23.11.

2023, 22:35 about:blank

Spălarea Banilor Obligații pentru contabili. Exemple practice

12. OBLIGAŢIILE COMPANIILOR PRIN PRISMA LEGII

PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII
BANILOR

Corespunzător naturii şi volumului activităţii desfăşurate şi având în vedere reglementările, cerinţele

on
prudenţiale şi instrucţiunile sectoriale emise de autorităţile competente în scopul prevenirii riscurilor de
spălare a banilor entităţile raportoare stabilesc politici şi norme interne, mecanisme de control intern şi
proceduri de administrare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, care includ cel
at
puţin următoarele elemente:

a. măsuri aplicabile în materie de cunoaştere a clientelei;

tr
b. măsuri aplicabile în materie de raportare, păstrare a evidenţelor şi a tuturor documentelor conform
cerinţelor din prezenţa lege şi de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităţilor competente;
S

c. măsuri aplicabile în materie de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, managementul de

p∧

conformitate şi comunicare;

d. măsuri aplicabile în materie de protecţie a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a

ro

acestor politici, împotriva oricăror ameninţări ori acţiuni ostile sau discriminatorii;

e. instruirea şi evaluarea periodică a angajaţilor.

nt

f. termenul în care elementele comune ale operaţiunilor care au o legătură între ele prezintă relevanţă,
precum şi orice alte scenarii ce ar putea da naştere unor tranzacţii legate între ele.
Re

În funcţie de dimensiunea şi natura activităţii, entităţile raportoare au obligaţia de a asigura o funcţie de

audit independent în scopul testării politicilor, normelor interne, mecanismelor şi procedurilor prevăzute
mai sus.

Entităţile raportoare au obligaţia de a asigura periodic instruirea corespunzătoare a angajaţilor cu privire la

dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu privire la cerinţele relevante privind protecţia datelor cu caracter
personal şi de a realiza procesul de verificare a angajaţilor, conform reglementărilor sau instrucţiunilor
sectoriale emise de autorităţile competente. Documentele întocmite în acest scop se pun la dispoziţia
autorităţilor cu atribuţii de control şi a organismelor de autoreglementare, la cererea acestora.

În funcţie de riscurile la care sunt expuse, dimensiunea şi natura activităţii, entităţile raportoare includ, în
procesul de instruire a angajaţilor, participarea la programe speciale de formare permanentă având ca
scop recunoaşterea de către angajaţi a operaţiunilor care pot avea legătură cu spălarea banilor sau cu
finanţarea terorismului.

De reţinut! În cazul în care o persoană fizică ce se încadrează în oricare dintre categoriile de entităţi
raportoare desfăşoară activităţi profesionale ca angajat al unei persoane juridice, obligaţiile prevăzute mai
sus se aplică persoanei juridice respective, şi nu persoanei fizice.

12.1. Obligaţia de evaluare a riscurilor

about:blank 1/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
Entităţile raportoare au obligaţia de a identifica şi evalua riscurile activităţii desfăşurate referitoare la
expunerea la spălarea banilor şi la finanţarea terorismului, luând în considerare factorii de risc, inclusiv cei
referitori la clienţi, ţări sau zone geografice, produse, servicii, tranzacţii sau canale de distribuţie.

Evaluările întocmite în acest scop sunt documentate, actualizate inclusiv pe baza evaluării naţionale şi
sectoriale şi a reglementărilor sau instrucţiunilor emise de autorităţi.

Evaluările efectuate stau la baza politicilor şi procedurilor proprii de management al riscului, precum şi la
determinarea setului de măsuri de cunoaştere a clientelei ce sunt aplicabile fiecărui client.

Entităţile raportoare care îşi desfăşoară activitatea prin sucursale, agenţi sau distribuitori într-un alt stat
membru sunt obligate să se asigure că aceştia respectă dispoziţiile de drept intern ale statului membru
respectiv referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanţării
terorismului. În situaţia în care dispoziţiile prezentei legi sunt mai stricte, entităţile raportoare asigură
respectarea de către sucursalele, agenţii sau distribuitorii acestora din alt stat membru şi a acestor
dispoziţii.

Evaluarea riscurilor reprezintă procesul global prin care entităţile reglementate identifică factorii de risc
specifici, individualizează situaţiile concrete de risc aferente fiecărui factor şi cuantifică gradul de risc
aferent fiecărui client.

on
Evaluarea riscurilor are rolul de a preveni folosirea entităţilor reglementate de către clienţi în activităţi de
spălare a banilor/finanţare a terorismului sau în activităţi care contravin regimului sancţiunilor
internaţionale şi stă la baza elaborării şi aplicării procedurilor de administrare a riscurilor de spălare a
at
banilor şi de finanţare a terorismului.
Scopul evaluării riscurilor este de a permite entităţii reglementate să determine, într- o manieră motivată,
setul de măsuri obligatorii de cunoaştere a clientelei, prevăzute de Lege, care se aplică atât în perioada
tr
procedurii de identificare a unui client sau a unui beneficiar real, cât şi în perioada relaţiei de afaceri, atât
pentru clienţii noi, cât şi pentru cei existenţi.
S

Implementarea sistemului de evaluare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului se

p∧

realizează prin procedurile interne de administrare a acestora, ce conţin cel puţin următoarele:

a. alocarea de responsabilităţi personalului în cadrul implementării procesului de evaluare pe bază de risc;

ro

b. precizarea surselor de informaţii utilizate în realizarea evaluării;

c. identificarea şi evaluarea factorilor de risc relevanţi asociaţi clienţilor, produselor şi serviciilor oferite,
nt

precum şi canalelor de distribuţie, ţărilor şi zonelor geografice, la nivelul tranzacţiilor, precum şi la nivelul
întregii activităţi desfăşurate;
Re

d. modul de determinare a valorii/relevanţei/ponderii asociate fiecărui factor de risc identificat în funcţie

de importanţa acestora în stabilirea gradului de risc asociat clientului, dacă entitatea reglementată
decide să valorizeze diferit factorii de risc identificaţi;

e. modul de determinare a gradului de risc asociat clienţilor şi tranzacţiilor derulate de aceştia, produselor
şi serviciilor, canalelor de distribuţie a produselor şi, după caz, activităţilor externalizate şi activităţilor
derulate prin sucursalele şi filialele situate în alte state, prin însumarea valorilor/relevanţei atribuite
fiecărui factor de risc identificat;

f. revizuirea riscurilor prin stabilirea şi reevaluarea periodică, în situaţiile când intervin elemente de natură
să modifice gradul de risc, a claselor de risc aferente clienţilor, produselor şi serviciilor oferite, precum şi
a canalelor de distribuţie, a ţărilor şi zonelor geografice, la nivelul tranzacţiilor, în funcţie de gradul de risc
asociat, precum şi la nivelul întregii activităţi desfăşurate;

g. monitorizarea continuă a evoluţiei factorilor de risc de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului
pentru a identifica necesitatea actualizării evaluării de risc;

h. gestionarea riscurilor asociate clienţilor prin identificarea şi aplicarea de măsuri pentru diminuarea sau
îndepărtarea acestora.

Factorii de risc obiectivi şi adecvaţi identificaţi de entităţile reglementate în funcţie de activitatea efectiv
desfăşurată vor fi evaluaţi pentru fiecare client în parte cu scopul încadrării acestuia într-o categorie de

about:blank 2/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
risc, care poate fi, spre exemplificare, "redus", "standard", "sporit" şi care se va consemna în evidenţele de
acceptare a clientului entităţii reglementate sau în alte evidenţe stabilite prin procedura internă.

12.2. Elaborarea de proceduri interne în vederea respectării Legii 129/2019

În scopul atenuării şi gestionării cu eficacitate a riscurilor de spălare a banilor sau de finanţare a

terorismului, entităţile reglementate emit documente aprobate la nivelul conducerii de rang superior, după
cum urmează:

a. norme interne ce conţin cel puţin: măsuri aplicabile în materie de raportare, inclusiv de semnalare în
nume propriu, de către persoanele desemnate către autorităţile statului a încălcărilor de orice natură a
reglementărilor legale în domeniu din cadrul entităţii reglementate şi de furnizare promptă a datelor la
solicitarea autorităţilor competente; măsuri de păstrare a evidenţelor şi a tuturor documentelor,
conform cerinţelor din Lege;

b. norme interne ce conţin măsuri aplicabile în materie de cunoaştere a clientelei;

c. proceduri de administrare a riscurilor care conţin cel puţin: măsuri de identificare, evaluare, gestionare
şi diminuare a riscurilor, criteriile şi elementele în baza cărora s-au stabilit riscurile, inclusiv scenariile şi
intervalele de timp relevante în funcţie de care se identifică tranzacţiile legate între ele, determinate

on
proporţional cu riscurile asociate;

d. proceduri care stabilesc mecanismele de control intern, de comunicare şi management de

at
conformitate;

e. proceduri care stabilesc mecanisme ce cuprind măsuri de protecţie a personalului propriu implicat în
tr
aplicarea acestor politici împotriva oricăror ameninţări ori acţiuni ostile sau discriminatorii;

f. proceduri pentru angajaţi sau persoanele aflate într-o poziţie similară pentru raportarea încălcărilor la
S

nivel intern, prin intermediul unui canal specific, independent şi anonim, cu respectarea legislaţiei
p∧

privind protecţia datelor cu caracter personal;

g. proceduri de instruire şi evaluare periodică a angajaţilor.

Politicile, normele, procedurile şi mecanismele prevăzute mai sus se elaborează în funcţie de specificul şi
ro

dimensiunea activităţii economice desfăşurate de entitatea reglementată, precum şi de particularităţile

relaţiilor de afaceri, clienţilor, produselor şi serviciilor.
nt

Entităţile reglementate au obligaţia de a înregistra şi păstra în evidenţele proprii, în format letric sau în
format electronic, documentele întocmite în acest sens.
Re

Entităţile reglementate au obligaţia de a aproba şi monitoriza modul de aplicare a politicilor, normelor,

procedurilor şi mecanismelor, la nivelul conducerii de rang superior, şi de a le revizui, ori de câte ori se
impune.

12.3. Organizarea funcţiei de audit intern

Entităţile reglementate au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent în scopul testării eficienţei
şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor, normelor, procedurilor, atunci când, în ultimul exerciţiu
financiar încheiat, depăşesc cel puţin două dintre următoarele criterii:

a. total active: 16.000.000 lei;

b. total cifră de afaceri netă: 32.000.000 lei;

c. numărul mediu de salariaţi: 50.

Studiu de caz 1: Funcţia de audit independent

Întrebare: Un SRL cu obiect de activitate vânzare cu amănuntul în farmacii, care depăşeşte 2 criterii de
mărime din cele 3 şi are obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, mai are obligaţia de a asigura şi
funcţia de audit independent în scopul testării eficienţei şi modalităţilor de aplicare a politicilor de
administrare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului?

about:blank 3/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
Răspuns: Potrivit art 24 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

,,(1) Corespunzător naturii şi volumului activităţii desfăşurate şi având în vedere reglementările, cerinţele
prudentiale şi instrucţiunile sectoriale emise de autorităţile competente în aplicarea prevederilor art. 1 alin.
(4), entităţile raportoare stabilesc politici şi norme interne, mecanisme de control intern şi proceduri de
administrare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, care includ cel puţin
următoarele elemente:
a. măsuri aplicabile în materie de cunoaştere a clientelei;

b. măsuri aplicabile în materie de raportare, păstrare a evidenţelor şi a tuturor documentelor conform

cerinţelor din prezenţa lege şi de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităţilor competente;

c. măsuri aplicabile în materie de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, managementul de

conformitate şi comunicare;

d. măsuri aplicabile în materie de protecţie a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a

acestor politici, împotriva oricăror ameninţări ori acţiuni ostile sau discriminatorii;

e. instruirea şi evaluarea periodică a angajaţilor.

f. termenul în care elementele comune ale operaţiunilor care au o legătură între ele prezintă relevanţă,

on
precum şi orice alte scenarii ce ar putea da naştere unor tranzacţii legate între ele.

2. În funcţie de dimensiunea şi natura activităţii, entităţile raportoare au obligaţia de a asigura o funcţie de

at
audit independent în scopul testării politicilor, normelor interne, mecanismelor şi procedurilor prevăzute
la alin. (1)’’.
tr
Conform art 9 din normele metodologice date în aplicarea acestui articol (Ordinul ONPCSB nr. 37/2021
privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea
S

spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
pentru entităţile raportoare supravegheate şi controlate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a
p∧

Spălării Banilor), publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 240 din 09 martie 2021:

,,În aplicarea art. 24 alin. (2) din Lege, entităţile reglementate au obligaţia de a asigura o funcţie de audit
ro

independent în scopul testării eficienţei şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor, normelor,

procedurilor şi mecanismelor prevăzute la art. 8 alin. (1), atunci când, în ultimul exerciţiu financiar încheiat,
depăşesc cel puţin două dintre următoarele criterii:
nt

a. total active: 16.000.000 lei;

Re

b. total cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;

c. numărul mediu de salariaţi: 50’’.

Având în vedere aceste prevederi legale, rezultă faptul că dacă în ultimul exerciţiu financiar încheiat sunt
îndeplinite cel puţin două din cele trei criterii menţionate mai sus, societatea are obligaţia de a asigura o
funcţie de audit independent în scopul testării eficienţei şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor,
normelor, procedurilor şi mecanismelor prevăzute de Legea 129. Normele metodologice nu menţionează
nicio excepţie de la această regulă.

Funcţia de audit independent în acest sens poate fi exercitată şi de către un expert contabil?

Potrivit art 6-7 din Ordonanţa nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi:

Art 6

Expertul contabil poate executa, ca profesionist individual sau ca societate, pentru persoanele fizice şi
juridice, următoarele lucrări:

a. organizează, conduce, ţine, verifică şi supraveghează contabilitatea, întocmeşte şi semnează situaţiile

financiare şi execută lucrări cu caracter fiscal, respectiv calculul de impozite, taxe şi contribuţii,
întocmirea şi depunerea de declaraţii fiscale şi asigurarea reprezentării clientului în relaţia cu autorităţile
fiscale, ca parte a unui contract de prestări de servicii în domeniul contabilităţii.

about:blank 4/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
Prin ţinerea contabilităţii se înţelege înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare cu
respectarea legii contabilităţii şi a reglementărilor contabile aplicabile, precum şi refacerea sau revizuirea
contabilităţii. Rezultatul lucrărilor de verificare sau revizuire poate consta în semnatura de certificare
acordată de expertul contabil.

Prin lucrări cu caracter fiscal se înţelege calculul de impozite, taxe şi contribuţii, întocmirea şi depunerea de
declaraţii fiscale şi asigurarea reprezentării clientului în relaţia cu autorităţile fiscale;

b. acordă asistenţă de specialitate privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;

c. efectuează analize şi evaluări economico-financiare în scop financiar-contabil, altele decât cele

definite prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu se
concretizează într- un raport de evaluare întocmit potrivit standardelor de evaluare adoptate de
Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR). Astfel de evaluări se pot referi la
estimări ale fluxurilor de trezorerie şi ale stării financiare a entităţii, evaluarea veniturilor şi a cheltuielilor,
estimarea nivelului provizioanelor şi a ajustărilor de valoare, precum şi alte evaluări executate de experţii
contabili în activitatea lor curentă, fără a se limita la acestea;
d. efectuează expertize financiar-contabile, inclusiv expertize financiar-contabile cu componenţă fiscală,
dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoanele fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de

on
lege şi de reglementările CECCAR;

e. execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, inclusiv activităţi de evidenţă electronică a

personalului, de salarizare, de organizare administrativă şi informatică, certificare de informaţii, date şi
at
documente;

f. îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor şi de mandatar

tr
financiar;
S

g. acordă asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor;

p∧

h. asigură managementul financiar-contabil şi al performanţei economice;

i. asigură controlul intern de gestiune şi managementul riscurilor persoanelor juridice;

ro

j. acordă consultanţă în gestiune financiară şi în contabilitate, prestează servicii specifice contabilităţii

manageriale şi raportării integrate;
nt

k. efectuează pentru persoanele fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe privind
activităţile prevăzute la prezentul articol.
Re

Art. 7.

Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua şi alte activităţi în afara celor
prevăzute la art. 6, care sunt specifice activităţilor de audit financiar, consultanţă fiscală şi evaluare, numai
după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat,
după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile liberale respective’’.

Având în vedere aceste prevederi legale, rezultă faptul că lucrările specifice activităţilor de audit financiar
(cum este cea de audit independent în sensul Legii 129/2019) pot fi exercitate de experţii contabili, dar
numai după dobândirea calităţii de auditor financiar.

Studiu de caz 2: În sensul Legii nr. 129/2019, un SRL cu obiect de activitate comerţ cu amănuntul
medicamente nu se încadrează ca şi entitate raportoare. Dacă respectă legea 70 şi nu face încasări/plăti
care depăşesc plafonul de numerar şi ca atare nefiind entitate raportoare înseamnă că nu are nici
obligaţia de a asigura un audit independent chiar dacă depăşeşte criteriile de mărime?

Răspuns: Potrivit art 24 alin 2 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi
finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative:

,,În funcţie de dimensiunea şi natura activităţii, entităţile raportoare au obligaţia de a asigura o funcţie de
audit independent în scopul testării politicilor, normelor interne, mecanismelor şi procedurilor prevăzute la
alin. (1)’’.

Conform art 9 din Normele metodologice date în aplicarea Legii 129/2019:

about:blank 5/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
,,În aplicarea art. 24 alin. (2) din Lege, entităţile reglementate au obligaţia de a asigura o funcţie de audit
independent în scopul testării eficienţei şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor, normelor,
procedurilor şi mecanismelor prevăzute la art. 8 alin. (1), atunci când, în ultimul exerciţiu financiar încheiat,
depăşesc cel puţin două dintre următoarele criterii:

a. total active: 16.000.000 lei;

b. total cifră de afaceri netă: 32.000.000 lei;

c. numărul mediu de salariaţi: 50’’.

Entităţi reglementate reprezintă entităţile raportoare supravegheate şi controlate de către Oficiu, respectiv
cele prevăzute la art. 5 din Lege care nu sunt supuse supravegherii Băncii Naţionale a României şi Autorităţii
de Supraveghere Financiară.

Aşadar, societatea dumneavoastră nefiind o entitate raportoare în sensul Legii 129/2019, respectiv o entitate
reglementată în sensul Normelor metodologice, nu are obligaţia asigurării funcţiei de audit independent,
chiar dacă depăşeşte cel puţin două dintre criteriile de mai sus.

12.4. Instruirea angajaţilor - în aplicarea prevederilor Legii 129/2019

on
Politicile, normele, procedurile şi mecanismele prevăzute mai sus sunt aduse la cunoştinţa angajaţilor şi
aplicate efectiv în activitatea desfăşurată de entitatea reglementată.

Entităţile reglementate asigură, cel puţin o dată pe an sau ori de câte ori se impune, instruirea
at
corespunzătoare a angajaţilor în baza politicilor, normelor, procedurilor şi mecanismelor interne emise în
acest sens.
tr
Instruirea angajaţilor se realizează în funcţie de rolul şi atribuţiile acestora în cadrul entităţii reglementate.
S

Procesul de verificare şi instruire corespunzătoare a angajaţilor se realizează cel puţin prin:

p∧

a. impunerea de standarde adecvate la angajarea persoanelor cu responsabilităţi în aplicarea dispoziţiilor

prevăzute de Lege;
ro

b. includerea, după caz, în fişele de post ale angajaţilor a atribuţiilor specifice şi concrete ce le revin în
ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Lege;
nt

c. participarea la programe de instruire având ca scop recunoaşterea de către angajaţi a operaţiunilor

care pot avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului;
Re

d. evaluarea periodică a cunoştinţelor angajaţilor privind legislaţia în vigoare în materia prevenirii spălării
banilor şi finanţării terorismului şi a modului de aplicare concretă şi corespunzătoare, în cadrul intern, a
obligaţiilor ce le revin conform atribuţiilor primite în baza dispoziţiilor Legii.

12.5. Măsuri de cunoaştere a clientelei - în aplicarea prevederilor Legii 129/2019

Entităţile reglementate aplică măsurile simplificate, standard şi suplimentare de cunoaştere a clientelei

într-un mod adecvat riscului aferent, în baza sistemului propriu de evaluare a riscurilor de spălare a banilor
şi de finanţare a terorismului, conform normelor interne de cunoaştere a clientelei.

Entităţile reglementate verifică identitatea clientului şi a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relaţii
de afaceri sau de desfăşurarea tranzacţiei ocazionale.

Măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei constituie o adaptare a măsurilor standard de cunoaştere

a clientelei la riscul redus asociat clientului, fără ca enumerarea să fie limitativă, prin:

a. limitarea tipului sau timpului alocat măsurilor de cunoaştere a clientelei;

b. obţinerea unui volum mai redus de informaţii referitoare la identificarea clientului şi a beneficiarului real;

c. simplificarea verificărilor efectuate cu privire la identitatea clienţilor şi a

beneficiarului real;

about:blank 6/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
d. reducerea frecvenţei actualizărilor informaţiilor privind identificarea clienţilor pe parcursul relaţiei de
afaceri;

e. diminuarea intensităţii extinderii şi gradului de monitorizare şi verificare a tranzacţiilor.

Atunci când decide aplicarea măsurilor simplificate de cunoaştere a clientelei, entitatea reglementată se
asigură că:

a. informaţiile pe care le obţine demonstrează că evaluarea este justificată ;

b. a obţinut suficiente informaţii pentru a putea identifica tranzacţiile neobişnuite sau suspecte.

Măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei se aplică clienţilor încadraţi în categoria de risc sporit şi
constituie o adaptare a măsurilor standard de cunoaştere a clientelei la riscul sporit asociat clientului, cu
titlu exemplificativ, prin:

a. obţinerea de informaţii suplimentare cu privire la împuternicit, beneficiarul real, sediul, ocupaţia, sursa
de venit, volumul activelor etc. şi alte informaţii disponibile din baze de date publice;

b. efectuarea de verificări suplimentare, cum ar fi căutări pe internet folosind surse independente şi

deschise;

c. obţinerea de informaţii suplimentare şi, după caz, obţinerea unor documente justificative cu privire la

on
natura relaţiei de afaceri şi a sursei fondurilor/activelor clientului;

d. obţinerea de informaţii despre motivele care stau la baza efectuării tranzacţiilor;

at
e. diminuarea pragului de 25% prevăzut la definiţia beneficiarului real;

f. efectuarea de monitorizări suplimentare ale relaţiei de afaceri, prin creşterea numărului şi duratei
tr
verificărilor efectuate şi selectarea modelelor de tranzacţii care necesită verificări suplimentare;

g. creşterea gradului de conştientizare, în cazul tranzacţiilor şi clienţilor cu risc ridicat, în toate

S

departamentele care au o relaţie de afaceri cu clientul, inclusiv posibilitatea de informare suplimentară

p∧

a personalului care răspunde de respectivul client.

Entităţile reglementate adoptă măsurile aplicabile în materie de cunoaştere a clientelei, inclusiv a
beneficiarului real, care conţin cel puţin următoarele elemente:
ro

a. identificarea criteriilor de acceptare a clienţilor şi nivelul ierarhic de aprobare a acestora;

nt

b. tipurile de produse şi servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii de clientelă;

c. încadrarea clienţilor în categoria de risc adecvată şi modalitatea de trecere a acestora dintr-o

Re

categorie în alta;

d. frecvenţa actualizării, pe bază de risc, a informaţiilor şi a documentaţiei despre clienţi;

e. conţinutul măsurilor de cunoaştere a clientelei pentru fiecare categorie de risc identificată, cu indicarea
explicită a documentelor şi informaţiilor utilizate;

f. monitorizarea permanentă a operaţiunilor derulate de clienţi, indiferent de categoria de risc în care

acestea sunt încadrate, în scopul detectării tranzacţiilor neobişnuite şi/sau suspecte;

g. gestionarea situaţiilor de încetare a relaţiilor de afaceri şi a celor în care apar dificultăţi în procesul de
cunoaştere a clientelei;

h. identificarea tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror
beneficiari reali sunt persoane expuse public sau deţin calitatea de membru al familiei persoanei
expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public, inclusiv
pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o
funcţie publică importantă;

i. modul de punere în aplicare a sancţiunilor internaţionale, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv prin
verificări realizate pe site-ul Oficiului, www.onpcsb.ro, secţiunea "sancţiuni internaţionale", precum şi
modul în care se va demonstra la cererea autorităţilor/instituţiilor abilitate îndeplinirea concretă a
obligaţiei.

about:blank 7/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
Pentru aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei, entităţile reglementate reţin de la fiecare client,
inclusiv pentru beneficiarul real, datele prevăzute de următoarele documente:
a. pentru persoanele fizice se vor reţine datele de identificare prevăzute în cărţile/buletinele de
identitate, paşapoarte sau permise de şedere;

b. pentru persoanele juridice se vor reţine datele de identificare cuprinse în:

1. actele de constituire a entităţilor reglementate, certificatele de înregistrare sau extrase ale

acestora;

2. documente din care să rezulte identificarea beneficiarului real, respectiv persoana fizică ce deţine
sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căreia se realizează o
tranzacţie, o operaţiune sau o activitate;

c. în cazul în care un client persoană juridică este reprezentat de un împuternicit se vor reţine datele de
identificare menţionate mai sus, inclusiv împuternicirea/documentul acestuia emisă/emis de
reprezentantul legal al entităţii reglementate în numele căreia acţionează;

d. în cazul în care un client este parte a unui contract fiduciar sau altor construcţii juridice similare se
vor reţine de la acesta copii ale declaraţiilor de înregistrare a contractelor de fiducie depuse la
organele fiscale unde este înregistrat.

on
12.6. Păstrarea documentelor at
Entităţile raportoare, atunci când aplică măsurile de cunoaştere a clientelei, au obligaţia de a păstra în
format letric sau în format electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare, toate înregistrările
tr
obţinute prin aplicarea acestor măsuri, cum ar fi copii ale documentelor de identificare, ale monitorizărilor
şi verificărilor efectuate, inclusiv, dacă sunt disponibile, ale informaţiilor obţinute prin mijloacele de
S

identificare electronică, servicii de încredere relevante sau orice alt proces de identificare sigur, la distanţă
sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea
p∧

României necesare pentru respectarea cerinţelor de cunoaştere privind clientela, pentru o perioadă de 5
ani de la data încetării relaţiei de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacţiei ocazionale.
ro

Entităţile raportoare păstrează documente justificative şi evidenţe ale tranzacţiilor, constând în fişe de cont
sau corespondenţă comercială, necesare pentru identificarea tranzacţiilor, inclusiv rezultatele oricărei
analize efectuate în legătură cu clientul, de exemplu solicitările pentru a stabili istoricul şi scopul
nt

tranzacţiilor complexe, neobişnuit de mari. Aceste documente pot fi originale sau copii admise în
procedurile judiciare şi trebuie păstrate pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării relaţiei de afaceri cu
Re

clientul ori de la data efectuării tranzacţiei ocazionale.

Atunci când se impune extinderea perioadei de păstrare a documentelor în scopul de a preveni, depista
sau investiga activităţile de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, entităţile raportoare sunt
obligate să prelungească termenele, fără ca această prelungire să poată depăşi 5 ani.

La expirarea perioadei de păstrare, entităţile raportoare au obligaţia de a şterge datele cu caracter

personal, cu excepţia situaţiilor în care alte dispoziţii legale impun păstrarea în continuare a datelor.

Datele cu caracter personal sunt prelucrate de entităţile raportoare pe baza prezentei legi şi cu
respectarea legislaţiei în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal doar în scopul prevenirii
spălării banilor şi a finanţării terorismului şi nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest
scop. Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri, cum ar fi cele comerciale.

Entităţile raportoare furnizează clienţilor noi, înainte de a stabili o relaţie de afaceri sau de a efectua o
tranzacţie ocazională, cel puţin informaţiile prevăzute mai jos, cu excepţia cazului în care persoana este
deja informată cu privire la aceste date:

a. identitatea operatorului şi, dacă este cazul, a reprezentantului;

b. scopul prelucrării căreia îi sunt destinate datele;

c. orice alte informaţii suplimentare, cum ar fi:

1. destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor;

about:blank 8/9
23.11.2023, 22:35 about:blank
2. dacă răspunsurile la întrebări sunt obligatorii sau voluntare, precum şi consecinţele posibile ale
evitării răspunsului;

3. existenţa dreptului de acces la datele care o privesc şi de rectificare a datelor cu caracter personal,
în măsura în care, ţinând seama de circumstanţele specifice în care sunt colectate datele, astfel de
informaţii suplimentare sunt necesare pentru asigurarea unei prelucrări corecte a datelor cu privire
la persoana vizată.

on
at
S tr
p∧
ro
nt
Re

about:blank 9/9