Ministerul Educației si Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene

Specialitatea: Drept penal științific

Referat

Disciplina: Metodologia cercetării infracțiunilor economice.

Tema: Evaziunea fiscală a întreprinderilor,

instituţiilor şi organizaţiilor

A efectuat: Talmaci Alexandrina, masterandă, anul 1

A coordonat: Valeriu Cușnir, Doctor habilitat în drept, profesor universitar

Chișinău 2023
1
 CUPRINS

Introducere pag 3

Conceptul de evaziune fiscală pag 4

Pedepsele pentru evaziune fiscală pag 5-6

Evaziunea fiscală prin includerea informațiilor pag 7

false în documentele contabile

Evaziuea fiscală a persoanelor fizice pag 8

Abuzurile la emiterea instrumentelor financiare pag 9

Formele evaziunii fiscale pag 10-

13

Concluzie pag
14

Bibliografie pag
15

2
 Introducere

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea unor persoane fizice sau juridice de

la plata impozitelor sau taxelor. Evaziunea fiscală se manifestă adesea prin
denaturarea informațiilor ce sunt raportate către autorități, precum declararea unor
venituri sau profituri mai mici decât în realitate, sau mărirea artificială a
cheltuielilor.
Ca fenomen, evaziunea fiscală se întâlnește atât pe plan național, căt și pe cel
internațional, reprezentând una dintre cele mai răspândite infracțiuni cu caracter
economic. Frecvent, evaziunea fiscală frauduloasă se întâlnește sub diferite forme,
cum ar fi: ținerea unor registre contabile nereale; distrugerea voită a unor
documente care pot ajuta la aflarea adevărului privind livrările de mărfuri;
modificarea prețurilor practicate sau a comisioanelor încasate sau plătite;
întocmirea de documente de plată fictive; modificarea nejustificată a prețurilor de
aprovizionare și a cheltuielilor de transport și depozitare; întocmirea unor
declarații vamale false la importul sau exportul de mărfuri; întocmirea de
declarații de impunere false, când cu bună știință nu sunt menționate decât o parte
din veniturile realizate.

Evaziunea fiscală este o activitate asociată cu economia informală. O măsură

a gradului de evaziune fiscală este dată de valoarea veniturilor nedeclarate, care
reprezintă diferența dintre valoarea venitului care ar trebui să fie raportat
autorităților fiscale și suma reală raportată. Un instrument tipic de fraudă fiscală
este includerea în contabilitate facturi de cumpărare false pentru a reduce venitul
impozabil.

Pentru a oferi o măsură cantitativă la amploarea fenomenului de evaziune

fiscală, atât la nivel individual, cât si la cel colectiv, pe lângă furnizarea directă a
sumei totale a fondurilor sustrase, indicele sau rata de evaziune fiscală poate fi
definit și calculat ca raport între fondurile sustrase și totalul fondurilor datorate
statului pentru impozitare. Un alt indice macroeconomic este raportul dintre
fondurile totale evadate și PIB.
Evaziunea fiscală se pedepsește cu sancțiuni pecuniare peste un anumit prag
pentru scăderea sumei impozabile, chiar și penal.

3
 Conceptul de evaziune fiscală

În economia contemporană, contabilitatea este o necesitate și nu o dorință. Într-o

lume fiscală, de o amploare fără precedent, știința contabilității Oferă soluții
pentru dezvoltarea și reflectarea activității oricărui agent economic.
Evaziunea fiscală reprezintă strecurarea de către contribuabili persoane fizice sau
juridice, interne sau externe prin orice cale, de la plata obligațiilor fiscale și anume:
plta taxelor, impozitelor și bugetelor locale.
La începutul secolului XXI-LEA juriștii aveau ca preocupare stabilirea termenului
de evaziune fiscală. Un al doilea înțeles este precizat de către Oraste Atanasiu care
susținea că evaziunea fiscală era săvârșită de ,,totaliatea proceselor licite și ilicite
cu ajutorul cărora cei interesați sustrag în total sau în parte averea lor, obligațiilor
stabilte prin legile fiscale,,.
Un alt înțeles ese dat de către Maurice Duveger care afirmă că, evaziunea fiscală
indică ,, manifestarea de fugă din fața impozitului,,.
Câmpul său de manifestare afirmă similaritate din punct de vedere al
extensibilității cu câmpul de aplicare și varietatea impozitelor directe, având un
mpact deosebit de asupra randamentului lor.

Evaziunea fiscală este frauduloasă când contrbuabilul, obligat să furnizeze date în

sprijinul declarației în baza căreia urmează a i se stabili cota impozitului, recurge la
disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile
sau la folosirea altor căi de sustragere de la plata impozitului.

4
 Pedepsele pentru evaziunea fiscală

Conform art. 244 al Codului Penal al Republicii Moldova:

Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor
(1) Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor prin includerea
intenţionată în documentele contabile, fiscale şi/sau financiare, inclusiv în cele
electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu
au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin
tăinuirea intenţionată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale şi/sau
financiare, dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal,
contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală aferente unui an fiscal depăşeşte 50 de salarii
medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare
la momentul săvîrşirii faptei,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3500 la 5000 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de pînă la 2 ani şi 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar
persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 8000 de unităţi
convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
(2) Aceeaşi acţiune:
b) dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal,
contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală aferente unui an fiscal depăşeşte 100 de salarii
medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare
la momentul săvîrşirii faptei,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi
convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani,
iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 10000 la 16000 de
unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau
cu lichidarea persoanei juridice.

Articolul 2441. Evaziunea fiscală a persoanelor fizice

(1) Evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător prin eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul
pe venit sau prin includerea în declarație a unor date denaturate, dacă suma
5
impozitului pe venit care trebuia să fie achitat depășește 2500 de unități
convenționale,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 de unități
convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240
de ore.
(2) Aceeaşi acţiune care a condus la neachitarea impozitului în proporţii
deosebit de mari
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2350 la 3350 de unităţi
convenţionale sau cu închisoare de pînă la 1 an.
Articolul 2442. Manipularea pe piața gazelor naturale
Acțiunea de manipulare pe piața gazelor naturale prin cel puțin una dintre
următoarele modalități, dacă aceasta a cauzat daune în proporții deosebit de mari:
a) efectuarea unei tranzacții sau emiterea unui ordin de tranzacționare cu
produse energetice angro care oferă sau este susceptibil de a oferi indicații false
sau înșelătoare în ceea ce privește oferta, cererea sau prețul produselor energetice
angro;
b) efectuarea unei tranzacții sau emiterea unui ordin de tranzacționare cu
produse energetice angro care stabilește sau prin care se încearcă stabilirea, în mod
artificial, prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane care acționează în mod
concertat, a prețului unuia sau mai multor produse energetice angro;
c) efectuarea unei tranzacții sau emiterea unui ordin de tranzacționare cu
produse energetice angro care utilizează un instrument fictiv sau o altă formă de
înșelăciune sau abuz de încredere, care transmite sau este de natură să transmită
informații false sau înșelătoare cu privire la oferta, cererea sau prețul produselor
energetice angro;
d) difuzarea, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv al
internetului, sau prin orice alte mijloace, a unor informații care oferă sau sunt
susceptibile de a oferi mesaje false cu privire la oferta, cererea sau prețul
produselor energetice angro, dacă persoana care a difuzat informațiile știa sau
trebuia să știe că acestea sunt false,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 2350 la 3350 de unităţi
convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără)
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Articolul 2443. Utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate pe piaţa gazelor
naturale
Utilizarea de către orice persoană a informațiilor privilegiate cu intenţia de a
dobândi sau înstrăina, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru o terță
persoană, produse energetice angro la care se referă aceste informații, dacă aceasta
a cauzat daune în proporţii deosebit de mari,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 1350 la 3350 de unităţi
convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără)
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
6
activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 4000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Evaziunea fiscală prin includerea informațiilor false în

documentele contabile

Evaziunea fiscală prin includerea informațiilor false în documentele contabile este

o practică ilegală și este considerată o infracțiune în majoritatea jurisdicțiilor.
Acest tip de evaziune fiscală implică prezentarea de informații contabile incorecte
sau false în scopul diminuării obligațiilor fiscale ale unei persoane sau a unei
companii. Aceasta poate include subdeclararea veniturilor, supraevaluarea
cheltuielilor, sau alte practici de manipulare a documentelor contabile.

Iată câteva exemple de metode prin care evaziunea fiscală prin includerea
informațiilor false în documentele contabile poate fi realizată:

Subdeclararea veniturilor: O persoană sau o companie poate raporta un nivel mai

mic de venit decât cel real pentru a evita plata impozitelor pe venit.

Supraevaluarea cheltuielilor: Prin raportarea unor cheltuieli fictive sau prin

exagerarea cheltuielilor reale, se poate reduce baza impozabilă și, implicit,
impozitul datorat.

Falsificarea facturilor: Crearea de facturi false sau manipularea facturilor

existente pentru a justifica cheltuieli care nu au avut loc sau pentru a obține
deduceri fiscale nelegitime.

Transferul de profituri: Redirecționarea profiturilor către jurisdicții cu impozite

mai scăzute prin intermediul unor tranzacții interne sau internaționale poate fi
folosită pentru a evita impozitele.

Manipularea datelor financiare: Ajustarea neautorizată a datelor financiare

pentru a crea o imagine falsă asupra situației financiare a unei entități.

Consecințele pentru evaziunea fiscală pot varia în funcție de jurisdicție, dar pot
include amenzi semnificative, închisoare, confiscarea de bunuri și reputaționale
negative pentru persoanele sau companiile implicate. Este important să respectați
legislația fiscală și să întocmiți documentele contabile în conformitate cu
standardele legale pentru a evita consecințele negative asociate cu evaziunea
7
fiscală. Este recomandabil să consultați un contabil sau un consultant fiscal pentru
a vă asigura că respectați toate regulile și regulamentele fiscale relevante.

Evaziuea fiscală a persoanelor fizice

Evaziunea fiscală a persoanelor fizice este o practică ilegală care implică evitarea
sau reducerea nejustificată a obligațiilor fiscale. Aceasta poate lua diverse forme și
poate include ascunderea veniturilor, subdeclararea proprietăților sau cheltuielilor,
utilizarea unor scheme fiscale ilegale sau alte practici menite să eludeze
impozitele. Mai jos sunt câteva exemple specifice de evaziune fiscală a persoanelor
fizice:

 Subdeclararea veniturilor: O persoană fizică poate să nu declare toate

veniturile obținute, cum ar fi veniturile din activități independente, chirii,
dobânzi sau alte surse de venit.

 Evitarea impozitului pe proprietate: Unele persoane fizice pot încerca să

subevaluieze valoarea proprietăților pe care le dețin pentru a reduce
impozitul pe proprietate sau alte taxe asociate.

 Utilizarea conturilor offshore sau a altor scheme fiscale agresive:

Persoanele fizice pot încerca să își ascundă veniturile prin intermediul
conturilor offshore sau al altor scheme fiscale internaționale, cu scopul de a
evita plata impozitelor.

 Falsificarea documentelor: Falsificarea documentelor pentru a obține

deduceri fiscale nelegitime sau pentru a ascunde anumite tranzacții poate fi o
formă de evaziune fiscală.

 Nerespectarea regulilor de impozitare a muncii: Unele persoane pot

încerca să evite plata impozitelor pe venit prin intermediul unor scheme de
angajare sau de compensare a muncii care sunt ilegale sau neloiale.

Evaziunea fiscală este aspru sancționată în majoritatea țărilor, iar consecințele pot
include amenzi substanțiale, închisoare și alte pedepse legale. Este important să
respectați legile fiscale și să vă conformați regulilor impuse de autoritățile fiscale
pentru a evita consecințele negative asociate evaziunii fiscale. În cazul unor
întrebări specifice privind situația fiscală personală, se recomandă consultarea unui
consultant fiscal sau a unui specialist în domeniul contabilității.

8
 Abuzurile la emiterea instrumentelor financiare

Emiterea instrumentelor financiare implică crearea și distribuirea de active

financiare, cum ar fi acțiuni, obligațiuni, certificate de depozit sau alte instrumente
de investiții. Abuzurile la emiterea acestor instrumente pot apărea în diferite
moduri și pot afecta investitorii, piețele financiare și stabilitatea economică.
Exemple de abuzuri la emiterea instrumentelor financiare:

1. Dezinformare și fraudă: Emitenții pot furniza informații false sau

înșelătoare în legătură cu performanța financiară a companiei pentru a atrage
investitori. Aceasta poate include raportarea unor cifre false privind
veniturile, profiturile sau perspectivele de viitor.

2. Manipularea piețelor: Uneori, emitentul sau alte părți implicate pot încerca
să manipuleze prețurile instrumentelor financiare prin tranzacții frauduloase
sau alte practici necinstite pentru a obține avantaje personale.

3. Insider trading: Implicațiile insiderilor în emiterea instrumentelor

financiare pot duce la avantaje nedrepte sau la obținerea de profituri ilegale
prin cunoașterea informațiilor confidențiale care pot afecta prețurile
instrumentelor financiare.

4. Nerespectarea regulilor și normelor de emitere: Emitenții trebuie să

respecte regulile și normele stabilite de autoritățile de reglementare și
bursele de valori. Ignorarea acestor reguli sau abuzarea de ele poate avea
consecințe grave.

5. Practicile necorespunzătoare privind divulgarea informațiilor: Emitenții

trebuie să furnizeze informații adecvate și complete investitorilor. O
divulgare insuficientă sau incorectă poate afecta deciziile investitorilor și
poate duce la consecințe negative.

6. Vânzarea forțată sau coerciția: Uneori, există presiuni sau acțiuni

coercitive asupra investitorilor pentru a cumpăra sau vinde anumite
instrumente financiare, ceea ce poate crea distorsiuni și poate afecta
9
 integritatea piețelor.

Reglementările și legislațiile privind emiterea instrumentelor financiare variază de

la o jurisdicție la alta, dar multe țări au instituit organisme de reglementare care
supraveghează și reglementează emisiunea acestor instrumente pentru a proteja
investitorii și pentru a asigura funcționarea corectă a piețelor financiare. Investitorii
ar trebui să fie conștienți de riscurile asociate și să se informeze cu privire la
regulile și reglementările specifice din țara lor.
Formele evaziunii fiscale

În cazul evaziunii, contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai

favorabilă, pentru a beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite de
reglementările fiscale în vigoare. Cu alte cuvinte, evazionistul foloseşte de obicei
procedee legale sesizând şi făcând să joace în folosul său chiar posibilităţile lăsate
deschise de legiuitor, uneori cu anumite intenţii. Se ştie, de exemplu, că în vederea
promovării unor activităţi economice se prevăd exonerări şi diferite norme de
stimulente fiscale, de care unii ajung în mod abil să beneficieze cu toate că nu au
temei.
Astfel, sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare se poate realiza și prin
interpretarea legilor fiscale în favoarea contribuabilului, caz în care avem de-a face
cu :
a) Evaziune fiscală legală (licită), care nu constituie infracţiune. Se realizează
la adăpostul legii, şi permite sustragerea de la impunere a unei părţi din
materia impozabilă fără ca această conduită să fie considerată o încălcare a
legii.
Evaziunea fiscală legală se realizează atunci când o anumită parte din veniturile
sau averea unor persoane sau categorii sociale, sunt sustrase de la impunere
datorită modului în care legislaţia fiscală dispune stabilirea obiectului impozabil.
Aceasta se produce prin aplicarea unor norme de venituri impozabile mijlocii, prin
scăderea unor procente forfetare de cheltuieli la calculul veniturilor impozabile,
prin scăderea din profituri reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investiționale,
de sponsorizare cultural/sportive, etc.
Suntem în prezenţa evaziunii fiscale legale atunci când un venit este stabilit în
funcţie de unele criterii exterioare, ori după anumite norme medii şi, care
determină un venit impozabil inferior celui real.

În practică statelor cu economie de piaţă, faptele care au în vedere interpretarea

favorabilă a legislaţiei fiscale, adică cazurile de evaziune fiscală legală, mai
frecvente sunt următoarele:

constituirea de fonduri de amortizare sau de rezervă, într-un cuantum mai mare

decât cel ce se justifică din punct de vedere economic, micşorând astfel venitul
impozabil;

10
- practica unor societăţi comerciale de a înveşti o parte din profitul realizat în
achiziţii de maşini şi echipamente tehnice pentru care statul acordă reduceri ale
impozitului pe venit, măsură menită să stimuleze acumularea;

- asocierile de familie dar şi societăţile oculte dintre soţia şi copii întreprinzătorului

şi acesta, rezultatul unei asemenea manevre fiind impunerea separată a acestora,
repartizarea separată a veniturilor pe fiecare asociat ducând la micşorarea sarcinilor
fiscale. Prin astfel de soluţii sunt speculate prevederile legale ce reglementează
cote de impunere mai mici sau stabilesc reduceri, scutiri de impozit pentru
veniturile până la un anumit plafon;

- venitul total al membrilor familiei poate fi împărţit în mod egal între aceştia,
indiferent decontribuţia fiecăruia la realizarea lui, pe această cale obţinându-se o
diminuare a cuantumului impozitului pe venit care este datorat statului;-
constituirea unor depozite de păstrare şi administrare de către părinte său tutore a
unor fonduri în favoarea copilului minor. Venitul aferent depozitului deşi este
supus impunerii,impozitul plătit este mai mic în comparaţie cu ceea ce s-ar datora
pe venitul astfel redivizat;

- folosirea, în anumite limite, a prevederilor legale cu privire la donaţiile

filantropice, indiferent dacă acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei
părţi din veniturile realizate de la impunere;

- un contribuabil are posibilitatea să opteze fie pentru impozitul pe venitul

persoanelor fizice, fie pentru sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de
corporaţie. Optând pentru cel de-al doilea regim fiscal, contribuabilul realizează o
importantă sustragere din venitul impozabil, deoarece sistemul de impunere al
corporaţiilor cuprinde numeroase facilităţi care duc la o substanţială reducere a
sarcinilor fiscale;

- luarea în considerare a unor facilităţi legale cu privire la excluderea din masa

impozabilă a cheltuielilor cu munca vie, cu pregătirea profesională şi practica în
producţie, a sumelorplătite pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe
prioritare de interes naţional;
- scăderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclamă sau publicitate,
indiferent dacă au fost făcute sau nu;
- interpretarea favorabilă a dispoziţiilor legale care prevăd importante facilităţi
(scutiri, reduceri) pentru contribuţiile la sprijinirea activităţilor sociale, culturale,
ştiinţifice şi sportive.Interpretarea favorabilă a acestor dispoziții ce acordă scutiri
de impozit pe diferite perioade de la înființarea societății în funcție de profil a dus
la înființarea unui număr deosebit demare de societăți cu profil comercial în scopul
evaziunii fiscale.

b) Evaziune fiscală ilegală (ilicită), care spre deosebire de cea licită constituie
infracțiune, și se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă a legii, profitându-se de modul
11
specific în care seface impunerea. În acest caz contribuabilul violează prescripția
legală cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor
cuvenite statului. Evaziunea fiscală este frauduloasă când contrbuabilul, obligat să
furnizeze date în sprijinul declarației în baza căreia urmează a i se stabili cota
impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea
cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor căi de sustragere de la plata
impozitului.

Evaziunea fiscală este frauduloasă când contrbuabilul, obligat să furnizeze date în

sprijinul declarației în baza căreia urmează a i se stabili cota impozitului, recurge la
disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile
sau la folosirea altor căi de sustragere de la plata impozitului.
Formele şi căile prin care se realizează frauda fiscală sunt, practic, nelimitate.
Menţionămcâteva dintre ele, mai des întâlnite în activitatea fiscală:
- întocmirea de declaraţii false;- întocmirea de documente de plăţi fictive;
- alcătuirea de registre contabile nereale;
- nedeclararea materiei impozabile;
- declararea de venituri impozabile inferioare celor reale ;
- executarea de registre de evidenţă duble, un exemplar real şi altul fictiv;
- diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin
înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli cu caracter personal ale
patronilor ori înregistrareade cheltuieli neefectuate în realitate;
- vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă,
care ascund operaţiunilor reale supuse impozitării;
- falsificarea bilanţului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o
convenţie între patron şi contabilul şef, ei fiind de altfel, ţinuţi să răspundă solidar
pentru fapta comisă.
Ţinând seama de modul de săvârşire şi de implicaţiile economico-financiare,
evaziune fiscală frauduloasă se sancţionează, în funcţie de consecinţe, cu amendă
sau privare de liberate.

Fapta, ca atare, poate fi calificată contravenţie sau infracţiune, în raport cu

principiile ce stau la baza politicii fiscale a autorităţilor. Practica statelor în această
materie este diferită. Pentru fraudă fiscală, comisă cu intenţie, amenzile sunt
nelimitate, iar în cazurile grave, se aplică pedeapsa cu închisoare.

Tentativa de fraudă fiscală ca şi complicitatea sunt sancţionate în acelaşi mod ca şi

fraudă, faptele prin care se aduc prejudicii intereselor fiscale ale statului.

Micşorarea încasărilor bugetare din impozite, datorată evaziunii fiscale, este în

multe state o problemă acută, frecvenţa şi mărimea acestor fapte fiind de loc
neglijabilă.
Evaziune fiscală - legală sau frauduloasă - este consecinţa acţiunii unor situaţii
12
nefavorabile ori a unor fapte ilegale, printre care amintim:
 ·imperfecţiunea legii, în sensul că actele normative prin care se
reglementează taxele şi impozitele nu sunt suficient de clare şi
cuprinzătoare, ceea ce favorizează eludarea fiscului;
 ·lipsa de uniformitate în activitate organelor financiare cu privire la
stabilirea şi perceperea taxelor şi impozitelor, determinată de inexistenţa
unor norme metodologice deaplicare a legii.
 ·conduita unor categorii de contribuabili, care folosesc cele mai diverse
mijloace de disimulare a materiei impozabile;
 ·lipsa de exigenţă ori corupţia funcţionarilor publici din cadrul organelor
fiscale.
 ·Preocupări pentru combaterea faptelor de evaziune fiscală există în toate
statele, îndeosebi în cele dezvoltate.
 ·În literatura de specialitate se disting câteva tipuri de fraude fiscale:·Fraudă
pe termen lung – un agent economic, care și-a creat în timp o bună reputație
prin comportament și rezultate, încecetează brusc plățile, se declară în
faliment după ce în prealabil a transferat profitul în altă țară.
 ·Fraudă pe termen scurt – o nouă întreprindere înființată înaintează
organelor fiscale o cerere justificată de rambursare de TVA, însă după
rambursare întreprinderea își încetează activitatea, iar plătitorul dispare.
 ·Sindromul „ Phoenix „ – o firmă ce are obligația de plată a TVA se declară
în faliment, dar apare o altă firmă cu același director.
 ·Sindromul „companiilor multiple „ – se înregistrează mai multe firme,
printre care și una fantomă.
 ·Manipulările insignifiante – omiterea de la însumare a unor pagini din
registrele contabile, înregistrare repetată a unor facturi de intrare, reportare
greșită, decont de TVA incorect etc.

13
 Concluzie

În concluzie afirm că, evaziunea fiscală reprezintă o problemă semnificativă la

nivel global, având consecințe negative asupra finanțelor publice, echității fiscale
și funcționării corecte a piețelor. Evaziunea fiscală trebuie combătută iar pentru
aceasta este necesar să înțelegem că este o responsabilitate colectivă care implică
atât eforturile guvernelor și autorităților fiscale, cât și colaborarea din partea
comunității de afaceri și a cetățenilor. Prin adoptarea unor măsuri eficiente și prin
promovarea unui climat de respect față de obligațiile fiscale, societatea poate
contribui la construirea unui sistem fiscal echitabil și sustenabil.

14
 Bibliografie

Codul Penal al Republicii Moldova

https://ro.scribd.com/

https://www.legis.md/

https://ibn.idsi.md/

https://ro.wikipedia.org/

15