ATRIBUTII ALE ANTRENORULUI (INSTRUCTORULUI) IN

PROCESUL DE INSTRUIRE $AHISTA A COPILOR SI

JUNIORILOR

Organizarea asocialiilor si cluburilor sportive (relafii de subordonare)

Stuctura organizatoricd este similard, dar cluburile sportive au preocuparea prioritard

pentru performanfd, av6nd mai mulli specialiqti (cadre tehnice de specialitate) qi cadre
organizatorice salariate.
Activitatea este condusd de un consiliu ales, ce desemneazd din rdndul membrilor pe
preqedinte, vicepreqedinte, secretar, responsabili organizatoici, tehnici, financiari, etc.
Consiliile infiinfeazd secfiile pe ramuri de sport, eventual centre de instruire pentru diferite
ramuri sportive.
Printre alte atribulii, consiliile asocialiilor sportive controleazd modul in care
instructorii qi antrenorii asigurd munca de instruire a sportivilor in cadrul secliilor pe ramuri
de sport, cum se face depistarea elementelor talentate qi selecfia, asigurdndu-le acestora
condifii de preg6tire pentru a ajunge la performanfd.
Secfia de Eah (condusd de biroul de secfie, care alcdtuie;te bugetul ;iJ supune
aprobdrii consiliului) se afiliazd la FR $ah ;i se subordoneazd in cadrul clubului (asociafiei)
consiliului de conducere, iar in plan competifional federafiei.
Antrenorii qi instructorii iqi duc activilatea in cadrul secfiei, fiind subordonati biroului
de sectie, care este responsabil de desftqurarea tn bune condilii a procesului de instruire
qahist6, execut6nd controlul $i indrumarea asupra muncii antrenorilor (instructorilor) cu
sportivii pe care ii au in pregdtire.

Atribuliile antrenorului (instructorului) in cadrul secliei

Pe baza regulamentului antrenorilor, cu eventuale amendamente legate de specificul

fiecdrui club (sau asociafie) in parte, antrenorii au in fi;a postului urmdtoarele indatoriri
principale:
- instruirea sportivilor, pebaza unui program de antrenament, aprobat de biroul de secfie, cu
avizul conducerii clubului (asociaf iei);
- pregatirea tematicd a ;edinfelor de antrenament (studierea materialelor documentare qahiste,
intocmirea planurilor de lecfii, alegerea unor exemple ilustrative);
- intocmirea documentelor de planificare;
- participarea cu sportivii la competilii (atunci cdnd condiliile financiare o permit);
- implicarea in activitatea secfiei de depistare qi seleclie a copiilor dotafi pentru Eah;
- activitate organizatorici qi administrativd in cadrul clubului.

Documentaf ia antrenorului

1) Evidenla sportivilor (un caiet sau registru care S5 conlind date personale ale sportivilor
aflafi in pregdtirea sa: locul qi data nagterii, adresa, telefonul, numdrul carnetului de
legitimare, categoria de clasifi care).
2) Caietul antrenorului. Nu existd un formular tipizat asa cd antrenorul trebuie sd alcdtuiascd
un sistem de eviden!6, in funcfie de necesitili gi propria orientare. care sI condnA urmdtoarele

a) periodicitatea, volumul ( durata) qi confinutul sedintelor de antrenament:

b) frqa de observare a fiecdrui sportiv, conlindnd:
r caractensticife sals inrtiale:
o modul cum qi-a insuqit diferitele elemente tehnice prezentate in procesul de
instruire (antrenament);
o evidenta rezultatelor oblinute de-a lungul timpului, in perioada cdt a fost
legitimat la club;
o observalii tehnice pe marginea partidelor jucate la diferite competilii.
c) dosar cu planurile de pregdtire, care cuprinde (de la antrenorii de categorii superioare spre
instructori):
o planul general (anual) de pregdtire a sportivilor secfiei (pentru antrenorul principal);
o planurile de etapd (in vederea unei anumite competitiD ;i eventualele planuri de
pregdtire centralizatd. implicAnd mai mulli sportivi ai secfiei (de pild6 echipa
divizionarb);
. planurile de preg6tire individuald a sportivilor frunta;i fiucdtori de performantS,
eventual membri ai loturilor nalionale), a cdror pregdtire se desftqoard individual.
Documentele de planif,rcare sunt diferenliate in funclie de perioadele la care se referd, dar
conlin cdteva elemente comune:
- calendarul competifiilor oficiale qi de pregdtire;
- obiectivele de performanfd;
- periodicitatea qi volumul qedinlelor de antrenament;
- principalele mijloace ;i forme de instruire ;ahistd t$ilizate, in funcfie de conlinutul tehnic
intenfionat.

Organizarea prosesului de instruire $ahistd

Principalele atribulii ale unui antrenor (instructor) sunt organizarea ;i conducerea

procesului de instruire qahistd a sportivilor de care rSspunde.
Acest proces trebuie sd se ghideze dupd cdteva principii generale ale antrenamentului
modern, valabile gi in alte discipline sportive:
a) principiul continuitdtii (desfrqurarea antrenamentelor fdrd intrerupere de-a lungul
intregului an), cdci orice tntrerupere determind o pierdere a unor deprinderi qi o
diminuare a capacitalilor func{ionale ale organismului, obfinutd in urrna
antrenamentelor);
b) principiul individualitdtii, permildnd respectarea particularitdlilor individuale ale
sportivului (linand cont de sex, v6rst5, nivel de pregdtire, calitdli psihologice, etc) este
cu at6t mai important cu c6t nivelul tehnic al sportivului e mai ridicat;
c) principiul cre$terii gradate a efortului (cu cdt sportivul trece spre performanfL, ct atdt
mai dure sunt antrenamentele, ca duratd Ei solicitare);
d) principiul varietdlii exercitiilor. cdci monotonia duce la ;ablonare qi plictisealS (de
exemplu: nu se trateazd la antrenamente teme doar dintr-o fazd a jocului).
Linii generale de orientare metodicd:
I) sincronismul cu orientarea metodicd modernd in qahul mondial;
II) planificarea tn perspectivd a preg[tirii sportivilor;
III) imbinarea pregdtirii cu practica competifionald, intr-o proporlie specificd fiecdrui
sportiv;
IV) incadrarea in liniile de orientare metodologicd recomandate de FR $ah, in privinja
selecfiei, pregdtirii qi participdrii la competifii a jucdtorilor de performanld.
Iatd, de exemplu, cum aratd pe scurt indicafiile metodologice ale federafiei, privind
domeniul de interes concret pentru instructori: depistarea talentelor ;ahiste, ini{ierea qi
promovarea lor pe traseul incepdtori - avansafi - jucdtori de performanlL (vezi broqura
FR $ah din 1998 Conceplia privind seleclia, pregdtirea qi participarea in competilii a
sp o r t iv i I o r de p erfor manl d)
Modelul de selectie recomandat de FR $ah include urmdtoarele indicafii
metodologice:
a) Depistarea talentelor se face prin constatarea directd a calitSlilor intelectuale qi
profilului psihologic pentru fiecare copil aflat sub observafie. Metoda recomandatd
este fie deplasarea in qcoli (unde sd se organizeze simultane sau concursuri cu
participarea copiilor), fie organizarea de cercuri de iniliere qahist6, cu popularizare
prin media.
b) Vdrsta optimd pentru selec{ia timpurie a copiilor a scdzut in qahul modem qi
actualmente se considerd cd la 5-8 ani se poate trece deja la etapa de iniliere qahist6.
c) Pentru ca qansele de reqitd sd creasc6, trebuie ca antrenorul (instructorul) care
realizeazd" selecfia sd ;tie ce calitSli intelectuale (inteligen!6, memorie, atenlie,
capacitate de concentrare qi g6ndire sistematicS, imaginatie, sim! de orientare,
capacitate de luare a deciziilor, etc) sunt necesare pentru viitorul jucdtor de qah.
d) In plus, antrenorul (instructorul) trebuie sd aib6 fler Ei suficienti experienld in munca
cu copiii, pentru a putea creiona un prim profil psihologic, at6t prin observarea unor
trdsdturi qi manifestiri de comportament (cum ar fi pldcerea de a juca qi spiritul de
luptd), cAt qi prin discu{ii directe cu copilul sau eventual cu pdrinfii ;i colegii lui. Flerul
este necesar in interpretarea observafiilor, cdci antrenorul (instructorul) nu este
specialist in psihologie, iar criterii absolut riguroase de apreciere a aptitudinilor qahiste
nu existd inci. De pilda se admite in general cd dintre cele 4 tipuri temperamentale de
bazd (coleric, sanguin, flegmatic gi melancolic), predispoziliapentru activitatea qahistd
de performanfd se manifestd in urmdtoarea ordine (verificatd de statisticd): flegmatici,
sanguini, colerici, melancolici.Totuqi, in practicd, la depistarea talentelor trebuie linut
cont cd cele 4 tipuri temperamentale nu se int6lnesc intotdeauna in formd purd, iar un
mare campion ca G.Kasparov s-a situat mai degrabd intre sanguin qi coleric.
e) Seleclia e un proces in evolufie, operafiunea de depistare dezvdluind doar
disponibilitatea copilului de a se ocupa serios de qah ( nu numai ca o joacd), dar
eventuala sa capacitate de a ajunge la peforman!5 se relevd abia in timpul procesului
de instruire qi pregdtire.

Modelul de pregdtire

a) Dupd depistare, copilul trebuie incadrat int-un proces continuu de alegere qi triere,
care caracteizeazd" prima parte atraseului sdu de la iniliere la performanfd.
b) Dintr-o grup6 de copii afla[ila inceputul ini{ierii qahiste, antrenorul (instructorul) ii
va alege in timp pe cei mai dotali pentru sah, urmdrind la qedintele de antrenament
cd[waparametri, cum ar fi :
- dispozifia qi pldcerea de a juca" combinate cu ambilia de a c6qtiga fiecare
partidd;
- modul de incadrare in activitatea orgatizatd de instruire qahistd ;
- adaptabilitatea la regimul competifional ;
- capacitatea de invdfare qi memorare a cuno;tin{elor qahiste elementare.
c) in continuare, pe mdsurd ce avanseazh procesul de inifiere, are loc ;i o triere a
copiilor in funcfie de anumite caracteristici, ca de exemplu :
- capacitatea de a concretiza in jocul practic cele invdlate ;
- ritmul in care progreseazd atdt in joc, cdt Ei in acumularea cuno;tinfelor
qahiste ;
-disponibilitatea de a studia;i acas6, nerezumdndu-se doar la antrenamente ;
-motivalia (dorinla de a se afirma it ;uh).
d) La catesoria incepdtori (unde se incadreazS copiii farnllianzali doar cu regulile de
baza alejocului de qah), v6rsta minima recomandabild penku a incepe inifierea este
de 5-6 ani, cAnd apare capacitatea de abstractizare qi copiii pot infelege unele
principii qahiste simple.
o Procesul de initiere dtxeazd, in medie 2-3 an1 qi se desfrqoard sub
directa indumare a unui antrenor sau instructor.
o Obiectivele de instruire sunt : asimilarea noliunilor debazd. ale qahului
qi crearea unui bagaj minim de elemente tehnice in privin{a finalurilor
simple de partid6, jocului combinativ, deschiderilor si strategiei (in
aceastd ordine de priorit6li).
o Forma de desfbEurare a procesului de iniliere este lectia prezentatd, de
antrenor (instructor), cu o duratd medie de 1,5-2 ore Ei o periodicitate
recomandabili de 2Iec[ri pe sdptdm6nd.
o Num5rul de copii dintr-o grupA de incepdtori se recomandd sd nu
depSgeascd 15, putAnd scddea odatd cu creEterea valoricd a copiilor.
o Notiunile prezentate vor fi exemplificate cu partide la nivelul de
inlelegere al copiilor.
o Fixarea cuno;tintelor se va realiza prin rezolvarea unor pozilii tematice
simple, atdt ?n timpul lecfiilor, cdt qi in cadrul temelor pentru acasd
(pentru crearea deprinderii studiului individual).
o Verificarea cuno;tintelor acumulate in timp se face periodic de cdtre
antrenor (instructor) in doud forme: teoretic (oferind spre rezolvare
poziJii-test simple, dar cu conlinut semnificativ pentru tematica predati)
;i practic (urmdrind aplicarea noliunilor predate in cadrul unor partide
de antrenament sau la concursuri, impotriva unor adversari de aceeagi
vdrstd).
o Volumul qlobal al antrenamentelor intr-un an al procesului de inifiere
se recomanddaft de aproximativ 150-200 ore de pregdtire teoreticd qi
tehnic6, repartizate in circa 100 de leclii.
o Durata procesului de inifiere poate fi redusd la copiii cu aptitudini
deosebite, care parcurg mai rapid stagiul in grupa de incepdtori,
momentul promovdrii lor la grupa de avansafi fiind la latitudinea
antrenorului (instructorului). ln general, procesul de iniliere se
considerd incheiat in momentul obfinerii categoriei a III-a de clasificare
sau atunci c6nd copilul are o evolufie promildtoare la competiliile de
juniori (10 ani sau 12 ani).
e) La categoria avansati sunt inclu;i juniorii care au deja clasificare sportivd sro
oarecare experienfd competifionald (la categoria de vdrstd 12 ani, conform unul
traseu model cdtre performanfd).
o Procesul de instruire poate dura 3-4 ani Ei se desfiqoard in principal sub forma
unor antrenamente tip lec{ie, linute de antrenor (instructor), cu o durati medie de
2-2,5 ore qi o periodicitate recomandabild de 2-3 qedinfe pe sdptdmdnd.
Elementele tehnice prezentate vor fi insolite de o bogatd exemplificare de partide
qi de analiza poziliilor tipice survenite.
Odatd cu creqtere nivelului valoric al tinerilor jucdtori se recomandd restrdngerea
componenfei grupelor, exist6nd chiar tendinla individualizdni antrenamentelor
(pentru talentele deosebite qi atunci c6nd condiliile organizatoice o permit).
a ..
In anii superiori ai procesului de instruire a avansalilor se recomandd alcdtuirea
unor grupe separate de bdieli qi fete, cu programa diferenfiat6 in funcfie de
nivelul valoric, de obiective qi de particularitdfile de stil.
Obiectivul principal al instruirii avansatilor este imbosdtirea bagajului de
cuno;tinte tehnice de bazd, urmdrind liniile orientative de mai jos (in paranteze
sunt trecute procentele din durata globald a procesului de antrenament ce se
recomandd a fr afe ctate re spective i temati c i) :
- insuqirea elementelor de bazd ale tehnicii jocului de final, incepAnd cu
finalurile simple (5A%);
- dezvoltarea simfului tactic prin studiul mecanismelor combinative tipice (25%)
- studiul principiilor jocului in faza de deschidere qi alcltuirea unui repertoriu
simplu de deschideri (15%);
- crearea unei baze de cunoqtinle strategice elementare, in scopul dezvoltirii
simlului pozifional (10%).
in aceastd perioadd se recomandd accentuarea deprinderii studiului individual,
antrenorul solicitAnd rezolvarca unor probleme mai complexe in cadrul temelor
pentru acasb.
in timpul stagiului la grupa de avansafi, tdnarul jucdtor trebuie s5 se obi;nuiascd
sd lucreze singur cu o carte sau cu o revistd de qah, sd utilizeze calculatorul ca
auxiliar in pregdtirea individuald Ei sd analizeze in mod independent o pozifie sau
o variantd, indicate de antrenor.
Verificarea fixdrii cunoqtintelor se va face fie teoretic (prin rezolvarea periodicd
de pozilii-test sau studii in timp limitat, in cadrul antrenamentelor), fie practic
(prin aprecierea jocului la tumee sau in partide de antrenament, cu deschidere
aleasd de antrenor).
in timpul perioadei de instruire a avansafilor se vor preda qi primele nofiuni de
pregdtire tacticd (modul de construcfie a jocului in funcfie de adversar sau de
scopul urmdrit in partidd).
Antrenorul va incerca sd modeleze trdsdturile emofional-volitive, in cadrul
pregdtirii psihologice pentru un tumeu sau pentru o anumitd partid6.
Volumul global al antrenamentelor intr-un an de instruire a avansalilor se
recomandd a fi de 200-250 ore de pregdtire sub indrumarea antrenorului
(aproximativ 100 antrenamente), la care se adaugd timpul dedicat studiului
individual (se considerd cd o ord de studiu in medie pe zi conditioneazdprogresul
real al tdndrului jucdtor).
Stagiul de jucdtor avansat se poate considera incheiat in momentul oblinerii
categoriei I de clasificare sau atunci cdnd se obfin rezultate constant bune, cu
evolulii meritorii la Campionatele nalionale de juniori 12-14 an1.
Durata stagiului la avansafi poate fi redusd la juniorii cu aptitudini deosebite, care
pot fi promovafi la categoria jucdtorilor de performanfd odatd cu depdqirea
categoriei I ;i cu cre;terea semnificativd a nivelului fo4ei de joc, reflectatd
eventual in coeficientul ELO.
 Orsanizarea efectiva a procesului de instruire

in afara documentelor de planificare pe termen lung (anual qi pe etape, menlionate

anterior), antrenorul trebuie sd intocmeascd gi urmdtoarele documente de evidenfd Ei
metodicS:
a) Planul operativ (sau ciclul s5ptdmdnal de antrenament), care cuprinde rcpaftizarea
pe zile qi ore a antrenamentelor (notificdnd qi eventualele participdri la competifii), cu
pr ecizarca conf inutului tematic qi duratei fi ecdrei lec{ii.
b) Caietul de urmdrire a volumului antrenamentelor efectuate (pe grupe sau
individuali zate), cu precizarea prezenfei sportivilor.
c) Planul de leclie, care se intocmeqte pentru fiecare leclie in parte qi conline
urmdtoarele date:
- niveluljucdtorilor cdrora li se adreseazd;
- durata integrali a lecliei qi defalcarea in timp (pe minute) a desftqurdrii
planificate a lecfiei;
- confinutul tematic general;
- elementele tehnice prezentate;
- metodele folosite;
- materialele qahiste utilizate;
- eventualele teme pentru acasd.
Iatd, de exemplu, ce ar trebui sd confind. un plan de lecfie pentru avansali (la o grupd de
3-4 jucdtori de la categoriile de v6rstd 12-14 ani), cu o temd de genul Avansul de dezvoltare a
figurilor. O astfel de lecfie nu-i eficientd dacd este singularS, ci se recomandd s5 facd parte
dintr-un ciclumai larg de lecfii tematice, destinate dezvoltdriiatAta simfului tactic, cAt qi a
orientdrii strategico-pozilionale.
Durata lecliei este de 2-2,5 orc, incluzdnd:
a) eventuala verificare a temei de acasd, din antrenamentul anterior (circa 15 min);
b) enunfarea obiectivului tematic urmdrit in prezenta lecfie, legdndu-l de leclia
precedentd (circa l5 min);
c) prezentarea conlinutului tehnic concret, cu c6t mai multe exemple ilustrative din
practicd (60-90 min):
- efectele negative ale intlrzierii ?n dezvolare sau ale dezvoltdrii nearmonioase
a figurilor (3 exemple, 20-30 min);
- pedepsirea goanei dupd material (2 exemple, 20-30 min);
- atacul impotriva regelui advers rdmas in centru (2 exemple, 20-30 min).
d) concluzii cu caracter recapitulativ (circa 15 min);
g) teste de rezolvat acasd (circa 15 min).
In planul de leclie se vor preciza metodele folosite (expunerea, discufia, analiza
comunS, rezolvarea de probleme concrete cu confinut tactic) ;i materialele qahiste utilizate
(cdrli sau reviste de qah, eventual tabl6 de demonstralie sau calculator). De menlionat cd, in
activitatea de instruire ;ahist5 a copiilor, prezen[a computerului este nu doar utild, dar
reprezintd ;i un factor de cregtere a interesului lor fa!6 de problemele prezentate.