tóte cele ce spune Pausa-
nias in voluminósele §i multil coprinYt6rele sale
carp. Crep °Mar ca acésta aril fi de prisosil.
Scopul Inviltamilntulul la care amil cutezatil a
mil urca, nu este de a expune in tóte amilrun-
-timile sale intregimea una materiT, filra de a lasa
nimial la niterióra cercetare a ascultittorilor, dori-
toil de a invilta. La unil cursil de Facultate nu
vine cine-va pentru ca sit invete pe deplinil unil
coinplexil totale de materie attingilt6re de vre unit
obTectil, ci mal multil pentru ca sit Inv* methodul
de pre care se facil studiele in differite materie, pen-
tru ca sit '§1 formeze gustul de studiil , pentru ca
0, se deprindit a studia lucrurile in adfulcul lor.

www.dacoromanica.ro
 A DOUÀ LECTf UNE 63

A§a dar, pentru Pausanias ca pentru ce1-

i
1-alt1 corifeT al anticarilor din vechime, vota cauta
numai a 'la caracterisa printr'o siinpl citatiune.
deschidema pe Pausanias la cartea y, despre
Elida, capa xi, In care se coprinde descrierea
statuel lut Joue Olympicul , opera de capetenia a
mamita sculptora Fidias. Traducema intocmal din
Pausanias : (1)

qécle grisg pe tronn ,deul , lucratn de aurti §i de filde§il

pe capn p6rtg o cununug ce imitg frunli§ul de
In m'Ana dréptg tine o Victorig §1 dinsa de aun §i de
filde0 , cu c,ordelle in maná, §1 pe capti cu o cununng.
In mgna stingg a deuluI se aflil unn sceptru, Infloratti
cu totil felul do metalluri ; pe d'asupra lui stg acuila.
De aun saut §i incilltgmintele deului §i manda luï; pe
ac,eln ve§mêntn sfint inchipuite animale §i florT de crini.
Insu§I tronul este o impestritare de auril §i de petre
scumpe, o imbinare de abanosil §i de filde§n. .»

Unnéza apoi descrierea allferuntita a ornamen te-

lor artistice §i allegorice ale tronulut, care se sfOr-
(1) l'ausaniae Granito descript. lib. v. Eliacorum prior, 11
ICa&g'esas air lb; al Ovil. iv "nívu, mata 7rxrzotqaivoc xal
vanos. 6rirxvos di3 irrixatai oi 217 xeapa).ii, atataryaivog latalaç
xlavag. piv 117 dettii Tiexc Mamo a alwarcos xa/ ta14'nv
xal xevcroi7, vandav re rxovcrav, xc thd ifi xetyaLtj driapavovTif
Jh dearEel 1017 19Eoi; yoletiv ¿Or 6xiírrseov lArrailAoss TOre
iVattillirOV. Jdk'den; J hri ríg daajnrer,o xa0vjaxvos, kriv J deroc.
xevOoi: xaltd ilmorYtjpara vi; xal latiriov -ttitlaTírog idvi.
Ti: (31 biaTtip 4'oidtá Te mi rilv dvaorr oí xelva bitiv larsenotl-
Ova. 4 Se 0-0vog nosx1Aos uv >Tosta: xai Ai0-otç, nosadlog di xa¡
itilsy TE xai eakicparrs

www.dacoromanica.ro
64 CtIRSU DE ARCIIIROLODIA

§esce cu urmat6rea anecdota. Dup6 ce Fidias ter-

mina minunata Sa lucrare, insql Joue II manifesta
a sa multumire ; se dice ca atuncT l2eul , din ce-
rut trasni lespedea pavimentuluT, chiar in fap
maretulul Oa chipa!
Una archeologa 0 eminente criticti de arte fran-
ceza, Quatrembre de Quincy, care la annul 1849 a
murita dup6 o viéta aprópe seculara, a luata su-
blecta din descrierea Jouelul Olympi0 a lul Pau-
sanias, spre a cerca prin studil technice 0 prin
critica de eruditiune, o restituire grafica a capulul
de opera ala lui Fidias. Colosalele voluma ala
luT Quatremère de Quincy asupra Jouelui Ohm-
pica (1) este o lucrare archeologica de capetenia,
061 ea attinge o multime de cestiuni artistice pri-
vat:ire la esthetica sculpturel antice, la colorarea
prin polychromia a operilor glyptice, la statuele
chryselefantine séa de aura 0 de filde§a ale ve-
chilor,, In fine la numer6se proceden l mecauice
intrebuintate de arti§til 0 de me§terii antichi-
tatel in lucrarile lor.
Nu creda ca este fara de folosa, domnilor, ca in
cursul expunerel mele, sa v6 °Reza principalele pu-
blicatiunT moderne cari aa facuta sil inainteze
sciinta, archeologiel sal cari presenta resultatele el
sub forme attrag(A6re §i correcta dispuse.
(1) Quatremère de Quincy. Le Jupiter Olympien, on l'art de
la sculpture antique. Paris, 1815,

www.dacoromanica.ro
 A bous LeaTitrmic 65

Este cunnoscutil ca din cartile cele bune se in-

vata mal bine i ideile lumin6se ale altora 0 di-
rectiunea cea mal logica §i cea mal nimerita pen-
tru a practica orl-ce artd. Acestd adevdrd ild cun-
noscead f6rte bine Ellenil , cdcl la (NOT vedemd
cum di, arti0T illustri n'ad despretuitd condelul ;
vedemd cit inspiratul pictord 0 sculptord Eufranord
a scrisd despre synzetrid §i colori ; ca lint Apelle,
cold mal mare pictord ald GrecieT , a tractatil in
scrisit despre regulele artel sale ; di renumitul turnli-
torn i argintard Pasiteles, despre care Plinid a 4isti,
(ill omnibus bis summus), a redactatd cinci carti
despre minunatele opere mirabilia opera) ale to-
reuticeT ; cit altI :ine§terl vestiti ad scrisd despre
cladirea templelor,, NEet) 7coírIcrtg despre arsenale,
`07cWo041, despre sapatura petrelor,, nEpi Mow
yIu; i despre totd feint de generalitatl i de
amdnuntiml technice i estbetice.
Grija artelor §i a desvoltarel lor indreptail spiri-
tul activd ald Ellenilor cdtre t6te mijlócele prac-
tice de a le rgspandi cunuoscinta ; de acela §i ar-
tele , cultivate cu predilectiune 0 asociate cu t6te
actele cultureT in Grecia cea vechig, ad respanditil
o gragia, o armonia, und farmeed neasemnita asu-
pra intregel viete soCiall a Ellenilor!
Dar, pare-mi-se, domnilor, ca ne mid ultatd en
totul In desfatarile artelor i litterilor ellene. Tre-
buitt sa ne adducemil aminte de barbatia romana §i
5

www.dacoromanica.ro
66 CURSE! DE ARCHEOLOGIA.

sil, no grabima a trece aCUIll 0 in aspra patria a

strabunilor no§tri.
bre ad, ce hill de anticarT o sil, gitsima7 Po-
sitivil fil al lup6Icel romane credeaa el Ore cil, pota
sa, tiagil vre-una folosa din amintirile trecutuluT7
Nu li se parea Ore cit asemenó cercetarr 0 serial
stint bune numaI pentru dascalil grecI, pentru
acel Graeculi licnitl de Nine, cari amusatl prin i-
stetimea i procopsóla lor,, pe trufa0I §i necIopli-
til lor st6panl?
Nu, domnilor; lucrurile nu s'ail petrecuta tocmal
asta-fela. Cand Romanif aa show cit 'I coplersce
Grecia cu credintele, ea ideile, cu artele §i gustu-
rile el, prefirate in totT poril societatel roinane,
vechil latinl, cetatenil de bqtina stritmo§ésca s'aa
ingrijata 0 ail inceputa sit'g adune prin cartI,
vechile datine italice. Atunc1 Marcu Terentiu Yar-
roue , cela mal Inv6tatal dintre tott Romanii, neo-
bositil la carte precum erail concetatenil sa la ar-
me, M. T. Yarrone serse uriap lui carte , Mau-
MU, Antiquitates rerum divinarum humanarum-
que, In care elti coprinse WA nesecata luI sciintil,
despre cele vechl ale lume1 0 mal allesti ale
nemuritórel sale patril, ale Romel.
Se vede cil, acéstit opera exista ancli in ala xiv6
secolil, de Ore ce poetul i eruditul italianii Petrar-
ca a citit'o intr'unn manuscript0 , a Mug perdere
o deplange cu amara, In acea scris6re imaginarig,

www.dacoromanica.ro
 A bOtIA LECITIUNS 67

ce ella adresa, la 1581, catre illustrul autora latina

de odini6rit.
Pre-cOta scimil AnM, de pre fragmentele li no-
titiele ce s'aiil pOstrattl asupra acelel opere capitall,
ea era Impartitl in patru-lecl i una de cadí, din
cari o parte era consacratai antichitafilor divino i
cea-l-alta antichitatilor omenesd. AmAndou6 aceste
divisiuni erati apol subimpArfite sub patru rubrice,
tractanda despre persénne , despre loeuri , despre
timpi §i despre lueruri , li acesté eral repOrfite §i
ele in mal multe carfl speciall fiil-care.
Antichitalile divine coprindeaa mal Ontalu o in-
troducere , in care materia era tractatit In genere; a-
pol, trel cOrtl despre pers6nnele sacerdotall, cari se
referreaa la PontificI, la Auguri §i la Quindecenz-
virl ; trel despre locurile sOnfite , cu coprindere a-
supra altarelor private, asupra te»zplelor pub/ice i
asupra altor localitql conaintite ; anc6 trel despre
timpl, adicft despre qilele de srbOtorT, rapportan-
du-se la feriI, la joeurile circulul §i. la theatre ;
In fine, trel despre lucrurT, destinate mal cu s6m1
sacrificielor §i vorbinda despre conseera4iuni , despre
sacrifkiele private §i. despre cele publke. Pe langit
t6te acosté se adlogea o a cinc6 parte, special6
lima divisiunel religi6se a operel, In care era ex-
clusiva vorbit despre pei. i mi materia se afla
distribuitft in trel cititt : una despre Veil certi, ski
neschimbari, a doua despre cel incerti, Mil induoIoe
§i a trela despre .12eil: prineipall ség allee.

www.dacoromanica.ro
68 era II DB ARC11110LOCiht

TrecOndt1 la divisiuuea Antichitlityor u-

aC11111

mane, allanul ca, dup6 o prima carte cu refleximil

generan, veneall ése, tractandil despre pers6nnele
din timpit priìnitiv ai Romet; alte §ése, M'Onda
lauda locurilor descrierea yeograficd a Batid;
anc6 Ose, unde eran expql timpit calendarului
chronologia romana; In fine §ése ultime In cari se
vedeail descrise lucrurile Romanilor,, Mica institu-
tiunile §i usurile lor, legile §i magistraturile, pe-
depsele §i rOsplatile, ba chiar regulele i armele
lor de resboIn, pe uscatil i pe mare.
De pre intinderea acestul sclielettl de plaull se
pòte pricepe multiplicitatea de fapte §i de idel ce
veneail a se ,gramildi Intr'o opera a§a de colosal.
Publicarea el fu unu evenimentil de o mare insem-
niltate In societatea romana. Cicerone adresa au-
torulul, urmat6re1e cuvinte : (1)

«Pe noi cari, ca nisce call'éteni ratticiti §i pribegt, e-

rama straiiii clifar in t6rra n6stra, cartile tale, o Varr6ne,
no-ati intorsa , cum ama Iice , a-casa §i ne-ari l'Unta sa
cunn6scerna in oil-ce timpa, cine §1 unde suntema. Tu
ai destalnuitti v'èrsta patril n6stre; tu , §iriil
; tu, rtInduIala cultultil religiosa §i alü sacerdotilor;

tu, usurile cm/1W §i ale r6sbau1til; tu, sittiatiunea re-

giunilor §i a locurilor ; tu î fine, t6te numirile, t6te

(1) Cieeronis Academ. lib. 1, 3 : 'Nos in no.tra urbe peregri-

nantes, errantes que, tanquam hospites, tui libri quasi domum de-
duscrunt, ut possemus aliquando , qui et ubi essetnus , agnosce e.
Tu aetatem patriae, tu descriptiones tenaporum, tu saererum jura,
tu sacerdotum; tu domesticam, tu bellicam deseiplinam; tu sedem

www.dacoromanica.ro
 A DO13A LECTIONE 69

speciile , t6te datinele §i tóte causele oil-cIruI lucru di-

vint §i omenescu.»

Acesta enthusiasma ala luT Cicerone, antichi-

tatea t6ta l'a imparta§ita §i l'a transmisa din
geperatinne in generati une. Titlul de Antiquitates,
adoptatti de cara Varrone, a Amasa consacrata a-
danatarilor serse de fapte §i de datine vechT; isto-
ricul ellena Dionysia din Alicarnasse ilti dete ope-
rel sale grecesci, In care, puOill anal in arma MI
Varrone, compila cartea lal. Flaviti Tosa , una
generala ebrea li scriitora greca din timpii imp6ra-
tuluT Titu, ilti applica istorieT i datinelor ebraice.
Altil multi mal facuA ca ace§tia. Materialul ala-
nata cu mal multa ordine §i systema de-catil jade-
cata critica, in vastul tractata ala lid Varrone,
r6mase ca o com6ra nesecata de fapte, pentru o dr6ia
de scriitorl greel §i latini, prosatorT y'l poeti : Ma-
crobia, in Saturnale, '§i Aula Galia, In Noptile .At-
tire, Atheneti In Deipnosofida §i Polybia In Istoria,
Festu, in cartea sa de verborum significatione, Ser-
via, In Commentariile sale asupra lul Virgilia §i In-
su§i Ovidia, poetul Ovidia in Fastele sale, ace§tia
toti §i multi, fOrte multT alti autorT vechl, acum e-
xistenti gil perdutf, aa traitil, d'a-langul secolilor,
ca fitAmiturele Amase de la osp6tu1 Imbilpgatti dar
nu lesna de mistuita, ala eraditular Varrone.
regionum , locorum; tu oinnium divinarum humanarumque rcrum
nomina, genera, officia, causas aperuisti *

www.dacoromanica.ro
70 CURSU AROIIEOLOGIA

Asta4T anca, multe din acole faremiture sant

anaford pentru anticarT.
Inteo alta oidine de idel, adica printre tractatde
technice despre artele celor vechl, se prenumar6 cele
(jece cartT «de Arditectura, ale me§terulul §i scrii-
tora Marcu Yitruvia Pollione, contimporana ala lul
Tulla Cesare §i ala Id Augusta. De i acesta au-
tora vorbesce despre artea sa mal multa ca orna
alti me0e§ugulu1, uninda notiunile de arta archi-
tectonica cu acelea de mecanica, de hydraulica, de
gnomonica sea, césornicaria antica §i altele, serie-
rea luT Yitruvia, grea la citire din causa styluluT
ne presenta multimT de fapte f6rte inte-
resantl din punctul de vedere alti archeologieT.
S'o deschidema de pe intemplare, i Tata clt pi-
cama asupra precuvêntareT din Cartea a Ir .
Dar mal antelu, pennitteti-mT, domnilor, o mica
digresiune.
PuçinT din dv68tre, credü, aa fosta la Santagura,
sea mal bine pronunciata de pre slavonesce, la Sfeta-
Gora. Ea unul, v lasa sa judecatY (leca din e-
vlavia sea din curiositate anticaria, m'ama dusti
pena la acela Santa-Munte, pe care ceY antici fla
numeaa Athosul. Ama vNutli ca ochil acea limba
munt6s1 de pamkta , caro se lungesce printre ar-
tag6se1e vallurl ale Archipelagulta, ca uria§a coma
a unuT monstru marina, ala citrul creOetit citrunta
de marmorit §i de zapeql, se malta falnica pea

www.dacoromanica.ro
 A Mili LEOTIIINE 71

la nuorl. D'a lungul p6lelor alpestruluT promonto-

rid stail asta-4T rasipite, cuviósele mOnastirT ale
LavreT, IviruluT, YatopeduluT, DohiarTulul i altele
multe, lipitorl p6nd mal deunkji ale avutiilor
t6rrel nóstre, cari, In secolil cre§tinT, s'ad su-
perpusil d'asupra ruinelor a o multime de cetdtl
antice : Dium, Cleone, Thyssos, Sane, Olofyxos,
Acrothoon §i altele.
O ji intrégái trebuTA O, se suid omul pe stan-
cele rip6se ale AthonuluT ca st ajung la culmea
lul , a aruf umbrA, credeati anticil, intunecit la
solsticiul de v6rg, piata din Myrina, pe t6rmul
depdrtatil ald insulel Lemnos.
inteo i de trufad m6ndriit, Xerxes, marele
tyrannti ald Persiel, porunci sd se desprirupt de
continentul Thracicd acea limbt de pilméntil, ca
trécit, prin noul canald ddruitil de dinsul
nenum6ratele vase ale ordiel sale.
Dar geniul semetil ald artelor Elladel a visatd
§i mal niultd!
Stt ascultdmd acum pe Vitruvid : (1)

iDinocrates architectul , increptorg fu cugetgrile

in dibgcia sa , pe cAndg Alexandru ii cg§tiga donmia
lumei, plecg din Macedonia spre armatg , doritorg de a

(1) Vitruvii, de Architect. lib. II, prref. : gDinocrates architectus

cogitationibus et solertia fretus, cum Alexander 'Trulla potiretur,
profectus est a Macedonia ad exercitum , regim cupidus commen-
dationis. Is e patria a propinquis et mida tulit ad primos ordines

www.dacoromanica.ro
72 CURSO DE dRCHROLODIA.

se recommanda regeluT. El5 , din térra lul , luase de la

rude §i de la amicI, scrisori catre capeteniï §i catre cdi
de frunte, pentru ca sá pata ajunge mal lesne; §i fiineld
l'arte bine priimit5 de ace§tia , ein ii ruga ca duca
can mal curand5 dinainté luI Alexandru. Dar, de §.1
gáduise, el totil intaNiati, sub cuqntti ca a§tépta timpul
priinclosti. De accia §i Dinocrates , cre0andti ca dln§ii i§l
fact."' unq joct1 cu eli, hotari sa nu mal' céra ajutorti de-
ca,t5 la sine insu§I.
(Era elti de o statura maréta, de unii chip5
de o infa9i§are Mil se p6te mandrá §1 denma. DecY,
creyndu-se in aceste darla]: ale natureI, ela 1§1' Risa vc§-
mintele la gazda, ii unse trupul cu unt-de-lernnil, 1§1
incununna capul cu fruirft de plop5, l§I acopen i umarul
sting5 cu o pelle de leti §i, tiind'5' cu drépta o gla6ga ,
intra dreptti in salla In care regele §edea , impártind5
dreptatea. Noutatea lucruldi llana pe glata sa se in-
Orca catre dinsul, 1111 Véqu §i Alexandru. Minunandu-se,
ordonna sa 'I faca lo& ca sa se apropie §i '15 lamba ,
cine este? Iar eli : Sant Dinocrates , dise, architect5
macedoniantl, §i Ity adduc5 cugetárI §i proTecte demne de

et purpuratos litteras, ut aditus haberet faciliores, ab eisque excep-

tus humane petiit, uti quam primum ad Alexandrum perduce-
retur. Cum polliciti essent , tardiores fuerunt , idoneum tempus
exspectantes. Raque Dinocrates , ab jis se existimans ludi, ab se
petiit priesidium.
Fuerat enim amplissima statura , facie grata, forma dignita-
teque saunas. His igitur naturze muneribus con fisus vestimenta
posuit in hospitio, et oleo corpus perunxit, caputque coronavit po-
pulnea fronde, hevum humerum pelle leonina texit dextraque cla-
vam tenens, incessit contra tribunal regis jus dicentis. Novitas po-
pulum cum advertisset, conspexit eum Alexander. Admiraos jussit
ei locum dan, ut accederet , interrogavitque quis esset ? At ille,

www.dacoromanica.ro
 A D0174 LECTIDNE 73

a ta stralucire; ctici 'mi ama inchipuita sa prefaca mun-

tele Athos intr'o statua Cu figura omen4sca, in a carel
mana stänga atna putt gênda sa inalta zidurile unei ce-
MIT ; Tar in drépta, unti vasii caro va priimi apela tutu-
lor riurilor câte Ant pe acela munte, pentru ca de acolo
A, le reverse in mare.
«Placêndu'I luT Alexandru planul acesta, ela intreba
Aug déca sfint in préjma , cämpfi cari s'ara puté in-
trebuinta pentru ininirea aceldl cetati; dar afländd cil nu este
pentru acésta altil mijloca de-end a adduce merinde pe
mare : Dinocrate , ii 1ise, pricept fruntósa inchi-
puire a planului WI §i ea fmT place ; dar cugeta a d6c5
ara duce cine-va o colonniä in a.celil loca, s'aril pu-
té ca judecata lui sa fia cu drepta cuvênta deflYmatti.
MT , precum unii pruncti de cur"enda nascuta , f6r5 de
laptele une mame, niel hani nu se p6te, niel ajunge la
unit grada maT r6sarita de vêrsta, tott a§a §i o cetate ,
WI de campiT §i de r6dele lor,, nu p6te niel sa crésca
pe aceT ce s'arti aduna in zidurile ei , niel sa'§I adaoge
populatiunea , niel sa o pastreze , déca nu va avé imbil-
§ugare de ale vietel. Do acel, de §1 crep ca profectul

Dinocrates, inquit, arcbitectus Macedo , qui ad te cogitationes et

formas affero dignas tua daritate : namque Atbon montem formavi
in statua3 virilis figuram , cujus mann lmva designavi civitatis
mconia , dextera pateram, qua) exciperet omnium fluminum, quin
sunt in eo monte, aquam, ut inde in mare profunderetur.
Delectatus Alexander ratione forme, statim qutesivit si essent
agri circa, qui posseut frumentar'a ratione eam civitatem tueri.
Cum invenisset, non 1 osse nisi transmarin's subvectionibus, Dino-
crates, inquit, attend° egregiam forme compositionem et ea de-
lector, sed animadvert° , si (pis deduxerit eo loci coloniam ,
fore ut judicium ejus vituperetur. Ut enim natus infans sine
nutricis lacte non potest ali, neque ad yaw crescentis gradus

www.dacoromanica.ro
74 CUM DE ARCHEOLOGIA

tee este demnii de lauda, finse judece ce locul nu este

bine allese. Vau Anse ca tu se remeT cu mine, cedi me
vau servi de activitatea ta.
«De atuncT, Dinocrates nu se mai deperte de rege §i
Ile inso9i pea in Egypete. Acolo, observande Alexandru
une porte sigure , unti ion plecute de terge §i impre-
juru'l cempiile rodit6re ale intregului Egypete §i multele
ajut6re ale mareltel rill Nilul, porunci se se cledés.ce, de
pre numele see, cetatea Alexandria.
«Aste-feli12 Dinocrates
recommandate prin infeci§area
,
demne a chipuldi §i a trupuldi see , ajunse la unit rangu
a§a de insemnate.»
Ce sit 4ieeniti , domnilor,, despre acésta simpl6
povestire IOre nu contiue ea tota geniil eulturel
ellene, pe care nol mal tar4ia ne voma cerca ala
studia mal eu de am6runtu1 din punctul de ve-
dore archeologieti, atata in manifestatiunile stile mo-
rall, Mtn §i in coneeptiunile sale artistice. Aci, Di-
nocrates , artistul ingeniosa §i semetti, lea chipul
mythologicti ala unul çleil §.1 se infki§éza marelul
perduci, sic civitas sine agris et eorum fructibus in mcenibus
affluentibus non potest crescere, neo sine abundantia cibi frequen-
tiam babere populumque sine copia tueri. Itaque quemadmodum
formationem puto probandam , sic judico locum improbandum;
teque volo esse mecum, quad tua opera sum usnrus.
Ex eo Dinocrates ab rege .non discessit , et in Egyptum est
eum prosecutus. Ibi Alexander, cum animadvertisset portum na-
turaliter tutum, emporium egregium, campos circa totam Egyp.
tum frumentarios , immanis fluminis Nili magnas utilitates, jus-
sit eum suo nomine civitatem Alexandriam constituere.
Itaque Dinocrates a facie dignitateque corporis commendatus ad
earn nobilitatem ervenit,)

www.dacoromanica.ro
 A DOII6 LECTIIINE 75

rege, ca o mIrétg, fantasinagoria, esthetica; elg aratl,

ca prin visit , Athonul, muntele uria§g, transformatg
Prin puterea artel, lateo statua colosale. Dar, di-
nainté lul , Alexandra celg mare , r6sboYnicu1 §i po-
litical cela intrepidg i neobositg , carele a cutrie-
ratg in catl-va annY, totti continentele r6sariteng aid
lamel antice, respandindil presto totg local, In Per-
sia §i in Scythia, In India §i in Egypetg, cultura
lamin6sa k3i dreptg-cumpatata a Greciel , Alexandra
oppune, prin rationnamentg §i fapta, la acele as-
piratituil nemItrginite ale Inchipairel artistice, o idea
mal practica, mail folosit6re onienirel, mal conforma
moralel sociall.
Nu este Ore symbolisatg aci totil complexal ci-
vilisatiunei ellene ? Artea, cu pornirile sale mitrete
pe campil idealalul ; filosofia , ea intelkiptal cum-
pittare, applicatg, la practica vietel?
Vitravig architectul, Vitruvig scriitorul practicti,
Vitraviti latinal ne a impinsg, din intOmplare §i.
'Ate fgra de vola 10, cptre aceste consideratianl
general asupra poporulul care a jucattl , fOrtt in-
duolala , rolul celg mal eminente in viéta intellec-
taalg §i artistica a lamel antice.
Prin acesté ans6 noi n'aing Matti o depling, can-
noscinta despre cartea architectalul, scriitorulul
practict §i. latinuluI Vitruvitl, ca isvorg pentru cer-
cetarile archeologiel.
SI urmamti dar, domnilor, mal departe cu res-

www.dacoromanica.ro
76 CURSI; DE ARCHEOLOGIA

foirea §i pote cA a doua &I vonul avé norocil sit

nimerimg mal bine.
Iatl ctun incepe da capitolul I despre vietuirea
dmenilor primitivi, despre inceputurile otnenireT
despre locuinte §i desvoltkile lor.;
Sit nu credetT, donmilor, cit, v6 citescti o pagina
scrisit de vre una descriitora modernil alit cultureT
preistorice ; (1)

e6meniT de pe obicelul vecliTu , se nAsceau ca férele,

in codriT , in pescerT §i in pAduri , §i i§T petreceall viéta
brAnindu-s6 Cu rnáncitrT s1batice. Carn pe atunci, int6m-
pliindu-se ca copacii , tare indesati , sl fl5, intr'unu locu
Ore-care mi§cati de vênturi §i de furtuni, se aprinser.6
crácile §1 focul se incinse. Cei cari erati in préjma aceita'
focti, spálméntaty de Tutela flacárilor,, fugie6. Dar maT a-
poi lini§tindu-se §1 -dimití maT apr6pe, simtie6 Mil este
de plitcutg trupului cAldura foculuT ; mal' adAogie6 lemne
pAstrandu-lti ca ingrijire, chigmar'é pe aly 6menI §i,
prin semne , le aratae6 §i lor cattl folosil tragii el din-
teinsul »

(i) Vitruvii de Architect. lib. II, 1: 4 Homines veten i more, ut

ferie, in silvis et speluncis et nemoribus nascebautur, Tiboque a-
gresti vescendo vitam exigebant. Interea quodam in loco ab tem-
pestatibus et ventis densee crebritatibus arbores agitatre et inter
se terentes ramos ignem excitaverunt : et eo, flamma vehementi
perterliti qui circa eum locum fuerunt, sunt fugati. Postea requie
data, propias accedentes cum animadvertissent commoditatem esse
magnam torporibus ad ignis teporem, ligna adjicientes et eum
conservantes alios adducebant , et nutu monstrantes ostendebant
quas haberent ex 00 utilitates.,

www.dacoromanica.ro
 A DOM LECtItINR 77

Dar ce sa mal lungescA, domnilor, cu citirea!

Yitruviii ne spline cum, adunandu-se 6menil Impre-
jurul vetrelor Incepur6 a '§I forma o limbA 0 a
desvolta Me acele fericite insu0r1 ce firea le dase
mai presusa de at/Ruffle, adicit de a cunnósce cela
ce e bunn i frumosil pe lunie 0 de a lucra Cu
inlesnire orl-ce luau, servindu-se ca /Mule §i ca
degetele lor. El atuncl se apucar6 a '0 face colibe
cu cilia §i ea frun4are ski a *0 scobi bordeIe In
pilmentil, altil, luandu-se de pe exemplul Mndurel-
lelor,, i0 uNir6 casele ca paie §i cu pail-lentil
cleIosil. Apol Intrecendu-se din 4i In 4i care de
care in artea cladirilor, , incepur6 a intepeni furci
0 a Impleti intre dinsele gardurl de nuIelle, pe
cari le lipiaa cu humil, ca sit le faca prep , dar
fiinda-ca acoperemintele de frunp, §i de pilmenta
nu 'I apara iu-destul in contra ploilor, , el facur6
Invelitorl povernite de §ovaril 0 de trestia. In A-
thena se arata ancO, pe timpul Jul Vitruviii, ca
un4 lucra curiosil pentru antichitatea sa, acopere-
mentul Areopagulul, filcutal ca paniênttl clisosii,
§i in templul Capitolulul, coliba WI Romulu , In-
velita cu §ovarl, pastra ance pene i in timpil im-
periuluI, caracterul obicelelor vechimel.
Iatil-ne, doninilor, repurtatl spre timpil primitivl
al Romel §i aI Athenel. Vitruviii, carel are sit
spuna ca deam6runtu1, de pre ce procederl compli-
cate , de pre ce regule .esthetice, ail fostil cladite

www.dacoromanica.ro
78 CRRSTI IA ARCHROLOMA.

t6te maTestritele capete de opera ale architecturel

grece §.1 romane, Vitruvia, carele In moda systema-
tica are sa no expuna pre-larga t6te ingeni6sele
theorif §i t6te ninwritele practice de pre cari aft
fosta lnaltate in localitatile occupate de Ellen! §i
de Itabop, atató neperitóre monumente, expresiune
cea mal perfecta a geniulul §i a Indemanarel ome-
nescl, Vitravia mal anteln de t6te ne stramuta In
sinul omenirel primitive.
Dar adunanda §i compilandil tota cela ce Greek
§i Latinit scrisese mal nainte de dinsul asupra tu-
tulor waterielor mal multa sal inal puOna directa
atting6t6re de sublectul s6a, §i intrebuintanda chlar
§i cele nou6 cart! pe cari M. T. Varrone le Om-
pusese asupra sciintelor §i din cari una tracta In
parte despre architectura , Vitruvia n'a trecuta Cu
vederea nicT unul din punctele cari puteaa interesa
atata pe contimporanil de meseria sa , cata §i pe
urma§il luT , curio§1 de a pltrunde In secretele
technic° ale constructiunilor antice.
Ela a vorbita despre scopul §i utilitatea arteT
architectonice, §i (lucranda la artea sa,) de pre
cum Insu§1 dice , (nu spre a'§I ca§tiga avere
r cOcT mar bine II place striintorarea cu nume Mina,
f de-cat d bil§ugul tu neomenia), ela prescrie dato-
riile architectulul §i face o aspra dojana , ba §i
chlar propane pedepse pentrn ace% cari, in ve-
chime ca §i actun, abuséza fall milli, niel ru§ine

www.dacoromanica.ro
 A DOI7A LECTIUNE 79

de punga nevoinilor de proprietart ce s'att friere-

4ut1 nuor devisurl eftine §i mincin6se , lar apol
se pomenescil cu necurmate sporurt de cheltuelt ;
elti totil de-odatit a indicatil locurilei materialtt-
rile cele mat priincl6se pentru clitdirt (cap. 1, u);
apol, cu o minuti6sit scrupulositate a descrisit for-
mele, dimensiunile §i ornamentele architectonice ale
templelor, specificanda originea i natura celor trel
ordinT primordiall ale architecturel ellene , ionicul ,
doricul i corinthicul, cari presentati fitt-care o dis-
positiune differitit In structura §i In a§e4area co-
lunmelor (cap. ni, w). Yorbinda despre acole
mêndre clitdirT ale Elladel, elil ne dt notiunea ur-
initóre , pe care ne cercilmil nu NI% anevointl , a
o interpreta pre romanesce : (1)

(In patru locurI se afla edificie sante ale caror zidid

de marmora sfint decorate cu a§a Insemnate ornamente
tu-catti munele lor laudate ti rgmasti ea denumirI typice
pentru viitorime; structura lor este a§a de perfecta §i de
bine combinata in-catti ea s'a Invederatil ca pe deplinti
demna de §eptorT ale Oilor. Celti d'anta este templul
Dianel din Efesa , de ordine dorica , pusti la calle de

Triertivii. de Architect. lib. VII, prmf. : 4Nam quatuor locis

sunt tedium sacrarum marmoreis operibus ornatte dispositiones, e
quibus proprie de his nominationes clarissima fama nominantur.
Quorum excellontite prudentesque cogitat'onum apparatus suspec-
tus habent in deorum sessimonio. Primumquo tales Ephesi
Ionice genero a Chersiphrone Gnosio et filio ejns Meto gene est

www.dacoromanica.ro
80 dURSIT DE ARCHEOLOInk

Chersifronh Gnosiotul i de fiTul sëti Metagene , i pe

care se Oice fi sf6r§itil maT iarlihí Demetri6 ,
preotil cigar allí Diana §i Peonirt din Efesg. Acelag
Peoniti, precum i unh milesian6 anume Dafnis ingltar6,
de pre r6nduTelele ionice , pro acela alti lui Apollong in
ApoT la Eleusis, In on6rea CerereT §i a Proser-
pinei, Ictinos cladi unlí templu de o immensg mgrime,
de pre usul doricti , ans6 fhrli de columna exteri6rI
spre a lasa loch mai largil penirn sacrificiT ; dar niaT
tarp , pe cand Demetrih din Falere luase st6panirea
AtheneT , Filonui icu dintrInsul ung prostylon (adicg
templu cu columne in fa0), a§e;16ndil columne in fruntea
templuluT, §i astrt-felti adgogindu-i-se o tindg, i se dote o
inf694are mal mgrétg, facêtn16 totil de-odata i loch Mehl-
ngtorilor cari nu shut ¡Inch initiati la mystere. In fine sg
scia ca in cetatea AtheneT, Cossutiti (prectun s'a scristi
mai susil) a intreprins6 a clgdi en cele maï bogate .orna-
mente §1 de pro r6nduTala i proportiunile corinthice, tem-
plul lui Joue Olympicul.»

Dar sa trecemil amnia ca In sboril , domnilor

cOcI timpul ne zoresce , pe d'asupra nenum-
instituta, quam postea Demetrius ipsius Diau servus et Pfeonius
Ephesius dicuntur perfecisse. Mileti Apollini item Ionicis symme-
triis idem Paeonius Daphnisque Milesius instituerant. Eleusine
Cereris et Proserpinw cellam immani magnitudine Ictinus Doric°
more sine exterioribus columnis ad laxamentum usus sacrificiorum
pertexuit. Eam autem postea, cum Demetrius Phalerens Athenis
rerum potiretur, Pillion, ante templum in fronte columnis consti-
tutis, prostylon fecit ; ita ducto vestibule laxamentum initiantibus
°perique summam adjecit auctoritatern. In asty vero Olympium
amplo modulorum comparatu, Corinthiis symmetriis et proportio-
nibus (ut supra scriptum est) arehitectandum Cossutius suscepisse
xnemoratur.»

www.dacoromanica.ro
 A bOtrA LtCTIIINS 81

ratelor date ale hl Vitruvitt despre clltdirile publice

§i private ale celor vechT : piete §.1 pretoril, theatre
, porturl §i case, §i altele multe (cap. y, vi)

despre tincuirea i zugetvirea edificielor (cap. vi);

despre cercetarea i conducerea apelor (cap. viu); de-
spre m6surAt6rea timpului prin constructiuni solar'
(cap. Lx); despre felurite machine industriall §.1
Mari (cap. x), §i aruncitudil o privire retrospectivit
ne intórcemil larlig la punctul de unde elti s'a
pornitil in cercetitrile sale asupra oltdiri1or omenescl,
la sttritettclósa coliba de nutelle i de lutil a ome-
nirei primitive. VQrbindil in mijlocul splendorilor
arcbitectonice ale secoluluT s611 despre acel timpt
Intunecog, Vitruviü, acum vre-o duo tl mil de anni,
se occupa i eh ca archeologia preistoricit.
Dar ce cjicO? Ore avema noi , Romanil , tre-
buiittt stf, afianii de la Vitruviti , de la autorii an-
tichittttel, cum ati fosta locuintele omenescl in e-
pocele de barbaril? Ore pentru noT acésta este o
materia, archeologica
ApoT n'avemti de-clItO srL es§imil la marginile ca-
pitalel n6stre §i yomti grLsi nenunnirate exemple
reall, cari ne vorti servi de commentarill vqiitti §i
piprLitú pentru t6til acéstlt parte a operei luT Vi-
truvitl, pentru tottt ce ni se spune despre locuin-
tele omeuescl in timpil primitivi i preistoricl.
Din nenorocire, domnilor, nu voini put6 fi tota
ap de fericiti ctind , cu textil auticuld architectO
6

www.dacoromanica.ro
 82 CURSE DE ROGIEOLOGIA

In mana , voma avé a studia mal tarqiii , regulele

§i ordonuanta cladirilor de styla autica.
Dé cela puOiiii Domnul ca cuvintele mele, nvita-
tire la studiul productiunilor esthetice ale trecutulni,
sa de§tepte In mima lu inintea nouel genera-
i
tiunl scolarl, una cultil ala frumosultg, salutaria §i
spornica pentru patria nóstra
N'ama isbutita, domnilor, a restringe in margi-
na° tinapului ce pota a cere de la dv6stre pentru
asta sera, t6te cele ce aveamil a spnne despre t6te
speciile de representantI al archeologiel in societatea
gréca §i In cea romana.
impartindul in patru clase osebite : veriegeta
séa calItoriI, artiVit i technicil, cruditii séa
curatil anticarl §i soflti ski follietonitil de art6,
abi6 ama gasitil timpa a vti vorbi despre Erodote,
Polemona §i Pausanias, dintre grecl, despre Yar-
rone i Yitruvia, dintre latint
Ama cercata, In acésta rapide i parcimoniósa
spicuire, a restringe pre-cata s'a pututa mal multe,
mal variate §i mal caracteristice notiunl asupra
scriitorilor citatl, dar prin acésta chTar, pare-mi-se
ca n'ama insistata nicaierl indestula pentru ca sa
v6 putetl face o idea precisa i deplina despre be-
neficiele ce se pota trage din studiul attentiva ala
autorilor anticl, pentra cunnoscinta vietel morall
§i a operelor de art6 ale trecutulul.
iml vetl permitte dar, domnilor, in folosul no-

www.dacoromanica.ro
 DOIIIA. LECIII1NR 8a

stru communa, de a modifica óre-cum, sétt mal cu

drepta cuvêntil de a desvolta pe viitorit modul de
expunere ce ama inauguratil In intrunirea n6strit
de astac,11, asta-fela , In lectiunile viit6re TOIlltl com-
pleta, prin analyse mal amiThuntite, examenul CA,
tor-va din isv6rele de informatiunT archeologice ale
antichitatel §i apea, dup6 ce vointi fi constatata
in tr6ctil o lacuna, una gola, una mina confusa
intunecosil In istoria intellectuala §i artistica a
gintelor europene, o epoca, caria i s'a gisa Seco-
lul de najlocii i in care spiritele afl t'esta pre
tare preoccupate s60 de grelele nevol ale traTuluT
presente in lipsa de echilibru sociale, sea de aspi-
ratiunl estatice la o viéta extra-lumésca, spre a 'O
Int6rce privirile inapoT §i a se deda cu studie re-
trospectivo, dupa ce, 4icenail, voma fi armicatil o
privire trec6t6re asnpra acelul pustit ala annallelor
archeologice care se 'ntinde pe una spatia de a-
pr6pe una lila de anni, apol voma trece Cu o ne-
tagilduita inultumire la studiul interesante ala a-
celei serie de anticarT laborio§T §i enthusiqti, care
se incepe Cu epoca Rennascerel , spre a ajunge in
fine la lucrarile archeologice Cu cari cu drepta
venta se m'endresca timpil no§tri.
Acest6, spera , ne vora deschide o calle mal
bine pregatita pentru pretuirea i lesniciósa pri-
cepere a tabellelor analytice in cari iml propunii
a v6 presenta mal in urma diversele culturl na-

www.dacoromanica.ro
84 CURED DE klieFIEOLOGilA

tiouall din antichitatea orienta16, e11en i italicit,

precum fostd annunçiatd In cuventarea mea

Mergendd 'Ate mal Incetd de-catd cum iml era

cugetul, cre44 cit void ave c4tigu1 de a inainta
cu pa0 mal sigurl.
A trebuita sit fiA i cam archeologil acela carele
4isd mal antelu
Chi va piano, va sano;
E chi va sano, va lontano.

www.dacoromanica.ro
 A TRETA LECTIUNE

Pli)1114 Naluralisful. Viéta i mortea lai. ImpIrtirea i copriusul opere lli-

storia Naturalis'; notind despro indastrielo i artole autico. dlinerva din
Parthenonti a Id Fidias. Grupa LaocoonteluT din Vaticanli, de pro Plinir4,
Winckeimann i Lessing.Mcirtea lui Laocoond in Virgiliii.Descoporlrea
industria sticleT in antichitate. Vasnl dialrettan din museul do la Pesta
Vasnl le Portland. Mosaica antice. PorumbiT Capitoliulni. Asaroton caos.
Argintitria de mita la RomanT. Magiriscia. Thesaurul de la Hildesheim.
Pretul tl natura vaselor entirrhine. Negoçul Romanilor cu adfincul Oriente.
Notind despro Dad gi...Dunlire, oliese in Pliniii Apologia Romanilor
ti a Italia.

DOMNILOR,

De Ore ce in ultima n6strili intrunire, lipsa de

timpti m'a flicut4 st r6imlnil In drumil ,
intrerupti §irul notitielor ce volescti de la inceputil
a 1/6 da asupra nuera din principalil scriitorl al
vechimel cari potA fi privitI ea premerg6toriI ar-
cheologik, ski maI bine ca isv6rele litteraril cele
de citpeteniii ale informatiunilor n6stre asupra an-
tichittitel de Ore ce in rOndul trecutll nu v'amti
pututd vorbi i chlar acésta cam rApide , de-cata

www.dacoromanica.ro
86 CURSE! DE ARCHEOLOGIA

despre scrierile preti6se ale calletoruluI istoricil

Erodote, despre ptninele fragmento r6mase de la
vestitul periegettl Polemontt §i despre notele de a1-
16toriN in Ellada ale lul Pausanias ; apol, lar despre
marea operN encyclopedicO, pe care o scrisese era-
ditul romanA Yarrone, sub taita de Antiquitates
divina humanaeque §i despre cele x cartl mal
multil teclinice ale luí Yitruviil
de Arehitectura ;
,
de Ore-ce, alar spicuindO , cerandil §i allegendil
dintre autoril anticl, elleni §i latinl, §i cbTar sdre-
linda pe cel attin§l, tota n'ami isbutitti a coprinde
Intr'o singura lectiune prima fas 6 a istoriel arclieo-
logice, de Ore-ce In fine ill, vlIgil obligatO a NT6
mal verbi despre antichitatea clasicil, spre a carac-
terisa in modil completi1 importanta, litteraturel
sale in respectul archeologiel, dati 'ml voilt a mO
intinde de aci Inainte cu cercetilrl mal varif asupra
duoI 6menl insemnatl, cari, unul la Roma, li cel-
1-altil In Grecia, att scrisd milita pentru plitcerea
§i instructiunea contimporanilor §i nu mal puOml
pentru luminarea viitorimet
Ace§tia sunt naturalistul lating Plinitt §i sofistul
ellentl LucianO, carera voima a consacra in acestO
cursO, cate un l studia mal speciale.
Scrierile acestor duel bArbatl stint a§a multa
coprinyt6re de fapte interesantl din ambele punc-
tul de vedere cari ne preoccupN, adidt §i de re-
latiuul despre viéta social i intima, li de notiunl

www.dacoromanica.ro
 A TREIA. LECTIENE 87

asnpra artelor din vechime, lar pe de alta parte

felul scrierilor lor este a§a de differita, hiela vor-
binda ceva mal pre-larga despre dinsele, spera
v6 volt' putO da o idea completa §i fructuosa de
folosul cari pede trago archeologul, atan din
studiul scrierilor de eruditiune ale celor vea); útil
din cunnoscinta mal multa séa mal pRina e-
legantelor declamatiunl ale celor cari la din§il se
n u meaft Sofip.
Anc0 o data ns6 adduca aminte, domnilor,,
dóca, pentru a demonstra importanta scriitorilor
anticl din punctul de vedere archeologica, alllti o-
, spre a v6 vorbi In trOc6ta despre din-
- vre o c1141-va autorl periegeri, technid, eru-
§i sofip al antichitatel, Uta lincO sant
t6rte multl altil, cari se pott socoti ca de o po-
triva , Mea nu superiorl celor denumitl, ca isv6re
pretióse pentru cunnoscinta antichitatilor.
Cu acésta reserva, volu completa lista mea, vor-
bindu-v6 mal ant8lu despre scriitorul latina Plinia
apol, ideo viitóre Intrunire, despre cela ellena
Luciana. Cursa' timpilor, de la care ns6 m'ama a-
battuta in expunerea din ultima mea lectiune, Iml
prescrie acésta ordine.
tn adev6ra, Caiu Plinia Secundus s'a Mtscuta
cu una secola inainte de Lucianil, pe la annul 23
ala erel cretine; ela era din provinciile nordice
ale Rabel. A servital multa timpa in armatele r0-

www.dacoromanica.ro
88 CIIRSU DE AlICHEOLOGIA

inane, pe cari le a 'innata In Africa, In Germa-

nia, In Spania , observancia pietntindenl cu o neo-
bosita curiositate, bite fenomenele naturel i t6te
Indemanarile industrielor omenescT. Ela a scrisa
mal multe cartl, acum perdute, despre strategia,
istoria §i grammatica; dar opera Tul de capetenia
fu Istoria Natural. 6 In tre1-4ecl i épte cartl,
Naturalis Historiae libri xxxvil» dedicata, ,
anul 78, linpaatulul Titu.
Una ama In urma, Pliniû avea s Ora, la vOr-
sta de cincI-4ecT i ése de annl, jertfa ca multl
altii mal mina illustri, a unul evenimonta terri-
bile, ctruTa archeologia nu'l datoresee mal puOna
de-cata principaleT sale victiine.
Plinia era pe atuncl commandante ala flottel
romane din marea Tyrrenica; repdinta luI se afla
In portul de la promontoriul Misenel, tocmal la ca-
p6tul nordica alti Incantatorulul silla de more, pe
care se Inalta asti141 In amfitheatru frumósa ce-
tate Neapoli, umbrita de creOetul fumegosil
YesuviuluT. In ultimil timpl aT republicel romane
In periodul Cesarilor, acele graçióse malurl erati
sem6nate Cu nAndre §i elegante oraplle campanice,
unde avutil din Roma 10 aveaa locuintele lor de
véra; tocmal Imprejurul pólelor muntelul eraa ap-
Ote Retina, Herculanum, Stabi i Pompeia, ce-
tatT ades6 incercate de cutrLmure, dar merea ren-
nascOnde din ruinele lor, sub nuoe i vesele pod6be.

www.dacoromanica.ro
 A TBEIA LECTIUNE 89

]2ioa ns6 de 23 augusta annul 79, era ur-

sitit ca sit stingit in siuul acestor frumése locuri ,
viéta cea dulce i desfittatit, §i sit le Inmorménteze
de vii sub una strata ferbinte de lavl, de sgurit
§i de cenqit.
Acea 4i fatal, in care sértea ritpi linnet antice,
cetiitile vesuviano, ca sit le destine a fi peste §épte-
spre-4ece secoll, celti mal splendida darti offerita ay-
cheologiel néstre moderne , acea ji meritit sit ne
opréscit null momenta. Ea maT In urmg, va reveni
adesé in memoria néstrit, astil-fela precum mo§te-
nitoriT omului bogatil II adducti merea aminte cu
o nningaléstt jale despre diata ce'l a inavutita.
Pentru momentul de fa0 ansiI noT voina vorbi de
dinsa fiindti-cit in acea catastrofit a perita , de o
data cu Herculanum i Pompei, b6tranul Plinitt,
apoi Tarit§T fiinda-ctt a luT mérte §.1 fenomenul
care o produse ne glut descrise de unt martorti mal
ocnlarti, de nepotul sal de sera, Caiu Plinia cola
téniIra. Eld a povestita aceste fapte In duo 6 scrisorl
ce illustrul amid( §i panegyristti ala lui TraTana
adresit §i mal illustrulul istorica Tacita.
Permitteti'ml dar, domnilor, a traduce cela pu-
Qina una din aceste In ataté felurT insemnate epi-
stole, ace% in care, intrevNénda starea funebr6 a
ora§elor perdate, yeti afia cu de-auArnutul mértea
curagT6s1 §i linit a marelul scriitorti de care avema
acum a ne occupa.

www.dacoromanica.ro
90 CURSI DE ARCHEOLOGIA

Ami cerT, dice Plini4 catre Tacita , (1) 1ml cerY

'y seria sfer§itul uncláultil mea, pentru ca sala poi
trada mal cu adevara viitorimet Îi multumesca, cadi véda
bine ca, fiinda de tine illustrata, mórtea lui e menita
und glorii nemuritare. Do §1 elil , perinda in prapadi-
rea celor mal frum6se paménturI, aril fi ca memoria
111, prin acésta imprejurare neultata, , sa rambla in
ved n%térsa, imprenta cu a poparelor §i a cetatilor ; de
§i Insui ela a Multa lucrarI multe §i neperitóre, §1 mal
multa Auca va adaoge la perpetuitatea acelora, cternita-
tea sciierilor tale. CtI1 despre mine, socotescil fericiy
pe aceTa carora deil le ali daruita favarea, séti de a face
lucrurI demne de a se serie, sda de a scrie lucruri denme
de a se (Hl , §i mal fericiy anca pe acla carora le
ail data pe am'enducia. In numktil acestora va fi §i
mea, atatil prin ale sale, ctitil §i prin ale tale cary. De
aceIa van indepliui , ba chiar voIu starui a face cela
ce NI cerT.
Era, In Miseria §i acolo tinea commandamentul tiottet
In dioa kalendel a noua din septembre , cana pe la ora

(1) Plinii junioris Ep;stolar. lib. vi, 16 1 iPetis, ut tibi avun-

culi mei exitum scribam, quo verius tradere posteris possis. Gra-
tias ago. Nam video, morti ejus, si celebretur a te, immortalem
gloriam esse propositam. Quamvis enim pulcherrimarum elade ter-
rarum, ut populi, ut urbes, memorabili casu, quasi semper victu-
rus', occiderit; quamvis ipse plurima opera et maosura condiderit,
multum tullen perpetuitati ejus scriptornm tuorum wternitas ad-
det. Equidem beatos puto, quibus deorum munere datam cst aut
acere scribenda, aut scribera legenda ; beatissimos yero, quibus
utrum que. Horum in numero avunculus rceus et suis libris et tuis
erit. Quo libentius suscipio, deposco etiam, quod injungis.
Erat Miseni, classemque imperio prmsens regebat. Nonum Ka-
Jend. Septembres, hora fere septima, mater mea indicat ei, appa-

www.dacoromanica.ro
 A THEIL LECTIUNE 91

a Opt é , muml-mea fin vesti el se hrAtase lint nuor5

neobidnuitA at Atti prin mArime cart §i prin Hui skl.
Elti , dup6 ce stAtuse la s6re §i apoi luase o bail rece,
gustase ceva culcatti §i se puse6e pe studitl. Atund 10
cere incOtAmintelo §i se su% la un'g 1oc4 de uncle p6te
mal bine sA privéscl acea minune. Nuorul se malta, dar
cif cari ilti vedeati de departe, nu puteati sci din ce mun-
te ; maT tiirlit1 ns'6 se cunnoscu cti era din Vesuviu. De
pro apparenta §1 forma lui nu s'arti fi pututil asemui
cu niel uni1 altil copada mai bine de-catti cu un6 plopti ;
c6ci se rildica in susti ca 'mil trunchlu f6rte lungti, care
apoi se reslAtea in mai multe ramuel. Crep et impinsil
mal ad.& de o sufflare care in Kist se sllibea, sétt p6te
§i invinsg de propria sa greutate, elti se rIsipea liirgin-
du-se ; une-orY. albil §i. alte-ori mânjitq §i Watt", de pro
cum purta in sine t6rrhnti séti cem4.
Unul mil a§a de inv6tatil ca unclflul meti, acestil lu-
cru i se Om unti ce insemnatti §i demnq d'a fi v6(Jutil
de apr6pe. Ordonnit dar A i se pregatdscl lint vast!' u-
§ortt §i mie MIT las5 .s1 allPgti de voiesetl alti insoci.

rere nubem inusitata et magnitudine et specie. Usus ille solo, mox

frigida, gustaverat jacens , studebatque ; poscit solos, adscendit
locum , ex quo maxime miracul nm illud conspici poterat. Nubes
(incertum procul intuentibus, ex quo monte; Vesuvium fuisse po-
stea cognitum est) oriebatur : cujus similitudinem et formam non
alia magis arbor, quam pinus expresserit. Nam longissimcr velut
trunco elata in altum, quibusdam ramis diffundebatur : credo quia.
recenti spiritu evecta, deinde senescente eo destituta , aut etiam
pondere suo victa, in latitudinem vanescebat : candida interdum
interdum sordida et maculosa, prout terram cineremve sustulerat,
Magnum propiusque noscendum, nt eruditissimo viro, visum. Ju-
bet Liburnicam aptari : mihi, si venire una vellem, facit copiam.
gespondi, stndere me malle : et forte ipse, (pod scriberem, dede-

www.dacoromanica.ro
92 CURSU DE ARCHEOLOGIA.

RgspunseTu ns6 ca maY bine voTescti a studia, ca atata

mal multa el se Intémplase sa'nfi dea chYar elti ceva de
scrist. Es§indii din casa, ela lug cu sine tgblite de In-
semnatti. MatroziT din Retina, spaYméntatT de pericolul
amenintatorti, (da acea localitate era a§epta sub munte
§1 alta, scgpare n'avea de-cata In corabiT) Mi rugaa sal
scape de o a§a napaste. Elti I§T schimba atund cugetul
§'I cela ce alubia sa faca din simpl6 curiositate, !la intre-
prinse din bunatate de suffletil. I se adduse vasele, Insul
se urca. IntrInsele spre a duce ajutorti nu numaT RetineT
ci §i multor alte locurl , cari acolo, sunt numer6se din
causa frum6seT positiunT. Eln alérga. acolo, de uude altiT
fug,11 ; In mijlocul pericoluluT elti tine mersul §1 c,ônna
drépta , a§a departatil fiinda de orT-ce frica , In-cata t6te
mi§carile aceleY urgiT , tito figurele cate le zgresce cu o-

le dictéza §i. le Insemndza. Cu cata mal multa se

chiT ,
apropia, cu atrita cenu§a pica maT ferbinte §i maT Usa
pe vasti , cu atatti §i petrele por6se, ¡negrito, arse §1 fé-
ramate de focti , Cu atata marea se imfig §i pe t6rmuri
se gramadescti mung protivnicT de sdrobiturT. Oprindu-se

rat. Egrediebatnr domo, accipit codicillos. Retinre classiarii immi-

nenti periculp exterriti (nam villa ea subjacebat, nec ulla nisi na-
vibus fuga) ut se tanto discrimini eriperet, orabant. Vertit ille
consilium, et quod studioso animo inchoaverat, obit maximo. De-
ducit quadriremes; adscendit ipso non Retinte modo, sed multis
(erat enim frequens amcenitas orre) laturus auxiliara. Properat il-
luc, und.e alii fugiunt; rectumque cursum, r cta gubernacula in
periculum tenet, adeo solutus motu, ut omnes illius mali motus,
omnes figuras, ut deprehenderat oculis, dictaret enotaretque. ¡am
navibus cinis inciderat, quo propius accideret, calidior et densior;
jam pumices etiam, nigrique et ambusti et fracti igne lapides
jam vadum subitum, ruinaque montis litora obstantia. Cunctatus
paullum, an retro flecteret, mox gubernatori ut ita faceret mo-

www.dacoromanica.ro
 A TREtA 1,13CTIUNE 98

mina ca sa cugete déca se va iniárce Inapoi, era spuse

indata carmaciultif, care'la povatui sa faca inteastil-fela
«Pe ce/ tart, norocul if ocrotesce ; trage dar la Pom-
ponianum!» Acesta era la Stabie, despartita de cetat e
printriuna mica sitia de mare, ciidi vallurile pe nesimtite
se infunda in acele tèrmurI incovoIate §1 scobite. Acolo
de §i pericolul nu era anc6 appropiata, dar fiincla In ve-
dere, putea cresandfi, O. se §i appropia ; de aceia t6te ba-
gaglele se incarcase in corabii, hotarita sa fuga, Indata
ce se va fi astampërata vêntul cela impotrivitorii. Acesta
\Tanta Inlesnise sosirca unchlultil mea, carele imbra9i§dza,
caldura pe amical s'el Pomponiana, ila mangaia, ila im-
barbatéza §i, ca sa aline frica prin securitatea sa, or-
-donna sä i se &ésa o bala; dup; scaldare se culta §i
vesela , ski cela-ce este tota a§a de mareta la
suffieta , prefgandu-se a este vesela. I vremea ac6-
sta, pe muntele Vesuvia, In mal multe locuri, straluceaa
flacari intinse §1 pirjóle a caror luc6re §i lumina resareati
§i mal tare In Intunericul noptei. lar ela, ca sa potolésca
pe cei ingroziti, le sptmea ca arde in napustire case g6le

nenti, Fortes, inquit, fortuna juvat , Pomponianunt rete. Stabi-

is erat, diremptus sinu medio : nam sensim circumactis curvatis-
que litoribus mare infunditur. Ibi, quamquam nondum periculo,
appropinquante, conspicuo temen, et, quum cresceret , proximo
sarcinas contulerat in naves, certus fugre, si contrarius ventus re-
sedisset : quo tunc avunculus meus secundissimo invectus complec-
titur -trepidantem, consolatur, hortatur : utque timorem ejus sua
securitate leniret, deferri se in balineum jubet ; lotus accubat, cce-
nat, atque hilara, aut, quod est Legue magnum, simílis
Interim e Vesuvic monte pluribus locis latissinue flamnue alfaque
incend'a relucebant, quorura fulgor et claritas teneb, is noctis ex-
citabatur. Ille, agrestium trepidatione igni relictas desertasque vil-
las per solitudinem ardere, in remedium formidinis dictitabat. Tum

www.dacoromanica.ro
94 CURSU DE ARCUE01.0011

§i *bite focultil de Otro tkraniT fugitT. ApoT se dete

repausuluT §i se odihni cu somnd adevgratd , cOci resuf-
flarea MI, care din causa grdsimeT trupuldi era tare §i
resunnatóre , se aullia de aceI cari pilzcart la pragrt.
Anse curtea prin care intrai in casd, se implea acoperin-
du-se a§a tare cu cenu§d §i cu petre de totti felul ,
, déca mal" §edé multù timprt in patri, n'ard fi maT
pututrt es§i. De§teptanduld , eld se duse ca sd gdsésca
pe Pomponiand §1 pe ceT-l-alti cari veghiase. Cu totiT
impreund se svdtuird Ucä vord r'émane sub acopereméntd
séti décd vorrt rdtdci prin locurl deschise ; cicT casele erad
cletenate de dese §i Intinse cutrenmre §i , ca §i cdnd arrt
fi fostd mi§cate din temeliile lor, pdreati cd mergti §i vind
cdnd in c6ce când in colo ; apoI lar la loca deschisil aveati
a se teme de diderea petrelor, de §1 acelé erad u§6re §i
arse. Adunarea preferi pe acestil din urnid dintre pericole
§.1 inteadsta, unchiul metí sC povdtuesce de pre cugetare,
pe cdnd ceI-1-altI se hotdr'éscti numaI sub impresiunea
frica. EI I§I pund pe capete perne legate cu stergare.
Astd-feld se apArd de ceTa-ce piel de susti.

se quieti dedit, et quievit verissimo quidem somno Nam meatus

animm , qui illi propter amplitedinem corporis gravior et souan-
tior erat, ab iis, qui limiui obversabantur, audiebatur. Sed area,
ex qua diseta adibatur, ita jam cinere, mixtisque pumicibus op-
yleta surrexerat, ut, si longior in cubiculo mora ess,t, exitus ne-
giretur. Exc;tatus procedit , seque Pomponiano, creterisque , qui
pervig larant, reddit, In commune consultant, intra tecta subs:-
stant, an in aperto vagentur. Nam crebris vastisque tremoribus
tecta nutabant, et quasi emota sedibus suis, nunc huc, nunc
luc abire aut referri videbantur. Sub dio rursus, quamquam le-
vinm exesorumqüe pumicum come inetuebatur. Quod tamen peri-
culorum collatio elegit. Et apud illum quidem ratio rationem, apud
alias timorem timor vieit. Cerviealia eapitibus imposita linteis

www.dacoromanica.ro
 A tRETA LECTIVNIt 05

Pe cand intealte pgrg se &ea lioa, acolo era anc6

n6pte, dintre tóte noptile maI négra §i maI adfmcl ; abié
milt& torte §i alte felurite luminffl o mg Asipeail.
Elti don i sa mérgI la maltt §i s5, va(11 de apr6pe décit
s'artí puté pune pe mare ; dar marea rgrulsese turburatil,
§i protivnicA. Acolo, culdindu-se pe mill covorti a§ternutti
pe josti , ceru de dua off de a r6ndul apA rece §i b6u,
Dar atund flacruile §i unti inirosU de pucI6s1 prevestitorti
alti foculuT fdeurg pe toff ceT-1-alff ca s5, fugil, §1 pe din-
sul ca sl se sc6le de josti. Se r6dicA , rezimându-se pe
duoT servitorI §i indatA ckin TarA§I, fiindu '1 resufflarea
ugbu§itll , de pe cum crep , do o dull6re maI inde3atA, §i
peptul tnnecatä , de Ore-ce din fire , nu '16 avea nict A,-
n6tosil , niel largli , ci ades6 appgsatti. Cilnd se fitcu laril§l
Oiori, (adic5, a treia (ji (11116 acela pe care o f61use elf'
maI in urnail) , trupul lui fu glsitti bat acolo, intregti,
neattinsti §i acoperitù cu ve§mintele, in care fusese im-
beicatil ; infA9i:a,rea luI senfóna mal multil a mull omil
adormittl de-cálti ea a muff omit niorttl.»

constringunt. Id munimentum adversus decidentia fuit. Sam dies

alibi, illic nox omnibus noctibus nigrior densiorque : quam (amen
faces multie variaque lumina solvebant. Placuit egrecli in litus, et
e proximo adspicere, ecquid jam mare admitteret; quod adhuc va-
stum et adversum permanebat. Ibi super abjecturn lioteurn recu-
bans, sernel atque iterum frigidam poposcit, hausitque. Delude
flammee, flammarumque prtenuntius odor solfutis, alias in fugam
vertunt, excitant ilium. Innixus servis duobus adsurrexit, et sta-
tim concidit, ut ego conjecto, crassiore caligine spiritu obstructo,
clausoque stomach, qui illi natura invalidas et angostos et fre-
quenter interrestuans erat. Ubi dies redditus (is ab ea, quem no-
vissime viderat, tertius) corpus inventum es t integrum, illiesum
opertunique, ut fuerat indutus : habitus eerpor's quiescenti, quarn
defunct°, similior.*

www.dacoromanica.ro
06 CIIBBII DE Ancitzotoclu

Asta-felg, domnilor,, Plinia cela tOnlril , mar-

tora oculara ala gróznicel irruptiunl din annul 79,
ne descrie §i aspectul naturel in acele 4ile fioróse
§i mórtea cea. curaglósa a unchlulal slia , marele
naturalista latina Plinil.
Sa lasamg ans6 in pacea lor secular 6 r6ma§ite1e
muritóre ale lul Plinia ; pe ale cetatilor vesa-
viane le voma rascoli mal tarçlia ; -- §i sit ne in-
grijima acum numal de rlma§itele spirituluI §i ale
sciintel lul.
De pre titlul operel lul Plinil, Historia Natura-
lis, nu s'ara pré crede ca ea ig are locul printre
isv6rele archeologiel, de §i, puindu-ne pe tOrramul
mi totul moderna ala archeologiel preistorice, sta-
diele geologice §i. cele fysiologice ag inceputa a'§i
da mana Cu antichitatile oinenescl. Dar resultatul
la care astit41 a ajunsit sciinta, scormonindg rlma-
§itele stravechl prin fundul pam6ntulul, Piillia o
cu dinsul tott naturali§til vechimel Fati presimtita
munal prin instinctg ; de acela al §i coprinsit in
scrierile lor asupra naturel, tota cela ce sciail, §i
despre unlirile nesocotite ale firel §i despre lucrarile
cugetate ale 6menilor.
Nimenl mal multa §i mal bine de-cata Plinifi
n'a Indeplinita acésta sarcina encyclopedica. in
trelleci §i §6pte ale sale cartT, ela a adunatil
notiunl din mal multa de cincl sute scriitorT, pe
cari 11 li numesce, §i pe lana acésta, a adaosil

www.dacoromanica.ro
 A MIZA LECT(IINE 97

tota cea ce a pututil afla i inv6ta prin propriele

sale observatiunl §i cercetarl. Elti , Inteinsele vor-
besce mal antau despre lume i elemente , de
mundo et elementis , schitand4 cunnoscintele astro-
nomice, fysice §.1 meteorologice ale epocel sale; apol
lu patru citrjl, face o descriere completa a paulen-
tuluI sciutil pe atuncl, enumerada ea óre cari a-
mërunte une orl interesal* i peDtru archeologl ,
gintele, m%ri1e, cetatile, porturile,
riurile, Intinderile i popórele, cari sunt séft
qui sunt aut fuerunt. Cartea a éptli, e
destinata formarel i desvoltareI omulul, precum §i
inventiund artelor ; acolo da elil idel rapi41 despre
anthropologia, fysiologia i chlar despre Ubica tim-
pulul söti. Apol de aci inainte, maza patru cartl
despre animalele panulutene, acuatice i sburatóre,
alte duo6-4ecl i una cartl in cari se hita°
fórte multti asupra plautelor, studiindu-le din punc-
tul de vedere fysiologicti, descriptivt , agricolii, in-
dustriale §i mal allesil farmaceuticti. pece lungl
cart1 din acesté, Pliniii le scrise numal spre a ne
da cu de-am6runtul bite rnetele de lécurl, de doc-
toril §i de descantece, cate s'ali ispitita vre o data
babele a plamitdi cu rtdcin1, cu erburl Cu
ghióne §i cu petre.
Ultimele cincI cartl coprindii notiunI despre me-
tallurl, despre petrele ordinaril §i scumpe in fine
despre pictura §i color!. Aci Out gramadite nu-
7

www.dacoromanica.ro
98 CURED DE ARCHEOLOGIIA

mere's° indicatiuni i fapte de cea mal mare In-

semnAtate pentru cunnoscinta artelor antice. De aci
vomit cuIlege dar, cam pe Incercate, ung §irti de
exemple cari ne vorg face, crop, s prepimg sub
rapportul archeologiel , val6rea scrierel celeT multi
variate i multil coprinytorT a lut Plinig.
Deschi4end'o la cartea xxxvi, despre Natura pe-
trelor, Inteung capitolg speciale, destinatg la enu-
merarea bArbatilor cari '§1 ail filcutg ung nume prin
sculptural gAsimg despre Fidias cele ce urmézit.
Le voniA adaoge ca unil compleinentil la acele
ce ni s'ail spusg In Pausanias, despre ina,réta
statuit din templul Elidel. (1)

cNimenT nu pune la îuduoial cä Fidias este celh

mai renumith printre thte pop6rele cari cunnosctl faIma
JoueluI Olympich ; dar pentra ca s scia agh lhuda de
pre meritul séh , §i ceT cari n'ah v6(juth lucrhrile luT (§i
dintre acel suntem §1 noT , domnilor), vomil adduce
la cunnoscinth Ore-cari mid fmprejur5rT, cari vorh Sue-
dera geniul s'éti. Nu ne vomh servi 'Mtn' acésta, de fru-
musetea Jouelul Olympich, nicT -de mArimea MinerveT,
cuth de dinsul pentru Athena , care este nalth de duo6-

(1) Plinii Secundi natur. histor. lib. XXXVI. 4 : 4Phidiam cla-

rissimum esse per oinnes gentes, qure Jovis Olympii famam intel-
ligunt, nemo dubitat : sed nt merito laudan i sciant, etiam qui o-
pera ejus non viderunt , proferemus argumenta parva et ingenii
tantum. Neque ad hoc Jovis Olympii pulchritudine utemur, , non
Minervre Athenis factin amplitudine, quum sit ea cubitorum vi-
ginti sex; ebore limc et auro constat : sed in scuto ejns Amazo-
nurn prrelium crelavit intumescente ambitu : in parr= ejusdem

www.dacoromanica.ro
 A TitEIA LEbTIDNIC P9

qecIli-§ése de coy, lucratá, numaT de fildell §i de aurti,

ci vomil arIta numaï cl pe ImflAtura rotunlit a scutuluT
el, elti a sIpatil o Wittillirt de Amaz6ne, i pe partea sco-
bita a pavezeT, lupta crâncenit a qeilor ca uria§iI; lar pe
el, pe aceTa a Lapitilor ca CentauriI; astil-feltt In
orT-ce am6runtti afll eltt untt prilejtt de ay desvolta arta
§i mgiestria..

intocmaT ca pentru Jouele Olympica, archeolo-

gia moderna, nemangalata de a fi perduta laudatele
modele ale lul Fidias, a &uta §i pentru Minerva
chryselefantina din Parthenona , IncercarT de resti-
tutinne dar, in casal acesta, nu numal Quatreinère
de Quincy a scrisil asupra subTectuluT o diserta-
tiune specia16, Insnita ca desemuele detaliate ale
restitutiunel, dar anctS una illustru §i bogatti ar-
cheologa francesa, ducele de Luynes, carele, pe hin-
git unid din cele mal mari nume ale Francie1 §i
pe Muga una din cele mal mari averl ale Europel,
avea i gustul artelor §i cunnoscintele unul perfecta
anticara, duce.le de Luyneg, nemultumita de incer-
carile lui Quatremère de Quincy, Intreprinse a re-
face en 'aura i ca filde§a o Minerva pro-catil se
va puté mal asemnat ca aceTa a luT Fidias. Ela
Incredinta, acésta lucrare importantg, renuinituluT
sculptora franceza Simart, carele lucra opta aunl
concava parte deorum et gigantum dimicationein : in soleis yero
Lapitharum et Centaurorum : adeo momenta oronia capacia artis
illi fuere. . . .

www.dacoromanica.ro
 100 CUETO DE ARCHEOLOGIA

la dlnsa, puinda t6ta sciinta, i artea sa, pentru a

sc6te la lumina o nona Minerva chryselefantina.
La prima Expositiune universal din Paris, In
annul 1854, opera luI Simart a fosta expusa pu-
bliculul, carele a admirata inteinsa eruditiunea
talentul artistului moderna ; dar impresiunea gene-
ra], l3' fosta ea, precum spre a da nascere unel
4eite a IntellepciuneI, trebuia una capa de Joue ,
totn ap, spre a inchipui i a executa o adev6ratit
Minerva a ParthenonuluI , trebula una genia ca
ala luI Fidias.
Acésta fastu6sa fantasia de archeologa a costata
ttnsU ducelui de Luynes vre-o 250,000 franci, §.1
ast411, dup6' mórtea, baranulul duce, carele , cre-
dincIosa traditiunilor aristocratiel catholice, a
snr§ita 4ileie la 1867, In vêrsta de 65 anui , pe-
trecOnda noptile pe bastiónele Roma, in apararea
papel, asta-41 Minerva lul Simart se afta Inteuna
din sumptu6sele salle ale castellulul de la Dam-
pierre, nu departe fie Paris, unde r6posatul duce
sciuse a intruni nepretuite minunI ale artel antice
§i contimporane.
Sa nu parasimil anc6, domnilor,, lista de opere
sculpturali data de Pliniii, i In urina Minervel lul
Fidias, oea perduta pentru nol, cu t6te incerca-
rile sumptu6se ale archeologiel moderne , sa, ne o-
prima asupra unul alta capti de opera, pe care ama
avuta fericirea de a '111 regasi, chlar la locul unde

www.dacoromanica.ro
 A TRELI LECTIMilt 101

Plinitt ne spune c l'a. vNutil i dinsul. Oblectul

este de o mare importan, c6cl lata cum vorbesce
Puniti despre elii, dup6 ce a enumerattl anume pe
cel mal de frunte sculptorl al antichitateI ellene : (1)

tRenume mare , qice eilt, aa mal avutti §i

muly , ale caror opere perfecte , fiindg lucrate in
fommuna de net numra mai mare de arti§tI, nu le a
rinastt faIma, din causa ca ea ilia se putea da mime
nicI mai muly nu o putean impary de o potriva;
precum este casul cu Laocoontele ce se afia in cladirea
impgratuldi Titu , opera care trebuia pusa mal pre-sust
de WO producyunile de art6, §1 ale pictureI §i ale sculp-
tureI. Dintr'o singura pétra, pe dinsul , pe fil lui §i pe
rninunata impleticire a rrpilor , le lucrar, lute° tmire,
insemnata arti§tI din Rhodos., Agesandru, Polydor0 §i
Athenodord.»

In primitvéra amain! 1506, unti cetaténtt din

Roma, care pe atuncl era proprietartt al4 locu-
lul de pre muntele Escuilinil unde fusese bitile luI
Tau, sapandtt printre ruinele de sub pam8ntil, dete
inteo bona, peste grupa de marmora mentionnata

(1) P mii Secundi natur. histor. lib. xxxvr, 4 : (Nee multo

plurinm fama est, quorumdam claritati in operibus eximiis ob-
stante numero artificum , qnoniam nee unus ocenpat gloriam, nee
pinres pariter nuncupari possunt, sicut in Laocoonte, qui est in
Titi imperatoris domo, opus omnibus et picture, et statuarhe ar-
ts praeponendum. Ex uno lapide eum et liberos draconumque
mirabiles nexus de consilii sententia facere summi artifices, Ago-
sander, et Polydorus, et Athenodorus Rhodii,.

www.dacoromanica.ro
 102 CCRSII DE ARODEOLODIA.

cu lauda de Pliniii. Papa M'id nm, mare protectord

ani artelor, dete 500 scuVI de aura descoperitoru-
lui i tramise pe insug Michel-Angeld ca sa con-
state déca este ciliar Laocoontele, litudatd In serie-
rea naturalistulul latina. Marele artista cercen" acea
inmune a arte, miracolo dell' arte, precum Vise
elil, li descoperi ca Plinid se birlase numal soco-
tind'o sdpata VII dinteo singura pétra, Laocoon-
tele era compusd din trel bucati f6rte malestrini adu_
nate. Dar cand s'a descoperitd, inal multe 041 erad
fOrdniate li lipsead , a trebuitd dar ca differitl ar-
fiel sil, lucreze la restaurarea braçelor. Astil-feld s'a
schimbatil póte ceva din aspectul primitiva ala ope-
rel, care a4I, Inteo salid, osebita a VaticanuluT din
Roma, ne presenta cu n'Onda, , cea mal frumósa
grupa scu1ptural6 a antichitatel.
De 368 de annl, de cand s'a descoperittt Lao-
coontele, s'a scristi mal multd de catd se pote citi
asupra lul li asupra artistilor cari l'ad executatd.
S'a creVutd ca unul din el, Agesandru a fostil ta-
fia celor-l-alt1 duol, Polydord §i Athenodorti, §i ca
el, cii totil, traiad chlar pe timpul lul Titu. Dar
judecatoril cel marl al estheticel antice ca Winckel-
mann, intemeletorul istoriel artelor in captl, ad re-
cunnoscutd , In stylul acestel opere, o epoca anci5
infloritóre a artelor greca, lidia cu pininT annl In
urma l'II Alexandru cela mare.
Winckelmann a, admiratd In acéstd grupa, mi-

www.dacoromanica.ro
 A MEMA LECHUZO: 103

nunatul sinitimênta esthetica ala auticilor, care'l

Mata st tainuTasca sub o figura, cu trasurl lini§tite ,
adinicele sufferinte ale trupulul i ale suffletulul.
(Precum marea, dice ola, sta, linititr in adfm-
ccimele el, orl cata de turburata 'I ara fi suprafaça,
cap §i in figurile grece , chlar in mijlocul pasiu-
cnilor, infaqi§area lor annunça una suffieta mare §i
cneclintita.» (1)
In adev6ra, ce senina Î Cu títe acesté ce pa-
trundatelre e durerea care sta respandita pe feçele
lul Laocoona §i ale fiilor s'al, in admirabila grupa
de marmora! Duol §erpl lungl i miltdio§1 ati in-
colacita de t6te partile unul strivinda sub Vert6se
impleticirT, una piclora i unti braça ale copilla-
lui din stinga, carele cérca, splimentata a se
desprinde, '§1 a Infiptil coltil in §oldul batranulul,
ale carul pantece se sumeta , formanda una de§erta
spasmodica pena sub c6ste. Copillul din drépta,
muFata sub braça de ce1-1-alta §érpe , pare a cadó
sleita de puterl pe altarul de para, unde se Azima
muncitul saa parinte. Total forméza o piramida
In care musculatura cumpatata a trupurilor g6le
expresiunea de adtinca durere a frum6selor chi-

(1) winckelinann's Geschichte der Kunst des Alterthum , 1764.

Mal multe editiunT ai urmata. Ca traductinnI ale acestel insem-
nato opere, e de notatii cea italiana a lal C. Fea. Roma, 1783
84. Exista qi duog traductiunT franceze : una de Rubor. Leipzig,
1781; i alta de Jansen. Paris, 1798-83,

www.dacoromanica.ro
104 CURSE DE ARCHEOLOGIA

purl resare ca unit effeeta armoniosa §i impu-

n6toril din pletésele i naclalésele ineoliteirl ale
férelor térratóre.
Firea omenéscit se vede sufferindil stra§nica, dar
sufferinta n'o face sit pér4a nimicil din friunusetea
formelor el. Laocoona i fiil luT, cu amarniel jale
rabdit pedépsa ceréscit ce 'I a ajunsa.
Cine din dvcist re arti vedé , in marmorit , grupa
Laocoontelul, ara puté opri gOndul de a se
repurta Matt catre admirabilele versusl diu car-
tea a II. a Eneidel lul -Virgilia , versurile In cari
vedema cum filul lui Priama , preotul 1111 Apollona
cela care , in intelliiptal prevedere se temea de
Crrecl §i cand veneaa cu dartirl, Timeo Danaos
et dona ferentes, 10 platesce cu o gréznica, mérte
IntemeTatele sale presimtirl.
voia , domnilor, a vi le rememora, ca o
placuta i clasica amintire de earl archeologia niel
o data nu se feresce : (1)

Hic aliud majas miseris multoque treniendum

Objicitur magis, atque improvida pectora turbat.
Laocoon, ductus Neptuno sorte sacerdos,
Solemnes taurum ingentem mactabat ad aras.
Ecce alitern gemini a Tenedo tranquilli per alta
(Horresco referens) immensis orbibus anus
Incumbunt pelago, pariterque ad litora tenaunt
Pectora quorum inter fluctus adrecta, jubaeque
0) Virgilii Aeneid. lib. II, v. 199 et sq.

www.dacoromanica.ro
 A TAMA LECTRINZ 105

Sanguineae exsuperant undas ; pars cetera pontum

Pone legit, sinuantque immensa volumine terga.
Fit sonitus, spmnante salo. Jamque arya tenebant ;
Ardentesque oculos suffecti sanguine et igni,
Sibila lambebant linguis vibrantibus ora.
Diffugimus visu exsangues. Eli agmine certo
Laocoonta petunt. Et primum parva duorum
Corpora natorum serpens amplexus uterque
Implicat, et miseros morsu depascitur artus
Post ipsum, auxilio subeuntem ac tela ferentem,
Corripiunt, sphisque ligant ingentibus ; et jam
Bis medium amplexi, bis collo squamea circum
Terga dati, superant capite et cervicibus altis.
Ille simul manibus tendit divellere nodos,
Perfusus smile vittas atroque veneno;
Clamore simul horrendos ad sidera tollit ;
Quales mugitus, fugit quum saucius aram
Taurus, et incertam excussit cervice securim.
At gemini lapsu delubra ad summa dracones
Effuginnt, saevaeque petunt Tritonidis arcem ;
Sub pedibusque deae clypeique sub orbe teguntur.

Acum pentru ea sg ne servimn mal cu Inlesnire

la cercetarea nöstrg archeologica, cu fiorosul ta-
bellil presentattl In aceste minunate verstul, le vomit
trada lute° p6cat6s1 prosa romanéseg

cAci alt1 mal mare §i mal infiorIt6re intêmplare se

aratl nenorocitilor TroIenI §i f6r5, veste le turburg, §1

mg tare mintile.
Laocoonti, addusti de s6rt6 a fi preotil luI Neptunil, in-
junghIa en solemnitate , unti taurti uria§ti , pe altarele 10.

www.dacoromanica.ro
 106 CURSO DE ARCHROLOGIA

Dar Tata a din Tenedos, pe lini§titele vallurT se a§terna

duoT §erpT pe d'asupra mara ('mi e graza a spune !) §i
formanda cercurY nemarginite , se appropia impreuna, de
tarmurT. Grumazurile lor se Malta printre vallurT §i ere-
§tetele lor sanger6se rasare d'asupra undelor ; la spate,
trupurile lor se térrasca inapoT prin more, lar spinarile
lor se incovail in arcurY colosalt EY treca Cu sgomota
prin apa spumegata.; dar 'fatal c ajunga la mala. 061
lor invapaiatI senara numai sango §i foca, Yar din fal-
cile lor petande essa limbI rasunnatbre. NoY fugimO toy
cu feple 'ante. Dar eY, cu mersa hotaritt pornescti ca-
tre Laocoonti. MaT 0,Mélu §erpii coprindti in verigele
trupurile mal plapande ale ambilor sal fiT , §i mu§candu-le ,
se repasca din tical6sele lor membre. ApoT, viinda chTar
el d in ajutorul lor §1 asvarlindO sagetY, ila coprinda §i pe
dinsul §1 ilti lantuTesca in incolacirI uriar ; de duoa
s'aa suelta imprejurul inijioculul gil, de duela orl spina-
rile lor cu soltlY i s'at infa§uratti imprejurul gfituluT, §i
cre§tetele lor Imite se radica d'asupra capuluI s'a Dar
intinOndti d'id o mana, cand pe cea-lalta, cata a se
desNura din nodurl §i pe cordellele de pre fruntea luT
pica, sangele §i negrul venint. Totil de o data ela *Malta
catre cera graznice strigarY, precum muge una tatua,
de la altara fuge ranitri §i 16pada. de pe grumaztl securea
raa indreptata. In fine gemeniT raonstril f§Y apuca callea
catre altarul inaltatil ala templull, §.1 se ducO in locuinta
aspreT Pallade ca say ascunda trupurile, lor sub picrórele
§"t sub -scutul bonita ala eiteI.2.

Confruntarea, ap de firescg,, a acestuf admirabile

episodg de poesiA clasicA cu capul d'opera, sculp-
turale din Vaticana, a deschist domnilor,, una

www.dacoromanica.ro
 A TIMA. LECTITME 107

campa Intinsa roditora studielor de esthetica §i

§.1

de archeologia. Unul din ceY mal de frunte litte-

ratl al Germaniel din secolul trecuta , Lessing ,
carta artea dramatica IT datoresce [data cata §i
critica litteraria i artistica, a 'nata materie din a-
césta confruntare spre a serie una mica tractata
despre 9narginile picturel Isi, poesiei , (i) carele a
r6mastt peutru tota-d'auna, una modela de critica
anticaria , una breviaria ala estheticel, applicata
la cele duo arte despre cari tractéza, §i prin ex-
tensiune, la litteratura, la poesia, §i la fruid-
sele arte In genere.
Lessing stabilesce acesta importanta principia
cit activitatea poetulul se p6te desvolta In dominiul
timpului , pe dad ansa a artistulul se afla re-
strInsit In marginile spatiului; ca unul produce im-
presiune asupra publiculuT, prin o desvoltare succe-
siva §i cadentata de effecte varil, pe dad ce1-1-alta
trebuift, In ori-ce opera a sa , sa alléga untí mo-
menta unica ala timpulal §i sil, cate ala repre-
senta sub cela mal frumosa, mal via §ii mal impu-
Obra ala s6a aspecta.
Applicanda aceste idel la grupa Laocoontelul §i
la differentele cari exista futre formele el §i. de-

(1) Lessing. Laokoon oder neber die Graenzen der Malerei und
Poesie. Leipzig, 1766, Trad. &mea. de Ch. Vanderbonrg. Pa-
ris, 1802.

www.dacoromanica.ro
108 CUR813 'DE ARCHEOLOGIA

strierile scenel din Eneida, latit in ce moda se

exprimit Lessing

t Artistul a lucratti Cu scopti ca sg, ajungl la cea mal

inaltg, frumusete, sub imprejurgrile impuse de durere tru-
péscg, Pe ac,ésta nu putea gnsg O. o impreune Cu cea-l-
altg, pre-catt ell art fi tinutti séma de puterea el des-
figurgt6re. A trebuitti dar sg '0 suppung celel-l-alte; a
trebuitt sg aline striggtul in spspinti ; nu d6re pentru cg,
strigarea dovedesce tint sufflett fbrii tgrig , ci fiindti-cg
ea discompune figura inteunti modti respinggtort. S5.1§Y
incbipUlaseg in adevërti cine-va pe Laocoon5 cu gura mare
cilscatg , §i va judeca; -sg'§i'lt inchipubseg striggndil §i
va yedé. Mai nainte el5 s'a presentatt ca o imagine, care
inspira comp5,timirea, fiindt-cg fntrunea in ac,e1a§I timpti
frumusetea §1 durerea; acum a devenitti o imagine po-
citg. §i nesufferit5 , de la care i§I int6ree omul privirile ,
fiindti-cg aspectul durerei de§téptg, neplacere, fbrg ea fru-
nrusetea fiintelor sufferinde A. p6t5, preface acea neplgcere
futeunti simtimèntti ddlost de compgtimire.»

A§a vorbesce Lessing despre grupa Laocoontelul

i, intr'altti loctl, Al ne dovedesce cit descrierile
poetilor nu sunt suppuse la ace1ea0 conditiunl es-
thetics. Poetul se bucurtt de mal multa libertate.
Asta-felti, bAtt6ndu'1. jocii de criticil nevoTql cari
mal nainte de dinsul, aruncad ponosul , and asu-
pra semi din Virgilin, dud asupra grupel din
Yaticanil , Lessing no a filcutii sit intellegenift di
adiniratiunea nóstrit p6te 0, fiit egalii pentru poe-
tul din Mantova 0 pentru sculptoril din Rhodos,

www.dacoromanica.ro
 A fiREIA LECTIUNB 109

de-i din0t ne ail representatil, in modurl cu total

differite, m6rtea durerósa a lut Laocoona 0 a fii-
lor si'il. Asta-felA ainù r6masil Impacatt i cu opi-
niunea hit Pliniil, carele declara ca, dintre tóte o-
perile sculpturel i ale pichuei din timpul sitil
Laocoontele a fostA i este bucata cea mal al-
16sa, bucata cea mat de frunte.
Nu crelA , domnilor,, a fi perdutil timpul catil
l'amil petrecuttl vorbindu-v6 despre acésta opera
capital6 a artel antice. Marea stimit ce insql Pli-
niA avea cAtre dinsa ne a impusil óre-cuin acésta
digresiune, cigar in sinul appretuirilor ce voimA a
consacra naturalistulul anticarti. Elti, in acestil casil,
ne va da de sigurti approbatiunea sa. Dar totql,
nu voila a abusa de Musa, 0 prin urmare vomil
mal cauta, tad prin cartile MI, alle sublecte de
studill i de comparatiune.
SA allegemil de o cam-data o materiil In cercul
iudustrielor vechl. SA vedemd buna-6ra cum s'a
descoperitil stida §i cum s'a priceputil antichitatea
a o intrebuinta.
'rota Pliiiiil ne spune cum-ca in térra Feniciel,
se scurge din muntele Carmelli, unil rill cu ape
line i Weil, =mail Belus, care se vérsa in mare,
hinga orapil Ptolemais, depuindil pe ale sale ma-
lull', unil nasipil m6'runtA, nettedA §i limpe4itii de
oil ce mocirlA
cSe (pee cl corabil en neguOtorl de snarl , ffindil

www.dacoromanica.ro
 110 bunso Dg ARCHEOLOG1L

impinsl pe acele malurI, gi acegtia respandindu-se pe ¡6r-

mil ca MI gltéscl mâncarea gi , neggsindq petre spre
ay &gel', pe ele cIldArile, addusea din corabil , pentru
acestil scopil, bulglrl de silitrl. Dar silitra inferbêutftn-
du-se amestecatl eu nasipul de pro malii , incepu a se
scurge sub forma de gióie transparente, gi astq-felil se
afll sticla.» (1)

Apol, de ad i inainte industria omenéscit se In-

cera in totil felul asupra acestei materil
dtlasele de sticla adaoge- totil Pliniil se topirg in
,

cupt6re gi hit-6 diversti colorate ; une-orI lt se dete for-

me prin sufflare ; alte-orI se tliar6 la r6t1; alte-orl Ancò
se sculptarè ca argintul , gi. oragul Sidonul se deosebi in
vechime prin asernen6 fabrice. Acolo se nAscocia chIar §i
oglinlIele do stic11, iquidem etiam specula exeogita-
verat.»

An4iti, domnilor ; Plinid ne spune cil la Sidonil,

bite° adalid, vechime, s'al) nascocitil oglinslele de
sticla §i nu la Venetia, intealtl vnié secolVi, pre-
cum aril puté credo cel cari n'al citilit pe Plinia.
E neapitratil dar ca sil, cunn6scemil bine pre autoril

(1) Plinii Secundi natur. histor. lib. xxxvr. 66: 'Fama est, ap-
pulsa nave mereatoram nitri, quum sparsi per littns epulas para-
rent, nec esset cortinis attollendis lapidmn occasio, glebas nitri e
nave subdidisse. Quibus accensis permIxta arena litoris, translu-
centes novi liquoris fluxisse rivos, et han fuisse originem vitri.»
66 : gEx rvassis rursus funditur in officinis, tingiturqne. Et a-
liud flatu figuratur, aliud torno teritur, aliad argenti modo crelatur,
Sidone quondam iis offlcinis nobili : siquidem etiam specula exco-
gitaverat.»

www.dacoromanica.ro
 A TRElk LECTIUNB Tii

vechl, dud ne occuplima de archeologia; cad altil-

fela putema MU, din nesciinta, in errorl nelertate,
§i. ajungemil sa ne facemil , atata in priyinta anti-
chitatilor egg §i in yocabulariele limbelor antice ,
theoril §i exegese de fantasia, cari ne daft indata
Cu capul de ridicolil.
Déca insista a§a tota mend, domnilor,, asupra
modulul de pre care trebuIesce studiata archeolo-
gia, crélai-mi-se ca o faca numal cu &dill ca,
printre d-viistre top cari iml &eV onórea de a ve-
ni sa ma ascultatT , se ya gasi vre unul carele, din
multa-pqinul ce va at* de la mine, va prinde
gusta la studiele archeolo_gice ; §i pentru acela mal
Cu séma in ft siintil datora , de pro acésta cathedra,
ca sa'I arata la ce fela de sorgintl i se cade sa
alerge §i ce Mitt de methóde se cdvine sit intre-
buinteze pentru ca sa nu amble zapacita prin do,
miniul antichitatilor.
Archeologia, o repeta, domnilor, este o Whip,
ca principil ale el, pe cari trebuia cineva sit le
cunn6sca ; ca regule pe cari trebuil sa le Kitt §i
sit le urmeze ; Cu o multiplicitate de materil pe
cari nu se cade sa le nesocotésca. Nu este dar
permisa limn oina seriosa a o tracta numal ca o
simplë petrecere, bung, pentru orele de recreatiune,
ca o affacere despre care orl-cine póte, ea o u§u-
rica spoTala, sa vorbésca ca din carte §i sit, serie
in fuga condguluT, NIL de niel o pregatire priu
studie anteriorl.

www.dacoromanica.ro
112 CDRSII DE AncitEotoctre

Feriti-v6, domnilor,, de aseinené ispite; fugitl de

astil-fela de, mancitriml archeologice. Ele nu o sit
ducit, fl, la vre una resultata bung, niel
pentru numele dvóstro , nicl pentru progresul sciin-
tel. V6 recommanda t6te acest ca insisten, 'pen-
tru ea nu cum-va vre unul din dv"tre, pornita pe
a§a, primejdiósit calle, sit lea, indatit ce ya
de aci , 'Anna in mama spre a serie despre anti-
chitatI , socotinda c'a invOtata dinteale mele slabe
cuviute, teta ce'l trebuiit pentru a croi din bucata
articoll de archeologia.
Cititl mal bine pe Plinia , sOil venitl sit'la ci-
tima une orl impreuna §i tota de-odatit s come-
, prin musee , ce anme luerurl s'ail mal
gitsita, despre cari pomenesce
Bunit-órit, dintre yestitele sticlaril ale antichitit-
te/ , de cari ela ne vorbesce ca gala lauda la
sfOr§itul cartel a xxxvta , dintre acele oblecte
plapande incata te mirl cum timpul a mal pututil
pasha vre una, o sit vr.; citeza, acum de o cam-
data, domnilor, numal duo 6 miel vase, admirabilf
prin delicateta, prin graçia, prin eleganta, lor.
I.Tnul se afla in museul nationale din Pesta,
gasita la 1845, in xilinele vechel cetatl panno-
nice Alisca , in comitatul Tol-
asta41 Szekszard ,

na. E de mirare cum s'a pututil transporta ap, de-

parte de centrurile culturel antice , una olifecta
atata de friabile; cum a pututil ela s strabattit a-

www.dacoromanica.ro
 A tREIA LEdTIEIVE 113

tatT secoll! E o nastrapa de sticla alba transpa-

rente, de o fineta minunata, aria timpul 'T a data
reflecte multicolore §i pe fundul aria, ca orna-
mente lucrate "e-jour i de acela milite de anticarT
diatreta vasa diatreta, Out 1ipitI mal multi
pesciprI modelatf totg de sticla , cu aripile, cu
lor i Cu boturile cascate; imprejurul lor a-
lérgt cera formatg de anelum de sticla, lar
pe laturile vasulul, pare c'arg fi ung rOudg de u-
prole §i delicate tárte, se itnira, una cate una,
o multime de elegante littere ellene, cari Intocmescg
inscriptiunea urmitt6re :4EIBE TJ2 1701111E1W ME
ZFIZAl2. Pescil allegorid precum §i intellesul in-
scriptiunel parg a Se referre la symbolele
formulele cre§tinismulul primitivg ; ea 4ice : Vérsü
Iii on6rea Püstorulta ; apoi bea i sa traiesci
De la vasul *rail orl diatret tí, ski de la na-
strapa cretina din Pesta , sl trecema la vestitul
urclorag paganti, cunnoscutg asta4I sub numele de
Vasul lut Portland. Acestil capg d'opera alft sti-
clariel antice a facutil de la descoperirea sa in seco-
lui xvnid, o falnica intrare In llamea anticaria; elg
s'a gasitil intr'ung sarcofaglu de marmora pe cal-
lea de la Roma la Tivoli i s'a cre4util ct ceno,
dinteinsul era clilar a Impilratuld Alexandru Se-
Faptul nu s'a pró pututil constata istoricesce,
dar vasuluI 'I a r'émasil valtjrea sa artistica ; el(' e
de sticla albastra netransparenta, cu m'altere subtirl
8

www.dacoromanica.ro
 114 CURSO DE AROttEOLOGITA

de ambele laturI; dar pe funda §i pe pantece sant

figure albe proeminentl, Metate en o minunata fi-
netil, cu o artd necomparabild. Sublectele allegoriee
reprcsentate ataba de Otro bustul de femela Imbro-
bodita de pe funda, cata §i de cele doud grupe, fil-
care de cate trel pers6nne, de pe laturl, sant ancd
enigme anticarii.
Nu e locul ad de a exime Me desbatterile
iscate Intre archeologl, asupra acestel materil ; de
250 de annl §i mal bine, acesta vasa a preoccu-
patd pe invdtatT. Intrata mal antèlu In collectiunea
din palatal Barberini In Roma, ela a trecutd prin
mal multe manl, pena cand ducele de Portland l'a
amparaba pe preVi de 2000 livre sterling, adiea
50,000 1.n., §i apoi l'a daruita museulul Britan-
nicil din Londra.
Dar pe lumea adsta, domnilor, invidia se lega
ae orl ce nume mare §i Mudaba. Marea reputatiune
§i l'alma a acestul ureloralt necaji ataba de tare
pe unul din acel insularI., a caror originalitate e.
sora-bunit ea nebunia , in-catil Intr'una din cjilele
annulul 1845, englezul ,nostru intrit in British-Mu-
seum eu planul premeditaba de a sparge vasul celta
supra, §.1 eu cela mal mare sange rece, faca mila
niel 'Ilustrare, ein lo executa negrul prolecta. Din
norocire , doburile se putura aduna ; vasul lul
Portland se lipi la loca §1 originalul nostru gusta

www.dacoromanica.ro
 t JIBIA LECTIVNE 115

In lini§tea Inchisorel , placerile §i gloria nedispu-

tate ale triumfulul
Dar m6 yeti Intreba póte, domnilor, Plinid po-
menesce Ore anume despre ureloruI do stiela
albastra din Londra 1.1 despre nastrapa de siicht
alba din Pesta? Adev6rul e ca naturalistul, lu ceTa,
ce privesce vasurile de sticla, se tine in generalitatl
nu mentionnéza despre niel und vastt, care
se fi pitstratd , tocmai acela, pM la noi. Nu este
aci casul Laocoonteluf ; dar unti casil analogil 11Ct
voma afta, vorbindd despre o industria antica fórte
Inrudita cu a stielariel. E vorba de mosaica.
Nol, In clasificatitmea ce amd impusd monumen-
telar esthetice ale antiehitatel, amt Intrunitil mosai-
cele cu sticBtriile i cu smalturile. Transitiunea ne
este dar indieata cblar prin programma nóstra.
Sil facemd dar aned und Imprumutd liii Plinit,
privitord acesta la artea mosaicel , i, fóril de a
es§i din a xxxvia carte , Gea plina de notiuni a-
supra arterelor antice : (1)

(Pavimentele, pardoselile de minore

cu petre &Mate in figurI symetrice), 1,51 ati originea

lor la Gred , cari le lucrati cu art6 , iniitândti pictura ,

pAnë in timpul cand mosaica le inlocui. In acestilultimil

0) Plinii Secundi natur. histor. lib. xxxvi, 60 : a Pavimenta o-

riginem upud Grfecos babent elaborata arte, picturte ratione, do-
nec lithostrota expulere earn. Celeborrimus fuit in hoc genere So-
sus, qui Pergami s'ravit quem vocant asaroton (non quoniaro

www.dacoromanica.ro
 116 CURET' DE ARCIIEOLOWA.

gent', ce15 mal renumitil a fostri Sosus, carele agternu in

Pergama, mosaica ce s'a numitil Asaroton cecos, fiindti-cA
elii lucrg cu buatelle m6runte gi colorate in diverse fep,
o pardoséll, pe care ptirea a fi rëmasti lepàdIturile unlit
prângi, 1ep6d1turl ce este obiceln a se aatura. Acolo era
gi o acimirabilë porumbilI Wail, ea umbra capuldi el res-
friint5, in apI; pe buzele vasulul se vedeal i altele , clugu-
linduV fulgiI.»
V6 Ina s Adecatr, domnilor, ce s6rb6t6re fu
pentru lumea anticaria i artistica din Roma, dud
la 1737, se descoperi in ruinele viller luI Adriana,
aprelpe de Tivoli , unil cadru de mosaica represen-
tanda patru porumbr cu pennele lor frumosa va-
riate in colorT, standa, in felurite graçi6se positiimr,
pe buzele uneT caldarup cu manero. Cardivalul
Furietti serse indatit o carte despre mosaicele an-
tice , in care cata sit dovedésca cum-cit acesta ca-
dru este chrar o parte din vestita pardoséh1 a lur
Sosus, mentionnata de Plinit, cit impëratul Adriana
o addusese de sigura din Pergama, spre a orna cu
dinsa villa sa tiburtinil ; in fine Oa num6ra Afar
§i bucatellele de sticla coloratit ale acelui cadru,
arittanda ca, inteuna tola patrata, se aflaa nu mal
puçina de una suta §ése-4ecr.
Mar tarJhl, sub papa Clementa alil xni, re-
purgamenta come in pavimento, qureque everri solent, vcluti re-
licta, fecerat parvis e tessellis tinctisque in varios colores. Mira-
bilis ibi colurnba bibens, et warn umbra capitis infuscans. Apri-
cantur alite scabentes seso in cantbari labro..

www.dacoromanica.ro
 A THEIA LECTIIINE 117

ramita mosaica, de care multa s'a occupatil §i Winc-

ltelniann prepind'o numal ca o copia de pre ta-
,
bellul lui Sosos , fu aKata in museul Capitolinti
unde ea este 110 admirata, sub numirea popular6
de Porunzbil
E, netagaduitti, plina de gra0a acea pictura lu-
crata din mil de Prame solide i in care blandele
passaelle se resfata , in positiunl mli.dióse , sub
ve§mentul lor pestrittl.
Acum vre-o patru-4ecT de anni ftns6, o alta mo-
saica, cu acela§l sublectil, dar pote i mal correetti
lucrata, se gasi in ruinele Pompeil.
Dar tota pe atunci, adica In annul 1833, in-
tr'o viitt de la marginile Romel, se afla §i alta
multa mal mare mosaica, care §i dinsa de0épta
In memoria archeologilor, camera nomIturata, ecai-
poTov orzo; a lul Sosus din Pergama.
Guvernul pontifical° cumpara, acelii paviinentil
de mosaica §i'lil a0ernu tuteo Kaki, a museului
din palatul Laterang. Centrul luT, pene locul
vasulul cu pormnbiT, lipsea din causa unel da-
da mai uoue ce se facuse d'asupra anticel pardo-
sell ; dar jurn-imprejuril stati rasipite, ca framituri
aruncate pe josti de la una praniti, totil felul de
clolane, osci6re de puT i de pesce, scolel, ineld §i
cojI de racT, c6je de mere §i de nucT, clorchine de
strugurT cu belbele clugulite, fol de laptuci pi§cate
de dinte, ba chiar i uniI§oricelti caro rontail in-
tr'ung coltivrti reun4itele acestui ospOtil.

www.dacoromanica.ro
118 CUM DE ARCAEOLOGIA

E p6te cigar acelaT despre care Horatia spune

el din ospetele imbil§ugate ale bogatilor,
bucurandu-se de trectit6rele bunurI ale vieteT,
da ainiculul s6t1 cmnipóni1, povete de o commodA
filosofil

«Dum lieet, in rebus jueundis vive beaus

Vive memor, quam sis aevi brevis !» (1)

Yersurile lul Horatiil lipsescil de pre acea par-

doséla, dar in locul lor se citesce o inscriptiune
grédi, stricatil tocinaT la inceputul numeluf proprig
altl artistulni care a lucratil mosaica. Acela de
signal nu este Sosus din Pergama, ci so pare mal
multil a fi uncí 6re-care Eraclitti. Totti co se póte
ftns6 citi estef... Owro4 lpyao-orro ), adecitc... clitos
lucraeo). In orT-ce cast', Pliniil avea dreptti a Tice
cit haul pavimentelor ajunsese la uuil mare groAlft
in vecliime; marture ne stall anc6 r6mil0tele de
mosaicit a§ternute pe josti , cari s'ail gtsith prin
ruinele de case 0 de bitl la Roma i la Pompei ,
ba cbTar i prin provincil depitrtate ; mosaice in-
teresantl la 1S23, §i in Ardelti , la
Grilditea din comitatul Hategului. (I)

Catil pop', triliesce veselii in Vesele ospete;

Tritiesce, 465, Cu g6ndul c traYu 'tsi va fi scurtri
Aceste mosaico, cari representa fntre altele : Judecata 10,
.Paris , pe Priam/a ingenuchiatii dinainté lui Achina i diverkif

www.dacoromanica.ro
 A TBEld LECTIIINE 119

De pre spusele lui 0 de pre ce putema anca

vedó cu ocluí, mal mal ca ama da drept ate aceluI fi-
losofil cinica , Diogena séa kristippa , despre care
spina medicul Galliana §i istoricul Diogena Laertia
ca, fiinda poftita sa visiteze splendidele locuinte
a§ternute peste teta cu picture §i cu mosaico pre-
tióse, ale unul bogilta01 co nu'O prò vedé de cu-
ratenia trupulul atftta cati de a palatelor sale,
sculpit drepta pe obrazul stOpanulul 0 déca i se
ceru séma de o asemenó necuviinta, se scuza 4i-
cenda ca, in tóta casa, ela nu a Oat', aliti loca
caro sa i se para nial potrivita pentru acésta tre-
buinta firésca a omulul.
Plinia, care scia a fi i moralista , mal allesa
candu vorbesce despre luxul cela nebunesca ce se
introdusese pe timpul sal, tu usurile casnice ale
avutilor Romani, Pliniti se necajesce Mile, se
intristéza , se valeta ;,i se rusinéza cand se vede
silita sil, in0re zadarnicele clieltulele ale stritne-
potilor lilt Fabricia , al acelul vechlu §i aspru
romanil, carele nu da voia until geuerala de armata
sa obit mal multa argintaria de-cita o cupit 0 o
solnita; Plinia exclama cu durere : (Hell mores!
tFabricii nos pudet!» e apol, dup6 acesta omagia
data autica simplitatl romaue, ne spune la ce preturl

goal, aii fostii publicate en desenane, de Joseph Artteth , In Ar-

cheologische Analecten. Wien, 1851. stamp. xv, xvr, xvri, xvirr
qi xxin,

www.dacoromanica.ro
120 CURS], DE ARCHEOLOGIA

considerabili ajunsese vechla argintaria de mósit ,

lucrata en o maiestria artistica, care deja era per-

duta pe vremea luT. titre alte subIecte Mote In
relievil pe asemen6 vase, eln ne pomenesce despre
pabarutele pe cari se representan , cu o delicateta
neimitabile, scene de bucittaria, §i cari din accista
causa se numean mayiriscia, (de pro 1.1.&.yEEpo;, elli-
nesce bucatarti).
PiKine de aceste magiriscie ne an rOmasil pen6
astalt, cOcl obfectele antice de argintil i de aurn
ail fostil mal en Mina sdrobite §i topite pentru
alto usurT, in timpit de barbaria. Dar totil se Dial
gilsescil prin musee, frunióse remito de arginta-
ria de mesa din timpil antici. Cea niaT pretiósa
descoperire de acestn felil este fOra induoióla i
cea maT Ilona, adieil aceTa care s'a facutn abié
de optil annl mum.
Armata prusiana , caria de la mil timpil in-
ctice sortea 'T surrlde in t6te §i pretutindenT, in-
trase invingaóre la 1866, In cetatea hanovrea
Hildeslieim. SoldatiT lucran la bastióne, cand de o
data el deterl peste o comóra i scóser6 de sub
painOnttl vre o §ése-lecT de vase, marl §i miel, tóte
de argintn, Were, caldarup, tavite, cupe, solnite,
castróne de differite dispositiunl §i forme, multe
simple, dar miele ornate cu figurr §i cu arabesce
din cele mal elegautT. S'a crqutil ca acésta arn
fi argintaria de campanil intrégl a until comma-

www.dacoromanica.ro
 A TBELA LECTIUNE 121

dante de armata romana , a unta' nedeinna urma§a

alti lul Fabricia, tare abattuta de la virtu6sele
prescrierl; pa° chlar a fostii acela a nenorocitulul
Yarru, carele per4andu'g legiunile pe campil de la
Teutoburg, va fi parasita, pitite sub ,pamanta, lu-
xuósele sale unelte de ospete.
D'ara fi ap, n'avea óre dreptate Plinia cand
4icea : (Val de moravurile de asta41! cata sa ro-
l'Orna dinaintó unul Fabricia» ?
Printre vasele thesaurulul de la Hildesheim, cari
astaxil se vada in cabinetul de antichitatI din Ber-
lina, se deosibesca mal cu Mina dula, i 1111111Be
una adanca cratera ornata cu hippogrifl la basa
§i, pe laturile lul cu plante marine de pre cari
miel genil se lupta cu animale acuatice, racT, pes-
ci§orl i languste; apol anca o frum6s1 patera,
care prin forma sa, se asemulesce cu strachina
n6stra, de aura de la Petróssa, dar care pórta
la mijlocul el, o Minerva §eynda pe o stincl,
rezimatit pe scutul el, qi mana stin-
ga pe una fela de ancora. Gracia acestel 41111,
perfectiunea amaruntelor, cari tóte para a fi fosta
anrite, ne confirma in malta idea ce ne dit Pliniil,
despre arta toreutica §i despre ciselatura in arginta
a me§terilor antid.
Una alta sublecta de indignatiune pentru nata-
ralistul nostru , i tota de o data o mare battaia de
capa pentru archeologil modernl, sant vasele pe

www.dacoromanica.ro
 122 CORKY DE ARCHEOLOOLL

cari Romatil le numean nuirrhine , i cari , de

pre spusa lul PliniÛ, venead din adtincul Oriente
0 se platean la Roma pem6 la 300 talentl (adicit
1,476,000 1. n.) bucata. Astn-feln celn
cumparatil im,p6ratul Neronn o cupa murrhina ,
Plinin povestindn acésta, se indignéza cum -unn
,parinte al patriei a pututn sit bea itp de
scumpil! cMemoranda res tanti imperatorem pa-
ctremque patriae bibisse.)
Dar ce eran acele vase murrkine, pe cari le ga-
simil asemuite la pretn, in antichitate, cu petrels
cele mal rare gi mai setunpe, cu diamautul, cu
smaragdul, cu inargaritarul ?
Unil archeologl modern1 ail ere(Jutn cit °rat chlar
vase de porcellann de China, pe cari industri6sa
iscusita natiune a Senior séti Chinesilor, le vin-
dea, neguotorilor din appusul aepartatit, impreuna
en stofele lor de inittase, ascunpndil ansil cu
mare Mgt-Tr° secretul acestor industril. Slabele no-
titraTce putemn cullege asupra acestul sublectil
din scriitoril anticl stint cu totul insufficientI spre
a resolve cestiunea. A§a, dar Mil de a pune mare
temefu pe ac6stil, attribuire a misterióselor vase mur-
rhine, nol anse astil-feln amil eatitatn a explica
cum ali pututil face orientalil ca pentru vasele
stofele ion, precum i pentru blitnurI, profumurl
alte cate-va articole de luxn, sa tréca pe tall
annul, din imperiul romann, in Asia cea abi6 cult-

www.dacoromanica.ro
 A TRETA LECTLUNE 123

noscutit, acea sutt de millióne de sestertie despre

care mentionnéza naturalistul nostru. (1)
Pliniii, cu neobosita lul stilruinta de a enumera
títe obTectele cunuoscute Pe timpul sai, cuali-
tate sétt deffectil pe care se cam vede cit mi l'a
trecuttl i mie, de cdnd mug inceputil stt citezil
notiuni archeologice de priu scrierea naturalistu-
luf, Plinitl ne vorbesce ca de am6runtu1 despre
tóte acele articole de nego0, despre caracterul i
pretil lor. Acestea stint ¡Cite inseinnArI ftirte inte-
resantT , atata pentru istoria transactiunilor com-
mercialt din trecuttl , catti i pentru cunnoscinta
differitelor industrif ce ail infloritil In vechime, prin
terrile visitate séfl numal bilnuite de Romant
In acestfi cercri de ideT, amil putó, cu o legitimit
curiositate, sA mal intrebilmil pe Pliniti, eh" ca-
rele era ap de bine informatil despre ap multe
§i felurite herir!, alil intrebilmil ca sit ne spunit
ce va fi sciuttl elft óre despre locuitoril tiirrel n6-
stre, pe acole vreml?
Din nenorocire, elg nu pare a se fi interresatti
multi' de stabunii nostri cei barbari; if cam trece
cu vederea, §i abié décit la unit loct , spine dt
dincolo de Dunitre, (adicit ad) trAiescg , In codri
muntuo§1, nisce GeV clrora Romanil le licil Dad;
intealte dou6 locuri adaoge cti, acel Dad, barbatT
(1) Plinii lib. xu, 41. 100 milliéne sestertie furl peste o In-
duoitil summit de lel.

www.dacoromanica.ro
124 CORSD DE ARCHEJLODIA

femel, aft sabaticul obicelu de a'§i insemna

trupul cu colorl stirse din plante §i ca une-oil
copiil lor se nana cu.semnele ce parintil '§i ail
t'acata la bra01. Apol anca, vorbinda despre noln-
dra n6stra Dunare, povestesce ca pe acolo mole ea
I§T are isvorul , adicit in munir Abnoba din Ger-
mania, in apele el se nasce una tela de pesce ne-
gro care ucide indata pe cine'lil gusta. Faptul,
precum scitI, nu s'a adeverita 1)6116 acum, domni-
lor. Dunarea in cursul el, nu ne adduce pescl ve-
nino§l, §i oil-caro ara fi natura acolo unde se
Desee, aci la nol, ea curge falnicit §i inroditóre. Sit
nu credemil dar la tóte calomniele lul Plinio , ci
imprenna cu unit poeta romana , sa 4icemil i nol
vecbtulul Istru , bine-cuveutatul i multa darnicul
nostru ocrotitora

Curg'1, i déca vre-o t6rra' arti face vre o vana incereare

De a te reclama cu dreptul ea in ea al fostu nitiscutu
SpuneI sa te tina 'n légantt ptm'Ci ciad ve i creiTe mare,
'apo'l vino 'n térra n6stril, mêndru, falnica i avutti

Ara fi o nedreptate, aril fi unil sacrilegiil, dont-

nilor,, sit sferpscil acesta cercetare a operel lul
Pliniil, facutit cam pe sarite, lasandu-v6 sub trista
impresiune a despretalul ce elit arata catre stritbu-
nil nostri cel barban', catre Dacil, locuitoril stravechl
al luncel dunarene.
Ne voma impaca alisa cu dinsul, mal nainte de

www.dacoromanica.ro
 A TIIEIA tECTIIINE A5

a ne despartí, caíndn laudele ce el n da poporulul

romann li luminelor pe cari acesta le a respan-
ditn preste lama intréga, lamine cari avean sa a-
janga §i pe malurile Istrulul, cu puOnl annl dap6
publicarea cartel lul Plinin.
lata cum exprima elft acésta admiratiune entre
poporul-rege : (1)

cNet6rmuritel maIesEgti a pilca' romane, omenirea da-

toresce acelti bine universalti, purtatil de o potrivl preste
totti locul, acelti folosti nu numaI de a se cunn6sce intre
sine 6menii de pretutindenl, dar anc6 de a clipAta sciinte
despre tò'rrI §i despre pop6re, despre muntii ce'§I inaltii
fruntca pénsé la nuorI , despre productele similiii lor,, de-
spre plantele ce crescti pe di! Fa ca cerul sil ne plstreze
in eternii acestil bine! c6ci elti a dttruitti lumel pe Ro-
manI, intocmaI ca §i unti allí duoI16 s6re !»

Nimenl, domnilor, nu era mal in stare ca Pli-

nin, sa pretuléscit in drépta sa vab5re, intinsa dom-
nire a Romanilor, , cncl nimenl mal bine de-cAtil
dinsul na se folosise de ea ca sit adune de prin
túte locurile ande ea pntrunsese, cannoscinte felu-
rite pelara luminarea de veci a omenirel.

0.1 Plinii Secundi natur. histor. lib. xxvit, 1 : alias prieterea a-

l'ande ultro citroque humanas saluti in toto orbe portan, inmensa
romanas pacis majestate, non hornillos- modo diversis inter se torris
gentibusque, vcrum etiam montes et excedentia in nubes juga, par
tusque commu ct berbas queque invicem ostentaute. Aternum, quasso
deorutn sit munus istud. Adeo Romanos, velut alterum lucen; dedisse,
rebus hurnanis videntur.»

www.dacoromanica.ro
126 maw DE AINDEOLOGIA.

Perynda dar din vedere töte m6ru1Ìti§urile ne-

num6rate ale cartel luI i privind'o In mareta, el
universalitate, insql naturalistul Plinitt ni se luve-
deréza ca unul din cel mal de frunte representantI
aI aceleI netërmurite malestatI in care lucea, ea
una ala duoIlé scire, poporul roluanti, respandinda
de o potriva pacea i binele preste tan locul.
Brin cuvintele sale Plinia pare insu§I a fi co-
prinsti de acela sinitim6nta, presumptiosa dar In-
temeIata , ala gloriel §i ala putereI romane ; pe
ltutga dinsul ans6, ela ne aratit §i altul, maI Wanda,
mat dulce, pornita dintr'o firéscil lubire cOtre tórra
care nascuta §i pe care all, scrutatoril alit
natureI, nu o putea pretui mal pre-jostl de-catil ce
i se cade acelel neasemuite gradinl a Europei.
intr' adev6ra , vorbinda despre Italia, ascultatl,
domuilor, ce dulce ela o mangaia : (I)

«De preste tail paméntul, de pre orI unde se intinde

bolta ceruluI, térra cea mal frum6s1 §1 cea mal demur!.
de a ¡ine intru t6te, domuia natureI, este Italia, indrep-
tatórea §1 a duoa muma a lumeI ; térra cea maI renu-
mitil prin Wimp, prin femeile, priu capitaniI, prin osta-
Plinii Secundi natur. hist lib. xxxvir, 77 : cErgo in tot
orbe et quacumque cieli convexitas vergit, pulcherrima est, omni-
busque rebus merito principatnm natura3 obtinens, Italia, rectrix
parensque mundi altera, viris. feminis, ducibus, militibus, servi-
tiis, artium prfestantia, ingeniorum claritatbus, jam situ no, sa-
lubritate cfeli atque temperie, accessu cunctarum gentium facili,
Ilttoribus portuosis, benigno veutorum afflatu (quod contigit po-
sitione procurrentis in partem utillisirnam , et inter ortus occa-

www.dacoromanica.ro
 A TRHIA LECTIUNE 12/

prin muncitoriI §i prin artele sale, prin genial Orne-

nilor eI celor mari, i anc6 prin salubritatea cerulni §i a
timpuluI el, prin inlesnirea cu care de t6te partile o poti
aborda, prin multele §i bunele el porturI, prin dal ea
sufflare a vênturilor ei, prin abundanta apelor,, prin r6-
córea padurilor, prin varietatea muntilor, prin blandetea
fiirelor, prin fortilitatca térrinelor, prin grasimea pa§uni-
lor. OrI-care lucru e mal trebuinclosil vietel, inteinsa se
afla mal frumosti : grane, vinuri, alelan , lanurY , inurl
tesaturI, vite. La fuga, niel unii felt1 de cal nu intrae
aI eI. Pre-catti a fostil liberti a sc6te din panitmtli me-
fallan, niel o térra n'a dual mal rniìltú aurú, argintli ,
arama §i fert; §i acum, cand ea sta anc6 ca sinul plina
de ataté comorI, ea totu§I revérsa b6uturI felurile , ro-
dufl i Orne gust6se.»

()re vO intreba donmilor, acesta elocente en-

tbusiasinfi patriotica ala b6tr(inuluT Pliniil, acéstil,
§i sinceril lubire pentru p4inêntul
mi sant ele dove4I ale miel inime nobile §i simti-
t6re, care ne faca sit'la lubima ca oma, atitita cata
l'ama admiratil ca erudita? Spirita lnalth ì fOril
erutare de sine devotata §i patriel §i sciiniel, Tata
cum ni se aratit Plinia in faptele ca §i in scrierile
susque mediara) : aquarum copia, nemorum salubritate, montium
articulis, ferorum animalium innoceutia, soli fertirtate, pabuli u-
bertate. Quidquid est, quo carera vita non d bett, nusquam est
prtestantius : fruges, vinum, oleum, vellera, lina, vebtes, juvenci.
Ne equos quitlem in trigariis prteferri ullos vern..eulis animadverto.
Metallis ami, argenti, [cris, ferri, piamdiu licuit exercere, nullis
cessit terris : et mine intra se gravida pro omni dote varios sue-
cos, et frugum poniorumque sapores fundit.,

www.dacoromanica.ro
128 CUM DE AltellEOLOMA

sale. pa au4iratt cum cugeta, despre a 10 teal,

acum ya cera una momenta tinca spre a ya citi
piet6sa inyocatiune prin care 10 sferesce opera sa
capital. Brin acera vomit iachiia i noT aceste
cuyinte
«Salve, parens rerum omnium , Natura ; teque nobis
Q uiritium soils celebratam esse numeris omnibus tuis,
fave

«Ma inchina tie, o Naturit, mumn a tota mal;

pAzesce-ma tu, pe mine, camele singura dintre totT
RomaniT, te ama ltiudata intru túte ale tale!,

www.dacoromanica.ro
 A PATRA LECTIIINE

Sofl§tiT din antichitato. Luciantl. 'Veta, stylul ti operile luT. T'adata!

shti Anacharsis". ScytitiT ti GreciT. Gymnasiele ti edncationea la EllenT.
SubTecto sculpturalT lnate din Gymnasie. Feudal ti forma in prodnctin-
nile artistice ti littorarit. rictorul &mis. Tabellul sblt represeutandit o
familiit de ContaurT. GentauriT in mytliologia ti in artel° antichitateT.
Mosaica lnY Marefosclii. Filosirnis'T ti Libonios. Despnierea GreeieT (le
obTectole sale de art. ItomaniT incepli rasipirea ti distrugerea lor.

DOMNILOR ,

In ultima lectiune anul annunotil ca voiu com-

pleta prin notiunI mal detaliate asupra naturalistu-
lul latina Plinia i sofistulul ellenil Luciaml, lista
scriitorilor vechl, pe cari 1 ama alIesa spre a vCi
da printeiqil o idea de representantil archeologiel
in autichitate. Dup6 ce v'anul vorbita despre isto-
ricul Erodote, despre ca1l6toril Pausauias i Pole-
mona, totl trel ca modele ale speciel de scriitorl ce
se numIall periegeti; dup6 ce v'ama citata pe ar-
chitectul Yitruvia , ca autora technicii ; dupti ce
n fine ama aratata, vorbiudu-v6 despre a-tota seiu-
9

www.dacoromanica.ro
 130 CIIIISII DE AlICIIBOLOGIA

torul Varrone §i despre naturalistul Plinlil, ce e-

rag anticaril i eruditii in vecbime; Iml roman°
acum Mica sO va faca cOnnoscuta, a patra i ulti-
ma specie de scriitorl anticI, dintre cel pe cari
ama recunnoscutt ca mal cu osebire folositorl la
studiul archeologiel, Mict pe acela cari la Ellen!,
se chiamatt so4tl, a-ova-rat.
Acosta nume de sofista 'Ate s de§tepte asta4I
In mintile dy6stre o idea uricIósit, neplitcuta, o idea
de despreta, pe care ma sima iInsa datora a o ra-
sipi , pênO la unil puncta Ore-care, de pro memo-
ria color mal de frunte scriitorl cari in vechime
purtata acéstil, denumire. inteadevara de ne vonul
Intreba asta.41 ce este Ore una sofista, IndatiL ni
se va infilçi§a dinainté Minor chipnl
ala unula din acel Ornen! pentru cari adevarul nu
are o fiintit positivit pe bane i carera firea le a
data vatiimittorul §i filçarnicul talenta de a imbraca
mincIuna In vallurI amiigitóre i In urelÍ sclipi-
clóse, prin care orbesca §i MOM, omenirea. Sofista
este a4.1 avocatul carele, prin argutil séil tertipurl
judecittorescI, cata sit Intunece mintea magistratilor
§i st ritpósca, dreptul cela! care 'la are ; sofista e
filosofal care din principie greOte deduce prin viclene
subtilitittl, doctrine stricitclóse pentru morala socie-
titter, sofista e chlar t3i archeologul carele, sciinda
puçine , IT ascunde nesciinta Iutr'una potopl- de
vorbe late i scamotéza asta-fela cu dibftcift, admira-

www.dacoromanica.ro
 A PATRA LECTIUNR 131

tiunea celor nepriceputl. Acestora i multor altora

asemenT li se asvkla mum in faqa §i in teite
litnbile moderne, epithetul ruOnosil de sofistg.
Déca ns6 ne vomg repurta la altl timpl i vornil
schimba dictionnariul, afiamg el la Grecl sofistg
a fostfl, maT ftnt6lu omul eelg multg
Ineercatti, carele prin studig i prin experienta, de-
venea celil mal Inaltg i adevaattl adeptg alil in-
tellepcluneI, T-7Iç copia;. Erodote numesce so4t1 pe
eel §Opte vestiti intellepti aI Greciel. Mal tilrgig
itus6' termenul perdu din earacterul si-11 generale
§i lua chlar une-orl o acceptiune ironica §i despre-
Nit6re. Platong i Aristotele , Intemeletoril unel
noue §i inalte filosofil, nesocoteag i batjocoreag pe
invtitatil so411, cari cu vorbe frum6se faceag lauda
unor doctrine ce, In oebil milretilor reformatorl,
erag false §i absurde. Dar mal apol, i maI al-
lesd In timpil dud nrtea oratorica se stinsese
pe piata publica, Impreuna en adunarile popular!
ale 'republicelor ci4nte, top acela carl sciali sa
expuna prin euvOntart frumése, idel, principie
notiuul de orI-ce felg , luari5 fillct! odata en laudA,
numirea de soll§tl. In tottl timpul imperiulul ro-
mang auojimil vorbindu-se cu mare distinctiune
r6sunnettl, ha une-orl cblar §i cu entbusiasmil , de-
spre 1nvtati1 so4tI ellenT, cad mergeag din loca
In locg , prin t6te centrurile popul6se ale culture!,
antice i en elocentile lor deelamatiunI asnpra ce-

www.dacoromanica.ro
132 CURSO DO ARCHEOLOGIA

lor nial felurite materil, 10 c4tigati i gloriA ,,i

avere. EI nu awl filosoff sea eruditl, scrutatorl al
secretelor naturel, niel pretuitorl at puterilor min-
tel omenescl; dar el sciaa multe, sciail tota ce cu-
getase §i scrisese altil, §i apol Anc6 sciaa a le spuue
asta-felti ca tutulor sil, placit.
Untl scriitoril modernil a lisit despre so4ti1 e-
pocel imperiale , a el ail fosta care filosofil an-
tichitateT , cela-ce bunil autorl modernl de roman-
turl istorice sant tare istoriografil no§tril contim-
poranl. Comparatiunea este de si,gura feIrte nimeritA,
ctScl printre sofi§til anticl, aflitma §i 6ment de tafia
NI Walter Scott §i de acela a lul Alexandru Du-
mas tidal, ba Anc6 i zAmislitorl de opere litteraril
demne de a figura in cAlindarele i revistele mlstre
roinftnescl, alAturl cu atilt() nuvelle istorice.
SA nu '§I o lea nimeni asuprA, Mel in felul
acesta, ama pileittuita §i ea.
Printre so4til de cari yorbimit acum , este ne-
tAgilduita cA Lucianti occupit una loca din cele
mal de cApeteniit.
Multimea §i varietatea scrierilor lul, correctiunea
i simplitatea stylulul Oa , care mal multa de
cata ala orl-citrul alta scriitora ellena din thupit
imperiulul romana, se. apropiit de puritatea i de
eleganta Umbel clasice din Athena, in fine nume-
r6sele fapte interesanti de tota felul ce ne sant
relatate de dinsul , in cliipul cela mal attrAgaoril;

www.dacoromanica.ro
 A PATRX LECTIONE 133

bite acesté faca ca Luciana st fia purur6 unul

din autoril cel mal popularI al litteraturei ellene
§i tottl de-odata una pretiosa isvora pentru cunno-
scinta vietel antice. Traditiunl, usan, practica in-
dustriall, opere de belle-arte, ela , cu pénna sa
gluméta §i cochetta, le a attinsa pe bite i in serie-
rile sale, atata de lesnicT6se i de pilicute la ci-
tire, chi le a presaratil cu pumnul ca notiuul pe cari
archeologul le cullege inteinsele cu o ne-
asemuita multumire.
Pentru a sci §i a vorbi atata de bino despre
aiti multe lucrurT, adevaul este ca Luciana era §i
pregatita cum .rara se intempla. StudiT Intreprinse
in ramurile cele mal oppuse, p6a sa '§1 alh5ga, o
carriela, lar pe de alta parte, o lungit viéta petre-
cutil, Mil in fructòse ctl1tonil, liti pusese In posi-
tiune de a sci st vorb6sca §i multe i bine.
Manta, de pro cum se vede, cam ea vre o dowl-
spre-qece 4eciml de ann1 dupll Cbristos, luteo ce-
tate din Syria, numita Samosate, parintil liii, grecT
de originiI, voiriI mal ntau sil, 'la faca sculptora
dar me§terul la care Ila deter6 ca ucenica i caro
il era uncliTu de mumil, lua bite° 4i la blattill pe
bletul bitiéta fiinda-ca din intOmplare sparsese o
placa de marmora §i asta-fela II filia de la luce-
puta gustul de a se face artista do meserie.
dalla se puse atuncl sa studieze legile i deveni
advocatil; dar minclunile §i carcotele acestel 11011O

www.dacoromanica.ro
134 CURSI! DE ARCIIEOLOOli

wofesiunI Il pricinuird totil effectele battail sculp-

torulul. Atunel se dete cu totul litterilor §i Incepu
sa studieze i sri predea rhetorica, alergandd din cetate
In cetate, din térra In térra. Cu acésta, nona pro-
fesiune , pe care fórte multd o Inlesnea talentele
lul naturall de a serie §i de a vorbi bine, elti
facu un d mime maro §iti dolAndi o avere Insem-
nata. Trecu din Antiochia In Athena ; de acolo In
Italia,§'apol mal Urdid ciar i In Gallia; reveni
in Asia mica, i In fine se a§eda in Egypetil, unde
paro a fi §i multa fiirte bOtrand oecupandd In
magistratura und posta, pe care Ineredintase
impdratul-filosofd Marcu-Aurelid. Luciand a traitd
dar in timpul luT Traland i ald succesorilor
immediatT ; eld a fostd una din stellele cari ad hi-
minatd acea ultima epoca de splendóre a litteratu-
rel §i a artelor antice.
De atuncl ineke scapatarea a fostd a§a, de ra-
pide i a§a, de adema In-catd , descriinda antela
periodd ald istoriel archeologice , socotiind de pri-
sosd a ne coborl mal la valle, §i prin urmare vomd
Inchiaia , precum anal ist1, acésta rdpide clipire a-
supra studiulul litteraturelor antice, din pilad de
vedere archeologicfl , prin cate-va exemple adduse
numar din scrierile lui Luciand.
Marturisesed ans15, domnilor, fostil fato
eu anevoil a allege din compunerile aa de variate
tott1 a§a de instructive i de placute ale lul Lu-

www.dacoromanica.ro
 A PATHA LECTIUNS 135

ciantl, materiile pe cari sa .vi le potil adduce ca

dove4i1e cele mal nimerite ale interesuluT ce ne
presenttt aceda autort, no 6 cerceltorl al notiunilor
de ethicit i de estheticit anticl, cate se pottI gltsi
prin autoriT vechimel.
Ama allest , ama allesil " (sperfi clt mi
vett adaoge : p80 amil culles6), amtt allestI mal
ant8la e scriere ald citrul mime are pentru nol o
attractiune local6, qt1 4ice, chlar national6, Ud,
artl fi Tertatti si ne 4icema urmag aT Dacilor,
dar ala cttrul coprinsU ne stramul toma' In 51-
nul celel mal Inflorite §i mal originan epoce a cul-
turel din Ellada anticit.
Anacharsis este titlnl unul mica li pretiosfi o-
puscultt ala luT Luciautt; dar pe MITA acesta nume
amintitora despre barbaria scythiett, se mal adaoge
§i acela de Gymnasiele , care ne face sg, piItrun-
demil chTar in m6duva educatiunef ellene.
tu mal multe din scrierile sale, Luciantl a vor-
bita despre Scythl I despre usurile §i. despre viéta
lor. Pe timpul lul, untl regatil elleno-scythict II
Intindea cultura sa original 6 §i commerciul sal tare
activa, pe prmurile 11Iarel-Negre. StabilitT In ceta-
tea Panticapea, despre care ama maT l'orbital de-u-
Daqt , regil BosforuluT Cimmericil dominail preste
colonnn grecl din acele pgrtl li Intretineail relatiunT
de o prietenitt necontenitti bitnuita, cu bandele rit-
tacit6re ale Scythilor i ale Getilor, vecinil lor.

www.dacoromanica.ro
136 MAW DE ARCHEOLOGIA.

Luciana ca multi altl scriitorl greel de pre acele

,
timpurl, pare a se fi preocupata de acea ultimil,
rana§itit de independentlel1en, asOritil, pe prinurl
depOrtate , §i revine adosé asupra popkelor cu
eari acel greel se aflaa In contacta. Se seig cI trac-
tatul sal intitulatil Toxaris, de pre una nume pro-
pria seythica , este unil lunga §i elocente pany-
gerica aid puterniculul simtinuInta de amiciit care
donmea en o virtute exemplar6 printre &AM; aceI
barbarI se legaa fratl de cruce, pe cand ancO cru-
cea nu era null setnnil sftntita de friltitt, ameste-
candu'§1 sitingele §i sorbindu'l dinteacelag cupO"
tota asta-fela precum ilne6 se mal obielnuiesee
poporul nostru. Se scii1, Tar erL scurta i eleganta
dedicatinne care, printre serierile lul Luciana se
eliTamit Scythul séa Proxenul, nu contine alta ceva
de-ebta traditiunea 0116 la Ore-care puneta my-
thieit, co se referre la acelap Toxaris.
Se glee erL odiniórit acela Toxaris, °mil din popora
din t6rra Seythilor, dar ns6 fruntqa en patru bol,
6XTecCOU, i ni nobila séa boiitra en guglumana ,
TriXop6poç, a venita In Athena ca sit lea cunno-
scinta despre cultura Ellenilor §i cit acela a fosta
mal til,r4ia povittuitorul until alta scythil de nélnit
boiaresca, numita Anacharsis, climb viinda §i ela
In Grecia pentru acela0 seopil, s'a lipita pe Angil,
legislatorele atheniana Solona §i a invOtattl de la
dinsul a cunnósee cu can Infra t6te mitlestrita

www.dacoromanica.ro
 A PATRP. LECTIIINE 137

cultura, a Ellenilor era superióre s61bAtecie1 bar-

barilor sÍ compatrioti.
Iii tractatul asupra clruta vohml a ne opri , a-
dial, in acela numitti Anadarsis semi Gyannasiele ,
Scythul intOmpiuit cu mirare pe Solona In-
trebA : (I)

«De ce d6re, Solone, tineril .de la vol facti inteasfelá

uniY ii ajá cit, coprinpndu-se in bra9e, i§I puná pedid,
unul alttfla; alta se stringrt, se sucescti §i in sfér§itá se
trintescti §i se rostogolescrt in norgu, ca purcen Mal al:1-
tau 'I wat vg(Jutti eu ochii meI , desbrácêndu-se §i un-
gêndu-se cii uleltt unti pe alta' t'Orto linistitá ; dar de o-
datá , nu sciá ce ati p4itti de s'ati rtpeiitti unii asupra
altora, §i ea berbeciI, Mena]. in capote.. i Tatá,ct
unul inhata pe protivnicul s'ért de pid6re, Hit culcl la pl-
mênt, se pune pe dinsul ca sálti opréscá de a se scula
de josil, lili tilválesee prin nordiu, II stringe pAntecele cu
genuchil, íï pune cotul pe gtitlejil §i p'aci p'aci l'arrt fi
§i sugrumattl , déci nenorocitul , puindu'I mana pe umerá ,
nu l'ará fi rugatil ferbinte, de pe cum cregt, ca sá ntel

(1) Ludiani Anacharsis sive de Esercitationibus. § 1-6 :iTaTr

J i trpiv, ò 2ó2wv, iras gvexa ol viot moz7trev; 01 #iv agrav ;Tepe-
irlexdizevos c1220.ovs throdxfaii:ovdev, 01 di linovds xca Avyg'ov6-
xai iv T 7r147 6vvavav;govrat o- ¡cavo& didiree 6149. Kai-
VOL %CM. elgrolg etiat1/4. cizrodvdd#evos ijgav reí() Alita e
4Aehparro xal xaritpry6a polla ektivaciis alego; tdv gregov iv
¡tigre, Atad di cabe oZds tí Ti ma8.4vres &10-dicri re oL1.4.1ovs dvvve-
VetIMPTEÇ xcg T'a ¡aroma dvvogárrovdiv done ol Nuca% Kai lv
moz) dedlievoc ixesvodi Tdv Pregov ix ro& dxd.oi'v cirp;ixev di' Ti;
Waipos, Jr' inexararrededv ávaxthrreev crOx E dvvehgtav xciro, h
Tdv miAdv , tilos ;2'4 TtegeraiIag atircr, rci dxibi gazd rtjv ya-
driga Tdv girvv Últ opcdav r lae#17 cirxes ny 40-bov, d al, ira-

www.dacoromanica.ro
 138 CUR= DE AIDDIJEOLOGIL

nabu§ésca cu totul. Dar, de-6re-ce ulelul cu care s'ag

frecata opresce de a se minji, ci vftiêndti din con-
tra cum acea uns6re se Imple de glodti §i de stid6re, pd.
rule imi vine tare sg rift , mal allesg cand se strec6r1
ca tiparii, prin manele unii altora.
Apoi altii, In partea cea descoperita a curtei, facti totg
a§a , cu deosebire nurnal a ace§tia mi se mânjescti cu
noroiu, ci ati o gr6p1 piing cu nasipt , unde mergti de
ricail Orrana ca nisce coco§Y §1 apoi o t6rng ca pum-
nul pe trupg unii altora, negre§M ca sa nu p6ta scapa
a§a lesne child se stringg, ngsipul opresce trupul
de a a/uneca §i lasandult uscatg le da mijloca de
coprinde mal tépand.
Mal stint §1 altii cari standa pal de pulbere unil in
fa9a altora, se lovescg cOtt potil cji punmil i ca picT6-
rele. MU, Meta, unul care e p'aci sa'§1 scuipe josti toy
dintii din gull, fiindll plina de sane §i de nasipti ; a fosta
lovitti, precum vefy, la falca. Dar archontele, ci5ci In-
chipuiesc c acelt oma cu halm de purpura este adi
mal mare, in locil desparta §i s sparga battaia,
Iiatita din potriva §i lauda pe cati care a lovita.
Mai fqa dincolo §i altiT cari se WO, cu Tiitéltt §1

eaxeozei k rdv cotcov, ixeréthav cot/tat, eh pi tiAeov clzonveyelq.

/Cal oi;d1 T01.7 da/ov gvExa qeictorrat terj ttoAtíved&ae, car clopavi-
craven td zeRaa x oi7 floelIdeov Gv )dvv v ideohs älice
2Toll(13 yelersoe ?poi yap occei7ov6ev acrffee al iyxiaves ix Tali
ZeteaY Ch02i6OTIVOrreç.
"Ereeorn h iv Tip- MIOVIV rd mitt/ ogro JeadtV, oz;x
iv Trtyli/ ot7vol ye, caAci tpcittgov rativ/v 19a8-aav tizroflaLtdoevot iv
so"; deimars ncirroveli e cabiloth xal airoi ixtivreq iffcegavrac
TtiV saves, caexrevcívwv oh a'rpvxvdtceot e?ev iv rah 6valnlo-
xais, oluou Trig tpdavov tdv 1/110.ov ottpatQothitic xai fie ficceoskuer
iv tnet; 7Ta()EX0Vdtit Tilt) civralppev.
0/ J'A deo.odscid/v xexovtleivos Hal akoi ncelovdev ciallovg

www.dacoromanica.ro
 PAVIA LECTILINE 139

8arit in susil, pare-c'aril alerga, dar WO in loca rgmant

asvérlindu'O trupul in sborti , ai crede ca vora sa co-
spatiul cu
Ati vré tare O. sciq la ce stint bune amsté, c6di
mie unula mi se parq téte ca uuti fela de nebunia , §1
cu greil a§ti crede el eel' ce faca astb-felq de lucrufl nu
sant cam smintitLy

vorbesce scythul Anacharsis, alustt fiinda

de Solona In mijlocul unel sea& de gyinnastica ,
unul Gymnasia, uncle tineriT din Athena se deprinda
cu luptele cari forma, in vechia EIladrL, o parte
esentia16 a educatinneT junimel.
Solona , care regulase acele jocurl, acele lupte,
prin legt speciall, privitáre mat allestt la momia
care trebuil domnéscit Inteinsele, Solona, legTui-
torul republicel atheniane, se insitrcinéM a expli-
ca strinuluI barbara i regulele i scopul acestel
institutiunl de care Grecia anticit era a§a de m8n-

2reofi2Tedenreet xec4 laxsit-ovdsvi whoayoiv xal Votìç tiddreaç room,

dirotradesv xmodaimuv, oi;son caparos atir¡; xai apdAgov °Iva-
abrAndrat rd 6rd1ta, nt, oçcieçít, varax&irrog 4, ..olv yva&ov.
'Alr o,hJ t; avzow oiito61 itsiolvitv agrois xal 11;es X6, Aci7nv
Texpaipopat rg noecprelet sap ciexdrewv viva voirrov avas
di gal introits& xa v nardearra
'Alloi fl cLilar50,1 ncivres irsovoide xz citoortidt76tv adtraQ
Novres roi; pixovrec xai I; se; olvo, elvvaliditevos )axti-
tovd rv dirt.
TctizA olJv AMA° eldivas sivog ciya&ot7 al ?rotas" oh lAolye
isa.xhic .4c1Alov lottivat dotti nedivea, xai oút ödsig at,
i)faiwg Art antideet At eh cn) Invalralovelsr o Taitcc avolyteg,.

www.dacoromanica.ro
 140 CURSE! DR AlICIWOLOGIA

dra, §i care, fnra IndouTóla, a fosta una din tram-

rile cele maI caracteristice ale culturel el.
Dati'ml voia , donmilor , mie , care nu stint In-
tellepta ca Solona, s vt5 descria mar pe scurta ,
dvostre cari p6te nu suntetT aa curiql i aa rab-
datorl ca barbarul Auacharsis , sa va descria In
cate-va cuvinte , In ce consista acea parte Insem-
Data din instructiunea junimel el1ene cari awl lo-
cul i felul acelor exercitie, i apol, dupa aceste
explicatiunl inal multa technice, volu Elsa cuvAn-
tul legislatoreluI Athenel ca sav desv011uTasca din-
sul, prin pénna lul Luciana, scopul Thalta i effec-
tele moralisat6re ale acestel originale institutitml,
pe care nu o mal gasima Mud.
Asupra until sublecta ap de interesante e invede-
rata ct commentatorif i disertatoril nu puteaa lipsi.
.160 din annul 1569 , medicul italiana Geronimo
Mercurialis a publicattl disertatiunea sa de Arte Gym-
nastiea. Nu vointl spune pe totI cap 'I ail calcata
In urnia ; voma mentionna numal lucarile eruditu-
lul franceza Burette , carob a publicata , stint acum
aprópe 130 de annI , in memoriele Academiel de
Inscriptinnl i Belle-Littere din Frano, o serie de
disertatiunl asupra gymnasticel i a tutulor ramuri-
lor el In anticliitate ; dar opera cea mai completit,
este volumin6sa carte a until profesora germana din
Halle, drul Krause , typaritti, la 1841, sub titlul
r Die Gymnastik und Agonistik der Hellenenk , In

www.dacoromanica.ro
 A FATUA LECT1UNE 141

care se coprinde tote ce ail 4isil cel veclil 0 cel

modernI, tote co s'a pututti cullege de pre monu-
mentele antice, privitore la exercitiele gymnice §i la
jocurile agonistice ale Grecilor.
Din tóte aceste vome cullege numal cate-va ra-
pi41 notinnT, al/6mM se, revenime asuprit-le dad
vomit tracta, la rôndul see, despre viéta social a
poporulul Ellene.
Ne va fi. de ajunse acum a spune ce, in Techla
Ellade', educatiunea junimel se impartea de pe ver-
ste, In trel pArtI : entail veneail litterele, ypey.
[L2Ta ; apoT musica , v.ouacmi , i in fine gymna-
stica , yuthvoccacwil , care dupe ce occupa ca unit
studie de capetenia pe tinerl Incepende de la ado-
lescentit , devenea o deprindere placuta, o petrecere
favorite, a barbatilor in versta lor matura.
LegTuitoril intarise in We staturile Greciel a-
ceste usil ce pare a fi toste stravechlu. A se lupta
desfikurandtt graçia, trupuluT, puterea membrelor §i
Tutela inkcarilor a foste purur6 o destatare predi-
lecta a Grecilor. De aceIa el, Alice din junia, in-
vetati de la anume profesorl, sub priveghlerea u-
nor magistral special' 0 in sumptinise locale ca
dinadinsul cledite, artea complicate, a luptel, care
se compunea din exercitie de tote felul.
Fia-care cetate a Greciel kl avea sc61a, sa de
gymnastice , una cele puçine déca nu mal multe.
Arcbitectul Vitruviil nu trece cu vederea edificiele

www.dacoromanica.ro
 142 CURSCI DE ARCTIEOGODU

ce se *Malta ca asemené destinatiune ; ela de-

serie, in styla cam confusa, dispositiunile archi-
tectonice ale gymnasielor grecescl, pe cari Roma-
ni l le aa transfonnata mal tar4ia in vastele lor
cladirl de bal séa Therme. Din nenorocire abié
din anticele gymnasie pastrata pént asta-4I
puçine §.1 neinsemnate ruine In cetatrile Efesa,
ropolis §i Alexandria Troadel din Asia mica. Dar
gymnasiele Athenel sfmt ca total §terse de pre fina
paméntulul. Scriitoril numal, ne spunt cit ele mal
In numèta de trel; mal ant,61s, la appusul ora§ultn,
aféra din eleganta suburbilt Kepap.mk séa Citrami-
dada , pe malta Ilisulul, lfingit o padure de pla-
tanI, era gymnasiul Academiel, care 111 luase nu-
mele de la vechful propriertaril ala loculd , una
6re-cme Andemos ; in partea oppusit , adica sub
muntele Lycabetta, Can]. In dosul actualel Athene
ah palatulul regala de asta-4I, era gymnasiul
numita Auxocroç sóirLyceul, plisa sub ocrotirea lul
Apollona Lyceanul séa uccigatorul de lupl.

(ha , 4ice SoIoní can Anacbarsis , i statua 4euld,

rezimatri pe o coIumn itiindrt in mana stingit unti aren;
cea drép15, e induoita pe sub capil , ca cum arìí arlta cl
se odihnesce dupg o lungl ostenéll.»

Aia treilé gymnasia din Athena era Kuv6crapye.,;.

s6a acela era lila/ de rdErda; nu-
mal copiii stritinl i nelegitimI mergeaa acolo.

www.dacoromanica.ro
 A PATRA .LECTIUNE 14a

SI observamt , domnilor, ,a osebitd de acestd

din urma, apol alga numele collectivil ald acestor
ar46minte catd §i numirile locale ale ceior duo6
gymnasie de frunte din Athena, adica Academia,
Lyceul §i Gy»znasiul, cate §i trele ad rtimasil con-
sacrate stabilimentelor de iustructiune ale junimeT.
D'st" ati urmatd la G-ymnasid, atT urmatd la Ly-
ced, a4t urmatT la Academia, kii pote nu v'a tre-
cutd niel o data prin minte idea de a v6 intreba
de undo Ore via aceste numirl primite in usul lim-
belor moderne, ce ail fosta Ore Gymnasiele primi-
tive, 0 antOlul Lyceil §i Academia originaria.
Cine se mal gendesce asta-4T, cand pe bancile
Gymnasielor Invata latinesce, françuzesce, istoria,
geografil 0 mathematieT, cine se mal gêndesce ca
odinióra scolarul, cand intra In arymintele astil-
feld pe atuuel numite, so desbraca pAn6 la pelle,
r6manea gold, yup.vbç, se ungea cu uleTu, apol 10
presara trupul cu t6rrana, i cu nasipd 0, sub
strapica priveghiere a unuT gynmasiarchd, purtandd
mantia de purpura, Incaltilminte albe i tolagd In
mana, nu recita, fericitul scolard, pe de rosta gram-
matica lui Badilescu sód istoria Romanilor,, care
Incephdd de la tata Romulu se sfArsesce cu dom-
nia luT Caragé , urmaril directd all Imp6ratilor.
Romei , ci cu ageriine §i cu virto01, 10 deprindea
trupul la salturl, la alergaturl, la triutil , la as-
verlirea disculul 0 a sagetel, exercitie cari We

www.dacoromanica.ro
144 CURSIJ DIt MICIIEOLOMA

Impreuna purtM numirea teclmica de pentathiu ség

incincita lupta, precum anca i la alte mi§carl e-
nergice dar gra06se ale trupulul.
In acele anticé Gymnasie orla' salle spati6se, por-
tico cu lungl columnade, numite xyste, 0, grildinl
4ternute cu nasiptt In6runW, in cari copiil Inv6tail
artea feluritg a gymnasticel, lar 6menil maturI 41
intretineati sprintenia murbilor prin dese exerci-
tarI; in acelea§1 cladirl se aflail bal de totti felul,
basinurl de scaldatil, boltt cu aburtl, cainere r6co-
r6se §i odal cu temperatura ferbinte. T6te acest6
eran trebuitóre pentru a restaura i a curgti tul-
pul de ostenelile li de manjelile care minunail a§a
de tare pe Anacharsis.
Apol tota acolo, in anghlurile vastelor peristyle,
eran claclite .§i mar.' exhedre sé a baila circularI,
pe cari filosofa i litteratil se amiati attragOndii
imprejurul lor, prin frum6sele lor milite, pe ju-
nil doritorf de a '§1 cultiva facultatile inintel de
odata cu gra0ele §i fortele trupulul.
Pe caud trgia Platontl, elq in gymnasiul Aca-
demiel mergea sa '§1 'l'Obesa pe scolaril sr.11 §i
de acela scóla lui de filosofiil s'a chigmatil Aca-
demia Aristotele se clueca la gymnasiul Lyceulul,
§i pregmblandu-se prin porticele §i priu gradinile
aceluT stabilimentil, elti precia lectiunile sale, inte-
meindil astil - fela sala Lyceanti a Peripateticilor
ski a filosofilor cari discutaa §i instruTati pream-
blg ndu-se.

www.dacoromanica.ro
 riTRA LECTIUNE 145

In fine niel gymnasiul Kynosargelul, ala cane-

lut aIb1, nu r6mase nefrecuentatil de filosofl, cOel
acolo i§l al1eser6slat1 filosofil despretuitorT
cari numita cinic, nu fiindit-cit se purtail in
societate ea nisce enl, ci fiiudn-cit profesafl
In gymnasiul cltnelul albil.
Mentionnandil tinsë tardiele traditiunT litterarie §i
sciintifice cari se 141 cu anticele gymnasie ,
nu ultiima scopul lor primitiva. i ca snit price-
petl mal bine, volt' cullege de acum Inainte din
scrierea lul Lucianq , cuvintele luí Solonti cari , In-
modti admirabile ne faeil s pricepema totil
pretul ce puneail Ellenil la educatiunea gymnicit
a junimel lor : (1)

Tiueril notri , çlice eiú, tineriI no§tri dogorii

§1 pêrlitI de ar§ita s6reltel, ail o infAyi§are blrbatéscl §i
piing de viétI , care dovedesce focul §1 Mima dintr'
darurl ale und bune stin6ti4I. Nu veI gasi printre dIn§iI
niel unul sblrcith orI slabrt ; §i lar niel until IngrguIatil
de gdtsime. TotI art drépta m'ésurg a until truptl potri-
vitti. Ce a fostti f6r1 de folosti §i prisositort In arnurI ,
aceTa s'a topittl in sud6re; lar cela ce intocmesce virto§ia
§i puterea mu§chilor,, aceia a Antabri limpede §i MIL de

(1)Luciani Anachars. § 25 : sOt'to ö iftav iiniQvavos iç

iteXcívreQov ind 'rot.; xexpovIgIvoe nal cieeevonral , nokti TO
riAtPvzov xca Oaegdy xcel dvdeadee brapalvovro, xo6cttiv7g eOet lac
ciao,taliovres, oVre (Jsxvol xal nate6xlipsehts obre 7Zeverc110-1'ig ig
ficleog, anti iç elihtpetov ruelyenncg¡tivog, T(.; AAV 0;2,0707 'ray
6aexvisi xai neerczdv toig leecJeriv aavalomóreç, 6. di 16riv noci
10

www.dacoromanica.ro
 146 C(RED, DE MICILVOLOGIA.

amestect stric5cIostl. Precum face vilnturnorul ca grad ,

ap full la noI exercitiele gymnastice Cu trupurile tine-
rilor ; ele 16pAdl In víintti pléva i nighina , i fémâne
mimai grturl curatri i bunti de ptistrattl.»

Dup6 aceste cuvinte , Solona , argil/Ida ca dea-

m6runtu1 folosul fi a exercitia In parte,
trIntel , alti asvftlirei disculuf , alti saltulul , ala
pancratiului séti pugilatuluf i cele-l-alte , elil In-
ehiit : (1)

cAcesté stint , Anacharsise , exercitiele cu cari nol de-

prindemrt pe tineriI no§tri, IncredintatI fiindil c astil-felii
volt deveni minunay apNrgtorI al cetatel el vomil trM
neatérnatl , invingtori al inimicilor , (Wit cum va el' ne
aril attaca temp' de vechil, cari ceI multI de fria
se volt mnchina noë. In vrerne de pace MIA , tineril no-
§tri se aratti, i mill virttio§I ; ne av'endri applecare c6tre
vicie, depArtatI fiindil de higinfarea ce nasce din nelucrare,
el dint mereri ca &dal la exercitiele lor §i ca dinsele
petrecti linipul. Nunie atuncI p6te unri statti sA MIA

tdrov naeetvv, ciptyis to vaúl.ov neeehtelegegivov 4eedfilvon qv-

Adrrovvec L'sree pie de) ol lexleavseg viv rtvedv, soirso ijoiv xal
rei yvievcídia ivyclmat rors Gilead& triv pvoixveiv Kai roi3q
el6'itag cinolvdavrct, xa6a(m3v ói"Ct;v xarrriv dieveetvoi:vra xal
reQoaelweei'orra.»
Lucuzni Anachars. § 3) : Tort7t" Mew, er 'Avcixaecie, rov's
viovc ¡gag W6xoi7leev oljpevoe epillaxag elletv rijs. adAecuç dyaaotis
yerl511al )(al ly 414eh9-iele.i piírladags J al;Tov's, xeccrogyrEs PiV
'ray dvdperelv el &liter, o flee o I ditOrg neecoliots lívtes,J 7.17707T-
TliddftV SE Kai ihroteleiv eLaiv to traeldrovs evenly. Tv
T4 MI yrold dye/4,064v aútoIs zeoíite&a 7TEel tendii Tall ale Izei7v

www.dacoromanica.ro
 A PATRA LECTIIINE 147

acell bine generale, acea fericire a tutulor , cfind tineri-

mea atiltti in rèsb6Te câtit §1 in pace, se silesce la totti ce
e bine i n'are alt4 dorinpl de-Mil a se punta frumosti.»

inteasttl-feltit urniczit discusitmea intre tunbil in-

terlocutorT , i dnd. barbarul Anacharsis 10 aratit
induoTelele sale asupra effectelor intáritóre ale ace-
stel educatiunl i spune c'ard fi mal bine ca, in
loctil de niel' §i de prrdná, , in loct de jocuri §i de
slriturT, tinerimea sg, se deprinda a naftnui sagéta,
palo§ul §i pra0ia , Solona , prin r6spunsul sÙ, 11i1
face sá, pretulésc4 deosebirea ce existil, intre unq
poportit cuitti i unil némil de barbarl : (1)
eNol credemil , çlice elü, cum cl este lucru de
prisosil de a fi pururé inarmay , i de a tia neincetatil
tn vreme de pace, sabia la bral. La noI sfint chlar pe-
dese destinate pentru cet cari vol% purta arme prin o-
raA , f6rN de a fi trebuintl sal cari argta ca din-
sele tn, publicl y

Asemen4 ideT parundil din ce in ce mal multa

de mirare pe omul trAitg In viétg, nestatornicil,

9elottlioV1ixon 171:' oleyices e'ç VfIvev tee7T01213,01C, ¿Ud ITEei

Ti:1 ton:cita egarell2ov6c xai cidzible,eg °jefa, iv cultas. .Kal 1;rree
foqv td xosvdv cfraOliv xai rpjv cIxecev frd.tecoss eektasfeoviav, tefe
. &uy, (ladre PC te eirbnpl xal 4 7rd.i.meov TO; Olf,s6ta naeeerxeval-
Abl vcci.vorco veienic u&el. te; xcale6tce ¡Ah, 6Trovdcit:enereg..
(i) Luciani A nacbarP. § : Td leimos (.170.o(poeeiv dal al
dgeni.xnv naeg,'660-rce neostdv Èv ele,jvp olópet9a elvas, xcei ned-
6scudv y' feittv j6tts ix eidtel dedIvoyeo(miq mides, diov 6tr4c;
afrirX01 Ek td rflitódsov.,

www.dacoromanica.ro
 148 CURRY DE ARCI1EOLOGIL

merea primejduitg a ordelor scythice ; dar cela ce

pornesce pe unti risti neinvinsa, este and So-
lona if spune cg spre a stimula neincetata placerea
deprinderilor gymnice, in t6t11, Grecia §i mat allesti
la Olympia, la Isthinu , la Nemea , la Delfi §i la
Athena , se aflg instituite din veclihne jocurf marl
In cari se intreca ea ardóre cel maf de frunte
avAnda perspectiva de a ca§tiga, la Olympia,
o cununng de ingslinf , la Isthmu , una de plop,
la Nemea, una de leqténti, la Delfi , fructe cul
lese de pre pomil consgntip lui Apollonti, O. in fine
la Panatheneele din Athena , rodurl de pre mas-
linif Minervel.
Scythul nu se p6te catql de puçinti implca cu
ceste idef , pe cari élti le declarg de visurf de-
Ode, de neaupe uebunif ; in zadarti Solonti if vor-
besce de vitejia athletilor , de frumusetea trupu-
luf lor,, de admirabilele lor mi§cgri , de mladierea
lor minun alit , de puterea lor neobositg , de indraz-
néla, de emulatiunea, de curagiul lor neinvinsa, de
necurmatele lor opintirf spre isbAndA. Ce folosa
4ice Anacharsis, décg tóte acest6 n'aa altg resplatg
de-cgta o cununng de plopti séa de leu06na séa nun
pumna de mgsline?
Dar atuncl Solona , ridiciinda dinaint6 luf v611u1
care ascunde sub zadarnicele i copillgrescile sale
cute, scopul suprema ala acelef curióse educatiunT,
datg in gymnasie, pronuncg urmatórele cuvinte , in

www.dacoromanica.ro
 A PATRA LECTIONS 149

cari se invederkg minunatti bite mgretele simti-

minte ce ini§caO in politicg , genial patrioticti
liberale abg nobilel natiuni ellene : (I)

(In cela ce privesce cugetul nostru asupra junilor §i

asupra cre§terei ce le impunemd indatd ce' ad ajunsd In
fèrsta de 'a deosebi 1.6111 de bine, de a da trupuluI lor o
energid viril6 §i de a l'Oda ostenelile, ItI voiu spune
datd totul , pentru ca sá sciI cu ce scopd anal instituitd
nol acele exercitie §1 amt suppust de timpurid trupurile
lor la ostenen , nu numaT cu privire la jocurile publico
§i la preturile ce axil puté sá eti§tige acolo, linde f6rte
pu9inï ajungd la isbéndd ; dar ca di te facd s lutellegT
totd binele ce se trage dinteacésta, atad pentru térra In-
trégit cO,td §i pentru In§i§I luptItoril el.
Este Intriadev'érd o altd luptd , care std deschisd pen-
tru totI eetdieniI ceI buni : cummna aceleIa nu este niel*
de plopd , niel de leu§ténd, niel de mdslinT ; dar intreinsa
se coprinde fericirea tutulor : aceIa este libertatea M-cd-
ruI cetáténd In particolard §1 a patriei In generald; avutid,
glorid, linktita shbare a solemnitátilor statornicite de
strdbuniI no§tri , pdstrarea bunurilor ce avemd Inteund
cuvéntd, cele mal strdlucite darurI pe cari le putemil

(I) Lucianti Anoehars. § 15 : ed d vrxel Tav vivw rsyvoídxopev

xal Unws ativoig xeví,tccOlx intdciv nQuhov .1(.4(ovvccs 6vnivat
vol"; paviovos xeci 6dAars civcte1660.occ xai ilqi6radaccc Tolis
ncívove, taisn ridr, do' creitetoi,okncibtutg orfrsvog zdeiv role dd.
rat:vas nevrE0eixa,ittv airois xai &arroya, cc; clancc xava-
vayxcil.:ogev, ot; pcívov gvexce soív círavwv, ;i2Ton t'a cAEz chívairro
civaiecE69-nt boba niv ycie caiyoc ncívv a cbroivrwv zw-
Qoi".70-tv dLd Aeg'av Tt cbccidntI ndlec dyathiv votkov
eivois ixtivoic 1Teo6xtaicavot gocvek píe tts cirgiv ea,lov ancegc

www.dacoromanica.ro
150 CURSI1 DE ARCHEOLOGIA

don i de la 0e1; t6te aceste bunuff stint Impletite in cu-

nunna despre care Iff vorbescti §i acelé nu se pota do-
bêndi de-catA prin lupta de virtu6s1 emulatiune, la care
exercitiele §i ostenelile ducq d'a dreptul pe tineril no§tri.x.
Varna Yorbita Indelunga , domnilor, despre gym-
nasiele ellene , cari lul Anacharsis i s'aa pkuta
mal antOlu yrednice de rist. Ama sperantl Ans6ct
singua acésta ultimt citatiune din tractatul lul
Luciana, va ritsipi totti uritul care 1'4 simtitti in
lunga digresiune , prin care m'ama socotita datort
a pregai Intellesul acestor inkete cuvinte.
Nu nit §i nu yolu eti stt cerceteza 0116 la ce
puncta ideile §i simtimintele lul Solont pota fi a-
stA4l applicabill la viéta n6strA social 6 §i la educatiu-
nea tinerimel din timpul nostru ; dar, fitE orl cum aril
fi, trebuil sil inchinamt Ott a n6sta admiratiune,
poporulul care intemelase institutiunile sale cele mal
practice, pe ap murete principie de libertate i de
prosperitate nationall !
Sit multumimil Anc6 §i lul Luciana carele ne a
revelata in cuyinte ap de elocintl, t6t6 acea splen-
dicht fas6 a culturel Ellenilor.
toig ciya,9ois nogrniq 71e4XEMCCixa d'rewavos 013 tritvog 01411 xo-
rivov i delivwv, cLIA' 8c iv atirj eivAlaflo;v 'zee Tit? CIV9QU;770111
it'eacgoviccv, dos, kiev&eelav liyoe cw'zoi re xciefrov 1Ô1 Keel
xotvg rejs ffareidos xal fflorrrov xal ddlav xal lorro7v natelow
eurcaardv xal oixelwv &review, xcti difv6),Wg ftly
rig atatto revid&at pi naQ4 volv 0-ediv Taira ercívue 727 6recpcivw,
dv cpwat, elvvavalrirrlextas xai ix ro il dyciivoc Labov nsetytyverai,
t9' ov ai dCxti deeF c/`.»rat, gal ol nóvot cryotglev.»

www.dacoromanica.ro
 A PARA LECTIUNE 151

Nett ansa, de la o a§a inalta synthesa a prin-

cipielor de educatiune la EllenT , ne ama repurta
din nod mintea cake exercitatiunile trupesel cari
prin cuvintele citate din Luciantl, ne ail addusa p6na
la asemen6 consideratiunl moral!, 0 déca, tail pe
urmele manifestatiunilor diverse ,ale geniulul ellena,
ama cauta, drepta recreatiune anticaria , printre
r6mit0tele artelor trecutulul, unii commentaria pla-
stica pentru acele cuvinte , ail puté , domnilor,
sa va citeza o multime de statue anca existent! ,
de baso-relievurl 0 de picturl pe vase , represen-
tanda junl athletl in t6te positiunile gragicise §i e-
nergice in cari ii puteail admira odinióra visitatorii
gymnasielor grecesel.
Unil, pregatindu-se la luptele palestref, tint In
mamas urclora§ul de ulelu cu care 10 vora unge
trupul ca BA se pótamal lesne e strecura ca tiparil
eprin manile unil altora ), s60, doritorl a se Intrece
la fuga, 1r Incalta crepida impletindu'l curellele
pe picIora ca nejitele opinceI romanescl, asta-felil
ni se arati, de mal multe orl repetata In marmorit,
frutnosul june cu mijlocul Induoita dar cu capul
ridicatt in susa ca spre vorbire, in care illustrul
archeologa Winckelmann a recunnoscuta, nu pre ro-
manul Cincinnatu , cum se crepse mal nainte, ci
pe eroul thesaliota Jason°, parasinda mnnca plu-
gulul i gatindu-se s mérga la fatalele ospata ala
unchlulul si1 Pellas,

www.dacoromanica.ro
15q CURED DE ARCHEOLOGIA.

Alto statue ne 1nfa9i0za pe luptatorl, restau-

randu-se in diverse modurl de ostenelile agonisticel;
dintre acest6 vomil mentionna ansil aci numal duo,
de cari sa potil óre-cum prinde nume da sculp-
toil falmog al antichitatel §i cari am6nduo6 b'ail
gasitil in Roma : una e Of in galeriile Vaticanu-
lul §i s'a pratinst de unil archeologl ca ea aril fi
chlar o copia de pre vestitul Apoxycomenos sét Rd-
cluitorul , lucratil de marele Lysippa din Sicyona,
sculptorul lul Alexandra cola mare, vi despre care
Pliniil dice ea poporul Roma s'a turburatil in con-
tra lul Tiberid dad acesta a voitil BA stramute
statua din baile publico ale lul Agrippa, in se-
creta sa camera de culcare; ea representa mill e-
febil in piclóre, raluinda séil curatindil de pre
brav , cu lopatica incovoIata (jisgs strigillii , tilr-
rana ski nasipul din xystii ce §i le turnase cu
pumnul pe trupil. Cea-l-alta, provenita di,n Villa
Farnese §i asta41 in British Museum din Londra,
pare a fi reproducerea sea imitatianea renumitulul
Diadumenos am lui Polycletti, despre tare vor-
- - . . -
besce totil Pima ca de und capil da toper& §.1 care
infagip pe junele athletil victoriesil inchlg6ndu'O
fruntea en o cord6 s6il diadema, pe d'asupra aria
se a§e4a in urma cununna caltigata «le plopil ,
de leqténil Mt de milslimi,..
Dar se cade, domuilor, 0, mentionnamil mg eu
séma despre acele opere plastice in eari -artistal a

www.dacoromanica.ro
 A PATEA LEcTuniz 158

reprodust miparile gyinnasidul In focul actiunel lor.

SI spicuima deel din gtamada, dar sa cullegema
numal calma seceriplul.
Se- scia c Myronti , rivaluI lul relycleta In se-
colla de aura ala sculpture ellene , a lucraba o
minunata statult representanda una discobolú séd
asvklitora de disea , despre care Quintiliana ne
spune cu lauda cata era, de malestdta sucia §.1
luerata, (tul distortum atque elaboratum quam
cine Discobolus Myronis!, Dar Luciana , Luciana
ala nostru ne. o descrie §.1 mal en de-am6runtul.
Dati'ml voitt a va mal traduce una mica frag-
menta de convorbire din tractatul numita Filo-
psftdul séq illincinosul (I)

cNu vuï candil ai intratii in curte, Oice Eucrate O-

tro Tychiade, acea multt frum6s1 statul, lucratl de sculp-
torul Demetriti ?» «Nu este 6re acel'a a unuT onA ce
tine discul §i care se plécA in josti pentru asvêrle?
e intórg cutre m'Ana in cam tine discul §i
standil Cu genuchinl cam induoltri, elU se arad, gata a
se ridica indatA ceilti va fi rApeNg.» «Nu este acela;
discobolul despre care vorbesdi este a lucrare a MI My-
ronit Nu este niel acelq frumosti bAiétfi de alIturY care

(11 Lueiconi Philopsendes. § 18 : 00% lo vaxas, 4, 816gdy ?y ti

cdtXñidttigqta ndysecaov dvetetcívta, 4i,p1ov teyov Toi civ9vw-
2tc2rototTi Mal) vis? chdxsz'ovta, 4v criYa, Tik tdv insxexvqn;-erc xcerci
Ter GrX;ga. TiiC CiTiCe0n, CbTedreapitivov ziç zri'v jtaxocpdeov, ljeiga
dslciyovrec ir, ocxóta tvvavadvidolavw peca Iris fichlrm

www.dacoromanica.ro
 154 CUIIBU DE 611CREOLOGIA.

10 Incinge fruntea Cu cordellele diadema ; acela este lu-

cratt de Polyclett.»

Norocul ne a favorisatil, domnilor, In casul de

fa; opera inchipuit6, de Myrona, ca -0 p6te Dia-
dumenul lui Polycleta, ni s'a pAstrata ; dar repa-
tatiullea el a fosta ap (16 mare §i de Intinsit in
antichitate, In-dita capul .de °pea ala luf Myrona
a fosta reprodusa adosé §i In mal multe feluri;
de aceia s'aa regasita printre ruinele antice mal
multe statue de discoboll, offerinda intre sine micl
deosebirl. Typul creata de marele artista ala @po-
col clasice a r6masa pururé ca una modela nein-
lAturata. in villa imp6ratuluf Adriana de la Tibur
-n!ad data doui asvklitori de disca, din cari unul
este aTi In_British Museum §i ce1-1-alia in 'Vati-
cana; dar Discobolul cela mal perfecta, cela mal
asem6nata póte cu originalul lui Myront, fiind1.-cl
are §i capul Intorsa spre disca §i genuchtul cam
induoita ca stt se pena, lesne ridica, este acela care
la 1782 s'a 011a pe muntele Escuilina §i care
se pAstrézá, in palatal Massiini din Roma.
Cata-voma acuna §i aluré, af6r6, din cercul ope-
rilor de art6 pomenite de Luciana , alte chipuri

a rdiv Moiewvos teyoiv Iv

()tic ixeivov, il Cr119, br zai., TOite' Muy
S ee,dxopdlog, ilv Aiyesq olicti rdv iraV at;sóv viga , tdv choutoí.-
pevov tv xefabjv zij zar,yepi, vetv xcadv, /70.Inshisov yciv Toviso
luov..

www.dacoromanica.ro
 d PATRA LECTtUNE 155

sculpturall de luptetorl, surprintl in exercitiele fe-

lurite ale pentathluluT7
Galeria LuvraluT din Paris ne presenta pe
falmosul Gladiatorii Borghese, ald drift corpd de
efebil atheniand, porniff in repe4irea unet lupte
cu palopl i ca scutul, intinde in nil divergentI
oblice, pidôrele ì braçele; §i 1nft4i§eze In ma
intregul sed o musculature incordate , energice
palpitande , ca §;i vit. Acestd capd d'opere ego
una din rarele productinnY artistice ale antichitetel
cari p6rte, pe sine numele autoruluT lor. Imping
de o discrete, deferente care arte, arti§tilor din
veChime uu Ïe plecea a influenta judecata privito-
rilor prin inserrinarea unni mime, carele adesé pu-
tea se attrage dupe sine o nesocotite pertenire. Cu
ate acesté, pe und trunchTa de copad aleturl cu
pidorul dreptil aid GladiatoruluT Borghese , ste
misil grecesce und nume nitatd de istoricil antici
a artei : Agasias fiful lai Dosithed din Efesd.
Dar se ne Inchipuimd pentru tint momentd, dom-
nilor, c luendu-ne dupe strebunul nostru scythul
Anacharsis, amd intratd intend Gymnasid din A-
thena. Fie acela pentru not, déca bine-voitY, ve-
stita Tribune din palatui degli Uffizi in Fiore*.
Dreptd in mijlocul acelel salle octogone, tixite puma!
cu capete d'opere ale sculpturd antice §i ale picturd
moderne , vedemd pe und piedestald de structure, o-
Tale, o grupe formate de dud mendri junf cu tru-

www.dacoromanica.ro
156 CDESTI DE ARCHEOLOGIA

purile gole, 0, applecate 'n jost. La acea

ni se pare ca auçlimg pe Anacharsis §optinda : c§i
dath c unul cu'lca pe protivnicul BM la pamAntg,
ceo pune pe dinsul ca salg opiésca de a se scula
de josg, !la tavitlesce prin norolu, IT strInge pante-
ccele cu genuchil, if pune cotul pe gatleja i p'aci,
cp'aci l'arg fi §i sugrumatt , &Ica nenorocitul puin-
cdu'l mina pe mad , nu Fart fi rugatg ferbinte,
<de pe cum crep, ca st nu'lg nabu§6sca cu totul.)
Acesta este in adev6rg momentul In care sculp-
torul antieg a surprinsg In imagineal de marmora,
grupa junilor atbletl, una din cele mal minunate
productiunl r6mase de la eel veal. Ea a fostg des-
coperita in Roma, anctS pe la 1583 0 -cu
cI uicl ea nu destalnuesce, nicl nu i se Vote curatft
applica numele speciale alg vre-unul artistti cunno-
scutg, perfectianile de totg felul ale lucrarel, cor-
rectiunea minutiósa a formelor anatomice , graqia
positiunilor ln acea Jmpletecire string de membre,
simtimktul de vig interestl ce ea inspira privito-
rulul pentru resultatul decisivg al luptel, t6te a-
cest6 stint semne netagaduite pe cari le aft typit-
ritg intrInsa mana unul mare me§terg dintr'o e-
poca de 'nalta cultura artistica. Winckelmann a
datti ca &dui c arg fi aci o symplegma a% o
grupa Imbr4i§atit de paneratiasti s6d luptatorl cu
pumnul, ca ace% a sculptorulul Cefissodote, despre
care vorbesce Plinit, dar care cu tóte acest6 pare

www.dacoromanica.ro
 A PATRA LECTIIINH 157

mal multtii a fi fostu o compunere de una carac-

tera cu tad, erotica.
Nu vreaa s Incbth,ia, domnilor, acéstit rapide
reyisiune a operilor plastice, prin cari eti amti voitti
sit commenteza pe Luciant, lar antichitatea a repre-
sentata cu o naltit_perfectiune , formele virt6s.e §3i
mlitdi6se ale petrecerilor el agonistice, nu volu
o inchiaiu Ma de a v6 attrage attentiunea astpra
unuT mica, dar destula de pretiosa monumenta, ce
se Oa in Museul nostru de antiebitittl, offerittt de
generosul donatora, rtiposatul geneyala N. lravrs.
/ o mica stela, ank, sétt 8010 funevara
trata, pe care sta sculptata In alto-relieva, cu artea
epocelor litudate ale glypticeI ellene , una june cu
trupul gola, facenda a mi§care pare eara voi
inainteze; mama dréptit e ridicata in sus a in chipil
de a turna ceva; lar In cea sting, ela tine una
Olean porosa, carde cliica ara fi una burete, s'ara
puté credo ca anaglyfa, represent', unt efeba prega-
tindu-se pentru luptele gymnasiulul i turnanda u-
leTu pe buretele cu care are sa'§I unga trupul.
Rite ett pftrintii juneluT, rapita de mkte in v6rsta
placutelor deprinderl ale gymnasiulul, aa voila sit,
pastreze inteacesta chipti grniosa, memoria doritit
a ginga§ulul lor juue athleta!
Atl vq.uta iuteadevha , domnilar,, ce rola In-
semnata. occupaa exercitiele agonistice in educatiu-
nea junimel dlene i, Matt de pre- cele spuse de

www.dacoromanica.ro
158 DILTItSU DE eacituoLoctu

Solona in( Anacharsis, catti ei de pre mommentele

plastice pe cari in' ama cercata a vi le descrie att
pututa pretui i naIta tinta moral6 i fericitele el-
feote esthetice ale acelor jocurt predilecto ale tine,
rimel din cetatile giecesa.
Luciana ne a venita i»tru ajutora la dovedirea
acester induoite propunert, ela pe de o parte ne a
semnalata insemnatatea politica a gymnasielor; pe de
alta. tota dinteinsul ama Visita a cullege Ore-cari
descriert de opere artistice iuspirate de luptele pa-
lestref. Dar ans6 in cela-ce privesce val:Vea scrier
lor luT ca critica de arte, aea socoti idea ce v'ama
data despre dinsul ca necompleta, déca m'aea mul-
tumi cu exemplele adduse p8n6 aci i cari in mare
parte se referra mat cu Mina la antichitatile ethice
ale Elladel.
Luciant, precum att ei pulula intruedé, domni-
lor, p6te fi anc6 data i ca una modela pentru de-
scrierea operelor de art6 ale antichitateT. Spre a
v6 convinge i mal bine despre acésta , permitteti'ml
a v6 citi ancti o parte, coya cam langa, din mi-
ma tractata intitulatil Zeuxis i Antiochu. Ne voma
°copa numal de cela-ce privesce pe Zeuxis, marele
artista ellena, carele viinda In urma lut Polygnota
ei mal nainte de Apenes, intocmesce cu dîniI trei-
mea glorinsit a pictorilor de frunte ni Grediel. Dar
operile acestor mal-1 6inent mi perita cu totul pen-
tru not. Ferie* ancli linterna cand matra vre-una-

www.dacoromanica.ro
 L PAULA Letrittbm 159

din ele, posedemil o descriptiune aa frumosii scrisn,

cum este cea pe care o yola traduce, cum s'o
puté din Luciantt : (1)

(Mar deun4i, dupe ce ve rostisemli o cuvgntare tutor-

chau-me a-casä, m muly din acel'a cari me ascultase,
credd el nimicd nu me opresce de a ve spune acdstä voe,
cari 1ml santeti acum prietinï , me Intempinare
multe felicitld. §1 se ardtare f6rte tare admiratorli
El me inso9ire multa ralle, strigandli §1 lludandu-me
asa liare me ro§isemt de ternd ea nu cum-va lau-
delé lor sá:fit ca multd mal presusti de meritele mele.
Dar capul laudelor din partea tutulor era mal ca sem/..
e/, in scrierile mele , este und ce neobidnuitti gi el,
trlinsele se ata multe lucrurl: noue. Dar maY bine anee
ard fi .s1 reproducd ciar unele din vorbele ce le pronun-
ciare el : «Ah! ce lucra noti! ëu1, ce originalitate!
Ce °mil paú de scorniffl Nimeni n'a maY. Ilist lucrad
ap de nea§teptate! » Astd-feld de cuvinte multe al-

(I) Luciani. Zeuxie et Antiochus. § 1-8 : iEvayxos 4,0.; pavi7piv

J'altas r fiv tottyov chrtjeav amada, Iteodaórras ei pos vilv clxrixoerewv
2roUoi malees yate °Odia , capas, xa td TOtaliTC4 7redg 9110Vg
ria ry tinas t'izas layen, neoduívvas oiv Mateoilvto xcel 19-avi4ei-
4.01111t, Aéxserav ?ni trola) yoiv naeopaer oines oil).(30-ev
IflIcav xat inivovv , zQs sor, leca i(mOveoiv pa, paj &eco nctpaolv
qs ciEiag Val? &alma anoleapoiplv. oja xa(pctlacov utiroig
'COITO 411, 3sal 7-m'aren ?y sca Tò aire; itradvtalvono , r,jv yva;pips
to7v dvyyeappoiton, tivIv ojdav x2). notatv v cdi adv veoneea-
pdv. MiAov sY ailvi &reta &gamma, &l'U() ixatvoa chrevOlyyorco
a"..a rj xacvdrrixos. 1-10xlats, Tqc traeadotoloylas. Vpijxavas
«l'Ovan-os. Oictiv itv Tes !l'IZO{ ziis &avalas vectetveeov.. 01 pav
roacdta ttayow , J ixexívryroto tbiladij throi rqç o:xeocielews.
7 Tira yak, itv airlav axov ipatijed0aa asoc xolaxEVata tozocivoc

www.dacoromanica.ro
160 DIIRSTJ DE ARCHEOLOGTA

tele de acestil lela spuneae ei, anee cu totul Thigcati de

ceta ce auçlise. i ce cuente are fi pututa ni se aTha spre
a minti, laudende !afma chipe pe une strAintit de care
lor nu putea alte-fele nicT inteunti mode se, le pese ?
Cu tate acesté, pe mine, trebuie se ve merturisesce-
aceste laudo m'ad superate fórte tare, §i tndate ce el pie-
café §i remesdu singure, me &dila tuteaste-tela : Ce
are? Scrierile mele n'ah alta nimica [J'Unte de-cálti a
nu sAnt obicluite §i ce mi urmeze tocmal callea cea de
tott bettutIP Dar cuvintele bine allese §i mlAdiate de pre
regulele celor vecht, dar fineta de cugetare, dar vioicIunea
Inchipuirel, dar gra9ia attice, dar armonia §i mAiestria
tntru t6te,. 6re acest6 lipsescil ele de la mine ? De n'ara fi
ense a§a, de 'n'a§e A lipsite de -acesté tate, negre§ite ce
n'are leuda lumea la mine mima formele neobicInuite
§i nuoé. i eti 7 nesocotitul , me lingu§ame cu speranta
ce, de cáte off rfilicate aiuditoril ca sá me applaude,
nuDI a fostA indemnate la acesta n.ume nou'etatea çliselor
mele , dupe cum spuhe §i Omertif cl,

tbov ciyOvenrov, o nave, noUç aiTois g)forados. Ateos( zet! ci4ct.

1D.riv 4.ei ye aletjaerae yde (Ye 'Inflen ¡vire ti brete-

voç everu7v xa4iretebj arare fbreX19.(;VV011 'saz' igaivev .1yevg1inv

&dila iveve;ovv 613x.ofiv reir° Acryoy ycleiew VoiS 4tOIS rveszw
ij 6vvi1 pycti ecerci zd xolvdy 17ceditZes ras célAotq dyeteci-
Mil, di ca xcaily cazos. scal n'oh .T131, Ve VOCEO'? xogyóisce 6vy-
xelie4ecov Ç roil dtios nEe(volag rottig yde,Tos' ArraCes
govireg reyyls tig it'nadt TOliZOIV dis iníeeto rdcos T.Qe/467.
yae ele setaeinev adrci Ixeita brfivout AÓVOV itaivc;v Diqh
nvoceteideen xca eev14'oro. 'Eyd poiraeog aptiv, eiezdte.eivanir
eerirces inaivoiey, rciza tav adsd xotTro greo04e6acer
Totiç. cii9 yak gime vc; 'coi" `01.44ov, xed, z4v yege, 9:41' 31EXCP
caffehoiv 3;ncig7ely 'cok tixo1'ev6iva, QL X0601-raV ye 'Tea 40,7
7'17 eaevkri.re wipecy 7;tiovv, rWd ziv 1,1v atInee ittliQods9-rboig leolQ0

www.dacoromanica.ro
 A PATilA LEaTIUNII 161

ved nniicnticí noti, p1cntìl e en1 Paseulti;*

ci ce, off Cate de mare are fi acelü mente, puteamti din
parte'nif srle socotesce ca unti ce ajutgtore ca o nail-
semnate podóbe , care are fi adaose ceva la perfectiunea
lucrerei , §i cg in fine asculte,torif att pretuite cele-l-alte
tóte calitetI pe cari le ame lu§iratti !» cu acésta,
nAndreame §1 p'aci erame se crep cela-ce aqiseme
anume cg, dintre top' Grecii, et a§ti fi sin-
gull In felul mee §i alte laude de acesté. Dar, de pe
cum vine vorba , com6ra mea s'a Mutt carbune §1 nu
mit simtil departe de a fi leudate de din§ii cam in felul
unui scamatoril de bilciurI.
«In priyinta acésta, voïu se ve povestesce ceva §i despre
une pictore. Vestitul Zeuxis, cele ma): minunatil dintre
, nu zugrevea niel odate sublecte obicinuite §i popu-
abié dece une-oel fecea eroT, çlei séti WEI ; dar In-
tote-d'auna se silea se, scóta ceva nuoti , §1 (WS scornea
ceva neobicInuite §1 strgine inteacela f§1 areta t6tg, pu-
terea §i exactitatea talentului seti. Printre cele mai indrez-

6twanixodizeiv vs xal 'reds 'ay iitasvov civartaciv xca adviv,

avss braivoi ¡Lava xca Tay cigovóirrim rtionAcrígheva &gym
dycis.`fifte of; Acre/eq. "intiefhtiv xca isivddvevov nedredeiv octizok
'va xal. Advov Vas eivat iiyovtie xca rci TocaiToc. Td
xarci tIV graeotillav, CivOrxxig 7to7t, anclaveo's 4dav, xal
dilyov died 0-avgatonotrni Twos rizawov bratve163.as iredg cctivav,
'EA w xca T4 Toi yeagion denpPlact9ur d ZejEsç
bravos cieedrosyeayoitiv yevópavor rcdvioidv xcci xotvti rativez
wig trecopev, 4 tida ncivu dAlytx, ;meow 4 0.acreg 4InAigovs,
xasmolrosity gai re ciAláxorov xal tivov tynvo46ag
In' ixeisy rip ceißuav rqg Wring irredelxvvvo ál vas caloig
ToApipads xca tatilecav 'frnoxivravvov ó Zei1eS ath* lir°1081,
civccsOgovdcív ye 7teoefirc acciele, Innoxinadeco dediígi) 'toga/7
vvrio). elmivec vorúvis civslyeaupds ¿ere viv '40-ry'vn6c irecig
11

www.dacoromanica.ro
162 CURSI] DE ARDDEOLODIA

flete ale luI opere se prenum6r1 Centaurésa femeid, pe

care Zeuxis o zngrdvi , dándti sá sugá la duoI pruncI
Centaurl, de curêndd ndscutI. La .A.thena se afil acum und
tabellti cu acestd sulifectd , f6rte exactil decopiatd ; lar
originaul, se çlice ct generalul romand Sylla l'ard fi por-
nitti , cu alte tabelluff, «Ere Italia, tuteo corabid; dar al,
in dreptul Malei , s'aril fi innecatti éorabia gi ard fi peritti
tóte , Impreund gi cil pictura acésta. Aush' fiindti-cd amil
vtiptil copia acestuI tabeilti, voIu descrie prin cu-
vinte, pre-chtil voIn puté, de-gi nu pi-6 out cunnosc'étort». la
pictarl; dar 1ml adilucti bine a-minte de dinsul, c6c,1
ami v'eVutti mi de nmItil In Athena, In atelierul unuI
pictord, gi ac,la de tare m'a pdtrunsti de admiratiune ar-
tea NY, in-cdtd adsta Mil va Inlesni f6rte multd de-
scriexea ce vi:ilesa' -a face.
«Pe érbd stuf6sd e representad Centaurésa, Cu t6td par-
tea el' de callti u§e(latil pe josil i cu picIórele din apoI
intinse ; partea el supErióril, care este de femeid , std re-
zimatd pe cotd ; picIórele eI de dinainte nu sfint lungite

at'stiv halla dxeßei r cit.911 ItEtevnveyvq. deykrultos,

atizó Zialag ti `Patitalwr ertecroirds Aiyaro pera sav c'aiwY tis
'IraXiav Itenopparat, eh« ireel Malcev, aaat, xasadidge rifs
cbroAid6Las c`iiravra xai vjv yeacp0. 17111v dad ti', ya el-
va rç eixtívos ajos', xca mi/de i;pr.v, ele eiv d.de re el, chata
ti 14,2,), otì ,aci Tòv 41a yQcaptxóç ric oIv , oiliá irciav itipvtittas
ot; ffed atol).oi," ichív Ex 'amen 'reía yeacpatov'ilafatitls xai sd iNeg-
19avItcidat víTe rtjv tima 'caz' v pot xai titv tryòç Tti Chttpadreeov
thiAadat tIvrayavielarco,
yXótig ajOal.oirq 4 Kivraveog aiPati amativa It'AN pa),
z..v zagal xeettivti , cirtorisartas ek totizierw 01 alían ro
Yi yvvatxtiov 060v ati/is ¡vi/ea inartjyeerat xai dyxavén &Sra,
l Ji ródes ol FitN,968-ev oixits mime cZnord(hiv,, aloa eiri
arla40v xettliatp cart iv exiaí1,-orat itoexav dv xatart4.09 tt.tre-

www.dacoromanica.ro
 A PATRA LEOTIUNE 163

ca ale unul' animalti ce arti sta culcatt pe §oldti , cl

nul din piffire , affectanda positiunea incovoTata a una'
pers6nne ce se pune In genuclif , are copita sucia In la-
fntru ; ce1-1-alta e dreptti §i proptita In pamênta, de pro-
cum faca cuiT, cana voril sit se ridice de josti. Ea tino
In bra9e unid din copii §i fi da a silga, la bina, ea o
femeia ; lar ce1-1-alta suge la ugerul mumeI sale, IntocmaT
ca una mênza. In partea de susil a tabellului sta, ca la
panda, una Centaurti , carele se vede a fi so9u1 cela' ce
da sa sugil pruncilor ; elti se Vittf, in josa zimbinda §i din
trupul lui appare numasí jumatate a partd sale de calla ;
cu mana drépta arata unti puTu de lea §i flil tine In
susti, pare &ara voi sa glarnésca, sperfinda eu &mil pe
COpu.
errata cele-l-alte frumusetT ale acestuf tabella, cari in
mare parte scapa ocidulni unui orna a§a pu9int priceputa
ca mine, de §i ele insu§escti tate perfectirmile pictureT
adica correctiunea des6vér§ita a desemnuldil, norocita im-
binare a colorilor, , potrivirea me§te§ugita a effectelor de

6Tal4ivn q z, idc4ovs civ-

TtlaitlkiveTtts, ave*. elctv rano& 7reteattevot civccntideiv. Tory vcorvory
Ji T Mir ayo) NZki ca;s71 sais clyxcaats xal Tegyet cl,v0.QoarixoTs
inixovcrot vev yvratxeiov patirdv, sci cr ?Tecov 2.11; 67rnoti
.144W 4 Tch, nco/txd, Tednor aro) JiTtrs cixdvos olov cint; Ttvos
dxonis `Irctroxivrctveds Tts, civtje ixtivtis drylottrti Ttjs Td oe,n
Tiativovicivtis , &tarros yeAolv otix nos outv4tEvos,
.uictov Tdv 171710V, Aiorrog chttílt.vov clvixotv detti :tal tilde
ictvTdv aloteo;v w's &aleta° dilv uadç d19eion.
.Tci alv °t'y ciAacz zis yecupijs 4P' T°4 1444.ragC ¡l'IV o°
Ming titsmtvil cisma Tiv tzu ddvalltv st7s Tizvtis, ctrot.
cinoseivas vis yeappois Tts; reaérrarov xai s'oh, zywacittav
cxetfltj stjv xvolcfcv xal arme:ufo, stjv hrtigoAtiv noti64x6at xca 6xt-
cidait 4 diov 3a4 roi7 ittr16kovs rvv Adyov xcei stjv pc(to7v avds

www.dacoromanica.ro
164 CIIRSU DE AROHEOLOGIA

proeminenta §i de timbre, drépta cumpanire a pktilor in

rapportd Cu totul , armonia generala, t6te acest6 lasti
le laude fiil de pictoia, cari ad sarcinl de a le pricepe.
Cata despre mine, amil láudatt maT multd pe Zeuxis ,
unde a sciutti, inteund singurd sublecta sä desvalte co-
morile variate ale geniultif seù, dandd CentauruluT o in-
fl9i§are asprá §i s'abatid, o cómá asvérlitá cu mêndrilt,
und trupti sbêrlitti de para, hu numaY lu portiunea sa de
calla, dar chTar §1 in cea omenéscá. De pro largile luY
spete, de pre privirea luT §i zimbit6re §i fer6s1, se cun-
n6sce o fiintá s61batica crescuta in muntY §i caro ,nti s'arti
pité domestici.
«Astd-fell este dinsul; dar femeTa sémang cu acele mên-
dre cavalle cari traiesca in Thesalia, nesuppuse la frêti
§i la za.bale. Partes, eT de susa e trupul une frum6se
femeT , af6r1 numaT de urechile, cari se ascutd la yérfil

ca ale Satyrilor ; dar amestecul , imbinarea ftnibelor

a§a de delicatd lucratl, maY allesa la locul unde tru-
pul callulul se preschimbl in trupti de femeil, in-catti

glov iddlsyra xal cleicor.lav nonius, ;m'Un irrcervoivrog*, otT

reyov va rd rotaitrs ird crk Tod ZetfErdos iscattfra
veda, 8rs v iu xoci Ir) alhr; dgroaides nosellogy TÚ rreecrav
?grecreitaro rrir tá%vIç, reZIP elvdea grocgjelas grcivrq Topeedv xal
xoliedij yesov, dolluedso rij xaki, hicrtor ras- 7roAlci xara T4v
t'armo mi:vi Aóvov, ca/ci ;tal xcci90 rseeov Tod clvt9r;2rov , xal
ccdT27 Todç (bolis ?mi grleidrov , piissics, Tecitos yehív-
Tog, frieto7des glov xal geescív Tc xcci dvilueeov.
oTocodrov tdv ixervor t,v6,4Ateccv cJ rgrgrov ye tlig xallisPror,
gas Aciltdrce al earrcacci. &rey , chipTires Fre xal el/S'aros ,
&ce 1;gisoltov yvvccsxds grcireccaov reto reir d'ame ixei:vcs el ;aya
6cerveoídq 16siv orersij xcd ipar; di xai 4 clepoy4 ToTv &ami-
Tcov , x xt9.'dvvcircrercce xal dvvdeiras 1.27 yvvetexele? rci igrgrexdv
¡viga xai ogix cille4w9 preccflairovdcc xal ex nQodocroyig reenoltivil

www.dacoromanica.ro
 PATEA LECTIIINE 165

prefacerea, nid el se p6te simti gi ochIul In zadard cata

a deosebi punctul de despartire. Cât despre copiT, In fe-
9ele lor, de-gi sfint anc6 prima , se vede ceva sebaticti,
amestecata cu blandetea pruncid. i de pie pkerea mea,
unti lucia fórte minunata este ca cart lor copillarogl
stint IndreptatI Are puTal de leti , fag, ca eI di lase u-
genii de la gura, i fört ca sit se deslipésca catugI do
mina de muma lor.
«Mud Zeuxis scóse In publicti "acestti tabelluí, eut crep
ca, cu dtnsul are sil chtige admiratiunea Intréga a tutu-
lor spectatorilor gi Inteadev6ra tot:I Incepur.6 a striga
del ce alta póte face omul dinainté unul asta-fela de
capil d'opera? Dar top lauda Intr'Insul, numaï cela ce
vol aft landata la mine, adica formele neobidnuite , idea
nod, gi &data a undi tabella precum nu se mat v6-
Euso Ong atund.
«De aceIa Zeuxis , baganda de séma ca numal acea
noutate Ii preoccupa i ca &ma II face sil privésca ca
unti ce secundarú artea perfecta a executiund :

Acev&tives rjv Ivey aarieov eis To' gregov irtayoitivq. Td veoy-

vdv Ji CO' vtpriv litten clyeeov Kai vb rinocaq7 fid77 soo6'e-
vev, xqì TofiTo 0.ceweadTdv ofov td'oti .aot, mat L'Te naedexdk
71.06. Tjv era tevov roi Xiorros oivceplizrovde, Iteratti Tijs Ojç Ltd-
TEe0C ineelveldvos yeit; fenTvi neo6e6Taitevos.
eTettiTvg d' oily brideelcifeevoq J Zeiites atirde iv 41evo borbjeeev
Toth cfeoartaç hrt Tij Tixved, ol di cedrixce wOdmv. tt yck
inolovv xat.110Tv 0-ecit4are ivTvyyávorree; infivovv polledra izav-
Tes ¿(neo i4l neyleiv ixeivoe Tir inevolas ld irov x« i,v.yvoi-
Any siig yeeeTrig ajc Xca TOk fpore06Ovy 4yvonle1veiv oieletv.
"adra Zeass 6vveiT eve aittoth cidyo,let if thr661-e6ss xaevrj oiTdce
xal cbrdyec %,7v TizvnT , oh iv nagien, Tiazd&as TriV 041tifiCCV
if9P zreaytioírow (ti;, i, o Nitxxlaw , Teeth vlhaairstiv, ,
zee119%te ridei Tt¡v eixdvox xai 1401.46,06 cinoxopiCere oixade ()Imo;

www.dacoromanica.ro
166 CURED DE ARCI1EOLOGIA

tlise luT Mikkione, scolarul sea, stringe tabellul §1

Witt ducema a-,casa. i5meni'l ace§tia lama mimar pul-
berea arteT ; Tar, cela ce constitua esenta, frumosuldi , cela
ce da adeveratal eT pretri artei , di niel nu le bage, In
Mad. Talentul lucrereT pere la vederile lor, dinaint6 cu-
riositateT subTectuluT tractate.
4c.A.§a vorbi Zeuxis, superata p6te cam peste mesura...»

Deli lecturele de prin autoril clasia, cu cari

mie unit% linT place 0 in 6 simtil datora a presara
Iectiunile acestel qathedre, pota parfi cam lungi 0
cam dese, unel part! din publicul ce'ml face on&
rea de a se aduna acild, ea ans6 nu crep ea ara
fi niel bine, nia folositortt ca sa renuind la din-
sele. In studiul archeologiel, domnilor, cunnos cinta
capetelor d'opera ale litteraturelor antice este o a-
dev6rata scéla de morala 0 de estbetica; ele ne
adapit la fOntana In veo! limpede 0 Inviatéra a bi-
neltil 0 a frumosului; fia-care sorbitura produce In
mima i In minte una effectil salutaria pentru cine
scia sal sima gustul §ii s'o pretuTésca.
Buna-Orar, din pasagid pe care vi'la cithu, cu-
getatI numal cate Inv6tatur1 de tail felul aina pu-
té pa tragemq!
Timpul nu ne mal iérfa ca sa intramil in pré
Tdv zrtildv Tijs vilxvqs brasvoli6s, zav J', 49' órto , pi
yr4e 4/44.711
xcsAac rzet xal xecxci vjv sixvr, oil froAdv Trosoiivras lóyov, ciAlci
naeatuYoulseiTtjv cixelflemv Tay lepav 4 wil; ifitoNciaols xamoroAicts.
..`0 lib oiv &ilk oilton, deyaoíreQov retws a

www.dacoromanica.ro
 A PATRA. LECTIONE 167

multe am6runte; dar totug, fiincla-cit tina cu tota

dinadinsul, a Inchiitia astaqi eu primul perioda ala
istoriel acheologier, adiett ca Antichitatea, v6 cera,
domuilor,, una micti adaosa de rabdare ca s ne
oprima cate una momenta asupra tref idel s6a no-
tiunT, differite prin natura lor,, caTi usara mal ca
séma din t6te cele ce ama tradusa chiar aci adiné-
oil de pre Luciana.
Primul puncia se attinge in adev6ra numal in
moda indirecta de studiul archeologiei. Ela ni se
presenta ca o generalitate, applicaba la multe im-
prejararl ale vietki litteraril §i artistice, §i pen-
tru acola nu se envine niel o data sala trecema
ca vederea. \TM di vorbescil de consideratiunile
cari se incepe i se termina. lectura ce v'amtl fa-
cuba §i cari constituai, cum ama dice, momia fa-
bulel. Autorul precum i artistul se 1)1[11.10 cum
publicul un admira de céta origivalitatea i nou-
tatea formel in operile lor i nuy dt ostenéla
ptitrunde péna. fundO, la intellesul , la maie-
stria artel lor. Ati dreptate, donmilor, §i pictorul
scriitorul!
E durerosa, e mihnitora lucru peutru cela ce lu-
cróza, ea consciinta la o opera, de a vedé ca ea
este apprepla de publica inteunt moda cu totul
superficial°, a nimenl nu o privesce cu alta Onda
A cu alta folosa de cata acela de ay face
teinsa o placero trec6tóre. Ela se intréba atuncl :

www.dacoromanica.ro
168 CUBSEI DE AECHEOLOGIL

cAil dóre din cela ce amt lucrata ea, nu p6te eqi

mal multa folosa de-cata atta 74 T in tota-d'a-
una acOsta induointa este o cruda incercare.
Dati'mT »lit a fi mal clara, a spune lucrul mal
pe de rosta , luanda exemplu °llar din intrunirile
nóstre, in cari una publica numerosa, distinsa l'i
felurita iml accordá, a sa bine-voitóre attentiune.
Negre§ita ca acesta varietate ap magulitóre a
auditorialul mea, nu pote de-c6ta sa'niT adduca o
vil multumire, sa m6 amagesca chTar asupra me-
ritelor mele; dar permittetrail acum sa v6 martaTi-
sesea ca a§a crede scopul silintelor mele attinsa
pe deplina atuncl numaT, cand a§a dobendi convin-
gerea ca printre acesta publica, 011a de o a§a,
bine-voitóre curiositate, se afia §i c141-va ¡mil cari
callega din 4isele mole, multa-mina materia in-
structiva cata scia §i. pota ea a respandi intein-
sele §i ca acela cela pqina "nu villa la cursul
mea de archeologia, numal pentru noutatea lui §i
pentru forma sa coderential6 kil anc6 neobielnuita
In facultatile nóstre.
Dar sa ne intórcema cur6nda in dominial ar-
cheologiel, purtanda acum privirile asupra descrie-
reT acelui tabella ala luT Zeuxis despre care ne-a
vorbita ap de bine Luciant.
Ara fi gret, li in orl-ce casa ara fi de prisosa,
su mal adaogema ceva la fram6sa §.1 maiestrita
descriere pe cate o aulir6tT. Crep ca arti fi mal

www.dacoromanica.ro
 A PATIIA I.ECTIUNE 169

de folosa ca s Mama dintrInsa =Urjo spre a

da una mica ocola prin mythologia ellena §i prin
artele, cari se referra lia sublectul tractata de Zeu-
xis In tabellul s6a.
In minunata, pictura a acestuf artista se vedea,
precum scitI, o familia de Oentaurl mal bine
de Ippocentaufl, mutua , fatal §i duol copil, cu
trupurile formato din boturf de cal, din ale caror
pepturl es§laa torsurile omenesel.
Dar ce ne spune antichitatea, in operele sale
scrise ség figurate, despre aceste fabul6se fiinte
Jata, ce voima acum s5 cercetamg in trée6ta.
Maf antOlu se vede ca, Centauril ail fostg una
poporg de 6menI aprigl §i vIrto§I, cari ag locuitg
In padurile munt6se ale Thesaliel, cam pe acolo
unde astap sant a§elatl fratif notri, Romanif de
la Pindil. ET 4§I petreceag timpul vAn8nda i ucci-
Onda cu barda, (grecesce XiVTPO taurif snba-
Ud, cari rataceag prin acole padurl, §i fiindg-ca,
Thesalia a fostil renumita, In Antichitate pentru
cail sI cel frumo§1, Luciana Insul ne a vorbitg
ca laudit despre neinfitnatele cavalle thesalice,
se vede ca Centauril venag callarl, cela ce a t'anta,.
pe de o parte, sit li se adaoge numele In acela
de Ippocentauri , adica stigetittori de taur càllcirí,
precum ama 4ice asta41, Leineeri sé'd JandarmY,
lart pe de alta, parte, s5 'el Inchipulasca
lumea ca Intrupatl cu cail lor , pe cari eraa In

www.dacoromanica.ro
170 CURSE DE ARCEIROLO CHA

vecl inegllecatl. Totg asemené, indigenil din A-

merica, peile ro01, d'A vg4urg pentru prima 6rá.
pe Spaniolil lul Fernandil Cortez, viindg asuprg-le
cgllgri §i trggéndti intein§il cu arme ae foct , ei
rgmaserg ingrozitl, creq.éndg cO, ag in faça lor,,
nisce fiinte supranaturall cu formn imbinatil de omg
§i de patrupedO, nisce Ippocentaurl cari posedeatt
chlar qeescul dan ti de a asvgrli ca propriele ion
nillail tasnete §i fulgere.
Lar' astg-felg Spaniolil coprinserg lesne tgrrile de
curéndd descoperite ale Americei, sterpindg mal cu
totul pe naivii §.1 inofensivil indigent
Cu Centauril din Thesalia s'a petrecutO totil
eam astg-felg; el se luarg la cértg ca vecinil lor
Lapitil li, voindti a sparge o nuntit a regelul ion
Tirithou §i al fura pe mirésii, pe frum6sa Ippo-
damia, acela se unirg Cu cei mal de frunte eroI al
Elladei, Eracle, Thesett i altil, fuggrirg §i, mgcel-
lgrirg pe bletil CentaurI, cari furg atuncl ca -totul
nimicitl fiti sterpitT.
Luptele Lapitilor ca Centauril Mi devenitg ca
titnpul unti motiva favoritti alil artelor plastice §i.
unA sublectO spornid de descriptiunl poetice.
Timpul mi mg IértA, donmilor, a vg citi mina-
nata povestire din Metamerfosele luT Oviditt (1) re-
lativli la acele lupte, niel a -vg descrie metopele

11.) Osic?ii Nasonis Metamorphos. lib, XII. v. 210 537,..

www.dacoromanica.ro
 A rATRA LECTIUNE 171

sóti tgblitele sculptate de sub str4ina Parthenonu-

lut din Athena, cad erag töte ca nisce nestemate
artistice InOrate d'a linigul pttretilor,, d'asupra co-
lumnelor acelui templa maretil.
Aii don i aneg sit Y6 mai eitezg unele sarcofagie,
unele carnee, unele picturi §i mosaice, represen-
Mudd We Centauri ort Centaurese, ski isolati,
sfig ocoupandg, in yeselul i tumultuosul cortegiu
ald lui Dionysig ség Bacchus, umi loct d'a rOndul
ca Silenii cei panteco0 i labartatT, cu Satyrii eel
ca copite §i cu coruite de tap , cu Bacchantele
cele despletite i nebunatice.
Se vede ca linea semi-bestia16 a Ippocentaurilor a
indemnatil pe arti§til mal tarsjil al EllajeT ca
inroleze pe sglbaticil ucciggtori de tauri ai Thesa-
liel , printre sgomoto01 §i desmatatil satellitl al
leului betiei; 1 ah inhgmatO la carrul in care Bac-
chus sta imbragi§andO pe Ariadna ; le ag pusti in
mane citare, timbale 0 fligere; ah suppusg m6n-
drele lor capete la jugul tutulor desfrgngrilor.
Astil-felO IT vedeing, barbati i femel , pe cele
mal multe monumente plastice din vechime , cari
ne ah pgstrata imaginea lor.
Dar ns6 ne ah r6masti i opere representandd ,
ca pictura lui Zeuxis , scene de familiit ce se pe-
treed Intro Centauri.
O faim6sa mosaica de la Roma, care Oda nu-
mele descoperitorului a, Marefoschi , ne arata in-

www.dacoromanica.ro
172 0OR81:1 DE ARCHBOLOGIA

tifo padure ca stand , o Centaurésti, nccisa la pa-

inOntO §i sfi§iata de unghiile unut leopardd, pe
cand Centaurul, sopl el, cu fruntea incretita de
jale §i de manin, combatte cu bolovanl de pétrl,
férele cela impres6r1. Un O leil e intinsil mortO la
pamOntil ; leopardul e amenintata de bolovanul
Centauralul, lar sus pe stand urlá, unti tigru
intOrritatil, Tóte aceste figurl lid minunate prin
expresiunile lor, iu mosaica luT Marefoschi.
Dar §i mal appropiatil de typul luchipuitO de
Zeuxis este o pétrit gravatit, care a factItÙ parte
din vechia collectinne Strozzi de la Rama §i pe
care a descris'o vestitul Winckelmann. Acolo Cen-
taurésa da sa BETA la sina prunculul el. P6te ca
pélW la Ore-care punctil, acésta este chlar repro-
ducerea tabellulul descrisd de Luciaml . . . .
'MI axii plitcé sA v6 trecO pe sub «hl, insistandd
mal mal asupra amOruntelor,, celii puOnti mona-
mentele de capetenia, &vi ne presenta Centauri li
Centaurese, in differite positiunl statul, relievurT,
1.

vase de lutO zugravite, picturl murall de la Her-

culanum i Pompei , carnee §i petre gravate, ba
alar §i medallil.
Una din plAcerile cele mal attrilga6re ala stu-
diulul anticarid este chlar de a face acestil-felti de
comparatiunl, in cari acela§ti typti se preface din
nainté ochilor sub Me formele sale.
All don Ana) sit v6 vorbescti, doinnilor, 0 de-

www.dacoromanica.ro
 A kATitA. LECTIIINE 17g

spre unil urma§1 al lul Luciand In uniera lul de

sofistd; mal allestt asupra Ambilor Filostratl, un-
alai §i nepotul, favoritt al 1mp6ratesel Julia Domna,
so0a lul Septimid Severti, §.1 cari ne ad lásatil a-
mAnduol descrierl de tabelle antice , sub titlul de
Ex6vs4 §i apol Ained asupra rhetorelul Libanios ,
carel°, cu o suttt de annl mal In urmit, a scrisd
kil eld Opere de acestd feld, dar de unti merad cu
multti mal inferiore.
Dar timpul ne zoresce; va sdi grIbimd , §i ca
sfOr§itul acestet prelungite lectiunl sit punemd ca-
petd §i istoriel areheologice din antichitate.
Totd citatiunea, n6strit din Luciand ne va des-
chide und orizonte asupra epocel de rItsipire a o-
perilor de art6 din sinul Greciel, li prin urmare a
ritpidel scltpltitrl ce a 'neercattf de atund in c6ce,
cultura esthetica.
Luciand ne spune In adev6rd dt pictura cu Cen-
taurésa al lul Zeuxis a peritt, cu alto tabelle , In
Itaufragiul miel coritbil, pornitl de Sylla din Gre-
Dia care Roma, Incitrcata numal cu opere de
art6, luate de acolo.
Anc6 de pe aluna se Incepuse despuTerea Gre-
ciel §i In cursd do secoll, Invinglitoril cu o mana
adosé brutal6 §i nepriceputit, jitfuird comorile arti-
stice din templele li din cetittile grecescl , ca sfi,
le reverso In Roma.
Numele unul Mummiti, unul Lueullu, unut Sylla,

www.dacoromanica.ro
 174 miau DE AucaEOLoGie.

und Scauru, mat allesil ala unut Verres , infruntata

pentru asemené fapte de catre marele Cicerone, a-
cesto mune sant stigmate Omiso pe sinul sNiata
ala artisticel Ellade.
Ideo scrigre i pe care Servia Sulpicia o adre-
séza. amiculut sal Cicerone, spre ala Fa/10a do
m6rtea Mea sale, ela 4ice, intorcendu-se din Gre-
cia, aceste memorabile §i, intristitt6re cuvinte :(1)

«Yola SA'tI impIrtl§escii §1 tie o cugetare care 'ml a

addustt multft mftngálere, déca cum-va a ta durere se p6te
6re-cum alina. Cftnd mg fntorceamti din Asia, plutind ti do
la Egina c6tre Megara , Incepuln a privi locmile ce m'é
inconjurall. ina,poI era Egina ; dinainte'ml llegara; la dr6p-
ta Pireul ; la si:fuga Corinthul; t6te acesté, celf cari o-
dini6ra ati fostti din cele mal fnfloríte ; Ir acum la.cil
fésturnate §1 slérftmate dinaint6 ochilor. i fncepulu atuncl
a cugeta astil-felti In mine : Val! nol, 'Asee hIetl 6menl
a caror viétl este a§a de scurtft, ne ralhnimil cftnd unul
din no! pere séti este t'ociar', pe cftnd , Inteunti singurq

(1) M. T, Ciceronis Epistolar. ad diversos, lib. IV, epist. k :

tQuae res mihi noii mediocrem consolationem attulit , volo tibi
commemorare, si forte cadena res tibi minnere dolorem possit.
Ex Asia rcdiens quum ab Aegime Megaram versus navigarem ,
ecepi regiones circumcirca prospicere. Post me erat Acgina, ante
Alegara, dextra Pirreeus, sinistra Corinthus; quae oppida quodam
tempere florentissima fuerunt , mine prostrata el. diruta ante o-
culos jacent. Ccepi egomet mecum sic cogitare : Hem ! nos ho-
munculi indignamnr, si quis nostrum interiit ant occisus est,
quanta vita brevior esse debet, quum
uno loco tot oppidnin cadavers
projects jaceast?

www.dacoromanica.ro
 A tATRA LEGTIIINg PM

loet , eadaverele atator vestite cetni stab culcate la pb-

méntb , guum uno loco tot oppidum cadavera
projeeta jacent! »
Iatit, domnilor,, spectacolul ce presenta Grecia In
timpul lul Cicerone; de atuncl kns6 cate alte jafurl
n'ail Mar venitil anc6 sl o blintuitt 0 s'o pustieze!
Roma, IngAnfata Romit, se impodobea mered en
acele despulerT. In tratul el faluicil 0 desfatatil , In
sinul el apri,gd la dobêndit, venead sit se reverse
comorile de pretutindenT. Aspril, 0 lacomif el fil ,
geloVI de gloria lumeI, volad s'o restringit Wit in
trawl° el zidurT. .

MAI-A lumea stérpit, g6lit 0 pustiTit! numM

Roma sit se lnalte na6ndrit, puternicit §i avutit! sit
devinit Cetatea Oa s6mnd pro lume!
Dar Web qi , pe tronul acestel universale ce-
tittl7 urgia s6rteI puse pe und adolescentil, Cu minte
de nebunil , cu inhnit de criminalti. Sittuld p6n6 la
desgustd de ate desfittkile §i de t6te mipliile,
eld InclTipui , In des§itntatal fantasiit, sit dea focd
cetiltel imperiall, sit ar4it intrInsa thesaurele adn-
Date de preste tota pitmOntul.
In nóptea de 19 iulid annul 61 dup6 Christos ,
Neronil -puse sg, dea focd RomeT, din mal multe
pitrtl de o-datit. (flpte 4iIe §i §épte noptl d'a r6n-
dul , arse capitala lumel, prefite6ndil In scrumil 7 In
vard 0 cermit, temple 0 locuinte7 marmore 0
brouzurt! lar dinsul, Imp6rittescti tilhard , Nerond 7

www.dacoromanica.ro
 178 CORSD DE ARdflgOLOdIA.

In costumil de actonl tragied, recitandd versurlde

spre caderea Troiel, privea Cu desfatare, de,pre tur-
nul InaltatO de Mecenate pe muntele Escuilinl, a-
cesta spailm6ntatori1 oceand , ale carul vallurl de
flacarl mistulaO Ora erutare i eoliba saraculul
splendidele capete d'opera ale geniulul
falnica §i aspra Roma , purur6 credin-
cI6sa devisel ce cu dispretul artelor,, 11 reserva pe
séma el, numal domnirea lumel,

Excudeut alii spirantia mollius mra,

Credo equidem ; vivos ducent de marmore voltus ;
Orabunt causas meluis
Tu regere, imperio populos, Romane4 memento!

aspra Roma ardua mereff In focil catl-va secoll

d'a r6ndul, tóte frum6sele plitsmuirl ale poeticel
Ellade i plitinadesee cu nepasare, In grosolana
tiraunica sa mana, vening roytord pentru frageda
plapanda cultura antica.
In viit6rQle lectiunl, domnilor, trec6ndA rapide
preste secolul de mijlocil , volu cauta a v6 face
cunnoscutl pe frunta§il catre acel rabdatorl cu-
.11°0 cercetatorl, cari , peste mal multti de. o mili
de annl, lu timpul Rennascerel, Incepur6 sA scor-
mon6scil prifi cenup Figanticillut incendiO , rOm110-
tele pripit§itelor opere de arte ale civilisatiuuel de
odinióra.

www.dacoromanica.ro
 A CIKEA LEOTIUNE

Polóaele atudiula pregatitortt asupra istoria Archeologier, mai allesii la no!.

Despearen Greda de obTectelo sale de artli a fostA reprobatA .de scriiterl
eroinenti ca Polyiiiií §1 Cicerone. Antele la Mummili ili la Sylla ; clrulirile
luT Scaurn in Roma, Artea romang localii sub Augnatt. Agrippa. Afairile
luT Raro& §I Tito. Epoca luT TraTantl §I a Antouinilor. Erode Attiau
§I inscriptiunile Triopeene. Septimiti. Severd. Ornares Constantinopola
en despuTerile Romel. Surparea Jaula Olympicii. Caunolo de reinare a
monumentelor antice, de pro intorical Gibbon. Barbaría secolula de mij-
loa ; iconoclastiT, mahometaniT §i cretitiniT. Papa Grigorie celti mare.
Etfectele Tesbaelor civill asupra monumentelor din Roma §i Constantinopole.
ObTecte antico plistrate din nesciinig i¿i superatitinne.Palimpsestele. ,
011ele cuí cruel in plíménttS.

DOMNILOR,

O persóna care a urmatd d'a rOndul li cu

TAbdare, mijo, Incephdlt a prelectiunilor acestul
cursO 1 un O amicil 'ml a adresatk o cestiune; la
care mt5 simta datorO a rOspunde, cOcl este proba-
bile cit nu numal unul din auditoril mel 'g a fit-
cutO In sine o asemené Intrebare.
Mi s'a rememmoratti di, In discursul prin care
ama deschisO aceste lectiunl, amft data mal AntOIn
12

www.dacoromanica.ro
178 01:111813 Dt AncanoLodu

difinitiunea archeologiel, arittandti tottl de odal kfi

inseumittatea el, in rapportd. cu cunnoscintele isto-
rice; apol, alud insetnnatd impitrtirea el in duo6
ramure; una, atting6t6re de viéta moral i social6
a omenirel, cea-l-altit tractandd mal cu s6m1 de-
spre operile artistice; in urralt, ama enumeratd spe-
ciile de maiteril difrerite, in cari se sultimpartd a-
ceste duo 6 ramure, ethica §i esthetica ; §i in fine,
semnalandil inconvenientele ce se traga pentru stu-
diul ralionnattl ald archeologiel, -din expunerea ma-
terielor de pro unit methodd exclusiva, adicit strictit
analyticd, gil geograficit , séd istoricd m'anal In-
1

datorattl a presenta, succesive §i In ordinea chro-

nologicit a timpilor, tabellurl despre cultura diffe-
ritelor pop6re , analysandil in fitt-care din ele, da-
tinele §i monumentele referrd la studiul
ce se
archeologicd. A§a dar, amd promisd a verbi pe
reffidd, despre usurile §i. monumentele timpilor pre-
istoricl, despre cilivisatiunea unid a, Lidia , a
Egyptulul, a Babyloniel, a Persiel , a Feniciel §.1
altor vechl pop6re din Oriente. . .. .
POn6' acum Ins6, §i astit41 suntemd la a cin-
cea a nóstrit lntrunire, niel unul din aceste ta-
hellurl nu s'a i-vitti dinainté auditorulul, li s'ara
pitni dinteacésta, = 'inl a spusti amicul med, cli
N.A de a prevelli ,, Alud schimbatd methodul de
expunere li m'alud abilitutti din calle 'a tea syste-
maticit §i bine coordonnata ce'ml propusesenlil la

www.dacoromanica.ro
 A CINCEA T.ECTION$ 179

inceputa, spre a face, sub forma de desghinurl ar-

cheologice cam §erpuite, cm &ante 0 cam desma-
dulate , anailysea Lima din scrlitorif antichitata
greco 0 latiue. i Intl.' adeverti , tra lectiunT , una
dupe alta, v'aina vorbita , domnilor,, numal despre
cal-va din ma scriitorf al antichitatel pe cad
din punctul de vedere ala insemnatata lor archeo-
logice 'I ama clasata In patru serif, sub rubri-
,
cele de scriitorl periegeri, séa cannon, scriitorf
technid , eruditi §i anticari propria-pa , In fine
sohti séti disertatorl mal multa sea mal puçinti
elocuentf. inteasta-feld ama cre4uta 6% vau putó
sa ve fad a pretui prima fase ce presenta istoria
sciintel.de care ne occupama.
Din acesta puncta de vedere, -- ti3i nu numal
din acesta , socotesca , domnilor, ca digresiunea
preliminaria ce ama 1ntreprinst a face cu d-v6stre,
mal nainte de a intra In expunerea materiel, con-
forma methodula pe care Faint annunota, adica
ads% serie, anca nu terminata, de lectiunf asupra
istoriel archeologice la differitele epoce ale culturef,
ac6sta cercetare a isv6relor din cari nol 41 ne
tragema cunnoscintele, acesta examena alti cercgri-
lor 0 ala silintelor ce 8'0 facuta succesive de
catre 6menT merituog , spre a elucida 0 a regula
materialul sciintel trecutuluf, tota acesta studia
introductiva, me lingupsca a crede cit va avé pen-
tru ea doritorl de a se instrui , 0 chTar pentru a-
césta cathedra, untt Induoitti folosa.

www.dacoromanica.ro
180 EIR811 DE ARCHEOLOGIA.

°and gritdinarul volesce sit sadéscit pe o Vining

ailed necultivatit, o unit plantatiune, de la care
sit p6ta a0epta o spornicit rodire , se scia cit mitt
nainte de ate, eld trebuilt sd, plivéscit aceld locii,
sit cures dintr'insul piral §i burulana cari l'ad in-
telenitd, grebleze, sald f6rame i sit'ld m6-
runtéscit, sit'l Implin6scit golurile i stí,Arpiturile
pitmOntd roditord de Asadnitit, salit plamildéseit,
-Bald ude, sit'ld a§terne, inteund faca
numal bung pentru nuoa Wire.
Cain in positiunea gradinarulul, ne affltnuì at 0
nol, nol cari ne mil luatd gr6oa sarcina de a sitdi
o seiintit Ilona in sc6la 0 In tórra Romanilor. i ace-
st6 le ici, domnilor,, ca o (Willa Ineredere ca
nu veti fi dvo.tre din aceTa cari ne vord imputa ea
adducemd

Una mIcegi ghimposti, s'élbatict

De prin locurY. depIrtate,
Nodurosti, ralosti, Tematicti,
SmulsU de crivete turbate,
Spre Wit pune tntr'o grgdin.
AvutitA, rodit6re,
Ca sä pringi
Printre flori mirosit6re.

Orl-ce aril put6 sa cartéscit ind6r6tnica invidia

ingOmfata nesciintil, orl-catd -ard tracta unit de
superfluitati pretei4i6se , de nefolositóre declama-

www.dacoromanica.ro
 A dINCKA LECTIUNE 181

tiuni, cursurile nóstre supplementarif, lectiunile u6-

stre de Milt, ea §i cu mine, toti collegil mel cari
villa aci sit expung, cu buna credinta, dinainté dvd.tre
notiunl strain° p6m) acum Universitatel romane,
nol, 4ica, ne hranima cu via clod* §i cu sincera
incredere cum ca, In marginirea mij16celor n6stre,
vomit adduce una adevtiratil servicia junimel stu-
dióse, ba 'Ate chlar voma provoca unit Ore-care a-
vêntil in cultura social 6 din t6rra n6stra.
E una ce trista, una ce umilitora pentru nol
de a constata, cum a facut'o de mai multe ori
IAA acum d. Hastl6u, chlar de pre acésta cathe-
dra, de a constata cum ca, In mal multe- ma-
teril sciintifice, cultura n6stra, se afla ancti data
de inapolata, in-cata 6menil cari se credit a fi co-
rifeil eruditiunel la nol, emitta in publica idei tii
serien l pe cari abié le ara fi pptuta produce seco-
lii de multa trecuti, Fin cele mal multe din cele-
l-alte parti ale lumel civilisate.
In filologia,, se face a4i la noT, cela ce cu pa-
tru sute de mini mal nainte producea prin alte
t6rri, sciinta nertunegatit a primilor grammaticl §i
filologT, cari ail cercatil a't4 da s6ina despre na-
tura limbelor moderne.
Pentru t6tit Europa, Ans6, pentru tóta lumea,
sciinta limbelor a inaintata cu pag de mia§t1. NoT
singuri ama r6masti inapoT. Tóte fiTcele anticel
limbo labile '§I all eit§tigata, prin sciinta , Tertarea

www.dacoromanica.ro
182 MIMI DE ARCREOLOGIAL

lor de vOrsta , ail ajunsO a'§I cunn6sce 0. a'§I e-

xercita drepturile 0 puterile lor.
Mal limba romana singura a remasd sub o rigu-
r6sa tutellit; el i se contesta orl-ce mi§care, oil ce
pornire de independentit ; ea trebuil 811, amble ne ince-
tatti ca pruncif , relimata pe proptele latinescl.
$. Ore cine o suppune la astd-feld de osfind11,?
Sa o marturisimO. Simtimêntul care dictézit acásta
ind6r6tnicia nejustificabi16 e numai untl patriotismn
orbescil 0 nerationnata, a drill fire pocitit 0 Au-
gusta nu putea sa, nasca de-catO In sc6lele unel na-
tiunl cu veden l marginite, in sc6lele ungurescl.
E timpt, domnilor, ca 0 la nol , sciinto lumel
culte sa'§I: reverse adev6ratele el lamine 0 sa nu
mal Om* p8n6 aci , prefirata prin intunecata
lucóre a ghymnasielor 0 universitatilor magyare.
Latinésca de la Clu§1, de la Pe§ta §i chlar Inv6-
tatura vechla de la Beciu '§I a %Mil timpnl.
Trebuill sa cautamti de aci inainte a ne lumina 0
a ne inc11141 mintile la 1.111t1 gre cu stralucirl mal
adev6rate, mal parunyt6re ; trebnia sa ne culti-
vainti limba 0 istoria de pe principiele recunnoscute
de bune 0 intemdate cu tar% in t6te acele VITT,
uncle adeygrul 0 nu unti interesil meschin4 0 neprice-
putO e singurul scopti ail sciinteI.
cela ce mud 4isil, domnilor, in trécad despre
filologik se applica de sigurO tott a§a de bine 0
la studiul archeologieL

www.dacoromanica.ro
 A OLNOCA LECT1UNB 183

Si% ne temeind ca nu cum-va spiritul falsificalord

ala unid patribtisma rcla intellesil, sd, ving, en tim-
pul a intnneca isvórele istoriel romane, precum eld
face astd41 pentru limba nóstrit; sd, ne ferima a
admitte en. norinti explicatinnl de monumente an-
tice , dictate numal de unele aspiratiunl fantastice,
cari 41 Tora a ne da de .stramo§l pe Dad, nuble pe
Celti l'i mal apol pe Dumne4ea nal scidi cine. SI
no pitzimil Mea O de acele naivitttt, vrednice de
48111 lumel, cari faca, de la o vreme Inc6ce , O,
raard, merea , totd in t6rrá, la nol , cand sabil de
ale lul Absalona , edad Amuele de ale lul Julia Ce-
sare, cftnd Melle de ale lul Decebald.
'Dar ca slt scIptima de asemen6 pon6se, ca sd,
nu mal fimil expu§1 la imputarea de ignorantit ce
ni se aruncit In fa0, ca sd, occupitma §i nol una col-
tiora edita de mica, In concertul eruditiunel seri6se
a Europel , trebuia, neapitrata , domnilor, sa. ne &mi
Mina, li despre isv6relo la cari se adapit acea era-
ditiune li de differitele incercgrI, piin cari sciinta
a tramita , in cursul timpilor, , pentru a ajunge In
starea el actual.
Acesta Induoita Ropa i crep ea ala venia imi-
té attinge, domnilor, , Intru cela ce privesce archeo-
logia , déca voma da 6re caro attentiune istorier
acestel sciinte, §i d6cil voma sci sd, tragema pro-
fitti din InvIlturile ce una asemen6 studia p6te ,
mal multa de-catt orl-care altul, el, ne presente.

www.dacoromanica.ro
184 CURED DE ARCHEOLOGIA

Cannoscinta isv6relor, modal de a le Intrebuinta

§i de a ne folosi de dInsele , ne yora face sa, Intel-
legema dal de sterpe i ftir temelu sant , In ar-
cheologia, i t6ta acea sciinta care nu se baska pe
datine positive , adunate §i controlate de timpa, §i
bite acele fantasil ale anticarilor-exploratorl, cari
n'at alta temelia de-catti o curiositate copillarésea,
spoita cu o falsit eruditiune, adunata i ace% nu-
mal din resfoirea vre-unal dictionnara.
Iata, domnilor, pentru ce amtl insistattt a va
atinti attentiunea asupra scriitorilor antichitatel
a va arata prin unele exemple, In ce chiptt 4isele
lor trebulesca meret puse In confruntare cu monu-
mentele existentl. Prin acesta methoda comparativa
adevarata sciintifica se Inlitturéza, pre-catti se
'Ate, errorile ; printeinsul, §i. .numal printeinsul,
certitudinea cea mal positiva séa Geld pgina pro-
babilitatea cea mal apropiata de adev6ra, leali lo-
cul ipotheselor fantastice; printfinsul In fine, ideile
se lamuresca asta-fela In-catt sa puna la calle o
cunnoscinta clara despre treptata desvoltare a In-
tregel activitatl omenescl.
Déca faptele ce se aduna §i se statornicesca prin
acestt methoda stint In mare parte, m6runtale cari
part a fi lucrurI Ora importanta, mal multa cu-
riositatl de-cata notiunT folosit6re, apol cela-ce se
va gendi mal departe va recunn6sce ca Imbinarea
lmbucarea acelor maruntele cercurl i verige Intoc-

www.dacoromanica.ro
 A CINCHA LECTIONE 185

mescil °Mar lantul care pórtg din secoltt In secolti,

din t6rrtt in térrg, civilisatiunea omenéscit.
Omul carele, prin meth6dele Intgritóre ale sciin-
tat, scil sit oteléscg , ca sg 4ica a§a , cola pu-
Ong cgte-va din acele cercurl, 2i'apol. sit le prin41
la locul ce li se cuvine In lantul celil mare ala
culturel, acela este mill lucrgtora vrednicti,
eruditg, unil archeologil , altt cgrul nume va rema-
nd purur6 lgudatd.
Dar celtt care , din nepricepere sétt din Ing6m-
fare, voTesce cu uprintr, sg acate de -temelnicul
lantil alit sciintel , cate verigute de sticlg
talag de rind6 se Incolgcesct sub lunecósa luI In-
chipuire , acela e unA ota de care rIda cel ce
scitl mal mult4 de-ctitg dinsul , dar tarele pote de-
veni primejdiosti, pentru cel cari, nesciinda
all Ans6 dorinta de a Inv6ta.
Ideile i notiunile gre§ite pe cari le respandescil In
publicti asemen6 archeologl, ace16 stint , domnilor,,
piral §i burulana pe cari grildinarul catit 0, le
desritditcineze, sit le lepede i sg le st6rpéseit de pre
tórrina necultivatft.
As8nda dar sarcina de a injghleba la nol sciinta
archeologiel In adev6rata eT albig, amti socotitil ea
o prima, datorig a acestel cathedre, db a argta de
uncle §i cum se cullegil elementele sciintel. A tre-
buitil dar mal Ant6lu de t6te sg &OE o ideg despre
natura isv6relor, §i acum ncö, domnilor, socotesoi

www.dacoromanica.ro
186 1:11111817 DB ABCFIKOLOGIL

el nu va fi de maI puOnd folosti ca sit schitezd In

ce modil, aceste isv6re ati fosttt Intrebuintate §i u-
tilisate IAA In lioa de astitql.
Notiunile ce aind emisd pem6 acum asupra au-
torilor antichitittel 0 explicarea rangulul ce scrie-
rile lor occupl ca documente archeologice, ad coli-
stituita prima parte a studiulul istoricd ce 'ffil amil
propusd a face dinainté (1,64re asupra desvoltarel
progresive a sciinteI n6stre.
1116 lingupscd en speranta cit n'amil Omasil en
total mal prejosd de scopul med 0 cit itind is-
butitd, prin numer6se exemple 0 confruntiirl, a vti
face -sit pretuitl de ce mare valóre este cunnoscinta
litteraturel clasice, WU pentru constatarea s%-
rel ethice a s6cietAtilor antice, cad 0 pentru pri-
ceperea ideilor 0 operilor esthetice, cari s'ad des-
voltatd §i s'ad manifestatd In acole societittl.
Acum Ans6, continuandd a vO face pe scurtd i-
storicul sciintel archeologiel, 0 presentandu-v6 o
rilpide desfaprare- a vicisitudinilor el In timpl mal
apropi41 de nol, 0 anume de la Rennavere p8n6
In 4ilele nóstre, cugetil a Indeplini a duoa parte
din lucrarea, prin care voIescd a v6 pregitti la stu-
diul proprid ald materiel archeologice.
In adev6r1 vett vedé, doinnilor, ce fase a luatil
acestil studid In timpil de aprópe duel sute de annl;
cum s'ad cercatil 6menl de nierittl a descurca tele
Invem4ite ale civilisatiunilor trecute; cum unil all

www.dacoromanica.ro
 A ClbiCILI, LECTIUNE 187

gre0til callea din puOna lor sciintg cum altil ati

stabilittt ordine In diversitatea multip16 a notinni-
lor ; cum In sférOta,_ 6menil de geniti att presimtitg
adev6rul 0 ail respAnditg asupra induolelilor, la-
mina cea maY netilggduitg.
Pun cercetgrile de felul acesta , vetl vedé cum
stabilitil meth6dele tele mal temelnice ale
sciintel i tail de odatit, vetl afia numele celor
mal principall dintre 6menil, cari ail contribuitti la
progresul cunnoscinfelor nóstre.
Astil-felti , and mal In mug , voint avé a ex-
pune systematicil 0 a,. desvolta In ordine, resulta-
tele cercetgrilor sciintifice ale acelor 6inenl, nu v6
vetl simti strilini de digit 0 v6 vetI Increde mar
cut Inlesnire unor cilllguse, pe cari de mal nainte
atl 1nv6tatil a le cunnósce 0 a le pretui.
Acum , domnilor, dupé o expunere prelungita a
folóselor pe cari socotescg cit le vomil trage ca
totil Impreung, din acestg studiti preliminaria asu-
pra isv6relor antice ale archeologiel i asupra pro-
greselor ce acéstil sciintit a fitcuttl In timpil mo-
derni , dre4i1 amicul meg i totl acel cari , in
modg titcutg, ail impitrtg0til ingrijarea lul, vord puté
pretui scopul i folosul digresiunel prin care amil
curmatti MO de la Inceputti, ordinea materiilor
stabilitg in prima mea lectiune. Iml vine chIar
crede c digil m veril indemna acum sg urmezg
totg de pre aceInf systemil istoricul archeologiel ,

www.dacoromanica.ro
188 MEW DE ARCREOLOGIA

spre a a§e4a, asta-felti pe temelurl mal solide, pe

notiunl mal variate asupra antichitatilor, , asupra
6inenilor 0 a cartilor,, regulata expunere ulterióra
a materiel sciintifice.
Pe aceste motive ma socotesca indreptatita, dom-
nilora, a relua §irul vicisitudinilor archeologiel de
unde Varna intrerupta la ultima n6strit intrunire
fiinda-ca timpul m'a silita atuncl a trece cam ra-
pide asupra unul evenimenta de o mare iDSOMEg-
tate in acesta cerca de idel , volu sa vorbesct
despre despulerea Elladel §i despre transportarea
monumentelor el artistice in Roma, imI vetl da
voia, domnilor, a confirma prin cate-va fapte maY
notoril, acesta acta ap, de importante in annalele
archeologiel europeno.
A fosta acesta, unti evenimenta despre care a A-
nna. pana la nol una mare rasunneta, in littera-
turile antice §i nu se cade sala trecema lute ca
vederea, d6ca voima s ne dama séma despre lubi-
rea, despre valórea ce pop6rele antichitttel Accor-
dati operilor de arta.
òmenl de stata, scriitorl din eel mal gravl s'ati
-preoccupata de ac6sta cestiune, 0 ea sa va dad o
dovada fórte semnificativa despre ac6sta, dati' ml
-milt st va citesca , in traducere , una fragmenta ,
In care illustrul istorica .ellenti Polybit, generalul
politicul carele , dupa ce se formase sub ordi-
nile lul Filopimena, ultimul Elleni trai intr'o

www.dacoromanica.ro
 A dINCHA LECILUNE 189

tAscit prietenia, cu muele Romanti, Scipione Afri-

ca In care , 4icii, Polybiii IÏ emitte appretuirile
sale asupra acesteT grave cestiuni : (1)

gRomanil, 'pes elli, hotArir'6 de a transporta in

patria lor t6te ornamentele de pre0 ale Syracusel invinse
§i de a nu lasa niel una dintr'insele , in cetatea suppusg
domnireI lor. Artt fi materia uneT lime desbatterI, de a
sci acum décl, el att asan cuvéntil §.1 décrt le a fostil de
folosil a face intreastii-felti. Mai cu dreptil este de a
crede cä eT-fl'ati fkuttt bine §1 c auc6 astA41 nu facil bine
urmandti in a§a modti. Negre§itil cä déctl el arti fi ince-
patri s4'§I illustreze patria lor, numaI prin despuIerea celor-
l-alte cetAIT , atund fórte bine arti fi acida de a átramuta
inteinsa cela ce ar5 fi maritti §i puterea §i gloria eI ;
dar déel, munaI prin viéta lor f6rte cumptitatl §i printr'o
alungare stra§nia a luxultil a trufielor, , el ati ajunsil

dav.
sW§I suppua pop6rele la cari ali gAsitil cele mai multe
§i cele maT frum6se din acole ornamente, trebuil neaplratU
recuim6scemil cl multq ati gre§itil luandu-le la din§i1;

(1) Polybii libri IX, fragm .10 , (edit. grreco-latin. Paris, 1859.
p. 421): s!Ex(31011d.v otTv Jd roz7to zas 'Po/palote, vi Tal) i'vecotov-
2oivreA46taso: xaradxemidgazog advrce Ite-03 vtjv dAwdev pera-
Hol.414'etv v¡v laircolv nave/ea, xal pvtiv dirolerreiv. 174-ceea
dethTs Z017DO mal dviopeedmos ceitots Iffrecc$av, vivavrics, Iroblc
dv e 1.cfros nielow ye ,e¡v sis sti ii eedvrcos Owlas irenedp94cce,
ievicr d,c1iy v,7y yredreleraas voiso Toz!eyov. Eyc h TOCO&
TOJV jeielp9.1rres 7reoeinflatrav stjv ircvselda, dpov, ok e1x6son t'afma
peripe9ov eig T'II, ()luíais, Je' oiv tpleriOlplav. E e dalovOrdvots
zeoiltevoe Noss , ;Cal noMurcisco rijoov TOLTOSÇ neesraviros val
7roAvreAdcss dTectrohes , Upo); errexedrovv voiírtov de raQ orç
thrijofe 7rXe76-est val noials6scs rol romí-ira. 7rtç ov3 voletdriov, e2vres
rd yerv4pevov ceerav dAdrevece; yele , dirolozóvtas

www.dacoromanica.ro
 I§o eunSo DE AnoinEol.Ocirk

c6cI a piriSi obiceIele cirora uni poporti datoresce invi n-

gerile sale, spre a'§I insu§i pe ace16 ale invin§ilor,,
luAndu-le, a se Marca cu acea invidii c,are pururé Inso-
osc,e strAlucita infi9i§are a n2arilor avutil, Meru de
care staturile trebuii maï multi si se ferései , acésta
ion i indudIali este o purtare neïerLati ; cicï lumea in loci
si fericésci §i si vrca binele celor cari ai cotropitil avutiI
striine pe cari ea le invidiézi , prinde mili de COI cari
ail fosii despulatl, '§i cand norocul cresce totil in partea u-
nora, cad ake§tia se inavulescti cu totti burml
§P§I: red*, avutiile dinainté celor pe cari '1 a despulttl,
atuncl rAul se induolesce ; c6ci lumea, nu se maï mirginesce
a compitimi cu alti1, ci tóti, plAnendu'§1 de propria sa
mili, sc. 'fipple de invidii, ba Anci §i de mAnii in contra
acelora cad '§1 ati iuä1ati mixirea pe direpinarea tutulor ;
intr'adevki, dud TO adduce aminte do nenoro-
chile sale, nu p6te si nu urasci pe c,elti ce i lea pri-
cinuitti. Ala dar d6ci, Romanii , in cotropirile ion, arü fi
adunatti numg aun i §i arginti , nu li puté imputa
a§a de multe. Negre§itti c spre a imOriti asupra lumeï

Tay vixo/vSCIIV to-q,vdv tlIV 1:M111.thWV 4lov civalapPolvetv, neo.

denidearroaévous xcci To.), lEaxol.ov.1oiivra TO coson;soec
tpadrov r.7 noívrav ids& oofleedTatov sccrg ilneeoxak, tigaloyoll-
porov grace rty 42vas roh, neartdrrow naednywaa. 01 rie
°gray 8vo5,4evos., olidinote paxaeg'et tot:s .ccilAóreccc 4txtliti-
vovq, oiçwaovai apcc, xoti, rItOÇ cnvv71./TOSVivi To.h, it cir
%is cinotlatitívtwv. 'Enciv O xcd. neollalvn Tc Triç etixatelas xal
ncivra doyarn neds afirdv sd Zoiy calopy, xca "Caka 6vyntX5
now TZYCi voliq kreenitivovs °lay, dorládior yirverat TO xa.
xdx. ycie irc sotis nilag ieiv ovoflaivEs To1h. aeomtivovg, talc;
ettpcitlaermk 4vagsay16xoloivovc dwintioAdtwv. 'Et
olv oj ,aóvov 86evog, olov [41,4 Tec socal.e-cas. neth Toes. .0-
zvzotivtas. 'H ycZe volv Idiwv inecircree.Tx cavijd.ç adavel 2Te0-

www.dacoromanica.ro
 A CINbEA LECTIt NE 191

trebuia ca ei s. lipséscl pe pop6rele ce aveat a birui,

de asemen0 mij16ce. §i. s i 'le pIstreze pe séma lar; dar
In privinta tutulor celor-l-alte avutfi , multti mal de lana,
ara fi pentru dînii ca sg, le lase unde se afil, impreunl
§.1 cu invidia ce trae' dupti sine, §1 AY puna (ala patria'
lor, mi fati% multimea §i frumusetele picturilor §i statue-
lor, el iutru str5§nicia obiceTelor §i filtra mgrinimia sim-
timintelor. lIrezti dar ca invingétori'l viitorimei sit In vete,
din aceste cugettirI , a nu mal despuia ceMtile cey. sup-
punti , §i a nu face din nenorocirile celor-l-alte pop6re
podóba patrid lor.»

D6ca aceste intellepte cuvinte factirë pe Scipione

Emiliantt, scolarul lut Polybill, sa restitue cetati-
lor greco din Sicilia tóte statuele cate li se Opise
de ctStre Cartlaaginezt, spre a fi transportate pe
Vrinurile africanei ele mi opriró catini de pulinOi
pe generalul romanq Mwnrnitl, ap de vestitil prin
vitejia cata §i prin ignoranta lul, de a jafai Corin-
thul de t6te sculpturele 5i de t6te picturele sale.

Teon4 r, iltd. Ireo's tc: xavci vuir vinetárcov tdoç. Tci f.ckv
viv zeluldv xca S61, Xeyvpov ci6eoaetv irek onfrotiç, idcos rZEI. rod
kdyose- oe orcív va sal; xciaditov neccypoirow drwrosidadOas,
-
01 ot, Tots ,ukv cavvaltiav- ivteya6apivovç, 6v.1de J.'qv
Tozathriv tripaacv iroepcklariteg. Td c)" ?xvis ZariQxorra sijs neoet-
Vilavcis avvoígeocs IV, ev 'cok 4dexijg sdnois 1114a. T 9015vq,
naval/larvas, c!vcfoosiQccv frotas, rtja depsviectv 7ratelect' 1.4 yea-
tyais ;cal vtínolg, cb.la desvdttiu nal peyaloovzig, xotIgarihavs,
atittjv. 0t j4v calci vaiva pv a446010 pe» jcIftv r.v Arrala,u-
tlavdrrow. ce Tds t/vicadraccr 141; 6xylvforseç 'Lag IT6lesg, xdo'-
throlowthivohlev rivote raig lavrory nalQ16t rek cliAovelag thip-
oovágo

www.dacoromanica.ro
 102 CvnBu DB Anctiumottis

%id Mummit expedui bite acole nepretuite §i. nei-

mitabih capote de operg cttre Roma, élti recom-
mandil, intreprinytorilor do transporturl militarl
ca sit i le pgstreze in stare bung li 11 indatorg sg
facg altele la 100 décg cum-va s'art perde séti
s'art strica vre-una dintrinsele. Apoi, ajungendt
li elt in Roma, in urina, pretióselor sale jafurl ,
mal dote dintr'insele §i lul Lucullu, Ocl pré i se
pgrur,,6 multe §i Ara val6re positivg pentru intrarea
sa triranfalt in cetate.
Iatit , domnilor, in ce chipt operile nemurittre
ale arte ellene ajunsese a fi jucgria unor méndri
§i grosolanl cotropitorl.
Sylla, crudul 0 fgprnicul Sylla, impinse Mo-
mia li mal departe ; elti despuig templa' lul Apol-
lonti din Delft, imul din cele mal venerate sano-
tuarie alle Elladel, de t6te tbesaurele sale, li dad
In superstitiunea lor, , locuitoril Ingrozitl de unt
asemené sacrilegit , venir t sit'i povestéscg el lyra
94eulu1 r6sunnase amenintgt6re sub bolta templulul,
elt le r6spunse ri4Ondt ..«Dar, m61 6menilor, 1

t nn pricepeti vol Ore cit Wul d'uta de veselig ,

tunde a pututti sit'ml facit mie unt clara ala de
tplitcutt7)
A§d puté, domnilor, sg inmultescti exemp1ele de
jafurl §i de despulerl, commise de Invingttoril Ro-
mani, asupra nenorocitel Ellade ; dar niel odatg In-
ventiariul oblectelor de prett cari , In timpti de

www.dacoromanica.ro
 A CIRCEL LECTIIINE 103

cluol secoll kli mal bine aa trecuta din cetafile

grecescl In Roma, n'ara puté fi completa.
Una singurti orat, una particolaril, Marcu Emi-
lia Scauru, firul unul proconsula hrapitora ala A-
chaiel , impodobi theatrul cela mare , ce ela eladi
In Roma, cu trel mil de statue adduse tóte din
Grecia. Asta4I nu e ora§tt in lume care sar confina
mill a§a mare numOra de statue , déca voma ex-
cepta pote cathedrala séa domul de la Milantl , ale
drill façade presenta aspectul unel intregl padurl
de ornamente sculpturall 0 de chipurl de marmora.
Tota cam a§a trebuia sa fi fosta 0 anticul theatru
aid lul &aura , despre :care ne ati rOmasa fórte
puOne nofiuni detaliate.
Acesta Scaurtr,, Tenumitil prin luxul Oa , mal
cladise In Roma 0 o easa, pe care ne a descris'o
Plinia , aratanda mare parte din avufiele artistice
ce ea coprindea. Una architecta franceza de ta-
lent,' , Franciscu Mazola , carele sub primul impe-
rit , incepu publicafiunea unel splendide 0 volumi-
nóse carfl asupra ruinelor din Pompei, a scrisa la
1819, o carticica plinit de gusta 0 de erudf-
fiune, sub titlul : Palatul lui Scauru, die palais
de Scaurus). inteinsa gasimit descrierea unel fas-
tuése locuinfe romane; autorul a profitata inteacea
folosit6re kii placuta, scriere , de t6te nofiunile ce
se pota cullege prin scriitoril anticl 0 de tóte cer-
cetarile fitcute de dinsul in locuinfele vechiel ce-
13

www.dacoromanica.ro
194 CURBU Dg Anennotocits

-Witt Pompei , spre a ne face cunnoscute distribu-

tiunea i dispositiunile , usitate In edificiele casnice
§i private ale antichitittel grece i romane.
Dar sf1, InchigemO rememorarea ce am A pro-
pusd a face despre pritdarea oblectelor de art5 ale
cetittilor grece de c5tre RomanT, totO astil-felil pre-
cum amti Inceput'o , adicO printr'o eitatiune
acésta dintr'unll autora anticA 0 nu mal
puginO gravil de-ciltO istoricul
Iatit cum Cicerone, attacainda dinaint6 tribuna-
lulul , pe nevrednicul Verres , pretorq i spoliatorti
alO Sicilia, vorbesce despre anima jale ce incer-
call Elleuil din asemea despuierl : (1)

clTu voin maI face vorbA despre jafurI , de cari men-

tionnandu-se In acestA loct, ele vorti pAré a fi neinsemnate,
precum décA voTu spune cA eilt, din t6te locarle saute
ale SyracuseY, a rApitti table delfice de marmorl , crater°
de araniA din cele Dial frum6se §i o multime de vase co-
rinthice. in-cA5tA, ace cari a Akan de a duce

(1) M. Cieeronis in Verrem act. II, lib. 4, 59 : (Sam illa ,

quia leviora videbuntur, ideo proateribo; quod iste mensas Delphi-
cas e marmore , crateras ex (ere pulcherrimas , vim maximam va-
scrum Corinthiorum ex omnibus redibus sacris Syracusis abstulit.
Itaque, judices, hi, qui hospites ad ea, quo3 visenda sunt , ducere
solent et unum quidque ostendere , quos illi mystagogos vocant ,
conversam jam habent demonstrationem suam. Nam , ut ante de-
monstrabant, quid ubique esset : ita nunc, quid undique ablatum
sit, ostendunt.
(Quid tum ? mediocrine tandem dolore hos affcctos esse arbitra-

www.dacoromanica.ro
 A CINCEA LacTiums 195

pe visitatorl ca se, le arate fia-care oblecte §i cari se nu-

mesce la Gred mystagogl, schimbate acum modul
de explicare, cecI In loce de a spune, ca mal nainte , ce
hiera este fil-care oblectli, acum arate mima locuI unde
a foste cutare sOil cutare oblecte. i ce ? Ore, genditI
pu9ine ati foste mfhnite acele pop6re, de tóte acesté 9 0
! judecetort Mal ftntau, toy 6meniI In genere tia' la
religiunea lor §i tutulor le place a fngriji §i a Ostra 4eil
perintesd, pe cariTall mo§tenite de la strIbmil; apoI mai cu
deosebire Greca se desfátéz/ ca t6te obTectele de arte, cu
t6te lucrurile mestemite, precum statue §i tabelliul zu-
grevite. Numal din plangerile lor putemti fntellege câte
le ae foste de amare acele perdeff, pe cari noI p6te le
socotime ca neinsemnate §i le despretuime, Credeti-me ,
judecAtod. , (§i scie ce, de sigure acesté le-ay aupe §i
vol) ce din cate supererl §i injuril all priimite in ace§tI
din urme annl, alliatii no§tril §i natiunile streine, niel u-
na n'a attinst mai gree pe Gred , ca desplerile acesté
co s'al t'Ante In templele §i In cetetile ion»

Accusatiunile adduse de Cicerone luT Yerres nu

avur6 In priviuta rapturilor ce se fitceall
mini? Non ita est , judices : priman , quod omnes religionc mo-
ventur, et deos patrios, qnos a majoribus acceperunt, coleados sibi
diligenter et retinendos esse arbitrantur : deinde hic ornatus, hacc
opera atqne artificia, signa, tabula picta3 Griecos bomines nimio
opere delectant. Itaque ex illorum querimoniis intelligere possu-
mus , laec illis acerbissima videri qua forsitan nobis levia et
contemnenda esse videantur. Mihi czedite , judicos, (tametsi vos-
metipsos laec eodem andire certo scio,) quum multas acceperint.
per hosca annos socii atque exterte nationes calamitates et inju-
rias ; nullas Gra3ci homines gravins tulerunt , nec ferunt , quam
hujuscemodi spoliationes fauorum atque oppidorum,»

www.dacoromanica.ro
196 OURSU DE AUFIEdLOaIL

Grecief, una effecta mal hotkitorti de-cata pove-

tele politice ale luf Polybia, i afar, ded in timpf
mal unii din cef mal marl §i mal intelleptl
imparati al Roma, cAutare a interne% gloria ace-
stel cetfiti, nu prin oblecte de arta adduse de Muni,
ci prin creatiuni i lurk' artistice local!, altif din
contra, 0 ace§tia stint cef mal numero!, umare ve-
chful i commodul °Multi de Nuke.
Se Tice inteadevara c tete clAdirile Acute de
Augusta in Roma, 0 mal allesü acele ale ginere-
1111sail Agrippa', infrumusetatorul Romel i cladi-
torul acelui templu circulan d tutulor qeilor,
Pautheonul, nude asta41 ance se celebreza serviciul
divinil in onerea Malee! Domain! §i a tutulor San-
tilor, Augusta 0 Agrippa, intrebuintara la mom-
mentele lor, numal material4 noa, dandO asta-fela
una timpa de repaosa provincielor de poste mare,
sterse de avutiile lor artistice.
, Augusta, carele avea mendria a 4ice cii, din
Roma de caramida ce primise sub a sa domnire ,
Oa a &Mil o Roma de marmora, tinca tota a§a
de multa la gloria capitalel sale ca §i la impAcfuirea
Intregului imperiii. Dar nu top urina01 lul se nittr-
ginira intr'o aa intellepta
Nerona, ale WO fapte nu milt bine istoria
décit lepete attribui unef mime de monstru séa
unef mintl de nebnna, Nerona, pe de o parte arde
Roma, tinda-ca i se Ora, vechia 0 nu chldita

www.dacoromanica.ro
 A CINCEA LECTICNE 197

de pre gusturile luT, Tar pe de alta parta intreprinde

prin emancipatul stia Acratus , §i cu o autoritate
mail puçina contestata de-cata a MT Verres , o
unit prigonire a oblectelor de arta grecesci §i
'Malta In Roma, pe muntele Escuilina , una pa-
lata colosale §d nepomenitti prin luxul sad, cam%
IT dete numele bine meritata de Casa auritei. Dupa
incendiul Roma care consumase a§a multe capete
de operit adunate de pro alur6, a trebuita ca im-
paratul sit dea din nog cu plasa ca sit '§T imple
noua sa locuintit de alte splendorl artistice , §.1 tottt
biéta Grecia, plittea ca geniul el de odiniedt, acea
iiecumpatata ksi stricitci6sa litcomia de luxii, care in-
locuise la Romani , nobilul siintimanta esthetica,
cuItul frumosuluT ce domnise §i. pote dolma alma
in allele cetittl ale Elladel.
S'ara puté Tice , domnilor,, cit in vremea 'LIT
Pita, kri- maT allesa sub TraTanti §.1 urnmil lul
din familia Antoninit, Grecia, ca §i. tail imperiul
romana, fu mal puOnd Mutual de-cata orl Mud;
cu Me acesté istoria , chiar §i sub cel mg buul im-
paratl, ne vorbesce de bogatele prit41 ce se adduceaa
in Roma, ca sit serve la triumful invingatorilor. Pre-
cum odini6ri1, marele Pompeii arittase Rome' mina-
pate, multimea de chipuri de aurd , de argintd, de
filde0 §i de chiblibarti, nenumaratele vase murrht-
ne, pl6la de petre scumpe §i gravate, pe cari eh a le
luase de la reg_ele asiatica Mitbridate, totd aseme-

www.dacoromanica.ro
198 ODRS17 DE ARdHEDLOGIA

né i Imptratul Titu 1T impodobi triumful at de-

spulerile Ierusalimulul i atuncl es0r6 la ivéla In
Roma, vasele sante i vestitele candelabro de aura
cu §épte bray sale templului evreesca , obIecte a ca-
ror imagine numal, a rtmasa sculptata pe arcul
lul Titu din Foral romana; totti asta-fela mal tardia.
TraTant , sdrobinda puterea Dacilor i descope-
rinda com6ra lul Decebald, adduse In Roma carre
pline cu vase de prevl i cu arme Impodobite ,
ca§tigate de la dunarenil stl inimicT. E multi% pro-
babilitate ca aurul i pelrele scumpe luceaa In
tota apparatul de resbela §i de ospete aid Daci-
lor ; formele variate i bogatele ornamente ce se
deosebesca pe marmora sculptata a pedestalulul
columnel Tralane, care representa numal asemen6
trofee, ne lutemeléza a crede ct luxul era tare o-,-
bidnuita Dacilor. Una inv'étata franceza, membrn
alti Atademiel din Paris, 0 °Mar membru ono-
rara alti societatel nóstre Academice, D. Ferdinand
de Lasteyrie, Inteuna memoria fórte interesante
a vorbitt despre scuturile dacice, pe care d' le
crede a fi fosta accoperite ou ornamente de aura
0 de petre scumpe sal de sticle colorate.
Cand v'ama vorbittl despre Luciand , domnilor,,
v'ama rememoratt despre epoca de inflorire litte-
rat.% i artistica care a fosta una din splendorile
secoluluf illustrata prin administratiunea drépta
intelligent6 a lur Tralana 0 a color trel al s'61

www.dacoromanica.ro
 A CINCEA LECTIIINE 199

urmag, Adrian, Antonin §i Mama Aurelia. Lumea

roman ne presenta planet -ant secoll intrega de
linVe Intrebuintattl mal cu Mina la fapte mar*:
victoril temelnice In contra barbarilor depart*, cla-
dirt §i restaurarl de edificio In Roma §i In Intro-
gul imperil , cultivare a litterilor de care barbatt
cu talente variate, creatiunl artistice cu mil ca-
racterl all lor propril.
La timpul s6d, vain reveui asupra monumentelor
Inaltate de Tralanil kii mal allesl asupra columnel pe
care o puteml privi asta4I ca unicele annale pas-
trate ale resbotulul dacicl; vomd vorbi §i despre
arcul tritunfale, ale caret sculpturl, pline de o
energica maiestria , denota NI contestatiune epoca
Inflorit6re a lul Tralanl, deli Imp6ratul Constan-
till I§T Insu§i ca duo l sute de aunt mal tar4il, a-
cell ant , Impestritandl opera cea vechia cu sculp-
turl de o artl cu total decil4uta.
Yola avé asemenl a vorbi despre multele §i mi-
nunatele cladirl, cari se Inaltar6 In Roma §i In
mal ate locurile occupate de Romant, sub implra-
tia Tut Adrian , Imp6ratu1 carde callaori ap de
multl tti tinu ca pretutindenl WO laso numele sè11
Po zidurl, ridicate Mil restaurate de &sal. Lul i
se póte cu dreptl cuv8ntl applica lisa lut Virgill
Te saxa loquentur, 'Pe tine petrele te veril spun&
viitorimel!»
Dar contimporauil lul , glumetl, v6Ondu'll In

www.dacoromanica.ro
200 CURSII DE ARCHEOLOGIA

vecl preoccupatd de clddirl 0 de inscriptiunl pe

botezard herba parietaria , BM cum aind
4ice pe romanesce , meitrice , érba care cresce lipi-
td de pdretl.
Adriand , printre allele multe, impodobise Roma
vecindtatea el cu duo minunl architectonice, pe
cari 'We cele-l-alte arte ale antichitittel venird a le
infrumuseta. Amênduo s pitstrézil dined ; dar una,
in mine, in fiintd, f6rte schim-
batit de cela-ce era. Ele ne adducd amintirl diffe-
rite , cdcl ruinele villei lui Adriand de la Tivoli ,
nu departe de Roma, ne rep6rtit l vi6ta industrio-
sulul impdratd ; Tar Mausoleul luT, asti141 prefticutd
In castellul Sant-Angelo din vecindtatea Vaticanulul,
ne presentd chlar mormdntul colosale , In care
tdrrana lul a fostd depusd.
Nu putemd s ne del:di:Maid de epoca Antonini,-
lor , care , osebitd de multimea monumentelor,, ne
a lasatd 0 opere multe litteraril catil se 'Ate de
folosit6re archeologiel, printre cari mal cu Mind
scrierile deja citate ale lul Pausanias i Lucianti,
nu putemd, ict1, st ne depArtitmd de acetAl timpl
fOrd ca st faceind aci menfiune despre ve-
stitul rhetord i avocatil Erodti Atticu, protectord
aid litterilor i all artelor,, carele a intrebuin-
tatd averea sa immensd, in edificie publice 0 pri-
vate, atatd In Athena, unde se ndscuse 0 a locuitd
multd vreme cata 0 in Roma. In cetatea Miner-

www.dacoromanica.ro
 A CINCEA LW/TRINE 201

vel , ca §i In alte 041 ale Greciel, e1 restaurg

theatrele , templele, gyninasiele , i redete Elladel
un O momentO de Inflorire, de care a profitatO Pau-
sanias spre a face callaoria descrierea sa.
k3.1

Nu departe de Roma, intrio localitate numitg in

urmg Triopeum , §i care era mo§ia de zestre a so-
Oel sale Appia Annia Regina Erodt Atticu, arg-
tandig la m6rtea el, o nemarginitg i fastu6s1 durere,
In care chronica timpulul bgnula o talnicg ucci-
dere, clgdise pe ltingg frum6sa locuinta de Writ ce
posedea co1o, un t sanctuarift pe care il decorase
cu inscriptiunl Î emfatice versurl exametre ellene,
de forma §i de styld archaicO, pun8nda pe eroi,na
Regilla d'a relndul cu anticele divinitati , bub pg-
mentena Demetra, Kora , Nemenis §i cu divinisata
impOrgtésg Faustina cea b6trang. Erodd Atticu, In
a cgrul consciintg de &NA i de avocatig nu avemt
a p6trunde mal adfincti , avea , precum vedetl, dom-
nilor, gusturl archeologice, i elft '§i le Indestula nu
numal adunandO pentru collectiunile sale, totd ce
game, din vechile opere de artO, dar anc6
formele antice In lucrgrile ce el O commanda. In-
scriptiunile templulul si1, cunnoscute sub numele
de Inseriptiun'i, Triopeene se pastréza §i acum In
museul Luvrulul din Paris ; Inv6tatu1 E. Q. Vis-
conti le a discutatt §.1 le a commentatO ; ele stint
cu deosebire interesantl archeologilor pentru
dail o idea despre gusturile i cunnoscintele anti-

www.dacoromanica.ro
202 CDRSV DE A1t0IIEOLOGIA.

caril ale Romanilor din aid dull() secola dup6

Christos. (1)
Din minile cate ama pututa spula asupra
sti
miptirel artistice ce se manifestti primil timpl
In
al imperiulul romana, s'a vt4uta c, lacepOnda chlar
de la Augusta 0 mal allesa sub domnia luI Tra-
Tana §i ale urma01or sal, o art6 nuott, Ong, de
valóre 0 de caractera se nitscuse In Btaturile im-
perial Fostu-a ace% creatti de Grecl sal de Ro-
mani? acésta voma cerceta-o intealta rem& ,Ajun-
gti-ne acum a constata, ca. Roma, dup6 ce jitfuise
Grecia 0 In aceste jafurl rtisipise o mare parte din
operile artistice ale epocelor anteriorI, se inavuti
ea alte opere multe i preti6se, fticute pe gun, el
0 in Muni el.
Acesta fapta trebuiti bine statornicita mini In-
data, cael, urmandti §irul istorica , santema In aju.
nul de a vedé peninsula ellenica resbuntindu'§I a-
supra ,Romel , de vechile el jafurl i plittinda capi-
taleI imperiulul romana Cu acelag grea monetti.
Ctind Constantint celil mare ajunse la, Imp6rtititi
deveni singura st4timi alil lumel romane, mi-
parea artisticti din timpul Antoninilor era mal
cu totul slei ta. Printre succesoril luI Marcu-Aureliti,
nu putema semnala altl Impaatl protectorl al ar-
telor,, de-ctita Re Septimia Severa, carele eltidi
(1) W. Froehner. Les Inscriptions grecques du musk du Louvre.
Paris-, 1868. p. 9.

www.dacoromanica.ro
 A CINCIDA LECTIONE 203

In Roma uria§ul edificia numita ,Septizonium , a-

8141 disparuta, prin care ela yola I, rivaliseze cu
inausoleul lul Adriana; i apol anca pe Aureliant,
sub a, carul vitkit domnia, , se ridicara monumen-
tele din Palmyra , In Syria, ale caror mine manto
minunéza, l'i astagl pe callatorf.
Dar li mal minnnata, pe malul BosforuluT Thra-
cica , era sil, se inalte cetatea lul Constantina , ve-
chlul Byzantia, transformatil de catl-va annl prin
vointa imparatulul, carele, Onda sub mana'l de
fera lumea antica, i§1 deschise zarea viitorulul, im.-
braqiOnda legea cea, nula, legea luT Christos.
Constantina cela mare, In dorintal de a xaspandi
de indata asupra tinerel sale capitale, tate splendo-
rile vechel ret3edinte imparatescl, organisa o trans-
ferere continua a tutulor oblectelor de pretil §i
de arta, cari se puteaa duce din Roma In Byzan-
tia. Cele-l-alte cetatl ale imperiuluT, §i maT en
séma ale Greciel §i. Asiel-micf, nu fura mal cru-
tate ; dar Roma plitti maT tare. Ea tragea acum
pacatul vechlelor sale jafuirl.
Cel din urma§il lul Constantina cari avura tim-
pul sa dea Ore-care attentiune artelor §i cladirilor
capitalel cele! noue, %cura i el ca dinsul ; dar tota
de o data multI dintein§il, inimatl de una zela pu-
Ona luminata catre religiunea cre§tina, persecu-
tara in operile de arta , cultul 4eilor paganl. Pe
atuncl, la annul 383 ala ere! cre§tine , imparatul

www.dacoromanica.ro
204 OLMO DE ARCHEOLOGIA

Valentiniant alla Hm , ordonna surparea §i desfiin-

tarea Jouelul Olympica ala lul Fidias, carele, in
templul 861) din Elida ades6 jafuita , infruntase in
timpa de (:Sse sute de annl i mal bine, Me pe-
ricolile §i bite spoliatiunile.
Istoricul engleza Gibbon , negreOta ca v6 este
cunnoscuta, cela pinintl din nume, domnilor. Ela,
In secolul trecuta, pe dad nimenl In Europa culta
nu se Ondea a sustine- originea latina a poporuluT
romana, pe dad din contra istoricil ungurl §i au-
striacl sustineaa ca Valachii sfint o adunatura de
barban, vorbinda o limba curcita §i fara caractera
nationale , Gibbon , in importantea sa opera asupra
Scapeitdrei 11i Micra Imperiului Bontanii, affirma
ca, in tota timpul cata barbaril petrecuse in lunca
DunareI de josa , colonnil romanl al lul Tralana
traira inconjuratl de barban , dar nu kmestecatY cu
di141, §i cit el ail fostil stramo§il Romanilor de
la Dunare. (1)
Fia dise acest6 In trkata , ca o ca4uta, lauda,
ca unil °Magia pururó datoritil illustrulul apparatora
ala originel n6stre latine !
In monumentul de faya ansa, ea mentionneef nu-

(1) Edw. Gibbon. The history of the decline and fall of the
Roman Empire. VoL I. chap II: elhe Wallachians still preserve
many traces of the Latin language, and have boasted, in every
age, of their Roman descent. They are surrounded by, but not
mixed with, the barbarians.)

www.dacoromanica.ro
 A OINCEA LECTIIINE k5
mele lul Gibbon , pentru ca sa v6 spun4 In ce
moda specifica elil causele cari ad addusil treptata
ruinare a cetatel Roma, cause cari sfint applicabill
la t6te «apio , la t6te monumentele antice.
Patru cause de destructiune recunn6sce Gibbon,
cari ati exereitata aetiunea lor diritpanatare asupra
Romel , In cursa de o iniia §i mal bine de annl;
mal ant8lu Injurille naturel, precum furtune, cutre-
mure , incendie §i innecurl, apol attaeurile duma-
nesel ale Barbarilor cari jafulail spre a se lnavuti,
l'i ale Cre§tinilor cari desfiintail cu o piet6sa urit
ramti§itele urgisite ale paganismuluI ; se adaoge
anca usul nelneetatil care se facea en materialele
cele vechl, adaptate merel la trebuinte ale momen-
tulul, adicit , metallele se prelceati In monote, In
arme §i In alte oblecte de usil; petrele serveati la
noue cladirl ; marmorele, li adesé chlair acelé cari
purtail stampa geniulul, se aruncati la cuptoril spre
a deveni var4 de zidaria. In fine, a patra causa erail
revolutiunile interne ale cetatilor, in cari mal in
tottl-d'auna monumentele deveneail prada dumanii-
lor dintre clase séa dintre familil.
Cand se gAndesce cine-va la tlite aceste diverso
cause de distructiune , cari aii fostti pum() acolo
mal graintidite unde se afta mal multe oblecte
demne de a fi pastrate , se mira cum anca Grecia
13i Italia, cum Athena §i Roma, dup6 o succesiune

de calamitatl aa de grele §i ap de felurite, posed%

www.dacoromanica.ro
2Ó6 CDRSU DE ARC1ffiOLOGI1A

§i asta4I ataté rOmitOte, atilt6 ruine in cari se pota

recunn6sce urmele artistice ale culturel ante°.
Ruinarea a mersa ansë treptata §i este negre§ita
förte interesante lucra de a urmitri , in documente
din epoce succesive, starea monumentelor antice
la differite momente lile lungulul rOstimpa , pe ca-
re s6rtea l'a damita cu totul geniulul urgisitit
ala destructiunel.
.Scriitoril decadentel, poetl §i prosatorl, precum
Procopia din Cesareaf Sidnia Apollinarul , Cassio-
dora i altil, lauda anc6 multele monumento, r6-
mase In fiintit, dup6 pustihile sev8r§ite de Gothi, de
Hunl §i de N'andan. Eraa ans6 vreinl pe atuncl, cand
nu mimal barbaril stricaa monumentele ; apara-
rea in contra lor a fosta ades6 o causa de de-
structiune mal puternica de-cata a lor lacomilt, care
se attaca mal multa de oblectele ce apaa o mare
valóre intrinseca, fiinda §i lesnicl6se la transportare,
precum aurul, argintul §i. petrele scumpe.
Cand ostrogothul Vitiges, asedia Roma, la an-
nul 537, generalul byzantina Belisarie, tramisil de
Justiniana ca s'o apere, ne av8nda la indemanit alte
projectile, puse sa surpe statuele ce 'mpodobeita
mausoleul luI Adriana §i le asvOrli prin puternice
catapulte, asupra ordelor impresurat6re.
VO intrebt, cari, din asediatl séa din asediatorT,
se arittar6 atuncl mal barbarl?
Dar nevoile esbolulul Out Ora de erutare. E o
cruda lege a s6rtel ca oniul sit nu ulte niel o data

www.dacoromanica.ro
 A ti/MEA LECTIIINE 207

primitiva'I s61batecil, sit fiii purur6 suppusti adev6-

ratulul sn p6catti originar6.
1:Mea istoria archeologieT, astti-felti cm socotescA
cit v6 pede fi dvastre mal profitabil6, aril av6 a tino
sémit de tóto am6runtele coprinse In annalele tim-
pilor de destructiune, ara trebui sit v6 desfilmrtl
aci nesfér§itul §iril de pritdiEcTuni , cari ail bila-
tuitil In timpil de barbar% al secolulul de mijlocil,
tele partile inmel unde Inflorise anticele civilisa-
tiunI, cu datinele li cu monuinentele lor.
Ama vedé atuncT Roma Anc6 odatil spoliatit In
folosul Orientelul de cOtre imp6ratil Justiniaml l'i
Cosntante; aria Orientele expusil la tóte furiele de-
struct6re de. oblecte de art6 ale fanaticilor iconocla§tl,
cari ca Evreil §i. Illahometanii, sdrobeail orl-ce chip
de fiint6 insuffletitl; apol proselitil lul Mahometti
executiladt1 li el strapice pustiirI prin Orrile nu-
mer6s.e pe unde all trecut6 Inving6torl.
In Europa 61186, pe Ring& Barbarl, sil adaogeail
kii antinil ca sil Intetéscii, stérpirea vechlelor mo-
numento. Istoria acensa, pe unul din cel mal glo-
rio0 papl al Romo', pe Stul Grigorie cela mare ,
intemeletorul calendarulul creOin6 k3i alti ordinilor
n6stre de callug6rill, In al6 vul° secolti , de a fi
contribuit6 la surparea statuelor din Roma li la
aruncarea lor In apele Tibrulul,
Dar apol , dad ajungeinti la secolil altl ixle,
ala xid, il secolo di ferro, cual Mi numesce anua-

www.dacoromanica.ro
208. OURS17 DE eitonnoLotize

listul italiaml Muratori, i la cel urmatorl, ce

gróznice pustiirl prin t6ta Europa! Roma, in acel
timpl, e un campa de battaia; poporul cu nobilil,
familiele patriciane Intro dinsele, Busting neincetatil
resbolu. Monumentele antice deving t6te fortifica-
tiunl. In amfitheatrul 'al Titu, care asta4I se chla-
ml Coliseul, lar pe atuncl Castellum aureum, dom.:
nea familia Frangipani ; In mausoleul luI Adriant,
némul Orsinilor ; In mormentul Ceciliel Metellel,
Gaetanil; in theatrul lul Marcellu, §i totl
ace§tia, din sinul unor ceta41 improvisate, unor mo-
numente cari '§I perduse caracterul lor artistica,
sub grosolane profacen i intariturI, se luptal cu
o ferósa du§mania, pentru a capeta care de care ,
mal multe tirannice drepturl, pentru a puté mal
tare sit impileze poporul.
Apol lar, cand venea ora resbunarilor plebOane,
cand 6menil de r6nde. isbuteail a infrange pe selba-
ticil castellaul , jafurile cele mal pustietóre se pur-
tad asupra locuintelor nobill i atuncl Ancti tota
pe bletele edificie antice , pe marturele unor timpl
mal glorlog, cadea tóta mania popular.
Castel] ul Sant-Angelo va parta in vecI urmele
rescólel lul Crescenzio din ala x secolti ; Septizo-
niul lul Severti peri diramattl In turburarile din ale
mid; ca la una stria patru-4ecl de edificio antice,
temple , therme , theatre, fare surp ate de Branca-
leone In ala =hi; altele, de Giovanne de Anoto

www.dacoromanica.ro
 CINCH*. LECTIOg 20
In aid Urgia poporulul, mAnata de acesia ca-
pitana terribile, se reyarsa ma rü de-cata focul
potopul asupra monumentelor antice, pe cari unil
din nobill '§i le allesese dreptil locuinte §i. cetittl
de apitrare.
Nett, de la yeehla capitall a imperiuluT, decti-
acum In manile unor papi fad, de putere, no
yornaarce ochil catre re§edinta Imparatilor
zantinT, t3i acolo reyolutiunile interne se Intreca cu
asediele intreprinse de MahometanT, spre a Impuçina
din ce In ce mal multa, monumentele InAltate
adunate de urma§il lui Constantina. Nimica ansa
nu grAbi §1 nu st8rpi cultura artelor In Constanti-
uopole, ca Inyingerea §i cotropirea acestel cetlitl de
catre Cruciatil FrancT al lul Baldoyina din Flandra.
Nicl traditiunea, niel artea , ba niel chlar religiu-
nea nu allara erutare dinainté lor.
S'ara gice eg una kid de betil destructare ,
una fela de aprigtt mitnil In contra orT citrul lucru
yechlu lncinsese mintile tutulor acelor tinere po-
pare , noul Inchinittorl ii luT Iisus séa aT lul Ma-
hometa , i le Impingea de o potriy1 a curgti de
pre faça pilmAntulur orl ce urma, antid , spre as§1
face local mal largti peutru s61baticele lor instincte.
Asta-fela, in cursa de mal multi secoll, de pre ma-
lurile GangeluT, unde pe la annul 1000 pétrunsera
mahometanil Ghazneyill, 'Ana In proyinciele cele
mal appusane, In cari Romanir purtase industriele,
14

www.dacoromanica.ro
 CURBII DE ARODBOLOGIA

luxul i cultura lor, pretutindenT, In Asia, In Africa

In Europa, mal t6te monumentele trecutulul, mal
t6te oblectele de artU" datorite civilisatiunilor locall,
Incercar6 din partea barbarilor cotropitorl, °linda
foculul §i a ferulul.
A trebuittl ca nenum6rate nepretuite victime
i
s'A cada prada furiel orbescl care coprinsese pe
resbolnicil Nordulul §i pe fauaticil Semitl ; a tre-
buitü s ara mil §i sute de cetátl) templurl
pOn6 cfind adevrirata lumiMt sit se arate
vederel lor turburate, chlar la lucórea flacitrilor
ce el In§i0 apprindeaa ; a§a s'att rilsipittl, pe rôndil
dar mera, atflt6 thesaure adnnate in bogatele mu-
nicipio ale GallieT , In Roma, In Athena, In Con-
stantinopole, In Alexandria, In Antiochia, In Ctesi-
fonti , In Persepolis , in Niniva , In Babylona
chlar pOn6 §i In cettile brahmanice de sub Ole-
le Himalayel.
De la r6siiritil pélt6 la appusil se grilanitdead
Tuine-le , InttlttIndti din ce In ce mal multa vallul
celti negra, sterpi i mysteriostl care desparte la-
mes anticit de cea modernit.
Pe cilud Ans6 Asbólele §i turburilrile civill rlt-
sipeatt urmele maT v6dite ale artelor
antice , ignordnta §.1 superstitiunea attacatt ,
sgomott dar §i fbrt Incetare , oblectele cele mal
m6runte. Statuele (jeilor pitganl, i cine pe acel
timpl de nesciintA, mal deosebea 4ei dintre orl-ce

www.dacoromanica.ro
 A CINCEA LECTIIIKE 211

alte statue? era( f6ramate i prefacute In varU ;

manuscriptele autorilor vechl, sét se aruncail in
focti ca coprin4.aóre de farmece 0 de solomonil,
ség se splail 0 se r4uTai1, spre a servi din nog
la transcrierl de psaltirl 0 de césléve.
Ast114.1, prin proceden l chimice se pote. une-orl
descoperi, chlar §i pe pergamentul spalatd, vechile
serien. Ace16 se chlamit manuscripte palimpsesto.
0 mare parte din. tractatul lul Cicerone despre 1e-
publica e datoritil unol asemen6 lucrrt,rÏ, executatft
cu o admirabilë rabdare- de eruditul cardinalil ro-
manti Angelo Mai. La 1816, istoricul germaral
Niebuhr a descoperita Intr'untl palimpsestil din Ve-
rona, Institutele jurisconsultulul romarai Gain.
Nat putemil Invinovitti pe ctUugOniI seco-
lulul de mijlocil de a fi lierdutn i stricatil multe
monumente antice, tat( lor stintrang datorl §i multe
altel°, cari fait de el nu s'ara fi pilstratal IAA
la noI. Fitcutu-o-aa el Ore din respectil care an-
tichitatea cea clasicit? Mal ades6 nu ; dar ignoranta
lor chlar a venitil une-orl In ajutorul oblectelor de
art6
Se scilt, spre exemplu, cil, In mal mulle bise-
ricl catholic° din Francia meridiona1, statue de
OM (Agra, de basalttl, ati fostil pilstrate en ve-
neratiune ca chipurT fitcaóre de minunI ale Malcel
Domnulul, pe camd ace16 mil antic° statue ale 4eitel
egyptene Isis, tiindil pe fiul eI Horns In braçe.

www.dacoromanica.ro
212 CORM DR ARCIIMOLOdIA

re de alta parte, o summa Inseulnatit de petre

gravate , de camee §i de intaglie antice , cu su-
blecte mythologice 0 istorice aa fosttl pastrate pe
ferecature de evangeliI, pe odOre bisericescl, 0 fa-
(Ada asta-fela, preotii 0 callugaril n'aa socotita ca
pacatulescil, fiinda-ca pe tóte et le botezase cu cate
una mmie luatil din vechlul séa din uoul Testa-
menta. Frumosul earned de agata, din cabinetul de
medallie de la Paris , carele representa apotheosea lul
Augusta §i triumful luI Tiberia, addusa In Occidente
de Baldovina comitele FlandreI, s'a pastrata sute de
annl printre od6rele Santel-Capelle din Paris sub o-
crotirea biblica a lul Iosifa filul luI Isaaca; 0
vasul de cristalla cu chipul regeluI persa Chosroes,
din aceIa0 collectiune, a fosta merea privita, In ma-
nitstirea de la S' Denis , ca una portreta autentica
ala Intelleptului Solomona.
AO put:I cita, domnilor, multe exemple de felul
acesta spre a va lamuri ideile asupra ignorantel
in materia da archeologia-, ce a domuitil In tota se-
colul de mijloca. Dar , prin nicI una exemplu nu
pota, cre4a, sa va faca a pretui tampirea la care
pOte sa ajunga mintea necultivata a unul popora
Indaratnica , de-catti eitindu-va cate-va randurl din
opera unul callatora germana, a card publicatiune
nu contine mal puçina de 4ece volume in-folio, cu
numeróse graturI. Matthias Zeiler a scrisa cartea
sa, intitulata Topographia In ala xvnhi secola, du

www.dacoromanica.ro
 A OINCEA LECTIUNN 213

cela-ce volt' extrage dintr'insa este, Iba Induoiall,

untir6sunnetA alti credintelor poporulul germanti de
prin secolul de mijlocti, credinte ea cari scimil
sciinta modernit a avutil a se lupta acolo mal multa
de-cattl In orl-ce alt6
lata ce rapporta Zeiler din calletoria sa prin
Germania

«tu provincia Oels din Silesia , apr6pe de tárgul Treb-

nitz, §i imprejurul satuluT Masel, este o mfigarl de unde
se scotti 611e, cari cresa" acolo firesce in $mênttí. Acea
mIgura, 6meniT di i parto, loculuT o numescfi Tapelsbog
(muntele Cu 611ele) ; §i dintrInsa essti totil felul de 611e
§1 strachine de lutfi m6lle , cari so intlresdi la aerfi.
slujesc4 6menilor din vecingtate, pentru trebuintelo lor.
(Totti a§a se fulkmpll, in aceTa§T t6rrl , la Iaben, la
Sara Somerfeld ; tott a§a, lfingl tárguletele Nochau §1 Po-
luze ; tota a§a, in ormul Streno , in Polonia §i Boh6Mia,
unde plméttul se deschide de sine§I. In unele locurT se
gfisesce in fia-care 6111, cate unil ce de mirare ; altele
§i capace. MaT obidnuitii aceste 611e essil la lumia, prin
luna luT maTu.»

§i pe liIngA unti textfl ap de interesante, au-

torele alitturit desemnul unul urdora§11 cii eline,
sub care seria cuvintele

40111 de lutfi c,a,re cresce de sine in paméntb, i'mpreu.-

n1 cu alte strachine !»

www.dacoromanica.ro
214 CURED DE ARCIIEOLOGIA.

Ce 4icett, domnilor, despre acésta archeologia

inedievalt a Nemtilor, care asemuesce 611ele 0 stra-
chinele ingropate de strabunii lor,, cu clupercile,
§i le face sg, rtsara din plimAntil primilvéra, la cal-
dura sóreluT de malu!
D6cg, archeologil neintY de acum dout sute de
annT credeat ca anticele vase de lutt cresol de
sine In pam6ntt , apof de ce sit ne Ingrijamtt nol
de narghilelele Dacilor, cari vi ele essil astit-0 la
nol de pe sub pal-11MM?
GermaniT stint asta-41 In fruntea archeologiet.
NoT, sit ne silimt ause, domnilor,, ca sit nu la-
sti,m4 sa trOcit duo 6 sute de annT p6ng sa ajun-
geinil a stOrpi dintre nol ap, cludate 0 burlesce
eresurl de -anticarl.

www.dacoromanica.ro
 A ÉSEA LECTIUNE

Rennascerea. Studinl antieMtatei a provocatd mat eu mima degteptaroa :cul-

tura. Multiplicitatoa §1 activitatea coreotatorilor. revieres qi Renna-
acarea. Amintid confusa ale timpilor trocuti in Italia, cldar in secolul de mij-
loca. O revolutinne Cu madera anticaria. Cola Bienal gi Pararca. Archeo-
logia in politica.Cartea lnY Guiglielow di Pastrengo .0 originibus rernm.*
Callatorul epigrafistd Ciriaco Pizeicoli.Activitotea archeologica in alti XV so-
cola. Ducii de Medias in Florenta. Academia platonielt 0 Marsiglio Fi-
cino..Collegiol eruditilor din Roma. Fiado lamido §i Pomponio Lelo. Lipa&
de critica in archeologia.,Hypnerotbmachia" luT Polyphilus Imitatiunea an-
tichitateT in bello-arte. Colloctionnad gi falsificad do tibiada antice.Proioc-
tul lid Rafael*, pentrn deseoperires monnmentelor redil*. Le Bette Selle,
Aparares columnd Traiane de catre Papi. Univorsitatoa qi bibliotheea fun-
date in Buda de Natihelaf* Corvinil.

DOMN1LOR ,

Déca Inteadevilrti lectiunile .mele de p8n6 acum

n'ag avutg altti effectg de-catg acela de a obosi
publicul prin monotonia citirel inele, 'apol Ana §i
mal multit tildare, Anc6 §i mal multit attentiune
sunt silittl sit reclamt de ld, buna-vointa dv6stre pen_
tru expunerea materiilor ce urmézit.
Vorbinda despre istoria archeologiel In antichi-
tate? m'ama nevoitg, pre-catg m'ag lertatg puterile

www.dacoromanica.ro
216 CIIR811 DE AROHEOLOGIA

sá vá atintescd bágarea de sémit asupra unor pu-

çine puncturl mal r6sitrite, i de acela v'amd sem-
nalatd mal cu deamáruntul cittI-va din acel bitrbatl
de frunte , cari In scrierile lor ne ad lásatd mal
multe §i mal luminóse notiunT despre tralu §i despre
art6 la popórele cele vechl. Ama trecutd rápida ksi
asupra acelul periodd de o miiit li mal bine de
annl, periodd fbrit luminl §i N.O glasurT pentru
sciinta nóstrit, asupra aceluT lungd r6stimpd d'ogni
luce muto , cum dice Dante despre Infernti 14, cum
putemd dice §i nol, istoricl al archeologieT, despre
secolul de mijloct , §i Tatá-ne acum sositT la pra-
gul epocel in care stad sit invieze sciinta, litterile,
artele , In care rumea , Incercatit ca de nisce fiorl
de nuintuire, simte o viétá, nouit -strecurandu-i-se
prin vine.
Atuncl, in amurgul timpilor modernT, lumea, cu
o copillitr6scit isteclune , 1§1 clipesce vederile anc6
turburT kil ingráulate , asupra trecutulul luminosd ,
ea catit a '§l Im-prospáta suffiarea la isvórele lim-
pedl li dAtittóre de viétit ale antichitittel li astd-
feld , numal astil-feld, sórbe intrInsa cu Majá acea
virtute Inviát6re a secolulul de aurd, pe care toti
ild cunnóscetl sub frum6sa t3i nimerita numire de
Rennascere.
Pentru ca iins6 In timpti a§a de scurtd, In pu-
çinele deciml de aun! ce Intocmesca vre-o duo!
secoll , cultura mal. Intrégil a Europel slt se fi

www.dacoromanica.ro
 A EISBA. LECTIUSE 217

schimbatd ea total, pentrn ea din gros6lana tAm-,

pire a secoluluI de- mijlocfi , de-o-datit poesia §i
istoria sit se fi lnáltatfi pe acela§l tréptit en poe-
mele luI Omerd li cu prosa lul Titu Livit, pentra
ea artele sA, fi nitscutil rivall demnI de indias §i
de Zeuxis, pentru ea sciintele sil, fi deschiafi MI
nono §l necunnoseute antichitatel, a trebuittl nea-
pltrata ca lucrittoril ce all Indeplinitfi a§a Yute o-
pera de desgropare a antichiateI, ea dibuitoril,
cullegfitoril, litanuritoril rfimit§itelor din trecuttl sil,
fiit la aceltt momentti , totfi a§a de numero§T, cala
§i de activl ; a trebuitil ea o grAmadit, o muItime
de litteratl §i de eruditl, de artill §i de imitatorl,
de curio% §i de collectionnarl, inteuntt euventfi ea o
spuzii de anticarT de totfi felul sfi, se opintéscit
toti ca total, ea sit, sc6tit de sub pitmfintfi , ca sit
scuture de pulberea secularilt, ea sil, pfitrumpt l'i
git explico Me monumentele , tóte scrisele , tóte
datinele multa admiratilor li multtl fericitilor timpl
al antichitittel.
La o asemen6 muncit, fin-care a addusfi multti
puçinul catá a pututO ; lar din silintele tutulor s'a
lnjghlebatil tilda cea mare a Rennaseerel. Lumina
s'a revarsata atunel pre lume din ra4ele imbinate a
mil §i milli6ne de stelle sellipitóre, unele mal marT,
altele mal mfirunte, printre cari s'aft ivitil §i unil
luceferl.
Cand eugetituni la aceld timpfi In care societatea

www.dacoromanica.ro
218 CURSU 'DE ARMEOLORIA

europeanit se trezesce din somnul lungg §.1 ingrijatd

ala secolulul de mijlocg , pentru ca peste 041-va
annl s5, 80 rgsfne In Me desmierdttrile suftletescl
§i intellectuall cari deschidd portile istoriet néstre
moderne, géndn1 ni se repértl asupra unel vechl
datine a legel li a tgrrel néstre, asupra u1101 mit-
rete li mAngalése sgrbiltorl, care revine- pe totg
annul, in vecl seumpg, 1.1 alinittöre orl carel Mi-
me cre§tine li romanescl.
Patru-(ject de 4i1le d'a réndul creOinul a taita
lepgdatg de orl-ce plAcere, de orl ce ispittt, mun-
eindu'§I trupul In stramicit cumpittare §L,.. suftletul
In asprA pocitintit ; elg , cu Mima obiditlt a urml-
ritg lungile chinurl-§i umilirl ale Mtintuitorulul o-
meniret, pe care in sgptgmana patimelor , preotul
in bisericit, le a povestitg prin Indelungi §i dese
citirl, prin jalnice clintitrl ; elg a statii in& la
sfa§ietérea agona a filulul lul Dunme4eg li cu tétit
procesiunea funebrg a unei inunorméntArI, a vg-
4util in séra de VinerI epitaful pe care se aratl
trupul sgagerattl §.1 sdrobitil alg lul Esas, rein-
trAndg tu pompa solemng in taluicul aliara , ea
inteung mormentd tinta.
Sub na negre intypitrirl, a es§itg elg din biseridt,
ca capul plecatg , cu inima infrantg, §i santul lo-
ea§g '§I a inchisti portile ideo jalnicit 'Lacere. O
népte §i apol o (Ji intrégit ag trecutg , posomorite,
Oil niel o ululare pentru inimA , fgrit niel o niki-

www.dacoromanica.ro
 A ErAISEA LECTIUNE 219

galore pentru bita firea omenéscg. 0 negurg de jale,

o amortire auffiet6scg s'a revtrsata peste lumea ore-
§ting, la amintirea Ingrozitórel crime ce s'a commist,
stint acum cgte-va sutiml de aunt
A duoa sérg vine, §i presimtirea, a§teptatg dar
nu Ana mgrturisitg, a unel apropiate bucuril, face pe
cresting WO caute O. aunaren O. intgrirea inteung
somnil prematurd. De timpraig cetatea e afundatg
In intuneried, In lini§te , in nemi§care. Ablé décg
Ti fundul altarulul, dinaintd ic6nel mAntuit&e, IBM
veghiézg lumina §ovitindd a une! candele.
Dar in taria nopter, servitoril templulul pg§escil
dibuindd pragul cela ratpustita ; el pttrunda in
locapl derail, care rdsunng a gola sub pasurile
lor sfiete ; unil aprinda scintela de lascit in adlin-
cele candele de argintd ; altil fati st, Tibreze din
ce in ce mal tare tóca §i clopotul , cari de§téptg
din swung pre credinclog.
Unul cite unul sosesca acum §i ace§tia , strecu-
randu-se d'a, lungul pgretilor intunecog pe cari a-
blé se resfrange sticlirea transparentd a eandele-
lor ; o §optg de pa§I umilitl, de tgcute mdtgnil,
de crud cuvi6se, o murmura de inchingclunl §i de
bine-cuventgrl Incepa a se %Alta de pretutindenl.
Atuncl u§ele altarulul se desehida ; preotul , in
vestminte stralucit6re de fird , appare cu fgclia a-
prinsg, ela da saranul oly§tescel lumingrl §i fig§l-ce
cre§ting ahirgg, sg lea_pentru sine focil de la ace°,

www.dacoromanica.ro
220 CURSU DE ARCHROLOGIA

lamina; ia cate-va n'imite mil de fitclit III 'Malta,

fiacka lor lunii /atare sub boltele templalui ; cadel-
nitele respandesca cercuri din ce in ce mai intinse
de miresme; glasurile intarite tresaril de cantece
de bucuria. O scire mantuitare vestesca ele tate 4.

(Christos a inviattn Christos a inviata din mortI,

cal Iriarte pro n'arte calcanda vi color din mor-
cmanturi viéta daruindu-le!,
Inimile credinclovilor tresalta de bucuria, ; min-
tile lor sillita pornirT ulmitare catre gloria vi mil.-
rirea cellisca. in acele vallurT de lamina, de pro-
fuman, de cantarT, in acea falnica, veselia, a biseri-
cel crevtine , tatft firea, serbéza Cu incantare mitretul
mystera ala invierei, intarirea Oredintd, inturnarea
Sperantelor,, rennascerea a tota ce e bunti , frumosa
vi adev6rata , a tota ce se pate clama pro lume
Amorul divinü !
Cela ce, domnilor, prin effectele nesecatel virtuti
a santel 'lastre religiunT , se petrece necontenita
vi se inprospetéza pe totil annul in consciinta cre-
vtinulul, tota acela s'a produsa , sub proportiunl
maT intinse, in sinul societatilor europene vi le a
finita sa intre, lid acam vre-o trel, patru sute
de annT, intr'o calle de proplivire , pe care asta41
anca lumea o urmaza, cu mandria.
Mornentul criad s'a deschisa acésta nona carrierit
a priimita numele de Rennascere, vi acésta numire
insavi dovedesce cu prisosa ca noua inflorire a ea-

www.dacoromanica.ro
 A 8k8BA LECTJUSB 221

turel europene este In mare parte datoritA aminti-

rilor antice, descoperirilor ce se fitcu0 atuna prin-
tre rAmil§itele trecutuluT, imitatiunel mal multa Oil
mal puOnti fidelA a operilor intellectualt i plastice,
pe cari le ascunsese barbaria medieval sub ne-
gurile i nepAsarea el. De Rala se p6te 4ice
p8n6 la urnl punctil InseinnAtorti , archeologia , sciinta
trecutuluT, sub bite multiplele el inftlçigal, a fosta
callAusa omenirei In momentul de de§teptare t dl
cele mal numer6se scintelo de lumintt ale aceleT e-
poca ail fostA aprinse la focariul el.
Dar tottl de o datit trebuitt sA constattima
pe atund lamina mi s'a produsti de-cata
prin minunata maltime de miel sclutele , cari din
t6te pArtile aq scApttratil, ca sub o impulsiune e-
lectricA, spre a inteti din ce In ce mal tare lumina-
rea societAtel; ap dar Rennascerea litterilor @i a
artelor a fostd cu totul o operaco11ectivl, prin
tare cu anevoiA amt paté nol aduna sil allegemA
pul' de melé., citrora lumea stt se cr641 In dreptil
a. le attribui tOtA acea spornicA lucrare.
Iatit pentru ce, doinnilor, dind a venitA timpul
s v vorbescA despre bArbatil cari ail illustratft
poca Rennascerel , de arel 6menl, cari mal pie
susa de orT-ce alta, rainurtt de eruditiune, AA pe
JAngli orl-ce gradil de talentil , ail fostti scrutatorl
aT vechimel , anticarT §si areheologT TatA pentru ce
iliti T6da silitO a v6 prevesti ea, orl-cAta at1 voi

www.dacoromanica.ro
222 CIURSU DE ARCHEOLOCITA.

sá, Imputineza nomenclatura numelor propril, bota

volu avd sn va Infra multe personnagIe de o ce-
lebritate mediocre, ale cliror silinte nepregetate,
ale citror cercetairl neobosite, a clror activitate bu-
binatn Mi Intocmita acela conceda din ce In ce mal
sonora i mal armonica, care ne a poi' pe callea
civilisatiunel moderne.
inchipuiti-va en ne Atina dinainté uuul fagura
§i cil din fin-care cnsutit, din fin-care alveoll a-
vala a cullege cate o pienturn de mlere. Puté-voma
ipune numele a fin-carel albine in parte? De si-
gui.'", nu ; dar cela puçina 1 -l'orna numi pe mat-
cele stupului §i p(Ite cit, In mersul nostru rnpide
O cani riantita , voma fi une-orl opritl In loca,
pentru una minuta, de cnte o albina, mal laboriúsn
séa mal semétn.
Asta-fela dar Iml propulu, domnilor, a strabatte
ao o dvdstre primil secoll al istorieT arcbeologice
moderno:
Cand v'amn vorbita despre scnpittarea culturel in-
telléctuall §i despre ritsipirea oblectelor de arta ale
antichitátel , In timpul Mediulul-E vil, va adducetl
a-minte, domuilor, en attentiunea ne a fosta mal
ea sena atintitit &supra Italia. In Grecia, In ve-
chla Elladn , autica culturn, sfit§iatit mal Antela
de cotropitoril Romanl , ajnnsese acum a se Ora-
gini §si mal multa sub langeyla byzantinn §i tota

www.dacoromanica.ro
 A SiSEA LECT1UNg 223

ce fases° odiniórit nobile li frumosa se enfundase

In putrejunea unel societAtl avilite.
Dar in peninsula Apennintl, eAcl e de prisosil
a ne mal aruuca aeum ochil §i preste terrile In
cari eivilisatiunea anticA se reve'rsase numal In moda
superficiale, in peninsula ApenninA lovirile date
veehilor datine, vechilor monumente erail de o na-
turA mal asprit, mal selbaticA, mal neconseiinti6sil ;
ele veneaft mal al séniA de la barbarl, cari niel
a bAnuTail Nechla fiintA a miel lume mal culfe, i
negre§itil, pe tot6 timpul cAtil aq hilar' In ap ne-
sciintA, eI niel cil 'I ail purtatti dorul. Dar acolo
Ans6 unil spiritil mal viti , mal neastempOratA , mal
pinina lene§ti §i ofilitA domnea In populatiunea Im-
prosp6tatit a Italiel §i sta gata sil imbr4i§eze ca
lnfocare, cu folosil §i ca sporti , idea une renna-
scerl a culturel antice.
Torna, cea dulce inAngAlatit de barAnul Plinia
avea aCU111 Anci) sinul plinA de thesaure ; ea k-
ttepta o seIntell InviAtóre pentru ea, preste t6tA
Intinderea el, sl se aprin4il iiiiile de fActil ale cul-
turel artistice qi litteraril.
Unil poeta modernil ald el, vestitti ata') prin
sofferintele cAtil §i prin armoniósa luT limb5, a
cantatil In versurl dula l'i enthusiaste acele darun
Cu cari natura li artea ail Inzestratti mOndra lul
patriA. t o plAcutA li cuvenitil datoriit cuI vorbe-
sce despre epoca Rennascerel, de a aminti mal na-

www.dacoromanica.ro
224 craso DE ARCHEOLOGIA

inte de tóte, caldur6se1e Versurl adresate Italiel, de

poetul el Silvio Pellico

«E ilpiu gentile
Terren non sei di quanti scalda il sole
D' ogni bell' arte non sei madre, o Italia! (1)

inteadevlit In Italia, In multa turburata

pi multa incercata If alit, vedema chlar prin se-
colul de mijloca licurinda din vreme In vreme cate
o slabit vOlvóre a trecutulul, cate o aspiratiune c6-
tre cela ce a fostil. in orele de urgia, Roma III
adduce ca prin visa aminte ca ea a fosta stOpana
lumeT, contad unel mitrirT fOrii, de s6m6nil i M'id
din liitilmplare ea se trezesce pentru una momenta
din sotnnul el durerosa, gloria unel antice republice,
umbra unel liberta poporane, numele unul Cesare
séa ala unul Augusta, se audit _rostite Pira pira In
popta el confusa.
In secolul ala xivu, In tolul acelor crancene lu-
pia pe cari nobilit, casartnatl i intaritl In vechl
monumento roinane, le sustineati in contra poporu-
luT Innecata pi revoltata de ale lor sOlbatice asu-
prirl, o mirare de asemen6 natura -Tea de o-data
una caractera archeologicil. Roma faice unil visa de
cate-va Iunl; ea ski cel ce a mana 1'1 InchipuTescil

(I) ,S'ilvio Pellico in tragedia Francesca di Riordnir.: aNu eqtT

tu térra cea mai ginga§1 , din ciite scaldit s6rele? A oil cara
nAudre arte_ nu eltl tu =mi, o ItaliA 7»

www.dacoromanica.ro
 A Ea SEA LECTILINE 225

eércil, sl dovedésel lumel el antica Republica s'a

inturnata tônr i sitn6t6sg, In sinul cetittel , el
timpul s'a data Ora veste inapol cu vre-o duo 6 mil
de aunt, c t6te cate s'aa petrecuta n curstt de
duo6-ded de secoll ail perita ntiuc i cit annul
1347 dup6 Christos I annul revolutiunel de care
vorbima, are sil, se lege nemijlocitit de primil lu-
stril al RoineI consularl.
Era pe atuncl timpul dud papil, sup6rat,I §i
spitIm6ntatl de neastOmp6ru1 cetateI, se retrasese
Avignon In Frainia ; Roma rmilsese för de st6-
pana ; ea era prada Will ce se scula mal de di-
ininétil, s6i1 da mal eu putero nitvalg. in asemen6
turburgrl poporul, de cate-orl IT venea la indemana,
tritinittea soli cOtre Santul pgrinte- de la Avignon ,
rugandu'lit ca sit se intórel infra suppu01 s61 §i sg
le stea drepta ap6ratora ; dar Ose-deel de aura de-a
rOndul aceste solil 1111.6 t6te zadarnice. Printre tra-
mi0l cari la annul 1312, merser6 sil, felicite pe
papa Clementa altt VI" de a sa Intronare , era 0
una Ore-care Nicola ski Cola Rienzi, Illul unuI oma
din popora, carclumara s6i1 sacagiil , din Roma, ca-
rele ns6 prin lubirea sa de invtititturit, IT flcuse
lint mune litudatil prinfre concetatenil s6l. «Din ti-
cneretile sale, dice unil chronicart ala timpu-
dui , Cola Rienzi, hritnita en laptele elocuentel,
fa una bunt! grammatica , una i maI bunt( rhe-
ctora, una scrillora minunata. 0! cat]) de lute 0
15

www.dacoromanica.ro
226 CURRY DE ARCDEOLOGIA

(de bine scia sit cit6scit! Ades6 elg avea in mantt

(pe Titu-Livig , pe Seneca, pe Tullig Cicerone 0
rpe Valeria Maxima 0 mare II era placerea candil
eincepea Wkiispuntt despre maxirile hi Cesare. In
cfitt0-ce 4i elg sta 0 privea cu draga la sculpturile
(de inarmortt, cari zacg r8sturnate in ocolul Ro-
cinel. Numai dinsul scia sai citésett vechiele epita-
de, sit traductt fóte inscriptiunile vechl §i sit explice
ondattt t6te acole chip un de marmora.)
De pre aceste cuvinte, nu remane induoiélit, dom-
nilor, cit Nicola Rienzi a fostti ung eruditil , tint(
auticara pasionatg din secolul ala xivl' ; dar la
dinsul amorul sciintel nu se mitrgini in cercul lec-
turilor de autori clasici 0 ala des1u0rilor de mo-
numente plastice §i epigrafice. EIJI vim sit dea ar-
cheologia applicatiuni practice °Mar 0 in politicit,
nu'l fu de ajunst, ca altora, ca din r8sfoirea ma-
nuscriptelor 0 din pipairea petrelor sit culléga una
indemna, o sufflare care sit inlesnésca, noul av8nta
alt societatel; eld ore@ cit farmecul predilectelor
sale studio va fi destulg de puternicg pentru ca
In fui-care locuitord ala sdruncinatel Rome medie-
vale , sit deOepte ung cettLténtt alg gloriósei repg-
blice romane. St8panita de ii§a, de§erte 0 amilgi-
tóre visuri, v848nda din incercare cit de la papi
poporul nu póte a§tepta nimicg, Rienzi inteo i
proclamit de pre v8rful Capitoliulul restaurarea Re-
publicel romane 0 pe sine0 se declarit de Tribunil

www.dacoromanica.ro
 A SABHA LECTIUNg 221

ell pleb& O constitutiune In care vecbile a§ey-

ininte roman° se afiad interpretate ca eruditiunea
confusa a timpuluT , era temedd
atestel reforme, care purta numirea ae 11 buono ,Sa-
to. Totd de o data ea era insoQitil de totd appa-
ratul uneT represintarl theatrall a anticelor usurl,
astil-feld celd puOnd cum ele putead fi inchipuite
de null anticard de pre atunct
Poporul uhnitd de pompásele priveli§t1, incan-
tatil de vorbele- 0 de promisiunile tribunuluT s6d ,
ibl acclama ca frenesia; Tar 01, In nemarginitul
enthusiasmd dete mire lumel Intregl, prin scrisorT
vestitorT pornitT In t6te laturile , c strabuna
gloria romana a es0til TWO la lumina , sub car-
muirea luT Nicola, tribunii.alz libertatd, ala pl-
ed si alit justitieti , liberatora illustru alt1 SdnteI
Bepubliee romane!»
Astd-feld era titlul officiaie ce'§1 daruise antica-
rul demagogt.
N'amd a face, domnilor, unti cursd de istoria
prin urmare n'amti st appretufescft ad rdscaa luT
Cola Rienzi, din altd punctd de vedere de-ciltd acela
alticaracterulul anticarid §i ald enthusiasmulul ar-
cheologicd ce ea de§tepta In
Unit °mil care, pe amid timpd , era until din
arbitrif sciintel 0 care pénd a4T ancd a remasd
until din corifeil poesief Hallam, Francesco Pe-
tram, afindü despre faptele lul Rienzi, se aprinse

www.dacoromanica.ro
228 cunstr DE ARCHEJLOGIZA

de a adfmca i sincera admiratiune. Eln

el il
scrise in graba tribunulul o epistola cu laude §i
cu exortatiunl

«IVRiréta ta declaratinne annuncig restabilirea libert4eI;

Ecésta tare me ruttngaiit, me mncntit, me rApesee... Scrisorile
tale sborA din mttn6 in manh; toy vore s5, le eitéscg, sl
lo decopieze ;.... s'are _crede eá, ele se coborti din certi....
indatá co le addnce cnriernl, totI alergrt ea sA le auf,11 §i
ciar oracolile luI Apollonti n'ab primiti:i vre o datá,
multe §i maY diverse interpretatiunt.. Iii tine, nu seit ltt-
mea ce trebuill niai multti sit admire : faptele set' scrisele
tale ?... Se (tico di, tu frtptuesci ea une Brutu §i eh' vor-
besa ea untí Cicerone.»

Apol, incordandil acea lyrit italiana pe care poe-

tul o inchinase en totul lubiteT sale, frum6sa Laura
de Nove, ela canta cu o erudita infocare lauda lul
Ri0117.1 , pe care nuniesce spirto gentil, multa-
mindu'i ea a spalata glori6sele ruine ale RomeT de
orT ce rtvine. In acea vestita canzone, ola es-
clama

O grandi Scipioni , o fedel Bruto,

Quanto v'aggreda, s gli ancor venuto
Romor laggiù del ben borato offizio !
Come cre' che Fabbrizio
Si faccia, Reto udendo la novena!
E dice : Roma mia sarh ancor bella!

www.dacoromanica.ro
 A SP.SBA LECTIONE 229

«O marI SeipionI , o statornica Brute ! cao de multa

bucuratI voi, d6ca v'a sosita 011a acolo josti , filma
aceld fapte, as de bine nimerita! i ata de veselli crep
ca va fi Fabricit aflanda acésta scire, despre care ela va
Oice : Roma mea va fi anca o data mêndrA !»

Terminandti acole strofe pline de o sincerit

In puterea i in isbenda erouluT seti, Petrarca
vorbesce inteasttl-felti cOtre propria sa datare

«Sopra '1 monte Tarpeo, canzon, vedrai

Un cavalier ch.' Italia totta onora,
Pensoso pid d'altrui che di se stesso.
Digli : un che non ti vide ancor da pressa,
Se non come per fama uom s'innamora
Dice che Roma ogniora,
Con gli occhi di dolor bagnati e molli ,
Ti chier mercè da tutti sette i colli.»

«Pe muntele Tarped , o cantece , tu vd vedé una ca-

valiera pe care Italia tal tia onora , mal* ingrijatti de
alii de-cata de sine insu§I. Spune'l a§a : unul care anca
nu te a vapta de apr6pe, dar carele ca orna te Iubesce
de pre a ta fainiti, Ii spune ca, Roma, la 04 ce ora,
ochii scaldati §i ofilitt de durere, de la tine cere scapare
din cate §6pte ale eI colnice.»

Petrarca se preggea sA mérgtt la Boina sit dea

sprijinul i ajutorul -sOil de apr6pe cutezatoruluT sOti
confrate de eruditiune , eroultil sfl po1itiì1, cand

www.dacoromanica.ro
230 CURSCI DE ARCHEOLOGIA

aflg pe drumg cg , dup6 §épte lunT de frigurl ar-

cheologice, poporul din Roma se sgturase de Invg-
tatul sal liberatorg §i c dinsul abié scgpase
ile , ferectindu-se , en teltg familia , In castellul
Sant-Angelo , auticul mausoleg all luT Adriang.
Jalea lul Petrarca fu totd ap de adtmcg precum
fusese i bucuria lul (Ce'inl mal remalle acum
cele data patriel, (pose elg , de-cgtg numal la-
terimele mele ?»
In adevgrg , totil cursul vietel marelul poetti fu-
seso pling de duo g marl lubirI. Gêndirea'l se re-
purtase cand asupra gingapl Lauro, caria sonetele
canzonele lul 'I ail pástratti o eterng frumusete,
cgnd asupra falniculul trecutg alti Italiel, pe care
llg lgudg in nuiner6se sGrierl In prosa §i In ver-
surT. Dar pentru fig-care din gmbele sale amorurl,
Petrarca adoptg o limbg differitg; pe Laura o cgutit
in limba Italiel moderne, cgria dinsul II dote o §i
mal mare duldtg. Gloriele i vicisitudinile anticel
mgrirl romano , elg le descrise Intr'o poema latina
asupra rtisb6Telor punice , In numer6se tractate
epistole , serse töte intr'o limbg precktg se putea
mal apropiatg de a clasicilor latinl , pe care me-
reil 11 aduna, Il citea i 11 studia.
In timpul sgg, Petrarca, nu atatil pentru nema-
rit6rele sale rime, sonete i canzone, cgtg pentru
scrisele sale latine fu proclamatg rege ali4 poesiei.
O sgrbgre, i acela de caracterg archeologicg,

www.dacoromanica.ro
 A BABEA LECTIIINE 231

il fu pregatita, in Roma la annul 1341. Senatul

liti Invita, a primi cu pompa pm Inaltimile Capito-
liulul cununna de aura k3i acclamatiunile poporulul,
carel° striga cu enthusiasmn : Traiasca Poetul !
traiésca Capitoliul !...
Puçinl mal citeseti ast141 maiestrita poema la-
tina a lul Petrarea intitulata .Affrica ; dar MI
lumea culta cunn6sce dulcele dolne prin cari ela a
desmlerdata pe Laura, alta In vi,* cata i dupa
ni6rtea el; nol Usa,trebui sa adlogimil pe langa
cele-l-alte merite mal cunnoscute ale poetului §i e-
ruditulul l'arana ,cum ca dinsul a fosta mi de
sigura intemeiatora , dar negre§ita unul din cel
mal puterniel investigatorl in cercetarile i studiele
archeologice.
Vorbinda de Roma, de monumentele el antice,
de nenumaatele statue ce se aflaa anca pe timpul
saa Inteinsa tcum adhuc innumerabiles supersint
statua3,, etti deplange continua lor ruinare §i ja-
furile, profanatiunile nesocotite i neincetate ce se
committeall In Roma.
insul ela, pe cand se preoccupa mema de a
stringe manuscripte vechl de autorI clasicl latinI , ha
ellenl, attentiunea II era purtata §.1 asupra mo-
numentelor plastice ale antichitatel; ola recommanda
-Romanilor pastreze cu santenia columnele de
marmora, templele, monumentele i statuele vechl
tota de °data aduna autice, collectionna monete.

www.dacoromanica.ro
232 CURSE1 DE AUCHEOIJOGiA.

La 1352, voinda in mima impera-

sit de§tepte
tulul Germaniel Carolti ala ivld o nohile ardóre de
a restabili anticul imperia romanti , elti 11 triimitte
una nunitira de vechl m.edallie de aura §I arginta
ca effigia vechilor Cesan T al Romel §i serie In-
tr'asta-fela

«Iatl, Cesare, allí cul urma§ii e§tI tu! Tata modelele

pe cari trebuil A le imita'''. §1 drora trebuiil, A te con-
formI. NimenuT altuTa tie, n'ap fi datt aceste me-
dallie, cunnoscri fórte bine usurile, titlmile
faptele acestora; Tar tu e§tY datorit nu numaT a le cun-
n6sce, dar anc6 §1 a te asemui ion»

Istoria ne arat, domnilor, cum ct povetele de

politiet anticariii ale lul Petrarca nu avur6 la 1352,
asupra tedescultil inip6ratil , mal multa effecta de-
cida archeologica r6sc6la a patriotulul Cola Rienzi
de la 1347.
Se vede a archeologia nu este lécal cela mal
potrivita pentru Miele politice; de acela sit trecema,
dup6 ce ama caracterisatio, asupra acestel prime
fase a aspiratiunilorr ci5c1 u cuteza ancii a dice
a studielor anticarif §i s cereettima acum, tota in
ajunul Rennascerel, ce fela de cerctirI archeologice
s'aa Muta in doininiul mal puOna tumultuosa
mal puçina zadarnict, dar negreOttí mal statornica,
alit litterilor i alil artelor.
Chiar lu secolul ala xivbi intélnima , domnilor,,

www.dacoromanica.ro
 A shnit LtCT1IINE 233

catT-va puOuT anticarT séd cola puOnù 6menT de

studill cari s'aft preoccupatO de a inregistra §i a
descrie monumente antice.
Celd maf vechiti, pare a fi notarul din Verona,
Cluilielmo di Pastrengo , carele , in Avignon , cun-
noscu pe Petrarca §i'T fu prietenil. ma a litsata
In bibliotheca Stu" Elul §"i Paveld din Venetia
unit manuscriptil intitulatil De originibus rerum ,
In care, printre alte multe materiT clasificate de pe
alfabetn, a mentionnatO §i a descrisO mal multe an-
Eclat*, a transcrisd §i a explicatd mal multe in-
scriptiunT latine antice. Toemal dui-A duo sute de
anni, adicd la 1547 cartea luT Guilielmo di Pa-
strengo a fostd. typaritti.
Cu una secolO In urma acestui premergOtorft all'
sciinteT, afidma una numOrO mal mare de eruditf
cari simtO folosul epigrafief 0 o intrebuim46zd pen-
tru controlarea §i completarea, cunnoseintelor gram-
maticali 0 istorice, pe cari le ati transmisO vechil
scriitorT. Printre dinOT, vomO numi mal ca sémA
pe cialug6rul Chiriacil Pizzicoli , (1391-1450),
maT cunnoscutO sub numele de ariaco Anconitano,
cOcl era din Ancona, pe care papa Nicolae ald vbs ild
tramise , prin mijlocul secoluluT aid xvw, sd al-
lOtor6scd In Oriente. ma visitd, Dalmatia, Ungaria,
pArtile Duudrene, se scoborl pent5 In Grecia, prin
locurile And) nu pe atunc1 occupate de Turd, se in-
'tórse prin Sicilia 0 din t6te aceste drumurT adduse

www.dacoromanica.ro
284 CIIREW DE ARCHEOLOGIA.

o -collectiune de trangcrierl coptinyncla 269 in-'

scriptiunl ce ela putuse decopia 0 vedé. Manu-
scriptul in care Pizzicoli 10 descrise itinerariul stittu
0 acola vre o duo 6 sute de annl nepublicata 0
tocmal cand chi va4u lumina, 014111.6 biinuTelele de
impostura, ce se aruncase asupra operel consciintio-
sulul dalugar.a epigrafista.
Cu tóte acosté, in secolul ala xvid, cultura lit-
terilor, a sciintelor precum 0 a artelor prinde temelu
in t6te paxtile, lar mal cu sema, in Italia. Rana-
scriptele de autori clasid, adduse aci de Grecl, dupa
caderea Constantinopolel sub Turcl, de06pt& acum o
curiositate mal via,, mal variatn, care se intinde cu
ard6re asupra monumentelor plastice ale antichittt-
tel, atata cöta 0 asupra operilor el litteraril. Mal top
principil 0 ducil micelor staturl italiano 10 facti o
laud& de a aduna pe Ring& din01 6menl Invatatl
0 arti01, de a intocmi bibliothecl adunanda ma-
nuscripte vechl, de a'0 decora locuintele cu statue
antice, cu collectiunl de medallie, de potro gravate,
de antichitittl de tota felul.
Mal cu deosebire ama 0 mal presusa de totl
se ridicara gonfalonieril republicel fiorentine , din
familia Medicis. Acésta, familia, de neguOtorl avutl
ajunsese, precum scitl, a clomni far& controla in
patria lor ; dar gusturile litterarif 0 artistice pe
cari le manifestare Cosma de Medicis 0 apol filul
sea Lorenzo Magnificul , flcura pentru unt timpti

www.dacoromanica.ro
 A 8ASEA LECTIONE 236

din Fiorenta, centrul culturel italiane , isvorul de

unde se respandira luminl pkia 0 in prrile cele
ma,1 departate.
Medicisil, admiratorl enthusia01 al litterilor 0
al artelor antice , intemeiara in Florenta o socie-
tate erudita, in care filosofia lul Platonti era pri-
vita ca basca tutulor cunnosciirtelor. Ea tocraal de
acela primi 0 unlade traditionnale de Academia
§i serba pre tota annul , cu o pompa pedantesca,
anniversarea discipoleluI luT Socrate. in Academia
florentina eraa intrunitl cel mal de frunte eruditl,
latini§tl, ellenigl, anticarl 0 Omenl de sciinta al
epocel , dar suffletul acelel societal-I era vestitul
Marsiglio Fiemo, traduatorul operilor lul Platona
in limbo, latina, favoritul §i la occasiune chlar
povittuitorul domnitorilor florentinl. Marsiglio Fi-
cilia, MO mediculuT personnale ala lul Cosma de
Medicis, era nascuta la 1433 0 a murita in vêrsta
de 66 de annl. Eia pote fi privita ca personnifi-
carea eruditiunel secolulul sat, eruditiune care ne-
gre0ta nu era fara, temelu, dar in care se vtidesce
merea una culta naiva 0 lipsita de critica, pentru
tóte ideile 0 productiunile antichitatel.
In imaginatiunile doctilor din acela secola , in-
fierbOntate de farmecul pr6spata ala operilor an-
tice, adoratiunea necumpatata a culturel clasice a-
junsese a se prefira §i printre credintele cre§tinis-
mulul. Filosofl anticl ca Pythagora , Socrate 0

www.dacoromanica.ro
236 CURB° DE ABCILEOLOGIA

Platona ca§tigase , in ochiI lor, , cate una loca de

onóre In cerurl, §i de la ace§tia mal cu séina el
speratl ca vora obtine revelatiuul nettIrmurite pen6
§i pentru mysterele religiunel n6stre. In neast6in-
parata lor ardóre de a p6trunde secretele naturel,
inchipuirea §i. fantasia le veneatl In ajutorti, spre a
completa pe vechil Intellepti, de cate on oracolele
acestora nu erati destula de explicite.
Ca una exemplu ala spirituluI ce domnea pe
acole timpun , chIar §i printre Inv6tatl, dati'ml
voia, domnilor, sai v6 povestesca In cate-va cuvinte
legenda mortel lul Marsiglio Ficino.
all psychologiel platonice
Acesta mare-preotil
era tare prietena cu ma alta erudita alit tiinpu-
14 Michaila 1VIercati; in desele i lungile convor-
birI ce alibi amicl aveaa asupra neinurirel suftle-
tulul, el se jurase ca cela tarele va muri mal an-
telu sit adduca veste confratelul Oa despre exi-
stenta unel viete viitóre. Intr'o diminéta , despre
4Iorl, Michaila Mercati sta adfincitti In studia cand
de-o-data aude pe strada tropotul unul calla care se
opresce sub feréstra 1111 §i glasul lul Marsiglio Fi-
cino il striga : (Michaile, Michaile, adevëratti ca e-
xista! Mercati se scola lute, esse la feréstra §i in
amugul diminetel zaresce o umbra alba fuginda ra-
pide pe una calla alba §i rasipindu-se In zarea cre-
ptiscular6. Speriata de acesta fantasma, Mercati tra-
mitte sit lea scin despre Ficino, carde §edea inteo

www.dacoromanica.ro
 A SkSEA LECTII. NE 23/

de Ring% Florenta, undelg installase favOrea

duceluT , protectorele stIg , i allit ett in acea apte
chlar, amicul sOü 1§1 dase suffletul, apucandil callea
nemurirel care, precum se vede, trecea pe atuncT
tocmai pe sub feréstra luT Mercati.
AcOstit anecdotit ne póte da astitip, domnilor, o
ideft litmuritit despre caracterul totg de odatt scru-
tatorg §i naivil alg preoccupatiunilor i alti ere-
dintelor din epoca de culturit rennilscendl care ne
occuptt. ins4T Marsiglio Fiemo, vorbindg despre
secolul sgti , pe care ea enthusiasmg Îl declarl
ung secolg de aurg , aratit cft cinteinsul aq fostil
glariy adduse la ltuninA tóte sciintele
cartele Ong- acum mal ca totul stiuse : Gram-
cmatica, Poesia, Elocinta, Pictura, Sculptura, Ar-
t chitectura , Musica ca vechile cantece ale lyrei
dui Orfeil.» ObservatT, domnilor, cft Marsigli6
Ficino avea o predilectiune pentru musica §i
obi introdusese in petrecerile Academiel, antarea
poemelor Orfice ca acompaniamentg de lyre antice.
qi tóte acesté, adaoge elti, infiorescg mal ca séml
tin Florenta; Tar tota pe vremea nóstrg , in Ger-
mania s'ag descoperitg apparatele pentru typgri-
«rea citrtilor, precum i tabellele de pre cari, in-
ctr'o singurit mil, se póte cunn6sce forma ceruluT
eintregg in cursg de ung secolg».
Aci , citi vorbesce de lucritrile Witte de cgtre
mathematical germang Miller Itegiomontanus, ca-

www.dacoromanica.ro
238 DDRSII DE ARCAEOLOGIA.

rele impreuna cu profesorele Oa, austriacul Purbach

0 cu cardinalul Nicola Krebs de Cusa, deschiser6
callea lul Copernik 0 lui Galilea.
Pe cand iins6, In jurul MI Cosmo 0 lui Lorenzo
de Medicis , cultura se desvolta prin studiul anti-
chitatel indreptatil mal cu shill, asupra scrierilor
celor vechl, asupra speculatiunilor filosofice i sciin-
tifice ale antichitatel, asupra partg din archeologia
pe care noT ama numit'o ethica, In Roma se forma
o alta societate de eruditl, cu tendinte mal multa
esthetice, instituta une orT ocrotita, alte ori perse-
cutata de papi, de pre cum era §i starea de culturil
0 cara cterul barbatilor ce se succedeatf Ellie ra-
pide pe tronul pontificale. Acel eruditl avur6 In
vedere mal antélu de t6te monumentele Romel ce
stag respandite preste tota locul, in cetatea eterna.
Asta-fela Flavio Biondo , secretarul papel Eugenia
ala rvid, in trei serial succesive, intitulate Boma
instaurata, Roma triumphans §i Italia illustrata ,
descrise 0 explica monunientele antice din vechla
capitalit, precut §i din alte partl ale Jtaliel. Arta
erudita, Pomponio Leto, bastarda din familia cala-
breza San Severino, strabattu WA departate, alu-
tanda pretutindenT r6m4itele glorie! romane 0 serse
despre magistraturele , despre sacerdqiele , despre
legile Latinilor, §i despre tag felul de antic1titii0
ale Urbe i Romane, pentru cari ela manifesta una
culta ap de exaltatil, incata a fosta accusata 0

www.dacoromanica.ro
 A SiSEA LECTIUNS 289

persecutata ca una detractore ala cre§tinismulul li

ca una adeptti ala pitgAnismulul antica.
Am8nduol ace§tI membri al colleglulul academicti
din Roma, Iii Impreuntt cu din§if multI altit, cu
cari socotesca de prisostt a Impov6ra memoria (1,68tr.,
Torbesca totl despre antichitate cu o emotiune, cu
o dragoste, cu una respecta, cu o mirare, ea o
idolatria de cari not asta.-41, al cata ama fi de
admiratort al lumel antice, nu ne paterna opri de
a zlmbi.
Enthusiasmul lor, a§a de sincera, nol ila cua-
Mama de pedantesca. Credinta lor In perfectiu-
nea necontestabil6 a ort carul fapttt, a orl carui
resta autica, ni se pare de o naivitate copillarésca,
§i cela canelo asta4t are rabdarea sA r6sfoléscit
Tre una din acele volutuin6se cartI archeologice din
ala xv,d secola, pline de o admiratiune ftSrit mar-
gint, pentru tota ce e antica , ba uneorl ciliar de
bocirl §i de 1acriml de dora pentru fericirile nea-
semuite ale timpilor de odinikit, acela , 4611 , nu
MI curata pên6 la ce puncta se pote %credo in
notiunile presentate cu a§a multa foca §i jale de
catre nisce admiratorl Obstinatl, citrora critica lió-
stra moderna, cata de innocente ara fi, li s'ara
pitré negre§itil o crima In contra immaculatet mate-
statt a antichitatel.
Ca sa putett pricepe mal bine, domnilor, spiri-
tul care iniméza acea naiva arcbeologia a secolu-

www.dacoromanica.ro
g4o CORED DE AlICIIEOLOOIA

lul alti xvm, ve voIu arata unti fenomeml analogt,

care se petrece chlar acum In térra la nol, In
cercul unei sciinte fórte ades6 legata ea archeolo-
gia ;-. volt' sa vorbescO despre Filologia. Caltul sa-
cro-sanctO alit latinismului care domnesce astql In
lucrarile filologice ale lexicografilor din Societatea
n6stra academia, 0 care 'I face sa calce cu dis-
pretO 0 cu furia In picióre orl ce elementil care
In limba romknéseit nu este din santa, din Gandida,
§i din stralucita origine latintt, acelti fanatismil de
patriotica latinitate p6te siuguril sa ve dea o idea
despre lipsa totale de critica, despre excentricitit-
tile exegetice ale archeologilor italiani de acum
vre o patru sute de anni.
Acela Anse, ca i lexicografil nqtri, aveal me-
ritul de a depune In operile lor, printre pl6v1
multa, 0 catl-va graunti de grail curatt. Ca sa
That drepti, trebuiti, 0 unora 0 altora sit le tinema
In s6mii, a,cestil meritil, ferit anse de a uita ca mor-
tilor de acum patru secoll, 6menilor cari abl6 es-
0ail din nesciinta Me4iulul-EvO, acelora li se pete
Tula mal multe de catil floe, cari traimO ast14I In-
tr'unil secolil de sciinta , pe care alti multi secoll
Pail inzestratO cu avutele lor mo§tenirT.
Yedeti, domnilor, ca me sfilescfl GAO potil de a
ve hvira nume propril multe. Nu volu sa plecati
de aci cu o.nemisluita povara de biografil, mal al-
lesa ca cel despre cari v'a0 puté vorbi stint tot'

www.dacoromanica.ro
 A SABRA tECTIONE 241

din acel erudit1 graol cari, conforma spiritulul pe-

dantesca ala secolului lor,, '§f ail pocita numele eu
cate o poreclit latinésca Mil le all aditogita in
eódn, cate una us, cu fisionomia archaicit.
Iertati-mn ansn, spre a inchillia cyclul sapientilor
In us, din secolul ala xvhs, de a spune cate-va
cuvinte despre unul dintein§iT, carele a produsa o
opera din cele mat caractraistice clifar din punctul
de vedere aid pedantismuluf ce domnea in soeieta-
tea culta din acea epoca.
Callugnrul dominicana Francesco Colonna sub pseu-
donimul de Polyphilus, typari la annul 1499, o
carte din cele mal curilise, a caref prima editiune
este asti1,41 una din cele mal pretióse raritittf bi-
bliografice. Ea e scrisit lute° italienésca macaro-
flied, cum se 4ice In torra transalpina, ainestecata
cu multa latinósca, ca ellinesce, ba War i cu e-
breesce. Sanscrita pe [Liana nu se cunnoscea. Omul
a yruta sa puMti inteinsa totti ce scia.
Titlul ansn if este mail multi drecescil. Nti scia,
46a, décit se ovine de pre o cathedra de fa,cultate,
rostesea ; . . . dar fiinda-eit santema la una
cursil de sérit, la und cursti facultativil, Tar mal al-
lesa fiinda-ca coprinsul cartel lilt Polyphilus nu cor-
respunde intra nimica titlulul sea cam diochIata, sit
ahnecamil spune. E a§a de complicata §i de
schimonosita In cata nu 'nil e Unlit, c'o tinetT
minte i e'o spunet1 p'af6rtt. Eia e compusti
16

www.dacoromanica.ro
242 CIIII3D DX ARCHEOLODIA

cuvintele ellene tínvo; visa, gpc.;, mora, §i

lupta. Dar sub scandalósa etichetit de Hypnerotoma-
chia, scrierea lul Colonna n' are alta scopd de cata a-
cela de a presenta printr'o allegoria pretenti6sa pe o-
mul erudita inamorata de antichitate §i catanda
ca prin visa , s ritp6sci1 de la inisteriósa lul a-
manta t6te desuilerdarile pe care i le pota da mo-
numentele antice de architectura, statuele, monetele,
cameele , intagliele, vasele , inscriptiunile , in fine
tota ce contine sinul fecunda §i incantatoril ala
eroinel romantulul s6a archeologica.
De pro cate spuselu despre opera luí Polyphilus,
vi se va paró pote, domnilor,, ea lectura el n'ara
fi f6rit de Ore-care adimenirl. Dar credeti-m6 ; nu
v6 amagitl. Nu o cautatl spre a o citi, cÖcl t'Ora
induoi611 de la a duoa pagina yeti lapada o cata
colo de uritil. Gravurile singure voril puté sil v6
adducit óre care placero, cOcl ele slmt fato fru-
mosti lucrate i attribuite unula din cel mal vechl
§i mal illu§tri pictorl al scólel venetiane, vestitulul
Giovanni Bellini. In mare parte ele representa o-
blecte antice reproduse intr'una moda graliosa ; dar
altele sant inchipuirl, lucrate cu Ondul de a imita
antichitatea aci ans6 sO invederéza o lipsa total6
de simtimOntul estheticit ala vechimel, o falsa Con-
ceptiune a styluld antica, asupra caria &fina aci
una bina prileja de a ne opri cela mina peu-
tru min momentii.

www.dacoromanica.ro
 A SESEA LEI:I'M:1NR 243

Amn vorbitg pèng acum 2 domniIor,, de akicaril

erudit1 An litteratt al primilor secoli modern1 0
dintre aceOia v'ama citatn, in secolul alg my',
pe Guilielmo di Pastrengo, in alg xvI6, pe epigra-
fistul Ciriaco Anconitanul, pe direggtorul academia
pla.tonice din Florenta , vestitul Marsiglio Fiemo,
pe descriitoril inonumentelor romane Flavio Biondo
.0 Pomponiq Loto, in fine pe aicheologal roman-
tiara 'Francesco Colonua. Mat nainte de ace§tia vg
vorbisemn de anticaril politia DA Italiel, ca Pe-
trarca §i Cola Rienzi.
Dar nu numa`f prin reformatorl utopigl de sta-
turl §i prin scriitorl eruditi s'a revelata in lumen
moderng antichitatea, pe timpul Renuasceret. 0 altg
clasg de anticarl a jucatg i ea ung rolg férte in-
semnatn; acqtia stint arti§tii, cari in lucrittile lor
de sculpturg 0 de picturg, an imitatg or1 s'an in-
spirattt din operile antichitgtel.
Printre ace§tia se pote constata cg, Anon de prin
secolul aln xi& , marele sculptorg Nicola Pisano
a ruptil cu traditiunea artel gothice gig byzantine
0 a introdusn In operile sale, mal allesit in baso-
relievurl, elemente pe cari Invederatit le luase din
sculpturile antice. Nu .rgmane induoiéll cg, -sc6la
pe care On o foring , a calcatg pe acelea§1 urine
0 el pe thnpul Mud litteratil se preoccupan a
gitsi texturl 0 monumente plastic° din timpil vecln,
arti§tiT se silirg a da operilor ce es0ag din manele

www.dacoromanica.ro
244 CURBS DE AriCSEDLOSIA.

lor, unit earactera cu catti s'arti put6 mal analoga

Cu aeela alit operilor antice.
Dar arti§til, precum Hitt, se deosebeset fórte
mullet Intre sine prin gradul de talentt 0 de in-
demanare ce poseda.
Una sculptora ca Michel-Angela, earele neince-
tata studia capetele de opera ale statuarief aniice,
adunate pe timpul Oa in palatele papilor din Roma
0 ale Medieisilor zlin Florenta, a pututa intr'o (li
sa amitgésca pe cunnosettoril din Roma, scottnda
de sub 'cantata statua until Cupidona, pe care in-
su§1. elil o lucrase 0 o Ingropase, de pie povata
protectorelul §i amieulul, sett Lorenzo de Medicis,
mêndru de a dovedi inteasta-fela meritul nettga-
duita ala artistulul moderna.
Dar, pe lfingt, Michel-Angela, efttl aftl artiOT
mediocri, ba anct catl stricatorl de pétrit 0 de
ptnzit, s'att eercata sa prefaea antichitatea §i n'aa
isbutitt a face alta, de-catil a produce opere incor-
recte, ce portt null caractera speciale, in care re-
gulele esthetice ale artel antiee stint nesocotite fOrit
milt, 0 pteata.
A fosta null timpa, domnilor,, and, prin WA
Europa, s'a respandita o multime de statue, baso-
relievurT, 0 mal allesa busturl de barbatl illustri al
antiehitatel, eari, t6te acest6 sub numirea usurpata
de opere antice, nu eraa nimica mat multa de-cata
falsificarT grosolane Acute in Italia prin ala xv'''

www.dacoromanica.ro
 A 5b8EA LECTIUNE 245

li ala xvi' secola. Numerase gravure pe oçelil, lu-

crate pe atund t'ara maiestria, buna-óra ca stam-
pele archeologlce §i chipurile de vechl Domn1 ro-
manl pe cari le publica la nol unil Inchipuiti
anticar1 , serveat de modele la asemené opere in-
correcte §i. fantasiste.
Imitanda pe suveranT, fia-care omt cu avere yola
sa alba §i ela statue 0 bustur1 antice ca sa '§1 de-
coreze cu ele bibliotheca §i galeriile, apoI anca petre
gravate li medallie, in fine producto de tota felul
ale artel antice.
Industria moderna, cocí aci nu maI este vorba
de arta, industria moderna se applica, sub valul
imposturel, O, indestuleze t6te acole cererl ale fan-
faronadel omenesel §i lid sutiml de annl acum de
cand o clasa numer6sa de amatorl, ca mal multa
vanitafe de-cata sciinta, se multumesca cu acele
false antichitatl, magulindu-se ea stérpa credinta
ca sfint li cunnoscatori In archeologia §i posesorl
de capote de opere antice.
Din nenorocire, museul nostru de antichita41 con-
tino li ela unt numara deshila de Insemnata de
asemené opere apocrife. In dulapul din funda ala
sana din drépta putet1 vedé, domnilor, o serie de
busturl §i de medalliane, botezate cu total felul de
nume de 401 §i de barbatI illastri al antichitatel,
pe cari ochlul archeologulul cata de pRint de-
prinsil cu stylul artistica ala vechimel, le va re-

www.dacoromanica.ro
 24S CCRSII DE MICHEOLOGIA

tunn6see lesne dreptg sgplturl de tide puçing me-

ritti din alg xvid §i alg xvild secolg.
Ele se distingg prin o lipsg fOrte Invederatg de
proportiuni firesel, prin o musculaturg usegtivit -0
costelivg a figurelor, prin ung caracterg de asprime,
de stanggeig, de pretenti6s1 aceentuare a tritsure-
lor, care nu stint catu1l de pqing in spiritul 0
In proeederile artei antiee , niel &Tar In cele mal
role opere ale ei. Ung_ ce it1 spnne eurattl, egad
le ve41, eg ele In zadarg vorii sit fig cela-ce nu
Ant intr'adev6rg.
Une orT impostura a mersg cu tkmpirea One
a'0 a§terne pe opera modernit, numele vre until ar-
tistg renumitg alil antichitittel. Aenm duoI annf ,
egad in sallele otelulul Herdang, s'a fgeutg o ex-
positiune de obieete de arte 0 antiehititti, se vedea
pe ung pgrete alil unula din cabinetele oecupate
de colleetiunile private, ung midi baso-relievg en
until subleetti fórte puçing euviineTosg pentru o ex-
positinne publicg, ling saerificiti 4eulu1 Priapti,
pe care seulptorul, mal indrgznetg chlar de-egtg
abilg, cutezase a sgpa numele le Polyclutg, unul
din cei mal marl sculptor/ al Greciel antice; de la
care J111 putemg affirma eg, a ajunsg vre o operit
pene la noT. Proh Pudor! arg fi pututg exclama,
In tóte privirile, visitatoril cel ma/ puçing dedatf
Cu eunnoseinta antichitatilor.
SI litsgmt doe pe falsatorl, cu ru0n6sa lor

www.dacoromanica.ro
 A SkSEA LECTJUN8 247

industria §i pe amatorit nepriceputl ca fericita lor

naivitate, §i ca sa terminilma salita ce amil Intre-
prinsa a v6 presenta, astit-111, despre mi§carea ar-
cheologica de la inceputul Rennascerel, sa ne in-
tiircema pentru una momenta in Roma.
Acolo, pe la Inceputul secoluld ala xvild vomtt
afia pe pictorul Rafaela numitti de papa Leona
ala Vd de Medicis , ingrijitort ala tutulor mona-
mentelor antice din Roma li presentanda pontifi-
celul una mareta prolecta pentru desgroparea §i
restaurarea a tota ce Amases& in cetate din anti-
cele el edificio.
Preoccupatiunea luI Rafaela era tare legitimatit
prin preçiósele descoperirl ce se filme in tiingul
sffil. Pe atuncl es§ise la lumia, ruinele Thermelor
Id Titu, lnaltate d'asupra Casel de aura a 10 Ne-
rona. Acolo se gasise grupa Laocoontelul §i, in §6pte
salte boltite, carora le a Almastt numirea de Le &Me
Selle, se v64ur6 picturl decorativo, arabesco origi-
nall, de cari Rafaela a profitata a§a de multa in
ornamentarea camerilor din Vaticana §i a casel,
4isa, Farnesina, pe care elti o decora, tu picturl,
pentru bancherul Chigi.
Acele Opte salle ata fosta in urma, pe timpa
de duol secoll §i mal bine, pen6 la 1775, acope-
rito din nott cu diramaturl l'i calomnia attribui en
nedrepta acésta profanatiune , anal simtimenta de
invidia din partea lul Rafaelt.

www.dacoromanica.ro
248 CUM PE AREELEOLOGIA

Sit adtiogima aci, ca una fapta de unit interesa

mat national° pentru nol, eit sub papa Paula ni,
pe la 1540, fu desgropatg partea de josa _a co-
lumneT Tralane, care euse IAA atuncl, pe jum6-
tate infundatit In dirmaturile ce accoperise Forul
luT TraTana. Ans6, inctS de la annul 1162, papa
Alexandru mid , dase untit ordina , prin caro se o-
sfindea la mórte O. la confiscarea averilor, totT acela
cari aril fi cutezata sit strice baso-relievurile de
marmorg, ce singure ne aa pitstrata parte din isto-
ria anticg a patriel n6stre.
Ca RomanT §i ca Tubitorl de archeologig, sit mul-
tuniima de o cam datit, papilor Alexandru §i Paul ufd
pentru cit ne aa conservata 0 ne at curittita m0-
numenful .strIbunilor nostri, pAn6 cand va sosi ora
doritit ca sit putema multumi altora pentru repro-
ducerea §i ingltarea chipuluT el de bronza pe una
din pigçele capitalef nóstre, séa, ca la locul el cela
mal nimerita , chTar In faça edificlulul consacratt
lumingrel natiunel astre, In faça palatulul Acade-
miel in care ne afigmt.
totil ama lua nut asemen6
Socotesca cit cu
fapta ca de bun augurt.
F6r1 de a exagera, unde nu se cade, patriotis-
mill nostru retrospectiva, ca. popora ca fiint1t a Sa
proprig, avema f6rit induoTalil, datorif de implinita
caro stritmoOT nostril; avema commemoratiuni .de
consacrata pentru a constata printrInsele due san-

www.dacoromanica.ro
 A SESEA LECTIUNE 249

tema i mal allesa pentru ca ele sil, ne indemne

a deveni §i mal multa de ce stintemti.
apol, domnilor, nu este Ore datoria -tradition-
nale a n6stra a Romanilor, , de a, adduce cultura
Occidentelul, pe OrmiT salbilteciti al Dunarel
Una fapta cela cullegt din istoria litterilor
a archeologiel, chIar pe timpul despre care ne ama
occupatti asta41, ne da o dovada de acésta datoria
a nóstra, pe care se cuvine sit o pAstritma precum
ama moOenit'o.
Tata faptul.
In a duoa jumatate a secolulul ala xvid, tronul
magyara alti Stuld Stefana a fosta °copad ca
gloria de una mare rege, a citrul familia mal totl
o recunnosca a fi fosta romanésca din Ilategul Ar-
délulul.
Matthela§I Corvina a fosta una rege puternica prin
drepta prin judecatit, falnica prin lubirea ce
a aratata catre Me lacrurile civilisatiunel. Ajutata
de miniOri activl i intelligenI, printre cari mal
allest archiepiscopul lona Vitézul , póte lar
acesta unti romana elti a fundata o universitate
In Buda, a thiamata de pretutindenl i mal allesa
din Italia, litterall, eruditl i artitT, precum pe
mathematicul germana Regiomontanus, pe istoricul
Bonfinia din Ascoli, pe litteratul florentina Naldi,
pe pictorul Filippo Lippi i pe altil; a adunata me-e

www.dacoromanica.ro
250 MUM DE ARCREOLODIA

dallie antice, petre gravate ; a fermata o biblio-

thecit, precum nu mal era alta in timpul en.
Se dice cit ea se eompunea de 50,000 volume,
parte typitrite, 0 typarul abl6 nitscuse pe atuncl,
lar cele mal multe serse de Wait 0 Infrumusetate
ca splendide desemne, ea tocuri de mare preta. in
localul unde elt a§e4it acestti thesaurtl aM min-
tel, eltt voi ca oath' sil int81miscit priveli§tl nu
mal pining plitcate 0, pentru decorarea sallelor bi-
bliotheeel, adduse tail din Italia treI sute de statue,
dintre cari multe erall opere ale antichitittel. Trel-
cjecl §i treT mil de galbenl ilit costa pe anntt acestil
mitretti a§e46mOnttl, consacrattl ca total culturel ia-
tellectuall, ornatti cu monumente archeologice.
Iatit , d.onmilor, ce scia sil fad, stint acum nu
mail puOnil de patru sute de annl, anti puterniett
rege de sange roiralneseti !

www.dacoromanica.ro
 A ÉPTEA LECTIUNE

In alti XVI emit( comet/rile anticarie devinti mal speciall, maT positive.
Ele alt addasti null contingente insemnoth do cunnoscinte. Importanta air
tilor in studiul arcboologieT. Statuele entice ptistrate In Roma, CI transpor.
tares lor pral alto tiSre.Restauratinnea lor; imitatiunT Cin-
que-coati/WI. Imaginile de timed illustri al antichitiiteT, publicate de Pea-
vio Orsini.NamismatiT Sneas Vico, Sebaatianil Brizzi i Hubert* Maas.
ContrafactoriI padosanl de monoto entice. LucrXrT considerabill execu-
tate de GladintoriT republicel litterilor : P. Manua*, C. Sigma*, O. Parisi-
Justu Lipsiií, Scaligeril tata t flint. Epigrafistir..t Gruter. Inscrip-
tinnile roman° din Dacia. Ambit Zamosii.Deserierea columnelluf Traranit de
Alf. Chaco's. Imporfanta, istoricul i bibliogralla acute monntneutti. Goo-
grafuI Abr. Ortelid. Conrad* Peutinger i tabella Peutingeriang. Reca-
pitulare. Opiniunea lul Niebuhr despre anticaril Rennasceret.

DOMNILOR,

SfintetT prevenitT afar din lectiunea, trectillt cam-

el In istoria desvoltitrel ce a luatil sciiuta archeo-
logiel din timpul Rennascerel i pen6 aprelpe de se-
colul acesta, adicft fu a duoa masa a studiulul no-
stru pre1iminarit, nu putemil face alta de-catil
mentionnilmil d'a r6ndul pe frunta01 acelel nenu-
m6rate pleade de bitrbati, carl 1§1 ail atintitil at-
tentiunea, lor asupra r6ing§ite1or trecutulul, dutandil

www.dacoromanica.ro
252 CDESD DE ARCTIEOLOGIA.

atattl in scrisele cata §i In monumentele plastice

ale antichitiltel, elemente pentru o nouit Inflorire
intellectuald.
Alud spusti §i _r) repettl ancti , volu fi nevoitti ,
cu pericolul de a vd deveni fastidiost , sd, pronuqd
nume propril multe, f6rte multe. Iar din partea
dv6stre,
n16 simtd Tarti,§1 datord a o repeti va
trebui o nemArginitit bunA-vointd, , o Incordare de
memoria, N.A pregetd, pentru ca din pulinele ce
thnpul ImT va permitte a ice, slt putetT lua a-
minte intru c(itii 0 tin ce chipit fil-care din lucrA-
toril cel mal apl.' §i mal meritqd al acestor treT
secoll ad fostd pArta§1 la apriga O inferbOntata mi§-
care litterarid, la via li juvenilea clocotire arti-
sticd, citrora nol datorimd o bunl parte din cultura
nóstrdi actual.
insul caracterul distinctivd ald epocel memora-
bill prin care se deschide era modernd este o cu-
riositate generald, activa, nesecatd, , febrile, care In
fórte scurtd thnpti se respandesce preste t6tiT, so-
cietatea europeantt §.1 face sil, rdsard t'Ora de 'ncetare
intrinsa o nenumdrattt multime de ómenT de merad,
totT applecall cu tottl dinadinsul la descoperirea §3i
la de§teptarea cultureT antice, sub differftele el fase.
Ap s'a manifestatd, a§a s'a petrecutd periodul is-
toricd pe careld numimd Rennascerea, §i ama can-
tata a vd arata, domnilor,, trecutg,
In lectiunea
cum hicepdndd ancd din ald xivi' secold li d'a

www.dacoromanica.ro
 A A kIPTEA LECTitNE 258

lungul totti secolulul urmittorti , una enthusiasmtl

net6rmurittl, untl atnorti li unti cultd NI marginl
pentru totti ce era anta, all data nascere, mal cu
s6mit in prematura Italig, la apologir §i imitatiunl
mal totti-d'auna pina rationnate, la nesocotite
av8nturl archeologice in litteraturit, in arte, ba
chlar §i- iu politicit.
Cu unti caracterU óre-cum abatutti de la acea
primit incantare copillar6scit, cercetitrile archeologice
se prelungesctl, ba anc6 se, inmultesei §i se speci-
ficit din ce in ce mal niultti , In cursul secolilor ce
urm6zi1,. Astil-felti dar istoriculul n remftne acelal
rohl; 810 !tiara numaI o O mal mare gritutate in-
fra a grupa sub rubrice generan, acea gl6tit de
eruditl §i de arti§tl laboriql, cari adducti meren'
noue contingente la opera commun6 a culturel.
Aci ns6 se p6te 4ice cg, nasce cu adevati isto-
ria archeologiel. Aci incepa a se frAm6nta §i a se
pliLmgdi mal ant61u elementele acelel sciinte cari se
occupg In speciale eu elucidarea §i cu Igmurirea
trecutulul; ad scopul archeologiel se Inveder6z1, cu-
Tata. Remane numal ca materialul asupra citrula ea
operézit sil, ajungit a se inavuti din ce In ce mal
multtt; remlne ca timpul, experienta li mal allesil
geniul unor 6meni cu totul superiog sil, determine
§i. sil, confirme procederile 1.1 methódele el, pentru

ea dinsa, sl, deving o sciintg, Intgritóre pentru spi-

www.dacoromanica.ro
254 OUR.813 g8 ARCEIZOLOGIA

ritul omenesdi §i folosit6re chiar din punctul de. ve-

dere aid moralel social
Considerandti lucrurile in modul acesta , lesne
vetI pricepe, domnilor, ca nu este fat% do
a se da 6re-care attentiune lacrarilor,importande
multe §i
felurite, cart s'aa effectuatil cu o ap, vi a ardóre ,
de catre numero§il anticarl al tutulor secolilor ce
ail precesa inunediattl pe altt nostril. OrI-care aril fi
merit ele s611 deffectele acestor 6menl, el ail des-
chist callea sciintel O. , cat4 de marI ara fi progre-
sele savOr§ite in vremea. de fa ça
, nu este prin
putinta ca sa nesocotimg OW ce s'a lucrata ca
cate-va sute de annI mal nainte de care o ap
mare catime de cercetatorl laborio0. Asti* putemil
ice ca lumea calla, traiesce inteo atmosfera de
notiuni archeologice pe cari totti onuA Je doben-
desce Chlar din scólele inferiorl; "puçinl Ans6 se
mal Ingrijescil a sci cum 0 cc AM s'ati dob8nditil
acele cunnoscinte, cum s'ail respanditil ele in pu-
blical. Totl le privesat ca o avere comma a so-
tietatel imoderne §i acelor notiunl anonyme, cari
se pall a§a de simple §i de usuall, nimeni nu se
mal Ondesce asta41 a le applica numele, modestu-
lui anticarti din secolil trecutl4 carele cu multi eru-
ditiune t3i lab6re le a extrasti din mo§tenirea r6-
masa incurcata §i. trunchlata de ja ceI antict Pare
cit de dad lumea s'a, sciutti buna-60, cum-ca 4eil
mythologiel autice aA avuta insu§irile diverse pe

www.dacoromanica.ro
 A 8kPTEA LECTIUNg 255

cari versificatoril de gymnasig le cunn6sce,

cum ca Sparthanit §i Latinii n'ag purtatg ve§minte
de postavg §i de matase ca ale nóstre i n'att ser-
b:ittt ca no! Dumineca ség ca Evreit Sabbatul, cum
oil In republicele Athena 0 Roma, poporul avea
obiceiu a delibera d'a dreptul despre affacerile pu-
buce, pe piavt §i mi represintatti prin mandatan
aT cari stag adult* §i inchiqi inteo Camen ,
ea in epoca contimpOranit.
Dar t6te aceste i multe allele erag lucruri
tate cu des6v8r0re in timpit intuneco§T ai secolului
de mijlocil 0 a trebuitg ca eruditiT, cari ail scor-
monitg antichitatea de la Rennascere inc6ce, sit des-
copero téte aceste fapte, acum ap de cunnoscute,
0 sit le divulge publicului celul mare, sub nedrépta
(audit de a vedé modestia lor resplatitit cu
tare 0 cu nepilsare.
In asemen6 imprejuritri, nu se envine- Ore, dom-
nilor,, ca celg puçinti, in studiul speciale alit archeo-
logia, sti, se facit o rapide mentiune despre cei
mat de fruute spicuitorl i seingnittort at cum-
scintelor archeologice? Expunendg materia sciinta
n6stre vomit avé it§a desg occasiune de a cita,
fOrgi de a numi in specie pe vechil anticarl , fapte
0 monument° vechT, descoperite i litmurite de din-
in-tfttg aril fi de neTertatil ca trecemg cu
valerea Arar i anal, pe dud rgsfohng In graba
annallele archeolo,gice.

www.dacoromanica.ro
 56 0VE8D DE AEDEEOLOMA

Ad i le este negre§ita bed mal multa, qa put4

slice, kii de cata alti autorilor anticl, cari , curata
vorbinda, n'ati fosta intemeletorl al sciintel archeo-
logice ci stint cu deosebire privitl ca nisce ele-
1

mente pretióse, necesaril, indispensabill pentru cun-

noscinta usurilor §i Ronumentelor antice.
In adevaa faptele consemnate in scriitoril cel
vechl pe de o parte, lar obIectele plastice rgmase
din vechime pe de alta, constitulesca materialul
archeologiel. Studiele n6stre -ulteriorl se vdra re-
purta asupra acestor duo 6 specit de notiunl din cari
ans6 unele , adica cele d'autólu nu le putemil col-
lege de cata din isvóre litteraril; pentru ace% amil
§i voitil a da mal nainte de tóte o idea despre a-
cele isvóre tii le ama presentata ca prima fas 6 a
istoriel archeologice.
Este de o neaparata trebuinta de a se sci, dom-
nilor,, cti, studiul acestel sciinte nu consisttt exclu-
siva din descoperirea , din vederea , din pipairea §i
din apprea §i catalogarea monumentelor plastice
ale vechimel. Atna mg spus'o §i o repettI; cine
nu mill carte nu póte fi archeologa §i acel cari
villa a povesti cit el stint archeologl fiindt-cit ambla
WO, 4ioa pu anticele In mama, §i ca nu vora sa
scia despre scrierile archeologice §i despre biblio-
thecele ce se róndulesca pe rafturl, ace% Iml ad-
duct', 4titi , amiute lertati'ort asemuirea, pe
vestitul aihniralt elvetiana din nu mat scia ce buf-

www.dacoromanica.ro
 EIAPTEA LECTIME 257

foneria theatrale, carula observandu-i-se ca Elvetia

n'are fiotta, rdspunde cu Ingeomfare : (Nepriceputi-
clor , ea sunt admirald din nascere!»
Se vede ca i archeologil cel multd laborio§l cari
lucróza Nit de bibliotbecI i fail de cunnoscinta
de carte se credd a fi 0 dIn01 aarcheologl din
nascere!» Feresce Dómne!
Nol ansd, domnilor, cari nu no facemt spalmit
de carte, scimd cu totil 0 de pre handle de undo
dv62tre accordatl o bunavoitóre ascultare, 0 de
pre lnalta cathedra uncle acésta binevointa md In-
taresce, scimtl, sped, ca orl ce sciinta adevdrata I§1
afla adapostul i temelul si1 In carp , precum
scimft larit§l ea ele stint vama cea mal Thalia 0
cea mal netagaduita a sciintel celel adevdrate.
Stt Amid ap dar attentiunea n6stra cartilor ce
s'ad scristl, 0 In secolil tromp §i %Wald nostru
asupra srcheologiel, 0 de o cam-data sa aruncilmtt
o rapide privire asupra celor cari ad es0til la lu-
mina In cursul secolulul ald xviie, acela la care no
mutt opritd In ultima Distil intrunire.
Vied ca ne amd opritd ; dar md In§eld. Arad
calcattl chlar IntrInsul, vorbindu-vd despre maretul
prolectd de exploratiunl archeologice presentatil papi
Leontl ald xbi, de cdtre marele pictord Rafaeld.
Graba ce ama avutd de a ajunge la acestd
faptd, ap de caracteristicti pentru genial semetd
ald sublimulul artistil ne silesce acum s plt0mtt
17

www.dacoromanica.ro
255 CURSES DE A RCITHOLOGIA.

puginit inapol, Spro a constata importanta descope-

ririlor archologice ce 'S'ail incubi in Italia pe tim-
pul acela.
Am ii WOW cit Petrarca , pe la 1354, recoil).-
manda Romauilor Vistrarea numer6selor statue ce
se aflail Anct pe timpul sel in cetatea eterna.
E de mirare ns6 cg Cu unit secolit In urmg ,
la 1459, istoricul fiorentinn Poggio Bracciolini ,
In scrierea sa de Varietate fortunas, deplangtndit
vicisitudinile RomeI, affirmg in modtt positivit cg
intr'Insa nu se mai vndt de-cgtn cincI statue, cincl
0 nu inal multe, printre cari trebtascti numnrate
cele duo n statue culcate, a riulul Tibru 0 a Nilului
ce se aflg a4i, una In 'Patient 0 cea-l-alta In
Luvrul din Paris. Cum cg faptul acesta nu p6te fi
tocmai exactd, stg dovadg imprejurarea cg, cu pu-
inI anni in urmg, ducele Lorenzo de Medicis puse
intr'o nópte sg taig capetele la statuele regilor
barbari cari se afian pe arcul lui Constantinn
din Roma 0 transportg la Florenta acestn pretiosit
furti§agn artistict, In care se coprindeat Pill in-
duolélit 0 cate-va chipurl de capote dace, din cele
cu cari Tralann impodobise arcul sat triumfale.
Adev6ru1 e cl Roma era mereit jgfuitg de ca-
petele sale de operg ; regiI Neapolelui tritgeati In
capitala lor multe monument° sculpturall ; tan
a§a an fitcutn In oh xvli secolti , regele Aragonu-
lul Alfonstt Magnificul; totd ap, pm= amn vn-

www.dacoromanica.ro
 A 9tPTEA LECTIUNE 259

quttl, regale Ungariel NatthelaTI Corvina; apol iarag

nu mal puOna Franciscu ik de Valois, regele Fran-
ciel care Insarcinase pe treI arti§tl italianl de frunte,
architectul Francesco Primaticcio pictorul Andrea
del Sarte i argintarul-sculptora Benvenuto Cellini,
Incredintandu-le i summe insemnate spre al aduna
din patria lor oblecte de arte. Opta-cjed de statue
antice, printre cari §i capete de opera, fure atund
stramutate In Francia i ornare rendul castellere
de la Fontainebleau §i de la Versailles 0 In fine
salleIe Luvrulul, unde se afil pene acum.
Se vede ca Insug papa Paul 111,4, carele iubea
pe Francisca Pi, a inlesnita In moda exceptionale
aceste preti6se acuisitiunl ale Franciel.
Epoca cea mal productiva In asemen6 demo-
perirl a fosta fara Induoléla pentru Italia suti-
mea de annl care se Imparte Intro ala xv' i ala
secola. La sfer0tul acestul perioda, mild la
1556 0 1562, una 6re-care Aldrovandi, care nu
póte fi vestitul naturalista cu acesta nume, a Intoc-
mita liste de tóte sculpturile ce se aflati desgro-
pate pene atuncl In Roma, arattinda i numele
posesorilor ; In. ultima lista a hit Aldrovandi sent e-
numerate Ose-sute-patru-4ecl i duo6 de statue an-
tice Intregl i trunchlate , osebita de o multime de
busturl 0 de baso-relievurl.
Placerea acestor aflarl era a§a de mare , zelul
de a DU lasa vre-una deffecta cigar Intemplatora

www.dacoromanica.ro
260 CURS° DE- AROREOLOGI&

oblectelor antic°, ap de via , in-cata cele mal

multe statue ce se &bill trunchiate , erail indata,
suppuse la restauratiunT, cari adesé nu eraa toc-
mail nimerite. Totl sculptoril de fruute, Ong §i eel
mediocri din acea epoca s'ati occupata cu asemené
lucrarl; lar mal cu sémai, printre din§il '0 a dobén-
dita renume in acésta specialitate , Fra Giovanni-
Angelo Montorsoli, scolarul §i conlucratorul lui Mi-
chel-Angela, carele, la annul 1530, implini sub
ochil paph Clementa vnu, lipsurile la brmele sta-
tuelor nu de multa descopefite ale Laocoontelul §i
Apollonulul din Belvedere.
SI nu nitama a spune ca tota pe atuncl im-
preuna cu gustul collectiunilor de monete kii medal-
lic antic° despre care 'Nina vorbi mal la valle, se
introdusese Mile §i acela ala petrelor gravate an-
tice. Principil §i 6menil avutl 41 formaa collectiunl
glyptice, printre cari se deosebea mal allesa acela
a lul Lorenzo de Medicis. Dar gustul nu se mar-
gini numal in collectionnarI de opere antice sapate
In petre tii in metalling scumpe ; multl arti§t1 se
applicar6 a imita 0 a crea din ma de pre mo-
delele vechl; el adosé Wail sa. strec6re operile lor
drepta antice 0 chlar illustrul Benvenuto Cellini ,
una din stellele artistice ale secolulul aid xvibs, se
dedete cu asemené amagirl, prin cari 'g aa tow
o reputatiune , nu scia déca trebuil sit 4icti mal
multa defaImata de-cata landata, sapatoril de pe-

www.dacoromanica.ro
 A ShPTEA. LECTIUNE 261

tre scumpe Francesco Visconti din -MilAna 0 An-

gelo Baronello. Sapittorilor celor fin l In gemme §i
metallurl din epoca despre care vorbima li s'a data
In Italia numele originale de Cinque-centi, care se
vede a nu avé alta etymologia de-cata ace% tare
deriva de la secolulul In care traiaa : mille cinque
cento, o miiit Gina sute. All, collectiunea cea mal
bogata de sapaturl ale Oinque-centistilor, se at% In
Oabinetul de antice imperiale din Vienna.(1)
Pe langa oblectele de art6 se cade ansë", dom-
nilor, noT, cari nu punema cartile archeologice
la urgia, sa numima i vre-una din acele opere
cu gravun, In cari artistil anticarl din alit xvild se-
colui aü reprodusa mal allesil chipurile 6menilor
illustri al antichitato de pre statue z busturl
medallie i gemme §i cari, precum amil spus'o In
lectiunea precedente, aui servita fórte multa
sificatorilor spre a desfigura stylul sculpturale ala
antichitatel, conforma trasurilor nemiliestrite ale
condeluluT unor gravorl nedibad i nepricep6torl de
regulele adev6ratel esthetice. Voma allege negre0ta
pe cea maT renumita din acele carp', pe a luT Ful-
Tie Orsini Fulvius Ursinus copillui lepitdata
ala until commandatore din ordinul MalteT, carele de-

(1) J. Arneth Die Cinque-Cento-Carneen und Arbeiten des Ben-

venuto Cellini nnd seiner Zeitgenossen. Wien, 1858, 1 vol. fol. unde
se aflä reprodusI férte fine tétl preti6sa colleetiune de petre grava.
te din Vienna.

www.dacoromanica.ro
262 CURRY DE ARCIIEOLOGIA

vent callug6ra, erudita i bibliothecara i aduna in

cursul vieteI sale o pretiósa colleetiune de oblecte
antice. La 1579, ela se servi cu una sutg, duel-
led 0 una de stampe, gravate ancti de mal nainte,
de la 1517, de clitre Andrea Fulvius din Pale-
strina, autorul miel poeme archeologice Antiquaria
Urbis Rome, carele, ela mal antklu luase titlul de
Anticari , póna atund neusitata. Ursinus insoçi
aceste stampe eu una textil explicativa , sub ti-
tlul de Imagines et elogia virorum illustrium. Car-
tea lul, de itare imperfecta, a pastrata o lunga
reputatiune , de Ore ce ea a fostil i tradusa In
limba franceza, la 1770, sub numele de Portraits
d'hommes et fenimes illustres de l'Antiquité.
Una alta artista anticara care pe acela timpa
tritia in Venetia, a fosta Eneas Vico din Parma,
pe care numisinatil Ila privesca co, unul din pa-
rintil acestel ramure a ardeologiel. Dup6 Audreas
Fulvius, care gravase monete antice in Imaginile
beirbaiilor illustri, stampate la 1517, se vede ea
Eneas Vico a typarita , mal antólu, opere curata
numisinatice, cu stampe ale Imp6ratilor roinani
ale soçielor lor. Vico fusese scolara a dud arti01,
Marcu-Antonio i Rafaela; gravurile lul se resimta
de a§a huna sc6la i texturile descriptive, cari glut
la differitele sale publicatiunl dud latinesd, cand
In lingua volgare, adica italienesd, (Discorsi sopra
le medaglie delli antichi, 1555), arata, Ore-eare ten-

www.dacoromanica.ro
 A EAPTEA LECTIONE 263

dinta spre clasificarea materiel numismatice i mal

allesti presenta o parte critica, avenda de scopa di-
stingerea ruonetelor adev6rate de cele false, cari chiar
de pe atuncl eraa f6rte numer6se.
Spuser6nit1 mal susil:, cum 6meni de merita cu to-
tal superiora ca Benvenuto Cellini, &ma placere
de a falsifica °wile de glyptica anti* dar a-
aista specialitate fu practicata in vederea com-
rnercIulul , ans6 cu o necontestabil6 indemanare
cunnoscinta, de care duol arti§tl din Padua, Iona
Cavini i Bonzagna , ale caror monete, imitate de
pre cele aintice, stint kale de temuta pentru cel
ce nu shut cunnosc6torl perfec41 bine dedati Cu
§}i

productele artel nummaril. Cabinetele de medallie

cele mal renumite pastréza monbtele false, numite
Padovane, atata pentru a servi de criteria, OW §i
pentru meritul artisticti alti contrafacturilor.
Sciinta e gazda milósa ; ea scapa une-orl de po-
tera, ch/ar §i pe calpuzanl.
/Eneas Vico avu pe timpul stl una emult in nu-
mismatica chiar In Venetia, pe unul din membril
terribilelul Consilia de 4ece, pe nobilele Sebastianti
Erizzo, care typari , la 1557, unii Discursii , in
limba italiana, despre medalliele i monetele celor
,0 a me-
vechi , C26 explicarea monetelor consulari
dalielor imperiali romane. Dar publicatiunile cari
determina in modul cela mal caracteristica prima
fas6 séi1 adolescenta sciintel numismatice , stint

www.dacoromanica.ro
264 GERM DE ARCHEOLOGIA

ace16 ale gravorulul ollandez4 Hubert4 Goltzius

Goltz, Miscutd la 1525. intro annil 156-6 §i
1576, OA tipAri, cu stampe de monete, mal multe
clirtl In cari reproduse tOte monetele romano i grece
cite eran cunnoscute pe timpul s64; dar printre
ele, eld strecurlt, cu scire s64 din nesciinta, multe
bucal falso; cu t6te acest6 collectiunea lul Gol-
tzius , intitulatA Thesaurus rei antiquarice ex an-
tiquis numismatibus, fa retypttritl do mal multe orl,
§i intru cela ce privesce explicatiunile, pe cari eld le
trase din monete §i din alte monumente, asupra
religiunel, istoriel, geografiel, chronologiel 0 altor
ramure ale studiulul antichitittel , citrtile lul G ol-
tzius ail fost4 totil-d'auna stimate de archeologl,
chlar décit ades6 opiniunile sale ati fostil combitt-
tute i r6sturnate.
De acela i Goltz este privita ca representantele
celil mal vditl1 alIt numismatice din alit xvid se-
cold, adicl p6n6 la Ore-care punct4 ca intemei6to-
rul acestel ramure , pe care apol altil in secolil
nrinittorl all desvoltat'o i aa indreptaVo pre di
mal rationnate.
Intreruptt ad, domnilor, iru1 anticarilor cari in
secolul alIt xvw s'aii occupatil speciale cu antichi-
tatT artistice 864 esthetice, de pre cum le amd cua-
lificatt i aid cu opere de statuariii, de glyptia
0 de numismatica i, mal nainte de a trece la alte
categoril de mouumente de acelall specie, cre44 de

www.dacoromanica.ro
 BAPTEA LECTIONE 265

folosa ca sit arunca o ochire summarig asupra lu-

crgrilor, pae i mal lnsemnate, cari s'ati fitcuta pe
acesta timpa In dominiul antichitiltilor ethice, lar
mal cu sémit asupra studielor Indreptate care sta-
tul i societatea romane.
Ad i Intanima una renda Intrega de 6menf emi-
nenti, de ace% cgrora sciinta antichitatilor le va
r6mOn6 purur6 datere, décit nu chiar pentru basele
el, dar cela pgina pentru partea cea mal consi-
derabil6 a materialuluf pe care ea se afig a§e4attt,
Cine Intr'adev6ra rostesce numele until Paula Ma-
nucia, until Carola Sigonia unuf Justu Lipsiti, u-
nuf Onufria Panvinia, unor Scaligerf tatgl i filul,
acela numesce tota de odatit pe neobositif Gladia-
tori republicei litterilor din alil xviid secola ,
de pro cum 'f a botezata unt critica franceza din
timpul nostru, (1) i de06ptit amintirile unor erudit1
adfincl, cgrora le all lipsitil spre a fi perfect( din
tete puncturile de vedere, nine predecesorl asemen6
cu dini1. Prin aceste cuvinte volu sit arättl, dom-
nilor, c décl altil aril fi adunata tota materialul
sciintifica pe care ace01 6menT merito0 all tosta
nevoit1 cullégg cu o minunatg rgbdare i stg-
ruintit de prin t6te tentanele antice pe atuncT cun-
noscute, el de sigura ara fi fosta in stare stt appre-

(I) Ch. Nisard. Les Gladiateurs de la République des lettres

: Le Trim-
aux xve, xvie et xviie siècles. Paris, 1860; preeum
virat littéraire au xvie sif)ele Paris, 1852.

www.dacoromanica.ro
266 mum DE ARCEEOLOGIA

cieze viéta puhlie i privattita popórelor antice cu

tóta Inaltimea de ide §i de veden, pe care aa arg-
tat'o archeologif de frunte al epocel nóstre. Dar dud
omul e, bleta , silita 811'0 petrécit viéta adunanda
cu propria sa spinare p6tra, vara i lemne spre
a'§1 cladi casa, mórtea 114 ajunge mal nainte de
a fi pima temelia, í altora le r6mane sarcina
data de a malta edificlul, pe care abie Ila putuse
Inchipui sea visa obositul muncitora..
Tota asta-fela ni se aratit eruditil archeologl de-
spre cari von sit v6 datt scurte notfiT, litsanda In
umbra acestora o multime de alt1 cercetatoft
lumino§1.
Este una fapta cunnoscuta, domnilor, In annallele
typografiel cit printre ea/ mal insemnatI typgritort
din ala xvh, qi ala xvild secola se socotesce fami-
lia venetiang a IVIanucilor. Celli mal baranti, Aide
Manuciu a litsatil numele s6a de boteza unja din
cele mal falm6se typograff1 italiane , din care aa
es0ta n,enum6rate editiun1 princeps séa anc6 nety
pgrite , de autorl clasici, elleni i latint Aide Ma-
nuciu muri In Venetia, la 1533, lgsanda stabili-
mentul s6a , Incarcatti de judecatl , filulul sea
Paula Manuciu, unii prunca care abié la versta
de 22 ann1 putu sâ lea sarcina anevoI6sit a averel
pgrintescl ; dar juuele, mal applecata la studie anti-
caril de-cata la carcote judecittorescl, pgritsi curenda
inqtenirea 0 se duse in Roma, uncle papi! Piu

www.dacoromanica.ro
 A sbrTas LEoriums 267

6-regoria arara In palatul Capitoliulul

ci noul tdscurl, menite a intrece pe cele din Ve-
netia. In linkitea cestor occupatiunl predilecte,
Paula Manuciu serse tractaturl despre vechile
ale republicel rontane, despre senat, despre comp
despre organisaliunea cetettei In Roma, explo-
randa i commentanda mal en Mina, pe autorul saa
favorita , pe Cicerone. inconjuratil de b Intinsit re-
potatiune de erudita , care totql milt( ajutase a
scutura saracia, ela mud la annul 1574.
Alaturl cu dînsul, dar p'o trêptit 0 mal Walla ,
se cade sit punema pe Garlo Sigone, s6i1 SIgonius
de la 1523
din Modena, carele In annif vielel sale ,

pana la 1584, a occupata pe rOnda ca cela mal

deplina succesti cathedrele de littere in Universitit-
tile de la Modena, de la Venetia, de la Paaova §i
de la Bolonia. Activitatea lui se desvolta In dif-
ferite cercan l : pe de o parte ela mal ant6In de
top, se occupit cu desdffrarea i lainurirea
lor documente séa diplome din me4inl-eva i asta-
felil deveni adevaratul fundatorti ala sciintel -numita
Diplomatica , pe care altil, ca benediction' fran-
ceza Mabillon, ea Tesuitul germana Papebroee,k,
ca istoricul italiana Muratori , o desvoltara; totql
Carola Sigonia este privita ca primul sttflpa
archivelor.
In ramura antichitatilor roman' privitdre la Statil,
elli facu tractate despre legl i despre intocmidle

www.dacoromanica.ro
268 CURRY DE MICHEOLOGIA

politice, asupra carora avu desbatteri ca unit era-

ditd francezd nascutd in Rouen 0 profesord de el-
linesce la Bordeaux, N. de Grouchy, séd Gruchius,
traducdtoril in limba latina, ald operilor MT Ari-
stotele ; dar mal ell Mina, eld intra In polemica cu
profesorele padovand Robortello din Udine. Cérta
Intro ace§ti duo' invdtati ajunse a fi ap de invier-
§unata, in did senatul Yenetiei socoti de mil*
a impune acestor impetuo§1 luptittori und pos
ego... legald 0 al opri prin ordind de staid de a
mai disputa. Osebitd de acésta, Sigoniu Intocmi ta-
belle pentru Fastele consularil ale republicel ro-
mane 0 le correcta in mal multe rdnduri, complec-
tandu-le neincetatd ; cu aceste 'marl eld adducea
ca§tigtI §irului chronologiel ald istoriel romane.
Eld ancd era reputatd ca unul din scriitoril la-
tini cei mal puri§ti 0 mal elegRuti al timpului
sdli; intemeiatil pe ae6sta credinta , elil sc6se sub
numele lui Cicerone, und tractatd de Consolatione ,
a earut fAlsitate nu rdmase ansd multd timpil nedo-
veditd. E curiosil lucru de a vedé In aceld timpil de
frageda Incoltire a litterilor §i a artelor moderne,
incerearf de totd felul spre a amdgi publicul en imi-
tatiuni de pro operile antice. Ore acésta rea credinta
din partea litteratilor 0 a artiOilor n'a fostil, 0 pe
atunci precum este 0 acuma, dovada unel imperfecte
cunnoscinte despre adevdratul spiritil alit operilor
imitate'? Omul creo posede notiuni exact() 0 pre-

www.dacoromanica.ro
 A SAPTEA LECTIONE 269

cise despre o arte din alte timpurl 0 care 10 de,

bine séma despre geniul trecutuluT, acela soil tote
ap de bine ce, amid genie este neimitabile, ce,
acea arte ajunge prin studie a fi priceputit, dar cit
ea in vecl nu se OW reproduce.
Dar ideile era" differite in alti xvfi secole 0
pe Sigoniu nimeni nu le dealing, ce, a voite sei
plagieze pe Cicerone. Din contra elff avea de prie-
tenl pe cel mal iusemnatl emenl din Italia §i prin-
tre scolaril 01 se prenumeratt mal multl principl
indigenl 0 stritinl, cari mal apol 10 ca§tigare
nume illustri.
SA citeme mal cu sémit pe marele cancellarie
ale Polonia, vestitul Lane Sarius Zamoysky, ace-
la§e care adduse in patria sa ca rege pe Henrice
de 'Valois 0 care , la 1595, puse doinnti la Mol-
dova pe Ieremia Movilff , departitinde din tronff pe
Resvanti-Vodk vrednicul alliatti ale lul Mihalu ITi-
tézul. Zamoysky, carele studiase in Italia de la
Sigonius , serse 0 ele la 1543, sub numele lati-
nisattt de Zamoscius, unit tractate in limba latinit
despre Senatul romanii ; aceste opuscule unil ild
attribuesce cu nedrepte profesorelul , atate era de
bine studiattt §i ca materie §i ca style.
Pit§indü. care une noe athlete ale sciintel anti-
caril din ale xvild secolti, ni se present& cellugerul
veroneztt Onufrie Panvinius , bibliothecard in Yati-
cane , carele trel abié patru-4ecl 0 una de Bluff ,

www.dacoromanica.ro
270 MIMI DE ARCHBOLOGIA

de la 1529 IAA la 1568, dar lasa o summit con-

siderabiI6 de lucrarl insemnate. Studiele lul archeo-
logice se purtar6 asupra Ceteitei 0 Imperiului Bo-
man* asupra Fastelor e triumfurilor la Romani,
asupra jocurilor arcului, , asupra profetjelor Sy-
billine; cela pRina acest6 sant tractatele anticaril
publicate de dinsul, in care domnesce o eruditiune
vasta, dar cam puçinti rumegata; déca este ans6
sit ditmti creymOnta istoriculuI veroneza Scipione
Maffei, apol lul Panvinia it revine on6rea celel
d'anthlu marl collectiunl epigrafice. Se constata ca
printre manuscriptele lul se afia o opera capita16,
sub titlul Antiguarum totius terrarum orbis in,-
seriptionum liber. Acésta s'a perduta 0 se banuiit
ca ea, caynda mal apol in nuinele altora, a de-
venita chlar lucrarea cu care '0 a facuta unti
nume nemuritora batavul Gruter, despre carele vela
vorbi in currênda.
Dar mal nainte, sit facema loca aci eminentelul
publicista, filologa 0 anticara, Justus Lipsius din
Luttich, (1547 1606), a carul viétit meren tur-
burata prin polemice religióse pe cari i le suscita
intreita sa schimbare de religiune, se petrecu mal.
"anteilu in callëtoril la Roma (1569), apoi in pro-
feserata la Iena (1572), la Leyda (1579) i in
fine in patria sa la Luttich.
Ca anticara Justu Lipsiu serse despre politica
i monumentele Romauilor sub titlul de Admiratula

www.dacoromanica.ro
 A 8APTEA LECTIIINE 271

seu de magnitudine romana despre jocurile amfi-

theatrulul, despre serbatorile 1Saturnale i despre
alte cestiunl secundarif ; dar cereetarile sale atcheo-
logice s'att purtatt ma multd asupra arteimilitari
la Romani. Opera luT speeiale asupra acestel ma-
terie este und commeutarid perpetua alit tractatu-
lui istoriculuf Polybitt, In care eld expune i dis-
cuta pentru prima 6ra, in modd completd , militia,
armele, ordiuea de battaia i legile de r6sboTu; a-
pol eld adauge , Lind osebitd tractatd , numitd
Polyoreetica , descrierea machinelor do resboiu 0 a
armelor sagetatóre, pe cari le insoqesce chiar eu
desemne inchipuite de dinsul.
Printre poligrafil epocel sale Justu Lipsiu este
celd carele a sciutd mal bine a dea sciintei celei
mai adtinci, o infki§are pliteutil, i adimenit6re, in-
frebuintandd und methodd de expunere simplu §i
systematicd, Care pene atuncl nu pre fusese usitatil
de cetre invetatT; eh a isbutitd mai totd d'a-una
sit presente cercetarile sale cele mai docte, sub forma
unor conyorbirl spiritu6se , cari , atatil prin clari-
tatea ideilor crit i prin correctiunea ca care eh
manula limba latina,, petrundead lesne mintea fia-
cltruia i respandeat astd-fela In publied gustul
cunnoscintelor seri6se, atatd de upril dobendite.
Eruditiunel, eleganta de styld i spiritul supe-
riore ale acestuT barbold II crear 6 o positiune cu
totul insemnata in Europa din Nord, asttl-feld in-

www.dacoromanica.ro
272 CURSI/ DE ARCUEOLOGLA

cata elti jaca n palle cisalpine rolul pe care, in

acelagi timpti, ila avea Sigoniu in Italia.
Dar lata ca vine timpul , domnilor, st vd vor-
bescd i despre doul barbati, tatal i fiTul, cari in
cursul secolulul alti xvfd, aa atitata in sinul re-
publica litterarie, k3i cele mal enthusiaste admira-
tiunl i cele mal neruOnate certurl. Ad fostd 6meni
plinl de salta, §i de intelligenta amenduol Scali-
geril, dar firea le a fostti din cele mal cludate.
111111, Iuliii Cesare Scaliger era, se vede, nascutd
In Verona la 1481, dinteunti omd firte de rôndd
numitti B.enedicta Bordon; dar eld tagadula acésta
origine §i, ingOmfatd peste mdsura de o inchipuita
nobleta , se pretindea coborita din illustra familia
a principilor dela Scala ; de unde I§1 i dase nu-
mele de Scaliger. Ela fu pe rOndd osta§d, medica
apol lipindu-se pre lônga episcopul din Agen
In Francia, se dete ca totul filologiel, dob8ndin-
du'§I una nume laudatd prin sciinta sa , dar ne-
sufferittl prin arroganta i pretentitmile .sale.
muri la 1558.
Filul sü Iosifti-Justus Scaliger IT semdna in Me-
cele rele ; dar liti intrecu In eruditiune i In spi-
ritil de critica. Se vede, domnilor, ca s'a intêm-
platti une-orT juni sa fia, mal inv6tatl de cata cel
cari s'ad devotatti sciintelor p8n6 ancil acela nu
fit nascutt A.§a trebuil st i fia ca sa se produca
progresd in lume i cel cari la nol, sustind CQ11-

www.dacoromanica.ro
 A 8ItPTEA LECTIVNIC 2/3
trariul da ti dovada cti nu vorti séti nu pricepa a-
dev6rata inaintare a sciintel. Oa 0 cum, acesta a
fostti casul t u. junele Scaliger, nascuta In Agen,
la 1540, Oa ecelé din cincl-spre-4ece copil la pa-
rintil s61. Elti callatori f6rte multa piin Fran-
cia , Germania, Italia 0 Scotia. Schimbandu'g re-
ligiunea spre a deveni protestanta, ela nu mal putu
reman6 in Francia 0 se a§alti, in Leyda , Wanda
cu fall, la 1593, cathedra pe care o parasise mo-
destul Justu Lipsius. Dar nu numal cestiunile re-
ligi6se fura pentru dinsul cause de Invlerpnate
polemice ; o- carte ce 01 serse despre vechimea
familiei Scaliger,, pe care o scobora d'a dreptul
dinteunt vechlu rege Alana , fundatore alit Vene-
tiel , 0 pe care o preambla pe tronurile Bavariel,
Illyriel, Dalmatiel, Ungariel §i chlar ala Moldovei,
In persónna veneticulul Eraclita-Despotti-Voda, pre-
tinsil ruda a lui, II suscita unil pamfleta defalma-
tord inspirata de ura lesuitilor 0 subseristi de una
Invatata germant, numita Gaspar Schioppius. °and
se ispitesce cine-va sti, citéscil vre-o pagina din po-
lemica strabalata 0 trivial 6 ce se Rim pre timpif
ace% In regiunile ideall tli lini§tite ale litterilor,
Mal mal ca'r vine a crede cum ca suffletele Inve-
ninate ale anticarilor de pre atunci ati scapatatil,
prin inetempsychosa, IAA In trupul unor gazetarl
anonymi din Vail, de la nol.
Iosifil Scaliger mull la 1609 in Leyda 0 mor-
18

www.dacoromanica.ro
274 CURSO MI AILCItEOLOGEA

in6ntul Ini, inaltatd In biserica reformata, Oda ar-

mele sale de familia §i mentionnézit originea, lul
princiar6. Fin dar pe 'placil ; elti a fostd cu ade-
vOratd principe printre filologi §i anticarT, i a in-
trodustl in scólele batave und s'airad de critica,
pe care pen6 atuncl nula avusese niel chiar sc6-
lele italiano cele mal bine reputate; eld fu teld
d'ant6Tu carele intemeil istoria pe stOlpil soli4T al
unel entice methodice, pe al numismaticel i al e-
pigraficel. Lucradle sale asupra chronologiel, In
cari se coprindd cyclele tutulor pop6relor pe aluna
cunnoscute, sfint din punctul de vedere istoricd, o-
pere capitalf; inteinsele, Mica in vestita lui ca,rte
dc Emendatione temporum , publicata la 1583,
dup6 ce suppune táte datele p6n6 atuncl admise, la
o critica victori6sa, eld se ingeniaza a inventa o
nona systema chronologica, caria îi da numele de
perioda Juliana, de pre numele tatalui st1, systemit
prin care eld volesce sa dob6re i sit inloculascit
reforma gregoriana a calendarulul, ce se introdusese
In annul precedente, de clitre papa Grigorie xinw In
t6te tri10 catholice.
ApoT lar, ca un d faptd Insemnatil de aetivitatea
luT Scaliger in ramul archeologicd , sil, mal aratilmil
ea eld a datd totil ajutorul sOd la opera epigrafica,
a lul Ianus Gruter, care de sigurd n'artt li Intru-
nitd atat6 merite, déca n'ara fi attins'o mana mit16-
stra a manid eruditil, inavutindu o i cu felurite

www.dacoromanica.ro
 A EliPTEA LECTIUNE 275

indicie sea tabelfe, auxiliarie nepretuite la collec-

tiunl de felul acesta:
in privinta acestel opere intitulatit Corpus In-
scriptionum antiquum totius orbis- _Romani §i pu-
blicatt mail Antelu in annul 1603 la Heidelberg ,
undo Ianus Gruter, originara din Anvers, a fosta
profesoril, ama mal quit cit este 6re-care blnuiala
cum clt editorul s'ard fi servita cu manuscriptul lul
Onufria Panviniu, emendata anc6 §i prin o alta
publicatiune epigraficit a lul Martina Smetius din
Bruggen (1588).
Ama arittata, in lectiunea trecutg, domnilor,,
cum artea epigrafiel s'a nitscutti prin dibuirile unul
Guilielmo di Pastrengo in all xivié secola 0 mai
allesa prin tentativele mai rationnate ale luT Ci-
riaco Anconitanul din all) xvii secola. In ala xvild,
gltsima ca representantl al acesteI ramure archeo-
logice pe nedreptittitul Onufria Panviniu, pe germa-
nul Bienewitz, supranumita Apian, care, la 1534,
typitri o collectiune de inscriptiunl ; pe ollandezul
Martina. Smetius , carele fu uccisa de una soldata
iftfuitora eel rg.pi tota-de-odatt 0 manuscriptul, i'lil
vendu apol unui alta epigrafista George Duza; pe
insug, acesta Duza carele citllaori in Constantino-
pole 0 adduse de acolo o collectiune de inscriptiunl
grece; In fine 0 ma! allesa pe hums Gruter, o-
mul canelo a intrunita 0 a resummata in opera sa,
tóte lucetrile 0 bite meritele predecesorilor s617

www.dacoromanica.ro
 276 duneu DE AncrIEOLoctu

adaogindu-le in moda f6rte simtitora. CeTa ce este

In acesta secola, Goltzius pentfu numismatica, Paula
Manuciu, C. Sigoniu i Insta Lipsiu pentru legisla-
tura i Statul romana, Iosifil Scaliger pentru. chro-
nologia , tota aceTa este §i Gruter pentru epigraficti.
Ramane st constatama in secoliT viitorT, simtitórele
progrese ce sciinta a facuta, de la dime inc6ce.
Sa nu ultama ans6, -domnilor,, a face chIar aei
mentiune despre el-va barbati de sciinta cari
and6 din aceste vremur1 departate, aa facuta.
intre i unele rama0te de epigrafica romana
Dacia, in cercul cunnoscintelor lume1 culte. Wolf-
gang Lazius, istoriografa ala imparatuluT germana
Ferdinanda i si1 In Vienna, fu
cela d'antau carele coprinse cate-va inscriptiunT la-
tine din Dacia In Commentari ele sale istorice §i ar-
cheologice asupra provincielor imperiula romana §i
In opera sa geogafica a,supra Pannonia, Dacie1 etc.,
publicata pe la 1572. Medicul i botanistul fran-
ceza Carola Clusius, morta la 1609 In Frapcforta,
capilta i ela In Vienna copie de pro inscriptiunT
din Ard610, cari ajunser6 in manele 0 In collec-
triunea luT Gruter. Dar mail special° asupra epigra-
fice1 romane din Dacia a scrisa transylvankul Ste-
fana SzamoskOsi, In opera sa Intitulath _Analecta
lapiclum vetustorum d nomullorum in Dacia an-
tiquitatum , In eare ella trauscrise inscriptiunT T6-
§i studiate de dinsul chTar la fao, loculur:

www.dacoromanica.ro
 A SkPTEL LECTIUNE 277

St observtima, donmilor,, cft acesta adeveratil

rinte alg epigrafice,I nóstre daciane a purtatt pe
latinia, mal acela0 nume cu cancellarul Poloniel
Zamoysky, i de ace% trebuilt sa se ferdscit cineva
de a confunde pe polonul Iont Sarius Zamoscius,
cu ardelénul Stephanus Zamosius, carele studiA
Universitatea de la Padova la annul 1597 §i de-
veni mal tariti istoriograful principelul Botskai.
Acesta a deschisa In alt xvild secohl, callea epigra-
fi§tilor locall , despre cari vomil avé occasiune a
vorbi mal tar4i0.
Destulii ve va fi de o cam data sit recunn6scetl,
domnilor, din cate ve spuselu pene acum despre
epigrafi§til .secolulul aln ca o via mi§care se
producea In WU, Europa, In sinul acestel ramure im-
portal* a archeologiel. Interesul ce ea inspira In-
cepuse a fi a§a de mare in-caittl, aci ca §i In t6te
cele-l-alte remite ale antichitatel, contrafactori,
mal multt séti mal puqinn dibad printre cari se
deosebi mal cu sdnUt italianul Pirru Ligorio, corn-
pusere inscriptiunl imitate §i mal ades6 inventate
de pro regulile nu Mice bine studiate ale epigra-
ficél antice.
In orl ce casti , de la malurile dacice ale Du-
unde monumentele lapidaril fusese adduse de
TraTanil, interesul cetre aceste pretióse rem4ite ale
trecutulul era acum respandita One pe termurile
iberice cari dase nascere gloriosulul imperatti.

www.dacoromanica.ro
278 CUR= DE Among°Loth&

In Spania, sub domnia stritlucitl a lul Filippit

artele, litterile §i sciintele se aflait pe a-
tuncl In fl6rea lor; istorlograful regale Ambrogio
Morales din Cordova adunA , pe la 1575, inscrip-
funl antice din t6tit Spania i cAtA sit dea regule
pentru sciinta epigraficit.
Dar ung alta erudita spaniolg , cAlluggrul domi-
nicana Alfonso Chacon , séti Ciaconius , din acele
timpurl (1540 1599), de06ptit pentru nol unit
interesa mal locale. Mal AntAlti Ansg sA statuitmg
una fapta biografica, care sit ne fer6scit i aci de
confusiune ; tota in secolul alti xvild- a tritita
unti alta erudita spaniola P. Chacon, carele s'a di-
stinsil a§a de multa in chronologiA, In numisma-
ticA 0 in alte ramure ale archeologiel, in-cAta i s'a
data supra-numele de Varronele Spaniel. Acesta nu
este Alfonso Chacon cialuggrul, caro la 1576 a pu-
blicata mal Antelu una texta explicativa alit sculp-
turilor de pro columna lul Tralana din Roma, sub
titlul Ilistoria utriusque belli dacici a Trajano
Ccesari gesti, ex simulachris quo in Columna ejus-
dem Rome visuntur collecta.
Acestit texta insova ung voltuna de 130 stam-
pe, de formata in 40 mare, In care pictorul Iero-
nima Muziano decopiase tow §irul baso-relievurilor
de pre vestitul monumenta.
De 0 mal tdrlid iml propuml, domnilor, a con-
sacra In cursul cercetArilor n6stre, ung studia ame-

www.dacoromanica.ro
 A $APTEA LECTIIINN 279

nuntita columneT celel multa importa* pentru

istoria patriel romdue, permitteti'mT ans6 ciliar de
astA41 a vl da o rApide idee i despre aspectul
celul monumenta i despre luerArile archeologice
§i artistice carora ola a data nascere.
Cum el columna lui TraTana a fosta inAltatil, pe
Foral acestuT linpOrata de cOtre architectul sal Apol-
lodora din Damasca, ca st erve de mormênta
gOtoruluT Dacilor, Germanilor §i Partilor, cum ca tOr-
rana luT , depusA la temelia columna Intr'una usa
de aura a fosta rasipita In timpil de jalan, acestó
sant fapte ale istoriel. SA adOogima numaT, ca no-
tiunT artistice, cA dama se compunea din 'mitra_ pArtt
una fundamenta subterrana, una piedestalt pAtrata,
una stalpa cu capitela de ordina dorica §i o sta-
tuA a ImpOratulul Tralana. Duo6-4ecT i nou6 e-
norme buctitt de marmorA de Paros, a§e4ate una
peste alta, intoemesca acesta monumenta ; ele pe
din 1A-Intru sûnt scobite spre a forma una gola, in
care se suift o scarA spira16, cela ce BO §i confirma
prin numele technica de columna cochleata (x6xXeç,
melca) ala monumentuluT ; lar pe din afarA, mar-
mora e pretutindenT sculptatA cu baso-relievuri
danci. Piedestalul patratd representa numal trofeo
de arme, victoril, i p6rtOr d'asupra ivel de intrare,
o inscriptiune care constatA cum ca t6t1 colunnui,
are acelag inAltime crk muntele ce s'a sApata, spre
a se cladi in locul luT, Forul luT Tralana , adicA

www.dacoromanica.ro
280 CL R817 DE AIICHEOLODIA.

ea cu totul este naltit de una sutg pici6re ro-

mane, ski aprópe treI-4ecT de ludri.
Pe st6lpt se incolitcesce unt br8t , volumen, r de
sculpturi, formandt duot-4eci 1.1 trei de opirale,
cari, in una sutil, duotz4eci i patru de tabelluri,
representa amenduot rtsb6lele lui TraTand ca Dacii.
Chipul unei victoril aripate, scriindt pe unt scutil
rotundt, desparte pe la mijlocul spiralei , istoria fi-
gurata a ambelor campanil.
Dar cu pericolul de a repeti multe din aceste
mutilante descriptive , permitteti'mi, domnilor, a vt
citi o pagina scristi, in lauda columnei TraTane , de
unit renumitt oint de sciintit §i de arte contim-
porami , carele este totil de °data §i unt scriitort
f6rte ineritost. O traduct din interesartile i instruc-
tivele cConvorbir1 asupra architecturel, de ,1 Viol-
let-le-Duc : (1)

t Cftnd Romanul voIesce s hl artistO, eruditul

architectO francezt, la timpul §i de pe placul 00, a-
poi cu aaevoil i se pott asemui altil. Avernti despre a-
cestii faptti, unti exemplu f6rte inseninatt intr'unti monn-
mentri cunnoseutti de t6trt lumea, pe care top liii admira
prin traditiune, Mil de a sci pentru ce, §i carele In ge-
nere a fostO cam rëii appretuitil din punctul de vedere
ah O arteT; acesta este columna TraYang. Nu scia &el
cum-va Ellenfi ail conceput5 la din§il ceva de felul a-

(I) Viollet-le-Duc. Entretiens sur l'architecture, vol. 1, p. 117.

Fans, 1863,

www.dacoromanica.ro
 4 StrTEI. LECTIMIg 2a1

cesta, dar nu'rril vine a crede, e6cI in -awe ,conceptiune

se simte une ce cu totul romane ; intr'insa se regAsesce i-
deile de ordine , de methode , acelil simtiméntil pe care
poporul dominatore l'a iidicatt pene la sublime. IA idea,
de a sale istoria und cucerirl pe o spirale de marmorl,
avénde statua cuceritoruluI d'asupra, se aflA ceva cu to-
tul strIine spiritulul grecesce. A.thenianil erat pre tare
invidio§T spre a face o asemene mere until singure erne
§i eI n'aveae in politicA acell simtimente do ordine care
se invederezl in mode a§a de puternice pre columna din
Fond lul TraIane..
«De la teme/ia One la culmea acestuI monumente, se
pete recunnescer ca sl Oiceml a§a, typarul geniuluI po-
litice §i administrative alil Romanilor. Basea pltratl see
stylobata este accoperitA pe Cate-§i-patru ale el fe9e,.cu sl-
p/turI 6ble in cari stint representate grAme(II de arme
de ale poporuluI cucerite. D'asupra u§el care dl intrare
la scara incovoIal,/ ce pe din l/-intru se Malt/ pene la
masa de d'asupra capiteluldi, se OM o insciiptiune pur-
tatl de duoe VictoriI aripate. La Anglilurile acelel stylo-
bate , d'asupra , patru acuile tine in ghlarele lor cununne
de laure. insl-§1 terta de la base e o latA cumuml. La
urmA, d'a lungul trunchItilul se incolAcesce, ca o cordea,
unt fele de frig see chenarti, pe care stat minunate
sculptate t6te imprejurlxile primei campanil a luI Tralane.
Pe la mijlocul columneI, o victoril, produsg in basorelieve,
insemnezl pe unil scute faptele invingetorulut A.pol se
incepe §irul anaglyfelor cari represenUt a duoa campanil,
§i care se oprescti sub une capitele , ale clruI profile ,
cam asem6naN cu cele dorice ale Ellenilor, este ornate
cu ove. Totul se termina cu lint piedestale circulare pe
care era a§e0atl statua lief TraIanit
«Décl conceptiunea e frum6s1, apol §i. constructiunea

www.dacoromanica.ro
282 0131131:1 DE AROHEOLOGIA

nu este mal prejosit Ea se compune de enorme bucatI

de marmorit alba, in niield earora e scobita scara. Ca-
pitelul este din o singura bucata, §i piedestalul se com-
pune de optil piad de marmora. Columna Treaul ne in-
vederéza addnca deosebire ce desparte pe Romanl de Grecl
In operile lor artistice. Curi6sele descrierI ce ne a 'Lata
Pausanias despre Grecia, ne arata in tott momentul , pe
pIee,,ele publico, In acropolele cetatilor, statue, monumento
votive, anaglyfe, sculptate de cutare artista §i conunan
date de catare personnagid spre a consacra, una faptd. De
aceia ne §i vine a crede d. acole cetaff grecesci trebulati
sa semene cu musee deschise, cu collectiunl de opere do
arte, dispuse in jurul §i In interiorul monumentelor prin-
cipali. Acata felil de lucruff parean jucaril Romanilor.
Caud el voIesca sa faca o opera de arte, cera mal* nainte
de tóte ca ea sa fil bine ordonnata , ca ea sa represente
una complexti intrega §i perfecta, ca ea se. insu§ésca in-
semnatatea une legl, unid acta politicti sé a administra-
tiva, ca ea se. alba acela,§I claritate, acela§l spiritti me-
thodica. Artistul se nimicesce , ceci monumentul este ca
§i una Senatus-consulta. Aste-fell totul e Oisd.
41tuncl cand , inteuneindu-se pe ideI atata do largl §i
de inaltae , se intempla ca resultatul sa U, a§a de ne-
merita ea in tolumna Traiana , cata despre mine mar-
turisesca ca, artea ellena mi se pare invinsa , déca nu in
forma sa, dar celti pu9inti In ala el. spiritti.»

Acéstil, frum6sti §i dréptlt apologia a artel Ro-

mauilor mi se pare, domnilor, a fi mal cu deosebire
la locul s66 , cand este vorba despre monumentele
inal.tate de marele Tralami, de acelit raril Imp6ratil
a arta preoccupatiune statornicit a fostg, nu trufia

www.dacoromanica.ro
 A PTEA LECTIUNK 283

gi placerile sale personnall, ci marirea g'i folósele

poporulul romant.
§i 'n adevara, in mijlocul Forulul pe care ela
1111 Inzestrase gi'lii Impodobise cu bibliotheca, cu
templu, cu basilica, Cu theatru , cu gymnasia, cu
arca de triumfa gi cu statue ecuestri, In mijlocul
acelul armoniosa gi mareta complexa de edificie
sumptu6se cari , cu o intellépta ordonnanta, intrunea
In acelaga °cola 'WA activitatea intellectual6 a po-
porulul, acolo, d'asupra columnel consacrata res-
Valor prin cari pam6ntul Daciel a fosta data mo-
gtenire de vecT semintiel latine , acolo , ca and
demna coronnamenta aid intregel opere, sta In ve-
chime statua de bronza a lul Traiana , aurita p6te ,
dar in orl-ce cast, In costuma militara , Cu o lance
In mana stinga, cu o Victoria aripata pe cea drépta.
Aga cola puçina se vede statua figurata pe nume-
rósele medallie ale timpulul, call representa monu-
mentul. Statua a perita de multil de la locul el
gi la annul 1587, papa Sixtu Irld WO In locn'l
gola , pe ace% a Stod Petru.
Ama mal spusa, in lectiunea trecuta, cata de
multa ail fosta papil ingrijatl de conservarea ace-
stul monumenta. Trauma a avuta purur6 o mare
trecere la sahtil pontificl gi se 4ice ca In ala vuld
secola , papa Sto Grigorie cela mare a facuta ra-
gaclunT, posturl gi denil, ca sit scape din lada suf-
fletul mareluI Impaatil , fav6re exceptionnal6 ce i

www.dacoromanica.ro
284 Cr/B8U DE dItCliEOLOGIA

s'a §i acordatti, ansg sub conditiune,a expresa ca alta-

data nu va mal adduce astil-feld de sup6rare raTu-
lul pentru vre ung altti suffietg de pagang.
At6sta minim-- a illustrulul pontifico a povestit'o
pro largg cigar Alfonsg Chacon lute ung voltung in
folio typaritg In Roma, la 1576 ; dar ancg mat
din nainte insu§I Dante attestase minunatul faptg
In trécgta

Quiv'era storiata l'alta gloria

Del roman principe, la cui gran valore
Mosse Gregorio alla sua gran vittoria
Io dico di, Traiano irnperadore.

«Acolo era inra9i§atl 'Malta gloriI a principeliff roinan ,

a °Aral' inane vrednicil impinse pe Grigorie la marea sa
isbbik : ei volu sit q.icti despro Trohnil fnapëratul.»

In adevgrg Tralang a avutg norocul sa fig, mill-

fora placutg §i acésta predilectiuno s'a repurtatg
§i asupra monumentulni Ott funerarig. lincg de prin
secolul alti rid; , regele FrancieT Franciscu iru de
Valois cora de la vestitul architectg Iacobtt Vigno-
le ca sa't fad, o decopie.re de gypsg a columnel
din Roma ; lucrarea ansg nu se puta effectua cu
total din lips/ de bug. Ea fu reinceputa sub Lu-
dovicg alti xivid §.1 de asta-data se executa pe d'In-
tregg ; dar numer6sele typare nu furg t6te trans-
portate In Paris ; multe ag rgmasti la Roma, In
Villa Medicis, undo este stabilita sc6la franceza

www.dacoromanica.ro
 A B4PTEL LECTIONE 285

de arte li de archeologia. In timpul victoriilor Re-

publicel franceze In Italia se propuse ca Intrégit co-
lumna sit ME addusit pe apit la Puig §i sa se ii§e4e
pe 6 pia0, puindu-i-se d'asupra o statua a liber-
tate. Acesta semeta prolectil nu fu pusa In lucrare,
dar pe timpul ultimulut imperia , la 1861 §ii 1862,
Napoleona ala mlé, carel° n'a ramasa indifferente
la niel o idea, mitrétit a treentuluT , a pusa O, se
decopieze din noa tata columna, §i. tate bucatile et,
turnate In arma, galvanoplastica in fabrica lut
Oudry de la Auteuil, staa §i- 1141 depuse in museul
gallo-romana de la S' Germain-en-Laye.
De pro typayele Mote din ordinul imparatuluT,
cartita Romania II datoresce a§a de multa, ama
puté, en neinsemnate sacrificio sil capatilinil o repro-
ducere In bronza a intreget columne T11111110, care
s'ara falta cu falit chiar in lo, acestut edilicia,
unde ne place §i se envine ca sit amintima pururé
despre mitretele fapte ale marelut Tratana.
Pana citad ansa yeti puté sit vedett cu ochil co-
lumna hl Tralana turnatit In bronza , ma simttt
datora , domnilor, a va arata in ce ahume cartf
acesta interesante monumenta meritit a fi studiata
de catre archeologit §i de catre istoricit patriel
nastre.
Ama vorbitti despre publicatiunea spanioluld Al-
fusa Chacon , insogitit cu stampele lut Ieronima
Muzianu; apparutit mal antatu la 1576, ea a fostil

www.dacoromanica.ro
286 DORM D ARCDSOLOGIA

reprodusa de vre-o dog orI, p'éng °and , la 1672,

desemnele cele vechl s'aft completatg In modg mal
multd ség mal puOng imperfectg, de cgtre gra,vorul
Pietro-Sante Bartoli, pe timpul Mind se scoteag ty-
pare de pro columna pentru Ludovicg alg xlvm.
Archeologul Bellori traduse italienesce i lmplil1i pe
id pe colé textul explicativa alg lul Chem.
Dar tag pe acelg timpg ung mare archeologg
italiang , lucéfgrul Italiel anticarie din alg xvnid se-
Rafaelg Fabretti serse in contra lul Belled
§i despre columna, o ma,re carte /Ala de eruditiune.
Vola vorbi ansg la locul sél mal pro largd , despre
opera intitulata Syntagma de columna Traiani, ty-
Vida la 1683.
In secolul urmatorg, la 1752 , se publicar6In
Amsterdamg , totd asupra columnél , nisce desemne
recluse, de cgtre elvefianul Morell, carora le adaose
explicatiunl, arcbeologul ita,liang Geri. Ca com-
mentarig i ca desemne, acésta publicatiune are o
mica yal6re multg mal notabill stint splendi-
dele i atlanticele stampe, In cari vestitul gravorg
italiang Piranesi din secolul trecutg (1720-1778),
neobositul pictorg alg ruinelor, precum i s'a 4isti,
a illustratg , printre alte nenumgrate monumente
dtramaturl ale Romel , mgréta columng, din Forul
lui Tralang.
In fine, in 4ilele néstre §i In urma sumptu6se-
lor lucrarl executate din ordinul lul Napoleon ahl

www.dacoromanica.ro
 A SAPTEA L'ECTIONE 287

se Incept' opera cea mal capital asupra acestul

monumenta, pe care a publicat'o la Paris, In ace0I
patru din urma annl d' Wilhelm Frcehner ; dial nu
s'a descuragTat nid du0 caderea imperiulul "§i a
staruita a pune capta colosalel publicatiunl ce In-
treprinsese sub auspiciele guvernulul imperiala. A.41
opera dInT Frcehner,, compusa din 220 stampe fo-
tolithografiate , formatil In folio mare , este termi-
nata. Textul care o insoçesce desvata tota te se
scie pen6 acum despre vechil Dad, despre Impera-
tul Tralana i mal allesa despre rOsbólele ce s'aa
petrecuttl Intro poporul invinsa i suveranul vic-
toriost. Acéstit opera de cea mal mare insemnatate
pentru noT, §i ca iubitori de archeologia, i ca Ro-
mani se afia acum , In mal multe exemplare In
Bucurescl, 0 nu pota de-cata a recommanda celor
ce se intereska de oblecte artistice i anticaril
ca s'o studieze ca attentfune.
D' W. Frcehner, ca carele ama multumirea de a
Intretine placute relatiunl sciiutifice, publicase an-
US de la 1865 , una mica voluma asupra Co-
lumnel luI Tralana , din care ea unul , amil ex-
trasa pentru dv6stre principalele notiunl ce va pre-
sentalu despre colunma. DI V. A. Urechia incepuse
In f6la Bulletinul Instructiunel Publice din annil
1866 §i 1867 , traducerea acestui f6rte intere-
sante opuscula ; din nenorocire ea a fosta Intre-
rupta, ca multe lucrurl bune la nol. Ca Insemnare

www.dacoromanica.ro
288 CURSII DE AitortzoLOLA,

de bibliografig local6, s adaogil 1?nc6, pentru amin-

tirea sea seirea, (1,684., cg pgrintele -canonicg din
Blajt, Thimothet1 Cipariii a publicatti in Archivul
s6t1 pentru istoriti din annul 1867, o
notitig asupra columnel, in urma aria a typitritg in
textti originale i traducer° romang, descrierea, lul
Ciacone, precum .0 o epistolg a istoriculuT Engel,
despre columna lui TraTanfl.
Ne a manattl departe de subiectul nostru spe-
ciale, domnilor, attentiunea care voTamti s'o accor-
dati notelor lui Alfonso °bacon asupra sculptuzilor
istorice de pre columna lui Traiang. Dar sit nu
ne plangemil ; pie côttl aintl statil la sinul Orin-
tescti alil fondatorelui colonnielor romane din Da-
cia, tall ainti din Spania , a
venitii ifesn6 niel; noi , totg in Spania, la curten
add ulé , mill gitsitil pe primul common-
tatord alil monumentului nostru traditionale.
Tag acolo vomti %Mini §i pre ung alit eruditti
alti secoluluT alti xvild , pe vestitul geografti A-
brahatuCt Oertel séti Ortelius , niiscutÙ in Anvers
la 1527 i cant% regale Filippti alti ui stcl-
pan alg Orrilor batave , il dete titlul de isto-
riograftl alu s6a. Ortelius a fostil o mare antoritate
In epoca sa ; OA se preggtise prin studie adtincl
prin c11,116toril numenise , pentru operile de geo-
grata ce publicit la 1570 0 1595; cea d'antOlu
este cea nurnitt Theatrum orbis terrarum , funda-

www.dacoromanica.ro
 A SAPTEA LECT1UVE 2§9

mental geografiel moderne primal atlante geo-

i
grafica carele a paruta vre-o data In lume. Cea d'a
duoa dovedesee eruditittnea de auticara a autorulul,
ea se referre numal la geografia cea vechil , pe
care Ortelia mal &II-Wu a osebit'o cu totul de geo-
grafia moderna.
Pennitteti'mT, domnilor, a v6 observa cì Abrahamil
Ortelius geograful nu trebuitt confundata ca una 1e-
ronimil Ortelius posteriori"' acestula , carele a scrisa
istoria rasbaelor orientall §i a data , In cartea sa,
portrete ale manor ómenl de stata i rasbol-
nicl din acea epoca; acolo s gasesea i portrete de
Domnl sromanl, Finite tari se numara §i alit NI
Micbaru Yitézul. (I)
Dar sit nu ne oprima la acésta noutt abattere,
ci sa Inchiaiama nomenclatura prescurtatit a an-
ticarilor din alg xvi" secola, printeunt germant
de la Augsburgt , senatort in patria sa i Insarci-
natil en misiunT diplomatice pre langil marele Im-
paratt Carola ala v. Conrada Peutinger a fostil
0 elf' pe timpul stt, de la 1465 pOnt la 1547,
una orna Mae consideratii, atatil prin positiunea

(1) Multil pretuitul nostru istoricg N. Baleescit a vorbitil despro

acestii portretti in vol. 1V, p. 212, No. 1 din Magazinul istoricii
(1847); in vol. 11 (1843) p. 371, vorbise despro dinsul invgtatul
A. Kurz din Braqovii ; fat noi l'arng reprodusii in copiii., in Revista
lioranit, Vol 1, 1861. In exerga gravureT ea eitesee : Michali
Voivoda de Valaehia. MDCI
19

www.dacoromanica.ro
 290 CUM DE ARCIIDOLODIA

cata O. prin sciinta lul; operile sale archeologice ail

tractata mal cu séma despre inscriptiunile §i alte
antichitati romane ce se aflase in Germania; ele nu
sant Thrii de pretil; dar Mica §i mal preti6sa, era
collectiunea sa de antichitatl de tota felul, din care
cimeliul @MI giuvelltil archeologica cela mal Insem-
nata a fosta, fara induolala, tabella geograficil sén
itineraria, prin care numele lul Peutinger a rclinasa
pentru tota d'auna In memoria archeologilor.
Tabella Peutingeriand , caria fail de niel una
cuvêntilplausibile i s'a 4isil §i Itinerariul Theo-
dosiand, este nua sail compusa din una-spre-4ece
piel de pergamenta, se 'lice el ail fosta mal nainte
dua-spre-yce, pe cari silt zugravita cu zése co-
lorl, astii4I cam trecute, o configuratiune Inchipuita
a Intregel lumi cunnoscute de antichitatea romana
In timpul imperiulul, §i, de pre t6ta probabilitatea
In epoca WI Constantina cela mare. Forma lamer
este ans6 reprodusa printr'o fil§iii Augusta, care se
te§esce de la N. spre S. §i din contra se lungesce
In moda neproportionata in sensul ecuatorelul. A-
pele, marl §i riurT, sant insemnate ca o cake ver-
4u1e, cetatile §i statiuuile postali, prin nisce miel
cladirI de forme differite, de pre importanta localita-
tilor ; oraple capitalf, Roma, Constantinopole i
Antiochia , trel la nuinail , stud marcate cu cate
una rotocola mare in care §éde pe trona o figura
coronuata. T6te punctele denumite glut legate prin

www.dacoromanica.ro
 A SPTEA. LECTIVNE 291

linie cari aratit chile, distautele stint lusemnate

i
pretutindenl Cu cifre romane.
Se sal at, Ance din timpul lul Augusta §i póte
mat nainte, se chianti% la Roma a se face, pentru
usurile administratiunel §i ale armatel, gala itine-
rarie serse, itinera adnotata, caü i tabelle zugh-
vite só itinera pieta, cum ama dice acum charle
postal at marFrute. Se 'Ate dar ca una din acole
tabelle, cari negreOtil se prefhceaa cu timpul, sh fi
servita de modela Welk); Peutingeriane. Cdta despre
exemplarul existente, se sail, positiva ct ela este o
cop% &nth la annul 1265, de care una callu-
Ora din Colmar In Alsatia, de pro una originala
perduta. Bibliothecarul imperiale Conrada Meissel,
altil-felil numita Celtis Protucius, o descoperi la
1507 In Worms §i, prin testamenta, o lash lul Peu-
tinger, cu conditiunea ca sh o dea la luininh. Mo-
Oenitorul Anse nu isbuti sh indeplin6sch vointa
testatorelul §i dupe mal multe reproductiunl recluse
deffective, fheute in cursul secolilor alti xvild
ala abIé la 1753, guvernul austriaca, In ste-
pAnirea chrula ajunsese acum sulul de pergamenta
ala lul Peutinger, flicu sh se publice at mare luxa,
una fela de facsimile ala tabellel insoQita cu Ore-
cari note fOrh val6re, serse de Scheyb. De fauna
In Uwe se mal cercare i altil a reproduce charta
Pentiugerianh de pro acésth carte; dar tocmal la
1824 es0, sub auspiciele Academia din Militia, o

www.dacoromanica.ro
292 CURSE DE ADCREOLODIA

Inuit editiune a stampelor lul Scheyb 6re-cum cor-

rectate §i InsoOte cu o disertatiune fórte detaliatit,
wig de geograful Mannert, caruia datorima §i una
memoria asupra faptelor sOver§ite :de Tralana la
Danko , Pes Traiani Imperatoris ad Danubium
gestce, 1793.
In tóte aceste editiunl succesive, errorile erad
numer6se ; figura pArtilor de 0111811bl §i de apit,
orthografia numelor de localitat! , transcrise In lit-
tere de formit gothica de ctitre ciillugerul din Col-
mar In ala xufd secola, colorarea uniforme a stam-
pelor, Vote acest6 lgsail multa de doritil. Guvernul
imperiale ala Franciel, nei ca §i In privinta co-
lumnel lui Traiant, luit initiativa unel none repro-
ductiuni stampate a tabelle! lul Peutinger. DI Er-
nest Desjardins, carde a calletorita la 1867 pe
tóte malurile Duniiril de jost §i a scrisfi asupra
lor una memoria epigraficti, In care se coprinde §i
cea mal mare parte din inscriptiunile museulul no-
stru de antichitati, memoria, care §i acesta a fostil
reprodusti , in traductiune rointlascif, , in Arehivul
pitrintelai Ciparia, (11 Desjardins a fosta Insitrcinatil
Cu noua publicare a chartel itinerarie din biblio-
theca Curtel de la Vienna. Opera sa , executatit Cu
o exactitudine §i cu una hail de eruditiune §i de
typitrire, cari facii on §i sciintei §i artelor fran-
ceze, a ajunsa pene acum la a 13 filsci6rit din 20
elite ail sit fig. Facsimiliele multicolor! ale tabelleT,

www.dacoromanica.ro
 A 8hPITA. LECITIUNE 293

In num6ra de xr segmento, stint tóte In fiintg. Multe

grepll ce se strecurase in editiunile anterion , att
fosta aci indreptate. Ca stti seninlitma In tr6c6ta
numaT una singurA, privitóre la térra nóstra, voma
gurile Dungrel, Hostia fluvii Dan4bii
cari chTar in editiunea lul Manned se v6da repre-
sentate printr'o de1t5, cu patru brne, sant re-
stituite de pro original i, in numra de 6se, de
ctare d.' E. Desjardins.
Ac6sta se vede pe °badil; dar cbmmentariele e-
ditorelul n'aa coprinsa anc0 portiunea in care se
afla, figuratti, provincia DacieT.
Suntemil In dreptil a a§tepta multe luminl asu-
pra geografieT antice a Vrrel nóstre de la acela
commentaria, Picuta de una orna, carde a cercetata
monnmentele i isvórele de infonnatiunl, chIar
faqa locurilor. Pón6 atuncT itns6, drépta nerilbdare a
lumel culte de a ved6 mal elucidata acesta puncta
ala sciinteT anticarie, a &uta sa, se propunit printre
cestiunile congresulul geografica ce se va tino In
primAvéra viitóre la Paris (1875), o discusiune asu-
pra numirilor geografice cari se vilda scrise in tina-
tul Daciel pe tabella Peutingerianit, precum §i in
cele-l-alte documente geografice ale anticlagel. (1)

(1) Trebuii sit constatámlí Cu piírere de rSil c concursul des-

chisil in acésta privintá de Societatea Academia Romana', in se-
siunea sa din 1874, nu a datil uni1 resultatil pe deplinti satisfila-
toril; unil singurii concurrente a presenta o lucrare asupra Da-

www.dacoromanica.ro
294 CURS0 DIC ARCHEOLOGIa.

Ara fi de dorita, domnilor, ca scólele nóstre su-

periorl sg fig Internelate pe ap base, In-chttl juni-
mea studiósit de la Facultgtile n6stre de littere
simtit dorinta puterea de a se lncerca, dInsa mal
ant6Tu, la asemen6 nobile i folositóre lupte.
Dumuelet e buntl! Eta v ya ajuta, mal allestl
déca yeti yoi , doinnilor, sg ya ajutatT i in0-ya,
applicandu-va la studie asidue i serióse.
1116 tenia acum , domnilor, cit din po»zelnicul ce
m'ama v64utt nevoitti a v6 face astg-41, va va
Amtin6 f6rte puOnti in memorig ; de aceTa dati'mT
voig, mal nainte de a termina, ca sg recapitulezti
Ore-cum notiunile despre desyoltarea sciintel archeo-
logice in secolul alit xviw , adicit In adev6rata tg-
rill a Rennascerel.
.A.mil vNuta cg intr'insul sciinta anticarig,
IAA acum mai cu totul In hotarele
s'a rev'Cirsata Cu puternice raje preste Europa
centrale, ba chlar a patrunsti IAA In extremitittile
eT. In Germania, in 011anda, In Francia, In Spauia
ngscuta i ati lueratil anticarT de frunte; ama
put6 sit aditogima i alte Ord mal depgrtate, ca
Anglia, Scandinavia, Polonia, Ungaria §i Ard6lul,
cari nict ele n'ati ramasa cu totul Instritinate de
la acéstit mipare.
cilor, care nn coprindea niclun fapti set' o appretuire
nu se descurageze dug junimea nóstrg, ci din contra s se si-
léscit a approfunda maï bine cestiunile de sciintii, la cari corpul
nostru academia' o stimuléz1 nelneetatil.

www.dacoromanica.ro
 A StIPTEA LECTIUNB 295-

Mal anttlu , In cercul antichitatilor ethic° , su-

-blectul preferittt In acesta periodt , a fostti, ca
In celt precedente, tott antichitatea romana cu lo-
gil, cu statul, cu usurile el; italienif P. Manucid,
C. Sigonit §i O. Panvinit , ollandezul Justus Li-
psid , francezul Grouchy,, polonul Zamoisky, , cos-
politul Iosift Scaliger i multi altil mal
aratql at tractatt asemen6 materil.
Ca archeologl al partel esthetice gasimt, osebitt
de arti§til cari ail imitata i ati falsificatt une-orI
cu succesti operile plastice ale antichitateT, pe an-
ticarul italianil Fulvit Orsini , pe ambit anticarl
spanioll P. 0 Alf. Chacon, pe numismatil din Italia,
011anda 0 Germania, Eneas Vico, Erizzi i Goltzius;
pe epigrafistif ollandeg Martina Smetius , George
Douza §i mal allest Ianus Gruter ; pe geograful
tag ollandezt Ortelins; tact odata pe eruditul chro-
nologistt Scaliger, pe anticarul germant Peutinger,
0 MINI pe multl altil, nenumitl sét numM citatl
In modti accesorit.
T6te aceste nume stint asta4I rtsunnete secl, din
cari vulgul nu scia sa distinga de-catt una tout
uniformtl de pedantisint; dar pentru omul canelo se
occupa seriost cu sciinta archeologief,, ele at tóte
unti caractert bine determinatt , o valére positivit ,
pe care nu o p6te tagAdui orl ce oint luminatt.
Despre acésta, nu cell a vt da alta dovada de-catti
appretuirea unul barbatil eminente alt secolulul no-

www.dacoromanica.ro
296 CDRSII DE AUCHEOLOGIL

stru , carele , fiindil 1nsu0 untl marp innovatorti in

sciinta trecutuluT 7 nu p6te fi privittl ca untt sfiettl
adulatortí ahl eruditiunel anteriort lar; acesta, e i-
storicul germanil Niebuhr,, carde a rillsturuatti ca
-o perspicacitate genia16, t6te ideile stereotypate de
secoli asupra istoriel Ilomanilor; lata cum se exprime
dinsul in privinta eruditilor din alti xvilé secolti

g6menI, ca capacitatI stralucite §i ea cunnoscintele celo

maT intime, sciurë a se margini in limite anguste; prin-
teinta se intocmi din nenum'érate ambuntimT rasipite,
aceTa co litteratura Ostral, pénil la noT din vechime nu
presenta in coprinsul una singure lucrad., adica cunno-
scinta antichitatilor romane. CLIa-ce din§iT al.' filcutri in
acestil sensil este ceva minunata Id aceTa numaT ara fi
de ajunsil ca sa, le asigure o gloria neperit4e.»

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTILTNE

TurisconsnItY anticari in secolul XVI lacobii Cuja*. Hugo Grotiue. GuioTo

Punciroili, commentatore alti documontuld Ilotitia Dignitatum". NotinnT
asnpra NotitieT. LuerArile archoologice din periodul coprinsit intre 1600
qi 1760; multiplicitatea qi variotatea lor. Caracterisarea autioarilor din a-
cest3, olmo& do C. O. Nuller. AntichitKtile romano. Anticarul I. P. Bel-
iori ti pictorul P. S. Burtoli ; lucritrile acestuTa. Nautilo Aldobrandine.
Mocméntol Nasonilor. Mistretul din Calydonti. Din MetamorfoseloluT O-
vidiii. Codex Vaticanos" allí InT Virgiliti. blor tea EnrydiceT din Geor-
gine. Scr6fa co purceT a luT Enea. Simtiméntul de demnitate in artele
antice.

DONNILOR ,

Cu temerea de a prelungi peste rasura lectiunea

din rándul trecutil, in care a mil silitil sit con-
denseza pre-catti s'a pututa mal multe din numele
de anticari merito0 , cari att illustratil secolul
alti xv116 , §i acésta péte ami facut'-o cam in
paguba interesului ce v'ard fi presentattt sublectul,
mal pre larga expusti , cu temerea , lica , de a
iir obosi O mal multii attentiunea de cum amil fit-
cutti, m'amt vq.uttl nevoitil a nu da locul ce li

www.dacoromanica.ro
 298 CURSII DE ARCHEOLOGI&

se envine, printre reinviatoril antichitatet, unor ju-

Tisconsultt vestitt, cari pe atunct ail de§teptatit in
sciinta Dreptulta, unti noit §i puternica avéltti,
cu acesta scopa s'ail applicatil la cercetarea ra-
tionnatit §i critica a vechilor isvóre juridice , mal
cu sOmit a celor r6inase de la poporul romana.
Asta-fela dar, printre laborio§il i 1nv6tat1l ini-
tiatorT al hunel moderno la viéta publica §i pri-
vatit a trecutulut, printre exploratoril monumentelor
architectonice i epigrafice, al operilor de glyptica
§i de numismatica, printre acel multt anticart era-
ditl pe cari vi 'I ama aratatil dedatl totT Cu total
la scrupulósa, r6sfoire a vechlelor documente serse
§i la pacientea inregistrare a rem4itelor antice, at-
ting6tóre mal Cu osebire de starea social6 i de
cultura Romanilor, ea, ea drepta sdii ca nedrepta,
ama ommisa de a premuriera §i pe barbatil eminentt,
a caror fructuosa activitate o potil reclama exclu-
siva legi§til in cercul sciintel lor §i pe cari el andl
pen6 acum, IT privesca ca adev6ratil fundatorl
al salel moderne de jurisprudenta.
Precum ama spusa de la inceputul acestul cursa,
domnilor, studiul am6nuntita ah legislatiunilor ro-
inane, care studia a devenita chlar basen inv6tit-
mOntulul nostru juridica , nu p6te- face parte din
materia archeologiel, de cata in moda accesoria séa
mal bine 4ic8ndd prin trasurile sale caracteristice
generall de ama nu pota face mal multa de-

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTIIINE 299

catil sit adaogii aci, ca o notiune prin care se com-

plinesce tabellul ce'ml amd propusd sit vii presenta
despre mirarea archeologicit a secolului alit xvt '6,
cit tail pe Mullet unit mare jurisconsultil francezti,
vestitul Jacob Cujas, ndscutti in Tulusa, pe la an-
nul 1520, deveui arbitriul §i ()mold specialit4e1
sale, mal cu sesmd prin ltuninatele conunentarie cu
care eld &Lucia vechile documente juridice ale an-
tichitittel romane.
Cujas, pentru prima 6rit in secolit moderni, pro-
fesd sciinta dreptulul cu ace1a0 autoritate pe care
odiniórit antichitatea o recumwscea until Papinianti
aid unuI Ulpiand §i attrase dup6 sine unit numOrd
lusemnatd de scolan, pretutindent unde '0 strtimutd
cathedra, In Cahors, in Valence, in Paris, In Tu-
rind 0 in fine in Bourges, ande 0 muri la 1590.
Secolul urinittord, cold cdruia avemti a consacra
attentiunea n6stra, de acum inainte, avu ca urmaDI
ald lui Cujas, dar bite° sferd mat independent6
de doctrinele sc6lel, pe und omd de und spiritd
§i mal no-vatord in sciintele politice ; acesta fu re-
numitul diplomatii ollandezd Hugo Grotius séd van
Groot, carele cultivandd ca predilectitme studiele
clasice ale trecutului, intemeid total de o-datit pe
principie ecuitabill 0 solide, pe regull bine cum-
pitnite , sciinta cea nouit a dreptalut gintelor. Le-
gatil prin communitate de idel cu marele pensionnard
alit 011andel long Olden Barneveldt, appdrittorul li-

www.dacoromanica.ro
800 CCHEM DE ARCHEOLOGIA

bertatilor patriel sale, Grotius fu persecutata de care

violentele Stathuder Mauricia de Nassati §i osbnditit
de dinsul la inchisóre pe vi; dar scapOnda
prin devotamentul so0e1 sale, care la ascunse
intee lada cu. cartl, vedetT, domnilor, la cate
stint bune cartile! Ott tea de Anna lnainte
maT multa In- Francia, unde fu lubita 0 conside-
rata de totT. Regina Svediel Christina 116 _allese
ea ambasadora 0 representante ala el pe langa,
Ludovictl ala me'. RetragAndu-se din acéstit sar-
cina la 1615, dud era in v8rstit de 63 de annT,
Hugo Grotius muri pe tarmurile prusiane ale Bal-
ticel , din urinele une furtunT pe mare.
Film:la-cif, ansa ne tuna abitttuta 6re-cum pe t6r-
ramuri megiar cu archeologia, sit ne grabitna a
ne Inturna In Mini el, adduc6nda aminte tad din
secolul alit slat', despre jurisconsultul italiana Unido
Pancirolli, renumita profesora de dreptil la Padova
§i la Turing, earele pe noT no attrage maT pRinit
prin (foctele sale scrierl asupra legilor antic° 0
modern°, de-cata prin eruditele commentarie cu cari
ela, Afar la finele secolulul, Inzestra 0 lamuri una
pretiosil documenta aid autichitittel.
Nu va fi, creda, o desplacere pentru dvdstre dom-
nilor, ea In decursul acestel rap* rasfoiri a an-
nallelor archeologiel, sit aflatt prileja do a face cun-
noscintit cu cate so va puté mal multe din isvórele

www.dacoromanica.ro
 A dPTA LEdTITINE 801

de notiunl archeologice 0 din monumentele cele

mal repntate ale antiditittel.
Acelé vorg fi mill taNig prietenl TWIT cari o sa
vg nete4éscit tti-o sit vg npreze callea , dud vg
vet! Intélni larit0 ea dinsele la local proprig ce
le este destinatg In expunerea systematica a notia-
nilor de archeologia. A§a dar nu mg vetl tine de
rgil décit une-orI mg van abatte ca. digresiunl, de
la faptele istorice §.1 biografice , cattl de cutezatére vi
slarg paré acele abatterl, fitt sigurl cit volu purta
ntereg grip, ca ele sit nu vg mane niel o data pe
tgrramurl stritiue sciintel de care amg Intreprinsg
a ne occupa.
Sit ne Intércemtl dar numal de-catg la comtnen-
tariele lrtl Pancirolli asupra documentulul antictl care
se numesce Notitia dignitatum et administrationum
tam eivilium quam militariuni in partibus Orien-
tis et Oceidentis.
Titlul acestel opere spune pe depling cela-ce ea
este i cela-ce coprinde. Guvernul Romanilor a ti-
until pururé ung felg de cartulif, in forma lungitrétit
a unel eitrilmid,l, care pentru ace% se 0 nutneatt
latercula , i In earl se Inscriag veniturile Statulul,
ntungrul armatelor,, rOndul direggtorilor. impgratul
Angustil qi urma01 luT art avutil tablette speciall, di-
rora li se c.licea Commentarie ale Principeluï. Cand
tInsg, sub domniele WI Diocletiang i apol 10 CO11-
stantinti celg mare, se dote imperiulul o noua orga-

www.dacoromanica.ro
802 CORSET DE ARCHEOLOGIA

nisatiune, mal in rapportg cu intinderea lul co-

losal, t6te acele insemnarl se inscriser6 officiald
in registre, sub felurite rubrice privitóre la admi-
nistratiunile civili §i militari, la r6ndui6la easel 0
cancellaria impOratescT, la distribuirea armatelor
fiottelor,, la mecanismul perceperilor finaKiarl, la
fabricarea de monete, de arme 0 de alto munitiunT
necesaril Statului.
Aceste registre formag neaparatil ca unil Alma-
nachü ali4 Imperiului, care se preschimba
de cite orl se simtea trebuinta, s6i1 prin dislocarea
o§tirilor, sé ei prin modificatiuni adduse in imparti-
rea provincielor i in diregOtoril.
NO la nol ag r6masti manuscripte mal multii
ség inaT puOnii complete, cari continil , sub nu-
mirea citata de Notitia dignitatuni etc. , ung ase-
men6 almanachO de pre la inceputul secolulul alil
yid , Mica de pre and imperiul abié se imparfise
intre ambil fil al lui Theodosig celg mare, Honorig
0 Arcadia. Repetitele manuscripte se afla asta41
In bibliothecele din Roma, Paris , Vienna 0 Mu-
AncO din annul 1529, unti invOtatil anume
Alciatus, publica Notitia, de pre unele manuscripte
dar §ése-qeci i patru anni in urmit, Guido Panci-
rolli* dete o editiune completa, caria voluminósele
eruditele sale note if adaose unii pretg considerabile.
Aceste commentarie, de mal multe orl retyparite, ag
fostO in fine intrupate In editiunea moderna a No-

www.dacoromanica.ro
 A 0131% LECTtLINg 308

tiie, publicata la Bonna , de erele Eduarda B-

cking, In annif 1839 IAA la 1853.
Este de o neasemuita importanta pentru istoria
geografia timpilor respectivl, acea bogata intru-
nire de InsemnarT asupra organisatiunel Imperiu-
lul, in care figuréza , pre lünga aratarea pe soda
a autoritateT fia-caruI dregkora , i semnul emble-
matica séa distinctiva ala fuktiunel sale. intrInsa
se vede cum pe atuncl fia-care din lotturile fiilor
lui Theodosia era impartita in cate trel marl pre-
fecturi ale PretoriuluT. La r6sarita , prefectura 0-
rientelul , a IllyriculuT 0 a Cetatel Constantinopole;
la appusa , a Radial , a Gallielor §i a Cetatel Roma.
Fia-care prefectura coprindea unil mica num6ra de
diocese , 1mpartite i acesté In provincie , in capul
carora se alai dregnorl cu putere administrativa
judiciar6, gradatt de pre titlurile de proconsun,
vicari §i presidii. Unul din diocesele prefecturel
IllyriculuT este anc6 numita al A' Dacia, i continea
cinc provinciT, sub numirile de Dacia mediterrana,
Dacia ripense séa riuréna, IlIcesia prima, Darda-
nia i Prevalitana. Dar tiite acesté ÎI aveaa co-
prinsul lor pe malul drepta aid Dunarel i abié
déca printre dregaoriele militari gasima puterea2na-
gistrilot de armate callan i pedestre §i a ducilor
sén commandantilor de o0irl , Intinsa asupra unor
cetatT de pre malul sting , care pe atunct se afia
occupata de barbarif de semintia gothica. Asta-fela

www.dacoromanica.ro
804 CURSI] DE ARCH1401.6GIA.

buna-óra vedemn pe illustrul barbatn magistru ald

annatelor din Thracia, vir illustris magister militum
per Thracianz , avêndt1 sub dinsul , In legiunea xxia,
ostag balistarii (cum amn 4ice astall, artillerill) din
cetatea Dafne, cladita de Constantinil celn mare, pe
tgrmul romanescn aln Dunitrer; vedemn lar pe du-
cele Daciel ripense, tiinda cantonnate In mal multe
forturl de pe malul .nostru , precum Drobeta sén
Turnia Severinulul (7), Zernes sén Cernetil kii altele,
pOlcurl de callaretl, cunei equitum, §i garniz6ne de
legionnarl din a va legiune Macedonict l'i din u
XIIIa Gemina, cari am8ndou6 an lasattl a§a multe
urme despre lunga lor stationnare prin lunca olte-
l'ésa, a Dunarel de PO.
Notitia dignitatum este fórte interesant6 §i "pr6
neaparata de consultatil l'Ara cela ce privesce in-
tinderea imperiulul §i Impartirea provincielor ; dar
ea tottl de °data no da §i o nomenclatura curiósa
a sarcinilor color inalte ale Curtel Imp6ratescl. A-
fland Inteinsa cum eran compuse ministeriul §.1
consiliul cari %conjuran pe capul Statulul i In
,
Prepositul la Sacrul cubicul4 ni se pare a recun-
nósce unn feln de Mare§aln aln Palatulul, déca nu
cum-va va fi una vittafn ale' Saralulul, unil Kizlar-
,Aga orientale ; In Magistrul officielor,, vedemtl
pe ministrul de interne, §efil aln politiel §i director°
superiore ala fabricelor StatuluP, In Questorul, pe
ministrul justitiel, secretara de Statd li «atora im-

www.dacoromanica.ro
 L OPTA LECTIUNE 305

periale; In Comiteie Saerelor laryiil, pe vistierul

primitora i distribuitoril darnieti alti banilor pu-
blicl ; In Conzitele affazerilor private , pe ministrul
intendente generale ala averilor Implittesa, In Co-
rnii domesticilor clkíri i pedestri , pe comman-
dantil guardel i aT statulta-majora iinperiall; In
Magistrii Scriniorum, pe postelnicil en Insarcinarl
diplomatice, pe grammaticil §i pe condicaril, re-
dactorl i pastratorl, In scrinil, de memorii, de
epistole , de libelle §i do scrisori grecescI.
In de§ertil ans6 cautamil In Notitia deniniqilor,,
pe [Lela a ministrulul de instructiune publica.
Prinzieeriul Notarilor, despre care se 4ice ca trae-
tat etiam, scholas , nu avea autoritate de-eatil asupra
corporatiunilor sdii br6slelor, cunnoscute In antichi-
tate sub tumirea de Scholm. In vremile veehl, dom-
nilor, Inv6tatura nu a fosta niel o-data reclusa, ea
sil, dispute pentru sine unil coltiort1 officiale printre
sarcinile Statulul ; ea, in timpil ruaretT de Inflorire
aï antichitater, a statii mal presusil de tac), i cand
adtsta predomnire a el ajunse a declina i a se
stinge, desordinea, slabieTunea i barbaria coprinser6
teta imperial i'la pornirtI spre ruinare.
In urtna celor ce vi5 spuselu despre hnir juris-
consultl anticarl ce s'art distinsil In alti xvzie se-
cola kti att addusa una notabile contingente la
desvoltarea cunnoscintelor archeologice, i anuro& de-
spre francezul Jaeobil Cujas i despre italianul
20

www.dacoromanica.ro
806 CURSE, DE ARCHEOLOGIL

Guido Pancirolli dtre cari ama adausa chlar,

secolul urmgtora , pe ollandezul Hugo Grotius, ma
simta, domnilor, , mal impacata mi idea de a mgr-
gini l'Ara cele spuse pana acum , notiunile asupra
epocel curata lis g a RennascereT, asupra acelul pe-
riodti in care archeologia a jucata unti rola de el-
petenig. M bucura mal allesa c, pe lana, men-
tionnarea tabellel itineraril a luT Peutinger, despre
care v'amil vorbita pe scurta in lectiunea trecutg ,
ama pututa ast141 sa, va semnaleza , in Notitia
dignitatum, una alta documenta vechfu de o egala
importantg pentru cunnóscerea imperiulul romana,
la una momenta cand puterea lul scia Anca sa,
ting pepta fna, cu barbaria ce a cotropita Europa
in secolii uringtorT.
Aceste daca isvóre de notiunT archeologice, cari
ambele s'ad intorsa mal gutalu la lamina publici-
tatel in a xvra sutime dupa Christos , al neasemui-
tul iperita de a ne lamuri , ele singure , multe
puncturi attingat6re de istoria anticg a patriel n6-
stre, pe cari nu le dama alar6, i pentru aula
chlar,, trebuig sL recunnóscema inteinsele o val6re
capital, intru cela ce privesce investigatiunile de
archeologi nationala.
Nu mal puOna important1 , in acela§a cerca,
sant faptele ce ni se presentg pe documentul pla-
stica ala columnel Tralane din Roma i asta-fela,
in trel opere de natura, fórte variatg , pe cari ansa

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTIIINE 307

numal archeologia are sarcina a-le explica, intr'und

catalogd scrisd de dregdtoril, precum e Notitia di-
gnitatum,, byte° ebartd, figuratd de drumuri cum e
Tabella Peutingeriana, i Intr'und capd-d'operd de
artd sculptural6 cum este spirala de baso-relievurT
a Columna tul Traknü, addind cele trel mal com-
plecte tii mal de frunte documente ale trecutuluT
tdrrel n6stre, se6se elite li trele pentru prima órd,
la iv61d,, prin luerdri din ald xvim secold.
Déett cela puçintt prin acestd ultima fapttl, amd
reu§itd a vd da o ided llmuritti despre reala In-
semndtate a eruditiund din aceld secold, caria i se
aruned ap, desd imputarea de pedantismd &Sed,
de pre cate spuseiu, amd pututd sd, restitulu 6me-
nilor de merad din aceld timpii partea de recun-
noscinta ce li se envine de la noT totT , atanol
m'a§d crede In dreptd a purcede Inainte eu coree-
tdrile nóstre asupra istorieT archeologice, afiliada
credinta cd, n'ama Anta nedreptate anticarilor Ren-
naseerel §i n' arad datd numal asuprd-le, ct pré
st6rpd, §i pr6 pripitd, enumerare de nume propril li
de titlurl de ettrtt ale lor. .

Ajungêndt1 la timpil cari urmézit immediatd dupd

ace§tia, adicd la spaQiul de und secold §i jumdtate,
de pe la annul 1600 p6nd pe la 1750 , prin
care 'ml alud propusti a inchilia periodul ald duoil6
din istoria archeologiel; ajung6ndd, 4ictl, la acea
epoed In care, sub domnirea falnicit a primilor

www.dacoromanica.ro
808 CDREIV DE A.HCIIEOLOGTA.

Burbonl pe tronul Franciel, Europa a siratittl in-

fine* lata politica cata §1 litteraria a acelei pu-
tul, Y6 marturisesca, domnilor,, c cu pericolul
de a prelungi mal multa de-cata aveamil de Onda,
seria acestor studie preliminarie, voiu insiste a v6
da in fia-care lectiune, nu mal multe nume proprii
de-cata fapte de interesa anticaria.
Asta-fela cre45 ca orl care din anticaril de frunte,
pe cari 11 volu cita, va remane Intyparita in me-
moria est" ca o anume crestaturit, adancil sapata
pe rabojul archeologiel.
Ama socotita de cuviinta, domuilor,, a cercui
inte una spagiti de upa suta cincl (lea de annl cer-
cetarile prin cari volesca a completa periodul ce,
de la inceputt, llama numita ala Rennascerel,
acésta ama facut'o pentru cuvêntul ca in acesta
r6stimpti, lucrarile archeologice, de §i indreptate
In directiuni mal multipli de-cata lu cel trel senil
precedentl, nu schimba ans6 caracterul lor generale,
In decursul intrega ala acestor 150 de annl, pe
cand din contra, a doua jumnate a secolulul ala
xvin'i este semualata prin evenimente capitall, cari
prefaca ea total sciinta archeologiel. Acolo dar, de
°data cu descoperirea ruinelor Herculanulul i ale
Pompeil, en desgroparea de numer6se vase zugra-
vite in necropolele Etruriel, ale Latiului t]i ale Cam-
panie1, ca iransferrerea in Europa occidental6a unor
insemnate capete d'opera de art ellenft ancd rd-

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LEOT1UNE 309

mase in Oriente, In fine de odatA ca publicarea

scrierilor archeologice ale illustrulul Winckelmann ,
vomA recundsce ung spiritti noti, o puternicA af-
firmatiune a perioduluI modernA.
Acum Ans6, p6n6 sA ajungemil acolo, volu sti, v6
notezil faptele de importantA, cari s'ail petrecutit in
istoria archeologief, de la inceputul secolulul xvuld
p6n6 la mijlocul secolulul ald xvillid. Ele, precum
ama mal spust , sita de naturA multa mal variatA
de-catA acele pre cari amil avutA a le in registra
p8n6 acum.
Anticaril din sutimile a XIV., a xv.§i a /km., n'a-
vead alt1 grijA, de-cAtA a descoperi , a admira §i.
apol a lAmuri antichitAtile poporulul RomanA ; cel
cari le urmar6, ftIrl de a pArAsi acéstegrijA, cAria
el deter6 o tendintA q.i mal minuti6s1, li mal sera-
pul6sA, §i mal IndreptatA spre alanuntimi ale traIu-
lul §i ale artelor la Romani, acela, icil, ill in-
tinser6 vederile 0 asupra, mal multor alte cercurl
de activitate archeologicli. ObservAmA inteadev6ril la
din§il o multiplicitate de cercetArl, in dominiurl mal
cu totul necunnoscute ség tlespretuite de predece-
soril lor. Astil-11a, spre exemplu, antichitAtile El-
ladel incepil a se studia ca attentiune, atatii de
care eruditl luerAndA in lini§tea cabinetulut cu a-
jutorul cArtilor trecutulul, catil §i de care cA116-
torl Cu curiositate §i cu cunnoseinte archeologice;
numismatica atuncl devine o specialitate ca,re se in-

www.dacoromanica.ro
310 CORM DE ARCHEOLOGIA

tinde cut pa§1 rapi4l i mal bine InterneTall, preste

cea mal mare parte a dominiulul culturilor ellena
0 romana; pe de altil parte institutiunile §i monu-
mentele popórelor oriental de§t6ptit attentiunea unor
6menl cari, cu multit neindemanare in adevad, se
cercd a dibui cate ceva In aceld chaos Intunecosa
ald stravechilor civilisatiunl.
Dar, precum faptele anteriorl cladirel Romel §i
a Athenel, asemen6 i ace16 cari ad caracterisatd
anevolósa i mild persecutata InterneTere a credin-
telor cre§tine, ad fostil In acésta epoca and su-
blecta bogatd i preferitd do studio anticaril. Ele
s'ad repurtatd Ana i asupra unor fapte mal none
de-catd antichitatea catacumbelor cre§tine, i, prin
sciinta diplomaticel, s'ad intinsd asupra documen-
telor secolulul de mijlocil.
Iata , dar, domnilor,, o multime de specialitatl
differite : antichitatl ronzane, ino§tenire a epocel an-
teriorl, cari 0 ele luar6 desvoltare de pre o directiune
special6; antichitati ellene; studid largitd ald mone-
telor antice ; monumente i datine ale Orienteluï;
r6mit§ite ale creeinismuluï primiti v ; diploma ale
mediului-evil; tóte acest6 fur6" studiate in concu-
renta d'a lungul epocel In care aventd a intra ;
pe ltinga aceste t6te, se mal adaogemd, told in tim-
pul de care vorbilnd o minunata tendintit de a
collectionna, de a aduna, de a intrupa In opere col-
lective, In Thesaure i Corpurt , cum s'ad numitd

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTIVNE 311

Alice de pre atuncl, cartile In cari, sub forma de

dictionnarlu séd de bogate cullegerl de tractate di-
verse, se retyparea, In extenso sód in desvoltate ex-
tracte, tottt ce se 4isese pene atuncl asupra tutulor
ramurelor archeologiel.
Me void sili, doninilor, a ve adduce succesivd la
cunnoscintit cele mal principall lucrarI ce s'ail fit-
cutd In Sit-care din aceste specialitittl, urmandil
pentru tete d'a rendal, §irul chrouologicd ald pu-
blicatiunilor i Mil descoperirilor, prin cari s'a
lustratd fia-care din ele.
Vomd da precitdere antichitittilor roman°, cu atatd
mal multd 4 tractandd mal &Mehl despre ele, nu
facemd alta de-catil a continua expunerea materiel
en care amd avutti mal exclusivd a ne occupa One
acum ; dar, imprennit cu eminentele archeologd
germand Otfried Miller, care da timpulul coprinsti
intro annii 1600 §i 1750, munirea de periodii
alz anticarilor,, vomd recunmisce ca canticarul,
ccarele de la inceputd era mal multd Intrebuintatd
<ea und nornenclatore ahi statuelor ce stad a§e-
ciate prin palate , dobendi mind cate puOnd o
cnial mare Insemnatate , förIl, ca in vremea acésta,
(eel mal de frunte cunnoscetorl al antichitatel sit
OA° mare grija despre arte in sine0. Silintele
(facia° spre a elucida obtectele de arte, de-§i nu
«stint fera de meritd, ad totu0 in genere o ten-
cdentit prO multd indreptata care infitçiprea exte-

www.dacoromanica.ro
312 CURSE IE AROHEOLOGIA

çriór i OLT amtnuntm1 meschine, Tar lie fiinclit

cintemelate pe nicl o cunnoscintit exact4 despre
tviéta ellenA, ele stint t6te pornite pe o calle er-
tronatft. in acéstifi epocti se manifest6 §i preoccupa-
crea de a se da publicitt,tel cu o ingrijire din ce
cm n ce mai mare , collectiunile de antichititti pla-
gstice cari p6n6 atuncT fusese f6rte r6t interpre-
ctate. (I)
Acéstt, caracterisare a epocei de care vorbiing
tradusit de pre Manualul de .Areheologid a Arta,
alt Otfried Illtller,, ne d prilejt de a intra
indatt,In materiit, prin applicarea celor din, la o-
perile pictorului §i gravorului Pietro-Sante Bartoli,
ale ct,rui stamp° appArutt mal ades6 insKite cu
texturi explicative, redactate de anticarul italianti
J, P. Bellori. Ambele aceste nume vt stint cun-
noscute, domnilor, din iectiunea precedentt, in care
amti fgrutt mentiune despre cartea asupra Colum,
nel led Traían, pe care att typarit'o , in Roma
la annul 1672, ace§tI doui bitrbati, pe timpul cind
se scoteati typare de gypst de pre columnt, pentru
regele Francief Ludovict al t xivhi. Cartea lor e altar
dedicattt acestui rege.
Contimporani §i ajutandu-se fui-care prin artea sa
la lucrgri cominune , anticarul romant Bellori era
niiscutil la 1615 servi ca bibliothecart alt r6-
i
gine1 Christina de Svedia , in timpul lungei petre-
I) K. Ot Miillor. Handbuch der Archwologie der Kunst. § 37.

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LEOTTUNE 313

cerl a acestel renumite femeI In Roma; Tar gravorul

Pietro-Sante Bartoli, scolara 0 arnica ala marelul
pictora franceza Nicolas Poussin, era nAscuta in
Perugia la 1635. Acesta mud la 1700; ce1-1-alta,
cu patru annl mal nainte.
Meritele luT Bellori stint fbra induoiéla de ordine
cam secundar; ele niel o data nu s'at intinsa mal
departe de-cat la scurte notitil descriptive. Yomil avé
mal tar4ia occasiune a vede cum le injosesce, mal
inuitti pote chlar de-cata se cade, !Ina mare anticard
italiana din acela§a timpa , reverendul Rafaela Fa-
brett; despre care m' ama legata de-unO41 a 'va vorbi
mal pro larga.
cata despre dalla artistuluf Bartoli, sea
cum ag 4ice mal bine instrumentuluT ascutita de
gravora , pe care francezil ila numesca burin 2
despre celul luI, (lerta-ti'm.1, rogn-va, domnilor, una
acta de apostasia filologick, (Mai ea insuml via a
imprumuta, din Dictionnariul nostru academica , a-
cesta neologismo, spre a denumi cu dinsul acola
cinstrumentu de tajare, sapare, sculptare, ash', nu-
cmit'a dalta, vorbindu mai vertbsu de instrumentulu
gcelatoriloru sau sculptoriloru addevaratu artisti,,)
aa dar, cata despre celul lui Bartoli , putema
In deplina consciintk sâ ne aluneatma applica
cigar i exemplul citata in 4isul Dictionnarlu,
e grea oinulul pana ce alma o data de pacatuesce r
cd'in celulu acestui artetce au essita multe si

www.dacoromanica.ro
314 CURRY DE ARCHEOLOGIA

tformose celature. Vedeti pentru conformitate

pagina 574 a Proiectului de Dictionnarla ald Socie-
ttei Academice.
Otfried Miller nu pare a fi pe deplind multu-
mad de aqua-fortele Mil gravurile Cu apit-tare ale
lui Bartoli; ele negre0td ad und caracterd de cor-
rectiune multd mal mare de-cattl totd ce s'a herald
p8ne amid ca decopiare a operelor de arte anticti;
ele invederatd facd epocti, in artea desemnului §i
gravurel de pre tanticti, dar in ele se inveder6z11, o
tendentg de a amplifica tritsurile daltel séd ale
penneluld antict , de a da picturelor und relievti
mal plasticti , far sculpturilor o musculatua mai
pronunciatg, , cari era §i una §i alta, insu0ri ale
add din timpul Rennascerel.
Cu asemen6 cualititti i cu asemen6 deffecte , Pie-
tro-Saute Bartoli sc6se la luming 6%41 numer6se
ca gravan i 0 aqua-forte , de pro totil felul de
monumente antice aflate in Roma : morminte
mausolee tomane i etrusco (1697), arcuri de triumfd
(1690), columne commemorative, adica a luT Trarand
0 a lui Antonind, baso-relievurT i alte renift0te ale
vechei sculpturl romane , demne de a fi admirate
(1693) , candele séd lucerne sepulcrali (1691) ,
petre gravate din museul nobilei familit Odescalchi
(1751), picturf inurall de prin morminte (1680) ,
MT publico i alte chldirl vechT ; in fine 0 illustra-
tiuuldiii manuscripte de autorT antiet Ehl, pre

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTIIINE 815

langa altele, forma §i mil album cu asemen6 pic-

turf, decopiate In colorl, carele, trec6ndd prin po-
sesitmea renumitulul archeologd francezd comitele
de Caylus din secolul trecutil , Mu-lase la Biblio-
theca central6 din Paris. Publicarea acestul album
In stamp° colorate, facuta In Paris la 1757,
este o carte de und pretil f6rte inaltatd.
Dintre picturele antice reproduse de Bartoli vold
allege, domnilor, cate-va sublecte spre a v6 da o
idea despre importanta archeologica a oblectelor de
art6, pe cari le a illustratd §i le a vulgarisatd a-
cestd meritosti pictord §i gravord.
In albumul sOd intitulatd : Admiranda romana-
rum antiquitaturn ac veteris sculpturce vestigia,
vedemd reprodusa cea mal vestitit, din bite picturele
antichitiltel descoperite p6n6 astatil; ea s'a gasitti,
la annul 1606, pe paretele unel antic° case rui-
nate de pre muntele Escuilind, in préjma arculul
de triumfd aid MI Galliand ; lucrata a fresco pe
tenculala zidulul , cardinalul Cintio Aldobrandini
puse 0, despriny, cu ferestreul tenculala de pro
zidd §i transporta tabellul , fOrit de a lil strica , la
villa sa de pro Quirinal, unde oil statu 00 la
annul 1818, cand papa Piu vith, o cump6r11, cu
10,000 de scu4l §.1 o muta In Vaticantl, ròmaindul
ans6 numele, cunnoscutd de totl archeologil §i ar-
tivtil, NunOle Alclobrandine.
In adev6rd, sublectul representa, in desfaprarea

www.dacoromanica.ro
816 cuasu DE AHOREOLOGIA

luf longitudinald, scene intime ale unui maritig

anta, i fia-care amdnuntd dintrinsul se 'Ate ex-
plica §i col/mienta prin citatiuni din autoril
grecl i latini. De-§i cele dece personagie, Alee va-
riatd grupate In tabelld , se afla t6te pe primul
pland , parelele cu duo! stalpl &id pilastril care
compune fundul, pare a desemna perspectiva a trel
camere osebite in centru este scena principal d occu-
pata de eroil micel drame familiar!; in drépta §i In
stinga, cate und episodd accesorid. Patul de nuntit,
cu picl6rele de filde§d , cu bogatul qternutd ,
40 eubile, quot omnibus
Caudillo pede lectulis !...»

patul sta la mijlocti. Mirésa, ca capul plecaid ,

ca fruntea gêndit6re, cu faça intristata, ingannata
pote Intre temen §i dorinte,
4Conjugis cupidam novi,
Mentem amore revinciens»,

infa§urata i impodobita in largI ve§minte albe ,

§éde pe dinsul, i alaturl cu ea, o mangaia §i o
descanta cu blande cuvinte , nunna séti caltunaása
cea multa ispitita, intocinal de pre cum dice i Ca-
tulld , poetul deja citatii , In frumosul epithalamd
ald Juliel i ala MI Manid : (1)
Catulli Ju1io3 et Mallii Epithalamium.

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTIUNE 317

«Vos bona senibus viris

Cognita3 bene fcerninm,
Collocate puellularn.

a , vrednicelor màtur, cari de multti v'ati dedatti

cu 1o5te casnicele virtuy, a§terney voT

In faça patuluf, graçiosil rezimatt pe una trunchtu

de columutt §i v6rsandg balsamti dinteunti tatnicil
urcloravi , stit o ata inkdrti, femeiti ; unit credti
ca acela este chtar Vinerea, gingap §i divina mu-
intt a geniulut Tubiret, carele duce pe th6ra femeitt
Ia soçul el,

Qui rapis teneram ad v' irum

Virginem,»

sleita amor6sti, ce alérgtt veselti la nuntt, cu citl-

tunt de alud in albele'l picT6re

eLxtus huc ;
Hue veni, níveo gerens
Luteum pede soccum.

Dar pe o tréptit 11111100,, in dosul patulut, kiéde

coprinsti de o invederatit neritbdare, mirele Incunun-
nati ou vil, rezimatil pe palma sa stingti, §i tiin-
du'g genunchlul cu cea drépttt.

g Uitl-te colo, *va fi optindll miresel induplecH6rea

www.dacoromanica.ro
318 CURSE, DE ARCHBOLOGIÀ

matrona, Vita-te colo cu ce nerabdare te *40, so9u1

tea, rezimata pe patul de purpura.»
«Adspice intus ut accubans
Vir tuus tyrio in toro,
Totus immineat tibi.»

In tinda, adica In portiunea tabellulul din stInga

privitorulul, o alta matróna imbroboditit, p6te el-Aar
preotésa séa so0a Flaminulul care la RomanT pre-
sida la cununnil, Incérca, cu mana stingit apa din-
tr'una vas t' tli. tine In cea-l-alta, o ap6rittóre; dou6
figurt, o servitóre §i una copilla, para a o ajuta
la pregatirile de scaldare ; tar pe partea oppusa a-
did, dincolo de coltul unde a§t6iita nerabdatora
mirele , tret alte femel, frumosa drapate in lungt
vepninte , Incununnate cu pod6be variate , stall In
jurul unut bogata tripoda,
4Tripodumque Miuistri»,

cum 4ice poetul Statia ; (1) una vérsa pe dinsul

dintr'o paterit sal strachina, profumurile sacrificiu-
lut ; alta, Int6rsa, cu spatele, se Incov6ia mlitdiosa
spre a attinge córdele unel lyre,

o at euthea vittis
Atque heredis redimita cohors, ut pallet ovantis
Quisque Lyra ;2.

(I) Statii Silvar lib. I, carm. zr. Epitbalam'on Stellte et Viol-

lantillm.

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTMNE 319

cea d'a treTa data pote din gura strofele veselului

hymeneil, cari se stinga treptatil ca §i versurile
poetulul Catulla

(Claudite ostia, virgines

Lusimus satis. At boni
Conjuges, bene vivite, el
Munere assiduo valentem
Exercete juventam.
Io, Hymen Hymenxe, io,
Io, Hymen Hymenme !»

einchidey u01e, fecl6re ; destulli am ti cftntatti. Iar vol,

so91 Mull , trAitI bine i, In plAcerl Inmultite , petrecetI
'futile vbstre tinerey 1 »

Despre tabellul Nuntilor Aldobrandino ail scrisa

Mile multi archeologi, séa spre a'l arata cualitatile
esthetic° , ski spre a descrie procederile technice
conformil carora aii fosttl zugravita , sétt in fine
spre a'l da o exegesa sciintifica.
Celebrul Winckelmann a cre4utti a 610 repre-
senta mariti§ul mythologica ald regelui thesaliotti
Pelea ea 4eita marina Thetis, muma lui Achilla ;
Bcettiger, unti alta anticarit i mythologa vestita,
a cre4utti ca mai bine s'arti potrivi sublectul Cu
nuntile 4eulut Bacchus §i. ale Ariadnel , venerati
de Romani sub numirile de Liber §i Libera; altif
ail clisii ca e representarea cununniilor lui Paris
cu Elena ; in fine, admit6ndu-se de toti cit pictura

www.dacoromanica.ro
320 CURRY DE AUCHEOLOGIL

acésta , care p6te ca este 0 ea o reproducere

de pre unti captl-d'opera aid artel grecescl, 0
nu s'ati facuta ultate 4isele lui Pliniff b6tranu1
(lib. xxxv, 36, 16) despre una pictora greca Echiona
din a cue olympiada, care zugravise o mirésit mi-
nunata prin ru0narea el , nova nupta verecundia
notabilis , admitendu-se , 4i-ca, eit tabellul mu-
rale de pre Escuilina a fosta o lucrare facuta In
Roma, un mal tar4iti de-catti in timpul lul Au-
gusta, unil aa cre4uta ea ea infhiOza o simpl'e'
scena de moravurl locall , cu cari staa f6rte de
aprópe in legatura epithalamele lul Mallia §i Li-
bel de Catulla 0 acela ala lul Stella 0 Yiolantillel
de Statiti, din cari 'mf ma permist a extrage mal
multe poetice explicatiunI ale stenel zugravite.
Meritele picturet ail fosta tare discutate. Unil
s'ail enthusiasmata peste in6sura de perfectiunile a-
cestul tabella §i Fat" pusa [agur! Cu capetele de
opera, ale artel moderne ; comitele Caylus a spusti
ca, déca nu ara fi lucru sigura ca Rafaelti n'a y6-
uta Ilia' ()data Nuntilo Aldobrandine, s'ara fi ere-
quta ea ela le a luatei de modela pentru pieturele
sale a fresco. In orl ce casa, fi a s6a nu lipsita
de mi§care, de etumoseinta reguielor perspective!, de
art6 in gruparea pers6nuelor, de exactitudine in a-
mbuntele anatomice , de expresiune potrivita in
fisionomil , pictura despre care ataté s'ati scristi
t;i s'aa vorbita , este o opera care da o idea egg Be

www.dacoromanica.ro
 OPA LECTIIINS 821

p6te de avantagl6sit de,spre armonia linielor 0 a co-

lorilor In artea anticit, In ea domnesee melt far-
mecg de cumpgtare, amid instincta aid perfectiunel
esthetice, semne distinctive 0 nediscutabill ale ope-
rilor artistice din antichitate.
De Ore-ce vorbirging de pieturele antiee, sit mal
allegemg i allele, tota din publiemiunile lul Bar-
ton. Pictura este una din artele vechimel care ,
deii ajunsese, In Grecia 0 Italia, la una
gradg de perfeetiune, ni s'a pastrata ansg nog, nu
prin capetele el de opera, perite eu total, ci numM
prin luerarl, de ording celti multil secundaria; 0 en
t6te acesté, mal t6te acele rare §i imperfecto rginit-
Ote InvederEiza acea correcta sobrietate de linie, acea
minunata armonia de colorl, acea gra0 senina ,
ce purur6 caracteriskit artea mina.
O sallit funeraria Intréga, zugravita presto tag,
dete sublecta lul Barton de a typari opera sa in-
titulata Le pitture del sepulcro de' Nasoni, la care
Bellori facu , de pre obicelu, ung texta explica-
tiva. In acelg moringnta , aflatil In annul 1674 la
Ore-care 'departare spre nord de Boina, de care
lueratoril eari curatag eallea Plaininia, se gitsi pe
josa o pétrit purtanda o inscriptiune, care arata
eit Quintus Nasonius Ambrosius cladise acéstit sal%
pentru sine 0 pentrn liberatil §i liberatele sale,
pentru Nasonia Urbica soqia sa, pentru conliberatiI
el 0 pentru urma011or.
21

www.dacoromanica.ro
322 CURSI! DB ARCDEOLOdIA

Iatit, de pre Bellori, alar §i textul inscriptiunel

D. M.
Q. NASONIUS AMBRO
SIUS SIBI ET SUIS FECIT LI
BERTIS LIBERTABUSQUE
NASONIAE URBICAE
CONJUGI SUAE ET COL
LIBERTIS SUIS ET
POS TERISQUE EORUM.

Se scil cr1, familliele romane I1 Meato morminte

collective numite Columbarii , (cecl pliretil le erati
dispu§1 pentru Miele cineraril, ca culburile de po- .

rumbl), In cari se depuneaO remit§it,ele membrilor fa-

miliel §i ale sclavilor ce se faltase pene la una
gradtt de inrudire cu patronil lor, prin liberarea din
robi sii libertarea , din care apol limba n6strit a
formattt cuventul, a§a usitatO la nol, de`iertare.
Dar sa lgstima cul se cuvine asemene exercita-
tiunI etymologice i sft ne Intercema la mormentul
Nasonilor. Bellori , asemuindil numele din inscrip-
tiune cu all poetuluI Oviditi, recuunoscu pe cel din
epitafia ca urmag de al lul, din timpul-Antonini-
lor, lar Intenna din picturele boltel, ve4u alar pe
cantaretul Pouticelor,, declamandO versurl lul Mer-
curia , pe cand o musail insgesce glasul cu lyra.
NimicO nu este mal puçint siguril de-4W acéstA
attribuire a citatel picturl la nenorocitul poetd ,
carele a muritti exilatti pe termurile selbatice ale

www.dacoromanica.ro
 OVTA. LEeTI13NE 823

MArel Negro, Pk% ca dibace pe strunele

reT Iatine, sit se fi pututt vre o data, deprinde a
Incorda arcul sarmatict
eMoris an oblitus patrii, contender° discam
Sarmaticos arcus, et trahar arte loci ?» (1)

Astil41, domnilor,, nu mal posedemt picturile

din morm8ntul Nasonilor de-catt numal in gravu-
rile 1111 Bartoli ; timpul a distrust originalele; dar
In reproductiunile artistulul din alt xvu'é secolt
Tedemti anct cu mare plitcere representarea acelor
felurite scene din lumea infernal séa din vi6ta u-
sual anticit, 4el i erol , figure allegorice i chi-
purl omenescl.
Dintre scenele mythologice , vt van semnala ca
pe cea mal gra06sit §i mal caracteristicit pentru
artea anticit, ace% In care se vede Pegazt , fa-
garul aripatt alu lul Apollont, Ingrijita i aditpatt
pe malul unel ape cu stuft , de .trel nimfe marine
séa p6te de trel din acele 4eite 46re la pic,lort,
RaXcxxcanoSe;, In cari Grecif personnificat Orele, in
vea inflorit6re, ateAkat..
Dar din cereal usurilor omenesa cele mal ea-
ri6se ale antichitittel, vt van attrage ltiarea mill&
asupra color patru scene de vAnittóre pe cari , a-
vendil occasiune a le descrie nu de mint , Intr' o
(1) paidii Nasonis Ponticar. I. 5. v, 49.

www.dacoromanica.ro
324 CM1811 DE AkonvoLoctis

carticica, (I) unde archeologia s'a cama fosta Varita

t'ara scirea lui Dumneya , imi veti permitte a le
remmemora aci , ca la una loca unde ele ne volt
procura o nimerita occasiune de a pretui frumosul
talenta ala luf Bartoli , pusa la serviciul unor in-
teresan-ti sublecte de arta antica.
(Acole patru picturi de vanatóre occupag fia-
care cate una compartimenta patrata pe tavanul
bolle' de pre via Flaminia , §i correspundeaa ca
cate o grupa de doua figure allegorice, symbolisanda
cele patru timpuri ale annului. Cu prima-véra se im-
bina vanitt6rea de cerbi; ca véra cea de lei; ca t6m-
na cea de panthere, §i in fine compartimentul Terna
era occupata de o vanat6re de lnistretT. Acestil alti
patrulfi compartimenta s'a diramata alisa indatit
dupa descbiderea boltel §i desemnul publicata de Bel-
lori este dintr'o alta descoperire facuta la 1672,
In gradinele Sertoriane din Roma, sub muntele
Celius.
(Cele duoa d'antgu , adica yanat6rea de cerbi §i.
de 11, se petrect in paduri ingradita ca zabrele.
Una calle gonesce una cerba §i. o ciuta , urmarit1
de una vênatora pe josa, carele opresce de sgarda
limita copula, pe una ala duollé copoiu. Alta va-
natorti cu sillita pandesce animalele la marginea
tarcului.

(1) In volumul Intitulatil Weenfo-xvvverixós. Bucuresa 1874.

www.dacoromanica.ro
 A. OPTA VICTIUNE 025

illanátorit de lel lid mal numerog; el atl

totl paveze marl rotunde, din dosul cgrora se a--
scundg, lipitl unil de altil. Una din fére se rapede
int6rritata asupra acelor miscgtorl pgretl de me-
talla ; dar cea-l-altg a isbutitil a dobort josil pe ung
vAngtoril §i'lll strivesce sub propriul luT scutg, pe
care ea calca cu o ferOsit mAndrig.
(Totil ca paveze li cu t6p6le, venabula , sfint
Inarmatl §i vOngtoril de panthere, cari Inchidg li
rostogolescit pe animalg Inteung cerca de scuturl
late §i solide; dar eT §i mal multa se bizuig, spre
a prinde §i a uccide féra, pe o cursa In forma de
lada patrata, In fundul caria ag pusg o oglindg.
Panthera turbata de nihil, ig zaresce de o data
chipul r6sfrantl pe fna luclelsg a sticlel; ea sta,
§.1 se mira, §i de pro cum 4ice poetul Claudiang (1)

Ifremit illa malito

Mobilior Zephyro, totanaque virentibus iram
Dispergit maculis, jamjamque hausura profundo
Ore virum, vitreT tardatur imagine formw.»

(Alti patrulé tabellg anticg , celg din gradinele

Sertoriane, representa v6ngt6rea de mistretl. Una
vlerg uria§d fuge urmgritil de ung callare-tia ca

(ti Claudiani de raptu Proserpinffl, III, v. 265 : tEa tresare de

dad soçul el' zefyrul mal riipide; miaja eY, pe tac, stralucit6rele
eI pets se Asfir5 0, gata a inghiti In nagua a gurä, pe v6n1-
toril, ea se opresce dinainté chipului ei, r6sfrftntit In oglincli.»

www.dacoromanica.ro
826 CUHSII DE ARCHEOLOGIA

duo 6 lungl sulite, contus , In manT, de alt1 patru

vênatorT mi tOpelle §i ea sagetl, de canl, unul li-
bera §i. altul oprita de sgarda ; In faça vOnatulul
se presenta duol junl, unul mi arcul Incordatti,
ce1-1-alta ca sulita Indreptatit spre t'era. Totl alérga,
toti striga , totl s'Out coprin§l de cea mal fer6s11,
turbare. De nu s'ara deosebi, pe sub acésta mi-
§care, sobrietatea de linie a artelor antice li Ore-
cari imperfeetiunl de forme, cari denota o epoca de
scadere, s'arti imité credo ca acesta episoda a fosta
schitatil de pennelul energica ala lul Rubens séa
ala tovarOpluI s6a, ollandezul Snyders, vestitul pic-
tora de vOnatorl.
a TOte calitatile acestel picturl k3i pote chlar mal
multa mirare, maT multa foca li In orl-ce casa
mal multa correctiune, se gasesca Inteunt baso-
relieva antica din museul Capitolina din Roma (sal-
la Impèratilor), care lá acela a fosta desemnata de
Bartoli, In publicatiunea sa despre anaglyfele ro-
mano demne de admirata.
tli pe dInsul se vede una vlertt uriall Impresa-
rata §.1 attacata, tuteo padure, de §Ose v8natorl §i
de trel canY. Duol junl, din care unul cu coda
Impennatt, Ig Infiga ¡ami% In §Olele lul ; una cal-
'greta, cu forme femelescI, ila isbesce 13i ela cu
sulita; alta vbittora a ca4uta sub dobitocti, o-
priudil de sgarda unil copo% ; cel-l-altl duol canl,
din cari unul e molosa , salta ca sif'la appuce de

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECT1ONE 327

rail. Dar la spatele férel, o junit ferneil, cu scurtg,

tunicit fälfaind, s'a opritd spre a'T ritpe4i cu ar-
cul o skéttili In cómit; Tar in kill, lint barbattl
mal in vOrstit ridicl baltagul ca sInd lovéscA in
creOetd.»
A§a se presenta scena de vênitt6re vilt 0 info-
catti, pro acea vestitit anaglyfit, caria eu dreptul i
s'a data numele de Mistretal din Calydonti».
Pare-cil artea sculptural6 a incremenittl ad ca
4icil aa unul din momentele cele mal dra-
matice ale frumosuluT episodd, in care Ovidiil po-
yestesce, in Metamortosele sale, (1) vAniitórea gr6z-
nicel Dire mistrete, pe care vindicativa Dianit o trit-
mise in Calydond ca sil, pedepséseit ultarea nesoco-
titultif pitrinte aid erouluT Meleagru. Cu versurile
poetulul vomd intocmi , unit commentarid completd
ald operel artistuluT, o luptit de intrecere, in care
_numal absenta ace§tia de aci, va da lyrel pred-
dere asupra dalteT.
§i'n adev6rd, %tit, dreptd locd de petrecere alii
scenel, aceld plait' de codru neattinsd de omit 0
de secure, In care s'ad adunatil eroil ElladeT, chig-
matl la v8nittóre de m6ndrul Meleagru, in care el
'T alt intinsd laturl, ad 0 impitrechTatd in sgarde
cavil, i luandu-se de pro urmele Aire!, o adul-
mecit, doritorl a infrunta primejdia

01 01,04 Nasonis lefetamorphos. vi", 4.

www.dacoromanica.ro
828 =SU DE ABCRBOLOGIA.

cSilva frequens trahibus, quam nulla ceciderat etas,

Incipit a plano, devexaque prospicit arva :
Quo postquam venere viri, pars retia tendunt,
Vincula pars adimunt canibus, pars pressa sequuntur
Signa pedum, cupinntque suum reperire periclum.»

Mistretul s'a rape4itg , a sparta halta canilor, , a

rtisturnatg pe col mal &O O a rásipitg Cu eoltil ,
In latan, turma látrátorilor

«Ille ruit, spargitque canes, ut quisque ruenti

Obstat, et obliquo latrantes dissipat ictu.»

Junil vitejI s'ating ns6 dup6 dinsul §.1 fil-care

eatá alt isbi ; dar Diana, qeita viclénti, tutulor pe
rOndg le Infrtinge subte §i darde. In zadaril Echiong
§i Jasong, In zadard Mopsu §i Enesimg, In zadarg
Nestorg §i Telamong se 'neércit alg lovi ; acesta
chlar cade josg , impedecandu - se de tulpina unul
topaclu.
Atunel se aratá Atalanta, podóba Tegeel 0 a
pádurilor Lyceene, en velnêntul apucatti numal susg
intr'o copcá lucitóre , cu Oral adunatil sub ung
simplu nodg, ea tolba de filde§g a sagetilor, athr-
natá §.1 r6sunnandg pe um6ru1 stIngt, §i tin'endft in
mtinal stingft ung arca u§org ; astg-felg II este po-
d6ba. La fa0 , al fi 4isil , II, cá e feclórá cu
chipil de june, Mg eit e june cu chipg de fecT6rA.
De cum o zitri Meleagru, eroul Calydonulul, Indatá

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LEOTIIINE 329

ela don i de &usa i intrInsul, fÖrI. de voYa 4eilor,

se 'neinse una foca ascunsa : (Ah! ferice de acela
4ise ela, carele se va Invrednici 8°111 e/ sil. fig,!»
Mal multa n'avu niel timpa niel cutezare a spune,
cOel alte mal marl grije pe totl II chitima la luptit

enemorisque decus Tegema Lycei.

Rasilis fiuic summam mordebat fibula vestem ;
Crinis erat simplex , nodum collectus in unum ;
Ex humero pendens resonabat eburnea lmvo
Telorum custos ; arcum quoque lEeva tenebat.
Talis erat cultus ; facies, quam dicere vere
Virgineam in puero , puerilem in virgiuis possis.
Hanc pariter videt, pariter Calydonius heros
Optavit, renuente Deo, flammasque latentes
Hausit , et : "O felix, si quem dignabitur,, inquit a
"Ista virum ! nec plura sinunt tempusque, pndorque
Dic,ere : majas opus magni certaminis urget.»

A§a dar, pe dad Pelea ridicA de josa pe Te-

lamona , feel6ra din Tegea pune pe e6rdit o ugórit
sagéta, 13i. o rapede de pre arcul s6a Ineovolata.
Dardo', sdrelinda spinarea férel, se Infige tépha sub
urechla el, §i cate-va stropiturl de Muge II ro§esea
c6ma. Niel alar Atalanta nu se simti a§a de fe-
ricitá, de islAnda lovireT sale, pre-cata fu Meleagru;
ehl mal Ant8lu vq.use sangele, ela mal ftntOlu ila
aratAi tovar4ilor sli §i ela II spune eit d'usa sin-
gura a ca§tigata tótá, onórea virtutel. Blirbatil se
ro0r6; el se 'ndemnaa unil pe altil t¿i , imbiludu-

www.dacoromanica.ro
830 CURBIT DE MICHEOLOGIA

se cu larrnl, el asvArll cu grAmada sagetile ; Ans6

imbulleila mal AtiIT incurcit i lovirile lor se im-
pedecit una pe alta. Dar fatA c Anced Arcadianul,
alergandii infuriatii spre peirea sa, cu induoitul s6A
baltaga in mani : Copil! 4ice elli, invtitatt de la
(mine cll, lovirile lArbittesci stint mal virtu6se de-
ccatii ale femeilor. Ia, fileeti'ml loct ! Cpar déca
(ea inseg armele sale l'arA apitra acum Diana, tota
cm va avé incotro scape filca Latonel din inA-
cuele mele !) Rostindii ingtmfatii aa semete cuvinte
ridicAndii cu amAnduo6 maulle securea scobitg, pe
ainbele latan, eld se inaltit in vêrful degetelor, in-
cordandu'll bite puterile in sol Pe cAnd Ans6 vol-
nicul se gltesce a lovi , fdra it infige am6nduol
coltif in vintre, tocinal unde callea mortel este maT
apropiatl, i Anceil cade la pltinktd

eDum levat hunc Peleus, celerem Tegeaa. sagittam

Imposuit nervo, sinuatoque expulit arca.
Fixa sub aure feri surmnum destringit arando
Corpus, et exiguo rubefecit sanguine setas.
Neo tam illa sui successu 1Ttior ictus,
Quam Meleagros erat : primas vidisse putatur,
Et primus sociis visum ostendisse cruorem,
Et, meritum, dixisse, feres virtutis honorem.
Brubuere viril seque exhortantur, et addunt
Cum damore animos, jaciuntque sine ordine tela
Turba nocet jactis, et, quos petit, inniedit ictus,
Ecce furens contra sua fata bipennifer Arcas,
Oiscite, femineis quid tela virilia prmstent

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LEOTITTNIE 331

40 juvenes, operi meo concedite, dixit.

cIpsa suis licet huno Latonia protegat armis,
«Huno tamen invita perimet mea dextra Diana.*
Talia magniloquo tumidus memoraverat ore ;
Ancipitemque maim tollens utraque securim,
Institerat digitis, primos suspensos in artus.
Occupat audacem, quaque est via proxima loto,
Snmma ferus geminos direxit in inguina dentes ,
Concidit A ncmus ; . . .1.

Cu o clip numal , In povestirea a§a de vit a

poetulul, amti trecutg peste momentul allesti de
artistg In sculptura capitolina , cea pling, de ani-
matiune, pe care amg commentat'o, çu Metamorfo-
sele lul Ovidig dinaint6 ochilor ; 0 eu tóte acest6
vg marturisescg, domnilor,, ciii nu mg Indurg ancti
a parasi subleetul , fgra de a pune ung eapgtg
fericita la voInicescile isbgn4I 0 la dulcile siintirl
ale junelul erog Maleagru.
V64.8ndg pe Anceg uceisg , elg asvgrliii cu furia
amdnduog ale sale darde; una cad° In panigntg ;
dar cearl-alta parunde adancg In §61ele monstruluT,
carele muginda §i spumegandil, se rostogolesce In
pulberea ro0ta de alg lul sane. Atuncl totl vg-
natoril facil sit rgsunne aerul de ale lor strigate
de veselia; toti Inconj6rg, 0 felicita pe Invinggtorg;
Iar elg , puindg pielorul pe acea capittina urgisita
0 strivind'o : cPrimesee, o tu filcit a Arcadiel, a-
t céstl despulere care este dreptul mea, 4ise, ctici

www.dacoromanica.ro
S32 CUESU DE AROIDZOLOGIA._

qi partea mea de gloria yola 8'o Impartid cu

gtine I,

«Ipse pede imposito, caput exitiabile pressit ;

Atque_ ita, «Sume mei spolium , Nonacria , juris ,
Dixit ; et in partem veniat mihi gloria tectun !» (1)

Sperd , domnilor,, ct nu md yeti tine de rat

pentru ajutorul care'ld cerd a§a desd de la scriito-
ril §i mal allesd de la poetil anticbittttel, spre a
v6 da idel maT lamurite despre lueritrile artistice ale
trecutulul , pe cari anticaril din epoce mal appro-
piate le ad admiratd , le ad litudatd, le ad desem-
natil i le ati publicatd.

(I) Fiindri-ca lusa ne amù' intinsil aci asnpra subIectelor de v8-

matee, tepresentate in antichitate , fia-ne permisii a mai adaoge
urmatorul extras1 din publicatinnea n6strä citati mai susil, cu
atitä mal multä c nrmateirele rOndurl se refferti la obIecte din
Museul nostra de antichitatY
(Scenele de vénatoíre tul fostil férte multü intrebuintate ca su-
Mete decorative de catre sculptoril antichitatel. Chlar §i in Mu-
scul nostruf unde nu ne pré putemä landa péne acnm cu multe
sculpturi autice , totil ilusa se veda daca scene vénittoresd. Una
e pe unä fragmentil de Otra (0,m 19 naltime; 0,m 24 largime)
purtindil josil inscriptinnea ellena AYPH21.102 4IOTEIVE12. Pe
acéstä lespede trunchl'ala se mal' vadil picY6rele unnY cllretuí cn
partea de josil a calluluï alergindil ; sub dinsul, ritul i copitele
unta' mistretii, asupra drula se asvérla unii cine cu bottil cascatii
f¿i cu coda in susä. Sapatura e cam grosolana dar desemnnl e
paf' de mi§care. (Se vede ca acésta bucatil provine de la d. C.
Bolliac).
Cea-l-alta, scena de vOnateire e in adevärii mal desvoltata, dar
din nenorocire mai pncinii distinctä. Ba se aflä pe unil brOii

www.dacoromanica.ro
 OPTA LEOTIIINH $133

Din nenorocire, In Intrunirile nóstre nu'ml

prin putinp, a vti pune sub oehl operele de art6
despre cari volescil a v6 vorbi; dar, mi se pare eft
celt puçinti v6 potti Inlesni reilectarea lor,, adesé
orl fide16, In camera-lucidg, . a inchipuiret, adducOndu-
v6 la au4ti 0 la memoriit descriptiunile clasiee ale
acelorql scene. Urmandil astil-feld , indeplinesett
totti de 9 datit i scopul care '0 lil propuneall an-
ticaril din trecutti, cAnd publican In desemne, mo-
numentele antice. El nu ultati niel o data, In ex-
lor , de a se referre la autoril veal cet
mat renumitt.
Acésta volu a vÈS o dovedi i prin alte exemple
allese dintr'o alta publieatiune a lut Pietro-Sante

gustù' care Incinge buza de misil a untii sarfcofagù, ale anal' la-
tnrY externe sfint accoperite Cu sculpturT. Acestil interesante mo-
numentfi a fostii addusil de peste Oltil (de la Regca BM de la
Celd , de pre t6tii probabilitatea) de cdtre rgposatul banii Micha-
lache Ghica , din cartile egre amil insistatil a se transporta la
Blusefi Acum se venimil la bréul superiorti pe care
jurii imprejnra se zgrescil , sub gtersura roOthre a timpaluT, vre
o duo6 çleci i patrtr animale , vre o trei séii patrn bgrbati, totf
in positiunl förte animate, gi take fined gi ciff-va copad. Anima-
lele par4 a 11 leT , mistretY , (serial' i tauff sglbaticY, attacafi cu
&rig, de cad colosall i pfindiff 8611 isbiti de Are véngtorl. La
un5 locìi, fare altele, se vede himuritri, cum unil vfingtorti, reziniatil
intr'unù genuchb, igT indreptag sulita dare ung tauril, canelo
en c6rnele plecate se rapede asuprgl. Ore nu vomil 11 avéndti alcé
representarea unja din acole scene vénittoreseT, cari negregitii se
petreceaii adesé in pgdurile Daciesi, intre colong romanY i bou-
rn uriégl (bos nrus), ce ail ltisatuí i Ongaçli eregtetul Ion fiorosil
In stemma Daciel rfis'a'ritene ?a

www.dacoromanica.ro
384 OURBD DE ABOBBOLOGIÀ

Bartoli , care presentd, pictura celor veal, Intrsuntl

stagitt alg el mal degradatd de-catft cum amg v6-
4ut'o In morm6ntul Nasonilor ; ans6 chlar tii adi
vomt recunn6sce a ea p6rtg sigillul frumosulul
0 demnitgtel antic°.
In bibliotheca Vaticanulul se afia de pre atund,
dgruitd fiindg de anticarul Fulvio Orsini, tii se afla
ancg p6n6 a41, und manuscriptd pe pergamentg, de
formatti in-quarto micd, care contine cincl-ycl de
picturl colorate 1 representandO scene din poemele
lul Virgilid §i InsoOte ca extracte din autora, re-
lative la acele picturl. Toti anticaril 0 paleografil
cari s'ad occupatg de acestg manuscriptg, 0 printre
dIn01 se prenum6rg numele cele mal illustri ale
sciintel, Mabillon , Winckelmann 0 altil, ail decla-
ratd ca stylul picturelor, precum 0 forma litteri-
lor scrigrel, nu pottl 0, fig posteriml secolulul
alit rim din era cre§ting.
Acesta aril fi dar celd mal vechlu manuscripta
illustratg te posedemd i, cu tóte imperfeetiunile
ce presentg picturele, ataid sub rapportul proportiu-
nilor, catd 0 sub alti perspectivel, formelor 0 co-
loritulul , nu e mal puging adeveratd ca Inteinsele
se simte anc6 nu scid ce din acelg caracterg pla-
cidd 0 milretg ald artel antice. Se vede cd, multe
din micele illustratiunl ale acestul manuscripta s'ag
stersd cu totul séti In parte; niel timpul, nicI va-
16rea oblectulul nu ne permitte sd, analysgml d'a

www.dacoromanica.ro
 A °PTA. LECTIUNt 88
rOndul pe tóte cele ce se v6d4 In gravurile lul
Bartoli , care le all pututd desemna pro t6te , ba
anc6 le a §i datt , de pro cumd çlicd unil ,
mal multa perfectiune plastid de - catd ce ad In
realitate. Volu arunca numal cate-va cuvinte asu-
pra picturel care representa pe Euridicea zacOndd
m6rtai Intrio pescere de stand , pustia , Inconjuratit
numal de §erpil cari ad uccis'o.
In acea pictura de und aspectd a§a de simplu,
a§a de devastatd , se simte domnindil und Maned
simtim8ntil de jale, de Intristare. Ea este o naiva
refractare a nemuritórelor versurl, prin care poetul
a descrisd nealinata durere a barduluT Orfed.

cSeptem illum totos perhibent ex ordine menses

Rupe sub mria, deserti ad Strymonis undam
Flevisse, et gelidis ha.c evolvisse sub antris,
Diutcentum tigres, et agentem carmine quercus.
Qualis populea mcerens Philomela sub umbra
Amissos queritur fetus, quos elms orator
Observans nido implumes detraxit : at illa
Flet noctem, ramoque sedens miserabile carmen
Integrat, et mcestis late loca questibus implet.
Nulla Venus, non ulli animum Ilexere hymenzei.
Solus Hyperboreas glacies, Tanaimque nivalem,
Arvaque Rhipwis nunquam viduata pruinis,
Lustrabat, raptam Eurydicen atque irrita Ditis
Dona querens : spretT Ciconum quo munere matres
Inter sacra deum, nocturnique orgia Bacchi,
Discerptum latos juvenem sparsere per agros.

www.dacoromanica.ro
336 MUM DE ARODEDLOGIA

Tum quoque, marmorea caput a cervice revulsum

Gurgite quum -medio portans /Eagrius Hebrua.
Volveret, Eurydicen vox ipsa et frigida lingua
Ah I miseram Eurydiceu! anima fugiente, vocabat
Eurydicen toto referebaut ilumine ripm.» (1)

Nu v certi scuze , domnilor, de a ve mal fi ci-

tita anc6 duo6-4ecl i unul exametre de ale lul
Virgiliti. Aci se cade ca totI sit pricepemft, In.
sa, pe divinul poettt ; dar v6 certi Tertaclune dé-
voiu cuteza acum, pentru vre unul mal uttittorit
de studiele clasice s traducil acole suave versurt
Wee stangace prosa romanésca
qépte huff IntregI d'# rôndul , sub o stâncl stérpl pe
malul pustil all Strymonuliff, ell planse, Mandl!' s5. A-
sinine inghil9ate1e pescerl, Imblnindú tigra §i mi§candil
cigar §i stejariI, prin eftntArile sale. Precum filomela, la
umbra plopilor, susping vlietftndu-se dupë pui§orff éf, pe
cari cruntul plugarti, zrindti cuthul, "f a ATHA Oa ce nu
aveal nc6 Wide; lar dinsa plInge *tea §i, stftndl pe o
ramurg, 1§Y spune merel &Afoul de durere §i fmple
In deplrfare locul de ale sale durer6se plangeff; totii a§a
niel plkerile TubireI , niel ale Inso9irel mi mal Indupled,
suffletul lul °del. Singuril , eTh cutreerl gh159urile hy-
perboree §.1 gpeçlile Tanaisuldf §1 cômpiile Rhipee, unde
In vecI nu se topesel poldful i brama, §i pretutindenI
elli cere pe a sa Eurydice rlpitl §1 acele darurl cu cari
4eil Pal anZgitti. Pèng in sfériitt ans6 , femeile thrace
despretuite de &mill , In timpul grbItorilor eului i In
orgiele nocturne Bacchus, rbipir6 pre campuff mein-
(1) Virpilii Georgic. IV. v. 507-527.

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LECTIIINS 33/
brele sNiate ale junehfi amantil. Dar §1 atuncl, pe dud
capul lei, ruptti de pe albuI gruma,zil, se prAvAlea in mij-
locul prIpastiilor EbruluT infernal°, glasul luI ftnc6 , §i
Umbel inghi59at5, : 'Eurydice!, strigail gi Bland, lipsite
de sufflett , "Ah! nenorocit6 Eurydic,e!, i "Eurydice !,
Aspundeati de pretutindenT c6stele tip6se ale rfuluï.»

Una echo alit acesteT immense duren l a rOsunnatfl

de sigura cu putere la au4u1 pictorulul care a il-
lustrata manuscriptul din Iraticanti, candO a zugrg-
vitft scena de m6rte a Euridice. Totil a§a anat pu-
té 4ice §i despre multe alto scene din anticul per-
gamentfl virgilianO ; lupta taurilor,, din Georgice,
ospItul Didond, din cartea IT. a Eneidel, chiar kli
scena more luI Laocoont 1 , In care pictorul s'a
tinutd multi mal aprópe de textul poetulul de-catO
sculptoril greet al grupel de marmorg din thermele
lul Titu; ape finch somnul qi, visiunea lui Ene4 ,
din cartea a iv', m6rtea Didond pe rugul Inflg-
cgratO, din acela§I carte acesté , 0 multo allele
sad sublecte tractate de pictorul anticO cu o mare
sobrietate de amOnunte , cari servg 0 ele ca cea
mal adevOratg dovadg lq cele co 4ice Lessing,
despre deosebirea ce existg Intro artificiele poesie
0 ale picture, deosebire pe care cel vechl aO pre-
tuit'o 0 ah sciut'o applica In t6te operile lor.
Volu ans6, domnilor,, 00 a nu termina §i vor-
birea mea despre numer6sele i lusemnatele opere
gravate de pre anticti, ale luT Bartoli , 0 acela de-
22

www.dacoromanica.ro
388 CURRY DE ARCHHOLOGIA.

spre picturg la ceT vechT, s, vg maT attrag attentiu-

nea asupra unul sublectil din Eneida, In care pic-
torul, pusA In primejdiit de a scilp6ta pe alunecuol
ridicoleluT, a sciutil s dea tabellului s611, unti a-
spectil de demnitate, ce nu last', nimicd de doritil
In comparatiune cu scena descrislt de poettl.
Suntemtl la cartea a vina din Eneidit i, ca
nu lungescil, volu cita, numal pe romilnesce, pa-
sagiul care urmézA dup6 versul
cDixit ; deinde lacu fluvius se condidit alto,
Ima petens (1)

n6ptea somnul pArdsescd pe Enea. Se sc616

cdtindil la lumina s6relul care se indlta de la rdsdritti pre
cornil, eld, de pe datind, Ind din rid aprt in pumnI gi in-
dreptd care certul aceste cuvinte : "Nimfe, o Nimfe ale
LaurentieT, ndsc'ét6re ale orI ell-el ape ce curge, gi tu, o
Tibre, pdrinte alti acesttil rid sdntitti , primiti pre Enea
feritild de orI ce nevoid. Ori care ard fi locul de
uncle tu itI tragi isvorul , tu care ai mild de ale nóstre
réstrigti; orI care art fi pdxnêntul din care tu esgY aga de
mêndru, in totd-d'una te voIu onora pre tine, in totd
(1) Virilii Eneid. VII, v. 67
Nos Enean somnustine reliquit.
Surgit, et, aetherii spectans orientia soils
Lumina, rite cavis undam de flumine palmis
Sustulit, ac ta!es effundit ad fethera voces
Nympine, Laureates Nymphm, genus amnibus undo est;
'fugue, o Tibri tuo genitor cum flumine sancto,
Adcipite Encan, et tandem arcete periclis.
Quo te cunque lacus, miserantem incommoda nostra,
Fonte tenet, quocunque solo pulcherrimus exis;

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LEOTHINE 339

d'auna te volt' grba cu darurY , rig purtator5 de cornti

srépanil alti tutulor apelor din t6rra Esperidelor. Vino-ne
intru ajatora i intaresce CU1 mai curêndti spusele ora-
colelor tale !
(Aga íÏ adduce aminte fagadulelele sale, gi din flotta
sa, îi allege (lag vase cu induoitti r6nda de vésle , le
gatesce cu lopatarT gi le Imple cu so91 de arme. Dar
lata, f6ra veste, o minune neaupa se arata de °data o-
chilor sg. In Ware gi pe verdele maM, se zaresce cul-
mth o scr6fa alba cu turma el' de purceT, tot1 la fela
cu dinsa, pitulatl imprejurul. Tie , o maréta Juno, tie
gi In on6rea ta, II uccide pre totí pietosul Enea, adda-
andull asn-feM sacriflciii, dup6 ce a pornita cu turma
t6ta Imprejurul altaruhA tga LI>

Usurile antice , domnilor,, i§i aft originatatile

lor. VOur6mil ca Enea adresandu-se care Tibru,
numesce purteitora de corml ; nu dór cLI, riul avea
vre unii cornil in frunte , precum anuii au4itti eft
insuml mal de-uni141 explicandu-se de ctStre Insug
profesornl, intr'o clasò de lyceti de aci, de la noi.
Acésta fig, jistl in trec6t4 m'a facuta chiar

Sauer honore meo, semper celebrare donis

Corniger Hesperidum fluvius regnator aquarum.
Adsis o tantum, et propius tua numitia firmes."
Sic mereorat, geminasque legit de classe biremes,
Remigioqae aptat ; socios simal instruit armis.
Ecce autem, subitum atque (mulls mirabile monstrum,
Candida per sylvam cum fetn concolor albo
Procubuit, viridique in littore conspicitur sus
Quam pins Eneas tibi enim, tibi, maxima Juno,
Mactat, sacra ferens, et cum grege sistit ad aram

www.dacoromanica.ro
 CIIREM DE AlictizoLOGil.

sl pretulesca §i mal multa marea necesitate ce se

simte in scóltle nóstre, despre respandirea notiuni-
lor archeologice. Cand Insug InvItatorul, cata
de Mina grammaticil i filologa sil fia,
se afilt
totql lipsita de cunnoscintele ethice i esthetic°,
neaphata trebuitóre spre a pricepe In moda ration-
nale textul autorilor anticl, apol cum va put6 eld
Ore sil explico acola textil cu succesa scolarilor,
sil le insuffle acela vitt interesa, acea, firésca
plitcere ce In tottt d'anua inspira, mal allestl june-
lor imaginatiunf , ideile gener6se , usurile originall
symbolurile ingenióse ale antichitatel? Mal adosé
cnm este casul In exeinplul ce no a venita a-
nima a-mana, cele mal naturall i mal gra06se
conceptiunT ale estheticel clasice, se transforma, din
causa nesciintel in materia, de archeologia, in ima-
gine pocite i enygmatice.
Anca odata o repett , pro bancile modesto ale
scólelor inferiorl, ca i In cercurile Inaltate ale e-
ruditiunel, §i filologia, §i istoria, adica i gralurile,
§i faptele politice ale orl-carul poporil , sant ca
nisce schelete sterpe i fOra viétil, dad ele se
presenta despulate de ornamentele inviatóre cu cari
le impodobescil, lu oil ce timptt i in orl ce loca,
cugetul moralt1 §i genial artística ale omenirel.
Dat. sil revenima, spre a sfóqi, la riul Tibra-
sa vedema dóca eu adevtlra ella a purtata
vre o data una cornil in frunte.

www.dacoromanica.ro
 A OPTA LEOTHINE 841

Nu, domnilor; artea antica representa differitele

ritirl, personuificate sub chipul, until b6trant1 pletosti,
ca cununna do saleil pe capa, culcata pe una tvter-
nail de plante acuatice, d'a, lungul caruTa curga
vallurile apel. inteo mana 01 tine In genere o
vOslit; cea-l-altit e rezimata pe uml corna de abun-
dantit, AIDA IAA la v8rfil cut t6te rodurile 0 cu tato
pilule cari cresca pe malurile luT. Asta-felti este
falm6sa statua a Tibrulul, una din cele §ése cari
se aflaa In Roma pe timpul istoricului Poggio Brac-
ciolini §i care apol, sub Francisca fu de "Valois ,
trecu In Francia, §i asti141 se Oa In Luvrt,
in acea marga opera de sculptura, sub maul
stInga ala unchla§alul cornigerii, purtatora de corna,
de abundanta, se Intellege, e culcata lup6Ica
romana, la ugerul aria suga memorabilil pruncl
Romulu 0 Remu.
Tota asta-fela , in pictura manuscriptului Virgi-
liana din bibliotheca VaticanuluT, la ugerul sore,-
fel suga gligana0T el, alb4orT ca 0 dinsa ; el stint
uenum6ratl; din call se 'Oda, atna pututa socoti
Oa la vre-o treI-4ecT 0 cind. TotT statl Inghesuitl
do duo 6 laturl, imprejoral mumel, care 0 dinsa e
WWI la r6c6re , sub dud frumo§1 copad. Enea,
In ,ve§minte de pace, adica in toga 0 nu armatti,
face libatiunile de pro datina, scurgOnda apit din
palmele sale, pro malul riuluT. in funda se des-
tiude o vesela privel4te campeuésca.

www.dacoromanica.ro
342 CUI1811 DE ARCHEOLOGIL

Precum v'amil mal spusti , domnilor,, nu sciti

cum se face , dar o lini0e demnl, und ce solemnil
§i sacramentale pare a domni In acea naivii scenl,
ale Wei elemente s'aril credo ap de mind apte
a de§tepta In miute idel gram §i Impungt6re.
Aceld nu sac ce, credeti-m6, este chIar esenta,
secretul artelor antice, o insu§ire a lor ptopriit,
care nu se desminte nicl chlar In opere din cele mal
mediocri , precum òfflul cu fire nobil6 §i virtu6sil
se recunnósce sub cele mal modeste veminte.
Acelii farmecti ulmitorti §i tainicil , alil artel an-
tice , ail cAtatU In zadarg anti prinde maril arti§t1
modernT, §i illustri archeologf s'atl cercatil fail de
folosti swill explice §i sivia definéscl.
Este dar unil meritti insenmata dad 6meni de
talentii, cam a fostt, in alg xviim Rua, Pietro-
Sante Bartoli, citruTa amil consacratil cea mal mare
parte din adstA lectiune , ati isbutitd a reproduce, a
imita ea intelligentA, deicg nu §i cu o scrupultisit
exactitate, °peril° de art6 ale antichittttel.
Ora fiinda pit Inaintata, reservil , domnilor, pen-
tru rOndul viitora cele ce aveamil a v6 spune de-
spre anticarul Rafaela Fabretti §i despre altif, cari
In r6stimp-al de una suta cincT 4ecl de annT, pe care
Ilti studiemti de o cam-data , s'ati occupatii §i el
mal speciale cu antichitAtile poporulul romant.

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIUNE

Conlinnarea studiulul asupra antieurilor din &lit XVII sea«. Spiritii mi-
nutiesti ala acestor auticarT. B. Fabreiti. Viga, caracterul i lncrlrile
lut Utilisatea epigrafice i numismaticel pontru istoriui. "Syntagma de
columna Traiani.. Thesaurelo luI Deceba14. rodul luT TraTanil pe lle-
nare. Descriptinnea luT de pro Diona Caesits i Chacon.Cereetirlf Mute
de Comilele de .Hareigli. Positionea poduluT la Tarnu-Seterinti. Consta-
CM moderno. LucarT de lemnti la podit Destructinnea In!. Studiela
marica in untichitato. Tabla lIlacS. Descrierea oT. L. Beger. Apo-
thoosea lui Omer4. Pariviele dthanaeill Kirder. Sciivta, inventiunile
originalitatile luT. Egyminania. Doscrierou baso-relievnla morid.
Gisberat Cuper. liesummatt.

DOMNILOR

V6 adducetI púte anuble ca, in ambele ultime

lectiunl anua mentionnata cu lauda, numele unuI an-
ticara italiana, in care toti s'a(' Invoit a recun-
disco spiritul cela mal erudita, cela mal luminata
§i cela mal p6trunytora ala epocel sale. Acela e,
Rafaela Fabretti, carele, nascuta Rinda la 1680 In
-Urbino, i InAltata la gradul universitara de doc-
tora la vOrsta de 18 annI, muri In Roma, ca pre-

www.dacoromanica.ro
 344 CIIIi811 DE ARCHEOLOGIA

fecta ala archivelor pontifican din castellul Sant-

Angel°, tocmaI la annul 1700, §i asta-fela implu
mal tota secolul al 4 xvif cu a sa respectata per-
sonnalitate. Se p6te inteadev6ra dice ca, Intru cela-
ce privesce studiele anticarie asupra monumentelor
din Italia, Fabretti resumma pe deplina §i ea o
necontestabilil superioritate, Una sciinta archeologica
i alar modul de a o tracta din acesta r6stimpa.
Exaltatiunel dithyrambice a anticarilor de cu
dou6 sute de annl mal nainte, precum §i investi-
gatiunilor largf §i complexe ale eruditilor din se-
colul ala xve', urmase In a épte-spre-decea sutime,
una spirita mal sceptictl §i mal puçina diffusa ,
una gusta mal scrupulosa §i mal critica, o apple-
care mal multa pornita spre cercetarT minuti6se ,
am6nuntite, intime, migalóse, ama puf° dice, asu-
pra usurilor §i monumentelor vechimel. In acesta
non perioda , eruditiunea se fritm8nta , se dospesce
§i se m6runtesce In creen l de adevaatl anticarI spe-
cialill, §i ca cata comparatiunile, explicarile §i e-
xegesele ion sant mal fine §i mal subtill, cu °tata
meritul archeologica ala autorilor se considera ca
mal mare §i este mal bine pretuittl.
Sa nu nesocotima ans6 acésta tendenta, donmi-
hr ; ea a servita pe de o parte, a lamuri fOrte
multe puncturl induolóse ale sciintel antichitatilor;
pe de alta, a scéte din intunericul pamOntulul §i
ala museelor, o multime de miel rë'mlOte secunda-

www.dacoromanica.ro
 A ROIJA LECTIIINIS 395

rie ale vietel malt sett artistice din trecutd, mg-

runtipirl curiese, prin a citror cunnoscintil, s'a pu-
tuttl parunde, In urmg, mal lesne, In intellesul in-
thug alit culturelor antice.
Cu principalil 6ment cari, pe t6rrginu1 antichi-
tittilor romane, ag lucratil In acestg senstt , d'a
lungul secolulul alit xvn", ba §i chiar pOng la
juingtatea secolulul alg xvie, lini pr. punt" a vg
occupa astg-41, §i nu credd sit pottl face mal bine
de-cittg a't grupa In jurill celut mal renumittl din-
tre clIn01, Imprejurul lul Fabretti.
Acum cand Fabretti se ell de multi aunt li-
psittl de gratul i de 'Anna lul, nimenl nu ne va
opri ea sit 't facemg ung corteglu allesil de anti-
cart , contimporanl at sgl ; dar se vede cit pe dad
abbatele Rafaelit Urbinatul era ca ile, nu totg a§a
de lesne s'arg fi appropiatg de &sill collegil sett
rivalil sgi de sciintit. Era aspru la fire archeologul
nostril; insu§1 nu o titgildula ; dovadit el '§I luase
dreptg embleing, ung greznicti arictu cu tepile sbOr-
lite, Insoçitg de legenda ellinéscit : cpDocç xaptaccaeon
ix3.peA) cip.OcracrOat. (Pe amicl a IndIttora; de vrajma§1
t a '§1 rtisbuna!) Val de ace§tia , and ariclul de
la archivele pontificalt I§1 ingsprea ghimpil! Ger-
manul Gronovius, Inteo discusiune asupra lul Titu-
Liviu, §i nefericitul Bellori, in privinta sculpture-
lor de pre columna lut TraTang, le-ail Incercatil cu
amarti ascutipl.

www.dacoromanica.ro
 846 CURSI! LB ARCHEOLOGIA

Ddca ans6 Fabretti se binan rija en ómenit de

meseria sa , eld , in sing,urglatea cabinetulut i n
mijlocul ruinelor antice, se arata, neobosita la lucru;
timpul it .era Impartita Intre redactarea scrierilor
sale de eruditiune i colindarea locurilor pustif, pe
unde putea st descopere antichit4t; niel ar§ita 36-
relui, plepa, n;ct gerul, niel ostenéla drumuri-
lor,, ba niel char b6la nu 'la opreaa , dad era
vre o cercelare archeologica de Menta pe campiele
romane. Poporul din Roma, cand fin vedea trec6nda
callare pe vestitul slja calla Marco-Polo , scia ca
amAnduot , calla §i cal16reta , aa plecata la Ténit-
tire de antict; c6c1 trebaitt, sa scitt, domnilor,
Fabretti Inv6tase pe Marco-Polo, siugurul siR1 ainica
§i confidenta , sa stea loculuT indata ce mirosea
ruina, precum prepelicarul se opresce clInd sinite
vênatul. Ein instio marturisea cA datoresce multe
descoperid intelligentelut sal tovarA§a, anticarulut
cu patru pictóre.
Dar, litslInda acum In laturt partea de on6re ce
revine callulut in lucrarile lui Fabretti, voma enu-
mera, Inainte de In despica miele puncturt din ele,
principalile titlurt pe cari se intemetaza marea hit
reputatiune de anticara. Fabretti a typarita la 1680,
trel disertatiunt asupra vecbilor apeducte romano §i,
tota In cercul studielor de hydrografia antica ,
descrisa mal tarlia canal.pl care odiniiirit unea la-
cul Fuina cu riul Leris sétl Garigliano. Tocmat

www.dacoromanica.ro
 A NOUlt LECTIONE 847

pe la sfer§itul vietel sale, la 1699, a publicata o

mare opera epigrafice, , in care, ela mal antelu, a
expurgate li a clasificatil inscriptiunile Romanilor
In a§a moda, in-cata ele sa presente o lantuire lo-
gia, 1.1 sa p6tit inlesni cercetarile istorice; prin a-
vista, ella a pusa temelia cea mal solida la sciinta
epigraficel i, unincla applicatiunea ca tbeoria , a
sciuta mal bine de- cata totl anticariT predecesoril
811, a se folosi de inscriptiunl §i. de monete, ca sa
explico fapte istorice §i monumente archeologice.
Multiplicitatea 5i varietatea cuunoscintelor sale, pre-
cum li subtilitatea geniuluT set investigatoill, le a
dovedita anca iin elucidarea unuT renumita baso-
relieve din museul Capitolina , cunnoscutd sub nu-
niele de Tabla iliaca, Tar mal allesa in volumul in
folio pe care l'a scrisa , mal multa in contra luT
Bellori, sub titlul : de Columna Traiani Syntagnut.
Roma, 1683.
Mal .antelu, precum v'ama prevestita de mal de-
una-4i, domnilor, ve volu opri puçinil asupra acestel
ultime i lifte interesant1 publicatiunT. Nu dóre ca
a§ti voi se, ve faca aci o analyse completa, a acestel
cartl ; ea , in noue ale el capitole , confine o ap
enorme profusiune de discusiunT li de notitie asupra
mil §i sute de cestiunT merunte, in-catil, de ara voi
cine-va sit o resumme, aril trebui mal-mal se, o re-
capituleze in intregul el. In prima parte , autorul,
versanduy focul asupra bretulur Bellori, carga m11

www.dacoromanica.ro
848 CURSE DE ARONEOLOGIE

4ice alta-fela de-cata Neotericus, servindu-se cu lana

termina ellinesca ce se pite lua In risa, si ea In-
novatorii , li ea neindemOnatica, séa, cm ama 4ice,
*mili, autorul despicl, critica si restitun, cu o e-
ruditiune netilgIduitn, dar tota-d'auna agresiva, tóte
puncturile pe cari conunentatorele gravurilor hl
Bartoli , s'in en le trecuse cu vederea , sal clt le
tractase cu error!, séa en le modificase f6rIt euv8nta
de pre cm eraa expuse de Chaeon, séa In fine ca
le Inchipuise dInsul farn de nicl una temelu. ApoI,
de aci Inainte , ela tractézn, Intr'una capitola spe-
ciale , despre artea navala la Romanl si, In acestil
studia , cereetnrile sale sant primele investigatiunT
seriòse asupra materiel , in altul, se occupn de Ore-
carl riturl religi6se si superstitiunl antice , de aci
apol examina felurite cestiunl de arta militara, si
In fine, dupa ce, in cartea a villa, a vorbita de in-
seriptiuuile privit6re la rasb6lele dacice, ela consa-
ora pe cea din urmai la examinarea monetelor ce
s'al) batuta In thnpul acestor expeditiunl si astil-
fela , prin elemente epigrafice si numismatice , se
Oren a restitui sirul chronologica ala Intregulul
rasbolu representata pre columna lul Tralana.
Intru acésta , Fabretti a aseclata adevarata basa
a istoriel evenimentelor din Uncí! Invingatorulul
Dacilor. Se scie Inteadevara , en mal nimica nu s'a
pastrata de la numerosil scriitorl, cari In vechime tia
tractata pre-larga despre faptele luI TraIana si In

www.dacoromanica.ro
 A NelIIA*LECTIVIOZ 849

parte despre r6sb6lele luI de la Minare. Lista com-

mentata de autorl perdutl pe care, cu o sagacitate
din cele mal litudabile, o publica acum Pappa-
dopolu-Callimachil, in revista d'" Hasded, Columna
luI Trdanil , v6 pote da, domnilor, notiunl precise
despre cate s'ad scrisd §i despre cate ad peritd din
cele serse asupra vechilor locuitorl aItiirrel n6stre.
in lipsa acelor nenum6rate i preti6se documente,
istoricil modern1 ad venittt s céra ajutord de la
archeologia, §i dinsa, ca sora buna §i indatoriteore,
vërsatd, prin Fabretti i prin multi, %de multl
urma§1 aI lui, und imbil§ugatd thesaurd de notiuni,
cullese de pre inscriptiunl i monete, prin cari s'ad
restituitd, §i chronologia §i istoria domniref marcha
imgratd. Astd-feld s'a pututd constata ca TraTand a
fostil allesil de Ose oil consul, la annil 91, 98, 100,
101, 104 §i 112; ca de duo6-spre-çlece orl a
titlul de Imperator ; ca de duo6-4ecl de orl
a occupati1 puterea tribunitiA ; ca cualificativul ono-
rificti de Germanicus s'a datil tina din 4ilele
i
luí Nerva; ca la anual 103 a fostd numitti Daci-
cus i la 110, Partleicus ; lar titlul de Optinius
princeps , cela mal bund dintre principl, pe care
nimen1 mal bine nu l'a meritatd §i pe care dinsul
mal antOlu de toti l'a primita, 'I a fostil accordatd
de Senatd i de popord la annul 101. Tota din is-
v6re archeologice, §i numaI dinteacesté, doinnilor,
s'a pututd allege timpul exacta ald faptelor

www.dacoromanica.ro
850 CDR8U DE ARCREOLOGIR

ala cladirilor sale celar marl; astil-fehl , ca ala

1716 li. ala vild consulata correspunda adducerea ape-
lor In Roma, marirea CirculuI, cladirea portulul
Centum-Ce1la3, inaltarea unul templa §i nternerea
podulul pe Minare. . . .

Dar nu este aci local de a ne intinde mal multa

asupra acestor amOrunte biografice §i chronologice ;
destula ne este acum a fi InsemnatO folosul ce
p6te trage istoria fondarel coloaniel roinane In Da-
cia, din monumeutele areheologice §i apol anc6 de
a fi semnalatd pe Fabretti ca principalele initiatorfi
ahl acestel Incuscrirl a areheologiel ca istoria, pe
Orramul originelor n6stre nationall.
MI tenul ns6 ca numal din cate ama spusil ,
nu yeti fi pututO pretui indestuld , niel methodul
criticO, niel cunnoscintele anticaril ale eruditulul de
caro ne occupara. A§ft don i sa v6 lamuresca mal
bine, §i asupra meritelor lul, §i asupra interesulul
ce noë mal allesO ne presenta cartea sa. D6ca Ans'é
nu'ml sta prin putinta a v6 spune totil ce se 4ice
Intr'Insa, apol celft puçing dati'mI voIa sa allego pe
icl li pe colé, tritsurI mal caracteristice ale proce-
derilor sale, cari totil de odata sa offere qi vre o
attractiune mal special6 pentru nol.
ramil spusil , pare-mi-se, ca ce scrupulositate §i
ca ce circumspectiune Fabretti a cernutil §i a rOn-
duitO inscriptiunile antice, pe cari predecesoril lui
le primeaiI i le inregistraO tóte de bune, fila de

www.dacoromanica.ro
 A )10t7A LECTIliNE 851

criticit i Nit de controhl. Asta-fehl, ajunsese a se

prefira prin collectiunile epigrafice o sumedenie de
monumente lapidario spurie i croite de pe %chi-
puirea, mal multa séti mal pining cultiva%, a is-
toricilor falsificatorT.
Iatft una exempla pe care ila cullega din ca-
pitolul lul Fabretti, despre inscriptiunile privit6re
la r6sb6lele dacice.
Chacon,la una din scenele columnel unde se
v6da cal încareatl ca adancl panero pline de vase
maIestrite, pe cari le adduct' dinainté lul Tralana,
reprodusa povestirea din fragmentul lul Diona
Cassia, care 4ice : (1)
thesaurele luI Decebalt1 , fusese
ascnnse sub riul Sargetia, care trecea pe la palatele ace-
stdia; in adey'éril , elr" alAttuse riul prin nisc,e robl §i
sc,obise fundul; %poi, depuindil acolo maltii arginta, multa.
awn §i cele-l-alte nestemmate, cari n'ayeati a se teme de

(i) Dionis Cassii hit r. roman. lib. Lxviu, 14 : eVeialpsfccv

xia al' no zleaxeflcaov 0.16aveol, xal:01 t'Ad si/v nolaAtìv
ZaRytalexv, wdv acted ToEs fladtlaos xex9vititivot. 4id yde
alzacdorav TtVWS, viv Te nowagów etarip., xca, Ectacyog Ott/TO;
xcei, is cesci 2Toi.ths lay clerveov, nolaìv d xevildv, vci re
AAc TCs wemeírawa xai ily(94wqrd reva ?verxav evvaiteva e'pfla.
Adv, li&ovs se ea' aerois bri&rixe, xca roily krevóelas xca Ana
T0i7TO Tdv norap.dv igaqyaye. xal Td dinjiacce clici vas, at;rav
IxEivcov Td we Cuárscc. xceitd dia0G Td jamireona xccri&Exce I-log-
.46(w iCi;ifit, (1140-8tçfey at;son's, Vva eclictiv baca466Cfs. Bixelev
cfl wig irraeoc, Te reyovds tictok, iciAw e xca xasemistvde
wagwaç.

www.dacoromanica.ro
852 CURSO Ds AncitRowel's

umeyll, a§q1a,se d'asupra lor petre §i grImddise pdméntd;

apoT dup6 adsta, dase drumd riuluT pe la locul sgd ; lar
in pescerI, depusese, totd prin ma 6meni, ve§mintele §i
cele-l-alte obIecte de acestd feld. Ispravindti acosté, II
uccisese, ca nu cum-va vre-unul sit dPstlinuTascg. Dar
Bicilis, und so9d ald luï, carele cunnoscea totd. ce Muse,
fu prinsti §i le spuse Me.»

Pe temetul acestor cuvinte, inv6tatil din Secola

alit xvild visail merett a comort de ale luT Decebala.
Unit, ca ,istoriograful austriaca Wolfgang Lazius,
pe care l'arna citata mal de-una41 ca cela mat
vechlu epigrafista ala Daciel , netinênda séma do
tradarea luT Bicilis , povesti ca , pe timpul Oa ,
nisce pescan l romant, plutinda cu luntrea din Mu-
re§ti In Istriga Ma StreTa, care este vechla Sarge-
tia, a isbita vasul lor sub apt', de o buturuga §i
scormoninda el acolo, aa descoperita o tainita din
care aa scosa peste 40,000 butt de aura, totl
cu efigia luT Lysimacha regele Thraciet, din ace-
§tia, cardinalul Martinuzzi , vestifil In istoria de
pro atund a Arddlului, a pututtt capata ablé vre
o miia, de Ore-ce pescarit trecuse In Moldova, cu
mal multe carre Incarcate de avutit. Amid se ore-
deaa a fi fosta cigar comorile luT Decebala.
Dar altil, cu gAnda mal isteta , scornir6 o
inscriptiune latina, pe care Fabretti o respinge en
despretil , ea o falsificare inchipuita numat de pre
spusele lut Dina , §i ca o nedibace imitatiune a

www.dacoromanica.ro
 A NOVA LECTIIINE 353

altor epigrafe cunnoscute. Acela ard voi sil remme-

moreze und sacrificid pe care l'ard fi fitcutd mi-
gustul Cesara Nerva TraTand, pgrintelul Joue afig-
torulul de avutil §i 4eitel intime a pilmOntultil, pen-
tru descoperirea thesaurelor dacice
MI. INTENTORI
DITI. PATRI
TERRAE MATRI
DETECTIS. DAC.
THESAVRIS
CAESAR. NER
VA. TRAIANVS
AVG
SAC. F.

Dar Fabretti, citilndd t6te isvórele de unde scor-

nitorul modernd storsese elementele plastografief
sale archeologice, II spune curata cg n'a isbutitit
al fura vederile, fuci faciendi.
In altd loca , la capitolul ala id, eld se ritpede.
anc6 i Cu mal multa mftnig asupra lul Bellori ,
carele a socotitd de cuviintg O, correcteze i sg
implinéscit pe Chacon.
Cestiunea este despre podul pe Dungre alii la
Trafand.
In desemnele cari ail servitd primulul commen--,
tatord ald columneI pentru descrierea sa, la stampa
no 86, se vede In funda, o parte din aceld poditi
Cu §6pte din stOlpil lul , imprennatI prin bolt
23.

www.dacoromanica.ro
354 consu DE MICHEOLOGIA

pline , cari se para a fi de zidti, lar d'asupra se

intinde podéla ca mbele sale balustrate ornato in
r6scruc1. In explicatiune, autorul spaniolti, minunan-
du-se de acésta giganteca opera a luí Tratan°,
desale podul astd-fela precum 110 aflase descrisil
In fragmentele luí Pina Cassiti, pastrate de chro-
nicarul byzantintl Xifihinu, unde se slice ca, 401-
<pi! luí de para patrata erail duo6-4ecT la num6a,
cinaltT de cate una suta cinc1-4ecT de pichire, a-
(N.a de temelir, lar,g1 de cate épte-4ecT, §i ca el
cena departatI unul de altui cu cate una Bata
gépteilecl picl6re, flinda impreunatT prin boite.»
ApoT tota autorul grectl s 11111.A C1.1 cata cheltulala
§i ea ce greutati s'ati pututil cladi ace§t1 sttilpl, In-
tr'una riti ap de mare, Intr'o apa a§a de prp-
stiÓs i pe o albia ap de tin6sa, de unde niel ca
se putea abatte cursul apelor. (1)
inteacestii ultimg puncta , fii Iisü In tréatii ,
scriitorul ellenti pare a nu fi de aceTal parere cu
PliniO celti tOn6ril, carele, approbandn proTectul poe-
tulla Caninid de a canta r6sbólele dacice, 41 adduce

(1) Dioni Cassii, histor. roman. lib. LXVIII, 13 TV2s.

)(pira:ah eich 119-ov Tesvanieov axoa, rd ik iítpog itavrixorta
xa/ burcdv ?rodal,, nbjv vas, Oviallwv, Vd di alcitos it4xorra.
xal atitai ificlowfxov-ca xzl igardv da' cabileast irdeas chrixoydat
dipters dvvvxorri;Ativs me Mg otlx ay tsÇ Td clvcawiea, adscis
eanavtiOiv, 9-avAcitles6; flag cr ot,c v rdv TOncov, «7v 'xadva at:-
zar rv Te nolaad; 2ro/A5 xai i'dass etvadet, danidq, te Av-
ojees, iyireso; o rcie Tos xal yraearettfrat 7,70V t érg,uct ¡r7vvtj9v..

www.dacoromanica.ro
 A NOTIA LECT UNE 855

aminte el va avé a spune despre riurl stramutate

de cur6nda prin t érrine 0 despre podan l de cur8nda
aruncate preste dint 'Dices immissa terris nova
4flumina, novos pontes fiuminibus injectos.)
Dar sa ne Intéreema la cele ise de Diona i re-
petite de Chacon. Spre a Invedera 0 mal tare greu-
tatile Invinse ca lucrarea poduluI, el spuna a era
facuta tocmal acolo unde matca riuluI este, In par-
tea loculul , mal angusta , dar tow de o data 0
mal adanca, lar apele lul mal rap*. La acesté,
anticarul moderna, luandu-se de pre una descriitora
de pe atuncl ala AustrieI, carele nu pare niel
manna a'0 fi data bine séma de positiunea lo-
eulul, adaoge ca podul, din care nu se mal v6dil
niel stMpir, niel boltile , a fosta apqata In Pannonia
inferi6r6, nu departe de local eetatel Canizza, unde
In appropiere se afia 0 o fOntana minunata care I§I
schimba apele In sang°, de cate orl vre-una pericola
ameninta regatul Ungariel.
Ora§ul Cauta, odini6ra bine Intarita, se aftit pe
dui Tisa , tome In nordul Banatulul Timivirel;
eata despre fhtana cea minunata, pricepetl, dom-
nilor, ca o asemené indicatiune de topografil than-
matuzicit nu ne péte fi de mare folosa pentru a
precisa localitatea uncle Tralana a inaltata vestitul
s6a poda. Scriitoril eel vechl nu sant niel .el mat
explicitl; dar no é ni s'aa pastrata urme cu multa
mal positive, despre cari, osebita de archeologil mo-

www.dacoromanica.ro
356 CURSD DI ARCHROLOGIA

dernl, ne potal Incredinta pe total momentul Mehe-

dintenil no§tri din Severinn.
El, In fia-care 4i de la Dumne4eil, v6dil colo
josil la p6lele ora§ulul, pe prmul nasipostl ala Du-
nttrel, acea surpatura de zidil cu masivele'l carami41
inegrite §-i cluruite de timpil , r6se §i. macinate de
umeyla, §i. de muschlu, stréja secular, care, de optU-
spre-4ece sute de annl apr6pe, sta ca ochiI tintitl
la soçia el de decind6 riuluI, §i pare-ca am8nduo6
Impreuna duca dorul altor optil-spre-4ece ca din-
sele, pe cari le att iughitittl treptatti apele sub lu-
clul lor 1impe4h1, din nriomentul catad s'a ruptti
lantul de zidll sétl de lemml ce le uneall odinhírit
t6te Inteo singura i uriép cladire.
Dar ce alta a pututal Ore sa fi fosttl acea mi-
nunata cladire, déca nu alar podul cela mal pre-
susil-de-t6te-laudatti de intréga antichitatea, pe care
ihl a§ternuse peste Istru, marele architectti Apollo-
doril din Damascil, ca sa Implinésca cugetarea ma-
réta §i vointa neinfranta a gloriosulul imp6rata
carele, urcandu-se pe tronul Romel, nu se mal jura
altil-fehl de-cattl en aceste cuvinte : (Sa n'ami) par-
«te de a vedé Dacia reclusa In provincia romana
c§i de a trece pe podurl, Dunarea §i Eufrate1e!)7(1)

(1) Ammiani Marcellini rerum gestar. lib. xxxv, 3 : eTraianns

fextur aliquoties jurando dicta consuesse firmare : Sic in provincia-
rum species reductam videam Daciam ; sic pontibus Histrum et
Euphratem superam I»

www.dacoromanica.ro
 A 2101:1A LECTIUNR 357

Ca inteadevtra acele ruine de la Turnu-Severi-

mulul stnt oblar ale podului claditt de TraTant pe
timpul resb6Telor sale cu Dacil, faptul a fosta mal
antOlu recunnoscuta li dovedita de unt barbatt e-
minente din secolul ala xvnid, carula sciinta 1T da-
toresce o frumósa lucrare asupra riului nostru monte-
nescti, asupra, Dunarei. Comitele italiana L. F. Mar-
sigli, nascuta In Bolonia la 1658, a ajuma priu
activitatea , prin cunuoscintele §i prin capacitatea
sa , la gradurT Inane In armata austriaca. Pe la
1689, cand Austria, purtanda rOsboTul ca Turcil,
isbutise a lua Nipl §i apol Yidinul, Marsigli, In-
sarcinatti ca colonela de genia sa necle una poda
de vase pe Dallare, ca O, pita trece qtirea in ler-
natica pe pannIntul t6rrei Romanescl, studia ca
-attentiune Me localitittile imprejmuitóre li '11 a-
tinti mal cu Mina lup,rea aminte asupra ruiuelor
de la Turnu-Severinului. Ela m6sura , desemna, §.1
descrise cu deam6runtul tóte r6ma§itele anct exi-
ste)* ale poduluT, precum §i ori-ce alte antichitatl
ale Dinar" i intocmi din ele ala dudé voluma
alt colosalel publicatiunl typitritil, de dinsul la 1726,
In §6pte marl volume in-folio, sub titlul : Danu-
bius Pannonico-mysicus , observationibus geographi-
.cis , astronomicis , hydrographicis , historicis, phi si-
vis perlustratus.
Tota In acela volumt, printre alte multe monu-.
mente antice §i. curiositatI, yeti recunn6sce pe ta-

www.dacoromanica.ro
358 CUBSII DE ARCAEOLOGIA

bella 54, una pilastru funeraria séa cippil, cippus,

purtanda aceste cuvinte, pe icl pe colé trunchiate

D. M.
ANTON
CALLIST
VIRIT
ANN. LX
DIOGE
MOSC
CONIVGI
B. M.

Mica : cpeilor Mant al Antoniel Calliste, care a

< trlita annl §ése-4ecT, Diogena Moscu, a ridicata
«acestü monumentil soçiel sale, celer plina de me-
(rite.,
Marsigli ne spune c ela a descoperita acésta
inscriptiune In curten bisericg de la CernetT, In
Térna annului 1689, cand Markgraful Ludovica de
Baden t3i generalul Hmusler,, puinda temelu pe Inga-
duinta Mee Inducif6sa a luT Constantina Voda Bran-
covénul, venise sa '§1 a§ede cuartierele de Térna In
judetele de preste Oita. Astit-41 n'avetT, domnilor,
de-cata s vg coborItl ad jog!, In salla unde staa
gramitdite monumentele lapidaril ale museulul no-
stru, i vetT puto constata InO-v6 exactitatea tran-
scrierel anticaruluT italianul. likposatul Michalache
Ghica, de pre cum ne spune Laurianu, a trans,

www.dacoromanica.ro
 A NOIIA LECTIONE 359

portata mal nainte de 1843, acesta monumenta

in Bucuresel, unde, celn pugina In NMI dviistre, eh
trebnia sit c4tige mal multa pretil de-catn In a/
,grammaticilor §i carturarilor romanT de pre timpul
volvodulul Brancovénu.
Stint multumita cit ama pututa indeplini , deli
cam In moda incidentale, o datorie care Invëtatul
comite de Marsigli , pe carele mi se cade ca Doi,
dunarenil, sti, la trecema Cu vederea, printre eruditil
din secolul ala xvriki; volt' margini tins6 cele ce
ama spusil despre dinsul, adaog(Inda numal ca, dup6
co ela a lucrata la delimitarea hotarelor nóstre
despre Banatul TimiOréT, apol in annul 1703, a
fosta pe nedreptil disgraçiatil §i (liar degraden de
Imp6ratul Austriel, in urma nenorocitei predari a
cetatel Brisach din Alsatia , §i retragAndu-so la.
Marsiglia §i in fine In patria sa , la Bolonia, a
traita, mime in occupatiuni sciintifice, gala isto-
rice §i geografice, cata mathematice §i fysice, pen6
la annul 1730, lasanda (MO sine una Duffle lam-
data q.i o Intinsa correspondenta cu 1nv6tatil de
prin differite Val.
LuI II datorima dar prima constatare seriiisa a
localitatel unde a fosta construita podul pe Dunare
ald lul Apollodord; dove4ile produse de dinsul sttnt
destula de temelnice spre a nu lasa induolell; cm
t6te acesté inv6tatul germana dr H. Francke din
Wismar, carele acum vre-o trel-4ecl mal bine de
§.1

www.dacoromanica.ro
'360 C171617 DE ARCDEOLOGIL

anni a typitrita o pretuitit istorid a luT Tralana,(1)

basandu-se pe calcule gre§ite de Sulzer in ingsurit-
Urea largimet Dundrel la local podului, a sustinuta
el alit luT Tralana , a§eçlatil , precum se sat , pe
stôlpf de pétrit , a fosttl elddita la Celda, i cd
cela dintre Cladova i Severing este podul de lemna
ala luT Constanting cela mare. Nu scia cum s'a
facuta de §i d Cogitlnicku , in istoria yrrel Ro-
nuineseT, scrisd de d" in limba franeezd, a alune-
cata pe priporul acestel errori. Itgul este el asta-
fela, mal allesa pe chez4ia unel autoritittl locali,
neintemelatele presuppuneri ale lul Sulzer '§i at fit-
cuta partil in publica, §i alti istoriel stritinl, tottt
slabe cuvinte ca §i ale lui Francke , aa
citutata, nu numai st a§e4e podul cela ca
de lemna acolo unde ruinele din apd sOnt invede-
mtil. de ziddrid, ci chiar sit faca loca tree6teze1 lui
Tralana, cu cate-va kilometre ma' In susa de Ru-
vava, in dreptul Ogradinei, unde pe malul sabescg
este o mare §i frumósg, inscriptiune anticd, consta-
tanda ct Tralantl, de trei oft consul% adicd la an-
nul 100 dup6 Chr., a surpata stdncele §i a instru-
nata p6ralele , ea sit deschida o calle pe malul
drept alti Dunitrel, montibus excisis , amuibus
superatis, viam fecit; lar nu d& loca, ea sit facit
pe acolo poda stiltittora peste apd.
(I) Dr. H. Francke. Zur Geschiehte Trajan's und seiner Zeit-
genossen. 2-te Ausgabe. Leipzig, 1840.

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIUNli 361

Podul lul Trafang r6milne dar fOrti, induolóla a-

cela ale citrul ruine se v6dt1 sub Turnu-Severinu-
lul, 0 care In vechime se pornea din cetatea E-
zeta, de pro malul dreptg, ca sA r6spundti, dincolo,
la o alta localitate intro Zernes §i Drobetis, a cili-
rul numire nu se pote Anal determina cu preci-
siune. Este de prisosti a se mal impotrivi cine-va
evidentel, sub zadarnicul euv6ntg eg, la acelff locff
matca riuluf nu este pritpAstiosg, 0 qternutil, ca
pamêntg tinosg, cum pretinde Diong Cassig. Cata
despre m6surtit6rea distantel de la ung malil la
altul, data de acestg istoricg, adica de douë-qecl 0
una de orl 150 picI6re , cela-ce face ca totul
3570 piclòre, au:3sta a fostd constatatl, ca fOrte
neinsemnate differente, §i de comitele Marsigli §i de
altl exploratorl multg mal uoul.
§i 'n adev6rg , fiindg-ca vorbir6mg, a§a, multg
despre starea actual6 a ruinelor, sa, nu ultg a face
mentiune despre ung faptg de cea mal mare im-
portantit, privitora la r6m4itele antice din faca
Severinulul.
Din t6tg, mima nil fi doritg, domnilor, ca acestg
faptg sa fig, stiptaurile facute In mal multe rOndurl
cu autorisatiunea 0 spesele ministeriulul nostru ,
dar, trebuiit s5, mArturiseseg, ca citindg §i recitindg
rapporturile cari s'ag scrisft 0 s'ag typIritfl priu
4iare asupra exploratiunilor executate pOn6 acum
fOrif, §irg niel systemit , la Severing , amil Amast

www.dacoromanica.ro
362 CURSI, DE ARCREOLOGIA

numal cu intrebarea, Anca nedeslegatd : «La ce vora

a bune cercetdrile archeologice , Mente In moda
..tan de empiricil §i no de fantasisti1?) Pacata de
pude! §i mal allesd pacata de bretele ruine, scor-
mouite fard, de niel una spora pentru sciintd !
FOrd de niel o cheltuTald Ansa , intámplarea
addusa resultate ca multa mal fructu6se. Acum tise-
spre-4ece annT , In luna luT lanuarid 1858, apele
Dundrel ad sequtd In moda cu totul exceptionale;
In 4ioa de 15 ale lunel, ele fiinda cu 1', 4'' mal
prejosd de O la nivellul din Rulmva, lásara O, se
val In albia riuluT, §ése-spre-çlece stôlpl de ziddrid,
pe cari cercetandul, se gdsira construitl, ca §i cape-
tele podulul de la malurT, cu petr6Te i ca mochil
de cimentd romand, §"i cdptuAT cu cdrdmidd mare
pdtratd; el ami spatiatf inteasta-feld d'a latul
riulul , Incdta locul unde lipseati dintein§il patru ,
spre a se face duoa-sleel ca totul, era acoperita de
o insuld care pe-semne podmolise pe acela.
Und inginera militara din Rupva §i una con-
ductora de clddirl ald companiel vap6relor din Tur-
nu-SeverinuluT filma masurdtorl §i exploratiunT mi-
nutilise. El dovedira in interiorul ziddriel, nu numat
gdurT regulatd dispuse, In cari fusese arlate bArne
incruckate, dar Anc6 aflar i cate-va crampele de
lemnd de stejard; cardmicjile cari accoperead stOlpiT,
purtad mdrcile a trel differite cohorte auxiliaril
din a xn? legiune Gemencl, cari negre§itd ad fosta

www.dacoromanica.ro
 A NOVA LECTIUNIE 363

Intrebuintate la lucrarea podului. Din acole WA-

miql avemtl §i noT In museul nostril nationalit
Pe temelul constatarilor facute la faça loculuT
In térna annuluT 1850, profesorele Aschbach a pu-
blicatfl in Vienna o monografia fórte interesant6
detaliata asupra podulut de 'Ara al luT
pre Dunare, (1) In care eIü a desbattutti tóte
Tratande
cestiunile istorice, topografice §i technice, atting6-
tóre de acésta Insemnata constructiune.
Dar socotescil ca e timpul stt ne Intórcemil la
Fabretti ; sibtet1 In dreptii, domnilor, a m6 accusa
ca ami colindattl secolit i prrile Cu cercetart a-
supra podulut lut Tratanil i amil litsatu ca totul
In laturt pe autorul SyntagmeY, despre columna
Tratana. Dinsul, ca t6te acestó , ne a addustl
podul de pre Dunare ; se cuvine dar sal facema
locd ca sa'§i dea i eltl parer& asupra MT.
Mat ant6Tu ans6, cata se vedemil In ce modti Bel-
lori , In notitiele sale, a amplificatil pe Chacon.
lata dar cum elil se exprime la § 259, av6ndtt
dinaint6 ochilor desemnele cu multn perfectionnate
ale lut P. S. Bartoli §i neputhdtt prin urmare ta-
gadui , de pre structura Invederata a poduluT, la
stampa 74, cfl arcurile boltilor cari uneail stapil
stmt formate de nisce Intreite cercurl de lemnU,
legate Intro sine cu stinghil, battute cu pir6ne
(1) Prof. Dr. Aschbach. Lieber Trajan steinerne Donaubrileke.
Wien, 1858.

www.dacoromanica.ro
-364 CURSO DE ARCHEOLOGIL

inchiAiitturl i proptite, in capul stalpilor, pe nisce

citpriorl impitrechlate , asoma, de lema. Bellori
4ice ansa cele ce urmézn

aDionil descrie acestti podA ca o clAdire minunatl , cu

20 st610 de marmor5, pItratg, naly de 150 picI6re , o-
sebitil de temelil , largI de 60 §i depArtay futre sine
de 170 picI6re, cari st6IpI eral uniy prin arcurI; lucrare
de necrebtA , c6ci din causa adfincimeI §i a Tutela' lor, ,
apele nu Tertail acolo niel o clldire, niel se puteal abatte.
Podul in6ltatA aci de TraIanti a fostil ca totul de mar-
inorA, impreung, cu arcurile luI ; Ir celil pe care ilil ve-
demil e fácutq cu b6rne de lemnA §i numaI cu st6lpiI
de pétrl , p6te pentru necesitatea grabnicI de a trece pe
dinsul.»

Aci Fabretti se face Dunitre de inanin, fiindd

cá, agémiul explicatorii, gnovitius interpres,, a cu-
-tezatil a 4ice cit podul a fostil cu totul de pétrit,
impreunn §i cu arcurile lul. calar de l'a§n fi va-
clutn de pétrit, 4ice Id, en total de lema l'a§d
t fi cre4utd; dar arittiindu-se invederatn cn era de
(lema, a trebuitn ca printr'o inmune M'id pre-
4faca in pétrILD Apol, luilndd in cercetare cu dea-
maruntul structura stalpilor de zidnria, eld aratn
a an trebuitn O, albá, o formit exagonala, ale cit-
rel Anghlurl ascutite, puse in lungul apel, despi-
can mal cu inlesnire vallurile §i lftsan de la mu-
ebla extrema a unul stalpn pana la a celul urinn-
-toril, o distantit de 170 pidón, pe cilndft intre pit-

www.dacoromanica.ro
 A WOUA LECTIUNS 365-

retil laterall al pilastrilor, remanea una spatia nu-

maT de 110 picT6re. Spre a Interne% §i mal tare-
m6surtttorile sale, §i spre a explica modul de con-
structiune ala acestor zidaril, facute In apa, eha
adduce marturia Insemuata a unir' vestita mecauic a
li constructora hydraulica greca din ala xif6 se-
cola, patriciul Theofila, a carul scriere asupra po-
duluT Inaltata pe Dunare de Apollodora s'a pastrata
In annalele versificate ale chronicaruluT byzantina
Tzetzes, intitulate Chiliadele. Theofila luase indi-
catiunile technice §i dimensiunile, chTar din descrie-
rea compusa de Insul Apollodora, facaorul poduluT,
yerpcpyccariv; descriere despre care face mentirme
,si Procopia din Cesarea , istoricul ImpaatuluT Ju-

stiniana , In opera sa de Edificii , unde vorbesce

de naruirea In apa a podulul de Otra din vecina-
tatea castellelor dunarene Zanes §i Pontes.
Fabretti , completanda prin a§a puternice docu-
mente, Insemnarile mal mina lamurite ale lul Diona
Cassia, constata ca numaT stifipil erati facut1 de zi-
daria, §i ca, spre a 'T construi, s'aa intrebuintata
nisce marl cutil de talp6Te , xclEncov, lntepenite pe
din 11-Intru cu b8rne Incrucipte, In cari s'aft tur-
nata bolovanT de Ora li de acela cimenta nede-
structibile, pe care Ilomanil sciaa a§a de bine a'la
plamildi. Asta-fela stOlpil s'aa Inaltata d'asupra, a-
peT mal presusa de orl ce crescere a riuluT, lnfrun-
tanda t6ta, volbura lul impetu6sa ; Tar d'asupra lor,

www.dacoromanica.ro
366 CURSI) DE ARCHEOLOGIA

peste spatiul eel despartea , s'aa desvoltatti bolti

construite ca griall, dispuse in Intreite arcuri te0te.
Boyada acestul fapta, Fabretti o gasesce nu munai
In posibilitatea rationnala a une asemeng construe-
tiunT, nu numal Ili deseninul Me clara 12;i edeslu-
-ow aid baso-relievului de pre columna, dar Mica
0 in typul unel medallie a lui Tralana, pe care ella
o va4use In collectiunea reginel Christina de Svedia
§i in care al recunnoscuse podul de pre Dunare ,
representata , peutru inlesnirea gravorulM, priutr'o
singura din ale sale boltl, sprijinita, pe duol pila-
stri monumentalf, la ambele capatlie.
Acea medallia mare de bronza merita, sa ne o-
présel mill momenta. Museul nostru o posede , In-
teo mare §i frum6sa collectiune de dua-sute-cincl-
(Pei 0 cind bucati de aura , arginta 0 bronzti ,
tette relative la domnia lul Traiana , care la an-
nul 1870 s'a cumparata de la di C. Bolliac §i
care tontine o serie apr6pe completa pentru istoria
monetaria a marelui imparata. Multe din ateste pre-
ti6se documente munmaril stmt adunate din Dacia,
0 cate-va sant, pare-ni-se, Ana inedite.
Bronzul de care vorbima acum maT In speciale,
porta, pe o fa0, bustul lul Tralana incununuata
tu laurl, 0 imprejuru'l legenda urmitt6re : IMP. CAES.
NERVAE TRAIANO AVG. GER. DAC. P. M. TR. P. COS. V. P. P.;
pe reversa este figurata intreitul arca de lemna,
care representa podul pe Dunare 0 care de ambele

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIIINE 367

041 se rézima pe cate una stölpa en tuna §i

'Arta, avAnda d'asupra ale &et statue. Sub poda
este o luntre plutinda pe vallurt. In jurul acestora
se citesce : S. P. Q. R. OPTIMO PRINCIPI. S. C. (I)
Aci gitsimfl chlar data cladirel podulul , e ala vl°
consulata ala lul Tralana, adica annul 857 de la
cladirea Romet, 104 de la Chr., In fine annul care
desparte ant8lul resbolu dacica de ala duollé. Tra-
lana utilizase intervallul de pace spre a construi
acea inmune.
Acum sa mal (lama :Inca o-data cuvOntul lul
Diona Cassia , carele , 0, nu uttatl , domnilor , a
scrisa Intinsa sa istoria a Romanilor,, cam pe la
annul 200 dup6 Chr. : (2)
«Din astti-felq de lucrgil se dovedescti inaltele cugetarY
ale luI Tral'anq ; lar no 6 podul lIff nu ne mai este de
niel will folosti , del nu mai stInt de-catil nisce st610 ,
ne mal avéndd trecgt6re d'asupra lor, pare a n'arti fi
fostA Meng cu altq scopil , de-catA limal spre a dovedi
cN, nu este nimicti pre lume care O. nu p6tI fi indepli-

eImpgratithzi Cesardui Nerva TraYanii , Augustului , Ger-

manicului, Dacicului, Pontificelui-Maximf 4 , inseireinatului C14 a
Tribunitor putere, consululuf pentru a v 6rei , Peirinteluf Pa-
tria Senatul 0 Poporul Romanit, optimuluI Principe prin
Senatus-Consultfi . »
Dioni Cassia: histor. roman. lib. LXV1II , 13 : e 71 /tits ojv
payaXdvoscs soi; Tealavoir xai be roírewv jelxvvrae ot; 'Linos xal
dopliescív seva ¡air 71 yievea .aeixt...i, cur ieta6. al xrpridec
illAws., dlod'ov oix rxotsdas, xa&atree in' ai/v91 screrv Advov yavó-
pevas , 7v bur/saw/Is stjv civátcaurivyv othiss, ot;cliv I se oi; avva-

www.dacoromanica.ro
868 CURSO DB ARCTIEOLOGIL

nitl de firea omenésca. In adev6rd TraTanti, kinuinda

pe cand Dunarea aril fi inghiaçata, s'ara puté ca Roma-
nir de dincolo sa fia attacatI in resboiu, flcu acelil podti
ca sa p6ta trece mal lesne pe dinsul o§tirile sale. Dar
din contra Adrianti, ternêndu-se ca nu cum-va barbaril",
dup6 ce vorti infrange strejile poduluT, sà gasésca pe din-
sul o troc'ét6re 1esnici6sa in Mesia, puse sa '1 sc6ta con-
structiunea de pe d'asupra.»

Fabretti crede c acea constructiune egretie nu

p6te sit fi fosta alta-ceva de-cata boltile §i podéla
de lemna , pe cari Adriana puse sil, le ridice ,
salida in prelargul rfulul numal stúlpit de ziaria ,
expug la v6nturT, la vallur! i la pie)!, oskiditl a
se surpa ca timpul din intatimile lor. Asta-fela
peste cAte-va sute de annT, ablé aa mal r6masa,
martori neinlIturatt al i.nitrimel luí Tralanai ca
chezqf al legam6ntulul eterna, ce unesce pAin8ntul
Daciol cu colonnif romanT venitT de decindé, aa
masa, 4icenui, la lamina cerulut, acele duo clip6-
tiTe ruinate ale poduluf, pe ambele miar! oppuse ,
lar, titInuite sub ape , crfttnpelele celor-l-alt! opta-
spre-lece pilastri, de multa Innecatt in adtinctt!
Sciinta, ap de variatil, a luí Fabretti a provo-
pipo* itteyoí6ad11tte `O tal, pie Tectiank deldag '1,14 nocerc-
vivros "16.4ov, 7re leA0g sois rriyav Twitaloty yávntat, hroinde
trjv rigmectv, int al t'Ir tfloOttat`Ot;tdion di «tisis thefiweltv `4-
0esctvth.Ìà zot ;nervio,' woll18-eig mai t'a; puefla tus sods-
geoveods titctl:oitivots ()çteict eta/7001g rliff Motdiav a--
061e x111) in ertolig xarct6xewiv.,

www.dacoromanica.ro
 ICOVA LECTIZNE

tata , domnilor,, pe nesiintite, desvoltarile- ca earl

Intinsil aci asapra unul pundit de arche,olo-
na4iona16, attinsil de anticarul nostril cu o per-
fecta intuitiune a faptelor, pe cari cercetarl poste-
riori le AA adeveritti la fao loculul. Aù puté sa
gramadescil, In lauda NI, numer6se alte exemple de
acela§ti felt' ; dar v'amti promisti ca In jurul s6i1
volu face astacp boc1 celor mal fiunta§1 dintre an-
ticariI, contimporanil ltil; de acela, drepta mijlocn
de transitiune §i pentru ca sit nu ne luainti 4ioa-
buna pre fOra Teste de la sup6raclosul Fabretti, da-
ti'mi voil a v6 adduce a-miute ca, printre scrierile
lul de eruditiune , amtt prenum6rati1 §i o diserta-
time asupra baso-relievulul anti cil nurnitti Tabla
lucrare pe care ein a annexat'o la Tolumul
Syntagma, ca unil corollarid desvoltatonl alu mar
multor local. din acea carte, In cari explicase
scenele sculptate pe columna Tralana, prin scene
de pie titata tabla.
De.numirea acestel vestite anaglyfe v'a i factita
sa intellegetl ca ea este relativa la cetatea Ilion
sOti TrOia, ip6te cit yeti fi §i banuitil ca chum
representa IntAmplarile epice ale acelel perdute ce-
tatl, caria nemuritorul Omen '1 a asigurata
gloriosa i eterna amintire.
ti acestil casil nu v'ati amilgita , titlul diserta-
tiunel lul Fabretti confirma acésta ; oil este : Ex-
plicatio veteris tabellce anaglypho Homeri Iliadena
24

www.dacoromanica.ro
370 CURSE! DE AR. CHEOLOCIA

atque ex Stesickoro, Arctino et Lesclie Ilii exci-

diu ?It COntinens.
Nu este 'lid loca aci , niel necesitate de a v6
vorbi dv6.tre despre Insenanatatea litterariit 0 despre
marea Inriurire ce aa ayuta asnpra litterilor anti-
ce, ba 0 cigar asupra celor moderne , poemele o-
merice. DY6stro scitl neaparata cu WA Ingrijire El-
lenil , din tóte epocele i din t6te partile , s'aa oc-
cupata de a aduna, de a controla, de a transcrie ,
de a studia 0 de a explica versurile attribuite ne-
muritoruluI parinte ala poesiel §i chfar ale altor
multi, cari, pe trepte mal inferiorl, aa povestita,
In poeme epice, faptele eroilor primitivl al Elladel,
0 aa completata acea adunare de fabule poetice §i
de intOmplarl realf, cari Intocmeaa seria de opere,
numita Cyclul epicil . Seit1 negre0ta cura, sub ti-
rannia intelligent6 a MI Pisistrata in Athena , aa
lucrata diascevastii, spre a allege, a relndui 0, a
redada cele mal yeridice traditiunl (gall ale rhap-
soililor séa cantaretilor omerilf; cum anticele ce-
tali grecescl se Intreceaa care de care 0, alba o
editiune mal completa §i mal correcta a operilor
luI Omera , editiunl cari se numeatl politice, adica
proprietatl municipall ale ora§elor; cum Insu0 filo-
soful Aristotele s'a occupata a face o recensiune a
divinulul poeta, pe care Alexandru-cela-mare o pur-
ta pretutindenI cu sine, Inchisa Inteo pretiósa la-
dita, Intl din thesaurul persica ala lul Dariu, §i

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIUNE 371

din care causa acea recensiune s'a §i qisii, ¡I ix

Toil vecp0-iptc4; cum apoi eruditil din Alexandria E-
gyptului , dintre cari rasare mal presusg de totT ,
illastral Aristarchg , modelal criticilor , ag facutd
compuuerilor omerice , §i in genere intregulul cyclu
epicti , felurite indreptarT séll diorthose , §i le all
explicatO, le ati interpretatg, le ail completatil §i
le ail commentatg in totO felul; cum Tara0 cartu-
raril maT nouT al ByzantulaT , meditandti asupra a-
celor poeme secularT , le all inzestratg cu volumi-
n6se note MO scholi1 , printre cari mal ca séma ne
stint §i noua aql de mare ajntorg ale episcopulul
creOing Eusthatiti Thesalonicul din alit x1116 secolO;
cum in fine tòta antichitatea ellena i romana s'a
adapata, d'a lungul secolilor, cu versurile lul 0-
meril §i, puteing ;lice , s'a Inchinatii In numele lul.
Dar ce 0, mal clicil 1? Studiul luT °melt era In
vechime o portiune esentiala a invatamantuluT pu-
blicg , o necesitate neinlaturata a educatitmel ori
carul oniti cultg ; eld era consideratg ca mijlocul
celg mal nimeritd spre a forma §i a desvolta spi-
ritul , gustul §i mima tinerimel ; de ace% §i Pla-
tong , cand , in visurile sale politice, se dreg, a in-
chipui o societate de 6menT nil de patimT, fdra,
pe slAbicTunl , pe ale citror sufflete nimicil stt nu
vinl a le imnula, ela nu cutézti sl deptixteze din-
tr'insa pe santitul, pe minunatul , pe rapitorul 0-
merd , lep6v, ma Occup.carròv xcet ilaúv cilvapcc, atatg

www.dacoromanica.ro
 372 CUR813 DE ARCHEOLOGIA

era de mare respectul ce inspira anticul rhapsode

de-catd respandindn profumurl li depnindfl cu-
nunne pe capul s611 veneran, pLpov xcaes riN XE-
pf:0\71; xcacexionrreç xcci igy wric.pwrceç. (1)
In genere top scriitoril antici ¡Atesta marele rolti
ce se da poemelor omerice In instructiunea junimel;
filosofil, grammaticil, oratoril §i so4til vorbead ne-
contenita de dinsele 0, din ele scoteail Inv6tAminte
de tota felul. In bite localitátile unde triliati Grecl,
i mal tardin chlar i In Italia antica , in Gallia
§i airé, aa existatal scéle omeríce , unde, prin fe-
luriml de meth6de , se studiad li coprinsul i esenta
nemuritérelor epopee ale lul Omertl. Tottl astil-fela
la epoce mal appropiate de nol, cetittile italiane
infiintar6 cathedre specialf pentru citirea §i com-
mentarea Divinei Comedie a lul Dante; mal multl
artiOl din timpul Rennascerel se cercar 6 slt repre-
sente, prin tabellurl picturall, dispositiunile generall
§i scenele episodice ale nenum6ratelor regiuni §i
cercurl, prin cari poetul florentintt se strecurase, co-
linddndil pe rema, In intreita sa visiune profeticit,
Infernul, Purgatoriul §i Paradisul.
De o ideit analogil, cu a pictorilor dantescl, pare
a fi fosta inspirata sculptorul omericil, carele a lu-
cratU la Tabla iliaca, descrisg §i explicatá, de Fa-
bretti. Al dice ca ea a fosta o tabella mnemonictt

(1) Platonis de Republica lib. III, § 398.

www.dacoromanica.ro
 A NOVA LECTIVNE 373

destinata a se nterne pe paretil unel clase orne-

rice, pentru ca scolaril sa intyparésel in me-
moria ordonn anta i faptele poetice coprinse, nu
niunal in lijada lui Omera , ci i In alte poeme,
cari complectéza cyclul epica ala Troje!.
Acésta presuppunere pare mal cu soma a fi con-
firmata printeo iuscriptiune, trunchlata la inceputa,
care strabatte d'a curmeqipl bita tabla; ea 4ice
< invéta framésa intocmire a luT ()mero,
cpentru-ca, instruinclu-te, sa capetr mesura intregel
IntellepcTunT.

.....f2PHON .6140E TAZIN 0.371-/POY 0,11PA 4_4E12 HAZHZ

METPON EXH2' 200142

Dar, sa vO spuT, domnilor, cata se va puté mal

pre-scurta, in ce consista acea tabella sculpturale.
Proportiunile siint miel (12 degite naltime, 14 lar-
gime); ea mi pare a fi de pétra, ci de o 'nigua
firte tare i solida, despre care Yitruvia spuue ca
-era intrebuintata la, tenculelile ce aveaa a se or-
namenta cu relievurl. Din ea ne lipsesce Uta, la-
turca drépta. Tabellul din centru, maT lata de-cata
partile laturam , representa cetatea Troje! ca zi-
durile el de imprejmuire, §i, luteinsa, pe trel pla-
nuri superpuse, se v6'dtt luptele ce att determinata
Invingerea Troienilor; susil e callul de letrina ala
Ellenilor, goúpioç ínTroç, i scenele de macella, cari
ait insoçitil immediata norocita stratagema a Gre-

www.dacoromanica.ro
374 CrliSU DE ARCHEOLOGIA

cilor; mal josd , ucciderea Jul Priamil In porticele

palatulul s66 de Ifingil templul Afroditel; lar de-
desubtd, representarea faptelor luT Ened si, mal al-
lesil la mijlocti, ca und oblectil principale ald Intregel
compunerl, se vede eroul stramosd ald némulul ro-
mand, essindd pe pórta cetatel, cu tatal s6dAnchise,
purtatord ald 4ei1or Penatl pe mur', cu filul sè'd
Ascanid de mana, cate si trel calliThsitt de qed
Ermes ség Illercurd.
Acésta ultima scena., pasa Ore-cum mal in evi-
denta, a Multa pe Fabretti s presuppuna cit mo-
numental , fiindd lacratd cu specialë intentiune
pentru RomanT, a avutd in vedere si poema latina
luT Virgilid ; cu t6te acesté, dedesubtul mention-
natulul tabelld, stail serse numal cuvintele : 'fliou
icipo-L;xr rricrízopov. Se vede dar ca artistul
InNisase aci ruinarea Ilionuhil, astd-feld cum o
descrisese poetul ellend Stesichord, in epopea sa
actual perduta.
Póte ca acésta representare pliva de animatiune
a fostd si ea o reminiscenta, mal malta sód mal
puOnd fideI6, a vre-unui din tabellele picturall lu-
crate de maril artistl Polygnotd, séti Cleantd, sal
Theodord, cari totl ad illustratd Cu pennelul lor
aceleasl scene de destructiune.
Mal josd ans6 de titlul pradarel Ilionulul, dar
tota in spatiul mijlocid alti Tablel iliace, simt alte
patru scene, privit6re la evenimente troiane, relatate

www.dacoromanica.ro
 A NOTIA LLOTItTNE 375,

In urmat6re1e poeme, cari acolo start indicate anu-

me : lijada de Omera , 2Ethiopida de pro Arctinn
din Mileta , §.1 Riada numita cea mica de pie Le-
sches din Pyrrea.
Acea parte central6 era coprinsa intre duol stag
figuratl, pe cari s'a Inscrisa unii istorica prescur-
tata ala intemplarilor infit0§ate in tau tabellul
apol d'asupra, m.al este o banda angustit de mid
sculpture, §i de dedesubta, alto duo ti bande super-
puse ; far de duo 6 041, din colo de columnele,
scrise , erail cate duo6-spre-4ece bande mal scurte ,
dispuse una peste alta, infaQiOnda fia-care cate
una séa mal multe scene din poemele cyclice.
mal _spusa ca tóta partea din drépta , impreunit §i.
cu stedflul el, lipsesce ; se vede ca acela continea
representarea plastica a unt-spre-4ece din primele
cantan l ale Iliadel, cacl pe partea stinga anca exi-
stente, se v6d1, ap4ate de josa in susa §i insem-
nate prin litterile ellene cari eraik affectate differi-
telor rhapsodie ale poemeI, scenele principall din
canturile ala xinbi, N, p6n6 la ala xxlv1°, SI. Titlu-
rile rhapsodielor §i numele propril ale indivigilor
§i ale monumentelor figurate , stint gravate de de-
subta, la fiit-care scena; asta-felit, bunit-6rit, Mandu
In cercetare banda cea de d'asupra cotnpartimentu-
lul centrale, gitsima. inteinsa scenele pritnulul canta
alti Iliadel : tcflnplul lul Apollona Sminthea, tEp6v,
'AnoXX@vot; pi.tveEk §i pe preotul s6a Chryses

www.dacoromanica.ro
376' CURSU DR ARCITKOLOOIA

Xpo'crE4 sacrificandul viethne; árnenil §i canii

rinda de duma, X0E1/64; Gachas KócXxac, invo-
,
candil pre clel; Agamenmontl, 'Aycep.gp.vcov, certandu-
se cu Achilla, AxEXXE154, dinainté luí Nestgra, Nicr-
-cLop, i a altor capetenil; 4eita Minerva, 'Mime, o-
prinda pe agerul Achina de a lovi palopl pe
regple Acheilor ; Ulysa duenda ecatomba ,
'Wucso-Ek Locrev.13-nv rj Oecii etyrov i Inapoinda
pe Chry-seida , XpucrEig tataluT s6a ; In fine 4eita
Thetis, Otris, Ingenuchinda dinaint6 luI Joue.
Tata dar, pe augusta banda de vre-o 20 cen-
limetre, «nata ca duo temple i aliare, vi cu
duo6-4ecl i una de figurf In differite positiunI, o-
sebita de vitelo sacrificielor i de canil cIumatI,
jata una resummata aprelpe completa ala primu-
NI canta ala Iliadel, incepOnda de la invocatiunea
amarituluf preota i parinte Chryses

10,59E !Lea, sApiopároa, 15ç Xpfyslv arft.f3iPiptag,

KEXXxv TE Ca0±7, Tevéo,..6 Se ift eiviaastc,
(y. 87)
Ipp0-65!

alsculta-m6 tu, care al' arel de argintt, care ocrolesd.

Chrysa §i sagita Killa §i care domnesd Cu putere in
Tenedos, Apollone Smintheule

§i pfm0, la momentul supiemil dad, Induplecatti de

rugamintele i de plansorile gale§el Thetide, pré
puternicul Jone, gamaditorul de nuorl,

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIUNE 377

«vorbi, §i ton de odat5 fflul Timpuhil clipi spre appro-

loare din negrele'I sprincene, i pletele profumate ale (jeti-
luifelfilirè Po nemuritorul sü cre§tetil ; lar intinsul Olympti
se cutremurà cu totul.»

%al lunvillatv dfpp6at vatios Kpov(cov.

attppdacca. S'apa ricrca airePioavuzZEvccecoç
xparbc CiBayetroco- RiTCCIO MÉXL!SV v0X011,7COY. (v. 530)

Déca vr.; citeza vePsurI din Omerti, donmilor, ea

nu faca alta de-cata sa uuneza methodul de ex-
plicatiune, pe care Fabretti Intinsa asupra in-
tregulul monumenta. Ea ans6 m6 volu multumi de
o-cam-data en cela ce ama 4isa pre-scurta despre
cantul §i banda ant8Ta, Wanda ca dv6str sa com-
pletatT, (leca vett voi, studiul numer6selor scene
inscriptiunl de pre Tabla iliaca.
Cela-ce ama anctS a v6 mal spune despre dinsa
este ca, In urma lul Fabretti §i profitanda de ale
lul elucidarl, una anticara §i numismata germana,
din acelag epoca, Laurenta Beger (nascuta in Hei-
delberga la 1653 §i r6posata in Berlina la 1705),
merituosul bibliothecara i officiosul curténa ala e-,
lectorell palatina de Brandeuburga, Carola Ludo-
vica, a restituita, de pre acésta tabella sculptata,
intr'o scriere archeologica, istoria r6shilelor §i a ca-
dereI Troiel.(1) Acestul barbata, fia, constatata cam

(1) Bellum et escidium Troianum, ex antiquitatum reliquiis ta-

bulam quam R. Fabretti edidit Iliaca delincatum Berlin, 1699.

www.dacoromanica.ro
378 CETliqU DR ARCHEOLOGI A

In trécad , if datoresce Berlinul, atuncI anc6

f6rte instrainatd de archeologia , Moen-Ikea §i de-
scrierea primelor sale collectiunf anticarie §i biblio-
grafice. Sciinta, fined fúrte italiana a antichitatilor,
incepea de pre atuncl a '0 face cuiburl stator-
nice prin Wrile Nordulul.
Dar sa nu ne departamd ancd en totul de Tabla.
iliaca a lilt Fabretti. Altele aualoge, cu scene din
Odysea §i din cyclul luí Ercule -séd Eracle, s'ad
mal gtsittI In urma, i ad fnavutitd museele ca a-
semené tabelle epice, carora li se (lien, 'Ate, In
vechime ItivaxEç xuxXocoi. In orf-ce casd , cea mal
antOla cunnoscuta i cea mal important6 din ele,
adica Tabla iliaca, relativa la cyclul Troiand séd
Tpootxik, de pre cum sta scristi pe dinsa, acela care
asta-4I face parte din collectiimile Capitoliulul, a
fostd descoperita, de pro spusa luí Fabretti, nu de-
parte de Albano, pe callea Appia, la locul numitd
Bovillin (Tar asta-qf alle Frattochie) , undo se nil
ca impëratul Claudia , mare admiratord ald luí 0-
merd, avea o casa de terra, in agro Ferentino.
Dar totti acolo se aflase §i unii altd monumentd
sculpturale, cu caracterd omericd, pe care, pentru
mal multe cuvinte, se cade sa alaturaand pe lan-
git fannósa Tabla iliaca din museul Capitolind.
E O. acesta, Unii baso-relievd pe stucd séd ten-
culala de marmora, care din palatal principilor
romanT Colonna a trecutd In pretiosa collectiune a,

www.dacoromanica.ro
 A NOIIA LEcTiohz 379

englezulul Towneley, ca care la 1819 s'a 1navu-

tittl fOrte multil museul Britannicti din Londra.
Dar anc6 din alti xvit secoln acésta curiosa ta-
bla, interesante' atatn prin sublectul ce representa,
catn §i prin meritul artisticn aln sculpturelor sale,
a attrasn asuprit '1 attentiunea, unul fOrte mare nu-
m6rn de anticarl §i de areheologf. insa§1 numirea
de Apotheosea lu1 Omerg, ce, Cu dreptn cuvêntil i
s'a datn, arfl explica de ajuma vial interesn ce ea
a inspiratil tutulor, anciS de la deseoperirea el; §i
in adevi.lril, a uumi pe top catl att tractatil despre
(lisa, arn fi ea §i a face nomenclatura aprepe
completa a autorilor cari s'ail occupatn ca descrie-
rea §i interpretarea, antichitatilor greco-romane I»
cel din urma trel snob.
Vonin allege dar, numai pe cel mal de frunte,
i, Iza chlar de a mentionna pe- archeologil mo-
dernl, vomn numi, din epoca de care ne occupamn,
mal antélu pe celti mal vechlu dintre totI, pe ve-
stitul ca1lug6rn lesuittl, parintele Athanasin Kircher,
una din fisionomiele cele mal originall dintre inv6-
tatil secolulul, apol pe cunnoscutul nostru Fabretti,
carele a explicatn §i a lamuritil mal multe atrulnunte
anticaril din Apotheosea lui Omern, In disertatiunea
sa despre Tabla iliaca; In fine pe Invilatul ollan-
dezn Gisbertn Cuper, carele, sub titlul de Apotheo-
sis vel Consecratio Honteri , sive lapis antiquissi-
mus in quo poetarum principis Homeri consecratio

www.dacoromanica.ro
380 CUESU DR ARCIIEOLOGIA

seulpta est, a typaata la 1683, cartea cea ma! In-

tinsa si mal desvoltata asupra acestel materil.
Lasamil de o cam data la o parte pe numismatul
Ezechiela Spanheim si pe criticul Gronovius, de-
spre cari vorti avé a v6 vorbi ea alte occasiuni,
precum si pe altil mal puçina aratos1; dar crep
ca aril fi o nedreptate sa treed ea totul cu vede-
rea numele lut Schott, consiliarul, bibliothecarul si
anticarul regelul Frederica cela mare ala PrusieT,
carele si dinsul, la 1714, a data o nouit explica-
tiunea Apotheosel lul Omera, resummanda pe ale
tutulor predecesorilor stli.
Stad la induoTélit, in acésta gramadire de noti-
tie bibliografice si biografice, (WI v6 voiu vorbi
acum indata mal pe largit despre minunatul le-
suita pater A. Kircher, cad acesta curiosa person-
naglu, intr'o viéta de apr6pe SO de mini, a des-
voltata o activitate asa de necurmata, asa de mill-
tiform6, asa de strania, incata mal in t6te ram-
rile de sciinta explorate ski descoperite pe timpul
ga , ela s'a semnalata prin cercetar!, prin scrien
si win inventiunl, déca nu tota-d'auna folositóre,
cela puçina in tota-d'auna original!. Anticara si
mathematica, theologil si fisica, orientalista si me-
chanicd, filologa si chimica , medicd si astrologa,
magnetisora si mi mal niti ce, ela a elucubrata ,
a redactata si a publicata in viéta 10 ataté,
India altul ca grea ard put6 sg, le cit6sca t6te

www.dacoromanica.ro
 A NOUA IACTIUNK 381

da rOndul, fOra de a Incerca Ore-care ametéla sea

confusitme In intellectul sig. Nutriaï enunciarea
titlurilor ce eh a pusil pe porta cartilor sale, e
und kaleidoscopg In care se ivescg, sub formele
cele mal stranil §i mal sclipitOre , tóte cunnosein-
tele reall §i hypothetice ale omenireI. E inmune
a vedé cate a sciutil iscusitul Kircher, cate a pre-
sin-IL-Ott , cate a inventatg ; dar totil de o data e
curiosil hem a constata cum acesta vasta §i nea-
stilinp6rata intelligenta era purure gata a aluneca
pe lucTul nesigurg alg Inchipuirilor deOrte.
In cercul sciintelor de calculg 0 ale naturel,
elg cauta neincetatil proceden l mecanice de dovedire
inventa totil felul de instrumente sciintifice
Mud nisce oglinde ség specula, destinate a resolve
problemele sferel, ale calendarultil, ale astrologiel
chlar ale cabalel; and unit panto»zetru, carele
a 0 re'masg In usul practict alg geornetrilor; dad
alta machina, numita organum Inathentaticum ,
prin care sa se execute de sine t6te operatiunile
de calculg. Totu0, pe d'asupra acestora §i desti-
nata la usurl mal puOng transcendentall, adrincul
nostru eruditg, scorni i acea jucaria de luminl
de umbre , ce se °Mama lanterna znagicei ski co-
media pe pitrete, care de sigurg v'a veselitg ades6
In copillaria, fOra ca nicl unul din (176.tre fi
sciutg ca are a multumi de petrecere, doctulul pa-
ter Kircher din alit xvnld secolg.

www.dacoromanica.ro
382 CURSO DE ARCHEOLOGIA

In archeologia, invgtatul nostru fu ns6 elg in-

su0 strapicg amagitg de umbre pe paretT.
intemplarea ¡la addusese In Roma.
Dar amtt ultattl sa vg spung, domnilor, el Atha-
uasig Kircher era nascutg la Giessen In Saxonia ,
la annul 1602, ca studiase n collegial Tesuitilor
din Fulda, iutrase in compania lor i, pene la an-
nul 1635, profesase sciintele i litterile In diffe-
rite ora§e ale Germanici rhenaue; atung, chiamatg
fiindtt In Vienna, elg se Imbarcase pe la Marsilia,
din causa rOsbelelor luT Gustavg Adolfil. O furtuna
aruncase vasul In portul Civita-Vecchia; firesce, nau-
fragatul se duse sa caute adapostg i repaosti In
Roma; IT prinse bine, se vede, cgcT eh acolo r6-
mase Ong la sfer§itul dilelor sale (1680), commodg
installatg In Collegiul Romang alti Tesuitilor, unde
numele ha e §i peng acum Insemnatti pe una din
cele mal interesantl collectinnl de antichitatl §i de
instrumente de precisiune , pe cari ela incepuse a
le aduna.
In Roma, In holda bogata a antichitatilor, nea-
dormant investigatorg nu putea sa nu devil anti-
carg ; dar dintre tete r6mit§ite1e antice ale univer-
sale cetatT, spiritul cTudatd croitg alti luT Kircher
trebui 0, se acate de cele maT puOng explorate ,
de cele maT enigmatice. Ieroglyfele de pre obeliscul
lul Calligula, pe care papa Sixtu altt resta-
bilise pe mareta pima a Sh Petra, 116 preoccu-

www.dacoromanica.ro
 A NO LTA LECTI UNE 383

paa de de-multa; ela îT improspata memoria

tota cela-ce autorif ellenl i latinf spusese despre
istoria, sciintele , religiunea i limba vechilor E-
gyptenT; stadia 0 compara multa-puOnele monu-
mente egyptene ce se aflaa pe atund pripa0te
Roma, §i, cu puçina de la altif, lar ca pre) multa
de la sine, fnjghleba o exegesa fantasticit a fero-
glyfelor, o sciinta universala a Egyptuluf, pe care
o expuse n mal multe opere 0 mal cu sétra
voluminosul tractata ce 'Arta emfaticul titlu de CE-
&pus cegyptiacus, hoc est universalis doetrince hie-
roglyphicce instauratio. Roma, 1652-1655.
Dupa o ga pomp6sa afirmare a omnisciintel sale
leroglyfice , mat este Ore trebuinta sa adaogema, ca
corollarie ale operef principal!, cartea despre Obe-
lisei din 1650, i cea numita Sphinx mystagoga
din 1676 ? Kircher se declarase In faça lumel, E-
dipul tutulor sfinxilor feroglyficf ; obeliscif, Cu talnui-
tele lor semne §i chipurf scriptural!, nu mal avena
mystere pentru fnchipuirea luf ; ajunsese a se
fncredinta Insql cL citesce pe ele, ca 'ntr'una c6-
slova. Ba i ma! multa! isbutise a descoperi gre-
§ell in orthografia feroglyfica a obelisculuf Pamfiliana
de pre piata Navona.
Acum, t a sa va daa o idea lamurita despre na-
tura, cu total illusoria, a cunnoscintelor egyptologice
ale Infocatuldf anticara , va voiu spune numal unit
apta; lute° grupa feroglyfica de pre acelga obe-

www.dacoromanica.ro
 38 CURSE; D13 ARCHEOLOGIA

lisctl Pamfilianti, grupa in care sciinta moderna

reciumoscutg, in modg necontestabile, unicul euventtt
egypt6ng ce correspunde cu ellinesul co'froxpécaop,
Kircher , de pre systema sa de interpretare , ci-
tise urmat6rea frase, cu t6te desvoltgrile el metafy-
sice : tUneltitorul imbil§ugarel §i ahi rodirel este
,z0siris, a citruT putere fecundatóre e addusa din ce-
grurl in locul domnirel sale, prin mijlocirea divinu-
cluI Moftha.,
Aulindil cum sunnit acéstit ultima denumire
unel mysterióse fiinte egyptene, v rogg sil, nu
credetl, domnilor, ca iml permittg a glumi. Ea aci
traducti pe Kircher, carel de sigurti, Cu tótil pu-
terea viel sale imaginatiunl, nu banui, sermanul,
acum vre o dime sute de annT, ce casti 0 ce hazg
aril putó sit faca mal tariti komanil, de egypticul
sti Moftku.
Ca sit vorbimil Anse seriosti, déca se 'Ate, credil
ca, dinaint6 acestel nitprasnice i multg inflorate i-
maginatfunT anticarie, dvistre v'atl i formatg indata
o sigurit a Wei de egyptomania de
diagnostica
care era attinstl bletul Kircher, 0 prin urmare mi
ve vetl mal mira niel auind ea elg declarase de-
curate 0 autentice Teroglyfe , ba i tradusese pe
latinesce, nisce masgaliturT fantastice pe cari ung
glumetg alÜ timpulul i le tramisese, ea sit Incere&
cutezat6rea lul sciinta , ce nu se da in laturI di-
naint6 niel unel difficultittl.

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIIINS 385,

ca t6te acesté, sinceritatea luT Kircher mi

póte fi banuita; ein cu Nina credinta se inve'tase
a vedé in bite i pretutindenT, traditiuni, usuri
embleme §i formule egyptene; asta-fela, buna-Ora
In cartea sa despre antichitatile Latiului, (1) (Linda,
ela mal ant0u, descriptiunea anaglyfei ce representa
Apotheosea lui Omera, ela, §i in acela, vrea ca alai
dinadinsul sa afle mina' riturl §i symbolurl ar-
chaice din térra Nilulul.
Nu pota anca a vt specifica cari annme stint a-
celé, de Ore ce p6n6 acum nu v'amil spusa cum e in-
filOprea general 6 a baso-relievuluT In cestiune.
procedema dar indata la acésta descriere, pe
care m volu sili a o scurta pre-cata se va puté.
Scia Nita este de grea a arman i gendul imaginea
rostita a unul monumenta plastid, pe care oclaul
aru coprinde o §i aru judeca o dintr'o clipire, asta-
fela cum niel °data, nu póte niel gralul, niel
mia sa o arate, prin lungl i anevoI6se perifrase.
Tabellul Apotheosel este impartial in trel re-
giuni sOn planurl superpuse. Susa de total, ca pe
unit munte, Olympia séa Parnasul, §6de culcata
pe stancit, cu una lunga tolaga s6a sceptru in
mina drépta, unti barbata matura, ala carul cap'
e incinsa cu cordelle. Acuila de la picT6re ila ve-
desee ca este chiar 4eul Joue. ése din Muse staO
(1) Latium, id est nova et paralella. Latii, tam veteris tuns
novi, deseriptio. ROHM, 1669.
25

www.dacoromanica.ro
386 coasu DA ARCHEOLOOIA

ceva maT josn de dinsul, graQiosil rOnduite pe trepte,

la differite inAltimi; acolo e mal ftntgu, Calliopa
§gyndti josil §i citindil pe tablitele'l epice; Clio in
piel6re, cu manuscriptul istorictl, volumen, in Juana;
Thalia, a ciirel masca comica e Inlocuita printr'o
mica citherit séil lyra; Euterpe cantitréta, razimatft
de pétrit §i ridicandil In sus') induoitul 01 fluTeril;
Melpomena inaltandu-se, cu o staturit tragicit, mal-
presusil de tóte; In stèr§itq Terpsichora care face
unO saltil gra0osil, spre a se cobori p6n6 la nivel-
lul aceluT antgu plang phi tabellultil.
In a duoa regiune urméztt mal (intent cele-l-alte
trel din Muse, §i adidt Erato §eyndil jostl, gata
sit attingil, c6rdele amor6se'l sale lyre; Urania aril,-
taudti Cu mana sfera universului, i In fine , Po-
lymnia, inspirata musa a elocuenteT, mêndru infA§u-
rata in a el mantiO §i cu pletele fólfaindil in yOntn.
Apol se deschide ca o bolo, in stand, negreOtti
pescerea profetich de la Delfl, cOcl inteinsa se a-
ratO 4eul Apollonil Musagetul, purtandil pe dinsul
lunga tunic5 talaril a ceremoniilor religióse i su-
nandil din a sa lyra ; Pythia it adduce b6utura
santitit intr'o mica patera ; intre dinOT se vede
movilita consacrata a templultil din Delft, acelli
veneratil bp.pcak, centru aid pAiOntuluT, ornatil
cu drcul §i Cu tolba de saget1 ale 4euluT. Mal
departe, pe und postamentil pAtratil, stl altil bitr-
bald In vêrstil, Cu unil sulil de chartil in mana,

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIUNE 387

lar din dosul lul se vede tripodul fatidica séa

proorocesca. Fi-va acesta, stravechlul aeda Olena,
intemeletorul templulni din Delft 7 Fi-va una preota 1
Fi-va insu§1 Oinera 7 Fi-va altull Anticaril lid
anca In disputa.
Cele ce, In acesta monumenta complicata, se
afla ca multa mal pucina suppuse la induoTelT,
a celé stint figurele de pro planul inferiore , cari
t6te ail, scrise sub ele, inunde lor. Fundul e de-
corata cu o cortina, care ascunde stOlpil de cari ea
este aninata; dinainte'l i la mijlocul scenel, se a-
flit una aliara circulara i impodobita cu cuuunne
de florl; una tatua, pregatita pentru sacrificia, sta
alaturl; dar in faca altarulul, la drépta tabellulul,
pe una jeta 'Mitad §i ea scaunela patrata sub
piciére, éde, ca o solemne gravitate, gloriosul poeta,
l'Op.vo;, tiinda falnica in manal drépta, una lungil
tolag;i1, lar in cea stanga untl sala de scrierl; Inge-
nuchlate de ambele laturT ale jetulul, se veda dime
june copille; una, 'IX, pérta una palo§a de forma,
antica; cea-l-alta, 'OabacrEct malta In susa una din
acele aplustre sea raniure despicate, cu cari Grecil
inipodobeaa capetul vaselor de plutire ; duoT §ori-
ceT, t'ara 'turne, dar li s'a qisfl ca stmt chipul
allegorica ala Batrachomyomachiel staa pititl
sub scaunelul de sub picT6rele poetulul.
In dosul jetulta ducia mendre figure, din cari una
aripata, e Timpul, Xp6voq, lar cea-l-altit, purtanda

www.dacoromanica.ro
 388 CURSI/ DE ARCDEOLOGIA

pe capa una fela de columna, emblema a pantêntu-

lui, i numita '00coup.ivl scia intinderea locuita, de-
,

puna o cununna pe crestetul Înçleitului rhapsoda.

In faça luT, Fabula, 111600ç, sub forma unui co-
pilla incununnata ca &II, porta vasele sacrificiu-
lul ; din colo de aliara, Istoria, Trropía, vérsa mi-
resme pe jaratecul apol Poesia, HoToL, malta
cu amendua braçele , torte aprinse ; Tragedia,
Tpxywak si Comedia, KOV.(08iCt, in vesmintele lor
sacramentan, unnéza, si, in dosul lor, ca sa inchaia
scena, vine o grupa de cinci figure, june cepille
pruncr, ale caror mune sant : Natura, ch'icrEg, Yir-
tutea, 'ApEril, Memoria, Mv-Iltly), Credinta, Uç,si
Intellepclunea, Eopia.
lata , domnilor , t6te elementele acestui mona-
menta glyptica cave, prin allegorn destula de lu-
cide i prin dua-ged si opta de figure f6rte fina
frumosa lucrate, ne da fo'ra induoiéla privelistea
solemn6 a unel canonisari mythologice, a unei a-
dev6rate consecratiuM séa apotheose a nemuritoru-
lut ()mera. Sculptorul acestel meritorie opere nu
'11 a ascunsa numele; sub chipul luf Joue sta sa-
pata acesta nume : 'Apxaccoç 'Arconcoviou iTcohlcrE
ripnlVeiC7cLucrata de Archelaa, fitul luI Apollonia.
din Priena.)
Be v'asa spune acum , domnilor, cu de-amtSrun-
tul ce anume attribuirl s'aa data fia-carit din acela
duo6-4ecT si opta de chipuri, precum i emblemelor

www.dacoromanica.ro
 A NOMA LECTIIINE 389

.accesorif, de catre succesivii explicatorl al monu-

mentulul, a§a trece negre§ita cu multa presto li-
mitele scopultg me-a §i ale rabdarel dvéstre de as-
ta(11. Dar, ca duoa-trel cuvinte spera sit, le impacil
§i pe unul i pe alta.
Egyptomanul Kircher a vruta ca sacrificiul pe
altartl sa fia facuta de pre modul egypténa; ca
tripodul fatidica de la Delft sa fia una symbola
tauticti i o cruce eu tede, crux ansata, usitate
In riturile din Egypeta ; el-1%r i oriceil eraa pen-
tru dinsul , nu scia pentru ce, addu0 din grana-
rele Faraonilor ; apol Mamie eral eetktilo cari 10
disputaa pe Oinera; aplustra marina a Odyseel era
una Nan de erpT, flagellum òpcopteoppov, destinata
a pedepsi rautatile tyrannilor Curmeza
§i lasil lul Fabretti grija §i on6rea de a va edi-
fica asupra vestor eresil archeologice, Mud Teti
voi ala consulta.
Pe de alta parte ansa va recommanda §i diser-
tatiunea lul Cuper. in ea vetT vedé ea eruditul ol-
landeza a presuppusa ea cele trel regiunt ale ana-
.glyfel presentaa pe ()melt In trel differite gradurl
ale conseeratiunel. Jost), Oa e pe trona, Incunun-
nata eu Mull terrestri, §i i se sacrifica victim° pa-
mantesel , la mijloca , ela se malta pe pedestalul
profetica ala Pythiel, UM nu cum-va gravul per-
sonaglu, aailpostita sub acea misteriosa emblema, pe
tare §i Cuper, Induplecata de Kircher, o concede

www.dacoromanica.ro
390 M'IR! DE ARCE EOLOG1A

EgyptuluT, nu ya fi tatal poetului, pe carele una

rail creçluta a fi fosta una magistratti, antistes,
séti una profeta, Tcporptrrj, din Theba ; in fine,
susa , sub infil0§area divina a luT Joue, ela dom-
nesce In Olympa, Inconjurata de nemuritórele nou6
surorl, filce ale Mnemosynel, cari, Cu viersa dulce,
canta t'ara de incetare laudele eterne ale qeilor. Aci
ans6, de pre idea luT Cuper, alte duo muse vina
sa innésca , in acesta casa speciale , chorul Mil
cortegiul nouluT in4eita ; ace16 sant Liada §i Odysea,
propriele sale flice, precum cele-l-alte noua sant fitce
ale luf Joue.
Luanda apol , pe fia-care din figurele planului
inferiore In deamIlrunta aualysa , autorul cercetéza,
§iL explica, cu o minunata ernditiune , intru cata.
§i in ce moda , t6te allegoricele fiinte i concepte
cari int8mpina acolo pe °fuera , aa contribuita la
glorificarea lul. Se inrla ans6, mal antelu, asupra
celor duoil figure ce representa Timpul §i Panzén-
tul locuita , ale caror mune, impreuna Cu Kircher,
le citesce ap.Ducc, anca talentul armonia i pro-
sodia, apta modulatio seu aptus numerus, §i Kiv-
ven, In loca de Xp6vog; cata despre cele II rsIrlii-
t6re , fabula, istoria §i poesia sub diyersele el forme,
natura, virtutea i memoria, credinta i intellepcIu-
nea, ela, prin numer6se citatiunT din scriitorii an-
fiel, li une-orT chfar prin monumente nummaril,
epigrafice §i sculpturall , dovedesce Indreptatita lor

www.dacoromanica.ro
 A NOTJA LECritNE 391

presenta in acea imagine symbolicit a geniulul uni-

versale alu nemuritoruluT poetil.
Dup6 ce a despicatil inteasttl-felti telte scenele
t6te punctele tabelluluT , Cnper,, repurtandu'§1 ve-
derile asupra inaltulut caracteril alil poesiel orne-
rice , sustine ca principalu'i farmecd consta in
acea putere a imaginatiunel, care stramuta me-
reti evenimentele reall in regiunele minunate ale
fictinnef. Astal-felil, de pe parerea maiestretulul an-
ticarn §i criticn, a scintO °melt sa'§i asigure pen-
tru veciit acea nevestejita aureola, care indeinna pe
artiOT a'111 representa in apotheose, lar pe poetiT,
urma§il lut, a canta gloria divina a in-vecl inflo-
rituluT Omeru, semper tlorentis Homeri».
intru acésta nu s'ail amagitti Bic! vechil artiOT,
nicT vechil scriitorT de acum vre o duo6-4ec1 de se-
colt, cOcT , precum a spusn unti poetil modernil
franceza, (I)

Trei mil annl ari trecutti p'a lui Omerti cenu§A,

r5i de trei mil de anni, cinstitrt d'orI ce poporti,
Omerti st5 mereri june, gloriosti, nemuritorrl !

Dar sa ne mal oprimü unii momentn! Nu se

cade ca viéta de vecT a WI Omertl, care nu este

(I) &Trois mille ans out passé sur la cendre d'H .rnere
Et depuis trois mille ens. Hombre respecté
Est encore jeune de gloire et d'immortalité., Chénier.

www.dacoromanica.ro
392 CCRilj DE ARCHEOLOGIA

ala nostru, ala archeologilor, sit ne faca sit despre-

tuima pe mode§til no§tril anticarl. .1§a, spre exem-
plu, vorbiudu-v6 de Gisberta Cuper,, eu nu v'amft
spun nicl and , niel unde ela a traita. Adev6rul
este ca viéta until simplu erudita, nascuta in Ghel-
dra , la 1644, carele In timpa de 62 de annl a
traita in patria sa ca profesora §i ca magistrata
la Deventer, o asemené viétit nu face mare sgomota
in lume. De duo 6 or' ferice ans6 de acela pe care,
dup6 o viétit a§a labori6sa i lini§titit, ila Ole
anctl pomeni cu lauda posteritatea, peste o suta
cincl-4ect de anni!
Aunl spusa mal multe, in bine i in r6, despre
Athanasiil Kircher; dar tail imf mM relnane a v6
vorbi despre principalul oblecta care 'I a pastrata
in Roma, déca nu faTma sa sgomotésit de erudita,
dar cela puQina o meritésit amintire de anticara
collectionnara.
Doreama sit y6 cera ca sa m6 insoQitT chlar acum,
cu Ondul, bine intellesa , pén6 in micul, dar
multa interesantele musea din Roma, carufa a r6masa
numele parinteluT s6d, Kircher ; dar m6 tema ca, in-
tranda cu (1,6stre in ela , m6 volu simti pré tare ap-
plecatt a v6 opri acolo mal indelungt decata timpul
iml permitte, spre a vi4 face 0, pretuitl., prin de-
scrierea mal desvoltatl a unora miltaril din curi6sele
sale specitnene de antichitittl, totti interesal practiol
tti artisticit ce meritit unele asemené collectiunl de

www.dacoromanica.ro
 A NOUA LECTIUNE 393

marunti§urT ale vietet usualt din trecuta , pe cari

Intêmplarea le readduce une-orl la lamina §i din
cari eruditul lesuita , interpreta fidele §i priceputa
ala spirituluT anticaria din epoca sa , a avuta ni-
merita idea de a Intocmi una museti speciale.
Negre§ita ca asememi collectiunt correspundeaa
pe deplina §i se Imbinaa minunata cu acele ten-
dente minutielse ale anticarilor din ala xvnk, secolii,
despre cari T'ama vorbita la Inceputul cuvantaref
mele ; de acela chtar, na m6 'ndura a trece cu pri-
pa nertibdareT asupra lor. Mal bine prefera a trun-
chTa aci sublectul ce'mt propusesema a desvolta In
Intregul s60, In Intrunirea nóstra de astall , i a
reserva pentru cea viit6re ceta ce'ml mat rmane
de spusa asupra anticarilor cari , in térrina anti-
chitatilor italice , asupra caria domnea pe atila
ca despota Rafaela Fabretti , mi sciuta a plivi , a
netecji §i a Inrodi vre o brazda mal marunta, dar
§i acela attragat6re.
Ap dar, chica asta41 vorbindu-va mal In speciale
despre lucrarile meritoril ale luT Fabretti, ama at-
tinsa, cu dinsul Impreuna, cate-va cestiunt archeo-
logice , precum istoria epigrafica §i numismatica a
Lit Tratana , basnele despre comorile luT Decebala ,
topografia li structura podulut pe Dallare; apot
forma §i Intellesul ambelor anaglyfe omerice, numite
Tabla iliaca §i Apotheosea MI ()mera ; déca pe de
laturT, ama gasila occasiune a mentionna despre unil

www.dacoromanica.ro
394 CERSIT DE ARCHEOLOGLA

anticari respectabill din acele epoce, precum italia-

nul Comite de Marsigli , germana Lanrentia Be-
ger, ollandezul Gisbertit Cuper, i in fine origina-
lul polyhistora, pater Kircher ; apoT, Ill rôndul
spicuinda de prin museut acestula i de prin alte
collectiunT ale timpuluT, spern ca vetT glisi placero
i folosfl a face cunnoscinta Cu altT anticarl con-
timp)rauT, i cu alte antichitati italice, puse la ivéla
in decursul de una suta cinci-4eci de annl pe caro
studial nostru Ilti strabatte Incetinela.
Sit facennl §i nol ca omul cu minte §i cu gustil
carde, déca nu p6te manca dintr'o data o poma
pré tare rnustu6s1, lia lépada jmn6tatea ce 'I a r6-
masil, ci o pastrézit pe a duoa4.
Catil despre mine, vI promittl, clomnilor,, c m6
ToTu sili s nu o lasti sa se trezésca.

www.dacoromanica.ro
 A pECEA LECTIUNE

Olusoul InT Kircher din Collegiul RomantlNumismatica primitiil a ItalieT.

.1cc. Perizonito Lud. Kuster. Es ruda, tes signatum ti tes grave.
NotiunT metrologice i artistice &supra astilor romanT. Marciana A. G.
Capponi. iconitele rusescT din Vaticunti. CallOusa zugraviior a luT
Pionysiii din Agrafa. I ictura bisericescil la Itomant Ficoroni. Cista
Prenestina Argonauta in trirra Bebrycilar. Artele aliene la LatinT in
ala V soasad. Alascole antice. Larvele mascele funer.trif de me-
talla. - Galeras i personnai in theatrul Romunilor. i.omenclatura masca-
lar scenice data de 1tilj Poi lux. ,Andriana" ha Tejciiiiè. Baso-relievul
Farnesint. iodicele illostrata din Vaticanti. Capa l'tolemeilor.

DOMNILOR,

Este la Roma, chlar In centrul oraplul , intre

biserica Santa Maria-sopra-Minerva, linde Maka Dom-
nuluT a llaga locul anticeT (Je* a intellepcluneT ,
installatl acolo de Pompelu, §i biserica ca multa
mal modernA, care la 1626, s'a Inaltata in numele
multa pré vestitulul Sántri Ignatia de Loyola, este,.
4ic1, o casa mare §i intinsti, dar de o infitçi§are
posomoritA i titcutit. AceTa e Collegiul _Romanii
ala pArintilor TesuitT , a cgror mOnastire séa re§e-

www.dacoromanica.ro
396 CURSU DE ARCHEOLOGI&

dintA principa16, mysteriósa casa profesa, numita

Gesil, se afta in appropiere.
In Collegiul Romana villa pe tota annul , fara
de nicl o plata, mal multa de una infla duo6-sute
de tinerl catholicT, de orT ce trépta §i de orl ce
natiune, spre a inv6ta pe Mulle acestel f(5rte bine
intocmite se6le inchine, fOra rOsg8ndire i l'ara
'ilustrare atata sciinta cata i consciinta lor
planuluT monstruosa de dominatiune occulta. §i de
stòrcere a omenirel printr'o Momia religiositate
plana pe care l'a conceputti §i l'a inaugurata ,
acum vre-o trel sute cincl-ycl de annl, aprigul
neobositul callug6ra spaniola Ignatiti de Loyola.
NoT, fil ai bisericel ortodoxe , cari din uorocire
ama sciuta sa pastriima cu mal multa santenia
mal multa sinceritate, dogmele blande §i simple
ale primitivelor credinte cretinescl, uol ne simtima
In tota-d'auna dispu0 a ocoli culburile intunecate
ale façarniciel Tesuitice. La nol taTnele consciintel
iI gasescil maT d'a dreptul callea catre judele ce-
resca ; cOcl mijlocitoril cari i le transmitta, in can-
dida lor simplitate, niel ca se pr6 pricepa a le
vAmui, in folosul lor propria.
Ce sti, clutama dar noT in sacristiele catholice
maT allesa in scedele Iesuitilor?
Cu t6te acesté, in casul de faça, adicit acum
cand ne alma pornitl in cercetarea monumentelor
antice, sase la lumina in ala xvdi secola, o via

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIIINE 397

nelnvinsa curiositate ne va lmpinge pe noT, (ce

facT dorulul de bine, de frumosa i de ade-
vall ala archeologuluT, care'la Indémna, sa infrunte
volosa orl ce Intunecime?) ne va Impin,ge, qica, st6
battema ca discretiune la Orla, Inne,grita a Colle-
giuluT Romana.
Ni se deschide, i dorinda a fi bine primitl,
modulamil fratelul portara, pe tonul cela mal cu-
viosa , ninilita cerere de a visita, Intru cea mal
mare gloria a pré-fericituluT Ignatia, collectiunea
de antichitatT, museul Kircheriana. ApoT, urcanda
la scarl drepte §i pile, strabatt8nda la gallerie
pustil i resunnattire, abié ajungema, dup6 o lunga
rittacire care ne inspalmenta prin singuratatea
taTna acelor immense cladirl, la o mica uscIéra,
pe care citima numele vestituluT nostru egyptomana
de mal d6una41.
Aci ne vine mima la loca, mal allesa cand, In
cinc' salute férte simple ca ornamentare, ochif ni
se resfata asupra unel necregute sumedenil de o-
bIecte antice, cele mal multe de una aspecta
totul strania i neobicInuita. Nu mal sant in§irate
aci, ca In cele-l-alte musee din Roma §i de airé
acele colosurl, statue, busturT, relievurl, sarcofagie,
altare i candelabre de marmora §i de porfyra,
nicl acele elegantl dulapurI pline ca vase din cele
numite etrusce, niel marT monumente epigrafice In-
castrate pe paretT, niel chlar numerese vitrine smal-

www.dacoromanica.ro
398 CDR9D DE ARCHE.OLOGIA

tuite Cu strglucit6re medallie de aura §i de ar-

ginta , cu carnee multicolorl, cu petre scumpe mg-
Iestreta scobite.
Din t6te acestA , e inteadev6ra ate ceva act;
dar principalele interesa aid collectiunel stg in
miile de obiecte mgrunte de luta , de ?Ara §i de
bronza, unelte casnice §i instrumente de meseril §i
de torturg, amintinda despre sufferintele marty-
rilor ; candele §i mosóre; citrgmilp §i petróle Cu
inscriptiunl §i chipurl sgpate, séa graffiti de a-
celé sgiriate cu vOrful sulel pe tenculalg ; figurine
de forme stranie, adev6rate caricaturl antice, gasite
In Sardinia i cari se creda a fi de origla feni-
ciang; in fine banl de aramg, al Techimel, na de
mart §i a§a, de grel, India cu o sutg de bud*
at incgrca cu prisosa pe cela mal f6pAna catira.
Iatg, domnilor, in cate-va trasurl generall, felul
de curiositgtt anticarie cari daft museulul Kirche-
riantl, Rua Caracteril ca totul particulara ; dar totti
ele if §i constituesca o mare val6re archeologicg, ,
una fela de monopola ala vietel private §i .intime
a Italienilor din timpl fórte deptirtatl.
V(I spuneama, in rándul din urmg, cg spiritul an-
ticarilor din epoca de care ne occupgma era pornita,
intru cela ce privesce antichitgtile din Italia, cgtre
cercetarea scrupul6sg, a mruntivrilor din trecuta.
Nimica nu póte da o ideg maI precisg despre a-
céstg tendentg, de-atti adungtura de r6m4ite italice,

www.dacoromanica.ro
 DECEL LECTIUNE 399

Opine §i cre§tine , cari se v6da In cludata collec-

tiune a Collegiulul Romann.
Yola gasi Oto chiar 41 occasiune de a v6 spuue
ca, pe acelall timpt, all mal fostil in Italia i alti
collectionnarl de curiositiltI antice , osebitll de pa-
rintele Kircher ; apoI lar sit nu credetl ca totn ce
se afil asta-(ji In museul Kircheriann a fostn depusn
i lasattl acolo numal de intemeTetorul lul. Prin nu-
mer6se darurI , prin exploratiunl §,i cumparatorI
museul CollegiuluI s'a inavutitn totn meren , l'Ora
ans6 de a perde niel fisionomia sa cea original,
niel caracterul s6O speciale.
Dintre donatoril lul cel mal de cilpetenia din
alil xve secol, vomn preimmera aci pe unn cardi-
naln Zelada , carele , ca medallierul sal, a adaosil
late mal collectiuuea de monete primitive ale
Italiel ; apol anct pe duol areheologi din acelV
timpO, marchezul Alexandra Capponi §i distinsul
anticara Francesco Ficoroni.
Ace0I duol merita sa reveninal in parte asupra
lor; de o cam data ans6, ca sil nu ni se impute
a fi faeutn nuinal o visita superficiall5 §i ftra fo-
lo0 practien museulul Kireheriann, dati'inI voia a
vt descrie §i a v6 explica cate- va din multele o-
blecte interesantl, coprinse in acéstit collectiune.
FiindO- ca ans6 ne aran propusO, in examivarea
primulul cercft de activitate archeologica ala stu-
diulal nostru actuale, de a ne margini, pre-catil se

www.dacoromanica.ro
 400 CURSI; DE MICHEOLOGIA

va puté In r6m4itele antice ale poporulul romana,

ce alta materie I§1 pote gilsi mal bine locul aci ,
de cata descrierea, acelor stravechl monete italice
despre cari facunlina chlar acum mentiune?
§i 'n adev6ril, de cate orl in cercurile archeolo-
gice vine vorba despre banil primitivl al hallo ,
despre assji el de bronza, mintea tutulor se reporta
asupra museulul Kircheriana , ca asupra celel mal
bogate §i. mal complete comorl de asemené curi6se
specimene ale schiniburilor commerciall In strave-
chile societatl italiote.
DuoI eruditl din sacra compania di Gesù , in
care, trebuia sil, o marturisimtl, eruditiunea nu este
rara, parintil G. Marchi §i P. Tessieri, [La pu-
blicata la 1839, o carte f6rte Insernnata asupra,
thesaurulul numismatica ala museulul lor, In care
s'aa occupata exclusiva de monetele primitiye ale po-
pòrelor Italiel meijie,(1) avenda In vedere, osebita de
fondul cela mal din nainte aclunata, duo6 descoperirl
moderno fOrte importantl, de aseinené natura.
La aunul 1828, in ruinele anticel cetatl etrusce
Yulci, de de-multa perdute prin balti§urile insalu-
bri ale Maremmelor din campia romana, se gasise-
intr'una borcana de luta grosolana, o mare catime
de banl anticl de bronza §i de arama de trel spe-
(1) LIEBS grave del Museo Kircheriano , ovvero le monete pri-
mitive de' popoli dell' Italia media, ordinate e descritte, aggiun-
tovi un raggionamento per tentarne l'illostrazione. Roma, 1839.

www.dacoromanica.ro
 A DEOEL LECTLIIIIE 401

cil differite. Cel mal vechT eraa de una metalla

compusa , In care arama intra cu 93, "bu partl,
lar cositorul cu 6, "hm, adictl eraa de una bronza
cu totul primitiva. Ace§tia se presentaa sub forma
de bucatl turnate in typare cubice , fara de niel
una semuil, i cu téte ca s'aa gasitil tare stricatl,
grautatea le era de la o libra pénii la o uncia.
Altil eraa marl patrulatere de cate duo6, trel §i
cinc! libre, purtanda stampate pe ambele fev, séa
cate una boa, séa cate o furca cu trel dintT , séa
cate o vesla cu duoi pul de 011a in dosa ; din a-
ce§tia eraa unil taiati in jumatitl i sferturl.
fine, a treta specie de monete din vasul de la Yulci
consta in marl bucal de metalla rotunde , ale ea-
ror corpurl, in forma de ellipse te§ite, purtaa felu-
rite chipuri §i aveaa o grautate in genere inferiér6
acelel a cuburilor de arma.
O mare parte din aceste curiése monete intro,r6
In museul lul Kircher. Apol lar mal veniré; acolo
§i alte bucatI multe §i marl de alma, fara semue,
dar de o gritutate determinata, cari se gasira la 1838,
sub muntele l'alterna din Apenninl , chIar la o-
bOr§ia riulul Arno.
Total aci se cuvine st constatama el cea mal im-
portant6 dintre descoperirile de acesta fela a fosta
acela pe care, la 1852, [La facut'o callugOril lesuitl
In anticul basina ala isvorulul sulfurosa de la -Vi-
carello, pe malurile laculul Bracciauo. Acolo fusese
26

www.dacoromanica.ro
902 CUM DE ARODEOLOGIA

anct5 din vechime o statiune thernia16, numitit liqua3

Apollinares, i se vede cif, de pre untt erestl tra-
ditional° arti pop6relor italice , piitima§il , dreptn
semnil de recunnoscintit s611 de imblan4ire, aruncase
totit mereil bunt i oblecte de pretil, in isvorul caro
le dase séil le fitgitdula sitiAtatea. Asta-fela se in-
deplinea usul religioM alit banului aruncatii lui
Apoliomil, c Apolloni stipem jacere), pe care §i Titu-
Liviü constatase la Romani, ca untt mijlocii de
a'§I attrage Indurarea yuluT, In urma Invingerel
de la Canne.
StraturT, straturl se aflar6, in fundul fontanel
Apollinarie, piet6sele danil din totT timpil; chrono-
logia numisrnaticif a Italiel era acolo qternuta in
nenuerate specimene, de la grail drug1 i igle de
aramit ale epocelor mythice, pé0 la banutil ceT

calpi aT imperiulul mufluzitil.

Acéstit nestematit com6rif archeologicit trecu nea-
pitratti d'a dreptul in museul Collegiului Roinantl. Cu
ce s'a allesd dintrInsa §i din cele mal de uainte
capatate, permittet1 a schita aci cate-va no-
tiunT summarii despre banil primitivl al Rome.
Dar, fac6ndti astg-feltt, m yeti intreba, n'avemil
Ore sl es§imil din istoria archeologiel In alit
secolii W,spunp : da i nu.
Da, fiindti-cit volu avó a v6 presenta fapte ce
constatatil §.1 s'ail confirmatil mina de sciinta
contimporanit, basata pe nouile descoperirl. Nu ,

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIUNE 403

fiindil-ca, §i In primil annl al secolulul ala xvini6,

all fosta anticad fórte Insemnatl, cari s'aa occu-
patil de Mull primitivl al Romel, ba Ilaca S'a §i
petrecuta pe atuncl o discusiune falm6s1 asupra
acestuI sublectil, discusiune pe care o provocase
una erudita germana f6rte artitgogi la fire , Gro-
novins, pe care l'arna mal alb-Anita odatil certan-
du-se en Fabretti , dar care s'a petrecuta mal cu
saat Intro clout amabill §ii blan41 anticad, accope-
ritl, lu lupta lor sciintificti, sub scutul pedantesca
alil unor nume ellenisate.
011andezul Iacobil Voorbrceck , profesora din
Leyda, u4seuta la 1651 (morta la 1715) i ger-
manul Ludolfil Kilster,, ntiscuta In Westfalia la
1670 (morta In Paris la 1747), ati fosta amen-
duol bArbatl de sciintil §i de omenig, pe timpul
lor. Celli d'antelu, pe care Beyle, in dictionnariul
sè'll filosofica, Ila denumesce Errata ala istoricilor
i ala criticilor, a§a de tare era dedata ca sail-
pulósa Indreptare a tutalor greplilor prefirate prin
scrierile de soil*, Voorbrceck i0 tradusese pe
grecesce raa-sumaltorul saa nume neerlandeza prin-
tr'acela de Perizonius, adid cingatóre sétl cbimira.
Kaster,, carele de-i germana , trill mal multil in
Anglia §i Iu Francia, de-i nitscuta In religiunea
protestanta , se botezase catholica , Kaster, , despre
carele se spune cil ap de multil kI lubea cilrtile
in-cflta inteo n6pte, de trAsnea §i fulgera gróznica

www.dacoromanica.ro
404 CUREM DE ARCHEOLODIA

af6rit, citi culat In pata cu sine manuscriptul ad-

notatiunilor sale la lexicul lui Suidas ca sala
ferésat de primejdil, laster se poreclise Neocorus,
fiinda ct pAzitoril bisericilor, , cum ama 4ice, tbr-
covnicil se numesca Kaster pe neintesce , lar pft-
zitoril templelor ellene se numeaa Newx6pot.
Acqt1 duol stimabill inv6tatt, onórea Universi-
tatilor §i Academielor cari IT primise in sinul lor,
ail avuta , precum y'ama spusa, neintellegerl asu-
pra yedilor badil al Romel. Ca st pretnitl ftnsij mal
bine causele disputel, volu traduce mal antilu cate-
Ya rûndurl din acela nesecata isyora de notiuni
auticarie ala Ini
Iatt cum yestitul naturalista prevestesce istoria,
mondei de antilla, la Romani : (I)

aPoporul romant, nu s'a servitti Cu monetI de argintri,

maI nainte de a fi Invinsti pe regele Pyrrhu (adica 016
la annul RomeI 479). Assul (séti banul de aram) cfin-
Urea tocrnaT o librq , de unde vinti nurnirile monetelor
tlise libella i dupondius. De aceTa §i globirile In banI
se numescti a fi de grea aramit, ceris gravis; Tar In se-

(1) Plinii Secundi histor. natur, lib. xxxiir, 13 ; ePopulus

romanus ne argento quidem signato, ante Pyrrhum regem devine-
tum usus est Libralis (unde etiam nunc libella dicitur, et dupon-
dius) appendebatur assis. Quare teris gravis peana dicta. Et adhuc
expensa in rationibus dienntur ; item impendia , et depcndere.
Quin et militum shpendia; hoc est, skpis pondera, dispensato-
res, libripendis dicuntur ; qua consuetudine in his enitionibue, (pm
mancipii sunt, etiam nunc libra interponitur. Servius rcx primus

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LIMTHINE 405

mile bgnescï, ati remasil cuvintcle eapensa, impendia, de-

penden, cu intellestt de cheltuTell §i a clieltui; totil de a-
cola, plata militarilor s'a numitil stipendia, adiert cántA-
rirea banilor,, stipis powiera , lar plátitorilor li s'a cjisti
dispensatores i libripendes. Toa' din acelil obicelu pro-
vine cá §1 acum se intrebuintézI cântarul , in t6te acele
tocmelI cari se facti cu predare sdti mancipatiune. Regele
Servitt a fostri celrt d'anteIu carele a typáritti semne pro
banii de aram/ , signavit (es. Mal nainte de clinsul, Ti-
metí spune cl RomaniI se serveaA cu aramá, simple, rudi.
Cea InsemnatI purta cbipuff de vite, pecudum ; de acela
s'a i chilmatti pecunia Boli de argintrt s'ad báttutá
maI antélu in annul 485 altt cetrtteI, sub consulatele luI
Q. Ogulniu §1 C. Fabiu, cu cincl annl mai nainte de pri-
mul resboln punicti. Le plácu atuncl a da dinarulul (do
argintti) o val6re de Ilece libre de araml; quinariuluT, de
cincI; sestertid de dime i jmnetate. GrAutatea libre' de
araml fu 'd'use sctiqutá pe timpul primuluI résbolu pu-
republica nu putea da de c/petilu cheltu-
Ielelor; se decise atuncl el se vorá batte as¡I cu grlutate
numaI de duoe uncil. Abtl-felli se flcu ca§tigil cu
piirtI din §6se i se/pare de nuca banilor straff. AceI
noui bani de araml purtart pe o parte ehipul induoitá
allí lui Janus, 'lar pe cea-l-altl, untt docá sal rostru de
corabil; pe moneta triens (a treia parte dinteuná asstt)

signavit res. Antes rudi usos Romre Timteus tradit. Signatum

est nota pecudum : unde et pecunia appellata.... Argentara sig-
natum est anno Urbis eccema:uy, Q. °guinjo, C. Fabio coss.
quinque annis ante primum bellum Punicum. Et placuit denarium
pro decem libris feria valere, quinarium pro quinque , sertertium
pro dupondio ac semisse. Librale unten' pondus turis imminutum
bello Punico primo, quum impensis respublica non sufficeret : con-
stitutumque ut asses sextantario pondere ferirentur. Ita quioque

www.dacoromanica.ro
406 CIIRSU DE ARCHEOLOGI1

§i pe guadrans (a patra parte) era câte unt vasd de

plutire. Quadrantele se nurnea maT nainte Teruncius, fi
inclii-ca era de treT uncie. MaT tr4iti, pe cilnd Annibale
ne stringea de apr6pe , Tar Q. Fabiu Maximu era dicta-
toril, se fácur6 as§I de o uncid §i se botArf cd dinariul
va fi de Ose-spre gece as§T , quinariul de optfi §i sester-
tia de patru. Cu acestrt mijlocti thesaurul publicti a fostd
c5§tigatil ca junilltate. Cu t6te acesté , la plata o§tirilor,
dinariul fu pretuitd totti-d'a -una dreptri lece as§T.»

P6n6 aci din Plinia! VoIn reveni indata, In modil

mal lainuritil asupra vabire §i impartirilor succesive
ale assuld. De o cam data O, nu ultanul a spuue
In ce consta desbatterea anticaria futre Yoorbromk-
Perizonius §i Kilster-Neocorus.
Acesta, intrfindti la 1713 ca membru asociata In
Academia de Inscriptiunl §i Belle-Litlere din Paris
tractase dreptil thesü inaugural 6, cestiunea banilor
romanI de arma, li§I ces grave. Perizonius nu ad-
mise de bulla opiniunea lul i , de pro bite con-
statarile posteriorl, se vede ca Perizonius avea mal
multa dreptate; 01 sustinea ea prin ces grave,
autoril latinl intellegeaq totft-d'a-una arama In bu-
partes tache lucri, dissolutunique tes alienum Nota teris fuit ex
altera parte Ianus geminus, ex altera rostrum paris : in triente
yero et quadrante, rates. Quadrans antea teruncius vocatus a tri-
bus unciis. Postea Ilaimibale urgente, Q Fabio Maximo dictatore,
asses unciales facti; placuitque denarium sedecim assibus permu-
tari, quinarium octonis, sestertium quaternis. Ita respublica dimi-
dium lucratd est. In militari tamen stipendio semper denarius pro
decem assibus datas.»

www.dacoromanica.ro
 A DECHA LECTIIINE 407

eilt!§i nu in monetA , séa §i mal bine acel banl

primitivl din timpul republicel, cari se numeail as-
ses , §i cari la inceputa cantitreatt o librit, dar pe
cari nevoile statulul 11 reduse treptata la gritutittl
cu multa mal miel. Kiister dip contra, 4isese cit
ces grave se numea oil ce monetit de aramit, orl
care 'I ara fi fosta grautatea §i forma, §i se aila
In oppositiune cu simplul cuv6nta ces, carele ne-
insoOta fiìndü de cualificativul grave, insemna tota
felul de monetit curgacire, de orI ce metallti, Mar
§i de aura, precum bunit-6rit no! 01 in limba u-
sual 6 ne servima cu termenul generica de bani
de parale.
E timpa EIns6 , domnilor,, sit resummitma ,
din cele 4ise de catre Plinili, Kilster §i Perizonius,
precum §i inal allesa de catre al1 scriitorl mal
non!, sit allegema in cate-va cuvinte , curatul ade-
v6ra asupra as2ilor romanl §i asupra banilor vechl
ce s'aa numita, in limba latinit, ces rude , ces sig-
natunt , ces grave §i as libralis , as trientalis , as
uncialis §i c. 1.
Cela mal vechlu mijloca de schimba prin me-
tallurl in Italia a fosta farit induoialit acela cu
drugl pittrati de grosolanit aramit, amestecatit cu
puOna cositora , cari nu purtaa niel una seinna ,
dar cari aveaft o gritutate de la duo a libre romane
pOWS la duo uncie.
Libra romanit , fig, (lisa spre sciinta, domni-

www.dacoromanica.ro
408 CIIRSCI DE ARCHEOLOGIA

lor, cantitrea 325 de gramme ; ea se imptirtea

In duo6-spre-cjece uncie §i fig-care inicia in duo6-
4ecl §i patru de scrupule. Acel drugl s'aa numitil
(es rude, fiindil-cit erail de metalltt necloplitfi, dar
respectul Romanilor care usurile traditionnall a fili-
ada ca el sit filt intrebuintatt pêni5 §i in timpl
flirt° tar4il, déca nu ca monetit, dar celU pucinil
ca arvuna ce se da la tocinelt, sub numirea hin-
ditit de raudus §i raudusculum.
De pe cum pretinde Pliniii, regele Sena , imi-
tandfi negreOtti pe Grecil din Italia meridiona16,
puse sit typttrésett semne pe amënduo6 fevle veche-
lor monete de aramit i le- dote forma unor pittrate
cu multil mal lungi. de-catil late §i gr6se. Iatit dar
banul devenitil aramit insemnatil, (es signatum.
Semnele priinitive att fosttii boul , berbecele §i por-
cul , adía, vitele , pecudes , de la cari a rilmasil
uumirea de pecunia §i cari , la Me pop6rele de
semintiit arianit seul indo-europeault, an servitg pen-
tru schimburl, mal nainte de orl ce metalill. Apol ,
de pro imprejuritrile religi6se séa politice, a luce-
putil a se typitri pe plitcile bitnescl §i alte semne,
cari mal adosé sant chTar indicatiunl chronologice ;
pe ele se gilsescil : tritsnetul fulgurale altl luí Joue;
cail semi-4eilor Castoril §i Pollux, etpe4itl in fuga
la batallia de la lacul Regala ; delfinl li tridintl,
embleme navall ale r¿IsbelTelor punice ; pul de gitinit
consacrati superstitiunilor augurall; elefantl de al

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIONR 409

regelul epirotti Pyrrhu, i In fine chTar i numele

Romanilor, sub forma archaicit de ROMANOM.
Asemen6 monete , din cari cele mal multe tra,-
geaa OMS la cinc! libre, adica, una chilogrammti
treT sferturT, eraa negrqita de una usa puQina
commoda i numal cu carrele, ne spune Titu-Liviu,
se adduceaa ele la eraria , cplaustris ad wraritun
«convehentes.»
Cu téte acesté, tocmal pe la anuul patru-sute-
treT-4ecT Inainte de Cia., atund ctInd In Grecia ar-
tele plastice ajunsese In cea mal Invellta a lor In-
florire, pe atuncl legea Papiria, Inlocuinda definitiva
in daraverile commerciall, pretuirea pe capete de
vite, prin ,baniT de arama, determina o modificare In
forma acestor monete. Imitanda atund banil de ar-
ginta ség menina, volgilcacc, din Syracusa , Roma-
niT, Impreuna cu Yecinil lor din Latia, din Etruria
§i din Campania, battura mollete rotuude , dar mal
inflate la mijloca de-cata pe muchl, mollete in forma
unuf boba de unte uriap.
Acesté priimir6 numirea generica, de as, i Cu
téte c grautatea lor nu mal era acela a uneT libre
romane depliue , ci se redusese la a unel litre,
Xi.rpcc, syracusane (96 din libra), divisiunile assuluy
cele mal usual! furo jumgtatea de assa séa senas,
sfertul s6a quadrons , a treia parte séa triens, a
(5s(5 parte MI) sextans, a duoa-spre-4ecé parte ski
tolda. Semiuncia care era a duo6-4eci i patra parte

www.dacoromanica.ro
410 Mtn DB MICHBOLOGIL

din assa i quincuncele , care era cincl din dou6-

partT, n'aa fosta battute niel o-data in
spre-cjece
Roma, ci numaT in alte cetatT italiote.
Assul a§a dar rOmase a fi cea mal mare unitate
monetaritt, Tar nuca cea maT mica; de aceTa, in in-
semnarile grafice, vedemil assul representatil prin-
tr'o dunga vertical6 1 i uncia printeuna puncta ;
Tar divisiuuile assului, pin date puncte cate uncie
ele coutinti, a§a, bunn-6ra, sextantele se Insemnka
cu dou6 puncte . . , fiinda-en valorka duo?: uncie ;
quadrautele eu trel puncte . , valorliza
trel; trientele cu patru puncte fiinda-en va-
lorkit patru. Semisul se insemnéza printeuna S la-
thin §i semiuncia printeuna E ellinesca.
Dup6 o a§a costeliva explicatiune metrologica, ni6
grabesca, domuilor a v6 presenta monetele systemel
de as0 librall, inteunti punetti de vedere ceva
artistica.
Fin-care din aceste differite monete purta pe
dinsa cate doe, typuri special!, repnrtite pe &Miele
fey; pop6rele italiote din jurul Romel le schimbar6
pe ale lor tad mereil, imitanda varietatea i adesé
graçia emblemelor monetaril ale Ellenilor. In Roma
ans6 typurile r6maser6 man statornice 0 pare ca cu
dinadinsul stylul se pitstra mal grosolana. Yea%
republictt a Quiritilor se temea de desmierditrile ar-
telor,, ea de o slabire a energiel rOsbolnice; 0 Cu
töte acesté , sub acea asprime a figurelor de pre

www.dacoromanica.ro
 A DECRA LECTIVER 411

monetele lor de arama, se simta auca appucaturile

unel epoce de cultura esthetica; de pro teta proba-
bilitatea, typurile fusese date de GrecT.
Effigiele cele mal usuall pe grail banT, ces grave,
al Romel sala induoitul profila ala hl Janus, iy-
Oral pe asOT deplinl, Tar capta lui Joue, pe mo-
neta semis, de rinde li vine 4ic6t6rea lul Yarrone
f penes Ianum prima, penes Iovem summa) pe care
ama putti-o traduce : f cu Janus se incepe, dar Joue
fila Intrece !, Apol pe quadrantl se punea capul
luT Ercule, protectorul avutiilor din Esperida; pe
sextanti, ala MI Mercura, qeul negooluT ; pe trienti,
ala Minervei, scornitérea numerelor, li pe simplele
uncie, aspra figura de femeia incolfata care symbo-
lisa cetatea Roma.
Toti acesti boli, de §i scit4141 din archaica pon-
derositate a drugilor §i a tiglelor 4ise ces rude
§i ces signatum , tott acesti baul erail anca banT
gral, ces grave; dar cu timpul, cu nevoile politice,
§i. cu Inmultirea daraverilor, cari reclamad o mo-

neta mal purtilreta, asOT se reduser6 merea 'din

grautatea lor; de mide mal antefu trageaa la an-
tara ca §i o libra, séd o litra, de (trama, 11 de acela
se §i numeaa aqT librar, apol se facur6 aW Men-
tall de o treime de libra, pe urma aqi sextentall,
pénd ajunser6 a fi numal uncial!, adica de o unid
uncie; de aci inainte se m6runtirii din ce in ce mal
multa, scapatanda la o junAtate de uncid, la o trei-

www.dacoromanica.ro
412 CURSO DE ARCHEOLOGIL

me, la o cinchne, la a opta, ha §i afar la a dou6-

spre-gecea parte dintr'o incjt. Asta-fela , sub im-
paatil din ala secola dup6 Chr., affitmil assul
de amid, cantarinda abié .duo 6 scrupule, alga catil
o ltiscaitt séa o vechia, para turcésett.
Ce departe suntema de anticul ces signatum, de
cincl libre, care tritgea la cantara de §ése-sute-dou6-
4ecl de orl mal multa!
Dar, val! nu Ore tota cu atita scitptitase.pe a-
tunci §i virtutea romantt?
Terminand, domnilor, acóstl cam lungit excur-
siune in dominiul anticel numismatice romane,
aruncitina §i noT una bana de recunnoscintil in sa-
lutariile ape Apollinarie, cari De-at pitstrata in stare
perfect6 numer6se attestate despre ponderósa shn-
plitate a Romel primitive , i museulul Kircheriana
sal multumima cti a pusa la dispositiunea scruta-
torilor antichittitel, o a§a completl collectiune de
pretióse documente nummaril ale Italiel antice.
Fail de a es§i din salla cu bronzurile a ace-
stul musea i d6r6 intorOndu-ne numal ochil, ama
afla una alta oblecta antica ca total demna de a
nóstrit scrupulósit attentiune, ca o nouit
dovadti de contactul ce pururó a existata intre ar-
tele perfectionnate ale Elladel §i aspra stangilcia,
Rome! primitive. Wu s vorbesca despre vestitul
panera séa cutie de bronzil, cunnoscutl sub numi-
rea de cista , xari, Prenestiutt a lui Ficoroni.

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIIINE 413

Pronunianda ans6 numele anticarnhil Ficoroni ,

Im1 adduca aminte ca, printre donatorii museuld
Kircheriana, eti '1 ama fosta asociata cu acela ala
marchezultg Alexandru Greg. Capponi , §i fiinda-ca
vechlul proprietara §i daruitora ala cistel Prene-
stine, are sa ne oprésca pha la slr§itul acestei
Intrunirl, iml vetT permitte ca, cu prilejul princi-
paluluT titlu de celebiitate ala lul Capponi, sA
deschicja o parentheg, archeologica consacrata exclu-
siva artelor religi6se din Valle orthodoxe ale Eu-
ropel r6saritene.
Marchezul Capponi , dintr'o taminia, considerata
In Roma, era nascuta la 1683. Positiunea, gu-
sturile i averea sa ii inlesnir6 adunarea a unel
hisemnate collectiunT de antichitatt, de curiositati
li de cartl, pe cari la mórte , in annul 1746, le
imparti intre museul Collegiultrf Romana §.1 biblio-
theca Vaticanulul; increderea ce cu drepta cuv8nta
avea papa Clementa ala xum in cunnoscintele sale
archeologice , faca ca dinsul sil, fia, insarcinata cu
installarea, clasificarea §i descrierea preti6selor mo-
numente antice, cari pe acelit timpa se am4a,r6
inteunul din cele trel elegantl palate , cu cari Mi-
chel-Angela , In secolul trecuttl, decorase inuchTa
Capitoliulul, In fine relatiunile sale diplomatice,
lusu§ite naltelor functiunT ce occupa in Italia, na
filcuril sa capete din Rusia, curi6sele iconite Wat°
de d'irisa' in Vaticana printre oblectele de pictura

www.dacoromanica.ro
414 OURSU DE ARODEOLOGIA

byzantica i cari porta p8n6 a41 numirea, de tablite

Capponiane.
Jata cu ce occasiune acele pretióse specimene de
art6 pictural6 moscovita, cari au exercitatil f6rte
multtl sagacitatea §i imaginatiunea ratacita a eru-
ditilor occidentall, ajunser In posesiunea sa.
Pe la anula 1712 , tarul Petru-celn-mare , voindti
cu totti dinadinsul sa attragil, daraverl neguOtorescI
In portul nouel sale capitale , improvisata pe tOrmu-
rile sinulul FinlandeT, insitrcina pe agentul sthl, Comi-
tele Caretti, sa tracteze ca republica Genoveza pen-
tru ca sa tramittit p'ea acolo Tase de commerciil.
Negociatiunile acestul tractatil isbutir6 priu inter-
venirea puternica a marchezului Capponi ; Tar Petra-
celti-mare voindti saln multumésca §i aflandti ca
este mare amatorti de obiecte curi6se , II tramise
unti capil d'opera alti maiestrieT zugravilor din
Moscva.
E una din acelle ic6ne cu portite séti obl6ne ,
cari se resfrangn de patru laturI spre a forma o
cruce ; cate §i ciad tabliile de lemnil de cedru
In máxime ca de 40 centimetri in patratil fia-care ,
contine, in miniaturi de o fineta minunata , [daté
cliipurl de sal* §i ataté scene religióse, cate 4ile
serbatorl d'a in cursul unui annO. E decl
calindarti illustrati, purtandil la fia-care chip §i
scena , numirea praznicului , scrisa cu li,ttere sla-
yone microscopice.

www.dacoromanica.ro
 A DECRA LECTIUNB 415

Numero§if eruditt din Occidente, cari ad descrisd

iconitele Capponiaue, le ail attribuitd cilnd o originé
byzantinit , dad ruthenicit, cand sérhéscit séit bul-
gitréscd, i le ad preamblatd prin tott secolil, ince-
péndd de la ald mi' in cóce. Cu t6te acest6, de
aril fi cititd el pe dinsele numele luT Andrel Ilinti,
Serghie Vasilief i Nichita Ivanof, i de ard fi
compulsatil anuallele breslel de zugravl al tarulul
din Moscva, aril fi [aliad férit greplit cit icaele
MI Capponi ad fostd lucrate in vecina capitalá, a
Rusiel, cam pe la annul 1659, sub tarul Alexie
Miliailovici Romano&
Cu acéstit occasiune cu scopul de a vé sem-
i

nala curiósele rittilcirl in care lipsa de notiunI lit-

murite asupra artelor §i industrielor din Orientele
creOinil , ad indusd ades6 §i inducil iinc6 pe mal
top anticaril appusuluI, vé volu cere, domnilor,
sil, urmitritl unil minuta pa01 rApi41 cu cari iml

propulu a stritbatte istoria picturel religióse din

ultimil opta seco% in pdrtile nóstre orthodoxe, in
Grecia , in Moscovia §i chlar in térrit la noT.
Ceta ce se scitt despre zugravil bisericesci in im-
periul byzantind i apoi in Turcia cre§tinit, se com-
pune mal en sétnit din traditiunea vestittilui zugravil
Panselinos, carel se crede cd, tritia prin secolnl
allí xild §i carel° a litsatal cate-va chipurl colo-
san, de luid stilil cu totul magistrale, pe zidurile
inuegrite ale mo»astirilor de la muntele Anos y,i

www.dacoromanica.ro
416 CURSO DE ARCHBOLOGIA

tata de o data, a Intemelatil sc6la de picturri, religi6siti

a cal1ug6rilor athonitT, aghioritT sétl sfetagoritT.
Inv6titturi1e acestei sane all fosta adunate i scrisse
de unti monachil Dionysie din slatul l'urna de
tanga Agrafa, cam prin ala xv116 secohl §i pretuitul
manuscriptil numittl ii TpirtIveía rilq Zwypcopein sén
)Ca,116usa picturel) , recopiata meren In nentural-
rate exemplare de zugravil grecT, a fostil gOsitti
acumit vre-o treT-qed de annT, la Santul-Munte, de
una enthusiasttl §i meritosti auticaril francegi d' Di-
dron, i apol tradusil In limba franceza (1) §i in alte
limbI europeue.
Acolo sunt insenutate cu deamò'runtul t6te rece-
tele §i procederile pentru fabricarea colorilor li a
pbleTelelor, pentru tencuirea pOretilor §i pregatirea
tabliilor; apol descrierea formelor, costumelor li dis-
positiunilor ce se dati tutulor personnaglelor li tu-
tulor scenelor din vechTul i noul Testamenttl, tu-
tulor figurilor §i minunilor santilor, tutulor fericirilor
din rail, tutulor muncilor din lada , cu insemnare
despre locul ce fia-care din acestó trebulit sa occupe
In decorarea unel biserid i ea aratare de cuvin-
tele ce trebnlescil sil, insoOscit fia-care ic6na.
Cele ce suntet1 obicinuitl din copillaria a vedé

(1) Manuel d'iconographie chr6tienne grecquo et latine avec une

introduction et des notes par Mr. Didron, traduit du inanuscrit
byzantin, Le gnide de la Peinture, par le Dr Paul Durand Pa-
ris, 1845.

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTI UNE 417

pe paretii templelor n6stre, acelé tóte stint trecute

in typicul lul Dionysie din Agrafa, §i annl s'ail
stracuratO cu sutele, Ira ca nimica sa fia schim-
batti in ele. Numal limba in care sfint serse epi-
grafele consacrate, nunial forma litterilor li ortho-
grafia cuvintelor dati Ore-cari indicie chronulogice
mai sigure ; §i apol anal, dar numal la ochii omu-
lul bine deprinsù ca vederea §i compararea pichi-
rilor ecclesiastice din Oriente, resarft §i Ore-cari nu-
ante in stylul §i in colorad acelor zu,gravell.
Astti-felO, archeologii rug mi pututil stabili, in
annallele picturall ale patria ion, o gradatiune suc-
cesiva a activittitel artistice , incepéldO cu vechile
picturi, mal ea totul byzantine, ale scólel din Korsun
sé O ChersonO, de prin alA rili secohl; treandO apol la,
ic6nele unul vestita zugravO, Andrel Rublef, din ala
xivhi secohl ; memorandO mal tal-4M o nona scóla.
nationale , pa a lul Strogonof i alta mal niultff
occidenta16, numita Friajkil sétt a Francilor, §i in
fine, in ajunul reformelor ca totul appusane ale
lul Petru-cel-mare, constatanda existe* In Moscva.
a unul numerosft corpO de zugravl al tarulul, cari
eraO in stare a executa minunl de rabdare §i de-
fineta , precum sfint miniaturile a§a de ingrijite de-
pre iconitele Capponiane.
ZugraviT ru§l din Korsun, din Kiev, din Moscva
13i de airé ail avutO li el typicele lor, cari se nu-
meat Podliniki, §i cari reproduceaO, cu miel diffe-
27

www.dacoromanica.ro
 418 crnsu g ARCHEOLOGIA

rente, formele traditionnall ale artel byzantine ; el

ans6 de de-multa anctS Il aveaa proceden t ale lor
particularil, pe cari le citéza §i 'Eppiveice n71; Zcoypcc-
piaç, i despre cari mal tar4ia a vorbita cu lauda
scriitorul greca Toalla Conmenul , unul din medicil
luf Constantina Yoda Brancovénul , carele a typa-
rita, la 1701, in téscurile lut Authima Ivirénul
din m6nastirea Znagovulu1, o interesant6 descriere
a chinovielor de la numtele Athos , intitulata ripo-
aXIMITICpCOV iyiou 6pouç TOU 'A&covog.(1) Acolo,
ro
printre nenum6rate cladiri i odóre cu cari domnit Ro-
manescl au inzestrata Sftntul-Alunte, Comnena po-
menesce ì despre minunatele ic6ne rusescl cele im-
podobite ca arginta auritil, eizoviv.vra v.otntof3ixi ap-
yupoxpuo-op.iva.
Ama 'bata, pentru inchiaiarea largel n6stre pa-
renthese, cate-va notiunt ce volesca sa adaoga asu-
pra vechilor picturt religióse din t6rri1e romanescI.
Nu e niel timpti, niel loca ca sa faca aci una isto-
rica mal completa ala acestor manifestart artistice
din trecuta ; vota numal cu duo 6 tret florl necunno-
scute , pe cari le vota cullege pe zórele desvol-
tare1 nóstre nationall, sa precmnpanesca marea re-
putatiune universal6 a tablitelor Capponiane.
N'ama sa v6 citeza , domnilor,, vre o `Epirveict,

(1) Proskynitariul lul Coninend a fostii retyparita, eu o tradue-

tiune latina, in Paleographia Grteca a lusi Montfaucon, In Paris,
la 1708.

www.dacoromanica.ro
 A DECSA LECTIUNE 419

óü vre wig Podlinicil ala zugravilor roman1; nu

jictl ca nu va fi existanda ; dar Mica no1 n'arna
data peste dinsul. (1) Sant ns in térra la nol, ba
§i in bibliothecele, §i in skevofilaciele séa comerle
bisericesc1 din strainAtate, vechl icóne romanesci,
tari dovedesca cit, pe timpii luT Stefana cela mare,
luT Négoe-Vodii, luT Vasilie Lupu, lai Matthelu Ba-
saraba , lui Cantemira i luT Brancov(mul, Roma-
nia a avuta zugraviT sal bisericesc1, egal1 in merite
cu ce1 de la &Intl]. Munte §i en ce1 de prin
Moscovia.
Acum catI-va annT, 411 Hasdea a addusa de la
-Munica §i de la Vienna, §i a cedata museului no-
stru, nisce frunn5se fac-simile de pre chipurile de
Evange1i§t1 0 de pre ornamentele pictural1 ale unor
Evangeliarie , scrise §i illustrate in Moldova , in
4ilele lui Stefana cola mare. insu'inT ama va4uta
la manAstirea Ivirului din muntele Athos , mid li-
turgiaria slavona de aceNT origina, scrisa pe una
sula de chartiii, , iingusta câtü latul mane1 , dar
lunga de mal multi cotT, o adevarata minune de de-
coratiun1 caligrafice i pictura11, una gluvella de
gusta buna 0 de colorita armoniosa.
Dar, faril, de a merge ap departe, n'avema nol
45re tinco pe VINO frum6sel nóstre biserice din

(1) D1 Maioril Papazoglu posedea intetnA timpìl unti veclifu terfe-

logit cu schite de picture bisericescl , carele, de-vi nu era null ce
ins6 totti presenta unti mare interesti.

www.dacoromanica.ro
420 CIIR9II DE ARCHEOLOGI A

mttnitstirea Curtel de Arge§a , o mare parte din.

picturele originan, pe cari, In annul de la facerea,
lumel 7035, adica la 1526 de la Clir., le a lu-
cratd cu mana sa, Dobromirti zugrayul , din porunca
'uf Radu-Voda de la Afumatt §i a dóinnet sale
Roxanda , Indenmatt la acésta de c6tre dentina mutua,
Despina , v6duya lut Négoe Basarabil?
In ele, sub incorrectiunea formelor i sub nu-
mer6se alteratiunt moderne , se simtti anc6 trasurt
magistrali de ale scóleT luí Panselinos. Nicairl ans6,
domnilor,, meritele Impun6t6re ale vechilor iconart
romanT din abl xyf4 secolil nu mi s'atl Invederatti
sub mal p'étrunyt6re forme, de-catil tuteo icelrá
ce se pastréza §i 41 In bisericuta skitulut Ostro-
vul , ocolita de apele Oltulut, sub stancele CozieT,
Intre Yeselele sate Calimanescif §i Jiblé,. Acea sme-
ritit capella se vede a fi fosttl cládita de dffinna,
Despina, ca ung asylil 01 lacrimilor sale de T6-
d11174 i de mumti. Icenele tAmplel , ri5mase acolo
ca prin minune, toemat din timpul e!, spunil ancti
t6te despre sperantele li despre durerile nenorocitet
dffinnt , una ans'e' mal cu séma pcírta typ4rita in
sublectul ii In ordonnauta el, destainuirea celel mal.
adfinct tli mat Infrante mlbnirl.
Pe dinsa , Malea DomnuluT Imbrit0Oza pe fiful"
sil coboritt de pe cruce; alaturt, S'u' I6m1 Bote-
zgtorul plange cu mana la °chi; Maria Magdalina
ingenuchtata, sArutit pielbrele sangerate ale martyrulut

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIUNE 421

divintI. Dar, de cea-l-alta parte, figurata in propor-

tiunl mal miel, de pre obicelul conventionnale ala
timpulul, sta (Minna Despina, mareta accoperita cu
largl veminte §i marame de doliti, §i pe braqele
el inaltate, tine morta pe domnescul el fedora, Theo-
dosie Yoevoda , In pod6be de purpurit i de aura.
D'asupra acestel grupe, Impunaóre prin jalea male-
stela, ce sta respandita Inteinsa , se vede, scrisa in
In limba slayona, acésta cuvi6sa ruga, es§ita din
mima sdrobita a mumel : D6inne , primesce pe
cr6posatu1 ttla §erbft Ioantl Theodosie Voevoda 0
(stramutall In locarle tale ceresel!,
Ama yquta , domnilor,, §i ama admirata multe
Tieturl perfecte , in cari maril malestri at Italiel
ail representata ades6, sub titlul consacratti de Pietet,
,cobotirea de pre cruce a 11Idutuitorulul nostru; niel
una Ans6 nu 'ml a destalnuita, ca icóna cea incor-
recta 0 parasita de 350 de annT, in umilitul ski-
tuletil de la Ostrova, ima a§a via §i frageda sim-
&imenta aid patheticulul exprimata prin pennela.
Deli ama al-6 §i alte dove4I de data , ea sin-
gura
t, ne ara autorisa sa affirmadna ca Wilt ea ar-
tele grafice aft avail la nol In trecuta interpretl
,de o mare valóre esthetica.
Una alta exemplu ; i pe mesh), ila allegema
contimporana ea iconitele Capponiane. Bibliotheca
seminariultil centrale din Bucurescl posede una pre-
iiosa manuscripta, ce 'I a fosta daruita de actua-

www.dacoromanica.ro
422 CURSU DE ARCHBOLOGIA

lele episcopd de la Arge§d , p. S. S. pdrintele Gen

nadie. E Slujbelnicul séa liturgiarlul, care s'a scrim).
romftnesce i slavonesce §i s'a illustratfl Cu chipurir
ca iconite i cu initiale ornamentate pe chartid,,.
pentru mitropolitul Ungro-Vlachiel Stand , acela
sub care, in tiinpul lul Matthela Basarabd, s'a
tradusd 0 s'a typdritd Indreptarea Legei i alte
crtI bisericescl In lhnba, romandscit. Stefand a pit-
storitd de la 1645 pênti la 1665; In acestd res-
timpd s'a lucratd i curiósa carte, In care se re-
cumnIsce tendente 0 proceden l artistice en multd
mal migaliíse, mal complicate, mal sclipitóre, de-
catd In ornamentele cumpatate ale manuscriptelor
din timpul lul Stefand celd Mare i de-catd In
chipurile i in ordonnantele magistrall de pre mo-
numentele grafice ale familliel lui Négoe Basarabd.
mal puté vorbi §i despre picturile Auc6
mal prelinse, mal m&untite, mal rotunjite i mal
crude la vï,;psé , cu eari Constantind l'oda Branco-
vénul a pusd, la 1694. sa decoreze total interio-
rul bisericel sale de la Horezti. Zugravil (Constan-
tind, hand, Andrei, Stand, Mgoe §i Ioachiind»
ad Inscrisd numele lor, t6te romanescr, pe epigra-
ful séd pisania de pre up, advonulul; dar, mal
modest! de-cdtd «Mané me§terul de zidarid,» de-cad
«Istrate lemnarul» i de-catd «Yucnind Carag6 pe-
trarul», el nu '0 ad lasatil, ca ace§tia, chipurile lor-
pe pketr. tn orl ce casd, stylul picturel lor dove-

www.dacoromanica.ro
 A DECEL LECTIUNE 423

desee Ca, pe atuncl, artele religiése incepuse, §i in

Romania, a se rtsfata mal volostt in de§erthelunile
lumescl ale fluor conturne mal pline §i ale unui
colorith mal via.
Din téte acesté , donmilor,, vedett eh cu multi-
puOnnl ce scimfl i cunn6scemt, chlar i despre
vechile picture bisericescl ale Romanilor, tota li se
péte applica §i lor netilgAduite attribuirt chronolo-
gice. Asemené studie ne fact, pe not orientalit, sh,
pretuimil mal ca siguranth, de cath anticaril §i cri-
ticil Occidentelut, epoca §i val6rea lucrhrilor de
styld byzanfint. Not vedenul §i simtimit mat lesne
differitele inriurirt ale epocelor §i ale ttrrilor, acolo
uncle appusanit se perdti mal adese in cele mal ex-
travagantl anachronisme §i confusiunl.
Dar mt °preset ! Mt tema ca digresiunea Cap-
ponianh a trecutt ca multt preste marginile su-
bIectulut nostru. Ca sh 'int o ertatT, vt adduct finst
aminte , domnilor,, eh ea are 1.61110 de drunal vi-
satt cu crucea archeologiel nationale i ea One' 'n
cele din urmh ea nu ne a manta airé, de-catil
in dominiul nostru, adica total in cercul activitatet
artistice din Oil xvnI4 secolt.
SA ne 'ntércemt dart ftra mustrare la anticarul
Francesco Ficoroni §i la cista WI Prenestinft.
Mal anttlu, dinsul, rmnant din Lugnano de na-
scere, a traitti de la 1664 pAna la 1747, i a,
scrisa o multime de mid tractate despre tota fe-

www.dacoromanica.ro
424 CURSO DE RORROLOGIA

lul de antichitatT marT i m6runte, precum

inscriptiunT , monete, gemme, plumburT , masce
bulle aurite séti ba§icute pe cari le partan Roma-
ca sil se ferésca de deochla. Placerea ce avea
pentru obTectele autice iM facea sa'§i adune ase-
mellé lucrurl, i insqI ne spune cual, la 1745,
ump6rase de la nisce lucratorl din Palestrina, ye-
cilla Preneste, frumosul Tasa de broma , cu o o-
glinda de acelagi metalla, ce tocmal atuncl se ga-
sise pe acolo impreumi. .FOra de a m6 Muda,
ajice ela, una cavallera engleza , Frederik, yoi
dea pe dinsele, i'ml puse chTar pe mésa
Eta( 'mama de galbenT, dar In deorta; §i ca sa
4 fla in ved pastrate, eli de buna Yola mea le ama
cdaruita yestiteT galleril Kircheriane.)
Acolo in adev6ra §i este acea mare cutie cir-
cularé', de metalla , nalta de 2 palme 1'12 toll ro-
manl , avènda una diametru de 1 palma 71/2 toll
precum §i o mica oglinda, rotunda ca manera, una
din acele obTecte in forma de Viga% fora buze, ca-
ora li se (jicea mal nainte patere etrusce , nema-
noscOndu-se. anc6 usul lor, dar cari s'ati dovedita
a fi ogliude, lustraite de o parte §i mate in dosa
cu figure. AmOnduo6 aceste bucatl sünt decorate
pe feQele lor ca desemne lineare (carora limba
ffauceza li se lice, dessins au trait) , f6rte fina
sapate cu sala. Ca styla ans6 distanta este enorma

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTICINE 425

de la correctiunea §i eleganta cistel, 0116 la stan-

Vicia grosolaua a oglindel.
Pe acésta siint numai trel figure; duo iI barba-
tescl ca trupurile gole i Cu pumnil accoperitl cu
de acele manM de curelle impletite í battute cu
tinte de plumbil, ce se numead casa, i .1.1pirrixeç,
cari servead atbletilor in luptele pugilatulul ;
una din figurl e in picIóre i alaturi cu dinsa sta
scristi, ca littere latino arehaice, cuv6ritul POLOCES ,
forma stravechia a numelul semi-4eulul Pollux; cea-
1-alta §éde josa pe und stòlpd Invecinatei, se ci-
tesce in prescurtare numele regelul Amycus,
Din dosul acestula, in picl6re, cu o mana in §olda
alta °mata de und lungd toTagd, e o femeia;
numele el, LOSNA , e sciisd Muga dinsa. Acera este
fdra InduoTélit 4eita Luna, cu denumirea el in cea
mal Tulla limbil, a Latinilor.
Dar sa trecemd la descrierea deseinnelor de pre
cista, cari ne vord lamuri indatit asupra sublecte-
lor representate pe ambele unelte. Mal antau, sit
spunemd ca In jurul pantecelor el circularil, orna-
mentele gravate stint distribuite pe trel differite
zone, din cari cea mijlocia e ca multd mal lata,
§i mal important6; pe cea de josd siint numal
Sfinx1 i decoratinnI de frunile ; pe cea de susd, fol
symetricd dispuse in jurul until §ird de masce
juvenill.
Zona interme4iarë presenta, ans6 o serie nein-

www.dacoromanica.ro
426 MIDST; DR ARCHEOLOGIA.

treruptg, de duo-cleeT §i unu de personnagie ,

posture variate §i graçióse, cari no da a priveli§tel
f6rte animatil a sosirei Argonautilor in térra pu-
çina ospitto0lor Bebryci.
Istoria plutiref §i a isbëndel Argonautilor, de-
0 a fosta una din fabulele predilecte ale poesiel
0 ale artelor ellinesci, ni s'a pitstrata ns6 In fórte
puçine serien l de o valóre clasiel 0 in f6rte rarl
mouumente plastice. Poema ttlrliit a poetulul ale-
xandrina Apollonia din Rhodos nu se all, coprinsg,
In materiele de studia seolara. Paguba, in sine nu
esto mare, dar ae6sta m6 va sili s memoreza aei
a o vechig, poveste mythologicg, a Grecilor spunea
cL odiniórg,, in timpil eel mat nebulo§1 , tinerimea
vitejéscit a Elladel , Ernie §i (Veil , Castora
Pollux , Zetes, Calais §i multi altil, s'aa urcata pe
corabia Argo, sub commanda junelui eroa thesaliota
Jasone , i ail plutita preste Ellesponta §i presto
Pontele Euxinil, ea st deseopere i sil, ritpéscit din
depgrtata Colehidit, avutiile regelul Aetes, §i maT ca
séniN 1fIna daurita a until herbece santita. Atunel
pe-semne Grecii ail incercata mal ftntOlu vallurile
artitgóse ale Milrel-Negre. Printre IntOmplarile ace-
stei primejdióse plutiri, se num6rg, i poposirea vol-
nicilor nqtri pe t6rmuri1e neospa6se ale sebatici-
lor i p6roO1or Bebrycl, xy.6covreç Bi[3puxEt;.
Dar pentru una minuta sg, dgma euvOntul poe-
tulul ellena Theoerita, earele inteuna, din idyllele

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTITINII 427

sale, no spine, In placute yersurl, parte din cela ce

pre cista Prenestina, vedeing in graOóse imagine : (1)

(AbIé.vasul Argo scapase de stancele carVi veneail a-

supra §i intrase In slnul primejcliosil allí PontuluI battutil
de zilpeft candil ela se opri, ducandil pe fecioril Tubiff
tleilor, la tgrmurile Bebrycilor ; acolo rezimanda scare de
'Amyl corabief, vo1niciI luI Jasone se coborir6 josa din-
trInsa de t6te partile §i respandindu-se pe o rip, adancg
§1 sub o muchil ferita de vénturI, el 41 a§ternurg de re-
paosa §i cu niânile puser6 la focil merindele. Dar Castorti
celü cu cal dere§1 §.1 Pollux cela óchleti, departandu-se de
soçillor, inaintar'6 ratacindil amand.uoi. Pe and el Wail
de tóte paryle ca mirare la acele sabatice padurI de pre
muntl, sub o stana, de pail, Tall cA descopera unil isvoril
imbil§ugatil, care '§1 vérs1 f6r1 incetare apele sale limpeg
i, cayndil de susil cu §opta, se afunda inteo gura de
cristallil sal de arginta ; Imprejuru'l crescuse br41 inaly,
plopi alburiI, plataril §i cbiparo§1 ca lungl plete ; Lotti a-

(1) Theocviti Idyll. XXII. v. 27

aiv &ea neogwyofda eaten eiç gv tvvsoidas
'Aeyeí *a . viodereos drótla 171,70V
Bilgel.Mag eldag)ixave, eEar ipiAcc tixvcc Tkottice
rvacc Asoiç xasci xliaaxoç tixTorieow
Toirov liveeeç gpasvov cino' svis
ixi9civrec aiva 13a9tiv xca elirsbsevov áxrelv,
eetviiç ieirelvorso, irveercl re xeectiv ivv;s4(vv.
1Cd6swe craloAgirsolog olvonrds 17olvd'es;xeig-
assve lesmsdi;eekov, kronlayx&ivreg halewv.
navrolgv I ev gees asielíssevot J.:year Clap
eZeov divvaor xeavav i,rd Asefticids 'risen
ihfarc fforlt19vlav dxclectr(Ir al cr inivreev
icalas xevdráll(p 44' cieyt5e(p lvdcWoreo

www.dacoromanica.ro
428 CURSE, DE ARWITOLOGIA

-colo en'Arise §i florl mirosit6re, seceri§ti plAcutti alti mun-

cit6relor albine, atad cate la =marea priruIverel spu-
zescA preste cOEmpil »

Tata in adev6rd, pe vasul Prenestina corabia

Argo oprita la malil; 'mil din junil vitej1 se odih-
nesca intr'insa ; dar scara e proptita de pretil va-
sulul i unul din volnicT collérit cu unn panera si
una fedelesa In manl; altul pare ca s'a aseqatil
josa sa faca focal ; cel mar mult1 ans6 stail adu-
natl in jurul nntanel ce curge din stanca umbrita
de copad si villa acolo, séa ca sa se rOcorésca, séa
ca sa bea, séa ca sa imple cu apa burdusele
largile lor amfore. Theocrita áus a uTtata sa vor-
bésca de Silenul pantecosa, barbosil, cama si pie-
uva, carele pazesce rinjinda isvorul, i, cu unit
gesta glumeta, se gatesce sa 'la apere In contra
méndrilor feclori.
Elli asemené , povestindil mal nainte, cum Amy-
cos, s61baticul rege alfl acelor locurT, a imbiata cu
asprime i despreta la lupta palestrel pe semi-cleul
Pollux, apot cum acela a fosta biruita, dup6 o
i
traucena lupta de vitézul Dioscura , fitu ala lut
Joue i ala Ledel, nu ne spune ca inving6torul
legata épana cil tréngurT de una copaclu pe pie-

¿ x pth9oi inevaixkday dyz48-t aeixas,

16iixai TE, 2T1chavol Te, xcei cixe6xopos xvIrcies660,
ci(20414 etioírtry, ladiatç kya talkaatg,
4766. taìoç Airovrog inspelíEs ivleigavags

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIEINE 42R

tosul Amicus, priminda din cerurl o cununna de

la o Victoria aripattt, pe cand 4eita Minerva, eroul
Jasone, 4eul Cu lungl aript, ce'l ocrotise plutirea
si chTar duot parosl Bebrycl staa marturI la ac6-
sta scena de drépta pedépsa. Telte aceste lacune ale
poetulut, sula dibace a sitpatorulul carele a deco-
rata pantecele cistel , a sciuta a le implini cu o
vioicluue si cu o gra0a ce se lupta, paterna 4ice,
victoriosa cu condetul de sigura tiírte maiestreta si
elegante ala luI Theocritt.
Nu mal puOna perfecte sant scenele de vAna-
teire sapate pe capacul boltita ala cutiel ; nou6 bar-
ball, In differite costume antice, vkéza cu cant si
cu arme felurite, duot mistrett, una cerba si o ca-
priòra ; In centrul acestel representar' circulare sant
duol leí si duol griffoul séa zmel aripatt.
Fartt Induotélit, t6te aceste chipurl porta caracte-
rul usurilor eroice si ala perfectiunel artistice din
timpil cel mal lauda-ti at desvoltaret Ellenilor ; si Cu
tae acesté se pare ca, In uuele atnénunte ale vesmin-
telor si ale decoratiunel, s'aa stracurata sub mana
artistulut, trasurt de styla etrusca, adica dove4I ca
obIectul a fosta lucratil In Italia.
Aceste banulell se adevedza cu totul cand cer-
cetéza cine-va de apprópe unicul piclora existente din
cele trel ce a avuta vasul , precum si mal allesa
Egurele de pre verful capaculut.
Piclorul e o curiósa compositiune, In care, pe o base

www.dacoromanica.ro
 430 CUBSU DIC ARCHNOLOGIA

patrata sta o bróscit strivita sub o laba de lea

lar d'asupra trel miel statuette imbinate, cari repre-
senta trel junI; cela din stinga este negre0ta Er-
cule ; póte ca celCi din drépta va fi Iolas, nepotul
soçul luI de isbên41; ala &elk), din mijloca, co-
pillandru aripata, trebuIl sa fia 4eul Eros Ma A-
morul, unul din 4eil protectorl al luptelor gymnice.
St trecema acum la capaca. D'asupra lul, ca in
chip detC,Atina sad manera, se alla o alta grupa
formata de trel mal marl statuette barbatescT. La
mijloca e una t6n6ra pe jumaate invelita Cu o
mantia instellata , incaltata ca pantoll tuscanl
purtanda, at òrnata de gata, b60cuta séa amuletta
de d6ochl a Italiotilor ; acesta e p6te tênOrul
Bacchus, can% LatiniI II 4iceaa i Liber. De a-
mêndou6 partile liti tina de subtiorl, cate una Sa-
tyra ca nasul earna, cu urechile lungl i cu o pelle
de leoparda pe spinare, drepta unica accoperemOnta.
Tuna, cuviinta impusa adunarilor mistre moderne
ne opresce de a completa descrierea acestor duol
virtql i ar4oI satellitl al qeulul desfr8narilor,, cari
mal tina §i in mana lor libera cate una pabaruta.
Litteraturile i artele antice n'aveail ap multe scru-
pule, mal allesil in representarea desfrênatelor ser-
bittorI bacchice.
E ea neputinta, de a nu recunnósce in aceste
differite chipurl, stylul i felul de lucrare ala sta-
. iuettelor de bronza etrusce. Dar ce este 0 mM do-

www.dacoromanica.ro
 A DECE LECTIUNZ 431

veditora pentru originea Radica, a cistel din museul

Kircheriant, e chTar inscriptiunea ce, pe dona linie,
se aill scris4 la piclOrele figurelor de pro capaca.
Litterile simt din cele mal archaice ale pop6re-
lor italiote; limba e cea latina, din timpI cu multa
anteriorl productiunilor litteraril i pote alar cu
&e-carl intlexiunl luate de la locuitoril oscf al pro-
vinciel mal meridionale a CampanieT. Ea sunna na

NOVIOS. PLAVTIOS. MED. ROMA!. FECID.

DINDIA. MACOLNIA. FILEA DEDIT.

§i ca s'o traducemil fidela numal pe romanesce

voma dice : (Novius Plautius m'a lucratil in Roma.
qDindia Macoluia filca m'a data.»
Déca vomil intreba acum pe numeroOl archeologl
modernI cari s'aa occupata cu cista lul Ficoroui ,
spre a explica scenele »utilice i inscriptiunea de
pre dinsa , sé a spre a determina destinatiunea a-
cestul -crasa , apol, in privinta ultimuluf puncta, if
Y01110 gasi impartitl intre trel opiniunl diverse. Unif
(licil ca cistele de broma , cari, sub acésta forma,
s'el Visita numal in territoriul vechel Preneste
ala acelul orqa ellinesca , aruncata sub Apenninf
In tinutnl Latinilor , sfmt de caractera cu totul
mystica §i iirloculaa, in acésta unid, localitate, co-
prile de richita de acelql 'forma, In cari, prin alte
locurf, se purtat, In sabatorile mysterelor dionysiace,
uneltele santite ale cultalul , O din cari se v6da

www.dacoromanica.ro
432 CLIISU DE ARCHEOLOGIA

ades6 , pe monumente grafice §i plastice ale anti-

chititteT, es§indil erpil mysterio§T, genil ocrotitorT al
vetrel, ca . erpil de casd, al prranilor no§tri. (1)
Pentru altii , cistele Prenestine , sfmt acuna
cunnoscute vre o 4ece , in cari s'ad aflatil une-
ori oglinde , ulcelum de profumurl , ace de p6rd
scobitorl séd strigille , peptenT §i alte m6runti§url
femeescI , sfint simple cutif In cari mulerile I§I -li-
nead pod6bele li cari se dad fetelor de zestre la
mdriti§d ; lar la cele cari muread nemdritate, se pu-
nead In inorminte, de unde acum le scotd anticaril
modernI. Astd - feld dar, cista lul Ficoroni ard fi
lddita de nuntd , tronul mireseT, flcutd, la Roma
de melterul Novius Plautius pentru film DindieT
Macolniel din Preneste.
In fine siint §i archeologl cari , puindd temelu
numat pe representatiunile agonistice §i bacchice ale
cistel n6stre , ad cre4util cd, ea, a fostd und dard
séa una premid cd§tigatd de inving6toru1 jocurilor
publice, in se'rbIttorile junimeT, 4ise Liberalia.
Catd despre stylul i originea vasului, Tata cum
eminentele archeologti francezd Raoul Rochette ,
ludndu-se de pre urmele illustrulul Oil collegd din
(1) Despre kierpiT de casd, precum §i despre alte datine ale po-
porulul remand se gitsescd notiunï interesantï in incercdrile ju-
neluI nostru scriitoril G. Dem. Treodorescu, a cdruï cdrticicd a-
supra credintelor, datinelor 12i moravurilor poporuld nostru, (Bu-
curescï, 1874) dovedesce un d spiritd studiosil, critica §i ingeniosil,
de la care se p6te a§tepta gi maï multd pe viitord.

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIIINE 433

Germania, Otto Jahn , resumma cele mal bine in-

temelate ipothese : (1)

«Cista luT Ficoroni pare a fi fostg lucratg de unti ar-

«tistg grecg din Campania, Novius Plautius, ce'§I exercita
aartea ség rneseria In Roma, pe la alg vid secolg, multg
«pe la inceputul secoluluT aRi vile de la clgdirea cetAteY ;
«acesta , lucrândil de pre usurile §i modelele ellinesci , a
«adoptatil ansti in lucrarea sa , 6re cari amhunte mate
«din stylul artisticg Oa Etruscilor, care se scig cg a avutg
adestulg influentg asupra CampanieT, §i care, maT allesg
«In Roma, a fostil purur6 usitatg §i plgcutil.»

Observil tocinal acum , domnilor,, 0 póte cam

tar4iii, ca partea ce amil Mcutil anticarilor In cate
v'amil spust. asti141, 1)60 acum, este fiírte neinsein-
nail', i ca, vorbindu-v6 exclusivil despre collectinni
de antichitatl i despre Alecto antice , mi Wit
interest' ans6, spell'', m'amil servita cu numele
unor anticarT merito0 din alil xvif e 0 alil xvinu se-
cola, numal ca de firma unor vechill ski coin-
misionnarl , spre a vil lauda i a vi,, cantari mal
mult4 mar% straina; astïí-felil, descriindu-v6 cu Ore-
cari am6nunte museul lul Kircher,, ces grave-le e-
ruditilor ellenisatl Perizonius i Neocorns , iconitele
museitlescl ale MT Capponi 0 cista Prenestiug, a luT
Ficoroni , abié déca anal mentionnatil despre lu-
crarl archeologice ale acestor laudatl barbatT, cari
(1) Raoul .Rochette. La ciste de Ficoroni , Yu Journal des Sa-
vants. Paris, 1852.
28

www.dacoromanica.ro
434 CURSU DE ARCREOLOGIA.

totI aa avuta o activitate destulA insemnatá In

litteratura antìcari a timpulul loy.
Adevé'rul e ca grell se imite caracterisa alta-min-
trel6 de-catil printeunt planeta Ore-care din ele,
operile unor 6meul de sciinta, cand acolé se com-
puna din adunatura cea mal variatit de cercetárl
maunte. Acesta, precum v'amil spusa, e mal in
total d'anua casal anticarilor din epoca ce ne oc-
cuOt; aFt dar, nu mi se póte face o vid, seriósa
ca, n'aiml data aci o mare attentiune productiuni-
lor speciall ale flit-carala din citatil eruditi, §i in
orl-ce casal, spre a m6 limpe4i de orl ce imputare,
voTa termina attrag(Inda mal ca dinadinsul
bistre, asupra une% din cartile principall ale ha Fi-
coroni, asupra tractatalul s611 despre mascele ma-
tice, publicata italienesce la 1736, sub titlul Le
maschere sceniche e le figure comiche antichi Bo-
mani, §i tradusit latinesce la 1754, sub acola, de
larvis scenicis antiquorum dissertatio.
In introductiunea acesteI cartl, autorul, dup6 ce
arata cura s'A nascuta la Ellenl, representatiunile
theatrall din jocurile i mascarile, scuzati'ml ter-
menul, carele ansi5 aci este f6rte bine applicatal,
ce campenil gfosolanl faceaal , in s6rbatorile sgo-
mot6se ale la! Dionysial , masgalindu'g °brazal ca
tescovina, i ascunyndu'ln sub pociturl scobite in
coja de copad, apol spuue, pe temelul mal multor
scriitorl antid, ca Itomanil la inceputti nu se ser-

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIUNE 435

veal, in petrecerile lor scenice, cu masce de ma

s66 de pelle ca Grecil, ci numal cu unti fel0 de
marl peruce negre , Wane , ro§cate séit citrunte
citrora li se 4icea galerce §i cari &Al fisionomiel
agtorulul, expresiunl mal man séii mal puçinit grave
séfi cornice. Dup6' ce junil patricl al RomeT pitrit-
sir6 histrionilor de profesiune jocurile lor Atellane,
imprumutate din cetatea oscA Atella, ace§tia, ca sit
pótit mal bine simula personnagie grotesce ca Mac-
cus, Buceo, Pappus 0 Manducus , stritmog al ac-
tualilor Pulcinella, Arlechino, Pantalone i Scara-
mucia din comedia popular 6 italianit , lis it Comedia
dell'arte, nu se sfiiri,, a imbraca costume i masco
ridicule travestindu'0 capul 0 faça sub acopere-
,
minte ce se numeaù personne , ccaput et os coo-
perimento personnEe tectum».
Dar nu nuinal la theatru erail usitate mascele
in vechla societate romanit; Ficoroni citkit pc ròndil
pre autoril anticl cari vorbescti despre ospetele
mascate ce se dail in palatele impï'latilor; despre
stratagemele militarl in cari s'ail itilisattl mascele;
despre sërbittorile religi6se In cari era obiceln a
se face fravestirl ; despre mascele s611 larvele, Imite
cu huniA, cu aluatil §i chlar cu fol de metallil, de
pro figura mortilor 0 cari ades6, pentru expiatiu-
nea p6cate1or r6posatuluT , se atêrnail in temple §i
In dumbritvl sttintite, §i de ace% purtail numele de
oseilla s64 figurl cletinAtóre ; apol In fine, i despre

www.dacoromanica.ro
436 CLIIEU DE ARCHEOLOGIÀ

mas cele grotesce i adesd late necuviinclése, cari

Insoçeall armatele Inving6t6re la intrarea lor trium-
falo In Roma §i cAntandil, In hohotele §i applaudele
plehel, versurY fescennine, de acelé cari urechl ru-
§in6se nu trebuTa sil le anda, fiiceatl §i ijiceail In
calle Me necuviintele ce s'aii Wistrata la nol In
jocul poporana ah:1 Brezi i alg desfrAnatuluT s6i1
Unchla§il, duo typurT pe cari le re,glisimil, cu pu-
cine schimbárl, In picturl pe vase de MI, In sculp-
turl de gemme i In statnette antice, unele chlar,
reproduse de Ficoroni.
in acéstil ripide nomenclatura, , permitteti'ml a
hn opri una momentil asupra categoriel de masco
funeraril , numite larve , din cari s'ati aflatil mal
multe prin morminte antice din Italia, dar cari
caplitat6 o importantil cu multa mal Insemnata,
cftnd, In cilte-va din bogatele sepulcre ascunse sub
movilile greco-scythice ale Rusiel meridionall, s'a
feçele mortilor accoperite cu masco de fol de
aura, lipite pe ele. Negre§itil ct acelé ail fostil lu-
crate In pripit la 7 inmormentarea rilposatuluI i de
acela , reproducendil triisurele fisionomieI lul , sant
Ans6 puçinil ingrijite ca executiune. Dar aci la
noI , pe malul Oltulul gil la Celelu , de pro cum
spune maioril Papazoglu , d1"T a descoperitil
la 1863, o masca, fenieéscii, de broma, de celti
maI nobilil stylti [Laica proportiunile Il sfint
ale unuI obrazil de 235 millimetri nilltime, 21 cen-

www.dacoromanica.ro
 A DEOLL LECTIONE 437

timetri largime §i 12 centimetri adancime ; fóia

de tnetallg , de-0 nu pré grósit, este resistent6.
Ochil, axil° §i Muele sfmt critpate ca sit pótA fi
purtatit, §i, de duo 1141 ale obrazulur, se aflit miel
giturl spre a se puté lega; p6rul de pe frunte e
frumosil aMatil sub o cununnit de fol de stejarg,
§i, de Ambele litturl, atirnit pe façit ca nisce gra-
06se tinnele de p6rO. Litterl f6rte uprt1 Insemnate
cu miel puncturl (au pointill6), atad pe fina, cata
§i pe dosul masca, ne dag ung mune propriti la-
tina , alg artistulul s6g all st6pzinulul, in orl-ce
casa tila lui Titu Piu Priscu , T. PlI. PRISCI.
Acestit f6rt6 pretiosg obTectil de art6 anticA, in
locO de a intra In museul nostru nationale, unde
ablé posedemft cate-va miel masce de lutg, a tre-
cutg de curOndg prin Vénqare in cabinetul de an-
tico imperiale din Vienna. In zadara m'ama silita
timpg Indelungg a face ca guvernul nostru sl'lit
cumpere; celil austriacti ne a luatd inainte q.i ne a
lipsitg de ung documentil artisticO interesante pen-
tru antica culturg a provincia dacice. DI profes.
O. Benndorf din Praga, mijlocitorul acelel transac-
tiunl, aratit el, In museul din BelgradO, a vjutti
o altg, masca de felul acesta, dar chipul acelia e
cu barbit. Cate-va alte museo din Appusil afl li ele
masco de metallg; dintre t6te , cea din Ronuinia
se deosebesce prin frumosul el typg §i prin lucra-
rea sa ingrijitit.

www.dacoromanica.ro
438 CM:1W DB ARCHEOLOGIA

Sá,nu rtisipinál tIns0 timpul nostru , devenitti

acuin Irte scumpil , 3i sit ne indrceiná indatA, itn-
preung cu Ficoroni, la examinaren, mal attentivá, a
mascelor theatrall ski scenice, asupra carera ne MI
rOmasti din vechime, §i mal multe notiuul serse
li mal multe representatiunl sculpturall, §i chlar
mal multe desemne In colorI.
A duoa din aceste categoril de documente, adicá
statuele i relievurile de pétrá, §i de bronza , gem-
mele gravate , muele §i figurinele de lutil i de
inetallti , formanda mal cu sémit oblectul de studiti
ala anticaruluT l'ostra *din alti xv0 secolit, volad
spune mal fintelu, dreptti pregittire lainurit6re
cate-va cuvinte despre forma §i natura mascelor
theatrall, pe cari Ellenil le ati intrebuintatil pe
scená, in totil timpul i fáril, restrictiune, lar Ito-
manil cu multti mal puOná, rig6re.
Ama tjisá, pare-mi-se, cá, mascele se lucrati de
lutti , de pelle, de lemnil i alar de metallg, lit-
sandu-li-se giturl pentru luminele ochilor, pentru
r6sufflarea nárilor §it mal allesá pentru emitterea
vocel. La mascele feineescl crápátura buzelor era
mal angustit; rolurile de femel, nivela implinite in
antichitate de cOtre bárbatl, acea dungá, subtire
indulcea asprimea glasulul §i'r preschimba sunnetul,
prectun se 'ntemplá, l'i 'n ballurile mascate de acum.
Dar gurele mascelor bárbatesel era une-orl, §i mal
allesá in rolurile comice, f6rte tare cáscate, rinjite

www.dacoromanica.ro
 A DELEA. LECTLUNE 439

§i rotunjite; sein6nati Cu buzele unel pilnil séti ale

unel scolce ca crestaturl. Dispositiuma perucel era
1ara0 de o mare importanta, cöci trebuia, sa scitl
ca masca antica accoperea capul intregil ala acto-
miel. Col&ea prnluT, desimea lui, modul de ala
a§e4a, podébele ce i se adttogeaa , téte acesté con-
stituaa o art6 fate complicatit, care determina,
tota atatil crag i trasurile figurel , caracterul
card( rola. Se puma uua mare pretil, mal ca séma
In masc,ele destinate personnagielor tragice de sexa
barbatescil, la o inaltg podéba de pIra, numita gre-
cesce 5yx(K , ce se purta d'asupra fruntel §i caria
nol '1 ama puté Tice mottí , precum francezil 11 4ictl
toupet.
Una rhetora greca din ala 11'6 secola dup6Chr.,
Iuliu Pollux séti Polydeuces (nascuta la Naucratis
in Egypeta la 130, morta la 188), férte Ribita de
impOratul Commoda , ne a lasatil, in interresantea
sa carte. lexicografica, numita Onomasticon , o lung,
§i curi6sa descriere a mascelor scenice, Cu divisin-
iìea nomenclatura lor, distribuitg de pro cele trel
specie theatrah ale vechel litteraturl ellene , trage-
dia, comedia §i drama satyricit, séa acea buffonerig
*atä de personnagie eroice, secundate de una choril
glumeta de Satyrl, ea o infilQipre 0 o purtare mal
multa sOU mal puqina decentl. Iuliu Pollux , in
despartire a via a Onomasticonulul, enumera de-
numesce i descrie mal multa de épte-4ecl felurI

www.dacoromanica.ro
440 CORSCI DE ARCHNOLOGIA

cari in-
differite de TrpocrWiteLa s6a. figure scenice ,

dicaa fil-care cite una caractera de rola speciale.

Duo6-(1ecT i ése din acest6 sant reservate tragediel
§i se imparta in ése masco pentru barbatit
§6pte pentru cel tinerT, trel pentru sclavl,
cincl pentru femeile libere §i alte cinc! pentru fe-
melle sclave. La comeditt, nomenclatura e cu multa
mal bogatI; aci sant nona' bilrbati baranT , qece
tinerl , §6pte sclavi, trel bRrane §i patru-
spre-4ece tinere.
SI vi le numesca pe bite, e de prisosa; ca t6te
acest6 , neput6nda a ve' arIta aci straniele typurT
ale acelor numer6se masco, nu crela a abuza de
rabdarea (Hoz., semnalanda cftte-va din numirile lor
cele mal caracteristice; asta-fela, printre baranil co-
mediel, gIsima pe mo§ul, it&itio i pe unchla-
pl, npurprriq; apol Inc6 pe ilyip.d)v, carele pare a
fi cela ce in dramaturgica modernI se numesce, rola
principale; in urmá, vinü i altil de una caractera
maT deochTata , bunI-6rI avronWycov, cela ca barba
ascutitI, Xuxot.olaeto4, cela ce se ult1 cruciO, §i in
fine, una personnagill, inlesnitora la multe, dar fórte
mina onorabile, pe care Grecil liii numeaa nopo-
Pocrx6ç. Printre tineril, tota de pro scena corrija,
aflarna masca actoruluT Mina la tóte , necupricrro,
séa cum se lice acum in culise, utilitate; altiT santy
t8arul Ochetí, veallit7X04 1.kiXaç, cela creta, oi.A04,
amabilul, dcrcotX6ç, dichisitul, exovock, mojicul,

www.dacoromanica.ro
 A DECEA. LECTIIINE 441

yptx04. Cela sméda sal palidil, cbxp64, cela desperata

séa sb8rlita, *001/464, i cela desgustata séa nein-
grijita, 'ma*, faca parte din rolurile tragice dar
la comediA gAsima ¡Inca pe militarul cu prul pe
°chi, inicretcrsoç crcpcatjyrriq , pe lingqitorul , x6X4,
§i pe parasitul , Tcapeuvro; acela llngü nelipsita,
carele trafesce pe socotéla tinerilor elegant §i
sipitorl.
In seria sclavilor,, ala cAror rola e a§a de im-
portante in comediele autice , prin istetimea i pA-
telile lor, denumirile spuna multa mal pRina de-
cata comicele §i sgaitele chipurl ce li se Wda date
pie monumentele figurate. SA constatAma Ansa in
trécata, ctBelavul bucAtara pórtit deuumirea curi6s1
de greere, a9Ip6accov TgrCt. Nu scia de ce acéstA fan-
tasticA cualificare Ina adduce aminte pripita clAn-
titniturl do cle0e, adeviirata cantica de greere, cu
care vittrAra0 de la cardinal chlamA la grAtara
pe mu§teril de field fripte.
Dar a§a , §i baba cea uscata §i sfrAjitA, ypciatcro
1crxv6v, pare a fi din némul calicel 'bistro de la 17i-
cleima ; lar TcaxEltx -pat% , e mAtu§a cea grasa
obtoup6v, jupituésa chfAlAresA. In fine, priutre femeile
cele tinere aflAma bite varietAtile frumosulut sexa
aci intra i muterea de trébA, yuvil XEXTLX* i fe-
tita nevinovatA, x6p, i alta nu tocmal, CPEAox6prb
§i apol Anca f6rte multe de acole femel libere ca-
rora Ellenil le 4iceaa Etere , itocipco , §i cari pe

www.dacoromanica.ro
44-2 COB817 DE ARCHEOLOGIA

scena comica se presentail ca etere perfecte, tilEtov

Etcaptx'ov, sat mal naive, itatpi3Lov, sal ornate ou
conclu, 8tecp.t.Tpo, séa liuse §i prelinse , naptaral-
cpto-còv, sea in fine, mulate numaT in aura, atáxpucr04.
Duoti rolurl femeesel, ca cari vomit pune capail
acestul lunga repertoria ala personnalulul de thea-
tru antica , pórth numiff de o graçi ca totul ne-
adica unul e felinarapl , Xaii.nacov §i cel-
1-alta , adierea ventului, dòpcc.
Crey, domnilor, cit, incitpuiti cu acesta bagaglu
de cunnoscinte technice ale scenel , putema sa re-
deschidemil cartea hi Ficoroni 0 de indata
cerema explicatiunea until baso-relieva pe marmora
din collectiunea palatului Farnese, trecuta acum in
museul regala Burbonica din Neapoli , relieva ce ne
presenta cincl personnagie, din cari numal trel p6rtit
masce comice, de sigura una IT&TUCK una ifIyEu.(bv
unil sclava Oepeciuov din cel mal pocitT.
Scena se petrece dinainté unel architecturl, ele-
ganta ornamentata §i a unel cortine care ascunde
o us0t. In mijlocul grupel stit o fetita fÖrt masca,
suffianda, pe Wit o tina bucele, in duo6 flaute
parechlate ; acela e Tibicina, ardynspu;, care, in chipa
de orchestra, insoçea in tota-d'auna declamatiunile
histrionilor cu suunetele fiautelor séil tibielor sale,
modulate de pre placerea i talentul autorilor co-
micT. S facema dar abstractiune de acesta person-
nagia, straina actiunei theatrall, 0 sit yedema pen-

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTIDNE 443

trd ce unul din b6tranI opresce pe cel-l-altil de a

se rttpeqi infuriata §i ctt Mita sa, munitit pe scena
malea, peclum, in tnftnit, asupra sclavultd carde se
pitu16z1 speriata sub umarul untiT alta personnagia
june §i fört masca, dar ctt mana ridicata In susa
§i tiinda una amenintIttorit gOrbaclu de curelle.
IatA enigma sculpturald ce este de deslegata.
and Scipione Africanul se int6rse invingatora
din Carthaginea, pentru a duoa 6111, sdrobM, prin-
tre gl6ta de robl ce tèrra dupd sine, eld adduse in
Roma i una Meta copilla de Africana, pe care
flit cumpard, senatorul Terentia Lucanus. Junele
sclava, prin graOile i intelligenta sa, c4tiglt lubi-
rea blandulul sti stOptIna, carele II dete o crescere
ingrijita, liti inv6ta st cunn6scit i O, guste pe scrii-
toril ellenT, liti ditrui cu numele s6t1 accordtt
chlar §i libertatea. Era dita) ténè'ra africanul Pu-
bliu Terentiti cand, ispitindu-se a empane, In ver-
surf latinescl, o comedia, imitatit de pre alte duod
ale vestitultil autora comica atheniana Menandru ,
cera de la edil! ca stt 'I o priméscit pe sena. I se
rilspunse ca stt mérgai sil, o citéscit bOrdnulul §i
illustrulul poeta Ceciliu.

«Aeesta era la cina i vq.êndil imbritc6mintea grkI-

cl'ostt a téiférulifl africanti, 111.1 puse s5. §é(Jil pe unil sclu-
nelii in lattni de patul pe care elti era Ilungitti dinainté
mesa ; dar dup6 ce auqli abIé cate-va versuri, liti chlmit

www.dacoromanica.ro
444 CUBSU Dle MICIIIEOLOGIA

apròpe de sine, ilti pofti s6 cineze ea elti kd vol. ilii puse

srf cite'art opera intrégl, arUfinduI neincetatil marea sa
adniiratinne.» (1)

Asta-fela povestesce Suetonia prima lecturit a

comediel numitit Andriana.
Autorul el primordiale fusese , precum ama maT
spustt, ellenul Menaudru , gloriosul renovatora ala
comediel atheniane, din alti in' secola lnainte de Chr.,
de la care nu ne a Amasa nimica maT multa de-
citta laudele enthusiaste ale intrege1 antichitittt,
cate-va crampele de versan T §i chipul sal cela ge-
niale , pitstrata inteuna din cele mail frum6se sta-
tue ale IraticanuluT, unde poetul, lenosa §i distracta
din fire , se vede r6sturnata ca neingrijire pe untt
jeta ca r6zimitt6re.
Din Andriana §i din alte comedil ale luT Me-
nandru, Terentia incropi pe a sa, dar o fitcu astil-
fela ca intriga, dialogurile §i limba luT sit ne fiii
astit4I tota ap de plitcute precum fusese publicu-
luT RomeT de acum duo 6 mil de anni.
Descrierea, unel intrigl theatrall e tom d'a-una

(1) Suetonii Tranquilli vita P. Terentii Afri , II : 4Scripsit co-

mcedias sex : ex quibus primam Andriam quum fedilibus daret,
jussus ante Crecilio recitare, ad ccenantem qunm veoisset, dictus
est, initium qüidem lectulum residens legisse; post pa.ucos vero
versus invitatus, nt accumberat, ccenasse una, deinde cetera per-
currisse, non sine magna Quail admiratione. Et hanc totem, et
quinque reliquos fequaliter populo probavit.»

www.dacoromanica.ro
 A DECEA LECTItTNE 446

ceva fastidiosa; dar, fiinda-ca nu pota st iT6 scu-

tescil de ac6sta pedépsa, o volu reduce pre-cata
se va puté.
Baranul Simon, cetitténa din Athena , are null
fia Parnfila, a carul purtare se arata a fi din cele
mal intellepte §i mal cuviincI6se. Tatal si1 vrea
sala ins6re cu juna fiica a unul vecintl, anume Clue-
mes. Pamfila ans6 inteascunsa, Iubesce pe o copilla
ce se crede a fi orfana, ginga§a Glycera, pe care
o addusese cu sine In Athena , r6posata Chrysis,
eterit venita din insula Andros 0 na§a nevOc,luta
neaulita a intregel comedit Sclavul Davus .

. Observa ti, domnilor,, acesta nume fórte ades6

data sclavilor in comediele antice 0 care dovedesce
originea dacica a celor mal multi servitori din A-
thena. Piratil de pre atuncl faceaa pe-semne pe tOr-
murile Marel-Negre unit negoV1 aualogil cu mar§ava
specula a negrilor care , spre ru0nea omenirel, se
executit pe,n6 acum pe malurile africaue. In orf-ce
castl, curiósa coincidenta! In vechime, Ellenil nu-
meet Dad séti Davi pe sclavii lor, i Grecil de
acum dati 6menilor grosolanI de la térra numirea
de Vlachi. Se vede cit in totil thnpul, iscasitii fit
al lui Danaa aù tractata cu Ore-care despretti bliin-
detea de iuiin i shnplitatea de cugeta ale ome-
no0lor Dunitrent!
Sclavul Davus , (jiceamti, este con fidentele luI
Pamfila asta-fela , incattl acesta, aflanda ca teal

www.dacoromanica.ro
446 cansa fiE AncriEoLocim

s611 a decisa sala instire indata , alérga la dinsul

ca sa nascocésca, vre una miljocil de a nu se des-
parti de Mita sa Glycera , mal allesa in momen-
tul cand ea este sa, devina mima,. Apol de aci
lnainte, sclayul, merea banuita de cicalitorul Simon,
incurca din ce in ce mal multa itele intrigel ca sa
ajunga a strica nunta. Intre altele, yoinda sa faca
pe Cbremes, fatal miresel, sa pricépa ca, ginerele
are una copilla cu amanita sa, pune pe servitelrea el,
Mysis, ca sa arunce in graba copillul ablé nascuta
la usp, lul Simon. Dar acesta, afla títe yicleniile
lul Davu, i ne mal putOndu-se st6pani , ciliar di-
nainté viitoruluT sal cuscru, se rapede cu bata a-
supra luT §i chama In gura mare pe seryitorul
insarcinata cu pedepsirea sclavilor, pe cela ce purta
la RomanT nuinirea de lorarius, din causa bicluluT
si.% de currelle, lora.
Dar lata cum se incinge rapidele dialoga din
Terentia : (I)

S mori. Hem,
Dromo! Dromo!
DAVUS. Quid est ?
Sim. Dromo !
DAV. Audi.
Sisr. Verbum si addideris .. Dromo!
DAV. Audi, obsecro.
DROMO. Quid vis ?
Sis!. Sublimara halle intro rape, quantum potes.

(1) P. Terentii Andrife Act. IV. Scen. II.

www.dacoromanica.ro
 A DFCE A LECTIUNI: 447
Dnom. Quern?
Davum.
DAV. Quamobrem ?
Sig. Quia lribet. Rape, inquam.
Dev. Quid feci ?
Sig. Rape.
DAN,. Si quidquam invenies me mentitum, occidito.
Sig. Nihil audio.
Ego ja,m te commotum reddam.
Dev. Tamen et si hoc verum est ?
Sim. Tamen.
Cura adservandum vinctum : atque, audin'? quadrupedem con-
Age, nune jam ego poi hodie, si vivo, tibi [stringito.
Ostendam, quid herum sit pericli fallere, et
lili patrem.
CIIREME3. Ah! Ne spevi tantopere

176 inchipuitl , domnilor comicu] scenei : de

o parte Simon furiosn , strigandi1 cata 'Ene, cu bata
in mana , i oprita in locit de Cbremes ; de
alta parte, bietul Davu, facendu-se mititela §i, pe
cand vrea sa se scuseze cu vorba, mangainda cu ma-
na pe Dromo, care l'a §i inhatatti de c6fa.

SIMON, chlmandil in gura mare. Hl, Dromo! DrOMO!

DA111, Cu mirare i speriatti. Ce face?
S1M., strigAndil mal tare. Dronlo !
DAV., vrèndri irablimpseä. ASCultg-IO6.
&M., rästindu-se la dinsnl. De '1 mal spune o vorba
Chiämändil cu nerndare. Dromo!
DAV., en insistentä desperatä. Ascultil-m6, te rogril.
DROMO, esqinati de sub perdé, en g6rbacIul in mitnii. Ce pof-
tescI ?
Innecatti de mania. Ridia 'N pe susti i mi
du 'n 11-întru, muna de-catit

www.dacoromanica.ro
448 mum DE eaclizotoaId

DROM., nItindn-se en mirare la Chremes, carde se kW. en Si-

mon ea a, II oprésel In locii, Pe cine ?
SIM., ariaina infuriatil pe Davu. Pe Davu.
DAY., en glasti jalnicii. Dar pentru ce?
SIM., en autori'ate. la! fiinda-ca a§a bill place mie! Cii-
tre Dromo. Ia 'lb, iv qicri!
Dav., stIruindit en glast1 milosti. Dar ce amil facia ?
Sim., 0 mal suOraiii. Ta 'la !
DAV., Cu gesturT persuasive 0 rugitóre. Déc,a vesi dovedi CA
mat mintita intru ceva, sil mb um*.
Sim., cu tourt hottiritil qi cu gestil amenint6torii. Nit auda
nimica. 0 sil te freer' eti pe tine cum ti se envine.
DAV., ell glasq innecatii de Meg. Dar déca ce 'ti sptifti, se
va adeveri ?
Sim., rXpide §i riistitd la dinsul. Milearil §i atuncI! Ciltre
Dromo, en twit'. 1 oruncitor5. Veril de mi 'la tine bine le-
gatii, §i, . . . . aI auijita 2 sa mi 'la fered de cate
§i patru picI6rele, ca o vita. . Haldl ! Ainenintandii pe Davu.
Mi 'y ola arata ea, (jbil, tie aeyi, innecatil de mania', de nu
'mi-o es§i sufilettil, ce pate acela care Nell pe stbpana;
Intorcèndu-se eiltre casa GlycereI uncle scia el se afhl. Parnfilu,
§i luï, pe tata.sbri.
CHREMES, en tour' induplecatorti. ET, ci lining Wi a§a tare
supbrata!»

Acesta e, doinnilor, pre-cata so p6te, sensul dia-

logultn comica §i aniniata din Terentia, prin care
Ficoroni a explicata scena , uu niaT pinina vi a §i
grotesca, din vestitul relieva faruesina, una din cele
mal ingrijite sculpturl antice , relative la vechlul
theatru clasica. Anticarul italiana adaoge de la sine

www.dacoromanica.ro
 A MORA LECTIMit 449

ca lintitul Chremes se silesce a potoli mania lui

Simon , ca nu cum-va 0 acesta, sa pata in urmit
cela ce a pittita mill gentiloma vecint alit luT,
carele Inteo 4i, dup6 ce a data o bastonnata bunit
servitorului s6a, pe dud 6'1 venea in casa cu una
braça de lemne, acesta rabda bitttala , 0 se duse
lini§tita af6ra, dar, intorcOndu-se %data inapol cu o
bata mar in mana, sili pe st6panil ca, drepta pe-
dépsit, sit carre 0 ela ural alta braça de lene,
insoçita cu acelea0 dulcT mangaterl.
Ina mal r6mane acum, domnilor, a v6 vorbi 0
despre picturele ca personnagie tbeatrall mascate
cari s'aa pastrata prin manuscriptele de anticT au-
tort. Tota Terentia ne va servi 0 aci, drepta texta
Oa commentarielor artistice. In adev6ra, faTm6sa
bibliotheca din Vaticana , cea Ambrosiana din Mi-
lana, cea din Paris 0 anca altele, posede fia-care
cate una vechlu codice illustrata ala acestuT autorit.
Mai multe din ele aa fosta publicate anca de prin
ala xvnli secola. Osebita de numer6sele scene allese
de prin comedil, se v6dil representate, in acele cu-
ricíse illustratiunT , differite serie de masce cornice
dispuse in Incadramente ornamentate , ca o exposi-
tiune prealabila a materialuluT scenica , ce servea
la representatiunea operilor coprinse in volumil.
Dar, ca sa v6 dita nun resummatit mal rilpide,
despre natura , epoca §i caracterele acelor picturi
pe pergamenta , win traduce aci partea cea mal
29

www.dacoromanica.ro
450 cunsu DE AlICIIEOLOGIÀ

esentia16 din notitia ce le a consacratit &roux

d'Agincourt , Tina distinsa anticarq francezti, carele
publicattt o parte din desenmele codicelui Vati-
cana

cAe,esta manuscriptti, qice ela, p6ila no 3868. Eil Ila

creda executatil pe la sfar§itul secolulul all vium sei In
alti aid pe la Ineeputil. Figurele, cari în genere
pré seurte , nu dovedesca ciltu§I de pnina sciinta ; contur-
nele grosolane , insemnate cu linie drepte , nu facil sil se
simta pe uncle se aflä, luchiiliilturie membrelor; formele
trapulia nu se destaIndlescil sub ve§minte ; acesté t6te
deffecte însuite copielor. lata acum cela ce'mY dovedesce
c. aceste deffecte nu se aflaa in originalele maI vechf cari
ail servita de modele ; positiunea capetelor e tota d'auna
conforma cu iutentiunea actorulO , §1 mi§carea mänilor
flinda §1 (lima In accorda cu a capetelor,, din acesté re-
sare una intellesil ma de lamurita ca i alti cavantalul;
ga dar spiritul dialoguliff nu lipsesce niel o data; diffe-
renta titre actiunea celui ce vorbesce ì repaosul celtil ce
asculta , e in tota-d'anna bine insemnata luarea a minte
a acestuYa §1 chlar intentitmea me main sail mal
appropiata ce ela are de a se Indupleca la cuvintele
, sfint i ele invederate. Pe de alta parte, ma-
scele, alti caror effecta theatrale ne este cu total necun-
noscutil noa , §i pe cari theatrul anticil le modifica de pre
sexurile, de pre v&stele §i de pre positiunea personnagie-
lor,, poseda §i ele und caracteril rninunattl de adevarti ,
deli ail forme, pentru noT a§a de neobicinuite ; vela ca-
racteril de realitate ne face sil trecemil cu vederea mon-
straositatea proportiimilor, i ela Mange multil la ener-
gía actiand prin talentul cu care pictorul a sciuta

www.dacoromanica.ro
 A DECILL LECTIUNS 41
a'lli insu§i textuluT poemeT. In scena din Andriana, in
care sclavul Davu a servit6reT Mysis, copilla ca sl'lli a-
runce la u§a Id Simon, se inveder6z1 f6rte bine graba
§i insiste* ca care 11 dice
cAccipe a me hunc ocius
Atque ante nostram januam adpone.,

«tu alai loca lar, cand aceTa§T Mysis ande din gura luT
Pamfilitl ca tatal gil bala salA ins6re , numaT v606ndti
gestul 61, se pricepo a sa exclamatiune

atiseram me! quod verbum audio?,

cA§a dar, cu t6t5. stangifcia linielor, cu t6tA asprimea

penneluluT §i ea tótit incorrectiunea °bid:mita a copistuluT,
marele meritA allí originaluluT totil 'mi este perdutit Se
simte c5 a existatil o compunere primitid, admirabil6 prin
nimerita el imitatiune a natureT.
4Apol aceste picturT ne facil anc6 sa cunn6scemil ve§-
mintele epoceT §i feluritele modurT de a le a§eb pe trupti ;
asemen6 vedemil in ele ca ce colorY se imbrAcati differi-
tele personnagie. Adedrul e cl acele colorT sfint a§ternu-
te de copistA f6r1 niel o dibAciA; dar trebuig sá credprnt
cA celil pu9inA le a pAstratil fiA-care pe la locul s'él Cele
maT obicinuite sfmt verdele , albastrul , ropl amestecattl cu
galbenti §i ca Ore-care umbre cenu§iI; p6rul la barbatT e
mal' in totA d'a-una negru ; la femei, din contra, b6lanA.
Se maT gAsescA totil acolo §i urme ale maT multor vechT
obiceTurT, din cari unele s'all pastratA pan6 a,cum , precum
acela alt stergaruluT de gatA, sudarium, pe cave servitoriI
§i 6meniI do randA 1111 p6rti la Roma.
«De pre t6te aceste observatiunT, nu este Ore permisil
a crede cA manuscriptul originale §1 autografil allí MI Te-

www.dacoromanica.ro
 452 culitiu DE ARCHEOLoGid

rentid, de pre care s'at flcutA af,la numer6se copie, a fostti

§i. dinsul ornatil cu figurI, din ordinul luI Caiu Terentiti,
frate cu stgpinul poetullif P De pre spusa lifi PliniA , a-
celq romanq a pusti, pe la annul 180 inainte de Chr. sl
i se lucreze multe opere de pictura.) (1)

Alma filcuta , domnilor,, o pré multa Intinsit 0

desvoltatit expunere a materiel archeologice attin-
gabre de mascele antice, presentAndu-le sub felu-
rite fase ale lor, ca sit nu o 0 completamil prin
o ultima notiune estheticit.
Aci5sta ne va servi tail de °data 0 de perora-
tiune pentru a es0, In fine asti141, din primul cerca
de studio, ce ne aina circumscrisa In istoria archeo-
logicit a secolilor ala xviiki §i ala xviillé, i, fiinda
ca de aci Indata averna O. intramil In cercetarea
exploratiunilor ce ail Inceputt a se face pe atund
In tinuturile antichitatilor curata ellenice, sit Intin-
dema , de astii41 0 sfer§inda , o noua trasura de
unire intre artele Italic! §i ale Greciet
In am8nduo6 tgrrile, In adev6ri1, dar In cea din
urma mal cu guilt, mascele aa fosta intrebuintate
ca una inotiva preferita de decoratiune, mal allesil
in acele monumente, de orl-ce marime §i de orI-ce
importantit, cari se reffereau la cultul 4eulul Dio-
nysos sal Bacchus. Scitl negre0ta ca sub a lul
ocrotire eraa pus d theatrele , §i ca In Athena re-

(1) Séroux d'Agincourt. Histoire de l'Art par les monuments.

Paris, 1827. T. II.

www.dacoromanica.ro
 A DEC)! LEOT1UNE 453

presentatiunile annuall de trilogie dramatice se fa-

ceag numaI la sgrbatorilg lul.
In architectura ca i In uneltele casuice, pe
mosaico ca 0 pe gemme , mascele se ivesct cu o
profusiune extraordinarg, astg-felg Incatg , spre a vg
presenta acum ung unicg exempla de asemené or-
namentatiune , ni Mu in placuta positiune de a vg
verbi despre celg mal frumosg celg mal scumpg
vasil ce ne a rgmasil din artele antice, acela care
se pastr6za in cabinetul de medallie din Paris , sub
numirea de cupa Ptolemeilor.
E untt cantharus ség o cupit adancit ca scaung
cu duog tòrte , sapata cu totul fate° singura
bucatg, de splendidg sardonyce orientale, avgnda
12 centimetri In naltime §i 50 in circumferenta.
Pe ambele feçe sant sapate in relievg, cu o fineta
0 o correctiune admirabill, cari trebuia sit fi co-
statil artistulul numerog annl de mind" tottl fe-
lul de attribute ale cultulul dionysiactl, precum mese
santite sOil trapezofore , vase de tom felul , sén
canthare , cenochoe , fi ale i rhytone , afiunittorI
Mil thymiaterie, cutil i coprl mystice ség pyxide
§i ciste, desagl, pera, i bate pastorescl, pedum ,
clopotel, tintinabula , nalurl, syringes, §i dairale,
cymbala , figurine ale lul Priapil 0 ale Cerere , tapl
panthere, dar mal cu guilt masce , masco tra-
gice, masco cornice, masco satyrice §i masco atar-
nate de copacl, de cele ce se numeag oscilla , cu

www.dacoromanica.ro
454 CURSII DE AlICIIEOLOCITA

totul duo6-spre-4ece masco de tottl felal. Tórtolo

InchipuIescg lujere de vita cu foilo §i cu struguril
lor. Niel o data dalta maiéstra a vre until sculp-
torg nu s'a rilsfaQatg cu mal multa rabdare, niel
cu mal multi delicateta, Intr'o mal (Mg, incurca-
turil de perfectiunl sculpturall m6runte , lute° mal
armoniósa imbinare de nuante firescl ale bogatel
materie In care elg a lucratg.
Acestg midi capg d'opera, care nu 'Arta pe din-
sul vre ling nume de artistg, s'a cre4util ca va fi
fostg Amasg din thesaurul de vase pretióse ale
regelui Mythridate, pe cari Pompelu le a addusg In
Roma ; dar acésta presuppunere n'are niel macard
slabul temelu ala unel alto attribuirl, de pro care
frum6sa cup de agata, arg fi appartinutg regelul
egypténg Ptolemeg Dionysig, ség moplul gil Pto-
lemeg Filadelfg , carele a serbatg pe patronul s6g
diving , In Alexandria , printr'o vestita procesiune,
In care s'ag aratatg sute §i mil de statue §i vase
de metallud §i de petre scumpe.
Dar ung faptil mal sigurg §i chlar mal curiosg
e di cupa inchinata, in orl ce casg , -4eulul pagang
Dionysig, ajung6ndi1 nu se scia cum IAA in Fran-
cia, pe timpul regilor CarlovingienT, unul din ace-
§tia a pusg sit 'I faca ung pidorg de aurg, ca s'o
transforme in potirg de grijanie, §i a ditruit'o m?5-
nastirel StuluT Dionysig, (St Denys), de ltinga Paris.
S6rtea nu a voitg sit instrilineze frum6sa cupa de

www.dacoromanica.ro
 A DECEA. LECTIUNE 455

mule, déca nu §i de persounagiul cuí de la In-

ceputa ea a fostil dedicatil.
Deseriptinnea i istoricul acestul yasti falmosa le
aa scrisa mal mullí anticarl francezI, §i mal cu
de-am6runtu1 una originale §i bitttitiosa nuinismata
din ala xvlim secola , messire Jean de Tristan , se-
Mora de Saint-Amand , gentiloina ordinara ala ca-
merel regeluf Ludovica ala xiii' (1595-1656). A-
cestuf anticara, de o reputatiune destula de insem-
natit pe tiinpul s6a, din causa operel luí numisma-
tic° asupra Imyratilor romanl, 11 consacritina aci
numal o simplë" mentinne. Succesoril 1111 immediatl
pro taramul medallielor, despre cari voina vorbi
mal taNia, l'aa poll de =Ha la umbrit, lit-
sandu'l numal meritul de a fi scrisa In limba fran-
cezlt, Mica. pentru cel din amatoril de monete an-
tice, cari nu se pricepa a citi latinesce, opere
posteriorl cu multa mal importantl. in cuadrul ce
'ml ma impusa §i In care ades° m6 simta strirato-
rata , Iml este pesto putinVt a da orl-eitrel medio-
critilt1 dintre inv6tatil trecutulul, o attentiune spe-
cia16. De Amp, luí Tristan, bung,-(Srit, sfint §i alti
anticarI pe cari niel spatiul , niel timpul , precum
vedetl, nu'ml mal permitta mum niel mitearil a'l
nuini.
SA, revenima dar Into la cupa Ptolemeilor, ca
sit'l complettima istoricul.
Reservatl fiindtt mal Antêla numal pentru 1m-

www.dacoromanica.ro
456 CURSO DE AINDROLOGIA.

partd0rea reginelor Franciel, la Incoronnarea lor,,

ea a avutd a se strecura prin marI primejdil. Wit
cd, regele Henricd ald in's de Valois o pusese o-
datit amanetd la evreil din Metz, pentru unit mil-
liond de livre turneze; dar apol, la 17O, aduna-
rea nationa16 din Francia, lutladu o de la mdnl-
stirea St Denys, o degradd din sacrele i regalele
el attributiuni 0 o mutd, ca o simpl6 curiositate
anticarid, In cabiuetul de medallie.
De aci ea dispdru, impreund, cu alte oblecte an-
tice, In n6ptea de 1G februare 1804, §i cand, pe-
ste cftta-va timpa, o descoperir6 In 011auda , faril
11 topiser6 piclorul de aura cu inscriptiunea regelul
Carold es. Din norocire ans6, ei lasase nevatit-
matd portiunea cea mal adev6rata preti6sd , cupa
dionysiacd, sculptatd, In sardonyce de un d mare ar-
tista anomyma. Ca §i cupa vestitulul sculptord Mys,
cantatd de Martiald , nu aurul, ci artea face Wit
gloria el.

Quamvis Callaica rubeam generosa metallo,

Glorior arte magis ; nam Myos iste labor.

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-pECEA LECTIUNE

Justificarea lectiunilor precedentr. Cercotarea antichititilor ellenice.--iloartu

Neursitts. Opusculole sale despre Athena."TurcoGrrecia luT Nartinií Cru-
81148. Caracterele mitareT anticario din Francia, sub Ludovictl alii X1V.
Ambasada marchezultii de Nointel la Constantinopole. Parthenonul la 1674.
Narmorele luT Nointel. lacobü Spot. CIllbtoria sa in OrienteDirfimarea
ParthenonuluT do VenetienT. Leal PirouluT i muele scandinave. Epigra-
fía ollonti. lnscriptiunea inisirojedonii de la Sigea. Narmorele Aran-
deliano i Chronica din Paros. John Sade% InscriptinnT comminatorie,
pilgune ti nrettine. critica in sciinta epigraficii. Sci-
pinito Ifdifei - Scepticismal, falsificatiunile ti ignoranta.

DOMNILOR,

simtil datord astit4l, mal nainte de t6te , sit

vd daa Ore-cum Mina despre procederile de expu-
nere, pe cari le amd Intrebuintatd In cele trel din
urmit ale n6stre intrunirl i cari , precutn atT ob-
servatd pite, fórte puOnd, Mil mal bine fórte in-
cetd, ne ati fiteutil sit Inaintitmd In cursul timpilor, ,
cu istoria anticelor §i a anticarilor orl mal bine
4isil, cu annalele archeologiel.
iml propusesemd a imparti principalele impreju-
ritrl, agonisell §i progrese ale acestel sciinte, din

www.dacoromanica.ro
458 CURSI; DE ARCHEOLOOLL

r6stimpul de ung secolg §i jum6tate, adica de la

anua 1600 p6n6 la 1750, sub differite rubrice,
representandft fla-care cate o materie anticaria ose-
bita,, cate unti campt mal speciale de investigatinnl.
Celg d'antélu din acesté, cuele de sine§1 ni s'a
presentati dinainte, ca li o urmare a sublectulul
ce preoccupase mal exclusivg §i mal cu predilectiune
secolil precedentl al Rennascerel, a fostg examina-
rea cercetarilor facute in sinul Rabel, asupra an-
tichitatilor co se aflag in ea, ség cari , in mar°
parte, se referreatl la Romanl §i la alte pop6re
italiane.
Aci ans6, cam pe neg6ndite, m'amg simtitg §i
eg coprinst de spiritul ce domnea pe atuncl prin-
tre anticaril italienl, spiritg minutiosg, string6tort
de Mame vechl, curiosg de singularitatl ale tre-
culul, pornitO ca ardóre li cu istetime c6tre amé-
nunta scormonire a totO felul de antichitatl secun-
dario, de cestiunl cu totul speciall, ce se potti numi
cestiunl curatti anticarie. Astfl-felg , Wanda fréul
In yola unel inchipuite callIuse, parechia, negre-
§itg, cu vestitul callg §i collaboratorg in archeologia
alil lul R. Fabretti, lucéfaul aceleT epoce, trel
serl d'a rOndul, ca dviístre impreung, amO datO mereg
oc6le imprejurul unel multitud de miel descoperirl
§i de miel monumente din Italia §i de airé, cari
ag de§teptatg attentiunea celor mal insemnatl eruditl
de pre acel timpl , precum pictorul P. S. Bartoli,

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIUNIC 459

anticarii Fabretti , Bellori

, Ficoroni , coniitele de
Marsigli , marchezul Capponi , pgrintele Athanasia
Kircher, Laurenta Beger,, Gisberta Caper, Iacoba
Perizonius i Ludolfa Kasten Prefirandu-va sub ochT,
egad sculpturT de marmora §i de stuct , cand pic-
turf pe Wetr i pe pergamente , and monete an-
tice , vase de bronza ori de petre scumpe , masco
§i alte m6runtipri , cand apol Tar monumente co-
losall ca podul luT Tralana de pre Dungre i el-Mr
ic6ne mhTestrite din timpil creOnl , ea ama facuta)
In proportiuni restrinse , cela-ce sciinta §i talentele
numitilor anticarl fticeaa , acum vre-o doua sute de
aunt, In largul lor ; cOcl m6 grgbesca , domnilor,,
a reaminti ca, urmandd inteastil-fela , n'ama pu-
tuta ansa attinge de-cata o fórte neinsemnatl por-
tiune din materiele, tractate in ctirtile §i In diser-
tatiunile lor ; Tar, pe de altg parte, trebuil sg mgr-
turisesca eft nu m'ama oprita numal la cele ce aa
sciuta §i at spusti din§il, asupra cestiunilor allege
de mine din gritmadg , ci, pentru ca In ori-ce casti
sl va fig, dy'stre de unil folosa mat practicti , le ama
completata prin notiunl , dobandite din cereetgrile
§i din descoperirile archeologilor modernr.
Face-mi-se-va o vin5 din ace% di, in awn'
acestor lectiunl , mal multa preggtitóre la studiul
systematica ala archeologiet, ea ama schimbata a-
des6 modal de expunere? 12ice-mi-se-va ca, din ne-
sciinpi séti cela puOntl din lipsa de deprindere,

www.dacoromanica.ro
460 CURSII DE ARCHEOLOGII

inainteza pe pipaite, invitOndu'inT meseria de pro-

fesora pe capetele dv6stre ?
La asemen6 imputarl, pe cari mi le adduce re-
suunetele de af6ra, volt' respunde cu cea mat sin-
cere i deplina umilinta , cit n'aina catu§1 de pu-
Ona pretensiunea de a posede talentele unul pro-
fesora perfecta §i elocuente, ba niel cigar meritele
§i Incercarea until instructora emerita , clara §i
methodica ; dar Tara§1,... (nu voTu sit me Incumeteza
una minuta mitcara a cugeta ca nu ea singttra, cu
t6te lipsurile mele, a01 face la nol o pata In &Ire)
dar Tara§T ve pota Incredinta, domnilor, ca urcan-
du-me pe acésta cathedra, orl-cata de egretia 'I aril
fi sórtea , ea 'T ama pretuita Indestul valórea spre
a data pururé sa v8ntura, sa cerna §i sa, allega
din multa-pginul cata volu fi sciindil, Win natura
materielor, cata i chipurile de a vi le presenta,
cari mi s'atl parda, In fia-care 4i, mal nemerite
spre a Insuffla sc6lelor nóstre, 0 chiar societateT
romane In genere, una interesa mal via , o pre-
take maT drépta, o consideratiune mal Inalta pen-
tru sciinta pe care me cerca a ve o preda.
Déca, socotinda sa faca bine prin variatiunea §i
digresiunile ce 'mi impune séa Iml Inlesnesce sublec-
tul, ea din contra merga aTurinda, acésta 'ml aril
puté o dovedi numai lipsa total de folosa cu care
s'art allege bine-voitoril mei auditori, dupe o asi-
dua 0 paciente urmare a Intregel mele seriT de lec-

www.dacoromanica.ro
 A IINSPIIE-DECEA LECTIUNE 461

tiunl de estimpil. Permitteti'ml a spera , domnilor,

cit o deceptiune, tocmal na de cruda, nu ne qtéptil
niel pe dvdstre, niel pe mine. Drepttt cheza0a ans6,
nu potd sa v6 dad de o cam data, de-catd via do-
rinta ce amd de a T6 fi pre- Wit se va puté mar
multd folositord i grija ce portd neIncetatil de a
nu perde, niel und momentd, din vedere unitatea fi-
résc i legaturile neaparate, cari dad uneI materil
sciintifice, tractata seriosd, acea cuvenita i drdpta
cumpanire in desvoltarile ei cele mal necesaril.
De v6 putett multumi acum cu [data, pastrati'ml,
v6 rogd, Inerederea cu care m'atl onorattl , i nu
v6 miratl déca asta(11 afar,, spre a v45 descrie mi--
carea ce a inceputd a se face In ald xve secold
pe taramul antichitatilor din Ellada , vold reveni
la o expunere mal multd narrativa a subTectulul,
la o deseriere fticut in trasurI mal rpiçlT, mal
puqind delur6se.
cum qtt face altd-feld , cand cela ce carac-
terisa mirarea de care amil a v6 vorbi, nu mal
este de loca, ca pentru monumentele ItalieT, o exa-
minare ticnita i scrupulós a nnl,runti§urilor antice
adunate prin musee , niel o desbattere litteraria a
cestiunilor archeologice , framAntate de Inv6tatI In
linitea cabinetulul lor de studio? Nouile cum-
scinte despre térra anticilor Ellenl vind , pe aceI
thnpl, prin cal mal anevoláse, mal tulburate, prin
mijlòce cari abló dad pasd unor grabuice observa-

www.dacoromanica.ro
462 CUBSIT in AlICHHOLOGIA.

tiunl flote cam pe furi0 i In tr6c6ta , necuma

unor meditatiunT §i cercetgrl am6nuntite. C1116torf
diplomatT, misionan l religiog i r6sbolnicl, plinl de
o legitima, curiositate §i ades6 chlar luminatl de
progresele sciintef occidentalf , Incepa a stritbatte
pana pe tarmurile ellenice i, primejduindu'§f viéta
libertatea, isbutesca a lua , a ritpi cu sfiélit de
sub ochil bgnuitorT i gelo0 al salbgticimel turcesci,
notitie, desemne, ba une-orT chlar li specimene mal
multa séfi mal puçina importantl, de monmnentele
vechl r6mase in ngpustire §i in despreta pe pg-
msèntul clasicA altt artelor antice.
Iatg sub ce Infaçi§are epicg avema asta4T a sem-
nala Inceputurile archeologiel ellenice, li fiinda-cg,
precuma scitl, int6mplarile orl carel epopee se pe-
treca simultana in duo6 regiunT differite, pe duo'e'
scene de aspecta neasembata , una cu actiunile
eroilor, cu luptele lor sanger6se, cu patime §i cu
duren; lar cea-l-altg, bullan §i marétg , empyrea
gloriosa de unde puterea supreing aruncl sortil §i
impinge pe fig-care spre norocul séa r6str4tea sa,
apol §i noT, osebita de nobilele silinte ale antica-
rilor ce at colindatti Mgritul cu felurite succese,
Toma av6 sg constatitma, in Occindeute, o Insem-
natg ocrotire §i o puternicg impulsiune accordata
cercetarilor anticarie de catre guvernul fastuosa ala
Burbonilor, cari, in totil periodul ce ne occupg, ail
cgutatA slt Intemeleze li sil, mantilla, suprematia

www.dacoromanica.ro
 A IIN-SPRE-DECEA LEOTIUNR 463

Franciel asupra intregel Europe, in bite ramurele

culturel omenescl.
Asta-fela voma pretui de indatit, intru cala cer-
cul sciintel archeologice s'a largitil, atta in pri-
Tinta materielor de cari ea se occupit, cata §i
tarrilor europene In cari ea devine una sublecta
permanente de investigatiunl systematice i respec-
tate. De unde pala atuncl Italia singura fusese
térra archeologieT, sea cela puOna unicul centra
din care se porneati in juru'l ra4ele acestel sciinte
precum i ale artelor, acum ÎnvatiT§i artistil de
pretutindenT , din Germania, din 011anda, din An-
glia , i claar din Italia, gasesca in Francia unil
focaril activa pentru t6te indeletnicirile sciintifice §i
esthetice, i primesca, la curtea sumptu6sa, a regilor
el, o osp6tare gener6sit, de §i une-orT cam asupri-
Ore i CaM infumurata. Nu este de tagaduita, se-
colul ala X11114 este secolul Burbonilor.
Va trebui dar ca, in cate-va cuvinte, sa descriema,
cu bnnurile §1 Cu relele sale, caracterul speciale
ce se dete culturel archeologice in societatea fran-
ceza, din ala xve secola; lar déca, In cursul ex-
punerel imbinate a induoituluT nostru sublecta de
astql, se va ivi vre una faptil anticaria , carde
de-§i accesoria , mi se va paré demna de interesul
&ostro, declara de acuma ca nula volu da in latun.
Cand seceratorul gasesce printre spicurT, o flóre
burla de Mcil, elti nu o calca In picT6re, ci o pune

www.dacoromanica.ro
464 MAIM i:012 AlICEIEOLOCHL

la pastrare , cilel póte §i ace% Inteo 4i sal prin-

41t bine.
Ara fi, domnilor,, o mare erróre de a crede ca
p8nil la annul 1600, niel unul din anticaril secoli-
lor ala xvié §i ala xvild nu s'a occupatit cu cestiunl
relative la institutiunile séa la monumentele vechel
Ellade. 1Jove4i1e contraril ne aril deveni &far im-
povarat6re , déca n'amil recunn6sce de indata cit
studiele asupra archeologiel grecescl aa avuta pe
atuncI, numal una rola secundara pe lringit ale an-
tichitatilor romane §i -di primal erudita de unit
merita superiore carele '§I a cousacrata mal cu to-
tul cunnoscintele sale [and §i. talentul s6i1 de
scriitora , institutiunilor ElladeI §i mal In speciala
antieel Athene , a fosta ollandezul leant Meursius
(s6a Meurs), naseutil la Haga In annul 1579.
De copilla ancil , acesta oma eminente seria cu
o mare eleganta bimba latinit, compunea versurl
ellinescl §i commenta poema mythologica Alexan-
dra Ma Cassandra a celul mal confusa §.1 mal
obscura poeta din scóla Alexandrinit, a MI Lyco-
fronti. Abl6 es§ita din universitatea de la Leyda
§i In cualitate de institutora ala copiilor nenoroci-
tulul Iona Barneveldt , marele pensionnara alit
011andel, ela callëtori cu scolaril s'el prin differite
tilrrI, Ina doctoratul la Orleans t3i se puse in re-
latiunl cu eruditil de pretutindenT. Dupil ce ansil pa-
tronul sila fu arestata §i executata fait de niel o drep-

www.dacoromanica.ro
 A DN-SPRE DECEA LECTiVES 965

tate, Meursius, carele ca§tigase in patria sa o po-

sitiune insemnata, fiinda li profesora la Universi-
tatea din Leyda, §i istoriografa ala StatuluT, se des-
gusta de attacurile la cari era mereti expusa §i pritni
cu multumire o conditiune analoga ce i se offerea in
Danemarca; acolo, dupa patru-spre4ce annI de in-
strainare, ela muri , la 1639, in versta de ése-
(lea de annl, Wanda alisa posteritatel mal multe
editiunl commentate de autorl anticl, §i mal multe
tractate anticarie, de-cata traise annI in viéta sa
cea multa activa.
O perfecta §i minuti6sa cunnoscinta a vechilor
scriitorl, pe cari il compilase, cu o minunata rab-
dare, intru tóte cele ce priveaa mal allesa Ellada
antica, ila puse in positiuue de a tracta, pe rònda
§i in parte, despre tota felul de sublecte anticarie
ellinescl. Athena ansii, precum ama mal spusa, A-
thena a fosta oblectul predilectiunilor sale ; din
istoria traditiomial6 séa politica a acestel cetittl,
din usurile §i mouumentele el religi6se, din insti-
tutiunile, legluirile, Orbittorile §i petrecerile sale
litteraril, din localitatile 1.1 edificiele eT, din faptele
barbatilor el de stata §i. din operile scriitorilor el,
Meursius lua materie pentru o multitne de diserta-
tiunl, nicl o data, pré intinse, dar Dirte systematicil
Impartite in miel capitole, intre cari el a despica
ca methoda elementele felurite ale subIectulul §i.
le intemela pe numeróse citatiuni, danda tota-d'a-
30

www.dacoromanica.ro
466 cum DE ARCHBOLOGIA

una celor 4ise de altil, una loaf mal inseinnata

de-cata proprielor sale appreciatitml; de acela, §i en
telte ca cercetarile consciinti6se ale lul Meursius al
fosta, in cursa de apprópe duol secoll, isvorul de ca-
petenitt pentru antichitatile ellenice, trebuitisa re-
cunnóscema intr'insele mal multa eruditiune, ordine,
claritate §i bull pistil, de-cata putere critica §i
spiritti pOtrun ytora.
0 alta cnalitate secundaria a eruditulul nostrn,
care ans6 niel aceTa nu trebuil nesocotita, este pu-
ritatea §i correctiunea stylulul s6ii, prin care atti-
cul Meursins a obtinuta una loaf de (more printre
latinistil modernl, alaturl en ciceronianil C. Sigonia
kii Justa Lipsiii.
Numer6sele serien i ale ellenistultg ollandeza aa
fosta adunate, pe la finele secolulul trecuta, intr'o
editiune completa, unde se coprinda Vote acele miel
opuscule, pe cari typografia renumita a Elzevirilor
din Lyon le a reprodusa la inceputul secolului
ali1 xve, in elegante volumi6re de formata in 40
Asta-4I anctS , lubitoril de antichitatl r6sfolesca ca
placere §i adesé cu folosti, acele gra06se plachette
séa filade ale lul Meursius, In cari se presenta,
sub o forma, attrag6t6re prin claritatea expunerel
§i a stylulut, notiunl din cele mal diverse, precum
Fortuna Attica , ga originea , crescerea, marirea ,
starea variabi16, scapaarea §i aderea Atheneilor,
Lectiones Attica , s6a differite puncturi relative la

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIONS 467

arcbeologia AtticeT , Athene Ataca sél principa-

lele antichitati ale Athenel , Cecropia sea cetatula
Athenel, Theseus sé a faptele acestul vechlu rege
atheniana, Solon, ski legTuirile sale, Rsistratus
a lul tirannitt, Areopagus séa senatul AtheneT, Ar-
dtontes s6a magistratil el, Ceramicus gentinus sed
duo 6 din suburbiele Gotita, Pireus séa portul el,
Panathenea séa sabittorile el In on6rea Minerva,
precum i o summit de alte cestiunT relative la A-
thena , apol i altele attingU6re de Lacania , de
Creta, de Cypru, de Bhodos , lar mal allesa trae-
tatele sale despre sabaorile religióse i mysteriele
GrecieT, intitulate Grecia feriata i Eleusinia.
Acesté tóte , asta-fela precum vi le in§ira aci,
domnilor, sant cu adev6ra, nurnal titlurl de cartl;
dar, déca vre o datit vetT av6 timpa §i prileja sit le
eititl In b6tranicIósa lor eleganta, va vetl incredinta
ea ele stint §i titlurl de onóre pentru eruditul Meur-
sius. tu orl-ce casa, spre a le serie §i a tracta
Inteinsele despre a§a felurite antichita41 ale Ella-
del, Inv'elatul profesora de la Leyda §i de la Sora
In Danemarca, nu paritsise niel cathedrele, niel
bibliotheca; cacl t6te cate ela puse In cartile sale,
eltt tota din cartl, i numal din cartI antice, le
adunase.
Pe atuncl, niel ca se banula in ce stare se Tora
mal fi aflanda In cari odinióra Inflorise ataté
nobile institutiunT, ataté splendide monumente. Ablé

www.dacoromanica.ro
468 CURRY DE ARCIDEOLOGIA

(Idea, cu vre-o cate-va leciml de annT maT nainte,.

una alta renumita profesora din Tabingen, germa-
nul Martina Krauss, mal bine cunnoscuta sub nu-
mele de Crusius (1526-1607), obtinuse, dup6
multa insistenta, ceva relatiunl asupra starel poli-
tice, religióse, morall, litterarie §i chlar materiall
a locuitorilor crqtinl al Greciel, de sub domnirea
Turcilor. Pun-endu-se In correspondenta ea differitl
carturarl din ornele grecescl, dar mal cu séma ca
protonotariul patriarehiM din Constantinopole , nu-
mita Theodosie Zygomalas, ela aduna, Inte una timpa
Indelungata de annl, o collectiune curiósa de no-
titie §i de epistole , pe care , la 1S4, o publica.
la Basilea, intr'una voluma foliante, In opta cartT,.
intitulata Turco-Grecia. Printre iudicatiunile felu-
rite ale acesteT serien, unde nu lipsesca niel chlar
óre-cari am6nunte interesantl asupra evenimentelor
contimporanl din t6rrile romanescl, se gasesca §i
cate-va fórte scurte §i fórte gre§ite InsemnarT de
archeologia local, cum spre exemplu , cludata de-
scriere a ruinelor din Athena, prin care Zygoma-
las r6spunde la cestiunea ce'l adresase Crusius, ca
adica : cAthena va mal fi existanda ea 6re cOel isto-
criciT no§tri germanT spuna ca pe locul eT n'a mal
4r6masil nimica de-cata nisce colibe de pescarT.»
Athena ans6 tota exista, avAnda pe atuncl, ca
la vre-o duo.6-spre-4ece mil locuitorT, kl'i monumen-
tele el, cate mal ranasese din vechime, ignoranta

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPREDLCHA LECTIUN$ 469

acestora le pastrase 1)8136 pe atuncl, déca nu Cu

mal multa ingrijire, dar celt puc4inil ca mar multa,
nepasare, de-ctIttl urgia evenitnentelor politice ce
urmeze, i de-cattl lacomia archeologica a
collectionarilor din Occidente.
In vechla cetatuia, a Athenel, In Acropole , in
Propyleele sét palatele de la intrarea el, 0 chlar
In ale el temple, in Erechtionit i in Parthenonul
luT Ictinus §i lul Fidias , carele fusese pe rOndil
1ocaVi de inchinare alü Minervel, bisericit cretina
acum glamia, mahometana, Tura', st6pani1 locu-
lul, li ap4ase domnirea lor, apratl de anticele
zidurl ale Pelasgilor, ale lui Themistoclu 0 ale lul
Cimenit, vi de solidele clidirt interioil, cari , de pro
cum se scia, ptIstrail twat pe atuncl, urme marete
veghiate ale splend6reI lor primitive.
La annul 1656 arise', trasnetul cacle pe Propy-
lee, unde garniz6na turcesca i§1 tinea prafaria ,
anticele portl ale Acropolef, ca galeriele i cu sea-
rile lor de marmora , se spulbera in v6ntil. Vomil
vedé mat tarpi ce sértë qtepta, peste trel-lecl de
annT, chlar i pe mtmdrul Parthenma
Sit ne mutamti acuma privirile la cea-l-alta mar-
gine a Europe!, unde, ca o mutt Athena, Parisul,
tapitala Franciel suppusii plecat la gusturile lu-
xu6se §i la setea de orI-ce mitrire a regelul sü Lu-
dovicti alit xiv, Parisul incepuse a se Impodobi cu
monumente sumptuése, vi a se inavuti ea institute

www.dacoromanica.ro
970 CORSH DE ARCHEOLOGIA

menite a improspeta In sluul Franciel, Me ramu-

rele culturel litterare §i artistice ale antichitatei.
Ministril set, 0 mal cu séma Colbert, omil f6rte-
lubitort de istoria §i de arte, secundaa cu intern-
genta 0 Cu activitate vointele i placerile marelul
rege, §i déca sciinta antichitatilor, luata pe atuncl
ca una dreptara alit litterilor i ala artelor,, pri-
mea adesé sub influenta ceremonialulul pomposa ala
CurteT §i sub censura rigorista a bisericel , o hint-
çi§are Mae multa abattuta de la ideile ethice 0
de la formele esthetice ale lumel antice, apol to-
tu§l razele el, orl 0 can de impestritate, respan-
deaa una lucia minunata preste tota tralul socie-
tateT franceze din acela timpa.
NegreOtti, nu se 'Ate 4ice ca Francia, care ea
mina mal nainte avusese filologl §i eruditl ca Sca-
ligeril, Casaubon 0 Estiennii, arti§tl inspiratl de
antichitate ca sculptorul Jean Goujon §i pictorul
Nicolas Poussin , poetl chlar,, nebunl de elltnisma
ca Ronsard, stranepotul presuppusulul nostru coin-
patriota banul Maracine, nu se pote (lice ca, Fran-
cia remasese pene atuncl instrainata de orl ce mi§care.
anticaria. Acum Anse, in aid xviil' secola , acésta,
mivare se organiséza in moda mal systematica ; ea
se disciplinéza, sub autoritarea supreme a tota-pu-
terniculul rege; ea devine clasicd, i, sub acesta noa
aspecta trufa§a , ea cutéza a pune productiunile
sale in rivalitate cu capetele d'opera ale antichi-

www.dacoromanica.ro
 A CE-EPRE-DICCEA LECTIUNE 471

tatel. De aci nasce acea falm6sa lupta séti cérta,

(querelle) intre partisaniT Ellenilor i Latinilor, §i
pretuitoril culturel moderne, (*tit care in Francia,
a preoccupata d'a lungul secolulul ala xve, pe
totT litteratit §i pe totl
Cu t6te acesté , studiul antichitittel, de-0 huts°
nut caractera mal superficiale, mal lumescd,
pretentiosa , nu perdu nimica din ard6rea sa; dar
filologil se preoccupaa acum mal multa de a scòte
la lumina elegantele litteraril ale scriitorilor an-
fief, de-catil de a le urmari ca attentiune 0 de a
le controla texturile.
ÓineniT extraordinarl din alit secolti, a
eçlisa Gcethe,era el in00 nisce academil intregT,
cprecum este Humboldt in 4ilele nóstre ; dar cand
csciinta luit desvoltari mal intinse, inv6tatil se a-
dunar 6 spre a face imprenna cela-ce nu se maT
(puté face priu indiviT isolati.)
Impinsa póte de o cugetare analoga , Ludovica
ala my', pe langa Academia frauceza , pe care o
crease la 1633 tatal sat, séd mal bine cardinald
de Richelieu, institui o sectiune academica, avAnda
drepta sarcina de a inchipui §i de a redacta, de
pre modelele antice , monument° , sarbart , inscrip-
tium 0 medallic, cari sa satisfacit desele i pom-
pósele petrecerl regall, 0 sit relateze tota de odatit
viitorimel despre telte gloriele domnirel sale. Acésta
a fosta misiunea, primitiva data AcademieT de In-

www.dacoromanica.ro
472 CURED DE ARCHEOLOGIA

scriptiunT §i Belle- Littere , pe care, In cursa de o

suta de anni, o yedema luanda una caractera din
ce in ce mal seriosa §i attragènda in sinu'I pe in-
v6tati1 de frunte , nu numal a1 Franciel ci al lu-
mel intregl.
In privinta artelor antice, teta guvernul marelul
Ludovica , care puse sa'l sc6th in Roma typare de
pre columna TraTana §i chilling, in Paris pe yesti-
tul artista italiana cavallerul Bernini , ca sit pro-
pupa o restauratiune a Luvrului de pre principiele
arte1 antice , tota elü tramise in Italia , la an-
nul 1674, pe architectul Antoine Desgodets (1053-
1728), carele desemna de pre originale §i publica
Cu spesele casel regal', marea sa opera asupra (E-
dificielor antice din Roma», adev6rata monumenta
artistica ala architecture1 Romanilor.
Dar inal allesa in politicg , atitta pe campurile
de resbolu, cata §i in relatiunile diplomatice, su-
perbia Burbonica a regelui Franciel Il depusese
-t6te staruintele ca sa infranga orl ce cutezare de
resistenta , orl ce nesocotire a ruaririlor sale. Pe
cand teite statele EuropeI occidental' ajunsese, care
de fricit, care cu sila, sa recunn6sca egemonia, cela
pu0n4 mora16, a monarculul din Yersallia, departe,
pe prmurile orientall ale Bosforulul, s61baticul mi-
nistru ala unul despota pagana, Mehmeta Klupruli,
vizirul padiphulul turcesca , indraznea sti puna pe
sei4it lul ca sa dea brand pe scarl ambasadoruluT

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECT iONE 473

franceza , strigandul in gura mare : cEs§1 af6r1 ,

cene, ginaur !»
Ludovica ala X11716 voi indat A sit' i capote r6s-
bunarea priu arme ; dar, dup6 o limga, crancena
§i desperata aparare a Cretei gil Candiel, republica
venetiana ab ié isbutise *la 1669 sa, 1110111,1i, o pace
de multa dorita ca pritnejdhisa l'urda ; prudenta,
1111Colbert indemna pe regele Franciei a se mul-
tumi de o-cam-data cu o reparatinne diplomatica. O
nona ambasada , de o pompa p8a atunci nepome-
nita, fu pregatita spre a se tramitte la Constanti-
nopole. Marchezul Olier de Nointel , orna cu in-
structiune solida , en méndria de caractera si Cu
gusturl fOrte lux6se , fu insarcinata a merge sa
tracteze ea Pòrta o prenouire a capitulatiunilor
dintre Solimana li Francisca fa de Valois, pe ba-
sea unor fol6se exceptionall pentru Francia, atata
In commerciul schelelor din Mediterrana, cata §i
in paza Santelor Locuri din Palestina.
Nointel (lacea cu sine una cortegiu numerosa
printre care se prentim6ra renumitul orientalista G-al-
land §i mat multt pictorl de talenta. La intrarea
sa In Bosfort , pe cele mal tifendre cornil regalT,
tunurile Saraiulul impaatesca , cari niel °data nu
r6sunnase in omírea unel puteri creOne , refuzar6
de ala saluta ; atuncl , i ela indata, opri orl ce
demonstratiune °notifica, din partea flottei sale. A-
céstit indraznéta, infractiune la ceremonialul pretinsa

www.dacoromanica.ro
474 CURED DE ARCHEOLOGIA

de P6rtit, infuriit pe Turd; turbarea lor era la cal-

me ca §i obstimItinnea demnit §.1 curagiósA a repre-
sentanteluT marelui Ludovied. 0 lupta inegalei era
p'aci p'aci sit isbucnéscd, clind, printeo fericitl in-
spiratiune , Sultana Valida , In lipsa Padi§ahulul
carele era la Adrianopole, ceru grqiosil salutarea
pentru sine, ca femeitl. Curtenia franceza rupse
ghlap §i in cate-va minute, pe t6te catartele cortibie-
lor, fOlfiiad elegante bandiere, Tar bateriele lor bu-
buiad veseld la amlul HaremuluT inantatd.
N'amd a v6 vorbi, domnilor, despre succesul po-
IWO aid misiunel lui Nointel , inlesnitd ea duct
anni maT in unlit, de marele sgomotd aid victorie-
lor lui Ludovicd aid xtvi pe Rhind ; volu aminti
numal el In t6mna annulul 1673, dup6 ce tracta-
tul cu P6rta, fusese subsemnatd, ambasadorul, ca o-
pomp6s1 escortft, intreprinse a visita tóte schelele
Orientelul §i Wu pe prmurile Mediterranel o ell-
16toritt care avu celd mal mare r6sunnetd in totd
continentul. Eld cercetA maT tint8Tu c6stele Asiei-
lVlici §i insulele Archipelagului, trecu la Mitilend ,
la Smyrna , la Chios, la Pathmos , la Delos , §i ,
printr'una din acele idel de fastu6s1 originalitate,
se installit, Cu o populatiune de apprópe cinci sute
de in§1, spre a petrece sabatorile CrilciunuluT, in
pescerea din mica insula Antipares, falmósii prin
minunatele el stalactite, in mijlocul clirora eld puse
WI, cTopléscit und al tard pentra officiul divind all

www.dacoromanica.ro
 d UN-SPRE-DECEA LECTIIINE 475

NascereT, care se celebra acolo, la lumina a cator-

va sute de facle 0 de candele, i In sunnetele
tr8mbitelor 0 ale armelor. in annul urmatora ela
trecu In Syria , merse la Ierusaliina , la muntele
Sinai §i, dui:16 ce inainta pênil la Tripoli 0 la Al-
gera , se Int6rse In Oriente 0 petrecu mal multi)
de cincl-spre-gece 4i1e In Athena.
D'a-lungul caiel sale, ca 0 In Constantinopole,
inyè'tatul 0 chertuitorul ambasadora cump6ra ma-
nuscripte, medallie §i petre antice , ba chTar 0 co-
stmne , mobile §i curiositatl orientalT; pictoril cela
Insqeaa desemnaa yederile, monumentele §i typurile
de ómenT ; me§teril petrari desprindeaa inscriptiunT
0 fragmente de sculpturT antice; Tar din t6te ace-
st6, Nointel I§I constitua preti6se collectiunT, a cit.-
ror selrt6 o volt' spune Indata. Mal Inainte ans6,
permitteti'mi a traduce din rapportul s00 ciStre Col-
bert, adresata din Athena, la 17 decembre 1674,
cate-ya rCmdurT, cari pota sa Y6 dea o idea i de-
spre starea de atunci a principalulul monumenta
antica din Athena, 0 despre lucrarile Mote acola
prin indemnul luT Nointel, §i In fine despre im-
presiunea extraordinarë ce producea yederea atator
capete de opera necunnoscute, asupra unul omit in-
strata 0 dedatil ca antichitatile cari IAA atuncl
fusese revelate Europe] appusane.
3ilonumentul de care e yorba , atT intellesa ne-
gre0ti1 ca este Parthenonul, carele pe atuncl po-

www.dacoromanica.ro
476 coasu DE1 AROHEOLOG1A

sedea Ancd, osebitn de paretil i columnele sale,

mal t6te sculpturile luf exteriorr, §i aninne, frisa
ca cortegful panathenaicn din s6rbittori1e Minervef,
Mica cu aceld lungn brêti de anaglyfe cari lacia-
gea clAdirea, metopele dintre dtpdtafele columnelor,
representAndil luptele Centaurilor cu Lapii1, i
fine flmbele front6ne, pre cari, de-§i trunchlate fiírte,
se recunnoscean, la r6sftritt, o mica parte din sta-
tuele ce odiniór iL1f1iati nascerea Minervel din
cre§tetul luf Jeme , far la appusti , mal Une acele
cari, grupate impreuuil , figuran disputa diutre A-
thena, 4eitai Intellepcinnef, i Posidonn , qeul
lor, pentru dreptul de patronare a cetiltel.
Tata acum in ce feln descrie Nointel intrarea, sa
In acelil edificin, carel° pitstra finen pe sine athi
minunf, es§ite de sub daltele scòlel luT Fidias , re"-
splendide, pe cari numal pictorul Jacques
Carrey a avutti fericirea a le desemna pe atunci.
Elti indeplini acésth lucrare cu mult11, indemanare,
reproduandil cu creionul, in cfite-va dile, doui-l-decT
§épte figurf ce mal existan pe limbele frontóne,
nou6-decT i dou6 tdblif ale metúpelor i o lungime
de trel sute piclúre din frisa.

cCu pompa §i in sgomotul tunurilor, amti intratti pen-

tru prima bra in thesattrul unde piistrata atatémi-
nunT ; dar m'ama mai daga anc5 de vre-o patru, eludí
orT acolo incognito , ca sa pota mai lesne admira §i re-
cunnósce frnmasel2 desemne pe cari le a scosa f6rte bine

www.dacoromanica.ro
 A IIN-SPREDECEA LECTIUNE 477

pictorul mea, §i cari coprinda mal' multa de dona sute

de figurT , unele ca natura i altele mal lima', miele In
alto-relieva i altele mai 6ble , unele intregT §i altele fe-
ramate. &hit printre ele bilrbatI, femeT, centaurT, luptele
§i isbé'nqile acestora , trimnfurT, sacrificie, §i déca ara
sta prin putintg sg eximia alar acum bogata confusiune
pe care o rônduTala ap de from6A, o intocmire a§a de
vig §i expresinnea atator simtirl felurite atí lgsat'o in spi-
ritul metí, apol a§tí intreprinde o cu plgcere ; dar, avéndtí
anca multu de meditatil asupra lor, , imI veT permitte, dom-
nul meti, a 116a acésta lucrare pentrit maT
«Atrita numaT potti iice de o cam-data ca nimenT 0116
acum n'a avuta a§a mare inlesnire ca nol spre a cerceta
aceste comorI ale arteT, §i ca se p6te spune, despre cele
ce se vgda in cetatuig (Acropole), ea ele intreca cu multa
totti ce s'a vkluta pêna acum In cele mal* frum6se relie-
vurT i statue din Roma.
«Cela ce pota tinca adaoge, spre mal mare lauda lor, ,
este ea asoma originale ara merita sa fi g a§eqate in
cabinetele §i in galeriele MaiestatiI Sale, unde ele s'ara
bucura de protectiunea ce marele nostru monarchil accordg
artelor §i sciintelor cari le atí produsti; acolo ele ara fi fe-
rite de injuriele §.1 de infruntrtrile ce l'aérea din partea
Turcilor,, cari spre a se lepada de ori-ce incbipuitg ido-
latrig, crea ca savklesca fapte de lauda, cand le spargil
nasurile séa orY-ce alte partí din ele.»

Nointel exprima aci o dorintit pe care, eu 175 de

annl mal in nrmit , un alta ambasadora
ca dinsul, lord Elgin, a realisat'o , dar nu in fa-
Yórea Luvrulul, ci in a museuluI Britannien, unde
asta-11 se valit mal t6te r6m4itele sculpturali ale

www.dacoromanica.ro
478 CUBSO DE ARCHEOLOGIA

ParthenonuluI. CAM despre tramisul lui Ludovica

ala xIv1, elil ridica din Athena numal cate-va frag-
mente i inscriptiunl, pe cari le transporta in Fran-
cia. Dar necumptatele cheltule.I ce dinsul acuse in
Oriente ca sa sustina in ka trufiel musulmane
fala guvernului franceza , il attraser6 reprobarea
disgra0a regelul ; rechiamata in Fran0a , Nointel
muri la 1685 in parasire §i collectiunile luI se
impra§tiar6. Parte din preti6sele desemne ale 1111
Carrey, unice dovell sigure ale inkisarel anc6
rete a Parthenonulul, ait intrata in bibliotheca regal6
din Paris ; dar petrele lul, masivele inscriptiuni el-
lenice , abié aa fosta scapate de ruinare de care
academicul Baudelot de Dairval , avocata alit par-
lamentulul , carele din int6mplare deveni anticara
inteo callnorie ce fact' din Paris numal pén6 la
Dijon §I apol scrise, la 1686, o carte plina de e-
ruditiune archeologica, sub titlul originala de (Fo-
losul callaorielor séa despre ca§tigul ce pota avé
ómenil inv6tatt din cercetarea antichitatilor,.(1) A-
cesta build pretuitora aid sciinteI de care se mamo-
rase, aduna marmorele lul Nointel de prin beclurl
§i le lasa museulul de antichitittl din Paris.
Printre ele se deosebesca mal cu Mina cele dom5
falmóse table de marmora din Pentelica de una me-
(1) IRMO des voyages et de l'avantage que la recherche des
antiquitks procure aux savants. Baudelot de Dairval a trIit
de la 1648 pén6 la 1723.

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIONE 479

tru 40 cent. naltime, cari contintt lisle de numele

ostaOlor din brasla séft pal Erechteidft, mortT la
annul 457 inainte de Chr. i mal tdrditt, in r6s-
bolul Cyprioticti , inceputil sub commauda lul Ci-
mond §i continuatft apol, ca triste resultate , In
Egypetft , in Fenicia, la Egina i la Megara. Aceste
vestite table, cele mat vechl priu data lor , dintre
t6te inscriptiunile ellenice din museul Luvrulul
aft fostft desprinse , din ordinul lul Nointel , la
20 novembre 1674, de pe pftretele bisericel TOT3
Etaup(opivou din Athena. Principalul lor interesft
consta in caracterele lor, fOrte interesantI pentru
paleografia §i epigrafica atheniane din epoca de-
pftrtatit, in care aft fostft siipate, §i care nu pote fi
pus il la induolett. inteinsele lipsesctt vocallele lung!
H 0 II, cari s'aft introdusft in alfabetul atticft sub
archontele Euclide, in annul alft 21' din Olympiada
91 (402 In. de Ur.); spiritul aspru e inc6 re-
presentatft, ca in limba latinft, , prin littera, aspi-
ratit H; mal multe din consunne ail forme archaice;
In fine dispositiunea epigrafeT este ace% numitit,
a-coexyPv, adicil, cu litterile fil-citrul rOndft superpuse
In linie vertical
Pe cand Ans6 cele mal multe din thesaurele ar-
tistice adunate de ambasadorul Nointel, §i mal al-
lesti notitiele serse in excursiunile sale, se ritsipeati,
litsAndft puOnft folosil pentru sciinta archeologia,
la Lyon applisea; in annul 1678, relatiunea une!

www.dacoromanica.ro
480 CURSII DE ARCHEOLOGIA

callaoril In Oriente, care avea sa produca o ade-

vaata revolutiune in cercul antichitatilor ellenice.
Una june medica protestanta din acola ora,0 ,.
Iacoba Spon, carele de studenta ancl5 fura cata pu-
tea mal multe din orele destinate Mi Esculapa ,.
spre a le consacra studielor archeologice, citinda li
typarinda ea pretióse adnotatiunl de la sine, o re-
latiune despre cetatea Athenel , scrisa cu catl-va
annl mal nainte, de una ca11ug6ra misionara , pit-
rintele Babin , se aprinsese de una dora neinvinsa
de a vedé insu0 ea ochil , acele locurl s'ante ale
culturel antice. Filologa i anticara , eh a pOn6 a-
tuncl se occupase mal multa ca numer6sele §i in-
semnatele r6ma§ite vechl ale patriel sale §i publi-
case asupra lor o carte meritósit, in care desvolta a-
tata eruditiune cata i spirita systematica. Ela, mal
dntOlu, se cerca a impune o clasificatiune diverse-
lor ramure ale sciintel antichitatilor , §i cand , in
prima n6strit Intrunire, IT'ama citata , domnilor,,
cuvAntul de Archeografia , ca o denumire ce s'a
applicata descrierel antichitatilor material!, pe cari
nol le ama numita esthetice, in oppositiuune ca a-
cea de Archeologiei, pastrata pentru cele ethice, ea
nu v'ama spusa atuucl , ci ama reservatti a 1-6 spune
acuma, ca o asemené impartire a sciintel este dato-
ritit eminenteluI archeologa franceza Iacoba Spon,
din ala xve secola.
(Focul mea, pasiunea mea, 4icea ela, sant in-

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LEOTIUNE 4M
scriptiunile antice !, i , nelndestulata cu cdte a-
dunase din pitrtile centrali li meridionall ale Fran-
cia, ela, la 1675, pdrasesce Lyonul , colinda Italia
li prmurile r6sdritene ale Adriaticel; Tar la 20 iu-
nie se Imbarcd, In Venetia , ca sil m6rgd drepta
In Oriente. Dintre trel al s6I tovara0 de call6to-
rid, toti englezT, numM botanistul Wheler ila insoçi
pretutindent Mal dntelu el se duser6 la Constanti-
nopole , unde marchezul de Nointel le aratit t6te
comorile anticaril ce adunase ; de acolo, purtanda
pentru inlesnirea drumulul Imbrdcdminte armenescT,
el strdbatturd Asia-Mica §i, in primii-véra annu-
lul 1676, sosir6 In Athena.
E minunata lucru a constata ca caíd eruditiune
§i cu ce criticlt sdatósd, Spon a sciuta sd descurce
multe din enigmele §i. din errorile ce presentaa mar
t6te attribuirile moderne ale vechilor monumente
r6mase In áthena. Negre§ita cd descrierile lui nu
sant cu total lipsite de rittitcirT, unele chTar neler-
tate ; dreptil exemplu , i ca sd apuclimil Indatti, boul
de c6rne, v'a§a put6 cita Incurcdtura ce ela committe,
privinda, ca orientare primitiva a Parthenonulul, pe
acela ce o dedese cre§tinil anticului teMplu , cftnd,.
spre ala preface in bisericd, a cultulul lor, ii mu-
tase intrarea principal de la r6sárita la appusff,
li a§eciase altarul In partea, oppusd cu cella unde
se inaltase odini6rd statua Minervel; apol Tar, confu-
siunea carela flcu sd cr641 cd, minunatele sculp-
31

www.dacoromanica.ro
482 CURSO DE MICHEOLOGIA

ture, ridicate de Pericles pe front6nele acelulasI

templu, eraa luerate in timpul imp6ratulul Adriana,
aia citrul chipa i se pilruse recunnósce inteuna
din figure.
Dar cm t6te errorile lor, , precum vedeti,
fórte grave, cele trel miel volume in 1 20 ale c1116to-
riel lul Spon, (1) aa remasa, in cele mal multe ale
lor puncte, ca o bas6 temeinicl in archeologia ; in
cela d'antêiu eln a descrisa monumente din Italia,
Dalmatia, Constantinopole, Smyrna si Asia-micil;
ala ~116 e relativa la Grecia si la intórcerea sa
in Francia; ala trell6 coprinde tota avutul s6a e-
pigrafica , adidi, o colara, de inscriptiunl, decopiate
si explicate de dinsul. tu calle, ela nu cullesese
mal puOna de-cfaa trel mil epigrafe latine inedite,
si alte sése sute ellene. Osebita de acesté, ela ad-
ducea ca sine cincl-çlecl manuscripte greceseT si mal
multa de sése sute medallie.

(AcéstI call6toria, (fice comitele de Laborde, in car-

tea sa despre istoria moderna a AtheneT, (2) acésta
toril a intemeTata gloria luT Spon §i va rhAnd purur6
ca o on6re pentru Francia, c6c1' in acele treI miel volume,
se coprinde o parte din acea initiativa, pe care patria n6-
stra o porta In deOrtare §1 in off-ce lucru. Aci e ini-
Voyage d'Italie, de Dalmatie, de Grèce et du Levant , fait
aux années 1675 et 1676, par Jacob Spon et George Wheler.
Lyon, 1678.
Comte de Laborde. Athènes aux xv, , va et xvn siècles.
Paris, 1854. Tom. II. p. 21.

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIUNE 483

-tiativa curagluluI in cllëtoriì §i a critica' erudite appli-

tatá la studiul antichitátilor. Spon a Menta maT multh
de-dth se putea a§tepta de la unti omití singurn ; cu o
_man5, virt6sA, elti a spulberatti o multime de r5t6cirl, §1
déca insug n'a pututh sá, végi, totti-d'auna dreptti, apoI
celh pu9inh elti a invètatti pe cáll'étoriT, urma§ii luT, sA
cunii6scA methodul celti mal sAn'étosh de a vedé §i de a
descrie.»

NegreOta cartea lul Spon faca mare sgomotti in

Europa, §i nicl criticele neintemelate ale unor in-
chipuitl anticarl, niel insuOrea lucrarilor sale de
ctitre tovartS§ul luT, Wheler,, Intr'o prefacere en-
gleza a operel, nu adductl a4I umbra, in conside-
ratiunea posteritatel, adeveratulul el autortl; dar din-
sul, sermanul Spon, intorcendu-se in Lyon, unde!§I
perduse clientela sa de medica, §i unde cu archeo-
logia nu putea sa «Meta, viéta , apoI §i
persecutatil ca protestanta in mina revocarel edic-
tulul de la Nantes , acelul actil de intoleranta re-
ligiesa care desonora doinnirea imbetranituluI Lu-
dovictil alü xlvle, Spon , la versta ablé de 38 de annl,
mere singuril i parasitg , la 28 decembre 1685,
in spitalul din Geneva in Elvetia, unde elli i§l ca-
tase scaparea. Triste sede pentru unti barbad ca-
rele, Mata de june, dovedise prin numeresele sale
lucran, ca sciinta archeologiel putea sa a§tepte de
la dinsul servicie anctS §i mal marl.
Acelapl mina, 1685, secera dar, in jalnice con-

www.dacoromanica.ro
484 CORSII DE ARCHEOLOGIL

ditiunT, pe Ambil 6menT cari all admirata §i. ne ait

pastrata amintirea ParthelionaluT , In ultimele sale-
(lile de spleud6re , pe Spon i pe Nointel. Aceste
duo 6 triste morti para a fi fosta cobea gil p64a-rea,
a capulul de opera ala architecturel ellene.
'n adev6Ta, abié duol annl trecur6 li, in mij-
local anal secola de luminT, pe cand tótA societatea
europeang se preoccapa cu interesa de total felul
de cestiunT anticarie , pe cand filosofia , litterile ,.
artele, ba alar i petrecerile cele mal lumescl,
cAtaa a se modula de pre cultura anticA a Ro-
manilor §i mal allesa a Grecilor,, ora cea din arma,
sunnt pentnt monumental care pOstrase pen6 atuncl,
In fl6rea lor cea mal inv61t1 , In manifestatiunea
lor cea mal mgrétft, artele din Athena.
Cu treT annT mal nainte , la 1684, Austria, in
unire cu Polonia de o parte, Tar Venetia de alta, sub
Indemnul §i bine-cuventarea papel, declarar r6sbolu
TurcieT. O armata se gittesce In Adriatica, In capul
el se afiA pasa vestitul admirala Francisca Mo-
rozini , neobositul luptAtora ala crestinAtittel In O-
riente; lar sub dinsul, se rándulesca p6lcurT hipe-
stritate de osta§1 cAllArl §i pedestri , naimitT atiltit
In Italia, ata li In prrile Noidulul. Lefegil flo-
rentinT, milanezT, sclavonT, malteg, hanovrezT, bava-
rez1 §i sal, compuna o armatA curcitil, ca de 4ece
mil de 6menT, cari, commandatT de clpitanT din t6te
némurile Europel, coprinda rApide t6tA Morea s6a

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIONE 485

reloponnesul dob6ndesca legue barandal admi-

i
rala venetiana, titlul de Peloponnesiacul.
Spre tómna armului 1687, dup6 stralikita in-
vingere de la Patras, generalul suedeza, comite
-Otto Wilhelma de Kcenigsmark , efil ca tocmóla
ala puterilor de uscata , propune lu! Morozini ca
sa coprinqa portul PireuluT i ora§ul Athenel, spre
a putó sa pazósca mal lesne treatórea de la Co-
Tintha. Admiralul consimte, §i la 21 septembre por-
nesce ea vasele sale -in apele Atticel, chiamata
-fiinda acolo §i de cre§tinil loculal, ca una adev6-
rata mantuitora ala lor. Dar Turcil din Athena,
ingrijatT fórte, li duca anule, munitiuuile li ave-
lile In Acropol6, §i, spre a le feri mal bine, le de-
puna, impreunit ca provisiunile de prafa §i de ca-
tana destinate apararel, In tralnicele zidurT ale
Parthen onulu T.
00rea lu! Morozini sosesce, §i la sommatiunile
eT, Turcil refusa de a preda cetatea. Atund ase-
(lid Incepe ea bombardarea zidurilor de doua i
de trel ort millennaril; Kcenigsmark a§641 o batte-
ria de opta tunurl pe movila PnyxuluT, de unde
odinika se au4ea numal ,glasul oratorilor, li care
acum asv'èrla cu urleta , bombo In ruinele Propy-
leelor; pe dólul MuseuluT e alta batteritt de cinci-
-spre-4ece tunurT, §i la p6lele Areopagulul, sant pa-
ira mortare, cari tóte impreuna clurulesca vechile
zidurl Id-arito de Cimona §i de Themistocle. Ceta-

www.dacoromanica.ro
486 CURSU DE ARCHEoLoGl&

i neappropiata; dar
tuTa secular 6 sta Oust; m6ndra,
la 25 septembre, o bombil, aprinde o mica erbaril
de la Propylee. Focul tuuurilor continua a duoa
4i necurmatil, i lul projectilelor devine acum
chlar Parthenonul , unde se 'dime ca dint grama-
dite t6te mijlócele de aparare.
Pe la me4u1 noptel o isbucnire formidabil6, ur-
mata de Tòlvórea Intunecata a flacarilor,, sguduil
din temelif cetatea Intréga §i vestesce tutulor ca
ylul a fosta
A duoa 4i, la lumina sórelul, Parthenonul, dup6
duo-mil aunt de glori6sa existenta, se arta sur-
pata In duo6; pretil 1111 masivl, columnele'l cele
elegantl, grelele'l architrave , invelit6real de mar-
mora, mat tóta frisa, mal t6te metopele, stag r6s-
turnate la pamenta ; numal ambele peristyle, des-
partite acum unul de altul printeunil mormang de
ruine , I§1 Intltaü front6nele lor triumfall cari
trunchlate, dar tot4 marete, infruntase brutalitatea
momentan6 a r6sbolulul, ca i stricaclunile necur-
mate ale timpulul.
Parthenonul lul Pericles, cu ordonnanta lul fOra
s6m6nA pre lume, nu mal exista. Turcil cel barbarl,
cari de sigurff niel ca banuTad catli de multil dd.
pretuise, lT parasir6 ruinele, f6ra de a le mal at-
tinge; dar representantil civilisatiunel occidentall se
grabir6 a da r6mhitelor lul o noua, i cruda. lo-
Tire.

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIONN 487

Luarea Athenel, care fusese a§a de fatal 6 arte-

lor,, nu presenta, din punctul de vedere strategicg,
de-dtal numal anevointe. Trebui dar ca o§tirea
cretina, bantuita de epideinia i zdarita de ban-
dele ratacitere ale Turcilor,, sit o parasesca, in
prima-vera urrnatere , ruinata i pustiita. Morozin
ans6, gelosg de gloria stramoplul s6g, carele, la
annul 1204, rapise din Constantinopole i inaltase-
pe faoda Stuld Marcu din Venetia, eel patru ve-
stitT cal de bronzfl auritg, podeba odiniera a Romel,.
Morozini vru i elg sa desprinda de pre frontonul
occidentale, care era and) in stare destulii de bunk
spre a le duce darg patriel sale, carrul cu duot
telegarl de marmora alg Victoriel ftira aripl, pre-
cum i statua colosal 6 a lul Posidong, din centrut
grupel. Mqteril insarcinatT cu acesta anevoresa lu-
crare , nu se ingrijir6 bine, 0 teta acea splendidl
portiune a frontonulul, ttite acole uriap nestemmate-
de marmorit scinteletóre, tete acule figuri de o fru-
musete sublim6, de o conservatiune admirabi16, qeul
Posidong in postura sa mareta, cel duol armasarl
apring de ung foca ceresd, statua VictorieT plina
de o graçiesa demnitate, telte acole capete d'opera
neimitabill, surpandu-se de-o-data de la o a§a mare-
intatime, se facur6 prafg i f6rame pe pamentil.
Iasma periclunel IT infigea din ce in ce ma%
adtmcg ghlarele in acele minunl ale geniulul arti-
stic% prip4ite acum pe campurile de r6sbolu.

www.dacoromanica.ro
488 misa DE HCHEOLOGIA

Morozini, parasinda cetatea Athenel, In care e%

na sciuse a face alta decatti sayl attraga drépta
urgiá, a anticel (pite a intellepciuneT, Morozini cata
a se manga% de pagubele sale, Manda drepta
trofee pentru cetatea leulul StulnY Marcu, o intréga
turma de lel de marmora ; unul era una chipa an-
tica, carele sta In vecinatatea templulul luT Thesea ;
altul o 'Mea t'ara capa tota din coprinsul Athe-
Del, t i in fine ala treil6 era ciliar leul colosale cure,
In secolul de mijloca, dase numele s'ea portulul
din Pirea, nmnita pe atuncl Porto-Leone. Aceste
trel despuierl ale nenorocitel campanil din 1687
staa §i acum amlate dinaint6 portilor la arsenalul
din Venetia.
Leal din Pirea merita aus6, domnilor, o men-
ti une special6; sculptatil de pro stylul archaica ,
anteriore epocet lul Pericles, intr'una bloca de mar-
mora pentelica ca de 4ece picIóre inaltime , ela,
de duo6-4ecl de secoll p6te i mal bine, sta acolo
mendru rezimata pe piclórele'l de dinapol. Cate marl
fapte de r6sboin , cate yesele s6rbiltorl, cate saba-
tice cucerirl, cate specule nOrunte vora fi trecuta
pe sub fruntea luI cea Incretita de o grija secu-
1ar6, pe sub ochil lul atintitl In eterna! En a
fosta póte marturd la gloriosa invingere a luT The-
mistocln de la Salamina ; ela a v64utti adesé por-
nindu-se i sosinda cu pompa galerele impodobite
ou darurl pentrn 4eu1 de la Dolos; eh a a asistata

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LE0740NE 489

la t6to importantile daraverl neguçatoresel ce se

facead in Invecinatul Emporion, eId a statd neclin-
titd pe cand spartanul Lysandru, si mal täi4itl ro-
manul Sylla r6sturnad Imprejuru'l cu iiìuii t6te
°While Pireulul. Dar nimicd din t6te acestó , ci
numal und singurd faptd, cu multd mal neinsem-
natd i mal thr4id, o *IA isbanda stIvOrsita de
barbarl al Nordulul asupra poporimeT din acole
locurl, o silnica Iinpilare a ostirilor simbriate de
despotil byzantinl, a lasatti urme nesterse pe tru-
pul lul de marmora.
Pe umeril si pe soldurile sale, de ambele partl,
stad gravate, in bande sód suvite anguste si incur-
cate ca incolaeiturile unor serpl uriasT, nine littere,
pe cari niel strabunil, urmasil luT Pericles nu
le ad cunnoscutd si nu le ad intrebuintatd. Aceló,
de pro cum a doveditd acum catl-va annl, und in-
v6tatd danezd, r6posatul C. C. Rafn, sant fora In-
duolóla, rune scandinave séa seris6re vechia de a
pop6relor Nordulul.
Tata-ne fOnt veste , domnilor, dinaintó unel ra-
mure cu totul nod, a epigraficel si a paleografiel.
Lepada-ne-voind Ore de dinsa, and ea ne a essitti
de sinesl In mile I
Nu! sa nu refusamil chlar ast141 o f6ramit de
ospitalitate intre nol, auticelor rune, ca MAUI mal
multd ca, de-si elucidarea lor mal ltimuritrL appar-
tine de dreptd timpilor contimporanl, dar alma

www.dacoromanica.ro
990 CORM Dii ARCHEOLOGIA

§i in secolil ah d xvit'' §i alg xvinle , glsimil unil

eruditi de meritil, cari 'll ail depusil silintele spre
a desciffra i a interpreta, cu mal multg sén mal
puOng succesg, vechile monumento epigrafice ale
tilrrilor NorduluT. Paterna cita indatit trel nume,
cari occupit ung ranga onorabile printre antecesoril
runografiler modem!, §i fia-cure din aceste treT
nume representa una din Orrile ce entina mal
numer6se monumente vechT scandinave. In Dane-
marca, digna pe medicul §i anticarul Olaus Worm,
carele a trAitfl de la 1588 pen6 la 1654, §i a
litsatti, osebitg de fórte importantl descoperirl ana-
tomice, mal multe scrierT despre litteratura runica.
In Suedia, diting, intre annil 1618 §i 1682, de
istoricul Olaus Yerelius, autorul unel opere intitu-
lata, Bunographia scandica. In fine, Engliterra a
num6ratg printre Inv6tatil el theologf §i filologl,
de la 1642 pOn6 la 1715, pe George Hickes, ca-
rele, printre altele multe, a scrisg §i grammatice
ale limbelor anglo-saxonicl, mceso-gothicti §i islan-
dicit, in cari elil a tractatg li despre runele cele
vechT. Astg-felg, nitscea 11,ncti de pe atunci archeo-
logia nationale a pop6relor nordulul, Impreunl §i cu
sciinta exegesel runelor.
SI spunemg ansil acum ce stInt acele rune.
Istoricul Tacitg, in cartea sa despre moravurile
Germanilor,, pe cari rigurosul moralista lating le-
lauda a§a multil In dauna corruptiunel romane, Ta-

www.dacoromanica.ro
 A DN-SPRE-DECEA LECTIONE 491

eitil constatA, la a,cele pop6re barbare, usul urmA-

toni : (1)

C Mijlocul lor de a consulta sortiI este simplu. El tail

o ramura dinteunti poma roditora, o imparta In beti§6re,
surcidos, §i crestanda pe ele Ore-cari semne differite , le
rasipesca , de pe cum se Intêmpla, pre o pênza alba; apoI
preotul cetateI, déca consultatiunea se face pentru binele
publica, séa insu§I parintele familliei, déca ea este privata,
dup6 ce s'ail rugatt la ;Id cu °cha' spre cera , ridica, In
susil de cate ira' off fia-care din ele §i le explica pe téte,
de pro crestatura mil din nainte insemnata.»

Beti§6rele , surcellele, cu semnele crestate pe ele,

aveail dar o limbtt a lor, pe care numal preotil §i
citpeteniile o Intellegemi. Acésta explicit cele dise
intealtal loa' totil de Tacittl , eit adic5, ctalnele
tlitterilor,, niel bitrbatil, niel femeile nu le cun-
tnos0. ,
In orl-ce castl, litterile existiul la vechil Germanl;
ele aveati uml caractera fatidiell, pe care VA at-
testit, nu numal Tacitfl , dar anc6 i nisce poeme
sententi6se , compuse In limbele Nordulul, pe cari

(1) Taciti de morib. Germanor. x : cSortium consuetudo sini-

plex : virgam, frugiferte arbori decisam, in surculos amputant
cosque, notis quibusdam discretos, super candidarn vestem temere
ac fortuito spargunt : m3x , si publico consulatur, , sacerdos civi-
tatis, sin privatim, ipse paterfamilite, precatus deos ccelumque
suspiciens, ter singulos tollit, sublatos secundum impressam ante,
notam interpretatnr.* ni : sLiterarum secreta viri pariter ac
feminte ignorant.*

www.dacoromanica.ro
492 OURSU DI{ ATICHEOLOGIA

le aa publicata mal Antela Olaus Worm §i George

Hickes, O In cari fig§l-ce littera representa tota de
o data una oblecta reale i o idea mora16. Acele
littere, Insemnate pe surcelle, §i avAnda ele bisele
forme de betiOre felurita Imbinate , purtaa nu-
mirea de rune. Una poeta latina din ala vild secola,
Venantia Fortunatu, episcopa In Poitiers, ne gime
acésta In versurile urmat6re , unde ela pomenesce
despre tablitele de frasina, pre cari barbaril scriaa
runele lor
Barbara fraxineis pingatur runa tabellis
Quodque papyrus agit virgula plana valet.
In limbele germanice, doninilor, frasinul se dice
Buche, §i tota In acele limbe , litterile de scrisa
aa purtata pe n'inda numirile de _Runastafas, .Ru-
nenstebe §i Buchstaben , adica betiOre runice §i
surcelle de frasiria.
Sub cele mal archaice ale lor forme, ni se pre-
senta runele gothice, pe una din verigele de aura
din thesaurul nostru de la Petr6sa , unde se v6da
semnele urmatóre

. fl Hl) rp)(
Transcrisa, In caractere runice mg correcta for-
mato, inscriptiunea XAtF11 SI<P1 1-IFI1X se citesce
Guthani ocwi hailag, 0 pare a fi. o invocatiune

www.dacoromanica.ro
 A 1:124-81.11E-DISCEL LECTIUNIC 493

prin care vechil Gothl, venitl din Scandia, consa-

crai sleulul lor Odin sén Guthan, noua lor patrid,
Scythia, sub numirea el gothica de Ovint.
Acelag Gothl coprinser6, In alti ii'' secolg dupg
Chr., lunca Dundrel, i aci, in Dacia, unul din el,
Ulfila, le adduse din Byzantiti, legea cre0inésed §i
&Alta Scripturd scrisd in limba lor, cu nisce lit-
tere, pe cari chi le formase dintr'o combinare a ru-
nelor germanice cu alfabetul ellinescg ; acele littere
se numirg la el bokos, totd de pre traditiunea sur-
cellelor de frasing; mal tdr4ig, totd a§a 4iser6 §i
Slavonil, semnelor de scriere, ssK ski ; astd-felti In-
cdtg, Ong mal de-un141, nol ne aing servitg, pen-
tru denumirea litterilor cyrilice, eu termenul de_
buck ' , carele nu mal avea niel o legaturd ca fra-
sinul, precum nu mal are niel vorba germand _Buch,
carte. Iatd cum surcellele, pomenite de Tacitg, stint
strdbunele buchilor germane §i slavone.
Dar pe cdnd Gothil cre§tinati din Dacia §i din
Mesia adoptase alfabetul lul Ulfila, semintiile ger-
manice despre Nord, Saxonii §i Scandinavil, urmar6
a serie ca rune de cele vechl, litsândti, pe orI unde
treceag, urmele lor epigrafice, sitpate pre totti fe-
lul de monutnente. in timpil de decadentd al imperiu-
lul Byzanting, pe cand autocratoril greet din Con-
stantinopole 10 recrutail o§tirile lor numal printre
simbria01 strainl, cutezdtoril Yarégl, r6sbolniel MIA-
citorl din Dania §.1 din Norvegia , strAbdtteag pu-

www.dacoromanica.ro
494 CURRY DE AIM/MOLOCH!,

stiele Rusiel, ca sa,'§1 cerce norocul pe bogatele t6r-

inurf ale R6saritulul, nutnitil de el Ostrogard.
Se vede ca o céta de aceí voluicl cutrieratorl de
prrl §i de marl a insemnatti pe c6stele leulul din
Pirmi, isbOnda lor, cand, la annul 1040, ita fostil
trami§T in Grecia ca sit sdrobésca rësc61a poporu-
lilt, desperatf" de jafairile same§llor imp6ratesci al
lul Michaibl Paflagonitul.
Jata ce a cititft Rafn pe fasiile intortochTate de
pre §oldurile leului.
Convinsti ca yeti fi puOntl simtitorT la armonia
limbei noffice séti vechTa danezil, cari acum s'a pa-
strata numal in Islanda, v6 traducti pe romilnesce
inscriptiunea, caro gice api : pe partea stingit
«Hakon, impreuna Cu 111f, cu Asnmnd §i cu CErn au
coprinsh acesth porth. Ace§tI bilrbatI §i Harald-lungul
impusee6 birurI grele, din pricina rhsc6lei Grecilor. Dark
Amase robith in Ord dephtate. Egill plecase la Asbau
cu Ragnar, in Rumania §i in Armenia.»
lar in partea dréptit s'a adaostl
cAsumnd a shpath aceste rune in unire cu Asgeir, ,
cu Thorleif, cu Thord §1 cu Ivar, de pre cererea lul Ha-
rald-lungul, cu t6te ca Grecii All-voitorT se impotriveah.» (1)

(I) Hákon vann, their Ulfr ok Asmundr ok Aurn, hafn thessii,

their menu lagthu á, ok Haraldr báfi, of fjebeita uppreistar vegna
Grikkjathy this. Varth Dálkr nauthugr i fjarri landum; Egill var
i faru rnedh Ragnaritil Rtintaniu. ... ok Armeniu. Asmundr
hje rfinar thessar, , their Asgeir ok Thorleifr , theirthr ok Ivar,,
at Wm Haralds háfa, th6at Grikkjar of hugsathu ok bannathu.s

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPER-DECEA LECT1UNE 495

Iscusitul runologa, carele a desciffrata aceste e-

pigrafe i carele, prin curiósa denumire locala de
_Rumania, a intellesa partea septentrional a a AsieT-
micl, cela ce póte sit fia, o err6re, and acelaD1
nume ila gasima applicata, tota pe atuncl, pallor
dunarene, Rafn a restabilita, de pre documente
byzantine §i scandinave, biografia persónnelor numite
In acésta, inscriptiune runica, dintre cari ansa, yolu
allege numal pe capetenia principa16.
Harald-lungul, dice ela, a fosta filul lilt Sigurd
cumnatul regeluI daneza Sul Olaf; la vOrstil, de
opta-spre-dece annl, dupa o Natalia in care regele
fusese uccisa, ela s'a dusa in Gardarika, Mica, in
Rusia, dar, neputènda obtine de la Taroslava, kné-
zul Novgorodulul, mana filcel sale Elisif, ela se
porni milmita catre méda-di , catre vestitul Tari-
errada alit Slavilor §i Miklegard ala Scandinavilor,
infra, in serviciul imp6ratulul, i petrecu dece annT,
rasboinda dud in Asia, cand in Sicilia, cand in
Grecia ; apol , pe la annul 1043, plutinda pe ma-
rea Négra, ca sil, se intórca, in Gardarika, undela
chilma pa,sul inimel sale, i adduckndu'§l aminte
de isbéndile ce Meuse in cetatea de la médit-di ,
In burgul AtheneT, §i chIar VA° de epigrafa com-
memorativit ce lasase in portul Pireulul, eIü com-
puse una ctInteca de dora i de vitejia , in care
junele voinica i§l exprima cam asta-fela amintirile
temerile sale :

www.dacoromanica.ro
496 CURSO DB ARCHROLOGIll

Nu e feeT6r5,, nu e femeil,
Cara sa spuna ca noT n'amq fosal,
Pén' la cetatea unde scinteia.
Anita vera far' d'aapostri.
nostru palo§il, lucTost la sare,
Ne-amti croitti callea rgsboitii
Acolo unde leul celn mare
Va spune lumeT c'aurd biruitti.

Dar asta t6te nu para nimica

FecTóreI nAndre din Gardarika!

l'201, nu pré scia acum , domnilor, , pana la ce-

puncta mi se mal pote Yerta acéstai nona, digresiune,
facial asta-data prin dominiul nebulosa ala tradi-
tiunilor boreall, prin anticele legende séil saga ale
Nordulul, serse odinióra ca mysterióse runa, de
catre intelleptil scalllä al Sea ndinavilor.
Curanda enrancia sa ne grabima a reintra cu
smerenia in sinul studielor clasice, canora singure ,
secolul ala xvie' le reserva t6te onorile capitall
fiinda-ca abatterea nastra, prin regiunl barbare,
explorate mal multa de romantismul moderna, a
fostt provocata de o curiositate epigraficg, apoT tota
pe callea inscriptiunilor, sa reintrama In cercul des--
coperirilor i cercetarilor de antichitatI ellenice ce
s'att Acida pe atuncl.
Voinda sa va vorbesca acum despre cate-va mo-
numente epigrafice ellone cari all fostd semnalate

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEL LECTIUNE 497

lumel culte inteald xvu,' 0 In prima jum6tate a

secolulul altl xviulg, adica mal naintea, In timpul 0
In urma callaorielor lul Nointel §i Spon, volu pro-
cede, nu tocmal de pre ordinea de prioritate a des-
coperirilor,, ci de pre §irtil chronologi^O ala Inseg
monumentelor. Acésta procedere ne va Inlesni la-
murirea cator-va notiunI interesantl despre paleo-
grafia sculptural6 a Ellenilor.
La annul 1721, unO meritosil anticard englezO,
Edmund Chishull, (1670-1733) carele, In cualitate
de pastoril, deservea capella anglicana a factoriel
neginatorescl din Smyrna , typari o disertatiune
tirte erudita asupra unel curi6se inscriptiunl pe
care, cu cititl-va anni mal nainte, o semnalase unti
compatriottl ala s65, ca aflata la promontoriul Si-
geeT, in vecinatatea anticeI Troje. (I) Acestil monu-
mentd, stôlpil de pétra patratd d'asupra chub, se
cunn6sce tined locul unde fuses° Infipta o statua,
unil bustO sell null chipil Ore-care, e sapata, pe una
din laturile sale, cu duo6 inscriptiunl superpuse,
cari repetescil inal ace1ea0 cuvinte, cu pgine dif-
ferente. S'arti 4ice ca scriitorul cela de josil a
voitil sa correcteze errorile 0 sa Implinésca lipsele
predecesorelul s611 de mal susil. Amênduol ans6 ad
scrisd intr'una dialectil ionic4 primitivO, cu carac--
tere de forma archaica 0 de pre o dispositiune o-
(I) Thscriptio Sigma antiquissima Rovdreocpnecív etarata, com-
mentario historico-grammatico-critico illustiata.
32

www.dacoromanica.ro
498 CURSU DE ARCHEOLOG1A

riginal6 care face ca relndurile succesive trebulesol

citite , until de la stinga spre drépta i celq ur-
matorg, in senstl inverst.
in sine inscriptiunile nu spina mare Incru; ele
remmemoréza despre unti cetaténti din Proconestl,
carele, daruindft easel communall a Sigeenilor diffe-
rite vase, se Digit de ace0a ca cante de suf-
iletti, dup6 meIrte.
, In textul lor celti baranesca ; prima,
pe mul-spre-4ece Ondurl , cu directiune alternata,
glee

(.1,21N041K0 KIVU TOPMOKPATEOZ TO 17POKON1VH2IO

KPHTHPA AE KAI Y1701CPHTHPION : KAI HeMON E.
HPYTANHION EARKEN ZYKEEYZIN.»

lar cea de josti , pe alte un-spre-4ece rOndurl ,

serse mal m6runtil §i mal Indesata

a(PANaelIKO : ElMI : TO HERMOKPATO2' : TO 17POKO-

1VEZIO: KATO : KPITEPA: K4TII2'TATON KAI HEOMON :
EZ I7PYTANEION : EtIOKA : MNEMA ZITEYEZI EAN
77 17AZXO MEAEJAINEN : ME 0 ZITEIKE : KAI ME
HOEIZEN HAl20110Z : KAI : H44E4(130I.*

apol lata acum §i a lor traductiune pe ro-

manesce

«A. luI Fanodicu sunt, flub luI Ermocratd din Procon-

nesd ; §i und craterd (séd o aldare) cu pirostrii §i
cdpisterie a datd la Prytaneul Sigeenilor.»

www.dacoromanica.ro
 A Vh-SPRE-DECEA LECTIUNE 499

lar a duoa
«A liff Fanodicu sunt, fitul MI Ermocratti din Proco-
nesti ;§i e, o cgldare cu pirostriI §i cu ctipisterie amil
datti PrytaueuluI ca s6 me pomenéscA SigeeniI ; lar (Idea
voIu ptiti cera, ingrijiti de mine, voI Sigeenilor. i m'a
lucratti Hesopq §i fratiI lutz

Auclitl, doninilor! pare-ca, citimil pisania unel

smerite daniI de Tase pentru trapeza uneI chinovil,
l'acata mal de-una-4I de un t biett cre§tint , Ingro-
patil la bolnita.
Interesul monumentulul antict consta mal Cu.

séma In natura archaica, a inscriptiunel, in dialec-

tul §i orthografia el inculte , in forma scalimbata
a litterilor,, In ordinea cum stail ele rOnduite.
Dar stnt Ore aceste caractere de vetustate, sincere
séll numal imprumutate?
Chishull , carele nu se bucura ami) de tóte
descoperirile posteriorl ale epigraficei ellene , s'a,
pronuinatil mata pentru prima opiniune. Nol ans6
voma spune acum Intru catt dinsul a fosta gre§itt,
enunitenda acésta opiniune.
Se scia cli, Grecil , cari mi paril a fi avuta
mal nainte , semne leroglyfice séa idiografice spre
a'§I exprime prin imagine de oblecte, ideile lor, , ail
primita litterile alfabetulul fonetict de la Fenicl, §i
fórte puOnd le ail modificatt formele la inceputt.
Cadmu a fostii, de pre legenda, Introductorele acestel

www.dacoromanica.ro
 500 CURSE DE ARCDEOLOGIA

preti6se noutittl; de acela, scristirea cea mal vechi4

a Ellenilor s'a 4isil cadmeana.
Erodotai resummA in cAte-va cuvinte, istoria pri-
mitivit a sciiereI la Ellenl, §i latit cum : (1)

uFeniciI veniy in Athena impreund ca Cadmu , printre-

cari eran i Gefyreisi , locuinde in acéste, térrl, addusere
Ellenilor felurite inveteturI i insegi chiar litterile. Pre-
ciad sciii , ert , Ellenil One atund nu le cunnosceat.
Mal rota , el le intrebuintare intocmai aste-fele ca
toy FeniciI; dar apoI, trecêndti timpe la mijlocil, imprenta
cu sunnetele, eI schimbare i formde litterilor. Pe ac,ele
timpe , prin tóte terrile din jurul Ellenilor, , locuIart Io-
niI ; acegtia adoptare litterile invetate de la Fenid gi se
servire cu ele, prefgcêndu-le pu9inti ; dar servindu-se ca
dinsele , ei marturisire, precum era gi drepte , de Ore-ce
Fenicii le addusese in Macla , ce, ele se numesce feni-
ciane.»

Din cele 'Pe de parintele istoriel resultg, dar

ca, In urma litterilor lui Cadmu , venir6 ale Ioni-

(1) Herodoti lib y, 58 : dt 01 di Oolyaseç otros ol dessi Kcidisto

xóicevol, Tolv sIdav oi Tewrgaros, A1CI Te Trollá, ol sjerarreg vaerom
zeíris, , 16siyarov dedce6xcaics k Toiç '&17/vas., xct c1j xai,
yeeitessecscs otix arca tr(siv "E'Llso's, eig ?poi d'oscilen,. neeiTa
Togo's Tal jilTOLVTEÇ nionreact 001VOCE V. M'id ch, XeelVOV 7Tel: flaiVOV-
Tos., clica fi CulY17 peTiftsslov xal idv (5v191adv yav yeastiseirew.
lleesoixeov cY erspeas rd Troild val) voleen, votivos, vis, zedvov
vea 7f zealapewtes didaxri nava yùj, Oosvbscov TCC. re CiA
pata, perae,06tpiclavsic dgmcov dAlycs xeeefs4evos J teniTsercsv, get-
xal (Sixasov ryogee, idocrayóvvouv alosvixon,
Ootvix¡ra zexlitIOacs

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIIINE 501

lor, cari representa, cum ama dice, ala duoll6 sta-

dia ala paleografiel ellene ; de aci apoI, descurcanda
confusiunea numer6selor varietatl de alfabeturl lo-
call ale secolilor urmatorl, epigrafi§til modernl ati
stabilita cate-va typurl mal caracteristice, cari dif-
fera filtre sine prin num6ru1 semnelor §i prin va-
16rea attribuita unora din ele. Unul e typul eolo-
dorica , cu duo-decl §i cinc! semne, Intrebuintate
mal nainte de ala INT1 secola cretina, In pililo
nordice §i appusane ale Elladel, In Peloponnesa, la
Argos §i Corintha , In Sicilia §i. in Grecia-mare
alri dudé e typul attica , cu duo6-decl i una de
littere, reservata numal territoriulul atheniaml, §i
despre care ama citatil chlar adl una specimena,
vorbinda despre marmorele lul Nointel ; una ala
tre116 typa , anca §i mal multa variata de-cata cele
precedentl, Niel posede pAn'e" la duo6-decl §i épte
de semne , este ala insulelor din Archipelaga; in
fine, typul ionica, 'IcovEsti ypuc, carele, usitata
fiinda mal ant8lu numal In Asia-mica §i coprindenda
duo6-decl §i cind de littere, primi, pe la mijlocul
secolulul ala nriti Inainte de Chr., ultimele sale mo-
dificatiunl i deveni, de aci Inainte , alfabetul ge-
nerica ala tutulor Grecilor.
Inscriptiunea lul Fanodica appartine negre§ita
uneI forme mal vechl a typulul ionica §i se p6te
.considera ca scrisa inteala v", multa ala vil' se-
«)la habite de era nóstra. O particularitate obser-

www.dacoromanica.ro
502 CIIRSIZI DE AlICHEOLOGIA.

vatá nu ap de multa, scade %de vabirea adev6-

rata archaid a acestel inscriptiunl §.1 o reduce a fi
privitl ca o imitatiune, nu tocmal nimeritg, a pri-
mitivelor nsurl scripturall din epoca quasi-feni-
cianl a scrierel ionice.
In adev6ra, Fenicil, ca t6te pop6rele de origine
scrisa a§eynda litterile lor de, la
drépta spre stinga ; asta-fela ail scrisa mal itntAlu
§i Ellenil, imitatoril lor ; dar pe slpaturile In pétrA
mal allesa pe picturele parietall i ceramice,
numele personnagielor representate §i alte indica-
tiunl stylisate , s'aa scrisil, la el, In linie §ovtLite
cari apol, restrIngendu-se In spatie maT anguste,
atl mata dispositiunea erpuitl a brazdel ce traga
boil aranda o térrinl cu plugul ; acea dispositiune
s'a numita dar de Greci Pouo-rpopria6v, bustrofedonil,
asta-fela s'a scrisa ellinesce cata-va timpa, mer-
Onda rôndul ntau de la drépta spre stinga,
bollé de la stinga spre drépta, §i a§a mal nainte.
POne la sfAr§ittl Ins6 , directiunea de la stinga
spre drépta , adicft cea oppusit usulul feniciana , a
r6masa la Ellenl predomnit6re.
Examinanda acum inscriptiunea din Sigea , ce
vedema Itôndul antelu, in loca de a se porni de
la drépta, ca t6te epigrafele ellenice, pr6spaa serse
dup6 introducerea litterilor feniciene , II are din
contra, lnceputul la stinga, de pre modul adoptata
mal tilvlia de Grecl, i tocmal rOndul ala duoll&

www.dacoromanica.ro
 A UNSPRE-DECEA LECTILNIC 503

urmeza callea semitica. Din acesta resulta neap6-

rata ca scriitorul sea scriitoril aa vruta sa se faca
mal vechl de-cata ce eran li n'aa ninierita inda-
stula de bine viclepgul lor, ca stt isbutesca a a-
mlígi alfar §i critica cea veghlata li neinduplecata,
a archeologiel nestre moderne.
De la inscriptiunea bustrofedonü a lul Faudica
din Sigea , care acum se pastrézit in British mu-
seum, 81 trecema la alta nial tar4ia prin data sa,
ca multa mal important6 §i mal vestita prin co-
prinsul el , §i anteri6r6 celel-l-alte numal prin epoca
descoperirel sale.
Acésta este tabella chronologica din Paros, pe
care una francezt, carele o descoperise la 1627,
a scapat'o din mana in Smyrna , pentru ca ea sa.
ajunga indata in posesiunea Englezilor. Âmbele na-
tiunf rivall, de pre atunci ancO, se luptaa crdricenA
In Oriente, pe tkramul archeologia ca §i pe cela
politica.
Francezul carele , printeuna agenta ala s6a ,
platise 500 ludovicl de aura pretiósa placa de
marmora, era 1nv6tatu1 Fabri de Peiresc, untl orna
ce, pe timpul s6a (1580-1637), prin feluritele'l
collectiuni, prin bogata sa bibliothecit, prin doctele
sale povete, prin binevoitorul s6a indemna §i prin
nepregetata sa ardere pentru cultura, inlesni des-
voltarea sciintelor istorice 0 natural!, mal tare de-
cata multi altil prin meditatiunile i scrierile lor ;

www.dacoromanica.ro
504 CID1813 DE ARCHEOLOGIA

dar §i antagonistul sad , ah chill tramistt isbuti

sit Tea pe sémit'l tabla din Paros, era §i eld nu
mal-puqind laudatul cc:mite Thomas Howard de A-
rundel, mare admi ral a ald Engliterrel (1550-1646),
barbatd fórte zelosd pentru lnaintarea sciintel an-
ticarie §i Incuraglarea bellelor-arte. Numele erudi-
tuluI francezd a cam ramast asti141 In umbra , pe
candd din contra EngleziI , total d'auna mandri de
a onora intru t6te , orl ce meritd rasaritd In pa-
tria lor, att consacratil nuinele MI Arundel, pe de
o parte, pitstranduld nepretuitel collectiunI de mar-
more Techl ce filul admiralulul darui la 1667,
UniversitateI din Oxford; lar pe de alta, instituindd,
sub patronaglul sad onoinasticd, vestita societate ar-
tistica, Arundel-Society, care astkll Inlesnesce a§a
de multd reproducerea §i popularisarea productiu-
nilor de arta ale trecutulul.
Pe dad era anca In viéta, comitele Arundel a-
dunase In palatul §i. in grAdinele sale de pro Ta-
misa, treI-4ea §i §épte de statue, o suta duoa-lecl
§i optd de busturl, duo a sute cincI-4ecI de inscrip-
tiunI, osebitd de multe sarcofagie , altare §i alte
fragmente antice. In revolutiunea de la 1642, ba-
tam' lord, partisan') ald Stuar4ilor,, fiindd snail
a se expatria in Italia, multe din oblectele sale
de arta fura suppuse stricaciunel ; dar o bung parte
din ele intocutescil §i ast141 sectiunea marmorelor
Aruudeliane din Oxford.

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPIIIiDM-EA LECTICNE 505

Printre acest6 se deosebesce, ca o bucatá capi-

-tale, placa de marmurd pe care este scrisd chro-
nica din Paros, adicd o enumerare chronologied de
§6pte-qecI i opta epoce din istoria anticei Ellade,
coprinse intr' una spatia de 1319 annT, de la dom-
mirea lul Cecrops , 1583 In. de Chr., p6na la ar-
chontil, Astyanax In Paros, §i Diogneta In Athena,
la annul 263 In. de Chr., cdnd se §i crede cd a
fosta sdpatd inscriptiunea ; faptele relatate , cu In-
semnarea annilor in cifre ellenice, sant atting6tóre
§i de istoria politicd §i de cea litterarid; dar ele
sant amestecate asta-fela In-cdta s'a crecluta cd
chronica Pariand a fosttt fitcutil, nu atta cu scopa
de a pdstra annallele politice, cdta de a servi ca
una memento pentru cunnoscinta evenimentelor prin-
cipall In desvoltarea poesiel, a artef dramatice 0
a niusicel la Ellent
indatit dupa sosirea lor in Europa, la an. 1627,
cele 95 ròndurl gravate pe chronica din Paros ati
fosta desciffrate, typttrite li commentate de una ve-
atta publicista englezt , John Selden (1581-1651),
una din cele mal respectabili fisionomie din Lunga-
Parlamentul de la 1640, In slnul cdruia ela re-
presenta Universitatea de la Oxford, illustratd prin
lectiunile sale. Advocata fórte dibaclu ala dreptu-
rilor illusoril ce Engliterra pretindea cit posede a-
supra plutirel marilor, In contra principielor de li-
bertate a navigatiunel emmise de ollandezul Hugo

www.dacoromanica.ro
506 CUit811 DE ARCH EOLOGIA.

Grotius, in vesti tul tractattl de mare liberum ;

orientalista distinsil, carele desbilttu cu multa eru-
ditiune despre legile civill i despre usurile- cilsttto-
riel la Ebrel; theologa, scriitora politicti, oratora
jurisconsulta, Selden a fosta reputata, pe timpul
Sea, ca omul cell mal instruita , maT activa, mal
drepta i ma' affabile dintre Englezi, ela a fosta
unti patriotti i una erudittl cu care §i terra lul
sciinta secoluluT ala xvu' att dreptil a se mendri.
Cu min collectionnara zelosil §i luminata protec-
tora ala artelor, ca comitele Arundel, §i cu tint e-
rudita de merita ca Selden, amtt veduta, domnilor,
Engliterra intratit in concertul primitivil all explo-
ratiunilor Elladel; st ne aruncilma acum privirile-
asupra desvoltilrel acelia§i sfere de preoccupatiuni
archeologice In Muni Italia, nudo totu§1, precum
scitl, activitatea anticarilor pamentenT §i strainT afla
cu prisostl materie locale de investigatiunl.
§i cu tóte acesté, Italienii, mal allesa prin da-
raverile neguOtoresd i prin luptele ce republic&
Yenetiel intretinea merea cu Orientele, aveaa ades6
occasiune de a visita locurile pe uncle se aflaa ancl-
remil0te preti6se ale vechei culturi ellenice. Dar anItt
constatata in ce moda osta01 luT San-Marcu sciaa
sì se p6rte cu monumentele antice, 0 de sigura
n'avema a ne a§tepta la o alta-fela de purtaxa
din partea camAtarilor din Procuratil. Drepta e
a dice ca Yenetianil , pe undo gaseaa la inde-

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPREDECEL 'ACOMUNE 507

mana vre o vechitura de pretil, Una, de luattl, el

o ridicaa, o duceaa a-casa i Impodobeaa cu clima
sétl pretil cathedralel i al palatutul lor ducale,
séa sumptu6sele lor locuinte particularT de pre Ca-
nalul-Grande. Asta-fela se formar6' In Venetia ma/
multe collectiunI de antichitati, printre cari , in ala
xve secola , se deosebea, a nobilulul istoriografa
Gian-Battista Nani , prin multimea de fragmente
sculpturall i do inscriptiunl ellene , adunate din
Peloponnesa.
Una Inv6tata callugaa piemonteza , parintele
Paciaudi , carele nascutil fiinda la 1710 §i r6po-
satil in Parma la 1785, occupa una loca Insem-
nata in annallele archeologice din Intregul secola
XVI1114, a descrisa i a commentata acele mo-
numento ca o critica fina §i seri6sa, cu o sagaci-
tate rara, cu una methoda luminosa i cu multa
vioiclune in rationnamentele i conjecturele sale.
Cartea sa, Intitulatit llionumenta Peloponnesia (Ro-
ma, 1761) e una din productiunile vechl cele mal
stimate , asupra antichitatilor glyptice §i epigrafice
ale Elladel. Vena mentionna dintrinsa o singura
ste16, séa placa funeraria, pe care, osebita de duoT
sol( tinAndu-se de mana cu o copilla alaturT, se
vO'cla figurate d'asupra descrisel grupe, duo6 palme
de manT deschise i Inaltate In susa.
Monumentele de felut acesta attrasese anca ea
catl-va annI mal nainte (1571), attentiunea judi-

www.dacoromanica.ro
 5U8 CURSO DE ARCHEOLOGIA

ciosulul Paciaudi §i, %te° mica dar interesantg di-

sertatiune, elg Intrunise ung numgrff destulg de In-
semnatg de petre funeraril Cu inscriptiuni ellene
latine, InsoOte tóte cu acele duo 6 palme deschise.
Duo g din acest6 fuese descoperite, Cu vre o don&
4ecl de annI maI nainte, de Ficoroni, Inteo camera
sepulcralg de ltinga p6rta Appia din Roma, un de,
sub o frumósá, pictura parieta16 representanda pe
.Apollong cu capul °mata de xafje , standg In pi-
aire pe carrul s611 §i manandg patru mAndri tele-
garl negri, erall Incastrate trel 04 de manflora ;
pe cate §i trele se vedeag sculptate acele doug manI
ridicate In susg, pare c'aril invoca pre çleul sórelul
luminel. Sub ele, pe una sta scrisd
D. M. peilor ManY
TIMOTHEAE ai Timotheel.
M. VLPIVS Marcu Inpiu
NICANOR (adica) Nicanor
"VERNAE pentru sclava-de-casI
SVAE. F. a sa a &uta acéstd pétret
SOL. TIIII COMMENDO O seael tie itT denunçil
MANVS INTVLIT E/ pre cela carde a ridicata mina asnpra

Pre cele-l-alte duog

D. M. S. QVISQVIS El LAESIT
CALLISTO FILIO AVT NOCVIT SETERAE
PARENTES IMMERENTI DOMINE
SOL TIBI COMMENDO
TVINDICES EIVS MORTEM

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEL LECTIUNE 509

adica,

Consacratti Deilor Madi Off cine'lil va fi vgigniatti

al' fiTaluT lor Callistil séti greti iltt va fi attinsti
de c6tre Orintil luT. pe dinsul nevinovatul, dómne
ecide S6re, tie tilti dennunçti
ca sA rgsbunI m6rtea luT.

In fine, printre alte mal multe monumento la-

tine de aceTa§1 natura, Osito In Italia, mal calma,
de pre Paciaudi , O. pe cela urmatora , de multa
cunnoscuta In Roma
PRO COPE. MA MIS Procope.
LE BO. CON TRA Mande ridic
DE TM QVI c6tre peul carele
ME .. '
gb.
INNO CEN f6r1 vinI m'a
e>
TEM
CZc
SYSTV LIT luatti pre mine
QV AE. TIX1 T care amti trilitti
AN N. XX numed 20 de annt
POS. PROC LVS Pétra a pus'o Proclu.

Aceste texturl epigrafice, cari Inçocesca §i explica

semnificatiunea mamilor ridicate In susa, v'atl li fa,-
cuta, crey, sa, pricepetT obicelul funerara ala celor
vecht de a sculpta pe mormhtul orT carul june
omorita de uccigag necunnoscutT, duela palme l'Al-
tate spre rugaciune i de a serie alaturl o invoca-
tiune catre 4eul Sarelul, carde t6te le vede, ca
sal phasca lul pre culpabila §i sa céra, de la
dinsul rasbunare.

www.dacoromanica.ro
510 CURSU DB ARCUEOLOGiA

Consecuenta ce Paciaudi tra,ge din dove4i1e mal

susg ennunciate , este cg §i acele monumente lapi-
dare, grece ség latine, uncle se yahl pahnele des-
chise i ridicate In susg, f6rg, de a se afla seria,
vre o ruggclune cbtre (jel, sfint i ele epitafe com-
minatoril , adicg amenintgri despre -vindicta diving
ce attrage dupë sine o mórte silnicil §i prematurg.
Astil-felg era cu stela peloponnesiacg din collectiu-
nea, lul Nani; astil-felg cu alta, reprodusa totg de
Paciaudi, unde ung barbatg eqéndti pe scaung tine
de nihil, p n téarg fati, ?i josg stg scrisil
AHMHTPIOZ Demetriti
THTO Y (adicg) allí lui Tetu.
XPHZTE XAIPE Scurnpul rriO, Salutare !

Astg-fehl este tinc6 §i cu numer6se alte stele fu-

nebre, grecescl §i latine , de cari inv6tatu1 proles-
sorg Ludolfil Stephani din S Petersburgg nume-
rase, p8n6 la 1849, vre o tref-spre-yce, prin diffe-
rite museo ale EuropeT. Alti archeologT moderni,
precum renumitul Otto Jahn , profes. Wachsmuth
din Bonn §i altil ag retypgritti §i ag cominentatg
aceste diverse inonuinente, algturandu-le Anc0 i cu
alte specil de inscriptitml objurgatorie, Mg de afu-
risanil, ce une-orl, in an'tichitate, se sgpati pe pe-
trele morméntall, i alte-orl, sgiriate cu littere cur-
sive pe plgcl de plumbg §i alte metallurl, se pu-
neag alar in sicriele mortilor, ca s attragg, pe-

www.dacoromanica.ro
 A 111,1-SPRE-DECEA LECT1UNE 511

dépsa áeilor asupra celor ce le ail voitti orf le

l'anta vre unil r66. Num6rul acestor curi6se inonu.-
mente epigrafice Intre cari se gilsesce
inscriptiune scrisa In limba osa,, este acumti
destula de InsemnatO , spre a necesita luid studitt
mal completil asupra lor.
Printre cele publicate pn acum lipsesce totu§1
inscriptiune care pe nol ne interes6za mal cu
kleosebire, cOcI ea se afta In museul nostru de an-
tichitatl , unde a depus'or acum yre o áece annl ,
bine-cuy8ntatul donatord general N. Mavros.
O mica digresiune neaparata ne va readduce, Cu
mal multe luminl , la sublectul nostru.
Pe la Inceputul acestul secohl , ung architectil
francezil, Blouet , explorandil monumentele Elladel,
a datil , la Myconi, peste o mica stel6 funeraria
(0m,56 naltime, 0m,33 largime), purtandil pe dInsa
inscriptiune, In multe locurl §tirbita, care se cun-
noscea ns6 a fi dintr'o epoca cretina; ça prove-
nea din insula Rhenea, yechlu cimiteriù alti inveci-
natel Delos.
0 inscriptinue ca aceteal coprindere, dar. com-
pleta §i repetita pe ambele feo ale petrel, o ga-
simil pe i mal-mica n6stra stel6 din Bucurescl
(0°1,45 naltime 0°1,30 largime), ans6 ea adaosul
ambelor palme deschise i ridicate In sus'), cari
stati Balate d'asupra inscriptiunel i stint acum
frante la extremitatea lor superiór6.

www.dacoromanica.ro
512 CT ASTI DE ARCHEOLOCil

IatA, In facsimile, actistit inscriptiune : (1)

1r A.:
v *,-k,r-±:111-)71 "i
a v.PI
. .

LE. ,iti.,-
VII !iii4441 I V.' rrl,
: - I.:4LIF,
:LIP"':II-.
111.J II
I
Er in fill 111111,11jIIIIII
Ai m.AIRAIAE1
"III I I ',
'

711 FA,kN7f)74
1pro
II
KA1 , 7.:Z.Aht ost- TA
r , Ilfrf.A1mAxpi1..41.i
A'1. ,, MA ifl-r ARAEAN 1.4
tzT THr. Alriclz-ki-MAIA ;'
41V ikrA (st HT
14.41./,1,..
gl ,
r VII,
rt.( ,19, 1 3!
gicVo/r AY ' yip 1 -TT. . b.
i.4....: t14.4.torANrEAte,
-wpri.-a r-ifrir Foxi-aq
,'. '.7 r F. gT,RWI
., 44?

- .- :..:zr-:
-
''Poxio
4.... ..tv,...L..._., _..4.,,,.. ,
.'8"""'--,a;;--,--W!ri.7..,..-,iellt., ,
7,-arinrlii ' - ..v.iill
-- .. q. ¡¡¡ ,... .
e.:-..4,..W. 1:;.,4:11:-.,,,;,,, c:.._
i.iii iii

Tata apol i traducerea el pe romanesce

cainnti Intru ajutord i implord pre Dumnecied celti
Inaltil, pre st'épftnul spiritclor i aid' off cärul trupd , In
contr5, ucciga§ilor séd otrIvitorilor nenorociteï tinereT Era-
dei, cari ad v6rsatd alú eT sange nevinovatd ca ne-
dreptate , pentru ca tat a§a &A se fntémple uccigmilor

(1) 0 transcriernii aci in litter° mai citete, pgstrandu'l ortho-

grafia origina16 : .'Errsxaloigas xal cibc7 sdr &ads, 113V ttPOVOV
rev xiesor SA, nveviazwv xai 7roídryc eraexds roeç dóAwgiovet'-
dartas oaepaxEútlarraç T111, alaintoeov weov 'Hf.dx/eav
zecivra ab'srist civalto, ar,aa claims oiLscaç ',bursas Tors-

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECT1ONE 513

eT stl oteivitorilor §i copiilor lor. Dame, carele t6te le

ve4I §i fingeriT luT Dumneqeti la cari oil-ce sufflettl
qioa de asta-OT cu suppuncre se inching, ve1 chi awl( ca
cAutatI a fésbuna sagele celti ne Movattl §i cfitti ma cu.-

Nu m'e" volu opri, domnilor, asupra siintimMtu-

lul de neimpleatil jale i de resbunittúre uril, care
este prefirata priutre piet6sa derotiune exprimatA
In stylul incureatil alti acestul epitafil. Ela este ca
0 o antid invocatiuue coinminatoriit, in caro iins6
Dumneyul i angeril crqtinilor ati Matti una 1°01
de curendil pitrAsitti de dtre divinitütile pilgane,
yul S6re a totil vqaorul i de nelinblAmptele Ed-
nil. afar i nninele Initltate In susa spre rugit
pitstrata pe moutunenta, positiunea lor traditionna16.
Deosebirea consista numal In unele formule cre§ti-
nescl, pe cari be reggsimil In alte epigrafe cre0ine
de prin ala vi' secola ; acésta este, pentru monn-
inentul nostru, una fela de indicatiune cbronologicA,
pe care nu parg a o desminti niel forma litterilor,
niel ortbografia, niel expresiunile, niel siylul el pu-
Ona correcta.
Aina au4itil pumbdu-se in suspiciune autentici-

tpovet'e5a6tv aistiv Tavoxxeídatlev xcii tag rixvois cato7v. wúezei

g mina 4ocav Kai ol vya o &Ulf (if Treida Ipvv+ ey ffchiltivolo
ipiecre sairetvoitas Itet9? ixerang íra ¿yJ,j, d abca rd rival-
Ttov 4-4v16Ets xeti rtiv vaxidr1v. La partea de sus a manilor
pétra este mpg.
83

www.dacoromanica.ro
 t14 CURED DE ARCHEOLOWA

tatea acestul monumentd. Nu scid sit fi d pentru a-

césta und and argumentd de invocatd, de-catd ma-
rea lut asemuire, In styld §i coprinsd, cu stela din
insula, Rhenea; dar pornindd pe ap calle, in6 temd
c'ard trebui sr ditruimd pe falsarl cu mal multd
de jamOtate din monumentele epigrafice existent1
ajT prin musee, §i totd de o datit sd
cit stylul lapidard alti antichitatel, compusti mal cu
totul din formule fórte puOntl variabilf, a fostd
cu multd mal capriciosd de cum ni dovedescd
monumentele ce stint s64 se dad de vechl.
Acéstit systemd de lesniclóse denegatiunl, pe care
a inaugurat'o chlar din aid xvin' secold, marcbe-
zul Scipione Maffei din Verona (1675 1755), u-
nul din eel mal illustri litteratl i istoriel al I-
taliel, spirith universale carele a datd scenel
gice und capd d'operit ca Meropa , orapluI sOti
natale und mused §i o istorid, diplomaticel studio
asupra mediulul evil italianti, i archeologiel cerce-
titrl felurite §i entice epigrafice pline de bitnuTelI ,
acestd scepticismd exageratd 1§1 are, 4icemil, in
materie epigraficit, neajusurile sale. Negre§itil
se cuvine a applica siudiuluT inscriptiunilor o cri-
ticit fórte attentivd, mal allesd Nimbi afitimii fapte
nelertate ale unor 6menlinvOtatY, cum a fostd
órit academicul francedi Michel Fonrniont (1690
1746), carele a permisti a strecura, printre
multimea de o miiit §i mal multe inscriptiunl el-

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPIIE-DECHA LECTIVNE t15

lene pe cari elg le decopiase fu callëtoriele sale

In Grecia, §i ung num6rg destulg de Insemnatil de
epigrafe spuril ség inchipuite de dinsul, pentru In-
temeTerea theoriilor sale personnall asupra paleo-
grafiel §i a istoriel. Apol lar cu o egab'T circum-
spectiune trebuia sa fimil, cand monumentele depilr-
tate ne sgut descrise de callaorl fgra instructiune
solida, de precupetT de antice, de panglicarT §i O-
v4arl archeologicl, cum, buna-dra, a fostg unil óre-
caro Paul Lucas din Rouen (1664 1737), °mil
Indrasnet1 li dibaclu, carele, dup6 maT multe raTte
prin Egypetg , priu Asia §i prin Tu reja, cu scopg
de a pescui pe acolo mara archeologicil, a isbu-
tan a doliOndi In Francia, titlul de anticarg allí
regelul Ludovicil ala xiv`' §i a publicatg, cu aju-
torul altora, exploratiuuile sale, In cari a povestitg
li cate a vqutg §i cate i s'a pitrutg ca vNtise.
Asemen6 6menT sfint pecinginea sciintel ; dar
déca spusele, relatarile, transcriptiuuile li theoriele
lor trebulescg totg-d'a-una puse sub cea mal stra§-
niel, §i asprit carautintt, apol din acela nu resulta
cá, in archeologia, prepusul, nelncrederea, sfiéla, te-
merile kii tagaduirea In t6te trebuTescii luate de
norma absoluta. Abusul unor ap negative procederT
i alil unor a§a displacute simtirT aril r6ci , arg seca
i arg slei curOndil acea vil curiositate firésca , sti-
mulul celg mal viil §i mal puternicil ahí studielor
arcbeologice. AUsura in tòte , Tata caro este cum-

www.dacoromanica.ro
 516 CURSU D ARCIIEOLOGIA

pana cea drépta, a artelor i a sciintelor ce se at-

tingil de ele.
1116sura? . . . mIsura iml impune, domnilor, de a
opri asta-41, mal naiute de a fi completatfi ta-
bella' ce volamil s v6 faca despre studiul antichi-
tatilor ellenice §i despre mi§carea archeologica In
Francia, pên la inijlocul secolului alg xvinh'; mal
nainte de a v6 fi vorbitg despre lucrarile numis-
matilor principall al acestul pericia; mal milite de
a fi aruncahl o privire asupra activitatel institutu-
lul academica din Paris , desvoltatit in cercul my-
thologiel i alg artelor antice.
Yola face din mute r6m4ite , introducerea vil-
t6rel inele cuvCmtarl i, spre a da o legatura
rainurT diverse de cercetarl facute In nistim-
finalatator

pul de 150 de annI ce ne occupa, pe t6rrainuri1e

vechilor civilisatiunl ellena i romana , ca o sym-
bolisare typica sea ca ung resummatti syntheticil
alti tutulor studielor din acea epoca, asupra anti-
chitatilor ethice ale ambelor popóre , vë yola pre-
senta pe unul din cele mal vaste , ina" erudite §i
mal active spirite ale Franciel, pe illustrul Nicolas
Fr6ret, a carul nelertata, modestia l'a opritg de a
fi, In «MI lumeI intregl, marele barbilla de genig
ce elg a fostil i este in cugetul tutulor 6menilor
studio0.

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPRE-pECEA. LECTIUNE

Desvoltarea numismaticeT in secoliT aT XVII ti XVIII. Ezechiela Span-

heini. Juliana .Apostatul i reversal modalliol luT TraTand. Numismatil
frdneozT. AmbiT Vaillant. Callatoriele tatalaT. Patin, de Boze, Banduri
altiT. LucrarT diverse asupra antichitItoT in Academia do InvcriptianT
Bollo-Littsre din Paris. EvItomerismil. N. Friret. Genial &la univer-
sale. Caracterul studielor asnpra. antichitatilor orientalT. Fgyptol. Pi-
gnora ti tabla 'sima. palyglolta. publicata de orientalittil englozT.
Ebraistul francesa gam. Bochan. Th. Hyde §i religiones Pertilor.
Dual Mithra in Dacia. Callatoril in Asia centrala. ilisionnariT lesnitT
in China. NotinnT despre porcellana cljinezil. SinolugiT din Europa.
BE. Fourniont i manuiv,riptele thibetano. Morméntul mongolicil de la Con-
toba. Drincipele Dimitrie Cantonirit. Viéta i scrierile luT. Vechele ce-
in din Moldova i inscriptiunea de la Ghertina.

DOMNILOR,

In rôndul trecutti amil t'Unta partea ce li se

envine, exploratiunilor Elladel din ald xve §i din
inceputul alti xvium secold. Amti arittatd ce sabe
informatiunT localT a pututtl dob8ndi profesorul ger-
mana Martind Crusius, asupra moninnentelor antice
din Grecia; cu ce succesd eruditul Ioand Meursius
adunatd prin scrierile celor vechT, notiunT de-

www.dacoromanica.ro
518 MIMI DE ARCIIEOLOCilk

spre antica, culturg, elleng, §i cum mal ttirdia cgl-

hltorie fructu6se, ca a ambasadoruiul franceza de
Nointel i a mediculul lyoneza Iacoba Spon, aa ad-
dusa de la faca loculuT, indicatiunl mal precise de-
spre monumentele Greciel. Ain remmemorata actul
de vandalisma care , la 1687 , a data lovirea de
mórte celul mal insemnata 0 mal bine pgstrata
din aceste monumente, ParthenonuluT din Athena ,
0 apol, schititnda in cite-va trasurT, imaginea strg-
lucitil, a fastu6sel curt( a lul Ludovica ala xnr, in
care antichitatea, luatg drepta modela in t6te, primi
interpretatinnl mal adosé scglciate, ama trecuta rg-
pide in revisiune collectiunile §i lucrgrile de epi_
graficit elleng ce s'ail fiicuta , pe acela timpa , in
Engliterra, in Francia §i in Italia, de barbatl emi-
nentI ca lordul Arundel, meritosul Peiresc 0 pa-
triciul venetiana Nani, ca eruditil Chishull §i Sel-
den, Paciaudi 0 Maffei. Printre visitatorit mal tarp
al Orientelul ama citata , cu mentiunl differite, pre
c6110oru1 speculanta 0 inculta Paul Lucas §i pe
inv6tatul, dar mina consciintiosul epigrafista, ab-
batele Michel Fourmont.
M'ama oprita in momentul dud volamd sg adaogft
pe linigg lista epigrafistilor., pe acela a numisma-
tilor i sit -vi3" faca cunnoscut1 pe bgrbatil cari, mal
allesa in Germania 0 Francia, ail conlucrata, in
acesta perioda , la inaintarea sciintel medallielor.
§i 'n adev6ra este de observata cg, décO, inainte de

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPRE-DECEk LECT1UNE 519

epoca moderna, studiul 0 interpetarea inscriptiuni-

lor §i mal cu sama ale calor latine, a fosta o
sciinta mal multO italiana, Mica cultivata maI cu
predilectiune dincolo de Alpl, apol din contra, car-
cetarile numismatice aO preoccupatù maI cu osebire
pe anticaril din prrile NorduluT. Lucrul este Rua
de Intellama, cand cugeta cineva ca monetele se
transporta mal lesne de-cata orl-ce alte monumente
antice, ca num6rul lor a fosta tota d'auna nease-
muita mal mare de-catO ala orl caror altele , §i
cit prin urmare, asupra lor s'aa purtata 0 cu-
riositatea amatorilor de oblecte veal 0 sagacitatea
anticarilor de prin tarile unde antiaitatile greco-
romane, singurele pretuite pe atuncl de lumea culta,
emit anc6 oblecte de importatiune.
Pe cand cetatile Italia' Incepea a forma mareta
musee de monumente glyptice 0 epigrafice, ca buna-
6ra cela din Capitolia, capitalele Europel centrall
§i nordice, pe liingit mine sculpturl autice, num6rail
mal cu séma bogate cabinete de medallie. Na numal
monarchil i principil, dar anca §i simplil eruditT i
amatorl de prin Engliterra, 011anda, Germania ,
Scandinavia 0 Francia posedeaa collectiunl numis-
matice insemnate. A regelul Ludovica ala xiv145 a-
junse ans6 a fi cea mal avuta 0 mal splendida
din WA Europa, gra0a numer6selor exploratiunl
i cump6ratorl ce se &mil Cu cheltulala regelul,
de &Are barbatl speciali§tl, trami§l adesé prin Italia

www.dacoromanica.ro
520 cunsu DE ARCHEOLOGIA

§i prin tota Orientele. De acela vedema pe cei mal

reputati dintre anticariT strainl n'erg-Onda pe a-
tuna in Paris, ca sa'§I satisfacg legitima curiositate
§i sa'§T complinésca acolo, cercetarile lor asupra mo-
netelor antice.
Ama citatil, cu alte occasiuni, pre mal multT din-
tre ace§tia, precum Meursius, Perizonius, Caper, Kft-
ster i altit; iml mar remane anse a ve attrage at-
tentianea asupra ambilor elvetianT, Ezechiela Span-
l'eh/1 i Andrel Morell, cari, In ramura numismati-
cel, pota fi privitT ca corifeil din timpal lor. Deii
el erail contimporani §.1 amicT, destiuele acestor duoT
bgrbatT aa frisia tota ap de differite ca §i sktea
scrierilor lor. Unul , Inaltata in cea inal conside-
rata positiune social e la care patea sa ajunga In
curtile regall, una fila ala republicel geneviane,
respandi cu profusiane eleglutele sale d'II de sci-
unta, data prin gravele chilil ale invetatilor, cata
§i prin sburdalnicele salóne ale lumeT celel mar!.
Cela-1-altil , modesta erudita, dedata cu total sci-
intel §i nedeprinsa cu limbaglul §i cu partarile lin-
ginit6re ale curtenilor, nu sciu sg c4tige In Pa-
ris, unde fusese chiamata ca sa redacteze catalogul
monetelor din cabinetul regale, de-cata o inchisóre
de patru annT la Bastilia, l'i apoT, retrasa In pa-
tria sa, inri la 1703, in versta de 67 de aun!,
t'Ora ca sa fi patata dobendi mijlóce spre a typari
opera vietel sale, nepretuitul sea thesaura numis-

www.dacoromanica.ro
 A DOO-SPRE DECHA LECTIDNE 521

=flea. Acesta este Andrei More11 din Berna, din-

tr'ale carat voluminúse manuscripte, abIé s'ail pu-
blicatil, cu 30 §i 50 de anni dup6 meIrtea sa,
numal duo6 portiunT, relative la familliele romane
§i la cel duoi-spre-lece primi Cesan.
Compatriotul sal Ezechiela Spanheini, nascutil la
1629 in Geneva, kl termina studiele in Leyda, in-
v6tandi1 chTar i limbele ebralca §i araba; curêndil
dup6 acela , electorele palatina Carolil Ludovica ii
incredinta educatiunea filulul sal, §i avOnda prileja
sa pretuTésca instructiunea, talentele i istetimea
luT de spirita, Ha insarcinit, cu o misiune diploma-
tica la Roma. Acolo Spanheim cultiva multa ap-
plecarile sale dare eruditiune i, In annul 1664,
typari prima editiune a marel sale opere de Prce-
stantia et Usu Numismatum antiquorum , in care
pentru prima Ora, notiunile imprktiate ale sciintel
numismatice se aflar6 intrunite intr'o siugura scriere
§i coordonnate de pro systema care fu adoptata i
urmata de top , pOn6 cand, In ultima jumOtate a
secolulul ala xviii16, inv6tatul Eckhel veni sa arle
pe none base, sciinta monetelor.
Opera lui Spanheim, pe care chi apoi o completa
succesiva in editiunile de la 1671 §i de la 1706,
este compusa de trel-spre-lece disertutiunl de diverse
intinderl, §i. fia-care din ele e distribuita , de pre
importanta subiectuluT , in mal multe subdivisiunT
secundarie. In prima disertatiune ela tractéza in ge-

www.dacoromanica.ro
522 DOBBI7 DB ARCHBOLODU

nere despre insemniltatea monetelor veda ; in a duoa

despre litterile intrebuintate in epigrafele &neta-
ril ; in a trela aratit caracterele civill i morall ale
sciintel ; cele trel urmatdre se rapportit la figu-
rile de animale, adevarate si fabulóse, §i la cele
de plante, cari se v6da pre monete ; in disertatiu-
nile a eiptea 0 a opta cercetéza. nmnismatica regate-
lor .vechl din Europa, din Asia §i din Africa , cu
exclusiunea republicelor ellinescl §i a statulul ro-
mana; a noua este consacratit originilor, privilegie-
lor §i magistraturelor din cetti,tile grecesel ; Roma
occupit pre cele trel urmAtóre, ilnsil una este despre
monetele consulad i cele-l-alte duo a despre ale Ce-
sarilor. Disertatiunea a xma, cea complementara, se
attinge, atata de felurite particularitAtl ale monete-
lor romano, cata li de alte cestiunl accesoril ale
sciintel numismatice.
Ama creluta necesaria de a schita acésta, no-
menclatura,, ca sa, putetl clptita dintr'insa o idea,
despre systema adoptatA de Spanheim in clasifica-
tiunea sa, in care se simte tóte ovairile neinlit-
turate de la orl ce materie sciintificit, anca nu pe
deplina exploral in t6te ramificatiunile el. Negre-
ita 1ms6 ca, o opera, capital 6 ca acésta , compusl
cu o deplintt cutmoscinta, despre tota ce se scrisese
pil,na atuncl asupra monetelor antice, i semanal
preste tota locul cu appreciatiunl critico §i deseo-
perirl personnall ale autorulul, a trebuita sit occupe

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SME-DURA LECTIONE 523

timpa indelungil pe eruditul diplomatil ; cut t6te a-

cest6, biografil lui ne asigna cft lusftrcinftrile sale
politice n' ail avuttl niel o datft, sft suffere din preoc-
cupatiunele% sciintifice i cft ela a sciutil purur6
sft asocieze studiele sale anticaril, cu regulata trae-
tare a affaceriler politice §i cu numer6sele Indato-
rirl §i distractiunl lumescl ce 'T Impunea positiunea
sa de ambasadoni pe liingl, differitele curtl, In cari
a fostd trftmisil. Ella servi in acéstil, calitate pe e-
lectorele palatina, la Roma, In 011anda §i. la Lon-
dra; apol, trecOndd In serviciul electorelul de Bran-
denburgd, la 1680 fu tritmisft de acesta ca am-
basadorti la curtea YersallieT, unde petrecn annl in-
delungatT ; cand noul sal st6pftnil luft titlul de rege
ahl Prusiel, elfl fu damita cu acela de barona §i
apol, strilmutata fiindft la Londra , elft muri acolo
la annul 1710.
Dintre lucrarile prin cari Spanheim s'a illu-
straM, osebitil de opera sa cea mare asupra Insem-
nilltel li usulul monetelor antice, vomil semnala
importantea sa traducere a opereI satyrice, scrisft,
ellinesce de impOratul Juliami Apostatul, sub titlul
de Cesara'. Spanheim Inso0 acéstft traducere cu
note i commentarif cari Intrectl cu multtl Intinde-
rea li, chlar valórea originalulul tradusil, §i o n'u-
strit ea mal multd de tref sute imagine de medal-
lie §i de alte monumente antice , pe cari ela Sute-
meta mare parte din observatiunile sale.

www.dacoromanica.ro
524 DUIISEr DE AlICHEOLOGIA

«Ante crojute, !lice ele in prectiventarea cIrtel ,

ca aceste illustratiunI nu sorti fi de prisose , spre a face
pe fia-care ca sa vég §i sa piptliìl cu degetul , de pote
jice a§a, folosul medalliel , spre arata color ce mile
cunnosce §i a conringe pie eel ce se indudesce de din-
sul. Spunende acésta , nu ante catu§I de puOne gendul
de a intra aci in intinsul campti de laude alti medallid,
despre care ame vorbite indestule in cartea mea cea
mare asupra acestd materie . . . ; ci me volt' margini
.

a ()ice crt mi s'a partite cum ca o carticica ca acésta pe

care o publice acum , va insinui ciUtorilor, maI lesne de-
cate o voluminósa carte speciale asupra medallielor, idea
despre folosul lor MultI se spaimente de asemené
lucran l cu totul consaerate medallielor §1 trebuil se mar-
tutisesce ea §i cam ati drep'ate , mal allese CAM cd ce
ail tra,ctate despre ele nu sant emenT invetay , ci simpli
pretuitori de medallie . . . . Nenoroeirea a foste ea pene
acum berbatii eel mal eruditI §i criticii eel mai bunl
nesocotitti medalliele, lar eel mal multI dintre emenil
cari se numesce medallisti §1 dintre anticarI n'ae avute
instructiune . . . . Abid in timpul nostru eruditii incepe a
deveni medallistI , §1 medallistil eruditt»

Mi s'a pAruta interesanta, donmilor, de a v6

cita aceste extracte din consideratiunile multa mal
desvoltate ale luT Spanheim, cari f6rte bine carac-
teriza starea cunnoscintelor numismatice din timpul
Oa, alga in sinul cercurilor de luvOtati, calf' §i in
intréga, societatea cuith. Interesul va fi 'Ate i mal
mare pentru dv6Are d6ca voTu allege, spre a vila citi,
una fragmenta Ore-care din gluma litterarlit i po-

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPIIIi-DECEA LECTIUNE 525

liticit a imparatulul Juliana, commenta tade eminen-

tele numismata alit secoluluT ala xvieé. Cand 4icti
unti fragmenta Ore-care, nu prò este tocmal cela
ce anal de gOnda a face; cacl ama sit cullega bucittl
din cari sit Ile putema allege cu ceva folosa istoricti,
cigar ; i déca ace145 ne voril arata inteo lumina cam
turbare pe veneratul nostru patronti , chlar déca
ele ne vora infkip reversul medalliel, Tertati'ml
expresiunea technica, cacT acum vorblinti despre
namismatica séti, cum amti (Jim va da de golf(
dosul aramel mareluT Tralana.
Dar mal ant0Tu se cade ca, prin cate-va mint°
sit va spuna in ce consta satyra Cesarilor,, scrisa
de iniparatal Juliana, opera despre care mal adesé
§i istoria §i litteratura clasica fad' cu total ab-
stractiune. Bietul Juliana, unicul impOrata carele
In urma MT Constantinti-cela-mare, a cutezatil sit se
lepede de legea cr.e§tinit , bIetul Juliana Apostatul
pòrtil in ocbil drepta-credinclo§ilor a§a de multe
pon6se, in-cata arare-oil i' l adduce aminte vre-untl
critica litterara séa vre unit archeologa, despre ta-
lentele sale ca scriitoru §i oratora in ambele limbe,
ellena i latina, sétl despre infocata, lut Tubire pen-
tru credintele, usurile, artele, pentru intrégit cul-
tura anticit, pe care elti in zadara s'a cercatil a
le reinvia, cand amorVa mortel le §i coprinsese.
Crescutil §i traita la Antiochia i la Athena, In
societatea luT Libanios i a ultimilor sok,t1 litsta-

www.dacoromanica.ro
526 CID1813 DE ARCDEOLOG11

ritT pe tulpina putre4itit a filosofiel §i a litteratu-

reT alexandrine , In ochif si legea cea noutt a lul
Christos se Infit0§a numal ea o prigonire a duke-
lor sale petrecerl filosofice, ea o i. sturnare sOlba-
tica a pretuitelor monumente ale artel pitgane,
ea o nelegtuitit citicare i nesocotire a anticelor
traditiunt stramopscl. Firea luT de anticara se
spalmOnta de téte innovatiunile, cari loveati d'a
dreptul In ideile §i In gusturile sale predilecte,
trebuia sit o marturisima, numal de dorul
antichitittilor, ela, ap. blanda §i curata la suftleta,
se v6411 nevoitil sit persecute pe cre§tinl , cari ,
drepta sit spunema , nu volad catug de puOna sit
erute applecitrile sale de archeologil.
Tata o pond, dovada , domnilor, despre incompa-
tibilitatea preoccupatiunilor archeologice cu viéta
activit a politicel. Una bieta omft blandil, cump6-
tata In téte, InvOtata 0 plinil de talente, cum a
fosta Juliana, a rOmasa inferatil, In memoria po-
steritatel, cu numele urgisite de monstru 0 de apo-
stata, fiinda ca ela se incumatase a face politicit
archeologica.
Biserica §i lumea Ild Invinovittesed unde a W-
hitti pré tare trecutul §i amtichitatile , nol nu pu-
teint sa'l gasima alta vinit de-eatil acela de a fi
primita mo0enirea ImpOratéseit a verilor sOI, fiil
hit Constantinit , 0 de a nu se fi consacratil en
totul studielor litteraril 0 archeologice, in cari spi-

www.dacoromanica.ro
 A bIld-SpRE-DEcES LBcTIUNE 521

ritul sal ingeniosil §i cultivatil pare a se fi desfil-

tatil cu o invederata multumire.
Iata, buna-6ra, in ce chipti fantasia lul satyrica,
ilil film sa judece pe cel mal insemnatl din Cesa-
ril, carila preceser6 pe tronul imperiale. Ehl in-
chipulesce ca intemeletorul Cetatel, Romula Quirt-
nul a intrunitil la unti ospCp pre totI 4eil din
Olympil §i Cu din0l, pre Cesaril Raid, pentru ca
ace§tia, marturisindil fia-care purtarile sale In viéta,
sit se allégit dintre el , acela carele pe totl II
intrece In merite. Erculil reclama ans6 ca sa fia
chiamatil la concursti §i protegIatul sè'il niacedonul
Alexandru-celti-mare. Atuncl, pe rònft, intra tinul
cate miul, Iuliil Cesare, Augustil, Tiberiti cu al lui
urma§l, i asupra fia-caruia din el, istetul Silena,
lungitil la mém, alaturT cu lubitul s6a scolaril 4eul
Bacchus , gasesce de spusa cate o glumit de care
face hazq tow Olympul. Ablé trecuse la locul s611
Domitiaml, batjocorita de malkiosul SilenU

qi se arAtg unü frumose betrane , c6ci une-off clifar

§i bëtranetile sent frum6se; dar acela era'duce §i drepte
in a sa purtare, blande §i omenose, aste-fere in-cfttil la
vcderea 1111', Silene , petrunse de respecte, nu cutezA sit
descbidl gura. De aceTa Ile §i intreb6 Mercure, déca nu
maT are nimica de slise ? «Ba da, respunse ele; amil
srl. ve accuze pe dv"tr°, sleilor, c'atI facute o mare nedrep-
tate. Cum se p6te sit dati domnia cincI-spre-slece annY d'a
rôndul aceleT fére sanger6be de Domi¡iane, cand urmaplur
see , acestuI Nerva, '1 atI bisat'o numai une anne?» «Nu

www.dacoromanica.ro
528 Ctrlin DB ARdHEOLOGIA

te pré grábi a ne face villa, (Jise atuncT Joue, cácT de acurn

inainte amti sit adducri pe mal muly 6menI, demnI de a
impértiti.» Atuncl intra §i TraTana , purtanda pe umeriI
sei trofeele ce ca§tigase in victoriele sale asupra Geti-
lor §i Parthilor. Cata flit zari Silenri , ela §opti inceti-
nela, dar indestula de tare ca sa 00, fi aupti : aVe0.
acum sW§I pazéscil bine stépanal nostru Joue, pe favori-
tul Mi Ganymeda»
Apot pe ciind Neptuna turna apa in clepsydra sea
in orarinl carde regula cuvéntarea oratorilor : «BagA de
séma, Ii spuse rîjênduí. Silena , ca nu cum-va Alexandra
§i Traiana s'a créda cit apa este nectarti §i sil o dé t6-
ta de o data pe gata.» fia, téma, réspunse
Neptuna ; ace§tI duoI voinici nu art pré bagatil in séina
apa mea, ci maI multa' béatura Ostra ; de aceIa maI in
prirnejdie sfint cu din§iI ale v6stre viI de-catil fantanele
mele.» Silenri inghiti in seca §i deschise urechile ca sil
asculte. . . .

Se dete atuncI voia lui TraYant ca sit vorbésca, §i cu

tate ca din fire nu'I lipsea darul vorbeT, ela, din lenevire
numal, se invétase a asa luI Liciniti Sara grija de a'I
pregati cuvéntarile sale. A§a dar, declamandti maT multa
de cata vorbindti_, cpSerrop.boç ILdk.XXov X6To3v, elti in-
cepa a desfil§ura dinainté Ieilor trofeele ce inaltase dupti
invingerea Geylor §i a Parthilor,, §i totti de o data se
plangea ca bétranetile nu'i art lasata timpul de a sfér§i
résboiul ce ela inteprinsese in contra acestor din arma.
Dar Silena de colo : «O nesocotitule ! Ii dise ; dar n'aI
domnitti tu duoé-qecI de amil , pe candil Alexandra cela
de colé a stépanitti numaI dudi-spre-(jece ? De ce nu
vina pe séma molliclunei tale. §i o attribuT lipseT de timpa?»
Tralanti se simti t'arte attinsa de acésta llama §i, nefiindri
lipsita de maiestria vorbeI, ci numaT 6re-cum têmpitil de

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPRE-DECEA LECTIUSE 529

necumptarea sa la Uutura, incept a grai inteasta-fela

«0 Joue §i voT çleilor! scitl a dup6 ce ama primita im-
periul lângeda §i slabita in t6te *tile sale, prin tiran-
nia care Mt muncea in-larintru §i prin desele navalifi din
af6ra ale Getilor, , eü unul amti cutezatil a infrunta pe
acele pop6re, cari loculaii dincolo de Dunare. Ama sup-
pusil pe acei GetT , cea mai rgsboinica natiune din cate
ail fosta pre lume, nu mime prin virto§ia trupului 6me-
nilor, dar tincò §i prin acele inv'elaturI pe cari Zamolxis,
celti multii venerata de din§ii, le a intyparitil adfincil in slit-
iletele lor; cad ei nu credil ca mort, ci numai ca'§I schimba
locasul, §i prin urmare se rapedil la m6rte ca aceia.5i ve-
selia, cu care s'aril porni la ling drumú Ore-care.
Si t6te acesté le amil facuta in mal pucina de dud aunt
Mal puneti &Ica aceia ca toy suppu§iT meT m'atí recun-
noscuta ca cela mai dreptil §i mai Mandl, dintre top im-
Vératil cati ati fostil mai nainte de mine ; negre§itil
:aid Cesare, niel ori-care altul nu va puté sa mO intréca.
In privinta bunatatel. Iar intru cela ce privesce pe Parthl
apól eù n'ama socotitil cti trebuil sti ridicti armele in
contra lor,, 0:16 ce din§ii mai antélti nu m'ail attacata
dar indatg ce ei 'mi aü data pricing, apol niel Vétrane-
tile , nid legile cari mg scuteati de rèsboTu, nu m'atl o-
pritil de a merge insumi in pers6nna ca sa respingil at-
tacul lor. De pre tóte acestó, n'a§tl merita eü Ore sa
rgsplatitil mai bine de-catil totT de Ore ce ama
fostil celil mai blândù Are suppu§T §1 AAA de infricoota
cu inimicii? Apoi Iara§i în Uri timpul amt aratata cela
mai mare respecta catre fiTca vastra lubitti, Filosofia.)
Dupë ce TraTant vorbi inteastil-fela, çleiI fur6 de parer&
ea lui se cuvenea pretul blândeteI §i alg dreptatel , §i
asta-felti detefé sit intellégA catA de placute le sfint a-
ceste virtuti
34

www.dacoromanica.ro
530 DURSIT DF ARCHEOLOG1 k

Joue dete ordinq hit' Mercurri ca O. prontin9A sen-

tenla lhfindil fiil-ciiraia din judecati a'0 allfge prin-
tre (14 !inri stsépibi1 §1 l'al protectoil.
. . . Atunci Ale
xandru alergi, care Ercul ; Augustti caro Apollonti ; 'lar
Marcu-Aureliti se tinu niêndru arituri cu Joue §i cu Si-
turnit Cesare, dupé ce rilt6ci ctItil-va, se opri lfing6 ma
rele Marte §i Muga Vinerea, cari prinser6 mila de din-
sul; TraTanti 1§I cLith unii locil in pr6jma NI Alexau-
dra ; Tar Constantinti, carele in viéta sa n'avusese niel
unti modelli printre (161, Osindii in vecinatate'T pe Mol-
liciiine, dete n6val5, la clima.»

Aci vorbesce chlar ura personnaill a autorului.

Ami-1 prelun,gitti fúrte muun acésta citatinne, in
care , precum v'amtl prevestitil , se arata ambele
feçe ale medalliel lui Tralanti ; de o parte, gloria
sa vitejóscit in rè-sbóie, dreptatea §i blandetea sa in
pace ; de alta, óre cari darurl cam deocblate , de
acelé cilrora li se dice pe romanesce cusurnr1; arnil
prelungit'o , da , am de inultil in-cata nu mal
cutezti a m6 intinde §i la bogatele commentarie ale
lul Spanheim. Ebl a completatti prin extracte din altl
autorI anticI §i prin typurl de medallie , eleganta
reprodnse de unul din cel mal vestitl gravorI de
medallie al timpulul , de francezul E. Picart ,
suprantunittl Romanul , din causa lungel sale pe-
trecerl in Roma, tóte faptele §i tóte allusiunile
coprinse in textul, a citruT originalitate amtt tinutil
mal cu Mina a v6 o semnala.
Dar nu e dreptii §i nu voIu lasa ca Spanbeim

www.dacoromanica.ro
 A D1:0-SPRE DECEA LECTILTNE 531

§i lucrarile lul sa ne occupe tota timpul de asta

sera; sfmt §i altil cari merita apprópe cata li din-
sul, i ama anc6 a ve presenta o numerosa glóta
de numismatl francezl , cari tota pe acela timpil ,
aa lucrata top impreuna, la cultivarea térrinel unde
resareaa merea pe atuncl notiunl lumin6se asupra
medallielor antice. Academia de InscriptiunT i Me-
dallie, ao, se difama la inceputa , 'la intru-
nitil mal pe totl in sinul el; asta-fela in-cata acti-
vitatea lor multiple s'ara puté considera ca o col-
laborare la una din sarcinile principall ale acestul
corpa de eruditl; Cu tóte acest6 nu me puta dis-
pensa de a numi in parte pre ceT mal de capete-
nia dintre numismatil francezT din ala xvillé li ala
xvinle secoll.
Prin versta , prin celebritate i chlar prin im-
portanta publicatiunilor sale, ne esse mal antela
inainte betranul Yaillant (1632-1706) , carele in
nenum6rate cal16torie prin tóte teirile cunnoscute,
aduna, pentru cabinetul regeluT, una numera Insem-
nata de monete antice, li inzestra salta cu pri-
mele lucran l complete asupra serielor de regT din
dynastia Seleuciqilor in Sy-ria, din a Achemeniqilor
la Per0, din a Arsaciqilor la Partlil §i, in parte,
din a Ptolemeilor in Egypeta ; osebita de acésta, ela
se occupá, cu monetele grecescl battute sub imp6-
ratil Romanl, precum i en ace16 ale colonuielor,,
municipielor §i cetatilor daruite cu dreptul latina.

www.dacoromanica.ro
 532 CUPSU DE ARCITEOLOGI1X

Contingentele addusil sciintel de Vaillant este consi-

derabile §i se adaoge ancO prin aula ca filul s60,
Misma' la Roma, In timpul alergaturilor explo-
ratoril ale parintelul, a fostil §i d'insta unil forte
bunil numismatil, de-§i a inurittt aucO Ontlril.
Call6torie1e lul Vaillant amintescil o curiosa a-
necdota, care, prin natural int pré de totil acade-
mica, vé" va face sil pretuiti la ce fela de primej-
dil erail expu§1, pe [tul timpl, eruditiT cari cutrierail
tOrrile §i mitrile, ca sa adune elemento pentru lilr-
girea cunnoscintelor archeologice. Anecdota a fostil
povestitit mal antdu de Iacobil Spon; dar nol o cul-
legemil chTar din anuallele Academiel din Paris §i
prin untare ne lepitditina asupra acestul grava in-
stitutO, de orl-ce r6spundere.
La 1674, Vaillant se imbarcase in Marsillia ca
s5 mérg5 la Roma, ctind pe nutre corabia fa prinsa
de piratl barbarescl §i totil echipaglul dusil In
robla la Algeril. Ablé &T'O patru lunl de grele
nevol, numismatul nostru fu rè'scump6rattl §i libe-
rata, §i dupil multe rugitciunl §i bac§i§urT, i se de-
ter 6 chlar Inapol cate-va pretiose mollete antice de
aurft ce avea cu sine. Se reimbarca Indatit ca sa
se Int6rcit a-casa, dar, In mijlocul mitrel, Tata TI
amenintatil de o nona primejdia. Untl alta vastl
de corsarl Inainta rapide catre corabia In care OO.
se afla. In desperarea sa, la ce Ore credetl ca s'a,
tcrênditil mal antela anticarul? Ea cauta sit '§I scape

www.dacoromanica.ro
 A UN-SPRE-DECEA LECTIONE 533

pentru a doua (Ira medalliele, §i nu atla la 'nde-

mama alta ascunyt6re mat tatnuita i mal sigura
de-cata stomachul ; in graba le i ingbiti. Din

norocire o vijelia desparti corabiele i Valliant en

soOt luT, dup6 malT pericole , ajunse la mala
desbarca in Marsillia. Acum grija nu mal era de
piral, ei de effeetele neobielnuitel mancarl de aura.
Medicil furo consultatt; dar tott rOmaser6 la in-
duoléla, cacl niel Hippocratti , nicl Galena nu pre-
vO4use casul. Numismatul nostru se i credea osan-
tutti a muri de grequica pedépsa, a sgareitulul
dud natura, inedicul cela mare it adcluse de
sineT sciiparea, §i cate-ya qile d'a röndul, fericitul
Valliant jaca insql rolul cocoplut din poveste ,
pentru carele cs intinda zablatele i se batte en
matele .

Cu faca curata aus6, sa trecema , domnilor,, la

alta numismata franeeza. Unul din eel mal renu-
mitt, pe care patria sa alungata din sinul el,
fosta nedreptfttitul Carola Patin (16 33-1 6 93),
filu alit aceluT vestita medica Guy Patin carele,
inceputul secolulul alit xve, s'a semnalata in Fran-
cia prin gusturile'l studi6se §i prin vioiclunea sar-
castica a stylulut sOa familiaril i epistolara, acela
carele, printre sute §i mil de appretuirl judici6se §i
originalf, qicea despre Plinia naturalistul ca ceste
o mare intinsit, In care e bine de pescuita.)
Tin* p6te minte , domnilor, cata ne ama folo-

www.dacoromanica.ro
534 CURSTJ DE ARCHEOLOUTA

sita 0 noT de acésta povatit dad amt vorbita de-

spre opera lui cea nesecata in isv6re cigar i pen-
tru archeologiit.
Ala duoild fira aid mein! barbata , de t8n6ra
anc6, 1§1 Mouse o bunit reputatiune de medica 0
de numismattl, and de-o-data §i fOrit scire, ila a-
junse o persecutiune neimpacatit a ministrulul Col-
bert ; amenintata de osanda la in6rte, pentru o vina
nimenul cunnoscuta, t6nOrul Patin fa silita sit fuga
In Elvetia §i ape! in Padova, unde occupa en mare
laudit differite cathedre , 0 publica cele mal multe
din ale sale lucritrI asuprit collectiunilor de monete
din Italia.
Sit reintritrna ans6 in sinul Academia din Paris,
0 voina ma' afla acolo o spuzit de numismati, din-
tre cari voma cita numal pe ceT mal aratql, atata
prin influenta ce ail exercitata in acela corpa, Wit
§i prin originalitatea cercetilrilor lor.
Unul va fi Gros de Boze (1680 1713), 'secre-
tara altt acesteT adungri de InvOtati, in timpa de
tre1-4eci §i ése de anni, i merea occupata, 0 cu
cestiuni de numismatic% romani), 0 cu alatuirea ma-
re opere officiali de care se interesa a§a de multa
insug regele Ludovica ala xrv', adicit de Istoria
metallial séa representarea faptelor doirmireT sale ,.
In medallie commemorative.
Altul e Mahudel (1673 1741) carele , ella
mal antKu , revtirsit 6re0-cari hunini asupra until
fela de inedallie de amnia, ale cifror typurl f6rte

www.dacoromanica.ro
 A DCO SPRE-DECEA LECTIONE 535

variate , se van ocolite cu n'A cercil sth conturnit

de metalhl golti , §i de acela ail i fostil numite
-medallie contorniate ; elil dovedi eg, orl-cari aril fi
chipurile i fignrele de pre ele, t6te contorniatele
sfint nisce fise, turnate la Constantinopole, numal
In primil annl al cre§tinismulut
Apol fluctS vorna numi pe profesorul din Strasburg
Schcepflin (1694-1771), cArula Alsatia il datoresce
umi pretiostil monumentil litterartt de archeologiit
1ocal6, Alsatia illustrata, §i carele, In calitate de co-
respondente ahl Acaderniel din Paris, 'l a Imphtt-
ota o erudita lucrare asupra, specieT de monete de
aun], numite bracteate, i cari sibt nisce medallie
battute In secolil mediulul evil (ximxivn pe fol
subtirl de metalhl , typarite mal adesé nurnal pe a
parte, cu cate o effigie f6rte grosolanti lueratil
neposedanda In genere niel greutate, niel titlu,
val6re
In fine sil, numinul pe cal1ug6tu1 raguzaml
i
Banduri (1671-1743), carele, addusil fiindil In Fran-
cia de illustrul anticaril Bernardil de Montfancon,.
purtil mal cu séma, attentiunea asupra monu-
mentelor byzantine §i typari, Cu gravurT, cartea 0116
atuncl cea mal completa asupra numismaticel im-
p6ratilor Orientelnl, cu Incepere de la 'Panana De-
citi i pn la ultimul dintre dmniT, Constantinre
Drago§il Paleolognl.
Yolu inchiaia acésta nomenclatura puçinil attra-

www.dacoromanica.ro
536 CURSU DE ARCHEOLOGIA

gaóre a numismatilor din ala xvn' §i ala X111116

secolg, prin numele unul omil carele, occuplinda
postul de secretara' intima ala ministrilor lul Lu-
ilovica alti xv", n'a ajunsa ns6 nicI-o-data a fi
din Academia, de-§i ela a traita o suta fOra duoi
annI (1681-1782), de-i a lucrata Cu multa me-
thodti la clasificarea monetelor, de-§i a adunatti in
viéta sa o colfectiune ca de 40,000 bucatl, care,
la 1776, a fosta cumpOrata pentru cabinetul na-
tionala din Paris, pe preta de 300,000 francI.
Numele lul era Pellerin.
Mil, domuilor, amg data numismaticeI o n§a larga
parte In occupatiunile Academiei de Inscriptiuul §i
Belle-Littere, sa nu se cr64a ca de la creatiunea
el li pêna la 1750, ea n'a tractata §i alte ce-
stiunl anticaril. N'avema a intra in examinarea cer-
cetarilor i appretuirilor litteraril cari prindeaa o
parte lusemnata din intrunirile eruditilor francezl;
dar aa fosta §i cestiunT arcbeologice la ordinea
4ilel printre din§il. In genere ns6 spiritul carele
a domnita pOng la ung timpti In acelg corpg , se
reducea la una fila de positivisma lipsitg de cri-
tica; asta-fela, buna-órit, attestatiunile scriitorilor
l'edil In istoria, in ethnografia, In mythologia, se
primeaa t6te de bune, N.a de niel ung controla ;
orl ce fabulg era privita ca una faptg positiva, orl
ce mytha, ca o realitate, carora academicil se si-
leag, ea total seriosul, a le face loca in chrono-

www.dacoromanica.ro
 DUO SPRE DECEA. DECTIUNEE 537

Chlar i 4eititti1e pdgtinilor, conformtt syste-

m! de interpretatiune inventatd ca patru secoll
Inainte de Chr. de filosofal ellend Evhemerd, erad
privite ca re,g1, rdsbolniel i personnagie Insemnate
din timpil primitivT, pe cari urma01 lor ii in4eise
prin puterea imaginatiunel §i a respectului. Astd-
fold se explica in sInul Academiel, i istoria pri-
mitivit a vechelor popére, §i diversele lor credinte
religiése.
tu privinta oblectelor de artd, critica anticarilor
francezt n'a fostd, pénd pe la 1750, mal p6-
trunyt6re de-ctitil appreciatiunile lor asupra mate-
rielor ethice ale antichitdtel; cei dintr'in0I cari
s'aft occupatd cu productele sculpturei §i ale cera-
mica, nu posedeail catui de puOnd acea educatiune
anticaria pe care o dti désa vedere §i neincetata
pipdire a multor §i feluritor monumente vechl. De
acela, el se mtintinead mal multd In ctite-va ce-
stiunl theoretice , pe cari socotead cti le vord puté
resolve numal de pre texturl §i fOrti de a cere lu-
mini de la Inse0 monumentele. Pe ctind In Italia,
eruditil formad practicti archeologicti prin mu-
see §i In faga ruinelor, cel francezI erad redu§l a
discuta mal ades6 de pro initrturil stritine, §i astd-
felt) erad Relneetatti expug a se In§ela.
SA nu mi se impute cit stintd pré aspru cdtre
academicil francezT de pènd la mijlocul secolulul
alti xvnim, i ail depretiezd mal prejosd de ce

www.dacoromanica.ro
538 CCRSU DE ARCHEOLOGIA

merita; cacT, pe de o parte, ultimele appreciatimil

ce einmiseTu stint imprumutate &liar de la una
academica franceza contimporana, lar pe do alta,
omul despre carele ama a mal vorbi acum, spre
a inchiaia cercul studielor clasicitatal pêna la 1750,
r6scump6rit singura prin geniul sal intuitiva, prin
eruditiunea §i soliditatea seiintel sale, §i chTar prin
marea sa modestia, orl ce deffeete ale antecesorilor
ale contimporanilor s61 din Academia parisina.
Acela este icolas Fréret ; naseuta in Paris la
annul 1688, §i primita in Academia , ca taita
de eleva, la vêrsta de 26 de annT, ala pe atuncT
era dedata cii mathematicele , eu fisica , cu astro-
nomia, cu jurisprudenta, eu filosofia, cu istoria §i
geografia tutulor timpilor i ale tutulor popórelor,
§i cunnoscea, nu numal limbile europene vecbl
§i moderno, dar anca i o multime din dialectele
asiatice. Spirita drepta §i luminosa, deseurcanda in
tòte adev6rul i nesciinda a'la aseunde chlar
caud iT putea fi vatainatora, de la primal s'a pasa
printre collegil, dar nu §i semenil s1. ela avu pri-
leja de a recunn6see folosul ce putea traga o fire
ca a sa dinteo viéta de studia ca total retrasa.
din lame.
Allegêndu'§I drepta sublectfi de disertatiune inau-
guralCi istoria primitiva a Francilor , ela lovi
t'ara erutare in prejudetele ridieole i vanitoise ala
timpulul sal, i cutez s tracteze de basne fOra.

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPREDECE LEC1111',E 539

temen], originile Troiane ale primilor regl mero-

yingianT al Fraude'', ; acesta faptil se cualifica drepttt
lipsa de respecta si attacti la malestatea tronulul
si, pirita fiinda ministruluT de catre una istorica ri-
vala, abbatele Vertot, junele Fréret statu arestata
vre o sése lunl in Bastilla, unde, prin noul stu-
die, se deslipi din ce in ce maT multa de contactul i-
deilor i ala emenilur din timpul sèa. De acela,
cu tete ca vre-o catT-va annl, ela a fosta si se-
cretara ala AcademieT, actiunea lul s'a simtita in
acela corptt munaï prin numerósele lucran, ca cari
ela neincetata revrsa minina asupra disputelor in-
tunecate ale confratilor stM. In materil de filologia
europeana i orientalI, de chronologia, de geo-
grafia antica, de istoria vedija si moderna, de my-
thologia greca si romana, si claar In cestirml
speciall de archeologitt, Fréret a impluttl scriniele
Academiel en asa numerese, lungl si erudite me-
moriT, In-cata niel pêniri astatll n'aa fosta tete pu-
blicate, de-si cele mal multe coprinda macara cate
o scintela de genia filologica sett istorica.
Acele inemoril sfmt cblar viéta acestul neobosita
lucratoril ala intelligenteI i (leca inteadev6ril)
precum a spusti panegyristul s6a din Academia,
ea trai este a cugeta , apol nimenl pe lume n'a
ctraita atata cata Fréret.) Cu viéta luT, Fréret
a murita la 1749, ca viéta hl se inchiltia
periodul de 150 de annt pe care vi'la descritl, ca o

www.dacoromanica.ro
51u CIREU DE ARLUEOLOGIA

epoca de trausitiune intre studiele archeologice ale

timpilor modernl, §i cele cari appartinft curata
Rennascerel. §i inteadev6rti, ideile emmise de Fréret
In mal t6te rainurele sciintei trecutuluI, stint rage
luminóse revtIrsate in callea succesorilor s61.
In chronologia, insoOndit cunnoscintele sale as-
tronomice , cu acela a tutulor documentelor scrise
ale antichilittel, elfi es0 1nving6torti din desbatterea
ce sustinu in contra marelul astronoma Newton, t;i
dovedi ca nu trebuia nesocotita niel alar sciinta,
une-orl ratUita , a color vecbt

«Déca ceI modernI, dice ella', sfint Cu ceva maI pre-

susil de cei vechï, acésta provine din aula a din§ii, atí
venitá in urma celor-l-altI i potá t5lca pre c5I báttute ;
apoI Yarág fiindti-cá eI se potti lurnina , nu numaI din
descoperirile acclora , ci anc6 §i din ale lor rátácirt Ce)"
din modernI cari nesocotescti aa rnultú cunnoscinta anti-
chitáteI, se lipsescti eI îniT de aceste fol6se ; vederile lor
se márginesctí in cercul generatiund presentí ; totul pen-
tru din§iI este noti i cela ce EI vgdá pentru prima 611,
li se pare c ei maI OEntêtit Pat.! descoperitti.»

Apol, cand se afla pe Orramul sciintelor istorice

volesce a stabili o curnp6na drépta intre ceI
pré-lesne-creptorl in orT ce fabule antice, §i cel
cari din contra ttgadulesca cu quinta realitatea
multor fapte istorice necontestabill, lata cum eltt
statornicesce regulele adev6ratel critice in materia

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPRE-DNeEA LECTI1CNE 541

istorica, §i cum semnalka deffectele principali ale

contimporanilor §i ale compatriotilor sOT

«Ader6rata criticl nu este altil-ceva de-efitti spiritul fi-

losoficfi applicatil la discusiunea faptelor ; in examinarea
lor, ea urmAresce acelea§T procederT, pe eari le intrebuin-
tézrt §i filosofia in eereetarea rd vërurilor naturel. Drep-
tatea in rationnamentfi se applicil la °fi ce felti de fapte;
ea nn se mArginezce numal in fenomenele firei.
aPartitul nesciinteI carele nesocotesee aceste regule, este
din nenorocire fine() f6rte tare intr'unti secofil §i bite° na-
titule, ea a n6stO, care '§i pune gloria intru a da preeklere
zburdalniciilor plitcute §i gingA§ieT firescI, asupra merituluT
terneinicil , pe carele nurnaT studiul §i occupatiunile se-
rióqe MI potti da spirituluT.3.

In cestiunile specialt cari se fritmentafi pe atuncT

filtre eruditT verdictele sale sant totA a§a de sa-
,

nOtelse, de caracteristice §i de clard exprimate, ca

§i appretuirele'l generall asupra methódelor de pro-
cedere critica spre a descoperi adev6ruri1e sciintifice.
In discusinnea asupra mythologielor ellena §i ro-
mana, de-§i elit se afta lipsita de totil contingen-
tele addusil in mina acestor notiunT, prin cunnoscinta
mat adrincita a limbilor §i a monumentelor autice,
totu§1 elil sciu sa, deoseb6sca isviirele allegorice
mythurile poetice, desvoltarile succesive, distinctiu-
nile ethnice §i prefacerile localT ale divinitatilor
ellene §i italice, §i prin urmare combattu ca o mi-
nunata putero logia, excesele sistemel evhemerice,

www.dacoromanica.ro
542 CURS43 DE M1CHEOLOGIA

care domnea pe atund , Cu exclusiunea orl carel

altia, in sciinta, mythologielor.
Sub una puncta ans6, ela , ca printeuna dara
profetica, se Malta cu total mal presusil de seco-
lul sëa. Pe Mud filologia baltacea intr'o mocirla
turbare §i confusa de etymologil stravagantl i de
asimilan l de cuvinte fara de irtl §i fara de ration-
namênta ; pe cand sciinta ethnologica, era unit ghetna
Incurcatft, pe care InvOtatil ila impleteceail §i mal
r6a de cate orl se isp:teari a'la attinge, Próret, ca
printeuna fela de intuitiune genial, descoperi af-
finitatea de originë a semintiilor indo-europene, i,
in mal multe din lucrilrile sale ethnografice , ela
intrevqu o clasificatiune §i o Inrudire originaria a
limbelor acestor semintil. in memorial s6a astIpra
Cimmerianilor , mal ea séma . scrisa la annul
1745 , ela insemna &far i callea ce ati urmatti
migratiunile primitive ale popórelor asiatice, dud,
de pre t6rmurile Pontelul-Euxina, ele s'aft respan-
dita, unele in vallea de pre malul stingil am Du-
llard, altele pe cóstele meridionall ale Balticel.
Fr6ret, ennuncianda asemené presuppunerl, a cal-
cata cu trel patrare de secola mal nainte, pe ade-
vaata calle a sciintel filologice 0 ethnografice. Da
a gasita prima scinteia a luminel, pe care mail
a o inteti, cu §épte-4eci §i cincI de annT mal tar-
4iii, 6menl ca Schlegel, Bopp, Burnouf §i alp marl
filologI modernl. Intl' cela ce privesce patria nó-

www.dacoromanica.ro
 A DITO-SPRE-DECEA LLCT1L NE 543

strit, domnilor,, elti mai ituttHu , a recunnoscutil

marele roltt de receptacolg communal , de locil gene-
rale de popasil, ce '1 a fostg impusil de situatiu-
nea §i de configuratiunea el, in istoria impopu-
lgrel primitive a Europel cu 6menT din semintia a-
venitT din centrul Asid.
M6 °preset"; cgcl numal in trgsurl generall
anut pututg schita insemMttatea sciintificit a geniu-
luT luT Fréret, credit ftns6, ct amg isbutitg alg a-
qedri In opiniunea dv66tre pe o tréptil nu mat prejosit
de ce i se cade. Chronologistg , g.eografil , filosofg,
inythologistal, elg preste 'bite sciintele mo-
rall i pragmatice cari ajutg, archeologiel sent stint
ajutate de dinsa, a r(',Ispfinclitg caldura spirituluT
st4g dreptil, consciintios i prevq(Itorg. Inteinsul,

nu numal ca se alt resuminatit tót1 sciinta trecu-

tuluT, dar elf' ¡Meg, prin indrgznete aventua de lo-
gicg, a descoperitg §i zarea viitorulut óre asememi
cualitgt1 de spiritg nu stint ele, v6 intrebt, doni-
nilor,, chlar §i 1nsuiri1e caracteristice ale ge-
niultil?
Nu peeing dar contesta ca ne affilmü iu ajunul
unel prefacerT radicall a sciintelor istorice, printre
cari se prenumril i archeologia. Perspective noue
§i luminóse se deschidg In amurgul trecutulul, §i,
sub ra4ele sciinteT moderne, t6te elementele anti-
carif, &Innate de duo trel sute de annl, ag de a-
cum inainte sg, Tea o Infitçipre mal clarit, ail sgi

www.dacoromanica.ro
541. CURSU DE ARCHEOLOGIA

se rûniluTasca, de pre ordinea timpilor, an sil, se grn-

peze de pre originea lor nationalg, ag sa se eluci-
deze, mi numal unele prin altele, ci anc6 i printeung
puternicil contingente de noul descoperirT, astil-fehl
in-catn t6te imprenna volt constitui in cur8ndil o
adevgratil sciinta a Binelui §i a Frumosulut din
trecan, una codice alti desvoltarilor moral
tice, la t6te epocele §i la tóte pop6rele lumel.
Tata punctul marginap la care ama sosita en
studiul nostru, prefirandg pre-catn s'a pututg mal
cii de-am6runtul cercetarile facute pOng la 1750
pe t6rraniul antichitatilor clasice. adica, spre eluci-
darea anticelor institutiunT i monumente ce ati
appartinutg culturel ellene i latine. Ami pute a-
cuin sa purcedemn iminte in cursa]. timpilor §i
p6trundemi1 de Tildad, in a duoa jumatate a seco-
lulul ahi xvin', in care studiul antichitatilor cla,-
sice, secundan de mal multe imprejurarI fericite ,
luatil unn avAntil extraordinarg ; dar 'ml e tema
ca facAndil astg-feln, ala Risa in urna nóstra ,
neatinse de noT, cate-va bogate comorT archeologice,
pe cari itns6 secolil precedentI ail inceputn, cu fe-
lurte succese, a le explora. O asemen6 lipsa amil
shuti o cu neplacere mal tarlin, dad, in analysea
lucrilrilor fuente de archeologia moderna asupra, a-
celora% materil, gitsi in memoria n6stra, te-
meliile mal multa ség mal pqind solide, aKate
une-orl pe t6rramurile cele mal diverse ale sciintel,

www.dacoromanica.ro
 A DUO SPRE-DECEA. LECTIVNE 545

cu o netitgAduitl autoritate, de uniI vechl precursor!

al eruditilor din epoca modernil !
SA st6,panimil dar Anc6 nerAbdarea ce putema
av6 de a intra CM mal curOnda In cercul lumi-
nosa i Imbilpgatil ala sciintel contimporane, 0 sti
ne mArginima Anc6 pentru cAta-va timpil In cerce-
tarea activitittel exercitatA de anticaril dintre 1600
0 1750, In ramure privite pe atuucl ca maI multil
séa mal mina secundaril. Acestó, precum vi le
mil semnalatil de mal nainte, sant antichittitile
oriental!, cele primitive cre§tine §i cele medieval!.
Le voma trece pe rOnda In revisiune §i spoilt el
chiar 0 resultatele mtirunte, adesele rAtticirl, ha
une-orl 0 extravagantele ce ail sA ni se presente
In studiul lor, nu vora r6intin6 nicl acel6 farA de
folosa pentru drépta pretuire a desvoltArilor treptate
prin cari a trecuta sciinta archeologiel.
Asti*, In timpul cata mal avemil disponibile,
m6 vela cerca a schita unil tabella resummata de-
spre exploratiunile ce s'ail fAcuta pe acel timpT,
In largul dominia ala culturelor oriental!. Din-
&Instil v6 vetl puté convinge cit, pre-cAtil este
de nemilrginitA Intinderea acestel maten!, pre atAta
de restringe §i de neinsemnate stint i resultatele
cele seri6se, obtinute Inteinsa de eruditil acelel e-
poce. Ca sit m6 servil ea o comparatiune familiar6,
Inchipuiti-v6, domnilor, , nisce pescar! dAndu'§I cele
mal mad i inal zadarnice ostenell ca sa pesculascit
35

www.dacoromanica.ro
546 miau DE Aacituotoois

In cate-va micl ochIurT Mate pe luclul inghraçata

alti unel balti Iba margine. De efite-orI vre unul
a nimeritil st prin41 cate una bieta v8rlana§t , apol
acea nelnsemnata plevu§cit Tea, proportiunile fan-
tastice ale unul béllaura monstruosa In Inchipuirea
flamanclita a pesearulul.
Cam asta a fosta i s6rtea orientalitilor din
secolil trecutl; dar, chica productele silintel lor stint
miel, nu trebuil ans6 sft nesocotima multa muna
de spirita ce '§I ail data ace§tT ómenT laborio§l, In-
v6tatT , dar rOti secundatl de ImprejurarT. Pe can('
interiorul ,AsieI i ala Egyptulul se aflail mal eu
totul Inehise Europenilor, i mal allesil eimenilor
de sciinta, pe cand documentele serse In vechile
limbo ale R6sarituluT erail raritatl enigmático, pe
dad colosalele cladirl §i ruine din valle Nilulul,
Eufratelut i Gangelul se ponieneaa numaT prin
basne, ea grea ara fi fosta eruditilor de la Appusa
ca sit le descrie exacta, sa le explico eu temeln
sa, traga dintrInsele insenmatele destalnuirl isto-
rice , netagaduitele marturil archeblogice, ca eari
ele, de la una timpa inc6ce, Inzestréza mema sci-
inta trecutulul.
Cu bite aceste lipsurl ans6, chlar paterna 4ice
din causa lor, eruditif din secolul ala %Ye n'aa
crutata inchipuirel lor niel o ostenéla, spre a re-
constitui, cu fapte puçine i mal ades6 r6a intellese,
cele mal multe din auticele civilisatiunl orientall;

www.dacoromanica.ro
 A DUO SPAR DECEL LECTONE M7

a Ebreilor, a EgyptuluT, a Per§ilor, a Carthaginel,

a Indiel, t6te ail fostg Incercate §i, mal pretutindeni,
immensele cladirl fantastic° ale Inviltatilor orienta-
li§tT, anteriori secolulul nostril, s'ag rasipitil In nola-
nul absurdulul, indata ce Orientele s'a deschisg, §i
s'ag pututd face exploratiunl §i elucidarl localt
asupra monumentelor existentl.
In privinta EgyptuluT, amg avutg occasiune a
v6 spune cum a lucratg, In alil xve secolg , uml
omg de o mare eruditiune , dar de o ingeniositate
pl.° multg cutezat6re. E vorba despre originalul
egyptomang , parintele Athanasig Kircher. Ca sa
nu faca ans6 nedreptate unul alta anticarg cu mare
§i cu meritata reputatiune de pre acelql limp,
volt' numi i pe Tesuitul padovami Laurentig Pi-
gloria (1571-1634), carele, occupandu-se §i dinsul
de religiunea egypténa, a avutg ans6 bunul sinitil
a da, de pre texturile scriitorilor ellenl §i latinT ,
o interpretatiune destul de bine nimerita , a figu-
relor de 4eitatl egyptene, sapate cu linie aurite, pe
o antica tabla de bronzg. Acea tabla fuses° desco-
perita In Roma la annul 1527 i apoT, dup6 mal
multe peregrinatiunl §i rittacirl, a fostg &Tilsit In
pretiosul musell de antichitatl egyptene din Turing ;
ea este numita Tabla isiacd , fiindg-ca representa
scene ale cultulul qeitei Isis ség satura, §i a fostg
suppusit la totg felul de interpretatiunT; cea data
de Pignoria, In disertatiunea sa de Mona Isiaca,,

www.dacoromanica.ro
548 CURSU DF: AlICAEOLOGIA

(1669) '§I a pastrate .6re-cum valórea, cigar In

urma desciffrarel leroglyfelor de pre dinsa; i acésta
se explicit plin acela cit, In loce de a fi, precum
credea Pignoria, unit monumente originare din E-
gypete, strannitate In Roma, dlnsa este o simple
imitatiune a sculpturelor egyptene, lucratit In Roma
pe timpul Antoninilor, cand cultul leitel Isis se
introdusese Cu Ore-care fav6re In Italia ; 0 aste-felit
cela ce se vede pe tabla pseudo-egypténa se putea
explica prin cela ce se gesesce In mytografil antict
Iesuitul padovane a foste, precum vedetT, mal pro-
dente §i mal modeste , dar a until §i mana mal
noroc6sa, de-cate collegul se'a, germanul Kircher, In
allegerea monumentelor asupra carora '§l a exerci-
tate sagacitatea Sa egyptologica.
Sa treceme acum la anti oblecte. Era lucru fi-
resce ca antichitiltile biblice ale amticel Palestine
i ale poporulul Ebree sit devinit null sublecte de
studie favorite , mal allese atuncl cad reformele
religióse ale protestantismulul readdusese In mare
veneratiune texturile originall ale Yechlulul Testa-
mente. i 'n adevere, pretutindenT , In Germania,
In Elvetia, in Francia, In Anglia, in Scandinavia,
proselytil lul Luther i al lul Calvin Wail In Bi-
bliit, nu numaI principie morall pe cari sit lute-
meIeze doctrinele lor, dar anci) 0 tote felul de a-
menunte privit6re la viéta social, la legile, la
obicelurile, la oblectele de arte 0 de use casnice

www.dacoromanica.ro
 A DIIO-SPLIE-DECEA LECTIDNE 549

ale poporului luT Damn*ti, precum §i la productele

natural! ale pitmAntuluT filgttduintel.
Spirittil de veneratiune religióstt cu care se fa-
ceaA asemeru5 cercetttri, nu se prò suppunea in tottl-
d'auna la cerintele unel critice riguròse , 0 de a-
ceTa puteinti affirma cit logica sciintificit nu a fosttt
ma! la on6re In exegesele eruditilor protestan!, de-
catil in ale inv6tatilor catholic!, dud era vorba de
Santele-Scripturl §i chiar de datinele Vechlulul-Te-
stamentii.
Sil, constatitiO fins'e" o mare activitate de erudi-
thine biblidt In abl Engliterra mal
xvii'd secolti.
allestt, num&a pe atuncl unit num6ril Insemnatti de
orientali01, cunnosc6torl de multe limbe ale Ratt-
rituluT, preeum ebraica, chaldaica , syriaca , araba,
persiana; ethiopica §i altele ; acolo se facu publi-
carea renumitel Biblie polyglotte , typttrittt in Lou-
dra, de la 1654 00 la 1657, In nou6 limbe,
coprinsit In ése volume InsoOtit cu numer6se
cominentarie, ca disertatiunl asupra liner sublecte de
archeologiti, ebraidt 0 ca nil dictionnaritt epta-
glotta orientale. Acéstit mare publicatiune, pe care
nicl turburitrile politice n'o intrerupse, de Ore-ce, ice-
puta fiind0 sub patronnagiul regelul Carolg Stuart,
ea s'a terminatil cu ajutorul stitruitoril alti lui Crom-
well, a fosta executatit sub directiunea vestitula
orientalistil Bryan Walton (1600-1661) i prin con-
cursul a unul mare num6n1 de eminent! profesor! 0

www.dacoromanica.ro
550 CIIRSU DR ARCHEOLOGA

theologl englezT, dintre cari vomd cita numal pe

col mal rentunifT, precum eruditul call6tord Edward
Pococke (1604-1691), lexicograful Edmond Castell
(1606-1685), archi-typograful Samuel Clarke (1623-
1669) , bibliograful i persianistul Thomas Hyde
(1636-1703), editorul Pidalionuha séd actelor si-
nodicale Beveridge (1638-1708) §i altil , cari, ca
Insu0 illustrul John Selden , ad contribuitil, Intr'und
modfl maT multd Mil mai pugind directa, la acésta
mare Intreprindere sciintifica tii propagandista.
Pe cand ans6 limbele orientall i archeologia bi-
blica erad cultivate ea ap multa ardére dincolo de
strlintbrea ManiceT , In catholica Francia §i chiar
lateo provincia Invecinata, in Normandia, tritia unil
ministru protestantd , Sainuild Bochart , nascutd in
Rouen la 1595 §i r6posatd In Caen la 1667, ca-
rele exercita preste totd continentele, o mare influeu-
ta, prin autoritatea sa theologica i prin adancele'l
cunnoscinte In limbele orientall. Perspicacitatea lul
de filologd era ap de cutezatére, in-catd eld cerca
a se folosi de varietatea notiunilor sale asupra
limbelor Orientelul, spre a da o interpretare a lun-
gulut monologd de §épte- spre -4ece versurl §i a
tutulor fraselor In limba vechia a Carthaginesilor,,
pe cari Pinta le a introdusd In actul aid v'' din
comedia sa Pcenulus. Acea interpretare a fostd
de atuncl Incéce adoptata ca o substitutiune bine
potrivita ca subTectul , den, nu §i ca o traducere

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPItE-DECILI LECT117NIS 551

positivg, sén cela pmillti probabilil de pre o limbA,

ala cArul intellesa s'a perduta cu total. Invitata
primita ca onóre prin t6te curtile §i Valle pro-
testante, iltudatil, respectata §i consultata de top
inv6tatil epocel sale, Bochart a fosta sprijinul de
cApetenia ala acelet systole , care cAuta originea
tutulor cunnoseintelor omenescl §i mat allesa a lim-
belor , in principiele , in textil i in expresiunile
Bibliel; dar cu tóte exageratiunile sale, archeolo,gia,
in unire cu sciintele fysice i naturalt it datoresca
duo 6 lucrArt de o fórte mare valóre ; una e Geo-
grafia sacra, séti descrierea pitniêntulut de pre Bi-
pe care a litudat'o, in secolul nostru, illustrul
Humboldt; cea-l-altA, e zoologia biblicit s6a Hiero-
zoicon, pe care a admirat'o marele Cuvier, i care
a fosta completatl, puOna in urrnA, printr'o bota-
nicA biblictt sén Rierobotanicon, lucratA de eruditul
naturalista §i orientalista suedeza Claus Celsius
(1670-1756), profesora i protectora alti vestitulut
Linnea.
Printre collaboratoril la Biblia polyglotta
gAsima eruditt cari nu '0 ail mArginita cerce-
tArile lor asupra vechielor religiunt orientalT, numal
In cercul traditiunilor ebraice; mat AntOlu, cunno-
scutul nostru John Selden a compusa una opuscula
despre 4eil syriant, de diis Sgris, idoll de o fire
mysteriósA, printre cari cela mat de capetenift este
falm6sa 4eitl Astartea séa Afrodita asiatid ,

www.dacoromanica.ro
552 01311913 DE ARCHKOLOGIL

carul culta strania §i desfrénata a fosta descristi

de Ludwig. Acéstit materie , care asta41 anc0 se
afla fúrte puOnti elucidata, de-§i unit inv6tata aca-
demica franceza, Felix Lajard (morta la 1858) a
consacrata lungl studie speciall cultulul multiplu
ala Yinerel, (I) acésta materie n'a fosta, in lucrarca
lul Selden, de-ata sublectul miel consciintiòse com-
pilar de prin autoril anticl.
Una anti erudita engleza , tota dintre editoril
BiblieI din Londra , Thomas Hyde a intreprinsa o
lucrare de acelap fela, dar ca mal multa intindere
§i mal multa amesteca de idei personnall, asupra
anticeI religiunl a Per§ilor. Pe liinga ce aflase de
la scriitoril ellenl i latinT, Hyde, buna cunnoscOtora
ala limbel moderne persiane , a adaosa §i notiunl
cullese de prin scrierl cu multa mal none in acó
sta limba, §i asta-fela a intocmita o carte, pe care
§i contimporanil lul aa cre4ut'o a fi cea mal
credinellisit imagine a religiunel instituita odini6ra
de Zoroastru. Illusiunile create de Hyde, carele ac-
corda anticilor magT o primitiva theodicee mono-
theistA, amestecata in urina cu adoratiunea astrelor,
§i o morala sub multe privinte inrudita ca a cre-
Oinismului, sè rtisipir6 atuncl numal cand , in a
duoa jum6tate a secolulul alti XVIIII6 junele cal16-

(I) Félix Lajard. Recherches sur le culte, les symboles, les at-
tributs et les monuments figarés de Vans, en Orient et en Occi-
dent, avec un atlas da 30 planches. Paris, 1837,

www.dacoromanica.ro
 A DIJO-SPRE-DECEA LECTIONE 553

tora Anquetil Duperron adduse in Europa parte din

agile lat Zoroastru, pastrate sub numirea de Zend-
Avesta in limbele pehlvi §i zenda,, de catre secta
Ghebrilor,, nitimil inchinittorl al foculat De gaud
inc6ce , ideile s'aa schimbota ca total asupra ve-
chel yeligiunt persane , i tat' hit Felix Lajard 11
datorima cea mal insemnata lucrare , din neno-
rocire r6inasl, incompleta, asupra cultulut persica
ald 4eulul Mithra, despre care s'an gasitti in Dacia,
ap, multe monumente plastice, baso-relievurl mithriaco
doveditére clt acela culta a fosta introdusti acilé
de legtunile lal Tratana , cari r6sboise 0 canton-
nase in provineiele Asid l centrall. (1)
Orl-care Ans6 aril fi fosta meritul lucrarilor fa-
cute de orientali§tit secolaluT ala xve, in lini0ea
cabinetulul lor de stadia, ne ama pututa convinge,

(1) Félix Lajard. Recherches sur le culte public et les mystò-

res de Mithra. en Orient et en Occident. Ouvr. posthume. Paris,
1867. Osebitil de acésti mare scriere necomplea §i insoçitif, cu
unù' album de 110 stampe, autorul scrisese rind mare numgrA de
memorie asupra aceluTai sulifectd, dintre cari vomil cita, ca rual'
interesantY pentru nol', pe cele cloud urmittére : Mémoire sur deux
bas-reliefs mythriaques , qui ont été déconverts en Transylvanie,
(1830) :2i Additions it ce méme mémoire (1838), tratAndil despre
baso-relievnrile mithriace descoperite la 1837, Inteo pescere con-
sacraa séd Mithrreum de pre malul Oltului, la SlAvenT (judetul
Oltubff). Aceste baso-relievurI, acam frinte , se atilt In rnuseul
din BucurescY. Ele aq fostil descrise de r6posatul Wlad. Blarem-
berg intr'unA articolq din 4iarul Muzeul nafionalfi , no. 8; novem.
1837. Bucuresd, IIld annit

www.dacoromanica.ro
554 CURSU DE ARCHEOLOG1A

domuilor,, ca ele mal niel o-data n'att pututa sil,

resiste dinaint6 unor informatinra mal positive ve-
nite de la fao loculuT. Cela ce plasmula inchipui-
rea appusanilor, , intemelata pe o sciinta care le
presenta orl-ce idea ethica i esthetica, sub o Infa-
çipre ca totul straina culturelor r6saritene, cela ce
es§ea, In asta-fela de conditiunT, de sub pénna o-
rientali§tilor europenT, n'avea in sine niel cela mal
marunta caractera de yeracitate.
Pe de alta parte fluse , trebuia sa spunema ca
niel l'axil europenT, cari en scopurT politice, religióse
séa negutatorescl, putuse pOn6 atuncl sa parunda
In adancul Asiel, nu fusese In stare sil, adduca, de
pre acolo, informatiunl clare §i luminóse, cari sa
puna pe inv6tatl In callea adevOrulul. Mintile lor
«ad ap tare preoccupate de strainatatea naturel,
a 6menilor li a lucrurilor ce yquse ca ochil prin
acele locurT departate, in-cata, In descrierile prin cari
se cercaa sa arate compatriotilor Intyparirile lor,
t6te oblectele se invederaa sub o forma minunata
li fabulosa. Cu greff Ole sa, ahoga cineva , acum
In Pele n6stre, necum pe timpul lor, portiunea de
datine archeologice ce se afla, rasipite In curiósele
relatiunT ale call6tori1or, cari, in medid-ova, aa strit-
batuta 011a In me4u1 Asiel. Ace§tia sant mal cu sé-
init, callugOrul franciscana Plane del Carpino, tra-
misa la 1246 de papa Innoeentia ala Iv'' ca, sa cerco
a potoli furia cotropit6re a InfricqTatulul khanti ta-

www.dacoromanica.ro
 A DUJ-SPRE DECEA LECTUINE 555

titrescil Bathil; apol urmagul sill, fiamandul Roys-

bronk ski Rubriquis , misionnara ala regelul Fran-
ciel Ludovica ala IX', In acelégl locurl, pe la 1253,
gi, mal presusa de totl , vestitul venetianil Marco
Polo (1256-1323), carele a statil la cartea ima-
go% a lul Kubilal-Khana , annT indelungati gi a
visitata t6ta Asia, de la yrmurile Mediterranet
p8n6 in marile JaponieI gi ale Indo-Chinel.
Cu trel secoll in arma acestor cutezatorl drumetl,
de la cari niel cit paterna cere preocupatiunl anticaril,
o alta serie de curiogl din Europa, misionnarl, com-
merciantl gi simpli turigtl, Intreprinda callaorie in
central Asiel gi mal totl pltranda cela pmina penl
In Persia, al dril gahl para a fi fosta pe aluna
maT lesne-primitorl de stritini europenT de-cata cum
eraa in de obgte domnitoril asiaticl. Mal top acel
callltorl al data sóma publiculul , la int6rcere ,
despre cela ce vOuse ; dar informatiunile lor, mal
adesé superficiall, se rappórta mal multa la starea
contimporana a yrrilor visitate , de-cata la mona-
mentele gi institutiunile antice; acesta caractert Dila
presenta o samedenitt de relatiunT de callaorie de
prin ala xvnbi secola, gi anime a italianulul Pietro
della Valle (1614-1626), renumita prin vi6ta sa
multa turburata gi carele dice el a v6datti in tiré-
cail ruinele Babylonulul; a neguOtorulal franceza
Tavernier (1605-1687), carele, reintorcëndu-se din
Persia li din India, rAndu III Ludovica ala mv"

www.dacoromanica.ro
556 CLAM DB ARCIIEOLOGIÀ

diamante pe pretil de trel millióne §i apoi, abu-

s5ndi1 in Paris de luxul si orientale, sartici §i
mud fiírte bardmi la Berlin; a instruitului Ioanil
Thevenot (1633-1667), ale earn informatinni stint
Anc6 fór-te pretióse, mal allesa pentru sciintele na-
tural', a pitrinteln lesuitil Philippe d'Avril (1685),
carele inergAnda in Asia centra16, a trecutii prin
Moldova §i a datil asuprit'l o relatiune, pe care me-
ritosul (11 Papiu-Ilarianu a reprodus'o in Thesaurul
04 de nzonumente istorice(1), in fine, 0 mal ca
sémit, a lul Chardin (1643-1713), giuvellierq
protestantfi din Paris, carele a petrecutil mai multi
nil in Persia, standfi in mare favóre la §ahul
Abbas alil n, i reintorcOndu-se in Europa, a pa-
blicatal din Londra, unde se stabilise , cN116toriele
-sale, pretióse din fórte multe puncturl de vedere.
Inteinsele grisiinu pentru prima órii, o lung, §i
amgruntit5, descriptiune a niretelor ruine din Per-
sepolis, cunnoscute in partea locului sub numirea
de Cehel-minar ség patru-lecl-de stOlpl, precum §i
a sculpturelor parthice de pre stancele numite
Nak0-Rustem. Chardin, avAnda Cu dinsul pe ar-
tistul Grelot, a pututil sa insoOscit descrierile sale
ca nunier6se stampe , desemnate de pre naturit, in
cari se vOur6 reproduse, mal Antklu, dar sub forme
f6rte alterate, anticele ruine §i sculpturt ale pala-

(1) Tomul III, p. 183-192.

www.dacoromanica.ro
 A 1DIJO-SP1UP.-DECRA LECTIUNE 557

telor §i ale mormintelor regilor Achemeni4T li Sa-

san*. Cunnoscatora ala limbelor moderne din Asia
central, ela In zadara cauta IntrInsele chiitia enyg-
mafia a inscriptiunilor cuneiforme, Mil, precum le
4ice ela, cludeiforme, pe cari le a decopiata. Cu
t6te aceste imperfectiunl, domnilor, aci "Mema con-
stata primul pasa, pasa fórte sfiiclosa li §ovainda,
ce Pace curiositatea europeana pe adevaratul ter-
rama ala antichitatilor din centrul Asiel.
Pe acelagt timpa alisa, o alta grupa de neobo-
sitl §i statornicT exploratorl, strabattea oceanele ca
sa daca, pe departatele tarmurT resaritene ale Asiel,
legea luT Christos §i, de acolo, sa impartaOsca Euro-
pel ininunate, scirl despre antica §i curiOsa cultura
a Chinezilor. Urinanda unel prime cerda facuta cu
una succesa induolosa , printealil xviiiii secola, de
callugarl portughezT, o numerosa misiune de lesuitl
francezT isbuti, In secolul ala xvnild , sit parun4it
In Cerescul-Imperia-ala-MijloculuT, §i printr'o cor-
respondenta asidua cu collegil lor §i cu invatatil
din Europa, addnse acestora una puternica contin-
gente de cunnoscinte cu totul noue. Descriptiunea
imperiulul Chille, publicata, la 1735, de parintele
Dubalde, a data una resummata ala pretiOselor in-
formatiunl capatate pêna atuncl de misionnaril fran-
cezl, informatiunl cari Out expuse mal pro larga
In immensa collectiune de scrisorl ale misiunilor
rPligióse din Oriente, numita Lettres édifiantes et

www.dacoromanica.ro
558 CURSO DZ ARCIIEOLOCI1A

curieuses, unde se glsescil multe notiuul férte pre-

tióse pentru archeologig.
Nu crep c'art fi dreptg ca dinteung materialil
ap de voluminosa sg nu extragg pentru (1,6atro
mgcarti cate-va rgpi41 notiuni asupra uneT cestiunT
de industrig artisticl a Chinezilor,, de care m'amt
attinst, In modd incidentale kii pOte chiar cam fgrit
temelu , candil v'amti vorbitil despre multg pretui-
tele vase murrhine ale Romauilor.
Ce ail fostg acele vase , nol positiva nu putemil
sci; dar Tag cate-va informatiuni ce cullegt din re-
latgrile asupra istoriel §i fabricatiuneT porcellanel
chinezescl, date de pgrintele D'Entrecolles, mision-
nard lesuitt nitscutii in Lyon la 1664 §i rtposatt
In Peking la 1741.
Acestg amabile §i instruitt sinologg, carele scri-
sew i carti de religinne creOing, In limba chinezg,
se Meuse bung prietena Cu unt mandarina, dregg-
tort mal mare peste cele cinc1-4ecl Vi §ése manu-
facturT , cu trel iniT de cupt6re , din cetatea Kin-
te-cin, unde, In timpg de SOO de annT, a fosti1
centrul principale ale fabricatiunel de porcellang.
Iesuitul descrise cu de-am6runtul acestt pacinicil
orattg, al caror numero0 locuitoril erat totT cu totul
lucrittorl sal negutgtorl de porcellang.
Inventiunea unel arte na, de rgSpanditg se pare
a fi fostg auteriOr6 dynastiel nuinitit Han, care a oc-
cupatil tronul Chinei de la annul 185 In. de Chr.

www.dacoromanica.ro
 A DIJO-SPRE-DECHA LECTIUNE 559

pem6 la 88 dup6 Chr.; dar desvoltArile el fur6 rA-

pilt §i felurite.
Aceste notiunT, confirmate prin tóte cercetArile ce
s'aa fltenta mal de cur8ndil in cArtile chinezescl,
puna la cea mal mare induo1611, &ea nu autenti-
citatea, dar in orl-ce casa, epoca de depunere a u-
nor miel vase §i sigille eu inscriptiunI chineze, cari
s'ail gAsita prin ipogee funeraril din Egypeta, prin
ruinele NiniveI de la Khorsabad, prin movile cel-
tice din Irlanda §i chlar prin straturile subpitm8n-
tene , pe cari le a desgropata mal annil trecutl
d' Schlieinann, pe locul vechel Troje. Acelé trebuiA
sA fiA obiecte introduse mal de cur8nda in a§a an-
tice monumente. Se mil cA pe timpul MI Marco
Polo, usul porcellang era f6rte respAndita in iota
imperiul chinezesca §i mongolica ; el de multa, In
porturile din sinul Persica, la Ofira, veneaa pe tad
annul ca la peril sute coritbil ineAreate cu marfl
de China, aurtl, araml, m6tAsurl, mosca, poreellanA,
petre scumpe §i altele; cA Anal din ala xvei se-
cola, Portughezil adduser6 in Europa producto de
ceramicA chinezit, cArora, el mal Antelu, le deter6
numirea de porcellana ; §i in fine cl in01 Chinezil
ajunsese a fabrica vase de exporta, pentru acei cu-
rio§l Europeni, cari veneaa la &MOT pe corAbil, §i
cArora el le qiceail Dracil vulrel.
In ala xve' secola anticarul Guido Pancirolli ,

despre care amil yorbitil cu occasiunea, commenta-

www.dacoromanica.ro
560 briESTI bE ARCItROLOGIA

rielor sale asupra Notitier demnitatilor ImperiuluT,

de pre informatiunl primite de la neguçiltorl cari
fusese in China, spune cl

«In vechime porcellana nu se cunnoscea ; ea numal a-

cum e cunnoscuta. Ea se compune dintr'o amestecatura
de gypsil , Cu c6je de oil pisate , Cu c6je do racI §i alte
materil, cari, dup'6 ce se plamadescil bine impreuna, se a-
op sub pamauttl intenntl loea taInuitil pe care tatM ilil
arata numaI copiilor,, §1 de wide abI6 stranepotif o sc6te
dups6 trecere de 80 de annI. ApoT, dup'6 ce o Inm6Iii bine
cu apa §i o st6rce, se face cu dinsa vase de !Rein, f6rte
frum6se la vedere, transparentT, de oil ce forma' §i de oil
ce cul6re, de pre placere. Aceste va.se ail darul de a se
sparge ladata ce se WO, Inteinsele vre o materia veni-
n6sit. Celt' carele face migma nu o sc6te niel odata ela
Insu§1, ci o lasa copiilor 01 ea o mare avutie, de care
ati a se folosi. 0 asta-felil de com6ra e maI pretuita chIar
de-cata aural.»

ConstatArile mal positive ale pnrinteluT D'Entre-

colles ne ail inqtatn a nu pune temelu nicT pe
cualitatea desttiMuit6re de venintl ce Pancirolli, fin-
preunn, cu Turcil, o accordit porcellanel de China,
piel modulul de secularn pregntire a migmel, pe
care '111 descrie anticarul padovanil; dar ele no dan
litmurirt asupra differitelor fase prin cari a &email
acésta interesentn industrin; ne spunil, spre exemplu,
el ftncii din epoca sa primitivtl, a exist:An o ella-
Mate superióre de porcellann, numitn Ciai, caro se

www.dacoromanica.ro
 A DIJO-SPRE-DECtA LECTIUNE 561

fabrica numal pe séina Imp6ratilor, 0 ca acela, de

pre spasa vechilor poet! al loculul , era calbastra
cca cerul , luclósa, ca oglinda , subtire ca chartia,
cr6sunnat6re ca cimballele , minunata prin vinele
c0 crestaturile eI 0 asem'énata la infaçipre cu
cpetrele nestemate.» i observatl ca pentru usul
palatelor imp6ratescl fabricatiunea annual6 de ase-
mené vase se urca pèn6 la cifra enorma de 76,650 bu-
cat! felurite. Alte specil pretióse de .porcellana an-
tica purtati, din causa dispositiunet coloritulul lor,
cualificatiunl original!, precum cpellea §érpelui ,
cspinarea p6strovulul, icrele de pesce, laba raculuT ,
cdungile aurite , retéoa de crestatur!), 0 altele nu
mal puçinti cludate, cari adduca aminte numirile con-
sacrate de babele nóstre pentru incondeietura oue-
lor de Pascl. Ca arti§t1 In artea porcellanel, vechile
artï chineze pomenescil cu mare lauda despre null
fvenerabila u 0 despre filca luT , frum6sa ti».
Sub dynastia Ming, !litre 1368 0 1619, indu-
stria artistica a porcellanel a luatti o 0 mal in-
tinsa desvoltare , atund artea ceramicel chineze a-
junse la apogeul s611 prin fabricarea de porcellane
nettede cca untura sleita, 0 cca cója oulul ,, són
gratmtóse 0 aspre cca cója raculu!, ca pellea gai-
cneT 0 ca c6ja de portocalb. Totil pe atuncl, unul
din sublectele favorite ce se representatl pe vase
era battaliile de greerT, devenite petrecerea favorita
a acelul cludatti poportl. Dar desemnele, marcele 0
36

www.dacoromanica.ro
562 CURED DE ATICHEOLOGIA

devisele serse pe °bled° de porcellana, erat a§a de

felurite, de capriQi6se i de fantastice, ca 0 formele
de vase, de mobile casnice §i de figurine ce espa
din numer6sele ateliere ale CeresculuT-Imperia. Pa-
rintele D'Entrecolles vorbesce cu admiratiune despre
untt minunata chipa de pisica, ala citruI cap ser-
vea n6ptea de candela, §i tali luinea cunn6sce a-
cele cornice statuette chineze , representanda una
bëtrana sméda, ple§uva i bondoct , care tine ma-
nele ridicate In sus a i clétina merea din capa;
ace16, &Anil sit scitl ca InfkiOza chlar pe qeul
protectora ala industriel ceramice, pe martyrul Pa-
sa, lueratora din Kin-te-cin carele, de pre legenda
local, s'a devotata artel, asOrlindu-se insu0 In-
tr'una cuptora aprinsa, ca sa asigure isbutirea unel
innovatiunI ce, dupa numer6se Incercarl, nu voIa
sa fissa la capagu. Vedetl, domnilor, ca grotescul
Pusa chinezesca e una fela de confrate aid blandeI
soOT ziditil, In parete de me0erul Manole, ca sil
Intarésca temelia bisericel de la Arge§a.
Dar, fiinda-ca vorbima de productele variate ale
ceramicel chineze, nu trebuia 0, ultama placile séa
carami4ele smaltuite ce se numesca ticu-/i, 0 cu
cari e cladita falmosul turna de porcellana din Nan-
kin. Se hice ca acesta curiosa monumenta a fostil
inaltata mal antau, In conditiunI mal modeste, la
annul 883 In. de Cbr.; apol a fosta prefacuta
la 371 ala erel n6stre, §i In fine, tocinal la an-

www.dacoromanica.ro
 A DIJO-SPRIt-bECEA LECTIIINE 563

nul 1431, dupe §6pte-spre-4ece anul de lucrare,

a fosta terminata asta-fela cum exista 0 astaçll ,
Mica, Inalta de 330 piclare, compusa din non ca-
turl 0 cladita Cu placl de porcellana smaltuita
alba, rop, albastru, verde i cafenia. Ela a co-
stata ca la duoe millióne de ler.
Chinezil sant, domnilor,, marl amatorl de anti-
&HAI ; porcellanele cele veal, cele numite Cicd,
se platesca de (1141, and sant autentice, cu pre-
turl fabulase; chlar una mica vasa veritabile , <ca
spinarea pastrovulul, se urea la valórea de épte
0 opta mil de lel. 0 dame a§a de extraordinara
a antichitatilor ceramice a Malta sa nasca de
multa anca la (111101 contrafactorl, 0 traditiuuile
locall citéza, cu lauda pe cola mal dibaclu dintre
acqtia, pe nun Ore-care Clu, carele a traita de
la 1567 pene la 1619, 0 a facuta falsificar! §i
imitatiunl, cari §i ele asta4I glut fórte multa can-
tata. Era privita ca una mare merita pentru una
artista de a sci sa lucreze de pre stylul archaica,
§i tota parintele D'Entrecolles ne povestesce ca a-
micul sm, mandarinul din Kin-te-cin ll facea o
placuta petrecere din fabricarea unor mid vase, i-
mitate de pre cele antice, pe cari le darn% de an-
nul. Boa, casnicilor sal.
Tate aceste notiunl, cu o multime de altele
asupra intregeI culturl chinezescl, i Impreuna cu
ele, vase de porcellana, sapaturi pe filde01, pe

www.dacoromanica.ro
564 CORM DE ARCIDEOLOGIA

lesma §i pe lemna , picturI pe chartia de oreza ,

de bumbactt §.1 de matase, §i mil de alte oblecte
de o infaçi§are cu totul neobicInuita, k4i originala,
viinda in Europa, de§teptaa cea mat enthusiasta
curiositate, cela mal via interesti de moda, in so,
cietatea franceza, a§a multa set6sa, de noutatl lu-
xu6se. Pe de alta parte manuscriptele chineze ce se
adduceaa in Francia preoccupaa fórte tare pre in-
vatatil de la Academia Bellelor-Littere §i, osebita
de illustrul Fréret, carele §i ela fu unul din pa-
rintil sinologiel europene, una collega alit sm,
Etienne Fourmont (1683 1745), frate mat mare
ala epigralistulut Michel Fourmont, 1§I facu pe a-
tuna, Ora vola lut Dumne4ea §i a sciintel, o mare
reputatiune de sinologa. Sub a lut directiune fura
lucrate In Francia, ca mare cheltutala, t6te sem-
nele de scriere chineza pentru typarirea in acésta
limba ; apol ela compuse §i o grammatica chine-
zésca, pe care, cu mare pompa, o presenta regelut
Ludovica ala xvu. In bite acesté lug, era mat
multa, laudit i trufia de-cata adevarattt sciinta;
printre nesciutort, Fourmont, calla numat Indraz-
néla nu'l lipsea, se prefacea a citesce kii pricepe
In perfectiune orI-ce documente serse intr'o limbit,
pe care numal ca ajutorul modqtilor misionnart le-
suitl isbutea a o Intellege. Asta-fela fiinda , tóta
ignoranta §i fantasia sinologica a lut Fourmont se
dete de gola canda pitrintele Premare, sosita din

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPILE-DECIEA LECTIONE 565

China, publica consciinti6sa sa lucrare grammati-

cal6, intitulatit c Notitia lingua3 SiDiCa3» .
Dar n'a fosta acesta unicul casa In care labo-
riósa 0 Infumurata eruditiune a lul Fourmont se
dovedi a fi ftirit de temeTu solida. La annul 1717,
tarul RussieT, Petru - cela- mare visitase Academia
din Paris 0 promisese a se pune In relatiuni mal
directe cu dinsa. Nu trecu multa IAA sit se presente
occasiunea. Peste patru annl de atunc1 , la 1721,
soldatil rug gitsise In nisce bolt1 cladite pe sub
pam6nta in t6rra Kalmucilor, mM multe el* serse
cu littere albe 0 aurite, pe lung fit0I de chitrtitt
de bumbaca inegritit , cele maT multe fur6 stricate
0 rdsipite ; dar cate-va fol ajunser6 IAA in St Pe-
tersburg , uncle nimenT din Inv6tatit Academiel im-
provisata de Petru nu sciu a le desciffra. Atund
ela le tritmise la Paris 0, dup6 o examinare at-
tentivit, Fréret impreunit cu Fourmont, descoperir6
ca ele eraa serse cu littere thibetane. Cela din
urmit nu se multumi cu atdta, ci din puOne cu-
vinte ale limbeT thibetane cari ajunsese pe atuncl
In Europa, ela inchipui o traducere a manuscrip-
tuluT, cela puçina ap de illusoria ca i interpreta-
tiunea versuribm carthagineze din Plauta, flcuta, Cu
una secola mal nainte, de ebraistul Bochart.
Permitteti'mT , domnilor,, a m6 folosi de citarea
acestuT fapta spre a v6 spune cate- va cuvinte de-
spre o descoperire , mat In t6te analoga cu ace% a

www.dacoromanica.ro
566 CORM DE ARCITEOLOCUL

soldatilor luT Petru-cehl-mare, care s'a filcutil In

tkrA la nol, stint acum mal man de Ose-4ecl de
annT. Atl aulitil póte vorbindu-se despre comOra,
care, pe timpul occupatiunel rusescl dintre 1806
i 1812, s'a descoperitil pe malul Prutulul, la sa-

tul Contescil din tinutul Doroholu. Insu'ml , acum

vre-o patru annl, amg resummatil lute unil rapportd
archeologict , cela-ce sciaing pe atuncl despre acea
descoperire. (I) Controlandil duo 6 relatiunl tarp ce
s'ail flcuttt despre cele ggsite la ContescI, aniÙ al-
lesti dintrInsele el, In malul paiulul Podriga, s'a
aflatti o bolt1 Mitt, In care era uml scheletii bar-
bgtescil , purtd,nchl pe elfl arme §i podóbe aurae;
algturT eraq osemintele unul callil cu hamuturl po-
kite §i maT multe vase de argintil auritil, dintre
cari gubernatorele rusescil de pre atuncl, admiralul
Cicégov a transportatg la S Petersburg, o tail ro-
tuna, o amforg, ség urclorti cu duo 6 tide §i ca-
pad, §i o mica galétit, cgte-§i trele de argintil §i
ornate cu flgurl In relievg , representAndil sublecte
de mythologig, elleng,, precum luptele Centaurilor cu
Lapitil , ale Ainaminelor cu Ellenil , ventitorie scy-
thice de cerbl, i In fine scenele erotice §i fabul6se
a Ledel cu lebada, a lul Apollong cu Dafne §i a
junelul Hylas rgpitil de nymfele fantAnelor. Aceste

(1) In n° 152 din 18126 inliii 1871 alii Monitorului Officiale alti
RonAnid : eNotitie despre localitAtile 1nsemnate prin r6m4ite
antiee in distrietal Dorohoïu.*

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPRE-DECEA LECTIIINE 567

vase, pastrate aqi in museul ErmitagTuluT , sant

fera induoléle, luergri din epoca de decadenta a ar-
telor romane, 'Ate de prin ale ulé séa ala in'
secola dupe Christos.
De pre aceste unice rema0te cunnoscute ale mor-
mentului din Contesci, et nu la puteamil crede de
alta origine de-cata romana séa elleno-scythica ,
precum stint alte ataté bogate morminte descoperite
In movilele séa kurganele Rusiel meridionall.
Dar se vede ca m'ama in§elate. Yasele din Er-
mitagiu stint negre0ta romane ori grece; awe ele,
mate fiinda p6te ca prada de resbolu , aa facuta
parte, in bolta de la Contescl , din podóbele until
mormenta mongolicti séa tataresca din ale xiii'd se-
cola. i Tata cum.
Reposatul vornice Alexandru Stu*, Micleup-
nul, pgrintele invetatului nostru numismata d' Di-
mitrie Stur4a, a pastrata din acela curiosa mor-
mentg o mica foite, lunggréte, de chartia de bumbacti,
(0',20 lung., 0,7 Milt) vepsitit negra 0 scrisa
pe patru rendurl cu littere albe. Examinanda ace-
ste littere, m'ama pututa incredinta ca stint carac-
tere curate thibetane, de cele cari adducti Mae
multa ca litterile davanagari , scrisórea clasica a
litteraturei sanscrite.
Marturisesca ca ea unul nu cunnosca limba Thi-
bethului, nici macara atatti cata Fourmont, dar, cu
ajutorul publicatiunilor moderne, amil fosta destul de

www.dacoromanica.ro
568 CIIRSU DE MICHEDLOGlk

norocita spre a regitsi textul de pre foita d'"' Stur-

4a, chTar In capul unui tractata liturgicti ala re-
ligiunel buddhiste, scrisa In acea limbili.
Se sal, cl legea quasi-monotheist6 a lui Buddha,
care a fosta, In India, catre brahmanisma cela-ce
cre§tinismul a fosta In Occidente catre legea lul
Moise, s'a rOsplindita preste mal t6t1 Asia, luce-
penda de acum vre-o duoa mil de aun!. De la ala
vu' secola In c6ce , ea I§T are centrul el officiale
In Thibeta, unde marele pontifice buddhista, Dalai-
Lama, occupg o positiune cam analogii cu a papel din
Roma. Cilrtile religiese ale Buddhistilor, compuse mal
antela in limba sanscritl, aa fosta traduse In cea
thibetanit §i serse ca nisce littere imitate, precum
ama spusa, de pre cele davanagari. Pop6rele Nor-
dului asiatica, cari para a fi trAlta Ira de a ulula
o anume religiune, pOnti in timpul ctind Gengiskhan
le a intrunita spre a constitui ca ele, greanica pn-
tere a imperiultil mongold , aii adoptata succesivil
credintele buddhiste, pe cari Ilubilai-Khan, protec-
torul lui Marco-Polo, le a decretatti ca religiune
de stata , adducOnda din Thibeta preotl séa lamal
pentru instruirea poporulul li , ca din§ii impreunk
cttrtile liturgice thibetane, din cari parte mal apoi
s'a tradusa §i In bula mongolii. Thibetana tins6,
r6mase multa timpil ca alba consacratili a culta-
lui buddhista la Mongoll, precum e cea latina, la
catholicl tii cea ellenit la Grecil moderni.

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPIIE-DECEA LECTIONE 569

Timpul nu ni 6 %AI a ni 6 intinde aci asupra

doctrinelor metafysice ale religiunel lul Buddha ,
care reduce sciinta supremg la o anihilare completa
a individulul 0 la o intr6ga absorbire a sa in ma-
rea diNinitate a Universulul; pentru explicaren tex-
tulul nostru ans6, T6 volu spune numal a acésta
doctrina, numita pe sanscrita Praghna-paramita, a-
dica complexul cunnoscintelor i practicelor religi6-
se ce conducti la perfectiunea absolutg §i constitua
pre omul ajunsil mal presusq de OM, sciinta, se
coprinde in cuv6ntul sanscrita Yana, ce insemnéza
4mijlocul de a ajunge). In immensa litteratura li-
turgid, a buddhistilor exista trel felurl de Yana,
cea mica, cea mijlocia 0 cea mare , numita Ma-
hayana. intréga doctrina buddhistg , qisil Praglma-
paramita , e pe deplinii copring numal Inteacésta
din urmg, care 0 este adev6rata Santa-Scriptura a
acelei religiunl. Dar acea carte multipld se com-
pune ea insg§l dinteunti fórte mare nuin6ril de fórte
voluminóse sutra sén tractate metafysice special!,
cea mal de capetenia dintre sutralele Ma,hayanel e
sonsa tocmal in una-sutg-de-mil de sloka séti versurl
gemene, de pro cum se obiclnulesce in poetica in-
diana; ea se numesce pre limba thibetang Iihn ; din-
teinsa s'ail facutil duo 6 prescurtarl, una de 25000
sloka, §i cea-l-alta de 8000. Dar, spre a scurta
0 a se feri do no, multe 0 lung! desvoltgrl abs-
tracte, pe cari nu le putea pretui ob§tea credincIo-

www.dacoromanica.ro
570 CURSO DE ARCHEOLOGL&

§ilor, s'a, &uta una resummattl ala doctrinel Pra-

gIma-Paramita, inteunit fela de breviaria séti céslova,
una fela de mica film , carele pórta
In Thibeta i nmnirea semnificativa de Dorge-eu'xlpa
séa taiatorul de diamante, prin care se caracteris6za
§i pretul, i difficultatea 1nv6taturi1or i practicelor,
gata suffietescl cata §i trupescl , ce se dobêndescO
din studiul acelef multa-venerate cartI.
Titlul amOrrmtita, in limba sanscrita, ca traduc-
tima sa in cea thibetana i ca invocatiunea ini-
tia16 a acestul mica tractata liturgica, compunit
chlar inscriptitmea nóstra, ala carul intellesa se
reduce cam la frasele urmatóre

«Veneratul tractata liturgica din care se muta doc-

trina biruitoruluI desavér§ita sal a taiatorului de dia-
mante, caree a ajunsil rnaT prensil de sciinta suprema.
halla ca respecta rugaciunile mele catre tate mani-
festatinnile MI Buddha §i catre LOU santiT buddhi§tT.,

No, documentul de la Contescl nu ne ara spune

de cata ce este scrisO pe dinsul, apol importanta
luI ara fi minima; dar mal multa de-catal coprinsul
gil, e important6 a 1111 proveninta.
Chronicele secolulul de mijloca vorbesca cu gr6z1
despre navalirea ordielor tatar6scI, conduse de Ba-
thil-Khan, capetenia Mongolilor din Kapclak , in
Rusia, in Polonia, in Ungaria i In Palle n6stre,

www.dacoromanica.ro
 A DIJOSPRE DECEA LECTIDNE 571

la anul 1240. Pustiirile lor in timpa de duoT annl

ad amenintata Europa intnigg, cftnd de o data ordie-
le s'aa &asa InapoT, mgrginindu-se In partile cuce-
rite ale Rusiel. lata ce digna despre trecerea lor pe
la nol, In annallele serse persienesce, la annul 702
ala EgireT (1303 dup6 Chr.), pentru sultanul Mah-
mud-Gazan-Khan, de medicul din Hamadana
, carele a consultata tOte chronicele

mongolice, redactate de Invqatil chinezT, indienT,

ulgurT, kipciald i altil.
La viéta imp6ratu1ul mongola OgotaT, ggsima
Inteuna capitola intitulatil cdespre principil din
De§t-KipcTak séa din campiele Rusiel», cele urmg-
tóre, in care descoperima lesne, sub altergrile pro-
nunciatiunel orientall , numirT geografice i ethnice
din pgrtile roingnescl

«Pe la mijlocul prim6vereT (annul 1240) , principele

Bathu , Cu fratii s61, i principiT Cadan, Bun i BngTek,
(dup'e" ce cucerise tdrra celor trel fil: ai luI
trecur6 muntil spre a intra in térra Bularilor (Bulgarilor ?)
§i a Ba§ghirpor (Secuilor ?). Orda, carele inainta pe
drépta, trecêna in térra IlautuluT (Oltulta), vqu viindil
in c,ontrAI pe Bezerenban (Banul Basarabil) cu o§tile sale;
atesta fu biruitil. Cadan i Bmi, cari se indreptase impo-
triva Sasanilor (Sallor) , IT !mime In treT bAttniT. Bu-
gIek strabIttu muntiT acestel OrrT ca s intre in Cara-
Ulag (Torra Romanésc5) , sdrobi pop6rele Ulag (VlachiT,
RomaniT), trecu muntii Babak-berk (?) i intrà in térra luT
Micislav (?), unde birui pe inimicul care Mí a§tepta. A§a

www.dacoromanica.ro
572 CUBSII DE ARCEEOLOGIA

dar, principiT, amblanda de o data pe cilla* cal differite,

coprinserë toSta térra Ba§gliinjilor, a MaghTarilor §i a Sa-
sanilor, ala caror rege Kelor (ciraly pe unguresce) o lua
la fuga. ApoI el petrecurë vdra pe malurile TiseT §i ale
TunheI (DunareT).»

Nu rdmhe InduoT611, domnilor,, di pe timpul

dnd se intemplad aceste rApi4T §i spdim6nttóre
cuceriri, vre o cApetenia mongoll va fi muritd pe
malul Prutulul §i , cu tóte eit chronicele locali
spund cft Tittaril de atuncl I§I strAmutard la in-
tèreere , mortiT In tinuturile lor asiatice, apoT totd
e probabile cit, in malul de la Contescl , a fostd
inmormentatil, de pre usurile traditionnall ale po-
pórelor scythice §i ale buddhismuluT , kaganul séti
ndrzacul, cdrula i s'ad pusti In bolta'i funeraril,
cantil cu hamutul s6d , armele i podóbele'l cele
preti6se, vasele adunate de &sal in praa , §i in
fine sentente §i texturT liturgice , serse in limba
religiunel, cu littere albe pe fil§il de chartid Ogril,
cum erad ace16 Osito la 1721 In tArra Kalmu-
cilor §i cum sfint Anctl cele dovedite , la pop6rele
Asiel nordice §.1 centran, de cdtre mal multi ex-
ploratorl moderni.
Acéstil lungti, digresiune ne a addusd, domnilor,
pe und campa de cercetltrl in filologht §i archeo-
logia asiatice, cari, precum vedetT, nu ad fostd en
totul inlAturate din studiele inv6tatilor occidentall
din ald xvnfi secold , mal multi eruditl ad luce-

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPER-DnEA LEcT1UNE 515

putti pe atuncl a se occupa de istoria i usurile

popórelor asiatice ale mediulul-eva, i cea mal im-
portant6 publicatiune in acesta cerca de investiga-
tiunl, este collectiunea cea mare de documente a-
siatice de tota felul , formata In ala xve secola
de orientalistul franceza d 'Herbelot (1625-1695),
sub titlul de (Bibliothèque orientale) séa Dictionnara
universale coprinynda tota cela se privesce pop6-
rele Orientelul. Acésta mare Intreprindere a fosta
terminata de renumitul Galland (1646-1715), dra-
gomanul liii Nointel In ambasada sa, i introduce-
torul in Europa a frum6selor basne arabescl , cari
p6rtit numirea de (0 miia 0 una de noptl) , lar
la nol, de pre turcesce, de Halima.
Gallaud a jucata una rola destula de impor-
tanta sub Ludovica ala fiinda i anticara
officiale aid curteI, 0 profesora de limbele orien-
tall la Collegiul Franciel , i membru tare activa
ala Academiel , i In fine una litteratora fórte po-
pulani. Se povestesce ca, pe cand ela typarea u-,
nul dup6 altul , numer6sele volume ale elegantel
salè traducen l de pre basnele arabescl, publicul se
interesa na tare de povestile 1111, In-cata ades6 se
aduna sub ferestrele cabinetulul In care eha lucra
striga In gura mare : (El! domnule Galland,
(Mud ne mal dal o noua carte de basne ?,
Publicul lul Galland avea 'Ate dreptate a nu se
obosi ca frum6sele basne din Halima ; dar In ace-

www.dacoromanica.ro
574 CIIRSU DE ARCEEOLOG1A.

Ina casa nu sfintetr 0 dv6gtre , doinnilor , publica

binevoitora ala con ferentelor mele ; cOel de sigura
Iml lipsesce cu totul darul sultanel §elierazade spre
a v6 face sl ultati orele , ascultanda cela ce TO
spulu despre anticaril trecutulul. Mal multa p6te
de-cata orl dud yeti fi constatata acéstit lips1 ,
astO-41, dud ama luata asupril'ml anevolósa sar-
cilia. de a coprinde tart° singurli cuvOntare, duo6
subIecte differite 0 bogate prin sine§1 : istoria nu-
mismaticel 0 acela a studielor de archeologiil orien-
ta16, de la inceputul secoluluI al xvnl' 1)60 la ju-
maatea ala xvin'a. §i ca tóte acest6 , mO T6da
silita a v6 cere anca una momenta de attentiune ;
p6te cO mill vetl accorda mal bucurosa , dud vi5
volt' spune el 'la reclama In fav6rea unuI mare
orientalista 0 anticara romami din acea epocit.
Nu v6 miratI de cela ce vO spulu; cOcl ama sit
numesca pe illustrul §i eruditul nostru istorica ,
principele Dimitrie Cantemirt.
Scitl negre0ta 0, fia, frate de Domna, 0 insu0
Domna nail Moldova, Dimitrie Cantemira s'a nitscuta
In Constantinopole, In 4ioa de 26 octombre 1673.
Educatiunea '§f a facut'o parte In capitala Oriente-
lul 0 parte In Moldova , unde tatal Oa , Constan-
tina Voevoda, addusese pentru instruirea fillor set,
pe eruditul dascala greca Ieremia Cacavelas , din
Creta, ebraista, ellenista i latinista tota de o-data.
Prima opera a junel beyzadele , cartea IntitulatA

www.dacoromanica.ro
 A 1II0-8PIVE-DECEA LECTIENE 6/5

tDivanul lumeT, séa gdlcéva intelleptulul cu lumea,

cséa gludetal suffletulut cu trupul,, scrisa grecesce
13i romdnesce, §i typarita la 1698 in Ias§1, se re-
simte de inv'elaturile theologice li filosofice ale da-
scalulul, precum lar tractatul s611 despre musica tur-
césca §i compuuerile sale musicall, lucrate in Con-
stantinopole, daA dovada despre sciinta §i gusturile
artistice ale amabilulul june, tramisA la P6rta, ca
In feld de zalog6.
Dup6 ce dns6 gravele evenimente politice, ce s'II
petrecuta la 1711, in scurta lul domnia , §i dupe"
ce, instrainata cu tott al 861 din térra parintésca,
ajunse a fi unul din cel mal consideratl consilierl at
lut Petru-celti-mare, spiritul s611 devenina §i mal
copt4 prin seri6se studie istorice §i. prin propriele
sale observatiunl, ehl consacra orl ce momental de re-
paost casnicti la compunerea numer6selor serien t isto-
rice §i filosofice, cu cari ild vedemil inavutindU litte-
tura §i sciinta, intre annil 1714 §i 1721. Adfinctt
cunnosc6torg alii limbelor orientall, ctScl osebita de
limba gréca, scia turcesce, arabesco §i persienesce,
elti serse pentru Petru , in limba rus, unA trae-
tatil despre religiunea mahometana, o istoria a o-
riginelor Mahometanilor,, perduta la 1722, tuteo
corabia care se linea pe marea Caspica, pe dad
elg urma pe Petra in expeditiunea sa in contra
Persiel; in fine serse li Istoria imperiulul ottomanti,
pdblicata pOn6 acumil in trel limbo (engleza , ger-

www.dacoromanica.ro
 576 CIIILEIJ DE MICHEOLOCIIL

mana, §i franceza) §i In curOnda i in cea romana,

thesaura nesecata de indicatiunl preti6se asupra,
storiel tutulor pop6relor din tinuturile Turciel.
Tott ap, de buna cunnosatora ala celor mal
multe limbl europene, ela scrise latinesce una trac-
tata theologo-fysica asupra creatiunel, o istoria, an-
tica 0 moderna a Daciel, perdutil, §i acela in nau-
fragiul de pre Caspica, §i in fine nepretuita Des-
criere a Moldovel, pe care ela a compus'o de pre
cererea Academiel din Berlina, ce Ha allesese de
membru aid el. Acésta ultima opera, typarita pen-
tru prima 6ra, in textul el originale, In mil tre-
cutl, de Societatea Academica Romana , Descriptio
Moldavite, 0 de alta parte, Chronicul romano-moldo-
Vlahilor,, publicata la 1835 in Ias0 0 pe care
autorul Ila tradusese de pro opera latina cea per-
duta, glut duo 6 lucrarl capitall, in cari se Invede-
AM i Intinsa eruditiune, i adancul patriotisma
ale acestul mare barbata.
dori s va arta cu deam6runtu1, in aceste
duo 6 scrierl , interesul nepregetata ce printul Can-
temira purta studielor archeologice ; a01 don, déca
aril fi timpa, st v6 arata cum , preste tall locul,
In térra Moldovel , ela se informa despre ruinele ve-
chTelor cetatl ; cum cerca a dovedi epoca derimature-
lor de pro procederile technice ale zidirilor 0 de
pro positiunile lor topografice ; cum In fine purta
pururé grija sciintel trecutulul, tota ap de multa

www.dacoromanica.ro
 A ISUO-PREDEOEL LECTIUME t'II
ca §d a destinelor viit6re ale patriel sale. Rafoitt,
domnilor, capitolul din Descrierea Moldovei, asupra
tinuturilor li cetatilor de acum ale Moldovef, §i
vet1 constata ca, la fiii-ce pasa, eld se opresce spre
a vorbi de ruinele istorice ale patrieT; la Romand,
eld ailit pe malul r6sitriténd ala Seretulul, urmele
cetate1 Smedorova; in josil de Thrladd, mentionnéza
despre o Cetate de pelmént4 ; in tinutul Putnel,
constata ruinele cetatel vrancene Craauna; la FM-
cil, neputOnda sil, alle insug urmele cetittel Taifa-
lilor, tramitte 6menT cunnoscOtorT al locurilor ca sit
le cerceteze prin padurile de pre malul PrutuluT;
apol el d spuue legenda, popular6 a movilel Beibal'a
de Muga Hul ; la Benderd , crede a gasi urtnele
Zargidava; la Orchel, ale Petridava; la SUCka ,
ale Sandava ; apol, nu departe de ChiOmill , eld
relatézá, cs a vNutd §irul de petròie a§e4ate fa
lita dniptil, ca cum aril fi puse acolo de máná, de
omd , cilrora li se qice Chiaile Biculid ; in fine
(114)6 ce numesce §i descrie cetatea Némtulut, a
Chilla i multe altele, dup6 ce vorbesce despre ve-
chile stemme sculptate pe pétril, in cetatea Sucevel,
dupil ce discuta asupra positiunel loculul unde a
fosta exilatil poetul Ovidid, apol elil se hitinde cu
de am6runtul asupra Valluled impératului, Tratanü ,
pe care 4ice ca l'a vNutd insu0 compusil din duo6
§anturi avOndd 6,110 pe aluna o adhuchne de duol-
spre-4ece cotT , i'ld urmaresce de la Petrovaradint,
37

www.dacoromanica.ro
578 CURSE DE AlICEEOLOGiA

prin muntil Portilor de feril , d'a lungul Romaniel

§i a Moldovel, peste Pruta la satul Tralanul, peste
Botna la térgul Caupn1 , i prin térra Tatarilor
pên6 in malul Donulul.
Atesté, domnilor,, sant am6runte cari dovedesca
cit principele, preoccupata de exploratiunl anticaril,
a Muta cercetarl seriOse, pe cari nimen1 mal nainte
de dinsul, i pote chlar nimeni in urnan, nu le a
mal facutil ca ap multa zela i cu ap multa

O imprejurare fericita a venita, Alar pe timpul

s6a, sa resplatésca laudatele sale silinte de anticara

eta apropiere de Galay , Ojee elti , la gurile SeretuluI

despre fésarita, sant aramaturile und cetly, caria Orne-
nif din partea loculuI Ii lica acum Ghertina. lar cum
ea acésta cetate a fosta intemeIata de pre vremea luI
Trena, despre acésta ne Incredintéza, baniI vechI cari
s'aa aflatil acolo la létul 7211 (1703), precum §i o pé-
tra pre care §i noi singuri, precum amil pututti, ama ci-
tit'o, in care cu slove vechl latinescI, serie a§é

IMP. WESARI. DIV. FILIO. NERV.E. TRAIANO.

AVGYSTO. GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. P. DICT.
XVI. IMP. VI. CONS. VII. P. P. CAL
PVRNIO. PVBLIO. MARCO. C. AVRELIO. RITO.

carile a§4 socotima sa se intelléga, : (imperatteluX, Che-

saKulta, Dumnleesettlut , fihz1W NerviX , luX Treantí
Augustuluf, GermaniculiO, 1)4iantliut, 1-'reutulut celuX
mar mare, feriritulut Domna, Avgatortul ala fése-spre-

www.dacoromanica.ro
 A DUO-SPRE-DECEA LECTITINE t7§
imperatulu'r ala §ésele, Sfétniculta ala §éptele ,
ilecele ,
Parintelwt PatriO, lut Calpurnie, Marco Aurelio Ruf.»

tCgtre acésta mg serie Neculai Costing logorétul, pre-

cum sg mai fig vgqutti o pétrg, cari s'ag aflatg la cetg-
tuia ngruitg la Galatl, ce'l qict Ghertina, ili sg fig cetitg
singurg inteinsa : Severa imp&atula Rtinzuluf. Ce poi
acéstg par/ §i in domnia fratelui Antiochg, §i pe vremea
mistrg ,trecandg pe la Galati, inteadinsg amg cercat'o;
ce nu s'ag aflatg , fgrg cgtt intr'unti ròndg 'mi ail ad-
dusti Theodori pgreglabul de Galati una bang de argintg,
In carile seria : (Const. Vict. Aug. Imp I.

Dar fOrit d'a mal prelungi aceste citatiunl, pline

de interesd "(HA., scitt acutnd catd de multa da-
toresce archeologia astrit nationa16, eruditulul prin-
cipe Dimitrie Cantemird. In tralul necontenitd tur-
buratd ce eld a avutd In patria sa, i apol standd
annl Indelungatl depArtatd de dinsa , eld totql a
studiat'o In presentele §i In trecutul el, astd-feld
In cAttl ne miritmil i de stitruinta i de memoria
acestel minunate intelligente. Déca In grele Impre-
jurlirl In cari eld a vIetuitd a pututd lucra atatil
'm'Ara patria sa, ne inchipuimn ce neasemuitit strit-
lueire ard fi fostd datd eld culturel nationall, d'ard
fi fostd sórtea mal favorabi16 aspiratiunilof sale
patriotice 7
Dimitrie Cautemird e mendria trecutuluT nostru
In t6te rammile sciintelor istorice, §i prin limare
§i in archeologiti.

www.dacoromanica.ro
 so CIIRSIIT DE ARCHEOLOGIÀ

Cu cittl-va annI Infante de a muri, in vArstg,

de cincllecl de annl (14 lanuarie, 1723), sufferindil
de o grea 11511, Mip6tatit In expeditiunea Persiei, cea
din urmit a lul preoccupatiune litterariit , a fosttl
de a lisa natiunel rombe, In limba t6rrel, monu-
mentul istoricti ce cid Ináltase spre a el miirire.
Iatl cu ce mOndre cuvinte , gralul sè'a bardnescil
rostesce acéstl nobil6 dorintA , insoçitii de nu mal
puQintl admirabile povete
cAcéste t6te, fiindti de nol In limba lltinéscg serse §i
alcAtuite, socotit'amil cá cu strambAtate, anc6 §i cu pécatil
va fi, de lucrurile n6stre, decié Inainte mal multil strn-
niI, de-catti al no§triT sl scie. De care lila, acum de is-
nóvti ostenintI Mandil , din limba littinéscA TarkI pre cé
a nóstrá romanésd le prifacemil. SlujéseA-se clara cu o-
stenintele n6stre némul Romanesa, §i, ca Ideo oglindA
curaM, cbipul §i statul, Ntranétele §i cinstea némuluI s'el
privinduy, 116 sfAtuescti, ca nu In trudele §i sangele mo-
Olor strAmo§ilor s'e, 81 se mêndréscl ; ce, In ce g sc4utti
din canea vrednicieI, ciliar intellegêndtt, urma §1 bIrbItia
lor rivnindb, lipsele sAyi plinésdi §i sly adducA aminte cl,
precum odat6, a§é acum, tott aciTa b5rbatI sfint, cari cu mul-
tul mal* ca fericire ati ténutil cinstey a muri, de Mil cu
chipil de cinstea §i de lArbatia lor nevrednicI a trAi!»

Iatit ce inv6tase Cantemirti din studiul istorictI

§i archeologimi ala patriei. Nol totl , Ron-1bl de
41 l'i O viitorulul, sit nu ultilmil invqiiturile aceluI
gloriosii Ronuluti 11111 secoluld trecutil!

www.dacoromanica.ro
 A TRELSPRE-pECEA LECTIUNE

Studiolo asupra antichititilor crettine ti asnpra secolulta de mijlocil, de la Ron-

nascore inctice. Primele cimitorie crettine din Roma. Catacumbe i are-
nare. Positionea i numirile catacumbelor. Desvoltarea ti rolul lor in
periodul persecutiunilor religiose. Apologeticul luT Tertratianii ti mar-
tyriT crettinT. Decorarea catacumbelor dupi pacea bisericeT. Papa Da-
asil 1.Pr/d5rile Barbarilor. Translatiunea nuittelor.Papa Pascalii
Catacumbele in mediul-evi ti in timpul RennascereT. Reallarea lor in se-
colul alti XII. 1. Ifacarius. Petrele Abrams. Antotrai Bosio, fonda-
torti aid areheologieT crottine. Studiul catacumbelor, de pre methodul to-
pograticil.Descrierea catacumbelor.Sdniut Iero,iy;n i pootul
loculi, arcosolia, lncernaria, etc. Epigram, symbolled, pictura ti
salptura din catacumbe. Vasele de singe. Legenda SinteT Cecilia.
Statue eT de Maderno.

DOMNILOR,

o-data santenul astit-41 nevoiti sg, lugma

:Linea
callea timpulul inapol §i s ne int6reemil la hota-
rul secolulul ahi xvfd, pentru ca, Tar41 de acolo
plecânda, s unngrima, pre cal IAA amnia cu totul
necunnoscute no, lucrgrile areheologice, executate,
in tinipa ca de una sutg, cincT-4ecl de annl , de
catre exploratoril antichitatilor cre§tine §i M cultu-
rel europene din inqiul-evil.

www.dacoromanica.ro
582 CURSI:1 DR MICIIROLOGIA

In studiul, 6re-cum mal amOruntita, ce ama so-

cotita de trebuinta sa consacru periodului , care
desparte adevOrata epoca a Rennascerei, adicit se-
colul ala XVI% de momentul in care sciinta archeo-
logiel a schimbata a sa faça , sub impulsiunile
virt6se ce ea a primita actinia vre-o ciad patrare
de secolil , in acea expunere a activitateT anticarie
dintre annii 1600 §i 1750, a trebuittl, ciliar din
causa aspectulul multiforma ala acestei activitati, sil,
cauta a o rOspica in mal multe ramure, diversa ca-
racterisate, pe cari 'mi ama propusa a le attinge
§i a le desvolta pe rOnda , gradatil i fia-care In
deosebT, spre a produce cata se va put6 mal pu-
OMS, confusiune in multimea §i In varietatea fap-

telor ce aveama a relata.

Astil-fela, NI de a sacrifica, §irul chronologicti
ala annalelor archeologiel , 'mi ama permisa mi-
mal a deschide, prin Imbil§ugata holda ce aveama
de visitatil, mai multe carrari directe, pe cari strit-
battOndu-le succesivti, ne vomil afla, crey, i mal
puOnil in pericola de ratticire , §i mal siguri ca ,
Ainblanda cu luare-aminte , vomil capota bulla cun-
noscinta despre tota avutul sciintifica ala Intre-
gulni VII-rama de care acuma ne ingrijima.
Printre aceste differite carrari a fosta §i o calle
mal larga, pe care ama intrattl ¿inca de la Ince-
puta , fiinda-tit dinsa, era chTar prelungirea vastei
carriere, deschisit de cOtre anticariT din secoliT pre-

www.dacoromanica.ro
 A TRE1-SPRE-DECEL LECTIIINE 583

cedentl; aceea era emita d'a dreptul prin dominiul

mal appropiatt ala antichitatilor romaue sfl ita-
lice. TinetI minte, domnilor, cIt ablé dup6 trel lungl
conferente d'a rôndul , ne ama pututa abatte din-
teinsa, Pira totuvl de a'l fi sleita interesal. ApoI,
in laturile el, vi nu departe, ama gasita razorul,
pOn6 atund puçina explorata , ala antichitatilor
ellenice, care ans6 d'ad inainte are sa mérga tota
latindu-se , 0116' va deveni , in tiinpa de aprépe
una secola, centrul predilecta ala studielor archeo-
logice. A trebuita lar sit cautamil a ne strecura
ca 6revl-care attentiune mal specia16, prin
In cari fosta gramadita lucritrile epigra-
fice i numismatice , ce de altmintrelé faca vi ele
parte din coprinsul imbinata ala antichitatilor grece
romane. in fine, ne ama Menta poteca chlaa..
prin hativul confusa vi spinosa ala intunecatelor
traditiunl din anticul Oriente, de-vi trebuil sa mar-
turisima, ca pe acela numal epoca moderna a sciuta
curati de érba rea.
D'a lungul acestor felurite cal, m'u pututa vedé
pretui ce anume 1Rcrarl s'aa effectuata, pAn6 pe
la jumnatea secolulul ala xve, pentru desgropa-
rea i elucidarea culturelor autice, cari in Europa
meridional6 chlar in unele pa,* ale Asiel vi ale
Africel, s'aa desvoltata , séa mal nainte, séa inla-
turate de credintele vi de faptele societatilor cre-
vtinescl. Ama puté dar 4ice ca pOn6 acum, amt

www.dacoromanica.ro
584 CUBSU DE ARCIIEOLOG1L

cercetattl, pre urmele anticarilor de pene la 1750,

ma telte tinuturile lumel antice , explorate de din-
01. Déca , prin silintele mele , amd isbutita a ve
descri Cu 6re-care fidelitate , progresele §i lipsele
sciintel archeologice , In acele coprinsurl, apoI ne-
gre0td dv6stre acum eunn6scetl, cell) puOnd In modil
generale, elementele din cari se compunea materia-
lul archeologicd, adunatd de pro terrainurile anti-
chitatel, pene la momentul cand sciinta trecutulul
avea sa intre lute° fase none, i, dintr'o simple
adunatura de fapte anticaril §i curi6se, avea sa de-
vina o lantuire rationnata de productiunl, basate
telte pe theoril morall, 0 deduse din nestramutate
principie de esthetica.
Dar, nu numal culturele antice, Cu viéta lor
social i cu artele lor, ail avutd prerogativa de a
presenta materiald pentru constituirea adeveratel
sciinte archeologice; de-i putemtl 4ice ca antichi-
tatea ellena 0 romana a fostil ca §i slmburul prin-
cipale, din slnul carula a lastaritil mal antelu acésta
sciinta, totql ea n'a pututd a se interne% Cu ta-
ria, de-catd atuncl numal, dud alto multe ramure
ale culturel omenescl, din felurite partl ale .lumel
0 din felurite epoce ale timpulul, ad venitd sit'l
adduca contingentele lor variatti.
Déca Roma, §i apol Athena, ad ulmittl mal an-
teiti de t6te , vederile §i mintile primilor auticarl
§i le-ad absorbitti mal tóta activitatea, apol a tre-

www.dacoromanica.ro
 A TREI SPRE-DECEA LECTIDNE 585

bulla, ca, dupil aceea, faptele §i desvoltarile ethice

i artistice, Mil auteriorl, séa posteriori, gil Cu to-
tal straine existentel acestor duo a marl centrtul de
cultura, sit vinit a litrgi cercul cunnoscintelor orne-
nescl Cu notiunl positivo, cullese Mata de prin strit-
vechile civilisatiunl rasitritene §i transatlantice, cata
i de priu barbaria preistorica a semintiilor nor-
dice, ha chlar li de prin clocotirea desordinata a
me4iulul eva, pentru ca, printeuml a§a larga, a§a,
variata §i ap intrega complexa de datine §i de
monumento, sit se 0'1 constitui o adevaratit Rata
speciala a culturel trecutulul, adica ceea ce este
In realitate archeologia moderna,.
O asta-fela de sciinta, anticaril secolilor trecutl
nege§ittil cit nicl n'aa visat'o , In tátit mitráta el
intregime ; dar, Impin§1 de acel nobila i pietosa in-
stincta, carde face pe oma sit cullégit ca ingrijire
amintirile §i rama§itele stramo§escl, el aa muncita
fara, pregeta ca sa, adune merea, Ora cu Otra,
o fárte mare parte din maternal edificlulul.
Pana acum, ama cantata, precum ama mal 4isil ,
sit va daa Mina despre ceca-ce aa facuttl el In do-
miniul exclusiva ala timpilor anticl ; dar, spre a
eunnósce tátit Intinderea coprinsulul lor archeolo-
gicil, iml ramane a va mal informa §i despre mo-
dul cu care el aa explorata originile lumel moderne,
adicit, pe de o parte, antichitatile primitivo ale
creOinismului, lar pe de alta, actele sociall li pro-

www.dacoromanica.ro
586 CURSI" DE ARCHEOLOGIA

ductinuile artistice ale populatiunilor europene din

secolul de mijloca.
Cu aceste duo a seriI de studie, cari prin epocele
la cari se referra , se afta excluso din cereal pro-
pria ala ap numiteI antichitatl clasice, voma com-
pleta tabellul activitata din ala duoil6 perioda ala
istoriel archeologice, pe care l'ama coprinsa sub
numirea generica de Bennascere.
'n adevara, In ala xvi' li ala xvul' secola,
ideilé sociall §i conceptiunile artistice ce domnise
§i se produsese in sinul nottelor societatl europene,
de la caderea imperiulta romana ala Occidentelul
inc6ce, m'id, spiritul i usurile mqiului-eva, eraa
destula de invechite ca sa pata de§tepta, pana la
óre-care punctil, interesul unel epoce, stapknita de
cea mal via curiositate pentru faptele trecutului ,
dar tota de-o-data, fna cu perfectiunea productelor
intellectuall i artistice ale antichitatei clasice, cari
acula fermecase cu totul spiritele, acole vechituri,
de abié cate-va sute de annl, parean lucrurl exe-
cutate numaI de pre fantasil barbare §i inculte ,
untar! stranil §i nerationnate, nascociri lipsite de
ordonnanta, de logica §i de gusta, in duoa cuvinte,
acte desmadulate ale unel nesociabili barbara §i
producto incorrecte ale uuel arte grosolane.
Pe unele Ansa, necesitatile vietel practice impu-
neaa modernilor datoria de a le rastra §i de a le
lnregistra , ca tithul ale drepturilor politice, civill

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRL-DECEL LECTIDNE 587

§i religielse; acehi sent vechile documente legall,

vechile chryseve , vechile scripturT, materie a stu-
diulul Diplomaticel §i ala Paleografiel.
Pe altele , traditiunea §i usul , paznicl mal in
tote-d'a-una credinclo§1 al mo§tenirilor parintescl,
isbutire une-orl a le apara in contra arel, despretu-
he §i ridicoluld ce lumea ncua, inamoratit de ge-
nial antichitatel clasice, arunca mera asupra pro-
ductiunilor de arte §i de industria medievall, es-
§ite pe atuncl ca totul din moda. Ae frente ance
de atuncl inc6ce, multe 'peine de annl la mijloce,
pene dad sa sunne §i ora rennascerei pentru stu-
dial §i pretuirea originalel cultarl a artelor neo-
romane, byzantine §i gothice. Acestg studia, acésta
pretuire apparting ca totul secoluluf nostru.
Ceca-ce 4icemil alise aci despre manifestatiunile
vietel mirenescl din secolul de mijloce , se applica
ca multe mal puOna la datinele , la actele §i o-
blectele cultulul religiose. Societatea moderna ren-
aseen" §i mal cu séma portiunea el cea culta,
se lepeda din ce in ce mal multe de usurile ne-
cloplite §i de institutiunile pocite ale secolilor im-
mediata anteriorl; dar, intru cela-ce privea biserica
§i traditiunile eI, ca mare sfiéla cuteza a intro-
duce inteinsa innovatiunl. Artele adduceaa, in a-
devere , cultuluT, prinósele perfectionnerel lor ; dar
spiritul religiosa, allesg in terrile catholice li
mal cu osebire in Italia, térra papal, staruTa

www.dacoromanica.ro
588 CURSI) DE dliCHEOLOGIt

purur6 acelap , nestramutata în autoritatea i In ri-

górea lul traditionnale.
Si mal multa ; se pare clt din momentul cand
interpretatiunea dogmelor crqtine ajunse a invrajbi
mal tóte pop6rele Europel , atuncl cand inno-
vatoril, protestandtt in contra neindreptalitulul de-
spotisma pontificale, cautaa In textul Santelor Scrip-
turl, In antichitatile Bibliel, primitiva Carte a
Cdrtilor,, improspetarea credintelor primordiali
inttrirea nouelor doctrine, alar atuncl, In sinul
Italiel catholice, în cetatea papilor,, se producea o
mirare de reactiune importante, In care , tottl
cheologia avea sarcina de a restatornici, piin vene-
rabile dove4I ale trecutulul, antêletatea, consantita
de se.coll, a cetatel 1.1 a pontificilor Romel, asupra
Intregel creOnatatl.
Asta-fela se intempla ca, anca de pe la sfer§itul
secolulul ale xvi'é, antichitatile cre§tine §i
nele , cati de modeste ale religiunel catholice ,
obtina in cultura societatilor appusane, urna loca de
onóre §i, Uta nu anca destula de bine pretuittl din
punctul de vedere ala caracteruluI lor esthetica, dar
in oil ce casa fiírte respectata prin esenta lor
moral.
alar in prima nóstrit intrunire de aci, a venita
occasiunea, domnilor, sa faca mentiune despre cata-
cumbele Romel §1 despre admirabilele lucrarl sea-
tifice, pe cari le a executata de curendO, in acesta

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRE-DECEA LECtIDNII 589

cent alti archeologiel , unul din corifeil contimpo-

rani al sciintel , (11 de Rossi. imprenna cu marele
archeologa , ama avuta atuncl imprudenta a numi
§i pe sapatorul carele, dup6 ce 'la a ajutata cu cas-
maoa in frum6sele sale exploratiuni, acum, standa
la gura ocnel sé a a catacumbei , surride cu lucre-
dere visitatorelul curiosa §i , facêndu'l semna din
ochlu, if optesce invitarea traditionala : Ed io &i-
re) tuo guida! (Eti itT voTa fi callausa!,
Fiinda ca mil cutezatil lima atuncl a spune ca
sapatorula d'''' de Rossi, cu tota meritul ce'l con-
stitua minunata sa dibacie de a sc6te din pamêntul
jilavil, ulceluple ne§tirbite, nu 'Ate fi totu0 cua-
lificata niel macara de anticara scia ca 'ml amil
1

aprinsa, cuma ama çlice , pMe in capa. De atuncl,

credeti-ma, mil rftasa cu o mustrare de cugeta
i, de ére-ce tina cu tota dinadinsul a impaca pe
aparatoril ineritelor extraordivarT §i al systemel ar-
cheologice ale lul Pietro sapatorul, iml tota batteama
capul cuma a§a face ca sit:nil ajungil mal curkida
scopul. Ast4T, pe neqteptate, lata, mi se infaQ4éza
un mijloca de mantuire.
Ore ce dovada mal invederata de pocainta a§a
puté da, de-cata luanda ea insu'ml , in fina dv63tre
rolul nedreptatitului cal16usa? Binevoiti dar a va
Inchipui ca eil tina acuma in mana mea torta a-
prima, §i dati'ml voia a 1' ti preambla, cate-va mo-
mente, numal ea gêndul, prin intunericul ca-

www.dacoromanica.ro
590 CtIRSU DE Aszsgowslit

tacumbelor de la Roma. Mal modestii §i de-catd

Pietro, totn co v6 volu spune, d'a lungul die, sa
II sigurl chi'ln volu fi cullesn numal din carte.
Sa n'avet1 dar téma ca o sil vh ratacescil. in orl
ce labyrintn vomn p6trunde vre o data. Impreunk
puteti fi pe pace, caer en, etnia facn pentru mine
Insu'ml in materie de sciinth, voin puta meren
grija a v6 feri, chilar §i de praguri. Deci, fiit'ml t6te
iertate, Ecl io sarò il tuo gukla!
Roma de asta4i, Roma contimporana, domnilor,
occupa, ca orali populatn, abl6 o parte din vechla
cetate; In la-intrul secularelor el ziduri de imprej-
muire, mal ca la juinatate spatiul este coprinsn
Cu gradinl, cu liveçll, cu vil i cu locurl virane ,
unde pometul sén balariile cresa priutre mar*
ruine de monumento antice, printre vechi biserice
singuratice §i lipsite de enoria§1. Afóra din ziduri,
extra muros, aceeag infaÑare pustiita; osebitn
de cate-va locurl allese, unde artea yi luxul mo-
derna an ínconjurata cate o eleganth villa, Cll 70-
sele §i acoróse dumbravl, osebitil de acele minu-
nate oasise, de-a-lungul largilor chi, dogorite de
s6re, ocblul Intenesce numal aminti;1 de dolin,
morminte §i mausolee, felurite prin formele §i prin
gradul lor de &ganare, cari stan §i acula mar-
ture despre sumptu6sele usurl funeraril ale anti-
cilor Romani.
Dar, Ud, pe luclul campiel, Reina cea pagana a

www.dacoromanica.ro
 A TEEI-EPRE DECEA LECTIIINE s91

falnice urine congacrate tkilor el mani

,
sói genielor mythologicl al model, apol in intune-
ricul pamktulul , afundate la marile adünciml ale
stratuluI de tufil grituntosU, tunilitil credinclo0 din
primit secoll cre0inl , ail scobitil cu ritbdare, In
timpii de fret sute §i mal bine de aunt, nenu-,
m6rate chilil séa crypte i nem6surate galeril, su-
perpuse i Incrucipte in tow sensul, In cad, ca
o taIntt cuviósit, cu o mtingaiósg, jale, el depu-
neml r6m4itele trupescl ale r6posati1or i printre
acest6 , nenumerate despulerI sfd0ate ale marty-
rilor credintel.
Aceste mysteri6se locurl de astrucare, de ador-
mire, de pre cum le numir6 mal ftnt'61u cre§tinil, ap-
plidndu-le 4icerea grecéscit xottLyrriviov adicl dor-
mitorium. , aceste cimiterie subpitmêntene , create 0
intrebuintate numaI de inchinatoril crucel , legea
commun6 a Romel le appltra sub scutul ocrotitoril
alft mortel, astMelit in-cAtg, timpti indelungti, pri-
gonirile InvIer§unate, indreptate in contra vietel lu-
mescl a crqtinilor, le dull Ore-cum pace In viéta
lor de vecl.
In laturl de acele petice de plmêntii, s611 arem,
cari, d'a lungul citilor, se concedeait cetttenilor avutl,
pentru fastu6sa pitstrare a cenuplor cullese pre ru-
gurile funeraril, In laturI i de neregulatele galeril
subterrane, ntunite aren aria, de uncle se scotea nitsiptt
pétrtt de chtdita, 0 in cari, la locurile qise pu-

www.dacoromanica.ro
592 MEW DE ARCaROLOGIA.

ticuli, se asvarleati amestecate cu starvud §i cu

,
gum:51e, cadavrele saracilor, In laturl de fala deOrta
§i de nemil6sa nepAsare a paganilor,, mi-va din
cel mal de frunte proselyti romani al apostolilor
luT Cbristos, ail pusa sa sape , sub propriele lor
arm, talnice bolt1 i garlicTurl, spre a depune intein-
sele , ferite de orT-ce amestecti necuratti , trupurile
lor §i ale fratilor lor in Iisus, mal puOna avutl
de-catA din01.
AcOsta este prima origina a chniterielor cretine
de sub pamanturile imprejmuitóre ale Romel. Cele
mal vechl ati fostil, póte, cryptele de pre chile Cor-
nelia §i Ostiense , in cari s'aa depusil mal AntMu,
trupurile martyrisate ale santilor apostoll Petra §i
Pavela, §i cari, in urmil, ati disparutil sub temeliele
cathedraleT San-Pietro din Vaticauti i basilicel San-
Paolo -fuori- le- mura. Acele saute mó§te ail stata
apol ascunse catti-va thnpti lute° pescera, scobita
sub biserica S' Sebastiant de pre callea Appia, pes-
cera care se nuinise mal speciala ad catacumbas, de
pre 4iceri1e grecesd xecca, de desub, §i Itúp.Poq, scobi-
full, sé ll póte §i de pre verbul latina cumbere, a zace,
a dormi ; In ori ce casa , numerqil inchinatorT al
acestel pescere lntinsera mal tailiti numirea de Ca-
tacunzbe, asupra tutulor cimiterielor subpamantene ale
erqtinilor primitivl, o latira chlar asupra cebra
i

din alte pill ale Italiel, precum la Neapoli , la

Milanti §i. Muni, ba anca §i din alte locurl mal de-

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRE-DECBA LECTIVNE 593

pitrtate, Mica, la Cartaginea in Africa §i la multe

cetatl locuite In vechime de cre§tinil persecutatl.
Diutre catacumbele cele mal vechl, auca existentl
la Roma, putem i acuma cita cate-va, -carora le a
rtImasil numele venerata alü auticilor proprietarl
ce le ail deschist pentru sine , pentru )16mul
pentru correligionaril lor. Spre Nord , dincolo de
'una pOrta Salaria, e ala Priscillel , mima acelul
senatora Pudens , carele a gasduita in casa lul pre
capil apostolatulul cre§tinesca, iale carul fiice, gin-
gnele §i smeritele feclóre Praxede §i Pudentiana, att
insoçita p6na la locul de suppliciti pe glorio§il Santl
apol, ca o cuviósa sollicitudine, ati adapostita in ci-
miteriul familiel lor, sutimi de trupurI de martyrl, In-
grijinda clilar a cullege cu buretl, sangele respandita
de dIn0l, pre lespe4l i prin prranit. La
unde catacumbele siint mal numer6se §i mal tilde-
sate, asta-fela in-cata s'a calculata ca, de-klesubtul
unei suprafeo de 123 picgre romane, se potit
mtisura p6na la 700 metri de galeril incrucipte
superpuse, se afta, In préjma cailor Ostiense, Ardea-
tina i Appiana, printre alte multe cimiterie subter-
rane mal posteriorl, §i unele cari se reporta la pri-
mul, multa ala duoll6 secolil ala cre§tinatatel; ace-
st6 Out : ala Lucinel, nobila matrónit romana din
illustra famillia a Ceciliilor , care a primita din
1nsa§1 gura St°1°T Pavela , inv6taturi1e nouel cre-
dinte, ala Domitillel, vara sa nep6ta imp6rati-
38

www.dacoromanica.ro
594 CUESU DE ARCHEOLOGIA

lor Titu iDoinitiautt, care, imprennit cu al¡r

membri al imperialef familil Flaviane, a impártit-
sita legea i s6rtea crestinilor apol ánct) , aIü lui
Pretextan si ala luT Callistn, ambil bárbatT de
vitá patricianá, ale cáror boltT funeraiil, deschise
tutulor drept-credinclosilor, prirnir ca timpul des-
voltárl insemnate i devenir, ca si multe alto
catacumbe maT nuol, proprietttl commune ale asocia-
tiunilor crestine, ce luase numirea 1egal6 de colle-
gium &Id ecclesia fratrum.
Mal multn sén mal puQina ingilduitT a's1 exer-
cita pre ascunsn cultul in Intunericul locaselor mor-
tuarif, fratiT crestinl, in timpn de trel sute de annT,
adicA pél6 in 4ilele luT Constantinti-celn mare , aflaril
inteinsele nu numal repaosul mortel , dar auctS
MngieriIe liturgice ale religiunel, ba adesEi clara
adápostirea in contra prigonirilor. Numul
fiindil de prè atuncT fárte insemnatá in Roma, pretil-
tindenT unde in jurul cetátel, tërramul consista in
tufil ,granntost, el scobir6 meren galeril i crypte , a-
sa in-cfttil se potti numi p6ntri la séserilecl de catacum-
be purtandll fiit-care nnti mune osebitn i contin8udn,
ca miile, mo:minte, ni.6§d.6 §i epitafif crestinescl.
Cele mal insemnate catacumbe se atlan, precum
ama mal 4isil , spre partea meridiona16, in ocolul
citiel Appia sóú Triumfa16, ande la suprafaVt, se
vedean si cele mal de cápeteniá, monumente fune-
raril ale páganismuluT.

www.dacoromanica.ro
 TREI-SPRE-DECEA, .LECI1UNE 595

Multe din catacumbe purtaa numele principalilor

-santI, martyrf §i papi, cari Tusese ingropati Intein-
sele sal cari le deschisese pentru poporanii lor, dar
ancle pastrar6 §i vechl dentunirl locali, une-orl fórte
original Astil-felit, e curiosd lucra a intelni In vie-
-tele santilor martyri din Roma, mentiuni despre
citniteriele poreclite ad urszent pileatzent , la ursul
p6rosti in directiunea appusana a cilla Portense
,

ad duas lateros, la cel duoi dafinr, pe callea La-

bicana ; ad Nymphas Petri , la Nymfele séq
la Zutana S'' Petru, spre p6rta Nomentana;
scptent columbas, la 6pte porumbl, ba ehlartl i a t
thvunt cucuzzieris , la Mal castravetelui , o mina
jutnatate departe de Roma, In partea nordica,
despre villa Borgbese.
Pretu.iudenT , in jurul unor morminte maT vene-
rato de martyri séit de archierei, sprijini ai lega,
sapatorii §i doclil din catacumbe, numiti fossores
pregatea gropile In cari , cu o affectu6sa pietate
trupurile drepttl-credincioilor de orl ce nema , de
cri ce conditiune i de orl ce vOrsta, eran depuse,
appropiate unul de altul, pentru ca acolo sa (hirma
§i sa se odihnescit in pace i la r6c6re, a., teptandfl
(lioa dorita a retuviera : positus orl depositus ad
dorznienduln séti requiescit in pace et in, refrigerio,
de pro cum se citesce pe multe din inscriptiunile
subterrane cele maI antice.
Adev6rata epoca de creare i de desvoltare a ca-

www.dacoromanica.ro
596 cunso DE ARCHEOLOGIA

tacumbelor a fosta epoca persecutiunilor ; acésta, se-

explica ciliar Fin libertatea relativa de care, nu-
mal sub panAnta , se bucurati pe atuncl cre§tinii.
Cu Une acesté, s'a intOmplata atiesé, ca cru4imile
prigonitorilor sa patrunda §i 1)6116 In acele tamice
asilurl , a caror intrare a fosta une-orl rigurosa
inter4isa Inchinatorilor crucel. Pe la jumatatea se-
colulul ala 111 , Imp6ratul Valeriana dete una de-
creta, prin care crqtinil, bAnuitl ca complotéza in
contra siguritatel Statulul, furë opriti de a infra,
vil séti mortl, In catacurnbe. Ac6stit m6sura, care to-
tql fu merea calcata Inteaseunsa, a venita cu pu-
0111 annl Inainte de momentul , cand legea lul
Christos, inaltata pre tronul imperiale, nu mal avu
nevoia de a se ascunde la iutunereca. De aci in-
nainte, catacumbele, cari p(m6 atuncl fusese privite
ca nisce umilite refugie de scapare §i de miintuire,
se prefacur6 de o data in glori6se sanctuarie unde.
presenta atator mil de in60e santite, attrase merca
glóta cuviósa a peregrinilor din intréga lumea
cregin a,.
Dar mal nainte de a urmari istoria catacumbe-
lor In acésta a duoa, mal fainica, dar nu mal in-
teresant6 a lor fas, §i mal 'milite ciliar de a le
descrie dispositiunile interne, eral ca e bine,
domnilor, ca sa ne dama séma despre ideile li
despre shntimintele, cu totul neobicInuite in timpil
anteriorl, cari inspirar' pe neofytil crqtinismulul §i'l

www.dacoromanica.ro
 A TRE1-SPRE-DECEA LECTIUNE 597

fliceaa, dup6 ce imbrilli§ase cu infocare nnua lege

egalitar6, s trgiascit 1nfrittit1 intre sine i lepti-
dati de orl ce prejudete ptgne, sil. se inmultéseg,
pretutindenT cu o minunatá, repejune, sil, infrunte
cu m6ndrie, la lumina s6relui, t6te toiturele marty-
riului, §i pregiltéscil, in talla catacumbelor,
o pacinicA i birlecnvOntata petrecere In sinul lu-
minosa ala vietel eterne.
Oil ce v'm-,?11 spune ea de la mine, In acesta
sensa, ara fi numai o flirte palida licurire pre
n'Igt lamina ce revérsg, asupra spiritulul ary-
tora ala crqtinismulut primitiva, enthusiastul
pologeticti ala africanului Tertulliana, carde,
alti if° secola ala erei u6stre, cuteza, sil, rost6scii
in faça paganismului Ana) triumfgtora, cuvinte se-
iiiete cele pe cari le vola extrage din cartea
sa , scrisg, en limbag de foca, in gralul lati-
nesca : (1)

(Noi crqtiniT, abié de Teri suntemA, §1 chTar de acum

amt implutti t6to ale vóstre cetly, instile, castelle , mu-
nicipie , consiliuri i ciliar ale v6stre armate; credintele
n6stre ail pétrun0 preintindenT , i in bre3lele poporulul
§i in palatele îinpëratilor, i in Senattl §i in Foril; nurnaT

(1) Q. S. Flor. Tertulliani Apologetici adversus gentes, xxvir

4 Hesterni sumus, et vestra omnia iinplevimus, urbes, insulas, cas-
tella, nuuncipia, conciliabula, castra ipsa, tribus, decurias, pala-
finar. senatum, forum : sola vobis relinquimus templa. Cui bello
non idonei, non prompti fuissemus, etiam impares copiis, qui tam

www.dacoromanica.ro
598 CURSU DE ARCIIEOLOGIA

templele vastre vi le ama irisan pe sémrt. OrI ce resboTh,

clilar cu pwcadere la numera, ama fi nol in stare si
pregatitI sa intreprimb ma, (Mea legea n6stra nu ne ara
prescrie s voima mal a fi ucci§I, de-cata a uccide.... Dar
ne vell lice : «Pentru ce Ore ve plangetI ca ve persecti-
arunt, déca ve place a sufferi Ara trebui st fitI recun-
enoscetorI acelor cari ve impuna sufferintele ce ve placa.»
Adevera este ca ne place a sufferi; dar asta-felti precum
nimenuI nu'I place resboIul , in care trebuia, sa rabde ne-
voI §i primejdii, i totusI cela ce s'a plan6ü de clinsul
se lupta, dupe ce a intrata inteinsul, din tate rt,isputerile
si se bucura de vict3ria, cacI ea II adduce si gloria si
Ilesbol'a este pentru noI, can I suutema cbiarnati
la judecatile v6stre, spre a ne lupta acolo, in ruptul ca-
pulul, pentru adeverti. i a n6stra este victoria, de 6re-ce
noI castigama aceea pentru care ne ama luptata. CacI vic-
toria e §i gloria de a place luI Durnnecjea, §i ca§tigul de
a trai vIéta cea eterna NI dar ina nte, vrednicl
judecatorI, spYe a ve capeta maI multa lauda de la popora,
ucciencla pe bIetiT crestinI! Puneti-ne in cruci munci-
ti-ne, osanditi-ne, sdrobiti-ne. Dovada nevinovatieI nóstre

libenter trucidamur, si non apud istam disciplinan; magis occidi

liceret quam, occidere ?.L Ergo, inquitis cur querimini quod
vos insequamur, si pati vultis; cum del;gere debeatis per quos pa-
tinrini quod vultis ? Plane volumus pati, verum co more quo et
bellum nemo quidem libens patitur, cual et trepidare et periclitar
sit necesse; tamen et prueliatur omnibus viribus, et vincens in prmlio
gaudet , qui de arzelio quercbatur, quia et glorian; consequitur et
prmdam. Prrelium est nobis , quod provocamur ad tribunalia , nt
illic sub discrimine capitis pro veritate certemus Victoria est au-
tem, pro quo .certaveris obtine.e Ea victoria habet et gloriara
placendi Deo , et pnedam vivendi in feternum. . SeJ
hoc, agite, boni presides, meliores multo apud populum si illis

www.dacoromanica.ro
 A TRE1 SPRE i».CEI LEC'IUNE 599

este ciliar a vtstr telegiuire ; de aceea i Iérta Pom-

nul ca noT sa patimima Crtujimile v6sfre c(le
crunta inchipuite stint p ntru nol cele maT placute 1. dime-
nirT ale credinteT n634-re. Cu cata mg gr6zulei voT ne se-
cerap, ca lata maT spornica noT DC inmultima; cacT
s'émantri, e sangfle cre§tinilor !... ChTar ac( a stalornicia
pe care ne o imputatT, este o maiéstra plina de induple-
caff. Si 'n advera, cine a stata martura la chiba, füra
de a se siinti mi§catti §i fOra de a corcefa care sal' fia
causa intima ? Cine a corcetat'o, fila de a '11 o Insu§i?
déca '§i a Insl.kit'o, apoT a §i dorita si patimcisca, pen-
tru ca sil castigo Tubirea D1111111061 §i, prin srcrificiul
sangelui sëú, sil se spele de orl ce culpa. NumaT prin asta-
fela de sacrificie se dobande-ce Tertarea tutulor pëcatelor.
Tata pentrn ce noi primima cu muliumire ale v6stre sen-
tente. E ca o lupia intie judecata lui Durnneleti ti a
6menilor; c6cT de cate orT vol ne osfinditl, Domnul ne
m antulesce !»

Unil avèntn suftletescil ap de puternicti , una

no, fanega dorn de gloriele martyrultg, secundate
Christianos iminolaveritis, cruciate, torquete, dainnate. atterite nos
probatio est enim innoce t n matra iniquitas vestra : ideo nos
haac pati Deus patito. Nee quidquain tamen profleit ex-
quisitior qunque crudelitas vestra, illeabro est magis sectte. Plu-
res efficimur. quoties metimur a vobis : seinen est sanguis Christia-
norum. . . . lila ipsa obstinatio quam exprobatis, inagistra est.
Quid enim no t contemplatione ejus concutitur, ad requirendam quid
intus in re sit ? Qnis non nbi requisivit, accedit ? ubi acceasit, pati
exoptaf, ut Dei totam gratiam reditnat, at omnem veniam ab co
compensatione sangninis sui expediat ? °mida enim huic operi de-
licta donantur. Inde est quod ibidem sententiis vestris gratias
agimus. Ut est nmulatio divinte rei et humante , cam damnamur
a vobis, a Deo absolvimur.,

www.dacoromanica.ro
600 CIIIISU DE ARCHEOLOOlk

fiinda in timptl de secoll, de 6rba §i nefolositórea

crucjime a pAganilor, aa trebuita nPgre§ita sit rs-
frangtt, mal tAr4ia, asupra cre§tinismulul persecutata
§i mal ca sémit asupra amintirilor lul pAstrate in
catacumbe, o lumin6sA zare de veneratiune.
Central principale ala perseentiunilor, Roma, de-
veui säntA prin stingele pretiosa ala santilor el,
prPcum 4ice una vechlu apologista ala glorielor
martyrilor
Sancta es, Sanctorum pretioso sanguine, Roma !

De aceea, indatit dup6 ce lAudatul edicta din Mi-

lana, de la 313, adduse pacea luméscA In sinul biseri-
Leí luí ITsus, §i'l dete drepta officiale la viéta fAçi§A,
vechile loca§e mortuaril, in cari cuvio§il obtinur6,
din ce in ce mal rara, favó rea de a se astruca alitturl
cu sAntele m6§te, catacumbele fur6 obTectul celel
mal vil sollicitudine din partea papilor li a puter-
ni ci lor RomeT.
La mal multe din intrArile lor priucipall se clitdir6
sumptu6se bisetice , li aceste noue templurT , In11-
tate cu fall pre pAmOnta, servil-6 mal AntAlu, de tin-
a gil de peristyla anticelor crypte subterrane. Asta-
fela a fosta cu basilica S'Id Petra de pre Vaticana,
tu a S'Id Pavela de la p6rta Ostiense, cu a S uluT
Laurenta din agrul Verana, cu a 5t1
de pre callea Appia; asta-fela §i cu biserica af6rA din
Mate a S' Agrioso, junit copia romana., frum6sA, no-

www.dacoromanica.ro
 A TitS1 SPRE-DECEA LECT11. NE 601

bi1§i blanda, care, ea o minunatit tilda de suffteta

infruntatft desonórea §i mórtea cu foca i cu sabia,
marturisinda cu ard6re legea luí Christos; asta-
fela §i cu alte multe vechl edificie ecclesiastice
din Roma.
Pe de alta parte, mal toti papil de prin acel
timpT, s'aa occupata a infrumuseta boltile i gale-
riile subterrane ale catacumbelor, en i-c6ne zugravite
pe pitretl, cu inscriptiunl commemorative sculptate
pe marmorit, cu ochlurl dittat6re de lumina, cu
cladirl de aliare §i de amv6ne , cu sarcofagie
mal allesa cu prqi6se vase i odóre sante. Dintre
totl ans6, cela care se deosebi mal multa prin sol-
licitudiuea ce arata catacumbelor RomeT, a fosta
papa Damasa fu.
Pastorinda de la annul 366 pen6 la 381, ela
a lucrata f6ra pregeta la sporirea bisericel crqtine,
atta prin sinql, cata §i prin grammilticul s6O,
illustrul parinte ala bisericel latine , S' Ieronima
din Pannonia. Pentru decorarea monumentelor §i a
catacumbelor cu frumóso inscriptiunT versificate
dinsul, papa Damasa a intrebuintata pe una Ore-
care Dionysia Filocalus , a carul dalta mAiéstra a
data una caractera cu total speciale lucarilor epi-
grafice din epoca dainasiana. Iubirea §i respectul
acestur santa papa ciStre catacumbe s'aft pOstran ,
pen6 §.1 dup6 m6rte'l, attestate prin versurile ce
insul §i le a inscrisa In crypta pontifical6 :

www.dacoromanica.ro
602 CLREM DE ARCDEOLJOU

Hic fateor Darnasus volui mea condere membra,

Sed cineres timui sanctos vexare piorum.

«MArturismfi, ett insunif Damasfi, cl aci a§ti fi doritri

sil'inT aternfi monbrae; dar m'ami"' tentar' O. nu suptirfi
muna santit5, a celor pietol.,

Pe Muga 4ile Mine, catacumbele avur6 a incerca

si tgrele nevoi ; de mal multe orT , Gothil barbar'
al lui Alaricn, aT luT Yitiges si al lut Totila , p6-
trunser6 p6n6 si in veneratele locase ale móste-
lor, le turburar6" si le pradar6 de totti avutul, adu-
nata inteinsele. In urma U-carel noue pradarT, zelul
neobositil al n pontificilor se cerca sá, repareze stri-
cacTunele si perderile; dar, dup6 gr6znica pustiire
a ferosilor Lombartil al lui Astaulftl, la 756, papil
judecar6 ca osemintele santilor vorn fi la mal si-
guril adapostfi in biserice , si de atuncl inc6ce se
incepu desgroparea m6stelor din catacumbe si trans-
ferrerea lor in altarele templelor crestinesci din
Roma si de airé.
Acésta operatiune se prelangi in timpn de mal
mult1 secoll; monumentt epigrafice si documente
bisericesci ne Mi pastratn curi6se relatiunl despre
ntodul ca care se executan translatiunile. In 4ioa
de 20 iunie 817, buna-6ra, sub papa Pascalti fu,
se addusern din catacumbe. in cetate, 2300 trupurl
de martyri, cari furn depuse In biserica prenouitit
a Ste Praxede, si p6ter iota pe atuncT , se trans-

www.dacoromanica.ro
 A TRFI SPRF-DI,CRA I.F.0 /JUNE 603

portare in Pantheonul lul Agrippa, inchinatn Mal-

cel DomnuluI §i tutulor &tintilor, In alil vii secoln,
de cOtre Bonifacin iv, treT-c si duoti de cgrrtite
pline Cu mó§te sgnte.
Osebitn de anticele Martyrologie ski Ade ale
Martyrilor,, ce s'an pgstratil sub diverse forme,
mal multil ski mal puçinil alterate prin revi-
siunl §i intercallatiuni posteriori , existg, o carte
fijrte pr4i6sit pentru antichitatile primitive ale cre-
§tinisrnulul latinil; aceea este istoria san vletele
papilor, redactate de unn Anastasiu, bibliothecarn
alti Vaticanulul lu aln secoln, sub titlul de
Liber Pontificalis, §i coprinqendn una-stitg, §epte bio-
grafie, mal multil sail mal puçinil desvoltate, ale
episcopilor Romel, dela Stul Petru pene la papa
Nicolae e (85S). Pe lùng faptele de Opetenitt
ale pontfficilor romanl din primil optil secoll, se
gasesdi acolo, indicatiunl fórte interesanti despre
cladirile ce el ail inaltatil sell ail reparatil, despre
daniile de totil felul, cgrtl, vase, odgjdil i altele,
ce ail inchinatil bisericelor, In fine despre t6ta mi-
carea religi6sft §i artisticg, a vechel Rome cre§tine.
Vicisitudinele cataeumbelor, din prima i mal allesti
din a duoa a lor fase de inflorire, occupg, unn locil
&stain de insemnatfl In substantialele notitie ale re-
gistrulul Intocmitil de Anastasin Bibliothecarul.
Trebnig sri, constatilmn cg de la secolil alti ix i
alt xt" Inc6ce, cimiteriele de sub ptimentn, despulate

www.dacoromanica.ro
604 CENSO DE AM:IDO/LOGIA

In mare parte de in4tele i de avutul lor mi§ca-

torti, fu: 6 Cu totul pitrasite ; de-a-ltmgul secolulul
de mijloca, ablé déca une-orl, monachl
torl, venitl sL visiteze santa cetate a papilor, cu-
tezaa sa se afunde in vre una din acele napa-
stite i periculóse locurT de peregrinaglu, i litsaa,
drepta unica amintire a trecerel lor pe acolo,
lor obscure , serse pe pare.
Cu Renascerea culturel , o polla era de interesa
avea sa se deschida pentru dionsele, i cu tac
acesté, printr'o curi6sa anomalia a seortel, adeptil
acelul strania CollegTu de anticarl romanl din ala
secola, In capul caruTa se afla enthusiastul
archeologa Pomponio Leto, II a1leser6 chrar cryp-
tele catacumbelor crqtine, spre a Indeplini, In
taba lor, simulacrul, une-orl fórte mina respec-
tabile, alti anticelor s6rbarI paganescl.
Ablé In secolul urmittoril, junele callug6ra ve-
roueza, Onufria Panviniu, pe care l'ama mal lau-
data i pentru eruditele sale lucritrl asupra anti-
chitatilor romano, aduna Inteuna tractata despre
inmonnêntarile i cimiteriele vechilor creginl, de
ritu sepeliendi mortuos apud veteres ehristianos et
eorum ecemeteriis , Oto notiunile serse despre ca-
tacumbele romane, cate se aflaa respandite prin ve-
chile cartl §i documente ale crqtinatatel. Panvinia
a cunnoscuta dar numal din citire, §i nu din vedere,
monumentele despre cari a vorbitil.

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRE-DECEA LECTWNE 605

Mfg asemené se pote 4ice i despre indicatiu-

nile asuprii, vechilor cirniterie, pe cari le a consemnata
In rentunitele sale Annale ecelesiastice, celebrul car-
dinala napolitana Cesare Baronius (1538-1607),
unul din eel Taal laboriosT i mal eruditi istoricT
modernt ai bisericel, a cartil opera, monumental6
rOmasa clasica, de-si nu scutita de erron, se intinde
Cu cercetarile, p8ne" la annul de la Chr. 1198.
Asa dar, p(".,,m1 pe la finele secoluluT ala xvi" ,
munal traditinuile serse pastrase si desteptase a-
mintirea catacumbelor crestine din Roma ; dar in
(lioa de 31 malt 1578, nisce lucratorl, scopncla
nasipa dintr'o gr6pa, de pre callea Salaria, desfun-
dar6 o bolta a cimiteriulul Priscille, In care se
vNurè" picturT, inscriptiunT, morminte si sarcofagie
c:estine.
Pe atuncl callug6rul spaniola Alfonsa Chacon ,
acelasa carele descrise columna 101 Tralana, se afla
in Roma; coprinsa de o mare curiositate pentru
acéstO descoperire, ela puse sal desemneze tail ce
se afla In catacumba. Dar ela nu fu singura a se
interesa de acésta noutt specie de antichitatT, cari,
amnia inal Ont6Tu , se aratati publiculuT moderna ;
duol c011gorT, venitt tocmal din Belgia, adica kind°
nobila Filippa ingh din Leuven si monachul Ma-
carius séti Jean L'Heureux din Gravelines (1540
1604), se app1icar6 dinsil la studiul, la desetn-
narea si la elucidarea, monumentelor figurate si

www.dacoromanica.ro
 606 CURSI) DIC ARCHEOLOGIA

inscriptiunilor ce decoraa singura catacumba, de

curOndil aflata. Cela d'ant6tu muri f6rte ten6ra
n'avu niel timpul redacta notele sale; cesta-l-
ana, din modestia pdtte ca §i din lipsa, iltsa e-
typarite interesantile sal& lucrarl archeologice , din
cari pe3n6 mum numal duo aa trecuta sub t6scurl,
la epoce f6rte departate una de alta.
In adev6ra , la aunul 1657, una alta Invqata
din Belgia , medicul J. J despre care vela
avé a T6 mal vorbi, a typarita la Anvers, commen-
ttIndu'la, tractatul lul Macarius intitulata Abraxas
sett Apistopistus que est antiqztaria dt, gemas
Basilidianis disquisitio. in acesta, autorul se cérca
a lamuri Intellesul enygmatica ala unor antice petre
gravate, de una styla in genere grosolana, cari re-
presenta figurl cludata Inbinate, precum trupurI o-
menescl ea capete de cocoel stia de lea §i ca erpl
In loca de picl6re; tota pe ele se vda i felurite
inscriptiunl grece, ebraice orl syriace, dintre cail ce-
le mal ciare sant cuvintele APpah.,;, ha), Xvoucr..4,
Iccriocco& §i altele.
Macarius a recunnoscuta In ele amullete séa semne
portative §i numirl de qeitiltl cosmice ale seetel
fizzostice, ce se qicea i basilidiantt, de pre Interne-
Ietorul el Basilide, i ofzca, fiinda-ca privea §érpele,
6rç, ca emblema eternitatel. Acésta secta eresiarca,
Impartita In nenum6rate ramure de falsI credinc1o0,
apistopisti, cum le 4ice Macarius, se ala, prin se-

www.dacoromanica.ro
 A TEEISPRE-DECEA LECTIUNE 607

cold alit II' , in mare lupta cu pttrintif bisericei

cre§tine. Petrele gravate numite abraxas séti gemme
basilidiane , fill-Ida a§a de numer6se cata §i de ya-
riate, ama cre4uta ca nu va fi de Prisosa a vi le
-semnala spre cunnoscinta , cu prilejul primei serieni
typarite din ale lui Macarius.
A duoa, cep, relativa la picturele §i la scuiptu-
rele descoperite pe atunci in catacumbele din Roma,
precum §i la semnificarea acelor monumente , a
es§ita la lumiva , saut actinia abió opta -spre-
4ece mini, sub titlul Hagioglypta sive picture et
sculpture sacre antiquiores presertim que Rome
reperiuntur. (Paris, 1856). Eruditul ei editora,
pariutele Rafaela Garucci , a judecata , cu drepta
cuv8nta , cit o yechime de aprópe trei sute de
mini n'a trezita anc5 tail interesul lacrttrel lui J.
L'Heureux , de care mal multi anticari posteriori
se folosise in manuscripta.
Sit ohseryitma ans6 ca nimica nu s'a publicata
in secolul ala xyll despre descoperirile din cata-
cumbe. Meritul §i onèrea adev6ratelor cercetarf ar-
chealogice asupra acestei materii, precum §i ale
prime' opere sciintifice despre antichitatile cre§tiue,
revine de drepta illusttulat Antonia Bosio, carele a
intrunita ca erudita cunnoscinta a yechilor texturT,
o minunatit §i neobositit perspicacitate de anticara
exploratora.
Bosio se nscuse in Malta, cam pe timpul dud

www.dacoromanica.ro
608 m'ami DB AHCHEOLOGIA.

la Roma, pe callea Salaria, se deschisese bolla

din cimiteriul ela de tOn6rii, se a-
dapostise pe Tanga una unclau ala s6a, carele in-
grijea, in cetatea papale, de affacerile ordinel re-
ligióse malteze. Deveninda advocata , lua ca mo-
tenire sarcina rudei sale, ggsinda timpa indestula
spre a se occupa, cu una zela fört pregeta i cu
o minunata ptrundere , de t6te r6in4itele litsate
In t6rrarriul Romel de crestinismul primitiva.
Era in versta de 18 annT, cand, la 1593,
intra pentru prima Ora intr'o catacumba, §i ne-
spusa placere ce sivati la priveli tea acelor misteri6se
locuri ila fan sa uite §i callea pe unde intrase
§i timpul care mistula facliele , asta-fela in-catti ,
ratacinda inteinsele doii jile lipsita de lamina, 11
veni temerea, 4ice insu§1, tea va profana cu a sa
misera despuTere, monnintele martyrilor.,
O intèmplare ca acésta, care pe altul l'ara fi
departata pentru tota-d'auna de primejdiósele ipogee,
decisa Ore-cum despre a liai menire §i 'I a insuf-
Mita, pentru antic le cimiterie cre§tine , o nete'rmu-
rita curiositate i o Tubire nestinsa s'ara credo ct,
printr'o legatura, care negrqita n'a fosta cea mal
puçinti spornica din minunile santilor, spiritele tan-
guTóse ale catacumbelor Il promiser6 a la ajuta In
desperata lul dibuire prin intunerica, i ala sc6te
la lamina., déca i dinsul pe viitora i§T va in-
china viéta i geniul s1, la redescoperirea §i

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRE-DF Cgi LECFILINE 609

in adevërti,
illustral ea acestor ultate montunente. i

In timpn de tre-qecl i§ése de annl, catil mal trai,

Bosio s occnpa fnrit incetare de a completa total
materialul litterarn adtmati , de prin vechile docu-
mente serse, de predecesoril sf, Panvinin, Baronius
altil; dar mal multn de-catn din01, elil cauta me-
reil, jurn imprejurul Romel, atittn la suprafnil, catn
in sinul pantêntului , existenta, local6a vechilor cata-
cumbe ale creOinilor de odinietra.
Eln voi sit le vé4a cu ochil, §i ratacindft fnrit fe'-
paosil pre campil, prin vil i printre ruine, isbu-
ti a regasi unn mare nutnërn din anticele cimiterie;
apol, intrebuintandn orl-ce mijlóce spre a parunde in
inte.riorul lor, le descrise cu de-amanntul i se
studia a recurnuisce pre fia-care anume, de pre in-
dicatinnile pastrate in vechile inserisurI. Negre0iti
ca printre numer6sele sale attribuirl s'an strecuratti
§i errort. Niel despre cele sante vorbindn omul ni.
e scutitn de grepla! Dar nu este mal mina ade-
v6ratil ca Bosio, ca sub o statornica inspiratiune
in care religiositatea se unea cu amorul sciinteIr
a exploratn d'a rbrklul §i systematictl, tóte direc-
tinnile , urmandn en cea mal mare luare-aminte
vechile cU consular' , ce se pornean din cetate
§i applicandn fat-caria In parte notinnile speciall,
in*ate phn atunel in modn confusn , de simplil_
eruditl litteratorl de inainté lui. Astn-feln elA
vqu cu ochil cea mal mare parte din autica Roml
39

www.dacoromanica.ro
610 CURSI) DE AltellEOLOOM

subterrana a primilor crestinl i'l reconstitui fisiono-

filia in volumincisele si interesantile sale descrieri.
Ca oinul ce'sl lubesce prEi multa lncrarea ca
s'o afle vre o data indestuln de perfecta si de
completa, Bosio a murita la 1629, fara de a fi
appucatil sa's1 typitréscii, cercetarile sale asupra ci-
miterielor romane; dar manuscriptele trec6ndi1
In proprietatea ordinel malteze, procuratorele acestia
din Roma, cardinalul Aldobrandiui, incredinta ma-
nuscriptele illustrulul anticarn unul calluge-rn orato-
riann, pl° Giovanni Severano, carele, trel annl dupë
aceea , sc6se inteunn mare volumn in-folio, prima
editiuue original, in limba italiana, a cartel lul
Bosio, Roma sotterranea nella peale si tratta de'
sacri ci»titerii di Roma, 1632.
Acésta carte, de-si contine muna! o parte din
cercetarile lul Bosio, era curata revelatiune a unel
luml anc6 necunnoscuta; effectul ce ea produsse in
publicn fu ininunatn. Printr'insa, o alta Roma an-
tica i venerabibI, Roma santita prin saugele mar-
tyrilor credintel, essia gloriosa si impunadre din
secularele el catacumbe. Societatea catholica
strecurandu-i-se prin vine ca una non fiorn de cal-
dur6sa fervOre. Top, din telte partile, voir6 sa ci-
tosca veridica relatiune despre daté sante locurl,
reaflate in cetatea eterna; totl cerur6 noul Prosky-
nitaril ala catacumbelor. In puOnT a nni, opera lul
Bosio fu retyparita de mal multe orl i in mal

www.dacoromanica.ro
 A TitEl-SPRE-DECEA LrcriuNE 611

multe limbl; lar la 1631, una alta eal1ug6ra ora-

toriana , Aringhi, publica o Mina editiune latina,
Inzestrata cu cate-va adaose ale sale propril.
Bosio deschisese o calle nona sciintel archeolo-
gice, i, printr'o favóre extraordinara a sórtel, eh,
de la Snceputa, croise acea calle pe una t6rrama,
solida, adoptanda in cercetarile sale asupra cata-
cumbelor, systema topografica, care, de ara fi fosta
merea observata i de cOtre urinaiI Tul immediatt,
ara fi crutata numer6sP confusiuul In cunnoscinta
tpocel, in attributiunile, §i In destinatiunile mul-
tora din antichitatile creOne.
Indicatiunea 1ocal6, bine determinatd, este una
din cele mal preti6se elemente ale sciintel archeo-
logice ; mal ades6, tóte vle-l-alte, relative la timpa,
la persdnne, la styla i la scopa, vinti cu Inlesnire
a se grupa imprejuru'l. Dar, cdnd locul de unde
provine una oblecta séa o datina, antica r6mane ca
-total necunnoscuta , acea notiune oil acela producta
ala trecutulul este ca una copilla s6rmani1, ce ni-
taierl nu'§I afla una adaposta temelnica.
In cartea lut Bosio, paterna çlice ca critica to-
pografica cover§6sce ca multa orl-ce alte preoccu-
patiunl archeologice, §i, cu tóte ca din patru des-
partirT ale operel sale, duo, adica antAta i cea
de pre urma, stnt consacrate la cercetarl, mal multa
istorice i ermeneutice, (pe de o parte, asupra fe-
luritelor supplicie incercate de martyril cre§tinl,

www.dacoromanica.ro
612 CIIRSU DK ARCHROLOGIA

asupra adunareI, depunerel i desgroparel in6stelor7

asupra riturilor funeraril ale primilor drepta-cre-
dinclosl; lar pe de alta parte, asupra usului imagi-
nilor picturalI i plastice in biserica i asupra di-
yerselor symbolurl intrebuintate de crestinil primitivl
in decorarea, paretilor i inormintelor din catacum-
be), cu bite, (Ilea ca introducerea i conclusiunea
cartel ail nun caractera differita , totusl corpul el
principale, adica yolumirnisele sectiunl central!, con-
tina, in SS de capitole, descrierea minutiósa a tutu-
lor cimiterielor cercetate séù descoperite. de autoril,
in diversele regiunI ale imprejmuirel Romel.
In partea a ire, grupanda in jurul traditiunilor
StailuT Petru investigatiunile sale, ela se occupa
speciala de cimiteriele regiunel occidentall, ale Va-
ticanulul si ale citilor Aurelia, Cornelia si Portuense;
in a 1II-a, ela incepe, la cryptele StulaT pa_
vela
. de la p6rta Ostiense, trece succesiva in re-
visiune catacumbele de pre caile meridionall, Appia
Ardeatina, de pre cele rësaritene, Latina, Labi-
cana, Prenestina i Tiburtina, si de pre cele nor-
dice, Nomentana. ambele Salarie si Flaminia, spre
a termina ca Ore-cari crypte antice, coprinse in
interiorul cetatel.
An don, domnilor, dupa acesta conspecta ge-
nerale ala operel lul Bosio i ala distribuirel
lor i catacumbelor in jurul Roma, sa, ve". presenta
Ore-cari amanunte mal interesantl, attingatóre-

www.dacoromanica.ro
 A TRIU-SPRE-DECKA LECTIUNE 613

de obIectele pe cari anticarul le a gilsita prin ca-

tacumbe §i pe cari ela le a descrisa; dar mal nainte
de acésta se cade, curl a facuta §i Bosio, sg dad
o idea despre insitg structura acelor necropole sub-
pgmentene.
Luanda la seriosa rolul inea de ci1116usg,
pare-cit 'ml ama inchipuita el, pre candi va ,schi-
taint' istoricul catacumbelor, dvò.tre v6 ajutatl ca ve-
derea ca sl Wee* formele i aspectul locurilor
despre cari vorbeama. acéstg illusiune,
pe care m6 teina , 46a, cl fiírte r6a va sci a o
supplini gralul, (Meg nu §i memoria mea, descriin-
du-v6 acele intunec6se dar multa-attrag6t6re cetall
ale mortilor.
Spre inlesni anevoI6sa sarcing, dati'mI voig
sit cat ajutora de la vechI scriitorl cre§tinl, cari
ca suftlete cuvieose aa pOtrunsa odiniórg in catacum-
be, §i cii elocuentf cuvinte aft impgrta§ita posteritg-
tel ale lor adaucl inipresiuni.
Unul din ace§tia va fi chlar illustrul St Iero-
nyma, In carel papa Damasa , prenouitorul cata-
cumbelor, îl pusese increderea. Iatit cum vorbesce
,eruditul pitrinte alLi bisericel latine din ala
secola : (I)
«Pe cAnd eramil copille i invetamti la sail, in Roma,
lua,seme obiceig, Dumineca, a me duce, cu altI Meg ca
anine, se, cercetegt mormintela apostolilor §i ale martyri-
(1) Sancti Ilieronymi in Ezech. 60.

www.dacoromanica.ro
614 CUR9U DR ARCHHOLOGIA

lor. Rataceamil adesé prin acele holy scobite in bgerile

pgmêntuluI, ,in al caror grey se afla de aniêndoug par-
tile, numaI morminte de féposatj, §i in cari, intunecimea
este a§a de a lfmcg, incatil acolo i§1. p6te omul insti§i cu-
vintele profetula : «De vil pogori-se-vorg la Tatib,lo
Psalm. LIV, 16.
«AbIé p'alocuré cate o slabg 1umiii1, strabgtVendg de
susti prin nisc,e oclffurI, ce nu se potil numi ferestre, vine
sg,mai impu9ineze gr6za acelei besne, §i inaintandri incetit
§1 pe dibuite in acea négrg, n6pte, îi vini: a-minte cu-
vintele poetului, caud Oice : «De tóte pgrtile intunericul
§i tkerea coprindil suffletul de grózg.»
Horror ubique animos, simul ipsa silentia terrent.
Virg. Xoeid. 11, 755.

Una alta scriitora cretina cu puejna posteriora,

poetul Aurelia Prudentia , originara din Spania
(348-405), carele in numer6se poeme de carac-
tera religiosa , a cantata cu multa eruditiune cla-
sica i theologica , de-§i intr'o limba cam mun-
cita, faptele §i virtutile zreOnilor, a descrisa §.1
dinsul, In poema sa martyrologica Peristephanon ,
crypta In care s'a depusa , la annul 235, rkiit§i-
tele santului Ippolyta, dup6 ce , ca mythologicul
s6a omonyma, fusese têrrita §i sfhiata prin maracinl
de telegarl neinfamati : (1)
«Nu departe de zidurile cetkeY, printre frum6se liveg
de pomY, se deschide crypta, cu adtincimile ei intuncc6se.
(I) Aura Prudentii Clem. Peristephanon. xi, n, v. 153
tHaud procul extremo culta ad pommria vallo,
Mersa latebrosis crypta patet foveis.

www.dacoromanica.ro
 A TREWSPRE-DECEtLECT UNE 615

O cgrrare povêrnitg duce, pe trepte §erpuite, in alnuitele'l

cgrmiturI, lipsite de luming, del printeo slabg zare, (lioa
abié p6trunde 0116 la primele'I us§1 §i luminéd nume
pragul tindel ; Tar de acol) inainte , besnele nopte, cre-
scêndti f6rte rg2ide, intuned totil coprinsul acelor induoI6se
locuri. Ici i colé ans6 se zgrescti ochiuri, strgpunse in
acoperemélitil , cari de sustt a§ternti raqe lumin6se in si-
nul boltilor. De-§i ci1e, lurte §1 indesate se impletescil
in féscrucI de t6te pgrtile, ca umbr6se tinde in jurul u-
nor gnguste chilil, atad' total , la miele locuel , lumina
p6trunde in acele boli striipunse , cari art fosal dpate
In rgruncliiI scobitI al déluluI.
, chIar pe sub pgmêntti vinti de se strecórg,
ratlele s6reliff depgrtatti i otuul gnc6 §i acolo, se bucura
de a 111 luming.»

In acele talnice §i Prudentiq

lini§tite locuri ,

spune apol, cum aA fostil depuse, sub altarul, mensa,

unel miel capelle , edicula , membrele §i sangel

Hujus in occultum gradibus via prona reflexis

Ire per anfractus luce latent docet.
Prima namque fores summo tenus intra biatn,
Illustratique dies limina vestibuli,
lude ubi progressu facili nigrescere visa est
Nox obscura, loci per specus ambiguum,
Occurunt ctesis immissa foramina tectis.
Qum jaciunt claros antra super radios.
Quamlibet ancipites texaut bine inde recessus
Arete sub umbrosis atria porticibus
Attamen excisis subter cava vicera montis
Crebra terebrato fornice lux penetrat.
Sic datur absentis per subterranea solis
Cernere fulgorem luminibusque frui.,

www.dacoromanica.ro
616 CLICSO UN ARClikOLOWA

martyrulul, pe cari ins4I Serena, soOtt imp6ratu-

lul Diocletiann, le adunase in panure §i In buretl,
de pre rrana stropita, cu aa sautita rolla. Mal
tardin, alte manI cuvióse ornase subterranul para-
elisn aln Ippolytn cu lespedl de marmora de
Paros i cu lucitóre pod6be de argintn. (Acolo, a-
cdaoge poetul, dinainté acclul prestoln, qedatn la
(indemana orl carul Inchinatorn, ades6 insuml, cu
ttrupul langedn §i cu suffletul obiditn, ama apta
cu rugaminte, §i ridicatn sankosil i Mall-
a bt L

Astadl, domnilor, bogatele pod6be ale catactun-

belor aU dispflrutn , rapite , cari de jafuitorI, cari
de pietoOl stratnutatorl al in6§telor sante ; dar
acumn , carritri §erpuite printre vil §i livedI, con-
ducfi la gropnitile intunec6se, ce dan intrare In ca-
tacutnbele din jurul Romel. Te coborl in ele pe
1441 §i anguste scarl ca nenumé-rate trepte, pêuë
ce ajungl in nisce lungl §i negre galerie , scobite
In tuful roptictl. Acele galerie n'ati ades6 niel
Unti metru llrgime i boltile lor, une orl se malta
de abié le zaresce ochlul ; alte orl te silescn a
cu capul plecatn. De funbele laturl, paretil
fostn sapatl d'a curmedipl cata Ea faca locn
unui trupfl de r6posatn , i apoI , dupë inntormen-
tare, pura s'a astupatn cu o lespede sén cu piad
de lutn, cari, mal bite, porta o iasemnare gravata,
scrisa sétl figurata , amintindd despre cela mortn ;

www.dacoromanica.ro
 A VIIIGI-S1'RF:.,DEcks4 LEcr Mi 617

astd-felfi, unul d'asupra altiga, acele monniute sed

loculi , stad superpuse cate patru, cincl si une-oil
pena si duoe-spre-4ece, d'a lungul paretilor, in ga-
leriele incrucisate ale catacumbelor.
Ferte desil, In laturile acelor nunierese cal, caii
intocinescd , pe sub pamentd., uriase retele de ga-
lene, dispuse pe mal multe caturt, se deschide cate
o mica usa ce te duce inteo chifla sed inteund
sird de chiliere boltite, cari perla numele de czt-
bicula. Si acolo, in acele stante de astrucare, pare-
til sinit tixiy cu locult de reposay ; dar adese, in
plauurile lor inferiorl, d'asupra unor morminte mal
importany , se yadd nisce glafurl sed 'firide ay-
cuite , canora li se dice arcosolia. Acné stint anti-
cele altare sed prestolurl , cari acopereail in ge-
nere meste mal pretnite de sany si de martyil
si pe cari, in timpil de persecutiune, ca si in ceí
de prosperitate al catacumbelor , se saversea santa
jertfit pentru dreptil-credinciosil adunatt in chilierele
cryptel. Mal tottl d'atina acele cubicula , cari ad
fostd paraclise inchinate santilor papi si martyr1
ce se ingropase Inteinsele, s'ad gasitti decorate cu
ra,masite mal multd sed mal puOnd IntregI de pic-
ture mural!, cu inscriptiunl commemoratiye pe le-
spe4T, cu franturt de columne si de fi-uniese balu-
/l'ate sed transenrue, sculptate In 1-Jeta, cu sanco-
fagie sed sicrie monumentall de manflora, si chiar
en oblecte ina4 merunte, remase acolo de la vechil

www.dacoromanica.ro
618 CORSET DP, ARCHEOLOCUA

Inchinatorl. TAU Inteinsele, pe tavanurl, s'aa des-

coperita cele mal multe din acele ochlurl
gropl de lumina , cari strabatteaft totil stratul de
pamantil, spre a ri5spunde la supraka, In cate
loca isolata i grea de nimerita. Timpul i impre-
jurarile aa Infundatil mal tóte acele lungl nr16Ie
ades6 orl zidite Imprejura ca cosurile caminulul,
ce se numeaa lucernaria §i luminare , §i despre
cari, atattl St' Ieronyma, cata i poetul Prudentitl
spuna ca, prin resufflatorl drepte séa oblice, raclele,
slabite ale sórelui veneaft a se prelinge pe paretif
cryptelor din catacumbe.
Dar lumina cata infra In cubicule prin acele a-
dam! gaurl, practicate mal t6te In ala duoil6 pe-
rioda de cultivare ala catacumbelor, nu ajutai infra
nimica la rasipirea Intunecimel ce domnea prin
galerie ; se pare ca, spre a nu le lasa i pe ace-
sté, cu totul adancite in besne, se infigeaa In
paretl i se atërnaa ca lanturT de bolta , mal cu
s6ma la .respantil, mieI candele de bronza §i de
luta , pe cari Ingrijitoril cimiterielor,, nuihitil fos-
sores, le aprindeaa la trebuinta. Bosio a gasita in
cimiteriul Ster Agnese, asemen6 candele séti lychni,
ornate cu cruel i alte emblem creginesel.
dinsul, printre picturele de pre paretil catacumbe-
lor, a vNuta cate-va scene representanda de acel
fosori s6a cIocli, sapanda tuful cu tarnacopul, la
lumina candelel infipta sOti acatata de parete. Alte-

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRE-DECEA LACTIIINE 619

orT fosorele, imbrgeatd cu tunieg scurtg

ornad, i

pe pòle §i la grumazn eu semne de cruel, tina

thniteopul pe amera li candela in mang; astn-feln,
celn puOnii, se aratg, in fundul unul arcosolium
din cimiteriul Sti"' Callistll , r6posatul fosore Dio-
genes, inconjuratil de Me uneltele meseriel sale
(Diogenes fossor, in pace dApositus, octabu kalen-
das octobris» sunng epitafiul s6n.
Rolul fosorilor a fostii , precum putetl Intellege,
de cea mal mare insemnittate in istoria catacumbe-
lor ; pe cand ele nu mal eran cimiteriele obligato-
ril ale ere§tinilor, brésla fosorilor le purta de grijg
i vindea familielor, cari voiail AnciS sil, ingrepe
pe ré"posatil lor In vecingtatea santitg a marty-
rilor, locurl pentru aun cadavru, ca §i pentru mal
multe. Cele Induoite se numean bisomus ; cele In-
treite , trisomus ; cele de patru , quadrisomus ; lar
cand acelag locus continea unn numiu1 mal mare
de trupurT, ceea ce s'a int6mplatn cAnd se grit-
mgdea fo aceea§1 4i o pre mare ultime de martyrl,
acela se 4icea polyandrum.
Inscriptiunile, In amara de mal multe mil, cari
s'an scosn §i s'an decopiatil din catacmnbe, rela-
tézg asememi incidente. Une orl sculptate pe pétrit
Mil pe egritmidg, alte orl sgiriate pe tencuiall
s6f1 numar serse cu negra orl ca rop, ele se ck-
stingn , atItn prin incorrectinnea ion de limbg li de
orthografig, cgtil §i prin stylul lor,, mal cu total

www.dacoromanica.ro
'620 firlitfill DE AHCHEOLOGIA

InstrAinata de usurile epigrafice ale pAgnismulul

latina si ellena. Unele sant cu totul serse gre-
cesce ; dar mal adese ele sfint latine, de-vi,
multe din ele, 4icerl i littere din aceste duoti
gralua stint amestecate In modul cela mal arbi-
trara; asta-tela, bunii-erit , littera grecesca B, vita,
este intrebuintata, in loca de V latinesca , i stil,
scrisfi BIBAS, acolo linde trebuiA sil, se citesc
VIVAS. Apoi vocallele E si I, sea O si V sibt a-
dese confundate, cual. spre exemplu, dulces in loca
de dulcis, §i nequciator In loca de neociator; pre-
cum si consunnele C si G, Callus in loca de Gol-
lus, C i K, tv waxe In loca de in pace, O i Q,
cinque in loca de quin que, D i T, quodannis
in loca de quotannis ; lar dinainte lul S, une orl
N se suprima si alte orT se adaoge una I eufonica,
asta-fela, F.714cç In loca de nzenses, §i ispiritus in
locil de spiritus.
In genere cel cari aU scrist cele mal vecla e-
pitafie ale crestinilor nu para a fi fosta nicT lit-
terati, nieT calligraff, ci emenT din poporti, cari
transcriaa , In pripit si de pre cum IT taja capul ,
barbarismiT dialectuluf rustica sea vulgare si neo-
logismil 1ìybri1, introdusf prin limbaglul unel noue
religiunT, venita, la Roma din Grecia si din Oriente.
De aceTa, sft nu ne miritma cánd gasima
sele tota felul de anomalie filologice si de scrisorT
able desciffrabill.

www.dacoromanica.ro
 A Titti1-SPRE-01613A LEcTIoNE en
Dar, pe Tanga errorile de limbit si pe langa in-
correctiunile epigrafice ale inscriptiunilor crestine,
din catacumbe, ce dulce serenitate, ce blande si
mangatése sinitiminte se ve'dt1 exprimate prin scur-
tele lor formule! Ele contina numele mortulul; mal
adosé vPrsta lut, férte rninutiosa indicata, pene- si
prin ore si scrupule, in loca de minute; apol anct.
momentul mortel eu insemnarea chronologica a con-
sulilor séa a indictionulta; si cate data umilita
lut profesiune ; dar nimica despre desertaciunile
lumeseT, ci numal, la sférsita , o affectu6sa a-
mintire, o piet6sa arare séa una semnil symbolica,.
eare marturisesce despre credinta Int in Christos
si in viéta cea eterna.
Acele semne symbolice, asa dese, aula in pie-
turele cata si In sculpturele de pre feluritele mo-
numente primitive ale crestinismulut, DA fosta in-
registrate de Bosio, in exploratiunile sale, si elu-
cidate de dinsul, in urma luT Macarius, ett citatiunl
de prin texturile religiése, cari le [La inspirata.
Nu m6 pottl dispensa aci, domuilor, de a -1/6 sem-
nala cela mina , pe cele mal antice si mal usitate;
ad ele constitua unul din principalele caractere
ce desparta artea cretina, de ideile si de usurile
esthetice ale antichitittel pague. Sa, recunn6scemil
totusl de indata ca, nu sub punctul de vedere ar-
tistica aa fosta privite si pretuite representatiunil&
grafice si plastice ale primilor crestinl, de catre

www.dacoromanica.ro
622 CURSU DE ARCHEOLOGI&

archeologil epocel de care ne occupamd. Pentru

criteriele artelor awl formele antichitatel
clasice ; tota ce nu purta acela caracteml , despre
care dnsa el nu sciuse dnea a'0 da bine séma ,
tota ce nu era eurata antica , mythologin i cla-
sica , nu avea dreptul, in ochil lor, de a se numi
.obiecta de art. Asta-fehl, tota interesul ce se ae-
corda, pe atuncl, imaginilor zugravite i sculptate
de prin catacumbe §i biserice, era inspirata nunial
de valórea exclusiva religiosa a acelor antichitati.
Dar aveaa Ore acele imaginl, qternute ca pripa
pe pétra séa pP tenculala, la palida zare a unel
candele, ceva legaturl ca picturile §i ca sapaturile
ce, in acela§1 timpl, se lucran pe indelete §i
lumina sórelul, de catre artistil grecl §i rornanl?
Séa, nu cum-va in ele se simtea o iuspiratiune
mal frageda, mal prospata, ca o resfrdngere a Mk-
detel §i a enthusiasmulul cretinesca ?
Aceste idel nu preoccupara niel pe Bosio , niel
pe anticaril ce la urmar6 in studiul monumentelor
cre0ine. Caracterele esthetice i , pêna la Ore-care
puncta chlar i succesiunea chronologica a produc-
tiunilor artel crqtine, sant materil de exploratiune
ce r6masera pe séma archeologilor mal modernl. SA
nu cerema dar de la Bosio, de-cdta enumerarea
explicatiunea symbolismulul apropriata subIeetelor,,
pe cari ela le a v6;luta figurate In catacumbele de
dinsul explorate.

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRR-DECEA LECT1('NE 623

Spre a introduce 6re-care ordine in athtea feinti

de sublecte diverse, sit le gruphnui chTar de acum,
cam de pre cum a facuta si d' de Rossi , in mat
multe specil de representatiunT , pe cari , de pro
caracterul si de pre originea lor, le voinn denumi
semne symbolice si allegorice , motive de decora-
tiune antice, scene din Vechtul Testamentii, scene
din Testameutul Noil, icóne Mil chipurT de person-
nagie sacre or1 profane, si in fine, felurite unelte
plastice sea figurate.
Bosio, pretutindenT unde a cercetatil OA insql ,
in cryptele basilica Yaticane, in cimiteriul Pon-
tiana c de la Ursul pe'rasa» , in boltile subterrane
ale S' Agnese de pre callea Tiburtinh , in cryp-
tele Sol" Marcellini1 si Petru numite cintre duoi da-
finT), in catacomba PriscilleT, In a lui Callistii, pre-
cum si in altele de pre chile Latina, Salaria, Flaini-
nia, etc., pretutindenT a insemnata cu deam6runtu1
orl ce a ghsita, ski zugravita pe tavanurT, pe ph-
ret1 si inarcosoliele cubiculelor, sa scrisil si figuratt1
pe thbliele si pe tencurala ce astupaii gropnitele nu-
mite loculi, sell sculptatil pe sarcoragie, ski in fine
si existente sub forme natural!, in interiorul mor-
mintelor orl amestecatti in ntiruirile si in &hula-
turile boltilor catacumball.
Diutre semnele symbolice, unul din cele mal dese
si mal vechl este negresitti porumbul, columba, re-
dresentata ades6 cu o cununnh Mil ca o ramurh

www.dacoromanica.ro
4,24 OMISO DS GROHEOLOGIA,

de maslina oil de palma In doca. Imagine a Sitill*

tulul Spirita, prin care mal tárçTh, s'a Implinitit
i-c6na dumnedeescel Treitni , In catacumbe, candida
paserica pare a fi numal emblema suffletulul curata
alti orl-carul drepta-credinclost.
Multa mal rara , se intelnesce cocqui , symbola
ala neadortnitel priveghlerl i amintitorft alti sta-
tornicief in credinta la orele periculóse de slabi-
cTune, in cari insuvl Petra a pututa vovai ; asemen&
si Airad, a cara aureola de mendre penne se pren,
noulesce neincetata ca sperantele nemuriret
ne adducema aminte cit multi din primil a-
postoll ail fostil simpli pescar! §i ca, pentru aceTa,
Mantuitorul a allesil adesé exetnplele sale morall ,
iii cercul activitatel lor ; pescuitori de sufflete 'T
invetata sa fia, i inteadevera, pescara cu undita,
luntrea plutinda pe mare mi vesla la corma , lar
mal cu skra ancora, allegoria la fericita i stator-
nica implinire a tutulor sperantelor creOinescl, vi
apol anca i pescele , acest6 sunt semne cari se
repeta neincetata pe monumentele primitive ale cre-
vtinismului. Mal usitata de-cata táte este, fara in-
pescele, mi numaT pentru ca dinsul inf4i-
§eza cu. naivitate pe erl- care din adeptil scaldatt
in apele botezulul , dar mal allesa fiinda- ca in
numele grecescrt ala pescelut, moyz., se ascundea,
una Intellesti mystica , una .acrosticha fan cuvinte-
lor cari intruneart t6te numirile i cualitatile divina

www.dacoromanica.ro
 A IRRI-SPRE-DECRA LECTIUNS 625

:tle hl Iisus ; ctScl ela se compune In adevëril din

primele littere ale fia-carel tlicerT din formula 'I/crotic.
Xpicrr6c. 0E05. 'Ti.bc Eurryjp. disus Christos, filul
lul Dumneq.ea, Mantuitora. Acésta coincidenta In-
tèmplatóre, potrivita ca dispositiunile de spirita ale
epocel, dete pescelnl, in timpil de mysteria al per-
secutiunilor,, o invederata precadere asupra tutulor
celor-l-alte senme symbolice. Ela era neincetatil re-
produsa pe inelele, pe sigilliele §i pe amulettele sea
engolpiele portative, prin cari cre§tinil se recun-
noseeaa intre sine.
Christos nu vorbi ans6 ramal pescarilor ; din-
penil, pastorl , plugarT §i vierl, gaseaa totl in cu-
vintele lul , parabole cullese din usurile lor. Mal
téte acele parabole deter6 artelor cre§tine cate una
semna allegorica ; aci , vita §i butdul ; din colo
térnricopul sapatoruluT, lar mal ca se-mil, &a cea blan-
da, agnetul séa miellul cela nevinovata, élla cu lapte
rticoritora , tolagul clobanuluI §i , mal presusa de
tóte , Pristorul cela bunii , carele caflanda Ola cea,
cperduta, o pune spre um6rul lul, bucurandu-se."
In fine, ca semne symbolice, mal intelnima fórte
desa, cununnele i ramurele de palm1 séa finica ale
victorielor antice, cari aci se applica la victoriele
suffletescl ale martyrilor ; §i apoi anc6 §i altele mal
puqina usitatE! , precum urmele de talpi prin cari
crekitinul gasa, cOtre Doninul', candelabrul cu lipt
facliT ala templuluT din Ierusalima , cerbul celit
40

www.dacoromanica.ro
626 CURE!: DE AlICUROLOGIA

1nseto§ata ccarele pohtesce spre isv6rele apelor, pre-

<aun suffletul pohtesce catre Dumne4ea», §i altele
li mal rarT, la cari nu ne voina opri.
Tota aci trebuia, sit mentionnatna li nenum6ratele
monogramme, formate din litterile ce compuna nu-
mele lut Christos, mal cu sémit X §i P, monogramme
ce vinil mal ades6 de- cata orl ce alte semne pe
mormintele §i monumentele cre§tinescl, cari se
§i
alla une-orr imbinate In forma uner crucI, pe cand
de altmintrel6 acesta semna caracteristica ala sym-
bobee' crqtinescl de mal targia , a fosta mal cu
total neusitata In primil secoll al catacumbelor.
Pèn6 aci vOure-ina numal materiala biblica F.,i
evangelica servinda, prin simple embleme, la deco-
rarea cimiterielor subpitiOntene ; voma regasi li
alte sublecte de aceleW originT, in representatiunl
mal intinse; dar mal antela sit constatama ca, In
ate-va din cele mal vecht catacumbe, decoratiunea
pictura16, ca i sculpturele, aa pastrata, din moti-
ele arte' antice , dispositiunile ornamentan de fi-
gure symetrice i acele caprkióse impletecirl de
fruny i florl, de p6me §i pasen, de monstri §i
genn, cari datl una aspecta a§a de placuta bolte-
lor li paretilor din locuintele antichitatet Una
fapta i mal curiosa este ca Bosio a gasita, intr'o
cryptit a cimiteriuluT Stuid Callista, una arcosolia
unde se vedea cantaretul frygianil Orfea Imblan-
4inda, cu a sa lyrit, lel, chille §i pasal, adunate

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRE-DECEA LEC rIUNB 627

imprejurul. Acésta imagine mythologica se afla de

ma! multe orl repetita In sinul catacumbelor,
s'a recunnoscuta ca sub chipul ltil Orfea, crestinii
au figurata pre Christos, Imblamptorul naturet Era
tocmai timpul pe atuncl cand circulad, sub titlul
de antice poeme Orfice , diverse profetie apocryfe
in versuri ellinesci, in cari se vestea §i sosirea
31antuitorulut Se Rid, asemeni ca, urmanda spiri-
tului ecclectica ala epocei sale, imparatul Alexan-
.dru Severa neslase In larariul Sén paraclisul sUi
-personnale , chipul patriarchulut Abrahamd alaturi
t u aid filosofuluT thaumaturga Apollonia din Tyane,
§i pe aid luT Christos alaturi cu ala Oda.
De voma cerceta acuma cari sunt scenele din
Yeelaul Testamenta ce se reproduca mal ades6 in
tatacumbe, voind constata ca s'a data preferenta
-acelora cari se puteati mal lesne applica la dog-
inele de sacrificia i de mantuire ale nouel reli-
giunT. Sub forme de o shnplitate cu totul antica ,
.de-§i f6rte puOna correcte In amnunte, pictoril
sculptoriI crestinT, aU InfaQipta mal bucurosa , pe
Adama §.1 Eva standa , in primul momenta alit
citintel lor,, de duo a laturT ale §érpeluT incollicita
pro poma; pe Noe plutindd singura preste ape ,
inteuna mica chivotd patrata §i priminda din gura
porumbitel Tamura de maslina; pe Abrahama gata
a sacrifica Domnului pre filul sú Isaaca; pe Moise
isbinda cu tolagul stanca, de uncle ti§nesce

www.dacoromanica.ro
628 CURSIJ DR ARCHROLOGIA.

isvord ; pe ceI trel pruncI din Babylond, neatting

de flacarile in cari aU fostd aruncat1; pe Daniila
in gr6pa, crutatil de leil cold inconjóra ; in fine,
§i cu o simtita predilectiune, pe profetul Iona, in
patru scene differite , adica aruncatti din cora-
cu trupul gold , in botul ctiscatd ald until
monstru ; apoi es§indd din gura chituluP,

pe ulna, rezimatil, ca gêndurl tangul6se, de o stanca

la malul marel ; §i in fine, culcatti §i adapostitd
cu placere sub und umbrard , incarcatil cu tivge
sdü colocynthe. Pe semne, cregini1 din Roma ere,
dead a fi soli de mantuire, ca §i profetul Ionk
pentru acea noua Niniva.
Dintre scenele Noulul TestamentO, cele favorite
sunt : Christos respunyndd de pre cathedra, car-
turarilor §i fariseilor, ale caror sulurI de cartl sunt
adduse de faca intr'o cutie séti capsa rotunda; Man-
tuitorul inmultindd panele in panere §i vinuL in
amfore la nuntile din Cana Galilee1; fetele Intel-
lepte §i fetele nebune a§teptandd pe mirele ; Lazard
Inviatd, sub forma uuel mumie infa§urata in pe.-
lincel; §i apol tined, paraliticul séd slabanogul, ple-
candd ca patul In care Mouse , la spinare, dup6
ce Filul omulul '1 a graitd : eTie 4icd , sc61O,
duandt1 patul tn, pasa a-casa!»
sub figura
Christos este pretutindepl presentatd
until june, cu përul tunsd, Ora musta41 nic1 barbo
purtandd toga romana. Cercul de lumina sdt1

www.dacoromanica.ro
 A 111131-SPI1E-DECEA LECTIONE 629

bul nu inconjórii, anca ala sü capil. Scenele pati-

milor sunt strain° catacumbelor i ferte arare-orl
appare Maca Domnulul, §eynda josa Cu pruncul
In bray, sea standa In piclere, cu netnele inaltate
In susa spre rugAciune. Acestit positiune, in care
ades6, pe petre funeraril, se vala infil0§ate feineT,
este aceea sub care se presenta eel mal vechl in-
thingtori sea orantes cre§tinl.
Nu ma volu orri mal multti niel asupra chipu-
rilor i icenelor de santl, dintre cari cele mal fre-
cuenti sunt baranele capete alitturate ale Stil" Pe-
tra si Pavan , niel asupra cinelor frittescl , sea
agape , in cari cretinil se y6da euleati in cercn
pe una triclinia sell patti antica de mancare, a-
vendil pe niesA, dinainté lor, pescl, cosurI eu pane
§i ulcelle cu vina. Yolu pomeni larit§1, numaI in
trecata, despre mormintele, pm cad sculptoril sea
pictorif ail insemnatn uneltele ineseriel M'posatulul,
sett instrumentele en cari elil a fostn torturata.
Dar trebukt s v6 semnalezn anca existenta pri-
mitiva in cryptele catacumball, a unul mare nu-
mail de sarcofagie sea marl sicrie sculptate in 1)&11,
tari de treI secoll in cóce, ail fosta mend stritmu-
tate In bisericele §i in museele din Roma. Bosio a
cunnoscutil ca la duo-sute, pe cari eran sculptate,
sea arabescurl de styla antic% sea semne symbolice
cre§tinescl, sea scene din Eiblia §i din EvangeliT,
sé0 in fine simple glafurl paralleIn equite, de

www.dacoromanica.ro
630 CIDISC DE ARCHEOLOGIA

pre unti motivg de decoratiune sculpturahl, care-

imita forma anticelor raduitorI de baia mimite stri-
gille, §i care este ca total caraeteristiet pentra
primit trer, patru secoll al erel moderne.
Atatil In sarcofagie, cata i In simplele morminte
ség loculi, s'ag gasitg mal tottl-d'auna miel obTeete
plastice, mërunti§url ce, de odata cu mortul, ag
fostg 'depuse In gr6pa, ség Infipte In tenculala
fina m6le cu care se astupa pura lor; mal adesér
se gasesee acolo cate o molleta, contimporana cu
epoca Ingropgrel; alte orl melle i amulette, cu
semnele vre unul symbolg creOinescil ; In alto ea-
surT, miel eandele de lutil , i, In fine, vase
ulcelle de stiela de mal multe felurT.
Acesté, fiindd mal tottl-d'auna infipte In migma
próspaa a teneulelel, §i acésta Intgrindu-se cu tim-
pul, ele nu s'ag .pututil se6te mal niel o data In-
tregl ; dar In mal multe din ele, s'a pgruttl ea ara
fi sange Inchiggatg ; insql Bosio a datg depling
creYmèntfi unel traditiunl, care 4icea ca acelé erag
vase, In cari saugele martyrilor fusese adunattl cu
Ingrijire i depusg In ale lor morminte, spongiis
(exceptuin in ampullis reponebant. Acésta credinta
era, jice- se confirmata prin cuvOntul Sanguis
prin o ramurg, de palml, ce se gasir6 Insemnate pe
unele din ele. Vasele de sange ail fostg suppuse
de archeologl i theologl la o desbattere din cele_
mal Invler§unate.

www.dacoromanica.ro
 TREI-SPRE DECEL LEC7IUNE 631

Dar s'a'l data In unele loculi , alaturT en ose-

miutele sdrobite, adevarate instrumente de tortura,
precum cange séü carlige, uncus dint( de fer, pecti-
nes ferrei, garbace de lanturt cu sfercurt de plumba,
plumbei , i tóte aceste orribile unelte se pastréza
acum In museul cretina din Vaticana §i In cela
Kircheriana. Aceste neinduolóse dove4I ale crance-
nelor sufferinte incercate de martyril credintel, implu
anca §i asta-4I suffletele de graza.
Pentru ca sa allunge omul aa fioróse impresiunt
§i sa, scuture grulglul de dolia In care 1§I simte
mintile Invaluite dupa ce, ca not asta-séra, a
cutrierata cetatile mortilor §i a pipaita uneltele de
tortura; ca sa resimtil In fine acea speranta, acea,
pace, §i acea lumina, Spes , Paz et Lux, pe cari
le promitta epitafiele din catacumbe , mal bine
creda, nu póte face de-cata sa céra o dulce aunare,
tota de la una din acele suave i mangal6se legende
ale martyrilor creOint.
A§a voma face acmn §i nol; Tar illustrul Bosio,
carele ne a datil, prin cartea sa asupra Boma, sub-
terrane , mat tota contingentele de curi6se notiunt
resummate 0'0 aci, ne va offeri anca, In Istoria
patimilor St' Cecilia, scrisa de dInsul la annu11600,.
elementele mar multa ski mal puçinti archeologice,
pe cari se Intemelaza traditiunea gra06sit a acester
june martyre.
Nitscuta Jute° nobi1 i bogata familia senato-

www.dacoromanica.ro
682 CURSE, DR ARCHEOLOGIA

rial6 din Roma, Cecilia, anca de copilla, 1 sim-

tfse suffletul incinsil de acela dora ferbinte ala
fericirilor ceresel. Aci pre pamenta, palatele i co-
niorile el erat adapostul §i mangalerea saracilor ;
lar dinsa, fuginda de de§ertadunile lumescI, numal
in talnuitele crypte de sub pamOnta , acolo unde
Nenerabilul archierea Urbana rostea credindo§ilor
euvinte de mantuire, numal acolo i§1 gasea pentru
suffleta , aunare i intarire. Firea , impodobindu-o
cu téte farmecele fnuntigetel, o inzestrase i en da-
rul de a incauta pre top, prin dulcele eI glasa §i
prin sunnetele armoni6se ce mana eI maiéstra scia
sa scéta, din orl ce instrumenta musicale. Cand Ce-
cilia canta laudele lul Dumneçlea, se amjeaa angeril
de susa r6spunslandu'l ca melodil cerescl.
Ascultatére §i suppusit la vointele parintilor, ea
Trimi drepta mire pe junele §i nobilul Valeriana
carilla 'I lipsea numal darul de a fi, ea (Misa, cre-
§tina. llar cand, indata dupa cununnil , fecléra se
ygçlu singura cu ela, ea ir declara ca pentru totil
(fauna inha i credinta el eral) jurate unul alta
soça , unul angerti de la Dumne4ea. Valeriana nu
voi sil, o créçla i cera sa véljit pe acela furase
lubirea miresel sale. Atuntl, dinsa ill mana la ca-
tactitubele de pre callea Applana, catre papa Ur-
bana., tagaduindt'i ca aula 11 va ridica de pre
ochl- vgul cela opresce de a vedé pre dngerul lul
fiunfle4eff, seo' d. Dupt o nOpte pettecutit

www.dacoromanica.ro
 A THEI-SPRE-DECEA LUGT1UNK 633

nica crypta, ande atu.li muna! §opta cuvi6sa i In-

duplecatóre a b6tranulaI preotd , adev6rata lamina
se arata lul Valeriami. Elli, ca §i Cecilia, îT in-
china viéta angerului feclorescil alt) mantuireT , ; ti
cur6nda attrase cu sine, In sinul bisericel luT Iisus,
pe iubitul s6t1 frate, pe liberal Tiburciil.
Prigonitl amênduol, fiindil-ca se impotriveati cu
despretù a sacrifica cleilor paganescl, el fan) jade-
cal §i osanditl dar sublima' avOntd cu care el
alergarë la m6rte, smulse din ratacire pe tribunal
Maximil ce era insarcinata sa daca la supplichl,
§i cate-§i-tref cqtigar6 Impreuna palmil
martyrulul. c P4iti §optea Cecilia, cu
mintile rapite de aligera' durerilor, pitAI inainte,
ostM al lul Christos! Lepadatl de pre vol stralele
tintunereculal i Intrarmati-v6 in cerurl cu mên-
i duele platose ale luminel!,
Dar carUdd duptl acela, veni §i Onda' el. Cu se-
méta statornicia ea infruntit amenintarile judecatorilor
marturisi in faça lor credintele'l creOinescl. Ace-
§tia, tem&du-se de a provoca, priu suppliciul pu-
blictt ah) virtu6sel i multtl-iabiteT Cecilie, o inte-
tire a ferv6rel in poporul cretinü, planuir6 a'l da,
in propria el casa, o mórte Mulla. O inchiser6
In bara abur6s1 a bailor, ramita caldariuzn ,
puser6 sit dea foctt lzypocaustulul séa cuptorulul, de
§épte orl maT tare de-catil de obicelu. Dar duo6
qile i dua noptl intregl petrecu acolo santa, In

www.dacoromanica.ro
634 CILESD DE ARCIIEOLOGIA

mijlocul aburilor ferbintl, Ira de a simti niel cea

mal mica sufferinta ; angeril din cern versan pe
dinsa roua r6corósa, i amestecan ale lor glasurt Cu.
cantarile e!.
Atuncl se tritmise unn lictorn ea trun-
chleze capul cu palopl. De trel ort arma se isbi pe
fragedul el grumazn, fac6ndn numal ritnt afina;
dar legea oprea pe gide de a lovi mal multa de
trel ort, §i eln se retrase. FecTóra equse PO, pre
lespe4ile de marmorii. Ea nu voi ca sa o ridice de
acolo; ci, pe cand sangele'l se seurgea cu incetul,
glasul ei canta laudele Domnulnl i Impartea Amen
danit §i mangalert la totn poporul, ce sosea de Me
partile ea sil fia LO la dulcea §i santa el agonia,
ea sa Inmdle scutice in &Ingle el bine-euvêntatn.
A treta 4i veni §i papa Urbana; ea liti a0epta
spre a'l incredinta ultima sa vointa, care era de a
consacra cultulul crqtinescn, locuinta in care, cu-
r6ndn dup6 meta , r6c6la mortet coprinse despute-
real pilméntésea. Suffletu'l se inaltase In corurile
celor dreptt!
Asttl-feln Inmarmurita, precum somnul eternn co-
prinsese fra,gedele §i palidele et membre, ea fu stra-
mutata §i depusit Intenna din cele mal spatióse
crypte din cimiteriul lul Callisttl. CredincTo01
papil decorare In una, acelil cubiculn cu totd felul
de pretióse ornamente; dar cand apot, venir 6 desele
urgil ale pradtirilor barbare, int6mplarea sén grija

www.dacoromanica.ro
 A TREI-SPRK-DECEA LECIIUNII 635

crestinilor infunda usa acelel boite, ast-fela incatil,

la annul S17, papa Pascala cata in deserta m6-
tele santel Cecilie, spre a le stramuta in cetate,
impreuna ca ale altor nenum6ratl martyrl; neputen-
du-le descoperi , ella crecju ca le rapise gil le ra-
sipise lombardul Astaulfa.
Trecur6 4ece annl de atuncl. Intr'o n6pte , in
basilica Vaticanulul, cuviosul papa obositil, aromise
ascultanda psalmodiele priveghTerer. De o-data , ca
inteo luminósa vedenie, ela zari o blanda feclóra
ea vesminte angerescl, care i se cobori in pr6jma
si'l cjise : eNu voTu ca silintele tale sa rinfina de-
tsérte ; tu al cautatil despuTerea mea pamhtésca ;
enumal una parete, prin care IV au4eama glasul,
em6 despartea de tine. En sunta martyra Cecilia!»
Papa Pascala se tre4i, tantita de acésta fericita
destalnuire. Elit se intórse curOnda in catacumba
lul Callista si descoperi Mata crypta dorita. Citnd
se ridica lespedea ce accoperea trupul santeT, mem-
brele el se vNur6 pastranda nesmintite, acea pla-
panda frumusete, acea lita §i smerita simplitate din
césnl mortel. Yesmintele el si scuticele scaldate in
sange r6masese t6te la locul lor. Total asta-fela fa
stramutata santa, in crypta bisericel din Transtevere.
cladita pe locul anticel sale case, si prenouita de
papa Pascala.
Acestd t6te ni le attesta Anastasid Bibliothecarul,
in viéta santuluT pontifice.

www.dacoromanica.ro
636 MUSD DE ARCHHOLOGIA

Dar mat trecur6 ;hod optii secoll la mijlocfl, §i,

la annu11599, sub papa Clementfl al d sar-
cofaglul de marmor i sicriul de chiparosfl
&Intel Cecilie fur6 din nod deschise. Bosio era mar-
turd la acésta piet6sa operatiune, §i ceea ce vomd
spune este relatatd cldar de dinsul.
Cardinalul Sfrondati, titularul bisericei, cu o cu-
cernicit temere, trase bini§ord zovonul de matase ce
era qternutd sub pleopa sicriultd. Minune! neau-
qita minune! Nirnic1 intr'insul nu era schimbatd.
Trupul virginale ald siintel, inv6luitd in bogatele'l
vqminte, sta culcatd pe parteal drépta, in postura
simp16 mThdiósa a until somnil End i adrincit
manile el, cu o graçia firéscit, erad adduse divainte;
pelif a grumazultd se vedea patata de loviturile palo-
§ulul §i de sir6le stIngerate, lar capul, imbroboditd cu
o mamma, zitcea plecatti ginga§t in josd pre lespede,
cu fao intórsa spre fundul sicriulul, pare c'ard
vrutd sit erute ochilor strainl, spasmele spalmOnta-
tire ale mortel. tu préjnial adiea ca und dulce pro-
funul , ca o b6re de candida i senina sautenie!
Roma intrégit merse sit se inchine cu smerenie
la minunatele m4te.
Nu volu actun sit tercetezd aci pOn6 la ce punctd
adfinca evlavia de band catholicd a lul Bosio a
llsatû campil liberd imaginatiuneI sale, and eld
vine a confirma ca formal 6 incredintare minunata
conservare a in4telor multd sympathicel §i gingap'

www.dacoromanica.ro
 A TRNI-SPRIC-DICCEA LECT1DNE 637

martyre Sta Cecilia ; nu volu niel sit seia décil acele

tu4te ail mal Menta pe atuncl alte minuni. La
i
ce sA ritsipima cu sceptica racélit, acéstA blanda li
luminosa vedenie I
Dar ceea despre care v6' pota incredinta §i ea ,
este ca ea a inspirata sculptorelui Stefano Maderno,
o adev6ratA minune artisticA , statua de marntorA,
in care juna martyrA e representata in simpla §i
grni6sa posturit, pe care traditiunea §i Inkturiele
credinclo§ilor attestA ca ea a pastrat'o in timpa
de patru-spre-qece secoll.
Acéstit minune , capa d'opera ala statuariel ita-
liene din ala xvit secola §i UlliCA lucrare In care
'11 a scursa tota talentul sal, se afta de
lirladerno
atuncl nelatA sub altarul principale ala bisericel
Sta Cecilia din Roma. De duo 6 sute cinci- 4ecl §i
mal bine de annT, top visitatoril acestel biserici in
genere, aa admirat'o ca una din cele mal fericite
productiunl esthetice ale artel moderne. Dar, in o-
chil celul carele a consacrata antichitiltilor cre§tine
din cetatea eterna, o attentiune mal specia16, acea
opera magistral6 c4tigl o induoitA val6re. n'ida,
t'Oil induolalA, conceputA i executatit sub puter-
nica impresiune ce produsese in Italia investigatiu-
nile active ale lui Bosio, a cArul ard6re §i perspi-
cacitate de archeologa eran merea stimulate de untl
mare zela religiosa, statua MI Maderno se invede-
rézA ca o admirabil6 symbolisare a spiritului. tota-
de-odatg candidtl, naiva §i enthusiasta, carele a in-

www.dacoromanica.ro
638 CURSI] DR ARCUEOLOGIA

spirata eroicele devotamente ale martyrilor §i my-

sticele beatitudinl ale vietel din catacumba.
A§a dar, de va lua cine-va bine séma
tulul intima ce lasá, dupti sine studiul antichitati-
lor crestine, asta-fela cuin Bosio l'a inaugurata ca
o netagaduita autoritate de maTestru, In ala se-
colit, de sigura nu va puté tilgádui c minunata
S" Cecilia a lul Maderno p6rtit, In correcta simpli-
tate a formelor el §i In melancolica serenitate ce
domnesce inteinsa, o puternicá, resfrángere esthe-
tica a acelulnl simtim6nta.
De 'ml ara sta prin putinta, domnilor,, a v6
puna acum sub ochl mala capa d'opera artistica ,
v'a0 4ice en incredintare : (116ma1e-y6 pururé acea
frum6sit imagine a ginga§el martyre , unti ador-
<mita de somnul eterna, ca una placuta symbola,
amintitora despre merit6sele revelatiunl archeolo-
4gice ale illustrulul Bosio!»

www.dacoromanica.ro
A PATRU-SPRE-pECEA LECTIUNE

fontroversele urmatilor luT Boito in studinl catacumbelor.Boldettt ti altii.

Btionarotti i fundurile de Midi( aurita. Ciampini. Primele monuments
architectonice ale crettinilor. Basilica l rotonde. NotiunT despre mo-
saica. Cardinalul Funetti. Mosaic°le cretino din Roma ti din Raven-
na Mosaicole in Oriente. Capella luT Carlomagnn din Aquis-Granum.
Sculpturele pe tildettl. A. F. Gori. Diptycelc consulariT ti ecclosiastice.
TabNele ceruite din Abruda. Ochiro retreepectivI avnpra antichitItilor
etrusce. Dempster ti Passeri. Caractertl fragmentattl alit studielor asu-
pra mediuluT-evil. J. J. Chi/fiel. Morméntn1 1nT Hilperik I ni orfanraria
Barbarilor. - Archeologia nationaliS in thrrile Nordulut "Acts Santtorum,
publicate de Bollandisti. Argintaril Stintulni Severinti din Faviane.

DOMN1LOR,

Ama data, in rOndul trecuta, o simtitelre intin-

dere analysei luerarilor lul Antonia Bosio , creato-
rul archeologiel creOine. Natura materiel, f6rte pu-
Ona cunnoscutit, mal allesa la nol, cari trtiinü In-
striiinatT de preoccupatiunile bisericel catholice, m'a
indeninata sil descria cu Ore-cari am6runte , oblec-
tul principale i primitiva ala studiulul din acéstit
ramurit , adicit cimiteriele subterrane séa catacum-

www.dacoromanica.ro
 640 COR917 Ile ARCHEOLOGIA

bele din jural Romer. Le mil cercetatg originen,

le mg schitatg istoricul , le amg presentatg pe
scurtO structura 0 decoratiunile , amg cautatd a,
defini spiritul cu care ele ag fostg privite d'a lun-
gul secolilor, apol 0 acela cu care, in Mg xyi',
sciinta areheologiel le a scosti de la ultaie; in fine,
m'aing cereatt a da séma 0 de impresiunea pro-
dusa mm anteffi in lumen culta , de acesttl studiti
non §i attr1g6torg. i. In t6te acest6, lucrarile In-
senmate ale lul Bosio 'ml ag serval), curet alai olice,
de urylit, de typicil.
Mal puçing , niel ca se eadea eminentelui anti-
can).
Dovadtht despre meritele extraordinaril ale luI Bo-
sio, stag ehTar faptele 0 operile archeologice ale
urma01or s6I immediatl in acela§g cercii de acti-
vitate. Nesocotinda p8n6 la Ore-care punctg , con-
sciinti6sa scrupulositate cu care malestral facuse
ancO de la inceputO , exploratiunile sale 0 Inregi-
strase cu de-am6runtul resultatele lor, , succesiya
custodi officiall M catacumbelor, printre cari se nu-
mgra 0 yestitul Fabretti, 1asar6 callea libert i
deschisit tutulor acelora cari, dintr'o orhésca §i ne-
socotita religiositate, r6sturnag Mt erutare preti6-
sele monumente subp1m6ntene, eu unicul scopg de
a sc6te dintr'insele Ose, mal mall séa mal puçinit
autentice, de sal* 0 de 3nartyrf. ling vandalisma
cucernicg, neplisastora cu totul de val6rea artistica.

www.dacoromanica.ro
 A PATRII-SPRE-DECRA LECTIONE 69/

§i archeologica a sculpturelor §i mal allesa a pie-

turelor din catacumba, pustiéza atuncl, in cursa de
apr6pe una secola, anticele cimiterie. Abié (Mea, In
acesta r6stimpit, Fabretti , O aci , mal luininata
de-cata altil, se occupa a cullege o catime. de-
stula de Insemnata de inscriptiunI crqtine, pe cari
le publica, la 1700, inteuna capitola speciale ala
Intinsel sale opere de epigrafica.
De altmintre16, In decursul acestul perioda de
stOrpiclune sciintifica, pe de o parte, inv6tatil §i.
publicul luminata se multumesca cu citirea i ad-
mirarea s6a miticarea cartel lul Bosio ; pe de alta
parte, cAllug6ril din t6te partile li une-orl chlar §i
speculantil Intreprinda prin catacumba, de pe placa
li fara controla, cercetarl li desgropArl de Ose sA,nte,
stricanda sát rapinda bite curiositAtile anticariT, ce
li se presenta. Asemen6 daraverT In ocnele ea
m6§te, cari se adduca f6rte multa cu negoçul calor
cari la nol faca curiósa meserie de allAtorl de co-
morT, aruncl, pote nu fara dreptate, óre-care,
discredita asupra descoperirilor din tarfunurile ere-
§tine ale Romel. SA lAsama ca insul acela spirita
de exagerata cuviqia, care vqur4ma ea, In pri-
vinta virtutilor minunate ale m60elor de martyrl ,
lacea, naba chlar §i unor mintl sana6se §i cri-
tica ca a lul Bosio, acela bigotisma nerationnata in-
spira, banulell serióse antagonktilor de tota felul al
autoritAtel ecclesiastice din Roma ; apol lar niment
41

www.dacoromanica.ro
642 CCRSO DE ARCHKOL001A

nu se mal presenta ca sil, sustina, en dove4t sciin-

tifice, authenticitatea istorica, i archeologica, a ve-
chilor citniterie creOne. Theologi til protestantl,
germanl li englezl, deschiser6 o adevOrata, campa-
nili, in contra insemnatelor descoperirl ale lul Bosio,
i asertiunile lor,, de-§i adesei fórte puçina Inte-
melate, filtra cela-ce privea mal allesa caracterul
religiosa ala catacumbelor, pe care el, fartt de a le
fi vquttl, le confundaa cu arenariele li ca puticu-
lele anticilor sclavl pitgadl, Incepuse a ca§tiga 'La.-
.ra,ma In opiniunea publica,. Chlar eruditl eminentl
al bisericeI gallicane, precum invOtatul li curaglo-
sul theologa §i critica bisericesca J. B. Thiers ,
simplu preota de sata de pre ltinga, Chartres ,
(1636 --1703) i instiV illustrul benedictina Ma-
billon, omul cela mal inv6tata li mal modesta din
Francia, se pronunciase In contra unor absurde su-
perstitiunl religlóse §i in contra speculel ce se fit-
cea In Italia cu inci§tele de prin catacumbe Ora
de nume sigure, cu stingele Inchiagata ala marty-
rilor, ba chlar §i cu lacrime de ale samtilor, adu-
nate de angerl In sticlute.
Intru acesté, se dqtepta, Ingrijirea i In cetatea
pontifical. Pe de o parte, papa Clementa ala ix" li
urma§il lul oprip6 rigurosa explorarea catacumbe-
lor de catre particularl, reservAnda acesta drepta
numal custotIlilor autorisatr de guvernul Vaticana-
luT ; pe de alta, parte, §i spre a rOspunde la alle-

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECEA LECTIUNE 643

gatiunile de neintemeTata scepticisma cari se re's-

pandi se in publica asupra caracteruluT antichitatilor
aflate in catacumba canonicul Marcu-Antonia Bol-
detti (1663-1749) publica, la annul 1720, sub
titlul deOsservazioni sopra i cimiteri dei S. S.
ed antichi cristiani di _Roma, o carte de
controversa religiosa. inteinsa opiniunile bisericel
romane asupra acelor antichitatl se afla sprijinite
pe argumente §i pe descried archeologice, datorite
interesantilor exploratiunT la cari luase parte, in
cursa de trellecI de aun acesta barbata pietosa
invOtata. Cu telte ale sale netitgitcluite merite, Bol-
detti parasise sciintificul methoda de expunere ala
lul Bosio, i dinsul se folosea acum de propriele
sale constatad archeologice, mal Cu sema spre a
sustine §i a deslega probleme de casuistica reli-
gi6sa, la care ela subordina sciinta antichitatilor.
Buen anticarl, §i mal eruditl de-cata dinsul In
materil archeologice, ila ajutase la publicarea sa ;
unul Marangoni (1673 1753), carele
In timpa de dou6-decl de annT , pregatise o mare
lucrare asupra antichitatilor crqtine, complementa
imbil§ugata i pretiosa la descoperirile luT Bosio
avu nenorocirea de a perde t6te manuscriptele sale
intr'una incendia, din care abié insql salpa Cu
viéta ; duo 6 disertatiunT ce al) r6masa de la dinsul
tratanda despre cimiteriele unor santl, precum
duo serial, una despre oblectele pagane primito

www.dacoromanica.ro
644 CURSI! DB ARCHEOLOG1A

In usul bisericelor cre§tine (1744), lar alta asu-

pra circuluI Flaviana sa maretulul Coliset din
Roma (1746), no intemeraza a deplange fórte tare
perderea operel sale capitall.
Ea nu s'a pauta inlocui niel prin nona edi-
tiune a operel 1111 Bosio, adnotata §i publicata din
noa, intre annil 1737 §.1 1754, de cOtre canoni-
cul J. G. Bottari (1687 1775) , sub titlul de
SCulture e Pitture sacre estratte dei cimiteri di
.Roma, ala caror adaosa principale la cele coprinse
In opera Bon2a Sotterranea de cu una secola mal
nainte, consista In descrierea picturelor original' ce
se aflase in trel arcosolie din catacumba St'InT Pre-
textata, §i in cari Bottari cre4u a recunnósce su-
bIecte cre§tine, travestite sub imagine §i numin
mythologice paganescI. Errórea 1111 Bottari s'a ra-
sipita abié In epoca nóstra, cand s'a doveditü. ca
acele treI mornünte din cimiteriul caiel Appiane,
infagi§6za, scene de mystere ale syncretismulul sa
ecclectismulul frygiana , cu cari s'ail decorata mor-
mintele unul Yincentia §i unel Vibie, amAnduol
preotl al lul Bacchus Sabezianul, li ala unor secta-
torl al 4euluT persica Mithra.
Bottari, carele, osebita de alte numer6se opere
asupra frum6seler arte §i litteratureT, a publicattl
descrierea museulul Capitolina §i a redactata tex-
tul critica la editiunea codiceld vaticana ala luT
Virgilit, decopiatil in gravura de pictorul P. S. Bar-

www.dacoromanica.ro
 A PATRII-SPEF-DECRA LECT1UNE 645

toli, Bottari n'a facuta, precum vedetT, mare spora

In sciinta antichitatilor crestine.
1VIal multa de-cata luT, datorima celul de ala
duoT16 ajutora aid lul Boldetti, adica anticarulul
florentina Filippa Buonarotti, (1661 1733) din
familia marelul Michel-Angelo, carde, de-si senatora
In patria sa, nu nesocoti occupatiunile archeologi-
ce, si typari mal multe cartl meritóse cu asemen6
coprindere. Una dinteacest6 , si p6te cea mal im-
portant6, se attin,ge de-a-dreptul de antichitatile
crestine si sc6te la lumina nisce miel monuments
din catacumbe, de una caractern fórte curiosa si
pline de interesa.
Ama facutil mentiune, In ultimul rondo, despre
vasele sétt butilcutele de sticla ce se gasesca In
mormintele din catactunbe Infipte séa Ingropate In
tencuTala, si cari mal tota-d'auna nu s'all pututa
sc6te de-cata sparte si fragmentate. Scitl asemen6
cli, unele din aceste sticlute ail data pricing, la

lunga si InvIersunata desbattere a vaselor cu sange

de martyrI; dar nu stint acesté, cele de cari s'a
occupata Buonarotti si despre cari volesca acum
a vi.1 vorbi. In ceste-l-alte, In loca de induolóse
urme de sange, r6mase pe funda, se v6da fórte ne-
tede §i lgmurite figure si inscriptiunl de aura,
fixate, mal tota-d'auna , pre partea cea dréptg, si
mal solida, adicg, pre piclorul pe carde se asela-
josa vasul, Ma mal bine cupa.

www.dacoromanica.ro
646 CURSO DHARCHLOLOWA

Aceste figure i littere, taiate fiindtt Tuteo foita

subtire de metalla pretiosfi , férte rara ans6 In
arginta, se i; la local ce le era destinata
§i peste ele apor, se a§ternea o -alta placa de sti-
cla, care, la caldura foculul, se ferbea ca vasul,
lasanda a se vedé, de ambele partl, prin transpa-
renta materiel, chipul séa scrierea puse la mijloca.
De acesta fela de vase, sétl mal bine, fundan l de
vase, (cadí din tenculala, lovita ea clocanul, se alle-
geaa numal fundurile ea figure) Buonarotti a a-
dunata i a desemnata , spre a le descric, ca
épte-cjecl bucatT pe cari le publica §i le explica
,

In cartea sa, Intitulata : Osservazioni sopra aleuni

franunenti di vasi antiehi di vetro ornati de figure,
trovati ne' eimiteri di liorna (1726). Num6rul lor
s'a adaosil cu multa de atuncT In el:Ice, i archeo-
logl modernl le ail illustrata cu lucrar mal com-
plete. Cu bite acestó, opera lul Buonarotti este
anca stimata peritru explicatiunile sale; Inteinsa
sant representate mal t6te sublectele, cari se In-
trebuintati In acésta specie de decoratiune, ce pare
a fi appartinuta, nu numaT cre§tinilor, ci Intregel
societatl romane din cel trel sea patru priml secoll
al erel moderne. Déca productele acestel industril,
In genere cam grosolana sub rapportul desemnelor,
porta mal adesé caractere ale nouel religiunT, §i
sant mal frecuentT, de-cata orT mide, in cimiteriele
cre§tinilor, causa este,p6te, obicelul acestora de a de-

www.dacoromanica.ro
 A PATRU SPRR-DRCRA LECTIIINE 647

pune, drepta amintire, in mormintele lor, , cupele

de bguta co le fusese dfirrtite Intr'ung momenta
mal solemna ala vietel. In orl-ce casg , de la a
patra sutime Inc6ce, acesta fela de vase de stiell
aurita dispare el-1%r §i din morminte. Cata despre
vechimea procederilor prin cari ornamentele lor e-
mit produse, Buonarotti crede ca o p6te impinge
IAA in timpil lul Ptolemea Filadelfa , in a carul
vestita proeesiune dionysiaca, figuraa duo6 vase
de sticla daurite imprejurg, úratvcc Zicízpuerct Súo.
Ca unele din vasele daurite ale catacumbelor
erag de proveninta cu total pggfina, mi mal p6te
r6mane induol61g, cam' atlama printre ele, fundurl
en representatiuul mythologice, precum figurele dei-
lor Erculg §i Minerva, tinendu-se de mana; apol a
4eescu1ig prunca Amor imbrac4i§anda pe Tubita sa
Psyche , in mijlocul ahnT rotocola , pe care se ci-
tesce o erotica indemnare ea acésta : Anima duleis,
fruamur nos sine bile , zeses ! (Suffletul mea eela
dulce, sa ne bucurania de vida fbra de venina.
traiesel!,
QbservatT, domnilor, acésta latinéscg, puOng cor-
recta §i curcita cu expresiunl grecescl. Urarea el-
linéseg, Zirrec, Sa tralescl! pare a fi fostil adop-
tata, in acel timpl, de cgtre RomanT, tota asta-
fela precum dieema actin' pe latinesce Vivat ! in loca
de S trdiéscci ! Urarea LicrEç , ca i striga-
tnl nostril Vivat , trebuia sit fi servitil spre inchi-

www.dacoromanica.ro
618 CURSU Dli ARCHEOL0131.1.

nare la espete, de Ore ce o intelnima ap desa

pe fundul aurita ala vechlelor cupe de sticla.
In cualitatea lor de darurl, aceste cupe amin-
teaa despre bite intemplarile fericite ale vieteT, cu
prilejul carora fusese offerite; de aceea, vedema pe
ele une-orl, jocurT de ale circulul, v6natorT, i cal
inhamatl cu cari, In petrecerile favorite ale ippo-
dromelor,, proprietarul vasuluT intrecuse pe-semne
pre rivaliT luT. Alte orT, sant chipurl isolate de
particularT séa de familie, mat multa sé a mal pu-
ona numeróse, cu numele lor §i cu cate o urare
de fericire; cate-va inf4i0za duoT sqT, carora, la
Banta, li s'a data cupa, cu o devisit de felul a-
cesta Dulcis anima vivas! séa : Saluti, pie zeses
:

cum Donata! §i altele. Pentru cre§tini erad negre-

§ita de buna augura §i acelé pe earl se vedeaa
chipurl de sanfT, ca inscriptiunT 4icênda : Digni-
tas amicorum, vivas cum tuis feliciter ! §i : Ilila-
ris zeses cum tuis. Spes! cum amil 4ice ti la
DIM mare printre amicl : sa traiescl fericita, séa
vesela cu al t61. Speranta buna !, Sublectul cela
mal adesé repetita pe fundurile de vase creOne,
este fell induoléla, capetele Stil" Petre §i Pavela .
puse In faça, unul cu altul. Dintre acesté, unele
porta i inscriptiunl de una coprinsa mal melan-
cholica, oil mal religiosa, precum : Hilaris vivas
cum tuis , server refrigeris in pace Dei. e Sa
traiesal vesela ea al tel §i puraré sit te r6coresc1

www.dacoromanica.ro
 A PATRII-SPRE-DETEA LECTME 649

In pacea Domnulul); dar altele, de-vi pórta in cen-

tra imagine santite , ca, buna-óra a Bunulul-Pa-
stora, simia cetitorilor : Concordi , bibas in pace
Dei! 6re, nu este aci una joct de cuide, In-
temelata pe differenta de pronunciatiune a litterel B
In limbele gréca li latina'? hice Ore vasul; tFitl
unitl, §i sa traiescl , vivas , in Pacea Domnulul ?»
séa gsa, bel, bibas, in pacen Donmulul?,
Dar e de prisosd a ve mal cita inscriptiuni, cari
bite variéza in cercul urarilor li cuvintelor men-
tionnate pene aci, precum i a ve descrie 'Ate su-
blectele ce reproduca merea monogramtnele, symbo-
lurile §i scenele cunnoscute din Yechlul i Noul
Testamentd. Este anse, la Buonarotti, una funda
de cupa, aftata la 1688, in cimiteriul lul Pon-
tiana, pe care se vede una magara alergênda in
fuga mare, cu una clopotela de gata; ca sa nu
remalla vre-o Induolóla, i s'a scrisa d'asupra li
numele Asinus. (Cine scie, q ice anticarul, (leca
tnu din representatiunea lesleI sub care s'a na-
tscutil Mantuitorul, gil din modal intrarel sale in
cIerusalima , callare pe asina, nu' l ya fi luata
t origine, infama calumnia a paganilor in contra
ccretinilor,, ca adica din§il s'ara inchina la una
cdea sub forma de asina?»
inteadevera, in Apologeticul lul Tertulliana, ga-
sima urmatorul Apta, pe care ad venita de ea-
renda ala adeyeri monumente archeologice, osebita

www.dacoromanica.ro
650 OURSU DI ARCREOLOGIA

de asimil auritil de pre fundid de Elida din cimi-

teriul de la Ursul prosü. IatL acum c 4ice Ter-
tullianü : (1)

«De curéndt , in acésta cetate , s'a publicatt n'A noá

chipt allí Dumneçleulul nostru , pe .care unul din acei 6-
menT cari se naimescil spre a se hipta in jocurI cu fé-
rele , l'a infki§atti in pictura , ca o inscriptiune de felul
acesta : peul creftinilor, de gilma magareseri. Elt era
cu urechi de asint, cu copita la unt picTorti, ea o carte
In maná. §1 cu toga pe dinsul. NoT amil rist §i de nu-
mele §i de forma lui ; c6ca la unt astt-felt de (jet cur-
citti se cadea sá se inchine numai acei cari dedatt
cu pi ce p6rta capete de canT sét de lei, §i Orne de_
capra ori de berbece, §i mi de ceT cari sfmt tapI 011a la.
bral §i §erpT la pici6re , sét cari aú aripe la encale §i
la spate . . . . Noi ne inchinamti numal la unul Dum-
necjeti !»

Profitn, domnilor, de acéstil, nona eitatiune din

apologia cre§tinismulul a hl Tertullianti, spre a
sfer§i , precum am0 incepufo de-unklf , expune-

(11 Tertulliani Apologet. xvr : 4Sed nova jam Dei nostri in

ista proxime civitate editio publicata est, ex quo quidem frustran-

dis bestiis mercenarius noxius picturam proposuit cnm ejusmodi
inscriptione, Deus Christ ianor u rn O nockete s. Is erat auribus a-
sininis, altero pede ungulatus librum gestans , et togatus. Risi-
mus et nomen, et formam. Sed illi debebant adorare statim bi-
forme numen, quia et canino et leonino espite commixtos, et de
capro et de ariete cornutos, et a lumbis hircos, et a cruribns ser-
pentes, et planta vol tergo alites deos receperunt Quod co-
limos. Deus onus st.,

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECKA LECTIUNE 651

rea lucrarilor archeolosico (141 ala xviz" §; al xviu"

secola , relativo la ailticilitatile din catacumbele
romane. Dar aceste lucrarT ilu ail constitua intre-
gul complexa ala studielor de archeologia cretina
din acea epoca. Pe tIrramul descoperitil de Bosio,
unil ail spicuita tu sfiéla , precum vNur6ti, rIma-
§ite ale bogatuluT s611 secerill ; 1144 , urmanda
clina timpulul, s'aa coborita cu cercetarile lor la
productiunl ceva mal noul, sétl la datine §i la mo-
numente, create §i adoptate de creOini, af6rft din
cercul restrinsa ala catacumbelor.
Asupra celor mal insemnate din asemené cerce-
tarl, voma arunca acum o rapide privire, incredit-
tati fiindil ca aceste lucrad, cu tóte ale lor li-
psurl §i ratacirT, ad servita fórte multa sciintei, prin
adunarea faptelor pe cari se rézima cunnoscinta o-
riginilor religióse i artistice ale lumel moderne.
Materiele de cari se attingil lucrarile despre cari
yo:11a vorbi mal ant8lu, mi stint ftnc6 ea totul din
dominiul secoluluT de mijloca ; ele tina f6rte de
apprópe cu antichitatea, i p6te chiar din acésta
causa, ele ail de§teptata attentiunea §i aa attrasa
interesul anticarilor din ala xvn" §i ald xvink se-
cola. De n'ara fi statil in aa strinsa legaturit ca
ultimil timpT clasici al vietel i al artel antice ,.
negreOtil ca niel vechile riturl bisericesci ale
creOinilor, niel monumentele ecclesiastice i eivill
din secolil navalirilor de BarbarT, n'ara fi pro-

www.dacoromanica.ro
652 CURSU DE ARCREOLOG1A

vocatg, pe acelg timpg, ap multe i approfundate

studie de archeologig. Dreptg e a spune cg, In a-
ceste studie, spiritul criticti nu se repurta catug
de pqing asupra val6rel esthetice a nouelor pro-
ductiunt Era lucru admistt de mal nainte ea totti
ce se Impunea vederer prin cualitatt plastice sa-
period, tottt ce se putea privi ca obTectg de arta,
acela era, ca só fOrg dreptate , renduitg printre
operile antichitittel pagane, pe cand, din contra.
nurnaT lucrgrile Intinate de rag gusta i executate
de pe proceded neindemanatice i grosolane, se con-
siderat ea unicele producte ale epocel cretinescl ,
ce se Inferase ca numirea de decadentg a artelor.
Totu0 , sg recunu6scetutt ca veneratiunea datoritg
pretuluT morale alg unor asemen6 antichittitT reli-
gidse ale decadenteT, nu era catu§1 de piNintl scg4utg
in ochil anticarilor i al publiculal, prin nesocoti-
rea i despretul cu cari Inegpatanarea de clasi-
cismg a spiritelor de pre ganef, le tagaduTa orT ce
umbra de meritg esthetictl.
Pe astg-felft de principie este basata t6tg theoria
archeologiel crqtine din all xvn secola 0 din
prima jamatate a celul urnigtorti. Aa, spre exem-
pla, rationnézg In totti decursul operilor sale asu-
pra monumentelor bisericescl, meritosul anticara ro-
manO I. I. Ciampini (1633-1698), carele, la 1693
a consacratil ung volumO speciale, edificielor sacre
construite i dgruite cultulul crqting de Constan-

www.dacoromanica.ro
 A PATRIT-SPRE-DECEA LECTIUNE 653

, §i a publicatil séa a lttsata a se

publica (lupa m6rte, duo a alte volume despre ve-
chile monumente, §i mal a1lest despre ornamenta-
rea lor ca mosaico profane §i santite, Intitulate
Vetera moninzenta , in quibus precipue musiva o-
pera sacrarunt profanarunt cedium structura , ac
nonnulli antiqui ritus, dissertationibus iconibus que,
illustrantur. Doma, 1690-1699.
iitnbele aceste serial offera una interesa vil i
variata , prin multiplicitatea de fapte §i de notitie
continute In ele, precum cliTar §i prin mediocrele
lor deseinnurl, cari, In multe casurl, sant singurele
imagine amintit6re despre unele yechl monumente,
de atuncl Inda perdute. Abstractiune fitcênda de
rittilcirile de criticl, pe cari le semnalarlmil adi-
néurl, notiunile istorice adanate de Ciampini asa-
pm vechilor clrdirI cre§tinesel sant cata se pele
de instructive ; da a compulsata nenum6rate do-
cumente ale timpilor,, spre a relata originea §i
vicisitudinile edificielor §i ale decoratiunilor archi-
tectonice pe cari le a descrisa. In cartea despre
cladirile lul Constantina , fiit-care din anticele ba-
silice patriarchall ale Rouael, cea din Laterana
§i cea din 'Vaticana, a St' Payela af6rit din ce-
tate §i a Stum Laurentitt in Agro Verano, precum
§i multe alte yechl biserice din Roma, din Con-
stantinopole §i din felurite pitrtl ale Italiel, ale
Palestinel, ale AsieT mid i chlar ale Africel, clit-

www.dacoromanica.ro
654 CI:1.n DE ARCHEOLOG1&

dite sétl transformate in temple cregine , indata

dup6 edictal din Milaml, stint descrise, de pre veehl
autoritatl, cu ale lor primitive altare, oratorie, bap-
tistere, erypte §i mosaicP.
Mal tóte aceste constructiuni se aflat subordinate
la unul din cele duo 6 planurI predomnitóre in e-
poca primitiva a arehitecturel cre§tine ; unele gait
edificie basilican sOil Basili,ce, adica gpatiOse salle in
forma de lungl patrulatere, impartite pe din la-in-
tru d'a lungul lor, prin duo séti mal
parallele de columne interiorI, pe eari se rézima
unfl accopereméntil cu capriorl, séd ea grit* appa-
rentl; altele sismt Botonde baptisteriall, adicit nisce
boltl circular!, avénda §i ele une-orl, cate o ga-
lena inconjuratóre, totti boltita , de care le des-
parttl rOndurl simple Ma imparechlate de stOlpl.
Ciampini nu póte vedé in ambele aceste planurl
de-Wit forme consacrate de temple paganesel i de
pretorn antice, pe cari cultul cre§tinilor '0 le a
insu§ittl In pripa, fOrtt de niel o preoceupatiune ar-
tistica a sa propria, i fOra ca spiritul epocel
fi luatti cea mal mica parte de initiativit in cor-
rectele dispositiunl 0 in frum6sa decorare primitiva
ale acelor edificio. Astii-felti caracterele speciall ale
stylulul architectonicii , care s'a mmHg neo-romanii
ca adev6ril elil este o transformatiune
cre§tinita a antieel architeeturI romane , erati ancti
cu totul nesocotite; archeologil de pe &tuna nu

www.dacoromanica.ro
 A PAT/Ili-SPIRE-DACHA LECT1UNE 655

a'ara fi pututa impaca ca idea ca, epoca decaden-

teT a avuta unti styla ala sail propria , ca merite
originalT. Insele architectura 0 artele byzantine in
genere, erati pentru din01 anomaliT, pe cari catati
pururé a le delatura din studiele lor , §i cand nu
le puteati ocoli, atunci se multumeati a affirm ca
tali ce era buna kli frumosa in creatiunile Constan-
tinopolel 0 ale Orientelui, trebuitt sa fia imitatiunl
de pre operele antice, Tar ceea ce nu purta acesta
caracterd , nu putea nicT inteuna chipa sa OA
vre o valóre artistica. cata despre artea gothica ,
abIé déca vine vorba de dinsa , in cercetarile de
archeologia, monumental 6 ale epocel despre care trac-
Vilna ; aceea ,in orl-ce can , era privita ca unit
ploda grosolanti i nerumegata ala barbariel, cru-
dis indigestaque moles,.
Spre a reintra in cereal cercetarilor, §i tail de
°data ala errorilor lui Ciampini , voTu semnala ,
drepta exemplu , indar6tnicia ca care ela respinge
affirmatiunea positiva a lul Anastasia Bibliotheca-
rul, In privinta bisericel S' Constante, despre care
vechiul biografa ala papilor 4ice curata ca, de pre
obicelul timpuluT, acesta templu circulara fuses°
cladita de imp6ratul Constantina ca baptisteria sal
bolta de botezare a basilicel St' Agnese de pre cal-
lea Nomentana, pentru ca, inteinsul sa fil bote-
zate sora 0 filca sa, numite amAnduoa Constanta.
Dar Ciampini a v6fluta pre boltele circulan l din

www.dacoromanica.ro
656 CURSI! DE ARCIIEOGOOIL

prejurul turlei centran, und frumosd campa de mo-

saica, sem6natd in r6scrucl, Cu fruu4e, ca fiorT, cu
miel vase, Cu miel animale, §i mal allesd cu vita,
Cu aorchine §.1 Cu genit cullegêndt1 §i tescuindd
struguri; avista lucrare i s'a pitrutd pr6 multd per-
fecta spre a fi din epoca de decandenta a luT Con-
stantind , eld a sustinutd ca baptisteriul Con-
§i
stantelor trebuil sit fi fostd und templa autied ald
luí Bacchus, la care imp6ratul Constautind a adaosd
numal duo grosolaue mosaice, recunnoscute mal
tar4id a fi din ald viril secold, ce representad,
d'asupra u§elor, duo scene din Evangelia.
Cu acela§T spiritd de desfavorabill prejudecatl in
contra artel cre§tine, a descrisd §i a commentatd
acestd anticard, in a duoa a sa opera, planurile §i
ornamentele architecturall, procederile de zidaria §i
de constructiune, altarele, amv6nele, portile §i si-
criele sculptate, apol ciliar §.1 accesoriele mobiliarl,
precum unele obre §i odAjdil ecclesiastice ale unul
mimad Insemnatd de vecbl biserice din Roma, din
Ravenna, din Pisa §i din alte parti ale ItalieT; dar
materia asupra caria s'a Intinsd cu inaT marl des-
voltarT, a fostd decoratiunea en mosaica a celor
mal multe din acele edificie.
Inteuna din primele mele prelegerT, v'amd vor-
bita, domnilor, despre originile acelel arte a mosai-
cel, care consta In formarea de figurl geometrice
séri naturali, dispuse une-orl In vaste tabellurT pic-

www.dacoromanica.ro
 A PATUU SPRE-DF:CEA. LFCTIVNE 657

turall, prin infigerea §i alipirea pre o tencuTala

pregatita In adinsn , a unor bucatelle, mal multn
sen maT puOnn inarunte , de Otra, de migma orT de
sticla colorata. Acésta arta introdusa, la Grecf, cacT
ea pare a fi fostil mal nainte cunnoseuta de EgyptenT
de Per§1, sub numirile de p.oucrelov §i Xt06-
crywnç , lar mal tanlia de gilypi; , s'a raspanditn
farte multa pe timpul imparatilor romanT , impar-
intre trel diverse proceden l technice , cari se
numean : opus tesselatum, cand particellele colorate
de para sén de sticla asean forme geometrice
compunean simple imbinarT symetrice, opus vermicu-
latum, cand ele eran maruntn taiate spre a se puté
dispune de pre configuratitmea oblectelor variate ce
aveati a representa in compositiunl picturall; §i
opus sectile, cilnd materia colorata, redusa in placi
de diverso marimi i forme, se Incastra in bucatI
masive sén in pareti de marmora, scobitT de pre
masura incrustatiunilor. Cu mosaice s'an a§ternutil
maT antalu pardoselele in edificiele cele sumptncise;
apol, acestn feln de ornamentare se urca pe pare-
§i ajunse pe boltele interiorT ale palatelor §i ale
bisericelor. Sub forma de opus tesselatum , ele im-
podobean ca scintelet6re ornamente geometrice, Im-
pestritate ca negru, cu rop, ca alba §i ca aurn,
altarele i strauele unora din vechile biserice, cum
spre exemplu, in aceea a Stnh' Clementil din Roma,
unde totd chorul e occupatn de o Intinsa i gra-
42

www.dacoromanica.ro
658 cuasu DB ARCHHOLOGIA

çieisa constructinne de marmora inernstata Cu mo-

saice de felurite colorl.
In pavimentele, in mobiliarul stabilo §i mal al-
len in decorarea interi6r a zidurilor §i a boltelor
de prin biserice a eautata Ciatupini elementele de-
serierilor §i disertatiunilor sale asupra mosaicelor.
Cu vre o patru-led de mull mal tarlia , cardi-
nalul Alexandru Furietti (1685-1761), descoperi-
torul falm6selor porumbite din Capitolia, a publi-
cata o carte §i mal completa despre mosaica, de
musivis, vel pictorim mosaico artis origine et pro-
gressu, In care a tractata pre-larga despre tóte lu-
crarile de acesta fela, cate s'aa pastrata din anti-
chitate i cate s'all executata in Italia IAA in tim-
pil modernl. Acesta cardinala anticara, carula imi
vetI permitte a 'l face acile Tina loevra , este §i
p6n6 acum o autoritate principal 6 pentru istoria
picturel cu mosaica; tail diusul, la locul unde a-
fiase tabellul columbelor, adica in ruinele villel lul
Adriana de la Tivoli , gasi §i duo' frutno0 Cen-
taurl sculptatl in marmora migra ceimia, pe cari,
pre-cata trai papa Benedicta ala )(iv' nu voi sa 'l
cedeze pontificelul, niel macara in schimba cu ti-
tlul de cardinahl, 1ic8nda ca nu 'l pasa a fi Car-
dinalul Centaur O. Ambele statue intrar6 in Capito-
lia dui:16 a lul mórte ; unul din CentaurT, cela mal
tén6ra, ridiel o bata pastorésel en o mana, i una
Iepure in cea-l-alta; cela mal barana e cu bravle

www.dacoromanica.ro
 A PATH ti-SPR E-DEC E AECTI L'N 659

legate la spate, pe trunchlul de copacIu, de care

e rezimattl callul , se vede at6rnata o parechia de
pedid r séd de chlostecurl. Amónduol parfl a fi pur-
tatil statue de copil pe ale lor §oldurl. Duol ar-
ti§t1 grecl, Aristeas i Pappias din Afrodisium stint
autoril lor.
Dar. fia-ne acum mal multa aminte mosaicele
crqtine descrise de Ciampini. Nu vota numi de si-
gnal, cele treI-qeci i maI multe biserice din Roma,
din Ravenna i de airó, in cari elù constata ase-
menó decoratiunI; a01 don i numal, pentru ca sit v6
r6mana o idea ceva mal lamurita despre acéstil ma-
réta i durabil6 specie de ornamentare architecto-
nica, sa v6 mentinneztl cate-va din principalele
picturl descrise i explicate In cartea lul
Ciampiui, i totil de-o-data, sa attinga, ca in sbor0,
istoricul i feSpandirea acestei arte in secolil mo-
dernl, in cari ea mal ca nu s'a ispititft a es0 din
sinul bisericelor.
intrebuintata in unele rarl occasiunl, chlar §i in
arcosoliele catacumbelor, nol anul villutto consacrata
decorarel edificielor cre0ine, in baptisteriul Stel Con-
stante, unde asemO'narea productiunilor sale cu- ale
artel ptigane, a inspiratti lul Ciampini cele mal ne-
intemelate induolell. Ca s'o recunn6scernil ca multa
mal parunsa de influenta ideilor cre§tinescl, tre-
buia sa mergemt1 a o cauta In cate-va biserice din
Roma 0 din Ravenna, cari pastrózit rmil§ite in-

www.dacoromanica.ro
 660 CUR1311 DR ARCITROLOGIA

semnate de mosaice, lucrate ancti de prin ala I. se--

cola. La Roma, in mar*, basilica a Ste' Maria-
Maggiore de pre Escuilina, cladita pe la annul 352
de papa Liberia, semi-bolta din fundul absidel este
acum accoperita ca numer6se scene din Noul
Testamenta, lucrate In mosaica, pe la annul 433,
din ordinul papel Sixta ala le; apoi lar, d'a lun-
gul acelia§1 eladirl, d'asupra ambelor §irurl de co-
luinne, cari sustina corpul edificlulul, se destinde
una brOa semënata ea vre-o trel-(JecI O. §6se scene
din vechlul Testamenta tabellurl de mosaica inne-
grita de timpa, dar cari une orl te minunéza prin
caracterul lor, naiva §i tota de o data impunCitorit.
Ca unicri exemplu, Toni cita scena, in care judele
Iisus Navi, sosinda grabnica in ajutorul Gavaone-
nilor, se rapede callare, cu sulita in mana, asu-
pra Amorrheilor, , §i'l r6st6rnit de t6te partile,
(surpandu'l pre el Doninul surpare mare la Ga-
vaona), de pre cum ,graiesce Scriptura. Al 4ice ca
armasarul lul, ridicata pe picl6rele de dinapol. are
sa sara afóra din parete ; lar call6retul, in focul
pornirel sale, cu mantia f61fiindu'l pe umerI , sin-
gun Ora coifil dintre totl osta0 sa, 1§1 sguduie
lancea al acea triumfat6re mi§care , ce Rafaela a
dat'o archangelulul s'e'a Michaila!
Din Roma, sa trecema la Ravenna. A.c6sta vechil
cetate, odini6ra, porta de mare vestita pe Adriatica,
lar acum ca §i parasita printre insalubre balti§url,

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECEA LECTIUNE 661

la yre-o duo ore de prrnult, a pastrata, mal multa

de-cata orl-care alta localitate, nenum6rate monu-
mento ale inflorirel sale, care s'a brodita st fia
ntre ala ivus §i ala vine secolfl, adica intr'una pe-
rioda f6rte pretiosa pentru originele artel crqtine.
Decoratiunile cu mosaica stint, ap dar, in Ita-
-venna, tota na de numer6se ca §i de interesautt;
din a lor innitime, sa allegema numal cate-va e-
xemple din epoce differite.
Tata, mal antOlu, o veda cladire octogona care
-servea de baptisteria cathedralel Sto.' Toalla, zidita
la 425 de episcopul Ursina, ornamentele ei musive
sculpturalT, superpuse pe treT catan, offera cea
mal variata .5i mal graOísa imbinare a diverselor
proceden l ale mosaicel :tribuT multicolore symetrica
a§a.late, impletituri de frun4i0 , chipurl de santl
symboluri religiòse, bite aceste accopera paretiT,
p-en6 la bolta tavanulul, pe care, in central unuT
terca formata de chipurile apostolilor, ,
trupul gola i scaldata pen6 la mijloca lineo
.apa, transparent6, primesce pe capta s6a, inconju-
rata de nimba, apele botezulul, pe cari Std Ioana
i le vérsa de pro o stand, invecinata futre diwil
este o cruce nalta ; d'asupra luT lisas se cobára
sto Spirita, representata printr'una, porumba. Dar,
din apele riului, ca o amintire a symbolicel an-
tice , esse una baritina pletosa i incununnata ea
fol marine, d'asupra cartita se citesce numele s6a ,

www.dacoromanica.ro
662 CURSO DE ARCOE01.001A.

Iordann. Vedetl cd, ne afidma anc6 pe ri.,zorul

tura0 ala artel pilgane.
Mal dincolo, Yatd, o micSI clddire bollad, in forma,
de cruce, cam Infundatd, my in pftinntil ; aceea e
capella Sto., Nazarie §i Celsu, pe care, pe la an-
nul 440, a zidit'o , ea stt'l fi d mormênta , vestitt,
Galia Placidia , Mea lul Theodosia-cela-mare, tu-
t6rea ImOrdtescilor mo§tenitorI Onoria i Arcadia,
mftdra, nemilósa i desfrilnata socia a gothulul A-
talla §i apol a generalulul romana Constantia.
Aci total se presentd sub intunecosul lucía ala n-
nuT a§ternuta de sticldriftcivitt, sem6nata, pe susa,
ea stelle i impodobitti cu cor6nne §i cu ramure-
aurite ; in patru firide laterall, se v6dii composi-
tiunI crqtinescl de una caractera minanata ; cerbl
adapandu-se la una isvora , porumbl albT sorbinda
dinteuna vasa amintire p6te , a columbelor 1111
Sosus din Pergama ; apol Pastoral cela bina ,
rezimata de cruce , in mijlocul turmel sale; §i In
fine , sdntul martyra Laurenta cu crucea la spi-
nare, rdp4nda-se, en una aventa enthusiasta, clitre
grdtarul infidcarata ce i s'a pregiltitil.
Din secolul armiltora, din ala pe cdnd Ra-
venna era capitala, exarchatulul byzantinti, depen-
dente de impëratil Orientelul, yolu cita Anci5 duo
edificio, falm6se atan prin ordonnanta lor architec-
tonicd, cata i prin insemnatele lor decoratiunI de
Am8nduo6 s'ad pastrata, fOrd alterare, ea,

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECHA LEC TIMM 663

modele caracteristice ale artelor din epoca de inflo-

rire, pe and impëratul Justiniana inalta in Con-
stantinopole, cathedrala Sta Sofia, a carul bogata
decoratiune musiva , lucrata pe camp auritfi , sta
anca in mare parte ascunsa sub tenculala cu cari
al acoperit'o Mahometanil. De pre acelga plana
byzantina, in forma de cruce, dar in proportiunl
cu multil mal miel, a fosta cladita, pe la annul 547,
biserica St" "Vitale, din Ravenna. Totul inteinsa
inspira interesa din punctul de vedere ala artelor
§i ala archeologiel; dar mie, asta41, timpul abié inq
va permitte sit v6 semnaleza cele duo tabellurl
de mosaica, cari, pe paretil absidel din funda, séil
al altaruluI, representa, de o parte, pe imp6ratu1
Justiniant , §i de alta, pe soqia luI Theodora, in-
conjuratl fia-care de curtenil §i curtenele lor, §i
purtanda pe maul, vase santite. Ciampini a crqutil
ca, aceste dua scene,, de o importanta neaseinuita
pentru cunnoscinta celor mal miel amaunte din
bogatele costume ale epocel, infaQi§éza, stramutarea,
mó§telor Sor Gervasia §i Protasiit, fil al wartyru-
lul ravennata St01 Vitale , care s'a petrecuta chlar
pe atuncI. Fia go, séa intealta-fela, aceste dou6
vestite compositiunI sant cele mal splendide ¢i mat
curi6se prototypurl ale acelor idne de ctitorl bise-
ricescl, ala caror usa s'a perpetuatil pretutindenf
In decursul secolulul de mijlocil, §i cari no ë ne a,
pastrata , In vechile biserice. ale prrel, chipurile 0

www.dacoromanica.ro
664 CURSE DE ABCHEOLJ016.

portal multor donna , archiereT §i capetenil de tota

felul, mal inulta séa mal puçina illustri in anna-
kle trecutulul.
Na ne voina departa de Ravenna i de nume-
r6sele §i preçilisele el mosaice vechT, mal nainte
de a pomeni i despre basilica StuluT Apollinare
cela Boa, pe care episcopul Stu1 Agnello , a pusa sa
o decoreze pretutindenl, la annul 570, ea pictura,
de mosaica. D'asupra celor duo6-(jecl §i patru co-
lumne interior( ale cladirel, se destinda, de ambele
latan, ca la Sta Maria-Maggiore din Roma, cate
una brMi a§ternuta cu mosaice. incepAnda de la
intrarea bisericeT, pe drepta, se vede, mat antêlu,
o cladire, Palatium , negre§ita palatul ca columne
externe , pe care flit inaltase in Ravenna, regele
gotha Theodorica, din care exista anca una zida;
i
apoI de acolo se pornesce una irü de duo6-clecl §i
.se MAT martyrl, b6tranl §i tinerl, totl in lungi
ve§minte albe, cu cercurl de lumina pe capa §i
cate o cununna verde in mant. despartitl unul de
altul printeuna arbore de palma 0,211 finial, ale ca-
ror ramure s'appléca pe capetele lor la funda, spre
altara , acésta serie se termina printr'o magistral6
figura a Mantuitorulul, §e4enda pe trona , cu cate
duoI auger' de fia-care parte. In fao acestel 1m-
pun6t6re procesiunl barbatescl, se destiude br6u1 din
partea stanga, care se incepe Cu infaçi§area ziduri-
lor cetatel §i a portulul Ravennel, numita aassis;

www.dacoromanica.ro
 A PATHU-SPREDECEA I.ECTIUNE 665

urméza apol, o serie de duo6-qeel i duo 6 saute fe-

,,

t16re, purtandd §i ele nimburl la capa §i cununnl

In mama, umbrite §i ele cu fol de palml; la cap&
tul lor se arata MaIca Domnulul pe tronti, cu prun-
cal in bray, 0 e,u alt1 patru angerl, de dui:A laturl.
De siguril acele blande chipurt de martyre cre§tine,
cu bogate yepinte, if correctiunea de forme ale
feclòrelor atheniane din theoriele panathenaice ale
frisel sculpturall de la Parthenonft ; dar nu este mal
puciml adev6rata ca decoratiunea pictural6 a mosai-
celor din basilica S' Apollinarid, produce asupra
privitorulul, unil effecta din cele mal imposautl. A-
tele chipurl yariate de martyr!, de o parte, de sante
feclóre, de alta, purtandtt tòte, cu o lini§te cuviòsa,
cununna martyriulul lor, se presenta acolo, ca intr'o
galerie din locaple ceresel, ca inteo dumbraya, a
raluluT, prin care omul nu se.p6te strecura, fOra
de untl Ore-care simtimOntil de piet6sa admiratiune.
Este dar o valóre artistica, orl 0,0 de nepasit-
torl s'artt fi aratatil cOtre dinsa Ciampini i contim-
poranil luT, este o esthetica a artel cre§tine, pe
care ne o inyederéza, in moat puternicn, chlar 0
operile de mosaica de prin yechile biserice. Dar nn
numal Roma 0 Ravenna, in 4eciml de cladirf ere-
§tine, nu numal Milanul, in unele capelle ale Ye-
chilor basilice Sant' Ambroggio i San Lorenzo, ne
aft pastrata specimene despre mosaica primilor secoll
cre§tinescl; osebita de anticele temple din Constan-

www.dacoromanica.ro
666 CURSI.' i ARCHEOLOG1A.

tinopole, desfigurate aCUM in glamil, apol stint ancd,

in differite partl ale Orientelul, iar mal Cu gula in
vedija cetate a Thesalonicultd, f6rte insemnate r6-
magite de acestd feld. In acésta ultima loc,alitate ,
adev6ratil, Ravenna a peninsulel Balcanice, baptiste-
riul rotunda ald Stnha George, astacJI Ortagi-Giamisi,
pare a fi din epoca Constantiniana ; splendida, basi-
lica a S' Dimitrie, acum nnmita, Kasimiè, e din
ala y ; biserica in r6scrucl a St' Sofie séd

Ala-Sofia, din ala vi'. La fia-care din acesté, din

inaltimea boltelor gi a paretilor invechitl, chipurile
de santl gi symbolurile cregtine, lucrate cu mosaica,
infrunta, sub spolala lor cojita, mihrabele gi ver-
setele diu Cornil, sub care ad voitd a le ascande
cotropitoril mahometani.
Artea mosaicel s'a, pastratd in imperiul Orieutale,
chlar gi pe timpil cand In Italia t6te procederile
artistice caçluse In ultare astd-feld s'a intêmplatil
ca, In ala ixle secold. artigtil byzantinl, persecutatl
in patria lor de cdtre secta triumfatóre a Iconocla-
stilor, sa caute asyld in Italia. El fue' bine pri-
mitl de papa Paseada eu, carele deschise refugiti-
lor grecl, mal multe monitstirl din Roma, gi le
incredinta ornamentaren, cu mosaice a bisericelor
prefacute de dinsul , lar mal cu sémil a Ster Pra-
xede gi a S Cecilie. De atuncl, und stild, non pen-
tru Italia, originada prin impestritareal arinoni6s1
de colon, dar fórte incorrectd sub rapportul desem-

www.dacoromanica.ro
 A PATRUSPRg-DECEA LECIUTNE 067

nulul, se arata in mosaicele RomeT. Nu multa dupe

aceea, artea bysantina incepe a decora ca mosaice de
una caractera magistrale, bisericele diii lagunele A-
driaticel, precum basilicele de la Torcello, de la Ma-
rano, de la AquileIa, de la 'Farm() in Istria, §i
In fine, falinósa cathedrale a St'uT Mann din Vene-
tia. tu t6te acesté, domnesce pe deplina stylul °rim-
tale, ea asprele sale forme §i cu viul sea colorita,
desprinyndu-se pe cdmpurl de sticla aurita.
Cdnd, pe la annul 1066, Didier,, egumenil ala
vestite1 monastirI benedictine din muntele Cassino ,
In regatul Neapolel, voi Wï impodobesca biserica,
ela tramise la Constautinopole ca adduca de a-
colo lucratorl me§terl in artea mosaicel; asemen6 aa
Wan mai tar4ia §i regil normand,I al Siciliel, spre
a accoperi Cu mendre podóbe de sticla aurita O. co-
lorata, paretil Capellei Palatine §i al Duomului din
Monreale de langa Palermo. Dar nu trecu multi
timpa, i acésta arte redeveni ca totul
asta-fela in-cata, la 1298, aflama ca vestitul pic-
tort" Giotto a lucrata In mosaica minunatul tabella
ala pescuirel Doinnulul, numita la Navicella, care
se p6te admira §i acum sub mendrul porticri aid
St" Petru din Vaticana. De atuncl inc6ce Roma, Ve-
netia §i Florenta aa cultivata merea artea mosai-
ca, ce se parasise ca totul in cetatile de dinc6ce de
Adriatica, §i, ca o discretiune din ce in ce mal mare,
impusa de marele preta §i de anevointele practice ale

www.dacoromanica.ro
eas CURSE! Da .ARCIIHOLOG1A

meserief, aü decorata cu tabellurf musive unele bi-

serice principalf ale lor.
tu orl ce casa, vedema ca acésta artO, In tota
timpul, a r6masa marginita in t6,rrile meridionalf
ale Europel. Ca una ce cu total extraordinart
ni se citéza de Ciampini, cathedrala séa mal bine
capella circular6, pe care inipOratul franca Carlotna-
gnu o cladi, la 802, In resedinta sa de la Aquw-
Grani, séa pase sit o decoreze ea
mosaice, de cOtre lucratorl addu0 din Ravenna. Din
nenorocire, acea decoratiune,--din care numal Ciain-
pini ne a pastrata mitt fragmenta de pre bolla, uncle
Illtintuitorul se vede eqC3ndt1 pe trona , inconjurata
de santl ce intinda spre dinsul cununne , din neno-
rocire ea a fosta stricata i accoperita cu tenculala.
Cera urine dinteiusa s'aa regasita, sfint acum catf-
va anni, i guvernul prusiana se occupa a suppune
anticul templu neo-romana alti luT Carlomagnu,
o restauratiune ce'l va reda caracterul s6a primitiva.
Studiele moderne i indicatiunile luf Ciampini vora
fi de mare ajutora pentru reinfiintarea acestul pre-
tiosa monumenta ala artel crqtine din secolul aid
ix' i alti gloriel imp6ratuluT Carola-cela-mare.
Sub multe pririrf archeologice e, In ader6ra
interesant6 cathedrala de la Aix-la-Chapelle, pe care
ama avail occasiune a o studia cu de-m(311111Ni;
dintre téte ale el curiositatl anticarif , volu Hume
sit v6 semnaleza numaT fruinosul ainvona pobeitu,

www.dacoromanica.ro
 A PATIle-SPRE-DRCEA LECT1rNE 669

care, intealii xi secolii, a fostit daruitn acestel bi-

serice de imp6ratul Henrica alit printre ale
carui bogate §i variate ornamente, constatamn e-
xistenta, a t:,se fórte curi6se sculpturi in alto-re-
liern , pe bucatl de filde§n, ca de 28 centimetri
Mate dintr'unil dinte de elefantil. crapatil in duo;
din acele sculpting, duo 6 representa pe qeul Bac-
chus, rezimatn de o vita, adapandil unit leopardfi;
una pe Yinerea still pe 4eita marina Amfitrita.
purtata pre valluri, de min monstru amfibitl; a pa-
tra, pe divinitatea egyptena Isis, sub forme §i cu
attribute cu totul europene ; in fine, in cele duoè'
din lima, se vede cate unti june rsboTnic incu-
nunnatn de cate duol genii; unul sta in picT6re,
intearmatn, Cu colfti, cu sceptru i ca pav6za ;
cel-l-altil e callare §i, ca unil S GeorgP, strapunge
Cu sulita, o féra. S'a discutatil multfi asupra intel-
lesulut i asupra epocei acestor sculpturi. ale drop
subtecte profane pun a fi in contraijicere ca sty-
lul aspru §i grosolann alit lucrarei, styln ce deno-
teza o epoca tar4iit; fOra induoiela. ele ne presenta
mythologia antica, exprimata prin artea unei epoce
cretine i tacit, in Ore-care chip , antithes6 cu
seulpturele §i cu picturele primitive din catacumbe.
In cari se vù'dn, din contra, scene §i symboluri ale
nouei religiunl, reproduse de pro stylul §i de pre
ideile pnganismuluT.
Curi6sele alto-relievurT mythologice din cathe-

www.dacoromanica.ro
670 CURSU DE AlICHKOLOOIA

drala carolingiand ne deschidd callea cOtre ung

nog sublectd de studie anticarie, carilla nu ne pu-
tema dispensa de a'T faCe loca ad i , iu urma /no-
saicelor. Sculpturele pe fildqd , reduse acum la
proportiunl cu multd mal modesto de-catil in mitre-
tele producte ale glypticel chryselefantine din tim-
pil lul Fidias , ad fostd una din industriele arti-
stica sed de luxg, cari avead mai nutre trecere in
societatem xoniand din primil secoll al cre§tinismu-
id. Ea, negre§itg, se exercita In diverse mici o-
blecte de usd casnicti 0.-- portativd; dar, dintre tete
acole m6runtisurI, ni s'ad pitstratil mal cu semd,
tdblite lungdrete, de acele pe cari cel vecM °bid-
nulad a le purta pe sine, anruate de br4 orl de
bravi, spre a le ave la indennind, candil volag a
serie ceva pe ele. Acele portofollie ale antichitItel
se cliidmad pugillares, edad, prin proportiunile lor
-se putead coprinde ca pumnul; cand erad áns6 mal
mariCelle i cánd se desfilcea pe balamale, In duo,
trel §i mal multe foI, ele se numeail diptyce, 8i7c-
Tuxot, triptyCe , Tpt7CTUXOL, pentaptyce, ITEVreC7TTVXCC,
§i in fine polyptyce , 7COMTCTUXIX , cand avead mal
multa de cincl tilblil.
Nu totil d'auna aceste tabelle purtdrete era de
filde§d ; pentru emenil de n'A" ele se facead mal
ades6 de lemnd simplu, precum de bradd, de tela
§i de cimiird.; de bradd, bund-érd stint cele trel-
4ecl §i mal bine de táblite ceruite, triptyce com-

www.dacoromanica.ro
 A FATRU-SPILDECEt LECTIUNg 671

plete s6fl desparechTate, cari, in inal multe ròndurl,

de la annul 1790 §i 0115 la 1851, s'ad gitsitd
In baile de auril de la Ro§ia AbruduluT In Arded,
§i se atta aeum respilndite prin museele din Pela,
din Clu§d , din Vajd , §i din alte 1ocalitilt1 ale
Transilvaniel. Ele contind, serise_ ea littere- cursive
latine, adese orl en totul sterse, diverse inserisuri
partieulari, precum acte de asociatiuue pentru In-
mormAntirl , contracte de inchiriere i mal allesd
vénOrl, printre cari siint i v6ricylrl de selavr; mal
die p6rtl, datele lor, dintre auniT 131 j 167
dup6 Christos i dad curicíse indicatiunl asupra pe-
trecerel primilor colonnl romanl in provincia Da-
eiel. In urma mal multor inv6tatl straini, le a pu-
blicatd §i le a explicatd, venerabilul nostru erudita
romänn , pitrintele T. Ciparlu , in Arekivul pentru
filologia i istoriti, din 1867.
Alte tth1ite, a§ternute pe din-lit-intru totd ca
611 sed Cu pelle, oil en vre una metallil tale,
t a plumbul §i cositorul, se filcead de lemne mal
scumpe, precum Mintiful qi cedrul , de osa, de fil-
de§d i oblar une-orl de argintt qi de aurti,
dobindu-se pe din-a-f6rit cu tota felul de ornamente
sculptate §i inerustate.
Una obicelu, pe care nol liti putemil constata
prin fapte netitgilduite able In ala secold, se
stabilise la Roma §i In Constantinopole, ca dreg6-
toril cel lnaltl, precum mal allest consulil, preto-

www.dacoromanica.ro
672 CURSI' DB ARCHEOLOGIA

riT §i cuestoril, sli, dArulascl, autoritAtilor §i d'Ir

unora din plebeil de frunte, cu occasiunea intrilrel lor
In functiune séd offerirel de jocurl publice, asethen6
diptyce de fildeS, sitpate in relievd ca chipurile ,
nm»ele i titlurile lor, §i ades6 orl chIar cu alte
felurl de figuri §i de ornamente, mal totd-d'auna
relative la imprejurArile cari ad datil prilejd la a-
ceste bogate §i artistice offerte.
Printeo norocita intAmplare, anc6 de la ince-
putd, bisericele cre§tine luase vi ele obicetul de a
iuscrie in differite catalóge, sub forma de dyptice,
cari se pilstrad cu santeniA in altard li in pro-
scomidiA, numele credincio§ilor, adica pe ale nouilor
botezatl, pe ale cununnatilor, , ale r6posati1or, ale
danuitorilor, ale episcopilor, ale preotilor §i chlar
pe ale simplilor inchiniltorl §i enoria§1 In viétit.
Acest6 erad, precum vedetT, Mil registre de acto
civill, ski pomelnicele , cari §i pOn6 asti141 exista
In bisericele n6stre. Dar in timpil trecutt, preoti-
mea se ingrija pentru ca acele liste séd matricule
ecelesiastice A fi a inscrise pe tablite santite, 6rcytect
akATOL, §i de aceea , se folosi ades6 §i de luxu6se

dyptice consularil, ba une orl §i de pugillarie cu

representatiunT mythologice.
Astil-feld, ad ajunsd p6n6 la not, pilstrate in bi-
serice, ca scórte de pomelnice §i de citrt1 liturgice,
ima num6rd destuld de insemnata din acebo pre-
ti6se oblecte de usd profand , pe cari poetul Clau-

www.dacoromanica.ro
 A PATEU-SPREDECE LECT1UNE 673

diand le descrie In urmat6rele versurl din Laudele

consulatulul lui, Stiliconli : (1)

«immanesque dentes
Qui secti ferro in tabulas, auroque micantes
Inscripti rutilmn ccelato consule nomen
Per proceres et vulgo eantp>

adica de <acele tablite taiate cu feral In dintI u-

ria0 de elefantd , pe cari , Intre sapaturl straluci-
tord aurite, se Inscria ca ropi, numele consululul,
spre a fi presentate capeteniilor §.1 poporulul,.
Una anticaril renumitd din aid xvni' secold, sco-
lard ald lul M. Buonarotti §i, mal tar4id, pova-
tuitorti chlar ald lul Winckelmann, preotul floren-
tind Antonio Francesco Gori (1691-1757), carele
1§I ca§tigase o cuvenita autoritate printre contim-
poranil sa, s'a occupatd a Intruni und bogattl ma-
teriald de eruditiune, pentru illustrarea a mal multd
de treI-4ecl vechl diptyce profane, ce 'I erad cun-
noseute , osebitd de altele ftírte multe de origin6
cretina. Gori n'apuca sa typarésca eld Insql ald
sal Thesaurti de vechI diptyce consularil 0 cede-
Acesta e titlul cartel sale, care a apparutd
siastice.
cu duol-spre-4ece annl dup6 a lul m6rte, in trel
marl volume in-folio, Insoçite cu frumóse stampe.
Dispuse de pre ordinea lor chronologica , figurézd

() Claudiani de laudib. Stine, ni, v. 30

43

www.dacoromanica.ro
674 CURSO DE ARCHEOLOG1A

In cele duo6 d'antelu , diptycele consularil, atata

cele anonyme , cilla §i cele cu nume cunnoscute ,
dintre cari cela mal vechIn este, de pre scirea lul Gori,
ala lul Flavins Felix , consula in Occidente la an-
nul 428, cela attribuita luí Stilicon, dintre 400
405 , este indulosa , lar cela mal modermi
alti chlar ultimulul consula cu irnportanta pentru
chronologia romana, adica ala lul Anicius Faustus
Albino Basilius, din annul 541. intre dinOl se
riThduesca diptyce de la altl un-spre-qece consull ,
representatl in differite modurl, tota d'auna ca
una mare luxa de amènunte , dar intr' tint styla
aspru i stangaclu. Pe and cel duol consull ci-
tatl, stall in picliire, mal totl cel-l-altl, Imbracatl cu
bogate vepinte, §eda pe jeturl ornamentate §i tina
In manele lor , emblemele dregaoriel ; intr'una
sceptrul , scipio , cu acuila §i cu imaginea impë-
ratulul la capagu; in una fela de ster-
gara gbiamuita , in forma de saculeta lunguleta.
Acela este mappa circenses, pe care consulul o
arunca in arena, ca sa dea semnalul jocurilor din
circa. Se 4ice ca acesta obiceu l'a introdusa Ne-
ron, and, intr'o i, prelunginda preste m6sura os-
1)601 s6'a in Casa cea aurita, §i aucjinda cuma popo-
rul adunata striga de nerabdare in Circul Maxima ,
se scula de la mésa asvérli §ervetul pe feréstra,
chl,nda asta-fela ordina sa Incépa jocurile.
Inteunele diptyce, ca buntt-6ra in cele trel ale

www.dacoromanica.ro
 A PATE U-SPRE-D EC EA. LE CT1U N E 675

1uT Flavius Areobindus Dagalaiplats Areobindus ,

vir illustris ex comite saeri stabuli et magistro mi-
tifico per Orienten?, ex ronsule consul ordinarius la
.annul 506, chipul magistratrilul are de asupra,
MI de laturile sale, capete din familia imperial,
sculptate in medallióne. intealtele, precum intrIala
luT _Rufinus Gennadius Probus Orestis , din 530,
se adauge li statuele incoTfate a Itomel vechT i a
cele! noue.
Dar §i mal curióse stint scenele cari mal atiesó
occupa partea de jost a tablitelor i in cari se
vede, in genere, o imagine a jocurilor date publica-
luT de consull; aci , spre exemplu, vedenta in ip-
podronul, alergarl de cal, inhamatI cate duol la
hige, sén cate patru la quadrige ; aci, luptele be-
stiarilor mascatl i inchingati, cu animale sr.-liba-
tice, le!, tigri i ur0; ad, nenorocitl aruncatI fOra
aparare printre fére ; aci, jocuri innocentl ca mingd,
sa altele, de o comica cruqinte, ca osimda de a' l
apuca nasal intre labele unul stacojti. Pe unele
diptyce se ve-dil, la picl6rele consulului, (S nenT vse'r-
sandil din sacl, bani, gluvaIere §i scumpe milla-
rie, drepta semmi de darnicia sétl largitit.
Prectuu anul mal spustl, cele mal multe din a-
ceste tablite de fildep) s'ati pastratil nealterate in
thesaurele bisericelor ; stint §i unele ans6 pe cari
.cre§tinil aft cercatil 4 le insu0 in modil mal
completil ; ap a facutÙ papa Gregorill-cela-mare,

www.dacoromanica.ro
676 CURSO DE ARCIIEOLOUlk

cand a tramisil reginel lombarde Theodolinda una.

diptychn, In care a pusa sit faca vechlulul eonsula
anonyma o tunsura preotéscg pe cre§teta i sg'I
prefacg sceptrul In cruce, botezandula cu numele
Sanctus Gregorius, pe cand imaginel siinilare de pre
a doua tablita Il dete pe acela de _David _Rex.
Va sa im mal lungesca , nu mn vela opri niel
asupra unor frum6se diptyce, cu multa mal vechIr
pe care stint sculptate scene antice , precum sacri-
ficiele acute de duo june femel ; o Musa cantanda
din lyrg i una poeta meditanda ; semi-4eu1 inedicinet
Esculapa i firésca lui skit Hygia séû sitn6tatea ; apol
niel de altele curióse, representanda apotheosea luí
Romulu, sétl portretul ecuestru ala Impaatulul Con-
stantin triumfatora. Volu trece asemen6 rapide pe-
d'asupra tutulor diptycelor curata ecclesiastice, hie-
rothecelor séa cutielor de in6§te, ferecaturilor de E-
vangelil i ic6nelor triptyce séa troitelor sculptate
pe fildegl, tóte acesté purtanda pe ele symbolurl
cre§tinescl, scene din Vechlul §i din Noel Testa-
mentn , chipurl de santl 0 de personnagie istorice
din epoca byzanting.
Gori a facuta din tóte acesté o bogatg collec-
tune, asupra caria scurtarea vietel nu 'I a per-
misa a'§I lutinde pe deplina eruditele sale com-
mentaril;eRI ansn a attrasa mal antAlu attentiunea.
asupra acestel ramure de antichitgt1 mnrunte
cari putema 4ice cit In Italia, In Orientele byzanr-

www.dacoromanica.ro
 A PAT1113-EPRE-DI OEA LECT1UNE 677

tind si arabg, si apol si In palle gothice, repre-

senta, artea sculpturale , in cea mal minutiósa
mal ingrijita a el expresiune , d'a lungul secolilor
medievall, adica de la incetarea statuarieT antice
pene la redesteptarea din secolul ahí xv1'.
Interesul acestul studid s'a adaosd ea multe cer-
-cetarl i ca multe descoperirl mal noue , consem-
mate, acum c1-va anul, *tuteo interesante notititt,
4e invetatul dt Fr. Pulszliy, directord generald ahí
museelor din Pesta. Din asa indenind, societatea
artistica din Englitera, numita Arundel Society, a
intreprinsg a reproduce in gypsg , mal multd de
patru sute sculpture pe fildesd , incependa de la
anticele sublecte mytholog,ice i diptyce imperiall
consulari, ca sa ajunga pene la uneltele ecclesia-
stice si la micele oblecte de arte, lucrate in ah d xvie
aill xvi1 secold. Intr'o asa bogatit adunatura de
facsimill exactl, puse la und loen in favi ochilor, se
pite studia, ca mare folosd, caracterele i desvol-
tarea artel glyptice In timpd de apr6pe duol-spre-
'lec° secoll.
Complexul de idei esthetice co da ung asemen6
studid comparativd este p6te chIar ceea ce lipsea lul
Gori, in explicatiunile sale; cu tóte acestó, este una
faptti ce nu se póte tagadui , ci lucrara° acestui
anticarg ati fostd spornice pentru sciinta.
S'a intemplatd 0a noe, alti luI nume sä ne Tina
dnainte cu prilejul operel sale asupra diptycelor de

www.dacoromanica.ro
673 CIIRSU DB ARCREOLOG1A

filde§a ; dar mal nainte de acésta , sagacitatea lut

de erudita se aratase In alto fórte numer6se §i In-
seinnate publieatiunl. Numinda numal cate-va din
ele, vetl judeca despre varietatea lor : la 1729,
eh! a typarita o carte asupra Columbariului séa
bolle! funeraril a servitorilor lul Augusta §i aT Li-
viel, care, la 1726, se descoperise pe callea Ap-
piana, ; apol, In cursa de duoi-spre-4ece annI, de la
1731 pene la 1743, se occupa cu explicarea
publicarea importantilor monumento sculpturall §i
nummaril adunate in bogatele museo din Florenta ;
In acelnT timpa , impartinda a sa attentiune intre
t6te felurile de antichitittl ale patriel sale, eh!, pe
de o parte, se cerca a explica unele re,m4ite ale
anticilor Etruscl, pe de alta, cerceta §i descrise
diverse curiositatl medievall ale Toscanel.
La 1749, publica interesanta tabla de bronza, care
se aflase cu duol annl mal nainte in ruinele Vellelel,
langa Piacenta, §i in care se arata cum , printeo
ingenidsa operatiune financiare, muele imperata
Tralana da en imprumutti ball! de al thesaurulul ,
municipielor de prin provincie , sub conditiune ca
interesele vora servi pentru alimentarea í educarea,
copiilor. In "Miela , aveaa a se intretine asta-fela
trel sute copil, dintre cari 264 bitietl primeaa cate
192 sestertie , adica 48 le! pe anua ; lar 36
fete , cate 144 sestertie séti 36 lel. Grijele res-
136lelor, ale politice! unul vasta imperia §i ale ma-

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECEA LECTIIINE 679

retelor cladirl de utilitate publica , nu faceaa pe

marele imparata sa nesocotésca crescerea, genera-
ti unilor vi it6re.
Gori s'a mal occupata §i de petrele gravate, publi-
candil patri mar opere dactyliografice ; lar la 1752,
reproducênda cu commentariI ale sale, o parte din
thesaurul numismatica ala elvetianulul Andrel Mo-
rell , ela a data intr'insul , o descriere prescurtatá,
a columnel TraTaue. Sa nu lipsima totql a spune
ca parte din scrierile sale, §i mal Cu Mina The-
saurul diptycelor, a fosta editate de amicul saa,
anticarul G. Battista Passeri (1694-1780), ca-
rele §i dinsul a desvoltata, pe acela§a tina , o
mare activitate in differite ramure ale archeologieT.
Lul , intre altele, II datoresca amatoriT de marun-
ti§url anticarie o publicatiune fOrta intinsa asupra
candelelor de hita, lucerna fic i'es, ale antichitatel,
publicatiune care, trebuia O, o marturisima , dete
sciintel moderne tinca §i mal puOna lamina de-cata,
pe timpul lor, vora fi data lumeI autice, oblectele
de cari ea se occupa.
Prin annil vietel sale, este evidentil ca Passeri
trece preste termenul ce ama impusa studielpr mí--
stre actuall; dar, iu orl ce secola, sant de sigurfl
6menI al trecutuluT , precum une-oil sant §i 6menl
al viitorulul. Laboriosul Passeri a cugetata li a
lucrata in archeologia p8n6 pe la 1780, ca O
dad n'ara fi trecuta ca una patrara de secola in

www.dacoromanica.ro
680 cunso DR ARCHLOLOOli

era cea noua a sciintel; preoccupatiunile lul pre-

dilecte an fostd antichitatile etrusce, cari incepuse
pe atuncl a se ivi mal dese, pe te'rramurile Tosca-
net Stint , domnilor, In cursul timpilor , momente
cu deosebire favorabill uncí specie Ore-care de an-
tichitatl, p6n6 atuncl ablé cunnoscuta; a§a a tosta
0 cu cele etrusce de pe la 1750 inainte.
Sa 'ml perinittetI ans6, In socot6la addendelor
§i corrigendelor, , de a cumpani pasul ce, cu Pas-
seri, l'amil facutn preste hotarul nostru, printeund
alta pasq inapol. Arn fi trehuitn , caul vorbeamt
despre studiele antichitatilor italice In aid xve se-
coin, sa v6 fi facuttl cunnoscinta unul originald ern-
ditn scotiann, caldurosn theologn catolictl, i anticarn
pe la soróce. Thomas Dempster, nascutn la 1579
din parintl nobill cari inzestrase patria lor Cu duo6-
4ecl §i optti de copil, studia, mal antblu de la Justa
Lipsiu i apol cam de pretutindenT, cticl, nicairl
multinnitn, eln colinda mal t6til, Europa occiden-
tale, patinda totn felul de neajunsurl 0 scriindd
meren la cartl, in cari cea mal vasta eruditiune
se nomolea une-orl in rationnamente false i in a-
magirl precugetate. 0 imaginatiune infocata 0 o
indraznéla fOra stavill cOrmuir6 faptele ca §i cuge-
tarile sale. Ca astn-feln de applecarl de minte, eln
la 1619, in Pisa, sub titlul de Etruria
scrise ,,
regalis, o carte in care aduna mal tail antital
materiald litterarn asupra vechilor populatilinl tus-

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECEA LECT.UNE 681

cane, fóra ans6 de a face Inteinsa vre-o parte cri-

tea monumentelor acestul popora. Cartea es§i la lu-
mina, ablé la annul 1726, cu una addaosa de M.
Baonarotti. La 1767, Passeri adduse §i dinsul una
puternica contingente la enthusiasmul vechlulal e-
rudita scotiant, pentru natiunea Etruscilor, in care
amónduorora le placu a vedó una prototypa de per-
fectiune ethica i esthetica. Cate-va monumeute se-
pulcrall, i mal allesa vasele zugravite , cari ince-
peaa a se afla cu gramada prin necropolele Tosca-
nel, impinser6 pe noul etruscomana i anal departe
de-cata antecesorul BM. Devenise pe atuncl una
punctil de on6re nationale pentru anticaril din Tosca-
na, d'a lauda pe Etruscl mal presust de bite.
Acum ans6 Winckelmann era apprópe ; ela a-
vea sa potolósca, cu perfectul sila siinta esthetica,
asemenó exageratiunT, §i, In urinal, critica viito-
rule avea sit alléga mal multa adevdra , de-cata
elucubratiunile lul Dempster,, lal Passeri §.1 con-
sortilor, din monumentele enygmaticulul popora ala
Etruscilor. SA ne multumima dar, en atata asupra
studielor etrusce , de o cam data; le voina regasi,
pline de o mal seriósa activitate, chiar la primil
pNA ce voma face, calcanda In periodul moderna
ala annalelor archeologice.
Tota de odata, doinnilor, sa, puneinit acninh ca-
W i cercetarilor nóstre asupra studielor de ar-
cheelogih cretinft , pe cari , din al it xvim- secoln ,

www.dacoromanica.ro
682 CURSE, DE ARCDEOLOGIU

de cand cu compilatiunile litteraril ale lul Panvi-

Dio §i Baronius , le ama urmarita pena la mijlo-
cul secolulul ala xvin', recunnoscenda , mal itn-
teru, o neasenmita parte de merite luí Bosio, pri-
mul exploratora ala catacumbelor romane §i ade-
v6ratu1 creatora ala archeologiel cre§tine, apol pre-
firânda lucrArile urmnilor s'el, ale MI Boldetti,
Marangoni §i Bottari asupra cimitirielor,, ale lul
Buonarotti asupra sticlelor aurite, ale luT Ciampini
asupra edificielor §i mosaicelor religióse, In fine ale
hl Gori, Iar in moda incidentale 5,i ale lul Pas-
seri ,asupra sculpturelor pe filde§a §i mal Cu séml
asupra diptycelor consularil §i ecclesiastice.
T6te aceste materil nu ne aa depArtata, in chipa
pré tare simtitora, de timpil anticl §i de societatea ro-
manIt; fiinda mal cu totul r6strinse In primitivul
cerca de activitate ala bisericel catholice din Roma,
abié déca, ele ne aa data ocçasiune pni,, acum
de a ne cobori in secolil §i mal allesa in prrile,
unde nou6 popóre III crease, in laturT de ideile §i
de usurile antichitatel, o viétA nouit. Pe de allá,
parte, ele ne aa litsata InstrIbinatI i de mi§carea
ce, pe acelaVf timpl, se producea in sinul Oriente-
luí cretina, cu care, anca de prin ala 1r16 secola,
Roma s'a aflata bite° ostilitate din ce in ce mal
pronunciatit.
Ama cre4uta ca, voIu face bine a nu es§i din.
cercul marginita, pe care archeologia creOnl 't3i

www.dacoromanica.ro
 A PATIIII-SPAR-DECRA LECTIUNE 68a

l'a circumscrisa chlar din periodul sal iuitiale ; de

aceea voTu repurta, sub rubrica generala a studielor
medievall, alaturi cu cate-va imperfecte i fragmen-
tate cercan l archeologice facute pe atund in adev6ra-
tul dominia ala artelor §i ala industrielor, socotite de
barbare, ale secolulul de mijloca, alta labori6sele
lucrar/ executate pentru elucidarea documentelor isto-
rice din timpil modernI, cata §i informatiunile luate
de eruditil occidentali asupra riturilor religi6se , a-
supra usurilor civilT §i chTar asupra unor monu-
mente plastice §i litteraril ale imperiuluT cretina
de la R6sarita.
Tata-ne dar acum dinainté unuT campa de studier
larga §i variata , dar carele ni se presenta sub in-
Niprea cea mal impestritata ; voinda sil, m'e' servil
ca o comparatiune imprumutata din cultura pam6n-
tuluT, §i care, la no/ in térra, nu v6 p6te fi straing,
v'aVt dice ca exploratiunea sciintifica a secolulul
de mijlocil se anda, In decursul periodulul ce ne
occupa, ca arittura cea impeticata, pe care munci-
toril o faca in rari tele destelenite ale unel padurT,
pe cand el anca lucréza a o curata de buturugl ;
icl colé appare cate o fe'rama de °goa , rasipite
printre desi§ul sabatica ala codrulul ; pe alocuré,
lanul, de-§i augusta, a r6sarita desa §i mansa ; dar
din-c6cT, spicul seca §i opacita se verde sub nabu-
§ala burnTanel.
Tott qa, cand voimil sa ne dama Mina despre

www.dacoromanica.ro
684 CURIA, DE ARCHEOLOG1A

ceea ce al descurcatil eruditil si anticaril din alg

xvn secolg , prin chaosul Invalmasatil ala institu-
tiunilor si all creatiunilor artistice, ce s'al ivitd
in Europa de la navalirea Barbarilor inc6ce, totil
asa intòlniml niscal-va puqine lucrarI rudimentariT
si neindemanatice asupra unor monumente plastice,
si apot, de alta parte, cercetarl serielse, staruitòre,
minunate, facute mal allesil cu scopul de a Inlesni
cunnoscinta documeutelor bisericescl, civill si litte-
raril, atatl ale numer6selor miel staturT din Eu-
ropa appusana si nordica, catg si ale ImbUrtinitulul
imperil byzantinl.
Asa, dintre t(ite ramurile In cari el , de la In-
ceputul acestul cursa', aml r6spicatfl sciinta archeo-
logiel, si din cari anul cautatl, pre-catg s'a pututtl
sil adducl mal numer6se exemple, in succesivele me-
le prelegerT, dintre bite specialitatile ce se refferl
la studiul antichitatilor, N.a induolala, acelea a
Paleografiel si a Diplomaticel al ocupatfl rangul
de antKetate In lucrarile intreprinse -pentru lamu-
rirea originilor societatel moderne. Aceste lucranl
al avutl In vedere, flra distinctinne, interesele re-
ligi6se si cele civill, economice si politice, astg-felil
in-catfl, déca, pe de o parte, ele s'al applicatg a
pune In luminit vecbile traditiunl si riturl ale dif-
feritelor bisericl creOine, pe he alta, ele al elucidatl
si al adunatg materiall pentru cunnoscinta critica a
faptelor istorice si a aseymintelor sociali din se-

www.dacoromanica.ro
 A PATAU-SPRE-DECEA LFCT1rNR 685

colul de mijlocii. Vomd avé dar, a le examina pe

rbndil, sub diversele lor fase, representate atatil prin
colosall lucritrl collective ale unor laborilise asocia-
tiunl de cal1ug6r1 , catd §i prin cate-va puternice
stralucite individualitittl sciintifice.
Aci ne Irma Oa lute() positiune analoga cu a-
ceea In care ne ad visa meritésele i neobositele
lucrarl ale eruditilor exploratorI aT antiditatel ro-
mane, cari, In ald xvile secold, ad meritatd, prin
lor nepregetata ardére filologica §i archeologica ,
numirea de Gladiatori republicel litterilor; mul-
tiplicitatea , adfIncimea critica §i mal adesé chlar
simplitatea, asta-b1 banal, a resultateler obtinute
de din0I , printr'o muncil gigantica , nu m'é vord
ingadui pite a v6 presenta analysea, nicI milcard par-
tiaM, a operilor lor. Cum arral Mead cu scrutatoril
antichitatilor ethice ale vechel Rome, pe cari vi
aind numitd , notandd In trécAd principalele su-
blecte despre cari el ail tractatd , totd camd a§a
volu fi silitd acum a face 0 cu callug6ri1
Iesuitl i BenedictinI, cu editoril de collec-
tiunl hagiologice i liturgice de chronice §i de
chryséve vechl, cari In ald xvn' 0 In ald xvnil se-
coll , aú pregittitil materiald pentru istoria §i ar-
cheologia mediulul
Dar mal 'nainte de a schita acestd rapide
descoloratd tabelld, In care 't31 volt gasi local cer-
cetitrile de hagiografil 0 de diplomatica occidentall,

www.dacoromanica.ro
686 CURED DE ARCREOLOG1A

de paleografia, de archeografia si de liturgica bysan-

tina, impreuna cn fi,gurile celor mal r6sarit1 dintre
luptatoril acestor paclnice arene, sa ne oprima, pen-
tru untl momenta, asupra unuI fapta curata anti-
caria, carele, in ala xvul6 secola, este primul -Or-
rusa infipta en sfiélit, pe una tarama archeologica,
ce abié peste vre-o dou6 sute de annl isl va ni-
meri adevëratil s61 explicatorl.
Sant pucine 4eciml de annl de dud s'a mal
rasipita , si nu anc6 de tan, dintre 6menil
cult! idea ca orl-ce lucrare antica, afiata in yrrile
europene, si in care se dovedesce o valóre artistica
cire-care, séa cela pucina ceva maiestria , nu p6te
fi alta-ceva de-cata unit producta alti industriel
grece oft romane , din vre-una din epocele desvol-
tare lor. Desbatterl de felul acesta se tina anctS si
ast4I asupra unel preti6se specie de antichitatl
cari , gracia capricielor sórtel si activitatel archeo-
logice a timpulul uostru , s'aa inmultita acum, In
moda extraordinara , in fórte pucinl annl. Aceste
antichitatl sant oblecte de mare preta intrinseca
igluvelle de aura masivil, impodobite cu petre scumpe,
cari, en séa fOra semne de crestinisma, pro-
villa tóte , fOra induo1611, de la pop6rele barbare
de vita germanica , ce aa coprinsa Europa intro
.aia iild §i ain ve secola, de la Gothl, de la Fraud,
de la Burgun41, de la Longobar41, de la Saxon!.
P8n6 astaql regiunile cele mal oppuse ale Euro-

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECEA LECTIUNE 687

pel , dar numal ace16 pe unde aa locuita ori aa

trecuta semintiile gothice i tentonice, aa destainuita
morminte si thesaure cu de acesta-fela de cimelie,
caracterisate atta prin materialurile si formele ,

cata si mal allesa prin procederile lor de ornamen-

tare. Splendide vase de ospete si de aliara , bogate
tea de arme, si mal cu sémn pod6be trupescl, co-
r6nne, colette, cingetorl, braçarl, melle i chiotorl
séa fibule, i t6te acest6 mimar de aurn i mal
tota d'a una tixite ca scinteletóre nestemmate i ca
sticle felurita colorate lata din ce se compune
:

pirga remasulul archeologica ala regilor i ala ca-

peteniilor barbare din primil timpl al istorieT me-
gievall, in Europa.
In Rusia d'a lungul Tanaisulul i Palus-Meotidel,
In pustele Ungariel, in Banata pe inalurile Tisel, sub
CarpatiT Romaniel, in vechile cathedrale i cetatl
lo:nbarde, in necropolele burgundice i allamanice,
pe campil de battalia din Champania unde s'aa lovita
Gothil cu Hunil, in mormintele anglo-saxone
scandinave din Suedia si Danemarca, din Normandia
§i Britannia, la Toledo in resedintele regilor visi-
gothl al Spaniel, in provinciele nordice i centrall
ale Galliel, unde an intemelatn puterea
frand aI lui Faramund , pretutinden1 s'ati gasita
asemen6 gluvelle, carora fiasl-care natiune moderna
a voita sa le attribue o origine si o numire
dandn-le, dad drepta orfauraria, merovingiana, can('

www.dacoromanica.ro
 688 CURSE, Dg ARCHEOLOGIA

risigotha, and lombarda, cand germanica, dud

hunica, and scythica, ba chlar i dacica.
Printeunil puncta ans6, printeo procedere spe-
cialg de fabricatiune , tóte acole oblecte, aa multa
rt;spandite, offeril neinduolósa dovadaa unel industril
cunnoscuta, practicata §i pretuita mal presusa de Me,
de catre primitivele popóre gothice §i scandinave ;
acea procedere technica este obiceIul de a Incastra
petre §i slide, taiate inadinsa , In ochlurl sé a al-
veole de felurite desemne , formato cu fa06re de
aura anguste, subtirl §i amlate verticala. Din cu-
véntul franceza cloison , ingradire , s'a admisa , ca
denumire a acestul fela de lucrare, termenul de
orfèvrerie doisonnée , caria 'I arnü puté gice i nol
orfauraria cu ingradir/ séa. ingradita.
tu acésta categoria de antichitatf de una carac-
tera originalti incapa frum6sa ferecatura a Evan-
gelief, primita i pastrata In biserica din Monza,
de la regina Theodolinda ; cununnele votive ale re-
gilor Svintilla i Recesvintus, afiate la Guarrazar
Tanga, Toledo 0 depuse acum in museul din Ma-
drid 0 in ala ospelulul Cluny din Paris; maretele
chiotori in forma de pasen, colettul §i caldaruple
ajurate, ce s'aa descoperita la 1837 In Petr6sa §i
cad se adapostesca acum, gróznica de stricate, in
museul nostru. din BucurescT ; In fine o multime de
alte giuvelle, vase 0 arme, cu ornamente de petre
0 de sticlaria incastrate , de prin cate-va

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DHCEA LacrirNE

§i musee, la S' Petersburg, la Stockholm, la Pesta ,

la Vienna, la Londra, la Paris , la Oviedo In Spa-
nia, la Troyes in Champania, la St Maurice In El-
vetia, la Ravenna, la Roma §i In alte localitatt.
Rolul Insemnata ce j6c1 museul nostru de anti-
chitatt In acéstil nomenclatura, m'a Indemnata a
Intinde cu Ore-cari desvoltarl, ca totul contim-
porane , asupra unel materil archeologice , care
tocmat in mijlocul secolulut aid xve, adica la an-
nul 1653, s'a strecurata mat antAlu pe scena an-
ticaria , sub aspectul unet rëstalmacirl , Ca totul
strain& naturet sale.
Atuncl, In cetatea Tournay din Belgia, vechtul
Tarnacum, capitall a Nervilor, pe timpul lilt Tulin
Cesare, 0 mal tarclia a pritnilor regí merovingiant,
se descoperi in paT011ta una mormênta In care
scheletul omenesca era anca acoperita cu bogatele
sale arme 0 podóbe de aura : o spada dréptil, ale
cant! manera §i téca eraa decorate cu mrunta sti-
claria ro0a, Ingradita In toile de aura , precum
ornamentele hamutulut de calla, printre cari se vedea
uni1 mica capt de bot de aura cu granate; apot
differite chiotort de acelqa fehl, o summit, mare de
bumbl i peste tret sute de albine , toth asta-fela
formate, cari, Impreuna Cu alte fireturt, serveall
decorarea halnelor acum putre4ite. Mal crag §i arme
de felt, o ban% séil francisca, unit 'Oda de sulita
séi1 de franzea, apol o braçara elastica de aura ski
44

www.dacoromanica.ro
690 CURSTJ DE ARCIIROLOGIA

spinther, o minge de cristalla albd, o ferecatura de

punga, differite miel vase §i mollete de aura §i de
argintd bysantine din ald v secold. Dar, printre
tale acest6 , eran §i denle innele de alud, din cari
unul avea la t6rta, o Otra cu una chipd sculptatd
In modd grosoland , imprejurul caruia sta scrisd
Chiklerici más.
InduoI611 nu patea fi; morm8ntul era alti regelut
francd Hilderik i, carele la annul 458, a Inceputd a
domni In arma tatalui soa Meroved §i carele, dup6 ce
a fostd gonitd de popord din causa relelor sale pur-
tarl, s'a reintorsd peste, optd anni, de la cartea regelui
din Thuringia , rapindd pe soçia acestula, §i a muritd
la annul 481, In re§edinta sa din Turnacid.
Descoperirea acestor regali deguieri mortuaril
faca mare sgomotd In cercurile anticarif §i politice.
Archiducele Leopoldd, gubernatord ald prrilor-de-
josti '§i le Insu§i §i le lisa, dup6 mórtea sa , In
thesaurul imperiale din Vienna ; dar la 1664, ar-
chiepiscopal electord din Maienta, doritore de a
face maná, bulla pro langa Ludovicd ala X1V18, ob-
tina de la imOratul Germaniel acésta legitima mo-
§tenire a tronului francezd §i o darui marelul rege.
De atuncl pen6 la 18311 ea statu In differite col-
lectiuni ale Parisulul, ades6-ori publicata i com-
mentata de anticarl ; dar furil cari jlifuir6, In nóptea
de 5 novembre , cabinetul de antice de la Biblio-
theca rega16, rasipir6 numer6sele m6runti§uri ale

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECEA LECTIUNR 691

acestul thesaura ; diutr'insul s'aa gasita in albia

Senel, unde el le aruncase de frica, spada cu téca
eT, cate-va miel ornamente §i una dinte, numal a-
nal din gura regeluT Hilderik 1. Acesté stint §i
acum expuse in Luvra.
Indata dup6 ce, la 1653, s'a facuta acésta im-
portant6 descoperire , J. J. Chifflet din Besançon
(1588-1673), medica ala regelai Spaniel Filippa
ala no', t i apol ala archiducilor gubernatori al
T6rri1ar-de-josil, typari, la 1655, in Anvers, o carte
*sub titlul de Anastasis Childerici f", Francorunt
regis, sive Thesaurus sepulchralis , Tornaci Arar-
viorton effossus ot conintentario illustratus. Acestti
publicista, a carul 'Ana spornica scrise, cu multa
upratate , despre felurite sublecte archeologice ,
precuiu despre petrele basilidiane , despre ordinul
imperiale ala MielluluT de aura, despre santul glul-
gin mohorita ala Mantuitorulul, despre crinil em-
blematicl al regilor Franciel i altele, depuse aceeW
eruditiune fluturatica in opera sa asupra mormèn-
tulul regale din Tournay ; drepta exemplu , voma
spune numaT ca ela explica capul de boa ala
Tegelul franca prin imaginea bovina a (pulid egyp-
Una Apis, ca originea albinelor de pre ve§mentu'l
o cauta pe antice carnee ellene, ca chiotorile, ala
caror ata de prinsa se mica pe balama, sant
pentru dinsul, =dele séa styluri de scrisa pe pu-
gillarie ceruite.

www.dacoromanica.ro
692 CURSO Iski ARCREOLOG1A

Despre artea orfauritriet la Franc!, nu attinge nici

o vorbil, 0 cu 'bite acesté, §i chronica Stuld Gri-
gorie din Tours, 0 traditiunile popularT, 0 chiar
monument° pe atuncl existenti in diverse biserice,
pastraO memoria vestitulul argintartt St°1 Elighl,
pe care regele Dagobertil 1111 avea ca ministru,
precum §i a multor alte lucran l de orfauraria din
timpil merovingianl. Asemené cestiunl de istoria a
artelor nu presentad MHO nicl untl interesft pre
timpul luI Chifflet. Asta41 ans6, ele atita fórte
tare curiositatea archeologilor; dar el stint despartitl
In duo è" campurl oppuse. Unil vorti ca WO, artea
orfaurariel cu Ingradituri sit Mt unl productO alit
industriel byzantine sat latino-byzantine ; altil pre-
tindO ca ea appartine exclusiva, ea inventiune 0
ca practica, populatiunilor germanice. Adev6ru1 ,
'Ate, sta dreptd la mijloctt; cOcT, déca, in speci-
menele existentl ale acestel arte se recunnoseti forme
0 practice, imprumutate invederatil de la cultura
greco-romana, de ce, apoI lar, numal Insoçite cu
netaglduite urme ale barbarilor Germanl, ni s'ati
pastratil pretutindenl asemené antichitat17
'MI e torna ca 111'm-a abattutil pré tare diii cur-
sul sublectulul mea, anticipilndil asupra viitorulul
cu prilejul cartel lul Chifflet. Sit intramO dar In
limitele prime jum6tOt1 a secolulul alii xvinli. In-
teinsa trebuia, milcarO printr'o soda indicatiune,
sg recunnóscenitt ca unil anticail din terrile Nor-

www.dacoromanica.ro
 A PATRII-SPRE-DECE1 LECTILINE 693

dulul incepuse a se preoccupa de autichitatile na-

-tionall, fla ele chIar 0 barbare.
In Francia, originalul cal1ug6ra Dom Jacques
-de Martin (1684 1751) scria cart! despre origi-
nile, despre cuceririle 0 despre religiunea druidica
a vechilor Gal11, explicanda chlar unele antice mo-
numente celtice coprinse in Bretania, de pre theorie
astrologice, 0 insoçinda ale sale publicatiunT, scrise
inteuna styla u§ora, elegante §i sareastica, eu
stampe a§a de puçina cuviincl6se in-cata politia o-
pri v8n4area lor.
Englezil , mal serio§l , adunaO antichitAl din
t6te epoeele, aflate pre territoriul lor §i le expli-
cat In collectiunI speciall , precum stilt Glosariul
-antichitcltilor britanice , typarita de la 1719 p8-
n6 la 1733, de eruditul William Baxter, 0 1Vlo-
numen. tele anglicanice , repertoria epigrafica locale,
formata , pe acela§a timpa , de John Le Neve ,
tu concursul pasionatulul §i modestuluI anticara
Tom Martin din Thetford.
In t6rri1e scandinave §i germanice, mi§carea in
acesta sensa nu fu mal puçina simtit6re. Yorbinda
mal de-unagl despre inscriptiunile runice , v'ama
mentionnata pe Claus Worm tt3i pe Yerelius , cari,
impreuna cu mal inultl altI eruditl locall, intre-
prinsese in Danemarca i in Suedia, publicarea 0
elucidarea monumentelor antice ale patriel lor. Mal
do nainte ancO v'amil vorbita despre eruditul Con-

www.dacoromanica.ro
694 DURK! DR ARCH/301.004A

rada Peutinger,, carele , de pe la 1506, scrisese

asupra mirmuilor anticarie diu Germania, precum
despre geograful Abraliama Ortelius, care, la 1596,
a presentata inteo carte, Imaginea secoluluï, de aura,
ceea ce pentru &mil era synollima ca viéa, mo-
ravurile , riturile ,si religiunea vechitor Germanl.
Cu unt patrara de secola mat tar4iti, adica in
altt xve, una alta geografa din Dantiga, Filippa
Cluverius (15S0-1623), carele, In numer6sele'l cal-
16torie, 1nv6tase mal tóte limbile Europel, descrise
cu multa sagacitate, dar 0 ca multe exageratiunl
patriotice, In trel calif speciall, starea antica a
Germaniel, cu a Yindeliciel §i a Noriculul, pe cari
le cunnoscea bine din lunga Sa edere In Austria
§i Ungaria. Multti timpa cartea lul Cluverius de-
spre Germania antica a fosta ca i una titla de
gloria ala pop6relor teutonice.
Cu una secola mal tarlifl, activitatea istorica
anticaria se tucinsese cu multa mal mare printre
eruditil germanl. Nu puçina contribuise la acésta
illustrul filosofa Leibnitz , carele, cu geniul s6a
luminosa 0 cu nepregetata sa ard6re la lucre,
dase studielor istorice o tendenta critica plina de
temelurl, i asta-felt, indemnase pe totl la cerce-
WI active asupra originilor §i annalelor patriel.
Leibnitz. a murita la 1716. Cu crttl-va annl ma'
nainte, pastorul lutherana din Apenrade In Hol-
stein, Trogill Arnkiel, partisang WO de pe atund

www.dacoromanica.ro
 PATHU-SPRE-DECE LECTWNS 695

all ostilitatilor in contra, guyernulul daneza, seria

despre yiéta, faptele i petrecerea stravechilor po-
p6re din m64a-n6pte , Der uralten mitterncechtsi-
schen Vcelker Leben, Thaten und Bekehrung, (Ham-
burg, 1703) o carte in care tracta, pe rbnda,
despre religiunea pagana a Cimbrilor, despre cor-
nurile de aura aflate la 1639 in Gallehus, sata din
Jutlanda, despre usurile funerarii ale paganilor,
In fine despre yiéta paganésca a Cimbrilor. Tota in
decursul priinel juinOati din sutimea a xvtua ,
bavarezul I. Schilter aluna §i publica in 111in,
(1727) null Thesaurn de antichitati teutonice, bi-
sericesci, civili §i litterarii, illustranda §i expli-
canda mouumente nationali i latine ale vechilor
Fraud §i Allemani, §i mat cu séma de acelé cari
aveaa rapporta la epoca carlovingiana.
In primul anna ala periodulul urmatora, la 1751,
meritosul Schceptlin ayea sa incépft publicarea pre-
tuitei sale descrieri archeologice a Alsatiei, sub ti-
tlul Alsatia illustrata celtica , romana, francica
monumenta litteraria care, prin pacienta gravitate §i
prin methodul critica ca cari este cowl:lust, léga Al-
satia de corpul natiunel germane ca mal multa taril
moralg, de-cata cuceririle armatelor prusiane.
Din t6te acesté se p6te vedé ca, in ala xvie se-
cola, anticaril germant nu mal eraa de-fela ace%
cari credeati ca 611ele funeraril ale stramo§ilor lor
cresceaa de sine§i pe sub pam6nta.

www.dacoromanica.ro
C9C; CURSC ON ARCHEOLOGIA

Tottl multii-ritbdatóret activitittt a eruditilor de

vitit germana, datoresce biserica cre§tinti, §i sciinta
istoridl, acea colosal lucrare bagiografidt, care p6rtt
numirea de Acta Sanctorum, li care s'a preurmatil
In cursti de duo6 sute de annl , spre a ajunge a
forma 54 de marl volume in-folio. Mindu critica
§i complectil abl ritulut catholica , acéstit collec-
tiune contine vechile documente asupra vietilor de
sautl, dispuse de pre lunile annartiT §i de pre sjilele ,
In cari biserica TI s6rbézil.
Una at1lug6r0 lesuita fiamandll, Ioana .Bolland,
Wiscutll la 1596 i r6posata la 1665, intreprinse
pe la 1640, Cu ajutorul ullut confrate ala sn din
011anda, Godfre,dll Henschen, Inchil aniAnduol in-
tr'o slritcitc16sIt chiba, acésta lucrare secular, ca-
ria incepaorul s6a 11 lAsti, pentru tota d'auna alil
lut nume. intfadevlit totT inv6tatil monachl ,
cel mal multt din societatea lui Gesù, cari p8n6
in timpul nostru, un collaborata la adstgi immens6
collectiune, Eta primitti cu mOndrilt numele generica
de Bollandistl; printre din§il Ans6, aA fosta li bar-
bati ale caror nume merita o mentiune personnal6,
cum , spre exemplu, laudatul Daniila Papebrceck
din Anvers (1628-1714), carele, in notele entice
tate asupra actelor din lunile martie, aprilie §i
mala, a stabilita cele d'antOlu principie ale sciin-
tet diplomatice.
Dar mi se va dice : cintra ce Ore vietele san-

www.dacoromanica.ro
 A PATIIIII-SPRIZ-DECKA LECTIUNE 697

tilor pota ele figura printre lucrgrile Mil printre

documentele archeologiel?)
Una rgspunsa Cu argumentgrl theoretice aril fi
cam lunga pentru momentul de faça, §i 'Ate char
nu a§a, doveditora ca simplul fapta pe care iia volt'
cita, spre a sfAr§i.
In 4ioa de 8 Tanuarie, biserica catholicg, sgr-
WM printre altil, tii pe Santul Severina, apostolul
NoriculuT. In collectiunea Bollandistilor gasima la
acea Ili , viéta acestul santa , povestita de preotul
africana EugippIn din ala IVI6 secola.
Acolo vedema cum provincia romang, a Noricu-
luT, de pe malul drepta ala Dunarel, rgmasa fgra
stgpana §i In prada ngvalirilor barbare, afig, ,
Intre annif 454 §i 472, una sprijing blanda §i
puternica In pietosul eT episcopa, Santul Severing,
a§e4ata in cetatea Faviane , nu departe de actua-
lul crap Passaa.
Din colo de Dunk°, congcea pe atuncl sglbatica
natiune a Rugilor, cari, de cate orT le venea bine,
treceag riul , jafulail campiile din jurul cetatel §i
luag In sclavig, pe calf din Romani puteaa pune
maim. Severing, cu vorbe bune, cu amenintarl ce-
rescI, §i une-orT §i cu ban!, isbutea a sap, §i a
Int6rce a-casa pre multe din oile de sub 'Astoria
sa. Regele Barbarilor, numita Faya, era ung omtt
cam sfiiclosa , care se Indupleca lesna la cuvintele
pgtrunyt6re ale caviosulul preota ; tocmaT de aceea,

www.dacoromanica.ro
 698 CURSU DR ARCHROLOOLL

sKia luT, mOndra regina Ghisa, fileit indérjitl a sal-

bticieI teutonice, ura din suffleta pe Samtul Severint
§i nesocotea intelleptele i blandele povete.

4Intr'o çli, adaoge vista santuluI, (1) dup'6 ce in-

sh§I regina se rhpeqi Intr'unh sutil invecinath cu Faviane,
§i porni In pripa dincolo , preste DunIre , pe maI mulg
6n.len1 spre a suppune la lucrhrile cPle mai grele, omul
luI Dunmeçleil tritmise un h sol(' la dinsa ca c6rit a
le da drumul. Dar ea, scotadn'§I focul lu furif muIe-
rescI, portmci sa i se Int6rcl dreptti rhspunsh, aceste as-
pre cuvhite : (Cantil. tu, Orbh allí luI Dumnesi,eh, de te
ascunde In chilla ta, chcI noi suntemil liberI a dispune
cum voimh de §erbiI nentri.» Omul luI Dumne(je4
augindh acest6 çlise : (in tine m'e' Increp, Dómne
Iisuse Christ6se , §i sciti bine a de nevoil se va Inde-
plini cela ce Cu voil, nu vrea sa fact acea mulera neso-
cotitA.» - Curéndh dup6 aceea , sosi §i pedépsa c,are
franse sufiletul semqeI femeI. Barbarif inchisese inteo
baca sub pul, pe maI muly argintarI, pentru ca st
le lucreze pod6be regall. FUI numitulul rege , unti co-

(I) Bollandus, acta sanctor Ianuarii , Tom. I. p. 488 : entra

cum quadam die in proximo a Favianis rico veniens , aliquos
ad se transferri Danubio prrecepisset. villisimi scilicet ministerii
servitute damnandos, dirigens ad earn vir Dei, ut eos dimitteret
postulabat. Verum illa facibus feminei furoris exrestuans , mandata.
reportan i jusit asperrima : gOra, inquit, tibi serve Dei in tua
delitescens , liceat nobis de servis nostris ordinare quod vo-
urnus.thee igitur audiens homo Dei : 'Confiar), inquit , in Do-
mino leal Christo, quia necessitate compelletor explere, quod.
prava voluntate despexit.» Veloz itaque secuta correptio, animarlo
prostravit arrogantis : quosdam enim anrifices barbaros , (aurifi-
ces et .Phrygiones _Romanos) pro fabricandis regalibus ornamentis

www.dacoromanica.ro
 A PATRU-SPRE-DECBA LECT1USH 699-

pillauí numita Frederik, clilar in (lioa Gaud regina, Infrun-

tase pre omul lui Dumnetjeil , se ispiti, white() curiosi-
tate copillarésca, sa intre la din§il.
Attu:0 argintacil inchipuira a pune cutitul pe peptul
pruncule, striganda ca déca cine-va ara euteza sa atrunda
acolo, mal nainte de a se fi juratti ca le (la libertatea,
el vora strapunge mai ant& pre file regelta apoI se
von uccide 1n§i0., de Ore-ce lor nu le a me ramasa nicl
o alta speranta do viéta , fiindfl suppu§I tag pa la o
munca, fara de repaosil. Aqinda acesté, regina cea cruda
§i neleeluita, tI rupse de durere ve§mintele de pre dinsa
striga intriasta-fela : c 0, Severine , §erba ala
Dumneyrt, asta-felil Ore 10 fésbuna Duinnecjeul tail de
injuriele ce i se faca ? Ore, prin rugile tale ai obtinuta
ca, pentru despretul meti, sa mi se impuna o a§a cruda
pedépsii i sa fil tu rasbunata in rodal inimel me16?»
asta-fela , rostinda tota felul de cainte 0 de ticaite bo-
ciri, ea recunnoscu ca pentru culpabila ei nesocotire a cu-
vintelor §erbule lui Dunineftil, patimea, o tortura, a§a,
de cruda, i tramise indata 6meift citllitri ca sa céra Ier-
tare; lar pe Romanii, pe cari ti primese §i ape nu voise

clauserat arcta custodia. Ad hos filius memorati Regis admodum

parvulus, nomine Fridericus eodem die quo Regina servum Dei
contempserat, pnerili motu concitus introivit. Tune aurifices infan_
tis pectori gladium imposuere dicentes , quod si quia ad eos ab-
sque juramenti pr[efixo Ingredi conaretur, parvulum regium pri-
mitus transfigerent, et semetipsos postea trucidarent; quippe cunt
sibt nullam spem 'sitie promitterent , macerati dinturnis ergastu-
Es. Hic auditis Regina crudelis et impia, vostibus dolore conscis-
sis, talia clamabat : 40 serve Dei Severine, sic a Deo tuo Matte
vindicantur injurite? Hanc mei contemptus ultionem effusis preci-
bus postulasti. ut in mea viscera vindicares?* ltaque multiplici con-
tritione ac iniserabili lamentatione discurrens, fatebatur de pro sce-

www.dacoromanica.ro
700 MAW DB ARCIIEOLOG1&

tnapoia la a luI cerere, IT porni, i argintarilor, còtre

cari se lega cu jurgnAntil en va libera del vorA 'Asa
copillul, asemené le dete drumul, ca A, se intArcl pe la
casele ion»

Acum , domnilor,, ce cullegemil nol 6re pentru

De nu
archeologiit din acésttt hagiologicl anecdota
m6 inpld, e chTar o solutiune a desbatterel dintre
anticarT, asupra proveninteT orfiturariel Barbarilor.
Regina Ghisa prinde ca sila argintarT romanl
pune lucreze fOrit pregetd podóbe regal',
sub ochil el, i de pre placul el. Cam totd astti-
feld, pare-mi-se, a trebuitd 81 fi fostil lucrate cele mal
multe din scumpele gluvelle barbare, pe cari vi le
amd citatd mat adin6url.
Tatit ce feld de inv6taturl archeologice ne dad
cu gramada vietile de santl ale Bollandistilor.

lere conteniptus, (pod in servum Dei commiserat, plagie priesentis

ultione percelli. confestimpe directis equitibus veniam petitura,
et Romanos quos ea die tulerat , pro qnibus rogantem coutemp-
serat transmisit; et anrifices protinns accipientes sacramentnm ae
demittentes infantulum. pariter et ipsi demissi stint.»

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-pECEA.LECTIUNE

LucriirT de diplomatic3 moopra documentelor medieval!. Benediction. Ya-

biUo i Muratori. °Palteographia grisca a luTB. de Montfaucon. &n-
ine asupra antichitatilor byzantine.Du Cange. CercetfirT i publicationT
asupra ritulaT orthodoxfi. Simeon* Thesalonicul. Publication! encyclope-
dice asupra arc'aeologieT. Thesaurele greca l romane ale InT Gronovius §i
Ormvius. Manual° de antichititT. 'Bibliotheca antiquarit a luT Fa-
bricius. Ebrakti! ebreT. Monumentele figurate ale Montfaucen.
Dictionnarie istorice. Inmultirea Academielor i Societiltilor de InvfitatT.
Spiritit generals alit mitclreT archeologice din Europa, la mijlocul secoluluT
:Ott XVIII. Conspeotfi alit materielor i alit methodulul din aceste prole-
gerT. Caracterele inviittimfintoloT universitartt.

DOMN1LOR,

AstA4T, de o datit cu completarea cercetArilor a-

supra periodulul ala duo116 din istoria archeologiel,
yolu pune capta §i studielor n6stre de estimpa.
M6 Tofu opri dar cu ele, pe la annul 1750, lit-
sftnda In zarea viitoruluf descrierea, unuT alta pe-
rioda de abT6 una sutli, duo6-4ecl i cincl de annl,
In care sciinta archeologicl a data §i dt neiucetata
fructele sAn6t6se i spornice ale maturitItel sale.

www.dacoromanica.ro
702 CUR9U DE ARCIIEOLJG1A

Leganata mal antAln , d'a lungul intregeT anti-

chitatl, in resfaçarile litteraril ale societatilor greco
si romane, ea, ca prin metempsychosa, renitscu ,
sant acum vre o patru, cincl sute de annl, addu-
Onda Cu sine t6te brinurile si tóte placerile civili-
satiunel, si, in decursa de trel secoll crescu, crescu
inceta dar merea , precum v'atl pututa convinge
din cate atl audita in cele mal numer6se din con-
ferentele mele de Vén6 acum.
tul r6inane ans6 a va mal semnala Ore-cari punc-
hui ale treptatel sale desvoltarT, si acelora ama sa
consacru acésta ultima a n6strit intrunire. Ama ara-
tata, In rôndul trecuta, natura studielor despre cari
avenid a ne mal attinge ; ama disa a ele DA avuta
drepta resultata de a limpedi, prin minunate cercetarT
de diplomatica, de paleografil si de liturgia, istoria
si institutiunile societatel medievall din Appusul,
precum si din Orientele Europel ; ama adaosa a
neobosite communitatI de cal1ug6r1 eruditl , precum
si uniT barbatl de una merita ca totul superiora,
ati lucrata si aa produsa asemen6 resultate; in fine,
ca sa dama fia-carula ce este ala s60 , trebuia sil
recuunóscemil ca, osebita de catl-va eininentr eru-
ditl italienT si germanT, societatea franceza, in glo-
riosul secola ala Burbonilor, a data acestel ramure
a archeologiel, principalil s6I ludiferl.
Ca sa intrunesca acum t6te notiunile cele mal
necesaril asupra acestul sublecta speciale , si , in

www.dacoromanica.ro
 A CIISCI-SPR%-DFCBA LEV-MINK 703

urmit, sa ve presenta , tota acji, unii fela de syn-

these generala a productelor, a faptelor 0 a ideilor
ce aa caracterisata lungul perioda, pe care noT l'amil
numita ala Renascerel, va trebui neaparatil ca
condenseza, In moda extraordinara, bite materialele
e iml stall dinainte. Spre a face din ele una snopa,
cátil sN'lti 1)60, coprinde asta41 marginele cuventil-
rel mele §i ale cata -de- binevoitérel d°68'r0 atten-
tiuni, din parte'mi me volu sili a allege oblectele,
spica cu spictl, seuturfindu-le de orT ce tire §i de
ori ce lar cp.,-,..tro ve volt' cere ca, de la
incordarea memoriel, sft nteptall mal mtilta sprijint
ajutora. de - call de la litntuirea logica ì inles-
nitére a faptelor ce volu expune. Drepta este ca,
§i stint mal multi fapte isolate 0 desmildulate,
notitual filet legiltura apparente Intre sine, mugurl
virtog Incoltitl icT §i colé pe trunchlul ânci) des-
pulata ala vleteT din secolul de mijloca , sétl ,
mal bine, manóst folllo§tintt anticaria,, scapatit de
sub téscul Renascerel , ce va reversa In curAnda
unil musta férte pretiosa in cada cea imbikugata,
a areheologiel moderne.
Dar, sit nu perdema timpul §i, parasinda crania
vierilor , sa petrundema Matt in laboriésele chi-
novil ale callugerilor BenedictinT. CAW bine 0 cattt
rea ail fazuta sciintel numer6sele ordine monastice
din Occidente, precum i tagma cailugeréseit a
Stulta Vasilie de la nol, nu este aci niel timpt, niel

www.dacoromanica.ro
704 CUR81:1 DE ARCHHOLOGIA

loca a cerceta. Din punctul de vedere archeologica,

ama avé pote multe plangerl In contra lor ; dar,
cand este omul, ca mine 41, pe duca, e mal bine
sa alba a-minte numal faptele cele bune; de acela,
dintre monachl , yola vorbi numal despre laudata
compania a Benedictinilor, cari, mal allesa in ala
xvif° secolil, cu mana vitéza, aa facutO pró§ca in
ignoranta istorica a timpulul lor.
Cu o mila §i mal bine de annl mal nainte ,
St' BenedictO , cuviosa anachoretO din ala vi' se-
colO , aKlase In muntele Cassiml , de langa Nea-
pole, o chinovia, care spori lute, r6spandinda lastare
In t6te prrile catholice. IntealO vni" secoll , pie-
tosul englezil Winfrid, adica Stni Bonifacifi, martyra
alg zelulul s6a cre§tinesca , institui In sOlbatica
Thuringia, mOnastirea benedictina de la Fulda, care
§i. clima se ramifica apoI prin Germania li Engli-
terra. Patru sute de annl in urma , elocuentele
Stul Bernarda, callugëritil in vechla mOnastire bene-
dictina de la Cisterne (Citeaux) In centrul Franciel,
intemeia pe cea de la Clairveaux §i alte ca la §6pte-
cjecl a§eyminte religi6se de Bernardinl §i de Benedic-
tinl reformatl, rasipite preste totO coprinsul prrel;
pe atuncl se desvolta li mOnastirea din St Maur, de
Muga, Paris, care, la 1631, lua drepta metocha In
capitall, antica abbatia, a S'' Germain-des-Près, d6-
rimad, apea' In timpul revolutiunel de la anul 1794.
Aceste duo6 sante §i paclnice loca§e devenir6, In

www.dacoromanica.ro
 A C1SCI-SPRE-DECSA LECTIIINg 705,

ala xve secolt, centrul unel minunate activitatl lit--

teraril, care se respandi, secundata de traditiunil&
laboriòse ale ordinel Benedictinilor, prin numerósele
lor chinovil din Francia, din Italia 0 din Germania.
Lucrarile litteraril 0 sciintifice, mal t6te in domi-
niul istoriel, ce ail Intreprinsa 0 aa executata pe a-
tuncT doetil barbatl, de orl co conditiune social, cari
Imbritcail cu placere §i cu mandril rasa négra a or-
dinel Stu1" Benedicta , sant 0 One- as-Li* titlur/
glorióse, cari aa Pinta ca numirea de Benedictina
sa, r6manit insuOta color mal vaste 0 mal starui-
Ore lueritrl de eruditiune. In oppunere cu aspril
0 umilitil Trappist, cari volaa ca viéta materia16 a
callugarulul sit se petrEica numal In str4nicif tru-
pesel 0 in ostenit6rea mund a pitmOntulul, Bene-
dictinil de la St Maur sustineaa eu energia , prin
discutiunl, i mal en séma In practid, thesea stu-
dielor monastice, §i, mOndri de Anted° drepturl se-
nioriall ale neymintelor lor, el, singurl dintre cal-
lugarl, Insovaa ale lor nume propril, cu titlul no-
biliard de Dominus séa Dom.
Dintre ei tot", corifeul eruditiunel a fosta mg
antAlu, Dom Rana Mabillon. nascuta In Champania,
la 1634, dintr'o familia In care v8rstele secular'
emit o moOenire parintésca. A illustrulul Rant Ma-
billon se reduse la treT pittrare de secola ; dar ce'i
lipsi luT din annil parintilor sM, ursitele 'i '11 plit-
tir6 eu merite intellectual' 0 cu -virtutl suffletescl.
45

www.dacoromanica.ro
706 CORED DE ABCREOLOGIA

Reputatiunea 1111 era ap de intenielata pretutindenl

in-catil , la 27 decembre 1707, cand spuser6 lui
Ludoyica aid my ca a r6posata omul cela mai in-
y6tata 0 mal pietosil din statele sale, regele nu se
iuduoi una minuta a 4ice : e Ce! a murita Orin-
ctele Mabillon !) Acosta reputatiune era intemelata
mal ca soma pe insemnatele lucrari istorice execu-
tate de yestitul benedictina. Luanda sarcina de a
redacta aunalele auticel ordine in care intrase, Oa
aduna documente de prin archiyele tutulor man-
stirilor el, atata in Francia, cata 0 in Germania
0 Italia; distinctiunea ea care fu primita pretutin-
denl doyedesce malta consideratiune de care se bu-
cura, In palate ca 0 in chilli, omul carele represeuta
mal bine de-cata orl care altul, eruditiunea labo-
riosa a Benedictinilor.
Despre volumin6sele scrierl de hagiografia, de li-
turgicti, §i chiar de archeologia religiosa ale lul Ma-
billon, nu ne yoma attinge, del ele contina tote,
notiunl interesantl pentru sciinta antichitatilor ; yolu
cita numal in specialfi, tractatul s6a d6 re Diplo-
viatica, apparuta la 1681, adev6rata potra anghtu-
lar6 a edificlului acestel sciinte. Jesuitul Papebneck,
carele se cercase, mal nainte de dinsul, sa qtérna,
cate-va principie de diplomatica, fu cela d'antelu a
recunn6sce in publica superioritatea cercetarilor 0
regulelor, Mote §i stabilite de urmapl s6a, in ar-
tea de a dovedi antichitatea 0 val6rea vechlelor do-

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-DECEA LECTIUNS 707

tumente medieval Déca unil rival precum inv6tatu1

-engleza George Hickes, 0 inal tarijia illustrul istorica
italiana Muratori ati ridicata Ore-eari contestatiuni
asupra unora din ideile lul Mabillon, apoi tail el l'aa
marturisita In genere de malestru ala lor in sciinta,
diplomaticel.
Póte ca nu ara fi tocmal de prisosa, ca cela puçina
Intl.' o f6rte rapide clipire, sa v6 spunti cum este im-
partita 0 ce anume coprinde opera magistral a lul
Dom Mabillon. Ideile nu pró stint lamurite In pu-
blica asupra naturel de cunnoscinte din cari se com-
pune sciinta despre care ea tractóza, 0, dedatI acum
mal ca sómit Cu 4icerea diplomatid, multi Intl ca di-
plomatica are rapporta, nu, In specie la actele de poli-
tica externa, ci In genere, la tóte diplomele a% docu-
mentele de or-Ice natura ara fi.
Cartea lul Mabillon, In §ése ale el despartirl, a-
rata, mal ant8Iti, cata stint de neap6rata folosit6re
pentru istoria positiva a omenirel, feluritele instru-
mente ski documente scrise, fia ele atting6t6re de bi-
serica, de domnitorl, de localitall §i de pers6nue; e-
numera diversele denumirl ce p6rta, documentele, 0
explia pre ce felurl, 0 cu ce felurl de materiale,
0 in cdte specii de scrisorl, atl fosta redactate, docu-
mentele vechl, atata in Francia, Mtn §i In alte t6rrl
vecine. A duoa parte este consacrata stylulnl 0 co-
prinsulul intrinsectl ala documentelor, precum §i ac-
tesorielor, adicit formulelor,, titlurilor, subscriptiuni-

www.dacoromanica.ro
708 CIIRSD DE ARCHEOLOGIA

lor, sigillielor §i insemnarilor chronologice ; In cartea,

a trela se coprindd cate-va desbatterl §i elucidanl
suscitate de polemica 4ilel, asupra unora din punc-
turile attinse In cartile precedentl ; a patra entine
o lista alfabetica §i analytica a re§edintelor de
unde ail emanatil actele vechl. In cele duo6 din
turna, pe vre o cincl-deci de tabelle, stint figurate
felurite scrisorl i documente din t6te epocele §i
din t6te tarile appusane, incephdd de la anticele
legl ale republicel romane intindendu-se, cu
i
explicatiunl §i commentaril, mal allestl asupra ac-
telor latino dintre ald yj i ala xvie secoll al
cre§tinismulul.
Mata ve- potd spune, domnilor, in cate-va rôn-
durl, despre tottl bogatul materiald sciintificd ex-
pusd cu o admirabil6 luciditate, in marele volumd
foliante ala luI Mabillon. Atatil v6 yola spune
despre parintele sed marele legTuitoril ald artel di-
plomatice. In urina'1, pe aceeag calle, attentiunear
ne o reclama vestitul istoricil italiand Lodovico An-
tonio Muratori (1672-1750), bibliothecard in Am-
brosiana din Milanil i apol in orapl s6il natal°
la Modena, carele puternd 4ice ca, mal singurd a
facutil pentru Italia, ceea ce intregul corpti ala
eruditilor Benedictini a inceputd sa facd pentru
Francia, cand eI adunad i publicad documente re-
ligióse , istorice §i litteraril, in cele trel renumite
collectiunl Gallia cristiana, Collection des historiens

www.dacoromanica.ro
 CINCI-SMIC-DECICA LECTII NE 709

franvais §i Histoire littéraire de la France. Mu-

ratori, calcandil pe urmele compatriotulul s6t1 Ca-
rol) Sigoniu, cell) mal vechlu dintre diplomatistl ,
a publicatg Insu0 ca la vre-o cincl-ilecl volume de
yechl annale §i documente dintre annil 500 0 1500,
.0 apol anc15 numer6se notitie asupra unor antichi-
tatl medievall ale Italiel; osebite de acesté stnt
scrierile sale bibliografice, 0 thesaurul s1I de in-
scriptiunl, §i editarea veaTelor liturgil latine, §i
alte opere accidentalI, cu cari a Inavutitil littera-
tura istorica a Italiel. Dinteatitta yetl Intellege ,
-cre411, pentru ce Italienil se lauda ca alit lor unial
Muratori , alga WI Francia cu totT Benedictinil
el ImpremA.
§i qickudfl acésta , nu çlicg pqinil , domnilor,,
acI chlar alaturl Cu renumitul benedictimi diplo-
matist') Mabillon, se rOnduTesce, ca una alta stOlpil
am archeologiel, illustrul benedictinil paleografistil
Bernard de Montfaucon. Nascutil la 1655, dintr'o
familia nobil6 din Francia meridional, acesta pa-
nisi la vèrstit de 23 de anni, uniforma straluci-
t6re de militartt , ca sit Imbrace rasa Stide Bene-
.dictil §i sa se eonsacre ca totul la felul de °mu-
-patiunl ale doctel congregatiunl. Ca i Mabillon,
-elil visita Italia ; ca §i dinsul, IO consemna desco-
peririle 0 observatiunile archeologice Inteung 4iara
de call6toria, Diarium italieum (1702), demna
soçia a cartel lul Mabillon , Museum italieum

www.dacoromanica.ro
710 CPRSII DE ARCHEOLOGIA

(1687-89); ca &KA, collabora la editinnea pa-

rintilor bisericel, lucrata in monastirea St3faur ; 0
pentru-ca sal sten, Intru tóte alaturl, ea o cuve-
nita parechia la tractatul de re Diploinatica , elil
typari , la 1708, unn pretiosil volumd sub ti-
tlul Palceographia gram, sive de ortu et progressu
litterarum grceearum.
Ceea ce unul facuse pentru inscrisurile , docu-
mentele §i diplomele latine, ce1-1-altO, luandO de-
base' insa§l scrierea, adica unul din instrumentele
practice ale diplomaticel , iln facu pentru manu-
scriptele, epigrafele §i chrys6vele grecescl. i din-
sul, in partea antAlu a cartel sale, tracta despre
tincturele de scristi , cernéla, p.aciviov, chinovaral
séd cinabra §i poleléla,, xpucroypapicx; despre papy-
rul egyptianO, despre tiiblitele de plumbft, de céra,,
de. filde01 §i de lemnil, despre membrane , perga-
mente 0 despre vechla chartia de bumbactt; apot
despre condee, style 0 peune; despre forma in-
scrisurilor 0 despre scribil, libraril, calligrafil, ta-
chygrafil 0 notaril Grecilor din differite epoce §i
localitatl. In partea a doua studia cu de-amaun-
tul forma litterilor grecesd, incepOndO cu cele fe-
niciane §i terminandd cu semnele cabalistice ale
petrelor Abraxas i cu monogrammele de pe sigillie.
In a treta parte cerceta pe rOndil 0 de pro or-
dine chronologica, manuscriptele grecescl pe perga-
mentO , serse cu littere patrate i unciall, de la,

www.dacoromanica.ro
 A OINCI-SPRE-DECLA LECT1UNE 711

alit vile IAA la ala xle secola ; intro altele, ela

dete o meritata attentiune manuscriptelor illustrate
ce s'ati conservata in differite bibliothece , de pre
cartea de botanica a mediculul ellenil Dioscoride
din Auazarba , carele a traita in primal secola
cretina, 0 ne a pastrata, printre numirile de ve-
getale, cate-va cuvinte din limba Dacilor, cari ser-
wail pentru denumirea unor plante local Intere-
santile desemnuri din codicilo Dioscoridiane, impreuna
0 Cu alte curiese illustratiuni antice din biblio-
theca imperial e' din Vienna, fusese publicate, intro
annil 1659 §i 1579 , in pretuitele opere bibliogra-
fice ale inve'tatului Petre Lambecius, uuul din eel mai
merito§I eruditl germani din secolul alil xve.
Dar sa revenima la tractatul didactica ala luT
Dom Montfaucon, 0 sa constatanill cii, in a patra parte
se coprindd notiunT despre scrierea cursiva cu lit-
tere legate, care s'a intrebuintata mai allesti de
la aid X inc6ce, precut §i despre feluri-
tele alfabete straine §i titInuite, adicit despre xpu-
Trroypacp(a. Particularitatile scriserel, precuin abre-
viatiunile 4ise monocondile, notele tachygrafice, nu-
merile, semnele monetaril, astronomice, meteorologice,
medicall, §i cele astrologice sea ghicitoresci, facit
materia partei a cincea. A §esea expune regulele
general! ale diplomaticel byzantine 0 presenta de-
copiarea i analysea mal multor chryseve i scrip-
turf grecescl dintre anniT 1099 0 1230. In fine,

www.dacoromanica.ro
712 CURSII DE ARCUEOLOG1A

cartea se termina, precmn amd ardtatd §.1 airé,

prin reproducerea Proskynitariuluï, la Sdntul munte
ala Athonului de Ioand Comnenul, retypdritd gre-
cesce de pre editiunea din Snagovd, de la 1701,
§i adaosd cu o precuvéntare férte interesant6 i
cu o traducere latina.
O lucrare ca acésta dovedesce, nu numal o vasta,
eruditiune , repurtatd cu o admirabi16 stdruinta
asupra celor mal pqind attrAgi-Stére dintre r6m4i-
tele vechimel, dar Ancd §.1 unil spiritd adfined
de observatiune, o p6trundere minunatg a ama-
runtelor §i o aptitudine special6 de a coordina
fapte se3undaril §i_ isolate, spre a trage dinteln-
sele, regule de criticd serilisd. Aceste cualitatI, m6-
surate de provedintg Cu o egala cumpaag, intelli-
gentelor extraordinarl ale lul Mabillon §i Montfaucon,
deschiser6 i Inlesnir6 de o potrivd, §i In acela§l
timpd, Gallea cercetdrilor archeologice §i filologice,
atatil in tralul medievale ald prrilor de la Appusti,
chtd §i In ald imperiulul byzantinii.
Una ald trell6 fenomend de eruditiune, francezd
i. acesta, veni mal totil pe atund, sd r6sbattl en
a sa genial 6 instructiune, mysterele limbistice ale
secolulul de ruijloctl, §i totti de odatg A descurce
annalde Intunecate ale imparatieT grecescl de la
116sgrita. Acesta fu neobositul Carola Da-Fresno
Du-Cange, avocata §i thesauriera originara din A-
miens (1610 1688), carde, din citirl §i compi-

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-DECEIL LECTIUNE 713

latiunl colosall, Intocini glosario pentru cuvintele la-

tine, grece si clilar vulgare , Intrebuintate In docu-
mentele, In scrierile , precum si In vorbirea usual6
ale secolilor de mijloca. Tota ce p6te cullege omul
dintr'aceste dry, pentru cunnoscinta obicelelor, insti-
tutiunilor si a mouumentelor mediulul-eva, este necal-
culabile, cad se p6te4i ce ca fia-care cuvOnta dintein-
sele este o pretiósa notitil archeologica.
Pe langa acele admirabill glosarie se adaoga
scrierile istorice si disertatiunile curata anticarie
ale autorulul asupra unor monumente ale vechel is-
toril franceze , precum si asupra monetelor byzan-
tine. Dar aci, Du-Cange afla una concurenta de
mare merita in cal1ug6rul dalmata Anselma Ban-
duri, despre carele ama mal vorbitil, tota cu occa-
siunea opereI sale de numismatica byzantina. Ban-
duri nu so margini numaI Intru abata; ela cullese,
publica, traduse si commenta pre mat multI scrii-
torl grecl, cari tractase despre geografia, topogra-
fia si cladirile Constantinopolel, formanda din bite
acest6 o volumin6sa opera intitulata Imperium 0-
rientale , sive antiquitates Constantinopolitane. In-
tr'Insa se v6da, printre alte mal m6runte r6masite
ale artelor byzantine, desemnele luate de Giovanni
Bellini, de pro columna, acuma disparuta, a imp6-
ratulul Theodosia - cela -mare , imitatiune a colum-
nel Tralane de la Roma, si pe care era representata
triumful imp6ratulu1, dup6 biruintele sale In conti a

www.dacoromanica.ro
714 Mtn DE ARCHEOLOG1A

Scythilor, adica a Quacjilor, Marcomanilor 0 Visigo-

thilor. Cata se pote de interesantl stint scenele, uncle
appara felurite am6nunte ale tralulut religiosa, res-
bolnica §i pastoresca ala popOrelor de dinc6cI de
Dunare i de Tisa , precum carrutele capeteniilor,,
trase de bol injugatl; idolit preamblatt pre ca-
mile, despre cari vorbesce 0 istoricul religiosa So-
zomeua, &Ind spline cum regele visigotha Athana-
rica uccidea pe creOinil din Dacia , cari nu volaa
sa se incline la (jeil lul portativl ; ergheliile de cal
§i turmele de capre pitscenda prin codri Carpatilor ;
cerbil domesticitl de preotesele barbarilor ; in fine
porturile lor barbatescl 0 femeescl, cari se adduca
fúrte multa cu ale Dacilor, de cu duo ë sute §épte-
yet de annl mal nainte. Se vede ca elementul
getica era ancO 0 pe atunct via §i veghiata in
natiunea Gothilor.
Tota in cartea lul Banduri se afla descrisa pe
larga sumptuosul ippodromti all lul Constantina ,
pustiitul At-maidan de asta-4I, cu obeliscul s6a din
centra 0 cu o vestita columna formata de treI §erpl
de bronza incolacitt , relicuia venerata care prove-
nea din anticul templa de la Delft; apol totti a-
colo stint 0 planurile , desemnele 0 descrierea bi-
sericel S Sofia, capul de opera ala artelor byzan-
tine, publicate mal antAtu de pictorul franceza Gre-
lot, la annul 1680.
Cercetarile ce Montfaucon, Du-Cange, Banduri

www.dacoromanica.ro
 A C1NC1-13PRE-DECEA LECTIUNE 715

altiT faceatii pentru dobêndirea unor cunnoscinte po-

sitive asupra documentelor grafice §i plastice alec
imperiulul byzantiml , alti 1nv6tatT italienT §i fran-
cezT le intreprinsese in dominiul religiosil §i mat
allesti in cercul liturgicil Oil bisericel orthodoxe.
Na poi ft face mal multil de-catii a numi d'a rOn-
dul pe unii dinteace§tia , §i chiar pe acela nmnal
in tréata, cu Wail mal multa ca niel unul din el
nu avu merite de acelii cari resummit intr'o per-
sonnalitate predomuit6re, activitatea until complextit
de laborio§l scrutatorl.
Ritul orientale a avutal in secolul ahl xvill° tin
antagonistil invTerpnata in pers6nna eruditulul dar
violenteluT theologti Leon Allatius sal Allaci din
Chios (1586-1669), carele, apcjandu-se in Roma,
ca bibliothecaril alil Vaticanulul, II dobOndi acolo
o mare reputatiune prin scrierile sale litteraril, i-
storice §i mal alles11 prin neincetatele sale agre-
siunl In contra bisericel ortodoxe. Acestil origi-
nahl bitrbatil triti 83 de annT, sttindil 'mug la In-
duolélit décil se va Insura séa se va eilllug'éri , §i
nu se puta botitri niel la una, niel la alta, de
témA, eft null) va Lisa inima sit pitstreze credintit
niel rasel, niel femeel; in orl ce casii, elil stittu
credinciosil pennel sale, nu numal prin necontenite
serien, dar iinc6 prin aceea at, in timpa de patru-
4eel de annT, eld se servi ca o singura pénnit. Ma,
l'amil numita pe dinsul aci , in fruntea explorato-

www.dacoromanica.ro
 716 CURSO DE MICHEOLOGIA

rilor occidentall al usurilor bisericeT de la Rosa-

trebuia sa nu ultamil c necump6tata lul into-
leranta religi6sa orbita mal multa de-cata pe
orl-care altul, in privinta adversarilor
Amicul sOti, dominicanul franceza Goar (1610
1653), carele a petrecutil multa timpa ca mision-
nara In Chios i apoT a traita i la Roma, a com-
mentata ca una spiritil mal drepta §i cu o critica
mal judici6sa , compilatiunea sa , axoX6rov, des-
pre riturile §i ceremoniele bisericel grecescl; mino-
ritul maltez a Magri (1604-1672) , intorcOndu-se
ca cunnoscinte speciall din misiunea sa la patriar-
chia Antiochil, a addusa §i ela una pretiosa con-
tingente de luminl, prin differite scrierl asupra
bisericel orientall, dar mal ca séma prin folosito-
rul s60 dictionnaria ecclesiasticil, Hierole-
xicon ; In fine, una alta domnicana frauceza ,
Michel Lequien (1661-1757) dete asupra organisa-
rel, llttirel i desvoltarel rituluT crqtinesca orien-
tale, o opera voluminosa din cele mal insemnate,
sub titlul Oriens cristianits.
Tata, domnilor, in cate-va indicatiunT, mal multa
bibliografice , istoricul cercetarilor appusanilor asu-
pra ritulul orthodoxil, In cursul secolilor ala xve
§i ala xvu le. Ele .sant Ora indaoTéla meritoril §i
chlar instructive dar anca §i mal pretióse pentru
nol sant, asupra acestor materiT, scrierile de exe-
ges6 religiosa ale unul archiepiscopa ala Thesalo-

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-DEOEA LECTIONE 717

nicului, Simeonil , re-posa,til chlar in annul 1430,

cand sultanul Ahmetil lua, prin arme in st6panire
acea vechia cetate cretina. Tractatele speciall ale
lut Simeonil Thesalonicul despre differitele riturl, ce-
remonit, usurl, cladirT, unelte, vase §i yqminte ec-
clesiastice ale bisericel orthodoxe, presenta clita se
póte de interesautt explicatiunl mystice §i istorice
asupra intregulul complexil ahi archeologiet reli-
gi6se din biserica nóstra.
Voitt sa scitt, bunit-óra , cum se chTain i ce
inseinnéza in syinbolica architectural6 a bisericet
din Oriente, altarul cu firidele sat cu camarutele
din laturile sale, unde se tinti santele vase? Tata
cum le explica cartea Thesaloniculul.
Citeza de pre o vechia §i forte imperfecta traduc-
tiune romandsca, typarita la 1765 in Mitropolia,
din Bucuresel ; §i cu acOstil, occasiune sa nu 111111
a v6 spune ca editiunea princeps, in limba greca,
a acestut autoril este typarita la Ia§1, in an-
nul 1683, sub Duca, Yoevoda : (I)

Locul celil de laturea oltarIuluT, ro6 B*Lccrog, alti she-

vofylakiet, To5 ExemcpoXcodou, carele §i proscomidie, 146-
OsTIN, se chIamil, insemnéz5, Vithleemul §i pescera, tò Emi-
.Xcuoy. DreptA aceTa, ca Intfunil anghTu éste, §i de jertvi-
nica, To5 Cluotaanpfou, nu este departe, nAcarti de at §i

(1) EvAeolv TO; 'came. '21o:tense:Ix. eed6al. ,re ei tog' 19.8i.of

Rao; alai "Ctic Tokoo xae-seeo;dews

www.dacoromanica.ro
718 CORSO DB ARCUEOLOGIA

foste cand-va§1 mal departe la bes6recile Me marI, pentru

paza vaselor. Ded a fi in AnghIu proscomidaa, cu acebta
arate venirea hit Christos c6 entélu cum-ct ae foste cu
serecie §i arate prostimea pesceril unde s'ae nescute. Ded
proscomidfla éste aprépe de oltarIu, cecI ce §i Vithlee-
mul éste aprópe de Ierusalhne , §1 de mormentul Dom-
nuluI, uncle s'aft §i puse maI nainte, intrupendu-se pen-
tru noI cuventul luI Dun:11140 , nescendu- se din fe-
are srante. Drepte acéla §i din prescure, Ilpoqcpopaq ,
curate se sc6te Agnetul , 6 vAryroq. Iar deasupra lui ad-
duce st6oa, carea o §1 inchipuIésce aic6 Zvízda, 6 'Acne-
ptaxos, §i Cu scutecile infl§urendu-se, carele le inchipuIesce
aid Pocrovétele , TEc ICAX6p.ocra ; liar in local darurilor
celor de trd fellurI, sent acéstó : Sfeintele vase, Tet Espac
/xilyq, in locul auruhei ; darurile ce se adduce in sfântele
vase sent in locul smyrnd ; (aci textul ellinesca adaoge
'raw Kcatwiscov t& 1167rXec, xat 6 ItaXoClievo; 'Enreeftoc,
Tby Etv86vcc TO7C639 ivogErmxv I Y.,11.71pv/i, aretende ce pro-
covetele §1 cela ce se numPsce epitaful, pe cari se inf4i-
§6ze smyrna, sent in locul fe§elor §1 gIulgIulul); §1 the-
mila, in locul themilel, Atflsocirrou ; lar in locul inchina-
c une t §i alq slovosiovief, npf4xulrilascoc xal a e4oko1Eccç ,
cari ail flcute pestoriI §i maghiI, sat rugedunile §i sla-
vosloviile céle de la preotT §1 de la norode Iar Cu-
vucliul , tep6v Kcacusitaap.2 , care éste pre dumnNeTasca
litésa, Tif] OfiCf. TpaniC7,1, insemneze cortul cele nevNutti,
carele éste imprejurul lui Dumnept, adice slava MI Dum-
necjee , §i darul ca carele iusu§I se acopere, imbrecendu-
se ca lumina, ca ca une ve§mente , §i pro scaunul cellt
pré inane ale slavel luï §e,dênde. Drepte aceia, .ca intru
ceriul cell"' ve(Jutti, mica, in beséreca, iv t-q) Naq), ca nisce
steno stint luminile, (Lc Emspeç Tà (Oita, §i inconglura-
rea luminilor, arate tenia ceriulul §1 planitele, v.a/ 6 7t6-

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-DECEA LECTILINE 719

X0c aart Toy vincov Ta arepgcolim incemoaívoy , %cd. Taq

C6VaC viiv 7rXetv7F6r).»

Din aceste die- va rôndurl , chlar i sub limba

gre6Ig §i impletecitit a traducetoruluI, amd puté al-
lege o multime de invetAturl attingetbre de antichi-
tttile bisericescl ; dar acesté stint subIecte de unil
interesd anticarid multd pré speciale , pentru mo-
mentul de fnit , dud timpul ne zoresce. Sit cur-
Wind dar aci, pe pragul altarului orthodoxd, luu-
gul i ostenitorul nostru peregrinagid prin vechile
regiunl ale archeologiel. Numal a41, mud prefiratd,
Øn e acum, In fuga mare, exploratiunile filcute, In
secolit trecutl , prin diplomatica , paleografia §i li-
turgica medievall ale EuropeI, i amd numitil pe
corifeil acestor exploratiunl, pe Mabillon, Muratori,
Montfaucon, Du-Cange, Banduri O. altil. Mal nainte,
ne informasemd despre rudimentariele cercetitrl de
areheologil estheticl, Indreptate asupra productiu-
nilor acelelasT epoce.
Nu. anse , acmn, aruncandd in urnA-ne o pri-
vire ca din sbord, vomd mesura Vitt Intinderea co-
prinsulul , pe care '1 arad colindatd Impreung , ne
vomtt adduce =into ca, mal nainte de studiele
aasupra medialul-evU, ne and purtatd attentinnea
supra antichittttilor cre§tine , analysandd lucrilrile
lul Bosio , Boldetti , Buonarotti, Ciampini §i. Gori,
asupra catacumbelor roman° i asupra vechilor bi-
serice §i ornamente bisericescl ale Occidentelul. §i

www.dacoromanica.ro
720 WM.41 DE ARCHEOLOGlit

mal de de-multd, amd catatd sa ne strecuramd prin-

tre labori6sele confusiuni in cari orientali§til trecu-
tului , Athan. Kircher,, Sam. Bochart, Thom. Hyde
§i semenil lor ad cufundatd anticele culture ale A-
Biel appusane §i ale AfriceI, 0 totu§I n'anul neso-
cotitd nici pe curagio0I exploratorl al extremulul
Oriente. Cu und pasd mal departe, ne aind data
séma despre activitatea numismatilor din Europa
central, printre cari sa rememmoramd aci numal
pe Ezech. Spanheim i pe Yaillaut ; anni vorbitd 0
despre epigrafi§til, cari pe atuncl ad illustratd mal
cu sema sciinta italiana ; dar t6td de o data amd
recunnoscutd effectele salutaril ale mi§carel archeo-
logice, care s'a produsd pe acel timpl In Francia,
i cari, dupd felurite cercan, mal multd séd mal pu-
Ond superficiall, HI ajunsd a se resumma in stu-
diele geniall ale I'll N. Fréret. Astd-feld aind pu-
tutti sil, observamd §i inceputurile cercetarilor In-
dreptate asupra antichitatilor ellenice, mentionnandd
printre mal multi altil , pe archeologul calldtord
Iacobd Spon 0 pe meritosul compilatord hand
Meursius.
In fine, repurtdndu-ne mal departe, pend in cercul,
ap de variatd, ald antichitatilor romane ski italice,
ne vomd adduce aminte de acea pleiada de minu-
tio§I 0 ingenio§l anticarl, pe cari 'I amd rdnduitd
In jurul illustrulul Rafaelti Fabretti , §i din cari
cel mg renuinitl ad fostd, Bartoli , Bellori , Fico-

www.dacoromanica.ro
 A CINC1-SPRE-DECEA LECT1UNB 721

roni , Furietti , Cuper,, Perizonius §i Audi multi

f6rte multi altii.
Iatti, domnilor, cyclul archeologicg, coprinsO In-
tr'ung spatiO ca de una sutO, cinci- 4eci de anni ,
ce se Inchilia la mijlocul secolului alO xvnim , pe
care l'amg strillAttutg impreung, dup6 ce, lincg d
mal nahate, v6 aratasemO temeliile solide, ce labo-
rio§ii eruditi al secolului alg xvil' §i anume ung
Manucift , unO Sigonid , ung Panvinig , uni1 Scali_
ger, , ung Justa Lipsiu, unit Cujas, ung Gruter
§i unil Goltz, a§ternuse sciintei archeologice pe tgr-
rknurile abié attinse ca uprintit de al lor pre-
decesori din secolii alit xvid §i aid xvi' , precum
aO fostg enthusiastii Pomponio Leto, Flavio Biondo,
Marsiglio Ficino, §i mai nainte ancO, Ciriaco An-
conitanul, Guilielmo di Pastrengo §.1 chiar illustrul
Petrarca.
Trivitil In Intregimea sa, §i caracterisatti prin
numele mal raitrite pe cari le amintiiu acuma d'a
rOndul, acestg periodg , de patru oft secularg , se
aratit nu numai ca léganul, dar §i ca scóla sciin-
teT archeologice. Meritele lul nu se mArginescO In-
tru al fi datti numai nascere ; eh a crescut'o , a
intgrit'o, a inrodit'o. AV pututg pretui , domnilor,
cari an fostg progresele §i desvolthile ei, in de-
cursUl acestui r6stimpO. La momentul In care noi
Ill oprimO, avutiele adunate de secolii precedenti,
eraii marl §i felurite. E Invederatg cii, periodul ja-
46

www.dacoromanica.ro
722 CURSIJ DB ARCHEOLOOJA.

netet, pe care nol Patna numita ala Renasceret,

lucrase barbatesce.
Dar dud omul, dupa o tinerete laboriósa, a a-
junsa a'§.1 aduna, la vérsta matura , o avere de
caire sit se bucure in viéta cu o legitima multu-
mire, Oil, mal antélu de tóte, mandru de a sa vred-
nicia , cauta a'§I face inventarul intregulut salt
avuta.
Acésta pare a fi i fosta una din preoccupatiu-
nile archeologilor, in epoca la care ma ajunsa cu
studiul nostril istorica. Pablicatiunile se inmultise,
ele se aflaa raspandite prin t6te .centrurile Eu-
rope!, cari acum se intreceatt a produce care de
care mal multe opere notabill i curióse asupra an-
tichitatilor. Cu We acest6, communicatiunile
transporturile erad ancd departe de a presenta in-
lesnirile. de astql ; insa§1 publicitatea n'avea pana
atuncl orgauele sale moderne pentru raspandirea
Era fórte gred lucru,
ort-citrul fela de scire.
une orl peste putinta , unul °ma studiosa de a
afta i mal allesa de a'§I procura total ce se scri-
sese, In differite t6rrt §i la differite epoce, asupra
antichitatilor. Negopl cartilor, mal desvoltata de
catd orl unde, pe met timpf, in Italia §i 011anda,
intampina totql neinvinse greutiltl, and prin ca-
priciele censureI religióse §i politice, and prin de-
sole rasbóle §i intreruperl de orI-ce relatiunl, intre
staturile europeene.

www.dacoromanica.ro
 A CMICI-SPRIC-DECEA LECTIUNE 723

Era asemenI fórte auevoia i obositorti pentru

publicul cultivata in genere, de a fi silita sit re-
turga la numer6se, voluminóse i rarT tractate spe-
pentru a dobendi orl ce merunta cunnoscinta
asupra materielor anticaril i istorice. In fine, nu
sta in puterea fia-carula, i mal allesa nu In a- 6-
menilor de sciinta, In de ob§te puOnti avutl, de
a calletori prin t6te localitatile uncle se mal aflaa,
remase la fao loculul, séa adunate in musee
collectiunI, monumente de ale trecutulul, spre a
le vedé 0 a le studia in originala.
Aceste diverse anevointe se puteaa anse tóte in-
'aura, pene la Ore-care punctil, prin publicarea de
cartl cu caractera encyclopedica. Ele nu lipsire, a
se ivi la lumina , in decursul secolilor ala xve
ala %Tillie, 0 Mae multe din ele intrunire pre-
tióse cualitatl, atata sub rapportul executarel lor
materiall, cata §i prin spiritul de adfinca erudi-
tiune, carele, mal multa de cat) petrunderea critica,
aa predomnita in intocmirea §i redactarea lor. De-
0 in genere infaçiprea lor este aceea a volumi-
nóselor foliante, typarite desa i merunta pe cate
duo e columne, §i une-orl illustrate cu frum6se gra-
vurl pe will, ele, ca coprindere ni se presenta sub
differite forme §i titlurI; unele stint Thesaure §i
-CorpurI, adica vaste cullegerl de diverse tractate
anticaril, retyparite in extenso de pre mal vechI
speciall; altele Dictionnarie, Lexicéne ,

www.dacoromanica.ro
724 CORM DE ARCDEOLOCil&

séa Manuale §i Enchiridie, In cari ma-

teriele arclieologice , istorice i bibliografice staa
coordonate de pre §irul alfabeticO, orl de pre o
distributiune mal multil séa mal puçina rationnata
a subiectulul ; altele se intitubiza Ilionumente
Illusee, i contina reproductiunT stampate i expli-
cate de pre oblectele existentl prin differite locali-
tatl §i collectiuni de antice ; In fine, stint §i Di-
sertatjuni sal Menzorie entice, citite §i desbattute
in sinul diverselor Societatl §i Academie sciintifice,
§i apol typarite, fora vre o aniline ordine , in pu-
blicatiunile collective ale unor asemem5 corpurl de
Invatati.
Din t6te aceste se cuvine sa allegema pe cele
cari, facenda mal multi onòre autorilor ski edi-
torilor, stint tow de o data ca una repertoria
uml resummahl alti sciintel anticaril din secolil Re-
nascercI.
in fruntea tutulor se cade sa punema marea col-
lectiune, intitulata, Thesaurus antiquitatum greca-
rum et romanarum, al caror editorl principall stilt
duol eruditl germani de unit merita neconte.stabile,
filologil i anticaril I. G. Grmvius i Iacoba Gro-
novius. Tea celul din urma , I. Frederica Grono-
vius a fosta unit vestita profesortt la Universitatea
din Leyda, prin ale carul lectiunl s'aa formatil §i
saxonul Greffe séti Gronius (1622-1703) §i pro-
priul sati filu Iacoba Gronovius (1645-1716). A-

www.dacoromanica.ro
 A cINci-spas-DEcE4 LECTIUNE 725

ce§tI duoI urma,s1 al cathedrelor b6tranulul profesora,

Intreprinserd, fill-care in parte, a aduna o mare ul-
time de tractate asupra antichitátilor, publicate de
Inv6tatil auteriorl i contimporanl aI lor, a le dis-
pune In óre-care ordine , i a forma cu ele, unul,
adict Gramius, una Thesauru de antichitátl romano,
In duo6-spre-4ece volume in-folio; cel-l-alta , Gro-
novius , o egal6 collectitme, atting6t6re de vechla
EllathL
Idea nu era cu total noult; pe la inceputul se-
colulul ala xve, neobositul Toalla Gruter, párintele
epigraficel, publicase in 6se volume, o collectiune
de felul acesta, sub titlul de Lampas, seu Fax ar-
tium liberaliunz ; dar, In compilatiunea lui Gruter
fi,guraa, invederata, numal serial de prin alti xvie
§i ala xvi" secola. Graavius se folosi §i de cele
mal importantl dintre cele noue , asta-fela 1n-cáta
t6te muele illustre ale sciintel auticarie din futre-
gul perioda ala Renascerel figuréza, in repertoriul
typárita mal tInt6ln la 'Utrecht , futre annil
1694 i 1699.
Ordinea urmatá de dinsul este pe scurta acésta
In prima voluma siint mal cu s6ma disertatiunl a-
supra originel Romanilor i constituirel lor primi-
tivo; ala doné e consacrata legilor ; ala frené, ad-
ministratiunel i to.pografiel Romel ; ala patrul6 ,
monumentelor din acéstá cetate; inteala cincil6 se
coprinda tractate despre religiunea poporulul romana,

www.dacoromanica.ro
726 CUREU DE ARCHEOLOGIA

printre cari se num&it i scrierea lul Plutarchti ,

Cestiunile Ronzane , commentatit de una meritosa
anticara ollandeza, Marca Boxhoru (1612-1683),
carele de sigura ara fi nieritata sg, fiil, citata da
Rol printre ceI mal distin§l representantI al erudi-
tiuneI neerlandeze din acea epoctL. Ala ésel6 YO-
lama din collectiunea luT Gra3vius se referre mal
multa la ve§minte , ala §éptelé la familiele romane
i la dreg6toriele statulul , ad sta reprodusg, §i No-
titia denznitatilor cu notele hl Pancirolli. Aia op-
tuh5 tractézá, despre calendara, despre nunte §i con-
tine micul tractata ala lul Meursius despre lux-ul
Romanilor. Jocurile amfitheatrulul §i ale scenel im-
plu ala noulé; notiunile despre qtire, pe ala 4e-
celé, In ala un-spre-4ece16 sant reproduse fastele
consularil ale Romel; apoI disertatiuni despre mo-
uete, m6surl §i greutatl. tu fine volumul ala duo-
spre-qecelé se compuue din notitie asupra ospetelor,
vaselor de plutire, gluvellelor §i autichitiltilor me'-
runte de tota felul ale Romanilor. Descrierea mor-
m8ntu1nl Nasonilor de Bellori, en stanapele luI Bar-
toli , §i una tractata ala anticarulul franceza Mi-
chel-Ange de La Chausse , pe latinesce Causeus
(1660-1738), despre vaso, braçá,r1 , melle, chitil,
strigille, lacrimatoril, candele §i altele, '§I al gg,-
sita aci locul.
Thesaurul grecesca ala lul Grrronovius, publicata
la Leyda, de la 1697 pOn6 la 1702, se buena,

www.dacoromanica.ro
 A CINC1-SPRE-DECE4 LECT1UNE '727

de una credita §i mal mare de-catil cela latiml

ala lui Grazvius, din causa valórel personnali a e-
ditoruluT, carele a contribuita insui fOrte multa la
redactarea notitielor biografice ce occupa o parte
Insemnata inteacésta collectiune. Iacoba Gronovius
a fosta una filologa distinsa i unit buna latinista,
tare %data, de o parte, pentru correctele sale e-
ditiunl entice de autorT anticl, lar de eta, parte,
f6rte defalmata pentru caracterul sè'a violenta
artAgosa; afar i in discutiunf sciintifice, ela perdea
cu totul cump6na bunei cuviinte, §i , déca v6 ad-
ducett a-mite, in duo 6 rOndurl pOn6 acum, '1 ama
citata i nof numele, cu prilejul vestitelor sale cer-
turf cu Fabretti §i cu Perizonius.
In compilatiunea sa anticaria, ela consacra cele
trel prime tomurf , iconografief personnagfelor my-
thologice i istorice ale Greciel §i ale Bomel , re-
produanda chipurile Ion, eullese de pre monde,
petre gravate, statue §i alte monumente vechT, de
care Fulvio Orsini, Bartoli, La Chausse i altil, §i
insoOndu-le cu notitie biografice, mythice i isto-
rice, serse de dinsul. Volmnele urmatóre revina la
methodul adoptata de Grwvius , adica se compuna
din tractate straine retyparite impreuna. Se Intel-
lege c Meursius, cela carele a scrisa aa multa
despre ale Athenef, occupa rolul principale in ele
dar dup6 dinsul se rôndulesce una 1nv6tata isto-
rica ollandeza , Ubbo Emmius (1547-1626), ca-

www.dacoromanica.ro
728 CURSE' DE ARCHEOLOGIA

rele §i dinsul publicase o descriere am6nuntita a

Elladel antice, sub titlul de vetus Grecia illu-
strata. De altinintre16, materiile , in cele nou6 vo-
lume urmatòre ale thesaurulul luí Gronovius, stint
repartite intro geografia §i topografia (vol. iv §i v),
legiuirf civil! §i usurl religi6se (vol. vi 0 vii)
petrecerI theatrall 0 obicelurl casnice (vol. viii §i ix),
viéta litteraria (vol. x 0 xi), 0 in fine, in ala xill'
volumil, varietatl, precnm scrierile lul Bellori de-
spre mormintele §i lampele antice , §i , ca mal im-
portaut6, retyparirea latina a minunatulul manuala
de archeologitt gréca, scrisa mal antAlu englezesce,
la 1699, de meritosul episcopa §i profesora din
Oxford , John Potter (1674-1747), o carte care
a fosta reprodusa in nenum6rate editiunl 0 tradusa
In mal multe limbe , ca celti mal buna compendia
ala cunnoscintelor archeologice, dobAndite asupra
anticel Ellade, mat nainte de secolul nostru.
Ca sa completezti informatiunile asupra thesau-
relor de antichitatT grece 0 romane din al ti xvuld
0 ala xvie secola , trebuia sa adaoga , ca corro-
larie la publicatiunile primitive ale lul Granrius 0
Gronovius , o serie de supplemente, de lexic6ne 0
de catalóge, ce aa venita tota nierea a se randui
In acéstil, collectiune , spre a forma cu dinsa unit
totala de vre o (f)se-4ecl de volume in-folio, regi-
strn uriavi ala nut adev6rate comorl. Adaosele
stint : Noul thesaura de antichitatl romane, pu-

www.dacoromanica.ro
 A C1ROI-SPIIR-DECEA TACTWNE 729

blicata in tra volume, de francezul Sallengre , in-

tre annil 1691 i 1723; Supplementul la ambele
thesaure green i romana, editata la 1757, de in-
v6tatul fisica i anticara venetiana marchezul Po-
leni ; apol Thesaurele de antichitati 0 de istorie ale
Italiei, 0 ale insulelor invecinate, Sicilia, Corsica
§i Sardinia , intreprinse , la 1701 de Grmvius §i
terminate, in duo6-4ecl i patru de volume, la 1712,
de scolarul s6a Petre Burmann , din Utrecht. La
t6te acesté , se mal adaoge, pe de o parte, Lexi-
conul antichitatilor romane, redactata la 1713,
duog volume, de germanul Pitiscus ; lar pe de alta,
Catalogul completa ala Thesaurelor,, intocmita, in
cinci tomurl, de acela01 Petre Burmanu , carele,
la 1712, typari in -Utrecht, una breviaria de antichi-
till, sub titlul de Antiquitatum romanorum brevis
descriptio
In fine, ca sa sleimil cu totul acésta materie ,
trebuia sa mentionnama i manualul de antichitittl
romane , Antiquitatum roman arum corpus, libris
decem co»zplexus, ala anticarului saxona Ioana Ro-
sinus ski Roszfeld (1521-1626) din Eisenach.
Acesta compendia a fosta i dinsul adesé orl rety-
'Arita ca adaose i adnotatiunl, ast-fela in-cata
se FA° cjice ca cele duo 6 breviarie anticaril,
lul Rosin, pentru Romani, 0 aid MI Potter,, pen-
tru Ellenl, aa avuta sarcina de a popularisa cun-
noscintele de archeologia ethica asupra acelor po-

www.dacoromanica.ro
730 CURSO DE ARCRhOLOGIA

p6re, In tota secolul ala xvie' §i ala xvItilfs. No-

tatl ca partea esthetica a sciintel era cu total subs-
trasa din notiunile ce ele contina, notiunl, li ace-
16, ades6 orl necomplete §i óre-cum abattute de la
adevkil. Spuinda acesté, nu vota 11110 01110 de pu-
Ona , 11, scalt din folósele ce ele aa data pe
timpul lor.
O carte din aceea0 epoca, fórte pretiósa pentra
numer6sele, variatele li interesantile notiunI ce o
compuna, este Bibliotheca anticaria a vestitulal Mana
Alberta Fabricius, unul din cel mal laborio0 §i mal
consideratI eruditl al Germaniel. Nitscuta la 1668,
dintr'o familia de Inv6tatl din Leipzig, eh '§I a
petrecutti viéta cu modestia In Hamburg, unde a
traita pOn6 la 1736, inconjurata merea de stima
§i de admiratiunea Intregel Germanil, §i lucranda
t'Ora incetare la opere theologice, istorice §i biblio-
grafice. Desvoltatele sale notitie asupra scriitorilor
li scrierilor ellene §i latine din antichitate §i din
mediul-eva, continute in volumiu6sele sale publica-
tiunl Intitulate Bibliotheca grceca, Bibliotheca latina,
Bibliotheca ecclesiastica §i Bibliotheca latina media
et infiwe cetatis , sfint §i 0116 all basele istoriel
litteraril li ale bibliografiel ambelor limbe clasice,
din antichitate p'en6 In epoca moderna.
Sub una titlu analoga , Bibliotheca anticaria, elti
a intrunitti inteuna voluma , publicata mal AntOlu
la 1713, titlurile tutulor cartilor serse pèn6 atunct

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SFRE-DECEA LECTIUNE 731

asupra celor mal felurite subTecte de archeologia §i

a resummatil opiniunile emmise de diver01 au-
torl, In differite cestiunl de interesO anticaritl. Car-
tea lui, In duo6-4ecl i tref de capitole , tractéza
succesivd , despre autoril cari ati scrisO in .genere,
asura antichitatilor ebraice , egypteue , persane
grece, romane §i altor antice pop6re pAgane; apol
§i asupra celor cre§tine. La urma Tea da rendul
pe cei cari s'aa occupatti de geografia li choro-
garla in genere, de topografia Romel , de chrono-
logia technica §i de istoria; vind apol, scriitoril
despre 4eT, genil li santf; cei despre templele §i
altarele pagane li cre§tine; despre serbatorT , sa-
crificie ,rugacTunT li ceremoniT; despre divinatiune
§i minunT ; despre preotT §i ordine ctillugerescl; de-
spre magistrature , legluirl, intocmirT financian l §i
banesel, despre artea militare §i navigatiune; despre
ve§minte §i nutrimente, despre relatiunile de fami-
lia, despre sc6le li interese litterarii; despre jocuri
li obiecte de arte ; in fine, despre ceremoniele §i
monumentele funerarii.
inteacéstil, nomenclatura, vedet1 , donanilor,, di,
niinica nu lipsesce, nimicfl de-catti numaT o ordine
rationnata. Acésta lipsa face ca opera lui Fabri-
cius , ca tóta, nesecatal avutia , sil:§1 pérda totff
pretul in ochif celor ce o consulta cu gendul ca
vora lua lesne dinteinsa o cunnoscintii, limpede de-
spre activitatea archeologica a epocelor anteriorf §i

www.dacoromanica.ro
732 CURSI] DE ARCHEOLOGU

contimporane cu autorul. Ea e bulla de consultata

nuinai pentru acel cari primescg sarcina de a des-
curca nepretuitele materialarl gramadite IntrInsa.
Anal ceva de observatd 4supral, este ca antichi-
tatile §i cre§tine occupa Inteinsa ung locg
precump6nitorg.
Catft despre mine, volu sa profitil acum de a-
césta Imprejurare, spre a Implini Ore-cari lacune pe
cari graba i p6te chlar lipsa de memoria m'el
facutg a le lasa In expunerea acelor materie spe-
ciall. Acest6 vorg fi ca erratele §i additamentele de
la ultima pagina a unel cartl. Ele se lesumma In
cate-va indicatiuni biografice.
Trebuta Inteadev6rg, cand v'amg vorbitg de e-
brai§til englezl i francezl din secolul alg
O, nu ultfl a v6 face cunnoscuta pe renumita fa-
milia de orientali tl germani Buxtorf, din cari celg
mal vechlu, long Buxtorf din Baselil (1564-1629)
s'a illustratil prin lucrarile sale grammaticall asu-
pra limbel ebraice §i mal allesg prin adgucele sale
cunnoseinte despre Talmudg §i despre cele-l-alte
carri rabbiuice.
Dar, In ramura antichitatilor ebraice, amg fi pu-
tutg sa ne urcaing §i mal susg, spre a cita In alg
xn secolg, pe vestitul filosofa ebreg , MaImonide
din Cordova, fklia lu Israelü, carele a trititfl In
Egypetg , ca medica alg sultanulal Salading , §i a
serial, mal multd arabesce, despre antichitatile po-

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRZ-DI OEA LECTIONg 733

porului ebraica, osebita de táte cele-l-alte ale sale

serien theologice , filosofice i medican; apol, tota
Cam pe atuncl, pe rabbinul Beniamina din Tudela,
carele a calle-torita ca sa cerceteze preste tota lo-
cul synagogele israelitilor i , ajungndil in partea
din Macedonia, care pe atuncl se chiama Vlachia
de su.« , 'Avw-Maxicc , de Ore ce era locuita de
Romanil de la Piala , a emmisa asupra acestora
curiósa opiniune ca, el s'ara fi tinuta de legea mo-
saica , fiinda-d cel mal multl purtaa mime Im-
prumutate din Biblia.
Bine ca nu le a datil in Vndil naOlor nqtri
sa ne boteze a4I pe nol mal desa cu numele de
lacova , de He séit de Davida , caci altmintrelii
Allianta Israelita s'ara fi cercata de sigura sa do-
vedésca Europel ca si:interna néma de mimul nostru,
esOtl d'a dreptul din sinul lul Avrama!
Dar, ca curiositate, yola, a cita, In tra-
ductiune, oblar textul jidovulul, callaora : (1)

(Ad se incepe Vlachia, ai cAria Iocuitori stati in munti.

Acelti poporti se numesce VlachI ; eI stint IutI la picIorh
ca dipri6reie , §i se cobonl din piscurile lor,, ca s fure
§i sä jAftfiascl In phaênturile Grecilor. NimenI nu se pote
sui pé'nb" la din§ii ca sl le facl r6sboIu, §i ei nu cunnoscil

(1) Prima editinne a textuld ebreescfi alii lul Beniaminii din

Tudela a fostil typrit In Constantinopole la 1543. De atund
eäMtoriele luI retypIritil de duod-OecT §1 Ose de oil in dif-
ferite limbe.

www.dacoromanica.ro
'734 CIII/817 DB ADMIEOLOGIlk

nicT unti stkAng. ET nu tinq In séing. legea Nazareenilor

sé6 cre§tinilor. intre sine TO del nume de ale Jidovilor,
de aceea pare-ca §i stint JidovT; uniT din eT numescg pe
Evrel, fray aI lor ; ans6 Cand TT prindil, TT jilfuTescil, dar
nu'I om6r1, ca pe GrecT. De altmintrelé ei nu phescU
niel o legluire.»

Volu da anct5 una exempla de acela spirita de

proselytisma imaginara §i ingelmfata alti Ebreilor.
Be acesta ni'la presenta, In secolul ala xvula, apolo-
gia poporulut ha Israela , scrisa in limba engleza ,
de rabbinul portugheza Manases ben Israel, carele,
intre allele, cauta a dovedi el vechit locuitort at
Americel , indigenit cu peile rqil din Mexica , din
Iucatana, din Peruvia §i din Guatemala, aa primita
antica lor cultura religiósa §i chtar unele usurt so-
cialt, nu tocmal de laudata, de la colount israelitl,
cari ara fi emigrata In vechime din colo de oceane,
dup6 ce Titu 't a fosta alungata din Palestina. Acésta
era thesea archeologica cea mal accreditata, pe acel
titnpl, asupra antichitatilor americane.
Tot") din Bibliotheca anticaria' a 10 Fabricius
sil mal cullega i tret mime , spre completarea li-
stel de merito?T exploratort al antichitittilor cre-
One. Ele representa fitt- care cate o terra deose-
bita : Godfreda Yoigt (1 64 4-1 6 8 2) , autorul Thy-
siasteriologid, sat descrieref vechilor altare crqtine,
typarita cu mare lama de insu§1 Fabricius , a
fosta germana; benedictinul Dom Edmunda Mar-

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPBE-DECEA LECTITINE 735

Untie (1654-1739), carele a urmattl cu o demna

ardóre lucrarile ineepute de capil eruditiunel bene-
dictiue, a fostft francezd ; 0 in fine , ambil Biau-
chini , Francesco unchlul, (1662-1729) astronomil
celebra 0 anticard de meritd , precum §i nepotul
sm Iosifil , carele a completatd uncle din operile
anticarif ale antecesorelul sOd , ad fostd amênduol
italienl ; lucrarile lor ad ayutd rapportd la mona-
mente antice 0 cre§tine din Roma.
1T6 cerd Tertare , domnilor ! Cand incape cine-ya
pe mana bibliografilor. . apol ea anevoia scapa de
asementi m6runte notiunl asupra autorilor i asupra,
cartilor. El glut carpacil litteraturel, cari totd pund
la petice , unde li se pare ca vald cate und gold
in annalele sciintel. Yina nu este a mea. R6sfoindd
pe Fabricius pentru dv"tre , 'Warn dedulcitd i ed
cu meseria luT. Dar m6 grabescd a recunnósce ca nu
trebuil srml ducetl mal indelungd p6catul.
cpóstre

A§a dar, de la carp, volu trece indata la mom-

mentele plastice.
In mal Multe relndurl v'arnd vorbitll despre col-
lectiunile epigrafice, numismatice , dactyllografice 0
iconografice, cari Wad publicata in decursul secolilor
Reuascerel. Imaginele ómenilor illustri de Fulvio
Orsini, corpurile de inscriptitml ale lul Grater, Fa-
bretti 0 Muratori , thesaurele numismatice ale lul
Goltz , Morell , Patin §i altil , in fine collectiuuile
de m6runtivrl, gemme, vase, candele, etc., ale lul

www.dacoromanica.ro
 736 CURSO DE ARCHROLOCILt

Ficoroni, Gori §i Passeri, nu v6 vorn fi scapatd cu

totul din memoria; asemenT v6 adducet1 , péte , a-
minte de unele publicatiunT speciall asupra musee-
lor,, precum descrierea celuT Capitolinn , pe care a
inceput'o marchezul Capponi, dar pe care a execu-
tat'o apol Bottari ; precum §i opera cea mare a luT
Gori asupra museuluT Florentinn. A n mal fostn 0
altele de acesta felt( , yentru monumente §i cabi-
nete maT puçinn importantl , din Verona , din Mo-
dena , din Venetia §i de airé, pe cari le an illu-
stratn 6menT eminentI ca Maffei, Muratori, Paciaudi
0 altil. Sa nu ultamn de a num6ra printre publi-
catiunile de nun caractern mal Intinsft , opera luT
La Chausse , Intitulata Museum Bomanunt , care
coprinde statue, gemme, baso-relievurl §i alte anti-
chitatl plastice, adunate numal din Roma.
Dar niel una din aceste publicatiunT partialT nu
are Insemnatatea operel capitall, pe care a Intre-
prins'o 0, In cursn de vre o duo6-4ecl de annT, a
isbutitn a o Indeplini vestitul benedictinn Dom Ber-
nardi" de Montfaucon. Cu o rabdare 0 cu o sta-
ruinta, cari numaT luptatorilor sciintel de la St Maur
eran date, Montfaucon aduna, cu miile, desemne de
monumente antice, marl §i ai6runte, le controla de
pro originale , pre catil II statu cu putinta, Wu
pentru Mt - care cate unn textil explicativd In am-
bele limbe, latina §i franceza, le dispuse de pro o
ordine logica , formandn din ele maT multe grupe

www.dacoromanica.ro
 A CINC1-SP1{k-DKCEA LECTMICIC 737

distincte ce se reffern fin-care la cite una din ra-

murile activitatel din societatile antice, si, starnindn
insusl i neincetatn , pe lfinga pictorl , pe lnnga
gravorl, pe ltinga typograff, folosindu-se de marea
consideratiune de care eln se bucura In publicn
spre a stringe summele enorme ce'T eran necesaril
pentru o asa gigantica, publicatiune , eln incepu
la 1719, typarirea Intinsului s(91 repertorin de an-
tichitittl plastice , numittl Antichitatea explicatei
representatei prin figure.
Ca sit lamurescn Intru co anume , consta acésta
lucrare, credit ca mi potti face mal bine de-catil a
enuncia pe rôndn, titlurile celor 4ece despartirl ale
el, publicate In cinci-spre-4ece volume in-folio, in
cari nenumaate stampe, frumosn gravate; stint in-
soçite cu textul lor descriptivt. Nu volu siI pretindn
ca acele explicatiunl an o mare val6re archeologica,
nicl ca desemnele stint de o exactitate fnra defectil,
dar astil-feln cum stint i gravurele i textul . ele
IAA acum ancn presenta cea mal bogata si mal
variata collectiune de monumente antice. In orT ce
casti, opera lul Montfaucon este imaginea fide16 a
archeologiel esthetice din secolul aln xvif, precum
thesaurele luT Grmvius i Gronovins stint cuintes-
senta cunnoscintelor de archeologia ethica din a-
celasfl periodn.
Sa facema dar inventoriul compilatiunel lul Mont-
faucon ca Incredintare ca recapitulamil telta mate-
47

www.dacoromanica.ro
738 CIIRSII DE ARCHEOLOG1A

ria sciintifica, despre care s'aa. occupata archeologil

din timpit RenascereT.
In partea ntala sant chipurile de 4et at Grecilor
§i al Romanilor de primul, de ala duoilé §i de ala
trellé ranga, dispuse de pro ordinea timpilor ; a duoa
coprinde pe ale eroilor ajung la in4eire. in a treta
sfint monumentele cultulut la Grect §i la Romant ;
in a patra, tota ce se attinge de religiunea Egyp-
tenilor,, Arabilor,, Syriacilor , Per§ilor , Scythilor
Germanilor, Gallilor, Spaniolilor li Carthaginesilor.
A §ésé parte e relativa la usurile vietel, §i repre-
sentil, ve§minte , mobile , vase , monete , m6surt §i
greutitti de ale Ellenilor, Romanilor §i altor vecht
popi5re ; a §épté completéza, ace1é§1 subtecte, cu fi-
gurt despre MI, nuntt, jocurt de tota felul, pompe,
v. hatorie, pescuirl, arte §i altele. in partea a op-
ta sant InNi§ate oblectele de r6sbolu , recrutatiu-
nile de ostag, munitiunile lor, magazinele, lucrarile
militarl, insemnele, luptele, armele tutulor natiuni-
lor vechl , machinele lor de Asbolu §i altele ; de-
spre dile publice, puntl §i podurT , despre turnurt
de apkare, apeducte, navigatiune §i faruri IBA fi-
gure §i vorbirt In partea a noua. villa acum , In
partea a 4ecea , representatiunea supplicielor §i a
usurilor funeraril, mormintele, mausoleele, candelele
li ort ce alte am6runte atting6t6re de idea mortel,
la Grect li la Rornant , cari se completézg prin
notiunt §i imagine de aceea§1 specie , la cele-l-alto

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-DECEA LECTILINE 739

pop6re ale antichitatel, occupanda acest6 partea a

qecea, i cea din urna.
Repertoriul este, precum vedetT, completa pentru
.natiunile vechimel , pe-eta le cunnoscea lumea
culta, la Inceputul secolulul ala xvnii'; ablé de se
vora dibui prin cartile de archeologia anteriorl luT
1VIontfaucon vre o r6m4ita antica de Ore - care va-
16re , pP care sa nu o fi reprodusa la locul
laboriosul benedictina. ApoT, o mare parte din figure
.stint publicate de dinsul pentru prima Ora, §i con-
stitua thesauruluT sga numer6se merite de ant8Te-
tate. De ara voi cine-va sa faca ast141, pentru
periodul moderna ala archeologiel, ceea ce Mont-
faucon a Unta pentru ala Renascerel, abié interna
calcula cu ce progresiune geometrica s'ara urca
num6rul rubricelor, ala stampelor i ala desvolta-
rilor din textil.
Benedictinul, intranda cu o a§a curagiósa initia-
tiva, in dominio' ardeologiel esthetice , nu putea
sar '§1 marginésca cercetarile In cercul antichitatel
clasice §i barbare. Lucrarile asupra
eran cu deosebire familiari eruditilor exploratorT de
la S Germain-des-Près ; Montfaucon dete dar, de la
1729 p8n6 la 1733, ca urmare la opera so, anti-
caria , o lucrare de acelag fela , in cincl tomuri
in-folio, asupra Ilionumentelor monarchiel franceze ,
toprinc.18nda istoria Franciel, eu figurl asupra
domnirl, -pre cate le untase pèn6 .atuncl tim-

www.dacoromanica.ro
740 CURSU DR ARCUROLOGIA

pul. OrdinPa cbronologica este observata In acela

prima musea ala antichitatilor plastice i grafice
din mediul-eva franceza. Partea antela se Intinde
de la originea Francilor pene la regele Filippü irn;
cucerirea Engliterrel de ducele Normandiel, Gulielma
Bastardul, de pro o falm6sa cusatura din ala xrld
Huna, attribuita regineI Matliilda i anee pastrata
la Bayeux, precum i alte monumente pene, la re-
gele loanü, occupa a duoa parte: apol cele-l-alte
trel se intinda treptatii pÔn la mórtea luI Henrica
ala rvid, primul dintre Burbonl.
Acesta, carte, cu tete lacunele i imperfectiunile
sale, a fosta pentru Francia, una adrnirabile mo-
numental nationala, care i astql serva de base ar-
cheologiel locall, §i Implinesce multe lipsurl c4u-
Date de nesocotitele §i selbaticele pustiirl ale re-
volutiunel de la 1793. La nol, numal Turcil
Tataril aa pututa prada i nimici lucrarl de arte
ce re ara fi pastrata imaginea cultureI astro din
trecuta , ataté cate poporul din Francia, turbate de
idel subversive, a zdrobita , In pornirile sale bar-
bare, monumente ale gloriel §.1 ale maiestriei stramo-
§escI, cari aveaa rapporta la regl, la nobilime
la religiunea catholica.
In cursul timpilo , ne aflama anse acum cela
puOna cu o jumetate de secola mal nainte de acele
brutale devastatiunl i putema anee constata, In
activitatea litteraria a secolulul ala xvirrid §i a ce-

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-DECEA LEcriuNB 741

1111 precedente, differite alte mi§carl Platte cu sco-

pul de a de§tepta i de a respandi cunnoscinta §i.
pretuirea trecutuluT, in bite treptele societatel culte.
Aceste mi§carl stint Invederate prin publicatiunea
de marl dictionnarie istorice §i filosofice, sa mal
bine 4isil, encyclopedice, In cari biografiele 6meni-
lor din trecuta i explicarea usurilor §i monumen-
telor antichitatei occupa unit loca tota d'auna in-
seinnata. Siint anal §i lucrarile, de una caractera
mal speciale, ce se EWA §i se editaa prin intru-
. ilia §i asociatiunl sciintifice.
Oprindu-ne nunial mitt momenta asupra, diction-
narielor, In cari, curatil vorbinda, archeologia intra
ablti ca una din partile constitutive ale lucrarel,
volu cita, In trécati, pe cela biblica alit parintelul
benedictina Dom Calmet (1720), care este ca §i o
encyclopedia a theologieI §i a istoriel religi6se; dar
mal ea Mina , volt' numi marele dictionuaria isto-
rica ala junelul InviTtata franceza Moréri, apparuta
maI antalu la 1674, §.1 carele , fiinda Insoçitti de
una mare succesa , a fosta ades6 orl retyparitil
prefacuta §i inavutita de atuncl Inc6ce. Renumitul
critica protestanta Petre Bayle (1647-1706), ca-
rele, In viéta sa multa turburata, s'a luptata fad%
pregeta en tóte neajunsurile filosofice §i religióse
ale timpuluI s6(1, §i carele, la 1699, a refacuta pe
d'intregul dictionnariul istorica §i filosofica ala luT
31oréri, spune Insu§I despre predecesorele sm, aceste

www.dacoromanica.ro
742. MOD D13 ARCHEOLOGI A

judicilise cuvinte, cari tota ap de biue i se pota

applica §i sie§f

clUoréii , dice elli , '§i a dell o mare ostenélii, care a

servitti tutulor §i care a inlesnitt multora t6t1 sciinta catl
le a fostt de trebuinta. Ca totI prima' autorÌ de diction-
narie, elt. a commist fárte mari greplY, pe cari urma§iI
lui nu se cade sä '§i le insu§ésca , precum Mci ale luÌ
merite. Lucrarea laï a rëspanditil luminT in miele locurI,
unde alte dry mai speciall n'aril fi p'étrunsti catti lumea,
§i uncle nu se cere mai multil de-dtq o cunnoscintg pre-
scurtatit i inlesnitóre a faptelor.»

Ca grea s'ara puté caracterisa mal bine natura

folésele unor asemené publicatiunT, déca nu ca
totul popularl , dar cela puOna accesibill celor de-
o mediocr6 cultura. Cu multa mal restrinsa, dar 0
ca multa mal temeInica, este ala duollé cerca In
care s'a exercitata act:vitatea collectiva a inv6tatilor
din ultimil duol secoll al Rena scerel. Prin formarea
de asociatiunl litteraril i sciintifice , de Academil
private séa officiall , mal adesé patronate de mo-
narchl intelligentl sea numal vanitog, §i une-orl de
simpli particularl avutl orl zelo§I, adev6ratT Mecenatl
al litterilor, , prin emulatianea care se producea in
asemen6 intrunirl, ideile i faptele sciintel aa mata
o extensiune mal mare, una spora mal via, o In-
tetire mal neprecurmatit. Acesta fapta liti recunno-
scuse marele filosofa Leibnitz, carele ea multumirer

www.dacoromanica.ro
 A CINC1-SPRE-DECEA LECTIUNS 743'

lug parte activa in cele mal multe asociatiuni sciin-

tifice din Europa, §i sustinu c numal de la infra-
tirea 6menilor de sciinta , secundata de lint genig
indranett in politica: se p6te qtepta i reyelarea
vecblelor civilisatiunl ale anticbitatel, i r6spandirea
luminelor moderne in bite pane ce zaceat anc6
sub barbaria.
Asemen6 propunerl , de - i nu at pututt gfisi
realisare deplina in secolul trecutt, ba chlar nicI
IAA acum , totu§1 aveat ung r6sunnettl puter-
nict la curtile unor suveranl 0 in tat publicul
luminatU din altt xve secolit. De pre modelul A-
cademielor de c.urftdtl reformate din Francia, im-
ptratul Austriel Leopoldtt installa in 'Vienna ,
1677, sub numele de Academia Leopoldina, socie-
tatea sciintifica a curio0lor Naturel iVaturce Cu-
riosorum , care de vre o cincl- spre - Ilece annI, se
formase in Lipsca ; Fredericit-celt-mare institui, la
1700, o Academia de sciinte in BerliiA, pe care
o incredinta directiunel lift Leibnitz; insu0 Petru-
celt-mare improvisa, la 1724 , in improvisata sa
capitala borea16, o Academia sciintifid. Tat pe
atuncl, Spania, Suedia , Danemarca, Scotia 0 alte
staturl secundad infiintat , la dinsele, Societatf e-
rudite, In símil carora cestiunile de astronomia, de-
fysica 0 de istoria natural 6 se tractat d'a r6ndul
Cu cele de filosofil, de istoria pragmatica 0 de ar-
cheologia clasica sét nationa16.

www.dacoromanica.ro
744 CUBSU DE ARCIIKDLOUrIA

Auca de pe la jumatatea secolulul al1 XVI" e-

xista in Engliterra , a§e4ata la Oxford §i apol In
Londra, Societatea regala a transactiunilor filosofice ;
lar Tirano, osebitade Academiele sale officiall, nu-
mara differite asociatitml litteraril , f6rte active
printre cari trebuia sa inentionnama titileara pe a
Iesuitilor cari, de pe la annul 1701, incepura a
publica in orapl Trévoux , una 4iaril litterara §i
sciintifica.
Ama lasata péua acum In laturI Italia, fiinda-ca
tocmal acolo asemen6 instituto eran mal vechl
mal numer6se. De cand Marsiglio Ficino Intemeiase
Academia din Florenta, §i Pomponio Leto, pe aceea
din Roma, multe alte societatl litteraril i sciinti-
fice limase locul acelor Tecla focare ale enthusias-
mulul archeologica. La Florenta inflorise, pe randa,
Academia filologica de la Crusea , caria Italia II
datoresce dictionnariul clasica ala limbel nationall,
publicata la 1612, §i apol, Academia sciintifica del
Cimento, creata la mijlocul secolulul ala xve.
Roma, unde activitatea intellectuala era §i mal activa,
pe atuncl, se forma ceva mal tax4ia Academia, en
multa mal litteraria, a Areadienilor, ale carel preten-
ti6se usurl poetice le a descrisa Gcethe, In callatoria sa
In Italia. In Bolonia, pe langa vecina Universitate,
se Intocmi, fofa pe atuncl, o societate de sciinte ,
care publica disertatiunile desbattute In sinul el, §i
mal tarqin, pe la 1735, tota in Florenta, anticaril

www.dacoromanica.ro
 A IANC1-SPRE DECEA LECTICTF. 745

se intrunira spre a constitui Academia archeologicit

a alumbarielor.
Ara fi de prisosti 0, va faca aci o nomenclatura,
§i mal completa a asociatiunilor in cari , atata in
Italia, can §i. In alto pArtl ale Europel, s'aa trac-
tatti cestiunl archeologice §i s'aa publicatti diserta-
tiunI de asemen6 natura. Pentru Italia, in speciala,
existit o interesauta §i pretiósit collectiune de di-
sertatiunl academice de tali felul , publicata, In
75 de volume , la Venetia , intre anuil 1728 §i
1778 de cilllugarul Angelo Calogera.
Din t6te aceste fapte isolate, pe cari le graint-
desca aci cama Nit ira, ce resulta, Ore, domnilor?
Déca nu ma amagesca, ele daa o uetagaduitit
dovadit de marea activitate litteraria, §i sciintifica
ce exista In mal t6te partile 'Europel, la mijlocul
secoluluT ala xvinki, activitate In care archeologia,
occupa una rola fórte Insemnata, fiinda ea, nu nu-
mal preoccupatiunea czitor-va invatati specialist
ci chfar o cestiune de amortl propria §i de Inca,
pentru tottl omul, carele pe atuncl se bucura de
Ore-care cultura, litteraria. Simplul umanista, poe-
tul, criticul, pictorul §i statuariul trebulaa sit cun-
n6sca, faptele §i attributele yilor i personnagielor
mythologicT séa istoricl ale antichitittel, cari for-
mall ca §i uryla pe cari imaginatiunea lor avea
voil de la gustul publiculuT, a'§1 tese battittura,
omul de stata §i magistratul citea pe istoricil O.

www.dacoromanica.ro
746 C1:1118U DE XRCHEOLOGIA

pe oratoril grecT 0 latinT ) dar pite §i mal multd

Aug pe commentatoril Institutelor imp6ratesel; me-
dicul se referrea neincetatg la autoritatea lul Ip-
pocratg, luT Celsti 0 lul Galena; architectul se lauda
cu cunnoscinta regulelor stabilite in artg de Yitru-
vig ; militarul era privitil cu distintiune dud putea
sa citeze pe Polybig 0 pe Vegetig; in fine cigar
0 lumea cea elegant6 §i zburdalnicit cauta in u-
smile r6stalmacite ale antichitateT, croTell de im-
briteaminte 0 forme de gittell , cari sa se asemene
cu ale luxu6sel Rome.
In mijlocul acestel favorl universall de care
se bueura autichitatea in ochil societittel culte ,
s'arg crede ca, archeologia trebula sit ajungtt, anc6
de pre atunci, la apogeul s611, 0 sit deschidit Ora
erutare bite thesaurele occulte ale artel 0 ale Vietel
sociall din trecutg.
Cu t6te acesté, ea pastra aneg , tainuite, multe
din darurile el. NimenT dintre anticarl, pgng dupg
1750 , nu se gOndise a cerceta reigulele de pre
cari artistil ellenl, §i apol eel romanT , crease a-
tat6 capete de opera, niel se ispitise a descurca,
in doctunentele litteraril §i plastice ale antichitatel,
desvoltarea progresiva, trausformatiunile locall §i
scapittarea treptata, a artelor la differitele popóre.
Nimeni Tar dintre din01 nu se inaltase cu mintea
Ong intru a judeca starea socialg §i moralg a ve-
chilor Elleul i Romani, lepadatil de ori-ce preju-

www.dacoromanica.ro
 A CINC1-SPRE-DECEA LECTICNE 747'

decatI ale timpulul s6a, de orl-ce preoccupatiune

a credintelor sale religi6se, a usurilor §i a istitu-
tiunilor moderne, cari tóte se resfrangeaa mereilcii
luminl false asupra cunnoscintelor despre ethica
vechilor pop:5re. Nimenl dintre din01 nu putus&
dnctS dolAndi scirl destula de positive despre lim-
bele, monumentele §i documentele anticelor natiunl.
din Oriente, ca sa póth pricepe natura §i produc-
tele culturel lor,, i tota de odata sa constate a-
dev6rata parte de Inriurire ce ele aa avuta asupra
civilisatiunilor eIlen i romana. Nimenl dintre din-
§il In fine, nu avea destula consideratiune
anciS
pentru creatiunile plastice i pentru intocmirile
social' ale 6menilor din mediul-eva , pentru ca sti,
Intelléga spiritul morala §i esthetica, care a dom-
nita In acea confusa §i enthusiasta epoca a seco-
luluI de mijloca.
Din asta-fela de lnsemnate i felurite lipsurl In
criteriul anticarilor, resulta, pentru sciinta archeo-
logiei, una-fela de stare desmadulata, neorganica
6re-cuina superficial; Intre notiunile el felu rite
nu se simtea o leglitura logica, o lantuire norma16,.
o coesiune intima , care sal dea adev6rata infaçi-
§are a unel sciinte serióse, In care tóte faptele se
desv6lta systematica de pre regulele providential!, ce
facil sa predomnésca In lume priucipiele
Frumosului i Adeve'ruluY.
S'ara put6 dice ca anticaril de pre atuncl,

www.dacoromanica.ro
748 CDRSU DE ARCIIEOLOGIL

yr8nda sa explice antichitatea, 11 faceaa untl por-

treta cam de felul aceltaa, pe care una Nina §i
laboriosa scolaril de desemna, ara nimefi sala faca,
ca mana libera §i din memoria, de pe cbipul In-
v6tatorulu1 s6ii. Norocire cand acela portreta nu
ajunge a fi o caricatura , ceca ce s'a Int8inplata a-
deses cu antichitatea, Mud anticaril Renascerer nu
eraa tocmal din cel mal priceputl.
Ceea ce a ca§tigatil sciinta archeologica in 4i-
lele nóstre , este ca, In loca de asemen6 portrete
fantastice orl pocite , ea mal tota d'atina suite, in
lucrarile sale de fruute, minuuate fotografil de pre
tóta viéta moral i. artistica a popórelor cuunoscute
din antichitate.
Acum, domuilor, at bine, ca rèa, lata-më ajunsa
la termenul carrierel , in care trebuia sa ni ii mar-
ginesca de o cam data. Y'aina data o rapide idea
despre folósele ce p6te trage studiul archeologiel
din scrierile autorilor ellenl§i latinl al antichita-
tel , §i apol, Varna expusti, ca Ore-cari aiarunte,
lunga §i neobosita activitate a societatel moderne,
In cursa de patru secoll, spre a ajunge cu cerce-
tarile'l anticarii Owl la mijlocul secolulul ala xvie,
de ande apol sciinta, Incercanda, prin fericite im-
prejurarI, o transformare radical, primi unil spor-
nica avAnta.
Acum e timpul a multumesca acelora cari ati
avuta rabdarea de a'ml Incredinta a lor luare-a-

www.dacoromanica.ro
 A CINC1-8PREDECHA LECTWNK 749

minte, In total decursul acestor prelegerl, O. cari,

prin acéstil statornica buna-vointa, ml ail doveditil
eft, imperfectiunile rostireI mele , n'ail risipita tota
interesul subleetulul, pe care l'amil tractata In a-
cesta cursa preliminaria. Mi s'a qisil ans6, de pe
din afiira, ea ceea ce ama filcuttl, nu este niel fo-
lositora, nici instructiva, nict appropriata cathedrel,
de pre care ama rostita cuvêntarile mele.
Nu se cildea, ail 4isil unil, sit cautil a distra
In deprta portiunea studiósit din publicul mea,
cu istoria archeologiel, ci trebula 0, expuTu de
indatit, pura §i simplu, principiele §i faptele sciin-
tel; sit Ten , Una 6ra ca batranul Rosin , de la
capatalu, a§e4area Romel intre cele §épte colnice
de catre Romulu, §i insitutiunile lul Numa Pompi-
lift, §i sft vi le inOra aci de pre carte, de pre
typica ; cacl a§a se invata oclinicira arebeologia in
scaele Tesuitilor din Austria, §i osebita de acésta,
fiinda-ca, pentru noT Romiluil, Antichitate nu va sit
(licit alta ceva, de-cata vechile institutiunl ale Ro-
manilor., din cari nol ne tragema intocinal ca §i
murolul din armOsara.
itn1 pare raft, adieit nu, Iml pare bine, ca
nu pota Impart* cu totul asemene Oreg. Cultul
nationalitittel m5stre , intru care intra negreOta §i
Ore-care mêndriit ca santema din vita luT Tralana ,
nu ma va orbi niel °data In punetul de a lauda §i
gftseele din battatura , sub cuvënta ca stint ur-

www.dacoromanica.ro
750 CURSU DE ARCLIEOLOG1A

map ale gascelor din Capitolia. Stranepotl dire*

sétl curcitI al Rotnanilor, nol Romanil santema all
una popora, o natiune de sine0 statatóre, i, ab-
stractiune fitcOnda de originile n6stre , cata, sa ne
cultivama mintea cu sciintele desvoltate ale seco-
lurni nostru, §i sa nu cautama, ca unele inaratnice
popóre vecine, a ne °OH Inteo deOrta 0 ridi-
cull ingOmfare de origine, ca adica nol suntema fil
al RomeI, i nu vrema sa scima de-cata limba
Romel, de-cata istoria Romel, 0 de-cata antichita-
tile Romel.
Nu mal vorbesca despre limba i istoria, dar
call despre antichitatI, affirma ca, d6ca nu 'Nina
Inv6ta de-cOta pe ale Romel, apol voiml put() dice
ca din sciinta archeologiel ,adica din desvolta-
rea ethica i esthetica a omenirel, nu voma sci cu-
rata nimica.
In archeologia , ca In orl-ce sciinta de ordine
moral, trebuil sit unnarima progresele i ovairile
geniulul omenesca, ca s1, putema allege dinteinsele
inv6taminte de o valóre sciintifica. Cate-va fapte
isolate 0 r6a indrugate nu pota sa constituie o
sciinta; acésta ama catata a o dovedi chlar adi-
néurl, constatanda starea cunnoseintelor anticaril
fin ala avnei secola. Cu o flóre, duo, dice Roma-
nub nu se face primavéra.
Apol, déca ama inclinala a Incepe acesta cursa ,
mal la speciala en istoria sciintel, m'arna g6ndita

www.dacoromanica.ro
 A OINCI-SPRE-DECBA LECTIIINE 751

a, in orl ce sublecta, este de folosa omalul a sci

.cu cine séti cu ce va avé a face; a cunn6sce cum
s'a ivita §i s'a intocmita, cum a nascuta §i a cre-
scuta ceea cela va occupa. Cand vrea cine-va sa
pricépa bine faptele i cualitatife nimio barbata,
apol se informéza inal antalu despre originea §i e-
ducatiunea luT, §i apol, din applecarile, din deprin-
derile, din instinctele i din appucaturile copilla-
riel §i ale junetel luT , ela intellege ce Oto sa
atepte de la acelh barbata.
In privinta, archeologiel, ea crela ca o va stu-
dia tota d'anua mal ca inlesnire, mal ca placere
gi mal Cu folosa, acela carele mal antalu a pre-
tuita treptatele el desvoltarl, §i carele va sci in
tota decursul studielor sale ulterior!, din ce isvére
se scurga elementele cunnoscintelor actual!.
Unti asta-fela de studia preliminara mi s'a pa-
ruta a fi maT cu deosebire indispensabile la nol,
unde alar §i notiunile, cele mal rudimentaril ale
sciintel antichitatilor, aa lipsita pana acum ca to-
tul din scéle, i unde eti ama cutezata a primi
sarcina de a presenta publiculul acestul cursa una
sublecta cu totul not , una personnagia ca total
strAint.
M'ama silita, in adevara , pe cata ama pututa,
a va dovedi ca acela personnagia , pe care l'amti ad-
dusa, anca de prunca, dinainté d'', spre ala cre-
sce rAna aprépe de versta barbatiel, deli va era cu

www.dacoromanica.ro
752 CURIM DE ARCDF.OLOGIÀ

total stritiO , mi este Ans6 unn venetiO, o fiintn,

fOrit apaiill, f6r6 trecutq §i Mil viitont
Isbutit'amil Ore? Jata, v6' mArturisescil, domnilor,
care 'int este acum grija.
Din sublectul pe care l'arml allesil ca celil mal
potrivittl cu trebuintele momeutane, §i chlar cu fi-
rea cam precariit a acestel cathedre , unit oma In-
zestratti cu darul didacticelor adimenirT , aril fi se-
m6natti de IndatA, printre junimea studiósk ritd6cinl
temeinice pentru 1nv6ti1inêntul archeologiel. Cittil
despre mine, domnilor,, tail ce pail cjice este at
aniti consciinta de a fi presentattl acéstA materie,
nu in modil plitcutil , ci sub o formN, care este a-
ceea a histructiunel universitare.
Este o distinctiune notabil6 de stabilitil intre In-
v6tAtura gymnasial6 0 aceea a Facultittilor. Nu mill,
46n, p6n6 la ce punctg, ea a fosta p6n6 actun ob-
servatil In junele nóstre FacultAl de Littere. Fit-
c6ndil tóte reservele pentru stimabilil profesorl ce oc-
cup. in ele cathedre, 0 printre cari m6' bucuit a
num6ra 0 arnicl, nu in g potù opri de a 4ice di, a
adopta anti manualti Ore-care, compusil de orl §i
cine, §i a'1A tine In manti, séa in minte, spre a re-
cita pe fi5,-care 4i dintr'insul studeutilor, ate unti
capitolti , acesta methodtt, dreptul luI Dumnelea ,
mi p6te fi consideratil de - catd ca o fórte mediocr6
predare gymnasia16. Pe de alta parte lar, tota cam
a§a s'arti cualifica 0 cursurile, In cari profesorul,

www.dacoromanica.ro
 A CINCI-SPRE-DECEA LECTIUSX 753

luanda In mima una autora straina , l'ara traduce

din cuvAnta in cuv8nta studentilor, cu expresiunl
romanescl, mal multa séti mal puçina stringace,
ara reduce tail studinl critica ala textuluT, la o
simpl6 analysë grammatical6, séa cela multa logica,
a 4icerilor 0 a fraselor.
Negre0ti1 ca pentru cine intellege Invellistura u-
niversitartt, nnmal de pre aceste dua methóde, cu
totul mechanice §i create ca inadinsa spre a têmpi,
printr'o practica migalósit §i stérpa, mintile juni-
mel, negre0ta ca pentru acela, DU póte sa ata niel
una sensil, nicl o valóre §i mcl una folosa, una
cursa in care profesorul se preoccupa multa mal pu-
çint de in6runti§u1 pragmatica i meebanicti alt ma-
teriel , pe care o tractéza, de-dta de a forma 0
a indrepta spre bine, prin narratiunl desvoltate, prin
appretuirl entice, prim desbatterl de cestiunl con-
troversate , intelligenta activa i sétosa de cunno-
scinte a ascultatoriler s6,1.
Scopul principale ala unuI asta-fela de inv6ta-
'anti"( adev6ratil superiora, nu este tucmal de a
lnfige in memoria junimeT, In r6stimpul destinattl
studielor universitarie, Ore-cari anumite fapte 0 re-
gule technice, ci de a'l inzestra intellectul cm o
puternicit arma de attaca §i de appitrare, cu una
criteria sciintifica , care Inca II lipsesce. Nu este
de a 'itt invqa cutare portiune, mal multa séti mal
mina restrInsa dintr'o sciinta, ci de a la inv6ta
48

www.dacoromanica.ro
754 OCRS° DE ARCHEOLOGIA

cum insuvi p6te sit invete cu spora oil ce portiune

a acelei sciinte.
Una scopa ca acesta, profesorul nu póte niel o
data sit spere cit 'hi va attinge pre-cata nu va sci
séa nu va voi a da nimica de la sine, ci va a§-
tepta totul de la lucrarT straine, fia ace16 cata de
bine intemeiate. Inv6titmentu1 s60, ca sit nu fia sterpa
vi superficiale, trebuia sit se conforme cu felurite
imprejurart locall vi momentaue. Acelag programmit,
acelap cerca de desvoltari, vi nici chiar acelava
moda de expunere, nu an o valóre absoluta pentru
or( ce cursa de Facultate. Trebuia ca, mar presusit
de tóte, profesorul sit tina séma de trebuintele, de
dispositiunile vi de lipsurile ce domnesca in spi-
ritul publicului s; trebuia ta ela sit caute a se
mlndia de pre cerintele lui, ca, doll astn-fela, sai 'la
rapéscit ca sine pe singura calle uncle instructiunea
superi6r6 nu este o fastidiósa v.i inutiln prelungire
a cursului gymnasiale, ci una complementa folosi-
tora ala educatiunei intellectuali.
Pentru acésta, se cere neapitratn, mal allesa de
la una profesorti de Facultate litteraria, ca iuitia-
tiva lui sa se manifeste, de pre cathedra, ca lucrani
ale sale proprie, ea creatiuni , mal multa ain mal
pgina meritóse, dar in tota d'auna destinate a
devtepta in tinerimea studiósit, interesa vi placere
pentru studiul ce Oa preda, vi a deschide junelor
intelligente , orizonturi pline de adimenitóre lumini

www.dacoromanica.ro
 A CINCISPRE-DECEA LECTIIINE 755

pentru ma! departe cercetarT in cercurile multiple

§i nemarginite ale sciintel.
T8n6rul, carele pre bancele unel Facultat! de Lit-
tore nu incérca dorinta de a se instrui, mal multa
prin sine§l, de a inv6ta prin propria silinta, mal
multa -de-cata ceca ce aude din fugitivele prelegerl
ale profesoruluT, acela, séa ca nu are mintea croitit
pentru studiele litteraril , séa ca profesorul nu a
sciuta 0, dqtepte inteinsui, ceca ce constitua escrita
instructinneT superiorl, adica indeinnul la nuol cerce-
tarT, la ma! largl exploratiuni, la ju.decatl critice,
purtate asupra cestiunilor controversate ale sciintel.
Nu dar, Mica o-data, din manuale didactice, nicl
,din analyse grammatical! §i logice, se cap6ta, i se
desvélta, acela dora de necunnoscutul sciintifict, ca-
rele este taul tutulor cathedrelor litteraril in cele
mal de frunte Universitatl ale Europe! culte.
Pe cathedrele Facultatilor,, formularele typice
trebuia sit dispara; profesorul nu mal péte fi acela
rigurosa luv6tatora , condamnata a se tine pururé
restrinsa in marginile unor anume notiunl practice,
pro cari trebuil neap6rata, cu o maiestréta rabda-
re, BA scia a le typari in mintea 0 in memoria co-
pillului. Aci, ela are in façal, intelligente in pro-
cesti de formare, setése de appretuirl entice 0 apte
la orl ce desbatterl intellectual!, imaginatiunT ar46-
to:5re cari cera a strabatte regiunile net6rmurite ale
sciinteT, cari qtépta o sufflare priinclésa spre a'§T

www.dacoromanica.ro
756 consu DE ARCHEOLOGIA.

deschide aripile 0 a sbura de sine§1 in luml ne-

cunnoscute.
Ce are ela de flcuta atunel?
Sil, villa, a sdrobi acele gener6se §i spornice a-
vênturl , sub lovirile brutale ale unul p6calosa de
manuala ? Sa, le Instrune 1'611 erutare sub jugul
sterpti i mechanica ala unor tOmpit6re analyse
grammaticall ? adica, fara, cugeta §i farit mustrare,
sit usuce §i sa, slelascit, in mladite , mustul Tia §i
spornica ala rodirel?
Nu , domnilor ! ci O, caute a descoperi treptata
junimel zarea doritii , prin mijI6ce date in initia-
tiva sa personnal6, in propria sa ingeniositate §i.
instructiune ; sl'l insemneze drumul, cu o prudentg,
dar stimulittóre sollicitudine; §i, Ud, provedinta
l'a daruita ca ap pretiosa clara , sil, suffle asu-
pra acelel juniml allese , sufflarea eitldurósá, §i. in-
viitt6re, ce o va impinge, pentru viéta Intrégit, pe
canea cea luminatl §i onorabil6, cea prosperlt §i
linit, pe callea cea ades6-orl ehlar glori6sA. a soli-
delor cereet6r1 §i studie In campil nemArginitl §i
lmbilpgati al frum6selor Littere!

www.dacoromanica.ro
 TABELLA MATERIILOR

Parc.
Preenvéntare vij-xv

D Leetinne. Preliminarie. Utilitatea. scopul §i tenden-

tele ArcheologieT.Deosebire intro archeologil §i an-
ticara.Definitiunea Archeologiel ; rolul el sciintificg.
Impgrtirea el in duo g ramure : antichitatY ethice §i
esthetice. I. Antichitäti attinggt6re de .peitate, de
Beata, de Societate, de Familici qi Individii. 2. An-
tiehitgl relative la Architecturcl, la Sculpture's' §i To-
reutica, la Picturig , la Mosaic(); , Smalturi §i Sticlei-
rid , la Glyptices BO' la Petre gravate , la Ceramicci,
la Numismaticii, la .Epigraficcl, la Paleografia. tli Di-
plomatice i , la Instrumente diversc.Meth6clele pentru
expunerea Archeologiel. Programme acestd cursd. I

Ha Lectinne. Rgspunsd la o imputare. Istoria Archeo-

logid. Inteinsa deosebimii treT perióde : Antichitatea,
.Renascerea §i Epoca moderna. Spiritg nemi§cgtorg
la pop6rele entice din Oriente.ElleniI §i LatiniT, nu
numal cg ag avutg anticarI specialistT, dar totT scrii-
toril lor stint pentrn nol preti6se isvóre archeologice.
Impartirea lor in patru categoriT : PeriegetT, Scrii-
torI technid , EraditT tli Sofisti. Erodotil. Inmor-
mdntgrile regilor scythl. LogograflI, Athip tii My-
stagogil. Polemonil. Biclul Corcyret InscriptiunT
antice en devisurT de clildid. Descrierea Elladel de
Pausanias. Jouele Olympicg alg lul Fidias. Arti§t1
scriitort M. T. Varone. Tractatul sgg it Antiqui-
tates rerum.P. -- Cartea despre architecturg a Id Vi-
truvill. Muntele Athos tii architectul Dinocrates.

www.dacoromanica.ro
758 TLISELLA. MATERTILOR

Pag.
Templele Grecia AmintirY de archeologia preisto-
rica in Atbena, in Roma gi la noY 39.

III Leetinne, Plinii Naturalistul. Viéta i niiirtea lut

Impartirea i coprinsul opera cHistoria Naturalis.;
notiunl despre industriele i artele antice. Minerva
din Parthenonil a lui Fidias Grupa Laocoontelui din
Vatican5, de pre Pliniú, Winckelmann i Lessing.
M6rtea luT Laocoon5 in Trirgili ti. Descoperirea
industria sticleT in antichitate. Vasul diatretum din
museul de la Pesta i vasul luY Portland. Mosaico-
antice. Porumbil Capitoliulut Asaroton cecos. Ar-
gintaria de 'nasal la RomanY. Magiriscia. Thesaura
de la Hildesheini.Pretul qi natura vaselor murMine.
Negoçul Romanilor in adtincul Oriente. Notiunl
despre Dad l qi Dunare, cullese din Pliniil. Apolo-
gia Romanilor ì a Italia' 85-

Jira Lectiune. SoSstil din antichitate. Lucianit. Viéta,

stylul i operile lul. lractatul si 4Anacbarsisp.
Scythil qi Greca Gymnasiele qi educatiunea la El-
- Sublecte sculpturall luate din Gymnasie.
Fondul i forma in productinnile artistice i litterariY.
Pictorul Zeuxis. Tabellul s representandti o fa-
milia de Centaurt Centanril in rnythologia §i in
artele antichitatet Mosaica laY Marefoschi.
lostra(ii Libanios. Despulerea Greciel de °hice-
tele sale de arta. Romana inceptl rasipirea i dis-
trugerea lor 1294

Ta Leetinne. Fol6sele studiulul pregAtitord asupra istorieY

Archeologid, mal alle35 la noY.DespuYerea GrecieY de
oblectele sale de arta a fostii reprobata de scriitorY e-
minentl , ca Polybid i Cicerone. Actele lui Mum-
mid i luY Sylla ; cldirile luY Scauru in Roma.
Artea romana local a sub Augustti. Agrippa.
lul Neronil Titu.Epoca luT Treand qi a An-
toninilor. Ernde Atticu i inscriptiunile 7'riopeene.

www.dacoromanica.ro
 TABELLA MATERIILOR 759
Pag.
Septimia Severa'. Ornarea ConstantinopoleT en
despulerile Roma'. Surparea Jouelul Olympica.
Camele de ruinare a monumentelor antice, de pre is-
toricul Gibbon. Barbaria secolulul de mijlocil; ico-
noclasta, mahometana §i cre§tinit Papa Origorie-
celti-mare. Effectele rasb6lelor civil"' asupra mona-
rnentelor din Roma §i Constantinopole. Oblecte an-
tice pastrate din nesciintit §i snperstitiune. Palimpse-
stele. 011ele cari cresca' In paménta 177

VI* Lectlune. .Renascerea. Studiul antichitatel a pro-

vocata mal cu séma de§teptarea culturel. Multipli-
citatea §i activitatea cercetlrilor. Invierea §i Rena-
scerea. AmintirI confuse ale timpilor trecutl in
Italia, chTar In s.colul de mijloca. O revolutiune
Cu earacteril anticaria. Cola Bienzi §i Petrarca. Ar-
cheologia in politica. Cartea lul Gulielmo di Pa-
strengo gde origine rerum». Callatorul epigrafistil
Ciriaco Pizzicoli. Activitatea archeologica in ala
xvig secolit DuciI de Medicis in Florenta. A-
cademia platonica §i 2Ifarsiglio ricino. Collegiul
eruditilor din Roma. navio Biondo §i Pomponio Le-
to. -- Lipsa de critica In archeologia. (Hypnero-
tomacbia, luT Polyphilus. imitatiunea antichitateI
in belle-arte. Collectionarl §i falsificar): de oblecte
antice. ProIectul luI Rafaelii pentru descoperirea
monuznentelor vechT. Le sette selle. Apararea co-
lumnet TraIane de catre papi. Universitatea zi't bi-
bliotheca fundate in Buda de Mattheia§u Corvina . . 215

VII& Lectinue. In ala xvild secolii cercetarile anticariI

devina mal speciall, maT positive. Ele aii addusa
una contingente insemnatil de cunnoscinte. Impor-
tanta cartilor In studiul archeologiel. ---, Statuele sal-
tee pastrate in Roma §i transportarea lor prin alto
Val. Restauratiunea lor ; imitatinni §i falsificarI.
Cinque-centistif. Imaginile de 6menl illustri al an-
tichitäteT, publicate de Fulvio Orsini. NnmismatiT

www.dacoromanica.ro
760 TABELLA IUTE.1111LOR.

Pag.
2Eneas Vico , Scbastianit Erizzi i fitibertil Gol-
tzius. Contrafactorff padovanY de monete entice.
Lncrdif considerabill executate de Gladiatoril reptt-
blicet litterilor : P. Illanucia , C. Sigonia , O. Pan-
Justu Lipsiu, Scaligerit tatill i ifful. Epi-
grafistit I. Gruter. Inscriptiunile romana din Da-
cia. Ambii Zamosii. Descrierea columna' luY
TraYand de Alt: Chacon. Importante, istoricul
bibliografia acestuY monumentd. Geograful Abrah.
Ortelius. Conrada Peutinger i tabella Peutinge-
riand. Recapitulare. Opiniunea 1111 Niebuhr de-
spre anticarit Renascerd 251

Villa Lectinne.Jurisconsultil anticarY in secolul ald xviié.

J. Cujas. Hugo Grotius. Guido Pancirolli,
commentatore ald documentuluY allotitia dignita-
tum). NotiunI asupra Notitiet Lucrdrile ar-
cluologice din periodul coprinsil tare 1600 si 1750
multiplicitatea i varietatea lor. Caracterisarea an-
ticarilor din acéstd epocii, de C. O. Müller. An-
tichiatile romane. Anticarul I. B. Bellori si pic-
torul P. S. Bartoti ; lucrurile acestuYa. Nuntile
Aldobrandine. Morméntul Nasonilor.
Mistretul
din Calydond. Din Metamorfosele lul Ovidiu.
4Codes Vaticanas» alil lul Virg iliu. M6rtea Euri-
diceI din Georgice. Scréfa ca pared a lui Enea.
Simtitnéntd de demnitate in artele entice 297

Leeti une. Continuares studiulul asupra anticarilor

din alil secolii. Spiritil minutiosd ald acestor
anticarl. B. Fabretti. Viéta, caractern1 i lucritrile
loY. Utilisarea epigrafice si numismaticd pentru
istorid. 4Syntagma de Columna Trufará». The-
saurele luY Decebald. Podul lui TraYand pe Dundre.
Descriptinnea 10 de pre Dionii Cassiu i Cha-
con. Cercetdri gente de Comitele de Marsigli.
Positiunea poduld la Turnu-Severind. Constatirl
moderno. Lueriírl de lema: la podd. Destruc-

www.dacoromanica.ro
 TALIELLL MATERIIL011 761
Pag.
tiunea luT. Studiele omerice in antichitate.
Tabla iliaca. Descrierea eT. L. Beger. Apo-
theosea luI Omerü. Piirintele Athanasiti Kircher.
Sell*, inventinnile i originalitatile luI. Egyp-
tomania. Descrierea baso-relievnlul omerica. Gil-
bertit Cuper. Besummata 343

Xa Leetinne. Museul Ini Kircher din Collegiul Bo-

manii. Numismatica primitiva a ItalieT. lac. Pe-
rizonius i Lud. .1Es rude , tea signatum
§i tes grave. NotiunT metrologice 0 artistica asn-
pra as§ilor romant Marchezul A. G. Capponi.
Iconitele rusescT din Vaticana. Callausa zugravilor,
a lei Dionysifi din Agrafa. Pictura bisericacii la
RomanT. Ficoroni. Cista Prenestinit Argo-
nautri in térra Bebrycilor. Artele ellene la LatinI
In allí v1 secohl. Mascele antice. Larvele 0 ma-
scele funerariT de metalla. Galena 0 personna3
In theatrul Romanilor. Nomenclatura mascelor sce-
nice, data de Iuliu Pollux. eAndriana» lul Teren-
Baso-relievul Farnesina. Codicele illustratil
din Vaticana. Cupa Ptolemeilor 395

XI* Lectlune. Justificarea lectiunilor precedentl. Cer-

cetarea antichitatilor ellenice. Ioanft Meursius. 0-
pnsculele sale despre Athena. -L. (Turco-Grrecia»
Martini! Crusius. Caracterele mi§careT aoticarie din
Francia sub Ludovicil ala xiv16. Ambasada mar-
chezoluT de Nointel la Constantinopole. Partheno-
nnl la 1674. Marmorele luI Nointel. Iacobii
Spon. Callatoria sa in Oriente. Diramarea Parthe-
nonuld de Venetient Leul PireuluT i muele scan-
dinave. Epigrafica eUen. lnscriptiunea bu,strofe-
don de la Sigea. Marmorele Arnndeliane i chro-
nica din Paros. John Selden. InscriptiunT commi-
natoriT pagine i cre§tine. Paciaudi. Masura cri-
ticeT in sciinta epigraficel. Scipione Maffei. Seep-
ticismul, falsificatiunile 10 ignorant% , 457

www.dacoromanica.ro
762 TABELI4 IUTERIILOR

Pag.
.Lectiune. Desvoltarea numismaticel In secoliT aT
xviigi ivul. Ezechieln Spanheim. Juliann' A-
postatul gi reversul medalliet luT TraTan5. Numis-
matist francezt AmbiT Valliant. CI116torie1e tati-
luT. Patin, de Boze, Banduri i altit Luerärt
diverse asnpra antichigtel in Academia do Inscrip-
tinnI i Belle-Littore din Paris. Evhemerism6.
Fréret. Geninl sal univereale. Caracterul stu-
dielot asupra antichitilor oriental. Egyptnl. Pi-
gnoria §i tabla Isiac. (Bibb°. Polyglottay publi-
cata de orientalistit eng/ezt Ebraistul francezil Sim.
Bochart. 2h. Hyde 0 religiunea Pergilor. peul
Mithra in Dacia. Ciililtoril in Asia central& Mi-
sionnaril TesnitT in China. Nottunt despre porcellana
chinez5. Sinologil din Europa. Et. Fourmont
manuscriptele thibetane. Morméntul mongolic5 de
la Content Principele Dimitrie Cantemirn Viéta
scrierile 'al. Vechile cetitti din llIoldova i inscrip-
tiunea de la Ghertina ... 517

MID Lectiune. Stucliele asupra antichitatilor cregtine

asupra secoluluT de mijlocil, de la Renascere incéce
Primele cimiterie cregtine din Roma. Catacnmbe
arenarie. Positinnea i numirile catacumbelor.
Desvoltarea i rolnl loe in periodul persecutinnilor re-
ligióse. 4Apologe.ticulo lui Tertullianii i martyriT
cregtinl. Decorarea catacnmbelor, , dupd pacea bi-
sericeT. Papa Damasn I. Pr5diirile liarbarilor.
Translat;unea m6gtelor. Papa Pascalil I Cata-
cumbele in medinl-ev5 gi in timpul RenascereT. Rea-
fiarea lor in secolnl alit xvf. L Macarius. Petrele
Abraxas. Antonin Bosio, fundatorti ald archeologid
cregtine. Staid catacumbelor de pre methodul
topografict. Descrierea br. Sântul Ieronymn gi
poetul Prud.entiii. Cnbicula, locult, arcosolia, lucer-
naria, etc. Epigrafica, symbolica, pietnra gi scalp-
tura catacumbelor. Vasele de sttnge. Legenda
Blida Cecilia. Statue, el de Maderno 581

www.dacoromanica.ro
 TA BELLA MA TREMOR 763
Pag.
XIVa Lectinne. Controversele ormaOlor luI Bosio In stu-
diul catacumbelor. Bohletti vi altit Buonarotti
12i fundurile de sticld aura. Ciampini. Primele
monumente architectonice ale creqtinilor. Basilice ili
Rotonde. NotiunI despre mosaicd. Cardinalul Fu-
rietti. Mosaicele creltine din Roma t2i din Ravenna.
Mosaicele in Oriente. Capella luI Carlomagnu din
Aquis-Granum. Sculpturele pe filde§5.A. P. Gori.
Dypticele consularn §i ecclesiastice. Tiblitele
ceruite din Abrudit Ochire retrospectivA asupra an-
tichigtilor etrusce. Dempster vi Passeri. Carae-
teril fragmentatd ald studielor asupra inecliuld evil.
.T. J. Chifflet.Morméntul luI Hilperik iYa f i °rail-
rdria Barbarilor. Archeologia uationald In tdrrile
Nordulut «Acta Sanctoruma publicate de Bollan-
distt Argintarn SOntuluI fieverind din Faviane . . 639

XVII, Lectinne. -- Lucritel de diplomatic& asupra documen-

telor medievali. Benediction'. Mabillon vi Mu-
ratori. «Palmographia greecaa a luI B. de Mont-
faucon. Stuaie asupra antichiatilor byzantine.
Du Cange. Cercetitrl si publicatiunI asupra rituluT
orthodoxil. Simeonit Thesalonicul. -- PublicatiunI
encyclopedice molars archeologiel. Thesaurele greco
vi romane ale luI Gronovius vi Grmvius. Manua-
lele de antichigti. «Bibliotheca antiquariaa a lul
Fabrinius EbraistI ebret Monumentele figurate
ale lift Montfaucon. Dictionnarie istoric.. In-
multirea Academielor tIi SocietAtilor de fnvdtatt
Spiritd generale allí mi§cdreI archeologice din Europa,
la mijlocul secolulul allí ran. Conspectil allí ma-
terielor §i allí methoduld din aceite prelegert Ca-
ractarele Invdtdmentului universitard 701

Tabella materiilor 757

www.dacoromanica.ro
 ERRATA.
NB. Din errorile typogralice, de orthografili, de cifre 1 de intellest, cari
s'ab strecuratti in aceetti volumil, presentAmti aci indreptare4 citor-va maT no-
tabill, reclamindtl inglduinta eititorilor, , atitti pentru desele variationT ortho-
grafice ale textulal rominesch, cita i pentro 6re-cari greqell de littere i de
accentuatinne in citatiunile Litine mi °llene,. cm cari amtl socotitti de prisost1 a
mal incIrca aceste errata.
S'a pus* semnol *, la acabe errorT cari stInt reproduse de maT multe orT in
cursnl volumniuT.
Pag. rdnd. cueintele typdrite su errore. sd se citiscd.
8 IV catacumba. catacumba.
12 2 re, xcadv, x'dyczadv vc; xcadv x'clyaadv
20 17 reffere. refferti,
39 Bennascere, a rennasce. Benascere, a renasce
46 6 culturl. cultnre.
48 4 devedittl. devenitti.
49 * Erodote. Erodotti.
52 22 Herodolis. Horodoti
56 18 Cyenus. Cycnus.
83 1 annallelor. annalelor.
113 15 i 16 Vera in onorea PastoruittI; Tdrnd ondrea Pdatorulur,
apoi tea sa &alead!' e ad traresa vield enviciad!"
NB. asa este aci licerea !atila pie, amestecat9 in textul entesad.
119 4 Gallianli. Galena.
120 20 hanovreit. banovrezl.
122 15 porcelland porcellanl.
137 7 dore. dér5.
147 4 discnsinnea. discutittnea
11 pretuidscil. pretulesca.
148 18* mlIdierea. mli5dierea.
177 21 rememmoratti. remomorattl
197 24 Pompeti. PompeTn.
201 14 sub pitméntina. subplméntena
204 23 monumento!. momentnl.
207 13 Cosntante. Constante.
257 10 bnniivoitOre. binevoitóre
11 binevointa. bnoavointff.
261 24 ordinal. ordinea.
269 28 patruled §i unu. trelled
345 22 ápidadt9Ixs. didvadikes.

www.dacoromanica.ro
 Pag. rétul. cuointele kparite cis errore. 8d se Mina
952 8 Secola. secold
380 11 explicatiunea. explicatiune a
383 28 apttS. Nat 5.
887 17 w0Atie0S. 00/4r/e0;
991 28 encore jeune. jenno encor.
992 11 una antl chid-led due5 side treT-lecT.
403 17 Boyle Boyle.
404 14 prevestesce poresfesce.
418 27 Paleographia Paheographia.
449 17 posede posed/.
451 12 Mythridate DI ithrldate.
445 2 dedicat8 dedicatt/.
504 4 1550 1530.
507 23 1571 1751.
519 1 interpetares interpretarea.
530 3 protectoti protector/.
553 titlu a n-spre-lecea duo-Apra-pen.
546 1 ocbiurT ochTurT.
558 23 mythriaques mithriaques.
569 7 pa sanscrita pe 'hubs sanscrit5.
684. 10 non5 nonl,
599 20 martyrulaY martyriuluT.
818 24 tti ade emblema ti cc alto emblème,
623 20 inarcosoliele in arcosoliele.
28 redresentattl representattl
628 22 Wined' pelince.
640 28 neplsilstoril nepislitorti
649 8 WI, bel, si bel,
862 8 tutairea savor&
.. 12 semiinata sembnatil
663 1 modele modelle.
679 17 fic Iles fictiles.
690 20 doritoro doritorti.
716 25 XV1I-lti XV111-le.
719 25 supra &supra.

www.dacoromanica.ro