Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

CAPITOLUL 5
METODE DE INVENTARIERE ȘI MONITORIZARE PENTRU SPECII DE
NEVERTEBRATE TERESTRE ȘI ACVATICE

Inventarierea și monitorizarea speciilor de nevertebrate se face

după proceduri și metodologii standard, cu scopul de a realiza investigații
cantitative și calitative.

5.1. METODE DE INVENTARIERE/MONITORIZARE PENTRU

SPECII DE NEVERTEBRATE TERESTRE

5.1.1. METODA TRANSECTULUI LINIAR

Capturarea, pe un transect prestabilit, cu fileul entomologic

Orthoptera. Această metodă se aplică de-a lungul unui transect
stabilit în prealabil, în habitatul specific speciei analizate. Transectul are în
general 100 metri lungime şi o lăţime cuprinsă între 1-1,5 m.
Pentru colectare se folosește fileul entomologic cu care se”cosește”
vegetația timp de un minut, iar apoi se examinează conținutul fileului
pentru a observa speciile colectate.
În funcție de mărimea habitatului se aleg între 1 și 5 transecte, iar
timpul acordat pentru fiecare transect este de 5-10 minute.
Lepidoptera. În cazul lepidopterelor, metoda este recomandată
pentru specii a căror indivizi se dispersează rapid de la locul ecloziunii și
care au populații mai puţin localizate. Transectele pot fi aplicate în

56
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

habitate de formă lineară cum ar fi lizierele de păduri, malurile unor

cursuri de apă sau llizierele de tufărişuri.
Lăţimea zonei de observaţie este cuprinsă între 5-10 m, iar
lungimea diferă în funcţie de specie, de la 100-200 m pentru speciile
localizate şi până la 3 km pentru cele dispersate (Iorgu et al., 2015).
Echipamente necesare: fişe de lucru tipizate, plicuri, recipiente de
colectare, aparat foto, GPS, fileu entomologic, ace entomologice, pense,
vată, eter acetic.

Transectul vizual
În funcție de perioada în care se realizează, transectul vizual poate
sa fie diurn sau nocturn.

Transectul vizual diurn

Odonata. Metoda presupune deplasarea expertului pe marginea
apei, de-a lungul unui transect, pe o distanță fixă.
Doar masculii maturi sexual zboară deasupra apei, iar când vremea
este frumoasă, fără vânt, în special în perioada prânzului, această metodă
este cea mai bună pentru numărarea adulților de libelule (Corbet &
Brooks, 2008).
Pe baza unor hărți detaliate se stabilesc trasee pe malul apei, în
care se efectuează transectele care la rândul lor sunt împărțite în secțiuni.
Numărătorile trebuie efectuate pe vreme bună, aproximativ la
aceeași oră și la intervale regulate de timp, în perioadele de zbor ale
speciilor, recomandabil o dată pe săptămână.

57
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Numărul de indivizi numărați pe metru sau pe transect se

înmulțește cu lungimea marginii de apă interogată și se obține o populație
estimată.
Orthoptera. Vor fi identificate vizual speciile cu activitate intensă în
timpul zilei. Expertul va parcurge 1-5 transecte (în funcție de suprafața
habitatului), iar numărul de indivizi observați se extrapolează pe o
anumită suprafață, din media măsurătorilor efectuate (nr. de
indivizi/metru liniar/mp).
Coleoptere. Monitorizarea se face prin observarea propriu-zisă a
indivizior sau a urmelor activităţii lor, pe transecte lungi de 500 m și late
de 20 m, cu o distanță de 100 m între ele. Este indicat ca în zona interogată
să se efectueaze 5 transecte, cu un timp pentru fiecare transect de minim
30 de minute.
Echipamente necesare: fişe de lucru tipizate, stație meteo, plicuri cu
foaie velină, eter acetic, recipiente de colectare, fileu entomologic lung și
cu cadru de 40 cm diametru, GPS, aparat foto, etc.

Transectul vizual nocturn

Pentru unele specii de orthoptere (cosași și lăcuste) metoda
presupune observarea vizuală a lor pe timpul serii și a nopții pe transecte
lungi de 100 m și late de 2 m. Numărul transectelor este între 1 și 5, în
funcție de suprafața habitatului interogat și a densității speciei.
Numărul de indivizi observați se extrapolează pe o anumită
suprafață, din media măsurătorilor efectuate (nr. de indivizi/metru
liniar/mp).
58
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Dezavantajul metodei constă în faptul că nu pot fi identificați cu

certitudine toți indivizii (Iorgu et al., 2015).
Pentru Lucanus cervus de exemplu, această metoda este
recomandată deoarece masculii au zbor crepuscular.
Expertul se deplasează între orele 20:00-22:00 de-a lungul lizierei
sau pe drumuri forestiere care nu au coronament compact, pe vreme
călduroasă și uscată. Vor fi inventariate toate exemplarele care se află în
zbor, la sol sau pe vegetaţie.
Transectele vor avea o lungime de 500 m și o lățime de 20 m, iar
între două transecte vecine va fi o distanță de 25 m (Iorgu et al., 2015).
Transectele pot fi mai scurte dacă habitatul are o suprafață mai mică sau
pot fi mai lungi dacă specia are o densitate foarte mică.
Echipamente necesare: GPS, fișă de teren, lanternă, fileu
entomologic, aparat foto.

Transectul auditiv
La fel ca în cazul transectului vizual și transectul auditiv poate fi
diurn și nocturn.
În cazul ortopterelor identificarea speciilor prin înregistrare
auditivă se face cu ajutorul analizei stridulației. Pentru înregistrarea
stridulațiilor, expertul va folosi un microfon extern și un reportofon.
Deoarece frecvența stridulației este de tipul ultrasunetelor, detectarea
acestora se poate realiza și prin folosirea unui batdetector.

59
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Stridulaţiile înregistrate vor fi procesate pe calculator prin

intermediul unor programe speciale, fiind descrise oscilogramele şi
spectrogramele sunetului.

Transectul auditiv diurn

Orthoptera. Reprezintă o metodă relativ rapidă, prin care se pot
monitoriza mai multe specii în același timp.
Principiul metodei constă în înregistrarea auditivă și colectarea
masculilor care au o activitate intensă în timpul zilei.
Interogarea științifică se face de-a lungul unui transect cu lungimea
de 100 m și lățimea de 5-10 m. Numărul transectelor poate fi cuprins între
1 și 5, în funcție de suprafața habitatului interogat și a densității speciei.
De asemenea metoda poate fi aplicată și pe o perioadă de timp de
10-20 de minute în cazul habitatelor fragmentate, cu suprafață mică sau
situate în zone accidentate.

Transectul auditiv nocturn

Principiul metodei este identic cu cel de la transectul auditiv diurn,
doar că se aplică pentru speciile care au activitate mai intensă seara și în
prima parte a nopții.
Pentru fiecare transect, observațiile/interogările vor fi realizate pe
o perioadă de minim 15-30 de minute.
Echipamente necesare: fileu entomologic, batdetector, aparat foto,
reportofon digital, GPS, microfon extern unidirecțional, fișă de teren.

60
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Numărarea exuviilor
Odonata. Metoda presupune colectarea și numărarea exuviilor
prezente pe malurile apei pe o distanță fixă (Giugliano, 2012).
Este recomandabil ca numărătorile să fie realizate săptămânal,
zilnic sau o dată la două zile.
Exuviile eliberate de către adulți rămân fixate pe plante sau alte
obiecte prezente în apă, pot fi ulterior colectate și numărate, însă
probabilitatea ca toate exuviile să fie culese este mică, din diverse cauze:
condiții meteo, poziția vegetației, neatenția expertului (Iorgu et al., 2015).
Echipamente necesare: fişe de lucru tipizate, recipiente de colectare,
alcool, fileu acvatic/planctonic cu plasa cu ochiuri de 1×1mm, GPS etc.

5.1.2. METODA SUPRAFEȚEI

Colectarea vizuală
Mollusca (Vertigo sp.). Metoda constă în observarea prezenței
cochiliilor goale sau animalelor vii, în microhabitate favorabile.
După ce sunt observate vizual, animalele și cochiliile sunt colectate
și conservate în recipiente de plastic cu alcool.
Echipamente necesare: careu pentru delimitarea unităților de probă
(25 cm × 25 cm), recipiente pentru colectarea indivizilor, alcool, pensă,
lupă, lopată pentru prelevarea probelor de vegetaţie/sol, foarfecă pentru
tăierea vegetației acvatice, mănuși, folie de polietilenă de culoare albastră,
saci pentru depozitarea probelor, cameră foto digitală, GPS, fișă de teren,
site, stereobinocular, recipiente pentru păstrarea materialului.

61
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Mollusca (Drobacia banatica). Metoda presupune colectarea

indivizilor și cochiliilor goale, de pe o suprafață de 100 m2 (10 m × 10 m)
într-un interval de 30 min. Vor fi selectate randomic trei suprafeţe în
fiecare habitat ales și se vor face colectările. Pentru evaluarea cantitativă a
rezultatului, numărul colectărilor trebuie să fie același și evident evaluarea
sa fie făcută în același interval de timp în fiecare punct analizat.
Indivizii colectați vor fi depozitați temporar în recipiente de plastic,
și vor fi realizate măsurători biometrice (diametrul mare și înălțimea
cochiliei) după care vor fi eliberați. În plus vor fi colectate date despre
tipul de habitat, gradul lui de conservare, suprafața etc. și vor fi realizate
fotografii.
Metoda se aplică dimineața (dacă au fost zile toride sau n-a mai
plouat de mai mult de 7 zile) sau se aplică pe toată durata zilei, când nu
există excepțiile amintite. În anii normali, aceste condiții se întrunesc în
luniile aprilie – iulie, iar evaluările se pot prelungi și în septembrie dacă
condițiile climatice sunt favorabile. Pentru evitarea erorilor în evaluarea
populațiilor, colectările nu vor fi făcute imediat după ploaie sau în timpul
ploii.
Echipamente necesare: fișă de teren, recipiente de plastic, GPS,
șubler electronic.

Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită

Pentru speciile genului Vertigo (specii cu dimensiuni milimetrice)
metoda constă în delimitarea în cadrul fiecărui sit a habitatelor favorabile
sub forma unui poligon cu ajutorul GPS-ului.
62
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

În cadrul acestor habitate se delimitează 5-10 pătrate de 25 cm ×

25 cm, de pe care se colectează materialul vegetal viu, litiera și stratul
superficial de sol.
În cazul în care este imposibilă colectarea materialului vegetal și a
solului, la baza vegetației se așează o folie albastră și se bate vegetația cu
putere 30 de secunde de pe o suprafață de 0.5 m × 1 m. Melcii căzuți pe
folie sunt colectați și conservați în recipiente cu alcool. O altă variantă,
complementară, este tăierea părților aeriene ale plantelor, până la o
înălțime de 20 cm (Iorgu et al., 2015).
Echipamente necesare: careu de 25 cm × 25 cm, fișă de teren,
recipiente din plastic, alcool, pensă, lupă, foarfecă, lopată, mănuși, folie de
polietilenă de culoare albastră, saci, GPS, cameră foto digitală, termostat
pentru uscarea materialului (opțional), site, stereobinocular.
Pentru specii ca Helix pomatia, metoda constă în delimitarea
randomizată a unor suprafețe de probă de minim 1 mp. Din fiecare habitat
vor fi colectate cel puţin 50 de probe unitare (Andreev, 2006).
Din suprafețele de probă vor fi colectați toți indivizii și cochiliile
goale.
Mai întâi se colectează indivizii de pe vegetație, apoi cei de pe sol,
pentru a evita desprinderea lor de pe vegetație și căderea în afara
suprafeței de probă.
Vor fi înregistrate distinct animalele vii, cochiliile proaspete și cele
vechi, fracțiuni de cochilii.

63
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Animalele colectate sunt stocate temporar în recipiente de plastic

perforate pentru ventilație. Se măsoară în teren diametrul mare și mic al
cochiliei, precum și înălțimea, de asemenea animalele vor fi cântărite.
La indivizii juvenili cu diametru sub 10 mm și care se află în primul
an post-eclozare, se măsoară doar diametrul mare și înălțimea cochiliei.
Înregistrările se vor face pentru fiecare suprafață de probă, iar
după analiză, indivizii sunt eliberați.
Pe lângă biometrizarea indivizilor se va nota în fișele specifice de
teren și date referitoare la habitatul specific (suprafață, vegetație, grad de
conservare, etc).
Metoda nu se aplică în zilele toride și dacă nu a plouat mai mult de
șapte zile (în astfel de situații colectarea se face dimineața).
În niciun caz nu se vor face colectări în timp ce plouă sau imediat
după ce a plouat. Perioada propice pentru efectuarea studiilor cu ajutorul
acestei metode este aprilie – iulie, bineînțeles în funcție și de condițiile
meteo concrete din zona studiată.
Echipamente necesare: careu pentru delimitarea suprafețelor de
probă, recipiente de plastic, șubler și balanță electronice, GPS, aparat foto,
fișă de teren, etc.

Lepidoptera. La speciile izolate, punctiforme, care nu-și părăsesc

habitatul, se poate aplica metoda cvadratului.
În cadrul releveelor (cvadrate) de 100 mp (cu distanța între două
relevee de 100 de m), vor fi realizate observațiile unde va fi investigat
numărul de exemplare active, prezența speciilor care intervin în ciclul
64
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

biologic al speciilor evaluate, gradul de acoperire a suprafeței cu planta

gazdă, sursele de nectar, speciile concurente și prădătorii (Iorgu et al.,
2015).
Pentru Lepidoptera (larve) – se va face o evaluare amănunțită a
porţiunilor de habitat unde pot fi găsite larve sau ţesături realizate de
acestea, apoi se numără şi se raportează la aria investigată. Rezultatele se
exprimă ca număr de larve pe suprafaţă de sit investigat sau pe unitate de
timp dedicată căutării (Iorgu et al., 2015).
Echipamente necesare: fișe de teren, recipiente de colectare, pense,
ace entomologice, cloroform, globol, vată, determinator pentru plante, etc.

Prospectarea microhabitatelor cu lemn mort

Coleoptera (specii xilofage). Pentru aplicarea metodei, specialiștii
care efectuează inventarierea/monitorizarea vor căuta habitate specifice
cu lemn mort (arbori morți, arși, debilitați, scorburoși, în descompunere,
cioate etc.).
În cazul arboriilor morți se va înlătura mecanic scoarţa şi lemnul
putred pe o suprafaţă de cca 100 cm2.
Dacă habitatul are o suprafață mai restrânsă, observaţiile se vor
face pe o suprafaţă de aproximativ 1 ha, iar pentru habitate mai extinse se
pot delimita trei suprafețe de câte 1 ha.
Cu ajutorul GPS-ului se vor nota coordonatele geografice, numărul
de arbori investigați și numărul de indivizi pe un arbore, toate aceste
investigații făcându-se în minim 90 de minute.

65
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Echipamente necesare: fișă de teren, GPS, greblă entomologică,

aparat foto digital prevăzut cu blitz, bardă/daltă, tăviță albă din plastic,
exhaustor, pensulă, pensetă.

Prospectarea plantelor gazdă şi a bazidiocarpilor

Coleoptera. Metoda se aplică speciilor care nu se deplasează de pe
plantele gazdă, arbori, ciuperci.
Se va nota numărul de coleoptere, numărul de arbori, ciuperci,
pâlcuri de plante gazdă și coordonatele lor geografice.
Dacă habitatul are o suprafață mai restrânsă, observaţiile se vor
face pe o suprafaţă de cca. 1 ha, putând ajunge până la 3 suprafețe de câte
1 ha în cadrul habitatelor mai extinse.
Echipamente necesare: fișă de teren, GPS, fileu entomologic, aparat
foto digital prevăzut cu blitz.

Utilizarea sitei pentru cernere humus

Pentru coleopterele xilofage (ex: Osmoderma eremita), metoda se
aplică astfel: se cerne humus găsit în copacii găunoşi, scorburoşi, cu
lemnul mort, dar care se află încă pe picior.
Materialul cernut se toarnă într-o tăviţă albă sau pe o pânză albă de
1 m2 și se caută larve, adulți, excremente, fragmente de exoschelet din
specia respectivă.
Observaţiile se vor face pe o suprafaţă de cca. 1 ha, iar pentru
habitatele mai mari pe 3 suprafeţe de câte 1 ha fiecare, într-un interval de
timp de minim două ore. Se va nota numărul de arbori ce corespund

66
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

caracteristicilor menţionate, numărul de indivizi pe un arbore și

coordonatele lor geografice.
Zonele în care este detectată specia pot fi ulterior monitorizate cu
ajutorul capcanelor aeriene utilizând ca atractant feromonul γ-decalactonă
(Chiari et al., 2013).
Echipamente necesare: tăviţă albă de plastic/pânză albă 1 m2, fișă
de teren, sită cernere humus, GPS, aparat foto digital prevăzut cu blitz,
mănuşi de menaj.

5.1.3. METODA PUNCTULUI FIX

Numărători cronometrate
Odonata. Pe terenuri accidentate, cu acces greoi sau dacă suprafața
monitorizată este mică, numărătorile cronometrate reprezintă o
alternativă la metoda transectelor.
În funcție de mărimea suprafeței monitorizate se vor stabili unul
sau mai multe puncte amplasate la distanțe egale, în care vor fi numărați
toți adulții, evitându-se numărarea lor de două ori.
Timpul de numărare este în general de maxim 20-30 de minute.
În fișa de teren vor fi notate și date legate de umiditate,
temperatură, vânt, starea vremii etc.
Atunci când monitorizarea se face pe un râu, vor fi numărați
indivizii care zboară în amonte, aceștia se înmulțesc cu cei din aval și astfel
rezultă numărul total de indivizi.

67
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Pentru stabilirea numărului minim de indivizi, se vor scădea

indivizii din aval sau din amonte.
Pentru monitorizarea speciilor de munte de pe râuri mici sau
pâraie, exemplarele vor fi numărate, colectate și marcate în puncte fixe.
Echipamente necesare: fileu entomologic cu cadru larg, recipiente
de colectare, acetonă, fişe de lucru, binoclu, stație meteo, marker
permanent, plicuri cu foaie velină etc.

Monitorizarea cu ajutorul capcanelor barber

Coleopterele epigee. Capcanele Barber vor fi instalate în habitate
favorabile speciilor interogate și vor fi lăsate până la două nopţi.
Capcanele vor fi amplasate astfel încăt partea de sus să fie la nivelul
solului, iar între capac și capcană să fie un spaţiu de 3 cm.
Pe fundul capcanei se vor așeza frunze, crengi de dimensiuni mici
care să folosească drept adăpost pentru specimenele capturate. Pentru ca
specimenele capturate să nu evadeze din capcane, trebuie să fie o distanţă
de 8-9 cm între resturile vegetale şi gura capcanei.
După identificarea speciilor și numărarea lor, acestea vor fi
eliberate. Pentru realizarea observațiilor se recomandă minim două
persoane.
Echipamente necesare: capcane Barber cu diametrul gurii de 7 cm,
lopată, sfredel pentru șpalieri, GPS, aparat foto, fișă de teren.

Utilizarea capcanei luminoase

Coleoptere și lepidoptere nocturne.

68
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

În cazul colectării lepidopterelor nocturne, capcana reprezintă un

ecran de culoare albă, din material textil, poziționat vertical pe un suport,
în faţa căruia se așează o sursă de lumină, formată dintr-un bec de 125-
160 W, cu vapori de lumină sau din tuburi fluorescente ori surse de lumină
care produc lumină ”neagră”.
Insectele atrase de lumină pe ecran, se colectează în borcane cu
vată umezită în cloroform.
Alte tipuri de capcane care pot fi utilizate pentru captură sunt cele
de tip cort de culoare albă, în care lumina se așează în interior sau
capcanele automate în care insectele sunt atrase de o lumină artificială
într-un recipient de dimensiuni mari, cea din urmă având avantajul că
poate funcționa în timpul nopții independent de prezenţa unui operator,
însă au dezavantajul că deteriorează exemplarele de lepidoptere capturate
în interiorul recipientului, până la instalarea narcozei.
Prin această metodă se numără, se identifică și se capturează
eventual adulții, iar rezultatele observațiilor se raportează la durata
funcționării capcanei, obținând astfel estimarea mărimii populațiilor
speciilor investigate.
Echipamente necesare: fișe de teren, plicuri, borcane, vată,
cloroform, ecran alb, generator de curent, benzină, becuri cu vapori de
mercur de 125-160 W, tuburi UV de 8 şi 16 W cu lumina albă şi violet
(neagră), acumulatori portabili, capcane tip găleată cu pâlnie, sisteme de
ancorare, fileu entomologic, aparat foto, GPS, cutii de colectări, ace
entomologice, pense, etc.

69
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Utilizarea capcanelor aeriene

Coleoptera (Phryganophilus ruficollis). Capcanele aeriene sunt
atârnate de copaci, aproape de sol la o distanţă de 20 m una de cealaltă. Ca
metoda să fie eficientă este recomandat ca aceste capcane să fie amplasate
în zone cu lemn mort și copaci debilitați. Capcana este alcătuită din două
feţe de plexiglas transparent dispuse în cruce, pe un cerc la bază, de care
se leagă o pâlnie din pânză, iar tubul pâlniei intră într-un vas colector cu
amestec atractant (Iorgu et al., 2015).
Capcanele sunt lăsate peste noapte şi se verifică a doua zi. Pentru
realizarea observațiilor se recomandă minim două persoane.
Echipamente necesare: capcane de interceptare cu plexiglas
transparent, GPS, aparat foto, fișă de teren.

5.2. METODE DE INVENTARIERE/MONITORIZARE A SPECIILOR DE

NEVERTEBRATE ACVATICE

5.2.1. METODA TRANSECTULUI LINIAR

Colectarea manuală
Mollusca (Theodoxus sp.). Este o metodă potrivită pentru râurile
mici, colectarea indivizilor făcându-se în apropierea malului și în apă
suficient de limpede, astfel încât vizualizarea să se facă cu ușurință.
Echipamente necesare: recipiente de colectare, fișe de lucru tipizate,
alcool, șubler digital, GPS etc.

Mollusca (scoica mică de râu). Este cea mai comună metodă, metodă

70
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

prin care se pot obține date cantitative și calitative, fiind potrivită pentru
ape puțin adânci și limpezi.
Expertul străbate râul din aval în amonte, și fie cu un numărător
manual fie cu telescopul subacvatic numără scoicile întâlnite.
Numărătoarea scoicilor vii (cu excepția cochiililor) se face pe o
distanță de 50 m, cu ajutorul unui aquascop/batiscop, pentru a evita
reflexia sau efectul de distorsionare a imaginilor în apă (Iorgu et al., 2015).
Echipamente necesare: recipiente de colectare, fișe de lucru tipizate,
alcool, șubler digital, GPS, aquascop/batiscop, numă ră tor manual.

Crustacea (racul de ponoare și racul de râu). În cazul acestor specii

cea mai rapidă și eficientă metodă este capturarea manuală. Vor fi
verificate spațiile aflate în albia minoră a râului, în submersiune, în special
galeriile ferme în substrat. Pentru minimizarea la maxim a impactului
asupra indivizilor, se va evita deteriorarea acestora.
Dacă nu sunt realizate studii de monitorizare sau estimare a
populațiilor, procedura trebuie întreruptă la identificarea prezenței
speciei (Pârvulescu, 2009).
Echipamente necesare: recipiente de plastic cu capac, fișe de teren
tipizate, carnet de teren, creion sau pix, ruletă , GPS, aparat de fotografiat,
etc.

Colectarea prin dragare

Mollusca. Materialul colectat prin dragare se sortează prin site
pentru reținerea speciilor de interes.

71
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Pentru bazinele cu substrat mobil și adâncimi de până în 2-3 m, se

va folosi o dragă tip Bă cescu, iar pentru apele repezi sau adânci se va folosi
un bodengreifer manevrat dintr-o ambarcațiune.
Pentru sondaje de prezență și colectarea probelor
calitative/semicantitative se poate utiliza draga târâtoare cu care se
raclează substratul de la mijlocul albiei înspre mal (Iorgu et al., 2015).
Metoda poate fi folosită în râuri și canale de irigație de până la 4 m
lă țime, pentru mă surarea numă rului de indivizi colectați de pe o suprafață
determinată a albiei.
Suprafața acoperită prin fiecare operațiune de dragare poate fi
estimată , iar indivizii colectați sunt numă rați și înregistrați, putându-se
estima numă rul de indivizi pe fiecare m2 de substrat. Dacă dragă rile se
execută de-a lungul zonei analizate (râu/pârâu), atunci se poate calcula
numă rul de indivizi colectați/metru linear (Iorgu et al., 2015).

Mollusca (scoica mică de râu).În acest caz colectarea prin dragare

se aplică pe porțiuni unde apa curge mai lin, este mai adâncă, sunt porțiuni
mai abrupte sau vizibilitatea este redusă. Se va nota numărul de dragări și
distanța de dragare, pentru ca operația să poată fi repetată.
Echipamente necesare: fișe de teren, alcool, recipiente de colectare,
GPS, dragă , bodengreifer, ambarcațiune, șubler digital, etc.

Colectarea cu ajutorul fileului limnologic

Mollusca (melcul cu cârlig).În cazul acestor specii metoda este una
calitativă, cu ajutorul ei fiind apreciat un număr mediu de indivizi.

72
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Se colectează cu ajutorul fileului limnologic, iar după ce materialul

a fost colectat, acesta se trece prin site și se rețin doar speciile de interes.
Echipamente necesare: fileu limnologic, fișe de lucru, alcool,
recipiente de colectare, GPS, dragă , bodengreifer, ambarcațiune, șubler
digital, etc.

Odonata (larve). Pentru larvele de libelule aceasta este cea mai

utilizată metodă. Expertul colectează cu fileul limnologic larvele de pe
plantele submerse sau care se află în detritusul de pe fundul apelor lin-
curgă toare sau stă tă toare.
Cu ajutorul fileului limnologic se “cosește” vegetația de la mal sau
se trage pe fundul apei.
Pentru fiecare probă se “cosește” vegetația pe distanțe egale, cu un
numă r constant de mișcări egale. Fiecare probă poate fi transferată într-un
recipient de colectare și analizată ulterior.
Dacă efortul de colectare este menținut constant se pot face
comparații între monitoriză ri (Iorgu et al., 2015).
Echipamente necesare: fileu limnologic triunghiular cu ochiuri de
1×1 mm, fișe de lucru tipizate, recipiente de colectare, GPS, tă vi albe de
plastic, etc.

5.2.2. METODA SUPRAFEȚEI

Colectarea de pe o suprafață stabilită

Annelida (lipitoare medicinală). În cazul acestor specii se
inspectează cu atenție toate locurile propice/adecvate acestora (vegetație
73
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

palustră, pietre, lemne căzute în apă, alte suporturi imerse.

Lipitorile identificate se numără, se desprind de pe substrat cu
mâna sau cu o pensă și se introduc într-un recipient parțial umplut cu apă
ca să nu se repete numărarea aceluiași exemplar.
Măsurătorile se execută pe diametrul ventuzei posterioare datorită
corpului puternic contractil.
Echipamente necesare: fișe de teren tipizate, recipiente de colectare,
tă vi albe de plastic, șubler digital, aparat foto, pense cu vârful fin, GPS.

Mollusca (melcul cu cârlig). Pentru aceste specii suprafața stabilită

este 1 mp, de pe această suprafață se verifică cu atenție toată vegetația.
Aprecierea numărului de indivizi se poate realiza prin numărarea
acestora într-o anumită perioadă de timp pe o suprafață stabilită . Indivizii
pot fi colectați cu ajutorul fileului limnologic sau manual. Densitatea
populației se estimează în numă r de indivizi colectați/persoană /minut.

Mollusca (Theodoxus transversalis). Suprafața stabilită este 1 m2, de

pe această suprafață se verifică cu atenție toate substraturile dure (pietre,
lemne, metale, etc), dar și substratul nisipos sau mâlos.
Echipamente necesare: fileu limnologic, fișe de lucru tipizate, alcool,
recipiente de colectare, șubler digital, aparat foto, GPS.

Mollusca (scoica mică de râu). Pentru realizarea evaluărilor vor fi

selectate aleatoriu 30 de suprafețe pă trate a câte 0.25 m2, care vor fi
exploatate vizual și tactil, totodată va fi excavat sedimentul pe o adâncime

74
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

de 10 cm, pentru colectarea tuturor scoicilor.

Sedimentul colectat se cerne prin site cu ochiuri de aprox. 6 mm
pentru reținerea juvenililor.
Excavarea poate dăuna atât substratului cât și scoicilor conducând
la mortalitatea bivalvelor, la reducerea ratei de creștere sau la afectarea
reproducerii lor, de aceea eșantionarea trebuie redusă la minimul necesar.
Rețelele de eșantionare se pot aplica paralel sau preferențial,
perpendicular pe mal, în mod repetat, pentru a surprinde și dinamica
spațială , până în zona în care bivalvele dispar (Iorgu et al., 2015).
Scoicile colectate vor fi depozitate temporar în pungi umede, cu
orificii, și vor fi investigate în cel mai scurt timp, pentru evitarea pierderii
accidentale de viețuitoare, după care vor fi eliberate în locul de unde au
fost colectate, în acest fel metoda devine non-invazivă.
Măsurătorile morfologice vor fi realizate pentru lungime, înă lțime
în dreptul umbonelui, lă țime sau grosime, înă lțimea maximă , apoi vor fi
cântă rite (cântar electronic cu precizie de 0,1 g) și vor fi notate inclusiv
aspecte de ordin ecologic.
Evaluarea acestor parametri reprezintă un indicator esențial
pentru dinamica și perspectivele speciei și trebuie realizată pentru toată
comunitatea de Unionidae (Sîrbu & Benedek, 2012).
Echipamente necesare: fișe de lucru, alcool, recipiente de colectare,
pungi, lopă țică , site, șubler digital, GPS, balanță etc.

Coleoptera (larve acvatice). Pentru colectare se folosește timp de un

minut un fileu limnologic pe o suprafață de 1 mp, după care conținutul
75
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

este transeferat într-o tavă albă din plastic, iar după examinare speciile de
nevertebrate sunt eliberate înapoi în mediul din care au fost colectate.
Prelevările se pot efectua din 5-10 pă trate în funcție și de
dimensiunea habitatului favorabil, iar timpul maxim pentru investigații la
nivelul unei localități este de două ore.
Echipamente necesare: fișă de teren, fileu limnologic (diametru în
jur de 30 cm, ochiurile plasei de 0.5 mm), tavă albă din plastic, GPS, aparat
foto, etc.

Colectarea larvelor cu vegetația acvatică

Odonata (larve). Așa cum îi spune și numele, metoda presupune
prelevare de vegetație acvatică de pe malurile apelor care va fi ulterior
analizată în laborator pentru identificarea și determinarea
nevertebratelor.
Este recomandat ca trierea să se facă într-o tavă de culoare
deschisă după ce în prealabil materialul recoltat (vegetația) a fost lăsat
peste noapte într-un recipient plin cu apă.
Reprezintă o metodă calitativă pentru confirmarea prezenței sau
absenței indivizilor dintr-o specie și se folosește mai mult ca metodă
complementară la alte metode.
Echipamente necesare: fișe de teren, alcool, recipiente de colectare,
tă vi albe de plastic, GPS, aparat foto etc.

76
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

5.2.3. METODA PUNCTULUI FIX

Capturarea prin agitarea standardizată a apei

Annelida (lipitoare medicinală). Reprezintă o metodă prin care se
monitorizează lipitorile medicinale, care răspund la agitarea apei înotând
către sursa de unde provine perturbarea.
Metoda constă în agitarea apei cu un obiect timp de 10-20 minute,
cu o pauză de 2-5 minute pentru a facilita transparența apei, după care
lipitorile sunt colectate în fileul limnologic.
Lipitorile colectate pot fi reținute temporar într-un recipient de
plastic, pentru fotografiere și măsurarea ventuzei posterioare în diametru.
Echipamente necesare: fișe de teren, tă vi albe de plastic, recipiente
din plastic, fileu limnologic, cizme de cauciuc, GPS, aparat foto, pense,
barcă etc.

Capturarea cu ajutorul capcanelor

Annelida (hirudine). Metoda presupune utilizarea unei capcane
formate dintr-un recipient cu capac detașabil, cu pereții perforați (cca. 2
cm) pentru a putea intra lipitoriile, în interiorul căruia se așează momeala
constând din bucăți de carne crudă.
Recipientul se fixează de mal cu un țăruș la capătul căruia se leagă o
sfoară de 3-5 m lungime. Capcana se lasă toată noaptea și se verifică
dimineața.
Lipitorile capturate sunt numă rate și măsurate, după care sunt
eliberate în locul de unde au fost colectate.

77
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Echipamente necesare: fișe de teren, tă vi albe de plastic, recipiente

de plastic, fileu limnologic, cizme de cauciuc, GPS, aparat foto, pense cu
vârful fin, barcă etc.

Crustacea (racul de ponoare și racul de râu). În cazul crustaceelor se

folosesc capcane de tip vârșă, cu momeală. Acestea se amplasează lângă
malurile verticale, în ape adânci și curgere lentă , în apropierea rădăcinilor
și bolovanilor, verificându-se în dimineața următoare.
Echipamente necesare: recipiente de plastic cu capac, capcane de tip
vârșă, fișe de teren, cizme de cauciuc, ruletă , GPS, aparat foto etc.

Coleoptera (gândac de apă). Capcanele de tip vârșă sunt sub forma

unor recipiente de plastic, cu partea superioară decupată, introdusă cu
gâtul în partea de jos și fixată cu bucă ți de sârmă .
În interiorul capcanei se introducere momeala. Dimensiunile
capcanelor trebuie să fie între 0.5-2 litri pentru speciile mici și 5 litri
pentru speciile mari. Capcana se leagă cu o sfoară cu greutate la capăt și se
scufundă sub apă , partea de sus trebuind să rămână fără apă pentru a
putea urca coleopterele să respire.
Conținutul capcanei se verifică a doua zi dimineața, iar exemplarele
capturate se numără și se eliberează în locul unde au fost prinse.
Echipamente necesare: fișe de teren, tă vi albe de plastic, recipiente
de plastic, fileu limnologic, cizme de cauciuc, GPS, aparat foto, pense etc.

78
 Metode de inventariere și monitorizare pentru specii de floră și faună

Colectarea cu fileul limnologic prin deranjarea substratului

Odonata (larve). Reprezintă o metodă folosită în ape puțin adânci,

repezi, cu substrat de nisip sau pietriș. Se fixează fileul limnologic pe
substrat și se agită substratul în amonte, înaintea cadrului fileului, astfel
încât larvele să ajungă în plasa fileului.

Echipamente necesare: fișe de lucru, fileu limnologic cu plasă cu

ochiuri de 1×1 mm, recipiente de colectare, alcool, tă vi albe de plastic,
cizme de cauciuc, GPS etc.

79