GAVRIL URSU

LICENȚIAT ÎN ȘTIINȚE JURIDICE, PRIMPRETOR

DIRECTOR AL REVISTEI ,,CURIERUL ADMINISTRATIV“

DICȚIONAR ENCICLOPEDIC
ADMINISTRATIV
y^

CUPR1N DE:
Extrase din legi, regulamente și dispozițiuni în vigoare, aranjate
alfabetic. Noțiuni complete de administrație generală; dreptul admi­
nistrativ, cu toate ramificațiunile sale, cu întreaga procedură admi­
nistrativă. Drept constituțional, dreptul jurisprudențial, dreptul și
procedura polițienească, poliția judiciară, vechiul drept român. Con­
tabilitate, finanțe, statistică, industrie, comerț, muncă, agricultură,
urbanistică, medicină legală, științe sanitare, veterinare, sociologie.
Noțiuni de drept penal, drept civil, drept comercial și procedurile lor,
puse la curent cu principiile nouilor proecte de coduri. Dreptul in­
ternațional, canonic, economie politică, organizarea tuturor Statelor
străine, etc. etc.
Pentru uzul tuturor funcționarilor, magistraților, advocaților, stu­
denților, polițiștilor, autorităților etc.

EDIȚIUNEA I a A-Z.

CLUJ
TIPOGRAFIA „CARTEA ROMÂNEASCĂ*
19 3 5
 GAVRI L U RSU
LICENȚIAT ÎN ȘTIINȚE JURIDICE, PRIMPRETOR
DIRECTOR AL REVISTEI „CURIERUL ADMINISTRATIV"

DICȚIONAR ENCICLOPEDIC
ADMINISTRATIV

CUPRINDE:
Extrase din legi, regulamente și dispozițiuni în vigoare, aranjate
alfabetic. Noțiuni complete de administrație generală; dreptul admi­
nistrativ, cu toate ramificațiunile sale, cu întreaga procedură admi­
nistrativă. Drept constituțional, dreptul jurisprudențial, dreptul și
procedura polițienească, poliția judiciară, vechiul drept român. Con­
tabilitate, finanțe, statistică, industrie, comerț, muncă, agricultură,
urbanistică, medicină legală, științe sanitare, veterinare, sociologie.
Noțiuni de drept penal, drept civil, drept comercial și procedurile lor,
puse la curent cu principiile nouilor proecte de coduri. Dreptul in­
ternațional, canonic, economie politică, organizarea tuturor Statelor
străine, etc. etc.
Pentru uzul tuturor funcționarilor, magistraților, advocaților, stu­
denților, autorităților etc.

ED1ȚIUNEA I a A-Z.

0ftliatr--.au-.

. •... J33 ;

C L U I
Tipografia „cartea românească"
19 3 5
 CUVÂNT ÎNAINTE.

După aproape șapte ani de muncă ne întreruptă, am putut

alcătui și publica „Dicționarul Enciclopedic Administrativ“, care
•apare într’o vreme când administrația are mai multă nevoe de
resurse informative.
Ceeace ne-a determinat a întocmi o asemenea lucrare, au
fost multiplele greutăți, întâmpinate silnic de funcționarii publici,
în lipsa unui ghid de orientare administrativă. Dicționarul En­
ciclopedic Administrattiv, a pornit din credința noastră, că el
va corespunde unei nevoi reale și permanente a administrației;
va corespunde unei nevoi de mult simțită a funcționarului, de-a
•avea adunat într’un volum, tot ce ar putea fi de folos, pentru
o bună călăuză, fără de care, atâtea legi și probleme de admi­
nistrație generală, ar rămâne necunoscute.
In alte State, funcționarul are la îndemână numeroase dic­
ționare, enciclopedii, sau colecțiuni sistematice de legi administra­
tive, ceeace i-a ușurat simțitor misiunea. La noi această impor­
tantă problemă a fost total neglijată până în prezent.
Ideia călăuzitoare în alcătuirea acestui dicționar a fost ideia
de înălțare a Statului; a fost convingerea că „Statul este așa cum
îl prezintă administrația; că întărirea lui nu poate veni decât
■delà administrație“.Zadarnic un Stat se va strădui a avea armata
cea mai complet înzestrată, căci puterea lui va fi simțitor dimi­
nuată, dacă nu va avea și o administrație bine organizată, dar
mai ales dacă aceasta nu va fi alcătuită din oameni cu destulă
■chemare.
Istoria ne este martoră, că State cu întinsuri formidabile
s’au năruit, din cauza unei administrațiuni slăbănoage și lipsită
■de cultură profesională, în timp ce State, relativ mici, au deve­
nit puternice, grație faptului că au avut o administrație autori­
tară și bine instruită.
Astăzi pacea lumii se menține, numai grație perioadei pe
■care unele națiuni o socot necesară, pentru o nouă înarmare,
■după marele cataclism mondial. Toate Statele se înarmează cu
febrilitate ca și în perioada premergătoare anului 1914. Ideile
pacifiste delà Geneva, încep să nu mai aibă, decât slab ecou,
•asupra popoarelor.
 Deși un viitor răsboiu va fi un dezastru al întregei omeniri,
va fi un pericol pentru existența oricărui Stat, totuș împrejură­
rile internaționale sunt de așa natură, încât pot aprinde lumea
în fiecare clipă. Niciodată străduințele pentru invențiunile de-
răsboiu, n’au fost mai active decât în prezent.
Victoria finală, va fi a națiunilor cari vor pleca cu un
plan bine definit, cu puteri unite; națiunile cari vor avea admi­
nistrația în măsură să pregătească armata de luptă, și să-i
procure elementele necesare victoriei.
* >:<

Administrația este cea mai importantă ramură de activitate-

socială și funcțiune creatoare; este instrumentul social care con­
duce destinele societății omenești; ea reprezintă națiunea și gos­
podărește interesele sale. Astfel puterea și vitalitatea națiunei,
depinde de gradul de cultură, de mijloacele de orientare și
voința de înfăptuire a celor chemați să o administreze.
Administrația este Statul, și autoritatea lui este autoritatea-
administrației; fibrele ei ajung pretutindeni, asemenea razelor
solare. In toate împrejurările vieții omenești, stă întinsă mâna
de veghe și ajutor a administrației. Ca și cum vegetația pămân­
tului, nu poate exista fără razele soarelui, tot așa societatea
omenească, nu poate trăi fără adminstrație. Administrația este
armata constructivă a țării; este motorul care pune în funcțiune
toate mădularele națiunei. Aici este marea ei misiune, de-a aplica
reformele elaborate de puterile legiuitoare; de-a traduce în fapt
sufletul și voința milioanelor de români.
Numai cei ce trăesc în mijlocul ei, își pot da seama de ma­
rele rol, pe care administrația îl are în viața națională.
In aparență administrația ar fi ușoară și pe graiul tuturor;
în realitate, ea este neînchipuit de grea, de complicată și departe-
de-a putea fi înțeleasă de ori cine. Poate că aici trebue să cău­
tăm cauzele pentru cari administrația nu progresează, alăturv
de celelalte ramuri de activitate socială.
Cu fiecare zi omenirea înregistrează noui invențiuni chimice,
electrice, mecanice, etc. Mașina a înlocuit omul, iar comunicația
aeriană a înlăturat noțiunea de distanță. Alături de aceste pro­
grese, în mod firesc trebuia să facă progres-’și administrația;
ori putem spune că s’a întâmplat tocmai contrariul. Cauzele?...
Iată o întrebare la care n’am putea răspunde, fără a condamna-
sistemul după care se făuresc destinele administrației românești.
Iată preocuparea care ne-a inspirat Dicționarul de față, nădăj­
duind că astfel vom putea face accesibilă cunoașterea administra­
ției de către toți cei ce au nevoie de aceste cunoștinți.
Dacă rutina nu poate fi disprețuită, apoi ea nici nu poate
înlocui o cultură specială. Mai ales dată fiind complexitatea regi­
mului administrativ, cea mai simțită bună voință, în lipsa unui-
izvor de cultură și îndrumare, nu poate ajuta funcționarul,
 decât într’o măsură foarte restrânsă; chiar o complectă pregătire
academică, va da acelaș rezultat. Apoi deopotrivă rutina și școala,
nu pun la îndemâna funcționarului, decât cunoștințele unei singure
ramuri de activitate administrativă, toate celelalte probleme, în
■amănunțimea lor îi rămân necunoscute.
In orizonturile nemărginite ale administrației, funcționarul,
,fără o largă pregătire, dar mai ales fără a avea la îndemână un
.ghid de orientare, nu va putea împlini decât foarte puține din
nevoile ei, atât de variate și subtile. Temelia oricărei bune gu­
vernări fiind cultura, astfel toți acei ce sunt sinceri guvernanți,
•au tot interesul să ridice nivelul cultural și să facă educația
masselor funcționărești. Numai dacă funcționarul va înțelege
îndeajuns problemele administrației, va aplica bine legile sale,
•administrația va deveni principalul factor de civilizațiune și
progres.
In asemenea împrejurări, un „DICȚIONAR ENCICLOPE­
DIC ADMINISTRATIV“ este nu numai necesar, dar credem că
•el devine indispensabil, unei bune administrațiuni.
Fără a avea pretențiunea că acest Dicționar ar întruni toate
însușirile celei mai perfecte lucrări de asemenea natură, avem
însă satisfacția că în elaborarea lui, am depus tot sufletul; toate
■modestele cunoștinți; toată experiența a 15 ani de administrație.
In alcătuirea lui ne-au servit ca isvoare călăuzitoare, lucrările
•celor mai de seamă administratori, doctrinari și juriști.
Din legile în vigoare, am extras și aranjat în ordine alfa­
betică, tot ce ar putea interesa pe un funcționar administrativ,
judecătoresc, polițienesc, liber profesionist, sau pe orice cercetă­
tor, pentru îmbogățirea culturel sale și orientare administra­
tivă, adnotat, cu cea mai recentă jurisprudență în materie.
Acest Dicționar, înfățișează administrația, sub toate aspec­
tele și manifestările ei. Cuprinde noțiuni complete de administra­
ție generală, dreptul administrativ, cu toate ramificațiunile sale,
cu întreaga procedură administrativă. Dreptul constituțional,
•dreptul jurisprudențial, dreptul și procedura polițienească, poliția
judiciară, vechiul drept român. Contabilitate, finanțe, statistică,
industrie, comerț, muncă, agricultură, urbanistică, medicină le­
gală, științe sanitare, veterinare, sociologie. Noțiuni de drept
civil, drept comercial și procedurile lor, puse la curent cu prin­
cipiile nouilor proecte de coduri. Dreptul internațional, dreptul
canonic, economie politică, organizarea tuturor statelor străine,
etc. etc.
Pentru uzul tuturor funcționarilor, magistraților, advocați-
ior, studenților, autorităților, etc.
Problemele sunt tratate cu definițiuni, cu istoric și cu o
■descriere completă a lor, cu prevederile legilor, regulamentelor
sau dispozițiunilor, cu indicarea altor probleme în legătură. Ceti­
torul va avea informațiunile complete asupra oricărei chestiuni
ce-l interesează.
 In alcătuirea lui am căutat a descărca vocabularul admi­
nistrativ, de aceea frazeologie parazitară, care de multe ori ser­
vește numai spre a spori volumul legilor și care împiedecă ade­
văratul înțeles.
Dicționarul Enciclopedic Administrativ, chiar dacă arzătoa­
rei probleme de educație și călăuză administrativă, îi va răspunde
numai într’o mică măsură, satisfacția noastră va fi nemărginită..
Este un început. .. Este o primă brazdă, trasată pe ogorul spi­
nos al administrației... Să dea bunul Dumnezeu ca roadele lui
să întreacă așteptările noastre!
G AVRIL URDU.
 PRESCURTĂRI
ad-ție = administrație expl. = exploatare
ad-tiv = administrativ funcț. = funcționar
agr. = agricultură funcț. pubi. = funcțiune publică
apr. — aproximativ gen. = generală
arh. = arhivă gosp. = gospodării
art. = articol gr. cat. = greco-catolic
aut. = autoritate gr. ort. = greco-ortodox
aut. jud. =z autorități județene hot. = hotărâre
auton. = autonomie ind. = industrii
bug. = buget Insp. = Inspectorat
cfr. = căile ferate române inst. pubi. = instituțiune publică
cam. = camera întrepr. = întreprinderi
cap. = capitol înv. = învățământ
Cas. = Casația jand. z= jandarmi
clăd. = clădiri j. c. = jugăr cadastral
C. civ. = Codul civil jud. = județ
C. corn. = Codul comercial judec. = judecătorie
C. silv. = Codul silvic jurispr. = jurisprudență
Com. — Comună km. ■= kilometru
cons. = consiliu kmp. = kilometru pătrat
Const. = Constituția L. = Lege
consti’. = construcții L. c. p. = Legea contabilității pu­
contab. ■=. contabilitate blice
contab. pubi. = contabilitate pu­ leg. — legiuiri
blică Leg. jand. = Legiune de jandarmi
cont. = contencios loc. = locuitori
contr. = control m. = metru
dec. = deciziune med. = medicină
desf. = desființat med. leg. = medicină legală
dipi. = diplomația mii. = milion
dir. = direcțiune Minist. = Minister
dob. = dobândit M. o. = Monitorul oficial
d. p. d. v. = din punct de vedere N. = Nord
dr. adm. = drept administrativ născ. z= născut
dr. can. = drept canonic Nr. = Număr
dr. corn. = drept comercial O. — Ost
dr. civ. = drept civil oblig. = obligațiune
dr. int. = drept internațional of. = oficiu 1
dr. jur. = drept jurisprudențial org. = organizare
dr. pol. = drept polițienesc pl. = plasă
dr. rom. — drept roman pol. = poliție
dr. = dreptul pop. =z populație
E. = Est Pref. = Prefectură
econ. pol. = economie politică pr. civ. = procedură civilă
ex. = exemplu pr. pen. = procedură penală
pr. pol. = procedură polițienească sociol. — sociologie
pt. = pentru St. — Stat
p. t. t. = poștă, telegraf și telefon stat. = statistică
pubL z= publicat st. civ. — stare civilă
reg. = registru str. — streini
regi. = reglementat supraf. — suprafață
rei. = religiune terit. — teritoriu
repr. — reprezentat trib. = tribunal
rom. = român urb. — urban
Rom. — România urm. = următori
rom. cat. = romano-catolic V. = Vest, apus
rur. = rural V. = vezi
S. = Sud (miazăzi) V. ac. c. = vezi aceste cuvinte
san. = sanitar v. c. = vezi cuvântul
sec. = secol ^et. = veterinară
serv. = serviciu voi. = volum

A, cea dintâi literă din alfabet;
a se folosește în expresii indicând
prețul unui lucru, ex. a 5 lei. A =
ar, măsură de suprafață. A este
semnul simbolic al judecăților uni­
versale afirmative.
Abator, este acel stabiliment co­
munal, în care se taie vitele desti­
nate consumu'ui public. A. mai
cuprinde: grajduri, oboare, ghețari
pentru păstrarea cărnurilor, topi-
tcri de carne. Orice măcelar este
ibligat- să-și tai? vitele în abator,
acolo unde este. In Franța, s’a ad­
mis tăierea vitelor și în afară de
abator, respectându-se regulile de
poliție sanitară. Supravegherea A.
este dată în competința medicilor
veterinari. Fiecare comună urbană,
este obligată a avea un A. în care
să se taie toate vitele destinate con­
sumației publice. Comunele rurale,
în cari se taie zilnic animale, sunt
obligate a avea A. cele particulare
sunt interzise. A. se pot înființa de
comune, cu hvizul consiliului de
igienă, după aprobarea Ministerului
Agriculturei. Plata chelt. de pers,
afară de medici veterinari, cade în
sarcina comunei. Toate animalele a
căror carne se dă consumației pu­
blice, se not tăia numai în A. car­
nea tăiată în afară de A. se va con­
fisca și aplica amendă; animalele
tăiate în afară de A. în cazuri for­
țate se vor aduce la A. pentru exa­
minare de medicul veterinar. La
intrare în A. se va controla starea
sănătății anim, și se vor înlătura
din consumație acele atinse deboale
(v. c.). In A. se pot prepara conser­
ve, produse, etc. (28—37 Leg. pol.
veterinară) pt. cărnurile eșite din
A. în corn, urbane, se va percepe o
taxă de: 20 lei pt. vite bovine mari,
porci și scroafe; 10 lei pt. mânzate,
turmaci; 5 lei cai, catâri și câte 1
leu pt. viței, oi, capre, miei, etc. Din
aceste taxe se va forma un fond
pt. despăgubirile cărnurilor confis­
cate și îmbunătățirilor aduse A. A.
trebue să aibă, trichinoscoape pt.
- 9
A
examenul cărnurilor de porc.
Aberație, Înseamnă abatere delà
normal; pierderea înțelesului logic
sub înrâurirea unei emoții, sau a
unei pasiuni; o anomalie în activi­
tatea unei acțiuni, care împiedică
îndeplinirea normală a scopului
său.
Ab intestat, fără, testament. A
moșteni pe cineva, care a murit
fără să lase testament.
Abitațiune, înseamnă dreptul de
a te s'rvi de o locuință; se stabi­
lește ca și uzufructul prin lege și
prin voința părților și se termină
tot prin acestea.
Aboliționism, tendințele de a su­
prima anumite măsuri, luate cu
crez politic, ex. mișcarea pt. șter­
gerea privilegiilor boierești de pe
vremea lui Cuza Vodă, mișcarea îm­
potriva sclaviei negrilor în Ameri­
ca de Nord (T861), mișcarea împo­
triva tolerării prostituției. Aboli-
țiune mai înseamnă suprimarea
unei legi, a unei proceduri sau unor
privilegii.
Abrogare, (Dr. const.) estemiilo-
cul prin care s’a desființat o lege
sau regulament. A. este expresă,
când o lege este desființată printr’o
altă lege, în care se spune expres,
căi legea este desființată; tacită este
desființarea, unei legi, atunci când
se găsește într’o lege nouă o dispo-
zițiune contrară legii celei vechi.
In general, fiecare lege este însoțită
de o dispozițiune finală, care spune
că „toate legile, regulamentele și
dispozițiunile contrare legii de față,
sunt și rămân abrogate“. A. va pu­
tea rezulta din contradicția între o
lege nouă și una veche, sau din
faptul că legea nouă rânduește pe
deaîntregul. o materie cuprinsă în­
tr’o lege veche. O lege va înceta să
aibă putere obl. numai dacă a fost
anume abrogată printr’o lege.
Abrud,comună, urb. în jud. Alba.
2456 loc. 534 clădiri, 587 gospodării,
188 întrepr, ind. comerc., judecăto-
 Abrud-sat — Abuz
rie, pretură, direcțiune minieră,
secție de jandarmi, P. t. t. și stație
C. f. r. în lcc. Alba-Iulia la 60 km.
București la 546 km.
Abrud-sat, comună rurală în
jud. Alba, 4658 loc. pretură, jude­
cătorie, P. t. t. și c. f. r. Abrud 500
m. Tribunal, prefectură Alba-Iulia,
60 km.
Absentă, (Dr. civ.) înseamnă
lipsa prelungită a unei persoane,
despre care hu se știe nimic și a
cărei existență este îndoelnică (98
C. civ.). A. funcționarului delà ser­
viciu, poate rezulta dintr’o învoire
sau cazuri neprevăzute, ori poate fi
o dezerțiune (v. c.) delà serviciu.
Funcționarul, care a lipsit nemoti­
vat delà serviciu,, la reînapoiere tre-
bue să justifice cauza lipsei; în caz
contrar, el poate fi pedepsit discip­
linar. A. mai înseamnă rărăsirea
domiciliului fără urme. Este o pie­
dică la căsătorie, înainte de a fi
dovedit decesul soțului dispărut.
Absență regală, este atunci când
Regele nu se găsește în țară. Con­
stituția arată cine exercită preroga­
tivele regale în timpul absenței Re­
gelui. Pentru prima oară s’a ivit
cazul în 1869, când Domnitorul Ca­
ro! I a plecat la Livadio, în Rusia,
pt. a face o vizită Țarului Nicolae
I. Prerogativele regale, printr’un
decret regal, au fost încredințate
Consiliului de miniștri; al doilea
caz a fost în 1924, când Regele Fer­
dinand a făcut o vizită în apus; pe
timpul acestei absențe, tot Consiliul
de miniștri a ex. prerogativele re­
gale sub condiția ratificării .ulte­
rioare.
Absenteism, este situația unui
proprietar de moșii, care își aren­
dează moșiile, sau le exploatează
prin administratori, iar el locuește
în străinătate. A. nu-și mai are im­
portanța de odinioară, când un nu­
măr mare de absenteiști locuiau în
străinătate. Reforma agrară a re­
dus suprafețele moșiilor. Legea con­
tribuțiilor directe impune venitu­
rile absenteiștilor cu 24% din veni­
tul moșiei. A. își are patria în Ir­
landa, unde proprietarii de moșii
locuesc în Londra, arendându-și
proprietățile.
Absolutism, (Dr. const.) este for­
ma de guvernământ unde monar­
— 10 —
hul nu este șef Constituțional al
Statului, ci cârmuește după voința
lui, în baza drepturilor nemărginite
și a puterii absolute ce o are, bazat
pe un drept divin și ereditar. (V.
Monarhie, Dictatură).
Absolutiune, (Pr. civ.) este mo­
dul de stingere al unei acțiuni pu­
blice prin hotărârea judecății în ul­
tima instanță, când se cunoaște că
faptul imputabil unui inculpat, a
cărui ființă este constatată; nu ca­
de sub previziunile unui text de le­
ge. In doctrina religioasă înseam­
nă, deslegarea de păcat, cu prilejul
uiărturisirei, deslegarea de pedepse
nisericești. deslegarea de păcate a
mortilor la înmormântare.
Absolvire, (Pr. civ.), este mo­
dul prin care judecătorul recu­
noaște că un fapt imputat incul­
patului,, a cărui ființă este consta­
tată, nu intră sub prevederile nici
unui text de lege. (10 Pr. p.).
Abusus non tollit usum. Abu­
zul nu împiedică uzul. Maximă de
drept roman.
Ab. urbe condita. Dela înteme­
ierea orașului. Romanii datau anii
înființării Romei. Ab urbe condita,
sau urbis conditae, care corespun­
dea cu anul 753 înainte de Chr.
Aceste cuvinte se arătau adesea
prin inițialele U. C.
Abuz de autoritate, (Dr. pen.)
înseamnă abaterea gravă a autori­
tății sau funcționarului public, con­
stând1 în: violențele funcționarilor
față de public, suprimarea sau vio­
larea secretului corespondenței, per­
ceperea ilegală a unei taxe sau im­
pozit, întrebuințarea forței publice
pt. împiedecarea exercițiului unor
drepturi consfințite de legi, sau îm­
potriva executării legilor, refuzul
dm partea instan'elor judecătorești
de a distribui justiția, violarea do­
miciliului, etc. Funcț. care fără
just motiv, face uz de forța armată
sau ordonă intervențiunea acesteia,
întrucât acest fapt nu ar constitui
o infracțiune mai gravă, sau în
urma lui nu s’ar fi produs vrem
infracțiune mai gravă, comite de­
lictul de abuz de autoritate și se
pedepsește cu închisoare corecțio-
nală dela 1—3 ani și interdicție co-
recțională dela 1—3 ani.
 Abuz
Abuz de încredere, (Dr. pen.)
este culpabil de A. î. funcționarul,
ofițerul sau agentul guvernului, ca­
re fățiș sau prin acte simulate, prin
interpunere de personal, va fi luat
sau primit un interes în acte, ad-
judecațiuni, întreprinderi sau regii,
cu a căror ad-ție a fost însărcinat.
Comite delictul de A. î. acela care
având în posesiunea sau detențiu­
nea sa, sub orice titlu, un lucru
mobil al altuia, și-l însușește sau
dispune de el, pe nedrept, ori re­
fuză de a-1 restitui; se pedepsește
cu închisoare corecțională delà 3
luni la 2 ani, amendă delà 1500—
5000 lei și interdicțiunea corecțio­
nală delà 6 luni la 1 an și delà 1
la 4 ani, amendă delà 2000 la 10.000
lei și interdicție corecțională delà
1 la 3 ani. Când abuzul de încre­
dere s’a săvârșit: a) de către o per­
soană din serviciul sau din intimi­
tatea celui lezat; b) de către o per­
soană căreia, datorită profesiunii
sau îndeletnicirii sale, permanentă
sau temporară, publicul îi încredin­
țează lucruri. Avocatul care, pri­
mind daruri sau promisiuni delà
parcea adversară, vatămă prin fap­
te pozitive sau prin omisiuni do-
loase, cauza clientului său, comite
delictul de abuz de încredere pro­
fesională și se pedepsește cu închi­
soare corecțională delà 6 luni la 2
ani, amendă delà 2000 la 5000 lei
și interdicție corecțională delà 1 la
2 ani. Pedeapsa este închisoare co­
recțională delà 1 la 5 ani, amendă
delà 2000 la 10.000 lei și interdicție
corecțională delà 1 la 5 ani, când
faptul săvârșit în condițiile de mai
sus, s’ar referi la interesele unui
inculpat. Acela care, în scop de a
frusta pe un creditor, de către care
este chemat în judecată, sau care
are titlu executor obținut în contra
sa, ascunde, înstrăinează, deterio­
rează sau distruge ceva din averea
sa, sau face datorii fictive, ori alte
acte, în paguba creditorilor, comite
delictul de frustare a creditorilor și
se pedepsește cu închisoare corec­
țională delà 6 luni la 2 ani, amen­
dă delà 2000 la 5000 lei și interdic­
ție corecțională dela 1 la 2 ani.
Acțiunea penală poate fi pusă în
mișcare numai la plângerea prea­
labilă a părții vătămate; ea nu este
revocabilă.
— 11 —
Abuz de putere, este actul unui
funcționar, care în loc de a se măr­
gini să aplice legea într’un caz
oarecare, o încalcă spre paguba
particularilor. (147—160 C. pen.).
Funcționarul care prin A. p. a
vătămat dr. vreunei persoane, prin-
tr un act ad-tiv de autoritate sau
gestiune, făcut cu călcarea legilor
sau regulamentelor, poate fi che­
mat în garanție de autoritatea dată
în judecată. In caz când reclama-
țiunea particularului conține afir-
mațiuni nefondate sau temerarii la
adresa funcț. acesta are dr. a cere
în justiție daune interese (art. 13
Statut, 28 Regulam.). Orice act cu
caracter politic, făcut de un func­
ționar polițienesc, afară de execu­
tarea dr. de vot, constitue delictul
de A. p. (95 L. poliției Gen.). Func­
ționarul public, care, uzurpând a
atribuțiunile, sau abuzând de pute­
rea sa legală, sau depășind limi­
tele competenței sale, ori nesocotind
sau violând formalitățile prescrise
de lege, ori abătându-se în orice
alt mod delà îndatoririle inerente
funcțiunii sale, săvârșește un act,
pe care legea nu-1 consideră infrac­
țiune. în scopul de a procura cuiva,
pe nedrept, vreun profit sau de a-i
cauza o pagubă de orice fel, comite
delictul de abuz de putere și se pe­
depsește cu închisoare corecțională
delà 3 luni la 2 ani și interdicție
corecțională dela 1 an la 3 ani.
Aceeași pedeapsă se aplică când
faptul se comite în scopul de a con­
strânge, o persoană, pe nedrept, să
facă, să omită, sau să sufere ceva.
Funcționarul public, care, în exer­
cițiul funcțiunii sale, adresează
vreunei persoane injurii sau între-
buințează fa^ă de ea violență, în­
trucât faptul nu constitue o infrac­
țiune mai gravă, comite delictul de
abuz de putere și se pedepsește cu
închisoare corecțională dela una la
3 luni. In afară de cazurile în care
legea stabilește pedepse speciale pt.
crimele ori delictele săvârșite de
funcționarii publici, aceia care au
participat la crime sau delicte, pe
care, în virtutea funcțiunii lor, erau
datori a le preveni, împiedica, des­
coperi sau urmări, se pedepsesc cu
pedepsele prevăzute pentru acele
infracțiuni, sporite cu jumătate,
 Acadânlar — Accidente
fără a se putea depăși maximul ge­
neral al pedepsei.
Acadânlar, com. rurală în jud.
Durostor, reșed. plășii, cu sașiii
Cercovna, 2722 loc. judecătorie, sec­
ție jand. P. t. t. în loc. c. f. r. pre­
fectură, tribunal, Silistra la 42 km.
Academia de Agricultură din
Cluj, înfiinjată în 1906. După unire
a fost reorg. Din 1922 a adoptat’^re­
gulamentul Școlii superioare de
Agricultură delà Herăstrău. Direc­
tor Mihai Șerban. In 1932 s’a inau­
gurat noul palat al său.
Academia de drept interna­
țional din Haga (Olanda), înfiin­
țată în 1914 pt. a ajuta studiile de
drept internațional și rezolvirea în
chip imparțial, a problemelor juri­
dice intern, cele mai multe țări i-au
acordat sprijinul lor între care și
România.
Academia de înalte Studii
Comerciale și Industrie Bucu­
rești, înființată în 1913. Scopul ei
este să dea cunoștințe superioare
și temeinice în domeniul științelor
comerciale și economice; are 3 sec­
țiuni: comerț, bancă, asigurări, in­
dustrială, administrația economică,
consulară. Sunt primiți ca studenti
absolvenții școalelor comerciale su­
perioare și absolvenții de liceu.
Cursurile durează 3 ani. Se con­
feră diplome de licență și doctorat.
In 1927 s’a inaugurat palatul pro­
priu al Academiei; are cămin și
cantină. Rectorii delà înființare: A.
Davidoglu, St. Cihoski, N. Anghie-
lescu, I. Răducanu. A. I. S. C- din
Cluj, înființată în 1902. In 1920 a
fost reorganizată după modelul
.Academiei din București. Prin L.
pubi. în M. O. 6/1930 a trecut la
Wnist. Ind. și Comerț.
Academia Română, este cea mai
înaltă instituțiune de cultură; în­
ființată la 1879. La început să ocu­
pa cu lucrări filologice, gramatice
și dicționarul limbii române. Are
cea mai mare bibliotecă din țară.
Se ține colecția tuturor publica-
țiunilor și cărților apărute pe teri­
toriul țării. Tipografii și editorii au
obl. a trimite 2 exemplare. Mem­
brii săi sunt: onorari, activi și co­
respondenți. A. R. dă burse de stu­
12 —
dii și premii pt. lucrări mai im­
portante.
Accelerarea judecăților înain­
tea tribunalelor și Curților de Apel.
Lege 19 Maiu 1925, modif. referitor
la unificarea unor disp. de proced.
civilă și comercială și pt. unifica­
rea competinței judecătorilor. Mon.
of. 150 din 15 Iulie 1929.
Acceptant, (Dr. comerc.) se nu­
mește persoana care se obligă prin
semnătura sa pusă pe o cambie,
(v. c.), de a plăti la scadență în lo­
cul datornicului. Se mai numește
și tras.
Accesiune, (Dr. civ.) este dr. pe
care îl are proprietarul unui lucru
mobil sau imobil, asupra a tot ce
produce lucrul și asupra a tot ce
se unește cu acesta într’un mod na­
tural sau artificial. (482 C. civ.).
Achitare, este modul de stingere
a unei acțiuni publice, când jude­
cata se pronunță prin a sa hotă­
râre, recunoscând că faptul impu­
tat nu are ființă, sau că inculpatul
nu poate fi răspunzător de acel
fapt.
Achiziție, se numește câștigarea
unei proprietăți prin: succesiune ab
intestat, (v. c.) prin donațiune în­
tre vii, donațiunea testamentară,
prin efectul contractelor, vânzare,
schimb, etc. prin consimțământ sau
încorporare, prin virtutea legii,
prin tradiție, ocupație, etc.
Accident, este o întâmplare ne­
prevăzută din care a rezultat o pa­
gubă pentru una sau mai multe
persoane. Când A. este rezultatul
unor neprevederi sau din greșală,
incumbă o răspundere pt. cei din
vina cărora s’a produs. Prevenirea
și combaterea A. este una din mi­
siunea politiei judiciare (v. c.).
Accidente de muncă, (Leg.
muncit.) sunt acele cari s’au pro­
dus cu ocazia îndeplinirei unui ser­
viciu de către un salariat public.
Legea asigurărilor sociale din 1907
prevede că, orice patron sau inter­
pusul său, este obligat a înștiința
Casei Cercuale (v. c.) și politiei lo­
cale, orice accident petrecut în sta­
bilimentul lor și a chema un me­
dic pt. constatarea accidentului. Ne-
înștiințarea atrage amendă până Ia
4000 lei. Autoritatea polițienească
 Acostament — Act
este obligată a ancheta la fata lo­
cului starea accidentului, în fața
patronului, a accidentatului sau
persoanei apropiate și a medicului.
Procesul verbal va fi înainttat Ca­
sei Cercuale și parchetului, în caz
de accident provocat sau vină văj
dită a patronului. Casa Cercuală
va stabili drepturile accidentatului.
Acostament, se numesc părțile
laterale ale unei-șosele, situate în­
tre șanțuri și partea pietruită; face
parte integrantă din drum și sunt
socotite la stabilirea lărgimei dru­
mului. Este oprit a se depozita pe
A. materiale sau gunoaie, sau dis­
truge plantațiunea de pe ele.
A. O. R. R. Automobil Club Re­
gal Român, asociațiune a aderen­
ților sportului și automobilism,^ so­
cietate de încurajare. întemeiată în
anul 1904, afiliată Asociației Inter­
naționale a Automobil • Cluburilor
recunoscute (Paris). Președinți de
onoare M. S. Regele și M. S. Re­
gina Maria. Organul oficial lunar,
Âuto-Sport, sediul în București. Ini­
țialele A. C. R. R. figurează pe
toate tablele indicatoare (v. c.) pt.
circulație re drumurile publice.
Acreditare, (Er. int.) împuter­
nicire dată cuiva; în diplomație,
ambasadorului de a reprezenta în­
crederea guvernului, sau în comerț
pentru a deschide cuiva un credit.
Aereditive, (Finanțe) ordine spe­
ciale de plată, după sistemul adoptat
în 1931 pt. plata funcționarilor; se
distribue în limita alocațiunilor bu­
getare, prin decrete regale lunare,
atât pt. plăți de personal, cât și
materiale. Aceste A. servesc pt. pla­
ta chelt. acelei luni și numai după
acoperirea acestor cheltueli se pot
achita angajamente și ordonanțe
din luni anterioare (134 L. c. p.).
In comerț este o scrisoare prin care
acreditatul poate incassa delà adre­
sat o sumă fixată de bani, în con­
tul adresantului.
Act, înseamnă operațiunea care
este urmată de un efect legal; miș­
carea organismului pt. realizarea
unei intențiuni voluntare sau lega­
le. Ex. opera de ajutorare a celor
infirmi. In dreptul internațional A.
înseamnă o convențiune sau aran­
jament, etc. cari au obiect a regle­
13 —
menta anumite interese între sta­
tele contractante. Practica modernă
a adoptai diferite denumiri a tra­
tatelor internaționale, (v. c.) după
voința părților; astfel acestea poar­
tă denumiri de: Acte, convențiuni,
declurațiuni, aranjamente, etc., ex.
„actul“ final din converițiunea delà
Viene., „Actul African“, etc. Este
dreptul prevăzut într’un congres de
a se stipula anumite obligații între
statele contractante.
Act autentic, (Dr. civ.) este acel
act care s’a făcut cu solemnitatea
cerută de lege, de un funcționar pu­
blic, competent, având drept a func­
ționa în locul unde actul s’a făcut.
Cuvântul „autentic“ vine delà gre­
cescul „avtentia“ autoritate, „avten-
ticos” care are autoritate. A. aut.
face probă în justiție și judecăto­
rul este obligat a pronunța sentința
în sensul ordonat de lege. A. auten­
tice sunt acte legislative, emanând
delà puterea legiuitoare; ad-tive,
judiciare, sentințe, etc. și actele
extra judiciare, adică cele legaliza­
te de cari ne ocupăm. Autoritățile
chemate a legaliza acte în baza le­
gii din 1886 cu mod. în 1887, 1904,
1921 sunt: tribunalele, judecăto­
riile de ocol, consulatele și legațiu-
nile române, poliția în câteva ca­
zuri, ofițerii de stare civilă pt. ac­
tele de naștere, deces și căsătorie,
portăreii ] t. notificări, proteste, etc.
grefierii pt. acte de moștenire,
transcripții, etc. In Ardeal, Basara­
bia și Bucovina mai sunt ,,notarii
publici" (v. c.) în baza legilor exi­
stente, cu drept de a legaliza și face
acte de notariat. Legalizarea acte­
lor se face redactându-se actul, în
2 ex. prezentat în persoană, în fața
funcționarului care aplică viza,
după ce se încredințează de identi­
tatea părților și le citește actul,
după care îl subscrie, iar în josul
actului se redactează procesul ver­
bal, din care 1 ex. se dă părților,
iar al doilea se depune la arhivă.
Art. 1173 C. c. prevede că actul' au­
tentic face deplină credință în pri­
virea oricărei persoane, despre dis-
pozițiunile și convențiunile ce con­
stată.
Act conservatorii!, este acela
care se face în vederea conservării
unui drept ca: înscrierea unui drept
în cartea funduară, (v. c.) opoziție
 Act — Acte
contra unei hotărâri,, facerea in­
ventarului, etc.
Act constitutiv, (Dr. com.), se
numește actul prin care un număr
de persoane, prevăzut de lege, în­
ființează o societate comercială,
culturală și socială. A. c. trebue
semnat de cei ce constitue societa­
tea și împreună cu statutele (v. c.)
le înaintează instanțelor judecăto­
rești competinte, judecătorie pt. soc.
cooperative și tribunal pt. celelalte.
El trebue autentificat. A. c. trebue
să îndeplinească condițiunile pre­
văzute de legi speciale pt. fiecare
fel de societate. Pentru societăți
comerciale și cooperative, el trebue
să cuprindă: firma și sediul socie­
tății, obiectul întreprinderii, dura­
ta, numele, pronumele, profesia și
domiciliul asociaților, valoarea păr­
ților subscrise, răspunderile aso­
ciaților, numele administratorilor,
censorilor, persoanelor cari au sem­
nătura socială și celor delegați să
îndepl. formele de constituire.
Act de acuzare, prin care se
trimite un acuzat înaintea jurați­
lor, cuprinde specificarea natura
delictului, faptul și toate circum­
stanțele ce pot îngreuna și ușura
pedeansa. Este întocmjitde procuror.
Act of settlement, v. Petițiunea
drepturilor.
Act secret, (Dr. civ.),, este actul
care modifică în tot sau în parte
dispozițiunile contrarii ale unui act
public; adică, părțile își fac două
situații, una adevărată (secretă),
care nu va fi cunoscută decât de
ele și alta aparentă, dar falșă, pe
care terții o vor crede ca fiind ade­
vărată. A, s. se fac sub semnătură
privată, se fac adeseori pt. a frauda
fiscul; forța probatorie a ac. secre­
te o prevede art. 1175 C. civ. care
spune: actul secret, care modifică
un act public, nu poate avea putere
decât între părțile contractante și
succesorii lor universali; un aseme­
nea act nu poate avea nici un efect
în contra altor persoane. „Acte se­
crete sau confidențiale“ ale autori­
tăților publice, sunt acele acte prin
cari se iau măsuri de natură a pre­
veni eventualele desordini, etc. cari
nu pot fi cunoscute decât de func­
ționarii însărcinați cu manipularea
a. c. Funcționarii sunt obligați a
14 —
păstra secretul chiar și după pără­
sirea serviciului; funcționarii soli­
citați a face depuneri în justiție în
legătură cu chestiunile de serviciu,
sunt obligați a cere aprobarea su­
perioară (art. 14, Reg. St.) chiar
prin jurământul ce depun, sunt
obligați la aceasta. Scrisorile și te­
legramele sunt inviolabile, funcțio­
narul care a desfăcut vreo scrisoare
sau telegramă se pedepsește cu
destituirea. A. s. nu poate fi comu­
nicat nimănui, nu se pot libera co­
pii; se manipulează cu registre se­
parate de șeful autorității, păstrate
sub cheie, sau în casă; nu poate fi
înfățișat în fața justiției; acele re­
feritoare la mobilizare, rechizițiuni
militare, apărare națională nu se
păstrează decât timpul în care tre­
bue să se ia măsuri în baza lor.
Acte, se numesc forme esențiale
în drept, dispozițiunile prescrise de
lege referitor la competința agen-
ților, împuterniciți de a instrumen­
ta și la formele indispensabile pt.
existență. Conturile de gestiune și
bugetare ale administrațiunilor pu­
blice, oficiilor de casierie, procuri,
delegații, contracte, consemnațiuni,
deciziuni și declarațiuni ale curții
de Conturi (v. c.) se vor păstra în
arhivele statului.
Acte administrative, (Dr. adm.)
1. Sunt actele prin cari statul în
executarea legii își manifestă pu­
terea publică și personalitatea. 2.
Sunt acte generatoare de efecte ju­
ridice, făcute în cadrul funcțiunei
administrative și în (conformitate
cu legea, de către un organ com­
petent. A. a. sunt: decretele regale,
regulamentele de ad-ție, deriziunile
ministeriale, contractele de furni­
turi sau concesiuni, etc. cari dau
naștere la raporturi de drept pe
cari autoritatea este obligată să le
respecte. A. a. urmărește aplicarea
unei legi pt. satisfacerea unui in­
teres public, cu caracter de gene­
ralitate. Ele apar ca fiind actele
prin cari executivul se manifestă
prin excelență. Statul lucrează prin
mijlocul acestor acte ca stat suve­
ran, sau ca stat persoană juridică
(v. c.). Diviziunea A. a. este în: acte
ad-tive de autoritate și acte ad-tive
de gestiune (v. ac. c.). Uneori sunt:
„acte adm-tive pregătioare" (v. c.)
 Acte
cari au un caracter de adm-ție in­
terioară și sunt menite să ajute,
sau să pregătească actul adm-tiv.
Condițiunile A. a. sunt: a) să ema­
ne delà o autoritate adm-tivă; b) să
nu contrazică o lege, sau să o mo­
difice. Art. 88 Const, recunoaște dr.
Regelui de a face regulamente de
adm-ție publică, lără să poată vre­
odată modifica sau suspenda le­
gile. Actele ilegale sau neconstitu­
ționale sunt supuse îndoitei sanc­
țiuni: contra agentului dela care
emană și contra actului însuși, prin
nulitatea sau anularea lui, de că­
tre instanțele în drept, c) Autorita­
tea adm-tivă trebuie să fie compe­
tentă, rațione loci, sau rațione ma­
terie (v. ac. c.); d)- actul trebuie să
fie scris, datat și semnat de func­
ționarul dela care emană, e) Unele
A. a. trebuie să întrunească anu­
mite condițiuni de publicitate, ex
Art. 118 Const, prevede că regula­
mentele de ad-ție publică, vor fi pu­
blicate în Mon. of. art. 4 Leg. Con­
tenciosului adm. impune pubi. în
acelaș organ a decretelor deriziuni­
lor: Legea ad-tivă cere pubi, regu­
lam. jud. și comunale, alteori legea
însăși cere ca actul ad-tiv să nu
fie publicat. (V. acte secrete). Actele
ad-tive se mai divid în acte de gu­
vernământ, de comandament, tutelă
ad-tivă și control ierarhic (v. ac. c.).
Partea vătămată printr’un act ad-
tiv, se va putea adresa autorității
superioare, potrivit legilor speciale,
ori de câte ori va avea interes;
când rezultatele obținute pe această
cale, nu ar fi suficiente, cel lezat
are dr. a se adresa contenciosului
ad-tiv (v. c.). A. a. sunt revocabile
în principiu, în deosebi A. de Co­
mandament; acele cari au fost ge­
neratoare de efecte juridice sunt
irevocabile, ex. acele prin cari se lo­
vește în dr. câștigate, cum ar fi re­
vocarea unui funcționar definitiv.
Acestea devin cenzurabile de Con­
tenciosul ad-tiv și pasibile de dau­
ne interese. Actele pregătitoare sunt
toate revocabile; revocarea se face
de autoritatea care a emis actul. Le­
gea poate revoca orice A. a.
Acte administrative de auto­
ritate, (Dr. adm.), sunt acele acte
juridice, făcute de funcționarii de
autoritate (v. c.), capabile de a pro­
duce efecte de drept și cari anga­
— 15 —
jează instituția față de cel de al
treilea, sau se impun particularilor
direct prin autoritatea lor. Ele
sunt: decretele, regulamentele, ordo
nanțele, deriziunile (v. ac. c.) con­
siliilor jud. sau comunale, etc. A.
a. a. nu discută, ci își impune voin­
ța, ca fiind emanația directă a or­
ganelor ad-tive; el apare ca un act
unilateral de voință al autorității.
A. a. a. tmde la aplicațiunea și ex.
legilor și pt. a putea fi executiv,
trebuie să poarte în el proba regu­
larității sale, intrinseci și de formă.
In contra actelor de autoritate, este
deschisă calea recursului ierarhic
și calea Contenciosului ad-tiv (v.
c.). Particularul lezat se va plânge
pe cale ierarhică ad-tivă autorității
superioare, care va putea modifica
actul, dacă nu este mulțumit cu re­
zultatul îi rămâne deschisă calea
justiției ad-tive (v. c.). Nu pot fi ata­
cate în contencios: actele de guver­
nământ, de comandament (v. c.), de
tutelă și control ad-tiv, deciziunile
def. ale comisiilor disciplinare.
Acte ad-tive de gestiune, (Dr.
adm.), se înțeleg acele acte, cari se
referă la administrarea financiară
a statului, județelor sau comunelor.
Este un act bilateral, contractual,
constând într’un acord de voințe,
din care cauză îmbracă, forma ac­
telor contractuale din dr. privat. A.
a. g. se referă numai la gestiunea
bănească, recunoscută de legile fi­
nanciare, ex. legea contab. publice.
A. a. g. pot fi făcute numai de au­
toritățile învestite cu personalitatea
juridică (v. c.). Regele, deși este șe­
ful statului, nu are dr. a face ase­
menea acte; ele fiind făcute în nu­
mele statului de către miniștri.
Condițiunile A. a. g. sunt prevăzute
de legea Contab. publice (a se ve­
dea: buget, contracte, lucrări, fur­
nituri, etc.). A. a. g. sunt de gestiu­
ne publică și gesiiune privată. In
contra actelor de gestiune publică,
este deschisă calea în contenciosul
ad-tiv (v. c.) și se judecă după prin­
cipiile legii din 23 Dec. 1925; A. de
gest, privată, se referă la ad-ția do­
meniilor private ale statului și in­
stituțiilor publice, realizânduyse
prin contracte. Cel lezat în dr. prin­
tr’un asemenea act, are dr. a se ad­
resa instanțelor ordinare, sau de dr.
comun. A. g. nu pot fi revocate de
 Acte
autoritatea publică, ele fiind rezul­
tatul unui acord de voinți, nu pot
fi desfăcute decât prin voința am­
belor părți.
Acte ad-tive pregătitoare,
(Dr. adm.), sunt acele cari au un
caracter de ad-ție interioară,, me­
nite să ajute sau să pregătească
actul ad-tiv; ele servesc numai a
pune autoritatea în măsură să le
poată face. A. «. p. sunt rapoartele,
referatele, avizele, corespondența,
instrucțiunile, circulările și înștiin­
țările (v._ c.). Ele nu pot fi supuse
contenciosului ad-tiv și nu sunt pro­
ducătoare de efecte juridice, nici
nu pot încălca anumite dr. parti­
culare. Uneori acestea pot avea un
caracter mixt: pe de o parte act pre­
gătitor, iar pe de alta să conțină
un comandament; ex. procesul ver­
bal, (v. c.) care în afară de consta­
tările faptelor, mai conține și un
ordin de confiscare, evacuare de
plată, etc. o circulară, care atinge
anumite dr. ale funcționarilor că­
rora se adresează, etc. In acest caz,,
actele pregătitoare, sunt supuse
căilor de atac ale contenciosului ad-
tiv. A. a. p. sunt toate revocabile,
afară de procesele verbale.
Acte de cercetare, (Dr. adm.),
sunt acele cu ajutorul cărora jan­
darmii ofițeri, de poliție judiciară
(v. ac. c.) cercetează, descoperă și
consistă infracțiunea și pe infrac­
tor. Ele sunt: primirea denunțului,
a plângerii sau reclamațiunei,
ascultarea martorilor, confrunta­
rea, ascultarea bănuitului, aduna­
rea corpurilor delicte, cercetarea la
fața locului, și dresarea actelor, (v.
Interogatoriu, Procese verbale. An­
chetă).
Acte de comandament, (Dr.
adm.), sunt acele acte ale funcțio­
narilor ad-tivi sau judecătorești,
prin cari se pune în mișcare forța
publică, (v. c.) în caz de rebeliuni
sau turburări sociale. A. c. sunt
individuale și speciale, aparținând
excluziv reprezentanților puterii
centrale,, plasați în fruntea institu­
țiilor publice, cari dețin dreptul de
rechizițiune a forței publice, în ba­
za funcțiunei lor. A. c. se fac numai
în anumite cazuri și în condițiuni,
cari să asigure în tot momentul
monopolul forței în mâinile statu­ •
16
lui. Dr. de a rechiziționa forța pu­
blică o au: Prefectul, procurorul,
Comandantul garnizoanei, primpre-
torul, etc. atunci când apar eveni­
mente de natură să amenințe ordi­
nea și siguranța publică (v. c.). Pu­
terea judecătorească nu are căde­
rea să judece, A. c. (v. Acte de gu­
vernământ).
Acte de comandament militar,
(Dr. adm.), sunt actele făcute de
comandamentele militare, în scop
de a conduce armata; a comanda
sau à ordona ceva din punct de
vedere militar; în timp de răsboi
pt. asigurarea victoriei, sau în timp
de pace, în scopul operațiunilor
pregătitoare de războiu. Ex. mobi­
lizarea, mișcarea trupelor, concen­
trarea lor, atacul, înaintarea sau
retragerea, etc. In timp de pace
sunt: crearea de noui unități, des­
ființarea, transferarea lor, concen­
trările de trupe pt. exerciții, ma­
nevre, etc. Toate acestea se pot des­
compune în mai multe acte de
amănunt. Noțiunea A. c. m. este o
inovație a Constituției din 1923,
care prin art. 107 spune: „Puterea
judecătorească nu are căderea de
a judeca actele de guvernământ și
acele de Comandament cu caracter
militar“. A. C. Disescu, raportorul
comisiunei mixte a Constituției,
spunea în raportul său: „Comanda­
mentul este totalitatea de trupe sau
o circ, teritorială pusă s-ub autori­
tatea unui șef determinat“. Acest
șef este comandantul, iar actele lui
sunt actele de Comandament. Pu­
terile unui comandant, mai cu sea­
mă în timp de război, sunt nemăr­
ginite; ele pot întrece pe ale capului
Statului, du] ă cuvântul împăratu­
lui Napoleon I. El trebuie să îngri­
jească de starea trupelor, să vadă
de toate trebuințele războiului.
Poate dispune de proprietățile par­
ticularilor, să pună contribuțiuni,
să facă rechiziții, să dirige opera­
țiile războiului, să comande: este
un dictator cu puteri limitate de
răspunderea lui către țară, Capul
Statului și ministrul de război. In
altfel ar fi stăpânul absolut al ar­
matei și al țării. Puterile coman­
dantului sunt: civile, politice și mi­
litare, întrucât sunt toate în afară
de competența contenciosului ad-
ministrativ ca fiind un accesoriu
 Acte
actului militar. Particularul vătă­
mat în1 dr. patrimoniale sau per­
sonale are dr. la daune interese.
Acte de comerț, (v. Fapte de).
Acte de gestiune zilnică, (Dr.
adm.), se numesc acele acte tăcute
de primari, prefect sau delegațiile
consiliilor corn, și jud. privitoare la
administrarea, contabilizarea și
mânuirea banilor, valorilor, sau
materialelor publice. Sunt toate ac­
tele în legătură cu executarea bu­
getului, pe cari ad-torii fondurilor
publice le execută în mod curent
pt. îndestularea serviciilor publice
ca: ordonanțarea salariilor, a rate­
lor de împrumut, a subvențiilor
obligatorii, a aconturilor pt. lucrări
în regie; acele dispozițiuni ale pri­
marilor sau prefecților, luate cu
autorizarea consiliilor respective, ca:
intentări de procese, facerea de opo­
ziții sau apeluri, recursuri în le­
gătură cu apărarea intereselor co­
munei sau județului. Nu sunt A.
g. z. deciziunile aduse de delega-
țiunile consiliilor pt. deschideri de
credite suplimentare sau extraordi­
nare. (v. Control ad-tiv. Tutelă).
Acte de guvernământ, (Dr.
adm.). 1. Sunt acele acte politice,
făcute de guvern sau ad-ții, în
scopul de a se conserva și progresa
puterea statului și a se preveni
orice turbură ri sau întâmplări, cari
ar amenința ordinea publică, sigu­
ranța statului și a cetățenilor. 2.
Actul, care are de scop apărarea
societății luată în ea însăș sau
personificată în guvern, împotriva
inamicilor săi. din lăuntru sau din
afară, pe față sau în ascuns, pre-
zenți sau viitori. A. g. sunt acte de
autoritate, emanațiunea directă a
autorității ad-tive, lăsate de lege la
aprecierea necondiționată a ad-
țiunei, de a le face sau nu și cari,
nu pot fi anulate sau reformate de
instanțele judecătorești, sau de
contencios și nici nu pot da loc la
despăgubiri bănești pt. particularii
dăunați. A. g. sunt făcute de mi­
niștrii, în vederea unei împrejurări
de ordine publică, acte cari uneori
pot atinge drepturi particulare.
„Scopul" este, a înlătura un even­
tual pericol, ce amenință societa­
tea. F.le sunt: „acte de guvernământ
și- acte de comandament cu, carac­
17 —
ter militar", cari scapă controlului
pțuterii judecătorești. Pentru a dis­
tinge A. g. de cele ad-tive, unii au­
tori au precizat înțelesul fiecăruia
spunând: „A administra înseamnă
a asigura aplicarea zilnică a legi­
lor, a veghea asupra raporturilor
dintre cetă'eni și ad-țiunea centra­
lă sau locală. A guverna înseamnă
a. veghea la trebuințele societății
politice în întregime, a observa pre-
scripțiunile constituționale a ve­
ghea la funcționarea puterilor pu­
blice, la raporturile statului cu pu­
terile străine, la siguranța internă
și externă“. In realitate este greu
a preciza unde încetează actul ad-
tiv și unde începe cel de guvernă­
mânt. Fie sunt: 1. Actele șefului
statului ca: decretele de convocare,
prorogare, de deschidere și închi­
dere a sesiunilor, a adunărilor leg.
2. Măsurile extraordinare de sigu­
ranță publică, starea de asediu, de
politie, sanitară, în cazuri de epi­
demii. 3. Actul, prin care statul ve­
ghează la siguranța sa exterioară,
cele referitoare la raporturile diplo­
matice cu străinătatea, tratatele și
convențiunile internaționale, de
alianță, arbitragiu, etc. 4. Faptele
de război, izvorâte din trebuința de
a apăra integritatea teritoriului
statului. Enumărarea A. g. este nu­
mai exemplificativă; ele nu pot fi
limitate la un anumit număr, dacă,
vom cerceta numai categoria „mă­
surilor dxcepționale de siguranță
publică“. Deși definiția lor este
greu de dat, totuși ar fi fost bine
ca ele să fie definite cu cea mai
mare preciziune, pentrucă scăpând
competinței contenciosului ad-tiv,
de multe ori ar putea constitui o
gravă atingere a drepturilor și liber­
tăților cetățenești. Teoria A. g. (y.
c.) a fost una din cele mai desbă-
tute teorți ale dr. administrativ,
căci în lipsă de texte precise, de­
terminarea lor a fost lăsată multă
vreme în seama jurisprudenței. re
clamată de două interese: acela al
ad-ției, care uneori tinzând a se
sustrage răspunderii, avea intere­
sul a face din orice act al său, un
act de guvernământ și acela al
particularului, care ar fi voit să
fie primit a se plânge împotriva tu­
turor actelor ad-t.ive. In dreptul ro­
mân, noțiunea actului de guvernăm.
2
 Acte
apare pentru prima dată în legea orice măsură luată pt. ocrotirea
Curții de Casație în 1905, care le unui interes general și privitor la
deosebea după natura lor politică ordinea publică, la scguranța in­
de cele ad-tive. După alte teorii din ternă sau externă a statului, sau la
dr. francez, autorii au refuzat a alte cerințe de ordine superioare.
recunoaște în stat existenta unei Constituțiunea din 1923, a confir­
puteri exercitată în afară de drept mat'teoriile legiuitorului din 1912,
și a unei categorii de acte arbitra­ atunci când prin art. 107 prevede
re, ce scapă regulelor de drept, sus­ „că oricine se pretinde vătămat în
ținând că: dacă realitatea faptelor drepturile sale printr’un act ad-tiv
este uneori mai tare decât dreptul, de autoritate, făcut cu călcarea le­
nu există nici un motiv ca ele să gilor, poate face cerere pt. recu­
fie sustrase cenzurei contenciosului noașterea dr. la instanțele judecă­
ad-tiv; apoi conchide: „oricât de torești, exceptând actele de guver­
grave și excepționale ar fi împre­ nământ și cele de comandament
jurările în cari A. g. au fost făcu­ militar (v. c.). Aceste principii au
te, ele trebuiesc să fie legale, ca și fost reproduse în legea contencio­
celelalte acte ad-tive. întrucât ele sului ad-tiv din 23 Dec. 1925, cari
nu pot fi cenzurate de justiție, după ce îmbrățișează teoria acte­
nici nu pot da naștere la despăgu­ lor după „natura“ lor repetă dis-
bire pt. particularul daunat, tre­ p.ozițiunile Const. „Puterea judecă­
buie ca puterea lor să rezulte din torească nu are căderea de a ju­
lege. Făcând actul autoritatea deca actele de guvernământ și acele
exercită un dr. de suveranitate, re-, de comandament militar, (art. °
cunoscut de constituție; cu delà si­ fără ca să le precizeze cari sunt
ne putere nu se poate învesti: iar aceste acte. (v. Tratat de Dr. ad-
în executarea actului trebuie să se tiv 1929. Teodorescu A.). '
limiteze strict la obiectul eare a Acte de instrucțiune, (Pr.
subordonat dr. cetățeanului unui in­ pen.), sunt rezervate judecătorului
teres suprem ăl statului. Jurispr. a de instrucțiune (v. c.) ele sunt: de­
stabilit că daunele izvorâte din ne­ ținerea sau oprirea, intrarea în do­
cesități inevitabile, nu dau dr. la miciliul prevenitului, (v. c.) perchi-
despăgubire din partea statului; el ziția corporală și domiciliară; pu­
le va putea repara numai dacă va nerea sub pază a lucrurilor; între­
avea mijloace. Daunele cauzate buințarea experților, autopsia ca­
prin măsuri de precauțiune, tre­ davrului, luarea jurământului, să
buiesc reparate. Legiuitorul român dea mandate de depunere sau
la 1912 s’a oprit la concluzia: „Actul arestare (v. c.).
de guv. nu poate fi un act legal,
el este prin natura lui în afară Acte de stare civilă, (Dr. civ.)
din lege; viața unui stat nu ur­ se numesc, totalitatea registrelor și
mează întotdeauna un mers regu­ imprimatelor întrebuințate de ofi­
lat; pot să ss întâmple accidente țeri de stare civilă (v. c.) la întoc­
să apară pericole, cari amenință mirea A. d. st. c. ca: registre pt.
ordinea și siguranța în stat; autori­ nașteri, morți, căsătorii, despărțiri,
tatea dispunând de forță, are drep­ adopțiune, și diferite imprimate:
tul și datoria să apere societatea extracte, buletine, tablouri) demo­
de asemenea pericole; dacă este grafice, procese verbale, publica-
nevoie, trebuie să o poată face, fără țiuni, etc. etc. (v. Registru. Ofițer
frică de intervențiunea unei juris.- de st. civ.). întocmirea lor este re­
dicțiuni, ce ar putea, să o împie­ glementată de legea si regulam, din
dice. Legiuitorul nu poate prevedea 1928.
mijloacele menite a pune capăt cri­ Acte discreționare, acte politi­
zelor, prin care poate trece un ce ca și A. de guvernământ, lăsate
stat. De aceea este nevoie a recu­ la discreția consiliului de miniștri,
noaște puterii executive, dr. de a •cari scapă controlului instanțelor
face unele acte nesupuse nici unui judecătorești.
control jurisdictional, ci numai Acte juridice ale ad-țiilor lo­
parlamentului și ouiniei publice“..
După această concepțiune A. g. este cale, sunt toate dispozițiile și în­
cheierile luate de organele delibe-

18 —
 Acte — Acțiune
prative'și executive ale ad-țiilor lö­
s' cale: comune, județe, municipii.
Ele se comunică în termen de 4
,. zile organelor de control.
Acte jurisdicționale, (Just.
( .adm.), sunt manifestarea de voință
; în exercițiul unei puteri legale, ca-
; j’e are de obiect să constate o si-
tuațiune juridică, sau lapte gene­
rale sau individuale, cu putere de
adevăr legal. A. j. este un act izo­
lat de speță; el presupune existența
unui conflict de interese între două
■ad-țiuni, sau aceste și particulari,
■conflict tradus în judecata unui or-
„gan ad-tiv, individual sau colectiv,
care pronunță o hotărâre după o
.anumită formă procedurală. Prin
A. j. se urmărește stabilirea unui
dr. pe cale ad-tivă, care nu ar pu­
tea fi revendicat pe calea justiției
ordinare, închis de lege; sau unei
instanțe judecătorești; nu este ne­
voie niciodată, de întărirea sau con­
firmarea lor. Instanțele de juris-
<dictiune ad-tive sunt: Comisiunile
disciplinare, Comisiunea de pensii,
Consiliul superior ad-tiv, Comitetele
de revizuire, Consiliul de miniștri
■țv. ac. c.), delegațiunile permanen­
te, etc. Organe jurisdicționale indi­
viduale sunt: ministrul, prefectul,
primarul, administratorul finan­
ciar, etc. cari pe lângă atribuțiunile
-ad-tive mai sunt învestiți și cu pu­
teri jurisdicționale, A. j. trebue să
fie date de lege, ele nu pot fi fă­
cute valabil. A. j. sunt sustrase con­
tenciosului ad-tiv; ele sunt ataca­
bile după regulele de procedură
specială pt. fiecare act. A. j. nu
pot fi revocate, fiind definitive; ele
pot fi desființate de autoritatea su­
perioară.
Acte justificative de plată,
(contab.), sunt acele acte, din cari
se constată că efectul lor este de
"achitat. în total sau în parte, o da-
torie a statului, regulat contracta­
ră si iustificată. A. j. pt. cheltuelil'-
personale ca: retribuțiuni, diurne,
cheltueli de reprezentare, Indemni­
tăți, etc. sunt: state nominative,
cuprinzând: aradul, serviciul înde­
plinit. timnul servit, suma dalora-
, tă: pt. materiale ca: cumpărări, lu­
crări. construcții, reparații, etc. co-
■ Pii sau extracte de pe decrete sau
■ "deciziuni ministeriale, de pe eon-
. tracte, oferte sau procese verbale
— 19 —
de adjudecare, de pe convențiuni
sau învoieli, procese verbale de re­
cepție și suma datorată; facturile
sau conturile furnizorilor, recipisa
sau chitanța șefului depozitului în­
sărcinat cu conservarea materiale­
lor cumpărate, ordonanțele de pla­
tă trebuie să indice numărul și na­
tura actelor justificative (art. 124-5
L. c. p.). Actele just. înainte de a
fi ordonanțate și achitate trebuiesc
să fie timbrate legal; cele netim­
brate sau insuficient timbrate vor
rămânea în sarcina celor ce le-au
controlat sau achitat.
Acte la portofoliu, sunt orice
acte: chitanțe, tacturi, state, etc.
achitate fără a fi fost ordonanțate,
și sunt păstrate în casă ca valori,
precum și acele mandate sau or­
donanțe de plată, asupra cărora nu
este un credit deschis, printr’un ar­
ticol din buget. Orice ordonanțare
sau mandate a. la p. atrage răs­
punderea solidară a ordonanțatori-
lor, contabilului și casierului apli-
cându-li-se pedepse; art. 18 L. c. p.
Acțiune, (Comerț), este un titlu
de comerț, sau o parte din capital.
A. sunt nominative și la purtător;
ele trebuiesc să cuprindă denumi­
rea societății, data actului consti­
tutiv, data publicațiuni lor, capita­
lul asociat, numărul acțiunilor și
durata societății. Proprietatea A.
se dovedește cu titlul. A. nominati­
ve se dovedesc cu transfertul făcut
în reg. societății.
Acțiune ad-tivă, (Dr. adm.), se
numește operațiunea sau activita­
tea desfășurată de ad-ția publică.
Caracterele A. a. este „continuă."
adică în activitate în tot momen­
tul; „spontană" deoarece se pune
în mișcare din propria inițiativă,
fără a fi solicitată de nimeni;
„promptă și energică" însușiri, cari
constituesc esența sa. Delà ad-tori
se cere spirit de inițiativă, promp­
titudine în hoțărâre și autoritate
față de administrație. Administra­
ția publică, (v. c.) se manifestă pe
cale de măsuri generale, asupra te­
ritoriului întreg al statului, a unui
județ sau unei comune; actele ad­
itive sunt executorii prin ele înșile,
căci contrariul, nu ar mai cadra cu
caracterul de promptitudine și
energie al ad-ției.
9*
 Acțiune
Acțiune cambială, (Dr. cambial)
este dr. posesorului unei cambii de
a chema în judecată pe cei obli­
gați a plăti cambia: emitentul sau
trasul și cei ce au dat aval pt. ei:
trăgătorul și pe toți giranpi. Con-
dițiunile pt. a putea ex. A. c. sunt:
posesorul cambiei trebuie să flove-
dească, că s’a adresat în ziua plă­
ții obligatului principal, care a re­
fuzat plata ca a doua zi după exp.
termenului de neplată, a făcut
protest, IV. c.) că în două zile delà
protest a încunoștiințat pe primul
girant (v. c.), acesta în termen de 2
zile a încunoștiințat pe girantul său
următor și așa fiecare girant până
la ultimul. A. c. trebuie ex. în ter­
men de 15 zile delà scadență. Acela
ce ex. A. <c. contra unui girant,
trebuie să dea termen acestuia. Că
la rândul său să ex. act. contra gi­
rantului următor, etc. Posesorul
unei cambii poate chema în jude­
cată pe oricare din obligați; sau
pe toți solidar. Debitorul în A. c.
nu poate opune în proces decât
excepțiunile privitoare la forma
cambiei (349 C. Com.). Posesorul
unei cambii are dr. la procente delà
data scadenței și cheltueli de pro­
ces. A. c.. neexercitată se prescrie
după 5 ani.
Acfiune directă, (Dr. adm.), este
teoria după care ad-ția își reali­
zează prin propriile mijloace,, toate
intențițunile sale, fără să ceară
vre-o permisiune sau autorizațiune
puterii sociale, în special judecă­
torului. Pt. îndeplinirea funcțiunii
ad-tive și pt. a asigura execuțiunea
legilor, puterea publică are nevoie
de puterea acțiunii directe, adică
procedura prin deciziuni executorii,
înfăptuite pe calea ad-tivă, fără
nici o autorizațiune prealabilă a
altei puteri.
Acțiunea disciplinară, (Dr.
adm.). înseamnă totalitatea măsu­
rilor de constrângere ce autoritatea
ad-tivă, după o anumită procedură,
este îndreptățită de lege să ia, față
de funcționarul care se abate delà
îndatoririle sale, cu scopul unic de
a asigura buna îndeplinire a ser­
viciului; este trimiterea în judecată
a funcționarului în fața unor co-
misiuni. A. d. are de scop a sili ne
funcționar să-și îndeplinească obli­
gațiunile sale; ea se exercită inde­
— 20 —
pendent de drepturile de control și
supraveghere. A. d. se exercită de
către șefii autorității respective^
pe baza unei cercetări făcute de
șeful ierarhic al funcționarului în­
vinuit și după ascultarea acestuia..
Funcționarul învinuit are drept a.
lua cunoștință de cuprinsul dosa­
rului și dreptul de a se apăra per­
sonal, sau printr’un coleg. Trimi­
terea funcționarului în judecată, se-,
face în fața unei „Comisiuni dis­
ciplinare“, (v. c.) care judecă în șe­
dință secretă, după care își dă.
avizul său de pedepsire, de achi­
tare sau de suspendarea acțiune!.
Avizul comisiunei este definitiv și
obligator pt. autoritatea respectivă,,
care aplică pedeapsa (v. c.) indica­
tă în acest aviz. A. d nu se poate-
executa în fața altei comisiuni. Ne-
observarea regulelor prevăzute de
statut pentru ex. A. d. constitue?
abuz de putere (v. c.) Funcționarul,
nu are cale de atac (v. c.) în con­
tra avizului comisiunei de discipli­
nă, căile de atac se vor ex. numai
după ce avizul a fost transformat
de autoritatea respectivă în pe­
deapsă; avizele constituesc numai
acte pregătitoare de ad-ție. A. disc.,
se va exercita independent de cea.
penală; pe lângă pedeapsa aplicată,
de instanțele judecătorești se vat
aplica și pedeapsa disciplinară.
Acfiune în contencios, (Dr..
adm..), este dreptul pe care îl are
funcționarul public de a se adresa
instanțelor de contencios, (Curți de*
Apel) atunci când a fost transferat,
suspendat, (v. c.) sau înlăturat, din:
serviciu, fără respectarea formelor
prevăzute de st. funcționarilor pu­
blici. Art. 1 din Legea Contencio­
sului din 1925 deschide calea în
contencios tuturor funcționarilor-
publici și celor amovibili, dacă au?
fost legal numiți; funcț. chiar sta­
bili. nu not uza de calea în con­
tencios dacă n’au fost legal numiți’
(Cas. III, 877.927). Funcționarii ne­
stabili au drept a se adresa Con-
tenc. atunci când au fost puși ile­
gal în disponibilitate (v. art. 37’
Statut și 79 din Rec-.). A. c. nu este
primită, decât dacă prin actul de*
autoritate s’ar viola un drept. Con­
tra unui interes nu este admisă.
Acțiune Pauliană, este acei»
prin care creditorii atacă actele vi-
 Acțiune — Acuzator
«elene făcute de debitor, cari pre­
judiciază drepturile lor legale. (975
•C. civ.).
Acțiune publică, (Dr. pen.), este
<dr. cuiva de a urmări în justiție
■ceeace i se datorește, sau ceeace-i
aparține. A. este una singură pt. un
drept. Condițiunile pt. a ex. o A.
sunt: a) un drept, legal deschis și
.să nu fie prescris; b) un interes le­
gitim și serios, de natură bănească,
moral, de familie, onoare, etc. care
■■să fie născut și actual, el nu poate
fi viitor; c) a avea calitatea de a
sta în justiție; d) capacitatea de a
sta în justiție; sunt incapabili: mi­
nori interziși, făliți, femeia mări­
tată în unele cazuri, etc. A. se di­
vid. „acțiuni publice“ care au de
scop aplicarea unei pedepse și „A.
privată“, care are de obiect repa­
rarea prejudiciului cauzat. A. pu­
blică se naște din infracțiunea la
legea penală și tinde la aplicarea
unei pedepse pentru reprimarea
faptului vătămător ordinei publi-
•ce; ea aparține societății. A. civilă
se naște din delict generator de
daune și are de scop repararea
■ac’estora; ea aparține părții vătă­
mate direct. A. se mai divid în:
„personale și reale“, cari se înte­
meiază pe o creanță: „mobiliare și
imobiliare“. A. petitorii prin care
«cineva cere să i-se recunoască un
«dr. contestat sau violat; „posesorii“
prin cari se cere integrarea într’un
«drept imobiliar, din care a fost
turburat; „de reintegrare“ într’un
-dr. din care prin violență a fost
scos. Acțiuni publice pot lua sfâr­
șit prin: achitare, absoluțiune, con-
damnațiune, (v. ac. c.) împăcarea
părților în cazuri permise de lege,
lucru judecat, prescripțiune, moar­
tea inculpatului și amnistia. Acțiu­
ne publică îndreptată contra sta­
tului sau autorității publice vor fi
judecate de judecătoriile din capi­
talele de județe. (20 L. corp, avo­
cati. M. o. 105/1933. V. și Avocați
■publici.
Acțiune redibitorie, (Dr. com.),
'este acțiunea ce se intentează de
cumpărător în contra vânzătorului,
pt. vițiile ascunse ale lucrului vân­
dut. In vânzările făcute prin lici­
tație, sau prin bună învoială, fă­
cute de autorități, nu este admisă
A r. (1352 C. com.).
— 21
Acțiune recursorie, (Pr. civ.),
este aceia care se intentează contra
judecătorului, care refuză să jude­
ce, sub motiv că legea nu prevede
sau că este întunecată, sau care a
lucrat cu vicleșug, în timpul pro­
cesului (305 Pr. c.). A. r. se mai
poate intenta de acei cari, fiind
condamnau într’o chestiune, se în­
dreaptă pt. despăgubire în contra
denunțătorilor dovediți mincinoși.
Activitatea, (Milit.), este pozi-
țmnea ofițerului, în timpul cât el
face parte din cadrele active ale ar­
matei. Orice ofițer trebuie să exer­
cite o comandă, sau să îndepli­
nească o funcție în raport cu gra­
dul. Nu poate fi suspendat din co­
mandă sau funcțiune, decât atunci
când a fost trimis: în cercetare
disciplinară, înaintea cons, de re­
formă pt. vădită incapacitate. Sus­
pendarea se ordonă de generalul
comandant al corpului de armată.
Suspendarea nu p.tragé) drept de
soldă.
Actor sequitur forum rei, este
un principiu de drept, în virtutea
căruia în materie de judecată,
competința de-a judeca chestiuni­
le, este acea a tribunalului unde
pârâtul își are domiciliul.
Actori incumbit onus proban­
di, este o regulă de drept, în vir­
tutea căreia oricine afirmă ceva,
trebuie să dovedească, indiferent
dacă are calitatea de reclamant sau
pârât în justiție. Sarcina probei
revine celui ce afirmă, nu celui ce
neagă. Codul nostru civil prevede
că „cel ce face o propunere înain­
tea judecății, trebuie să o dove­
dească“.
Actul de Unire al Ardealului.
V. Unire.
Actul reco £ni tiv. este acela
care are de scop a întrerupe o pre­
scripțiune. sau care aduce o nouă
dovedire a unei obligațiuni con­
tractată anterior A. r. nu poate cu­
prinde peste conținutul actului
principal.
Acuzat, infractorul vinovat de
o crimă și pasibil de o pedeapsă
criminală.
Acuzator, acela care învinovă­
țește pe altul de o vină oarecare,
crimă, furt, insultă, calomnie, ne­
cinste, etc. Acela care arată justi-
 Ad acta — Administrații
[iei cunoașterea unor crime, ce­
rând pedepsirea lor.
Ad acta, Ia acte, la arhivă, la
dosar, a lua o chestie dela ordinea
zilei. In ad-ție punerea unui act la
A. a. înseamnă rezolvarea lui defi­
nitivă. sau runerea lui în arhivă.
Adâncată, com. rurală în jud.
Storojineç, reșed. plășii Flondoreni,
5413 loc. P. t. t., cfr. în loc, jude­
cătorie, tribunal, prefectură, Storo-
jineț la 20 km.
Adevărul, cel mai vechiu ziar
politic din fără; apare după amiazi
în 6—8 pagini. Director: Const.
Graur, Em. Socor, B. Brănișteanu.
Directori ad-tivi: Em. Pauker. Re­
dactori: AI. Alexsiu, General Anas-
tasiu, I. Andreaș, N. Batzaria, C.
Boteanu, T. Tudorescu-Braniște, C.
Nottara, Em. Samoilă, M. Sevastos,
H. Soreanu, Barbu Lăzăreanu, etc.
etc. Fondat la 1871 în Iași de A. V.
Beldiman. I a 1888 a fost mutat la
București, intre 1898—1920 a fost
condus de Const. Mille, animatorul
presei moderne, care a transformat
întreprinderea în societate anoni­
mă.
Ad-hoc, pentru aceasta, pentru
un anumit scop. Divanurile ad-hoc
din 1857 (v. c.). O lege ad-hoc. Ceva
ce s’a format pt. anumit scop.
Ad-interim, provizoriu pentru
timpul de față, până la întoarce­
rea sau numirea titularului: mi­
nistru ad-interim.
Adjud, comună urbană în jud.
Putna. 6643 loc. 1621 clădiri, 1592
gospodării, 267 întrepr. industr. co­
rner c. Reșed. plășii Putna, judecă­
torie, P. t. t., cfr. în loc. Prefectură,
tribunal la Focșani, 48 km. Bucu­
rești la 244 km.
Adjudecatar, este acea persoană
care participând la o licitație pu­
blică (v. c.) ca ofertant, a oferit
condițiunile cele mai avantajoase
și asupra căreia' s’a adjudecat lici­
tația., încredințându-i-se lucrarea
sau furnitura.
Adjudecare, (Contab.) este actul
prin care comisiunea de licitație a
aprobat oferta unui concurent la.
o licitație publică. A. este supusă
întotdeauna aprobării ministeriale,
sau autorității superioare, care a
ordonat licitația. In caz când ad-
judecatarul prim, nu a putut exe­
cuta lucrarea sau furnitura, con­
curentul al doilea la licitație, dacă
este cu c diferență de 2%, se poate
adjudeca asupra lui, fără a se mai
ține licitația (art. 102—106 L. c. p.).
Ad litem, pentru un (singur)
proces. Formulă de procedură.
Administrația Română, revistă
ad-tivă, organul Uniunei notarilor-
din România. Apare lunar. Direc­
tor Al. Comșia și redactor loan.
Stoica notari. A concentrat din
primul rând pe cei mai distinși
colaboratori ai ad-ției române. In
special situația notarilor comunalii
și nevoile acl-ției rurale, se desbat
în ea, cu o competință îndreptă­
țită și pe deplin convingătoare.
Red. adm. Cluj, Str. Hașdeu 93.
Abonament 300 lei anual.
Administrație, este cea mai im­
portantă ramură de activitate so­
cială și funcțiune creatoare; este
instrumentul social care, conduce
destinele societății omenești; ea re­
prezintă națiunea și gospodărește
interesele sale; astfel puterea și vi­
' talitatea națiunei depinde- de gra­
dul de cultură, de 'mijloacele de
orientare și voința de înfăptuire a
celor chemați să o administreze.
Administrația este Statul și autori­
tatea lui este autoritatea adminis­
trației; fibrele ei ajung pretutin­
deni, asemenea razelor solare. In
toate împrejurările vieții omenești,
stă întinsă mâna de veghe și aju­
tor, a administrației. Ca și cum ve­
getația pământului nu poate exi­
sta fără razele soarelui,'tot așa so­
cietatea omenească, nu poate trăi
fără administrație. Omul, încă în
ziua nașterii sale simte binefacerile-
ei, prin înscrierea în actele de sta­
re civilă; nu este clipă, în care
omul să nu fie în contact cu ad-ția,
care-1 apără și-1 sprijinește din
ieagăn până la moarte. A adminis­
tra este a asigura aplicarea zilnică
a legilor, a veghea asupra rapor­
turilor dintre cetățeni și ad-ția cen­
trală sau locală, (v. Ad-ție publică).
Administrații de încasări și
plăți, in fiecare județ funcționea­
ză câte una sau mai multe A. d. î.
pl. pt. urmărirea și încasarea tu­
turor veniturilor publice, ce-i sunt
date în debit și efectuarea plăților.
22 —
 Administrații — Ad-țiune
In toată țara sunt 75 de A. î. pl.
(1 Aprilie 1933) org. prin Legea din
1 Ian. 1933. Funcționează sub auto­
ritatea directă a Direcției contabili­
tății generale a statului. Fiecare A.
î. pl. este condusă de un ad-tor și
este formată dintr’o secție de urmă­
rire, contencios și personal, una de
casierie și alta de contabilitate. Ad-
torul de î. pl. are următoarele atri-
buțiuni: conduce și supraveghează
urmărirea veniturilor publice și
efectuează plățile în județ; încasea­
ză toate aceste venituri, decide in
prima instanță în toate contesta-
țiunile de urmăriri, încarcă pe per­
ceptori cu sumele date în debit și
primește încasările; stimulează ac­
tivitatea percei țiilor și le contro­
lează. Contabilizează, încasările și
plățile; ordonanțează chelt. pt. ser­
viciile sale; comunică lunar rezul­
tatul încasărilor pt. județ. El este
ajutat de unul sau 2 controlori de
urmărire pt. anchete.
Administrații de constatare,
a impozitelor, reglementate de le­
gea pubi. M. o. din 1 Ian. 1933.
Funcționează în județe cu 2 sec­
țiuni: pentru impozitele directe și
indirecte. In județe, unde materia
impozabilă este mică, va funcționa
o singură, ad-ție ut. două, sau mai
multe județe. In județele cu mate­
rie impozabilă importantă, vor
funcționa două sau mai multe. Ele
sunt: Acl-ții de c. pt. impozitele di­
recte; ad-ții' pt. impozite indirecte,
și mixte. In toată țara sunt 54 A. c.
din cari 34 mixte și anume: Bucu­
rești, Târgoviște, Călărași, Con­
stanța, Târgoviște, T.-Severir,
Craiova, R.-Vâlcea, Brăila, Focșani,
Bârlad, Tulcea, C.-Albă, Iași, Ba­
cău, Vaslui, Bălți, Tighina, Sucea­
va, Botoșani, Brașov, Sf. Gheor­
ghe, Tg.-Mureș, Sibiu Sighișoara.
Cluj, Alba-Iulia, Dej, Zalău, Satu-
Mare, Arad, Lugoj, Deva. Sunt cdte.
două pt. imp. directe și indirecte
în: Ploești. Galați, Chișinău. Cer­
năuți. Oradea și Timișoara, iar în
București sunt 8. In fruntea ad-
țiilor d. c. este câte un ad-tor de
constatare, cu atribuțiunile urmă­
toare: este șeful serviciilor de con­
statare, conduce și supraveghează
lucrările de constatare. îndru-
mează și controlează activitatea
controlorilor de jude+, primește și
23
transmite directivele date de re­
giunea de constatare, (v. c.) pri­
mește și centralizează debitele, stu­
diază orice măsuri de constatare,
primește orice reclamațiuni, apără
statul în fa,a instanțelor judiciare,
inspectează .circumscripțiile de con­
statare. Pe lângă Recare A. c. func­
ționează câte un controlor, șef pt.
îndrumarea, cercetarea și controlul
activității de constatare. Fiecare
județ este împărțit în circumscrip­
ții de constatare (v. c.). Pe lângă
fiecare ad-ție de c. mai funcționea­
ză câte 1 controlor pt. timbru, suc­
cesiuni, cifra de ataceri, spectacole,
automobile și controlează taxele de
consumație. Pe lângă fabrici de
spirt, petrol, etc. funcționează
controlori tehnici si agenți de fabrică.
Administratiuni financiare,
sunt ad-țiile de constatare și de
încasări și plăți, sunt datoare a
ține o contabilitate deosebită pen­
tru fondurile județene. In fiecare
lună aceștia vor trimite o situație
lunară a jud. de toate încasările și
plățile făcute pentru acestea. (214—
15 L. c. p.).
Administrațiune publică, este
motorul care pune în mișcare toate
serviciile, cari constituesc statul și
care nu este decât o totalitate de
servicii organizate. Chiar delà apa­
riția sa, Statul se leagă de idea de-
administrație, căci statul a apărut
atunci, când o comunitate de oa­
meni s’au stabilit pe un teritoriu,
(v. c.) pe care din trebuința de a-1
apăra în contra altor comunități,
și din nevoia de a reglementa ra­
porturile între indivizii în interior,
s’a născut idea de stat și ideea de-
administrație; spre deosebire de
puterea judecătorească, ad-țîa se
manifestă pe cale de măsuri gene­
rale. se aplică asupra teritoriului
statului, a unui județ, »au comună;
actele ei sunt executorii prin ele in­
aile. Acțiunea ad-tivă (v. c.) este
spontană, adică se pune în mișcare
din proprie inițiativă; ea trebue să
fie promptă și energică. Ad-torului
i-se cere o activitate de tot mo­
mentul, snirit de inițiativă, promp­
titudine în hotărâre și autoritate
față de administrați. Actele ad-ției
sunt atacabile pe calca contencio­
sului ad-tiv (v. c.), organele jude­
cătorești nu au căderea a se
 Ad-țiune — Adopțiune
pronunța asupra actelor ad-tive.
Administrațiunile publice se împart
în: Administrații de stat și A. lo­
cale. A. de stat sunt ministerele (v.
c.). A. locale sunt adm. județene,
comunale, camere profesionale, sau
orice altă autoritate publică, ce nu
este cuprinsă în organizarea Sta­
tului, jud. sau corn. Fiecare Adm.
pubi, cuprinde o adm. centrală și
servicii exterioare, organizate fie­
care după legile lor speciale. In
adm. publică gradele țv. c.) cores­
pund funcțiunilor; gradele sunt în
număr de 9, fiecare grad este di­
vizat în clase, (v. Serviciu publi.
Organe ad-tive).
Administrafiuine vremelnică.
Tribunalul va putea numi un ad-
tor vremelnic asupra averii: alie­
natului major; a persoanei majore
pt. care s’a cerut punerea sub tu­
telă sau curatela (v. ac. c.) a celui
dispărut. Ad-torul va fi numit de
instanța tutelară, dintre moștenito­
rii săi prezumtivi, sau rude. Nu
ființează consiliu de famlie. Situa­
ția celui pus sub A. vr. se asea­
mănă cu tutela sau curatela și
este lovit de incapacitate (v. c.).
Administrativ, v. Drept. Știin­
ța dr. ad-tiv.
Administrative, v. Legiuiri străi­
ne.
Administratori, sunt acei cari
stabilesc debite, angajează, lichi­
dează și ordonanțează cheltueli. A.
este răspunzător de excitatea
lor și de darea debitelor spre înca­
sare; el este justițiabil de Curtea
de conturi (v. c.) afară de miniștri,
cari răspund conform legii asu­
pra responsabilității ministeriale
A. sunt: miniștrii, prefecții, prima­
rii, etc. (v. Ordonatori. Primari
Prefect.), art. 9—10 L. Cont. p.
Admonestare, avertisment sever
dat unui delicvent.
Ad nutum, (Dr. adm.), expresie
care înseamnă că o persoană poate
decide după bunul ei plac, într’o
chestiune oarecare. In regulă gene­
rală convențiile între părți, nu pot
fi rupte, decât r>rin consimțimân-
tul mutual. Un funcționar nestabil
și amovibil (v. c.) poate fi înlocuit
„ad-nutum“ adică după bunul plac
al autorității. Statutul prin art. 37
cunoaște funcționari stagiari, cari
— 24 —
pot fi înlocuiți „ad nutum“ punând
condițiunea avizului comisiunei pt.
propuneri de numiri și înaintări
(v. c.).
Adolescentă, (Dr. Civ.), se nu­
mește vârsta între copilărie și ma­
turitate: bărbatul între 14—25 ani,
femeia 12—19 ani. Este epoca con­
siderată ca .o a doua naștere a or­
ganismului; printr’o desvoltare ge­
nerală corporală, ce pregătește pu­
bertatea, caracterizată prin intra­
rea în funcțiune a glandelor sexua­
le; care începe la femei Cu prima
menstruație și la bărbați cu cele
dintâi ejaculări.
■ Adopțiune, (Dr. civ.), este un
contract solemn și irevocabil, care
stabilește între adoptat și adoptator
o legătură juridică de paternitate
și filiațiune (v. ac. c.). Se mai nu­
mește , înfiere“, a lua de fiu un co­
pil al altcuiva, sau luare de suflet.
„Copil de suflet'. Prin A. adoptatul
primește numele adoptatorului, ne
care-1 adaugă la adevăratul său
nume, dob. dr. de moștenire al
acestuia. Adoptatorul nu poate
moșteni pe adoptat. Adoptatorul și
descendență săi nu se pot căsători
cu adoptatul; când adoptatul nu a
împlinit 21 ani, se cere consimți-
mântul părinților. Adoptatorul să
nu aibă copii legitimi, nici descen-
denții cu drept de moștenire. Adop­
tatorul trebuie să fie mai mare cu
ctl puțin 18 ani decât, adoptatul.
Cel adoptat își păstrează dreptul de
fiu în familia sa firească. Adopta­
tul nu va dobândi dreptul de moș­
tenire a rudelor adoptatorului. A.
se face în fața Tribunalelor sau ju­
decătoriilor. Hotărârea de adopțiu
ne se va înscrie în actele de stare
civilă ale adoptatorului și în cele
de moștenire ale adoptatului. (309—
323 C. civ.). Este oprită dacă la în­
cheiere, adoptatorul are descen­
dent sau nu este cu cel puțin 18
ani mai mare ca adoptatul. Copilul
nelegitim va nutea fi adoptat de
tatăl său chiar dacă are alți eonii.
Se face cu consimțimântul părin­
ților și încuviințare judecătorească.
Adoptatul va dobândi situațiunea
de copil legitim. Efectele A. se vor
întinde Ja descendență adoptatului,
afară de descendenții cari aveau
16 ani la încheierea convențiunei.
A. se desface prin: încheierea că-
 Ad referendum
sătoriei (v. c.) între adoptat și
•adoptator sau acesta și descenden-
ții lor; când unul din ei o vor cere
pt. motive întemeiate. Adopțiunea
cât și desfacerea se vor înscrie pe
marginea actului de naștere.
Ad referendum, cu condiție de
■a refera, de a aduce la cunoștința
celor în drept și a afla hotărârea
sau părerea lor. Formulă de can­
celarie.
Adresă, (Dr. const.), se numește
an monarhiile constituționale,, răs­
punsul pe care adunările legiui­
toare, îl dau mesagiuluj regal.
■Constit. prin art. 90 prevede: „Re-
gele deschide sesiunea corpurilor
legiuitoare, printr’un mesaj, la care
adunările fac răspunsul lor“. A. de
răspuns dă naștere la vii discuții
în adunările legiuitoare, în cari
partidele de opoziție critică actele
■și programul guvernului și își ara­
tă propriile lor programe. A. se în­
mânează suveranului cu o anumită
solemnitate, la palatul regal, de că­
tre o comisiune compusă din depu­
tati și senatori. Mesagiul Tronului,
In semn de respect și deferență fa­
ță de suveran, nu se discută de
către reprezentanții națiunei.
Aducere, v. mandat.
Adunarea deputaților, (Dr.
■const.) se compune din deputati
aleși de cetățeni români, prin vot
■universal egal, direct, obligator și
secret. Deputății se aleg pe circum­
scripții electorale. Pt. a fi ales la
■adun. dep. se cere: a fi cetățean ro­
mân; a avea exercițiul drepturilor
civile și politice; a avea-vârsta de
25 ani împliniți .și a avea domici­
liul în România. Modul de alegere
al deputaților este reglementat de
legea electorală din 25 Martie 1926.
Dună această lege numărul depu­
taților este fixat la 387 pt. întreagă
țara. Potrivit art. 28—31 nu pot fi
deputali: cei ruși sub interdicțiune:
făliți și nereabilitați, cei condam­
nați pt. crime: cei condamnați pt.
"trădare și spionaj; pt. sustrageri
delà recrutări, dezertare sau degra-
dații militare; cei cari țin case de
prostituție, etc. La noi Constituția
•a adoptat sistemul bicameral (v. c.)
pi. următoarele considerațiuni: el
funcționează în cele mai multe țări
parlamentare; este o garanție pt. o
25 —
Adunare
mai bună legiferare, pt. că în tre­
cerea unei legi, delà o adunare la
alta, opinia publică, opoziția și pre­
sa, au tot timpul să dea alarma,
in caz când legea ar fi tiranică,
sau de surpriză și astfel ar fi îm­
piedecată a se vota. Sistemul bi­
cameral are avantajul că înlătură
tirania unei singure adunări (v. și
Reprezentau a națională). Consti­
tuția din 1866 admitea votul re­
strâns și censitar pt. alegerea de­
putatile!’. Votanții erau împărțiți
în 4 colegii, din cari 2 colegii votau
indirect adică 50 de alegători ale­
geau un delegat, care vota direct pe
candidat. In 1884 Colegiile s’au
redus la 3, baza votului a rămas
tot censul; titrați! și licențiații erau
scutiți de cens. Regele conform art.
90 Constituție poate disolva sau pro­
roga 4 deputaților. In actul de di­
soleare se va cuprinde și convocarea
alegătorilor în 2 luni și a adună­
rilor în 3 luni. A. d. funcționează
conform regulamentului său inte­
rior. Organele adunării sunt: pre­
ședintele, vicepreședinți, chestorii
și secretariatul. Ședințele ei sunt
publice, afară de’ cazul când se dis­
cută chestiuni de apărare naționa­
lă, când pot fi declarate secrete.
Accesul publicului este admis în
tribune sau loji ne baza unui per­
mis al președintelui. Este oprit ac­
cesul publicului în incintă sau pe
culoare. Afară de deputati nimeni
n’are dr. a da. semne de aprobare,
a aplauda sau face zgomot. Preșe­
dintele are poliția adunării; el
poate evacua pe turbulenți. Nici o
forță arma+ă nu poate pătrunde în
edificiul A. d. Legile înainte de a
fi votate se distribue deputaților pt.
a fi cercetate; se votează pe articole.
Fiecare deputat are dr. a propune
amendamente. Inițiativa legilor
aparține membrilor adunării și gu­
vernului.
Adunare generală, (Dr. adm.),
este organul principal al unei so­
cietăți civile sau comerciale. A. g.
este „Constituantă“ atunci când se
constitue o societate, „ordinară“
când se ține anume la un termen
stabilit în statute și „extraordina­
ră“ când se ține în afară de terme­
nul statorit. Atribuțiile A. generale
sunt: să voteze actul constitutiv și
statutele, să aleagă comitetul de
 Adulter — Afectare
conducere si organele de control,
să voteze bilanțul, să fixeze remu­
nerația ad-torilor și funcționarilor.
Convocarea A. generale se face prin
publicarea în Mon. of. sau alte pu-
blicațiuni.
Adulter, (Dr. pen.), sau preacur-
vie, înseamnă violarea credinței
conjugale de către un soț, cu o per­
soană străină de căsătorie. A. este
un motiv de divorț, iar copii năs-
cuți din A. sunt nelegitimi (adulte­
rini). A. se pedepsește de codul pe­
nal, cu închisoare până la 6 luni.
Consumarea actului fizic constit.
elementul esențial de A. Proba A.
nu rezultă numai dintr’un flagrant
delict, ci se poate dovedi prin toate
mijloacele permise de lege și s
poate deduce din toate împrejură­
rile cauzei. Complicele la A. se pe­
depsește ca f.i autorul principal. In
delictul de A. ministerul public e
în dr. a face perchizițiuni la domi­
ciliul delicventului, sau la un al
treilea. Soția adulteră nu poate fi
apărată de redcapsă, chiar dacă A.
a. fost reciproc. Prin soț inocent se
înțelege soț reclamant.
Ad valorem, la valoare, se zice
despre taxele vamale puse pe lu­
crurile importate, în proporție cu
valoarea lor. (v. Taxe A. v.). In spe­
cial în orașe se face uz de aseme­
nea; taxe.
Adventiști, (Culte); sectă reli­
gioasă întemeiată de farmerul ame­
rican William Miller (ț 1849). Ade­
renții sectei cred că înainte de sfâr­
șitul lumii Isus va întemeia împă­
răția sa pământească de 1000 ani.
La noi este o sectă tolerată de lege.
Adventiștii de ziua 7-a; funcționa­
rea lor este regi, de Deciziunea Mi-
nistr. Culte No. 24.536/1928. Este re­
cunoscută de Stat. (v. Baptiști. Cul­
te).
Advise, (Dr. intern.), înseamnă
în englezește, sfătuire; conform art.
19 din pactul societății națiunilor
(v. c.) adunarea acesteia, atunci
când constată că tratatele de pace,
au devenit inaplicabile, ca și exami­
narea situațiilor internaționale, a
căror menținere pune în primejdie
pacea lumii. Soc. națiunilor are fa­
cultatea de-a sfătui, de-a invita
membrii societății, să procedeze la
o nouă examinare a tratatelor, sau
— 26 -
anumitor stipulațiuni internaționa­
le. Modificarea tratatelor este nu­
mai de competința statelor contrac­
tante.
Aeronautica, (Milit ), este o par­
te a armatei (v. c.) formată din: 12
comandamente aeronautice, 8 flo­
tile de aviație, 8 regimente de apă­
rare contra aeronavelor, 1 grup de
aerostație pt. marină, școli. Este
org. prin L. pubi. M. O. 129/1932. A.
se vedea Regul. pt. descrierea uni­
formei personalului A. și deosebi­
tele ținute Mon. Of. 172/1930. 2. A.
condițiuni de admitere în școalele
A. Decizia Min. Armat. Mon. Of..
128/1929.
Aeronavă, numire dată în gene­
ral Taloanelor, dirijabilelor, avioa­
nelor și helicopterelor.
Aeroport, se’ numește stațiunea
amenajată pt. plecarea și sosirea
aeroplanelor unei linii de transport
aerian.
Afacere, se numește orice act
sau fapt, care cere intervenția unei
autorități judecătorești, sau de ad-
ție. Acțiunea pornită în fața unui
Tribunal se numește afacere (pro­
ces, cauză) și orice act adresat au­
torități ad-.ive, dela care se așteap­
tă un răspuns. Fiecare afacere dă.
naștere la dosar, la care se ane­
xează toate actele în legătură cu A.
Cercetarea acestor acte constitue-
„instrucția afacerii“ după care în­
treg dosarul cu concluziile funcțio­
narului, care a instruit se supune
celui chemat a decide: miniștri, pre­
fecți, etc. Legile determină pentru
fiecare A. forma cererii, numărul și
forma actelor și alte formalități de
îndeplinit; funcționarul care decide'
cercetarea, dacă s’au împlinit con­
dițiile sau formele, prevăzute, dacă
instrucțiunea este terminată și r-j
gulată; în caz contrar se restitue.
„A. rezervată“ ■-'ste atunci când mr
poate fi soluționată decât de anu-
miți fumtionari, ex. chestiuni se­
crete: „conexă“ când pt. rezolvire'
este .necesară colaborarea mai mul­
tor autorități, prefecturi, ministere,
A. judecătorești sunt instruite de-
judecătorii de instrucțiune (v. c.)
cari dau ordonanțe de trimiterea
în iude^ată sau de neurmărire.
Afectare, înseamnă destinarea
unui lucru pt. un scop oarecare.
 Afganistan — Africa
Afectarea unei clădiri pt. un servi­
ciu public. Exproprierea implică în­
totdeauna afectarea bunului expro-
piat. Actul de A. este un act de au­
toritate, în principiu revocabil.
Afganistan, stat independent din
pouișcl iran (Asia). Suprafața
731.000 km. p. cu 10.000.000 locuitori.
Constituția din 1022, prevede că în
fruntea statului este emirul, care
ex., suveranitatea națională, împre­
ună cu consiliul statului. Organul
legislativ este adunarea (Loe jirga)
sub președinția emirului; se com­
pune din: miniștrii, nobili, și su­
puși. Legile înainte de a intra în
vigoare, trebuie să întrunească
aprobarea consiliului de miniștri,
Indcpenciența A. a fost recunoscută
prin tratatul Anglo-Afganistan,
1924-, când a izbucnit și revoluția,
emirul fiind alungat.
Afinitate, se numește legătura
de rudenie prin alianță; legătura
dintre un soț și rudele celuilalt.
Afirmațiune, (Proc. civ.), este
declarațiunea unei persoane, prin
care afirmă adevărul unui fapt,
sau al unui act. A. unui ofițer al
poliției judiciare asupra unor fap­
te, auzite, pipăite a..u văzute de el,
consemnate în procesul verbal (v.
c.). fac dovada până la înscrierea
în fals (v. c.). Tn anumite cazuri
legea acceptă afirmațiunea, fără a
cere mărturie. (14-72 C. civ. 84 C.
silvd. (v. Declarațiuni. Martori).
Afiș, se numește orice ^ancardă.
scrisă, imprimată sau zugrăvită ce
se expune într’un loc public, pt. a
răsnândi o încunoștințare a autori­
tății publice sau particulare. A. au­
torităților pot fi „ad-tive“ publica-
țiuni de licitațiuni, afișarea hotă­
rârilor cons, județene și comunale,
ordonanțe polițienești, programele
festivităților publice, ordonanțe ale
primarilor, rrefecților, etc.; „jude­
cătorești“ publicațiuni de căsătorie,
adopțiune, succesiuni, vânzări sili­
te, de reabilitarea comercianților
făliți, constituirea societăților co-
merc., hot. cari pronunță pedeapsa
muncii zilnice., recluziune, deten­
țiune sau degradațiune civică; „po­
litice“ proclamațiuni ale guvernu­
lui, ale partidelor politice; „parti­
culare“ tinerea unei conferințe, adu­
nar?, înființarea unei firme, etc. A.
27
se publică în locuri speciale, de­
semnate de autoritatea comunală.
Cele afișate la poarta serviciilor pu­
blice. Acei ce rup A. autorităților,
se pedepsesc cu amendă până la
2000 lei. Este culpabil de calomnie
acel ce prin imprimate, desemne,
etc. va propune asupra unui indi­
vid fapte, cari dacă ar fi adevărate
ai' sunune pe prepus la pedeapsă
sau disprețul public (77.294 C. pe­
nal). Proprietarul unei clădiri are
drept a feri imobilul său de lipirea
A. printr’o înștiințare că „lipirea
lor este interzisă". Distrugerea afi­
șelor dă drept numai la despăgubi­
re, dacă ar rezulta o pagubă.
Africa, unul din cele cinci con­
tinente ale pământului și al trei­
lea ca mărime. Suprafața 29.818.964
kmp. cu circa 136.000.000 locuitori.
Se compune din următoarele state:
Abisinia, Egipt, Liberia, Tanger.
Posesiuni și mandate, franceze și
engleze. Posesiuni: portugheze, spa­
niole, italiene și belgiene.
Africa de Sud, foste posesiuni
germane; suprafața 835.100 kmp.
cu 235.989 locuitori. Capitala Wind­
huk, cu 4510 loc. Din 1920 Societa­
tea Națiunilor (v. c.) a dat mandat
Marei Britanii pt. administrare.
Are constituția din 13 Iulie 1925 în
virtutea căreia ad-ția se face de un
guvern local, care alege pe ad-tor,
care este și guvernatorul A. S. pe
lângă care mai funcționează un
consiliu (Advisarv-Council) compus
din 9 membrii, aleși: 4 germani, 4
africani și un funcționar din par­
tea indigenilor. Teritoriul țării se
împarte în 17 provincii.
Africa occidentală, posesiune
colonială franceză. Suprafața
2,255.870 kmp. cu 2.850.860 locuitori.
Capitala Brazza vile. Se compune
din: Gabun, Ranizo, Ubangi-Sari,
Cad; are constituția din 1913, în ba­
za căreia în fruntea nosesiunei este
un guvernator, numit de președin­
tele republicei franceze. El este șe­
ful guvernului (Conseil de gouver­
nement! și al consiliului ad-tiv
(Conseil d’administration). El n’are
nici o răspundere față de acesta.
Este revocabil de președintele re-
pubbcei franceze.
Africa occidentală franceză,
colonie franceză cu o suprafață de
 Afurișanii — Agenți
3.519.200 kmp. cu 12.783.111 locui­
tori, cu capitala Dakar. Este alcă­
tuită din 18 teritorii, guvernată
după constituția din 1920. In frun­
tea coloniilor, este un guvernator
suprem, numit de președintele re-
publicei franceze. El este șeful con­
siliului de guvernământ (Conseil de
gouvernement). Fiecare colonie are
câte un guvernământ propriu pe
lângă care funcționează câte un se­
cretar general, reprezentând pe gu­
vernator și câte un consiliu de ad-
ție provincială (Conseil d'adminis­
tration). Afară de Senegal nici una
din colonii nu este reprezentată în
parlamentul francez.
Afurișanii, și anateme, Reg. pt.
cazuri de afurișanii și anateme.
Mon. Of. 63/1910. (v. Anateme).
Agendă,cărticică în care se no­
tează pe fiecare pagină, cu data
■zilei, ceea ce-i de făcut.
Agenți de comerț, agent de co­
merț este acel însărcinat în mod
personal și permanent de unul sau
mai mulți comercianți, de a trata
încheierea de operațiuni comercia­
le, pe contul acestora, într’o regiu­
ne determinată. El nu poate primi
însărcinarea de a trata în regiunea
determinată prin contract, opera­
țiuni pentru mai mulți comer­
cianți, cari își fac concurență și
nici comerciantul nu se poate fo­
losi, în aceeași regiune și pentru
același comerț, de mai mulți agenți,
în afară de stipulație contrară.
Agentul de comerț este obligat: a;
să procure comerciantului pt. care
lucrează informații privitoare la
activitatea comercială din regiunea
sa; b) să țină în registrele sale par­
tide separate pt. operațiunile cu
fiecare comerciant; c) să păstreze
mărfurile astfel încât să se poată
identifica acelea ce aparțin fiecărui
comerciant. Agentul nu poate fără
autorizarea specială să încaseze și
să acorde reduceri sau amânări, pt.
creanțele comerciantului. El poate
primi însă reclamații privitoare
la viciile mărfurilor și lua orice
măsuri pentru conservarea lor, în
interesul comerciantului. Operațiu­
nea tratată de agent se socotește
respinsă, dacă comerciantul nu co­
munică în timp util celui de al trei­
lea, direct sau prin agent, accepta­
— 28 —
rea ofertei ce i s’a adus la cunoș­
tință. Agentul are dreptul la un co­
mision pt. operațiunile încheiate
prin intermediul său, cu condiția
executării lor.. In caz de executare
parțială din partea clientului, agen­
tul are dreptul la plata comisionu­
lui numai în proporție cu suma
încasată de comerciant. Când agen­
tul este împuternicit să trateze în
mod cxclu7iv. într’o anumită regiu­
ne, afacerile unui comerciant, el are
dreptul la comision chiar pt. afa­
cerile închèiate și executate de co­
merciant fără intervenția sa, în
acea regiune. Agentul are deaseme-
nea dreptul la comision pt. con­
tractele încheiate, dar neexecutate
din vina comerciantului. Agenți co­
merciali în străinătate: a se vedea
deriziunea ministr. industriei și co-,
inertului 24 Iulie 1929 referitor la
fixarea circ. A. C. în streinătate.
Agenți de schimb, (Dr. com.),
sau mijlocitori oficiali sunt func­
ționari publici, numiți prin decret
regal, funcționând pe lângă bursele
oficiale; „atribuțiuni“' de interme­
diari pt. negocierea efectelor pu­
blice și private, a acțiunilor și a
tuturor hârtiilor negociabile. A. sunt
de schimb și efecte, de cereale și
mărfuri, pt. închirieri și asigurări
de vase fluviale și maritime, (v. Le­
gea burselor., M. O. 178/1929).
Agenți de poliție, (Dr. pol.), se
numesc agenții din serviciile și bi­
rourile de poliție (v. c.) judiciară
și detectivii delà serv, și birourile
de siguranță; agenții delà birourile
ad-tive și gardienii publici, stau la
dispoziția ofițerilor de poliție (v. c.),
execută ordinele lor, iau măsuri ur­
gente pt. preîntâmpinarea infrac­
țiunilor (v. c.) semnalând șefilor
ierarhici și le aduc la cunoștință,
informațiuni privitoare la siguran­
ța internă a statului. (42 L. pol.
M. O. 159/1929). Agenții au compe-
tința de-a constata și instrumenta
contravențiuni flagrante în lipsa
șefilor lor.
Agenți diplomatici, (Dr. in­
tern.), sunt reprezentanții unui stat,
pe lângă capul altui stat, pt. asi­
gurarea relațiunilor statelor între
ele. Ei nu sunt o inovațiune a tim­
purilor noui, au existat și în anti­
chitate, când ambasadorii sub pro-
 Agenti — Agio
tecția divinității, se bucurau de in­
violabilitate. lnstituțiunea legațiu-
nilor permanente o găsim în obi­
ceiul pe care-1 avea populația de
a-și trimite reprezentanții săi, pe
lângă statele catolice; s’a desvoltat
în sec. al XVI-lea „Legationes assi­
due“. Congresul din Westfalia din
1648 a regi, misiunile dipi, perma­
nente. Sunt A. d. permanenti și
temporari; ei mai sunt: Ambasa­
dori, Nuncii papali (v. c.), trimișii
extraordinari și miniștrii plenipo­
tențiari, miniștrii rezideați. Aceștia
■ sunt acreditați pe lângă capul sta­
tului; apoi sunt însărcinați de afa­
ceri (chargés d’affaires) acreditați
pe lângă miniștrii de externe. Ran­
gul lor, este determinat de vechi­
me, ordinea sosirei. In urma uzan­
țelor internaționale se dă precăde­
re repr. papalității, care se mai nu­
mește „decanul corpului diploma­
tic; Ambasadori, numai marile pu­
teri au dr. a trimite. A. d. mai au
o serie de auxiliari. Consilieri, se­
cretari, atașați de legație, atașați
militari, cancelari, atașați de presă.
A. d. înainte de a fi numiți, se cere
agrearea de statul respectiv. După
numire îsi prezintă scrisorile de
acreditare (Lettre de Créance) șe­
fului statului, care se face într’o
audiență specială. Insărcinații de
afaceri se prezintă ministerului de
externe. Atribui iunile lor sunt: „in­
formative“, să supravegheze toate
faptele ce se petrec pe teritoriul
statului „de protecție“ față de na­
ționalitate, cărora ei trebuiesc să le
acorde ocrotire: „de negociațiune“
a comunica toate însărcinările pri­
mite delà guvern, cu statul respec­
tiv, ei au libertatea de-a corespun­
de cu statele prin curieri, telegra­
me cifrate, etc. Sunt inviolabili,
adică nu pot fi arestați sau che­
mați în justiție; se bucură de ex-
teritorialitate (v. c.); clădirea lega-
țiunei este considerată, ca "făcând
parte din teritorul statului căruia
aparține; sunt scutite de orice im­
pozite. Sunt scutiți de jurisdicțiu-
nea civilă sau penală a statului
respectiv; pt. delictele comise de A.
d statul respectiv are ài. a se ad
resa ne cale dipi. 'Misiunea lor ia
sfârșit prin: rechemare, nrin revo­
care, numire în altă funcție sau de-
misionare. Statele pe lângă cari
29 -
sunt acreditați pot cere rechema­
rea; în cazuri grave le pot trimite
pașaport, ceeace poate constitui o
jignire a statului, pe care-1 repre­
zintă; acesta are loc în caz de con­
flicte înarmate, sau de neînțelegeri
între state. Când un A. d. șef de
misiune părăsește postul său, el
este de drept înlocuit prin însărci­
natul de afaceri, care este cel mai
înalt în grad și dugă ce l-a acre­
ditat și prezentat ministrului de
externe. Misiunile dipi, pot fi înfiin­
țate sau desf. după nevoile statu­
lui. (v. Legațiuni).
Agenti provocatori, (Dr. pen.),
orice individ, care prin daruri, pro­
misiuni, amenințări, abuz de auto­
ritate sau de putere, uneltiri vino­
vate îndeamnă la infracțiune sau
dă instrucțiuni, spre a comite in­
fracțiuni, altor persoane. Deasemeni.
toți acei cari, prin mijloacele de
mai sus vor provoca direct pe alții
să comită o crimă sau un delict.
Codul penal pedepsește pe A. p. în­
tocmai ca pe autorii infracțiunilor.
Agenti silvici, sunt, funcționari
publici, dependenți de ministerul
de domenii. Sunt „superiori“: in­
spectori, subinspectori, asistenți;
„inferiori": brigadieri și pădurari.
Au supravegherea și poliția pădu­
rilor (v. c.). Constată delictele și
țontravențiunile silvice. Procesele
verbale întocmite regulat, fac do­
vadă până la înscrierea în fals.
Agenții telegrafice, sunt orga-
nizațiuni semi-oficiale, cari au de
scop transmiterea telegrafică a ști­
rilor politice, economice și sociale,
în special pt. ziare. A. t. sunt, cu
nos»ute în Franța „tfavas", în An­
glia „Reuter“, în Germania „Wolf“
în Italia „Ștefani“, în America
„Associated Press“. Ele au filiale
în toate statele. La noi este „Ra-
<lor‘;
Agio, (Econ, pol.), este diferența
dintre valoarea nominală și cea
reală, a unei monede sau a unui
bilet de bancă. El constitue, fie
dreptul de comision, fie o com­
pensare dintre mai multe valori
neega’e. Agiotai este un joc, o spe-
culațiune asupra efectelor publice,
mărfurilor sau metalelor, al căror
curs este regulat cotat la bursă; el
este alimentat de scăderile și urcă-
 Agitație — Agricultură
rile cursului produselor în diferite
țări, fie de evenimentele politice sau
economice. Este o speculațiune ha­
zardată, prin faptul că maria nu
se predă în realitate, este uneori o
simplă prinsoare, un fel de nego­
ciere fictivă, pe care statele s'au
văzut nevoite a o reglementa. Art.
1636 C. civ. prevede: „Legea nu dă
nici o acțiune spre plată unui de­
bit din joc, sau din noroc, cu ex­
cepția jocurilor de exerciții corpo­
rale. C. penal pedepsește pe acei
ce fac meserii din joc de noroc.
Agitație, mișcare, propagandă
pt. răscularea poporului. Este cri­
mă de nesupunere, pedepsită de C.
pen. art. 181 și C. p. ung. 171—174.
(v. Ordinea). •
Agnita, com. rurală în jud. Târ­
nava Mare, reșed. plășii A. 4470 loc.
judecătorie, percepție, secție jand,,
P. t. t., cfr. 1 km. Prefectură, tri­
bunal Sighișoara, 90 km. In 1900
avea 3940 loc., rom. 966, ceilalți
germ., unguri; paroh, gr. ort. și gr.
cat.
Agrară, legile pt. reforma A.
din Oltenia, Muntenia, Moldova și
Dobrogea din 17 Iulie 1921. Regu­
lam. 9 Novemb. 1921. Decret lege
pt. Basarabia 22 Dec. 1918 rect. 13
Martie 1920. Regulam. 29 Oct. 1920.
Pt. Bucovina Leg. 30 Iulie 1921. Re­
gulam. 26 Novemb. 1921. Ardea]
Leg. 30 Iul. 1921. Regulam. 4 No­
vemb. 1921. (V. Agricultură). Regu­
lamentul de procedură nrivitcr Ia
afacerile agrare M. O. 173/1931.
Agregat universitar, este asi­
milat cu profesor universitar, (v.
c.) care după o funcțiune efectivă
de cel puțin 3 ani, poate fi ridicat
Ia rangul de -profesor titular, pe
baza activității didactice, fără vreun
examen. Pe lângă facultățile de me­
dicină, funcționează și A. tempo­
rari, cari pot deveni A. după trece­
rea unui examen. (28 L. înv. Univ.
1932).
Agresiune, înseamnă o manifes­
tare de mânie, constând din a ata­
ca pe cineva. A. se pedepsește, (v.
Ultraj).
Agricultură, este meșteșugul de
a exploata solul, spre a scoate din.
el produse vegetale sau animale pt.
» obține cât mai multe foloase. A.
se divide în ..Zootehnie"' care se
— 30
ocupă cu creșterea și reproducerea
animalelor. „Viticultura“ se ocupă
de cultura viilor. „Silvicultura“
cultura lemnelor, păduri, etc. „Avi­
cultura“ cultura păsărilor și ouă-
lor. „Apicultura“ ape, pescuit, etc.
„Pomicultura“ creșterea pomilor
fructiferi. „Horticultura“ creșterea
legumelor și zarzavaturilor, etc.
Modul de exploatare a solului va­
riază după natura climatului și pă­
mântului și după metodele econo­
mice întrebuințate de agricultori.
„A. intensivă“ este atunci când în­
trebuințând mijloace perfecționate
și capitaluri mari, se obțin produ­
sele mai de preț: ca pomicultura,
horticultura. „A. rațională" este
acea care potrivit climatului, den­
sitatea populației și piețele de des­
facere, întrebuințează numai acele
mijloace cari asigură agriculture!
cel mai urcat venit net. „A. exten­
sivă“ este acea care dispune d>
suprafețe întinse, fără a avea ca­
pitaluri, produce recolte slabe ca:
pășunat, vânat, etc. A. este una din
cele mai importante ramuri ale
activității omenești, care influen­
țează în cel mai mare prad asupra
economiei și avutului național. Este
cea mai veche dintre industrii, ce
s’a născut odată cu omul. A apărut
îndată ce on ul în stare sălbatică,
ne mai putându-se hrăni cu fructe,
vânătoare sau pescuit s’a stabilit
pe un anumit loc, pe care l-a mun­
cit și asigurat hrana. Din timpu­
rile antichităf i agricultura a fost
o profesiune aleasă; cei mai de sea­
mă oameni se mândreau practi­
când-o; poeții cântau în versurile
lor. farmecul vieții rurale. Astăzi
ea grație progresului științei, a
atins un nivel de perfecțiune. Ro­
mânia este o țară eminamente
agricolă, 80% din popula+ie o for­
mează agricultorii; însuși M. S. Re­
gele Carol II, s’a declarat agricul­
tor cu ocazia recensământului din
1930. In conjunctura internațională
România are o situație bine sta­
bilită, numită „grânarul Europei“.
Istoricul agriculturii la noi se con­
fundă cu istoria însăși a țăranului.
Legislația agricolă a’avut întotdea­
una un caracter social. In trecut
Domnii Țărilor Române, pe baza
drentului feudal au răpit nămân-
rurile moșnenilor (v. c.) cari re-
 Agronomie — Ajutor
zistau totuși în baza dreptului de
baștină. Când în urma răsboaielor
birurile erau atât de mari, că moș­
nenii nu le mai puteau plăti, li se
luau moșiile pe seama Domnului,
iar moșnenii au devenit rumâni sau
clăcași (v. c.). Cele mai importante
legiuiri în materie Ge agricultură
au fost: legea pt. regularea pro­
prietății rurale, din 14 August 1864,
care declară de proprietari, de plin
drept, pe clăcași, asupra locurilor
de casă, grajduri și până la 11 po­
goane teren de cultură. Alte legi cu
caracter agricol au fost legile din
1886, 1872, 1882, referitor la învoie­
lile agricole, apoi legea din 1907,
referitor la regimul contractelor de
muncă agricolă, votată în urma
răscoalelor țărănești din rrimăva-
ra acelui an, care a căutat să îm­
brățișeze într’un sistem legal tot
complexul de probleme; înlăturân-
du-se astfel principiul enunțat până
la acea dată: „fixarea minimului
ile preț pt. muncile agricole și a
maximului de arendă, fie în bani,
fie in dijmă pt. pământ“ care a
fost cauza sângerosului eveniment.
Prin revizuirea Constituției din 21
Iulie 1917 care prin art. 19 a pre­
văzut exproprierea pentru „cauză
de utilitate națională“; expropiin-
du-se peste 2 mii. hectare teren cul-
tivabil, aparținând Domeniului Co­
roanei; Casei rurale, persoanelor
morale,, pro] r. supușilor streini, a
instituțiilor și a tuturor uropricîă-
ților rurale dela un minim de 100
ha. In urma revizuire! Const, din
1917 proprietatea nu mai este „sa­
cră și inviolabilă“ cum era înainte,
ea este numai garantată, prin
Const, Învățământul agricol se pre­
dă în școalele elementare; cursu­
rile durează 2 ani, în cele elemen­
tare llă ani din care Vi practică la
o fermă. Școli superioare sunt:
Școala superioară delà Herăstrău
și Academia Agricolă din Cluj; du­
rata cursurilor este de 4 ani după
care se poate obține diploma de
inginer agronom. Alte legii sunt:
Lesea pentru org. corpului agrono­
mic din 14 Iunie 1921. Legea Ca­
merelor agricole (v. c.) din 13 Anril
1925. (v. Camere agricole. Comitete
locale).
Agronomic, Corpul A. este or­
ganizația specialiștilor cu titluri
— 31
superioare în .științele agricole. Org.
prin legea 22 Iunie 1927. Are meni­
rea să conducă instituțiile cu ca­
racter agricol. Gradele corpului A.
sunt inț/ineri: agronom stagiar, a-
agronom, agronom șef, agron. in­
spector, agronom inspector general
agronom consilier. Conducători
agricoli: Cond. agricol ajutor, Cond.
agricol, Cond. agr. șef, Cond. agr.
principal. Ayenți agricoli: ad-tor
agricol ajutor, adm. agricol, adm.
agricol șef, și adm. agricol princi­
pal. In gradele inginerilor sunt ad­
miși absolvenții școlilor superioare
de agricultură. In corpul auxiliar
cei cu școli medii ale agriculturei.
Admiterea în corp se face prin de­
cret regal. Pozițiunea în corpul A.
este: „activitatea“ cupr. pe toți
membrii corp, aflați în serv, jude­
țelor, comunelor și jnstituțiunilor
cu pers, juridic. „Concediul“ acei
ce practică agricultura în întreprin­
deri particulare. Le este interzis a
face parte ca membri în consilii
de ad-ție, censori la soc. comer­
ciale: a face acte de politică mili­
tantă sau a fi membrii unui club
politic.
Agronomice, 1. lieg. pt. func­
ționarea stațiunilor agronoomice
ale Minist. Agr. și Dom. Mon. Of.
No. 126/1926. 2. Reg. privitor la echi­
valarea de studii agronomice su­
perioare, de către Senatul învăță­
mântului aericol superior. Mon. Of.
No. 268/1930.
Agronomie, este știința care ne
arată cum să se facă o agricultură
înțeleaptă; a exploata solul, spre a
scoate din el produse vegetale, ob­
ținând cât mai multe foloase.
Agronom este omul de știință, care
studiază cauzele și efectele, care
caută și arată a.plicațiunea științei,
în așa chin. încât să îndrumeze
prin cercetări și scrieri și prin
exemplul său, pe agricultori pe ca­
lea progresului.
Aiud, comună urb. în jud. Alba.
9478 loc. 1568 clădiri, 2043 gospo­
dării. linia principală București,
Oradia. Până la legea din 1925, lu­
ni? 13, a fost capitala județului
Alba.
Ajutor de primar, (Dr. adm.),
este un organ executiv la comunele
rurale și urbane, care înlocuește
 Alarmă — Alba
pe primar în absențe. După L. din băeți și fete Alba-Iulia. Școli sup.
1929 la comunele rurale el se ale­ de comerț, gimnazii: Abrud. Apar­
gea direct de alegători; în urma ține: Curții de Apel, Insp. Gen.
modificărilor ulterioare se alegea Adm., Insp. Pol. și Sig., Insp. Șco­
de consiliu. La orașe el se alegea lar, Insp. Reg. Zoot., Insp. Sanitar,
de consiliul comunal, dintre mem­ Insp. Agronomic: toate în Cluj.
brii săi; putea fi unul până la 4 A. Insp. Muncii: Sibiu. Direcțiunea
p. El nu avea atribuțiuni pro­ Poștală, Dir. Finan. în Cluj. Epis­
prii; înlocuia pe primar și exercita copia gr. ort. Cluj și gr. cat. Blaj.
numai atrib. date prin delegație de Alege 5 deputati, 3 Senatori. 3&
către primar. Pt. ca delegațiunea cons. jud. Prefect: Dr. S. Vulcu.
să fie valabilă trebue să se dea prin Director Prefectură: Dr. Avram
deciziune specială afișată. Toate Vesa. Secretar gen. Th. Hosu. Șef
actele pe cari A. p. le făceau, tre­ de serv. Iustin Sava, W, Knall, I.
buiau să facă mențiune de numă­ Domnjanschits, Dr. Medrea Domi­
rul deciziunei. Ei nu puteau să de­ nic, Neagoe Ion, Oct. Mihălțan.
lege la rândul lor atrib. delegate, Primpretori: Dr. Ștefan Oniga, Dr.
(v. Delegata potestas). A. p. după L. I. Herlea, Abrudan Dtru, Cornel
din 18 Martie 1934 se alege de con­ Salcă, Dr. Pompiliu Peculea, Pavel
siliul dintre membrii săi. In com. Străulea. Funcționari jud.: 38. Cifra
rur. va îndeplini atrib. delegate de totală a bugetului: veniturile și
primar. Este organul executiv al cheltuelile 17 mii. Bănci: Națională,
Consiliului împreună cu primarul Izvorul, Transylvania, Centrală
In corn. urb. cu un buget peste 4 (fii.) în Alba-Iulia, Goronul-Aiud,
mii. lei câte 2, iar în corn urb. re- Sebeșana-Sebeș, Patria-Teiuș, Au-
*șed. 3. A. p. unde împreună cu pri­ rora-Abrud. Industrii: fabrici de
marul sunt organele executive ale hârtie și cherestea Petrești, țigle
consiliului, ținând loc delegației Sântimbru, sodă caustică (Solvai)
desființate. In municipii sunt câte Ocna-Mureș, tricotaje Sebeș. Mine
2 A. p. afară de: laș, Cernăuți, Ch>- de aur la Roșia Montană și Bu­
șinău, Cluj, Ploești, Galați, Con­ cium. Pepiniere de pomi: Aiud.
stanța, Timișoara și Craiova, cari Produse: vinuri renumite: Aiud,
au 3 A. p. Ighiu, Țelna, Cricău, Benic, Ce­
Alarmă, semnal militar pt. a tea. Mere: Geoagiul de sus, Sțremț.
vesti apropierea inamicului. A se Lungimea șoselelor naționale: 175
mai fac și pt. populația civilă, prin km. Cfr. 105 km. N-rul gospodă­
tragere de clopote, goarne sau bu­ riilor 47.895. Clădiri 47.760. Intrepr.
cium pt. a vesti un incendiu; un industriale și com. 3718. Istoria
atac aerian cu gaze; o inundație adm. înființat în 1175, până în
șau un pericol. Post, de A. are mi­ 1930 a avut reședința în Aiud, de
siunea de a observa apropierea unde s’a mutat la Alba.-Iulia, pro­
inamicului și a da A. clamată capitală prin Legea din
Alba, județ în centrul Ardealu­ 1925. In 1925 s’a alipit plasa Sebeș
lui; mărginit la N. cu Turda, V. Bi- delà jud. Sibiu și i-s’a deslipit pla­
_ hor, S. Hunedoara și Sibiu. E. Târ sa Blaj. In 1929 i-s’au atașat 11
' nava Mică. Capitala: AÎba-Iulia comune delà jud. Hunedoara și
Suprafața 3433 kmp. cu 213.795 loc Turda. Stema: Scut albastru, cu
din cari 180.191 loc. pop. rur. cu un legionar roman, de argint, stând
62,3 densit. pe kmp. Reședința plă- în picioare, ținând în mâna dreap­
șilor și judecătoriilor: Abrud, Aiud, tă o lance de argint, în stângă un
Alba-Iulia, Ocna Mureșului, Sebeș, scut negru cu inscripția V. R. R.
Teiuș, Zlatna. Notariate 64, com. (Virtus romana rediviva). Simboli­
rur. 152. Comune urbane: Abrud, zează renașterea străvechilor vir­
Aiud, Alba-Iulia. Sebeș. Percepții: tuți ostășești în descendenții colo­
Abrud, Aiud, Alba-Iulia, Ocna-Mu- niștilor romani.
reșului, Sebeș, Teiuș. Cerc, recr., Alba-Iulia, comună urb., reșed.
Legiunea jand., Adm. financ. în jud. Alba. Orașul încoronării. 12.457
Alba-Iulia. Camera comerț, Agrico­ loc., 1993 clădiri, 2724 gospodării,
lă: Sibiu. Muncă: Deva. Licee: Titu 518 întrepr. industriale și comerc.
Maiorescu și lie. rom. cat. Aiud de Reșed. episcopiei militare. Tribu-

32 —
 Albania — Aleși
nai, Cameră de comerț, agricultu­ rale astfel că în fiecare circ, se aleg
ră; școli: comercială, liceu de băeți câte 3 consilieri; pt. județ este o
și fete, episcopie rom. cat. Aici este secțiune de votare, cupr. până la
și Catedrala încoronării. 2000 alegători. Sunt alegători toți
Albania (Skipenia), regat inde­ membrii comunelor la vârsta de 21
pendent din vechea peninsulă Bal­ ani, dacă nu se află în vre-unul din
canică. Supraf. 37.554 kmp. cu cazurile de incapacitate, etc. In A.
822.412 loc. Capitala Tirana. S’a a. au dr. de vot și femeile cari în­
proclamat independentă în 28 No- deplinesc una din condițiunile: să
vembrie 1912, în Adunarea Națio­ aibă 4 clase secundare; să fi fost
nală delà Valona când s’a votat și funcționară la stat, județ, sau co­
constituția. In fruntea statului mună; să fie văduvă de răsboi; să
este regele. Corpurile legiuitoare se fi fost decorată în timpul răsboiu-
compun din Cameră 53 deputati și lui; să fi făcut parte din societăți
senat 18 senatori, aleși de alegători. cu pers, juridică, cu scop cultural
Culorile drapelului: roșu, negru, sau de asistență. Eligibil orice ale­
roșu. Stema: în câmp roșu un vul­ gător de 25 ani, fără deosebire de
tur cu două capete. sex. Nu pot fi aleși: monahii,
funcționarii de stat, ju­
Albina, institut de credit și eco­ militarii;
deț, sau comună. Convocarea cor­
nomii în Sibiu, întemeiat la 1871, pului electoral se face de prefect
cu capital social 300.000 florini, ur­ pt. comune și minister pt. munici­
cat de curând la 50 milioane lei. pii și județe. Propunerea candida­
Primul ei director: Visarion Ro­ turilor se face cu cel puțin 8 zile
man, apoi Partenie Cozma. Fond libere înainte de ziua fixată pt. A,
de rezervă 60 milioane. Circulația la judecătorul de ocol și la prim-
anuală câteva miliarde. Sucursale: președ. tribunalului pt. județe, mu­
București, Brașov, Cluj, Diciosân-
mărtin, Lugoj, Mediaș, Tg.-Mureș și nicipii și corn. urb. reșed. Propune­
rea trebuie făcută în 2 exemplare.
Timișoara. Cel mai solid institut Cheltuelile
financiar în Transilvania. In 1895 se suportă cu operațiunile de A.
de ad-țille respective.
a înființat în edificiul său masa Candidații nealeși se declară su-
studenților, dând la 50 băieți să­ pleanți. Contestații în timpul ope­
raci, delà liceele din Sibiu, dejun rațiunilor de alegeri se fac la pre­
gratuit. ședintele biur. electoral; după ale­
Albota, com. rurală în jutd. Ca- geri la comitetul local de revizuire.
hul, f. reșed. plășii Dragoș Vodă, (365—407). A. a. după L. din 18 Mar­
cu satele: Hagiești, Hârtopi, 1728 tie 1934 sunt de premenire, făcute
loc. P. t. t. în loc cfr. Taraclia la din 3 în 3 ani pt. com. rur. urb. și
16 km. .Judecătorie, tribunal, pre­ județe, câte jumătate din membri
fectură Cahul, la 25 km. și din 2 în 2 ani pt. municipii, câte
Alcoolmetru, este un aparat cu o treime la municipii. Alegeri su­
care se măsoară tăria alcoolului, plimentare se fac după împlinirea
aparat de distilațiune, întrebuința­ 2 sau 3 ani a membrilor cari au
rea lor. Decizia Miri. Ind. și Co­ fost trași la sorți. După fiecare ale­
merțului Mon. Of. No. 191/1910. gere supl. consiliul se va constitui
Aleatoriu, supus șanselor nesi­ din nou, alegându-se primarul aju­
gure: Contract aleatoriu al cărui torii și membrii delegației. Convo­
beneficiu sau pierdere depinde dc carea A. a. se face de Ministerul de
un eveniment incert, ex. asigura­ Int. pt. județe, municipii și corn,
rea. urb. reșed. și de prefect pt. cele­
Alegeri ad-tive, sunt acele în lalte. (L. adm. loc. Mod. Mon. Of.
65/1934).
cari se aleg primarii, ajutorii lor,
consiliile comunale și județene. Se Alergări, Lege pt. autorizarea
fac pe baza legii electorale (v. c.) alergărilor de cai și a pariurilor,
prezidate de magistrati. După legea Mon. Of. No. 144/1930. Rectificare
adm. din 1929 fiecare comună con­ art. 8, Mon. Of. 153/1930.
stituia o circ, electorală. Pt. comu­ Aleșd, com. rurală în jud. Bi­
nele formate din mai multe sate, hor, reșed. plășii A. 2257 loc. jude­
satele sunt grupate în circ, electo­ cătorie, percepție, secție j and. P. 1.1.

3
33 —
 Alexandria — Alienati
în loc. cfr. 15 km. Prefectură, tri­
bunal Oradea, 39 km., paroh, gr.
cat. In 1900 avea 2003 loc. rom.
ung. evrei.
Alexandria, comună urb. în jud.
Teleorman, 19.387 loc. 4035 clădiri,
4083 gospodării, 468 întrepr. ind. și
comerc. P. t. t. judecătorie, cfr. la
27 km. Costești. Școală Normală de
băeți. Populația a fost cea venită
din Zimnicea și Târgul Mavrodinu-
lui. La 1837 s’a adăugat și un mare
număr de Bulgari din Sistov. T.-
Măgurele la 50 km.
Alfabet, se numește seria de li­
tere, așezate în ordine convențio­
nală, care exprimă sunetele unei
limbi. La noi A. începe cu litera A
și sfârșește cu X. A. român este:
a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, 1, m, n,
o,’ p, q, r, s, t, u, v, z, x.
Alias, altminteri, zis și George
Sand alias Aurore Dupin.
Alliance Israélite Universelle,
prescurtat A. I. U. societate inter-'
națională pt. apărarea intereselor
evreiești. S-a înființat la Paris în
1860, are ramificațiuni în toate ță­
rile și continentele.
Alianță, (Dr. cijv.JI, ;sau cuscre-
nie, este legătura dintre un soț și
rudele celuilalt soț. A. în linie di­
rectă este un impediment la căsă­
torie; în linie colaterală este per­
misă delà gradul al 4-lea.
Alianță internațională, (Dr.
int.), este o înțelegere între două
sau mai multe state, cari se înțeleg
să-și dea ajutor reciproc, în caz
când unul din state ar fi atacat ex.
„Tripla alianță“, încheiată în 1872
între Germania, Rusia și Austria,
din care Rusia a eșit în 1887 și în
locul ei a intrat Italia. Prin acea­
sta se prevedea că fiecare membru
era obligat să-l apere pe celălalt,
dacă ar fi atacat de două puteri;
dacă unul din membrii, s-ar fi ame­
stecat într-un războiu, ceilalți doi
sunt obligați la neutralitate (v. c.).
Prin acord se garanta integritatea
terit. a fiecărui stat aliat. România
a făcut parte din această alianță
până când Italia eșind a încetat
obligația și pentru statul nostru.
Drept de a încheia tratate de alian­
ță aparține Regelui (88 Const.); ele
trebuesc mai întâi supuse aprobării
— 34 -
puterii legiuitoare, (v. Convențiuni.
Tratate).
Alibinat, înseamnă dr. ce-1 au
numai românii sau cei naturalizați
de a dobândi imobile rurale în Ro­
mânia. In antichitate prin A. se­
niorul urmărea mărirea domenii­
lor sale particulare.
Alienabil, Înseamnă când un
bun public se poate înstrăina, cu o
formă oarecare. Bunurile din do­
meniul public (v. c.) sunt inaliena­
bile. Teritorul României este inalie­
nabil. Prin declasarea (v. c.) dru­
murilor publice, terenurile afectate
lor sunt alienabile.
Alienati, (Sân.), se numesc acei
indivizi cari pierzându-și facultă­
țile intelectuale, devin iresponsabili
pt. faptele lor. In trecut cea mai
mare parte erau lăsați fără trata­
ment și adăpost; erau închiși cu
criminalii sau prizonierii, sau erau
puși în lanțuri. Abia prin sec. XVIII
grație medicului francez „Pinel“ a
început să se aplice un tratament
științific alienaților. Primul trata­
ment este izolarea într’un local se­
parat, sau ospiciu. Legea asupra A.
din 15 Dec. 1894, stabilește că pt.
A. sunt: ospicii de alienați și case
de sănătate. Bolnavii A. nu pot fi
tratați la domiciliu decât cu auto­
rizația procurorului tribunalului.
Casele de sănătate și ospiciile func­
ționează sub controlul autorităților
locale, prefect, primar. Primirea
bolnavilor în ospicii, se face la ce­
rerea particularului sau autorității
vizată de primar; un certificat me­
dical recent vizat de 2 medici; vizat
de președintele tribunalului. Comu­
nele sunt obligate a lua măsuri de
izolarea alienaților furioși și a pre­
vedea în bugete sume pt. acest
scop. Bolnavii și infirmii mintali
sunt proteguiți de ministerul pu­
blic. Oricine va cunoaște un A. min­
tal este obligat a încunoștiința au­
toritatea sanitară sau ad-tivă lo­
cală. Când medicul constată că un
A. nu poate fi tratat la domiciliu
va ordona tratarea lui în spital. Pt.
A. periculoși internarea este obliga­
torie. Persoanele afectate de boli
mintale sau nervoase, vor fi trata­
te în spitale publice; bolnavii deve-
niți cronici se vor îngriji în azile
sau colonii de muncă. Internarea
 Aliquis — Altitudine
r A. se aduce la cunoștința parchetu-
È'- iui și secției tutelare respective,
i Eliberarea bolnavilor mintali se
i poate face la cererea familiei, dacă
-este vindecat, sau în stare de a nu
p- îi periculoși; bolnavii criminali nu
-se eliberează. Pt. ocrotirea interess-
I . lor materiale și familiei lor A. sunt
\ supuși dispozițiunilor legii tutelare
|L <v- c->;
I’ Aliquis, non debet esse judex in
propria cau&a. Nimeni nu trebuie
1 să fie judecător în propria sa cau-
■ ’ ză. Maximă de drept.
Alimente, (San.), băuturi, obiec-
; te uzuale și materii prime, din cari
Ï ele se prepară, nu vor putea fi pu-
: . se în consumație, dacă sunt altera­
te, falsificate, sau dacă conțin sub­
stanțe vătămătoare sănătății. Co­
merțul ambulant al A. nu este per-
■ mis decât cu avizul consiliului de
.. igienă (v. c.) putând fi interzis când
este un pericol pt. sănătatea publi-
•că. Este interzisă pt. fabrici, ate­
liere, magazine de vânzare sau con­
sumarea alimentelor, băuturilor,
Întrebuințarea persoanelor bolnave
•de boli molipsitoare. Controlul asu­
pra A. băuturilor și obiectelor uzua­
le, lapte și derivatele lui, etc. se
lace de: medicii oficiali, comunali,
. «de circumscripție, igieniști, veteri­
nari, nrefecți, primpretori și pri­
mari în orașe. Procesele verbale
vor fi semnate de medicul oficial.
-Amenzile sunt: de 1000—5000 lei pt.
oricine va pune, din neglijență în
•comerț A. stricate sau falșificate și
până la 20.000 lei pt. cine le va
■pune cu știința, sau prin falșifi-
■care; cu amendă de 10.000 la 50.000
lei și închisoare până la 3 ani,
■când va rezulta moartea; cu închi­
derea localului pt. a 3-a contraven-
tiune. (340—346 L. sanit. Mon. Of.
154/1930). Controlul A. este regle­
mentat de Regulam,, pubi. M. O.
■90/1930. Este oprit a vinde, fabrica,
expune, a ține în depozit sau pune
în circulație A. vătămătoare sănă­
tății. falșificate ori stricate, cari
conțin impurități, etc. Controlul A.
se face la locul de consumație, de­
pozit, piețe, în localuri, etc. prin
analize, încercări chimice, sau con­
statări oculare. Probele se pot lua
din toate A. La facerea controlului
■se va încheia un .proces verbal, (v.
Obligațiunea alimentară).
35
Aliniere, (Dr. adm.), este un act
de autoritate, prin care se stabilește
limita domeniului public, față de
proprietățile particulare; este în
multe cazuri un act de transferare
de proprietate. In comune, alinierea
străzilor nu se poate face decât în
baza unui plan de aliniere (v. c.).
Nici o construcțiune de edificii pu­
blice sau private, nu se va permite
în afară de alinierea definitiv sta­
bilită. Prin aplicarea A. comunele
sunt în drept să impună particula­
rilor o serie de servituți ca: inter­
zicerea de a se mai face lucrări de
consolidare a caselor, făcute în
afară de A. etc. (v. Regulam, pt. A.
satelor și construirea locuințelor
țărănești 1894). Clădirile cari fără
autorizare sau încălcarea autoriză­
rii date s’ar face, cu ieșire în stra­
dă, peste A. definitivă, vor fi dă­
râmate, dacă proprietarul în terme­
nul prescris nu ar pune clădirea
în A. Nu se vor permite lucrări de
consolidare la clădiri și împrej­
muiri eșite din A. acelea cari se
vor face vor fi desființate, (v. Pla­
nuri de A.).
Alinierea satelor, v. Planuri de
aliniere.
Alinierea străzilor, v. Străzi.
Alocație bugetară, (Contab.), se
numește suma fixată prin buget pt.
fiecare capitol sau articol. Orice
cheltuială peste aceste sume se con­
sideră deturnare de fonduri (v. c.)
și se pedepsește cu închisoare delà
3 luni la 1 an. (v. Credite).
Alocuțiune, 1. Cuvântare scurtă,
adresată cuiva ocazional, cu pri­
lejul sosirii unei delegații, etc. 2.
Se numesc A. cuvântările generali­
lor către oștire sau ale Papei către
Cardinali.
Altar, în biserică este o masă
de piatră sau lemn pe cari se adu­
nă jertfele. In bisericile creștine în
A. se celebrează Sf. liturghie. In bi­
sericile răsăritene se găsește nu­
mai un singur A. în cele apusene
mai multe. In biserica răsăriteană
A. este despărțit de presbiteriu
prin iconostas, care are trei uși.
Altitudine, se numește înălțimea
unui punct de pe suprafața pămân­
tului considerat delà nivelul mă­
rii; se determină cu altimetrul.
3*
 Aluviune — Amendă
Aluviune, (Dr. civ.), este creș­
terea de pământ ce se face succe­
siv, pe malurile râurilor sau flu­
viilor. A. este în folosul proprieta­
rului riveran; tot ale lui sunt și pă­
mânturile lăsate de apele curgă­
toare când ele se retrag delà unul
din țărm. (C. civ. 495 urm.).
Amărăști, com. rurală în jud.
Romanati, reșed. plășii Ocolu. 5468
loc. Percepție, jandarmerie în loc.
P. t. t. Celaru, judecătorie, cfr. pre­
fectură, tribunal Caracal, la 26 km.
Amanet, obiect depus ca garan­
ție.
Amazoane, se numeau în anti­
chitate femeile războinice. Se crede
că au locuit în apropiere de Marea
Neagră; ele își ardeau sau compri­
mau mamela dreaptă pt. a putea
ținti mai bine.
Ambasador, (Dr. int.), reprezen­
tantul politic al statului în străi­
nătate. Își prezintă scrisoarea de
acreditare șefului statului, pe lân­
gă care e delegat. Are prerogativa
inviolabilității și a exteritorialității.
Funcțiunea lui încetează jlacă e re­
chemat, expulzat, sau prin întreru­
perea relațiilor diplomatice. Au
drept a trimite A. numai statele
mari.
Ambulanță, se numește o ca­
meră de spital sau dispensar unde
se tratează bolnavii ușori, veniți
din afară; o trăsură de A. în care
se transportă răniți.
Amenajament, (c. silv.), este ac­
tul făcut, în urma unui studiu
amănunțit al stării fizice și eco­
nomice al unei păduri, prin care
se fixează condițiunile și modul de
exploatare, asigurându-se regenera­
rea pădurii și producerea lemnului
de lucru, în locurile unde natura
terenului și a esențelor va permite
aceasta. Nici o pădure supusă re­
gimului silvic, nu se poate expl.
decât în baza unui A. sau regula­
ment de expl. Pădurile mai mici
de 100 ha. se vor putea expl. pe ba­
ză de studii sumare. A. se întocmesc
de silvicultori recunoscuți și se ve­
rifică de consiliul tehnic al pădu­
rilor, aprobat prin decizie Ministe­
rială. (v. 6 C. silvic.)/
Amenajarea orașelor, v. Orașe.
— 36 —
Amendament, (Dr. Const.), se
numește propunerea de modificare
a unui proect de lege, aflat în dis­
cuția adunărilor legiuitoare. A. se
propun în scris de către oricare
membru al adunărilor; ele tre­
buie să fie semnate și susținute de
cel puțin 5 membri. A. nu se pot
propune la convențiunile interna­
ționale (v. c.) sau tractate. A. se
trimit în discuția comisiunilor, du­
pă a căror opinie se procedează
la votarea lor. (85 Reg. senat). Adu­
nările au drept de a amenda și de
a despărți în mai multe părți arti­
colele și amendamentele propuse..
(Const. 51).
Amendă, (Dr. pen.), este o pe­
deapsă pecuniară, aplicată pt. anu­
mite delicte sau contravențiuni,
constând în obligația de a plăti o
sumă de bani. A. poate fi o pe­
deapsă accesorie unei alte pedepse
privative de libertate. Aplicarea A„
se face de justiție sau ad-ție, în
baza unui text precis al legii, care-
fixează și câtimea ei. In materie de
crime nu există amenzi. Prin legea
din 25 Martie 1923 s’au majorat cu
de zece ori cifra amenzilor, penale,,
civile, de procedură și cele prevă­
zute de orice lege în vigoare.
Amendă corecțională, se pro­
nunță sau singură sau însoțită de-
altă pedeapsă. In limitele minimu­
lui și maximului stabilit de lege-
judecătorii, considerând situațiu-
nea materială a infractorului, fi­
xează amenda în așa fel, să consti­
tue o îngreunare a traiului său----
obișnuit, fără însă a-1 pune în im­
posibilitate de a-și întreține și edu­
ca persoane ce sunt în sarcina
lui. Amenda polițienească se pro­
nunță sau singură sau însoțind în­
chisoarea polițienească. Amenda
polițienească se pronunță în folosul'
comunei!, unde ia’a comis contra-
vențiunea. Condamnatul la amendă
e dator a depune la grefa instanței
care >a pronunțat hotărîrea con-
damnatoare, recepisa de plată inte- '
graia a amenzii, în termen de o-
lună de când hotărîrea a devenit
irevocabilă. Amenda neachitată îri
termenul d-e mai sus, se transformă
de drept în obligațiunea pentru con­
damnat, de a o plăti prin prețul
muncii executată în coloniile peni-
 Amenințare — Amenzi
tenciare, pt. amendă corecțională și
prin munci executate în folosul co­
munei, pt. cele polițienești, afară
<ie cazul când înlăuntrul termenu­
lui de o lună, prevăzut mai sus, el
a cerut și dovedit că din cauza stă­
rii sale materiale se găsește în im­
posibilitate de a plăti și a obținut
împărțirea amenzii în trei rate,,
plătibile din două în două luni. In
acest caz neplata unei rate în ter­
menul fixat atrage de drept trimi­
terea la muncă. Din prețul muncii
condamnatului se reține '60% pen­
tru acoperirea amenzii, iar restul
i se dă pt. întreținerea sa, până la
complecta achitare a amenzii. Dacă
condamnatul nu poate sau refuză
de a munci, instanța respectivă în-
locuește amenda prin închisoare co-
recțională, ori detențiunea simplă,
când amenda s’a dat pt. delicte, sau
cu închisoare polițienească când
■amenda s’a dat pentru contraven-
țiuni. A. polițienească se pronunță
în folosul comunei unde js’a comis
contravenția. Amenda neachitată în
termenul de mai sus, se transfor­
mă, de drept, în obligația pentru
condamnat de a o plăti prin mun­
că, socotită la prețul zilei și exe­
cutată în coloniile penitenciare, pt.
amendă corecțională, și în folosul
comunei pentru amendă poliție­
nească. Durata închisorii corecțio-
nalé, detențiunii simple sau închi­
sorii polițienești, se determină, so-
cotindu-se 50 lei amendă drept o
zi de închisoare. Niciodată însă pe­
deapsa privativă de libertate, când
infractorul a fost condamnat pen-
. tru delict, nu poate fi mai mare de
€ luni, sau un an; iar dacă infrac­
torul a fost condamnat pentru con­
travenții, nu poate depășii durata
de 15 zile închisoare polițienească.
Felul de guvernare Supr. în kmp. No. populației
Alasca . . Posesiunea U. S A.
Argentina . Republ. federat
Bolivia . . Republică . .
Brazilia . . Republ. federat
Canada . . Dominion englez
Chile . . . Republică . .
Columbia .
Costarica
Cuba . . .
Dominicana
Ecuador
El, Salvador
— .37
Amenințare, se numește mani­
festația dè mânie adresată unei per­
soane în scop de intimidare. A. prin
orice mijloace de a săvârși acte
sau fapte de natură a pune în im­
pas pe cel A. sau a cauza un rău
simțitor acestuia. Legiuitorul nu
pedepsește A. verbală, dacă a fost
însoțită de o cerere de a depune o
sumă de bani, în anumit loc, sau
de a împlini persoana amenințată,
o condiție a cărei executare să de­
pindă de dânsa. A. însoțită de o
cerere este de competința tribuna­
lului. In anumite împrejurări pre­
zența amenințătorului înarmat este
deajuns pt. delict de A.
Amenzi judecătorești. Se mă­
rește la înzecit suma A. penale, ci­
vile, ad-tive, prevăzute de legi și
regul. în vigoare la 14 Aug. 1916.
Suma de 50 lei este minimum ce se
poate pronunța. A. condamnatul
o va achita în 30 zile și depune re-
cepisa la aut. la care a pronunțat
A. In caz de neachitare judecăto­
rul va emite, mandat de arestare
pentru fiecare 50 Iei o zi închisoa­
re. In mandatul de A. se va face
mențiune de proporția A. cuvenită
statului, com. sau instit. pubi, de
numărul zilelor de închisoaore, în
caz de neachitare și termenul în
care urmează a fi achitată. (Leg.
Maj. A. 25 Martie 1923).
Amenzi sanitare, la legea sani­
tară din 14 Iulie 1930, se aplică de
Minist. sănătății, medicii primari
de județe și municipii, cu drept de
apel în 15 zile înaintat prin auto­
ritatea ad-tivă, celui ce-a aplicat
amenda. (355 L. sen.).
America, sau lumea nouă, cu­
prinde următoarele state:
1.530.328 60.000
2.790.000 10.480.000
1.590.808 3.465.000
8.522.189 30.636.000
9.368.450 8.788.000
751.210 3.754.000
1.283.864 6.650.000
48.550 472.000
114.542 3,569.000
48.577 897.000
451.180 2.315.000
20.948 1.688.000
 America — Amplasamentul
Guatemala . . Republică . . 109.724 2.005.000
Haiti............................ „ ................... 28.676 2.090.000
Honduras................... „ ..... 100.048 780.000
Mexico........................ Republ. federat . . . 1.969.154 14.335.000
Nicaragua................... Republică...................... 118.453 638.000
Panama........................ „ ................... 74.522 490.000
Paraguay................... „ ................... 253.100 850.000
Peru............................ „ ................... 1.355.054 5.850.000
Statele Unite N. Americane (U. S. A.) R. Fed. 7.996.918 120.000.000
Urugay . . . . . . Republică.................... 179.000' 1.762.000
Venezuela . . . . . Republ. federat . . . 945.000 3.027.000
Alte poses, engleze............................. 1.009.550 2.477.000
Posesiuni franceze . ................... 91.250 529.000
Posesiunile Olandeze ................... 1.130 59.000
Posesiuni ale Republicei U. S. A. 4 10.865 1.480.000
America de Sud, sau „America de aceeași categorie. A. stinge ac-
latină“ cuprinde următoarele state: țiunea publică), șterge condamna­
Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, rea, dacă a avut loc și cei condam­
Columbia, Paraguay, Peru, Urugay, nați sunt puși în libertate. Toate
Guiana franceză, Guiana engleză, pedepsele accesorii ca amenzi, pier­
Guiana germană, Insulele Falk­ derea gradului, etc. cad delà sine,
land, cu o supraf. de 17.995.000 kmp. ca și cum n’ar fi existat. A. nu
și cu 67.000.000 loc. șterge consecințele civile, daune,
pedepse disciplinare, etc. A. nu se
Amfiteatru, se numește o sală aplică la delicte de drept comun.
cu băncile treptat ridicate, unde se Ampelologie, totalitatea cunoș­
țin cursuri sau conferințe. La ro­ tințelor științifice și experimentale
mani era o construcție vastă ne­ despre podgorii.
acoperită, în formă rotundă, cu
mai multe rânduri de trepte ca Amplasament, (Urbanism), în­
băncile de șezut, cu o arenă, în mij­ seamnă poziția sau locul cel mai
loc, unde se dădeau spectacolele potrivit, pt. ridicarea unei clădiri
publice, sau luptele de gladiatori. pe o pozițiune, din care să poată fi
Cel mai celebru este „Coloseul“ din privită mai bine din toate direc­
Roma, în care încăpeau 80.000 oa­ țiunile.
meni. Amplasamentul edificiilor Pu­
Amin, cuvânt întrebuințat în li­ blice, (Urbanism), înseamnă o așe­
turghie, la sfârșitul predicei și a zare nimerită a acestora, la capă­
rugăciunei; înseamnă „așa es,te, așa tul arterelor principale din orașe,
să fie“. perpendicular pe direcțiunea lor,
Aminima, apelul procurorului așa fel ca ele să împodobească per­
contra unei pedepse prea ușoare, manent artera întreagă, trecătorii
date unui inculpat. având mereu posibilitatea privireî
Amiralitate, administrațiunea asupra lor. Franța a reușit să în-
superioară a marinei. frumușețeze orașele tocmai prin
așezarea nimerită a edificiilor ei
Amnistie, (Dr. const), este o pre­ monumentale cum sunt: „Opera
rogativă regală, prevăzută de art. mare“ la capătul „Avenue de l’O-
88 Const, prin care Regele ca re­ péra“, la celălalt capăt fiind unul
prezentant suprem al ministerului din pavilioanele „Luvrului“, Arcul
public, poate opri urmărirea sau de triumf al stelei și Palatul Lu-
cursul justiției, în materie politică, vrului la capetele celebrei artere
în scopul de-a potoli spiritele și a „Champ misées“. Panteonul la ca­
da uitării anumite fapte, cari dacă pătul arterei „rue Soufflot“, etc. La
ar fi pedepsite ar produce turbu- noi nu se ține cont de această con-
rare, etc. Decretul de A. se dă pe siderațiune. Astfel în , București
baza raportului Ministerului justi­ niciun edificiu important nu s’a
ției. A. se aplică Ia mai mulți in­ așezat în poziție și de aspect estetic
divizi; ea se referă la infracțiuni favorabil; palatele: 'Băncii naționa-

— 38 -
 Amortizare — Anchetă
le, Poștei, Casei de depuneri, Mi-
nistr. lucrări publice, etc. toate ar
fi putut orna unele artere sau cel
puțin piețe, cari astăzi sunt așezate
nefericit.
Amortizare, (Finanțe), se nu­
mește modul de micșorare sau stin­
gere a unei datorii, prin rambursa­
rea sumei, într’o perioadă determi­
nată. De obiceiu statele se împru­
mută sub formă de obligațiuni
amortizabile prin tragerea la sorți
în fiecare an, a unui oarecare nu­
măr de obligațiuni (v. c.); este mij­
locul, prin care se stinge un împru­
mut rambursat în fracțiuni mici,
pe un anumit număr de ani. A.
poate fi obligatoare atunci când
statul trebuie s’o înscrie în buget,
chiar dacă aceasta ar fi definitivă;
facultativă este când prin contractul
de împrumut statul poate sau nu
s’o înscrie în buget. Termenul în
care se face A. întregului capital
este de 10—50 ani, în anuități sta­
tante prin contract. împrumuturile
contractate cu A. produc dobândă;
astfel dobânda împrumutului de
. stabilizare în 1930 era de 8.50%.
Amovibilitate, (Dr. adm.), este
■ situația unei funcțiuni publice al
cărei titular poate fi revocat din
funcțiune fără nici o obligație din
partea autorității respective, (v. Sta­
giari. Diurnisti).
Amvon, tribuna de pe care se
predică sau se citește Evanghelia
în biserică.
Anale, povestea întâmplărilor
an cu an, fără a le cerne prin cri­
tică; analele lui Tacit; titlul unor
publicațiuni periodice anuale: Ana­
lele Academiei Române.
Anatemă, (Dr. can.) înseamnă
excludere din biserică; este o pe­
deapsă aplicată celor vinovați de o
infracțiune mare, în special împo­
triva credinței. Cel exclus nu mai
poate primi sfintele taine, iar în
caz de moarte nu se înmormântea­
ză cu ritualul bisericesc. A. a se
vedea Reg. pt. cazuri de A. M. O.
63/1910.
Anatolia, nume dat de Greci în
special platourilor înalte ale Asiei
Mici. In sec. al Xl-a a fost o prov.
a Imperiului Bizantin.
Anatomie, (Med.), este știința
care se ocupă cu structura ființei
- 39 —
umane, cu alcătuirea trupului ome­
nesc. A. descriptivă descrie organele
în parte. A. topografică le studiază
în raportul lor cu altele. A. micro­
scopică le descrie în structura lor
invizibilă cu ochiul liber. A. pato­
logică, care stabilește legătura în­
tre boale și preschimbările produse
de ele în organismul bolnav.
Anahoreți, credincioși creștini,
cari stau retrași în singurătatea
pustiurilor pentru a-și găsi mân­
tuirea sufletului, imitând pe profe­
tul Ilie și pe Sf. loan Botezătorul.
Anarhie, (Dr. const.), este o doc­
trină după care viața în societatea
umană, nu trebuie să se conducă
după legi, ci fiecare cetățean poate
face ce vrea, refuzând recunoaște­
rea oricărei fel de autorități. In A.
hotărește suveranitatea individuală
asupra întregei vieți sociale, cultu­
rale, etc. cu ajutorul forței brutale.
A. este rezultatul guvernărilor au­
tocrate, sau dictatoriale (v. c.). Co­
dul penal pedepsește cu pedepse
până la muncă silnică, pe cei ce
vor incendia clădiri, fabrici, etc. în
cari se vor găsi adăpostiți oameni,
sau vor dărâma asemenea obiecte
cu voința sau prin mijlocul unui
explozibil. (357—366 C. p.). Legea pt.
reprimarea infracțiunilor la liniș­
tea publică din 1924, prevede sanc­
țiuni severe contra uneltirilor la or­
dinea publică (v. c.) sau siguranța
persoanelor, (v. Liniștea publică).
Anatocism, este acel contract în
care se prevede că dobânda să pro­
ducă la rândul ei dobândă. Expre-
siunea A. vine delà cuvântul gre­
cesc „tocos“ dobândă și „ana“ din.
nou.
Anchetă, (Statistică), este o lu­
crare care studiază, în mod spe­
cial și amănunțit o chestiune, poli­
tică, economică, ad-tivă, sau socia­
lă, examinând toate manifestațiu-
nile, cari formează viața acestei
unități, precum și circumstanțele,
în cari se desvoltă. A. sunt oficiale,
când sunt făcute de organele sta­
tului și private, când sunt făcute
de particulari. A. oficiale se sub-
divid ad-tive și parlamentare; cele
ad-tive se fac de comisiuni, sau de
anume funcționari însărcinați, prin
chestionări, pe cari le înmână prin
poștă celor îndatoriți a răspunde,
 Ancheta
sau prin descinderi la fata locului,
luând contact direct cu elementele
de anchetat. Rezultatul A. se con­
semnează într’un proces verbal sau
raport și se înaintează autorității
care a ordonat ancheta. A. poate fi
ordonată contra funcționarului cel
însărcinat cu anchetarea trebuie să
fie superior în grad celui anchetat;
A. se face verbal și contradictoriu,
fără a exclude întrebuințarea in-
formațiunilor și a documentelor
scrise. A. contra ad-ției și funcțio­
narilor comunali se face de prim-
pretor, contra județelor, municipii,
etc. de inspectori ad-tivi. A. parla­
mentare sunt acele provocate de
adunările legiuitoare. Fiecare din
adunări are dr. de anchetă al cărei
obiect poate fi un fapt izolat, sau
un grup de fapte, un eveniment po­
litic important, abuzuri ale ad-ției,
starea comerțului, agriculturei sau
industriei, în materie de verifica­
rea titlurilor, și în toate chestiu­
nile supuse aprecierii parlamentu­
lui. (50, Coiist.). A. pariam, se face
de o comisiune compusă din mem­
brii aleși din sânul adunării res­
pective.
Anchetă judiciară, (Dr. pol.),
are de scop reconstituirea crimei
(v. c.) și idèntificarea criminalului;
se face de: judecătorii de instruc­
ție, procurori și ofițerii poliției ju­
diciare (v. ac. c.). A. j. în prima ei
fază cuprinde: culegerea datelor
asupra crimei; studierea acestor da­
te; stabilirea și identificarea crimi­
nalului; „culegerea datelor“ cu­
prinde: inspectarea locului crimei,
examinarea cadavrului, căutarea
urmelor de tot felul, a petelor de
sânge, arme, instrumente și a ori­
căror obiecte cari ar putea servi la
dovedirea identificării criminalului.
O anchetă sumară asupra felului
cum s’a petrecut faptul, informa-
țiuni, relațiuni, ascultarea marto­
rilor, reconstituirea crimei, etc. Ofi­
țerul de poliție judiciară fiind in­
format de comiterea unei crime, se
va transporta la fața locului; va
lua măsuri ca nimic să nu fie atins
sau schimbat delà locul lui, ca toate
obiectele să rămână în starea lor
primitivă, așa cum le-a lăsat cri­
minalul. In procesul verbal (v. c.)
se va face o descriere a locului cri­
mei, poziția cadavrului, urmele
— 40 -
efracțiunei, pete de sânge, partea
imobilului unde s’a declarat incen­
diul, etc. Pt. stabilirea distanțelor
între obiecte se va servi de metru;
nu este bine a se scrie: „nu depar­
te, sau aproape, mai înainte, etc.“
Descrierea locului este piatra de în­
cercare pt. judecătorul de instruc­
ție. Ofițerul trebue să fie calm, să
nu se emoționeze de cele văzute.
Descrierea crimei, a locului, obiec­
te, etc. trebue să fie cât mai com­
plectă; să nu se neglijeze nimic; în
special trebue să descrie: locul cri­
mei, pe unde a putut veni crimi­
nalul; pe unde a putut dispare; de
unde au putut vedea martorii; locu­
rile unde se găsesc urmele crimei;
se vor asculta persoanele cari pot
da relațiuni; în primul rând ser­
vitorii casei, rudele victimei, vecini,
prieteni, iar după acea alți martori.
Urmele de sânge sau ale pașilor se
vor căuta obiectele ascunse, acele
furate delà victimă și cari ar fi
putut servi la comiterea crimei. Pe
lângă descrierea locului crimei se
va face schița de plan a locului cri­
mei, se vor lua fotografii judiciare
ale cadavrului și locului; se va exa­
mina cadavrul, pt. a se constata
dacă este vorba de crimă, sinuci­
dere sau accident; se vor examina
rănile: gravitatea, numărul și po-
zițiunea lor aruncă o lumină vie
asupra stării mintale a criminalu­
lui și pot da oarecari indicii asu­
pra împrejurărilor în cari s’au apli­
cat loviturile, natura instrumentu­
lui care le-a produs, gravitatea le­
ziunilor sau rănilor (v. ac. c.). Pe­
tele de sânge pe cadavru, pot da
oarecari indicii asupra felului .cum
s’a produs crima; dacă o persoană
care se afla în picioare a fost ră­
nită la cap, sângele se scurge pe
corp în jos; dacă a fost lovită pe
când era culcată, sângele care s’a
scurs a urmat planul cel mai scurt
pt. a ajunge la planul pe care dor­
mea victima. Direcțiunea scurgerii
sângelui indică și schimbările ulte­
rioare făcute în pozitiunea cada­
vrului. Examenul veștmintelor ca­
davrului se va face cu mare aten­
țiune; dispozițiunea veștmintelor
dacă nu se constată vre-un deran­
jament. Un pantalon descheiat în
afaceri sexuale, o fustă ridicată în
asasinatele precedate de viol, sunt
 Ancoră — Animale
constatări însemnate. Se va face
.examenul inculpatului și a veșt­
mintelor sale, examen corporal pt.
a se descoperi urme de luptă cu
victima, zgârieturi, mușcături pe
mâini, brațe, gât, etc. Se va cerceta
■timpul și împrejurările în cari bă­
nuitul le-ar fi primit. Se va stabili
ora crimei, care este importantă;
dacă crima s’a produs în timp de
ploaie urmele lăsate vor fi adânci,
în casă se vor găsi urme de noroi;
dacă s’a produs înaintea ploii ur­
mele vor fi slabe sau vor lipsi
cu totul; în timpul operațiunei cri­
minalul a atins o pendulă sau a
lovit un ceasornic, care s’a oprit,
ceeace va indica ora comiterii cri­
mei; dacă în cameră se găsesc pi­
cături de stearină scurse din lu­
minare sau bețe de chibrituri arse,
crima s’a săvârșit noaptea. Data
morței se mai poate stabili de me­
dicul legist după cum cadavrul își
menține căldura, flexibilitatea, rigi­
ditatea cadaverică, culoarea vine­
lor, etc. Se va identifica cadavrul,
se va fotografia. Se vor cerceta ur­
mele lăsate de criminal, căruțe,
animale, urme de picioare, degete,
baston, cari se vor desena, foto­
grafia, sau se vor ridica prin mu­
laj (v. c.). Mai sunt și alte semne
caracteristice persoanei criminalu­
lui așa numite „profesionale“ ca:
spălătoresele cari capătă o zgârci-
■tură a tendoanelor din care cauză
nu pot întinde degetele delà mână
dreaptă, în care ține maiul; „cis-
niarii“ cari au pe fața externă a
arătătorului numeroase bătături,
„fierarii“ au bătături la mâna
dreaptă, etc. Tatuajele mai pot pre­
zenta date din viata infractorului,
care este un element prețios de
identificare, (v. Interogator. Infrac­
țiuni).
Ancoră, se numește un instru­
ment de fier purtat de o navă, care
este lăsat în fundul apei pt. a o
fixa. A arunca A. înseamnă a se
fixa pe apă gata de plecare.
An financiar, este perioada de
executare a bugetului statului și a
tuturor serviciilor publice. A. fi­
nanciar se începe la 1 Aprilie și se
încheie la 31 Martie anul următor.
Angajările de lucrări și furnituri
trebuiesc executate și recepționate
până la ' 15 Febr., acele urgente
— 41
până la 31 Martie; lichidarea, ordo-
nanțarea și plata cheltuelilor se
poate face până la 31 Martie anul
următor, (v. Exerciții. Buget).
Anexare, (Dr. int.), în sens poli­
tic e încorporarea unui teritoriu
sau stat la alt stat, fără voia sau
contra voinței locuitorilor lui.
Anexe, se numesc toate hârtiile
și piesele ce se găsesc la un dosar
pt. sprijinirea unei cauze. In actul
principal se face mențiune despre
anexe, ele trebuiesc certificate și
șnuruite. A. mai pot fi tablouri
desvoltătoare ce se atașează la bu­
getele ministerelor.
Anexiune, (Dr. int.), este atunci
când un stat, sau parte dintr’un
stat, se alipește Ia alt stat, spre a
forma o singură țară. Statul ane-
xant dob. dr. de suveranitate cu
toate accesoriile lui. Militarii din
armata stat, anexat, nu-și conservă
această calitate față de noul stat.
In principiu, în caz de anexiune
toate legile de interes general ale
statului anexant se aplică-pe teri-
toriul alipit; totuși pot fi cazuri
când legile statului alipit, rămân
în vigoare în acel teritoriu, fiind
considerate ca legi interprovin-
le.
Angajarea cheltuelilor, în­
seamnă actul prin care statul sau
un serviciu public devine debitor;
se obligă a face o plată.
Anglia, v. Marea Britanie.
Anglicanism, religiunea de stat
protestantă a Angliei, cuprinzând
3 școale, metodista, evanghelistă și
calvinistă. Ea conservă în mare
parte dogmele calvinismului, dar
susține încă instituțiuneâ divină a
episcopilor și ierarhia sacerdoțiu­
lui, având în can pe rege. Inf. de
regele Enrich VIII, 1534.
Animale, Ministr. agric. și do­
menii are sarcina de încurajarea
creșterii, îmbunătățirea, apărarea
sănătății, comercializarea și indus­
trializarea A. produselor lor pt. în-
depl. scorului este ajutat de consi­
liul sup. Zootehnic (v. c.). Teritoriul
țării este împărțit în regiuni stabi-
lindu-se și rasa A. pt. fiecare reg.
Fiecare crescător de A. are dr. a
întrebuința pt. crescăt. sa reprodu­
cători de orice rasă; cel ce vrea
 Animale
să întreb, reproducători mase. pt.
monta publică, trebuie să-i declare
la primărie pt. a fi examinați de
comisiunea de expertiză (v. c.). Re­
producătorii ne autorizați de comi-
siune vor fi castrați. Comunele
sunt obligate a avea numărul su­
ficient de reproducători, în raport
cu femelele de prăsilă. Statul va
acorda crescătorilor, concursul or­
ganelor sale tehnice, împrumuturi
prin casa centrală a băncilor popu­
lare, reduceri de 50% pe cfr. pt.
animalele de reproducție, subvenții
pt. expoziții. Minist. se îngrijește de
pr curarea serurilor, vaccinelor pt
apărarea sănătății A. Se vor pe­
depsi cu amendă de 1000—5000 lei,
cei ce vor tolera întrebuințarea
mase, ne autorizați; cei ce vor lăsa
vacile la tauri streini de rasă, cei
ce vor pune la muncă A. prea ti­
nere; cei ce vor lăsa neîngropate
cadavre, cei ce vor furniza date gre­
șite comisiilor de expertiză privitor
la vârsta reproducătorilor. (Leg.
creșterii A. 25 Ian. 1926). A. expor­
tate și a produselor țor vor fi în­
soțite de un certificat liberat de
medicii veterinari. A. importate și
produsele lor, vor fi însoțite de un
certificat de origină și sănătate;
când prin examen nu se poate sta­
bili starea sănătății, vor fi ținute
sub observație la oficiile veterinare
de frontieră. Când vor fi bolnave se
vor respinge; iar dacă primirea lor
va fi refuzată se vor ucide. Impor­
tul se face numai prin oficii de
frontieră cu servicii veterinare.
Transp. A. cu c. f. r. sau vase plu-
titôare este supus vizei medicului
veterinar oficial, care va constata
starea sănătății și verifica actele ce
le însoțesc; descărcarea nu se poate
face decât în locul destinat, în tim­
pul zilei; vagoanele, cu cari s’au
transportat vor fi dezinfectate. Pro­
prietarii sau păzitorii A. sunt obli­
gați a înștiința imediat cazurile de
îmbolnăviri, aut. comunale sau po­
lițienești. Târgurile (v. c.) de ani­
male sunt puse sub controlul me­
dicului veterinar. Tăierea A. nu se
poate face decât în abator (v. c( v.
și Leg. de poliție sanitară veterina­
ră 1912, mod. 1928). Pt. A. ucise sau
moarte din cauza bolilor infecțioase
se acordă despăgubiri: valoarea
întreagă pt. cele ucise ca măsură
— 42 -
de stingere a unui focar, de boală;
în scop de a stabili diagnoza, cele
bănuite a fi atinse de boli infec­
țioase, pt. cele moarte din cauza
vaccinațiunei. Cu 3/« din val. pt. vi­
tele, ucise ca boln. sau bănuite de
pleuropneumonie sau tuberculoase,
pt. cai uciși de răpciugă. Cu jumăr.
din valoare, pt. vitele declarate ca
prime cazuri de dalac într’o locali­
tate; cu 1/â pt. porci uciși de pesta
porcină. Plata despăgubirilor se fa­
ce din fondul de epizotie. Se vor
pedepsi cu amendă până la 10.000
lei și închisoare până la 6 luni acei,
ce vor fi vândut sau scos în vân­
zare animale, știind că sunt bol­
nave; acei ce n’au declarat aut. res­
pective boala semnalată la A. acei
ce vor fi pus în vânzare, carne,
piei, etc. provenite dela A. bolnave.
Toți funcț. publici, cari se vor aba­
te delà lege. Contravențiunea se
constată de judecătorii. (A se vedea
în ordine alfabetică fiecare boală
de animale). Legea poliției rurale
din 1868 prevede că: Comunele sunt
obligate a avea oboare pentru în­
chiderea vitelor prinse în holde, li­
vezi, vii, fânețe, etc. Vitele închise
vor fi hrănite până la aflarea stă­
pânului, când se vor libera, după
ce se va încasa amenda (24—26) de
10 lei pe zi pt. vită mare și 5 lei
pt. vită mică, Când vita a făcut
stricăciuni, primarul comunei va
face constatarea și aprecia paguba
suferită. Dacă în 3 zile delà închi­
derea vitei nu se arată stăpânul,
vita va putea fi dată în îngrijire
unui locuitor și întrebuințată la
muncă. Dacă în termen de 6 lunî
nu se arată stăpânul, vita va pu­
tea fi vândută prin licitație publi­
că (55—57). Codul penal pedepsește
pe acei ce în mod public vor mal­
trata animalele, sau le va nune la
poveri peste puterea lor. Animalele,
ce proprietarul fondului dă aren­
dașului pt. cultură, sunt imobile,
pe cât timp li se păstrează desti­
nația. Proprietarul unui animal
este responsabil de prejudiciul cau­
zat de animal. (503, 407 C. civ.). v.
.Sindicate. Uniunea exportatorilor,
Boale la A.).
Animale în 1931, numărul A. în
întreagă țara a fost de 22.277.373;
repartizat pe specii de A. au fostr
 F
Anonim — Ante
'• 'Vite cornute . .4.079.467 sau 19% Bivoli.... 189.239 „0.88%
? Cai.... 1.988.126 „ 9% Porci. 3.221.472 „ 14%
Catâri .... l.oöl „ — Oi..... 12.356.015 „ 55%

(
Măgari .... 11.650 ,, — Capre . ■ . ■ 424,855 „ 2%
Total: 22.272.373

România în anii 1926—1932.

1926 1927 1928 1929 1931 1932

Numărul animalelor domestice în
MII CAPETE
CABALINE din care: 1877 1941 1945 1959 1988 2034
. Armăsari................................... 56 63 61 65 63 66
Cai.............................................. 767 788 799 801 839 961
Epe.............................................. 701 736 748 769 789 815
Tineret....................................... 353 354 337 324 297 292
Catâri.......................................... 2,2 2,5 2,1 2,0 1,1 2,1
Măgari ....................................... 10,5 11,6 10,4 10,6 IV H,2
BOVINE din care: 4798 4552 4436 4344 4079 4189
Tauri.......................................... 37 35 33 36 32 34
Boi.............................................. 1352 1300 1254 1191 993 994
Vaci de lapte........................... 1560 1547 1511 1542 1464 1509
Vaci sterpe ............................... 593 547 515 505 571 595
Tineret ....................................... 1216 1123 1123 1060 1019 1057
Bivoli.......................................... 193 192 190 187 189 193
OVINE din care : 13582 12941 12801 12406 12356 12294
Berbeci....................................... 599 560 561 491 488 501
Oi.................................................. 10019 9780 9764 9832 9760 9753
i Tineret....................................... 2964 2601 2476 2083 2108 2040
Gaprine....................................... 477 419 386 373 425 421
i-
' PORCINE din care: 3168 3076 2832 2412 3221 2964
Vieri........................................... 155 148 118 120 89 85
Scroafe....................................... 1096 1066 976 851 1025 984
Tineret....................................... 1927 1852 1738 1441 2107 1895

Anonim, fără nume, sau cu nu­
me necunoscut, pamflet anonim,
anonimat.
Antanta, s’a numit acordul în­
cheiat în 1904, între Franța și An­
glia pt. a stăvili politica de expan­
siune a Germaniei, care râvnea la
supremația mondială. Acest tratat
a fost precedat de un altul franco-
italian, altul franco-spaniol, apoi
împăcarea Angliei cu Rusia 1907,
care apoi a devenit un tratat unind
toate aceste națiuni. La începutul
răsboiului mondial din A. făceau
parte: Anglia, Franța, Rusia, Ser­
bia și Muntenegru, la care s’au
alăturat Japonia 1914, Italia 1915,
Portugalia și România 1916, Statele
Unite 1917, Grecia 1917, Brazilia
1916.
Antagonism, rezistența între
două forțe contrare; opozițiune de
idei sau de sentimente.
Ante Cristum natum, înseam­
nă înainte de nașterea lui Cristos;
prescurtat A. Chr.
Ante proect, (Dr. const.), se nu­
mește totalitatea dispozițiunilor me­
nite să devină lege, cari sunt adu­
nate într’un text, care după ce se
supune cercetării și aprobării con­
siliului de miniștri, primește forma

- 43
 Antisemitism
«le proect de lege, care apoi se de­
pune pe biurourile adunărilor le­
giuitoare. Această procedură a de­
venit un obiceiu deși nu este pre­
văzută în nici o lege. Se mai nu­
mește planul sumar al unei lucrări
ce trebuie executat, întocmit de in­
gineri sau agenți tehnici, care ser­
vește de bază pt. întocmirea pro­
iectului definitiv al lucrării ce ur­
mează a se efectua.
Antisemitismul, (Pol. socială),
mișcarea împotriva ekreilor, răs­
pândită mai ales după răsboiul
mondial. A. a apărut ca o reac-
țiune împotriva înmulțirii evreilor
în Europa. Ca doctrină politico-so-
cială. A. susține că evreii, nu se
pot asimila populației indigene și
că duc o viață parazitară; îi acuză
că au acaparat indirect conducerea
politică a statelor, prin mijloace fi­
nanciare și că sunt factorii de răs­
pândire a internaționalismului și a
dezordinei sociale, după care ar
profita mai ușor; că în Rusia și
Ungaria ar fi contribuit în mare
măsură, la întronarea regimului co­
munist.
Antisemitismul în Germania,
în 1933 curentele antisemite în Ger­
mania se justificau cu aceea că:
„In buna credință de a servi ome­
nirii, evreii aU început să activeze
în viața poporului german, arun-
cându-se cu stereotipica pasiune
evreiască, asupra tuturor domenii­
lor științifice, năvălind asupra pre­
sei, organizând1 massele muncito­
rești și ostenind-u-se de. a influența
întreaga viață spirituală, în sensul
liberalismului și democrației. De
sine înțeles că această împrejurare
trebuia să provoace o profundă
reacțiune la poporul autohton. Dacă
evreii activau în așa numitele dis­
cipline internaționale, dacă în do­
meniul matematicei, fizicei, chimiei,
medicinei, astronomiei și în parte
și al filozofiei, evreii au prestat lu­
cruri excepționale, ei au putut să
provoace cel mult invidia colegilor,
lor arieni, nu însă ura obștească
a întregei națiuni. Nu se privea cu
ochi buni dacă evreii deveneau pur­
tători ai premiului Nobel, dar lu­
crurile erau tacit tolerate“. In do­
meniul disciplinelor naționale fie­
care popor se străduește să-și des-
volte calitățile sale originale și să
— 44 —
transmită generațiilor prezente și
viitoare fructele operei sale etnico-
spirituale. Căci pt. un popor nu
este indiferent cine îi scrie în pre­
să articolelje de Crăciunj, cine îi
citește liturghia și cine îl îndeamnă
să meargă la biserică. Fiecare po­
por,, și îndeosebi poporul german,
voiește ca tinerimea sa să-i fie
educată în spiritul său. Ea să pro­
moveze muzica germană, să ci­
tească cărți germane, să studieze
pictura și sculptura germană și să
se desfășoare într’un spirit pur ger­
man. „Pe când poporul german
lupta pt. menținerea particularită-
țiilor sale evreii umpleau cu stri­
găte toate răspântiile Germaniei.
Se complăceau în rolul de a îmbu­
nătăți lumea și încercau de a in­
fluența viața publică cu ideile pro­
prii. Evreii trăgeau clopotele și che­
mau la rugăciune; pregăteau cina
cea de taină și prăznuiau învierea
Domnului. Scriau în presă articole
de Paști și de Crăciun și serveau
poporului german propria lui reli­
gie în vasele evreești. Și în contra
acestor fapte se apără poporul au­
tohton, luptând împotriva influen­
ței evreești și a presei evreești.
„Compozitorii evrei au pătruns în
biserică, scriind muzică bisericească
(Mendelsohn-Bartholdy); poeții evrei
vorbeau poporului german, încer­
când să simbolizeze spiritul ger­
man dar rămânând cu toții la
sfârșit, fără de nici o excepție evrei:
Heine, Börne, Wassermann,, Zweig,
Beer-Hoffmann, Schnitzler, Emil
Ludwig. „Și în contra acestei evrei-
zări a spiritului arie, a caracteru­
lui german se apără întreaga na­
țiune, căci ce înseamnă pt. poporul
german versurile Iui Heine: „Și
toate lacrimile se scurgeau într’o
tăcută comunitate, „Se scurgeau și
se revărsau în Iordan. „Ele să în­
semne că Iordanul și nu Rinul este
fluviul simbolic a Germaniei?“.
Evreii se jucau cu cele mai sfinte
lucruri ale poporului german și
uneori își băteau joc de ceeace era
mai sfânt pt. întreaga națiune“. Se
întemeieau pe drepturile imanente
ale democrației și se simțiau ca ce­
tățeni egali, îndreptățiți în cuprin­
sul comunității germane; se afișau
ca moralizatori ai poporului ger­
man, dar vărsau pocaluri de satire
 r
Antreprenor — Anulări
• asupra germanului Tănase. Dese-
; Hatorul George Grosz, țâra în no-
'• roiul întreg poporul german prin
- ,.Ecce Homo-ul“ său, neoprindu-se
' nici măcar în fața (Dumnezeului
ț German. Evreii voiau să fie profeți
■ în plaiurile păgâne ale Germaniei,
' uitând cu totul că aceasta trebuia
să fie o fatalitate. Evreii au făcut
revoluție, alergând ca eterni căută-
ș tori de D-zei în fruntea masselor
<■ poporului german, au dat proleta-
. riatului internațional o a doua bi­
blie adecvată timpului, răscolind
pasiunile clasei de jos. Mora: a de­
clarat răsboiu din Germania capi-
I talului și Lassalle a organizat în
. Germania massele poporului ger-
man. Evreul Eduard Bernstein a
[ popularizat ideologia lui Karl Lieb­
knecht și Rosa Luxemburg, au che­
mat la viață mișcarea spartachista.
Evreul Kurt Eisner a creiat repu­
blica sovietică bavareză, fiind pri­
mul și ultimul ei președinte. Și în
■ contra acestor lucruri se ridică și
se revoltă națiunea germană. Căci
ț ea voia să-și făurească singură
‘ soarta ei și singură să determine
î viitorul ei și al copiilor ei. Și acea-
... sta nu i se putea lua în nume de
ț rău“. Faptul în contra căruia po-
ț porul german se ridică, este în pri-
; ma linie cetățenismul mondial, a-
î vând de precursori pe evrei. Acești
Ș oameni desrădăcinați cred că au
■ ■ puterea de a transplanta ideile Iui
Iosua în câmpiile Germaniei și de
! a cuceri Walhalla cu Amos. Uneori
! le succede aceasta, totuși ei se în­
groapă pe sine și poporul evreu
sub dărâmăturile unei lumi prăbu­
șite“. (Manfred Reifer: „Calenda-
( rul“. Sept. 1933).
i Antreprenor, se numește acela
(, care se însărcinează, pe riscul și
ș pericolul lui, cu executarea lucră-
>> rilor publice sau particulare, după
un plan statorit. Când este vorba de
l construcții particulare de mai mică
I importanță, calitatea de A. și arhi-
ș‘. tect se poate cumula de aceeași per-
t soană. A. nu poate cere sporirea
de plată pt. schimbările planului.
, Arhitectul are dr. a cere despăgu-
; biri pt. valoarea lucr. suplimentare.
: Răspunde de viciile lucrării. (Pt.
complectare. v. Arhitect).
Antropofagie, obiceiul de a
mânca, carne de om, este și azi în
> Oceania.
— 45 —
Antropologie, se numește stu­
diul omului, considerat în totalul
său, în amănuntele sale și în legă­
turile cu restul naturii.
Antropologia criminală, 1) este
știința care are de obiect grupul
uman, considerat în totalitatea .sa,
în amănuntele sale și în raportu­
rile sale cu grupul animal; 2) este
știința care se ocupă cu omul cri­
minal, studiul unei varietăți uma­
ne; e istoria naturală omului cri­
minal. Se bazează pe teoria lui
Lombroso (y. e.) cu clasificarea în
infractori născuți, tipul criminal,
atavismul, nebunia morală și epi­
lepsia. Grație lui Lombroso s’a In­
trodus studierea omului din punct
de vedere psihic, fiziologic și bio­
logic; el a creiat A. c. și a arătat,
că progresul științei penale trebuie
să se îndrepte pe calea cercetărilor
și observațiunilor datorită acestei
teorii. Dreptul penal a arătat pro­
grese în ultimii ani, în urma ace­
stei științe.
Anuarul funcționarilor pu­
blici. In fiecare an până la 31
Martie, se va publica anuarul funcț.
publici în baza situației din 1 Ia­
nuarie. A. este compus din funcțio­
nari de stat și funcț. adm. locale;
publicarea lui se va face pe fiecare
minister, iar pt. adm. locale pe fie­
care județ, (art. 118 Reg. st.).
Anulare, (just, adm.), este ni­
micirea unui act administrativ de
către o autoritate superioară, înves­
tită de lege cu acest idrept. A. pre­
supune un act făcut cu încălcarea,
legii. Cazurile de anulare trebuiesc
să fie arătate în mod precis de le­
ge; ele nu pot fi presupuse nici cre­
ate pe cale de analogie. A. este din
oficiu atunci când, autoritatea su­
perioară constată călcarea unui
principiu de lege; ea poate fi ce­
rută de cei interesați; ex. cererea
unor cetățeni pt. anularea unei ho­
tărâri a consiliului comunal, prin
care s’a lezat un drept sau interes­
ai lor. A. actelor juridice ale ad-ți-
ilor locale se face de Comitetele de
Revizuire (v. c.).
Anularea actelor ad-fiilor lo­
cale, v. Nulitatea.
Anulări de credite, când aloca­
ția unui articol a rămas fără între­
buințare creditul se anulează, spo-
 Annas — Apartenență
rindu-se çu acesta fondul pt. des­
chideri de credite suplimentare.
Creditele neangajate până la finea
anului se anulează de drept art. 37
L. c. p. (V. și Virimente).
Annus inceptus pro completo
habetur, înseamnă o regulă de
drept, după care persoana se con­
sideră că are anumiți ani atunci
când a împlinit ex. o persoană es­
te de 18 ani, în ziua când a îm­
plinit 18 ani.
Apă, (San.) ad-țiile comunale vor
îngriji ca locuitorii să găsească cu
înlesnire apă de băut, bună și în­
destulătoare; vor asigura un mij­
loc public de îndepărtarea din ra­
za comunei, prin canalizare sau alt
mod igienic, a imundiciilor de orice
fel; comuna să dispună de instalații
igienice pt. tăierea vitelor. In co­
munele urbane nici-o lucrare, nu se
va putea face înainte ca, lucrările
de alimentare cu apă, canalizare,
uzină pt. incinerarea gunoaelor și
un abator să fi fost realizate. Toate
lucrările de alimentare cu apă, ca­
nalizare, să se facă în urma avizu­
lui institutului de igienă ;(v. cj;
Devărsarea apelor industriale, a
canalurilor publice în râurile ce
sunt,' sau ar putea fi utilizate pen­
tru alimentarea cu apă, ' nu va fi
permisă decât în cazurile în cari,
apele reziduale au fost curățite și
numai în cazul când râul pe o dis­
tanță de cel puțin 5 km. nu este
utilizat pt. alimentare cu apă. De­
vărsarea apelor reziduale prove­
nind din tăbăcării, abatoare, rafi­
nării, destilării etc. nu se pot face
decât cu aprobarea autorităților sa­
nitare. Băi publice closeturi, has-
nale, bazine etc. se pot instala con­
form regulamentelor comunale.
(324—330 L. sanit. M. O. 154/1930
<V. și Ape). Alimentarea comunelor
■cu A. este regi, de Regulamentul
din 1924.
Apă potabilă, (San.), se numește
apa naturală, care pt. a fi proprie
la alimentarea omului, trebuie să
fie: limpede, incoloră fără gust,
fără miros; lipsită de materii stră­
ine, cu o temperatură pănă la 15
grade C. să conțină aer și acid car­
bonic. Din p. d. v. chimic la un li­
tru de apă să nu depășească limi­
tele de: 500 mgr. rezidiu fiț- și 450
— 46 -
mgr. rezidiu calcinat; 20 gr. durita-
tatea; 5 jngr. sesquoxid de fier; 60
mgr. anhidrită sulfurică; 20 mgr.
clor; 30 mgr. silice etc. A. p. nu
trebuie să conțină germeni pato­
geni. Proba de apă se va lua în
sticle incolore.
Apă mineralizată, instrucțiuni
pt. aprobarea instalării unei fa­
brici de apă artificial mineralizată.
Decizia Min. Săn. și Ocr. Sociale
Mon. Of. No. 14/1928.
Aparate de electroterapie me­
dicală. V. Electroterapie.
Apărarea națională, statul are
dr. a lua parte la constituirea în­
treprinderilor în legătură cu apă­
rarea nat. ca: Üzinele metalurgice
din C.opșa Mică, în Cugir, fabrica-
țiunea armelor, armament și mu-
nițiuni, fabricarea avioanelor. Sta­
tui participă cu acțiuni, cari au un
dr. de vot plural spre a se asigura
oricând majoritatea română. (Leg.
23 Iunie 1925. V. Organizarea na-
țiunei).
Apărarea pasivă contra atacu­
rilor aeriene, are de scop să limi­
teze efectele bombardamentelor a-
eriène, asupra populației și resur­
selor teritoriului, fie asigurându-Ie
o protecție directă, fie micșorând
eficacitatea atacurilor. A. p. este '
pusă în aplicare de Minist. de in­
terne prin comisiunea superioară
a A. p. (v. c.), care are ca organe
județene „comisiunile județene" (v.
c.) comisiile comunale. Organizate
prin Regulam, pubi. M. O. 69/1933.
Pregătirea A. p. comportă în timp
de pace „măsuri generale de sigu­
ranță" ca: serviciul de pândă, a-
larma, stingerea luminilor, camu­
flajul; măsuri preventive" pt. pro­
tecția personalului (adăposturi,
tranșee) răspândirea instrucțiuni­
lor de protecția materialului, eva­
cuarea etc.: „măsuri de salvare"
descoperirea gazelor, strângerea
victimelor, stingerea incendiilor,
desinfectarea, ridicarea proectile-
lor expl. etc.
Apartenență, (Dr. adm.}, se nu­
mește dreptul unei persoane de a
aparține unei comune. Art. 10 din
L. ad-tivă din 1929, proclamă că:
„fiecare locuitor al țării, fără nici
o deosebire, trebuie să fie membru
 Apateu — Apel
al unei comune și să participe la
: .sarcinile ei“. A. este o inovație a
' jegii din 1929, adoptată din legile
xnaghiare. Numai acel ce este mem­
bru al comunei are exercițiul dr. de
alegător. Comuna are obligamente
‘ numai lață de membrii săi,, numai
î <ji beneficiază de anumite avanta-
gii. Sunt considerați ca membrii ai
comunei toți cei ce sunt înscriși în
' listele electorale și soțiile cu copii
lor; toți cetățenii așezați de un an
în comună și vor face cerere, în
care reclamă calitatea de membru.
Funcționarii publici sunt de drept
membrii ai comunei unde își ex.
funcțiunea. Comuna poate refuza
acordarea calității de membru per­
soanelor cari au suferit pedepse
infamante sau cari n’au un mijloc
cunoscut de a-și câștiga traiul. Ca-
. litatea de membru se pierde prin
părăsirea comunei, fără intențiu-
ne de revenire.
■ Apateu, corn. rur. în jud. Arad,
3018 loc. pretură, judecătorie Ineu,
P. t. t. în loc. cfr. Cermeiu 13 km.
Arad 91 km.
Ape, art. 20 Const, prevede: „Ape-
• le navigabile și notabile sunt de
domeniul public. Sunt bunuri pu­
blice, apele ce pot produce forțe mo-
■ trice și acele ce pot fi folosite în
interes obștesc“. Legea regimului
apelor din 23 Iunie 1924 și Regulam.
M. O. 221/1925 reglementează folo­
sirea, amenajarea și regular ea ape-
. lor și albiilor lor. „Ape menajere“
sunt acelea cari se scurg din inte-
: norul caselor și curților; aceste ape
: ' nu pot curge pe proprietatea veci­
nă, afară dacă nu s’a dobândit o
servitute. „Ape închise“ se conside­
ră: eleșteele (iazurile) artificiale,
. apele cari nu stau în legătură cu
alte ape, bălțile. In ape închise dr.
de pescuit aparține proprietarului.
Apele uzate, murdare sau alterate
provenite delà instalații industria-
, le, nu pot fi vărsate în apele curgă­
toare sau lacuri, decât pe baza unei
‘ autorizațiuni; topirea cânepei sau
■ inului se va face în anumit loc
(90). Primăriile pot opri aruncarea
apelor menajere pe ferestre și or-
dona astuparea băltoacelor și lua
orice măsuri de salubritate publi-
’ că. Apele provenite din ploi, se pot
t scurge pe proprietăți vecine. Locu-
t rile inferioare sunt supuse a primi
47 —
apele ce curg firește, din locurile
superioare, fără ca mâna omului
să fi contribuit la aceasta. Fiecare
proprietar este dator a-și face stra-
șină casei,, astfel ca apele din ploi
să se scurgă pe țărmul sau pe ulițe,
iar nu pe domeniul vecinului.
(578, 61 C. civ.). Apele fluviale,
maritime și ale râurilor curgă­
toare sunt de domeniul public (v.
c.). Energia produsă de aceste ape
este un bun public. Permisul pt.
instalațiuni hidraulice se acordă de
Ministr. Ind. A. min. sunt sub regi­
mul autorizării și declarării de uti­
litate publică. Exploatarea lor se
acordă prin concesiune până Ia 50
ani, prin decret regal. Izvoarele cu­
rative și minerale, cari prezintă un
interes pentru sănătatea publică,
pot fi declarate de utilitate publică
(v. c.). Apele minerale naturale și
artificiale sunt libere a se vinde în
comerț; cele arsenicale, toxice, etc.
nu se vor putea vinde decât pe ba­
za unei recete medicale. Adminis­
trațiile comunale exercită suprave­
gherea instalațiunilor de procurat
apă, izvoare, fântâni, chiar și atunci
când ele_ se găsesc pe proprietăți
particular è; putând impune sleirea,
curățirea, modificarea și reparația
lor. Este interzisă construcția de
grajduri, latrine,, etc. în apropierea
fântânilor. Amenzile la contraven­
ții se aplică de organele sanitare,
(v. și L. energiei M. O. 148/1930).
Apel, Regulament pt. organiza­
rea serviciului interior al Curților
de Apel,, al grefelor lor și al cance­
lariei parchetelor, Mo. Of. 62/1926.
Apel contra deriziunilor poli­
țienești, trebuie să cuprindă acea
parte a hotărârei care este atacată;
se poate face în 15 zile delà ziua în-
manuării deciziunei (v. c.). Se îna­
intează prin judecătoria poliție­
nească, ce a emis - deciziun ?a; tre­
buie înaintat în scris sau verbal,
cuprins în proces verbal (v c.\ Se
poate respinge în cazul când: s’a
înaintat de o persoană neîndreptă­
țită; înaintat după expirarea ter­
menului; înaintat contra unei de-
ciziuni neapelabilă. In contra deci­
ziunei de respingere se poate face
A. care trebuie înaintat instanței II
cu excepția expirării termenului.
A. se transmite inst. II împreună
cu toate actele cauzei. A. se poate
 Apel — Aprobare
continua numai până la instanța
II.
Apel la contribuția benevolă
a publicului, se înțelege orice ini­
țiativă a persoanelor fizice sau ju­
ridice în scop de a aduna bani,
obiecte, etc. cerute pulicului prin:
chete, vânzări de insigne, flori,
cărți poștale, liste de subscripții,
bilete de loterie, tombole, carnete,
registre, pantahuze, condici de mi­
lă, cutii, bilete de spectacole, tea­
tre, cinematografe, baluri, festiva­
luri, serbări, conferințe, tichete, etc.
Este regi, de legea din 7 Iunie 1923
și regul. 9 Apr. 1927. Deriziunea
Minist. Sănăt. 11 Aprilie 1929 și le­
gea sanitară 472—83 Iul. 1930. A.
1. c. b. pt. orice scop nu se poate
face decât cu autorizația Minist.
Muncii. Autorizația pt'. baluri, se­
rate, reprezentațiuni și festivaluri,
tombole și loteriile ce se organizea­
ză la acestea, se vor autoriza de
prefect sau primpretori și de pri­
mari în orașele reședințe. Apelurile
individuale sunt interzise. In au­
torizație se va arăta condițiunile,
locul și durata în care urmează să
se facă apelul. Rezultatul se con­
stată prin proces verbal. Se pedep­
sește cu închisoare delà o lună la
un an și amendă delà 500—5000 lei,
cei ce vor strânge pe Cale de apel
sume pt. scopuri falșe. Cu amendă
de 500—10.000 lei și închisoare delà
5 la 15 zile cei ce nu vor avea au­
torizația cuvenită. Cererile pt. apel
se adresează Ministerului Muncii
sau pt. celelalte prefectului sau pri­
marului.
Apel la judecătorii, (Proced.),
este o cale ordinară de atac în con­
tra unei hotărâri judecătorești,
prin care se cere reformarea unei
hotărâri. Nu este un termen sacra­
mental Pt. facerea lui; nu se poate
determina numai după cuvintele
de: opoziție, apel, recurs, etc. între­
buințate în cerere; că dacă din
eroare partea a zis că face recurs
în loc de apel și la înfățișare arată
că a înțeles să facă apel, judecă­
torii nu not să deducă intenția păr­
ții numai din cuvintele de apel sau
recurs, ci trebuie să examineze mo­
tivele de nemulțumire. A. poate fi
trimis prin postă, telegramă, în ter­
men, împreună cu taxele de tim­
48 —
bru. Cererile trebuiesc să cuprindă,
numele, pronumele, profesia și do­
miciliul părților și să arate textul
deciziei atacate și motivele. A. la
judecătorii are loc pt. afaceri în
cari pedeapsa este închisoare, resti­
tuiri sau reparațiuni mai mari de
300 lei. A. se face în 15 zile delà
primirea hotărârfei la grefa judecă­
toriei. Tribunalul se pronunță asu­
pra întregei afaceri, în contra hot.
în prima instanță.
Apocalipsul, este o carte misti­
că, obscură, plină de poezie a Sf.
loan, în care face apologia religiei
creștine și triumful ei după dom­
nia lui Ante Christ, pe care Sf.
loan, îl vede în șapte arătări. A.
apostolului Pavel este un text scos
din „Codex Sturdzanus“ scris îna­
inte de 1580.
Apocrif, nesigur: scriere apocri­
fă, al cărui autor e necunoscut.
Apostilă, se numește adnotațiu-
nea ce se face în josul unei peti-
țiuni sau unui acte de către un
funcționar superior, sau chiar per­
sonagii politice, pt. a susține cele
cuprinse în petiție, sau pentru sa­
tisfacerea lor.
Apostolici, eretici din antichita­
te, cari nu recunoșteau dreptul de
proprietate, iar unii din ei renun­
țau chiar și la căsătorie.
Apostrof, un semn ortografic,
care se scrie acolo unde lipsește o
vocală; ex. „n'arn'' sau tfam“. A. nu
se poate folosi pt. legarea formelor
scurte de pronume cu verbul, unde
se scrie linioara: ex. venit-ai, a-i
spune, etc.
Aport, 1. In comerț, partea dusă
în întreprindere (capital, muncă,
etc.). 2. Partea adusă în căsătorie
de fiecare din soți. 3. Prin exten­
siune, contribuția unei persoane la
o activitate sau la o acțiune oare­
care.
Après nous le deluge! După
noi potopul! După noi fie ce o fi!
Marchiza Antoinette de Pompadour
(1721—1764). Maximă egoistă favori­
tă a lui Ludovic XV-lea (1710—1774).
A priori. Din cele ce preced,
înainte de orice discuție, de orice
cercetare.
Aprobare. învoirea superiorului
la săvârșirea unei lucrări, declara-
 Aprod — Arbitraj
ția prin care recunoaște că o per­
soană e potrivită pentru o anumită
slujbă, ori un lucru pentru un anu­
mit scop, că hotărârea forului in­
ferior este bună, ori că statutele
unei nou înființate societății sunt
bune.
Aprod, era copilul de boier, dat
la curte pe lângă domn, deprin-
zându-se acolo cu lumea cea mare,
în așteptare ca să fie boierit: ca
semn de încredere, Principele îl
trimitea cu porunci.
Aquila, numele steagurilor le­
giunilor romane, precum și a'tur­
nurilor mai înalte ale cetăților.
Ar, unitate de măsură de supra­
fața 100 metri pătrați. 100 ari egal
cu un hectar.
Arad, municipiu; capit. j. Arad.
77.225 loc. (în 1920 63.166 loc.). 10.376
clădiri; 21.799 gospodării; 1800 în-
trepr. ind. și comerc., are fabrica
de vagoane „Astra“ și un nod de C.
F. R. Granița Ungariei. Are licee,
școli profesionale, academie teolo­
gică română ortodoxă. Este amintit
în actele publice încă din 1197. Are
o cetate construită în 1752, în stân­
ga Mureșului din ordinul Măriei
Tereza. In ea se găsesc cazărmile
Garnizoanei. București la 631 km.
Arad, județ, partea de V. a țării,
mărginit la: N. cu Bihor, V. hot.
convențional, E. jud. Hunedoara, S.
râu Mureș. Capitala: Arad. Supra­
fața 6248 kmp. cu 423.824 loc. din
care pop. rurală 346.599 loc. cu o
densit. de 67.8 pe kmp. Reședința
plășilor și judecătorii: Aradul nou,
Chișineu, Criș, Hălmagiu, Ineu, Pe-
cica, Radna, Șebiș, Sfânta-Ana, Și-
ria, Târnova. Comune urbane: A-
rad. Notariate 110. Corn. rur. 224.
Percepții: Aradul nou, Curți ci, Chi-
șineu-Criș, Șepreuș.. Hălmagiu,
Ineu, Târnova, Nădlac, Rovine,
Radna, Sebiș, Sf. Ana, Pâncota,
Șiria. Tribunal, Cerc, recr., Adm.
financiare, Legiune jand. toate în
Arad. Camera: comerc., agricolă,
muncă în Arad. Licee: „Moise Ni-
coară"1, băeți; „Gloiba Birta“ fete
și lie. rom cat. Școli sup.: norm.,
. băeți, arte și meserii, com. sup.
băeți, fete, medii băeți. Industr.,
Casnică și de notari toate în Arad.
Aparține circ. Curții de apel Timi­
șoara. Insp. Gen. Adm., pol. și sig.,
— 49 —
Insp. sanitar toate în Timișoara.
Insp. Muncii Arad. Direcțiunea poș­
tală Timișoara. Episcopia gr. ort.
Arad. Alege 9 deputati, 3 senatori.
Prefect: Dr. Ioan Groza. Director
Pref.: Dr. Ion Ciuca. Secretar gen.
Ion Nichiu. Șefi de serv. Victor Pe­
ter Ermine Stanca, Dr. Dimitrie
Cazna, Augustin Filip, Dr. Gh.
Martha, Dr. Gh. Moisă. Prim-pre-
tori: Dr. Sever Mladin,, Victor Băr-
gău, Danea Aurel, Eugen Imbre-
zianu, Dr. Ioan Cornea, Dr. Ștefă-
nică Florian, Dr. Teodor Popa, Dr.
Simion Pop Laszlo. Funcționari
jud. 65. Industrii: Fahr, de vagoa­
ne „Astra“, Fabr. mobile Arad.
Produse renumite: grâu, porumb,
sfeclă de zahăr, vin, etc. N-rul gos­
podăriilor 110.877, clădiri 96.794, în-
trepr. ind. comerc. 6596. Stema jud.
Scut scartelat. In I cartier, pe al­
bastru, un snop de grâu de aur,
în II și III pe roșu, o cetate de ar­
gint cu 3 turnuri, IV pe albastru,
un ciorchine de strugure de aur, cu
o formă verde.
Aradul nou, com. rurală în jud.
Arad., reșed. plășii, 6076 loc. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. t.
t. cfr. în loc. Prefectură, tribunal
Arad, 7 km. Paroh, gr. ort. și gr.
cat. In 1900 avea 6139 loc. rom. 270,
ceilalți germani, evrei, unguri.
Arbitraj, este actul prin care
două sau mai multe persoane pt.
judecarea unei cauze recurg la per­
soane cari au liberul exercițiu a
voinței lor fără a fi judecători obi-
cinuiți, recunoscând autoritatea
sentinței arbitrare pt- stingerea ne-
înțelegerei (v. 3.39—3768 Pr. civ.).
Arbitraj international, este un
mijloc de a soluționa pe cale pa-
cinică un conflict, între două sau
mai multe state. Reglementarea li­
tigiilor dintre state, de către jude­
cători aleși de ele și pe temeiul res­
pectului normelor de drept. In an­
tichitate el a fost practicat uneori
sub formă de ,/mediațiuni“. Pentru
pf-ima dată în urma congresului
delà Washington 1871, s’a înființat
la Geneva un tribunal arbitrar, iar
apoi în 1899 s’a votat convențiunea
delà Haga pt. reglementarea paci­
fică a conflictelor internaționale.
Arbitrul se compune din una sau
mai multe persoane a căror „sen-
4
 Arbitrare — Ardeal
lință arbitrară" statele în conflict I aduse în fața justiției, se vor supu-
s’au angajat dinainte s’o execute. ! ne comitetelor de rev. pt. conciliere
In ce privește modul de organizare și A.
a jurisdicțiunii, există o complectă Arbitrare, (Dr. adm.), se nu­
libertate pt. statele cari pot recurge mesc acele acte ad-tive. sau juri­
la un arbitru unic, un diplomat, dice, cari sunt luate prin nesoco­
jurisconsult, jurist, sau ministrul tirea unui text de lege, sau unei
unui stat strein, sau la un tribunal dispozjțiuni legale. Acte ilegale
arbitrar, compus din mai mulți luate prin abuz de putere, domni#
membri. Deciziunea arbitrului tre­ bunului plac; ex. înlăturarea din
buie executată de statele în conflict. serviciu prin simplă dispoziție a
De obiceiu în tratatele (v. c.) inter­ șefului unei autorități, a unui func­
nationale se prevede clauza că în ționar definitiv și legal numit. Ori­
■caz de neînțelegere, arbitrajul este ce acțiune juridică sau administra­
obligatoriu. Statele de comun acord tivă, neîntemeiată pe un text de
aleg pe arbitrii și statoresc termenii lege sau ordin legal. Ex. arestare,
litigiului.,Arbitrajul înlătură multe deținere.
conflicte internaționale. Astăzi So­
cietatea Națiunilor (v. c.) a căutat Arbitrar ad-tiv, se numește ac­
să organizeze o adevărată jurisdic- tivitatea ad-ției publice, care se
țiune internațională. Instanțe de abate delà metodele ad-tive obiecti­
justiție internațională de arbitraj, ve; o activitate în afară de legali­
•este curtea permanentă de arbitraj tate. Cauzele A. a. pot fi: formalis­
delà Haga (v. c.) în fața căreia, mul exagerat și inutil, formalismul
după războiu, un mare număr de șicanelor, care cere ca o hârtie să
neînțelegeri au fost soluționate, treacă prin 7—8 mâini pt. a fi re­
printre multe alte chestiuni. Ro- zolvată; el poate izvorî din cauza
mânia a adus faimoasa afacere a ignoranței sau incapacității celor
optanților unguri. „Arbitraj munci­ chemați să aplice legile. A. a. ia
toresc" înseamnă supunerea neînțe­ forma cea mai gravă, când agentul
legerilor ivite între lucrători și pa­ ad-tiv obligat a se conforma legii;
troni la judecata unor persoane, neglijează, sau cu bună știință
cari se bucură de încrederea ambe­ omite sau refuză a face un act,
lor părți și a căror nepărtiniri stă care intră în atrib. sale legale, sau
în afară de orice îndoială. Judecata nesocotește legea. Asemenea acte
se face de o comisie de arbitri, sunt ilegale și sunt sancționate, fie
compusă din 4 membrii și un pre­ prin răspunderea statului, fie a
ședinte, care poate fi primul pre­ funcționarului. Actele ad-tive (v, c.)
ședinte al Curții de apel, Casație se pot ataca în contenciosul ad-tiv
sau Tribunal. Comisia are menirea (v. c.), iar contra funcționarului
a cerceta, a face expertize, ascultă este deschisă acțiunea în justiție
martori pt. a se convinge de ne­ sau disciplinară.
voile lucrătorilor și de putința pa­ Arcîz, com. rurală în jud. Cet.
tronilor de a face viața mai bună Albă, reșed. plășii, 2877 loc. jude­
lucrătorilor. Hotărârea comisiei de cătorie, jand. percepție, P. t. t. cfr.
arbitraj se ia cu majoritate de vo­ în loc. Prefectură, tribunal Cet.
turi și trebuie să fie respectată de Albă la 75 km.
ambele părți, punându-se capăt Arded, corn, rurală în jud. Satu-
conflictului de muncă. (15—26 Leg. Mare, reșed. plășii A. 3327 loc. ju­
muncă, 1920). „A. ad-tiv" Legea ad- decătorie, percepție, secție de jand.
tivă din 1925 prin art. 290—294, pre­ P. t. t. cfr. în loc. Prefectură, tri­
vede că orice litigiu ivit între co­ bunal Satu-Mare, 21 km. Paroh,
mune, județe sau acestea și stat, gr. cat. In 1900 avea 3211 loc. rom.
vor fi obligate a-t supune mai in­ 701. ceilalți ung. germ, evrei.
tùiti instanțelor ad-tive de conci­ Ardeal. Se numește provincia ro­
liere și arbitraj, cari erau compe­ mânească compusă din 16 județe
tente a examina litigiul și da solu-
țiuni definitive. Legea comitetelor unite cu Patria mamă în 1918. Su­
de Revizuire 1933 (v. c.) .prevede că prafața 62.229 kmp. cu 3.217.677 loc.
asemenea litigii, înainte de a fi cu o densit. de 51.7 loc. pe kmp., cu-
piinde 16 județe: Alba, Brașov,

— 50
 Areopag — Argeș
Ciuc, Cluj, Făgăraș, Hunedoara,,
Mureș. Năsăud, Odorhei, Sălaj,, Si-
. j)ju, Someș, Târnava Mică, Târna-
' va Mare, Treiscaune, Țurda. Cupr.
? . 34 orașe. (Pt. complectare ve^i Ro-
' mânia, Unirea A. cu România).
Areopag, era tribunalul suprem
' in Atena veche, care judeca afaceri
t , criminale; numit astfel după colina
' lui Areș, unde-și ținea adunările.
■ Legislația lui Solon (v. c.) i-a dat
.1 dreptul de supraveghere a respec­
tării legilor, cultului și moravuri­
lor. Se compunea din 31 de arhonți.
In pledoarii în fața A. era interzis
1 politicul.
Arestare, (Dr. pen.) este mijlo-
, cui prin care o persoană bănuită
■ de a fi comis o infracțiune se pune
într’un loc de popreală. „A. preven­
tivă^ este atunci când există teme­
re că prevenitul ar putea scăpa de
acțiunea justiției, fugind în alte
state, sau ascunzându-se și când
• ’.ar avea posibilitatea de-a conrupe
martorii și face să dispară probele.
A. se face în baza unui mandat
(v. c.) de arestare), emis de jude­
cătorul de instrucție, având de
■scop a ține pe infractor la dispo­
ziția justiției. Toți ofițerii poliției
■ judiciare (v. c.) au drept a aresta
• pe preveniți în caz de flagrant de­
lict, (v. c.) de crimă și cu actele
•dresate a-1 înainta procurorului.
'Constituția prin art. 11, prevede:
■ „Nimeni nu poate fi deținut stau
•arestat, decât în puterea unui man­
dat judecătoresc motivat, care tre-
•buie să-i fie comunicat în momen­
tul arestării, sau cel mai târziu în
24 ore după deținere. In caz de vină
■vădită, deținerea, sau arestarea se
poate face imediat, iar mandatul se
va emite în 24 ore .Art. 26 spune:
„Arestul preventiv în materie de
presă este interzis". Se va pedepsi
•cu închisoare delà 6 luni la 2 ani
și cu interdicțiune, orice agent pu­
blic, care în mod arbitrar, a atacat
libertatea individuală a urmi cetă­
țean. (90 urmă Pr. pen. v. Deținere
prealabilă). A. este oprită și când
este vorba de chestiuni politice. Tri­
bunalul poate confirma sau infir­
ma, mandatul de A.
Argentina, republică federală
•sud-americană org. pe baza cor.sti-
tuțiunei din 1860. Supraf. 2.789.462
— 51 —
kmp. cu 10 mii. loc. Compusă din
14 provincii autonome și teritorii.
Fiecare provincie își are constituția
proprie, org. sub torma republica­
nă, cu dr. de a-și alege capul pu­
terii executive locale, parlamentul
local și a se guverna după legile
sale în materie ad-tivă. Corpurile
legiuitoare federale sunt: „parla­
mentul" comp din 86 deputați și
„senatul" comp, din 30 senatori,
aleși de parlamentele locale. In
fruntea republ. este un președinte,
ales pe 6 ani; el trebuie să fie de
religiune catolică. Vicepreședintele
republ. este președ. senatului. Se­
siunile pariam. încep la 1 Mai până
la 30 Sept, când acolo este epoca
de iarnă. Președ. și vicepreșed. re­
publ. se alege de reprezentanții
aleși de popor. Sunt 5 miniștrii fe­
derali. Guvernul și corpurile legiui­
toare federale legiferează în mate­
rie civilă, comercială, chest, vama­
le, etc. Chest, de ad-ție provincială
sunt de competința guvernelor lo­
cale. Provinciile au în frunte câte
un guvernator și vice guv. aleși pe
3 ani și câte un parlament. Ad-ția
este org. în districte, în fruntea că­
rora este câte un funcționar de stat,
câte un consiliu délibérant. State
federate și teritorii sunt: Buenos-
Aires, Cordoba, Corientes, Entre-
Rios, Santa-Fé, Salta, Santiago, Del
Estero,, Catamarca, Mendaza, Sen-
Juan, La Rioja, San-Liu și Jujui.
Teritorii: Misiones, Farmora, Cha­
co, Pampa, Nequen, Rio Negro și
San Angelos.
Argeș,județ de munte, mărginit
la: N. cu jud. Făgăraș, V. Vâlcea,
S. Olt și Teleorman, E. Mușcel și
Dâmbovița. Capitala: Pitești. Su­
prafața 4216 kmp. cu 285.486 loc.,, cu
o densit. de 61.3 pe kmp. Reședința
plășilor: C. de Argeș, Rociu, Jiblea,
Costești, Pitești. Corn, urbane: Pi­
tești, C. de Argeș. Notariate 119.
Corn, rur. 178. Sate 539. Percepții:
Pitești, C. de Argeș, Costești, Teiu,
Jiblea, Uda de jos, cu 31 agenții.
Judecătorii: Pitești, C. de Argeș,
Jiblea, L. Corbului, Stoiceni, Ple-
șoiu, Mercani, Costești. Tribunal,
Cerc. recr. Adm. Financ. Legiune
jand. toate în Pitești. Camere: co-
merc,, agricolă Pitești. Licee: I. C.
Brătianu de băeți, S. și U. Vasiliu
4*
 Argint —Arhitectură
meserii, profes. de fete în Pitești.
Seminar ort. rom. C. Argeș. Apar­
ține circ. Curții de apel Craiova.
Insp. gen. adm., pol. și sig. Craio­
va. Episcopia C. de Argeș. Popu­
lația rep. pe naționalități: români
284.307, evrei 606, diferiți 573. Rep.
pe confesiuni: gr. ort. rom. 284.072,
cat. 497, mozaici 606, diferiți 311.
Alege 4 deputați, 2 senatori, 36
cons. jud. Prefect: I, D. Ghinescu.
Director pref. Șt. Antoniu. Șefi de
șerv. Șt. Aribescu, Gh. Tâmpeanu.
Prim-pretori: Aurelian Petruc, M&
rin Pațac, Șt. Popovici, N. Varabiev,
P. Bucurescu. Funcționari jud. 20.
Cifra totală a bugetului pe 1933:
venituri și cheltueli 28.487.266 lei.
Bănci: Națională, Populară, Albina,
Pitești, Furnica, toate în Pitești.
Industrii: Fabr. textile Pitești, pie­
lărie, tăbăcărie Găvana. Produse
renumite: grâu, Costești, Rociu.
Lungimea șoselelor naț. 161 km.
Șos. jud. 878 km. Linii cfr. 91 km.
N-rul gospodăriilor 59.296, clădiri
61.410, întrepr. ind. comerc. 2062.
Stema jud. Scut albastru, cu o
aquila de aur, luându-și sborul de
pe un munte verde, cu trei piscuri.
Simbolizează întinderea stăpânirii
voevozilor din Argeș, peste întreg
cuprinsul Țării Românești.
Argint, pentru a putea face
controlul fabricatelor de argint se
aplică pe fiecare obiect de argint
„Coroana Domnitorului Ștefan cel
Mare" într’o încadrare geometrică
diferită și prin unul din numerile
I, II, III latin, crestat în încadrare
și una din literile alfabetului latin
pt. a identifica oficiul de măsuri,
care a aplicat semnul. Fabricantul
va aplica semnul deosebit. A. este
de trei titluri.
Argus,-ziar al comerțului, finan-
ței și industriei. Fondat 1910. Apa­
re de 6 ori săptămânal. Director
Gr. Gafencu, redactori: A. Balteș,
M. Bucur, N. Caragiale, Andrei Cor-
teanu, R. Culianu, Dascovici, Al.
Hurtig, Camil Petrescu, Al. Popo­
vici, etc.
Arhaism, cuvânt învechit, care
datorită evoluției graiului a fost
scos din vorbire. A. nu poate fi In­
trodus în limba literară decât de
scriitorii buni.
Arheologie, este știința care se
52
ocupă cu studiul monumentelor din.
antichitate, a limbii, religiei, arte,
instituții, moravuri. A. recurge la
lumina multor științe: istoria, fi­
lologia, paleografia, arhitectura,
etc. contribuind studiului acestora
cu prețioase informațiuni.
Arhiepiscop, arhiepiscopul care-
e și mitropolit. Arhiepiscopi avem;
la: București, Iași, Cluj, Chișinău,
Sibiu, Cernăuți; gr. cat. la Blaj și
rom. cat. la București.
Arhimandrit, se numește mai
marele unei mănăstiri. Demnitatea
de A. se acordă preoților călugă­
riți mai distinși.
Arhitect, este acela care prin,
cultura lui tehnică, căpătată în.
școală superioară de arhitectură,
este însărcinat cu conceperea pla­
nului construcției, cu conducerea
lucrării și a supraveghea ca ma­
terialul să fie potrivit convenției.
Dacă în curs de 10 ani o clădire
se dărâmă sau amenință să se dă­
râme, din cauza unui vițiu de con­
strucție, sau al pământului A. răs­
punde de daune. (1483, 1902 C. civ.).
Când s’a însărcinat a da gata un
edificiu după un plan statornicit
cu comitentul, nu poate cere nici o>
sporire de plată sub pretext de
scumpire a muncii, a materialelor
sau pt. că s’ar fi făcut modificări
sau adăogiri, dacă acestea n’au<
fost consimțite de comitent (1484)
A. are drept de privilegii asupra
clădirei construite sau reparate,
dacă s’a făcut recepția lor de un»
expert pentru plata lucrului (1737),
Față de lucrători A. reprezintă pe
proprietar sau furnizor. Legea pt.
organizarea corpului arhitecților
8 Iulie 1921, prevede: Corpul A. este
însărcinat cu studierea și redacta­
rea proectelor, cu dirijarea, supra­
vegherea și întreținerea lucrului de
arhitect, decordțiune, mobilier de
sistematizare și înfrumusețare a
orașelor (v. c)) etc. (v. Antrepre­
nori).
Arhitectură, este arta de-a con­
strui edificii de proporții mai mari,
după regulele artei; felul de-a con­
strui, caracterul distinctiv al orna­
mentației unui edificiu. A. ne dă
cea mai frumoasă icoană a vieții
culturale à popoarelor în diferite
epoce.
 Arhivă — Aristocrație
Arhivă, se numește totalitatea
actelor și documentelor adunate de
o persoană, autoritate publică sau
particulară, în decursul activității
și existenței sale. A. cuprinde co-
lecțiunea de hârtii și corespondențe
oficiale sau particulare, diferite do­
cumente, hârtii, etc. cari sunt în
directă legătură cu funcționarea și
ad-ția instituției respective, a bu­
nurilor și relațiunilor sale față cu
persoane sau autorități streine. A.
sunt obligate a libera copii auten­
tice, de pe actele aflătoare în ele,
a căror origine oficială este în
afară de orice îndoială. A. fac par­
te din domeniul public (v. c.). Păs­
trarea documentelor în arhivă se
face sub îngrijirea statului, jude­
țului sau comunei; codul penal pe­
depsește pe orice funcționar public,
care va fi distrus sau desființat
acte date în păstrare, precum și pe
cei cari n’au avut cuviincioasă în­
grijire a actelor (140—203). Legea
pt. organizarea arhivelor statului
25 Iunie 1925 prevede că, arhivele
statului în România depind de Mi­
nisterul Instr, sub conducerea Di­
recției generale, București. Ele pri­
mesc pentru păstrare documentele
istorice, de stare civilă ale familiei
Regale acte comemorative vechi,
sigilii, publicațiuni oficiale, etc. ale
statului, județelor și comunelor. Se
mai pot forma depozite de monete,
medalii, manuscrise, etc. Pe lângă
Dir. generală mai funcționează 4
Direcțiuni regionale: în Cluj, Chiși-
nău, Iași și Cernăuți. Legea pre­
vede înființarea unei școli speciale
de arhivari pt. popularizarea știin­
ței arhivistice, pt. înțelegerea și stu­
dierea documentelor. In 1932 s’a în­
ființat pe lângă Ministerul Instr,
tin subsecretariat al arhivelor și
muzeelor, care apoi a fost desfiin­
țat.
Arhivele statului, instituțiune
■care păstrează toate documentele
publice și private, care privesc tre­
cutul Românilor și în general al
României, în desvoltarea sa isto­
rică. A. pt. Tara Românească s’au
înființat în 1831, iar nt. Moldova
în 1832. unindu-se în 1862 sub o di­
recțiune generală în București. O
nouă lege de organizare a A. s’a
votat de parlament în Iunie 1925,
cu arhivele centrale București, 4 re­
- 53 —
gionale: Cluj, Iași, Chișinău și Cer­
năuți. Dir. gen. C. Moisil a înfiin­
țat pe lângă Ar. din București o
școală de arhivari paleografi în
1925, pt. a pregăti funcționari la
arhivă; publică pReÿista Reviste
lor“ delà 1925.
Arhivistică, v. Școala de.
Arhondar, călugărul care pri­
mește pe oaspeți într’o mănăstire.
Arierate, v. Datorii arierate.
Aristocrație, (Dr. const.), este
acea formă de guvernământ, unde
suveranitatea statului este exerci­
tată de un număr restrâns de no­
bili, clase sociale de sus. A. se ba­
zează întotdeauna pe încrederea su­
veranului, niciodată pe acea a po
porului. O țară A. numără două
voinți: acea a suveranului, genera­
lă, față de toți locuitorii și alta a
guvernământului, față de un anu­
mit număr de locuitori. A. este de
3 feluri: „naturală“ este acea unde
aristocratul o dobândește prin si­
tuația ce o ocupă în stat. In trecut
au fost preoții, cari guvernau po­
poarele în baza unui dr. de castă;
acestor aristocrați nu li se pretin­
dea nici o condiție sau capacitate
personală; simpla situație ce o de­
țineau era suficientă. A. „ereditară“
este acea pe care aristocratul o
moștenește delà părinți; ea are des-
avantajul că este cea mai rea for­
mă de guvernământ, întrucât este
ușor a moșteni o situație materială
și un titlu, dar este rar când per­
soana moștenește și calități. Acești
moștenitori au fost niște trândavi
incapabili înclinați spre chelt. și
petreceri. Acești aristocrați s’au
ruinat mai întâi pe ei, apoi insii
1 uția ce o reprezentau. A. „electivă“
este cea mai bună; ea se bazează
pe principiul selecționării valorilor,
„The right man in the right place“
(v. c.). Această aristocrație este
adevărata temelie a democrației;
(v. c.). prin alegere sunt chemate
la guvernare numai elemente ca­
pabile. prin cari priceperea, cultu­
ra, cinstea, experiența, stima, publi­
că, etc. sunt garanții de guvernare
înțeleaptă. Aceasta A. are avanta­
jul că statul este bine repr. în străi­
nătate. A. este instituție veche; pri­
mele societăți s’au condus după
princip. A. Capii de familie condu-
 Armată — Arme
ceau trebile pubi. Mai târziu A. o
formau preoții, cari conduceau po­
poarele în baza dr. de castă; apoi
înalții funcționari până când A. a
ajuns la principul electivității.
Astăzi A. mai există doar în câteva
«tate; îndeosebi în Anglia, Camera
Lorzilor, un fel de adunare a no­
bililor, compusă din nobili ereditari
și aleși; este chemată să-și dea doar
avize asupra legilor. Mai era came­
ra magnaților în Ungaria, alcătui­
tă din nobili unguri. In Moldova și
Muntenia instituția aristocratică a
fost „Divanul" domnesc, fără rolul
de guvernământ; era compus din
boieri (v. c.) numiți de Domn, era
organ de consultație pt. Domn. In
A suveranul împreună cu guver­
nul ex. puterile statului; poporul
este chemat doar să execute legile.
Armată, se numește totalitatea
trupelor regulate ale unui stat, cari
au menirea să-l apere în contra ina­
micilor din afară și să asigure or­
dinea înlăuntru. Primele armate
permanente la noi au fost acele ale
lui Mircea cel Mare, cu care a re­
purtat victoria delà Nicopole 1396,
alături de cruciati. Armata Ia ro­
mani se compunea din legiuni, îfn-
părțită în centurii; erau obligați la
acest serviciu toți cetățenii până la
60 ani. Primi cari au reorganizat
infanteria și-a dat prestigiul, păstrat
până astăzi, au fost elvețieni, cari
■rezistând dominației austriace și
neavând cai, au organizat rezisten­
ță la atacul austriac, prin noua
tactică a armatei pedestre. Această
formă a pedeștrilor a fost atât de
mape, încât mai toți suveranii și-au
înjghebat câte un corp de infan­
terie. Pt. prima dată pușca a apă­
rut pe la 1640, iar pușca cu repe­
tiție a apărut pe la sfârșitul vea-
cu ui XIX; marele răsboiu a adus
pușca mitralieră. Armata este org.
prin L. pubi. M O. 103/1930 mod.
M O. 102/1932, se recrutează din
toți cetățenii români, fără deosebire
de origine etnică, de limbă sau re­
ligie. Elementele A. sunt: armata
activă, rezerva ei și milițiile. A.
activă se compune dn oamenii de
sub arme și din complectare. In
caz de război A. activă și rezerva
formează A. de operațiuni; milițiile
se întrebuințează înapoia acesteia.
Durata serviciului militar este de
54 —
29 ani; delà vârsta de 21 până la
50 ani, împliniți și anume: A. acti­
vă. 2 ani sub arme, afară de ma­
rină, grăniceri și jandarmi cari fac
3 ani; în completare 3 ani, marina,
grănicerii și jandarmi 2 ani; în re­
zervă 15 ani; în miliții 9 ani. La
vârsta de 41 ani toți oamenii sunt
trecuți în miliții. Incorporarea se
face la 15 Martie. A. se compune
din A. de uscat, aeronautică și ma­
rină. Capul puterii armate este Re­
gele. Ministerul A. are ad-ția, con­
ducerea, justiția, disciplina și în­
zestrarea; el ex. conducerea prin
marele stat major (v. c.). In fiecare:
regiune de corp, de A. funcționează
un comandament teritorial, sub
ordinele corpului de A. La mobili­
zare comandantul terit. rămâne pe
teritoriu și exercită atrib. comand,
corpului. M. st. major este ajutat
de inspectorii de armată, cari au
atrib. de supraveghere și controlul
pregătirei de război. Armata de
uscat cuprinde: comandamente, tru­
pe, servicii, stabilimente, depozite,
școli și centre de instrucție. Corpu­
rile de trupă sunt grupate în: cor­
puri de armată, divizii, brigade, re­
gimente (v. ac. c.). Pregătirea tine­
rilor destinați să devină ofițeri ac­
tivi, sau de rezervă, se face în șco­
lile armei respective. Aeronautica
cuprinde: comandamente, trupe,
servicii și școli. Marina cuprinde
divizii, corpuri, servicii și școli. Te-
ritorul României se împarte în re­
giuni de corp de armată, fiecare
regiune se împarte în cercuri de re­
crutare corespunzătoare județelor.
Trecerea A. pe picior de război se
face prin decret regal, sub rezerva
ratificării corpurilor legiuitoare.
Căile ferate, servicii de navigație,
transporturi aeriene, telegrafe, tele­
foane și orice instituție de stat, ne­
cesare armatei vor fi mobilizate pt,
apărarea națională.
Arma chimică, este o ramură a
armatei (v. c.) formată din: 4 regi­
mente, apărare contra gazelor (v. c.)
1 centru de instrucție, laborator,
etc.
Arme, se numesc orice instru­
mente înțepătoare, tăietoare sau
zdrobitoare,, orice mașini sau unel­
te: pușcă, pistol, lance, suliță, coa­
să, bardă,, cuțit, ceomag, etc. Legea
pt. reglementarea portului și vân-
 Armistițiu — Armonizarea
' zării armelor clin 19 Dec. 1924, dis-
. tinge armele în 3 categorii: „arme
albe ' de tăiere sau lovire, săbii,
pumnale, etc.; „arme de foc" revol-
vere, puști, mitraliere, etc.; „arme
' ascunsa" acele închise în cutii, bas-
: toane, țevi, etc. Armele de foc ghin­
tuite și cele albe de tip militar, nu
■ pot fi cumpărate sau purtate de
particulari; posedarea lor se acor-
■ dă numai când sunt suveniri din
a timpul războiului. Celelalte arme
albe sau de foc pot fi puse în vân­
zare condiționate de autorizațiuni
■. speciale (1—4). Autorizația de a po-
■„ seda arme se acordă de prefectul
■ pudețului, sau poliției, oricărui ce-
’ tățean major. Autorizația de-a pur-
; ta arme implică și pe acea de a po-
-, seda; se acordă de aceleași aut. per­
soanelor majore, în urma unui cer-
' tificat al primăriei sau poliției de
, bună purtare; un certificat al tribu-
, naiului, dovedind că n’a fost con-
damnat la închisoare pt. crime și
v’ delicte; recipisa ad-ției financiare
/. de plata taxelor pt. autorizațiuni.
Nu se acordă autorizații celor con­
damnați pt. crime și delicte, celor
'* presupuși că vor face o rea între­
buințare a armei, minorilor și in-
.. terzișilor. Permisele cle-a poseda
; sau purta A. se pot retrage: când
se dovedește că posesorul lor este
/ un element de desordine, sau face
; abuz de arme, când Minist. de Inter-
t ne găsește că în interesul siguran-
•;. ței gen. este necesar într’o anumită
regiune, să oblige pe posesori a de-
’ pune la prefectură armele. Sunt
dispensați de autorizație: membrii
■ casei Regale; corpului diplomatic;
. militari sub arme; ofițerii poliției
judiciare și toți agențiii forței pubi.
I obligați de lege a purta arme. Ofi-
ferii de rezervă (23—26). Comer-
ț cianții de A. sunt obligați a ținea
registre vizate de aut. polițienească,
t. cuprinzând toate armele vândute și
». numele cumpărătorului, n-rul per­
misului de-a poseda și de procura-
ț rea armei. Abaterile atrag pedepse
,■ până la 2 ani închisoare. Codul pe-
; nai pedepsește cu muncă silnică pe
.. cei ce vor ridica trupe armate, sau
, le vor înlesni dare de arme și pe
orice român, ce va purta arme con­
i' tra țării sale, ori vor fi procurat
: - arme inamicului în timp de război.
? (82, 66, 68). „Arme" se mai numesc
:•
- 55 —
anumite semne onorifice, reprezen­
tând diferite figuri din smalțuri,
având diferite culori, ce se acordau
în trecut diferitelor familii sau ora­
șelor de către șefii statelor. Astăzi
se mai acordă dr. județelor și ora­
șelor a-și fixa armele. (Pt. complec-
tare v. Stema Regatului și la fie­
care județ).
Armistițiu, (Dr. int.), este un
aranjament internațional încheiat
între Germania și comandamentul
trupelor Marei Antante, prin care
s’a pus capăt războiului mondial;
încheierea ostilităților marelui răz­
boi mondial în ziua de 11 Nov. 1918.
A fost cerut de Germania în 26 Oct.
1918, adresat lui Wilson, președin­
tele Statelor Unite, care în ziua de
5 Nov. a îndrumat Germania a se
adresa comandamentului oștirilor
antantei. In ziua de 18 Nov. dele­
gația Germană având în frunte pe
Ertzberger, ministrul finanțelor, a
tratat cu mareșalul Foch, ale cărui
condițiuni au fost acceptate de Ger­
mania. Prin armistițiu se prevedea
că trupele germane vor fi complect
dezarmate, iar trupele franceze vor
ocupa însemnate teritorii din Ger­
mania; se mai prevedea că ostilită­
țile vor lua sfârșit în termen de 24
ore, pe toate fronturile, ceeace s’a
și realizat în ziua de 11 Nov. care
consacrată ca sărbătoare interna­
țională a A. In ziua de 10 Nov. Cai-
serul Wilhelm II a abdicat, iar în
11 Nov. Germania s’a proclamat re­
publică. A. a consacrat definitiv
victoria Franței și aliaților săi și
a proclamat de învinse puterile cen­
trale: Germania. Austro-Ung. In
ziua de 11 Nov. trupele puterilor
centrale au părăsit pozițiile lor de
pe front, îndreptându-se spre casă,
în mare debandadă. Comisiuni in­
teraliate au efectuat controlul des-
armărilor în statele puterilor cen­
trale. (v. Războiul mondial. Trata­
tele de pace).
Armonizarea salariilor, Lege
pt. armonizarea retribuțiunilor bu­
getare. Mon. Of. No .118/1927. Sus­
pendarea dispozițiunilor legii. Vezi
legea pt. rectificarea bugetului ge­
neral al statului pe 1927 și pt. pla­
ta sporurilor destinate îmbunătă­
țirii situației materiale a funcțio­
narilor publici. — Mon. Of. N.
175/1927.
 Armutlia — Asia
Armutlia, com. rurală în jud.
Caliacra f. reședință a plășii Peris.
823 loc: în 1931 sau atașat satele:
Azaplâr, Cămilaru, Hagichioi,, Ergi,
Paragic. P. t. t. jandarmerie în loc,
judecătorie, prefectură, tribunal
Bazargic la 30 km. cfr. Găsim la
27 km.
Arnăut, ostaș cu leafă în servi­
ciul agiei, formând așa numita po­
teră pentru a urmări hoții, ce ți­
neau drumurile.
Aromani, este una din cele 4 ra­
muri a poporului român, așezată în
sudul Peninsulei Balcanice, pe te-
ritorul: Greciei, Albaniei, Bulgariei
și Iugoslaviei. Cel mai mare număr
de A. locuesc în Grecia, în regiunea
Pindului. Numărul total al A. în­
trece de 500.000 loc. Ocupația lor
principală este păstoritul oilor în
munți, de unde se coboară la „ier-
natec“ spre iarnă, pt. a petrece iar­
na pe un teritoriu mai cald. Sunt
organizați în „Fălcării“ grupuri
formate din mai multe familii, în
frunte cu un „celnic“ care este cel
mai mare proprietar și are autori­
tate asupra fâlcăriei.
Arondare, rotunjire, împărțirea
unei țări ori a urmi ținut în județe
ori districte; gruparea comunelor în
plăși, județ.
Arondissment, (dr. adm.), se
numește plasa (v. c.) adecă subdivi­
ziunea teritorială a departamentu­
lui (v. c.) în Franța. A. este organizat
prin legea din 22 Iunie 1833 și legea
din 1884 mod. în 1913. 1924 și prin
decretul din 5 Nov. 1926, cu privire
la atrib. subprefectului. A. are con­
siliu compus din 9 membrii, aleși
pe 6 ani. In fruntea lui este sub­
prefectul (sous préfets v. c.) func­
ționar al puterii centrale, organ de
îndrumare, tutela, control și supra­
veghere ad-tivă, asupra tuturor ac­
telor comunale și-a funcționarilor
lor, consiliul de A. are puține atri-
buțiuni; rezolvă diferendele între
comune, repartizează impozitele în­
tre comune dă avize, face recoman-
dațiuni etc. A. își are importanța
numai nt. atribuțiunile date sub­
prefectului. Membrii cons, de A. îm­
preună cu ai consiliilor comunale
și departamentele, aleg pe senatori
francezi. Franta are 362 A; Aron-
disment se mai numește subdivizi­
— 56 —
unea teritorială a provinciei în Bel­
gia. In fruntea plășii este comisa­
rul de arondisment (Comișsaire
d’arrondissement V. c.) org. prin le-
-îea din 1836 mod. 1877. Atrib. A.
sunt acelea date comisarului de A.
(a. se vedea .acest cuvânt).
Arpașul de jos, corn, rurală în
jud. Făgăraș 28 km. Biserică gr.
ort. și gr. cat. In 1900 avea 1283 loc.
rom. 1159 ceilalți ung. germ.
Arsache, corn, rurală în jud.
Vlașca, f. reședință a plășii Dună­
rea 3888 loc. judecătorie, jandar­
merie în loc. P. t. t. cfr. prefectură,
tribunal Giurgiu la 19 km.
Arsenalul armatei.,Regulamentul
școlii de meseriași militari delà ar­
senalul armatei Mon. Of. No.
187/1915.
- Arsenalul marinei militare.
Regulamentul lui. Mon. Of. 129/1911.
Vezi și Mon. of. No. 91/1927.
Arta urbanistică. v. Urba­
nism.
Artilerie. este o parte a arma­
tei (v. c.) formată din: 2 Regimente
art. de gardă; 42 Reg. art. a câte 3
divizioane; 7 Reg. art. grea; 22 di-
vizioane art. grea; 2 Reg. obuzierii
de munte; 6 divizioane tunuri de
munte; 4 Reg. art. călăreață; 1
centru de instrucție școli.
Asfixie, (med. leg.) se înțelege
fenomenul care se produce, când
Intrarea aerului î)n (plămâni este
împiedecată, de un obstacol meca­
nic, când funcțiunile respiratorii
nu se mai pot efectua. A. poate să
se producă prin sufocare, prin în-
necare, spânzurare și strangulare
(v. ac. c.).
Asediu, operațiunile unei arma­
te, în fața unei cetăți sau a unei
localități întărite, cu scopul de a o
cuceri. Asediul Troei. Asediul Pari­
sului 1870. Starea de A. (v. c.) este
o măsură de siguranță, publică, ge­
nerală sau parțială, prin care regi­
mul militar înlocuește acțiunea le­
gilor.
Asia, cuprinde următoarele sta­
te:
Afganistan . 625.000 6.500.000
Arabia . . .
China . . . 9.651.300 436.000.000
Coloniile Jap. 296.385 24.800.000
Japonia . . 381.250 61.900.000
Mongolia . . 1.500.000 800.000
 Asigurare — Asistență
Persia . 1.645.000 90.000.000
Siam . - 518.159 10.000.000
Turcia 723.000 12.500.000
Busia asiat. 14.300.000 16.500.000
Indiile . . . 4.904.300 320.106.000
Manciuria . 900.000 11.000.000
Asigurare, act prin care o so­
cietate garantează,, în schimbul li­
nei sume convenite, în contra rezul­
tatelor unui accident sau sinistru:
asigurarea contra incendiului, asi­
gurare pe viață, plata unei sume la
moștenitorii asiguratului. Lege pt.
constituirea și funcționarea între­
prinderilor private de A. și regula-
mentarea contractului de A. Mon.
Of. 148/1930. Rectificarea Mon. Of.
206/1930. Modif. art. 1 Mon. Of.
83/1931. (V. A. sociale).
Asigurarea imobilelor comu­
nale și județene, se face la casa
■de asigurare (v. c.) a incend. de pe
lângă Minist. Int. în baza unei de-
clarațiuni (v. c.) în două exemplare,
întocmite de ad-ția respectivă. Pri­
ma de asigurare se stabilește pe în­
treg anul, în raport cu valoarea
clădirii 1/1000. Asig. este obligato­
rie. In caz de Incendiu, autorita­
tea respectivă este obligată a ra­
porta în ' 10 zile toate amănuntele,
timuul cauza, mijloacele de salvare
sși paguba suferită prin incendiu;
se va întocmi proces verbal. Con­
statarea pagubelor se va face de
■organele serv, tehnic județean. La
evaluare roate asista și arhitectul
minist. Plata despăgubirilor se or­
donanțează și plătește ad-ției res­
pective. Prima de asig. stabilită de
casă se înscrie anual în bugetul
■ad-ției respective. Este regi, de Re­
gulam. pubi. M. O. 279/1915.
Asigurarea plății lucrului
•efectuat, v. Lucru.
Asigurări sociale, sunt regi,
prin Legea pubi. Mon. Of. 8. IV.
1933. Sunt supuși obligator la asi­
gurare pt. caz de boală, maternita­
te, deces, accidente și invaliditate,
toți salariații, industriali și comer­
ciali: ucenici, practicanții, meseri­
așii, patroni, funcționarii org. pro­
fesionale, cei ce lucrează la domi­
ciliu, servitorii, salariații străini.
Drepturile asiguratului: îngrijire
medicală, medicamente, pansamen­
te și accesorii, ajutoare bănești, pt.
- 57 —
accidente, boală și pt. urmași, (v.
ac. c.) Asiguratul are drept la tra­
tament gratuit în spital; la 50% din
salariu, timp de 36 săptămâni. In
caz de maternitate asigurata, care
a contribuit 26 săptămâni are dr. la
îngrijire cu medic, moașă, medica­
mente și 12 săpt. ajutor bănesc.
Sarcinele A. s. se vor acoperi din:
cotizații (v. c.) contribuții suplimen­
tare acoperită numai de patroni,
cari au mai mult de. 10 muncitori.
„Contribuțiunea statului“ cu o su­
mă globală, „diverse venituri“ do-
națiuni, amenzi, depuneri, averi etc.
Asigurarea facultativă este atunci
când, persoanele au eșit. din asig.
obligatorie, și au contribuit cel pu­
țin 52 săptămâni cu anumite coti-
zațiuni; ei au aceleași drepturi.
Organele A. s. sunt: „Casele de asi­
gurări“ (v. c.) cari au cel puțin
10.000 membrii; ca organ central,
„Casa Centrală a asigurărilor“; (v.
c.) ca organ de control, „Comisiu-
nea sup. de control“ și comisarul
guvernului. Judecarea litigiilor ivi­
te între patroni și salariati, prove­
nind din A. s. se va face de o comi-
siune comp, din: un judecător de
tribunal și câte un reprezentant al
patronilor și salariaților, care func­
ționează pe lângă fiecare casă de
asigurare; hotărârile se pot ataca
cu apel la comisiunea centrală. A.
s. la noi de abia în anul 1932 s’a
discutat și asigurarea pentru lipsa
de lucru. In Ardeal Legea XIX.
1907 obliga pe toți salariații indus­
triali sau comerciali la sigurare pt.
caz de boală. Consiliul Dirigent în
1919 a lărgit asig. pt. toți salariații
particulari. Fiecare patron era o-
bligat a Insinua în termen de 8
zile Casei Cercuale, re fiecare sala­
riat al său și retribuția acestuia,
despre schimbările obvenite și pă­
răsirea serviciului. Cotizațiile de a-
sigurare erau calculate după me­
dia salarului, vărsând delà 3—35 lei
săptămânal, repartizate în 5 ca­
tegorii după cota salarului. Coti­
zațiile erau în sarcina patronului;
el putea reține jumătate delà mun­
citor.
Asistență judiciară, este o
instituție juridică, având de scop
ușurarea sau chiar procurarea gra­
tuită! a apărării și urmărirei inte­
reselor în fața tribunelor pt. cei
 Asistență—-Asociații
săraci sau lipsiți de mijloace căro­
ra li se acordă avocat apărător din
oficiu.
Asistentă socială, este ajuto­
rarea celor cari, găsindu-se într’o
stare fizică, morală sau materială
de inferioritate, sunt în neputință
de a se întreține prin ei înșiși și
au nevoie de îngrijire, educație și
ocrotire, fie pt. a redobândi forțele
de muncă, fie pt. a fi puși la adă­
post, în contra mizeriilor materiale.
A. s. a indivizilor și familiilor in­
capabile de a se susține singure, es­
te în sarcina comunelor și societății
de binefacere (v. c.) A. s. are de
scop: ocrotirea mamei și copilului,
a defectivilor (v. c.) ocrotirea națio­
nală: a muncii, minorilor și feme­
ilor (v. ac. c.) „A. generală“ este
când emană dela stat prin1 subven-
țiuni sau folosința anumitelor in­
stituții publice. „Obligatorie“ când
legea o prevede în cazuri bine de­
terminate; constitue aproape un
drept; „facultativă“ când ad-ția
poate să o dea sau să o refuze.
„La domiciliu“ pentru întreținerea
celui lipsit și a familiei, sau pen­
tru întreținerea în spital sau ospi­
ciu. A. s. este indispensabilă pt.
ameliorarea suferințelor celor să­
raci. Cele mai dese cazuri de A. ș.
le organizează comuna, sau din ini­
țiativă privată; în special societăți
femenine. A. s. se datorește acelora,
cari se găsesc vremelnic sau defi­
nitiv, în imposibilitate fizică, de a
face față necesităților vieții. Pt.
prima dată la noi A. s. a fost or­
ganizată de Al. Ipșilante prin „Cu­
tia milelor“ pt. ajutorarea fetelor
de boier la vârsta de măritat. In
anul 1920 s’a înființat Minist. O-
crot. Sociale și Sănătății. Prin le­
gea sa de organizare din 22 Martie
1926 s’a înființat Direcțiunea .Asis­
tenții sociale, Of. Naț. I. O. V. și
așezămintele asistenței naționale,
Prin Legea Org. Minist. 1929 s’a
reorsanizalt, creikidu-se serviciul
puericultura și higienei școlare,
ocrotirii defectivilor, Asist, sociale
I. O. V. (v. c.) și al copiilor părăsiți.
Având atribuții referitoare la ope­
rile de ocrotire socială, publică și
privată, reglementarea apelurilor
la caritatea publică. Are ca aju­
toare pe inspectorii generali de
ocrotire și câte un Serviciu I. O. V.
58 —
pe lângă fiecare prefectură. Pt. adu­
cerea la îndeplinire a operilor sale,
are la dispoziție „Fondul central
al asistenței sociale“.
Asistenți universitari, sunt
profesori atașați pe lângă profesorii
titulari delà facultatea de medicină,
și științe sau agregați, pt. a-i ajuta
la ținerea și pregătirea cursurilor,
facerea și conducerea lucrării prac­
tice și cercetărilor științifice. Sunt
numiți de ministru la recomanda­
rea senatului universitar, cei pro-
vizori de decanate. Condițiunile
sunt acelea ca pentru profesorii
universitari (v. c.).
Asociația internațională, a
muncitorilor, s’a constituit la Lon­
dra în 1864, ale cărei statute au
fost făcute de Karl Marx; ea. a tre­
zit masele muncitoare, arătându-le
misiunea lor istorică, de a se con­
stitui într’o clasă, unită prin ace­
leași idei și revendicări și a lupta,
contra regimului economic „capi­
talismul“. Formula acțiunei a fost:
„emanciparea muncitorilor trebuie
să fie opera exclusivă a muncito­
rilor“. In urmă iau naștere sindi­
catele muncitorești, iar în Franța
la 1884 Waldeck Rousseau, face să
se voteze prima lege a sindicatelor.
A. i. a fost înființată în urma ape­
lului lansat de Karl Marx și En­
gels: „proletari din toate țările
uniți-vă“. A funcționat până în 1870,
când ideia socialismului (v. c.) își
pierduse din importanță; a fost des­
ființată. La 1889 în congresul ținut
Ia Amsterdam s’a reînființat sul»
denumirea de „Internaționala Il-a
Socialistă, delà Amsterdam“. In 1916
la adunarea socialistă ținută lângă
Berna s’a desfăcut în două, o parte
urmărind re Lenin au format „In­
ternaționala IlI-a comunistă delà
Moscova“. (v. Comunism). In Ro­
mânia prin Legea din 1920 se acor­
dă personalitatea morală sindica­
telor profesionale (v. c.).
Asociații funcționărești. Func­
ționarii publici se pot asocia între
ei pt. scopuri culturale, economice
sau profesionale; aceste asociații
pot obține personalitatea juridică,
în urma avizului Consiliului Supe­
rior Administrativ. )Comitetul Cen­
tral de Rev.). Asoc. nu vor putea
discuta chestiuni în legătură cu
 Asociafiuni — Atentat
porfesiunile 1er, afară, de acele cu
caracter public. A. pot fi disolvate
prin jurnalul Consiliului de mi­
niștri, când nau pers, juridică și
prin Decret Regal, când au aceasta,
în cazul când s’au abătut delà mi­
siunea lor.
Asoeiatiuni, v. Persoane juri­
dice.
Asociatiuni de pășunat, sunt
organe create de legea pășunelor,
din 25 Apr. 1928, în scopul de-a asi­
gura pășunilor particulare o utili­
zare și o exploatare mai economică.
Se compune din toți beneficiarii și
proprietarii terenului de pășunat
(v. c.). Convocarea membrilor se
face de notarul comunei, la data
fixată de serv, agricol județean, la
care trebuie să ia parte 3/s din nu­
mărul proprietarilor. A doua adu­
nare se poate ținea cu orice nu­
măr de membri. Adunarea verifică
dr. fiecărui proprietar. Când într’o
comună se află atât pășune comu­
nală. cât și pășune comună sau
particulară, va putea intra și co­
muna în A. d. p. având dr. propor­
ționale în raport cu întinderea pă­
șunii sale. Adunarea generală în­
tocmește actul constitutiv, statute­
le și alege comitetul de conducere.
Asoc. este legal constituită, numai
după confirmarea scrisă a consi­
liului agricol județean. Are caracte­
rul de persoană juridică (v. c.) pu-
tându-se obliga de a intenta procese,
etc. Orț/anele de conducere sunt:
președintele, comitetul si adunarea
generală. „Comitetul" se compune
din: prședinte și trei membri aleși
de adunare pe 5 ani, prin vot pu­
blic. Asociația poate încredința ad-
ția pășunii autorităților comunale,
care este obligată a primi. Bugetele
și conturile asoc. se întocmesc se­
parat de ale comunei. Asoc. poate
fi disolvată de Minist. de agricul­
tură,, dacă este cerută de adunarea
generală. Folosința pășunei apar­
ține membrilor în proporție cu dr.
lor. Asociațiuni secrete este inter­
zisă formarea 1er; participarea la
asemenea societăți constitue delict
și se pedepsește cu închisoare delà
6 luni la 1 an. (L. pubi. Mon. Of.
83/1934).
Astra, fabrică de vagoane în
Arad. Are 632 mașini, 4141 HP. și
59 —
2400 muncitori. Fabrică vagoane
cfr. de persoane, de marfă, cazane
și alte vase de fier, repai'ă vagoane
C. F. R.
Atașat, funcționar diplomatic la
o legațiune. A. militar și de mari­
nă, ofițer împărțit la o legațiune,
pt. observarea chestiunilor militare.
A. comerciali pt. mijlocirea legătu­
rilor comerciale, A. de presă, cari
se îngrijesc de buna informare a
presei, cu privire la statul în servi­
ciul căruia se găsesc.
Atavism, reîntoarcere la stră­
buni. Revenire la însușirile străbu­
nilor. E particularitatea credinții,
prin care urmașii reproduc însuși­
rile ce nu le au înaintașii lor ime-
diați, dar care se găseau la stră­
moși.
Ateismul, atitudine care constă
în negarea existenții lui Dumnezeu.
Atentat, (Dr. pen.) este încerca­
rea de-a ucide o persoană, de-a ni­
mici libertatea cuiva sau nevinovă­
ția; încercarea de-a ucide o per­
soană politică. C. penal pedepsește
cu munca silnică pe viață atentatul
contra Regelui. A. contra libertății
cuiva la 2 ani. Atentat contra bu­
nelor moravuri pedepsit de arț.
262—267. cazuri de siluire, înlesni­
rea corupțiunei tinerilor, bigamia,
publicarea ^crierilor pornografice.
Atentat la pudoare, (Dr. pen.)
este orice fapt exterior, exercitat
prin violență asupra unei persoane,
cu intenția de a-i jigni sentimentul
pudoarei. A. 1. p. săvârșit cu vio­
lență, sau în contra unei fete mai
mici de 15 ani, chiar fără violență,
constitue crimă și se judecă la
Curtea de juri. Elementul violenței
poate fi forța brutală, băuturi al­
coolizate, narcotice, etc.
Atentat la bunele moravuri,
(Dr. pen.) este coruperea minorilor
și ațâțarea la desfrâu pt. satisface­
rea pasiunilor proprii, sau ale al­
tora. Elementele delictului: înlesni­
rea corupțiunei, obișnuința și eta­
tea tinerilor mai mici de 21 ani.
Codul nenal pedeps. cu închisoare
delà 6 luni la 2 ani și amendă ațâ­
țând, favorizând sau înlesnind des­
frâna rea sau corupțiunea tinerilor
de ambele sexe sub 21 ani.
 Atenuant — Aur
Atenuant, ușurător, circumstan­
țe atenuante (v. c.), cari micșorează
gravitatea unei infracțiuni.
Atrupament, (Dr. pol.) se nu­
mește orice adunare de indivizi
cari tind Ia tulburarea liniștei ob­
ștești, formată pe străzi, sau în
orice alt loc. Codul penal pedep­
sește cu închisoare până la 2 ani,
pe cei ce drupa somațiunile legale
(v. c.) nu se vor împrăștia; dacă
aceștia vor fi înarmați pedeapsa va
fi recluziune.
Audițiune radiofonică, v. Ra­
diofonia.
Augumentà, a mări, a spori o
sumă la un articol bugetar.
Augurii, (Dr. roman) se numeau
la romani preoții cari preziceau vii­
torul din cântecul și zborul păsă­
rilor, din apetitul puilor și chiar
din fulger, tunet și din felul cum
era cerul. Importanța lor era mare
pt. că puteau interzice adunările
spunând că zeii se opun. (v. Auspi-
cium. Imperiul roman).
Aulă, se numesc sălile de întru­
niri și serbări ale universităților,
a școalelor sau palatelor episcopa­
le. La romani erau locuri deschise,
înconjurate cu arcade, servind ca
loc familiar de întrunire.
Asociațiuni de comune, este o
grupare de comune, având caracte­
rul unei societăți intervenită între
comune, în scopul de-a întreprinde
lucrări și organiza servicii pt. cari
mijloacele lor singuratice nu ar fi
îndestulătoare. Legea ad-tivă din
1929 prin art. 515 prevedea că ele
sunt instituțiuni publice cu perso­
nalitatea juridică. Se constituiau
pe baza aprobării ministr. de inter­
ne. Ad-ția (A. c. era încredințată
unui consiliu compus din câte 2
reprezentanți pt. fiecare comună;
din sânul acesteia se alegea un pre­
ședinte și 2 vicepreșed. Țineau adu­
nări ordinare și extraord. Avea bu­
get separat care se alimenta din
contribuțiunea comunelor, din veni­
tul averii,, etc. Putea fi lichidată
sau disolvată de Minist. de interne.
Pt. prima dată a fost creată de le­
gea din 1904, org. după sistemul le­
gii franceze din 1890. Legea unif.
ad-tive din 1925 extinde dr. de
asociere și la comunele urbane,
— 60 -
acordându-le pers, juridică. Comu-
nie se puteau asocia între ele sau
cu statul pt. a creia sau întreține
anumite lucrări și instalațiuni pu­
blice.
Asociațiuni de județe. După le­
gea ad-tivă din 1929, județele din
resortul unui directorat ministerial
(v. c.) se puteau grupa într’o A. j.
pe un termen limitat pt. ca să exe­
cute, să creeze sau să întrețină lu­
crări sau instituțiuni de interes sa­
nitar, economic, cultural sau de lu­
crări publice. Asocierea se hotăra
de Consiliile jud. Ad-ția A. j. era
încredințată unui consiliu compus
din consilieri jud. și municipali de­
legați de consiliile respective în
număr de 2—6 consilieri de fiecare
județ sau municipiu. In primul
consiliu se redacta actul constitu­
tiv. Era rersoană juridică. Durata
mandatului A. j. era de 5 ani. Se
întrunea la 1 Oçt. și 1 Febr. la se­
diul directoratului. Organul repre­
zentativ al consiliului era delegația,
ale cărei atributiuni se fixau prin
Statut. (304—322).
Autorități județene, se numesc:
Prefectură, Tribunal, Ad-țiuni fi­
nanciare, Legiune de jandarmi, Re-
vizorat școlar, Cameră de agricul­
tură, de Comerț, biurou de măsuri
și greutăți, poliție, adică toate acele
autorități a căror funcțiune este
în legătură cu județul. In acest
Dicționar sunt amintite prin cu­
vântul .,Autorități județene“.
Aur, metal prețios, adoptat pt.
etalon. Pentru controlul fabricației
obiectelor de A. se aplică o marcă
„cap de lupoaică“. Deosebirile între
titlurile aurului se exprimă prin­
tr’o încadrare geometrică diferită
și nrin unul din numerile latine
I, II, III, IV, V, crestat în încadra­
re. In încadrarea fiecărui semn se
va mai pune una din literile ma­
juscule sau miniscule, ale alfabe­
tului latin, cu caractere diferite, pt.
identificarea oficiului, care aplică
semnul. Semnul fabricantului va
figura separat și va fi înscris în re­
gistru special Ia direcțiunea măsu­
rilor și greutăților, (v. Metale pre­
țioase). A. este de S titluri. Statele
sunt obligate prin anumite conven-
țiuni monetare, a avea rezerve de
A. pt. acoperirea circulației fidu-
 Auspicium
ciai’e, în cazul când în circulație
sunt bancnote de bancă. Cele mai
mari rezerve de A. le posedă Sta­
tele Unite, 4500 milioane dolari sau
, 720 miliarde lei românești, Rezer-
1 vele de A. ale Statelor U. formează
• 36% din stocul mondial de A. Îna­
inte de război avea numai 20% din
stocul mondial. După St. U. ur­
mează Franța cu 22%, Anglia cu
13%, Japonia 7%, etc. In minele
noastre din Transilvania, cunoscu­
te în întreaga lume, filoanele se
găsesc în roci așa zise andesitice și
. sienitice, umplute pe la finele pe-
• rioadei miocenice; este aceeaș epo­
că pe care geologii o fixează pen­
tru apariția omului. Odată cu omul
s’a născut, în bezna prăpastiilor
din adâncuri, acest misterios ele­
ment, sortit ca peste milenii de ani
să fie isvorul de fericire și de ne­
norocire al bieților robi delà supra­
fața pământului. Cât aur are Ban­
ca Națională? E un palat subpă-
: manteau, în misterioasele încăperi,
ale cărei ferestre zăbrelite, aproape
de pământ. După cum se știe, tot
stocul vechiu de aur al Băncii Na­
ționale, pe baza căruia au fost emi­
se hârtiile de bancă, de dinainte de
războiu, a fost transportat la Mos­
cova, împreună cu întregul tezaur
al țării, averea instituțiilor parti­
culare și a statului, odoarele mă­
năstirilor,' bijuteriile coroanei și
diferitele comori ale muzeelor ofi­
ciale și particulare. Delà război în­
coace Banca Națională a României
a adunat alt aur, cumpărat în
străinătate, sau scos din munții
. noștri, și care zace acum, în lin­
gouri, adică plăci topite în cata­
combele din cuprinsul străzilor
Lipscani, Karageorgevici, Smârdan
și Str. Băncii Naționale. Este, în
. șefuri, îngropate sub zidurile de
beton ale Băncii Naționale, o ave-
j re: 9,754.229.296 lei, la 5 August 1933
ceeace ar reprezenta o greutate de
•. o sută de mii de kilograme, adică
zece vagoane aur curat. Acest stoc
i se mărește anual cu o valoare apro-
j ximativă de trei sute le milioane
; lei, reprezentând circa trei mii ki­
lograme aur, cu care se îmbogă-
, țește cantitatea băncii. Până acum
j monopolul cumpărării aurului scos
din munții noștri, îl avea statul,
• prin serviciul minelor. Acest mono­
— 61 —
pol a fost cedat de curând Băncii
Naționale, care în ultima lună a
început să organizeze oficiile de
cumpărare a aurului. In cursul lu­
nii Iulie 1933 au funcționat aseme­
nea agenții speciale la Deva și la
Abrud. Statul a continuat să cum­
pere aurul dela Baia Mare, Baia
Sprie, Dealul Crucii, Valea Roșie.
Banca Națională va instala agenții
în toate regiunile statului renun­
țând de a mai cumpăra aurul, ce
se scoate din mine. Ultimul preț,
fixat pentru cumpărare, este de
111.111 lei și 11 centime pentru ki­
logramul de aur curat. înainte vre­
me, aurul nostru se purifica la
Londra. Acum această operație se
face numai la Baia Mare. Statul
nu posedă monetàrie. Tot aurul se
transformă în lingouri. Rar se mai
bate câte o monedă jubiliară, care
se lucrează în străinătate, de obi-
ceiu la Londra. încolo nu se expor­
tă nici un fel de aur românesc.
Exportul este prohibit, fiind con­
siderat ca o contrabandă. Tot sto­
cul de metal al Băncii Naționale a
României se păstrează în tezaurul
Băncii, afară de cantitate mică, ce
este la Banca Franței și o altă can­
titate la Banca Londrei. O parte
din aurul românesc a fost trimis la
Londra atunci, când s'a făcut îm­
prumutul de stabilizare. Deoarece
monedele nu mai circulă, aurul a
fost înlocuit prin devize. S’a efec­
tuat o vânzare de aur prin inter­
mediul depozitarilor noștri: Banca
Angliei și Banca Franței. Adică a
fost vândută o cantitate de aur și
apoi transformată în devize. Banca
Națională speră că făcând cumpă­
rături directe de aur în România,
își va putea spori mai mult stocul.
In prima lună de experiență, s’au
și cumpărat douăzeci de kilograme
mai mult; se crede că acest spor se
va menține.
Auspicium, (Dr. roman) însem­
na la romani, dreptul magistraților
de-a lua contact cu zeii a le cer­
ceta voința, dacă erau, sau nu fa­
vorabili pt. o acțiune ooarecare.
„Auspicia publica“ aparținea tutu­
ror magistralilor cari aveau impe­
rium (v. c.). Urma apoi „Auspicia
maxima“ și „Auspicia minor“. Zeii
trebuiau consultați înaintea orică­
rui act civil sau militar. In caz de
 Australia — Austria
pericol ,se putea renunța la consul­
tare: se presupunea că. zeii sunt
toți romani și consimt la lua­
rea măsurilor. Voința zeilor se pu­
tea afla din observarea unor semne
cerești; auzul unui tunet, zărirea
unui fulger, după sborul păsărilor,
pofta de mâncare a puilor, sau ori­
ce întâmplări neobișnuite, (v. Im
periului Roman).
Australia, cel mai mic conti­
nent de pe glob. Suprafața 7.929.009
kmp., cu circa 7.000.000 locuitori.
Prin proclamația din Sidney, din
1901, s’a proclamat uniunea state­
lor. (Common-Wealth of Australia)
formând un dominion autonom al
Angliei (v. c.). Capitala uniunei este
Canbera. Statele A. sunt: Wales,
Victoria, Quensland și Papua, Aus­
tralia de nord și Australia de sud,
■și Tasmania.
Austria, republică democratică,
organizată prin consțit. din 1 Oct.
1920 ca stat federal, compus din:
Burgenland, Carinthia, Austria de
sus și de joș, Salzburg, Istria, Ti­
rol, Voralberg, ca state indepen­
dente. Teritoriul statelor federate
formează un teritor unic d. p. d. v.
economic, monetar și vamal. Statul
federal are 3 feluri de atribuțiuni
și raporturi cu statele federate;
■atribuțiuni de legiferare cu execu­
ția rezervată exclusiv statelor fe­
derate în următoarele chestiuni:
constituționale, afaceri străine, fi­
nanțe, itnpozit'e, monopoluri, ban­
care, burse, emigratami, pașapoar­
te, drept civil, penal, ad-tiv și pro­
cedurile lbr; afaceri industriale,
comerciale, transport, mine, higie­
na, politie și siguranță publică, ar­
tă, chestiuni militare, org. ad-țiilor;
federale: naționalitate, rçprezenta-
țiuni profesionale, agenți publici,
impozite locale, org. ad-tive, con­
strucții populare,: procedură ad-
tivă, ordonanțelor de ad-ție. Atribu­
țiuni conferite st. federate al căror
principii sunt date de st. federal:
asistență publică, protecțiunea so­
cietății, a muncii, grevă, păduri,
construcții, tutela și controolul asu­
pra comunelor. Statul federal în
toate celelalte chestiuni neprevăzu­
te de constituție își rezervă dr. de
a le îndeplini direct sau a le delega
■statelor federate, rezervându-și
dreptul de control și directivă. Pu­
- 62 —
terea executivă este încredințată:
președintelui federației, miniștrilor,
secretarilor de stat și membrilor
guvernelor provinciale. Puterea le­
giuitoare: consiliului național, îm-
prună cu consiliul federal; consi­
liul național este compus din depu­
tati aleși pe 4 ani de alegători, băr­
bați și femei cari au 20 ani împli­
niți. Alegerea se face pe circum-
scripțiuni, în proporție cu numărul
populației, în zi de Duminecă sau
sărbătoare. Sunt eligibili toți ale­
gătorii în vârstă de 24 ani. „Con­
siliul federal“ se compune din re­
prezentanți ai statelor federate,,
aleși dintre membrii dietelor pro­
vinciale, în număr de 3—12 de pro­
vincie; se întrunesc în ședințe pu­
blice. Inițiativa legilor este încre­
dințată membrilor consiliului na­
țional sau federal, guvernului sau
unui număr de 20.000 de alegători.
Toate legile sunt votate de consi­
liul național și aduse la cunoștiința
cons, federal care are dreptul de a
face opoziție unei legi și consiliul
național în timp de 8 săptămâni
este obligat a aduce o nouă deci-
ziune, după care legea este validă,
chiar dacă nu s’a ținut seama de
obiecțiunile cons. fed. Legile de fi­
nanțe, patrimoniale, nu sunt supu­
se avizului cons. fed. Deciziunile
cons. nat. pot fi supuse unui refe­
rendum popular la cererea majori­
tății membrilor. Președintele repu-
blicei este ales pe 4 ani de consi­
liul național și federal în adunare
federală prin vot secret; este eligi­
bil orice alegător în vârstă de 35
ani. In caz de vacanță sau piedici
este înlocuit de cancelar. Președ. re­
prezintă republica în lăuntru și în
afară; încheie tratate, numește
funcționari, le fixează atribuțiuni-
le, are drept de grațiere, etc. Poate
irahsmite parte !din atribuțiunilfe
sale guvernului; actele sale trebu­
iesc contrasemnate de cancelar sau
de ministrul competent; este respon­
sabil în fața curții de justiție con­
stituțională pt. violarea const. Tri­
miterea în judecată se face de adu­
narea federală; aceeaș procedură se
formează cu membrii guvernului,
sau dietelor provinciale. Guvernul
este format din: cancelar (prim-
ministru), vice cancelar și miniștri,
aleși de consiliul național, prin
 Austro — Autentificare
scrutin nominal. Atrib. guvernului
sunt de ad-tie superioară de stat.
Judecătorii sunt numiți de președ
rep. hotărârile se dau în numele
republicei; sunt independenți și
inamovibili. Tribunalele militare
sunt desființate, afară de caz de
războiu. Crimele, penalitățile grave
și delictele politice, se judecă de
juriu. Pt. toate instanțele civile și
criminale funcționează Curtea de
Justiție superioară în Viena. Justi­
ția este separată de ad-ție. „Dietele
provinciale“ se compun din membri
aleși de alegători ca și deputății
cons. nat. și funcționează în condi-
țiunile acestuia. Deriziunile legisla­
tive ale dietelor prov. trebuiesc adu­
se la cunoștința ministerului fede­
ral respectiv. Guvernul federal
poate face opoziție unei legi a die­
tei, care este obligată a ține cont
de observațiunile făcute și a modi­
fica legea în acest sens. Pt. ca o
lege votată de dietă să fie valabilă,
este nevoe de consimțimântul ex­
pres al guvernului federal. Dietele
pot fi disolvate de președintele fe­
derației, cu asentimentul cons. fed.
Fiecare provincie are în frunte un
guxern compus din: președinte, ca­
re reprezintă puterea executivă în
provincie; este șeful ad-ției și func­
ționarilor provinciali, exercitând
toate atrib. cari nu sunt rezervate
funcționarilor federali; este subor­
donat direct guvernului, pentru
abateri grave este responsabil în
fața Curții de Justiție constituțio­
nală. Ad-ția provincială este încre­
dințată unui director, funcționar de
carieră, egal în rang cu șeful pro­
vinciei. Viena formează singură o
provincie, cu ad-ție deosebită. Co­
munele sunt grupate în plăși; acele
cari au peste 20.000 loc. se numesc
„regionale“; lor le sunt subordonate
comunele din jur. Ad-ția plășii este
contopită cu administrația lor. Orga­
nele com. sunt: adunarea comuna­
lă și oficiul comunal, compus din
membri aleși de alegători și func­
ționari de carieră. Șeful ad-ției este
directorul oficiului com., în corn,
urbane cu pregătire juridică. Atrib.
corn, ad-ția și poliția locală, cir-
, culație, construcție, higiena, târ­
guri, etc. comunele sunt autonome.
Controlul financiar se exercită de
curtea de conturi al cărui preșe­
— 63 —
dinte este asimilat cu miniștrii.
Oricine se simte lezat în drepturile
sale printr’o deriziune sau dispozi-
țiune ilegală a unei autorități ad-
tive, după ce a urmat calea instan­
țelor ad-tive se poate adresa la
Curtea de Justiție ad-tivă (129
const.). Acelaș drept îl are și gu­
vernul când interesele republ. au
fost lezate de o deriziune ilegală a
unei aut. provinciale. Curtea poate
anula actul; invită autoritatea a-I
modifica sau a lua deciziuni în Io
cui autorității respective; are reșe­
dința la Viena. :Pe deasupra in­
stanțelor judecătorești și ad-tive
funcționează Curtea de Justiție
constituțională ca instanță de re-
clamațiuni și recurs, în toate ches­
tiunile soluționate de poliție sau
ad-ție; se pronunță asupra: com-
petinței, între tribunale și aut. ad-
tive; între provincii și federație,
între curtea de just, ad-tivă și curtea
de just, const. Asupra constituțio­
nalității legilor și regulamentelor;
asupra ilegalității hotărârilor au­
torităților federale sau provinciale,
la sesizarea tribunalelor, etc. hotă­
rârile sale se execută de președin­
tele federației.
Austro-Ungaria, fostă monarhie
în centrul Europei, compusă din
Austria, cu capitala Viena și din
Ungaria, cu capitala Budapesta. A.
avut o suprafață 676.016 kmp. și o
populație de 51.400.000 de locuitori;
a fost desme'mbrată în urma ma­
relui război (1914—1918) formân-
du-se din ea statele: Austria, Un­
garia, Cehoslovacia, Ardealul, Ba­
natul, părțile ungurene. Bucovina
s’au anexat României, alta Iugo­
slaviei (Bosnia, Herțegovina, Croa­
ția și Slavonia și o parte din Ba­
nat), o parte din Galiția Poloniei,
o parte din Tirol Italiei.
Ausweis, cuvânt german popu­
larizat și rămas celebru din timpul
ocupației germane, în teritoriul ro­
mân, ocupat de germani în 1916—
1918. Era biletul de legitimație,
fără care nimeni nu se putea de­
plasa, trăi sau avea vre-o ocupație.
Autentificarea actelor, (Dr.
civ.). Autoritățile competinte pt. A.
a. semnătura privată și acele pt.
cari legea cere forma aut. sunt: tri­
bunalele, judecătoriile, în Ardeal și
 Autocratie — Automobil
Basarabia notarii publici, (v. c.)
procedura: părțile se prezintă în
persoană cu actul original, cu o pe-
titiune și anexează actul în dublu
exemplar, din care unul rămâne la
arhivă. La tribunale este o secție
specială de notariat, însărcinată cu
A. a. In 'Ștreinătate legalizarea ac­
telor se face de legațiunile și con­
sulatele române. (Leg. aut. actelor
1886 mod. 1921).
Autocratie, (Dr. const.) este for­
ma de guvernământ, unde suvera­
nul are puteri nelimitate; ea se
aseamănă cu monarhia absolută,
(v. Monarhie). In A. suveranul abu­
zează de drepturile sale; el concen­
trează în mâinile sale puterea le­
giuitoare și executivă.- Autocrația
nesocotește legile, drepturile și pe
reprezentanții nâțiunei. Ludovic
XIV a fost un rege A. el mărturi­
sea că „statul sunt eu și după mine
vine potopul“ sunt culmile abuzu­
lui regalității, cari au pregătit doc­
trina poporului pe care Rousseau
a formulat-o astfel: „Popoarele nu
sunt făcute pt. regi, ci regii sunt
făcuți pt. popoare, drepturile omu­
lui sunt naturale și inalienabile;
nimenea nu le poate nesocoti“. A.
degenerează în anarhie (v. c.) când
poporul alungând, prin mijloace
violente, pe Autocr. nu se mai con­
duce după legi. Țarul Nicolae al
Rusiei a fost .un autocrat. A. a fost
înlocuită cu dictatura (v. c.).
Autobuse, se numesc acele auto­
mobile destinate transportului pu­
blic de persoane; trebuiesc să fie
solide. In față și în spate, să arate
liniile pe care circulă, să nu oprea­
scă pt. suire si coborâre decât la
locurile de oprire, fixate de autori­
tatea polițienească; să nu ia mai
mulți pasageri decât numărul locu­
rilor, să întrețină A. în stare de
perfectă igienă, personalul conducă­
tor și taxator să fie îmbrăcat în
'uniformă, să nu primească pasa­
geri cu lucruri ce ar incomoda pe
alții; în locurile de oprire nu pot
sta decât timpul coborârii și ur­
cării. Este interzisă oprirea în
afară de stațiunile de oprire; în in­
terior trebuie să aibă tăblițe; indi­
când punctele externe ale liniei,
locurile de oprire, tariful, numărul
matricol și- adresa proprietarului.
După fiecare oprire taxatori sunt
64 —
obligați a cerceta dacă sunt lucruri
pierdute, dacă sunt să le dea pa­
tronului și să avizeze pe pasageri.
Vor trebui să aibă autorizația serv,
de cărăușie pubi. pt. acel A. Toate
abaterile cu privire la circulație și
automobile (v. ac. c.) se constată de
ofițerii de poliție judiciară (v. c.)
și se pedepsesc conform art. 62 din
leg. circ. 1929.
Autograf, scris de mâna însăși
a autorului; instrument care repro­
duce exact scrisoarea cuiva.
Automobil, este orice vehicul, în­
zestrat cu un dispozitiv de presiu­
ne mecanică, circulând pe căile pu-
L-iice, fără a fi legat cu o cale fe­
rată și servind transp. persoanelor
sau mărfuri. A. pentru a fi admise
la circulație pe căile publice (v. c.)
trebuiesc înmatriculate la chestu­
rile și polițiile din orașe. Abaterile
se pedepsesc cu 100—2000 lei amen­
dă. (62 Leg. circ. 1930). A. vor purta
table cu numărul de ordine, așe­
zate în partea din față și dinapoi,
la aripa stângă. Cele de piață vor
mai purta și literile „Tx“. Alături
de numărul de ordine va mai fi­
gura și inițiala orașului (v. c.) de
reședință a autorității, unde a fost
înmatriculat. A. membrilor Fam.
Domnitoare în loc de număr va
purta Coroana regală. A. corpului
diplomatic pe lângă Nr. de ordine
și inițială literile C. D. Ale autori­
tăților publice în plus inscripția cu
denum. autortății scris pe ușile din
fată și spatele caroseriei și tricolo­
rul național, afară de cele ale poli­
ției. A. trebue să aibă frâne puter­
nice, verificarea lor se face de aut.
pol. A. trebuie să aibă în timpul
nopții două felinare pe ambele
părți. Viteza cu care A. pot merge
prin comună este de 25 km. pe oră.
Orice conducător de A. trebuie să
aibă un permis de conducere (v. c.).
Nu se va putea pune în circulație
decât după o examinare de către
o comisiune ce funcționează pe
lângă poliția locală. Pt. semnaliza­
re se pot întrebuința trompetă cu
pază de cauciuc; noaptea utilizarea
acestor semnale se va face numai
la nevoe de prevestire. Pt. circulația
în afară de hotarele României, este
necesar permisul internațional de
călătorie, (v. c.).
 Autonomie
Autonomie, (Dr. adm.) este sis­
temul de organizare, după care sta­
tul încredințează comunelor și ju­
dețelor dreptul de-a decide libere,
în toate chestiunile de interes local,
sau regional și puterea de execu-
țiune a deciziunilor lor, nerezervân-
du-și decât un drept de control,
asupra deciziunilor, prin cari s’ar
atinge un interes general, sau ne­
socoti un text de lege, sau regula­
ment de administrație publică. Sta­
tul și reprezentanții săi, rămân în
defensivă față de org. locale și re­
gionale; fără a putea domina, opi­
nia sau impune, ci se mulțumesc
să apere ființa și interesele proprii
ale statului. A. presupune realizată
în întregime unitatea națională și
sufletească a unei națiuni; o com­
pletă centralizare din punct de ve­
dere politic și o maturitate integra­
lă a cetățenilor pt. exercitarea .4.
Acest sistem deci, nu se poate apli­
ca numai în statele unitare și com­
plet centralizate politicește. A. inte­
grală a fost aplicată în Anglia și
Ungaria, In Anglia Local Gouver­
nement act din 1888 acordă deplină
libertate de acțiune organelor ad­
ministrative locale, fără nici un
amestec al puterii centrale; func­
ționarii sunt aleși de colegiile lo­
cale, aceștia au o independență
completă. Principiul ierarhiei este
necunoscut, fiecare răspunde sin­
gur pentru actele sale; funcțiunile
unt echivalente, deosebiri se fac
după gradul de salarizare. In Un­
garia A. are vechime de secole și
a fost aplicată în largă măsură.
Până în secoloul XIX A. era aproa­
pe nelimitată; ad-țiile autonome re
prezintau și intersele puterii cen­
trale. Județele aveau drept chiar
de-a discuta și refuza aplicarea le­
gilor guvernului, a contingentului
armatei, sau impozitelor. Treptat
A a fost știrbită prin cotidianul
amestec al prefectului. în actele lo­
cale, până când a ajuns a fi un
decor în fruntea legilor. Ad-ția mo­
dernă s’a convins că autonomia
dezorganizează și slăbește puterea
statului; astfel s’a întâmplat cu Ru­
sia Țaristă care a avut ad-ție A.
In administrațiile autonome, toate
actele administrative și juridice,
sunt executorii prin ele înșile. fără
a fi necesară aprobarea acestora de
65 —
către o autoritate superioară. Ast­
fel administrația autonomă are
dreptul: a-și rezolva interesele sale,
a dispune de întreg patrimoniul
său, a-și alege sau numi funcțio­
narii, de orice fel, a face regula­
mente și orice alte acte de admi­
nistrație locală, și să-și execute ho­
tărârile, în conformitate cu legile
în vigoare, fără, nici un amestec al
puterii centrale, afară de cazul când
s’ar viola o lege, sau s’ar nesocoti
un interes general.
Argumentele in favoarea autono­
miei administrative:
a) Interesele locale sau regionale
sunt mai bine reprezentate și sa­
tisfăcute potrivit nevoilor locale, de
către organele autonome, nesupuse
unei influențe sau dispozițiuni ale
puterei centrale.
b) Prin chemarea la auto-admi-
nistrație a cetățenilor, se face edu­
cația lor politică și administrativă.
c) Administrațiile autonome își
aleg funcționarii lor, le fixează re­
tribuii unea, exercită dreptul de dis­
ciplină și control asupra lor, jar
aceștia lucrează conform directive­
lor primite delà aceste administra-
țiuni pe cari le servesc în mod mal
conștiincios.
d) Toate deciziunile și hotărârile
administrațiunilor autonome, sunt
executorii prin ele înșile și admi­
nistrațiile nu pot, suferi nici un
prejudiciu prin întârzieri sau ne-
aprobări de către autoritățile su­
perioare.
Desavantagiile autonomiei locală.:
1. Interesele Statului nu sunt bi­
ne reprezentate de funcționarii au­
tonomiei locale, cari în primul rând
vor satisface interesele locale, în
detrimentul celor generale.
2. Funcționarii fiind aleși de ad­
ministrațiile autonomei și respon­
sabili numai față de acestea, pute­
rea central;! nu poate avea încre­
dere deplină în acești funcționari
nu poate exercita nici un fel de
drept disciplinar, iar când ar crede
că este cazul a se aplica vre-o mă­
sură. de ordin general, sau a se
aplica vre-o sancțiune. în caz de
abateri, trebuie să ceară aplicarea
acesteia autorității locale, care ne
dând curs măsurei cerute autorita­
tea puterii centrale este compro­
misă.
5
 Autonomie
3. In centrele cu minorități etnice
numeroase, autonomia este dăună­
toare, întrucât elementele minori­
tare din fruntea administrației au­
tonome, niciodată nu vor putea fi
convinse, de a apăra sincer intere­
sele naționale și astfel în aceste
centre niciodată nu se va putea
desvolta o viață românească și edu­
cație națională.
4. Organele de conducere ale ad­
ministrațiilor autonome fiind re­
crutate după considerațiuni politi­
ce, în majoritatea cazurilor sunt
lipsite de orice cultură. Principiul
specializărei este nesocotit și astfel
administrația nu progresează; pe
de altă parte fiind lipsiți de cunoș­
tințe speciale tocmai problemele
tehnice și mai importante trec fără
a fi cercetate și rezolvate potrivit
nevoilor administrației, pe când
chestiuni mărunte și fără impor­
tanță se bucură de o largă discu-
țiune inutilă.
5. Organele elective n’au răspun­
dere proprie, nici nu li se pot apli­
ca sancțiuni, ca și funcționarilor
numiți, sau controlați de puterea
centrală. Pentru cele mai grave
abateri se aplică sancțiunea înlă­
turări rău-gospodarului, dar nu se
dă nici o satisfacție instituției pre­
judiciată, nici nu i se dă măcar
siguranța că în viitor va fi mai
bine gospodărită, chiar sancțiunea
înlăturării este iluzorie, întrucât de
multe ori cei înlătuați, datorită
influențelor politice, au fost repuși
din nou în funcțiuni sau în comi-
siuni interimare; astfel instituția și
societatea rămân prejudiciate; pen­
tru acestea sancțiunea înlăturării
nu constituie o satisfacție.
6. Una din marile neajunsuri ale
autonomiei locale, este sistemul de
alegere al funcționarului, mai ales
a celor diriguitori, sistem care
uneori transformă autonomia în
adevărată tiranie, numai pentrucă
anumite persoane, aparținând anu­
mitor clicării, sau familii să fie
aleși, satisfăcând astfel orgolii, in­
terese personale, sau de partid.
Poate că nici o problemă socială
nu este însoțită de atâta clicărie,
nu se revarsă în jurul ei atâta min­
ciună, atâta injurie și atâta învrăj­
bire socială, decât atunci când este
vorbă de alegerea unui funcționar
- 66 —
public. Pentru un funcționar cu
simțul datoriei, nu este faptă mai
josnică, mai degradantă, decât acea
când trebuie să cerșească votul ale­
gătorilor. Fiecare alegere deslăn-
țuie toate patimile omenești, gura
lumii șoptește, pune piedeci.
Acesta trebuind să bată drumuri și
mai ales ușile mai marilor zilei,
ceeace-i creiază obligații față de
aceștia.
Trei sunt condițiunile pen‘ru ca
o autonomie integrală să poată fi
aplicată; o națiune pe deplin înche­
gată între hotarele sale, cetățeni
cu o suficientă maturitate politică
și educație socială și administra­
tivă, apoi existența unor funcțio­
nari pătrunși de simțimântul da­
toriei și intereselor naționale.
Aici va fi locul să amintim, că
state ca: Franj a, vj ermania, Italia,
unde poporul ar fi destul de matur
pentru o autonomie administrativă
și unde unita'ea națională este de­
săvârșită, totuși aceste state au
adoptat regimul descentralizării
administrative, cu un control al pu
terii centrale, exercitat asupra acte­
lor mai importante ale administra-
țiunilor locale.
România este un stat relativ mic,
înconjurat de inamici, cari la cea
mai neînsemnate mișcare tresar și
așteaptă slăbirea organismului de
Stat. Pentru aceasta, trebuie să ne
întărim, trebuie să ne înfigem
adânc rădăcinele, în teritoriul na­
țional, pentru că acesta să reziste
oricărei furtuni ce s’ar încerca.
Orice ocazia, trebuie folosită pentru
întărirea stalului, pentru valorifica­
rea elementului românesc și pentru
a-i se da putință de a-și afirma
energia și aptitudinile. In ținuturile
cu elemente minoritare, funcționa­
rul român trebuie să aibă o edu­
cație și metodă specială, pentru că
aici orice acțiune necugetată, este
remarcată și aruncată. în sarcina
statului, „ceeace uneori reușește a-i
slăbi prestigiul său peste hotare.
Apoi războiul a lansat o mulțime
de probleme sociale și politice, cari
reclamă o atenție specială din par­
tea statului; în viața rurală încear­
că a se încuiba anumite curente
extremiste, ce tind la desorganiza-
rea statului. Criza economică din
ultimii ani, unele legiuiri ce au des­
 Autopsia — Aval
ființat dreptul dr proprietate, etc.
aU contribuit. ca iii viața rurală să
observe simplomele de nesupu­
nere țepilor, și nu mai puțin res­
pect față de autoritatea constituită
M statului.
Pe lângă aceasta statul nostru se
.găsește încă în cursul procesului de
consolidale națională și într’o epo-
•că a unei vieți sociale și economice,
încă neechilibrată, de aceea cre­
dem, că este imperios necesar, ca
puterea centrală să fie bine repre­
zentată, în mijlocul vieței rurale,
spre a putea îndruma, controla și
■asigura ordinea, liniștea și prospe­
ritatea economică, națională și so­
cială a locuitorilor și a statului.
Ca încheiere vom mai spune: cu
•cât un stat poate satisface mai mul­
te interese generale cu atât autori­
tatea și prestigiul său es.te mal ma­
re în fața cetățenilor. Statul, în care
•dezvoltarea. și. viața socială este si­
gură. și plăcută, chiar minoritățile
se simt, bine și se acomodează cu
regimul statului dominant, deve­
nind cetățeni docili, chiar dacă nu
li s’a satisfăcut cererile lor arză­
toare. Dar cu cât un stat va satis­
face mai puține interese generale,
.abandonàndu-le în favoarea, admi­
nistrațiilor autonome, cu atât pute­
rea și autoritatea lui va fi .văzută
■in fata cetățenilor și chiar discu­
tată, de. unde, reiese, că. puterea, să­
nătatea și bună starea unui stat
•este sălășluită, în. propiile lui insti­
tuții și în funcționarii numiți de el.
'(Gavril Ursu, Autonomia ad-tivă.
Extr. „Curierul Adm.“ 1932).
Autopsia, se numește disecarea
unui cadavru, de către medicul le­
gist pt. a cerceta cauza morții, cer­
cetând organele interne. Rezultatul
A. are o mare importanță pt. des­
coperirea adevărului; în special la
otrăviri, răniri prin arme sau
corpuri tari, etc. (v. Ancheta judi­
ciară).
Autoritate, (Dr. adm.) puterea
■cuiva de a-și impune voința, făcân-
du-se ascultat prin ordinele ce le
•dă, ex. A. părintească. A, supe­
riorului în armată, a suveranului
în stat Autoritate în sens politic,
înseamnă ad-ție publică învestită
cu anumite prerogative; în sens ad-
tiv, înseamnă o persoană oficială,
«are prin calitățile sale oficiale și
— 67
individuale este demnă de încrede­
rea generală a publicului. A. și-o
câștigă individul singur, în exerci­
țiul funcțiunii ce îndeplinește. Un
funcționar ad-tiv căruia îi lipsește
autoritatea, cu toată puterea ce o
deține în baza funcțiunei, cu greu
își poate îndeplini chemarea. Un
organ ad-tiv, trebuie să inspire ce­
tățenilor respect și numai după
aceea frică. Un funcț. își pierde A.
atunci când calcă legile; când nu
își îndeplinește funcțiunea; sau când
prin actele vieții sale, își compromi­
te funcțiunea; când primește mită
etc. La un funcționar deosebim o
autoritate oficială, care derivă din
funcțiunea ce o exercităi și o A.
personală, care derivă din inteli­
gența, din experiența, din valoarea
sa morală sau socială. A. lucrului
judecat, este un drept izvorât din-
tr’o sentință, în virtutea căreia
aceeași afacere nu se mai poate ju­
deca a doua oară.
Autorități cu atribuțiuni de
poliție generală, sunt: Ministerul
de interne, prefectul de județ, prim-
pretorul, inspectorul de poliție,
chesturile, polițiile, comisariatele;
jandarmeria pt. serviciul său ordi­
nar și extraordinar stă la dispozi­
ția acestora (2—5 Reg. jand. 16/III
1931). A. cu atrib. de poliție mili­
tară sunt: Minist. armatei, Consi­
liile de război, comandanții de gar-
niozană; parchetele militare.
Auxiliar, serviciul la care sunt
clasați tinerii găsiți debili, fără, a
avea vre-o infirmitate, supuși pre-
scripțiunilor de disciplină ale com­
batanților; instrucția lor se reduce
la strictul necesar. In timp de răs-
boiu. rămân la partea sedentară.
Avaet, în Principatele române,
în epoca fanariotă (sec. XVIII), era
dare, impozit, sau taxă ce se plătea
pentru diferite beneficii, numiri în
slujbă, drepturi, etc.
Aval, (Comerț) garanție dată u-
nui efect comercial. Plata unei
cambii poate fi garantată printr’un
aval pentru întreaga sumă sau nu­
mai pentru o parte din ea. Această
garantie poate fi dată de un terțiu
sau chiar de un semnatar al cam­
biei. Se dă pe cambie sau pe adaus.
El se exprimă prin cuvintele „pen­
tru aval“ sau prin orice altă for-
5*
 Avangardă — Avere
mula echivalentă și este semnat de
avalist. Avalul este socotit că re­
zultă din simpla semnătură a ava-
listului pusă pe fata cambiei, afară
numai dacă semnătura este a tra
sului sau a trăgătorului. Avalul
trebuie să arate pentru cine este
dat. In lipsa acestei arătări se so­
cotește dat pentru trăgător. Ava-
listul este ținut în același mod ca
acela pentru care a garantat. Obli­
gațiunea sa este valabilă chiar dacă
obligațiunea pe care a-garantat-o
ar fi nulă din orice altă cauză de­
cât un vitiu de formă. Când ava-
Iistul plătește cambia, el dobândește
drepturile isvorând din ea împotri­
va celui garantat, cum și împotriva
acelora care sunt ținuți către acesta
din urmă, în temeiul cambiei.
Avangardă, (Mii.) o parte din
forțele unei unități în marș, care
precede restul forțelor constituite în
gros; are misiunea de a pune la
adăpost acest gros al coloanei de
eventualele surprize din partea ina­
micului, semnalând și respingând
rezistențele întâlnite.
Avanpost, se numește un ele­
ment fix de supraveghere și de pro­
tecție înaintea unei trupe ce stațio­
nează.
Avansare, v. înaintări.
Avansuri, (Contab) sunt acele
sume ridicate din casieriile publice
de către funcționari, până la plata
salariilor. Conform art. 109 L. c. p.
furnizorii și antreprenorii pot ridi­
ca avansuri în proporție de 20%
din valoarea lucrării pentru: execu­
tarea lucrărilor în regie pe bază de
garanții speciale, pt. plata anuită­
ții datoriei publice. La ofertele de
licitație egale, se va da întotdeauna
preferință aceluia care renunță la
A. Se mai poate plăti în baza stipu
lațiunilor din contracte, pt. servicii
efectuate și materiale predate, în
proporție de 5/a din val. lucrării, etc.
(art. 109—110 Leg.). Av. se ordonan­
țează pe numele funcționarilor în­
credințați cu conducerea lucrărilor,
în rate lunare, cari vor trebui să
prezinte actele justificative și aviza
Curtea de conturi. (Art. 724).
Avantaje, sunt ajutoarele pe ca­
re statul le dă unei ramuri indus­
triale, în interesul desvoltării ei, ex.
scutirea de impozite pe un timp de­
- 68 —
terminat; taxe de vamă și de trans­
port, la import și export.
Avertisment, înștiințare, mustra­
re (mai ales oficială), presa nu va
fi pusă niciodată sub regimul aver­
tismentelor. (v. Mustrare).
Aviafie, 1. Tehnica întregei lo-
comoții aeriene, în special a aero­
planelor. Aeronautica se ocupă cu
baloanele cari plutesc în aer. 2.
Aeronautica se ocupă cu mijloacele
de locomoțiune aeriene dirijabile,
aeronavele, Zeppelinele. In A. rol
mai însemnat îl au avioanele. Prin
legea din 30 Mai 1932 s’a înființat
subsecretariatul A.
Avicultura, arta creșterii sau
cultivării păsărilor, prin selecționa­
re și crearea de rase noi, produ­
cătoare de ouă multe și de carne
gustoasă. înmulțirea lor se ’face
înlocuind cloștele cu mașini de clo­
cit, construite în mod special, în
care se clocesc 50—250 ouă, prin în
căhire cu apă caldă la o tempera­
tură de 40°. Puii cari ies din găoa­
ce, sunt ținuți și crescuți timp de
o săptămână, la o temperatură po­
trivită, în mașini de crescut de for­
ma unor colivii tapisate cu blană
în interior, iar după aceea se lasă
liberi.
Avere, (Econ. pol.) ss numește
rezerva de bunuri (v. c.) ce se gă­
sesc în anumit timp la dispoziția
sau în proprietatea unei persoane;
este ceva individual personal. A.
este cel mai mare sprijin pt. des-
voltarea culturii; scopul_ A. este
aprovizionarea cu bunuri pt. con­
sum. satisfacerea trebuințelor per­
sonale (A. de întrebuințare); pt.
producerea de mici bunuri; închi­
rieri, împrumuturi, etc. pt. a obține
un câștig (A. productivă). Prin le­
gea pt. controlul averilor pubi. în
Mon. Of. 244/1932, sunt supuse con­
trolului justiției, patrimoniile și
succesiunile acelora cari începând
delà 15 August 1914, au exercitat
sau exercită în serviciul statului,
județului, comunei sau instituțiuni-
tor publice, o funcțiune de orice na­
tură. Controlul A. se va face, în ur­
ma denunțurilor; și după cerere: a
însăși persoanei denunțate, a pro­
curorului sau autorității la care cel
vizat funcdcnează. Denunțurile se
adresează comisiei speciale de pe
 Avize >— Avocati
lângă Curțile de apel. Denunțuri
anonime nu se admit. Acel a cărui
avere este propusă spre cercetare
trebue să adreseze o cerere cuprin­
zând: întreaga avere mobilă si imo­
bilă, arătând data dobândirei, tit­
lul, mijloacele dobândirei, lustrai
nările făcute, averea dobândită de
celălalt soț în timpul căsătoriei, și
situația generală a creditului și de­
bitului său. Se ra considera dobân­
dită în mod ilicit: averea a cărei
formațiune sau sporire nu se justi­
fică cu mijloace bănești normale
și licite; întreaga avere a celuia ca­
re refuză, justificarea sau formulea­
ză declarațiuni cu rea credință.
Averea nejustificată se va impune
cu un impozit de 90% din valoarea
sa în favorul statului. Cercetarea
averii se face de o comisiune com­
pusă, din consilieri de pe lângă fie­
care Curte de apel, care va asculta
pe denunțător și cerceta averea și
prin ordonanță de trimitere se va
înainta Curții dacă va fi cazul, ca­
re va da deciziune de nejustificare.
In contra acestuia se poate face re­
curs în Casație. Acel a. cărui avere
s'a declarat nejustificată este de
drent destituit din funcțiune.
Avize, (Dr. adm.) sunt acte pre­
gătitoare de administrație, făcute
de anumite persoane, organe colec­
tive san individuale de ad-ție, ca:
avize delà comisiile de propuneri
pentru numiri; de disciplină, comi-
siunea superioară a persoanelor ju­
ridice, consiliul de miniștri (v. ac.
co, etc. Avize consultative“ sunt
acele, pe cari ad-ția este obligată să
le ceară, când legea o obligă, dacă
nu Ie-a cerut, hotărârea luată este
viciată, „A. conforme“ pe cari ad-
ția este obligată să le ceară și să
le urmeze așa cum sunt date. A. nu
sunt supuse contenciosului ad-tiv;
ele nu produc efecte juridice, nu­
mai după ce autoritatea le-a înves­
tit cu putere executorie. Statutul
prescrie în diferite chestiuni de nu­
miri ..avizul conform“ al coniisiu-
nii pentru propuneri de numiri și
înaintări (v. c.).
Aviz de plată, (Contab.), este ac­
tul pe care serviciile centrale de
contabilitate, îl întocmesc pt. fie­
care ordonanță de plată, în dublu
exemplar, din care unul este trimis
serviciului mișcării fondurilor, iar
69 —
al doilea Curții de conturi, însoțit
de actele justificative (v. c.) plata
ordonanțelor se face numai după
ce casieriile respective au primit
aceste avize (art, 126 L. c. p.). Serv,
de contabil, ale jud., comunelor ur­
bane și municipii, vor trimite ca­
sieriei și com. de rev. Pt. comune
urbane nereșed. și com. rurale, no­
tarul va întocmi un singur A. care
împreună cu actele justificative se
va preda casierului (art, 213 L. c.
p.).
AvocafL corpul de A. este org.
prin L. pubi. M. O. 301/1931. Pot fi
admiși în corp: cetățeni români, de
24 ani, doctori sau licențiați în drept,
cu un stagiu de 3 ani. Diploma de
avocat se liberează de Uuniunea
avocaților, în urma examenului dat.
Exercițiul profesiunei de A. se sus­
pendă: în urma unei incompatibili­
tăți (v. c.) deciziuni disciplinare.
Profesiunea de A. încetează: prin
renunțare, pierderea calității de
român, deciziune disciplinară, con­
damnare penală, pensionare. Drep­
turile A. »unt: a reprezenta pe cei
interesați în justiție și autorități:
actele prezentate pt. autentificare la
autoritățile jud. trebuiesc redactate
de A. sau de notari (v. c.) cu dr.
de a percepe un onorar, pt. încasa­
rea căruia A. va avea dr. de privi­
legiu, de rangul II, asupra averii
clientului. Este interzi» A. de-a pro­
fesa și pleda înaintea altor instan­
țe, decât cele recunoscute irin legi;
de-a întrebuința pt. dobândirea
clientului, mijloace incompatibile
cu profesiune; de-a pleda în altă
limbă decât cea română; de-a oferi
serviciile sale prin viu graiu sau
în scris; în birou vor întrebuința
numai stagiari sau avocați, afară
de dactilografe. A. este obligat a
studia cu atențiune cauzele cu cari
se însărcinează, să pledeze cu cu­
viință; este obligat să păstreze cel
mai strict secret asupra destăinuiri­
lor ce i se fac de clienți si asupra
faptelor ce ar rezulta, din actele
ce-i sunt încredințate; nu pot de­
pune ca martori relativ la fapte cari
interesează pe clienții săi. Este in­
terzis A. a se tocmi cu clienții asu­
pra onorarului în afară de biroul
său; nu pot pleda contra acelor
cari l-au consultat înainte. în
aceeași afacere. Organele corpului
 Avocati — Avort
de A. sunt: congresele generale,
consiliul gen. al Uniunei (v. c.), co-
misiunea permanentă, adunarea ge­
nerală a baroului, consiliul barou­
lui (v. c.) și decanul. Congresele se
{in în fiecare an într’un oraș reșe­
dință de tribunal; se ocupă cu: che­
stiuni de ordin material și moral,
ad-ția barourilor, chestiuni de or­
ganizare a justiției, etc. Instanțele
disciplinare ale A. sunt barourile
din sânul cărora se constitue comi­
sia disciplniară. Prin L. din 28 Dec.
1931 s’a înființat casa de pensiuni
a A. cu scopul de-a acorda pensiuni
de retragere A., văduvelor și copii­
lor minori.
Avocati publici, se numesc:
membrii consiliului superior al avo­
caturii, avocații cari fac parte din
contencioasele de pe lângă ministe­
re, direcțiuni generale, regii publi­
ce și pe lângă capitalele de județe.
Toți A. p. sunt numiți de Ministerul
justiției prin decret regal. Se îm­
part în 6 grade: consilieri de 2 cla­
se; A. principali și A. pledanti 3
clase. Chestiunile, pt. a căror solu­
ționare legea cere un aviz prealabil
al consiliului de A. vor fi aduse în
desbaterea acestuia. A. p. reprezin­
tă în justiție autoritatea ministere­
le; semnează opoziții, apeluri, re­
cursuri, contestațiuni și orice alte
cereri de natură contencioasă sau
grațioasă. Toate contractele (v. c.)
înainte de încheiere vor fi supuse
de autorități, avizului A. p. pt. con­
tra semnare: cele necontrasemnate
nu vor obliga instituțiunea. A. p.
însărcinat cu apărarea intereselor
statului sau institutiunilor publice,
este obligat a împlini tot ce_ este
necesar pt. o bună apărare, încu-
noștiințând autoritatea de rezulta­
tul procesului. In caz de condam­
nare, A. p. este obligat a Introduce
apelul sau recursul și întrebuința
orice căi de atac prescrise de lege.
Sunt obligați a îngriji și de execu­
tai ea hotărârilor judecătorești. ‘V.
p. nu pot răspunde la interogator,
nu pot deferi jurământ sau face
tranzacțiuni sau recunoașteri în nu­
mele autorității, nici a retrage apel
recurs fără delegație. Toate acțiu­
nile îndreptate contra s-tatului sau
instituțiunilor publice de competin-
fa judecătorilor de ocol se vor ju­
deca de judecătorie de ocol din ca­
- 70 —
pitala județului. A. p. sunt obligați
a executa cu conștiinciczitate în­
sărcinările și îndatoririle ce decurg
și să raporteze autorității. Sunt su­
puși la pedepse disciplinare și sunt
răspunzători civil și penal pt. afa­
cerile încredințate, în caz de negli­
jențe sau rea credință, în îndepli­
nirea îndatoririlor. Le este interzis
a susține procese în contra statu­
lui. Pedepse disciplinare sunt: mu­
strare, suspendare, disponibilitate
și destituire, aplicate de Minist.
justiției. (L. corp, avocati pubi. M.
O. 105/1933; v. și Consiliul avocați-
lor).
Avort, (Dr. pen.) se numește'
pierderea, lepădarea sau epuizarea,
prematură a fătului sau embrionu­
lui, care n’a împlinit încă 28 săp­
tămâni. Provocarea A. prin medi­
camente sau instrumente se pedep­
sește. Este permis numai când exi­
stă indicație stabilită de medic, că
ar fi pericol în caz de naștere, sau
femeia suferă de o boală care nu-î
permite o naștere fără risc. A. după
nouile legiuiri. Acela care, fără con-
simțimântul femeii gravide, îi pro­
vocă avortul, comite delictul de
avort și se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 3 la 5 ani. Pedep-
sa este închisoare corecțională delà
8 la 10 ani, dacă prin acest fapt s’a
cauzat moartea femeii gravide. Fe­
meia gravidă necăsătorită, care
avortează sau consimte ca altul să-i
provoace avortul, comite delictul de
avort și se pedepsește cu închisoa­
re corecțională delà 3 la 6 luni; iar
dacă este căsătorită, cu închisoare'
corecționa'ă de'a 6 luni la 1 an.
Aceeași pedeapsă, și după distinc­
țiile de mai sus, se aplică si aceluia
care cu consimțimântul femeii, să.
vârșește acest fapt; iar în caz că s’a
cauzat moartea femeii, redeapsa
este închisoare corecțională delà 3
la 5 ani. Nu se pedepsește avortul
săvârșit de femeia gravidă, sau cu
consimțimântul ei, de către medic,
în următoarele cazuri: când sarcina
este rezultatul unui viol, siluire,
sau răpire; când era temere serioa­
să că copilul care se va naște va
purta grave leziuni corporale sau
mintale; când femeia gravidă era
în stare de alienație mintală sau de
idioțenie și avortul s’a săvârșit cu
consimțimântul reprezentantului le-
 Azil — Bălți
gal al acesteia. Acela care, prin ori­
ce mijloace, organizează propagau
da anticoncepțională sau în contra
natalității, comite delictul de orga­
nizare a propagandei anticoncepțio­
nale Și se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 1 la 3 luni.
Azil, 1) înseamnă un loc de adă
post, de refugiu; 2) institut de bine­
facere pt. adăpostirea bătrânilor,
copiilor și celor nevoiași; 3) A. în
materie politică se acordă refugiați-
lor politici. Art. 32 Constituție pre­
vede: „Extrădarea refugiaților po­
litici este oprită“. Dreptul de A. în
B
Babadag, celiami ui'b. în jud. I
Tulcea. 4607 loc. 1009 clădiri, 1028
gospodării; 141 întrepr. jnd. și co­
nierò. Reșed. plășii, judecătorie 1’.
t. t. cfr. în loc. 'iulcea la 35 km. pe
vremurile turcești capitala Do-
brogei. București la 260 km.
Babord, partea stângă a unui
vas. In marina militară partea va­
sului delà babord, este partea echi-
pagiului pe unde se fac corvezile.
Bacalaureat, se numește di­
ploma acordată de un liceu, sau
școală superioară, aceluia care ab­
solvind liceul a trecut cu succes
examenele de B. în fața unei co-
misiuni speciale. A fost org. prin
Regulam, din 1882 și se făcea în
fața unei cornisi uni compusă din
profesori universitari. După legea
din 1923 se făcea. în fața unei co-
misiuni compusă din profesori de
liceu, prezidată de un profesor
universitar. Cel reușit la examenul
de B. are dr. a se înscrie în uni- i
versiteli sau academii. In evul |
mediu era o diplomă academicii ob­
ținută după 2 ani de studii univer­
sitare, sistem menținut încă în
Anglia.
Bacău, muncipiu, resed. jud. Ba­
cău. 31.261 loc. 4445 clădiri, 7014
gospodării; 1400 întrepr. ind. și co-
merc. Prefectură, tribunal, ad-ție
financiară, liceu de băeți, nod de
cfr. In vechime a fost scaun de
episcopie rom. cat: Rână, la 1475 a
fost oraș de hotar față de Munte­
nia. Buc. 152 km.
— 71
antichitate însemna inviolabilitatea,
de care se bucurau anumite locuri
sfinte: temple, morminte; mai târ­
ziu au fost casele regale, ambasa­
dele.
Axize, (I-’in.) erau taxe pe cari
le percepeau comunele, asupra unor
mărfuri la intrarea în comună, sau
la eșirea din fabrici. Se percepeau
la. bariere, constituind o piedică în
circulația mărfurilor și o vexațiu­
ne pentru locuitori. Erau adevărate
monopoluri pentru comune, rămă­
șiță a evului mediu. Au fost des­
ființat? în 1903.
Baden, stat autonom în republi­
ca germană; până la 1918 a fost
mare ducat. Supraf. 15.071 kmp. cu
2.436.498 locuitori. Constituția din
1918, o proclamă republică demo­
cratică. In fruntea statului este un
președinte, ajutat de un guvern
compus din 4 miniștrii, cari con­
duc interesele lăuntrice ale statu­
lui. Mandatul președ. este de un
an, revenind fiecărei grupări poli­
tice. Are un parlament compus din
103 membrii aleși. Statul este îm­
părțit în 4 circumscripții și 40
plăși, în frunte cu funcționarii de
stat. (I.andrath (v. e.) v. Germania
pt. completare).
Bădiceni, corn. rur. în jud. So-
roca f. reșed. pi. B. 2618 loc. jude­
cătorie, pretură, secție jand. în loc.
P. t. t. Zgurița, cfr. Drocliia la 27
km. Prefectură, tribunal Soroca la
18 km.
Băilești, corn. urb. in jud. Dolj.
13.279 loc. 2726 clădiri, 2796 gospo­
dării, 196 întrepr. ind. și comerc.
reședința pl. Băilești. Judec, de
ocol. Pere. Medic, spital, farmacie,
moară, gimnaziu, cfr. P. t. t. în loc.
Craiova 64 km.
Bălăcița, corn. rur. în jud. Me­
hedinți f. reșed. a pl. Bălăcița, 2286
loc. judecătorie, jandarmerie, P. t.
t. în loc. cfr. la 39 km. Prefectură,
tribuna] T. Severin la 56 km.
Bălți, municipiu, reședința jud.
Bălți, 30.667 loc. 4211 clădiri. 7110
gospodării; 1529 întrepr. ind. și co-
 Baia--Balanță
mere. Prefectură, tribunal. Buc. la
518 km.
Baia, județ în miji. Mold, măr­
ginit la: N. cu jud. Bălti, E. Cahul,
S. Tutova, V. Tutova, Vaslui, Iași.
Capitala Fălticeni. Suprafața 3353
kmp. cu 155.915 loc. din care pop.
rurală 127.818 loc. cu o densit. de
46,5 pe kmp. Plășile: Boroaia, Mă­
lini, Pașcani, Șiret. Comune ur­
bane: Fălticeni și Pașcani. Nota­
riate 39. Com. |rur. 44. Sate 179.
Percepții: Fălticeni, Pașcani, Les­
pezi, Boroaia, Baia, cu 16 agenții.
Judecătorii: Fălticeni, Boroaia, Li-
teni, Pașcani, Lespezi. Tribunal,
Cerc, recr., Adm. financ., Legiune
jand. toate în Fălticeni. Licee: „Ni­
colae Gane“ băeți, Gimnaziu de fe­
te „Princip. Ileana“, Școală comer­
cială inferioară, Școala prof, de
fete și Școala de Meserii Fălticeni.
Aparține Circ. Curții de apel Iași.
Insp. Gen. Adm., pol. și sig., Insp.
școlar Cernăuți. Insp. Reg. Zoot.
Iași. Insp. sanitar Cernăuți. Insp.
agronomic Iași. Insp. Muncii Ba­
cău. Direcțiunea poștală și Financ.
Cernăuți. Mitropolia Iași. Alege 4
deputati, 2 senatori, 36 cons. jud.
Prefect Vasile Ciurea. Director
Pref. N. C. Eftimie. Secretar Gen.
D. Niculescu. Șefi de serv. Amalia
Contici și D. Niculescu. Prim-pre-
tori: Vasile Ghiurea, Gh. Simio-
nescu, Gabriel Roșea, Dumitru
Crivat- Funcționari jud. 379. Cifra
totală a bugetului pe 1933: venituri
17.036.226 lei, cheltueli 14.594.656 lei.
Bănci: Sucevei, Ștefan cel Mare,
Credit Mărunt, Banca Națională în
Fălticeni; Populară „Duca“ C. F.
R., Credit Pășcăneanu, în Pașcani
Industrii: Fabr. cherestea Găinești,
Suha, Râsca și Cornu duncii: fabr.
de sticlă Lespezi. Lungimea șose­
lelor naț. 160 km. Șos. jud. 1135
km. N-rul gospodăriilor 34.897, clă­
diri 35.169, întrepr. ind. comerc.
1606. Stema jud.: Scut roșu cu un
bou moldovenesc de argint, mer­
gând spre dreapta.
Baia de aramă, corn. urb. în
jud. Mehedinți, 1475 loc. Formată
din satele Dealul Mare, Bistrița și
Tarnița. Turnu-Severin 66 km.
Baia de Arieș com. rurală în
jud. Turda, reșed. plășii. 979 loc.
Secție jand. P. t. t. cfr. în loc. Ju­
72 -
decătorie Câmpeni 16 km. Prefec­
tură, tribunal, Turda la 60 km.
Baia de Criș, com. rurală în
jud. Hunedoara, reșed, plășii Avram
Iancu, 840 loc. Judecătorie, percep­
ție, secție jand. P. t. t. cfr. în loc.
Prefectură, tribunal, Legiune de
jand. Deva 46 km. Protopopiat gr.
cat., biserică gr. ort. In 1900 avea
965 Hoc. rom. 366, ceilalți ung,,
germ.
Baia Mare, corn, urbană în jud.
Satu-Mare. 13.986 loc. 2963 clădiri.
3591 gospodării; 108 întrepr. ind. și
comerc. Reșed. plășii; judecătorie,
P. t. t. cfr. în loc. Serv. jud. Satu-
Mare 60 km. Supraf. 36.346 j. c. In
1920 avea 12.877 loc. din cari R.
5005, U. 4652. Reșed. episcopiei gr.
■at, Buc. la 698 km.
Baia Sprie, com. urbană în jud.
Satu-Mare. 4153 loc. 977 clădiri;
1009 gospodării; 115 întrepr. ind. și
comerc. Percepție, P. t. t. cfr. în
loc. Tribunal Satu-Mare 66 km.
Supraf. 11.546 j. c. In 1920 avea 4422
loc. din cari R. 1438, U. 1872. Satu-
Mare 79 km.
Bal,este o unitate de măsură: 1
B. hârtie este egal cu 10.000 coaie;
1 B. bumbac american 197 kg.
Balanță, se numește un aparat
cu ajutorul căruia se măsoară
greutatea unui corp, prin compa­
rarea cu o greutate fixă. B. „româ­
nă11 este aceea cu brațe neegale,
care se întrebuințează în comerț.
B. „decimală“ și centesimală, se în­
trebuințează la măsurarea greută­
ților mari. B. „cu brațe egale“ se
întrebuințează mai mult în labora­
toare sau farmacii.
Balanța comercială, (Comerț)
este o cumpănire între importul și
exportul unei țări, așa fel, ca va­
loarea ambelor să fie egală. Când
exportul este mai mare decât im­
portul, statul are un câștig (sold
creditor în favoarea statului expor­
tator). Când importul este mai ma­
re decât exportul înseamnă o pier­
dere pt. statul importator, întrucât
o mare cantitate de monedă a sa.
a fost plasată pe piețele streine,
monedă care trebuie readusă în
țară prin vânzare de mărfuri, prin
schimbul cu devize streine, pe cari
le posedă statul importator, sau
prin răscumpărarea lor cu aur, pt.
 Balanță — Banat
a se evita deprecierea monedei în
străinătate, în cazul când moneda
s’ar găsi acolo în mare cantitate.
Leț/ea cererei și ofertei. Ex. B. c.
a Germaniei pt. anul 1931 a fost:
export 460.300.000 lire sterline și la
import 331.600.000 lire sterline; re­
zultă deci un câștig de 128.700 000
lire sterline pt. Germania.
Balanța de verificare, în con­
tabilitatea comercială este un ta­
blou, cu ajutorul căruia, se poate
face controlul trecerii operațiuni­
lor din jurnal în cartea mare și se
poate determina situațiunea totală,
după registre, a unei întreprinderi.
Cuprinde 4 coloane: „debit" cuprin­
de sumele dela debitul tuturor con­
turilor, „credit" cuprinde sumele
delà creditul tuturor conturilor în­
treprinderii; aceleași coloane și pt.
solduri. Toate aceste coloane adu­
nate trebuie să corespundă cu si­
tuația după registre.
Balde, comună urb. în jud. Ca-
Iiacra. 6323 loc. 1532 clădiri; 1471
gospodării; 149 întrepr. ind. și co­
ntare. Reșed. pl. judecătorie. P. t. t.
în loc. cfr. Bazargic la 35 km. Buc.
Ia 359 km.
Bâlciuri, sunt acele locuri unde
producătorii sau negustorii, își
desfac produsele sau mărfurile lor.
Acele cari au loc la dată fixă vor
continua, indiferent dacă ziua este
Duminecă. Tabloul tuturor bâlciu-
rilor clin tară se ține la ministerul,
muncii. încuviințarea ținerii B. se
dă de ministerul industriei, cu avi­
zul ministerului muncii și după ce
au fost consultate și comunele în­
vecinate, cu drept de târg, din zo­
na B. pot rămânea deschise Dumi­
necile și sârb, legale, pe tot timpul
B. sau iarmaroaeelor, prăvălii,
restaurante, cârciume, etc.; perso­
nalul de serviciu al acestora va
avea o zi liberă în săptămâna ur­
mătoare.
Balinț, corn, rurală în jud. Se­
verin; reșed. plășii B. 1194 loc. per­
cepție. secție jand. P. t. t. cfr. 1 km.
în loc. Prefectură, tribunal, jude­
cătorie Lugoj 17 km., biserică gr.
ort și gr. cat. In 1900 avea 915 loc.
rom. 751.
Balș, comună urb. în jud. Ro-
manați, 5570 loc. 1318 clădiri, 1275
gospodării; 103 întrepr. ind. și co­
- 73 —
mere. cfr. 2 km. Caracal 41 km.
Buc. la 280 km.
Balistica, este știința care se
ocupă eu studiul mișcării corpuri­
lor, asvârlite în aer, în special cu
studiul proeetilelor asvârlite de ar­
mele de răsboiu.
Balneare, v. Stațiuni.
Balotaj, (Dr. el.) scrutinul defi­
nitiv, care urmează după întâia
alegere, care n’a dat rezultate de­
cisive, pt. un candidat, sau o listă.
O alegere repetată care de prima
dată n’a dat un rezultat. Legea
electorală din 1926 nu admite B.
întrucât pt. adunarea deputaților
se aplică reprezentarea proporțio­
nală; pt. senat mandatele se atri-
bue în baza majorității relative. In
alegerile ad-tive, când nici una din
liste n’au obținut majoritatea, ale­
gerea se repetă în ziua corespun­
zătoare a săptămânei viitoare.
Balta verde, com. rur. în jud.
Dolj, f. reșed. a plășii B. V. 557 loc.
In 1931 s’au atașat satele Braniștea,
și Popoveni, cfr. Livezi 8 km. Jude­
cătorie, pretură, P. t. t., prefectură,
tribunal Craiova la 3 km.
Ban, numele guvernatorului Cra-
iovei, locțiitorul Domnului în Olte­
nia și în urmă primul boier al Tă­
rii Românești; în Moldova, era un
rang inferior, urmând după pahar­
nic. 2. Guvernatorul unui ținut în
Austro-Ungaria; banul Croației,
Slavoniei. (Ung. Ban. Persanul
Ban. stăpân, a dobândit în liinbele
slave sensul de „guvernator“, cu ca­
re trecu în turcă, sârbă, maghiară
și română). Titlul de Ban îl pur­
tau locțiitorii regilor unguri în Se­
verin, apoi în Bosnia și Croația. în
sec. X-lea; documentele bizantine
menționează un boanos). Șeful ad-
tiv al unei provincii în Jugoslavia
(v. c.).
Banat, se numește regiunea în­
tre Dunăre, Carpați, Mureș și Tisa,
împărțită de tratatele de pace în­
tre noi și sârbi. Din supraf. totală
de 27.721 kmp. noi avem 18.715
kmp. Este format din jud. Caraș,
Severin și Timiș-Torontal. Până la
1925 erau numai 2 județe, când s’au
separat jud. Caraș și Severin.
941.521 loc. din cari majoritatea
gr. ort. 7 orașe. Episcopii gr. ort.
rom. la Caransebeș și sârbească la
 Banca
Timișoara; gr. cat. în Lugoj. Cea
mai bogată regiune a țării. D. p.
d. v. ad-tiv, înglobează și jud. Arad
cu care formează un inspectorat
ad-tiv cu sediul în Timișoara.
Banca, com. rur. în jud. Tuto-
va, f. reșed. a plășii B. 1125 loc.
S’au alipit satele: Fedești, Gher-
mănești. P. t. t. cfr. la 4 km. în loc.
Judecătorie, prefectură, tribunal
Bârlad la 16 km?
Bancă, este un stabiliment co­
mercial care are de scop: a primii
depozite, a face operațiuni de scont,
de speculație și uneori de emisiu­
ne. B. după operațiunile ce fac
sunt: „de depozit și viriment“ cari
fac operațiuni de acceptarea depo­
zitelor și virimente (v. c.) conturi­
lor; „de scont“ (v. c.) cari fac ope­
rațiuni de scontare a efectelor de
comerț cu numerar „de circula-
țiune“, al căror bilete plătibile la
vedere, sunt date comercianților în
schimbul efectelor de comerț; „de
emiaiime“, cari pe lângă celelalte
operațiuni bancare, au drept a
emite bilete de bancă; ipoteca­
re“, cari fac avansuri pe ipoteci
asupra imobilelor; „agricole“, cari
fac împrumuturi agricultorilor;
„populare“ cari sunt societăți coo­
perative de credit rurale (v. per­
soane juridice).
Banca Agrară, din Cluj, înf. în
1920, privilegiată de stat pt. finan­
țarea reformei agrare în Ardeal.
Guvernul liberal în 1923, i-a luat
acest privilegiu. In urma procesu­
lui contra statului în 1927, s’a a-
juns la înțelegere ca statul să plă­
tească lăncii despăgubire de 65 mi­
lioane. După bilanțul din Dec. 1927
capitaiul e 55 mii. și fonduri de re­
zervă 50.253.165 lei.
Banca Agriculturii Românești,
înființată prin legea din 9 Aprilie
1931 cu sediul în București, cu
scopul de a veni în ajutorul agri-
culturei. Statul a vărsat 600 mii.
lei. Nu s’a ajuns la rezultatul do­
rit de inițiatorii săi.
Banca Centrală Cooperativă,
aprobarea statutului ei Decret Regal
No. 989 din 28 Martie 1929. Mon. Of.
73/1929. Modif. Mon. Of. 250/1930.
Banca Națională a României,
Este banca de emisiunea a statului
Român. S’a înființat prin legea sa
74
de organizare din 1880, ministru
de finanțe fiincl Ioan C. Brattami.
Capitalul a fest fixat la 30 milioa­
ne lei, din care 10 milioane depuse
de stat și restul de particulari. Prin
lege s’a acordat B. 'N. un privilegiu
de-a emite bilete de bancă timp de
20 ani, cu acoperire de 33% aur și
argint; la 1890 acoperirea s’a urcat
la 40%, iar în 1929 prin legea de
stabilizare, s’a redus Ia 36%. Con-
dițiunile impuse B. N. sunt: pentru
privilegiul acordat, banca va plăti
30% din beneficiul său statului;
statul își rezervă dreptul de con­
trol, printr’un comisar, numit de
guvern; banca era obligată a pre­
schimba în aur biletele ce i s’ar fi
prezentat; avea drept să emită bi­
lete în valoare de 3 ori peste aco­
perirea metalică. In 1916 stocul me
talie al băncii, în valoare de
315.179.900 lei àur, a fost evacuat
la Moscova și confiscat de bolșe­
vici. In 1932 biletele de bancă în
circulație, au fost 23 miliarde, cu
o acoperire metalică de 9550 mi­
lioane cam 36%. Statutul B. din 7
Febr. 1929 mod. 9 Apr. 1931, bile­
tele sale au curs legal și sunt con­
vertibile în aur; nimeni nu poate
prezenta pt. rambursare mai puțin
de 100.000 lei. Acoperirea în aur
trebuie să fie de cel puțin 35% din
totalul angajamentelor Ia vedere.,
însărcinarea ei este să mențină
stabilizarea monedei (v. c.), să asi­
gure circulația monetară și să con­
troleze creditul. Durata privilegiu­
lui este prelungit până la 1960. Ca­
pitalul social este de 600 mii. lei
împărțit în 200 mii acțiuni, à 3000
Iei. Participarea statului nu poate
fi mai mare de 10% din capital.
Operațiunile pe cari le poate face
B. N. sunt: scontare sau cumpăra­
rea cambiilor, bilete la ordin, bo­
nuri de tezaur (v. ac. c.), etc. pre­
zentate de particulari; comerțul de
metale nrețioase, obținerea de cre­
dite străine, acordarea de avansuri
pe monede, lingouri de aur; primi­
rea în depozit de sume în cont cu­
rent, fără dobânzi, de metale pre­
țioase și monede; scontarea de va­
rante; acordarea de avansuri în cont
curent sau pe termen scurt, pe de­
pozite de efecte publice naționale
garantate de stat. B. N. este con­
dusă de un guvernator (v. c.) asis-
 Banca — Bancrută
tat de comitetul executiv; ea este
administrată de consiliul de admi­
nistrație, prezidat de guvernator,
supravegheată de consiliul de cen­
sori. Cons, de adm. cu censorii for­
mează consiliul general al B. N.
Comitetul executiv se compune din
guvernator și 4 ad-tori delegați.
Consiliul ele ad-ție se comp, din gu­
vernator și 10 ad-tori delegați, din
cari 7 aleși de adunarea generală
a acționarilor și 3 numiți de gu­
vern, cu toții pe 4 ani. Viceguver­
natorul este desemnat de guvern
anual dintre ad-tovii delegați. Cons,
de censori se comp, din 7 membrii:
4 aleși de adunarea acționarilor pe
4 ani și 3 numiți de guvern pe 3
ani înainte de-a intra în funcț.
fiecare censor și ad-tor trebuie să
justifice că posedă 20 de acțiuni,
cari formează garanția gestiunei
lor. Consiliul de ad-ție se întru­
nește săptămânal, fixează procen­
tul scontului, suma afectată, scon­
tarli bonurilor de tezaur, numește
și revocă funcționari, reprezintă B.
etc. Cons, de censori controlează
toate operațiunile B., se întrunește
săptămânal. Consiliul general se
întrunește lunar; statuiază în toate
chestiunile generale; cereri de su­
cursale. emisiuni de bilete de fian­
ca, etc. Adunarea generală se com­
pune din acționari de naționalitate
rom. 20 acțiuni dau dr. la un vot.
Nici un acționar sau statul, nu pot
avea mai mult c'.e 20 voturi, oricâte
acțiuni ar avea. Operațiunile B. N.
sunt supravegheate de un comisar
numit de guvern, care se poate
mume oricărei măsuri luată de B.
ce ar socoti-o contrară, legilor,
statutelor băncii .și intereselor sta­
tului; el are dr. oricând a lua cu­
noștință de operațiunile băncii,
poate verifica registrele și cassa.
Ad-ția este cbl. a-i furniza oricând
siti'a*ia B.
Bănci populare, au fost orga­
nizate prin legea din 1903, modif.
1916 și 1926; sunt instituțiuni crea­
te în scopul de-a veni în ajutorul
țăranilor cu credite eftine. Regu-
lele Codului de comerț li se aplică
cu unele derogări. Controlul lor se
face de Casa Centrală a, coopera­
ției București. Se bucură, de mici
privilegii și amenajamente. Legea
asanării datoriilor agricole din
— 75
1932, prevede că datoriile agricul­
torilor l'ață de B. p. vor fi reduse
numai cu 25%.
Bancrută, (Dr. coin.) este delic­
tul unui comerciant, în încetare de
plăți, sau declarat în stare de fali­
ment, care s'a făcut culpabil de
anumite abateri delà regulele co­
mere. „B. simplă“ este atunci când
comerciantul a făcut chelt. casni­
ce exagerate, în raport cu venitu­
rile; n’a ținut registre în regulă,
sau nu le-a prezentat tribunalului
pt. viză și încheiere; când nu și-a
făcut inventarul mărfii, n’a făcut
deelarațiunea conf. art. 703 Cod.
eoni, când era în încetare de plăți;
în urma. încetării plăților, a plătit
def. creditorii, etc. (877 C. com.). B.
simplă se pedepsește după natura
delictului (881). Delictul se prescrie
după trecerea de 5 ani. B. ^frau­
duloasă“ este atunci când un co­
merciant sau întrepr. coni, a sus­
tras o parte din avere sau vândut
mărfuri r e preț scăzut, în prejudi­
ciul creditorilor, când a. sustras re­
gistrele obligatorii sau facultative,
când le-a falsificat, când în mod
fraudulos a ajuns la faliment,
creanțe simulate, etc. Tribunalul
poate ordona arestarea falitului. B.
atrage pedepse penale și pierderea
dr. de-a mai ex. comerțul (878) v.
faliment. Este vinovat de bancrută
frauduloasă comerciantul care îna­
inte de faliment, sau în timpul
procedurii falimentare a săvârșit,
cu intenție frauduloasă și în scopul
de a dăuna pe creditori cu unul d’ii
faptele următoare: a) a sustras,
ascuns sau disimulat o parte din
activ sau a arătat ori a recunoscut
un pasiv neexistent; b) a falșificat,
a. sustras sau distrus în. tot sau
în parte, registrele obligatorii și
actele lor justificative, ori le-a ți­
nut în așa fel încât nu este posibil
să se deducă din ele, existența și
mersul exact al operațiunilor. Fap­
tele de niai sus vor fi pedepsite cu
închisoare corecțională delà unul
până la cinci ani și interdicție co­
recțională, delà doi nană la șase
ani. Este culpabil de bancrută sim­
plă. .și se pedepsește cu închisoare
corecțională delà o lună la un an
și cu interdicție corecțională delà
șase luni vână la trei ani, comer­
ciantul falit care a săvârșit unul
 Bancrută
din faptele următoare: a) a făcut
cheltueli personale sau pentru fa­
milia sa, prea mari în raport cu si­
tuația sa economică; b) a pierdut
o mare parte din patrimoniul său
în operațiuni de noroc; c) a recurs
la expediente ruinătoare în scopul
de a întârzia falimentul; d) dacă
fiind în încetare de plăți nu a ce­
rut de îndată declararea sa în sta­
re de faliment; e) a făcut plăți, a
acordat garanții sau a încheiat
acte gratuite în paguba creditori­
lor, în perioada în care se putea
•cere revocarea lor; f) nu a ținut
registrele prescrise de lege, sau
le-a ținut neregulat în timpul celor
cinci ani anteriori declarării fali­
mentului, sau retragerii sale din
comerț; g) dacă având contract
matrimonial nu s’a conformat dis­
pozițiilor legale pentru menționa­
rea lui în registrul comerțului; h)
dacă fără împiedecare legitimă nu
s’a prezentat înaintea judecătoru­
lui sindic în cazurile și termenele
prescrise, i-a dat informații false
ori s’a îndepărtat delà domiciliul
său fără permisie în timpul fali­
mentului, sau nu și-a îndeplinit
■obligațiile impuse lui în timpul
procedurii falimentare. Falitul care
cu rea credință omite să declare
existența altor bunuri pe cari le
recunoaște și cari trebuie să fie cu­
prinse în inventar (v. c.) conform
art. 791, sau nu respectă obligațiile
impuse în timpul procedurii fali­
mentare, este pedepsit cu închisoare
delà o lună la șase luni. Aceiași pe­
deapsă se aplică pt. faptul de mai
sus și administratorilor, directori­
lor generali, censorilor și lichidato­
rilor unei societăți comerciale, de­
clarate în stare de faliment. Co­
merciantul pedepsit pentru banc­
rută frauduloasă este prin însuși
faptul condamnării decăzut din
dreptul de a mai exercita profesia
de comerciant, interzicându-i-se și
dreptul de a intra în localuri de
bursă. Comerciantul pedepsit pen­
tru bancrută simplă va putea exer­
cita comerțul după reabilitare.
Bancrută de stat, (Finanțe) în-
tr’un sens mai general, se înțelege
neîndeplinirea condițiunilor con­
tractuale, ale unui împrumut pu­
blic. In sens mai restrâns se în­
țelege o insolvabilitate voită, sau
76 -
decăderea valorii banilor. Noțiunea
de B. a fost sinonimă cu aceea de
faliment (v. c.). Astăzi se face dis­
tincție între ele. Pe când prin fa­
liment se înțelege o stare de in­
solvabilitate reală, prin B. se în­
țelege o insolvabilitate voită, aran­
jată cu intențiunea de-a evita îm­
plinirea obligațiunilor contractuale.
B. de st. prezintă variate forme:
,.Vidarea oblig, privitoare la plata
dobânzilor“, reducerea lor, amâ
narea, încetarea plăților, etc. „Vio­
larea oblig, priv. la capital“' amâ­
narea rambursării, reducerea lui,
transformarea unei datorii con­
tractată în aur, în o datorie de
hârtie, etc., anularea capitalului și
a dobânziloor sau reducerea lor. „B.
premeditată“ poate fi din cauza
unei politici greșite, excese de chel-
tueli pest'e puterile populației; sta­
tul s’a împrumutat fără să se gân­
dească la replătire, etc. „B. natu­
rală“ când este inevitabilă ex. din
cauza datoriilor de răs'boiu, cari
devin insuportabile; ea apare ca o
necesitate. Politica de economii nu
poate evita B. Caracterele B. sunt:
a) are ca rezultat numai o schim­
bare în repartizarea veniturilor și
averilor particulare; b) pierderea
capitaliștilor vine în avantajul con­
tribuabililor, prin micșorarea dato­
riilor,' ei vor avea de plătit mai pu­
țin; c) capitaliștii vor fi împinși
spre o muncă productivă; d) când
capitaliști, sunt străini, pierderea
lor înseamnă un câștig pt. averea
națională a statului debitor. Con­
secințele B. d. st. sunt: produce o
demoralizare asupra populației, o
împinge la sărăcie și ruină, pro­
duce o serie de falimente, consu­
mul se reduce și lipsa de lucru spo­
rește; din cauza decăderii banului,
gustul de economii se transformă
în risipă; repudierea datoriilor in­
terne are ca rezultat mizeria gene­
rală, chiar revoluții. B. ara o in­
fluență covârșitoare asupra credite­
lor viitoare, ruinarea creditului. B.
reale au urmări mai puțin dezas­
truoase. Mijloacele de apărare a
creditorilor contra statului bancru-
tar sunt: acordarea de garanții pt.
împrumuturi; intervențiunile diplo­
matice; asociațiile pt. apărarea in­
tereselor, controlul financiar și ar­
bitrajul. (v. Inflație. Deflație).
 Band — Baretă

Band, com. rurală. în jud. Mu­ litice. Adunările religioase se pot

reș, reșed. plășii. 3967 loc. percep­ ține numai în casele de rugăciuni,
ție, secție de jand. P. t. t. în Ioc. anunțate aut. ad-tive. Slujbele rei.
judecătorie, prefectură, tribunal se vor face fără a se turbura ordi­
Tg.-Mureș la 22 km. cfr. 1 km. în nea publică și fără a se jigni ce­
loc. Biserică gr. ort., gr. cat. In lelalte culte recunoscute. Asoc. re­
1.900 avea 3299 loc., rom. 1146. ligioase sunt datoare a încunoștiin-
Banderolă, fâșie de stolă lungă ța Minisi. Cultelor despre orice
ajutoare primite din străinătate..
și îngustă care se agață la vârful Nu pot primi credincioși cari n’au
unui catarg sau lance. Cavaleria părăsit legal cultul căruia aparți­
are banderolă la lăncile soldaților. neau. Slujbele religioase și casele
Bani, (Econ. pol.) în sens econo­ de rugăciune se pot închide de au­
mic, se înțelege orice bun econo­ torități cu aprobarea Min. de in­
mic, care la un moment ci at, are o terne. Nu pot funcționa fără auto­
mai mare putere de circulație de­ rizația Minist. Cultelor, dată la re­
cât celelalte bunuri și care din feratul prefecturei. Baptiștii cred
cauza puterii lui de circulație de­ într’o biserică liberă, într’un stat
vine un mijloc general de schimb. liber, respectă Biblia. Admit bote­
Aceste lunuri sunt: aurul, argin­ zul prin cufundarea în apă, numai
tul, arama, etc. cari au devenit mij­ la majori, cari primesc botezul din
locul gen. de circulație. Caracte­ convingere, severa disciplină reli­
rul B. este: circulă pe toate piețele, gioasă, care pedepsește aspru orice
are funcțiunea de-a tezauriza, de-a abatere, produce impresii asupra
pune în circulație valorile, sunt re­ credincioșilor și crează o aureolă
prezentanții valorilor, căci toate de puritate și putere acestei secte.
bunurile se vând și cumpără cu B. Populația pătrunsă de misticism
Baptiști, sectă religioasă, răs­ religios, facilitează propaganda mi­
sionarilor, cari răspândesc publica-
pândită în Anglia, America și Ger­ țiuni religioase, editate într’o for­
mania. Se întemeiază pe botezul mă impecabilă în toate limbile, (v.
adulților; nu recunosc botezul co­
piilor. Cred numai în Sf. scriptură. Culte).
In România și în deosebi în Ar­ Bara, com. rur. în jud. Roman,
deal s’au răspândit în timpul din reșed. plășii, 805 loc. fără satele:
urmă, acaparând între adepți în Călugărița, Oțeleni, Rediu, Princi­
special femei. In urina presiuni­ pele Carol. Judecătorie, jandarme­
lor exercitate de America, secta rie, P. t. t. în loc. cfr. Vulpășești
baptismului a fost recunoscută prin la 3 km. Prefectură, tribunal Ro­
art. 24 și 51 Legea Cultelor din 12 man la 16 km.
Aprilie 1928. Funcționează în baza Baraolt, corn. rur. în jud. Trei-
statutului, aprobat prin jurnalul Scaune, reșed. plășii. 2638 loc. Sec­
consiliului de miniștrii No. 2680 din ție jand. P. t. t. în loc, judecătorie
21 Nov. 1927 pubi. în Mon. Of. No. Aita-Mare, cfr. Augustin 6 km, Pre­
14 din 1928. B. sunt organizați în fectură, tribunal Sf. Gheorghe 45
comunități bisericești mici și mari, km. Biserică gr. cat. și gr. ort. In
repartizate pe comune și filiale. 1900 avea 2309 loc., rom. 103, cei­
Comunitatea poate cuprinde even­ lalți ung.
tual teritorul unei plăși sau chiar Bărbăție și credință, medalie
al unui județ. Mai multe comuni­ (v. c.) acordată în special poliției
tăți formează uniunea baptistă, pt. merite de serviciu. Are 3 clase:
condusă da un comitet, cu un pre­ de aur cu spade; de argint și de
ședinte. Organul suprem este adu­ bronz. Fără spade cu barete 1913.
narea generală, ce se ține anual.
Funcționarii B. sun+: premergăto­ Barca, corn, rurală în jud. Dolj,
rii, predicatorii, bătrânii comuni­ reșed. plășii B. 4709 loc. Judecăto­
tății, evanehclisti și diaconi. Nu­ rie, percepție, secție jand. în loc.
mele predicatorilor și premergăto­ P. t. t. Bistrețu, cfr. Portărești 7
rilor trebuie adus la cunoștința Mi- km. Prefectură, tribunal Craiova
nist. de culte; ei trebuie să se bucu­ la 47 km.
re de toate drepturile civile și po­ Baretă, lamelă mică de metal

— 77 —
 Baricadă — Batalion
cu inscripția luptelor principale din
răsboiul României 1916—1919, care
se atașează pe panglica medaliei
crucea comemarativă (v. c.). Există:
Turtucaia, Dunărea, Dobrogea, Ar­
deal, Jiu, Olt, Carpați, Mărăști, Oi-
tuz, Mărășești, Tg.-Ocna, campania
din Ungaria și Nistru.
Baricadă, obstacole, ridicate în
grabă deacurmezișul străzilor, din
pietre și diferite obiecte pt. a re­
zista unor atacuri.
Baricadare în clădiri publice
sau private, înseamnă orice ocu­
pare forțară de către un grup de
indivizi, sau refuzul de a părăsi
aceste clădiri la somațiile agenți-
lor forței publice. Se pedepsește cu
închiosare corecțională delà 6 luni
la 5 ani. (24 L. pubi, M. O. 68/1933).
Bârlad, oraș reșed. jud. Tutova.
26.189 loc. oraș vechiu. După unii
ar fi fost capitala unei republici
„Terra-Blacorum". Al. cel Bun în­
ființează vornicia mare a Țării în
B. In 1422 era oraș important cu
vamă. La 1444 e ars de Tătari. A
fost prădat de Tătari la 1683. Are
prefectură, tribunal, licee de fete
și băeți, școală normală, profesio­
nală, spital, etc. 4840 clădiri, 5687
gospodării, 1084 întreprinderi ind.
și comerc. București la 288 km.
Barouri avocațiale, sunt orga-
nizațiuni ale avocaților, persoane
juridice. Organele B. sunt: decanul
și consiliul, se compune din 6—16
membrii. Atribuțiuni: se pronunță
asupra înscrierii în corp, se con­
stitue instanță disciplinară a cor­
pului, exercită paza onoarei și dem­
nității corpu’ui, se ocupă de orice
chestiune, interesând corpul avoca­
ților, adm. averea B., org. confe­
rințe, etc. In toată țara sunt 30 ba­
rouri cu sediul în Alba-Iulia, Arad,
Piteși, Bacău, Bălți, Bistrița, Bo­
toșani, Brăila, Brașov, Cahul, Ba-
zargic, Cernăuți, Cetatea Albă, Chi-
șinău, Cluj, Constanța, Covurlui,
Târgoviște, Dej, Deva, Craiova, Do-
rohoiu, Silistra. Făgăraș, Huși,
Fălticeni, Tg.-Jiu, Hotin, Călărași,
Iași, București, Ismail, Lugoj, T.-
Severin, Ciuc, C.-Lung, P.-Neamț,
Odorheiu. Slatina, Oradea, Oravița,
Orhei, Ploești, Focșani, Râmnicul-
Sărat, Roman, Caracal, Satu-Mare,
Sibiu, Sighet, Sighișoara, Soroca,
78 —
Tg.-Mureș, Tecuci, T.-Măgurele, Ti-
ghina, Timișoara, Tulcea, Turda,
Bârlad, Vâlcea, Vaslui, Giurgiu,
Zălau.
Bârsești, corn, rur, în jud. Put-
na, reșed. plășii Vrancea, cu satul
Topești, 1559 loc. Judecătorie Tul-
nici. P. t. t. jandarmerie, percepție
■în loc. cfr. Ciumești la 23 km.
Prefectură, tribunal Focșani la 51
km.
Basarabia, provincia României
dintre Prut și Nistru. A făcut
parte din Moldova, până la 1812,
când ne-a fost răpită de ruși. In
urma votului Sfatului Țării în
1918, B. s’a unit cu țara mamă,
contrar tendințelor potrivnice ale
unor agenți provocatori străini și
a unor coade de topor dintre Ro­
mâni. B. are o suprafață de 44.500
kmp. cu 2.864.000 loc., împărțită în
9 județe: Bălți, Cahul, Cetatea Al­
bă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei,
Soroca și Tighina, majoritatea lo­
cuitorilor sunt creștini ortodoxi.
Are o Arhiepiscopie (Chișinău) și
2 Episcopii (Bălți și Ismail). Prin
legea din 4 Aprilie 1928, s’a extins
aplicarea în întregime a legilor ro­
mâne ca: Codul civil și de proce­
dură civ., regulile de procedura co­
dului comerc. Legile: pt. judecăt.
de ocoale, autentificarea actelor.
Rămân în vigoare dispozițiunile
din legile B. cu privire Ia capaci­
tatea femeii măritate, căutarea pa­
ternității, dr. de moștenire al so­
țului supraviețuitor, ale copiilor
naturali și părinților lor; cu pri­
vire la notari publici (v. c.) cari
funcționează și mai departe cu dr.
de-a redacta, autentifica și legaliza
acte, a da dată certă și libera co­
pii- u
Băsești, com. rur. în jud. Făl-
ciu, f. reșed. a pl. Vutcani, 1424 loc.
Judecătorie, P. t. t. Vutcani, cfr.
Roșiești 8 km. Prefectură, tribunal
Huși la 43 km.
Bastard, născut din părinți ne­
căsătoriți; fecior de lele, copil din
flori.
Batalion, 0 subdiviziune din-
Ir’un regiment, unitatea tactică a
infanteriei, cuprinde până la 1000
oameni; 2 sau mai multe companii,
pușcași și 1 comp, de mitraliere.
B. de vânători de munte sunt uni-
 Baterie — Belgia
tați constituite independente. Mai
inulte batalioane de vânători de
munte formează o divizie de V.
Munte.
Baterie, totalitatea personalului
ej materialului pus sub comanda
unui căpitan, constituind cea mai
mică și complectă, unitate adminis­
trativă, și de foc din artilerie.
Băuturi alcoolice, sunt acelea
al căror alcool aromă și gust par­
ticular, sunt produse din fermen­
tarea și distilarea borhotului de
fructe, a vinului, a tescovinei de
struguri sau drojdiei de vin; toate
celelalte sunt rachiuri, dacă, sunt
preparate cu spirt industrial sau
sunt licheururi sau rom, dacă sunt
preparate cu spirt de vin. Fabrica­
rea B. a. se poate face numai cu
autorizația ministerului de finanțe
sau ad-țiilor financiare. Fabrica­
rea B. a. este interzisă. în acelaș
acoperemânt cu fahr, rachiurilor,
(v. Spirtoase. Debite. Represiunea
fraudelor). Vânzarea lor nu va pu­
tea fi făcută dacă sunt alterate,
sau falsificate, sau conțin substanțe
vătămătoare sănătății. Controlul
sanitar se face de medicii oficiali,
prefecți, primpretori și primari. (343
L. sanit.).
Bavaria, stat autonom al repu-
blicelor germane. Suprafața 76.421
kmp. cu 7.411. 589 loc. Până la 1918
a fost regat, răsturnat de revoluția
din 7—8 Nov. când s’a instaurat
comunismul; în 7 Aprilie 1919, s’a
instalat primul guvern de partid.
Este reprezentată prin 10 membrii
în consiliul federal al statelor ger­
mane. (Pt. complectare v. Germa­
nia).
Bazargic, comuna urb. reșed.
jud. Caliacra; 29.938 loc. 5509 clă­
diri, 6631 gospodării; 1166 întrepr.
ind. și comerc. Buc. 315 km.
Bazilicalele. (Dr. roman) legi
împărătești; este cea mai impor­
tantă colecție a dr. bizantin, făcută
de împăratul Leon Filosoful (906—
911). Sunt superioare legislației lui
Iustinian. pentru că conțin o co­
lecție a ,,Digestelor“ (v. c.) codului
și novelelor lui Iustinian, împărțite
în 60 de cărți. Colecția B. în cursul
veacurilor a fost însoțită de glose
sau școli, adică adnotări. Cel mai
renumit jurisconsult bizantin a fost
79 —
Const. Har metto pol (1320—80) fost
judecător la Salonic, ale cărui co­
mentări au avut putere de lege în
Grecia și în Țările Române.
Beceni, corn. rur. în jud. Buzău
f. reșed. pi. Slănic, form, din sa­
tele Encuiești, Gura Ocei, Mărgă­
riți, 1246 loc. judecătorie, P. t. t.
jand. percepție în loc. cfr. prefec­
tură, tribunal Buzău la 33 km.
Bechet, com. rur. în jud. Dolj, f.
reșed. a pl. Gângiova, 2092 loc. ju­
decătorie, P. t. t. jandarmerie, Per­
cepție în loc. cfr. Segarcea. Pre­
fectură, tribunal Craiova 67 km.
Beclean, corn, rurală în jmcL So­
meș, reșed. plășii 3364 loc. judecă­
torie, percepție. Secție jand. cfr. P.
1. t. în loc. Prefectură, tribunal Dej
27 km. Protopopiat gr. cat. In 190Ó
avea 2700 loc. rom. 1147 ceilalți
ung.
Belgia, monarhie constituțională,
din NV. Europei. Org. prin consti­
tuția revizuită. în 1921. Suprafața
30.450 kmp. cu 8 mii. loc. Teritoriul
se împarte în provincii: Anvers,
Brabant, Fiandra Occidentală,
Fiandra Orientală. Hainanț, Liège,
I.imbaurg, Luxembourg și Namur.
Puterile statului emană delà națiu­
ne; puterea executivă se ex. de că­
tre rege; cele legislative de rege,
camera reprezentanților și de se­
nat; membrii camerei și senatului
reprezintă, națiunea. Au dr. de an­
chete, inițiativei proiectelor de legi;
de-a adresa guvernului interpelări,
sunt inamovibili, etc. Camera se
compune din deputati aleși pe 4
ani de alegători, bărbați. în etate
de 21 ani, în proporție cu numărul
locuitorilor, un dep. Ia 40.000 loc.
Sunt eligibili alegătorii în vârstă
de 25 ani. Au o îndemnizație de
12.000 fr. pe an. Senatul se com­
pune din senatori aleși de alegă­
tori, si aleși de consiliile provin­
ciale, în număr egal cu deputății;
este eligibil orice alegător în etate
de 40 ani, care a împlinit o func­
țiune superioară în stat. Puterile
constituționale ale regelui sunt ere­
ditare. transmisibile descendențilcr
direcți, cu excluderea femeilor; per­
soana regelui este inviolabilă. Mi­
niștrii sunt responsabili. Regele
numește și revocă pe miniștrii și
funcționarii surçriori. conferă gra-
 Beiuș — Bérenger
dele în armată, face regulamente
de ad-ție publică, comandă forța
armată, încheie alianțe, declară
răsboi, sancționează și promulgă
legile, convoacă adunări, are dr. a
adăoga sau reduce pedepse, a bate
moneta, a conferi titluri de noblețe;
el n’are alte dr. decât acelea acor­
date de const. Dacă la moartea
succesorul este minor, sau regele
este în imposibilitate de a domni,
adunările reunite aleg regența din-
tr’o singură persoană. Miniștrii
formează guvernul. Puterea ju­
decătorească este încredințată tri­
bunalelor. Pt. întreaga Belgie este
o curte de Casație care nu judecă
fondul afară de judcata miniș­
trilor. Pt. crime și delicte este sta­
bilit juriul; judecătorii sunt nu­
miți de rege. Ad-ția în mare parte
este încredințată funcționarilor nu­
miți. Teritoriul se împarte în 9 pro­
vincii, în fruntea cărora este un
guvernator (gouverneur) ajutat de
consiliu provincial 40—80 membri,
aleși pe 4 ani de alegători. Organul
reprezentativ este delegația (depu­
tation permanente) prezidată de
guvernator. Consiliul funcț. sub
controlul guvernatorului, care re­
prezintă provincia și este șeful re­
prezentativ al său. Provinciile sunt
împărțite în arondismente (v. c.) în
fruntea căruia este comisarul de
arondisment (Comissaire d’arron­
dissement) numit de guvern. Ad-ția
comunală este autonomă, în frun­
tea comunei este consiliul comu­
nal; primarii sunt numiți de rege
dintre membrii consiliului comu­
nal. In atribuțiunile lor sunt ches­
tiuni de interes local. Suprave­
gherea, controlul și tutela actelor
comunale este încredințată comi­
sarului de arondisment a provin­
ciei șefului provinciei. Controlul fi­
nanciar este încredințat Curții de
conturi. Culorile naționale sunt:
roșu, galben și negru. Deviza rega­
tului este: „L’union fait la’force“.
Beiuș, corn, urbană în jud. Bi­
hor; 4294 loc. 770 clădiri; 972 gos­
podării; 240 întrepr. ind. și comerc.
Reșed. pl. judecătorie, P. t. t. cfr.
percepție, secție jand. liceu vechiu
în loc. Tribunal Oradea la 62 km.
Supraf. 4250 j. c. In 1900 avea 4223
loc. din cari R. 2062. U. 1175. Ora­
dea la 62 km. București 741 km.
- 80
Beligerant, State cari se află în
stare de răsboiu; părțile beligeran­
te inamici unul altuia.
Beliu,nom. rurală în jud. Bihor,
reșed. plășii B. 2184 loc. judecăto­
rie, percepție, secție jand. P. t. t.
în loc cfr. Bocig 7 km. Prefectură,
tribunal Oradea 75 km. Biserici gr.
ort. și gr. cat. In 1900 avae 2021 loc.
rom. 1427, ceilalți ung.
Benedicțiune, binecuvântare so­
lemnă: benedicțiunea religioasă e
obligatoare la căsătorie.
Beneficiu de inventar, (Drept
civ.) este unul dintre modurile prin
care se poate primi o moștenire și
care permite moștenitorului de a
nu suporta sarcinele moștenirei.
Bunurile proprii ale moștenitoru­
lui nu se confundă cu acele ale
succesiunii. Acceptarea unei succe­
siunii pur și simplu, obligă pe moș­
tenitori a plăti personal toate da­
toriile acelui succesor. Moștenirea
prin B. i. nu-1 obligă decât până la
concurența activului acesteia. Tu-
torul unui minor nu poate primi o
succesiune decât sub B. i.
Bene-merenti, „celui care a bine
meritat“. Medalia română înființată
de Domnitorul Carol în 1878 și dată
celor cari au adus servicii litere­
lor, artelor sau științelor, (v. Me­
dalii).
Bere, este băutura obținută din
fermentarea alcoolică a unui ex­
tract preparat din malț de orez,
apă și hamei, la care s’a adăugat
și fermenți alcoolici. B. trebuie să
aibă o culoare delà galben deschis
până la brun închis, să fie limpede
și fără impurități. Orice local pt.
debitarea B. trebuie să aibă insta­
lații pt. spălarea paharelor. B. nu
poate conține mai mult de 1% al­
cool.
Bérenger, (Dr. pen.) legea, vo­
tată în Franța în 1891, în baza că­
reia în caz de condamnare, dacă
inculpatul n’a mai suferit o altă
condamnațiune anterioară pt. cri­
mă sau delict, tribunalele pot or­
dona prin aceiași sentință, suspen­
darea executării pedepsei. Dacă în
5 ani delà suspendare condamna­
tul n’a mai fost urmărit sau pe­
depsit, condamnarea se va șterge,
în caz contrar se va executa și’pri-
 Berești — Bi-cameral
ina și a doua condamnare. Se Im- nici un debit, dacă va fi din nou
. lează pc principiul că pedeapsa condamnat; judecătorul va putea
trebuie să fie. vindecătoare, în caz ordona ștergerea din listele electo­
de îndreptare a individului. La noi rale și închisoare mai mare. Poate
• este legea clin 1021 ..pentru suspen- fi șters de pe listă dacă n’a avut
’ darea execuției pedepsei de închi- j nici o condamnare în 2 ani. Con­
• soare corecțională", dacă vor fi travențiile se constată de agenții
o executat */s din închisoare și-și vor ad-tivi și polițienești. (206—209 L.
- lua angajament de a muncii in ate­ Mon. Spirt. 1932).
liere sau în agricultură. Biblie, Vechiul și Noul Testa­
■ Berești Tg1., corn. rur. în jud. ment, cuprinde cărți juridico-isto-
- Covurlui f. reșed. pl. Uorin :ea, rice, etice sau morale și profetice.
form, din satele: Merio, Berești, Cea mai veche traducere a Testa­
4593 Ioc. judecătorie, jandarmerie, mentului Vechiu e Septuaginta
poștă, cfr. în loc. Prefectură, tri- (făcută elinește în Alexandria Egip­
_ bunal Galați la 85 km. tului de cei 77 tălmaci), din care
derivă r.rima traducere latină,
Bestialitate, actele sexuale să- orientală, slavă și română, prima
vârșite intre oameni și animale, trad, completă este a lui Serban-
dacă provoacă scandal public, con- Vodă 1688.
stituesc delictul de bestialitate și Bibliografie, 1) cunoașterea și
se pedepsește cu închisoare corec-
- țională delà 3 luni la 1 an. de-vrierea cărților; 2) carte ce con­
i'' . aceste informațiuiîi. Bibliogra­
Beția, acela care a săvârșit, o ph română; 3) însemnarea scrieri-
infracțiune în stare de beție cora- 'or relative Ia un subiect dat.
i plet-ă, provocată prin alcool sau Biblioteci, se numesc colecțiuni
alte substanțe toxice ori stupefiante, de cărți și publicațiuni. La noi cea
este apărat de răspundere, dacă mai importantă este B. academiei
i această stare se datorează unor Române peste iOO.OOO volume. Al-
împrejurări accidentale, cu totul teljp sunt: B. Fundației Universi­
■. neprevăzute de autorul infracțiunii tare Carol Buc. cu circa 120.000 voi..
și absolut independent de voința B. Casei Școalelor 25.000 vol. B.
■ sa. Dacă starea de beție, în eondi- ' diversității Cluj este cea mai ma­
țiunile de mai sus, nu pra completă, re B. clin România și Sud-Estul
minimul și maximul pedepsei pre- Europei și cea mai modernă cu
I văzută de lege se reduce la o pă- aproape 520.000 volume și diferite
: trime. Infracțiunea săvârșită în manuscrise, etc. B. Univ. Cernăuți
stare de beție voluntară, se pedep- cu 281.000 voi. Bibi. Univ. Iași cu
. se-rte cu o pedeapsă, al cărei ma­ circa 165.000 vol. B. pot fi cercetate
ximum și minimum este o treime de oricine în baza, unei permisiuni
• din aceea fixată, de lege pentru in­ a direcțiunilor. Cea mai mare B.
i'- fracțiunea săvârșită. Di-poziția ali- din lume este li. Națională din Pa­
. niatului precedent, nu se aplică, ris cu 4 milioane volume. Prin lese
dacă se dovedește că infractorul toate tipografiile sunt obl. a tri­
și-a provocat dinadins această - " mite câte 2 ex. din publicațiuni sau
’■ re. fie în scopul de a o invoca. . j cărți. B. Academiei Rom.. Fund.
. a i se micșora pedeapsa, fie pt. a Carol, B. Univ. Cluj, Iași, Cernăuți.
■1 executa mai ușor infracțiunea. In
acest caz, infracțiunea este consi- Biblioteci comunale, fiecare o-
■_ derată comisă cu premeditare. Ori- mună urbană sau rurală este obl.
7* cine se va găsi în stare de beție pe a înființa B. c. al cărui fond se va
stradă sau în localuri publice, va prevedea în buget. Autoritatea tu­
I gâlcevi sau deda la neorânduieli telară. nu aprobă bugetele, dacă nu
se va pedpsi cu amendă, de 100—500 prevăd sumele pt. acest, scop. B. c.
Iei, la recidivă amenda se va dubla în orașe sunt persoane juridice.
' Și 3 zile închisoare. In fiecare co­ Organizarea și funcționarea lor se
mună se înființează o listă, a be- Stabileste prin regulament, (v. si L.
: țivilor (v. c.) afișată, la primărie pubi. M. O. 89/1932).
și în toate debitele tom. Cel scris Bi-cameral, (Dr. el.) este siste­
' pe listă nu va mai putea intra în mul de reprezentare a unei națiuni,

6
81 —
 Bicicliști — Bigamia
prin două adunări legiuitoare; ca­
mera și senatul, în opoziție cu no­
țiunea de uni-cameral,, cu o singură
adunare. Sistemul bi-cameral are
avantajul că legile sunt mai bine
controlate de opoziția parlamentară
și opinia publică; este o garanție
că legile prin trecerea delà o adu­
nare la alta vor fi mai bune, înlă­
turând tirania unei singure adu­
nări. Sistemul bi-cameral este adop­
tat ce cele mai multe țări parla­
mentare. Jugoslavia cu sistem uni­
cameral în 1931, a introdus siste­
mul bi-cameral. (v. Adunarea depu-
taților).
Bicicliști, orice bicicletă pt. a
putea circula (v. c.) pe căile pu­
blice, trebuie să aibă un număr de
ordine, liberat de poliția de reșe­
dință a județului, frână de mână
la ghidon, un aparat de lumină al­
bă în față și lumină roșie înapoi,
un aparat sonor de semnalizare pt.
a putea fi auzit la 50 m. Cicliștilor
le este interzis a circula în orașe
cu o viteză mai mare de 15 km. pe
oră. Le este interzisă circulația pe
trotuare sau în parcuri. Abaterile
se pedepsescc cu 200—1000 lei a-
mendă.
Bihor, județ în Ardeal, mărginit
la V. cu Ungaria, la N. cu jud. Să­
laj, la S. cu Arad, E. cu jud. Cluj.
Capitala Oradea. Supraf. 7467 kmp.
cu 509.130 loc. din cari 407.305 pop.
rurală, cu o densit. de 68 loc. pe
kmp. Reședința plășilor Aleșd, Be-
iuș, Beliu, Ceica, Oradea, Marghita,
Salonta, Sălard, Săcuieni, Tileagd,
Tinca, Vașcău. Notariate 141, com.
rur. 419. Comune urbane Beiuș, Sa­
lonta, Oradea. Percepții Aleșd, Be­
iuș, Ceica, Marghita, Săcuieni, Tin­
ca, Oradea 4 pere. Judecătorii cu
reședința în com. reședințe de plăși.
Tribunal, Cerc, militar, Cerc. recr.
Legiune jand. Adm. Financ. în O-
radea. Camera comerț. Oradea. A-
gricolă Satu-Mare. Facultate de
drept, Academia teologică gr. ort.
rom. și una gr. cat. Licee, școală
normală, Școli sup. de comerț, gim­
nazii în Oradea. Aparține Curții
de Apel Oradea. Insp. Gen. Adm.
Timișoara. Insp. pol. și sig. Cluj.
Insp. școlar Oradiea. Insp. Reg.
Zoot., Insp. sanitar în Timișoara.
Insp. Agronomic Satu-Mare. Insp.
Muncii Arad. Direcțiunea poștală
— 82 -
Oradea. Dir. Financ. Cluj. Episco­
pie gr. ort. rom. și gr. cat. Popu­
lația rep. pe naționalității: români
278.014, unguri 106.491, germani
1851, evrei 7699. Repr. pe confesiuni
ort. rom. 230.851, gr. cat. 42.963,
rom. cat. 31.360, reform. 86.863, lu­
terani 233, mozaici 8039. Alege 9 de­
putati, 4 senatori, 42 cons. jud.
Prefect Dr. ion Băncilă. Director
prefectură Chirilă Augustin. Secre­
tar gen. Nicolae G. Avram. Șef de
serv. Dr. Victor Fildan, Michiș Va­
sile, Ciortin Ion, Dr. Zeno Dumi-
trean, M. Popovici, Gavra Al. Prim-
pretori Dr. Pop Ion Aleșd, Șuta Ion
Sabău Samoil, Gherlan Ion, Muțiu
Vladimir, Drugariu Traian, Dr.
Jurca Valer, Dr. Aurel Greavu, Chiș
Cornel, Ștefănică Gh., Sfârlea Tra­
ian, Dr. Neagu Cornel. Funcțio­
nari jud. 83. Cifra totală a veni­
turilor 61.288.561 lei, cheltuelile
59.028.006 lei pe 1933. Bănci: Victo­
ria Aleșd, Agrară Beliu, Draganu,
Victoria în Eeiuș, Agrara, Bihorea­
na, Casa de economoii, C. de păs­
trare, toate Marghita, Victoria Sa­
lonta, Populară Săcuieni, Creditul
minier Tileagd, Victoria fil. B. de
păstrare Tinca, Codreana Vașcău,
Naționala, Marmoroș Blanc, etc.
Oradea. Industrii, fabrici: cărămi­
dă, sticlă, țiglă, var, lemn Aleșd.
Aluminium Dobrești; eternit Oșor-
heiu; spirt Roșiori; conserve Sa­
lonta; forestiere, spirt, petrol, in­
dustrii miniere, ghips în Tileagd,
asfalt și ulei Derna, sticlă Cuzăp-
lac. Produse renumite grane: Sa­
lonta, Tinca, Săcuieni, vin și vi­
nuri: Aleșd, Diosig, Marghita, Sa-
lărd și Secuieni. Lungimea șosele­
lor naționale 275 km. Jud. 441 km.
cfr. 386 km. N-rul gospodăriilor
116.987, clădiri 1002.335. întrepr. in­
dustriale și comerc. 6624. Stema
jud. : Scut tripartit orizontal, în
câmpul superior albastru un cior­
chine de strugure de aur cu 2
frunze verzi, câmpul mijlociu des­
picat în I cartier, pe roșu un snop
de grâu de aur, în cart. II pe ar­
gint 3 brazi verzi desrădăcinați,
alăturați în câmpul inferior verde
o fâșie de argint, încărcată cu trei
pești negrii înotând spre dreapta,
simbolizând bogățiile jud.
Bigamia, este fapta aceluia, ca­
re fără să fi rupt întâia căsătorie,
 Bilanț — Bilet
contractează o căsătorie nouă. Co­ I Dâtnbovița, reșed. plășii form, din
dul penal art. 271 pedepsește pe satele Cloșcaru și Sușeni, 3106 loc.
bigami și pe preotul și ofițerul sta­ judecătorie, secție jand. percepție.
l’d civile care săvârșesc căsătoria, 1’. t. t. în loc. cfr. Ghergani 12 km.
cu maximul închisorii. Comite de­ Prefectură, tribunal, Târgoviște la
lictul de bigamie și se pedepsește 33 km.
cu închisoare corecțională delà 1
la 3 ani, acela care, fiind căsătorit Bilet' de bancă, (Finanțe) este
legitim, mai înainte de a se fi des­ un titlu la purtător și la vedere
făcut în mod legal această căsăto­ care permite unei bănci să împru­
rie, încheie o nouă căsătorie vala­ mute publicului sume egale cu cifra
bilă. Aceeași pedeapsă se aplică și emisiunilor sale. Este un angaja­
aceluia care, nefiind căsătorit, în­ ment pe termen, pe care banca pro­
cheie căsătorie valabilă cu o per­ mite a-I ‘ plăti. Este „la purtător“
soană. pe care o știa căsătorită. adică transmisibil din mână în
Acțiunea penală se stinge, chiar mână, fără a fi nevoie de vre-o for­
față de complice, când prima că­ malitate „la vedere1' când este achi­
sătorie e declarată nulă, sau când tat de bancă, la prima cerere. In
cea de a doua căsătorie este anu­ acest caz aduce aceleași servicii ca
lată pentru alte cauze decât biga­ și moneda, permițând a se face
mia. Ofițerul stării civile care, plăți importante. B. b. este trans­
știind că. o persoană este căsăto­ misibil la purtător, se plătește la
rită, dă concursul său la o nouă vedere, nu dă loc la rețineri, plăți
căsătorie a aceleiași persoane, se de dobânzi, etc. nu se prescrie, are
pedepsește cu închisoare corecțio­ o valoare rotundă, în legătură, cu
nală delà 1 la 5 ani, amendă delà sistemul monetar; sunt emise de o
2000 la .5000 lei și interdicție corec­ bancă. Deosebirile între B. de b. și
țională. moneda hârtie (v. c.) sunt: B. d. b.
în principiu este convertibil, plătit
Bilanț, în comerț este tabloul și transformat în monedă aur, când
care arată, situația concentrată, a va voi posesorul, moneda hârtie
activului și pasivului unei între­ are numai aparența unei promi­
prinderi. Are două coloane: ,.activ“ siuni de plată. în metal, atunci când
cuprinzând întreaga avere a între­ statul va ajunge la o situație bună;
prinderii in ziua încheierii B. ca: biletul de b. este emis numai în
numerar, mobilier, mărfuri, efecte măsura în care îl cer operațiunile
de primit, clienți. etc. și coloana comerciale, în valoare egală a scri­
„pasiv" cuprinzând toată, datoria sorilor de schimb, prezentate pt.
întreprinderii. Înainte de a se în­ scont, hârtia monedă, este emisă
cheia B. trebuie să se facă inven­ de stat pt. a-și ajuta chelt.uelite
tarul (v. e.) întreprinderii, cuprin­ sale. B. d. b. este emis de o bancă,
zând valoarea mărfii din ziua în­ ce are interesul să-și menajeze cre­
tocmirii sale, precum și întregii ditul, hârtia mai este emisă de stat.
averi, iar pe de altă parte a dato­ Un B. de b. are „curs legal" când
riei diupă registre, l'n B. adevărat creditorii și vânzătorii n’au drept
trebuie să fie o oglindă. fidelă a. de a-1 refuza la facerea plăților.
unei întreprinderi în ziua întocmi­ „Curs forțai" când purtătorii săi
rii lui. După el se poate constata n’au drept de a cere băncii plata
câștigul sau pierderea întreprin­ sa în monedă metalică, când bile­
derii pe anul expirat, dacă întrepr. tul nu mai e rambursabil. Cursul
progresează sau regresează, etc. So­ forțat rresupune întotdeauna cursul
cietățile anonime sunt obligate a-și leeal. B. d. b. sunt emise de băn­
publica B. pt. ca acționarii și cre­ cile de emisiune. La noi este Ban­
ditorii să ia cunoștință de situațiu- ca. Națională, a României, (v. c.).
nea întreprinderii. Fiscul mai face Biletele Băncii naționale ((v. c.) au
impunerea după B. curs legal; ele sunt convertite, în
Bilateral, act încheiat între două monete sau lingouri de aur. Nimeni
părți, cari se obligă reciproc, (v. nu poate prezenta pt. rambursare,
'Contract,!. mai puțin de 100.000 lei; banca este
tiuută să aibă, o acoperire de cel
Bilc-iurești, corn, rurală în jud.

— 83 — 6-
 Bilet
puțin 35% din suma totală a an­
gajamentelor la vedere.
Bilete de liberă petrecere,
(Proc. pol.) orice străin (v. c.) in­
trat în țară este obl. în 8 zile ,a cere
bilet de 1. p. polițiilor în orașe și
primpretorilor în com. rurale. Acea­
stă obl. o au: capii de familie pt.
ei și copii (un singur bilet), femeile
văd., bărbații și fetele majore. Sunt
scutiți: membrii corpului diploma­
tic, românii din alte state dacă de­
clară că renunță la protecțiunea
străină. Acestora li se va da dovadă
de scutire. Străinii cari vin în vile­
giatură într’o stațiune climaterică
sau balneară pt. căutarea sănătății,
lucrătorii aduși în țară în grupuri
cu autorizarea Min. de' Int. pe un
timp hotărât. (3 Reg. contr. str.).
Străinul este obligat a-se prezenta
în persoană pt. lib. B. 1. p. Se li­
berează pe baza pașaportului. Dacă
n’are pașaport în baza oricărui act
emanat delà aut. diplomatică a
statului căruia străinul este supus.
Dezertorilor și refugiaților, politici
li se liberează B. 1. p. pe baza aut.
Minist. de Int. biletele sunt vala­
bile atâta timp ca și actele în baza
cărora s’au eliberat. Autoritatea
care lib. biletul, va lua străinului
un interogator. Străinul este obli­
gat a achita o taxă pt. bilet în tim­
bre mobile, care este de 200 lei pt.
lucrător, servitori, 500 lei neimi-
granți și 1000 lei ptaroni, etc. ma­
jorat cu 30% (1932) dacă nu există
convențiune diplomatică de scuti­
re. Când străinul părăsește țara,
este obl. a prezenta biletul autori­
tății pt. viză, iar dacă este valabil
pt. mai mulți ani la expirarea fie­
cărui an. (v. Leg. Controlul Străi­
nilor Mon. Of. 20 Martie 1915, mod.
2 Martie 1921). Contravențiunile se
constată de șefii polițiilor, primpre-
tori și ofițerii poliției; ei pot aplica
amenzi pe loc, de 1000 lei dacă:
străinul nu a solicitat B. 1. p. nu
și-a anunțat mutarea reședinții;
dacă biletul fiind valabil mai mulți
ani, nu s’a prezentat la viza aut.
polițienești. (54 Reg.). Prelungirea
B. 1. p. se face de Minist. muncii,
prin inspectoratele de poliție, în
baza actelor. La prelungire se vor
percepe aceleași taxe. Se mai adau­
gă sporurile de 20+10% adică: 260,
660 și 1320 lei (1932). Prima lege
84 —
care a introdus „cartea de liberă
petrecere" a fost legea asupra străi­
nilor din 7 Aprilie 1881, pentru
streinii cari nu aveau un domiciliu
cunoscut.
Bilet de trecere peste fron­
tieră. (Dr. pol.) se eliberează locui­
torilor din comunele situate în apro­
piere de frontieră; sunt tipărite în
limbele rom. și franceză. Se libe­
rează de șefii polițiilor de frontieră
și primpretorii delà plășiile de
frontieră cu valabilitatea de 5 zile.
La eliberarea lor se percepe o taxă.
Ministerul int. poate dispune ca B.
de t. să fie liberate și persoanelor
cari nu locuesc în zona de fron­
tieră.
Bilet la purtător, (Dr. com.) un
bilet la ordin, plătibil la purtător,
adică oricărei persoane, fără ca nu­
mele beneficiarului să fie însemnat
în el.
Bilet la ordin, (Dr. corn.) un
înscris comercial, prin care o per­
soană (subscrisul) se angajează
față de o alta, să plătească la un
termen dinainte fixat, o sumă de
bani. Biletul la ordin cuprinde: 1.
Denumirea de bilet la ordin tre­
cută în însuși textul titlului și ex­
primată în limba întrebuințată pt.
redactarea acestui titlu. 2. Promi­
siunea determinată. 3. Arătarea sca­
denței. 4. Arătarea locului unde pla­
ta trebue făcută. 5. Numele aceluia
căruia sau la ordinul căruia plata
trebue făcută. 6. Arătarea datei și
a locului emiterii. 7. Semnătura
emitentului. Titlul căruia îl lip­
sește vre-una din condițiunile ară­
tate la articolul precedent nu va fi
socotit bilet la ordin, afară de ca­
zurile arătate în alineatele ce ur­
mează. Biletul la ordin a cărui sca­
dență nu este arătată, este socotit
plătibil la vedere. In lipsa unei ară­
tări speciale, locul emisiunii titlu­
lui este socotit loc de plată și în
același timp loc al domiciliului emi­
tentului. Biletul Ia ordin care nu
arată locul unde a fost emis, se so­
cotește semnat în locul arătat lân­
gă numele emitentului. Sunt apli­
cabile biletului la ordin, în măsu­
ra în care nu sunt incompatibile
cu natura acestui titlu, dispozițiu-
nile relativ la cambie, privind: gi­
rul, scadența, plata, acțiunea sau
 Bilet — Biserică
executarea cambială, regresul în
caz de neplata, protestul, plata prin
intervențiune.
Bilete de vite, (Vet.) sunt acte
în cari este descrisă identitatea
animalelor (v. c.) numele și domi­
ciliul proprietarului. Se întocmesc
de notari în corn, rurale și secre­
tari în orașe putând fi încredințați
manipulatori speciali, sub supra­
vegherea medicului veterinar. B. d.
V. nu se pot elibera pt. animalele
destinate pt. export, decât dacă pro­
vin dintr’o regiune neinfectată de
epidemie și după ce animalul a stat
14 zile în acea comună. B. d. v. pt.
export, sunt scutite de orice alte
taxe, afară de spesele de manipu­
lare și costul timbrelor fiscale la
bilete de vite pt. export. (D. M. O.
No. 818 Mon. Of. 103/1931). B. v. se
timbrează cu 2 lei vite mici, 5 lei
vite mari.
Bilul drepturilor, .mu of rights'1
s’a numit actul redactat de cerne­
rile legiuitoare engleze în 1(189.
după detronarea regelui lacob II,
prin care se arată toate fărădele­
gile comise de rege, suferințele po­
porului, iar în partea a doua afir­
mă din nou drepturile și libertățile
cuprinse în ,.Magna Charta și pe-
tițiunea drepturilor" (v. c.) restabi­
lește toate drepturile națiunei en­
gleze violate de rege. Este al trei­
lea. mare act în istoria const.it. en­
gleze. Lord Chalaru. a spus: magna
Charta 1215. petițiunea drepturilor
1G28 și bilul drepturilor 1689, for­
mează ..biblia. <-inrutïthțiunei. engle­
ze".
Blmetalism, (Econ. pol.) se nu­
mește sistemul monetar care ad­
mite la curs legal monetele (v. c.)
bătute din aur și argint. Pt. a sta­
bili o unitate se stabilește un ra­
port legal de valoare între aceste
metale ca de ex. 1=20 sau la greu­
tate egală, aurul are o valoare de
20 ori mai mare.
Biogeografie, partea geografiei
care se ocupă, cu răspândirea vieții
pe pământ și cu problemele acestei
răspândiri. Când se ocupă de ani­
male, poartă, numele de '/.oogeogra-
fie, când plantele formează obiectul
atunci se numește phitogeografie.
Biografie, istoria vieții unui sin­
gur om.
- 85 —
Biologia, știința care se ocupă
cu studiul ființelor vii, plante și
animale și cunoștințelor ce avem
despre viață în general.
Biostatistica, studiul duratei
mijlocii a vieții sau a numărului
mijlociu al populației.
Birchis. cotii, rurală în jud. Se­
verin, reșed. plășii B. 1497 loc. per­
cepție, secție jand. P. t. . în loc.
judecătorie, cfr. Făget 1.5 km. Pre­
fectură, tribunal Lugoj 49 km. Bi­
serică gr. ort. In 1900 avea 1499
loc. rom.
Birnic, odinioară, contribuabil,
birnicii erau, seipuși la dări și ali­
ga rii.
Bisect, an ce are o zi mai mult
decât ceilalți ani: se întâmplă odată
în 4 ani. când Februarie are 29 de
zile.
Biserică, Constituția prin art. 22
garantează libertatea conștiinței (v.
c.) liberul exercițiu al tuturor cul­
telor, întrucât aceasta nu aduce
atingrea ordinei publice. Biserica
creștină ortodoxă fiind religia ma-
rei majorități a românilor, este do­
minantă, iar cea gr. catolică are
întâietate față de celelalte culte; bi­
serica. ort. rom. este neatârnată de
orice chiriarchie străină, păstrân-
du-și unitatea cu biserica ecume­
nică. a răsăritului, în privința dog­
melor. In tot Legatul Român, bise­
rica gr. ort. este organizată prin
Statutul pentru organizarea bise-
ricei ort. rom. din 1925; clripiăi acea­
stă lege organizarea centrală a bi-
sericei este formată din congres-ul
național bisericesc. Consiliul Cen­
tral. Consiliul, pentru afaceri dis­
ciplinare și eforia bisericească. Or­
ganizarea provincială, este formată
din Mitropolii, Episcopii, cu o adu­
nare eparhială, cu un consiliu și
consistoriu eparhial, Protopiatele
cu o adunare protopopială, cu un
consiliul protopopial și judecătoria
protopopială. Parohiile cu o adu­
nare parohială, cu un consiliu și
comitet parohial și epitropia paro­
hiei. Organul superior în fruntea
Inserirei ort. române este Sf. Sinod,
care are grija și paza- dogmelor re­
ligioase și unitatea bisericei ort.
rom. Pentru întreaga religie ort.
rom. sunt 5 Mitropolii; I'ngro-Vla-
hiei. Moldovei și Sucevei. Transil-
 Biserica — Biurou
vaniei, Bucovinei și Basarabiei; 14
Episcopii: Râmnicului, Buzăului,
Argeșului, Romanului, Hușilor, Du­
nării de Jos, Constanța, Hotinului,
Cet. Albă, Aradului, Caransebeșu­
lui, Clujului, Oradea-Mare și Alba-
Iuliei. Pe lângă fiecare episcopie
funcționează câte un seminar teo­
logic și școală, de cântăreți biseri­
cești. Bis. ort. rom. din Ardeal până
la 1925 era organizată prin Statu­
tul organic din 1868, votat de con­
gresul din Sibiu, fără aprobarea
mitropol. Șaguna, aprobat de regele
Ung. în 1869; a fost org. biseri­
cească foarte liberală și democrată,
care a servit în mare parte pentru
elaborarea Stat, din 1925. Biserica
unită are cam aceiași organizație
internă. Raporturile acesteia cu
Statul este regi, de concordatul din
1928 (v. c.) (v. Regul. pt. congresul
național al bisericii ortodoxe româ­
ne. Mon. Of. 28/1927). Reg. pt. în­
străinarea bunurilor imobile bise­
ricești Mon. Of. 15/1930. (v. Culte).
Biserica gr. cat. unită, este
biserica unei părți a românilor din
Ardeal, de religiune gr. cat. A luat
ființă în 26 Febr. 1699 prin diplo­
ma împăratului Leopold I, prin ca­
re s’a acceptat declarația de unire
cu biserica, catolică, făcută în si­
nodul ținut de Mitropolitul Teofil
la Alba-Iulia, în Febr. 1697 și Epis­
copul Atanasiu în Dec. 1698. împă­
ratul a garantat celor uniți drep­
turile și privilegiile de cari se bu­
cură ceilalți creștini de rit latin.
B. gr. c. este biserică națională, dar
unită în chestiuni de credință și
limba liturgică română. Deosebi­
rea dogmatică de bis. ortodoxă es.te
fixată în patru puncte: recunoaște
pe papa de cap al bisericii; credin­
ța în purgatoriu; recunoașterea că
taina cuminecăturei poate fi luată
și cu pâine nedospită; credința că
spiritul sfânt purcede și delà fiul.
Organizarea ei se bazează pe con­
cordatul (v. c.) încheiat la Vatican,
în 10 Mai 1927, între România și
Sf. Scaun. Este împărțită în: 1 mi­
tropolie și 5 episcopii: Blaj, Baia-
Mare, Cluj, Lugoj și Oradea, ctj se­
minarii la Blaj, Cluj și Oradea.
Capul suprem al bis. gr. cat. este
Papa dela Roma. Conform art. 72
din Constit. sunt membrii de drept
ai Senatului. Mitropoliții și epis­
— 86
copii bis. ort. rom. și gr. cat. și
capii celorlalte confesiuni. Bis. gr.
cat. are 31 canonici, 75 protoerei,
36 funcționari, 1725 parohii, 1567
preoți. Are 1.341.631 credincioși. Are
3 academii teologice. In bugetul
statului chelt. în 1933 pt. personal
figurează cu 59.181.197 lei.
Bistrița, comună urbană reșed.
jud. Năsăud. 13.251 loc. 1989 clădiri,
3114 gospodării, 628 întrepr. ind. și
comerc. P. t. t. cfr. Prefectură, tri­
bunal, liceu săsesc și rom. Buc. la
624 km.
Biurocrație, organizarea mun­
cii în birouri; influența biurourilor
asupra factorilor sociali și econo­
mici.
Biurou, se numește de obiceiu
o secțiune ad-tivă compusă dintr’un
șef, un subșef și un număr oare­
care de funcționari, ca impiegati,
dactilografe, etc. Repartizarea atri-
buțiunilor pentru fiecare birou se
face prin legea sau regulamentul
de organizare a ad-ției. Denumirea
de birou se mai întrebuințează pt.
a desemna diferite servicii ca biu-
roul populației, de plasare, etc.
Biuroul electoral, funcționează,
pe lângă fiecare tribunal județean
și se compune din: primul preșe­
dinte sau președintele tribunalului
și un judecător tras la sorți. Atrib.
a supraveghea imprimarea cărților
de alegător (v. c.), a libera cărțile
pt. colegiile elect, senatoriale, a de­
semna locurile de vot, distribuirea
buletinelor de vot, totalizarea re­
zultatului scrutinului, proclama lis­
tele de candidați când nu au fost
contra candidați, primește contes­
tații, fixează ordinea în zonele de
votare, etc. (33—35 Leg. elect.).
Biuroul international al mun­
cii, funcționează la Geneva (Elve­
ția), pe lângă Societatea Națiunilor
(v. c.). Se compune din câte 4 re­
prezentanți ai fiecărui stat memb.
Soc. Se întrunește anual cel puțin
odată, având a se ocupa de refor­
mele necesare pt. ameliorarea sau
combaterea șomajului, încurajarea
muncii, combaterea boalelor mun­
citorești, etc. Elaboroează prescrip-
țiuni de natură muncitorească, face
recomandațiuni statelor. Hotărârile
sale trebuiesc luate cu majoritate
 Biiiroii — Blocus
de 2ls. Statele nu sunt ținute a res­
pecta hot. acestuia.
Biuroul populației, (Admin.)
funcționează pe lângă fiecare poli­
ție în orașe sau primării în comu­
nele rurale. Atributiuni: să înscrie
jie toți românii și streinii cari au
reședința in comună, a înscrie
schimbările i'ef. la domiciliu, a li­
bera buletinele de înscriere model,
tuturor loc. înregistrați; buletinele
se vor libera gratuit la cerere. In
comunele rurale B. p. se ține de
notar și numai în comunele mai
mari. Sunt obligați a face decla­
rații de înscriere la B. p. toți locui­
torii fără deosebire de naționalita­
te, domiciliati într’o comună și
atunci când schimbă acest domici­
liu. Stăpânii pt. servitorii, patronii
pt. lucrători, tutorii, curatori pt. mi­
nori, interziși, etc, (v. Begul. pt.
conti*. str. și inf. B. p. 24—30, 1921).
Prim pretorul plășii controlează B.
p. din comune. întocmind pr. verb.
Pentru orașe și prefecturi se fac de
inspectorii generali ad-tivi (72—75).
Contravențiile se pedepsesc de ju­
decător cu amendă de 500—1000 lei.
Nu i se dă importanță cuvenită.
Biurouri de asistentă, (I’oi.
soc.) se numesc oficii de asistență
socială, ce funcționează în fiecare
comună reședință de județ. Este în
legătură cu biurourile de plasare,
pt. găsirea de locuri vt. muncă. Co­
munele sunt olii, să prevadă în bu­
getele lor un fond de asistență, pt.
ajutorarea cerșetorilor. B. a. au ur­
mătoarele alribuțiuni: a controla
funcționarea biurourilor de triaj, a
ține legăturii cu biur. de plasare;
a repartiza nevoiașilor ajutoare ne­
cesare, a ține registru de bonuri pt.
hrană și a le distribui; a executa
dispoziții:' Dir. asistenței sociale.
Biurouri de expeditiune ț co-
nn’siune sunt acelea înființam de
ad-ția poștelor (v. c.) pe lângă ofi­
ciile vamale cu scopul de-a înde­
plini operațiunile uv ramă, a. face
să li se transporte la domiciliul
destinatarilor pachețele sau coletele
și a achita, pt. dânșii rambursurile
poștale și taxele vamale, cu dreptul
de-a percepe anumite taxe pt. aceste
operațiuni.
Biurouri de măsuri și greu­
tăți, sunt organe externe ale mi­
— 87
nisterului imi. și comerțului, func­
ționează în fiecare județ. Se com­
pune din: verificator șef, verifica­
tor ajutor, impiegati, cotar și cân-
tăritor public. Are atribuțiuni: exe­
cutarea operațiunilor technice și
control asupra măsurilor și greu­
tăților. (v. Verificarea măs.).
Bivolari, coin. rur. în jud. Iași
reșed. plășii Turia, 2892 loc. jandar­
merie, poștă în loc. judecătorie Ți-
gănași. cfr. Soldana U km. Prefec­
tură, tribunal lași Ia 43 km.
Blaj, comună urbanii reșed. jud.
Târnava-Mică. 4710 loc. 674 clădiri,
800 gospodării, 102 întrepr. ind. și
comerc. Buc. 379 km. In sec. al
XIII-lea se numea l ila lui Herbold.
voevodul Ardealului. In 1738 a fost
dăruit episcop, rom. unite a Fă­
gărașului. Până la, unirea cu patria
mamă, Blajul a fost, unicul orășel
românesc în Ardeal. In 1738 era un
sat cu câteva case în .jurul vechiu­
lui castel nobiliar. Episcopul loan
Inocențiu. concepe și execută planul
unui oraș român în Ardeal. După
planul Italianului loan Martinelli
el clădi catedrala și mănăstirea. In
1754 succesorul său Petru Pavel A-
ron, deschise școalele. zidind și un
seminar în curtea episcopală și o
mănăstire de călugări. De numele
Blajului sunt legate multe eveni­
mente istorice însemnate, între ca­
re amintim: Tratatul delà Blaj 27
Oct 1687 între împărăția Austriei
și principele Ardealului, marea
adunare românească delà 15 Maiu
1848, ținută pie câmpia libertății.
Azi are liceu de băeți Și fete. Aca­
demie teologică, școală, de meserii.
E reședința mitropolitului de Alba-
lulia și Făgăraș, iar în 1925 pro­
clamat: reședința județului Târna-
va-Mică. București la 379 km.
Blazon, armele ce formează scu­
lul unei familii, armoariile. (v. Ste­
mă).
Blocadă, (Milit.) împrejmuirea
unui oraș, cetate, ori port, cu ar­
mată. și corăbii de răsboiu, etc. ca
să împiedice pe cei împrejmuiți
delà orice comunicare cu lumea
externă.
Blocus, (Dr. int.) este un mijloc
de constrângere internațională, a.
unui stat, spre a-i impune să res­
pecte un tratat internațional, sau
 Boale
spre a-i impune să facă sau să nu
facă ceva, ce ar putea fi în detri­
mentul altor state. B. constă în izo­
larea și împiedecarea unui slat
de-a mai putea intra cu vasele sale
în porturile maritime ale altor sta­
te și împiedecarea acestuia de a-și
desface mărfurile în alte state,
până când acesta nu se obligă a
respecta convenția internațională.
Cel mai important B. internațional
a fost acela a lui Napoleon I. față
de Anglia, care a pricinuit multă
pagubă Angliei. B. este hotărât de
toate statele interesate a impune
obligațiuni statului recalcitrant.
Boale contagioase la animale,
la cari se aplică măsurile de poliție
sanitară veterinară (v. c.) sunt;
Pesta bovină (ciuma), pleuropneu­
monia contagioasă a cornutelor,
cărbunele emphizematos, Dalac
(cărbunele bacteridien), antrax tu­
berculoza, turbarea,, septicemiile
hemoragice, răpciugă, durina și
exantemul genital, febra aftoasă.
(v. ac. c.).
Boale infecțioase, (șt. san.) sunt
următorele: antraxul (dalac), botu-
lismul, difteria, disenteria (bacilară
și ameobiană), encefalita epidemi­
că, febra galbenă, febra tifoidă (ti­
fosul abdominal), febrele paratifoi­
de, holera, lepra, meningita cere-
brospinală, epidemică, marva (răp­
ciugă), pesta (ciuma), poliomielita
(paralizia infantilă acută), rabia
(turbarea), scarlatina, tifosul exan-
tematic, tifosul recurent și variola
(v. ac. c.). Apărarea țării C. a. pă­
trunderii B. i. se face în conformi­
tate cu convențiunile sanitare. In
stațiunile de frontieră funcționează
stervicii sanitare, conduse de me­
dici, unde sé face vizita medicală
tuturor imigranților (v. c.). Oricine
are cunoștință de existența unei B.
i. este obligat a înștiința autorită­
țile sanitare din circ, respectivă.
Afară de B. i. medicii mai sunt
obligați a raporta lunar cazurile
de: conjunctivită granuloasă, ■ den-
gă, gripă, malarie, melitococie, pa-
ratidită epidemică, pelagră, rugeo-
lă, tétanos, erizipel, tuberculoză,
tuse convulsivă, varicela, blenora­
gie, șancru moale și sifilisul. Ori­
cine va cunoaște existența unei B.
i. și n’o va declara, se va pedepsi
cu amendă de 500—5000 lei. Autori­
88
tatea sanitară care primește decla­
rația unei B. i. va avea dr. a lua
toate măsurile ce le va crede nece­
sare pt. împiedecarea răspândirei.
Bolnavul poate fi izolat la domiciliu,
transpotar ea și izolarea lui în spi­
tal, infiermerie, etc. medicii sunt
obliga'.i a lua toate măsurile pi.
precizarea diagnosticului. Toate la­
boratoarele sunt obligate a executa
analizele gratuit ce li se cer. Auto­
ritățile ad-tive și polițienești, sunt
obligate să execute de urgență și
cu precădere, măsurile ordonate de
medicii oficiali respectivi. Autori­
tatea sanitară va putea interzice
exercitarea anumitor profesiuni în
legătură cu comerțul de alimente,
examinarea personalului întrebuin­
țat în industrii, uzine de apă, loca­
luri de consumație, etc. Chelt. pt.
izolarea și îngrijirea bolnavilor cad
în sarcina autorității locale. Se va
face desinfecția obiectelor și loca­
lurilor. Vaccinațiunea (v. c.) este
obligatoriei. Persoanele care se
opun la izolare se vor amenda cu
100—5000 Iei. Afară de izolarea bol­
navilor medicul oficial mai poate
lua următoarele măsuri: interzice
intrarea streinilor în locuințele
contaminate, pe cari le va. desemna
cu tăblițe vizibile cu inscripția
„boală molipsitoare“ până la desin-
fectarea locuinței; a supraveghea
temporar persoanele cari ar putea
transporta contagiunea într’altă lo­
calitate, putând chiar suspenda
temporar ocupațiunea lor; a cere
înlăturarea animalelor bolnave de
boli infecțioase transmisibile la
om; când exis*ă pericol iminent de
extindere a B. i. vâ impune limi­
tarea comunicațiilor locale și inter­
zicerea anumitor comerțuri ambu­
lante, închiderea temporară a sta­
bilimentelor industriale, comerț,
etc. a căror exploatare constitue
pericol de răspândire, a interzice
introducerea articolelor alimentare,
provenind dintr’o comună infectată,
a limita sau interzice frecvența băi­
lor publice, sălilor de spectacole,
reuniuni, baluri, etc., a interzice
temporar bâlciuri, târguri, etc. In
înțelegere cu autoritatea școlară,
va ordona închiderea școlilor, pt.
10 zile și desinfectarea localurilor.
In capitalele de județ se vor înfiin­
ța câte un spital de B. i. (v. și
F
4' '
Boale — Bonuri
ät
ggg_ 290 L. sanit. Al. O. 154/1930). A
se vedea Regulam, pt. prevenirea
s>. lor 1891 cu mod, 1926.
Boale venerice, v. Venerice.
Bocig, com. rur. în jud. Arad.
? 2809 loc. pretură, judecătorie Ineu,
cfr. P. t. t. în loc.
X Bocșa Montană, com. rurală. în
I Caraș reșed. plășii B. M. 3264 loc.
judecătorie, percepție, secție jand.
fa p. t. t. cfr. în loc. Prefectură, tri
Funai Oravita 61 km.
Bogăție, (Eeon. pol.) înseamnă
. ...............................
uneori în cifre bogăția unui om
Ì
sau a unei țări, alteori desemnează,
o situație sinonimă cu b. ex. bogă­
ția națiunilor. Se mai spune și
despre actele omului, dibăcia, cul­
tura generală, etc. înțelese în sens
•eliptic, pt. că sunt mijloace de-a
dob. B. Este legată de noțiunea de
abundență; se prezintă, sub două
înfățișări: „bogăția plăcere și bo­
găția putere“.
Boicot, (Dr. corn.) se numește o
abținere delà cumpărarea anumi­
tor mărfuri, aparținând persoane- ­ 89 —
lor sau statelor cu cari există un
conflict. Mai înseamnă, excluderea
anumitor firme comerciale din or-
remonii și vistiernicul cel mare,
strângea dările. Instituția B. este
de origină bizantină: a apărut iti
sec. XIV prin introducerea așeză­
mintelor bulgare. Convenția delà
Paris din 1858 (v. c.) și Const, din
1866 au desființat boieria.
Boldu, rom. rurală. în jud. R.-
Sărat, reșed. plășii, 2894 loc. jan­
darmerie, percepție în loc. judecă­
torie. Băile, cfr. prefectură, tribu­
nal R.-Sărat la 16 km.
Bolgrad, corn, urbană în jud. Is­
mail, 12.821 loc. 2591 clădiri, 3376
gospodării, 602 întrepr. ind. și co­
merc. Reșed. pl. judecătorie, P. t.
t. în loc. cfr. Traian Val la 2 km.
Tulcea la 43 km. E așezat pe locul
unei cetăți numită. Tanota, unde
s’a format mai târziu cetatea ro­
mană Paloda. Dupli pacea delà Pa­
ris au trecut împreună Calmi și Is­
mail în stăpânirea românilor, iar
în 1878 a trecut la Ruși până la
1918 când s’a alipit din nou la pa­
tria română. In 1883 s’a. ridicat era
mai frumoasă biserică din Basara­
bia. Are liceu românesc, bulgăresc.
Ismail la 43 km.
Bolintinul din vale, corn. rur.
în jud. Ilfov reșed. plășii B. V. 2572
loc. judecătorie, P. t. t. percepție,
secție jand. în loc. Prefectură, tri­
bunal. cfr. București la 27 km.
Bona fides, buna credinuî în-
selamnă atunci când părțile con­
tractante, sau una din ele au fost
de buna credință, nu au cunoscut
împiedecările, cari în realitate evi­
tau pt. încheierea unui contract și
au contractat, crezând că. respectă
toate regulile cerute pt. valabili­
tate.
Bonifica în materie financiară:
a credita cbeltueli, a împlini lipsa.
Bonuri de impozite, (Finanțe;
sunt titluri la purtător, în valoare
de 100. 500, 1000, 5000 și 10.000. emi­
se de stat pt. plata creanțelor sta­
tului, județelor și comunelor, pro­
venite din neachitarea ordonanțe­
lor anterioare anului 1932 pt. ma­
teriale, salarii, etc Sunt primite
până, la 1 Aprilie 1935. purtând o
dobândă de 4%, cele neprezentate
până, la. acea, dată vor fi amortizate
în 5 ani. Sunt admise a fi nego­
ciate la bursă și sunt primite ca ga­
ranție la toate instituțiunile pubJi-
 Bonuri — Braniștea
ce. Furnizorii plătiți cu B. i. vor
avea dr. să la depună în garanție
la întreprinderi de credit pt. dato­
riile lor. B. i. sunt primite în plata
impozitelor către stat, județ și co­
mună pe ex. anterioară anului 1932.
Au fost înființate prin legea din 6
Aprilie 1933.
Bonuri de tezaur, (Finanțe)
sunt emise de Ministerul de finanțe
în caz de trebuință, când condițiu-
nile pieții o pretinde; ele se emit în
primele opt luni ale anului, pt. a
face față cheltuelilor statului, până
la intrarea veniturilor sale. Totalul
bonurilor de tezaur nu va putea fi
mai mare de 2 miliarde lei; B. vor
trebui retrase până la sfârșitul
anului (art. 146 L. c. p.).
Borderou,' (Adm.) se numește ta­
bloul recapitulativ al unei opera­
țiuni bănești, cuprinzând anumite
date ca: număr curent, titlul ope­
rațiunii sau actelor justificative, do­
miciliul posesorului, prețul, etc. Se
întocmește de ad-țiile publice și cu­
prinde evaluarea amănunțită a tu­
turor faptelor și elementelor cari
intră în efectuarea unei lucrări. B.
actelor este un tablou al tuturor
actelor aflătoare la un dosar, „de
casă“; este un tablou care arată în­
treaga operațiune de încasări și
plăți ale unui contabil „de mate­
riale“ cuprinzând intrările și eșirile
de materiale efectuate de un mâ­
nuitor.
Borșa, com. rurală în jud. Cluj,
reșed. plășii B. 2825 loc. judecătorie
Cluj. Secție jand. P. t. t. în loc. cfr.
în Bonțida la 13 km. Prefectură,
tribunal Cluj la 32 km. Biserică gr.
cat. In 1900 avea 2321 loc. rom. 1885,
evrei. 74.
Borșa, com. rurală în jud. Ma­
ramureș, 11.206 loc. pretură, jude­
cătorie, percepție, secție de jand.
Vișeul de sus. P. t. t. jandarmi, cfr.
în loc. Prefectură, tribunal Sighet
la 83 km. Biserică gr. cat. In 1900
avea 7758 loc. rom. 5251, ceilalți
evrei, ung. ruteni.
Bosancea, com. rur. în jud. Su­
ceava, reșed. plășii. 6649 loc. Per­
cepție, secție jand. P. t. t. în loc,
judecătorie, tribunal, prefectură Su­
ceava la 9 km. cfr. Burdujeni la
13 km.
— 90 —
Boteni, com. rur. în jud. Muscel
f. reșed. pl. Argeșel, 2483 loc. jude­
cătorie, P. t. t. jandarmerie, percep­
ție în loc. cfr. Prefectură, tribunal
C.-Lung la 17 km.
Botoșani, comună urb. reșed.
jud. Botoșani, 32.107 loc. 6214 clă­
diri, 7473 gospodări, 1611 întrepr.
ind. și comerc. Prefectură, tribunal
reșed. pl. judecătorie. București la
457 km.
Bozovici, com. rurală în jud.
Caraș. reșed. plășii B. 3664 loc. ju­
decătorie, secție de jand. percepție
P. t. t. în loc, cfr. în Steierdorf
Anina la 26 km. Prefectură, tribunal
Oravița la 46 km. Biserică, gr. ort.
In 1900 avea 3874 loc. rom. 3557.
Braconaj, se numește fapta ace­
luia care prinde sau împușcă vâ­
natul fără învoirea proprietarului
sau arendașului terenului. B. se
pedepsește cu amendă până la 2000
lei; când braconierul vânează pt.
câștig, cu închisoare până la 3 luni,
sau când s’a produs noaptea sau
cu mijloace nepermise, curse, otră­
vuri, etc. cu pedeapsă până la 2 ani
închisoare.
Brad, com. rurală în jud. Hune­
doara. reșed. plășii, 4298 loc. jude­
cătorie, secție jand. Percepție, P. t.
t. cfr. liceu, Direcțiune minieră,
mine aurifere în loc. Prefectură,
tribunal Deva la 37 km. Protopo­
piat gr. ort. biserică gr. cat. In 1900
avea 3896 loc. rom. 2829, ceilalți
ung. germ.
Brăila, municipiu, reșed. jud.
Brăila 68.310 loc. 9232 clădiri, 17.958.
gospodării, 2725 întrepr. ind. și co­
merc. Prefectură, tribunal, reșed.
plășii judecătorie. Mare centru co­
mercial și de navigație fluvială.
Buc. la 228 km;
Brânca porcilor, se arată prin
următoarele semne: animalul nu
mănâncă, are febră, se ascunde în
paie, pete roșii pe partea internă,
gât, urechi, baligă mucoasă, sau
sângeroasă. Porcii bolnavi se vor
izola și supune injecțiilor curative.
Este oprită vânzarea sau consuma­
rea cărnii provenită dela porci bol­
navi. Se pot întrebuința în uzul in­
dustrial după denaturarea lor de
medicul veterinar.
Braniștea, com. rurală în jud.
 Brașov — Brazilia
DâmbovȚa reșed. plășii, Bili loc.
judecătorie, poștă, cir. Titu la 4
Kni. Prefectură, tribunal Târgoviște
la 32 km.
Brașov, municipiu reșed. jud.
Brașov 59.234 loc. (5589 clăd. 14.711
gospod. 2224 întregi'. ind. și corriere,
important centru comercial și in­
dustrial; fabrici ele bere, postav;
uzine metalurgice, distilerii, fabri­
că, de avioane. Este centrul unei re­
giuni turistice subalpine și una din
cele mai căutate stațiuni climate­
rice. Are școli sup. rom. și săsești.
Buc. la 170 km.
Brașov, județ în ] artea de S. a
Ardeal, mărginit la S. cu Carpații
Meridionali, la N. și E. cu jud.
Trei-Scaune, la V. cu jud. Târnava-
Mare. Supraf. 261)5 kmp. cu 167.946
loc. din care populația rurală
108.712 loc. cu dens. 64.5 loc. Reșed.
plășilor: Brașov. Intorsura Buzău­
lui, Bran. Notariate 57. Corn. rur.
47. Percepții: Brașov, Zărnești, Cod-
lea, Feldioara, Satulung. Judecăto­
rii: Brașov, Zărnești. Cernatu. Tri-
bunal, Cerc, reci'., Acini. Finaiic. Le­
giune jatid. Camera agricolă, și
muncă: în Brașov. Licee: „Andrei
Șaguna“ băeți, ,,Dr. Ioan Meșotă"
băeți, „Princip. Elena" fete, licee
ev. luteran germ, „Jionterus" băeți
și lie. romano-cat. maghiar. Școli
sup. comercială, evang. lut. rom.
cat., școala de arte și meserii, școa­
la normală, de conducătoare de gră­
dini de copii, școala profesională a
„Reuniunii femeilor române“, șc.
evang. lut., șc. comerc. ev. lut., șc.
ucenici de prăvălie cu reșed. Bra­
șov. Aparține Circ. Curții de Apel
Brașov. Populația repr. fie naționa­
lități (fără Brașov): români 69..023.
ung. 20.985, germ. 20.162, evrei 59,
diferiți 239. Alege 2 deputati, 2 se­
natori, 30 cons. jud. Prefect Ioan
Strat, Director Prefect. Alex. Vasi-
lescu. Secretar gen. Ioan Podea.
Șefi de serv. Eugen Zsufi'a. Vtileriu
Flores, Dr. Pompiliu A’istor, Darie
Noaghea. Cctavian Uahnâghi. Prim-
pretori: Dănilă Șerlian, Candid Rà­
duteseli. Funcționari jud. 35. Cifra
totală a liug. pe 1933: cheltueli:
28.867.052 lei. Bănci: Naț. a Rom.,
Albina, Rom. suc. Generală a Țării
Rom., „Cetatea", Brașoveană, Să­
sească Naț. Casa. gen. de păstrare
B. sen. Ung. de < redit, B. gen. Ung.
— 91
din Pesta sue. Br. B. ptr. Circulația
Mărfurilor, B. de scont. Trans. In­
dustrii: Wilhelm Scherg fahr, de
postav, Frații Schiel, fahr, de ma­
șini, Fabrica de avioane I. A. R...
Andrei Kocsis fenestrati cu aburi.
Fabrica de hârtie Zărnești. Cooper,
de lăptărie, Br. Friedrich Czell fahr,
spirt și bere, luliu A. ’I eutsch fahr,
de licheururi, A. Seewald moară
și falir. de paste făinoase, Frații
Scherg fabr. de piele, Kugler et Co.
fabrica de ciment portland. Rafi­
năria de petrol S. A. B.. ..Mără-
șeșt.i" S. A. R. pt. industrii chimice.
Fahr, de zahăr Bod. Produse renu­
mite: cartofi, sfeclă de zahăr și orz.
în „Țara Bârsei". Lungimea șosele­
lor naț. 214 km., jud. 359 km. Linii
cfr. 167 km. N-rul gospodăriilor
41.562, clădiri 32.067. inirepr. ind. și
comerc. 4504. Județul a fost înfiin­
țat în anul 1919, cu ocazia preluării
imperiului, având atunci 3 plăși:
Săcele, Bârsa de jos și Bórsa de
sus. Stema: Scut roșu, cu coroana
Regatului României ele argint, căp­
tușită cu purpură. Simbol trecerea
acestui ținut al „Coroanei" în stă­
pânirea Statului Românesc.
Bravicea, corn. rur. în jud. Or­
bei, reșed. plășii. 5052 loc. judecă­
torie, percepție, secție jand. P. t. t.
în loc. cfr. Călărași 18 km. Prefec­
tură, tribunal Orhei la 40 km.
Brazilia, republică federativă
sud-aniericană, compusă din 20 de
state și un district federal. Supraf.
8.522.0(10 kmp. cu 3Ï. 126.000 loc. In
fruntea republicei este un președin­
te ales prin sufragiu universal, pe
4 ani de alegătorii tuturor statelor.
Constituția din 1891, proclamă că
sunt în atribuțiunea statului fede­
ral: chestiunile de export, import,
monedă, impozite, armată, flotă,
etc. Const, prooclamă egalitatea și
libertate; suprimă, titluri de no­
blețe, nu recunoaște decât căsăto­
ria civilă; biserica e separată de
stat și nu primește nici o subven-
țiune. Minele aparțin proprietaru­
lui; pedeapsa cu moarte e abolită.
Corpurile legiuitoare se compun
din: „Conț/resul federal'' compus
din 212 depufați aleși pe 3 ani. ...Se-
natiil" compus din 63 senatori aleși
pe 9 ani, cu reînoiri Ia 3 ani. Vice-
președ. republicei este președ. sena­
tului. Se întrunesc de drept la 3
 Bresle
Mai în fiecare an. Senatul are și
atrib. .judecătorești asupra funcțio­
narilor. Fiecare stat federat își are
constituția sa proprie și adunări
legislative.
Bresle, (muncă) organizarea me­
dievală în asociații sau frății a me­
seriașilor și negustorilor pt. apăra­
rea intereselor lor. In frunte era
starostele, cuprinde meșterii, calfele
și ucenicii branșei respective. Me­
seria putea s’o exercite numai mem­
brii. B. fixa prețul produselor și se
interesa de starea materială a
membrilor ei. Cea mai veche B. este
a zugravilor din Suceava 1870. La
Făgăraș 1640 e B. timarilor. In sec.
XIX se desființează toate.
Brevet, de băuturi spirtoase, este
o autorizație - personală pt. vânza­
rea băuturilor spirtoase, liberată de
Direcț. Gen. a monop. alcoolului
(v. c.) dată în baza propunerei con­
siliului comunal. Pentru obținerea
B. solicitatorul trebuie să fie cetă­
țean român, să aibă vârsta de 25
uni, căsătorit, să știe scrie și citi,
să fie sănătos, să fi satisfăcut le­
gea recrutării, să nu fi suferit con­
damnări penale și să aibă avizul
camerei de comerț și industrie. Nu
pot dobândi B. femeile și minorii, cei
puși sub interdicție, condamnații,
făliți nereabilitați, cei ce țin case
de toleranță, funcționarii publici,
etc. B. cuprinde numele și pronu-
me'e debitantului (v. c.) felul debi­
tului, băuturile» ce poate să vândă
și modul în care se poate ex. vân­
zarea, orele de deschidere și închi­
dere (194—200 L. .Mon. Spirt. 1932).
Taxe anuale pt. brevete în comu­
nele rurale sunt 2000 și 2500 lei, în
■orașe delà 3500—45.000 lei. restau­
rantele plătesc 3/i, băcăniile H și
cafenele, ceainării, cofetării, hote­
luri Vi. Se plătesc trimestrial la
percepții sau ad-ții financiare. B.
este de drept perimat dacă nu s’a
plătit taxa în 2 semestre. Cine vin­
de băuturi spirtoase fără B. se pe­
depsește cu de 6 ori taxa de bre­
vet (226).
Brevete industriale, sunt acte
liberate de autorități industriale,
Preturi sau primării în orașe pt.
exercitarea unui comerț sau indus­
trii. „B. legate de pregătirea profe­
sională“ sunt acelea cari nu se pot
- 92
Bucium
acorda decât acelora cari vor do­
vedi că au învățat și exercitat me­
seria pt. care cer brevet cel puțin
2 ani. „B. nelegate de calificație“
se acordă oricui. Pt. a obține un B
solicitatorul va înainta autorități
industriale petițiune însoțită de
certificatul profesional, cert, de na
ționalitate, domiciliu, bună purta
re, sanitar pt. local avizul camerei
de comerț și primăriei. Renunțarea
la B. se va face la autoritatea ind.
Nimeni nu poate începe o industrie
sau meserie fără a avea B. pt. acor
darea B. la industrii mari se va
face expertiză la fața locului. B. i
se timbrează cu: 500 lei pt. ex. unu
comerț sau industrii mari, 20 pt
ex. unei meserii carte de calfă, bre
vet de meserie, etc. sporite cu 20—
10%.
Brevi manu, cu mână scurtă,
însemnează: fără formalități, în­
dată.
Brigade, sunt unități a armatei
de uscat, denumite de infanterie,
cavalerie, artilerie, geniu, după fe­
lul armei din care sunt constituite;
sunt formate din 2—3 regimente,
(v. c.).
Briceni, com. rur. în jud. Hotin,
reșed. plășii Br. 5694 loc. judecăto­
rie, secție jand. percepție, P. t. t. în
loc. cfr. Vășcăuți 12 km. Prefec­
tură, tribunal Hotirï la 50 km.
Broșteni, comuna rurală în jud.
Neamț, reșed. plășii. Muntele, form,
din satele: Cotargași, Holda, Hol-
dița, Neagra, 2381 loc. judecătorie,
P. t. t. perpecție, secție jancl. în loc,
Prefectură, tribunal în Piatra
Neamț 98 km. cfr. Vatra Dornei la
64 km.
Bucecea, corn. rur. în jud. Bo­
toșani, reșed. plășii, form, din sa­
tele B. sat. B. Tg. și Călinești, 3848
loc. judecătorie, percepție, secție
jand. P. t, cfr. în loc. Prefectură,
tribunal Botoșani la 20 km.
Bucium, corn. rur. în jud. Alba.
3505 loc. pretură, judecătorie, cfr.
Abrud 5 km. P. t. t. în loc. tribu­
nal, prefect, Alba-Iulia 67 km.
Bucium, corn. rur. în jud. Iași,
reșed. _pl. Codru. 460 loc. In 1931
s’au alipit 7 sate. Percepție, secție
jand. în loc. P. t. t. cfr. judecătorie.
Prefectură, tribunal Iași 4 km.
 Buciumi — Buget
Buciumi, com. rurală in jud. Să­
laj. reseci, plășii B. 2000 loc. P. t. t.
jandarmerie, în loc. judecătorie,
cfr. prefectură, tribunal în Zălau
la. 20 km.
București, municiiu, capitala
României și reșed. județului Ilfov.
631.288 loc. 72.939 clădiri, 158.043
gospodării; 18.125 întrepr. comerc.
și industriale, liste cel mai populat
oraș din țară. Legenda pretinde că
a fost întemeiat de ciobanul Bucur,
a fost un loc de popas pe drumul
Giurgiului. A fost capit. Țării Rom.
din 1383. S’a desvoltat între 1460—
1554. Adevăratul progres începe cu
domnia lui Cuza Vodă, adusă, la
apogeu în timpul domniei regilor
Carol I și Ferdinand, când s’au
construit, palate moderne pt. auto­
rități, școli, etc. liste capitala Ro­
mâniei, unde își au reședința mi­
nisterele, autoritățile superioare și
instituțiuni bancare.
Bucovina., provincie din Moldo­
va, răpită de Austriaci în 1775 și
reîntoarsă la patria mamă în 1918.
Supraf. 10.550 kmp. și 853.524 loc.
împărțită în jud. Câmpulung, Cer­
năuți, Rădăuți, Storojineț și Su­
ceava. Mitropolie gr. ort. la Cer­
năuți.
Budhism, religiunea lui Budlia,
răspândită în Asia, apr. 400 milioa­
ne de sectanți, constă în credința,
că ornul expiază, într-un șir de
existențe, păcatele ce a făcut în pri­
ma viață în năzuința de mântuire
a sufletului, care nu mai renaște
(nirvana).
Buftea, corn. rur. în jud. Ilfov,
reșed. plășii B. 3214 loc. Liceu, sec­
ție jand. poștă, cfr. în loc.
Buget, =ste actul prin care sunt
prevăzute și aprobate veniturile și
cheltuelile anuale ale statului și ale
tuturor serviciilor publice, (v. art.
4 Legea Cont, 1-ubl.). Cuvântul bu­
get este de origine francez .,buget-
to“ sacul în care se strângeau dă­
rile. In România până, ia Regula­
mentul organic (v. c.) Domnii ți­
neau contabilitatea publică (v. c.)
atât de venituri cât și de clieltueli,
fără, nici un control din partea ce­
tățenilor. Krau așa zisele ,,sferturi“
cari se încasau limar, iu mod cu
totul arbitrar și apăsător; singurul
mijloc de reacțiuni în contra exce­
— 93 —
selor de biruri pt. cetățeni, era re­
fugiul în Ardeal, sau peste Dunăre,
de unde se întorceau uneori după
ce Domnul făgăduia „slobozenia de
bir" Reg. organic pt. prima dată a
dat dreptul „ob>te.jdei adunări“ de
a înființa și percepe birurile anuale,
a cerceta veniturile și cheltuelile.
controlul întrebuințării acestora,
atât preventiv cât și după executa­
rea bugetului. Conversiunea delà
Paris, Constituția (v. c.) din 1866 .șj
aceea din 1923, au menținut dispo-
zițiunea ca bugetul să fie votat de
adunarea deputaților. Legea Con­
tabilității Publice din 1929 (v. Con­
fab. pul.) prin art. 33 prevede ca:
Ministerul de finanțe pe baza pro­
iectelor definitive de buget, trimise
de administrațiile publice, întoc­
mește bugetul general al statului,
B. cuprinde două părți: venituri și
clieltueli (v. ac. c.) repartizate pe
ministere și împărțite pe capitole
și articole bugetare (v. ac. c.). In
partea întâia sunt prevăzute toate
sumele necesare pt. acoperirea chel-
tuelilor statului (v. evaluări) pie un
an financiar (v. c.). Proiectul de
buget (v. c.) se întocmea luându-se
de bază media veniturilor pe ultimi
3 ani; astăzi această metodă este
perimată, întrucât tendința este din
ce în ce spre restrângerea clieltue-
lilor; el' se întocmește evaluându-se
capacitatea de plată a cetățenilor,
constatată după încasările anului
în curs. Evoluția prevederilor bu­
getare în cifre rotunde a fost: pe
anul 1930, prevederi 61 miliarde (in­
clusiv, c. f. r. și Regiile Aut.) pe
1931, a fost 36 mii. (fără c. f. r.), pe
1932 25 miliarde lei (fără Regii
Aut.). Evaluarea veniturilor se face
de Mini st. de finanțe, care după
acestea aranjează cheltuelile statu­
lui. Toate ministerele și' autorită­
țile publice, sunt obligate a înainta
Minisi, de Finanțe până, la 1 Ian.
pioectele lor definitive, care apoi
întocmește bug. general, pe care îi
supune aprobării Consiliului de mi­
niștri, iar până la 1 Martie îl tri­
mite pt. deliberare adunării depu
taților, care potrivit art. 114 din
Constituție, este singură chemată
a-1 vota. B. depus pe biuroul Came­
rei este trimis în studiul comisiu-
nei bugetare, Hire divizată. în sub
comisiuni, îl cercetează fără, a pu-
 Bugetele
tea face adăogiri sau suprimări de
sume, ci neluându-1 în considerare
îl vor reînapoia ministerului sau
administrației respective pt. a face
modificările. B. votat ia numirea
de „Legea pt. evaluarea, perceperea
•veniturilor și fixarea cheltuelilor
stalului“. Proectul de buget cuprin­
de trei părți principale: „expunerea
de motive", un fel de prefață unde
se arată starea tezaurului; modul
în care s-’au evaluat veniturile și se
justifică adăogirile sau reducerile
bugetare, „textul proectului de le­
ge" cu tabloul veniturilor și de re­
partiții a cheltuelilor și „documente
generale" ca tablouri, statistici, etc.
întocmit de ministere pt. sprijini­
rea cererilor. Pe lângă buget-ordi-
nar poate exista și un buget extra­
ordinar (v. c.) în cari sunt prevă­
zute resursele de venituri și chel-
tueli ca: împrumuturi pt. acoperi­
rea unor cheltueli de război; pt. di­
ferite lucrări sau construcții sau
pt. orice alte cheltueli cari n’au pu­
tut figura în bugetul ordinar, cum
a fost cazul în anul 1932, când pe
lângă bugetul ordinar s’a mai în­
tocmit un buget extraordinar în
suma de lei 11 miliarde la chel­
tueli și 3 miliarde la venituri, care
a fost divizat în două părți. Contul
A.
, cuprinzând toate drepturile asu­
pra statului neachitate în 1931, ca
salarii, pensii, etc. Contul B. cu­
prinzând materiale și furnituri ne­
achitate și C. în care s’au înscris
acele posibilități de Investiții, cari
se vor face dacă vor fi bani. Dacă
bugetul nu se votează în timp util,
guvernul prin decret regal îndepli­
nește serviciile publice conform bu­
getului anului precedent art. 35 L.
c. p. (v. Buget interior). B. este un
act ad-tiv care nu poate modifica
legile existente. Este un act ad-tiv
de autoritate (v. c.).
Bugetele ad-tiilor locale, se
întocmește de prefecți pt. județe și
primari pt. comune, în colaborare
cu delegațiile respective, însoțit de
raportul comisiunei financiare și o
expunere motivată a șefului ad-
ției, se supune aprobării consiliului,
în cea dintâi ședință, după expira­
rea termenului de 10 zile delà pu­
blicarea sa; trebuie votat cel mai
târziu până la 15 Februarie. Proiec- |
tul de buget se aduce la cunoștința
- 91 —
generală prin publicațiuni, cari vor
cuprinde și data convocării consi­
liului pt. votare; până la această
dată cei interesați pot depune re-
clamațiuni. înainte de votare con­
siliul decide asupra necesității de-a
înființa taxe, cotizațiuni și presta-
țiuni în natură pt. anul viitor. B.
cuprinde 2 părți: venituri și chel­
tueli (v. ac. c.) fiecare parte cu­
prinde 4 subîmpărțiri: venituri sau
cheltueli, ordinare, extraordinare,
cu destinație specială și diverse.
Toate veniturile și cheltuelile se
înscriu în buget. Evaluarea veni­
turilor se face prin socotirea fie­
cărui venit în parte, ținându-se
seama de media încasărilor pe ul­
timi 3 ani. Veniturile întreprinde­
rilor corn, vor acoperi mai întâi
cheltuelile de exploatare a lor, apoi
se va constitui un fond de rezervă
pt. reparațiuni și îmbunătățiri, con­
semnat la Casa de Depuneri, (v. L.
pt. finanțele locale 14/IV 1933 art.
39, 46). Rămășițele de încasat vor
servi la achitarea ordonanțelor de
plată (v. c.) restante, iar surplusul
la investițiuni sau îmbunătățiri. In
B. se prevede din veniturile ordi­
nare o sumă pt. deschideri de cre­
dite suplimentare și extraordinare
(v. c.). B. se votează pe articole și
în total, cu majoritate absolută a
voturilor membrilor prezenți. Orice
întârziere în votarea B. poate atra­
ge revocarea șefilor ad-țiilor, iar B.
va fi întocmit din oficiu, de autori­
tatea de control. In 5 zile după vo­
tare se înaintează prefectului pt.
comunele rurale și urbane nereșe-
dințe și ministerului pt. com. ur­
bane reședințe, municipii și județe.
Rectificarea B. (v. c.) este supusă
acelorași forme ca și votarea. B.
cercurilor comunale (v. c.) se întoc­
mește de primarii comunelor aso­
ciate; se aproabă de prefect și se
execută de ad-ția comunei de reșe­
dință. B. asociațiunilor speciale se
alcătuește de organele de conducere
și aprobat de delegația județeană
pt. comune și minister pt. județe.
Al stabilimentelor comunale sau ju­
dețene de consiliile respective.
Poate fi modificat, după 4 luni de
aplicare, anulându-se sume delà
anumite art. și sporindu-se altele
cari reclamă chelt. Modificarea (v.
c.) se face cu aprobarea aut. tute-
 Buget — Bulgaria
lare ca și la votare. (53 L. fin. Lo­
cale).
Buget interior, (Finanțe) fiecare
minister după votarea bugetului (v.
<■.) întocmește un buget interior de
execuție pe servicii, unde se împăr-
■țesc creditele de cheltueli între au­
toritățile dependințe, stabilind su­
mele lunare pt. fiecare; repartiza­
rea acestor cote se face cu reducere
până la 10% fată de creditul bug.
chelt. de personal se repartizează
integral. Repartizarea rezervei de
10% nu se poate face decât în al
doilea semestru (art. 67 L. c. p.).
Buhuși, comună urb. în jud.
Neamț. SIISI loc. 2464 clădiri; 2158
gospodării, 272 întrepr. ind. și co-
merc. Reșed. plășii, judecătorie în
loc. gara 1 km. P. t. t. în loc. Piatra
Neamț 36 km.
Bujor Tg., corn. rtir. în jud. Co-
vurlui, reșed. plășii form, din sa­
tele: Golășei, Puțu-chioaia, Umbră-
rești, 1177 loc. judecătorie, secție
jand. poștă. în loc, cfr, în Lascar
Catargiu 2 km. Prefectură, Galați
la 55 km.
Bula. In vechime diploma regală
și scrisoarea papei se punea pece­
tea de aur sau de plumb atârnat de
document, pe care este zugrăvit
icoana Sf. apostoli Petru și Pavel.
Bula de aur, este o constituție
feudală a imperiului german, dată
de imp. Carol IV, care consacră
tlesmembi area imperiului. Imperiul
era o confederație de slate autono­
me. având în frunte un împărat
ales și o dietă, sau parlament. Nu­
mai 7 1 rincipi aveau dreptul să
aleagă, pe împărat. Dieta se com­
punea din trei colegii, al celor șap­
te electori, al principilor și al ora­
șelor, cari trimiteau pe reprezen­
tanții loi’. Din cauză că hotărârile
dietei urmau să se ia în unanimi­
tate, ea nu putu să lucreze nimic
și rolul ei a rămas nul pentru im­
periu.
Bulboaca, ceni, rurală în jud.
Tighina, reșed. plășii. 1689 loc.
(fără satele alipite), cfr. P. t. t. sec­
ție jand. în loc. judecătorie, tribu­
nal. prefecțură Tighina la 18 km.
Bulgaria, monarhie constituțio­
nală org. prin const, din 1879, mo­
dificată, 1893 și 1911, Teritoriul de
- 95
103.146 kmp. cu o populație de
4.910.140 loc. Capitala Sofia. Regele
este șeful puterii executive pe care
o ex. împreună cu consiliul de mi­
niștrii. Adunarea Națională (Na-
rodna Sobranie) este o singură, adu­
nare, compusă din deputati aleși;
un dep. la 10.000 loc. In caz de re­
vizuire a constituției, instituirea
regenței, alegerea regelui, etc. se
convoacă Marea Adunare Naționa­
lă, (Veico Narodno). Consiliul de
miniștrii se compune din totalita­
tea miniștrilor; unul dintre ei ales
de rege este președintele consiliu­
lui. In cazul când regele a murit
fără să, lase moștenitor, se convoa­
că într’o lună Marea Adunare Na­
țională. pt. alegerea noului rege, pt.
alegerea regenței; ex. puterilor sta­
tului până la alegerea noului rege
sau regențe. Miniștrii sunt numiți
și revocați de rege; ei sunt respon­
sabili înaintea regelui și Adunării
Naționale pt. măsurile luate în co­
mun și fiecare personal, pt. actele
sale în limitele atribuțiunilor sale.
Orice act al regelui trebuie să fie
contrasemnat, de un ministru. Mi­
niștrii pot fi urmăriți și judecați
pt. trădare către rege sau patrie,
pt. călcarea constituției, pt. abu-
zuri. Punerea sub acuzare a unui
ministru trebuie săi fie făcută prin
scris, semnată de cel puțin % din
membrii Ad. Naț. Rebele nu poate
grația un ministru fără consimță­
mântul Ad. Nat. Aplicarea legilor
este încredințată consiliului de mi­
niștrii. In capul fiecărui minister
este câte un ministru. Regele nu­
mește în toate funcțiunile statului
și este responsabil pt. actele făcute
în ex. funcțiunii sale. Miniștrii răs­
pund față, de rege. Teritoriul este
împărțit în 15 județe, acestea în
plăși (okolija). In fruntea județelor
este un oficiu de județ, cu prefec­
tul în frunte; la plăși este „nf'ciat-
niciil“. Ambii sunt, numiți de pu­
terea centrală. Județele sunt orga­
nizate durii sistemul francez, având
consilii deliberante; sunt de mări­
mea județelor noastre; cel mai ma­
re Burgas cu 13.349 kmp. și 428.128
loc., cel mai mic, Pachmaklii 2764
kmp. cu 63.916 loc. In 1919 prin tra­
tatul delà „Neuilly“ Tracia a fost
atașată Greciei și Dobrogoea Ro­
mâniei. Regele este reprezentantul
 Bulgăruș — Bunuri
suprem și șeful statului. Persoana
sa este sfântă și inviolabilă. Pute­
rea legislativă apartine regelui și
reprezentanței naționale. Regele
sancționează și promulgă legile vo­
tate de Adunarea Națională; este
șeful puterii executive; toate orga­
nele acestei puterii lucrează în nu­
mele regelui și sub înalta sa supra-
vegoere. Puterea judecătorească
aparține judecătorilor și autorități­
lor. Regele are dreptul de a reduce
sau schimba pedepsele, are dr. de
grațiere pt. faptele criminale, dr.
de amnistie, el ex., împreună cu
Ad. Naț., face regulamente, numește
și revocă pe miniștrii și funcțio­
nari. Inițiativa proiectelor de legi
aparține Regelui și Ad. Naț. Proiec­
tele de legi și propunerile sunt pre­
zentate Ad. Naț. se compune din
reprezentanți aleși de popor, nu­
mărul membrilor săi este de două
ori mai mare ca al Ad. Naț. ea
funcționează numai în' cazuri ex­
cepționale. Convocarea ei poate fi
făcută de: Rege în cazuri de schim­
bări sau rectificări a teritorului
statului, a modifica sau revizui
constituția.
Bulgăruș, corn. rur. în jud. Ti­
miș, fostă reșed. plășii Co’mloș. 2356
loc. jandarmerie, cfr. P. t. t. în loc.
judecătorie Riled. Tribunal, prefec­
tură Timișoara la 49 km.
Buletine de vot, sunt imprimate
pt. alegeri parlamentare. Imprima­
rea lor se face sub îngrijirea pre-
șed. biuroului electoral jud. îndată
după expirarea termenului de de­
punere a candidaturilor, au forma
unei coli de hârtie albă în 4 pagini.
In fiecare patrulater se imprimă
listele de candidați,, purtând numă­
rul de ordine și semnul listei.
Costul B. v. este suportat de candi­
dați. Se imprimă în atâtea ex. câți
alegători, mai mult cu 20%. Câte
două ex. vizate de președ. secției de
vot, se afișează în fața localului de
vot. La cererea candidatului se vor
mai elibera câte două ex. (56—61
Leg. elect.).
Buletine individuale, v. Identi­
ficarea antropometrică.
Bunele moravuri, (Dr. pol.) a-
cela care, în loc public sau accesi­
bil publicului, se dedă la acte, ges­
turi sau orice manifestațiuni ver­
— 96
bale, cu caracter obscen, comite de­
lictul de ultraj la bunele moravuri
și se pedepsește cu închisoare co-
recțională dela 1—6 luni. Când de­
lictul este săvârșit față de minori
de orice sex, pedeapsa e închisoare
corecțională delà 3 luni la 1 an și
amenda delà 1500—3000 lei. Comite
deasemenea delictul de ultraj la
bunele moravuri și se pedepsește
cu pedeapsa prevăzută de articolul
precedent: Acela care în scop de
comerț, procură, expune, pune în
circulațiune, importă sau exportă,
transportă: scrisori, desene, gra­
vuri, fotografii, filme, plăci gramo-
fonice,, cărți, imprimate de orice fel,
embleme sau orice alte obiecte cu
caracter obscen; Acela care face co­
merț, chiar clandestin, cu obiectele
arătate mai sus, ori le distribue sau
le expune în public, pedeapsa este
închisoarea corecțională delà 3 luni
la 1 an și amendă delà 2000 la 5000
lei. Actele de inversiune sexuală să­
vârșite între bărbați sau între fe­
mei, dacă provoacă scandal public,
constituesc delictul de homosexua­
litate și se pedepsesc cu închisoare
corecțională delà 6 luni la 2 ani.
Dacă actul s’a săvârșit asupra unei
persoane mai mică de 19 ani, pe­
deapsa este închisoare corecțională
dela 1 la 3 ani. Acela, care, pentru
satisfacerea pasiunilor altuia, ațâță
la prostituție o persoană de orice
sex mai mică de 19 ani, sau o ex­
cită la corupție, comite delictul de
corupție sexuală și șe pedepsește cu
închisoare corecțională delà 2 la 5
ani și interdicție corecțională delà
1 la 3 ani. Acela care înlesnește sau
favorizează prostituția persoanelor
arătate în aliniatul precedent, ■ co­
mite delictul de favorizare a pros­
tituției și se pedepsește cu închi­
soare corecțională delà 6 luni la 1
an și interdicție corecțională delà
1 la 2 ani.
Bunuri, (Econ. pol. se numesc
mijloacele și tot ceiace poate fi pri­
lej pt. satisfacerea trebuințelor u-
nei persoane. Se împart în: .,inte­
rioare“ ca forța, inteligența, talen­
tul, gustul artistic, etc., „exterioare“
obiectele, lucrurile, etc., „naturale“
sunt aerul, apa, lumina, etc., „so­
ciale“ când în anumite cercuri so­
ciale se nasc trebuinți ca: școli, spi­
tale, penitenciare, etc., „personale“
 Bun — Burse
ca serviciile medicului, avocatului,
artistului, cari sunt emanațiunea
personalității și educației sale; „eco­
nomice" cari constau din obiecte
ale naturii: pământul, lemnul, mi­
nereul, etc. Condițiunile pt. existen­
ța B. sunt: să existe trebuință de
el, să aibă calitatea de a satisface
o trebuință; această calitate să-i fie
recunoscută, să fie disponibil (apro-
piabil).
Bun și aprobat, actul sub sem­
nătură privată, prin care o parie
se obligă către alta a-i plăti o su­
mă de bani; trebuie să fie scris iii
întregime de acela care l-a subscris,
sau cel puțin înainte de a-1 senina,
acela care l-a subscris trebuie să
adauge la finea actului. Cuvintele
„bun și aprobat“, formula B. a. se
aplică mai mult la polițe (v. c.). Nu
sunt supuși la aceasta regulă co-
mercianții, industriașii, plugarii,
vierii, slugile și oamenii cari mun­
cesc cu ziua. Dispozițiunea aceasta
s’a Introdus în Franța la 1738,
fiindcă până atunci se întâmpla­
seră multe abuzuri din partea cre­
ditorilor; de aceia a întrodus-o și
legiuitorul român.
Bunurile statului, Lege pt. în­
străinarea lor și răscumpărarea
embaticurilor Mon. Of. 6/1889; Ke-
gulain. pt. aplicarea legii Mon. Of.
211/1913.
Burse, sunt ir/stituțiuni publice,
create pt. a reuni pe comercianți,
industriași, bancheri, producători,
armatori, etc. în vederea negocierii
valorilor publice și private, mone-
telor, devizelor, mărfurilor, produc­
telor și acoperiri, riscurilor de tot
felul. Sunt org. prin legea din 13
Aug. 1929. B. se înființează prin de­
cret regal; pot fi de efecte, acțiuni
și schimb și de mărfuri. Sunt puse
sub controlul minist. de industrie
prin comisarul guvernului; se adm.
de asociația B. compusă din socie­
tățile cari au titluri înscrise la co­
ta ofi<iială, bani și agenți oficiali.
Comitetul B. se compune din până
la 20 membri repr. ai comerțului și
băncilor aleși de asociație. Intra­
rea în localul B. este permisă nu­
mai membrilor sau pers, autorizate,
întreținerea B. se face din taxe și
cotizațiuni ale membrilor. Opera­
țiunile de b. se fac prin agenți ofi­
- 97 -
ciali membrii asoc. și remizieri (v.
c.) operațiunile se pot face pe bani
gata, pe termen, pe concurență și
strigare. Toate operațiunile se fac
sub controlul sindicului (v. c.). Co­
ta oficială se va întocmi în fiecare
zi de comisiune comp, din sindicul
B. un membru delegat de comitet,
comisarul guvernului și secretarul
B. Orice diferende izvorâte din ope­
rațiunile de B. se vor judeca de o
cameră de arbitrii comp, din 10—20
arbitri, aleși de asociațiune. Ope­
rațiunile de bursă se fac asupra
efectelor publice, acțiuni, înscrisuri,
vinderea și cumpărarea de monede
și devize, închirieri de vase pentru
transporturi fluviale, vinderi și
cumpărări de mărfuri, etc. este „B.
de efect" aceea unde se negociază
și face speculațiuni asupra efecte­
lor și valorilor prin agenți de
schimb, cari sunt instalați într’un
loc mai ridicat de unde pot fi vă-
z.uți. Cursul devizelor se anunță
prin strigări, iar la urmă se stato-
rește cursul oficial al devizelor, care
se publică în ziare. „B. de iiiărfuri"
este acolo unde se negociază numai
mărfuri, prin curieri, (v. c.). Târ­
gul se face delà om Ia om, prin ne­
gocieri și tocmeli în convorbiri par­
ticulare. Prețul valorilor de B. este
supus legii cererii și ofertei. De mul­
te ori evenimente politice sau eco­
nomice, influențează urcarea sau
scăderea valorilor de B. La noi B.
a fost înființată prin legea din
1881. Până la 1881, tranzacțiunile
asupra valorilor mobiliare, se efec­
tuau în târgul liber, care funcționa
fără control. In primele faze ale
existenței sale, Bursa a avut o ac­
tivitate extrem de redusă, datorită
noutății acestui organism, la care
se adaugă și lipsa de capitaluri
mobiliare în căutare de plasament.
Marea majoritate a tranzacțiunilor
se concentrau asupra scrisurilor
funciare și a rentelor de stat, cari
s’au emis la intervale aproape re­
gulate, în tot răstimpul 1879—1914,
în vederea răscumpărării căilor fe­
rate și executării lucrărilor publice
de mare anvergură. Către începu­
tul secolului curent, când societă­
țile anonime se înmulțesc și forma­
țiunea capitalului mobiliar a făcut
progrese însemnate, Bursa din Bu­
curești începe a funcționa în mod
7
 Buzău — Cabotaj
intens. Un (indice propriu zis al
bursei nu a putut fi construit decât
începând cu anul 1908, când în ur­
ma reorganizării bursei, cotatiunile
devin regulate, pentru un număr
mai important de valori. Burse mai
sunt și sume de bani pe cari statul,
județul sau comuna le acordă unor
studenți mai merituoși pt. a se pu­
tea întreține și continua o școală
în țară sau în străinătate. Se acor­
dă direct sau în urma unui exa­
men.
Buzău, județ de munte în Munt.
mărginit la: N. cu jud. Brașov și
Trei-Scaune, la E. cu Râmnicul-Să-
rat, la S, cu Ialomița și la V. cu
Prahova. Capitala Buzău. Supraf.
4936 kmp. cu 294.416 loc. din care
pop. rurală 266.861 loc. cu o densit.
de 52 loc. pe kmp. Reședința plăși-
lor: Pătârlagele, Pogoane, Buzău,
Mizil. Comune urbane: Buzău, Mi-
zil. Notariate 121. Com. rur. 141.
Sate 572. Percepții: Buzău I„ II, Mi­
zil, Pătârlagele, Pârșcov, Săpoca,
Ulmeni, Pogoane cu 35 agenții. Ju­
decătorii: Buzău, Mizil, Pogoane,
Pârșcov, Pătârlagele, Beceni. Tri­
bunal, Cerc. recr. Adm. Finânc. Le­
giune jand. toate în Buzău. Licee:
„Hașdeu“ liceu de băeți, „Dr. An-
gelescu“ fete, „Chesarie Episcopul“
seminar, școli sup. de comerț, șc.
norm, de băeți, norm, de fete,
șc. arte și meserii Buzău. Lie. de
băeți „Take Dumitrescu“ Mizil. A-
parține Circ. Curții de apel Bucu­
rești. Insp. Gen. Adm., pol. și sig.
București. Insp. școlar, sanitar Bu­
curești. Insp. agronomic Brăila.
Insp. muncii Ploești. Direcțiunea
poștală Galați. Dir. Financ. Bucu­
rești. Mitropolia București. Alege 6
deputati, 3 senatori, 36 cons. jud.
Prefect Nicolae Anghel. Director
Pref. Marin T. Hușan. Secretar
C, a treia literă din alfabet; ca
cifră romană înseamnă prescurta­
rea lui „Centum" C = 100; în fizică
C = Celsius.
Cabinet, (Dr. const.) cameră, este
numele guvernului sau ministeru­
lui, alcătuit de o grupare politică,
(v. consiliul de miniștri, guvern).
98
gen. Alexandru Fințescu. Șefi de
serv. Emilian Budurănescu, Gheor­
ghe Benescu, Ing. Oprișan Jarca,
Dr. N. Teișanu, insp. Dr. N. Ti-
moianu. Primpretori: Marin Hu-
șanu, Ștefan Dumitrescu, Clement
Budescp, Alex. Șeicărescu. Funcțio­
nari jud. 189. Cifra totală a buge­
tului pe 1933: venituri și cheltueli
20.588.572 lei. Bănci: Banca Națio­
nală agenția Buzău, B. Buzăului,
B. Comercială, B. Muntenia, B. Cre­
ditul Buzoian. B. D. Stambulin, B.
Populară, Muncitorul, toate în ora­
șul Buzău. Industrii: Moara Nae.
Iordache, moara C. Zangopol, RafL
neriile de petrol Orion, Saturn și
Steaua Română, toate în Buzău.
Fabrica Fereastră com. Nehoi; fabr.
de produse ceramice Simitească.
Produse renumite: vinuri renumite
în Pietroasele, Năeni, Tohani, Brea­
za și Valea Tecuciului. Lungimea
șoselelor r aț. 310 km. Șos. jud. 112
km. Linii cfr. 84 km. N-rul gospo­
dăriilor 71.229, clădiri 68.606, într
ind. și comerc. 4244. Stema: Scut
albastru, cu o biserică cu un un
turn de argint, în profil, spre
dreapta, având pe acoperiș un șjim
de aur cu aripele desfăcute.
Buzău, comună urb. reșed. jud.
Buzău. 36.115 loc. 6495 clădiri, 7851
gospodării, 1356 întrepr. ind. com.
Prefectură, tribunal, liceu. Nod de
cale ferată pe liniile București-Iași-
Cernăuți și București-Galați. Bucu­
rești 128 km.
Buziaș, corn, rurală în jud. Ti-
miș-Torontal, reșed. plășii, 2938 loc.
judecătorie, secție jand. P. t. t. cfr.
ia 2 km. în loc. Prefectură, tribu­
nal în Timișoara la 35 km. Proto­
popiat gr. ort., filială par. gr. cat.
In 1900 avea 2852 loc. rom. 889, cei­
lalți germ. ung. sârbi.
Cabinetul ministrului, v. Servi­
ciul.
Cabotaj, (Dr. mărit.) se numește
transportul pe apă al mărfurilor
indigene sau indigenate, dela un
port la alt port al României. Măr­
furile cari sunt supuse la plata
Irepturilor de import sau export.
 Cacova — Cadavre
■Transportul se face pe baza unui face inginerul delegat, care va co­
«act de C. Cabotaj se mai numește munica primăriei cu 30 zile înainte,
navigație dealungul coastelor unei începerea operațiunilor tehnice, iar
jjnări servind porturile între ele, cu primarul va înștiința pe posesorii
vasele naționale, ex. cursa Sulina- terenurilor să se prezinte în per­
<Constanța-Balcic, iar cursa Con- soană, pt. a da lămuriri privitoare
;Stanța-Constantinopol-Marsilia este la identificarea și limitele posesiu­
„de cursă lungă. nilor. înainte de începerea lucrări­
Cacova, com. rur. în jud. CaraȘ, lor se vor trasa drumurile comu­
fostă reșed. plășii Oravița, 1582 loc. nale. Comisiunea cad. se compune
jandarmerie, P. t. t. "cfr. în loc. Pre­ din delegatul Dir. cad. și doi dele­
fectură, judecătorie, tribunal Ora­ gați comunali. Procedura este: iden­
vița la 15 km. tificarea, măsurarea și delimitarea
Cadastrul funciar, înseamnă proprietăților din comună, consta­
știința care se ocupă cu descrierea tarea acordurilor proprietarilor în­
proprietăților funciare (v. c.) repre­ vecinați asupra hotarelor, înregis­
zentarea lor topografică pe hărți și trarea litigiilor de hotare și fixarea
arătarea drepturilor reale imobi­ lor provizorie., întocmirea planului
liare. Este organizat prin legea parcelar cad. și indicatorului alfa­
.pubi. în Mon. Of. No. 90/1933 prin betic și topografic al posesorilor,
care se institue regimul C. și de iar după terminarea operațiunilor
carte funduară (v. c.) pt. toate pro­ pe teren, se va redacta registrul
prietățile funciare. Lucrările teh­ cadastral (v. c.) în 3 exemplare.
nice de C. se vor executa de Minist. După terminarea operațiunilor teh
.Agriculturii, pe baza caietelor de nice, se va face clasificarea pe te­
.-sarcini. Scopul C. f. este: a) de-a ren de comisiunea cad. de clasifi­
procura elemente necesare înfiin­ care (v. c.) compusă din delegatul
țării, complectării, rectificării sau cad., primarul și notarul. Comunele
reconstituirei cărților funduare și sunt obl. a pune la dispoziția co-
hărților acestora; b) de-a crea o misiunilor, mijloace de transportai
.'bază justă pt. stabilirea contribu- adăpost gratuit.
■țiunilor publice, asupra proprietă­ Cadavre omenești, transportul
ților funciare; c) de-a înlesni exe­ lor, este reglementat prin regula­
cutarea lucrărilor de reformă agra­ mentul din 3 lan. 1877, care pre­
ră, de colonizare și comasare a vede că nici un C. o. nu se poate
proprietăților; d) de-a da siguranță transporta înainte de a fi verificat
•tranzacțiunilor asupra imobilelor moartea și indus în actele de stare
și a înlesni creditul funciar; e) de-a civilă. C. înmormântate nu pot fi
cunoaște întinderea și valoarea eco­ scoase spre a fi transp. fără apro­
nomică a proprietăților, statului și barea prefectului pt. comune și pri­
particulare. Părțile esențiale ale C, mari pt. municipii, dat în baza avi­
•sunt: hărțile cadastrale, planurile zului Consiliului local de higiena.
■și schițele lor, registrul cadastral, Transp. C. în sicrie deschise este
dosarele pe baza cărora s’au făcut interzis. Pt. transp. celor decedați
țnscripțiunile și indexele cadastr. de boale infecțioase Ministerul de
(v. ac. c.). Lucrările C. se vor face Int. sau ad-ția sanitară locală, vor
pe comune, cari constitue unul sau impune măsurile de desinfecție. Pt.
'mai multe teritorii cad. Proprietă­ transp. unui C. dintr’o comună în-
țile funciare sunt indicate după ra­ tr’alta în aceiași plasă, autorizația
murile de cultură; în grupa A. imo- o dă primarul; dintr’o plasă în alta
îbile supuse contribuțiunilor publice primpretorul; dintr’un județ în-
după destinația lor economică și tr’altul, sau într’o țară străină de
grupa B. imobile fără venit cad. prefect, în baza unui pașaport de
'Operațiunile Cad. se vor face după cadavru și cu avizul comisiunei de
planul Minist. agricult. ele nu pot higiena loc. Pt. distanțele dintr’o
îi întrerupte decât la 15 Dec. și re­ plasă într’alta, acel județ transp.
începute la 1 Martie. Pt. executarea se face în sicriu bine închis, désin­
operațiunilor, statul este în drept j fectât., acoperit cu un strat ele bum­
a folosi, fără despăgubire orice i bac de 3 cm. gros, îmbibat în so­
imobil. Măsurarea cadastr. o va luție de acid fenic; afară din țară

— 99 7'
 Cadru — Cahul
se închide într’un sicriu dublu; C.
îmbălsămat, (v. c.) sicriul dinlăun­
tru va fi închis ermetic. Pașaportul
de C. se liberează de prefect sau
primari în municipii. Cuprinde:
data, numele, pron,, locul nașterii
și domiciliul ultim al C„ data și
cauza decesului. No. și data certif.
de deces al comisiei de higiena, lo­
cul unde se transportă, valabilita­
tea. etc.
Cadru auxiliar, (Dr. adm.) Le­
gea org. Ministerelor prin art. 204
a creat cadrul funcț. aux. dintre
funcționarii stabili, cari n’au putut
fi încadrați în funcțiunile existente,
sau a căror posturi au fost suspen­
date și cari n’au putut fi licențiați
din serviciu, sau puși în retragere,
dându-li-se orice însărcinări, pă-
strându-și gradul și salariul. Locu­
rile ocupate de funcționarii aux.
devenite vacante, se suprimă. Func­
ționarii stabili, ale căror posturi
n’au fost suprimate, nu pot fi puși
în C. aux. Sistemul C. aux. a creat
multe nemulțumiri printre funcțio­
nari, fiind trecuți multi din acei cu
merite apreciate; el a fost împru­
mutat din Franța, unde s’a Intro­
dus în 1926, prin decrete legi. Este
o știrbire a statului și chiar o de­
gradare a funcționarului, dân-
du-i-se funcții inferioare.
Cadrul disponibil, (Dr. adm.) al
funcționarilor a fost înființat prin
L. pubi. M. O. 4 Mai 1933. Trecerea
funcț. în C. d. se face în cazul când
aceștia nu pot fi transferați în
locuri vacante. Funcționarii din C.
d. își păstrează gradul, dar pri­
mesc numai jumătate din salariul
gradului, cu sporurile aferente. Au
fost trecuți în C. d. funcționarii de
stat, județe, comune, etc. cari fă­
ceau parte din cadrul auxiliar, (v.
c.) cari funcționau la servicii des­
ființate sau reduse; cei reintegrați
de justiție. Funcționarii din C. d.
vor figura în state de salarii spe­
ciale. Nici o vacanță sau compicc­
iare de funcțiune, nu se va putea
face, decât cu funcționarii din C. d.
Oricine va fi în drept a ocupa o
funcțiune, sau asociațiunile func­
ționărești, au dr. a cere anularea
unei numiri făcută în afară de
C. d.
— 100 -
Cahul, comună urbană, reșed,
jud. Cahul, 10.437 loc. 1838 clădiri,.
2272 gospodării, 103 întrepr. ind. și
comerc. Reșed. pl. cfr. Foltești 22'
km. Inf. în 1839 de Feodorof, gu­
vernatorul provinciei. Prefectură,
tribunal, P. t. t. Gara Foltești la 22
km. Fabrici de uleiu, cărămidă.
București la 317 km.
Cahul, județ în Basarabia, măr­
ginit la S. cu jud. Ismail, la V. cu
jud. Covurlui, Tutova și Fălciu, la
E. cu Tighina. Capitala Cahul. Su­
prafața 4482 kmp. cu 194.631 loc.
din care populație rur. 177.755, cu
densitate de 43.4 pe kmp. Reședința
plășilor: Cahul, Leova, Baimaclia>
Taraclia. Notariate 75, corn, rur,
75, sate 208. Percepții: Cahul, Leo­
va, Baimaclia, Mingir, Albota, Ta­
raclia și Vulcănești cu agenții 11,
Judecătorii: Cahul, Leova, Baima­
clia și Cubei. Tribunal, Cerc, recr.
Adm. Financ. Legiune jand. Came­
ni comerț, agricolă, muncă în Ca
bui. Licee: de băeți și fete, școala,
piofesională de fete, școala de arte
și meserii, toate în Cahul. Școala,
sup. de comerț Leova. Aparține
Curții de Apel Galați. Insp. Gen,
Adm. Chișinău. Insp. pol. și sig,
Insp. școlar Galați. Insp. Reg. Zoot,
Brăila. Insp. sanit. Chișinău. Insp,
agronomic Cetatea Albă. Insp,-
muncii Ismail. Direct, poștală, Dir.
Financ. Galați. Episcopia Ismail,
Populația repr. pe naționalități: ro­
mâni 102.614, găgăuți 35.873, germ,
8400, evrei' 5315, ruși 14.268, bulgari
26.400, diferiți 553. Repr. pe conf.:
gr. ort. rom. 180.332, rom. cat. 5315,
Luther. 8400, mozaici 5315, diferiți
29. Alege 4 deputati, 2 senatori, 30
cons. jud. Prefect Teodor Cricopol.
Director pref. Romulus Serescu. Se­
cretar gen. Constantin Zaharia,
Șefi de serv. Gheorghe Popa și Ing.
Vasile Muratov. Primpretori: Elet­
tene Caludi, Lazăr Dumitrescu, Pa­
nait Margoș, Mihail Brusov. Func­
ționari jud. 27. Cifra totală a bm
getului re 1933: venituri-cheltueli
27.733.709 lei. Bănci: Națională,
Basarabiei suc., B. Moldvei de Jos,
în Cahul. Albina la Leova. Indus­
trii: Fabrici de ulei, mori în Cahul,
Fabrica de postav Sarata Nouă.
Produse renumite: vinuri în corn.
Borceag, Musaitu, Trifești. Lungi-
 Căi — Caiete
mea șoselelor nat. 173 km. Jud.
<J39 km. Linii cfr. 110 km. N-rul gos­
podării 40.039, clădiri 37.353, întrepr.
ind. și comerc. 1536. Stema jud.:
.Scut roșu tăiat. In câmpul superior
o fascie de aur crestată, reprezen­
tând valul lui Traian, în câmpul
inferior, pe valuri de argint, o
proră de corabie ne.agră, cu ancora
de aur, navigând spre un țărm de
argint.
Căi de atac, (Just, adm.) sunt
.drepturile asigurate de legi, func­
ționarilor sau particularilor, cari
-au fost lezați în dr. lor, printr'un
act ad-tiv de autoritate (v. c.). C. a.
sunt: apel, recurs, acțiunea în con­
tencios, etc. G. a. sunt îndreptate
în contra actelor ad-tive, făcute în
afară de lege sau contra legii și au
de scop de-a face ca actul să rein­
tre în legalitate și a repara dauna
•suferită de particular. C. a. sunt:
.recursul ierarhic"' prin care cel
vătămat în dr. se plânge pe cale
■ad-tivă autorității superioare ierar-
liice, care poate modifica sau chiar
•desființa actul. Această cale este
deschisă tuturor particularilor,
■chiar și când este vorba, de un in­
teres. ..Acțiunea. în contencios" (v.
c.) se exercită în fața Curților de
^apel, cari judecă de urgență și cu
precădere; dacă actul este ilegal îl
va putea anula sau pronunța daune
civile, până la restabilirea în drep­
turi. Curtea judecă în prima și ul­
tima instanță cu dr. de recurs în
Casație. Legea admițând Ç. a. a
voit să asigure o judecată completă
:și serioasă și a reduce la minimum
cu putință, nesiguranța în actul
atacat. C. a. nu se pot îndrepta în
contra actelor de guvernământ, de
•comandament cu caracter militar,
■actele privitoare la ex. tutelei ad-
tive (v. c.) și control ierarhic (v. c.),
•deciziunile consiliilor disciplinare
•definitive. Funcționarul definitiv
sau inamovibil, numit în mod le­
gal, care ar fi înlocuit, mutat, sau
pus în retragere în contra, legii, are
■dr. a se adresa contenciosului ad-
tiv, pt. a fi repus în drepturile sale.
C. a. mai înseamnă plângerea fă­
cută de funcționarul nedreptățit,
printr’un act al autorității, fie de
mutare, de suspendare sau înde­
părtare din serviciu, luat fără avi­
dul conform, al comisiunei dis­
ciplinare, (v. c.) sau cu nesocotirea
unui text expres. Legea contencio­
sului ad-tiv din 1925, recunoaște dr.
chiar și a funcț. nestabil, de a se
adresa în coirtene, dacă aceștia au
fost numiți în urma unui examen
de capacitate și dacă pedeapsa nu
s’a aplicat cu respectarea formelor
prevăzute de statut. Termenul de
atac este de 30 zile dela data când
funcț. a luat cunoștință de act și
15 zile pt. recurs în Casație.
Caiete de sarcini, sur,t tablouri
întocmite de ad-țiile publice, în cari
sunt cuprinse condițiunile tehnice
pe cari trebuiesc să le îndeplinească
furniturile sau lucrările date prin
licitație publică (v. c.) și în cari
se arată toate lămuririle și condi­
țiunile pe cari furnizorii și antre­
prenorii trebuiesc să le îndeplinea­
scă pt. a fi admiși la licitație. C.
s. trebuiesc să fie întocmite amă­
nunțit. clar și să reiasă din ele în
mod precis, toate elementele tech-
nice și de ordin general, ca astfel
aprovizionarea sau lucrarea să fie
asigurată în bune condițiuni (art.
31, Regulam. Of. Central de L.) ele
vor cuprinde: obiectul licitației,
cantitatea necesară de furnituri,
natura materialelor de procurat sau
a lucrării de executat. In acest caz
se vor anexa planurile și devizele
necesare (v.. ac. c.); condițiunile
științifice și tecfanice ce trebuiesc
îndeplinite de furnituri sau lucrări,
pt. a putea fi acceptate, felul ma­
terialelor și modul cum să se alea­
gă probele din ele, cari se vor îna­
inta O. C. L. sau comisiunilor de
licitație, pt. a constitui mostre de
verificare și control, în timpul exe­
cutării obligației de furnizare, sau
de efectuări de lucrări. Vor mai
cuprinde termenul de livrare sau
execuție, modul de recepție și ope­
rațiunile technice, vor trebui făcute
pt. lucrare sau furnitură; modali­
tățile de plată, sancț. pt. neexecu-
tarea la timp sau în bune condi-
țiuni a lucrării sau furniturii, cuan­
tumul și natura garanțiilor ce fur­
nizorii sau antreprenorii vor trebui
să pună spre a fi admiși la licita­
ție și pt. a garanta îndeplinirea
contractului. Se vor mai prevedea
crice alte condițiuni și lămuriri, pe
cari comisiunile de licitație sau Of.
C. L. vor găsi de cuviință să le
 Căile
introducă. C. s. vor determina și
acțiunea ce ad-ția va exercita asu­
pra garanțiilor, în caz de neînde-
plinirea angajamentelor. Vor con­
ține stipulațiuni că, plățile vor pu­
tea fi făcute prin cecuri de viri-
ment. Caietele de sarcini vor trebui
să determine un singur regim, atât
pt. condițiunile technice cât și pt.
cele comerciale, neputând prevedea
alternative. Se va prevedea în mod
obligatoriu, termenul recepționării
definitive. Caiete de sarcini se în­
tocmesc de autoritățile respective;
de ele concurențiî la licitații tre­
buie să ia cunoștință (art. 31, 33 R.
O. C. L., art. 92 L. Cont. Pubi.). C.
s. pt. furnituri sunt determinate și
prevăzute condițiunile generale și
modul de a se face control și ana­
liza lor, pt. toate autoritățile pu­
blice, a se vedea M. Of. No. 183 din
9 August 1931. C. s. pt. diferite ma­
teriale a se vedea normele elabo­
rate de Of. de raționalizare și nor­
malizare publicate în M. Of. No. 285
din 5 Decembrie 1932.
Căile ferate române, primele
trenuri au început să circule în An­
glia și Austria în anul 1830; în Ger­
mania și Belgia în anul 1835; în
Franța în 1837; în Rusia în 1838;
în Italia și Olanda în 1839; în El­
veția, Danemarca și Ungaria în
1844. începutul construirii căilor
ferate în țara noastră este strâns
legat de numele Regelui Carol 1.
Urcându-se pe tronul României, re­
gele a declarat că nu va întreprin­
de nici o călătorie în străinătate,
înainte de a putea părăsi țara în-
tr’un tren românesc. Intr’adevăr, la
26 August 1869, regele și-a putut
ține cuvântul, plecând cu primul
tren românesc la Giurgiu și de
acolo, pe Dunăre, la Viena. Linia
București-Filaret-Giurgiu, prima în
România, a fost dată în exploatare
la 19 Oct. 1869. In Sept. 1868, statul
român a acordat luìStrusàberg con­
cesiunea pt. construirea și exploa­
tarea liniilor Vârciorova-București-
Buzău-Brăila-Galați-Tecuci - Mără-
șești-Roman și Tecuci-Bârlad, de o
lungime totală de 914 km. Necesi­
tatea de a recurge la concesiuni
străine a fost dictată de lipsa mij­
loacelor financiare și a specialiști­
lor. La 22 Sept. 1868, s’a pus prima
piatră pt. construirea gării de
— 102 —
Nord; la 27 Decembrie 1870 s’a des­
chis provizoriu linia București-Ga-
lați-Roman, iar în primăvara anu­
lui următor, circulația a fost sus­
pendată, din cauza inundațiilor,,
cari distruseseră podurile liniei,.
In Dec. 1869 a fost inaugurată linia
Ițcani-Roman; la 1 Iunie 1870 linia
Pașcani-Iași și la 1 Novembrie 1871,,
linia Verești-Botoșani. La 13 Sept.
1872 au fost deschise oficial liniile
București-Pitești și București-Ga-
lați-Roman. La 1 Ian. 1871 s’a în­
ființat „Noua societate de acționari
de căi ferate române", care a luat
locul concesiunii Strussberg. La 22
Ianuarie 1889, statul a răscumpă­
rat delà Offenheim liniile din nor­
dul Moldovei, concesionate acestuia,
și care făcea parte din soc. Lem-
berg-Cernăuți-Iași. La 1882 statul
răscumpăra linia Cernavoda-Con-
stanța. Liniile construite în conce­
siune, au costat statul român
306.000 lei aur pe km. pe când li­
niile construite mai târziu de ingi­
nerii români, n’au costat decât
150.000 lei aur pe km. După trecere®
liniilor concesionate pe seama sta­
tului, aproape toate lucrările de ar­
tă și construcțiile, au trebuit să fie
refăcute, pentrucă erau efectuate în
condiții rele. Sub conducerea ingi­
nerilor români, căile ferate prospe-
rează; lungimea totală a liniilor
atingând în anul 1916 o lungime de
3588 km. Toată aceasta rețea era
bine construită, cu un material ru­
lant abundent și în bună stare și’
poseda un personal — superior și
subaltern — stabil, bine disciplinat
și de cea mai bună calitate; acest
personal a ridicat exploatarea re­
țelei de căi ferate române, la ni­
velul celor mai bune căi ferate din
Europa. Războiul a distrus în în­
tregime această situație prosperă
a căilor ferate. Gea mai mare parte
a regatului — cu o. rețea de 2300'
km. — a fost ocupată mai bine de
un an și jumătate de armatele duș­
mane, cari le-au utilizat, fără să
le mai întrețină. La retragerea lor,
în Novembrie 1918, aceste trupe au
distrus podurile cele mai impor­
tante, liniile telegrafice, macazurile
din stafii; au dus cu ele cea mai
mare parte a materialului rulant și
au luat sau distrus toate instala­
țiile din stațiile și de pe lungul li-
 Căile
niiloi’. După război, in urma Unirii
provinciilor Românești cu vechiul
regat, rețeaua liniilor ferate a spo­
rit cu 7420 km., linii de asemenea
într’o stare deplorabilă din cauza
războiului de 4 ani, care le uza­
seră, fără posibilități de refacere.
Aceste noui linii, aparținând la di­
verse administrațiuni, rusă in Ba­
sarabia, austriacă în Bucovina și
ungară în Transilvania, erau con­
struite în condiții technice diferite
între ele, precum și de cele ale ve­
chiului regat, și erau destinate utiui
trafic, îndreptat cu totul în alte di­
recții, decât acelea impuse de
nouile necesități ale statului ro­
mân. România s’a găsit astfel In
anul 1919, în fața unei sarcini
imense, de a repara o rețea de
11.000 km., de a reface tot utilajul
technic și de a-și furniza materialul
rulant necesar. La toate aceste
greutăți se alăoga și aceea de a
normaliza ecartanientul rețelei în
Basarabia, care, după cum se știe,
avea linia mai largă. Guvernele ro­
mâne, cari s’au succedat delà 1919
până la 1924, s’au pus curajos pe
lucru și mulțumită eforturilor de­
puse de conducerea căilor ferate și
întregul personal și a largilor sa­
crificii materiale din partea statu
lui, calea ferată a putut ajunge în
1924 la o stare, care permitea să se
înceapă o exploatare regulată. Delà
acest an, se constată un progres
continuu în desvoltarea și condi­
țiile de exploatare ale rețelei c. f. r.,
independent de rezultatele finan­
ciare slabe, cari sunt în funcție de
situația generală economică a țării
întregi. Avem pt. călători trenuri
mai rapide, mai confortabile, iar
pt. mărfuri-coletărie, trenuri spe­
ciale. In anul 1880 lungimea liniilor
921 km., 137 locomotive. 300 vag.
călători, 3230 vag. marfă. In 1915
lung, liniilor 3588 km., 932 locomo­
tive. 1790 vagoane de călători, poștă
și bagaje, 19.569 vagoane de marfă,
cazane, totalul vagoanelor 25.366.
In anul 1931, lungimea liniilor
11.196 km., 2329 locomotive (0.2D pe
km.), 2678 vagoane de călători, poș­
tă și bagaje (0.25 pe km.), 40.250
vag. de marfă (3.59 pe km.), 9783
vag cazane (0.87 pe k.m). Totalul
vag. 52.311 (4.72 pe km.). Trenuri
km. 52.160.945 (4659 pe km.). Urmă­
103
rind coeficienții, observăm cât de
departe este raportul din 1931 față
de cel din 1915. Aceeaș situație se
află și în ce privește traficul de
mărfuri și călători; astfel în 1880
s'au transportat: 764.248 călători
(830 pe km.) și 791.512 tone marfă
1,859 pe km.); în 1915 s’au trans­
portat 11.568.884 călători (3224 pe
km.) și 8.128.829 tone mărfuri
(,2265 pe km.); în 1931 s’au trans­
portat 30.944.150 călători (2764 pe
km.) și 20.972.088 tone marfă (1873
pe km.). Numărul personalului: în
anul 1927 erau 123.000, în 1928
114.000, în 1929 111.000, în 1930
95.000, în 1931 88.000, în 1932 80.000,
suma cheltuită pt. salarizarea per­
sonalului a scăzut delà 6275 milioa­
ne lei în 1927 la 4 miliarde în 1932.
C. !■'. I{. se administrează -prin Re­
gia autonomă Cfr. org. prin legea
din 1 Iulie 1929. Regia este persoa­
nă juridică; scutită de orice dări
către stat, județ sau comună. In
timpul mobilizării funcționează
conform legilor militare. Conduce­
rea Regiei este încredințată Consi­
liului de ad-ție cu comitetul de di­
recție și direcția general. Cons, de
ad-ție se compune din 10 membri
și directorul gen.; el conduce regia,
aprobă angajarea și efectuarea
operațiunilor, bugetului, bilanțul,
proiectele de tarife, decide contrac­
tarea împrumuturilor, hot, vânză­
rile, convenții feroviare, numiri în
funcț. supeioare, etc. Diretcorul ge­
neral este referentul consiliului. Co­
mitetul de direcție se compune din
2 membri delegați de consiliul și
directorul genera], cari rezolvă
chestiunile urgente. In capul Direc­
ției generale este un director ge­
neral. ajutat de 2 subdir. generali.
Directorul gen. are sub ordinele
sale întreg personalul; are urm.
atribuții: prezintă referate consi­
liului și comitetului de direcție,
controlează aplicarea bugetului, bi­
lanțul, personalul, stabilește mer­
sul trenurilor, licitații, aprobă nu­
mirile, mutări, etc. Un comisar al
guvernului, controlează toate actele
ad-ției Cfr. Personalului Cfr. se a-
plică statutul special al C. F. R.
Contabilitatea se ține în contabili­
tate în partidă dublă (v. c.).
Căile publice, se numesc: șose­
lele naționale (v. c.), drumuri jude-
 Căinări — Caliacra
țene, vicinale și comunale, (v. și dejdea și cu știința că ele se vor
Circulația pe C. p.). cerceta și rezolva de aut. ierarhice.
Căinări, com. rurală în jud. Ti- Calendar, este tabloul care con­
ghina, fost reșed. plășii, 1898 loc. ține ordinea și urmarea zilelor de
(fără satele alipite),, judecătorie, peste an. C. se împarte în C. Iulian
jandarmerie, P. t. t. cfr. la 4 km. stabilit de Iuliu Cezar, la anul 43 îna­
în loc. Tribunal, Prefectură Tighi- inte de Christos, care a fost adop­
na la 40 km. tat de popoarele ortodoxe ale orien­
tului și de români. Anul începe la
Calafat, comună urbană în jud. 14 Ianuarie după C. gregorian fiind
Dolj, 7705 loc. 1872 clădiri, 1544 gos­ cu 13 zile întârziere. C. gregorian
podării, 159 întrepr. ind. și co­ stabilit de Papa Grigorie XIII în
merc. Reșed. plășii, judecătorie, 1582, cu 13 zile mai înainte decât
secție jand. Craiova 83 km. Bucu­ C. Iulian. Prin decretul delà 5 Mar­
rești la 358 km. tie 1919 C. gregorian s’a adoptat și
Calamitate, mare nenorocire pu­ de România, intrând în vigoare la
blică: catastrofă, dezastru, (v. Epi­ 1 Aprilie, care a devenit 14 Aprilie.
demii), C. republicei franceze proclamat Ia
22 Sept. 1792, pentru a însemna eră
Călata, com. rurală în jud. Cluj, nouă, care începea pt. Franța; din
reșed. plășii Călata. 1246 ioc. paro­ cauza neajunsurilor ce le prezenta
hie gr. ort. notariat, cfr. P. 1.1. jan­ la 1 Iunie 1806, s’a renunțat la el,
darmerie în loc. Prefectură, tribu­ adoptându-se C. gregorian. C. izrae­
nal în Cluj la 59 km., judecătorie lit care are importanță numai pt.
Huedin. stabilirea sărbătorilor. După acesta
Călărași, comună urbană reșed. ziua începe la ora 6 seara și săp­
județului Ialomița. 17.890 loc. 3580 tămâna începe Sâmbătă seara.
clădiri, 4043 gospodării, 826 întrepr. Caliacra, județ în Dobrogea de
ind. și comerc. Port la Dunăre și S. mărginit la: N. cu jud. Constan­
port de grâne important. Până la ța, la E. cu M.-Neagră, la V. cu
1852 se numea Lichiriști. Delà acea Dvrostor și la S. cu Bulgaria. Ca­
dată până la 1881 s’a numit Stir- pitala Bazargic. Supraf. 4500 kmp.
bey Vodă. Prefectură, tribunal. Bu­ cu 166.588 loc. din care pop. rurală
curești 137 km. 125.180 loc. cu o densit. de 37 loc.
Călărași Tg., comună urb. în pe rul,
kmp. Reședința plășilor: Steja­
Ezibei, Casim și Balei c. Comu­
jud. Lăpușna, 4736 loc. 822 clădiri.
1165 gospodării, 397 întrepr. industr. ne urbane: Bazargic, Balcic și Ca­
și comerc. Reșed. pl. judecătorie, varna. Notariate 33. Com. rur. 33.
P. t. t. cfr. în loc. Trib. Chișinău Sate 227. Percepții: Bazargic, Bal­
la 52 km. cic, Cavarna, Casim, Armutle, Ste­
jarul, Ghelengic, cu 11 agenții. Ju­
Cale ierarhică, (pr. adm.) este decătorii: Bazargic. Balcic și Ca­
drumul pe care trebuie să-l urmeze, varna. Tribunal, Cerc. recr. Adm.
trecând prin toate i radele ierar­ Financ. Legiune jand., toate în Ba­
hiei (v. c.) comunicările, cari por­ zargic. Camera: comerc. agricolă
nesc delà autoritatea superioară, Bazargic, muncă Constanța. Licee:
sau cari îi sunt adresate. Procedu­ Liceul de băeți ,,N. Filipescu“, lic‘.
ra de C, i. este cerută imperios de de fete român, lie. bulgar de băeți
unitatea de comandă; practic însă, și fete toate în Bazargic. Școli sup.
acest drum este păgubitor în între­ Gimnaziu român la Balcic, gimn.
prinderile mari. Sunt anumite bulgar și gimn. român la Cavarna.
chestiuni pe cari funcționarii nu le Aparține Circ. Curții de apel Con­
pot rezolva decât pe C. i. aceasta stanța. Insp. gen. Adm. pol. și sig.
are desavanatajul că împiedecă București. Insp. școlar, Reg. Zoot.
inițiativa, îngreunează mersul ad- Insp. sanitar. Direcțiunea poștală,
tiv prin întârzieri delà o autoritate Dir. Financ. Episcopia, toate în
la alta; serviciile se izolează, se în­ Constanța. Alege 3 deputati, 2 se­
chid în ele înșile și nu cunosc de­ natori, 32 cons. jud. Prefect V.~ Ti-
cât C. i. Chestiunile nu se cerce­ părescu. Director Pref. Alex. Păun.
tează cu destulă seriozitate, în nă­ Secretar gen. C. Scriban. Șefi de

— 104 -
 Caligrafie — Călugări
serv. C. Molănescu, M. Ciobescu.
prinipretori: N. lonescu, I’. Țuțu-
ianu, Gh. Mihăilescu și Constantin
Sonescu. Funcționari jud. 23. Cifra
totală a bugetului pe 1933: venituri
<si cheltueli 38.413.284 lei. Bănci
Scont, B. Românească, B. Caliacra,
B. Industrie și Comerț în Bazargic;
Banca Populară. Eroii la. Balcic. In­
dustrii: Moara Rade Bescof și Moa­
ra Gli. Bescof, Bazargic. Lungimea
șoselelor naț. 154 km. Șos. jud. 86
km. Linii cir. 72 km. N-rul gospo­
dăriilor 34.200, clădiri 30.731, într.
ind. și comerc. 2542. Stema jud.
Scut albastru cu un far de argint,
bătut de valuri de argint.
Caligrafie, arta de a scrie fru­
mos și elegant. Sunt trei feluri:
..cursivă“ scrierea obișnuită; „ron­
dă" scrierea dreaptă cu litere pă­
trate; „batardă" cu litere germane.
Calificare. (Adm.) înseamnă sta­
bilirea sau statorirea însușirilor
■capacității (v. c.) unei persoane în
exercitarea unei funcțiuni publice.
C. se face de șefii superiori; ea se
.sprijin:! pe o seamă de calități și
de cuno.știnți, ce se pot rezuma în
€. fizice: sănătate, vigoare, dibăcie;
■C. intelectuale: aptitudini de-a în­
țelege, de-a învăța, judeca, vigoarea
și înmlădirea intelectuală; C. mo­
rale: energie, siguranță, curajul
responsabilității, inițiativă, devota­
ment, tact, demnități. C. culturale:
cunoștinți diverse; C. speciale: cari
se referă axclusiv la funcțiunea ce
îndeplinește. Statutul funcț. publici
(v. c.) și art. 83 Regulam, prevede
<că funcționarii vor fi C. în fiecare
an, mai întâi de șefi ierarhici și în
urmă de teful autorității. Prin de-
ciziuni generale se vor stabili notele
calificative (v. foi C.): 1) foarte bi­
ne, 2) bună, 3) slabă. La darea, no­
tei se va avea în vedere: 1) cunoș­
tințele profesionale, 2) calități pers,
de pricepere, 3) zelul și conștiincio­
zitatea în serviciu, 4) purtarea îi.
serv, față, de funcț. și față de pu­
blic. Pt. funcțiuni mai mari se va
avea în vedere și aptitudinele de
conducere. C. slabă poate atrage
menținerea în grad; cea bună îna­
intare la vechime; foarte bună, îna­
intare la alegere.
Călimănești, comună urbană în
jud. Vâlcea. Stațiune balneo-clinia-
t-erică pe valea Oltului, 2883 loc. 833
clădiri, 722 gospodării, 154 întrepr.
ind. și comerc. judecătorie Brezoiu.
Gara Jiblea la 2 km. Tribunal, pre­
fectură R.-Vâlcea la 18 km.
Calnic, com. rur. în jud. Alba,
1895 loc. pretură, judecătorie, P. t.
t. Sebeș, cfr. în loc. Alba-lulia la
27 km.
Calomnie, este insulta prin cu­
vinte rostite în public, prin scris,
desen, gravuri, etc. adusă cuiva,
care dacă ar fi adevărată ar atrage
o pedeapsă sau un dispreț al cetă­
țenilor; art. 297 C. p. prevede că:
„acel ce nu va sprijini propunerea
sa cu dovadă legiuită, se va pedepsi
ca, calomniator, cu o pedeapsă cu
un grad mai în jos decât fapta im­
putată. C. contra funcționarilor va
fi pedepsită ca și contra particula­
rilor. Acela care, în public, afirmă
sau răspândește cu privire la o per­
soană, ori pune în sarcina ei, prin
orice mijloace, fapte determinate, ca­
lomniatoare privitoare la viața sa
particulară sau cinstea ei personală,
care, dacă ar fi adevărate, ar expune
acea persoană la urmărire penală
sau disciplinară, ori disprețului pu­
blic, comite delictul de calomnie în
contra vieții private și se pedep­
sește cu închisoare corecțională
delà (> luni la 2 ani și amendă delà
2001) la 8000 lei. In cazul când se
afirmă sau se răspândesc fapte, ori
se fac imputări sau afirmațiuni pt.
care legea nu admite proba veri­
tății. faptul constitue delictul <’e
defăimare și se pedepsește cu în­
chisoare corecțională, delà 2 la 6
luni și amendă delà 2000 la 3000
lei. In contra unui corp constituit
în Stat, sau contra unei adminis­
trații publice, ori în contra unei
administrații sau întreprinderi, în
care sunt angajate interese publice,
în contra unui membru al acestora,
sau în contra unui funcționar pu­
blic, se pedepsește cu închisoare de
6 luni la 1 an.
Călugări, sunt persoane cari se
consacra vieții monahale. Situația
lor este reglementată de dreptul
canonic. Dacă n’au copii, averea
1er prin faptul călugăriei trece de
drept asupra mănăstirilor. (Cano­
nul 7 și 19 al sinod. VII ecumenic).
Sunt responsabili în fața instanțelor
judecătorești pt. infracțiuni. După
 Calvinism — Cambia
moarte pot fi moșteniți de rude ori­
care ar fi gradul lor.
Calvinism, doctrina lui Calvin,
se deosebește de celelalte doctrine
protestante, prin suprimarea com­
plectă a ceremoniilor, prin negațîu-
nea absolută a tradițiunii și prin
reducerea sfintelor taine la botez și
cuminecătură. Formulată în sino­
dul delà Basel 1536.
Camătă, v. dobândă.
Cambia, (Dr. com.) este un în­
scris solemn, făcut cu anumite for­
me prevăzute de codul de comerț,
prin care o persoană își ia obliga­
țiunea de a plăti o sumă sau a da
ordin altei persoane să plătească
la scadență, (v. c.) înfățișătorului,
o sumă fixă de bani. C. trebuie să
cuprindă data emisiunei, denumi­
rea de cambie, numele sau firma
beneficiarului. Cambia cuprinde: 1.
Denumirea de cambie trecută în în­
suși textul titlului și exprimată în
limba întrebuințată pentru redac­
tarea acestui titlu. 2. Ordinul ne­
condiționat de a plăti o sumă de­
terminată. 3. Numele aceluia care
trebuie să plătească (tras). 4. Ară­
tarea scadenții. 5. Arătarea locului
unde plata trebuie iăcută. 6. Nu­
mele acelui căruia sau la ordinul
căruia rlata trebuie făcută. 7. Ară­
tarea datei și a locului emiterii. 8.
Semnătura celui care emite cambia
(trăgător). Titlul căruia îi lipsește
vre-una din condițiunile arătate,
nu are valoarea unei cambii. Cambia
fără arătarea scadenții este soco­
tită plătibilă la vedere. In lipsa
unei arătări speciale, locul arătat
lângă numele trasului este socotit
loc de plată și, în același timp, loc
al domiciliului trasului. Cambia
care nu arată locul unde a fost
emisă se socotește semnată în lo­
cul arătat lângă numele trăgătoru­
lui. Dacă în cambie sunt arătate
mai multe locuri de plată, poseso­
rul cambiei o va putea prezenta pt.
acceptare sau plată la oricare din
aceste locuri. Cambia poate fi la
ordinul trăgătorului însuși. Ea
poate fi trasă asupra trăgătorului
însuși. Ea poate fi trasă pt. contul
unui terțiu, poate fi plătită la do­
miciliul unui al treilea, fie în lo­
calitatea unde trasul domiciliază,
fie în altă localitate. Dacă în cam­
106 —
bie nu se prevede de către tras că.
plata se va face la domiciliul celui
de al treilea, se presupune că ea.
va fi făcută de acesta din urmă.
Intr’o cambie plătibilă la vedere
sau la un anume timp dela vedere,,
trăgătorul poate stipula că suma
va fi producătoare de dobândă. In
orice altă cambie această stipu-
lațiune se socotește nescrisă. Cifra
dobânzii va trebui să fie arătată în.
cambie; în1 lipsa acestei arătări
stipulațiunea se socotește nescrisă.
Dobânda curge dela data emisiunii
cambiei dacă o altă dată nu este
arătată. Dacă într’o cambie suma
de plată este scrisă în litere și în
cifre, în caz de deosebire, suma de
plată este cea scrisă în litere. Dacă
suma de plată este scrisă de mai
multe ori, fie în litere, fie în cifre,,
în caz de deosebire, suma de plată
este cea scrisă în litere. Dacă su­
ma de plată este scrisă de mai
multe 'ori, lie în litere, fie în cifre,,
în caz de deosebire, suma de plată
este suma cea mai mică. Dacă cam­
bia poartă semnături ale unor per­
soane incapabile de a se obliga
semnături ale unor persoane ima­
ginare, obligațiunile celorlalți sem­
natari rămân totuși valabile. Orice-
semnătură cambială trebuie să cu­
prindă numele și pronumele sau
firma celui care se obligă. Este to­
tuși valabilă semnătura în care pro­
numele este prescurtat sau arătat
numai prin inițială. O cambie poate
fi trasă: la vedere; la un anume
timp delà vedere; la un anume
timp dela data emisiunii; la o zi
fixă. Cambiile cu alte scadențe sau
cu scadențe succesive sunt nule.
Cambia la vedere este plătibilă la
prezentare. Ea trebuie prezentată
spre plată în termen de un an delà
data sa. Trăgătorul poate reduce
sau prelungi acest termen. Aceste
termene pot fi reduse de giranți.
trăgătorul poate stipula că o cam­
bie plătibilă la vedere nu trebuie
să fie prezentată spre plată înain­
tea unei anumite date. In acest caz
termenul de prezentare curge delà
această dată. Scadența unei cambii
la un anume timp delà vedere este-
determinată, fie de data acceptării,
fie de aceea a protestului. In lipsa
protestului, acceptarea nedatată
este socotită față de acceptant ca
 Camera — Camere
fiind făcută în ultima zi a terme­
nului prevăzut pentru prezentare
spre acceptare. Despre plată. Pose­
sorul unei cambii plătibilă la o zi
fixă sau la un anume termen delà
'data emisiunii sau delà vedere tre­
buie să o prezinte la plată, fie în
ziua în care ea este plătibilă, fie
în una din cele două zile lucrătoare
ce urmează. Prezentarea unei cam­
bii la un Oficiu de Compensații
echivalează cu o prezentare spre
plată. Cambia trebuie să fie pre­
zentată spre plată la locul și adre­
sa indicată în cambie. In lipsa ară­
tării unei adrese cambia trebuie să
fie prezentată pt. plată: 1. La do­
miciliul trasului sau al persoanei
desemnată în cambie să plătească
pt. el. 2. La domiciliul acceptantu-
lui prin iiitervențiune sau al per­
soanei desemnate în cambie să plă­
tească pt. acesta. 3. La domiciliu]
celui indicat la nevoie. Trasul care
plătește cambia poate pretinde ca
aceasta să-i fie predată cu mențiu­
nea de achitare scrisă de către po­
sesor. Posesorul nu poate refuza o
plată parțială. In caz de plată par­
țială. trasul poate cere să i se facă
pe cambie mențiune de această
plată și să i se dea o chitanță. Po­
sesorul unei cambii nu este ținut
să primească plata înainte de sca­
dență. Trasul care plătește înainte
de scadență, o face pe riscul și pe­
ricolul său. Acel care plătește la
scadență, este valabil liberat, afară
numai dacă nu a fost fraudă sau
greșeală gravă din partea sa. El
este dator să verifice regulata
succesiune a girurilor, dar nu și
autenticitatea semnăturilor giran-
ților. Când o cambie este plătibilă,
într’o monedă, care nu are curs
la locul plății, suma, poate fi plă­
tit;! în moneda țării, dir ă. valoarea
ei din ziua scadenței. Dacă, debito­
rul este în întârziere cu plata, po­
sesorul poate, la alegerea sa, să
ceară ca suma să fie plătită în mo­
neda țării, fie după valoarea din
ziua scadenței, fie după valoarea
din ziua plății. Valoarea monedei
străine este determinată de uzurile
locului de plată. Trăgătorul
poate totuși să stipuleze că suma
de plată va fi calculată după un
curs indicat în cambie. Dacă suma
este arătată într’o monedă având
107 —
aceeași denumire, dar de o valoare-
diferită, în țara de emisiune, și în
aceea a plății, se presupune că ară­
tarea se referă la moneda locului
de plată. Când cambia nu este pre­
zentată spre plată în termenul fi­
xat de art. 40, orice debitor are fa­
cultatea de a consemna suma la
Cassa de Depuneri și Consemna-
țiuni pe cheltuiala și riscul pose­
sorului cambiei, recipisa depunân-
du-se la tribunalul sau judecătoria
locului de plată, (v. I,. asupra C.
Mon. Of. 100/1934).
Camera, es;e adunarea deputa-
ților (v. c.) se compune din 384 de­
putati, dintre cari 1 președinte. 6
vicepreședinți. 4 chestori și 8 secre­
tari. (v. Deputati. Adunarea depu-
taților).
Camera de comerț și industrie
britanică. Funcționarea ei cu se­
diul în București. Jurnalul Cons, de
Ministri No. 2981 din 22 Dec. 1924.
Mon. Of. 37/1928.
Camera de chibzuință, este ca­
mera în care se retrage „juriul“
Curții cu jurați (v. c.) spre a se
sfătui asupra culpabilității acuza­
tului, înainte de a ceti în ședință
verdictul.
Camera de punere, (Proc, pen.)
sub acuzare este a doua instanță
represivă. în afacerile de competen­
ța judecătorului de instrucțiune (v.
c.). Este o secțiune specială a Curții
de Apel. comp, din 3 consilieri ai
Curții, cel mai vechili în grad este
președinte, are și un grefier. Atri-
byțivni: controlează din oficiu toate
actele de instrucție făcute de jude­
cătorul de instrucție și hotărârile
definitive asupra punerii sub acu­
zare. Ca instant;! de apel judecă
opozițiunile contra încheierii jud.
instr, sau tribunalelor luate în ca­
mera de consiliu: supraveghează
mersul instrucției în circumscr.
Curții de Apel. Proced. în fața C. ci.
p. este secretă, scrisă și necontra-
dictorie; părțile n’au dr. să se pre­
zinte; au numai dr. a înainta me­
morii. Dă deciziuni de neurmărire,
trimitere în judecată și de punere
sub acuzare.
Camere agricole, sunt institu-
țiuni publice pentru a reprezenta,
ocrotii și susține interesele agri­
culturii si a contribui prin orice
 Camere
mijloace la sporirea producției
agricole, cu toate ramurile ei. Le­
gea pt. org. C. a. din 1 Iulie 1930 și
Reg. Mon. Of. 58/1932 modif. Aprilie
1934 sunt organe consultative, aju­
tătoare și de ex. ale Minist. de Do­
menii. Sunt C. a. centre pe județe
și secțiuni județene, regionale, pers,
juridice. Membrii lor întruniți pe
circumscripțiuni, aleg 4 senatori
(70 Const.). Se compun din 40—60
membrii, 3/4 aleși de colegiul agri­
col jud., ‘/s delegați de cons, jud.,
*/s membrii de dr. și membrii coop­
tați. Atribuțiuni: a reprezenta și
apăra interesele agricult., a lua ini­
țiativa pt. îndrumarea și ajutora­
rea agriculturei, a colabora cu sta­
lul sau particulari pt. buna apli­
care a legilor agricole, a executa
măsurile și directivele Ministr. de
Domenii, a executa orice măsuri
agricole și zootehnice date prin legi
și în măsura mijloacelor. Sunt ale­
gători în colegiul agricol jud. toți
membrii aleși ai comitetelor agri­
cole locale (v. c.). Lista alegători­
lor se întocmește de primul preșe­
dinte al tribunalului și se revizuesc
în luna Martie în fiecare an. Fie­
care jud. constitue a cir. electorală.
Alegerea se face la reșed. jud. prin
vot obligator și secret, pe buletine,
cuprinzând numele candidaților.
Alegerea se face pe 5 ani, vacan­
tele se completează prin cooptare.
Sunt membrii de drept, directorul
serv, agricol și medicul veterinar
jud., inginerul silvic, directorii șco­
lilor agricole și șefii exploatațiu*
nilor agr. și zoot. din jud. Orga­
nele C. a. sunt: adunarea generală,
consiliul de ad-ție, comisiunea de
control și serv, agricol jud. ca or­
gan de execuție. C. a. activează în
baza unui plan pe 5 ani. Activita­
tea C. a. va fi a organiza și con­
duce școli agricole, face propagan­
dă agricolă prin studii, broșuri,
instrucțiuni, etc., înființează expo­
ziții, muzee, ajută organizarea
agricultorilor, îndrumează și ajută
acțiunea zootehnică, întocmește
proiecte de lucrări agricole, etc.
Adunarea gen. a C. a. se compune
•din membrii camerei, care se în­
trunește de 2 ori anual, este orga­
nul deliberativ; primește darea de
seamă, alege consiliul de ad-ție și
comisia de control, întocmește sta­
- 108 -
tutul, votează bugetul, votează co-
tizațiuni agricole, etc. Consiliul de
ad-ție se compune din 6 membri și
un președinte, ales de adunarea ge­
nerală; medicul veterinar și ingi­
nerul silvic vor fi aleși de drept. Se
întrunește odată la 2 luni. Este or­
gan'ele execuție al adunării, supra­
veghere și control al funcționari­
lor și rezolvă toate chestiunile de
ad-ție directive și îndrumare. Co­
misiunea de control se compune:
ad-iorul financiar al juL, un dele­
gat al Ministr. Agricult. și un de­
legat al C. a. ales de adunare. Ser­
viciile camerei sunt: biuroul tehnic
condus de directorul serv, agricol
• i biuroul ad-tiv condus de secretar.
Funcționarii camerei sunt funcț.
publici, intrând în prevederile sta­
tutului; numărul lor se stabilește
prin bugetul anual, secretarul este
și gestionar. Directorul serv, jud
este reprezentantul guvernului. Ve
niturile: cote adiționale 0.5—1% a
supra veniturilor agricole, subven
țiuni de'a stat, din exploatări și co
misicane, veniturile bunurilor agri
cole din jud., taxe și cotizațiuni ale
agricultorilor, taxe zootehnice la
eliberarea biletelor de vite 2—25 lei,
percepute prin aplicarea de timbre,
o cotă din venitul oboarelor, din
cota fontului comunal, etc. Cheltue-
lile sunt: pt. personal și acele im­
puse de programul lor de lucru.
(1—89). Nouile circumscripțiuni
agricole. Prin noua lege a camere­
lor agricole teritoriul țării a fost
împărțit în 25 centre agicole, care
înlocuesc fostele camere agricole
județene împreună cu întreaga apa­
ratură tehnică arătată în lege în
ceeace privește organele de execu­
ție din fiecare județ și comună.
Aceste centre sunt următoarele și
cuprind în circumscripțiunea lor
județe indicate pt. fiecare în parte.
Cernăuți cu jud.: Cernăuți, Hotin,
Storojineț, Rădăuți, Suceava și
Câmpu-Lung. Dorohoi cu județele:
Dorohoi și Botoșani. Bălți cu jude­
țele: Bălți și Soroca. Chișinău cu
județele Lăpușna, Orhei și Tighina.
Boman cu iudețele: Roman, Baia
și Neamț. Bârlad cu jud. Tutova
și Fălciu. Galați cu jud. Covurlui
și Cahul. Cetatea. Albă cu jud. Ce­
tatea Albă, Ismail. Focsani cu jud.
Putna și Tecuci. Brăila cu jud.
 Camere
Brăila și Tulcea. Constanta cu jud.
Constanța, Durostor și Caliacra.
București cu jud.: Ilfov, Ialomița
și Vlașca. Buzău, cu jud.: Buzău și
Râninicul-Sărat. Ploești cu jud.
Prahova și Dâmbovița. T.-Măgurele
cu jud.: Teleorman și Romanați.
Pitești cu jud.: Argeș, Muscel și
Vâlcea. Brașov cu jud.: Brașov.
Trei-Scaune, Făgăraș și Târnava-
Mare. Tg.-Mureș cu jud. Mureș, O-
dorheiu și Ciuc. Sibiu cu jud. Si­
biu, Alba și Târnava-Mică. Cluj cu
jud.: Năsăud, Someș și Turda. Za­
lău cu jud.: Sălaj, Satu-Mare și
Maramureș. Arad cu jud. Arad,
Bihor și Hnedoara. Lugoj cu jud.
Severin, Timișoara și Caraș. Cra­
iova cu jud.: Dolj, Gorj, Mehedinți
și Olt.
Camere agricole regionale, se
pot constitui cu aprobarea ministe­
rului. Atribuții: să întocmească și
coordoneze programul de activitate
al camerelor afiliate, să-și dea avi­
zul asupra bugetelor acestora, să
exercite controlul și supravegherea
asupra lor și să îndeplinească pro­
gramul de activitate care depășește
competința și mijloacele unei ca­
mere. Organele sale sunt: Adunare
generală, compusă din toți membrii
cinsiliilor de ad-ție a camerelor afi­
liate, consiliul de ad-ție, compus
din câte un delegat al fiecărui ca­
mere afiliate, comisiunea de con­
trol, compusă din administratorul
financiar local și câte un delegat
al Minist. de Agriculturii și al C.
a. r. (v. Lege 1 Iulie 1930, Reg. 9
Martie 1932).
Camere de comerț și industrie,
sunt instituțiuni publice create în
vederea apărării și susținerii inte­
reselor comerțului și industriei și
reprezentarea lor în stat. Org. prin
legea din 14 Febr. 1929, modif. 1934.
Atribuțiuni: să dea guvernului sau
oricărei autorități, informațiuni cu
privire la comerț și industrie, să
ajute statul în rolul său economic,
să pună la îndemâna comercianți-
lor informațiunile necesare, să țină
evidența firmelor, să studieze ches­
tiuni ce intră în competența lor, să
adune date statistice, să libereze
certificate de origina mărfurilor de
firme înscrise, de mărci de fabri­
cație, să înființeze sau să încura­
jeze învățământul comercial și in­
— 109 —
dustrial, să creeze așezăminte de
ajutorarea comercianților și indus­
triașilor, etc. Fac parte din C. c.
comercianții, industriașii cari au
firmă înregistrată și societățile co­
merciale și industriale. Membrii ei
sunt grupați în secțiunea comer­
cială și secț. industrială. Organele
C. sunt: consiliul de ad-ție, compus
din 20—80 membrii aleși, membrii
delegați și corespondenți. Conduce­
rea afacerilor curente se face de
comitetul de direcție compus din 4
membri. Secretarul C. este numit
prin decret regal. Supravegherea
operațiunilor bănești se face de 2
censori numiți de ministerele, de-
finanțe, industrie și comerț. Veni­
turile C. c. sunt din: impozite adi­
ționale (v. c.), taxe pe acte și cer­
tificate liberate de ele. Bugetul se
votează de consiliul de ad-ție. Sunt
persoane juridice (v. c.). Se gru­
pează în Uniunea C. c. i. cu sediul
în București, pt. stimularea și coor­
donarea activității. Camere de co­
merț și industrie sunt 20 în urmă­
toarele orașe: Arad cu secție în De­
va; Bacău cu secții: Roman, Neamț,
Focșani; Botoșani cu jud. Dorohoi
și Baia; Brăila cu jud. R.-Sărat.
Ialomița; Brașov cu jud. Târnava-
Mare, Trei-Scaune, Făgăraș; Bucu­
rești cu jud. Dâmbovița, Argeș.
Muscel, Teleorman, Vlașca cu sec­
ții: Târgoviște, Pitești, T.-Măgurele.
Giurgiu; Cernăuți cu jud. Storoji-
neț, Rădăuți, Câmpu-Lung, Sucea­
va; Chișinău cu jud. Orhei, C.-Albă,
Botin, cu secții C.-Albă, Hotin; Cluj
cu jud. Năsăud, Turda, Someș, Ma­
ramureș, cu secț. Satu-Mare; Con­
stanța cu jud. Caliacra, Durostor.
cu secț. Bazargic, Silistra; Craiora
cu jud. Gorj. Olt, Romanați, cu sec­
ții: Slatina; Caracal; Galați cu jud.
Tutova, Tecuci, Cahul, cu secții în
toate jud.; Iași cu jud. Vaslui, Făl-
ciu, Bălți, Soroca. secții: Vaslui,
Huși, Bălți; Ismail; Oradea cu jud.
Sălaj; Ploești cu jud. Buzău, cu
secț. Buzău; Sibiu cu jud. Alba, T.-
Mică, Vâlcea, cu secț. Alba-Iulia, R.-
Vâlcea; Tg.-Mureș cu jud. Ciuc, 0-
dorhei; Timișoara cu jud. Caraș,
Severin, secție Lugoj; Turnu-Seve-
rin.
Camere de muncă, sunt organe
de reprezentare și ocrotire a inte­
reselor salariatilo!’ industriali, co-
 Căminuri — Oâmpu
merciali și ale meseriașilor. Atribu-
țiuni: să informeze autoritățile și
publicul asupra situației salariați-
lor din industrie și comerț, să-și
dea avizul asupra proiectelor de
legi, să conlucreze pt. aplicarea le­
gilor privind acești salariati, să dea
avize, să înregistreze contractele de
muncă, ameliorarea situațiunei sa­
lariatilo!' și meseriașilor și a tri­
mite delegati în diferite comisiuni
și consilii, să înființeze și patroneze
instituțiuni ale acestora, etc. Sunt
persoane juridice, supuse controlu­
lui Ministr. muncii. Se compun din
30—60 membrii aleși de alegători
■salariati, meseriași, funcționari și
muncitori calificați, Pe 4 ani. Fie­
care C. m. are 3 secțiuni: a sala-
riaților, industr. comerciali și secț.
meseriașilor. Președintele este ales
de adunare; el rezolvă afacerile cu­
rente. Veniturile C. m. sunt din:
impozite adiționale, amenzi, sub­
venții, donațiuni, contributiuni, co­
ta din fondul căminelor de ucenici,
etc. Pot fi disolvate de Ministerul
muncii prin decretul regal. Org.
prin L. pt. inf. C. m. pubi. în Mon.
Of. 238/1932, modif. Apr. 1934. Reșe­
dințele Camerelor de muncă cu cir­
cumscripțiile respective: 1. Constan­
ța: Constanta, Durostor, Caliacra
Tulcea. 2. Galați Covurlui, Tecuci,
Tutova, Ismail, Calmi, Cetatea-Albă
3. Brăila: Brăila, R.-Sărat, Putna
Ialomița. 4. Ploești: Prahova, Dăm-
bovița, Muscel, Buzău. 5. București:
Ilfov, Vlașca. Teleorman. 6. Craio­
va: Dolj, Gorj, Vâlcea, Romanați,
Olt, Sibiu, Argeș. 7. Timișoara: Ti
miș-Torontal, Caraș, Severin, Mehe­
dinți. 8. Arad: Arad, Bihor, Hune­
doara, Alba, Târnava-Mică. 9. Cluj:
Cluj, Sălaj, Satu-Mare, Maramureș,
Năsăud, Mureș, Turda, Someș. 10.
Brașov: Brașov, Trei-Scaune, Făgă­
raș, Odorhei, Târnava-Mare. 11. Cer­
năuți: Cernăuți, Storojineț, Rădăuți,
Suceava, Dorohoi, Hotin, Câmpu-
Lung. 12. Chișinău: Lăpușna, Orhei,
Soroca, Tighina. 13. Iași: Iași, Vas­
lui, Fălciu, Botoșani, Bălti. 14. Ba­
cău: Bacău, Neamț, Baia, Ciuc, Ro­
man.
Căminuri studențești, sunt: tre­
cute în seama județelor respective,
cari le vor administra prin rectorul
Universității respective. Bursele ju­
dețene se atribue de o comisiune lo­
— 110 -
cală, formată din directorii școli­
lor sec. locale.
Câmp, v. Poliția de câmp și ru­
rală.
Campanie electorală, se înțele­
ge durata socotită din ziua publi­
cării decretului de convocare a cor­
pului electoral și până la efectiva
terminare a alegerilor. Nici o mă­
sură de interzicere sau restrângere
a circulațiunei pe drumurile publice
nu poate fi în nici un caz luată;
cei ce se vor abate delà aceasta dis­
poziție se pedepsesc cu închisoare
delà 6 luni la 1 an. (4 L. pt. circu­
lație 1929).
Câmpeni, com. rurală în jud.
Turda, reșed. plășii, 3216 loc. jude­
cătorie, secție de jand. percepție,
P. t. t. cfr. la 2 km. în loc. Prefec­
tură, tribunal în Turda la 87 km.
Protopopiat gr. ort. și biserică gr.
cat. In 1900 avea 2562, rom. 2378.
Câmpia Turzii, corn, rurală în
jud. Turda, reșed. plășii, 4101 loc.
judecătorie, secție jand. P. t. t. cfr.
în loc. Prefectură, tribunal în Tur­
da la 8 km.
Câmpina, comună urb. în jud.
Prahova, 17.104 loc. 2838 clădiri,
3925 gospodării, 481 întrepr. ind. și
comerc. Reșed. plășii; judecătorie,
P’, t. t. în loc. cfr. Câmpinița 1 km.
Ploești 38 km. Buc. 98 km. Centru
important al industriei petrolifere,
fabrici, sonde și puțuri de petrol.
Câmpu-Lung, corn. urb. reșed.
jud. Muscel. 13.454 loc. 2978 clădiri,
3088 gospodării, 531 întrepr. ind. și
comerc. Fostă capit. II a Țării Rum.
oraș f. vechiu, Stațiune climaterică.
București 156 km.
Câmpulung-Mold, com. urb. re­
șed. jud. C.-Lung, 10.124 loc. 2211
clădiri, 2498 gospodării, 328 întrepr.
ind. și comerc. Reșed. pl. Prefect.,
tribunal, Legiune de jand. București
la 529 km.
Câmpu-Lung, județ în Bucovina
cu capitala Câmpu-Lung. Suprafața
2349 kmp. cu 95.576 loc. din care
populația rur. 63.884 cu densit. de
40.5 pe kmp.. Reșed. plășilor și co­
mune urbane: Vatra-Dornei. Gura-
Humorului, Câmpulung. Notariate
23. Corn. rur. 39. 7. Percepții:
Câmpulung, Vatra-Dornei. Gura-
Humorului, Vama, Fundul Moldo-
 Camuflaj — Canonici
vei, cu 7 agenții. Judecătorii: Câm­
pulung, Gura-Humorului, Stulpi-
cani, Vama și Vatra-Dornei. Tribu­
nal, Cerc. recr. Adm. Financ. Leg.
jand., toate în Câmpulung. Camera
agricolă în Câmpulung, muncă și
comerț în Cernăuți. Licee: „Dragoș
Vodă-* în Câmpu-Lung. Aparține
Curții de Apel în Cernăuți. Insp.
Gen. Adm. pol. și sig. Insp. școlar,
Insp. Reg. Zoot. Insp. sanit. Insp.
Agronomic. Insp. muncii. Direcțiu­
nea Poștală. Mitropolie din Cer­
năuți. Alege 2 deputati, 2 senatori,
30 cons. jud. Prefect Constantin
Leontieș. Secretar Prefect. Mihail
Michitovici. Șefi de serv. Dr. Fran­
cise Polonski, Dr. Sigismund Klym,
Ioan Kolb, ing. Vasile Bucur, Dr.
Mihai Bosnari. Primpretori: Ervin
Nossek, Nicolae Cârlan, Ioan Ioa-
chimiciuc. Funcționari jud. 17. Ci-
; fra totală a bugetului pe 1933: ve-
. nituri și cheltueli 23.489. 398 lei.
. Bănci: Națională, B. Comercială. B.
Basarabiei, B. Câmpulung Mold,
- toate în Câmpulung. In Vatra-Dor-
nei B. Comercială, Națională. In-
, dustrii: Fabr. de cherestea: Vatra-
; Dornei. Vama, Frasin, Gura-Hu-
. morului. Lungimea șoselelor jud.
174 km. N-rul gospodăriilor 23.243,
' clădiri 22.727, întrepr. ind. și co-
tnerc. 2001. Istoria adm. județul a
i fost inf. la 1 Ian. 1926, format din
- vechiul district C.-Lung, la care
•s’au mai adăugat Gura-Humorului
, cu încă 7 eoni, delà fostul district
i G.-Humor. și alte câteva com. dela
; jud. Rădăuți. Fălticeni si Năsăud.
; Stema jud. Scut tăiat. In câmpul
; superior albastru, o poartă de mă-
’ năstire, la dreapta și la stânga câte
; un brad desrădăcinat de argint. In
ț câmpul inferior roșu, un cap de
I cerb de argint, având deasupra o
î cruce de aur cu brațele trilobate,
s
Camuflaj, este arta de-a ascunde
t trupele și lucrările de investigație
i și cercetările aeriene față de ina-
' mic, prin adaptarea formei la me-
L diul înconjurător. O baterie caniu-
: flată se zice atunci când pe locul
;• unde se găsește, s’a organizat așa
? fel ca sS nu se distingă de acciden-
; tele, forma și culoarea terenului în-
- conjurător. Se aplică la ascunderea
J lămpilor în orașe și fabrici în tirn-
. pul nouței, cari deși aprinse nu se
' observă, din avion.
ț
t ___
fe
vanada, dominion englez în nor­
dul Americii; suprafața 9.659.450
kmp. cu 9.440.200 loc. Este împăr­
țită. în 15 provincii, din cari cea
mai mare North-West Territories
3.217.2G0 kmp. cu 8000 loc. cu capi­
tala Otava, cea mai mică Jukan
536.300 kmp. cu 4157 loc. cu cap.
Dawson; cea mai populată Ontario,
1.054.800 kmp. cu 2.933.662 loc. cu
capitala Toronto.
Cancelar, în Germania este pri­
mul ministru, având subalterni pe
secretarii de stat, post creat de Bis­
mark în 1871. După războiu și Aus­
tria a creat acest post de C.
Cancelarie, (Adm.) se numește
totalitatea lucrărilor de manipu­
larea hârtiilor ce intră într’o ad-ție.
Se referă la studierea, rezolvarea,
conceptarea, înregistrarea, copierea,
colecționarea, prezentarea la sem­
nare, expedierea și păstrarea hâr­
tiilor. C. este un oficiu general, pe
când biuroul cuprinde numai lucră­
rile unei subîmpărțiri ad-tive. In
Ardeal până la 1918 a existat siste­
mul C. (v. Biurou. Administrație
publică).
Canoane, în doctrina religioasă
se numesc adevărurile privitoare la
credință și cari privesc viața creș­
tină: C. se stabilesc de capii bise­
ricii. Ele se pot schimba de un si­
nod ecumenic. 2. Legile spirituale
bisericești, cuprinzând hotărârile
sinoadelor ecumenice, etc. cari al­
cătuiesc dreptul ecumenic. C. se
mai numesc statutele sinodale aba­
terea dela C. se numește ..schismă".
Canoanele statisticei, sunt re­
guli de interpretare statistică pt.
interpreții chemați să determine un
rezultat statistic, ținând seama de
„indiferența față de rezultat“; in­
terpretul nu trebuie să fie condus
de idei preconcepute, „imparțialita­
tea“ datele statistice, să fie cerce­
tate obiectiv, fără să se eli mineze
anumite elemente pt. a nu se con­
trazice concluziunile, „pozitivitatea“
. să se bazeze pe date certe și exacte,
„moderațiunea“, comparabilitatea și
realitatea.
Canonieră, mic bastiment înar­
mat cu unul sau mai multe tunuri.
Canonici, sunt preoți superiori,
cari funcționează în toate catedra­
lele de rit catolic.
111 —
 Cantine — Capitis
Cantine comunale, comunele
urbane sunt obligate a înființa C. c.
pt. cei ce cer ajutor sau pt. nevo­
iașii trimiși de biurourile de asis­
tență socială. Hrana se va da în
urma unor bonuri de hrană, vala­
bile pt. ziua în cari au fost emise
(art. 14—16 Reg. Vagabond. 1924).
Canton, 1 porțiune dintr’un teri­
toriu; diviziune administrativă și
teritorială în Franța și Elveția.
Cantonament, 1) înseamnă in­
stalarea trupelor militare prin lo­
cuințele particulare în timpul ma­
nevrelor sau în caz de războiu; 2) C.
este o măsură de poliție sanitară-
veterinară, având de scop izolarea
animalelor bolnave într’un anumit
teritoriu pt. pășunat.
Capacitate, (Dr. civ.) se numește
aptitudinea cuiva de a săvârși un
act al vieții civile sau politice. Ori­
ce persoană majoră este capabilă,
dacă legea nu liotărește altfel. Mi­
norul, interzisul, falitul, alienatul
și cel pus sub consiliu judiciar, este
izbit de o incapacitate generală.
Până la legea din Aprilie 1932, de
o incapacitate generală era izbită
și femeia măritată. C. politică este
dreptul cuiva dé a vota, de a fi
ales, etc. Dacă lipsește C. actul fă­
cut este nul.
Capacitate ad-tivă, sunt aptitu­
dinile unei persoane pt. a putea co­
respunde unei funcțiuni oarecare,
cum sunt: C. fizice — sănătatea, vi­
goare, dibăcie; C. intelectuale — ap­
titudinea de-a înțelege și de-a în­
văța, judecată, vigoare și înmlădie-
re intelectuală; C. morale — ener­
gie, siguranță, curajul responsabili­
tății, inițiativa, devotamentul, tact,
demnitate; C. culturale — cunoș-
tinți diverse, cari nu sunt exclusiv
din domeniul funcț. ce ex. C. spe­
ciale — ele privesc în mod exclusiv
funcțiunea respectivă, fie tehnică,
fie comercială sau ad-tivă. Expe­
riența —' învățămintele trase din
practică afacerilor. In orice ad-ție
sau întreprindere C. esențială a
agenților inferiori, este capacitatea
profesională caracteristică între­
prinderii sau ad-ției, iar C. esen­
țială a șefilor conducători, este cea
ad-tivă.
Capital, (Econ. pol.) se numesc
orice bunuri sau valori mobiliare,
112 —
bani, titluri de portofoliu, creanțe
asupra statului și particularilor,
pământuri, case, mobile, cari ser­
vesc vieții zilnice, etc. Este al trei­
lea factor al producțiunei (natura
și munca). „C. fix“ se numesc ace­
lea cari pot să servească la mai
multe acte de producție, acelea cari
nu dau profit decât prin schimb,
ex. un tunel. „Circulante“ acelea
cari nu pot să servească decât o
singură dată, dispărând în însăși
actul producției, ex. grâul care se
seamănă.
Capitalism, (Ec. pol.) este acea
formă economică a producțiunei,
în care capitalul predomină asupra
celorlalți factori (natură capitalul
și munca) și în cari conducerea o-
au capitaliștii. Karl Marx, fundato­
rul doctrinei socialiste (v. c.) sus­
ține despre C. că este instituția ca­
re silește pe lucrători să lucreze
eftin, iar produsul munci lor este
vândut scump de C. că muncitori
ar fi mijloace de producțiune pt-
capitaliști. După teoria lui Lassalle
între C. și muncă este o mare dis­
proporție de beneficiu, care a pus
pe punct de războiu aceste două
clase sociale.
Capitalul animal, din România*
în anul 1931 a fost evaluat la 78 mi­
liarde lei; repartizate pe specii de
animale este: 55% învestit în boi,
21% în cai, 10% în porci, 8% în oi,
2% în bivoli, 1%% în pasări, 1% în
albine, %% în capre și %,% în mă­
gari. Valoarea produselor animale-
în anul 1928 a fost de 59 miliarde
lei din care 461A> miliarde reprezintă,
produsele din zoocultura, din cari
57.5% reprezintă valoarea produse­
lor de ouă, lapte și brânzeturi.
Căpitănie, localul unde se gă­
sește biuroul comandamentului că­
pitan de port, împreună cu tot ser­
viciul de administr. al portului.
Capitis diminutio, astfel se de­
semna în dreptul roman orice
schimbare în starea juridică a per­
soanelor. Erau trei feluri: C. de ma­
xima, rezulta din pierderea libertă­
ții, prin căderea unui om liber în
robie, în urma unor condamnări
criminale; C. de media, rezulta din
pierderea dreptului de cetățean,
prin emigrare; C. de minima, schim­
barea de familie prin înfiere sau
 Capitulare — Cărăușie
căsătorie. Toate acestea aduceau
stingerea drepturilor de familie și
a tuturor relațiilor juridice, ce re­
zultau din starea juridică anterioa­
ră. Azi înseamnă pierderea unei
părți sau a întregii puteri ce o avea
cineva.
Capitulare, (Milit.) înseamnă pă­
răsirea unui loc sau pozițiune în­
tărită sau predarea armelor de că­
tre o armată fără ca mai înainte
să se fi întrebuințat toate mijloa­
cele de apărare. Codul justiției mi­
litare pedepsește cu moartea și de­
gradarea militară pe comandantul
care capitulează.
Cupitulafiune, (Dr. int.) este un
regim în dr. internațional, după ca­
re în țările necreștine consulii (v.
c.) statelor streine au dr. de a ju­
deca în materie civilă sau penală
pe supușii țărilor lor. Regimul capi
tulațiuailor este o consecință a ne­
încrederii statelor străine în justi­
ția statului respectiv; astăzi el exi­
stă în Turcia, China și celelalte sta­
te asiatice. Regimul C. a existat și
în Principatele României în trecut.
Pt. prima dată în sec. 16 au apă
rut alianțele de C. Ambasadorii și
■ consulii Franței aveau precădere
asupra reprezentanților celorlalte
națiuni, în țările orientului; pele­
rinii francezi cari mergeau la sfân­
tul mormânt erau protejați de țările
, prin cari treceau; taxele vamale
erau reduse pt. comercianții fran­
cezi, justiția era exercitată de con-
, suli pt. naționalii lor pt. toate fap­
tele lor săvârșite în acea țară.
Capotaj, darea peste cap a avio­
nului, când se apropie de pământ,
din cauza rezistenței ce aparatul a
1 întâlnit-o re pământ, în viteza sa
( de aterizai î; un frecvent accident
; de aviație.
, C. A. P. S., inițialele cuvintelor
» Casa Autonomă a Pădurilor Statu-
i lui.
Caracal, comună urbană reșed.
?( jud. Romanați, 14.769 loc. 3016 clă­
diri, 3127 gospod. 460 întrepr. ind. și
■: comerc. Prefect, tribunal. București
î 231 km.
1 Caransebeș, comună urbană din
țjud. Severin; 8838 loc. 1622 clădiri,
■j-2260 gospodării; 327 întreprinderi
jind. și comerc. Reșed. pl. judecăto-
țrie, percepție, cfr. P. t. t. în loc. Lu­
— 113
goj 45 km. Suprafața 9208 j. c. In
1900 avea 7999 loc. R. 4282. G. 2365.
U. 377, Tribunal, licee, școală nor­
mală, episcopie gr. ort.
Carat, unitatea de măsură a
pietrelor prețioase și a aliajelor de
metale nobile întrebuințate în biju­
terie, egală cu 205—206, 0.85 mili-
grame.
Carantină, (San.) șederea într’un
loc izolat a persoanelor care ar pu­
tea transmite o boală infecțioasă.
Pentru combaterea marilor epidemii
(holeră, ciumă) s’au făcut convenții
internaționale, prin care se regle­
mentează C. călătorilor suspecți de
anumite boale, de febră galbenă (v.
Epidemii). C. pt. animale însemnea­
ză izolarea lor completă în comuna
infectată de o epidemie de animale;
se ordonă de autoritatea sanitară
veterinară, (v. Animale).
Cărăușie publică, este regi, de
L. publicată M. O. 153/1930, modif
L. 18 uct. 1932 și Deriziunile Minist.
Lucr. Pubi. M. O. 254, 257 și 264/1930
Org. serviciilor de C. p. pe drumuri,
prin vehicole cu tracțiune mecanică
pt. călători și bagaje sau mărfuri,
constitue un monopol de stat și se
face de către Ministr. lucr. publice.
Nu este cuprins în monopol, exploa­
tarea transporturilor cu vehicule de
piață, sau în interiorul comunelor
care este un monopol al comunelor.
Concesionarea dr. de exploatare pe
diferite trasee, se face prin licitație
publică: durata maximă a concesiu-
nei este 5 ani. Licitația se ține la
aceiași oră, la Ministr. lucră pubi.
Casa autonomă a drumurilor și
prefectură. Rezultatul, licitației se
aprobă de minister. In caz de con­
cesiune folosința tuturor dr, de mo­
nopol, trece asupra concesionarului,
(v. Automobile). Autorizarea C. p.
se acordă de Ministr. lucr. pubi. Cei
autorizați sunt obligați a plăti ad
ției drumurilor 6 bani pt. fiecare
ioc de calè tor și km. parcurs o sin­
gură dată, 10 bani la auto-turism,
16 bani la autobuze, 24 bani la auto­
turisme paralele cu c. f. r. Taxele
se reduc cu 20% pt autobusele cari
vor transporta poștă. La camioane
de mărfuri 1 leu de fiecare tonă și
km. parcurs și 3 lei pe traseele pa­
ralele cu cfr. Tabloul traseelor se
statorește -de consiliul de miniștrii.
Redevențele (v. c.) lunare se speci­
8
 Caraș — Carei
fică pe fiecare autorizație de c. p
și se încasează anticipat; redevența
se plătește indiferent dacă vehicu­
lul circulă sau nu. Cei ce voiesc să
facă C. p. sunt obl. a face Minist.
lucr. pubi, o declarație prin care să
arate, traseul exact, cu arătarea lo­
calităților, numărul curselor, felul
vehiculului, tonajul, felul transpor­
turilor și domiciliul ales, anexând
o copie legalizată de pe permisul de
circulație (v. c.). Autorizația de C. p.
poate fi anulată în caz de neplată
a redevenței lunare. Se pedepsesc
cu 5000 lei acei ce vor face trans­
porturi de călători sau mărfuri prin
vehicule cu tracțiune mecanică fără
autorizație, precum și cei ce trans­
portă cu autocamioane de mărfuri
persoane străine de familia sa, sau
a proprietarului camionului, odată
cu dresarea procesului verbal se va
confisca și permisul de circulație
(art. 19); amenda se dublează în caz
de repetare a contravenției în 60
zile. Amenzile se pronunță de Min.
lucr. pubi, pe baza procesului ver­
bal (v. c.) întocmit de organele po­
liției cu dr. de apel în 15 zile la tri­
bunal. Amenzile nu pot fi scăzute
sub 2500 lei.
Caraș, județ din Banatul Rom.,
mărginit la: N. cu jud. Timiș și
jud. Severin, la V. cu Jugoslavia, Ia
E. cu jud. Severin și la S. Jugosla­
via. Capitala Oravița. Supraf. 4693
kmp. cu 200.390 loc. din care pop.
rurală 170.736 loc. cu o densit. de
43.6 loc. pe kmp. Reședința plășilor
și judecătoriilor: Bozovici, Oravița,
Reșița, Bocșa-Montană, Moldova-
Nouă, Sasca-Montană. Comune ur­
bane: Oravița, Reșița. Notariate 55.
Com. rur. 126. Percepții: Oravița,
Sasca-Montană, Moldova-Nouă, Boc­
șa-Montană, Bozovici. Tribunal,
Cerc. recr. Adm. Financ. Leg jand.,
toate în Oravița. Camere: comerc
Timișoara, agricolă Oravița, mun­
că Timișoara. Licee: Liceul de stat
„General Dragalina“. Școli sup.:
Gimn. ce fete „Notre Dame“, Ora­
vița, Gimn. de băeți și fete Reșița.
Aparține Circ. Curții de apel, Insp.
Gen. Adm. pol. și sig. Insp. școlar,
Insp. Reg. Zoot. Insp. sanitar, Insp.
agronomic. Insp. muncii. Direcțiu­
nea poștală, Dir. Financ., toate în
Timișoara. Episcopia Caransebeș.
Alege 5 deputati, 3 senatori, 35 cons.
114 -
jud. Prefect- Dr. Maxim Radovan.
Director Pref. Iancu Vițian. Secre­
tar gen. Dr. Romul Secașianu. Șefi
de serv. Ion Paiaș, Dr. Ioan Fira,
Dr. Aurel Parian, Ing. Victor
Tilschkert, Virgil Epure. Primpre-
tori: Sabin Bololiu, luliu Popa, Vic­
tor Ardelean, Tiberiu Dehelean, Mi­
hail Grivei, Cornel Milutinovici.
Funcționari jud. 33. Cifra totală a
bugetului pe 1933: venituri 31.042.820
lei, cheltueli 30.699.277 lei. Unități
militare: Batalionul 3 din Reg. 96
Inf. din Reșița. Bănci: Banca Timi­
șoarei, B. Comercială și Ind., B. Na­
țională, B. Orăviceana, toate în O-
ravița. Banca Timișoarei și Socie­
tate pe acțiuni Timișoara suc. Re­
șița. Industrii: Uzinele și Domeniile
Reșița, Fabrica de mânuși ,,Wes­
tend“, Fabr. de bere Ciclova-Mon-
tană, Fabr. de pielărie Bocșa-Mon­
tană, Distileria lemnului Valea-Mi-
nișului și Reșița. Produse renumite:
vinuri Moldova-Nouă, Ravina, Bar-
bosu, Tirol; țuică: Valea Almăju-
lui, Zorolențul-Mare, Carnecea,
grâu Oravița. Lungimea șoselelor
naț. 283 km. Șos. jud. 448 km. Linii
cfr. 159 km. N-rul gospodăriilor
49.288, clădiri 47.037, întrepr. ind. și
comerc. 3199. Stema jud.: Scut des­
picat. In I-a cartier roșu, un legio­
nar de argint, ținând în mâna
dreaptă un scut de argint în ini­
țialele: V. R. R. (v. c.), iar în mâna
stângă o lance de argint cu vârful
în sus. In cartierul albastru, un mi­
ner de argint, lovind cu ciocanul
într’o stâncă de argint, ce are dea­
supra un brad de argint.
Cărhunești Tg., comuna rur. în
jud. Gorj, reșed. plășii C. form, din
satele: Ciontești, Duțești, Tupșani.
1762 loc. judecătorie, secție jand.
poștă, cfr. în loc. Prefectură, tribu­
nal Tg.-Jiu la 24 km.
Cârciume, v. Debite. Resturante.
Cardinal, după Papa cel mai
înalt demnitar al bisericii catolice.
Azi sunt 70 C-i între cari 6 episcopi,
50 preoți și 14 diaconi numiți de
Papa, dintre clericii tuturor țărilor,
dar majoritatea lor o formează de
obiceiu C. italieni.
Carei, comuna urbană în jud.
Sălaj. 16.085 loc. 1571 clădiri, 3846
gospodării, 724 întrepr. ind. și co­
merc. Reșed. pl. judecătorie, școală
 Cargo — Cartea
^ormala, licee. Până la 1925 a fost
Capit. jud. Satinar. Zălau la 91 km.
.■București 751 km.
Cargo-boat, bastimentul care ser­
vește special pentru transportul
mărfurilor.
Carmen-Sylva, comună, urb. în
jud. Constanta. Stațiune balneară-
maritimă. 871 loc. 321 clădiri, 17i
gospodării, 23 întrepr. ind. și co­
rriere. Pol. P. t. t. Tribunal, prefec­
tură Constanta la 18 km. Judecăto­
rie Mangalia.
Carnete de contribuabili, Le­
gea Contrib. directe din 1929 înfiin­
țează C. de c. pt. fiecare contribua­
bil înscris în rol. Fiecare încasare
de impozite directe, agentul o va
nota în C. c. această încasare, era
descărcătoare pt. contribuabil. I.a
«liberarea actelor publice de auto­
rități, ținerea licitațiilor, etc. ni­
meni nu putea fi admis până ce nu
justifică cu C. c. plata Ia curent a
impozitelor directe. C. c. nu sunt
zo inovație; ele au existat înainte în
Ardeal sub titlul de „foi de dare“.
Carnete individuale de plată,
«(Fin.) sunt carnetele emise de ad-
țiile publice pt. ca în baza lor să. se
achite retribuțiile funcționarilor,
direct de către cassieriile publice,
fără a mai fi nevoie de ordonanțe
■sau mandate de plată (art. 122 L. c.
p.), acest sistem încă nu s'a apli­
cat, 1 a existat în Ardeal, unde
funcționaî'ii nu erau expuși a aștep­
ta ordonanțarea, credite, etc., ci se
prezentau 1a. percepții sau admini-
•irații financiare și în baza C. își
ridicau retribuțiunea.
Cărpiniș, comună rurală în jud.
.Alba, 1492 loc. pretură, judecătorie,
P. t. t. Abrud la 5 km. cfr. Roșia-
Montană 2 ktn. Alba-lulia 7b km.
Cartea funduară, în Ardeal este
registrul care evidențiază, situația
unui imobil, arată raporturile de
proprietate și cuprinde toate datele
și drepturile publice în legătură cu
acea j roprietate. Este un mijloc
prin care sc garantează că dr. de
proprietate nu vor fi uzurpate și
crează <; bază sigură, pt. circulația
"bunurilor. pt. creditul public și pri­
vat. Instituț’a C. f. a. fost Introdusă
,‘în Ardea] prin legea XXI 184'). nu­
mai pt. proprietăți urbane; prin de­
cizia ministerială din 185Ó s'a In­
_ 115
trodus în toată tara. C. f. se com­
pune din 3 foi: „foaia A.“ cuprinde
harta proprietății cu semnele de re­
cunoaștere ca: râuri, drumuri, pro­
prietăți vecine, numerii topografici,
siluația propr. deal, șes, edificii, etc.
„Foaia li: cuprinde datele perso­
nale ale proprietarului, nume, pro­
numele, domiciliu, situația juridi­
că, minor, major, etc., modul de
dob. a propr. moștenire, cumpărare,
prețul de cumpărare, toate transmi­
terile propr. și orice modificări în
legătură cu aceasta. „Foaia CF cu­
prinde sarcinile ca ipoteci, servitu­
tii și orice alte sarcini ce grevează
propr. C. f. se păstrează la judecă­
toriile de ocoale unde există, un ser­
viciu al C. f. înființat. înscrierile dr.
de proprietate, ipotecă, etc. se fac­
ili urma cererilor, contractelor, tes­
tamentelor, été. prezentate în ori­
ginal și legalizate de notarii publici,
sau în urma sentinței definitive a
justiției; înscrierea se face prin
,decis judecătoresc", al cărui text
motivat, se transcrie în C. f. făcân-
du-se mențiunea translațiunei dr.
de propr. și pe actul original care
a produs înscrierea. îndreptări în
C. [. se fac în baza cercetărilor la
fata locului. In caz când proprieta­
tea se desface în mai multe por­
țiuni, se descompune șl dr. cu toate
notațiunile se constitue în atâtea
proprietăți deosebite, câți sunt și
proprietarii. Ștergeri în C. f. se pot
face prin acțiunea în justiție prin
care reclamantul să dovedească, că
înscrierea unui dr. de proprietate
s’a făcut pe baze ilegale. C. f. con­
stitue un adevărat titlu de propr.;
face parte integrantă din toate ac­
tele juridice ref. la iraob. Simplul
fapt, că itnob. este înscris în C. f.
constitue un dr. de propr. C. f. se
întocmesc de oficiile cadastrale re­
gionale. In Vechiul Regat C. f. a
fost introdusă prin legea din 20
Aprilie 1933, a se vedea și legea pt.
funcționarea cărților funduare cen­
trale pt. căile ferate și. canaluri
Mon, Of. 127/1930. înființarea servi­
ciului 'a Minisi. Just, cu începerea
delà 1 lan. 1928. Decizia Minist. de
iusi. No. 17.120 din 24 Fedir. 1928.
Mon. Of. óii/1928.
Cartea funduară după legea
din 20 Aprilie 1933, cuprinde
descrierea proprietăților funciare,
8*
 Cartel — Cărți
cu arătarea drepturilor reale imo­
biliare; drepturile personale vor fi
înscrise în C. f. numai în cazurile
când legea prevede. C. f. cuprinde
a părți: 1. Descripțiunea imobilului
și inscripțiunile privitoare la imo­
bil. 2. Inscripțiunea privitoare la
proprietate. 3. Inscripțiunea privi­
toare la sarcini. Orice imobil care
formează o unitate economică poate
constitui un corp de C. f. Mai multe
imobile aceluiaș proprietar, vor pu­
tea constitui un singur corp de
C. f. dacă nu sunt grevate cu sar­
cini diferite și au puncte comune
de hotar. Acelaș proprietar poate
avea mai multe imobile înscrise pe
diferite foi de C. f. înscrierea în C.
f. se face pe baza lucrărilor cadas­
trale și a planurilor întemeiate pe
măsurătoarea oficială. Pe lângă
fiecare C.. f. se vor păstra planurile
funciare despre situația și configu­
rația parcelelor. Actele în baza că­
rora s’a făcut vre-o inscripție în
C. f. se vor păstra în copie legali­
zată la dosar. C. f. din Ardeal și
Banat existente, rămân în vigoare
până când vor putea fi revizuite.
Cartel, o coaliție între grupări
politice, în vederea alegerilor sau
a guvernării. In dreptul internațio­
nal înseamnă o convențiune în
cursul unui războiu pt. schimbul de
prizonieri, Pt. a întrebuința sau nu
întrebuința decât anumite feluri de
arme, de-a acorda anumit trata­
ment prizonierilor, etc. (v. Tratate).
C. mai înseamnă asociațiunea mai
multor întreprinderi, spre a aduna
mai multe producte de pe piețele
internaționale sau din tară și a le
desface cu un preț uniform. C. în
materie de comerț exclude conven­
ția întrunită.
Carteluri, (Econ. pol.) sunt con­
tracte de alianță între producătorii
puși pe picior de egalitate și păs-
trându-și toată independența, afară
de punctul special, care formează
obiectul înțelegerii, de obiceiu cu
privire la vinderea mărfii, împie­
decarea concurenței, etc. Obiectul
cartelurilor sunt: delimitarea zone­
lor rezervate fiecăruia din asociați,
un fel de monopol regional, fixarea
unui maxim de producție și a unui
preț de vânzare căruia vor trebui
să se supună toți. C. au luat cea
mai mare desvoltare în Germania.
116 -
La noi avem C. hârtiei, zahărului,
cimentului, petrol.
Cărți de alegători, (Dr. el.) se
întocmesc pe formulare eliberate
din registru cu cotor, cuprinzând
datele din listele electorale (v, c.)
semnate de judecător. In comune­
urbane, vor purta și fotografii. Im­
primarea lor se face de biuroul elec­
toral județean în preajma alegeri­
lor; distribuirea se face de judecă­
tor în comune până în 24 ore îna­
inte de alegeri. Cărțile elect, pt..
alegătorii diferitelor colegii electo­
rale pt. senat, se întocmesc și distri­
bue de biur. el. jud. Fiecare alegă­
tor este obligat a se prezenta pt. ri­
dicară C. a. cei ce vor avea cărți
falșe se pedepsesc cu 200—2000 lei
amendă și pierderea dr. de-a ocupa
funcțiuni publice 2 ani. Orice funcț,
care va elibera cărți alegătorilor
neînscriși în listele elect, se pedep.
cu 500—2000 lei amendă și 15—30
zile închisoare. (17—20, 104 L,
elect.).
Cărți de joc, fabricarea, impor­
tul sau punerea în vânzare a C. j.
este un monopol al statului. Prețul
de vânzare a lor se stabilește de
C. A. M. (v. c.). Fiecare joc de cărți
sau obiecte cari le pot înlocui vor
fi învestite cu marca C. A. M. și se:
vor vinde sub banderolă. Pe lângă
timbrul C. A. M. vor mai purta și
stampila clubului, restaurantului,
etc. care le întrebuințează.
Cărți de meșteri sau ealfă,
sunt titluri de capacitate pt. exer­
citarea unei meserii, după ce can­
didatul și-a făcut ucenicia (v. c.) la
o întreprindere industrială sau co­
mercială. Se liberează de Comite­
tele de breslă, de autoritățile indus­
triale (primpretori și primari în
Ardeal). C. m. c. când se constată
că comitetele de breslă refuză me­
seriașilor, liberarea cărții de capaci­
tate, chiar când produc acte,, cari
prezintă suficientă garanție pt. ob­
ținerea cărții de capacitate profe­
sională; autoritatea respectivă poate
libera cartea solicitată. (Dec. Min. 29“
Aug. 1929). Se liberează și de Came­
rele de muncă (v. c.).
Cărți miniere, sunt tablouri cari
au de scop publicitatea dr. și sar­
cinilor miniere de orice fel; se țin
la tribunale și autoritățile miniere,
 Cartografia
«x. care stabilește situația juridică
este cel delà tribunal. In C. ni. sunt
trecute toate actele juridice privitor
la propr. sau în legătură cu situa­
ția sa topografică, la situația propr.
• suprafeței, explorare, exploatare,
concesiuni, și toate dr. și sarcinile
anexe. C. m. sunt compuse din: un
registru în care se vor înscrie ele­
mentele de mai sus, planuri și acte,
un reg. pt. înscrierea dif. cereri de
înscrieri, sau mențiuni, un registru
în care se înscrie în ordine alfab.
proprietarii minei și a suprafeței.
La aut. miniere se ține numai pri­
mul resistru și planuri. (156—162
leg. minelor).
Cartografia, știința construirii
hărților și a interpretării lor. Evo­
luția ei este în strânsă legătură cu
aceia a geografiei.
Casa Autonomă a Construc­
țiilor, C. A. C. a fost înființată
prin L. din 30 Mai 1930, modif. 9
Aprilie 1931. Scopul: de-a înlesni
populatiunii cu mijloace mărginite,
dobândirea de căminuri proprii.
Fondurile sale le va întrebuința pt.
împrumuturi pe termen lung, a
construi, vinde și închiria locuințe,
a cumpăra terenuri pt. a le vinde,
a construi edificii publice pt. stat,
județ sau comune. Pt. plata crean­
țelor sale, are dr. de privilegii de
primul rang asupra construcțiilor
făcute. Din fondurile disponibile
ale casei, se vor acorda împrumu­
turi pt. construcții de locuințe popu­
lare, funcționarilor rublici, pensio­
nari, invalizi, muncitori, meseriași,
instituții publice și orice persoană
lipsită de locuință. Va putea con­
strui case pt. cei ce vor avea loc
Si vor avansa cel puțin 30% din val.
construcției. Sumele se vor restitui,
C. în rate anuale. Organele C.
■sunt: Direcția tehnică cu serviciile,
de planuri si construcții, controlul
■șantierelor, Dir. financiară, cu serv,
contabilității și caseriei. angaja­
mente și ord. de plată, obligațiuni­
lor; Dir. .ad-tivă și contencios cu
serv, personal, material, secretariat,
■arhivă, registratura, oferte, licitații
și contencios.
Casa Autonomă a Pădurilor
Statului (G A. P. S.). Org. prin L.
pubi. M. O. 90/1930. Este persoană
.juridică, cu patrimoniu și gestiune
117
Casa
proprie, cu sediul în București. Atri
buțiuni: să conserve, regenereze, a-
melioreze și să pună în valoare pă­
durile; să sporească domeniul fo­
restier prin cumpărări, să execute
lucrări de ameliorare a terenurilor
degradate, (v. c.) să cultive, ocro­
tească și să valorifice vânatul; ame­
liorarea pășunilor și izlazuri; să
încurajeze propășirea siivi culturel,
etc. Organele de conducere sunt:
consiliul de ad-ție compus din 11
membrii funcționari și specialiști
numiți prin decret regal pe 6 ani.
„Comitetul de direcție" compus dîn
3 membrii ai consiliului, cari admi­
nistrează afacerile curente; „Direc­
țiunea generală“ care execută de­
riziunile consiliului; ca organe re­
gionale are comitetele de regiune,
de ocol și centrele de exploatare.
Veniturile și cheltuelile casei, for­
mează o anexă, a Minist. agricultu-
rei. Prin L. din 1934 devenit o
direcțiune a Minist. agriculturei.
Casa Autonomă a Monopolu­
rilor, este o instituție independentă,
persoană juridică cu autonomie fi­
nanciară, având scop de-a exploata
monopolurile statului, de-a face
toate operațiunile comerc. și financ.
pt. stabilizarea monetară și desvol-
tarea statului. Org. prin legea din
7 Febr. 1929 Statul i-a conceda:
toate dr. de monopol pt. 300.000 do­
lari aur și în schimbul plății rede-
vențelor statului. Are buget sepa­
rat. Are drept să exploateze drep­
turi și proprietăți de orice natură,
să împrumute și să. emită obliga­
țiuni. bonuri, efecte, să ipotecheze
avuturile sale, etc. Este administra­
ție un consiliu de ad-ție. comp, clin
7 membrii, din care 5 numiți pe 4
ani de Ministr de finanțe și 2 di­
rectori (contab. pubi, și datoriei
pubi.) dintre cei recomandați de
Minist. de finanțe 2, justiție 1, ban­
ca națională 1 și 1 C. F. IL Cons,
are puterile cele mai întinse pt. ad-
ția bunurilor și afacerile casei; nu­
mește pe toți funcț. etc. Gestiunea
sa este supusă Curții de conturi (v.
c.) Minist. de finanțe; ex. controlul
asupra C.
Casa centrală a asigurărilor
sociale, funcționează pe lângă Mi­
nist. muncii ca instituțiune auto­
nomă cu personalitatea juridică.
 Casa
Atribuțiunile sunt: de îndrumare
directivă, control și de ad-ția fon­
durilor asigurărilor sociale (v. c.).
Organele sale sunt: adunarea gene­
rală, comp, din reprezentanții ca­
selor de asigurări și repr. a dife-
ite instituțiuni; „Consiliul de ad-
ție“ comp, din 21 membrii, repr. ai
patronilor și salariaților. Direcțiu­
nea generală; Comisiunea sup. de
control și comisarul guvernului.
Casa centrală a cooperației,
înființată prin Decr. lege ăl Dec.
1918, ratif. de corp, legiuitoare prin
legea agrară, 17 Iul. 1921, cu modif.
17 Febr. 1926. Scopul: de a veni în
ajutorul băncilor populare, coopera­
tive și obștei sătești, etc. și a le su­
praveghea, controla și da directi­
vele necesare. Capitalul centralei a
fost de 24 mii. lei. Este condusă de
un director, subdirector și un con­
siliu de ad-ție, compus din 9 mem­
brii; 4 repr. ai băncilor populare,
câte 1 membru al ministerelor, fi­
nanțe, agricultură, instrucțiune și
banca națională, numiți pe 3 ani.
Casa de amortizare, înființată
prin 1,. din 28 Dec. 1931, cu atrib.
de-a executa bugetele extraordinare,
a înlesni amortizarea datoriei pu­
blice, lichida angajamentele statu­
lui, daunele de războiu, de-a realiza
creanțele statului în contra particu­
larilor, de-a urmări, încasarea a-
menzilor fiscale și vamale. Este
adm. de un consiliu compus din 12
consilieri, numiți pe 5 ani, din cari
6 de drept. Fondurile C. sunt: sub­
venția statului, sumele rezultate din
cupoane, rentă, economii din cre­
dite anulate. încasări din amenzi
fiscale, beneficii din operațiuni de
lichidare, rămășițele de încasat, ex­
cedente, 50% din prețul concesiuni­
lor, împrumuturi,, etc.
Casa de asigurări pt. imobi­
lele com. și județene, funcționează
pe lângă Minist. de Interne; face
asigurări contra incendiilor, în ur­
ma unei declarațiuni (v. c.) în 2
exp. făcută de ad-țiile respective.
Veniturile C. constau din primele
de asig-, valoarea cupoanelor la su­
mele capitalizate în efecte, despăgu­
birile ad-țiunilor asig. etc. Are bu­
get separat înglobat în bug. Minist.
(v. Reg. casei 12/III 1915.
118 -
Casa de credit și economii
C. F. R., creată prin L. c. f. r. 1930z
mod. 1932, org. prin Regulam, pubi.
M. O. 126/1933 cu sediul în Bucu­
rești, putând avea agenții în țară.
Scopul: de a capitaliza și face pro­
ductive micile economii ale perso­
nalului Cfr., înlesni credit eftin pe-
termen scurt și pe termen lung pt.
cumpărări de terenuri construcții
de locuințe; de-a înlesni contractarea
asigurărilor pe viață. Conducerea
este încredințată Consiliului de ad-
ție, comitetului de direcție și direc­
torului gen. Cfr. Are 2 secții: a) ,,/i-
nanciară“ cu biurourile de contabi­
litate, partizi, restituiri, ordonanțe;,
b) „ad-tivă“ cu biur. secretariat, in-
formațiuni și statistică, control și
urmăriri, contencios, registratură
și arhivă. Membrii C. c. sunt: per­
sonalul de toate categoriile, plătit
din bugetul C. F. R. afară de pers,
auxiliar sau angajat cu contract.
Depuneri pt. economii sunt: „per­
manent“ cari sunt obligatorii, și se
rețin trimestrial prin listele de pla­
tă 0.50% din salariul brut. Ele se
pot restitui numai celor, înlăturați
din serviciu, demisionați sau dece­
dați în urma unei cereri. „Depuneri
temporare“ se primesc delà toți
membrii casei și personalul tempo­
rar. Sumele lunare nu pot fi mai
mici de 100 ’ei lunar, reținute prin
liste de plată. Ele se restitue la ce­
rere. „împrumuturi“ se acordă pe
maximum 24 luni și pe termen
lung maximum 20 ani. Pe termen
scurt se acordă pt. căutarea sănă­
tății, deces, naștere, căsătorie, taxe
școlare, etc. Suma acordată va fi de
3 ori salariul brut lunar, sau ma­
ximum 60.000 lei; care se va reține
în rate lunare și rambursa în cel
mult 24 luni, „pe termen lung“ se
acordă membrilor cu o vechime de
10 ani în serv. C. f. r. Sumele vor
fi calculate așa ca să nu întreacă
de jumătatea salariului rata ce se
va reține lunar și maximum 300.000'
lei. împrumuturile pt. construiri de
case se acordă acelora ce au tere­
nuri, n’au altă locuința; clădirea se1
va construi după planurile casei
aut. C. f. r. Pt. aceste împrumuturi:
se percepe o dob. de 8% anual. Ca­
sele construite nu pot fi înstrăinate
decât după plata împrumutului..
Casa mai poate construi case pt-
 Casa
membrii sau in cartierele apropiate
de C. f. r.
Casa de depuneri, este un sta­
biliment public (v. c.) organizată
prin legea din 3 August 1876 mod.
1881. 1895, 1900, 1901 eu sediul în
București. Scopul este de a primi in
depozit fonduri; a da împrumuturi
statului sau particularilor c mira
unui procent mai mie. Veniturile
sale sunt din diferența dintre do­
bânzile plătite și cele încasata. Este
persoană juridică (v. c.). Este con­
dusă. de un consiliu și un director
general (v. c.). Funcționarii său
sunt funcționari publici, mirând
sub prevederile statului.
Casa de economii, împrumut
și ajutor, Ministerul de interne,
reorg. prin legea din 22 Martie 1927.
Pot fi membrii ai casei toți func­
ționarii dependent! de Ministerul
de Interne, prefecturi, poliții, pri­
mării, ele. Admiterea se face în ba­
za unei cereri înaintată directoru­
lui casei. Scopul, a capitaliza și
face productive economiile membri­
lor, acordă împrumuturi în contul
sala r i u 1 u i, a j u forarea n e m brii o r.
etc. Este condusă, de directorul ge­
neral al fondurilor și caselor spe­
ciale și de un consiliu de ad-ție.
Toți membrii sunt obligați a depu­
ne la C. lunar 19% din retribuția
lor: retragerea Im1 nu se poate face
decât du; ă 10 ani, în proporție de
75%, iar 25% la părăsirea serviciu­
lui. Nici un membru nu se poate
retrage decât, după 19 uni. Pt. su­
mele reținute casa va piati un pro-
cent de 3%, platinila din 5 în 5 ani.
Sumele depuse nu se pot urmări de
nimeni, sul) nici mi motiv, (lașa are
un buget special.
Casa de ocrotire, este un așe­
zământ comunal pt. îngrijirea sa-
uitară, ocrotirea și educația popo­
rului. Ea dispune de im dispensar,
cămin pt. copii, sală chirurgicală,
baie, locuințe pt. personal, biurou,
etc. Este condusă de medicul co­
munal.
Casa funcționarilor publici,
v. Societatea generală a.
Casa generală de economii,
a fost înființată prin L. pubi. M. O.
170/1930; funcționează, în București.
Scopul: de-a încuraja, a strânge și
a păstra economiile, a le face pro­
- 119 —
ducătoare de dobânzi și a le resti­
tui la cerere cu cea mai mare în­
lesnire. Operațiunile de economii se
fac ( rin oficiile poștale și casele de
economii comunale. Depunerile se
pot face de orice persoană; sumele
depuse nu pot fi poprite sau urmă­
rite. Casa poate încheia convențiuni
cu alte state pt. transferarea eco­
nomiilor. C. g. e. în baza couvențiu-
nilor cu Begia autonomă P. 1’. T.
este reprezentată de oficiile poștale,
cari primesc și restitue economiile
depuse și dobânzile cari sunt ga­
rantate de stat, ’toate operațiunile
se comunică casei. Cea mai mică
economie ce se poate depune este
-50 lei; cea mai mare 300.000 lei. De­
punătorul primește un livret, care
va cuprinde datele personale a de-
1 > u r î ă t oi- ului. I i e t r a g e r e a e c o n o m ii­
lor se poate face oricând: până la
2000 lei la intervale de 10 zile, până
la, 10.000 lei în interval de 15 zile,
până la 50.000 lei în 30 zile și în
45 zile pt. sume mai mari. Orice
depunător poate cere să i-se înscrie
pe livret, că sumele să se restitue
turnai la sem itătura sa, sau să se
ridice și de o altă persoană desem­
nată. Orice depunere nereclamată
în 30 ani se prescrie în favorul ca­
sei. Comunele pot înființa, C. e. ad­
ministrate de primar, un consilier,
I up director de școală, ad-torul fi­
nanciar, etc. Ele sunt, org. ca și ofi­
ciile poștale; economiile și dobânz.ile
sunt garantate de comună. Fondu­
rile depuse la C. e. se întrebuințează,
pt. restituiri zilnice și pt. plasa­
Ì mente; casa este datoare să aibă în
i fiecare moment sumele necesare pt.
restituiri. Fondurile casei se pla­
sează în împrumuturi până, la 6
luni, acordate particularilor pe gaj
de efecte ale statului, obl. ale cu­
[ coanelor acesteia. Pe gaj de livrete
ale C. e. pe creanțe asupra statului,
instituțiilor publice. In cumpărări
de bonuri de tezaur. II. împrumu­
turi până la 5 ani statului, județe­
lor, comunelor, și institutiunilor pu­
blice, cu garanția statului. Organele
casei sunt: consiliul de ad-ție. comi­
tetul de direcție și direcțiunea ge­
nerală. Pe lângă C. e. funcționează
un comisar al guvernului.
Casa generală de pensiuni,
a fost înființată prin legea generală
de pensiuni din 1925, funcționând
 Casa — Căsătoria
pe lângă Ministerul de finanțe ca
persoană .juridică; organele sale
sunt: consiliul de ad-ție și consiliul
de direcție. Consiliul se compune
din 13 membrii, numiți prin decret
regal pe 4 ani, la propunerea Min.
de finanțe, din câte un senator și
un deputat, delegați de adunări,
câte un delegat al Ministerelor de
justiție, interne, comunicații, in-
strucții, culte, muncă, războiu (ge­
neral activ), al băncii naționale, di­
rectorul general al contabilității
statului și doi pensionari. Consiliul
își alege din' sânul său un preșe­
dinte și vicepreședinte. Atribuțiuni:
supraveghează ad-ția casei, aprobă
bugetul, avizează asupra împrumu­
turilor, modif. legii de pensii și ho-
tărește asupra măsurilor pt. asis­
tența funcționarilor și pensionari­
lor. C. gen. de p. s e administrează
printr’un buget votat de adunarea
deputaților, alimentat din 10% re­
țineri din salariile cu accesorii ale
funcționarilor participanți la casă.
% din salariu în primele 2 luni ale
funcționarilor numiți; sporul sala­
riului de bază (v. c.) pe o lună celor
avansați, economii din funcțiunile
vacante, amenzile disciplinare, con­
tribuția județelor și comunelor ur­
bane de 1% din venitul lor brut,
procentele capitalului disponibil al
fondului de pensiuni, subvenția sta­
tului, jud. și comunelor sau alte in­
stituții publice, donații și orice alte
venituri. Cheltuelile sunt pt. pen­
siile acordate, pensii viagere și re­
compense naționale, de ad-ție și
cheltueli de asistență și asigurări
suplimentare. Veniturile și chelt. pe
1932 au fost în cifre rotunde; reți­
neri din salariile funcț. 1226 mii,,
subvenția de stat: 1220 mii., subv.
ad-țiilor loc. și regii 1337 mii., di­
verse 593 mil. Total 4337 mii. Chelt.
pensiuni de bază: civile 378 mii.,
sporurile de 1674 mil. pens, milit.
115 mii. sporurile lor 519 mil. pens,
de războiu 258 mii. sporuri la ele
1234 mii. chelt. diverse 118 mii. to­
tal 4298 mii. Din acestea statul și
adm. locale și regii n’au putut văr­
sa în întregime subvenția, iar reți­
nerile nu s’au putut efectua în în­
tregime neputându-se achita sala­
riile pe câteva luni. Astfel venitu­
rile C. p. nu s’au realizat decât în
parte; chelt. au rămas aceleași, su­
— 120 —
ferind și ele amânări și suprimări.
Casa rurală, este o instituție ca­
re are de scop a înlesni creditul ne­
cesar pt. ca țăranii români, culti­
vatori de pământ, să poată cum­
păra pământuri. Reorg. prin L
pubi. M. .O. 107/1930, cu statutele
pubi. M. Ó. 186/1930. Este persoană
juridică, funcționând conform co­
dului de comerț, cu sediul în Bucu­
rești. Capitalul social este de 100
mii., împărțit în 100.000 acțiuni, din
cari jumătate sunt ale statului.
Operațiunile casei: a cumpăra pro­
prietăți rurale delà licitațiuni, sau
prin bună învoială pt. a le revinde
în loturi la săteni; a cumpăra și
vinde la săteni loturi dob. prin re­
forme agrare, a înlesni prin împru­
muturi sătenilor, obștiilor, sau co­
munelor cumpărarea de moșii sau
părți de moșii, loturi de împroprie­
tărire sau islaz; a participa la cum­
părarea moșiilor unde statul are
dr. de preemțiune, finanțând opera­
țiunile de cumpărare; a emite bo­
nuri rurale pt. obligațiunile luate,
a dirija, controlul operațiunilor de
parcelare, a acorda agricultorilor
împrumuturi pe ipoteci, cambii sau
efecte, a supraveghea și încuraja
îmbunătățirea culturii pământului,
etc.
Casa «școalelor,înființată în 1896;
cunosocută întâiu sub numele „Ad­
ministrația Casei Școalelor", reorg.
în 1919. Chemarea ei este editarea
de cărți literare și de cultură gene­
rală, destinate bibliotecilor publice.
Cuprinde o secțiune administrativă
și alta pedagogică, muzeu, bibliotecă
și laboratoare de fizică, chimie, bio­
logie, fotografii și dispozitive și
Editura Casei Școalelor, publicând
numeroase colecții literare și știin­
țifice. (art. 166—230 din legea pt. or­
ganizarea șij 'funcționarea Minist.
Instr. Publice și Cultelor). Mon. Of.
143/1930.
Casare, anulare de către Curtea
de Casație și justiție a hotărârilor
instanțelor inferioare.
Căsătoria, (Dr. civ.) este un act
civil, solemn, prin care bărbatul se
unește cu femeia în vederea unei
conviețuiri și care contract nu-1 pot
desființa prin libera lor voință.
Contractul de C. se încheie în fața
ofițerului de stare civilă; părțile
 Căsătoria
sunt libere a cere și benedicțiunea
religioasă. Caracterele contractului
' de C. este conti', civil, solemn, în­
cheiat pe viată și nu se poate des­
ființa decât prin divorț (v. c.) pen­
tru motive și cu forme grele. Con­
dițiunile căsăt. sunt: diferența de
sexe, adică nu se pot căsători îm­
preună două femei, etc., consimți-
mântul părților liber exprimat; da­
că nu este consimțimânt nu este
' căsătorie; să nu existe o căsătorie
anterioară nedesfăcută. Să existe
consimțimântul părinților dacă ti­
nerii n’au împlinit 21 ani; să nu
existe legătură de rudenie sau a-
lianță (v. ac. c.). Efectele C. stabi­
lește o serie de drepturi pt. bărbat;
el are puterea părintească, iar pt.
femeie anumite obligațiuni, de a
purta numele și dobândește națio­
nalitatea bărbatului, îi datorează
supunere și a-1 urma ori unde și-ar
stabili domiciliul. Bărbatul ate dr.
a supraveghea activitatea femeii,
a-i controla corespondența, are o
prioritate în ce privește educația
copiilor. Pravila lui Matei Basarab
și V. Lupu spunea textual: „bărba­
tul este în drept să-și bată femeea,
■dar să nu o bată cu toiagul, cu
vrășmășie ca să. curgă sânge“. „în­
cheierea căsătoriei'" viitorii soți vor
face ofițerului stării civile, decla­
rația de căsătorie (v. c.) cuprin­
zând datele personale ale viitorilor
soți. După primirea declarațiunii
ofițerul stării civile va dispune fa­
cerea publicațiunilor de căsătorie
(v. c.) și le va trimite pt. afișare
timp de 10 zile libere (v. c.) la ușa
primăriei comunale și la domici­
liul soților, când nu ar fi din acea
comună. Viitorii soți vor prezenta
ofițerului stării cir. urmat, acte:
extractele lor de naștere, de moarte
; -ale părinților când sunt minori,
t dispense dacă va fi cazul, pt. inili-
= tari autorizația comandantului, da-
; că unul clin ei au fost căsătoriți
ț deciziunea de divorț, sau actul de
' deces al soțului decedat, dacă fe-
ț meia a fost anterior căsătorită ac-
t tul doved. că delà desfacerea căsăt.
’ nu trecut 10 luni în V. Regat, Ar-
ï deal și Basarabia și 280 zile în Bu-
rovina, sau actul de naștere al co­
li pilului dacă femeia a născut. In
è Ardeal încuviințarea instanței tute-
f lare sau permisiunea aut. eclesias-
— 121 —
tice dacă se cere; copie după con-
vențiunea matrimonială și copia
publicațiunilor de căsătorie. Dacă
viitorii soți sunt născuți în comună
ofiț. st. civ. va scoate extrasele din
registre și atașa la dosar. Căsăt. nu
se va putea celebra decât după 10
zile libere (12 zile pline) (v. ac. c.)
dela data afișării public. Dacă s’au
făcut opozițiuni după ce se va face
dovada că opoz. a fost respinsă.
Căsăt. nu se va putea celebra dacă
dela data declarațiunii C. a trecut
1 an. Se celebrează Ia primăria co­
munală. Când unul din soți este îm­
piedecat a se prezenta se poate ce­
lebra și la domiciliu. Viitorii soți
se vor prezenta în fața ofiț. însoțiți
de 2 martori majori, dacă sunt mi­
nori de pers. în drept a-și da con­
simțimântul, care se va lua prin
act autentic. Ofițerul st. civ. se va
asigura ele identitatea persoanelor,
va întreba pe martori dacă viit. soți
nu sunt legați prin căsăt. anterioa­
re, dacă nu sunt rude, dacă au în­
cheiat convențiune matrimonială,
când au copii dacă îi recunosc. Ac­
tul de C. va cuprinde: locul, anul, lu­
na, ziua celebrării, pronumele, nu­
mele, vârsta, confesiunea, domici­
liul, profesiunea, locul și data naș­
terii soților; numele, pron. și do­
miciliul martorilor, a părinților,
convențiuni matrim., consimță­
mânt, etc. După înscrierea C. se va
libera buletinul statistic, care va
servi pt. săvârșirea ceremoniei re­
ligioase. Soțul care a dob. despăr­
țenia va prezenta hot. pt. a se face
mențiune în actul de C. Nu pot în­
cheia căsătorie: bărbatul înainte de
18 ani și femeia înainte de 15 ani
în V. Regat și Basarabia și lö ani
în Ardeal și Bucovina, dacă nu au
dispensă dată de Minist. just, când
nu există consimțimânt. când nu
este desfăcută o primă căsăt. Este
oprită C. între ascendenți și des­
cendenti (v. c.) în linie directă;. în
linie colaterală până, la 4-a spiță,
(v. Rudenie), între rudenii din sf.
botez, tutori, adoptatori, adoptați și
curatori. In Bucovina impotenta
este o piedică la C. tot aici soții di­
vorțați se pot căsăt. dacă divorțul
nu a avut loc pt. adulter, atentate
sau fapte penale. Nu restrânge ca­
pacitatea femeii de a exercita drep­
turile civile. Femeia are ad-ția, fo-
 Căsătoria — Case
losința și libera dispoziție asupra
averii sale personale. Au fost abro­
gate dispozițiunile din codul civil
cari restrângeau capacitatea fe­
meii (L. pubi. M. O. 94/1932). In dr.
internațional, capacitatea de a con­
tracta C. este apreciată după legea
națională a perscanei (soțul) fe­
meia dob. naționalitatea soțului (v.
statut personal). Legea aplicabilă
asupra bunurilor soților în regulă
generală este legea domiciliului
matrimonial. După noul proect de
cod civil nu se pot căsăt.: alienații,
surdo-muții, cei slabi de minte, în­
tre rudenie în linie dreaptă, iar în
linie colaterală până la al treilea
grad inclusiv. Verii primari se pot
căsăt. Rudenia din sfântul botez
nu este o piedică. Este interzisă în­
tre: afini în linie dreaptă; între
adoptator și adoptat. Soții cari se
îndoesc de validitatea căsăt. lor,
chiar dacă riau cerut desființarea
ei, vor putea reînoi celebrarea ei.
Soții despărțiți prin divorț, se pot
recăsătorii (174 Anteproect Cod. ci­
vil). Declarațiunea de căsăt. (v. c.)
se va face la domiciliul unuia din
soți, căsăt. se poate face în fața
oricărui ofițer de stare civilă, clin
orice comună, pe baza unui certi­
ficat eliberat de ofiț. stării civile,
în fața căruia s’au făcut publica-
țiunile. Vor putea face opozițiune la
C. tatăl sau mama, tutorul, per­
soana unită prin căsăt. cu unul din
viitorii soți, ministerul public. Do­
vada C. se face prin extractul de
căsăt. Căsăt. va fi nulă: când vii­
torii soți n’au fost în persoană în
fața ofiț. stării civile și n’au făcut
declarațiuni, dacă unul din viitorii
soți nu a împlinit vârsta legală,
dacă unul din soți este căsătorit;
căsăt. între persoane de sex deo­
sebit. Desființarea căsăt. va putea
fi cerută pe calea acțiunei în nuli­
tate sau anulare, de către toți cei
ce justifică un interes. Acțiunea în
anularea căsăt. se prescrie într’un
an dela data când s’au descoperit
cauzele cari atrag desființarea. Co­
pii născuți dintr’o C. desființată
sunt legitimi. C. se desface prin
despărțenie (v. c.). Efectele C. soții
își datcresc ajutor și credință; vor
alege împreună locuința comună;
femeia va purta numele bărbatu­
lui. Soții dacă nu s’au învoit altfel,
122 -
sunt supuși regimului separațiunei
de bunuri, (v. Convențiune matri­
monială). Soții păstrează proprie­
tatea, folosința și ad-ția bunurilor.
Bărbatul este obl. a suporta sarci-
nele căsăt. In 1916 s’a votat o lege
(M. O. 221/1916, mod. M. O. 40/1918)
prin care în timp de răsboiu cel
chemat sub arme și în imposibili­
tate de a-și părăsii serviciul, sau
în caz de moarte iminentă a lui
sau viitoarei soții, ori de câte ori
ar dori a se căsătorii, va putea,
contracta căsăt. înaintea ofiț. de
stare civilă, printr’un procurator,,
cu procură specială autentificată
de autoritățile militare, prin care
se vor putea recunoaște și copii
născuți din legătură cu viitoarea
soție. In asemenea cazuri căsăt. se
va celebra în 3 zile delà publica-
țiune.
Căsătoria militarilor, este regi,
de L. pubi. M. O. 83/1931. Ofițerii și
asimilații de orice grad, nu se pot
căsători decât în urma unei auto­
rizați uni dată în scris de autorita­
tea militară superioară. Ofițerii nu
se pot căsători înainte de 25 ani.
Pt. a obține autorizarea C. va tre­
bui să justifice vârsta, onorabilita­
tea viitoarei soții și a familiei sale,
dota ce ia, sau averea personală ce
posedă ofițerul. Ofițerii se pot că­
sători cu fice de militari, cari au
un venit de cel puțin 25.000 lei a-
nual. Se pot căsători fără altă do­
tă cu: profesoare sau învățătoare
titulare, funcționare de stat stabile
sau titrate; ofițerii cari posedă un
venit personal de cel puțin 25.000—
40.000 lei anual. Dota ce va trebui
să aibă soția unui ofițer inferior
va ' trebui să producă cel puțin
40.000 lei anual, pentru cei văduvi
30.000 lei. Ofițerilor superiori nu li
se cere condiția de dotă. Dota se
admite în numerar, sau efecte de
stat, imobil producător de venit,
venit asigurat printr’o ipotecă de
primul rang. Trusoul sau obiecte
mobile nu intră în fondul dotai.
Militarii cari se vor căsători fără
autorizație se vor considera demi­
sionați. Gradele inf. vor trebui să.
justifice că viitoarea sotie posedă
ur- venit anual de 6000 lei.
Case de adăpost, se numesc în
comunele rurale casele ce servesc
pt. a primi cel mult 5 zile pe bă-
 Casele — Casier
trèni, infirmi și nevoiași, în vede­
rea plasării lor. (v. art. 14 liegt.
Leg. cerșet. W24).
Casele de asigurări sociale,
sunt, mutualități autonome, cu cel
puțin 10.(100 membrii, asigurați.
Scopul: a administra asigurarea în
caz ele boală, maternitate și deces.
Sunt persoane .juridice, înființarea
și desființarea lor se face prin de­
cizie minist. muncii. Sunt. org. prin
L. din 8 Aprilie 193:1. Al ri b îi tiu ni :
administrează fondul destinat asi­
gurărilor sociale, (v. c.) liberează
cărțile chitanțe și polite da asigu­
rare, țin evidenta membrilor asi­
gurați, țin contabilitatea, stabiles-
impuneri, lichidează ajutoare, con-
trolează întreprinilevile, tin regis-
tre și evidentele. încasează cotizn-
țiuni (v. c.), ere. Ori/nriele ile condu­
cere sunt: .Consiliul de ad-ț’e“
compus din 19—18 membrii, jumă­
tate elementul patronal, jum. sala­
riati, însărcinat cu ad-ția generală.
..Comisia de censori", comisia, me­
dicală ea organ consultativ in
chest. medicale. ..Directorul casei"
care are conducerea tuturor lucră-
rilor. Organe ajutătoare sunt: ..ofi­
ciile de asigurări" în localități cu
cel puțin 5(10 asigurați.
Case cereuale, nu fost institu-
țiuni publice, dependințe de M:-
nist. muncii și sănătății: au fost
organizate ț rin legea XIX 1907 (Ar­
deal). Funcționau auroape în fie­
care capitală de județ. In centre
muncitorești pot înființa expozi-
turi. Sub regimul maghiar funcțio­
nau ca organizațiuni autonome, cu
statuie proprii și funcționari aleși.
Prin legea din 1925 s'a înființat pe
lângă fiecare casă, câte un consiliu
din 6—12 membrii, jumătate pa­
troni și jumătate salariati, care
pregătea proiectul de buget. Con­
trola. și verifica gestiunea casei
Fiecare casă avea un director și
funcționarii necesari. In 1933 au
fost înlocuite cu Casele de asigu­
rări.
Case de economii, credit xi
iijiiior, sunt case pentru ajutorarea I
funcționarilor în caz de strâmtora­
re. boală, construcții de locuințe,
pensiuni, etc. Fie sunt reglementate
de diferite legi pt. fiecare minis­
ter: 1. Funcționarilor Minist, de
— 123
Interne. Lege pt. înființarea ei M.
Of. 13/1910. Modiî. Mon. Of. 21G/1913,
modif, art. 53, 5-4, 58, 75. 78—82. 9h
și 91, Mon. Of. 149'1928. 2. Funcțio­
narilor Mmist. de Finanțe și a au­
torităților dependințe de el, Legea
ei Mon. Of. 138/1930. C. d. e. cr. a.
a. magistraților 1931; a corpului di­
dactic vezi legea pt. organizarea
Minist. Instr. Publice si a Cultelor
Mon. Of. 143/1930.
Case de locuit, sau orice imobil
poate li declasat de nelocuibil din
cauză, de insalubritate, prin eotni-
siunea de insalubritate, formații din
medicul, arhitectul, inginerul și
f consilierul comunal, prin redacta­
i rea unui proces verbal. Cftnd un
i imobil prin felul său de a fi, con­
stitue un pericol pt. persoanele din­
lăuntru sau pt. cele dinafară, se
poate dispune evacuarea, repararea
sau dărâmarea. Hotărârea de dărâ­
mare rămasă definitivă, se va exé­
cuta de autoritatea ad-tivă, în cel
mult o lună. (322 L. sanit. M. O,
87/1933).
Case de prostituție, cu femei
> găzduite sau frecventând ocazional
la anumite ore atari localuri, este
i interzisă (art. 2(> Reg. pt. combate­
rea Jica.lelor venerice 1933). Persoa­
nele cari patronează sau exploa­
tează asemenea localuri vor fi pe­
depsite cu amendă, delà 5009—
100.0(10 lei. In caz de recidivă cu în­
chisoare pană la (> luni. Contraven-
țiunilo se constată de autoritatea
sanitară, sau poliCcnească. țv. Pros­
I tituție).
Casier, sau mânuitor de hani
publici, cum îi spune legea Cont,
pubi, este acel funcționar care î-i-
' iisează, păstrează sau plătește nu­
merar sau efecte de valoare (v.
art. 8 !.. c. p. nu poate fi și conta­
bil și administrator, el trebuie să
depindă de o casierie. C. afară de
cei militari, sau cei dispensați. îna­
inte de intrare în funcț. sunt datori
să depună o garanție, egală cu de
două ori retribuția sa. anuală, con­
stând din numerar sau efecte de va­
loare ale statului (ari. 8, 15 C. p.).
C. nu pot, fi (lescărcați de lipsurile
constatate, invocând ordine sau
chitanțe, decât justificând, că lipsa
a provenit din cauză, de forță, ma­
joră. Acte descărcătoare sunt: or­
donanțele mandatele de pl. și reci-
 Casieri — Casus
pisele oficiale. Lipsurile constatate
vor fi imediat complectate și se va
lua un înscris asupra averii lor. In
caz de delapidare se va sesiza tri­
bunalul, care va judeca de urgentă.
Procesele verbale (v. c.) vor consta­
ta lipsa, făcând probă în justiție
până la înscrierea în falș (v. c.) a-
coperirea lipsurilor constatate nu
apără de pedeapsă; orice lipsuri
constatate produc dob. în favoarea
statului (art. 20 -24). Toate încasă­
rile trebuiesc făcute venit și tre-
■ cute la un articol; cheltuelile direct
din încasări, constituesc infracțiune
(art. 17). Faptul de a trafica sau
utiliza bani publici în scopuri per­
sonale, constitue delapidare (art.
227). Conturile (v. c.) C. se vor în­
cheia pe an sau gestiune; pentru
orice sumă încasată se va elibera
o recipisă semnată de casier din
cotorul cu matcă; în comunele ru-
i’ale aceasta va fi semnată și de
primar (art. 202 L. c. p.). C. com.
urb. vor înainta zilnic serv, de con­
trol situația casei împreună cu ac­
tele justificative (v. c.) de încasări
și plăti (art. 216), iar după 2 luni
delà finea anului financiar vor îna­
inta autorității tutelare contul de
gestiune. Funcția de casier este in­
compatibilă cu acea de primar în
comunele rurale, v. Gestionar).
Casieri comunali și perceptorii
com. sunt asimilați cu agenții Mi­
nist. de finanțe, supuși controlului
■organelor acestuia; li se acordă re­
mize ca și perceptorilor statului.
(62 L. 14/VI 1933). După legea adm.
din 1929 se alegea prin sufragiu
universal; în orașe era numit de
consilii dintre licențiați comerciali.
In comunele rurale, alegătorii răs­
pundeau solidar cu C. pt. neregulile
acestuia. Trebuia să depună o ga­
ranție în numerar sau efecte pu­
blice (pt. complectare v. Casier, mâ­
nuitor de bani publici).
Casierii publice, orice oficiu de
C. p. va avea 2 chei, de casă, una
se va păstra de casier, cealaltă de
șeful autorității. Intrările și eșirile
de numerar se vor face prin pro­
ces-verbal. Registrele C. p. se vor
încheia la 31 Martie ale fiecărui an.
Registrele întrebuințate vor fi acele
determinate de Direcția contabili­
tății generale a Statului (181—183).
124 —
Casieriile statului, sunt casie­
ria centrală a tezaurului public și
casieriile ad-țiilor financiare. In
mod excepțional operațiunile de în­
casări și plăți se pot face și prin
casierii speciale,, cari sunt obligate
a vărsa sumele disponibile ad-țiilor
financiare (art. 14 L. c. p.). C. pubi,
nu vor putea păstra decât numera­
rul necesar plăților; fondurile dis­
ponibile vor fi vărsate la Banca
Națională, comunicându-se Minis­
terului de finanțe. Depunerile la
bănci sau alte case constitue o in­
fracțiune (art. 19 L. c. p.).
Casim, comună rur. în jud. Ca­
liacra, reșed. pl. 978 loc. jandarme­
rie, cfr. în loc. judecătorie, P. t. t..
Prefectură, tribunal Bazargic la 27
km. In 1931 i s’au alipit 9 sate.
Casimeea, comună rur. în jud.
Tulcea f. reșed. plășii. 1760 loc. ju­
decătorie, jandarmerie, P. .t. t. în
loc. cfr. Mocani 35 km. Prefectură,
tribunal Tulcea la 81 km.
Castă, grup social închis, care
nu-și contopește individualitatea sa
într’altul mai cuprinzător, ci ră­
mâne distinct. In C. predomină
egoismul grupului și separatismul
și privilegiile de C. Organizarea
socială a C. se află mai ales în In­
dia. Castele au fost studiate de so­
ciologul francez C. Bouglé.
Castelan, odinioară, cel ce co­
manda într’un castel; azi cel ce are
un castel.
Castrație, (Med.) jugănire, ope­
rație prin care se îndepărtează org.
sexuale (testicule, ovarii) și se ste­
rilizează individul. Foarte obișnui­
tă în veterinàrie (cal, bou, clapon),
în medicina umană se aplică când
glandele sunt bolnave (cancer, etc.).
La noi există secte (Lipoveni) care
practică C. din motive religioase
„scopiții“.
Casus belli, motiv sau caz de
războiu. Se spune de un act ce
poate provoca războiul între două
țări, iar prin extensiune și cu oare­
care ironie, un conflict între două
persoane. Insultarea unui ambasa­
dor poate fi un casus belli.
Casus foederis, când un stat a-
liat conform tratatului de alinată
încheiat cu un alt stat, este îndrep­
tățit de a se folosi de ajutorul ace-
 Catagrafie — Caz
luiași stat, adică de a obliga statul
acela să-l ajute, potrivit stipulații­
lor tratatului încheiat.
Catagrafie, se numește opera­
țiunea ad-tivă de numărătoare, a
populației, a animalelor, vehicole-
lor, uneltelor, mașinilor, etc. sus­
ceptibile de a fi rechiziționate, (v.
Recensământ).
Catolică, biserică, gruparea creș­
tinilor de pe tot pământul și cari
profesează aceleași învățături dog­
matice și recunosc pe Papa delà
Roma drept urmaș a lui sfântu
Petru și locțiitor a lui Christos. Bi­
serica c. e organizată în toate ță­
rile și condusă de primați, patri­
arhi, mitropoliți, arhiepiscopi, epis­
copi și preoți, considerându-se drept
unica B. adevărată a lui Christos,
în opoziție cu celelalte biserici, cari
sunt schismatice (ortodoxă) și ere­
tice (protestantă). După rit și lim­
ba liturgică, se împarte în B. c. de
rit latin (romano-cat.). grecesc (gre-
co-cat.). armean, etc. Biserica gr.
cat. rom. are 5 episcopi, 2 vicariate,
5 episcopii, 23 canonici, 33 funcțio­
nari, 27 protopopi, 643 parohii, 696
preoți, 4 seminarii cu 19 profesori.
Salarizarea personalului pe 1933, fi­
gurează în bugetul statului cu
28.014.440 lei. (v. Culte).
Cătun, se numește un grup de
case sau familii situate la o dis­
tanță oarecare de o comună sau
sat, cari din cauza numărului mic
de locuitori, n’au putut forma o co­
mună sau sat. C. nu este propriu
zis o subdiviziune a comunei sau
satului. El nu are nici o organiza-
țiune proprie; interesele sale sunt
reprezentate de comuna sau satul
căruia aparține. De obiceiu este re­
prezentat în consiliu printr’unul
sau mai mulți consilieri; dease-
menea mai are anumiți agenți ca:
jurați, păzitori de câmp, străjeri,
etc. plătiți din fondul comunei res­
pective sau în natură de locuitori
C. In special C. sunt numeroase în
comunele de munte unde fiecare
este alcătuit din 2—10 C. Nici în
trecut n’au avut nici o organizație
proprie.
Cauțiune, este o obligație față
de un creditor că se va îndeplini o
obligațiune (v. c.) determinată; a
da cauțiune înseamnă a depune o
— 125 -
anumită sumă, sau a prezenta pe-
cineva care consimte să răspundă
în locul debitorului de executarea
unei obligațiuni pe care a contrac­
tat-o. (v. Garanție).
Cauțiune de bHnă purtare,
este o măsură d'e siguranță și pe­
deapsă financiară, consistă în depu­
nerea la Adm. fin. în termen de 15
zile socotite delà data pronunțării
măsurii, a unei sume, în numerar,
care nu poate fi mai mică de 500
lei și nici mai mare de 20.000 lei.
Ea se va pronunța în cazurile ex­
pres prevăzute de lege. Instanța o
va putea substitui, ori de câte ori
va socoti util, măsurilor de sigu­
ranță. Depunerea cauțiunei poate fi
înlocuită, fie printr’o inscripție
ipotecară asupra averii imobiliare
proprii, sau aparținând altei per­
soane, fie prin garanția efectivă a
unui terțiu. Durata acestei măsuri
de siguranță este dela 1 la 3 ani
Termenul curge din ziua când cau­
țiunea a fost depusă sau garantată.
Dacă cauțiunea nu se depune sau
garanția nu se dă, în termenul ară­
tat mai sus, instanța va aplica pe­
deapsa prevăzută pentru infracțiu­
nea săvârșită sau măsura de sigu­
ranță căreia i s’a substituit cau­
țiunea. Executarea pedepsei apli­
cate, în acest caz, va putea fi sus­
pendată dacă în timpul duratei
cauțiunii depuse sau garantate, in­
fractorul nu a săvârșit vre-o crimă
sau delict, pedepsit cu pedeapsă
privativă de libertate, cauțiunea,
sau garanția se va restitui, iar in­
scripția ipotecară se va radia; în
caz contrar, instanța care a pro­
nunțat măsura, va dispune confis­
carea sumei sau realizarea crean­
ței în folosul fondului amenzilor.
Căușani, comună rurală în jud.
Tighina, reșed. plășii, 6972 loc. ju­
decătorie, secție jand. notariat, P.
t. t. cfr. la 5 km. în loc. Prefectură,
tribunal Tighina la 22 km.
Cauzalitate, legea în virtutea
căreia o cauză produce un efect.
Cavaleria, este o ramură a ar­
matei (v. c.) formată din: 1 Reg.
escortă regală, 12 Reg. roșiori, 12
Reg. călărași, 7 Reg. călărași de
corp, 1 Divizion vânători călări, 1
centru de instrucție, școli.
Caz fortuit, se numește eveni-
 Caziere — Ceka
mentul independent de voința omu­
lui și pe care nimeni nu-1 poate
împiedeca. Crimele sau delictele co­
mise prin C. f. se pedepsesc cu o
pedeapsă mai mică; alteori chiar
apără de pedeapsă, (v. și Forță ma­
joră).
Caziere ad-tive, (Dr. adm.) sunt
tablouri cuprinzând datele perso
naie ale unui funcționar, pregăti­
rea, starea familiară, funcțiunile
ocupate, decorațiuni, pedepsele su­
ferite, avansări, etc. La C. mai sunt
anexate toate actele originale cari
sprijinesc datele cuprinse în C. Se
păstrează la autoritatea superioară
a funcționarului. Străinii nu au
drept a cerceta aceste C. Ele ser­
vesc pt. a se putea constata apti­
tudinea funcționarului în vederea
avansărilor, pensionării, etc. Se în­
tregesc cu foile calificative (v. c.).
Caziere judiciare, (Pr. penală)
sunt dulapuri cu compartimente al­
fabetice unde se așează în ordine
alfabetică buletinele individuale ale
infractorilor. Se păstrează la grefa
tribunalelor unde s’a născut infrac­
torul și se scrie pe buletine numele,
semnalmentele și toate anteceden­
tele infractorului. Au fost concepu­
te de procurorul Benneville în Fran­
ța și servesc pt. constatarea reci-
diviștilor sau să dea referințe ori­
cui despre trecutul unei persoane,
pe care voiește a o angaja ca ser­
vitor. Pentru constatarea exactă a
identității unui infractor, la cazier
se mai găsește și identificarea an-
tropometrică (v. c.) fotografiindu-se
și luându-se diferite măsurători in­
fractorului.
Cec, (Dr. com.) se numește actul
comercial prin care o persoană ca­
re are disponibil la o bancă sau la
orice persoană, dă ordin să se facă
plata fie pt. sine fie pt. o terță per­
soană. C. poate fi la ordin, sau la
purtător; nu poate circula prin gir,
trebuie să cuprindă suma, să fie
datat și semnat de emitent (365—
369 C. com.). C. se întrebuințează
des în operațiunile de bancă, unde
acestea fac comparațiuni între ele
plătind rumai diferența. Cecul cu­
prinde: Denumirea de cec trecută
în însuși textul titlului și expri­
mată în limba întrebuințată pt. re­
dactarea acestui titlu. Ordinul ne­
condiționat de a plăti o anumită
sumă de bani. Numele celui care
trebuie să plătească (tras). Arăta­
rea locului unde plata trebuie fă.
cută. Arătarea datei și a Iodului
emiterii. Semnătura celui care emi­
te cecul (trăgătorul). Titlul căruia
îi lipsește una din condițiunile ară­
tate în articolul precedent nu va fi
socotit cec, afară de cazurile ară­
tate în alineatele ce urmează: In
lipsa unei arătări speciale, locul
arătat lângă numele trasului este
socotit loc de plată. Dacă mai mul­
te locuri sunt arătate lângă nu­
mele trasului, cecul este plătibil la
primul loc arătat. In lipsa acesto­
ra. sau a oricăror alte arătări, ce­
cul este plătibil la locul unde tra­
sul are principalul său stabiliment.
Cecul care nu arată unde a fost
emis se socotește semnat la locul
arătat lângă numele trăgătorului.
Cecul nu poate fi tras decât asupra
unui bancher. Cu toate acestea ce­
cul tras și plătibil în străinătate
este valabil ca cec chiar dacă tra­
sul nu este bancher. Cecul nu poate
fi emis decât dacă trăgătorul are
disponibil la tras, disponibil asu­
pra căruia are dreptul de a dis­
pune prin cec, pe baza unei con-
vențiuni exprese sau tacite. Titlul
emis fără observarea acestor con-
dițiuni valorează totuși ca cec. Cel
cui nu poate fi acceptat. Mențiunea,
de acceptare trecută pe cec se so­
cotește nescrisă. Regulile aplicabile
cambiei (v. c.) cu privire la plată,
scadență protest, se aplică și cecu­
lui. (v. L. asupra C. M. O. 100/1934).
Ceka, prescurtarea cuv. Cereri-
ciajnaia Komisija. Numele comisiu-
nei instituită de consiliul comisa-
riilor poporului din Rusia, pt. com­
baterea reacțiunei contra revoluției
și speculei. A fost un fel de tribu­
nal secret unde cei învinuiți erau
condamnați și executați fără a avea
putința de a se apăra, sau a fi lă-
sați să-și dovedească nevinovăția.
Odată.tradus cineva în fața C. era
condamnat și executat Judecătorii
aceștia erau oameni nepregătiți, în
majoritatea cazurilor foști pușcă
riași și chinezi. In toată Rusia C
a executat peste 4 milioane de in
telectuali, negustori și țărani, a
fost înlocuită cu G. P. U. (v. c.) în
1922.
 Cecuri — Cehul
Cecuri poștale, se numesc acele
C. prin cari titularul unui cont cu­
rent. poștal (v. c.) poate dispune de
activul contului său. Pe lângă Di­
recțiunea Gen. P. T. T. funcț. un
serviciu pentru încasarea, plata și
transportul sumelor de bani, prin
mijlocul cecurilor și viriinentelor
poștale (v. c.). C. p. sunt: nomina­
tive, la purtător, colective și ale
ad-ției P. T. T. Fiecare C. p. tre­
buie să cuprindă în cifre și litere
■data și suma de plată exprimată
în monedă națională și semnat pro­
priu de emitent. C. p. trebuie pre­
zentat în 15 zile delà emiterea lui;
nu poate fi andosat nici protestat.
.Sumele încredințate operațiunii. C.
p. sunt scutite de orice timbre și
dări. In schimbul unui C. p. biu-
rourile speciale de cecuri pot libera
și particularilor, în schimbul unor
sume depuse (v. 25—29 Legea pt. în­
ființarea serv, de cecuri 17 Aprilie
1927). Serv, de C. p. funcț. în dife­
rite centre ale țării; el funcționează
și pt. statele străine conform con-
vențiunei poștale universale (v. c,)
încheiată la Stockholm 28 Aug. 1924.
Cefa, corn, rurală în jud. Bihor,
f. reșed. plășii, 172(1 loc. Notariate,
jandarmerie, P. t. t. cfr. la 2 km. în
loc. Prefectură, tribunal Oradea 25
km.
Cehoslovacia, „Ceskoslocenska
Kepublica" republică constituționa­
lă, între Germania, Polonia, Româ­
nia, Ungaria și Austria (v. ac. c.).
Supraf. 149.391 kmp. cu 14.360.802
loc. o densitate de 100 loc. pe kmp.
•Constituția provizorie a fost aceea
din 28 Oct. 1918, prin care s’a pro­
clamat independența. La 20 Febr.
1920 și-a votat constituția definiti­
vă. Conducerea statului C. este în­
credințată președintelui 'republicei
•și adunărilor legislative. Președin­
tele republicei este ales de Aduna
rea Națională, Cameră, Senat cu
maj. rie ;ló. FI reprezintă statul,
convoacă, și di solvă adunările, nu­
mește tie miniștrii, are dreptul de
.„veto“ asupra legilor votate de a-
dunări. După înființarea statului
C. președintele a fost ales Tomas
Massaryk pe viață, ca o recunoș-
tiință pt. serviciile aduse patriei
sale subjugate. Camera se compună
din 390 deputati aleși pe 6 ani; se­
— 127 -
natul din 150 membrii aleși de ale­
gători pe 8 ani. Este alegător pt.
cameră orice cetățean de 21 ani și
Ja 26 ani pt. senat. Eligibil pt. ca­
meră este orice cetățean la vârsta
de 30 de ani, iar pt. senat la 45
ani. Legile sunt votate de adunări;
acestea se întrunesc în adunare na­
țională. pt. alegerea președintelui,
sau modificarea Constituției. Pu­
terea executivă este încredințată
președintelui republ. și guvernului;
totuși în guvernarea statului și ela­
borarea legilor are o mare influen­
ță „petra" un consiliu de 5 membrii,
alcătuit din conducătorii partidelor
politice mai importante. Teritoriul
C. este împărțit în 4 provincii, al­
cătuite după, vechea structură: în
237 plăși (v. Okresni). Principiul de
ad-ție este autonomia locală, cu tu­
tela org. puterii centrale. Ad-ția s’a
unificat prin !.. din 1927. Împotriva
abuzurilor, recursurilor sau apelu-
ilor ad-tive, este curtea supremă de
justiție ad-tivă în Praga. Ministe­
rele sunt: președinția consiliului,
externele, apărarea națională, in­
terne, instrucția publică și artele,
industrie și comerț, poște și tele­
foane, căi ferate, agricultură, justi­
ție, lucrări publice, prevederi so
ciale, aprovizionări, igienă și edu­
cație fizică. In acelaș rang cu mi­
nisterele este și Curtea de Conturi,
care supraveghează finanțele publi­
ce. Populația după naționalități se
repartizează: Cehoslovaci 9.160.227,
ruteni 471.184, germani 3.120.660,
unauri 749.430, etc. D. p. d. v. al re­
ligiei sunt: 11.000.000 rom. cat,
1.000.000 protestanți, 354.342 izrae-
liți și diverși. Justiția este împăr­
țită în 423 judecătorii, 36 tribunale,
4 Curți superioare (Praha, Brno,
Kosice, Bratislava) și o curte su­
premă de just. Armata cupr. circa
120.000 oameni, grupată în 4 cor­
puri de armată, 12 (livizii de infan­
terie, 2 reg. art. munte, 4 reg. ar­
tilerie. 3 reg. cavalerie, 19 bat, vâ­
nători și aviația compusă din 160
unități. Culorile drapelului sunt:
roșu și alb,. Stema Republicei: In
eânm i'oșu doi lei de argint, în
piept cu trei forturi albastre.
Cehul-Silvaniei, rom. rurală în
jud. Sălaj, reșed. plășii C. S. 3538
loc. judecătorie, percepție, secție
jand. P. t. t. cfr. la 2 km. în loc.
 Ceica — Centralizare
Prefectură, tribunal Zălau la 33
km. Paroh, gr. cat. In 1900 avea
3141 loc. rom. 288 ceilalți ung. evrei
(369).
Ceica, com. rurală în jud. Bihor,
reșed. plășii C. 1712 loc. judecăto­
rie, percepție, secție jand. P. t. t.
cfr. la 2 km. în loc. Prefectură, tri­
bunal în Oradea la 24 km. Biserici
gr. ort. și gr. cat. In 1900 avea 1006
loc. rom. 647, ceilalți ung. evrei.
Celibat, starea celui neînsurat:
celibatul preoților catolici devine
obligatoriu delà 1074.
Cens, (Dr. el.) înseamnă totalita­
tea impozitelor ce trebuie să plă­
tească un cetățean spre a fi eligi­
bil sau alegător. Sistemul censitar
a existat la noi până în 1918, când
a fost înlocuit cu sistemul votului
universal. Alegătorii erau împărțiți
în colegii electorale după cens; cei
ce n’aveau cens, n’aveau drept de
vot. In Ardeal cei mai greu impuși
(viriliști) erau membrii de drept în
consiliul unei comune sau județ.
La Romani era recensământul ave­
rii cetățenilor, care se făcea din
cinci în cinci ani, la început de con­
suli și mai târziu (la 444 a. Chr.)
de censori.
Censori, sunt funcționarii însăr­
cinați cu controlul societăților co­
merciale, aleși de adunarea gen. (v.
c.) pe un termen fixat. Atrib. lor
este de a supraveghea ad-ția socie­
tății, a inspecta registrele, casa, te­
zaurul, întreținerea scriptelor, de a
examina proiectul de bilanț și a
face inspecții inopinate ale casei.
Censură, (pr. pol.) este o mă­
sură de supraveghere, pe cari au­
toritatea publică putea să o execute
asupra unui ziar, publicațiune sau
broșură,, putând suprima cuvinte,
fraze, sau chiar articole în între­
gime. Constituția prin art. 25 o-
prește censura ca măsură preven­
tivă pt. operațiunea, vinderea sau
distribuțiunea oricărei publicațiuni.
In caz de stare de asediu (v. c.) se
va putea institui C. (128). Dreptul
guvernului de a revizui, ori a opri
publicarea anumitor știri din presă.
C. cărților un privilegiu medieval
acordat la început universităților,
în timpul lui Alexandru al VI e
legiferată (1494) și extinsă prin
bula papei Leon al X (1515) și de
atunci imitată de puterile lumești.
Anglia în 1694 a suprimat-o. Ger­
mania în 1848 și Rusia în 1906 sub
ultimul regim țarist. C. la noi se
face de autoritatea militară în tim­
pul stării de asediu și de multe ori
produce mari nemulțumiri.
Centrala cooperativelor, a fost
desființate prim-iegea Cooperației
1929 (art. 161) înlocuită cu Centrala
Uniunilor Cooperative.
Centralizare, înseamnă sistemul
după care un stat este astfel orga­
nizat din punct de vedere adminis­
trativ, că încredințează puterii cen­
trale grija și satisfacerea tuturor
intereselor generale, regionale și lo­
cale; este sistemul de administrație
în care raportul de dependență în­
tre organele administrative este
atât de strâns,, încât interesele ju­
dețene sau comunale sunt admi­
nistrate după normele primite delà
centru, de către organele instituite
direct de puterea centrală și cu mij­
loace financiare ale acesteia. Un
stat centralizat înseamnă de fapt
negarea intereselor regionale și lo­
cale; pe când un stat descentralizat
presupune ființa și satisfacerea u-
nor asemenea interese. Centralism
înseamnă pt. localități, sufocare, în­
grădirea libertăților ad-ției perife­
rice, paralizarea puterii localității
de a putea lua hotărîri lucrătoare
prin ele înșile. Centralismul a fost
baza de organizare a statelor; tre­
cerea delà centralism la descentra­
lizare (v. c.) a urmat o serie de
gradațiuni. Situația intermediară
între centralism și descentralizare
ad-tivă se numește „desconcentrare
ad-tivă“ (v. c.). Centralizarea poli­
tică înseamnă coheziunea între
organele statului; unitatea lui în­
săși,, în care expresiunea voinței
sale, legea este unitară și uniformă
pt. toți cetățenii. Descentralizarea
politică într’un stat constituțional
nu se poate presupune. Constituția
prin art. 108 proclamă sistemul
descentralizării pt. legile de organi­
zare regională și locală. Criticile
centralismului: împiedică desvolta-
rea intereselor și instituțiunilor re­
gionale și locale; promovează inte- \
resele centrale în dauna celor lo­
cale; puterea centrală nu este în
măsură să cunoască și rezolve ne­
voile locale, potrivit cerințelor ace-
 Cercuri — Cernăufi
stora. Apoi conform adagiului „da­
că se poate comanda, delà, distantă,
apoi nu se poate administra, decât
de aproape“.
Cercuri comunale, se înțelegeau
grupări de două sau mai multe co­
mune cari n'aveau un venit de 8000
lei .și astfel se asociau pt. a putea
îndeplini obligațiuni impuse prin
legi. Au fost regi, de legea din 1904.
Din numărul de 2905 comune ru­
rale numai 298 aveau un venit de
8000 lei. cari nu formau C. c., toate
celelalte comune alcătuiau cercuri.
Comunele grupate într’un cerc, con­
tribuiau fiecare în proporția mij­
loacelor de cari dispuneau, pt, a
avea cel puțin un agent sanitar, o
moașe și un jandarm. Fiecare C. c.
era obl. a înființa și întreține o in­
firmerie. Nu era persoană juridică.
Organele lui era, Adunarea. C. com­
pusă. din 2 delegați de fiecare co­
mună, aleși de consiliile respective
și prezidată de primarul comunei
de reședință. Deliberările acestora
erau supuse aprobării consiliilor
comunale și delegdțiuni județene.
Cu toate acestea, prefectul ordo­
nanța plățile C., iar funcționarii
sau agenții comunali (moașă, jan­
darm, pichier. etc.) erau numiți de
autoritățile superioare.
Cercuri de recrutare, sunt uni­
tăți militare al căror regiune co­
respunde eu al județelor; având în­
sărcinarea de a exercita toate a.tri-
buțiunile privitoare la recrutare,
mobilizarea armatei, rechiziții, sta­
tistică .și pregătire pre-regimentară.
In atribuț iun ile lor sunt sprijinite
de autoritățile ad-tive, polițienești
și jandarmerie. Stau sub ordinele
comandamentelor teritoriale ale
corpurilor de armată respective.
Cereri, orice C. înfățișată, justi­
ției va. fi făcută în scris; la jude­
cătorii se poate face și verbal. C.
vor arăta: instanța la. cari se adre­
sează, numele și domiciliul părții
și-a reprezentanților, obiectul și
semnătura, cei ce nu pot scrie vor
semna prin punere de deget înain­
tea a 2 martori sau primarul co­
munei, care va certifica semnătura.
Dacă cererea urmează a se comu­
nica mai multor persoane, se va
face în atâtea exemplare câte sunt
părțile plus unu pt. justiție. I.a fie­
129
care C. se vor alătura copii de pe
înscrisurile de cari urmează a se
servi în proces. Când cererea ur­
mează a fi rezolvată, fără, citarea
părților, înscrisurile se depun în
original. Când C. este făcută prin
mandatar se va alătura procura
originală. Denumirea greșită a C.
sau căii do atac nu atrage nulita­
tea. C. de chemare în judecată va
mai cuprinde- calitatea juridică a
părților; valoarea după aprecierea
reclamantului, indicarea motivelor
de fapt și de drept pe cari se înte­
meiază; probele pe cari se sprijină.
Cereri de naturalizare, ,e adre­
sează, președ. comisiunei de natura­
lizare (v. c.). l-’.le pot fi în vederea
curgerii stagiului și cu dispensă de
stagiu. Trebuiesc însoțite de urm.
acte: Extr. de naștere, declarație
autentică, de renunțare la. cetățenia
străină, și voința de a deveni cer.
rom. și certificat de bună, purtare.
După împlinirea stagiului se vor
mai anexa: acte, din cari să rezu.-
te că a locuit 10 ani în România,
de bună purtare, că posedă mijloa­
ce suficiente de existentă, că a pier­
dut cet, străină.
Cermeiu, corn. rur. în jud. Arad,
3563 loc. pretură, judecătorie Ineu,
P. t. t. cfr. în loc. Arad 78 km.
Cer na-Vodă, comună urbană. în
jud. Constanța, 6459 ]oc. 1138 clă­
diri, 1338 gospodări, 206 întrepr.
ind. și comerc. Reșed. pi. judecăto­
rie. P. t. t. cfr. în loc. tribunal. Pre­
fectură în Constanța la 65 km.
Cernăufi, ninnici ;iu, reșed. .jud.
Cernăuți. 111.147 1er. Universitate,
licee, școli profesionale, Mitropolie
gr. ort. rom. 10 552 clădiri, 26.111
gospodării. 3891 întrepr. inc și. co­
merc. Are Curte de apel, Ir cfr.
etc. București la 539 icm. .
Cernăufi, județ în Bucovina. Ca­
pitala Cernăuți. Supraf. 1771 kmp,
cu 305.097 loc. din cari 174 892 loc.
pop. rurală, cu densit. 172.3 loc. pe
kmp. Plășii 4, comune 94. Orașe:
Cozmeni, Sadagura, Zastavna. Clă­
diri 57.437, gospodării 74.663, în­
treprinderi 6145. Universitate, licee,
școli superioare de tot felul etc. în
Cernăuți... Stema: Scut roșu, cu un
stejar desrădă,cinat, de argint, în­
soțit de o parte și de alta de câte
un brad desrădăcinat, de aur, și
9
 Cerșetorie — Cetatea
având deasupra două săbii de aur
încrucișate.
Cerșetorie, (Pol.) orice persoană
care se găsește cerșind, în public,
comite delictul de cerșetorie. Acela
care, deși dispune de mijloace de
trai sau are putință să-și procure
întreținerea prin muncă, se găsește
cerșind, se pedepsește cu închisoare
corectională delà 6 luni la 1 an.
Cerșetorul invalid i se aplică 'mă­
sura de siguranță a internării în-
tr’o casă de muncă. Acela care eva­
dează din casa de muncă și conti­
nuă să cerșească, se pedepsește cu
aceiași pedeapsă ca și cerșetorul
valid. Orice cerșetor, chiar invalid,
care a făcut uz de amenințare, sau
a intrat într’o casă sau în depen­
dințele acesteia, fără permisiunea
proprietarului sau acelora ce o lo­
cuiesc, precum și acela care a si­
mulat răni, boale, ori slutiri, spre
a inspira mila publică, sau cerșește
cu copii mici, în comunele unde
sunt aziluri publice de copii, se pe­
depsește cu închisoare corecțională
delà 6 luni la 2 ani. Cerșetorul care
proferă insulte Ia adresa aceluia
care a refuzat să-i dea pomană, se
pedepsește cu închisoare corecțio­
nală delà 2 la 6 luni. (v. Vagabon­
daj).
Certificat, este actul autorități
publice care adeverește existenta
unui fapt, sau unui lucru în fa­
voarea posesorului. C. sunt elibe­
rate în anumite condițiuni și în­
vestite cu formalitățile prevăzute
de o lege. C. de „paupertate" este
acela care constată starea mate­
rială a unei persoane, se liberează
de primar vizat de perceptor; este
scutit de timbre. „C. de bună pur­
tare" servind pt. a fi numit într’o
funcție sau a obține un brevet, etc.
se dă de primărie, poliție, etc. „C.
de capacitate" este acela care atestă
depunerea unui examen, absolvirea
unei școli, etc. se eliberează de di­
recțiunile școlare. „C. de sănătate"
eliberat de un medic oficial. „C. de
proveniență" a unei mărfi sau ani­
male. ,,C. ipotecare" liberate de gre­
fieri. C. militare, etc. etc.
Certificat international de că­
lătorie, v. Permise.
Certificat de publicațiuni, se
numește actul prin care un ofițer
- 130 —
de stare civilă adeverește că s’au
făcut publicațiunile necesare pt. în­
cheierea unei căsătorii (v. c.) și că
nu s’au ivit opozițiuni (v. c.). In
baza C. d. p. viitorii soți se pot că­
sătorii în fața oricărui ofițer de
st. civ. (Pr. cod. civ.).
Cessante causa, cessât efectus.
încetând cauza, încetează efectul
(urmările). Maximă din vechiul
drept. însemnează că, dacă renun­
ță cineva la un proces, încetează
toate efectele ce ar fi putut rezulta
din el. Azi fraza are un înțeles mai
general, „nu poate fi efect fără
cauză".
Cesaro-Papal, v. Regimul.
Cesiune, este abandonarea unui
lucru sau posesiuni, stării sale în­
tregi făcută de debitor, care nu
poate plăti creditoriilor săi, pt. ca
aceștia să vândă averea și să se
despăgubească din prețul obținut.
C. este voluntară când se acceptă
de creditori, în care caz, debitorul
scapă de cheltuelile de urmăriri ju­
diciare, atunci când legea permite
debitorului de bună credință, să
dea înaintea justiției, toate bunu­
rile sale, spre a-și redobândi liber­
tatea. Această dispoziție nu s’a
aplicat.
Cetatea Albă, județ din Basara­
bia mărginit la É. cu Ucraina, Ia
sud cu M. Neagră, la S. jud. Ismail
și la V. cu Calmi, cu capitala Ce­
tatea Albă. Suprafața 7595 kmp. cu
340.659 loc. din care populația rur.
303.807, cu dens, de 44.8 loc. pe. kmp.
Reșed. plășilor: Bairamcea, Ivănești
Nouț, Tătar Bunar, Tuzla, Taruti­
no și Volintiri. Notariate 80, com.
rur. 109, sate 213, percepții Cetatea
Albă, Poștal, Bairamcea, Ivănești
Vechi, Sărata,, Tarutino, Ivănești
Noui, agenții 34. Judecătorii: Ceta­
tea Albă, Tuzla, Bairamcea, Cazaci,
Volintiri, Sărata, Tatar B. Ivănești
Noui. Camera comerc. agricolă în
Cetatea Albă. Licee: Lie. de băeți
„Voevodul Mihai“, Lie. de fete, Li­
ceul mixt în com. Tarutino. Gimn.
în com. Bairamcea, Lie. „Werner"
din Sărata. Școli sup.: Școala prof,
de fete, Școala Normală de învăță­
tori, Școala de Arte și Meserii în
Cetatea Albă. Aparține Curții de
Apel, Insp. gen. adm. pol. și sigu­
ranță, Insp. școlar, Insp. Reg. Zoot.
 Cetatea — Cheltueli
Insp. sanitar, Insp. agronomic,
Jnstj. Muncii în Chișinău. Dir. Fin.
Galați. Episcopia Ismail. Populația
a'epr. pe naționalități: români 65,729,
germani .'>7.161, evrei 6981, ruși
80.096, bulgari 78.881, diferiți 67-42.
Alege 5 deputati, 2 senatori. 36 cons,
jud. Prefect Mihail Stratou. Direc­
tor prefect. V. C. Nicolau. Secretar
gen. Gli. Bănescu. Șefi de serv. M.
■Georgescu, Dr. C. Suflery, Dr. Ghiu-
culov Alexei, Ing. Harmzeu Ronald.
Primpretori: Pițigoi Gheorghe, Ște­
fan Pipescu, Tänase Georgescu, U-
•y.unov Filimon, Bahrim Cristache.
Funcționari jud. 27. Cifra totală a
bugetului pe 1933: Venituri și chel­
tueli 44.871.303 lei. Bănci: Banca
Națională, B. Basarabia suc. B. Ro­
mânească suc. B. Moldova suc. în
Cetatea Albă. Industrii: mori auto­
mate în Cetatea Albă, Fabr. de pos­
tav în com. Tarutino, Fabr. de ma­
șini agricolce Sărata, Fabr. de să­
pun C. Albă, Fabr. de spirt Șaba,
Pioduse renumite: vinuri în Pu-
reari. Șaba, Tarutino. Lungimea
șoselelor nat. 184 km. jud. 605 km.
N-rul gospodăriilor 71.315, clădiri
64.428, întrepr. ind. și com. 4755.
Stațiuni maritime: Budachii, Bur-
gaz, Bugaz, Sergheevca, Sabolat.
Stema jud. Scut despicat. In I-a
•cartier roșu, o viță de vie de aur
prinsă pe arac negru și eșind din-
tr’o terasă verde. In Il-a tot roșu,
un turn de cetate de argint, așezat
pe malul unei ape de argint. Sim­
bolizând bogăția viticolă a. jud. și
istoria Cetății Albe.
Cetatea Albă, municipiu, reșed.
jud. C. Albă, 33.495 loc. 5430 clă­
diri, 7303 gospodării, 1074 întrepr.
ind. și comerc. Prefectură,, tribu­
nal, judecătorie, vamă, port la li­
manul Nistrului. Este unul din cele
mai vechi orașe ale Moldovei. Buc.
'589 km.
Cetățeni de onoare, (Dr. adm.)
sunt acei străini față de care un
stat a simțit nevoia de a-și exprima
sentimentele de gratitudine, pentru
fapte mărețe, ale acestora în cazul
când l-au ajutat și susținut în mtr
mentele grele. Asemenea cetățeni
au fost: generalul Kisselef, cetățe­
nia acordată de obșteasca adunare
la 4 Martie 1841. Prin legea 7 Mar­
tie 1867 lui Gladstone, Roebruck.
Vbicini, etc. pt. apărarea cauzei
131
Principatelor Române în 1819. La
22 Oct. 1919 generalului Berthelot
pt. faptele din războiul mondial, în
20 Iunie 1931 lui Louis Barthou,
ministrul de ext. al Franței. C. o.
este reglementată de legea pt. do­
bândirea și pierderea cetățeniei ro­
mâne din 24 Febr. 1924, care prin
art. 29 prevede că C. o. poate fi a-
cordată printr’o lege votată cu maj.
de 2/a. Consiliu] comunal și jude­
țean pot acorda cet. o. pt. servicii
excepționale aduse lor. C. o. din
punct de vedere al dreptului, con­
tinuă a rămâne tot străin, această
nu conferă nici un drept politic. C.
o. nu schimbă întru nimic situația
juridică individuală, el rămâne tot
străin.
Cetățenie, v. Naționalitate.
Cetăți, (Dr. adm.) au fost orga-
nizațiuni cu caracter militar, com­
puse uneori din iobagi (v. c.) „io-
bagiones castri" în frunte cu câte
un comandant de cetate. In țara
românească cetățile aveau organi-
zațiune deosebită, în fruntea cărora
erau pârcălabi, recrutați dintre bo­
ieri. In Moldova C. erau numeroase
și întărite cu mare pompă milita­
ră; aveau în frunte câte 2 pârcă­
labi. In sec. XV pârcălabii de Ce­
tatea Albă, Chilia, Neamț, Hotin și
Orhei, erau membrii în sfatul Dom­
nesc. In Ardeal C. cu ținuturile din
apropiere formau circumscripții cu
organizație deosebită (Vârispânsâg)
în fruntea căreia era un comandant
„Castelanus" (Vârnagy). Prin sec.
XTI întâlnim cetățile alături de ju
dețe, având în frunte un comite
„Comes-regalis" (Vărispân) funcțio­
nar al regelui cu atribuțiuni ad-
tive și judecătorești, având ca aju­
tori pe solgabirăi (v. primpretor)
cu atribuțiuni judecătorești. In sec.
XIII C. s’au contopit cu județele (v.
c.) formând o singură unitate.
Cetea, comună rur. în jud. Alba,
pretură, judecătorie, cfr. P. t.. t.
Teiuș 8 km. Alba-Iulia 26 km.
Cheltueli, (Finanțe) ale Statului
și ad-țiilor de Stat, sunt reglemen­
tate de legea Contabilității publice
din 1929; se vor prevedea în buge­
tul anual repartizate pe: titluri, ca­
tegorii, capitole și articole (v. c.).
Capitolele și articolele vor avea o
indicație precisă, Ch. de personal
9*
 Cheltueli
și material vor fi separate; în ca­
tegoria Ch. de material nu se pot
prevedea Ch. de personal ca: sa­
larii, diurne, îndemnizării, etc.
(art. 32), angajarea Ch. se face în
urma unui credit (v. c.) anume
deschis, după ce se va constata că
lucrarea sau furnitura va fi termi­
nată până la 1 Februarie sau 31
Martie pentru cele urgente (art. 36).
Ch. înainte de a fi achitate tre­
buiesc vizate de consilierul contro­
lor (v. c.) afară de salarii și pensii.
Orice Ch. făcută direct din înca­
sări constitue o infracțiune pedep­
sită de lege (art. 17). Ch. se fac în
baza ordonanțelor sau mandatelor
de plată (v. ac. c.) emise în urma
actelor justificative (v. c..) din care
se rezulte că cel ce solicită plata
este îndreptățit la aceasta. Angaja­
rea cheltuelilor județene și comu­
nale se face în urma creditului dis­
ponibil și avizul controlorului; pla­
ta lor se face, pt. județe de ad-ția
de încasări și plăți, iar pt. comune
de oficiile lor de casierie. Ordonan­
țele de plată vor fi semnate în co­
mune de primari, la județe de pre­
fect și contra semnate de notari, în
comunele rurale, ca șefi ai conta­
bilității și șeful contabilității la ju­
dețe și asociațiuni județene (art.
210, 213). Ch. neplătite în cursul u-
nui exercițiu (v. c.) se vor plăti din
exercițiul următor, în urma statelor
nominative (v. c.) trimise Ministe­
rului de Finanțe (art. 36).
Cheltueli comunale și județene
sunt reglementate de legea finanțe­
lor locale publicată în Mon. Of. No.
88 din 14 Aprilie 1933 și legea Con­
tabilității publice. Ele se împart în:
„Cheltueli ordinare" cari sunt toate
cheltuelile de personal și material
necesare funcționării ad-ției locale.
„Cheltueli extraordinare" sunt toate
cheltuelile de Investiție, cari sunt
făcute în scopul de a mări patri­
moniul ad-ției locale. .Cheltueli cu
destinație specială" sunt acela cari
se acoperă din venitu 'i speciale ca:
•helt. pt. întreținerea și construiri
de drumuri, luminat, pășune, etc.
„Cheltueli diverse" sunt rămășițele
de plată din exercițiile închise și
cheltueli întâmplătoare, ca: deficit
al exercițiilor anterioare. „Ch. obli­
gatorii“ sunt: salarii și Indemniza­
ții. Ch. de cancelarie, stare civilă,
132 -
recensământ, electorale, datorii și
anuități, abonamente, pază, expl,
bunurilor și asigurarea clădirilor,
întreținerea școlilor primare, încăl­
zit, luminat, cărți, haine pt. copii
săraci, ajutorarea bisericilor, între­
ținerea cimitirelor, agenți sanitari,,
medicamente, ajutorarea săracilor,
personalul veterinar, pășuni, plan­
tații, reproducători masculi, dru­
muri și poduri. Comunele urbane
mai au: indemnizațiile primarului
și delegației cons., poliția comu­
nală, spitale și dispensarii, pom­
pieri și salvarea, grădini de copii,
chiria locuinței pt. directorul școa-
lei primare. Toate celelalte cheltueli
sunt facultative. Nu se pot trece
asupra autorității locale servicii de
stat, decât numai cu asigurarea
fondurilor necesare (art. 7). Chel­
tueli facultative se vor acoperi din
venituri ordinare după ce s’au satis­
făcut chelt. obligatorii. Salariile și
indemnizațiile funcționarilor și con­
silierilor comunali și jud. nu vor
putea depăși: 40% din veniturile or­
dinare pt. comunele rurale și 500.000
lei oricare va fi cuantumul venitu­
rilor; 30% pt. comune urbane și ju­
dețe. Orice chelt. angajată peste
alocația bugetară este ilegală și ră’
mâne în sarcina celui ce a apro-
bat-o (52). Angajarea chelt. se face
cu avizul scris al șefului de conta­
bilitate; în comunele rurale a nota­
rilor, cari rămân responsabili pt.
orice depășiri. Achitarea ordonan­
țelor se face de mânuitori de ba,ni
(v. c.). Nici o plată în contul ad-tiei
locale nu se poate face decât în ba­
za unei ordonanțe de plată (v. c.)
emisă asupra unui credit regulat
deschis, semnată de șeful Ad-țiej
(prefect, primar) și contra semnată
de șeful contabilității și notar în
comunele rurale.
Cheltueli de judecată, sunt
chelt. de proces în fata instanțelor
judecătorești, pe cari le plătește
partea ale cărei pretențiuni au fost
respinse, sau care a fost condam­
nată. Sunt: onorariile avocaților
părții potrivnice, cheltuelile marto­
rilor, timbre, chelt. cu. exnerți și
orice alte chelt. survenite cu proce­
sul. Onorariile avocaților sunt acele
acrobate de ministerul de justiție.
Când sunt mai mulți reclamanti
 Cliereluș — China
sau pârâți instanța îi va putea obli­
ga solidar la plata C.h.
Chereluș, comună rur. în jud.
Arad, 2410 loc. pretură, .judecătorie,
cfr. Ineu 13 km. P. t. t. Țipor, Arad
78 km.
Cherestea depozite, functiona­
rea lor regi, prin regulamentul din
15 Ian. Mon. Of. 11/1926. Funcț. în
baza unei autorizațiuni a primăriei
dată pe baza avizului serv, de igie­
nă local. Odată cu cererea, solici­
tatori vor prezenta planul detailat
al D. și orice alte’detalii. Depozi­
tele sunt: „mici“ cari nu pot avea
mai mult de 4 vag. materiale; pot
fi instalate în orice orașe în părțile
îndepărtate. Vor fi închise în ma­
gazii de zid separate prin șosele de
6 m. lățime cel puțin de 6 m. de
orice clădiri. D. „mari“ așezate nu­
mai la periferia orașului la 10 m.
de stradă și 15 m. vecinătăți. Sti­
vele nu vor fi mai înalte de 8 m.
Depozitele vor fi prevăzute cu apa­
rate de stins incendii. In corn, ru­
rale aut. va fi liberată, de propre­
tori.
Chestor magistrat însărcinat cu
administrarea finanțelor la Ro­
mani: azi, în unele cazuri, membrii
însărcinați a supraveghea între­
buințarea fondurilor: Chestorul ca­
merei, senatului. Șeful unei poliții
(v. c.) și municipii.
Chesturi de poliție, sunt servi­
cii exterioare ale direcțiunei gene­
rale a poliției (v. c.) în municipii
și orașe asimilate; sunt conduse de
un chestor ajutat de un secretar.
Chesturile de poliție au fost create
prin L. pubi. M. O. 159/1929, în or­
ganizarea lor au următoarele biu-
rouri: de poliție ad-tivă, judiciară,
poliție și siguranță, conduse de câte
un comisar șef; serv, exterioare
sunt: comisariatele pol. de circum­
scripție.
Chetă. An robarea zilelor de che­
tă. Decizia Minist. Muncii și Ocr.
Sociale No. 5185 din 1 Febr. 1930.
Mon. Of. 32/1930. (v. Apeluri la con-
trib. publicului).
Chibrituri, dr eptul de a fabrica,
importa și pune în vânzare Ch. este
un monopol al Statului, care l-a
concesionat miei societăți suedeze
133
„Svenska Tanstickes Actienbolo-
get .
Chier, comună rurală în jud.
Arad, 1900 loc. pretură, judecătorie
Ineu, cfr. 1’. t. t. Spineni 2 km. Arad
54 km.
Chile, republică, sud-americană,
organizată prin constituția din
1925; suprafața "50.570 kmp. cu
3.880.000 loc. Teritoriul împărțit în
24 departamente; cel mai mare Ma-
galanes 160.251 kmp. cu 320.398 loc.
cel mai mic Valparaiso 4598 kmp.
cu 320.398 loc. In fruntea republicei
este un președinte ales de cetățeni
pe 6 ani; numește pe miniștrii, are
dr. de „veto“ asupra legilor votate,
adunarea însă cu majorități de */»
îl poate respinge. Adunarea legisla­
tivă este: congresul național com­
pus din două camere: „Camera de
Deputado“ compusă din 118 depu­
tati aleși de departamente, prin vot
egal și secret și Camera de „Sena-
do“ compusă din 36 senatori aleși
pe 8 ani cu reînoiri la 4 ani. Prin
constituția din 1925 s’au separat pu­
terile legiuitoare, judecătorească și
ad-tivă.
Chilia nouă, comună urbană în
jud. Ismail, 17.050 loc. 3950 clădiri,
3950 gospodării, 370 întrepr. ind. și
comerc. Reșed. plășii, judecătorie,
P. t. t, în loc. cfr. Arciz la 6.2 km.
Tribunal, prefectură lsmail 43 km.
China, republică în extremul
orient. Până la 1912 a fost imperiu.
Suprafața de 8.419.000 kmp. cu
aprox. 400.000.000 loc. Constituția
din 1923. In fruntea republicei este
un președinte ales de reprezentanța
poporului; el este șeful puterii exe­
cutive, reprezintă statul, este co­
mandantul oștirei; numește guver­
natorii militari. China de sud are
guvern separat,, cu sediul Ia Nan­
king. Reprezentanța națională se
compune din 2 camere, senatul
(cian-.Ji-Juan) compus din 596 de­
putati, aleși dintre cetățeni delà
vârsta de 21 ani. Adunările exercită,
controlul asupra guvernului, decid
în caz de războiu sau pace, ex. pu­
terea legislativă, buget, etc. In 1931
Japonia a ocupat Manciuria, în 1932
aceasta s'a proclamat republică, in­
dependentă. iar în 1934 imperiu, ast­
fel suprafața Chinei s'a micșorat cu
940.000 kmp. și aprox. 40.000.000 loc.
 Chiochiș —‘ Cimitire
Miniștrii sunt supuși controlului
superior al republicei. Alături de
Ministere la Peking mai funcțio­
nează diferite autorități ca: Oficiile
coloniale (Li-fan-juen), al cenzorilor
(tu-cia-juen), Curtea superioară de
justiție (ta-li-sse), ețc. cari au căde­
rea de a conduce și supraveghea
întreaga administrație. Teritoriul
Chinei se împarte în 18 provincii,
acestea în 288 circumscripții (fu-
cion-ting) și în 1731 plăși. In fie­
care provincie este câte un guver­
nator. Funcțiunile se acordă în ba­
za unui examen special; în func­
țiuni speciale pot fi numiți acei
cari au trecut prin funcțiuni infe­
rioare. Funcționarii se împart în 9
categorii, divizate în 2 clase. Func­
ționarii se deosebesc după culoarea
îmbrăcămintei, nasturii, chipiului
și după culoarea șiretului pe gule­
rului hainei. Justiția este ameste­
cată cu ad-ția. In comune ea se
distribue de organele comunale, cu
dreptul de recurs la autoritățile su­
perioare. In afaceri mai grave în
prima instanță se judecă la autori­
tățile plășii (ci-hieu), în a doua in­
stanță la circumscripții (ci-fu), în
a treia la guvernatorul provinciei,
iar de aci la instanța supremă din
Pekjng (hing-pu) și (ta-li-sse). Ih
deosebi pedeapsa cu moartea este
aplicată în cele mai ușoare cazuri,
înainte de executarea pedepsei cu
moartea, afacerea este tradusă în
fața unei comisiuni compusă din 9
membrii, cu aprobarea președinte­
lui republicei.
Chiochiș, comună rurală în jud.
Someș, reșed. plășii Ch. 877 loc. Sec­
ție jand. P. t. t. în loc. judecătorie
Beclean, cfr. Gherla la 28 km. Pre­
fectură, tribunal Dej la 42 km. Bi­
serică gr. ort. fii. par. gr. cat. In
1900 avea 933 loc. rom. 508, ceilalți
ung.
Chipercenî, com. rur. în jud.
Orhei, reșed. plășii, 3009 loc. In 1931
i s’a alipit satele: Alexandrovca,
Egarovca, Elenovca, Voroteț. jude­
cătorie, secție jand. P. t. t. notariat
în loc. cfr. Șoldănești la 45 km. Pre­
fectură, tribunal Orhei la 17 km.
Ohișcăreni, com. rurală în jud.
Bălți, f. reșed. plășii. 3380 loc. In
1931 i s’au atașat satele: Coada,
Erezeni, Lipovanca, Nicoleanca,
— 134 —
Pompa, Șinădeni, Slobozia. Judecă­
torie, jandarmerie, P. t. t. în loc.
cfr. tribunal, prefectură Bălți la 24
km.
Chișinău, municipiu, reșed. jud.
Lăpușna și capitala Basarabiei,
117.016 loc. Reșed. episcopiei ort.
rom. Facult. teologică ort. 10.174
clădiri, 26.562 gospodării, 4023 în-
trepr. ind. și comerc. Comandam,
de corp de armată. Aici este clădi­
rea „Sfatul Tării" unde s’a procla­
mat unirea în 1918 cu Patria Mamă.
Licee, biblioteci, etc. Buc. la 539 km.
Chișinău Criș, corn. rur. în jud.
Arad, 2954 loc. Reșed. plășii, jude­
cătorie, secție jand. percepție, P. t.
t. cfr. în loc. tribunal, prefectură
Arad la 48 km. Protopop, gr. ort.
filială gr. cat. In 1900 avea 2307 loc.
rom. 1161, ceilalți ung. slovaci.
Ciacova, corn, rurală în jud. Ti-
miș-Torontal, reșed. plășii C. 3721
loc. judecătorie, percepție, secție
jand. P. t. t. cfr. în loc. prefectură,
tribunal în Timișoara la 35 km.
Protopop, gr. ort. filială gr. cat. In
1900 avea 4601 loc. rom. 918, ceilalți
ung. germ, sârbi.
Cicliști, v. Bicicliști.
Cifrare, (Pr. pol.) înseamnă ori­
ce mijloc, care ne dă posibilitatea
de a transforma un text clar al
unei scrisori, într’un text cifrat,,
adică într’un sistem de corespon­
dență secretă, cu ajutorul criptogra­
fiei sau dicționarelor cifrate (v. ac.
c.). Operațiunea inversă adică tra­
ducerea unui text cifrat într’un text
clar, se numește descifrare. Cheie
se numește convențiunea după care
un text clar se transformă într’unul
cifrat.
Cifru, v. Criptografie.
Cimișlia, com. rurală în jud. Ti­
ghina, reșed. plășii, 6568 loc. jude­
cătorie, notariat, secție jand. P. t. t.
în loc. cfr. Schinoasa 14 km. Prefec­
tură, tribunal Tighina 80 km.
Cimitire, fiecare parohie biseri­
cească trebue să. aibă un C. ca pro­
prietate â sa pt. îngroparea morți-
lor; se adm. de organele parohiei
(v. c.) cari sunt obl. a îngriji de îm-
prejumuire. Locurile de morminte
se dau cu plată sau gratuit, după
hotărârea consiliului parohial. Ci­
mitirele noui se înființează în înțe-
 Cimitire — Circulația
legere cu autoritatea sanitară (art.
168 L. org. bis. ort. 6 Mai 1925). Fie­
care cult poate tine pt. credincioșii
săi C. proprii, (land un cult nu are
C. propriu, comunele sunt datoare
a înființa și întreține C. pt. orice
cult care n’are C.'propriu, (art. 17
L. Cultelor).
Cimitire de animale, comunele
sunt obl. a înființa C. pt. animalele
moarte; vor mai ținea registre de
cadavrele îngropate sau distruse.
Proprietarul animalului mort este
obl. în 24 ore a transp. cadavrul la
C. Când proprietarul este necunos­
cut sau absent, îngroparea o va face
aut. comunală. Este oprită arunca­
rea animalelor moarte pe drumuri,
râuri, etc. pășunarea în cimitie și
întrebuințarea nutrețului ierburilor
din C. Când comuna nu posedă te­
ren pt. cimitire se va expropria. în­
treținerea lor cade în sarcina pri­
măriei. îngroparea se face la o a-
dàncime mai mare, după felul ani­
malului. (v. 38—43 Leg. pol. sani­
tară, veterinară).
Cinematograf, nu poate func­
ționa fără autorizația Minist. instr,
și culte pt. a obține aut. de func­
ționare, cererea trebuie însoțită de:
actul de cetățenie, de moralitate,
planul localului și avizul comisiu-
nei teatrale sau subcomisiunei ju­
dețene (v. c.). Fiecare sală de C.
trebuie să aibă o sală, de așteptare
igienică, să aibă cel puțin 5 eșiri,
scaunele vor fi fixate pe parchet,
din 10 în 10 scaune se vor lăsa cu­
loare de circulat, distanța între
scaune trebuie să fie de 4 cm. Fie­
care sală va fi prevăzută cu venti­
latoare; guri de apă și cu furtunuri
bune și aparate de stingere patente.
In comunele rurale fără canalizare,
gurile de apă pot fi înlocuite cu
pompă, portativă și butoaie de apă.
Deasupra ușilor vor fi lămpi cu in­
scripția „eșire“. Cabina operatoru­
lui va mai fi prevăzută cu un apa­
rat stingător de 10 litri, sifoane de
apă gazoasă. Fiecare C. va fi pre­
văzut cu o mică farmacie cu me­
dicamente prime necesare: în orașe
sunt ob1, să, aibă telefon. Fiecare C.
va avea un | lan de clădirea C. nu­
mărul scaunelor, intrări și eșiri. gu­
rile de apă și instalațîuni de incen­
diu, locul cabinei. Toate filmele im­
portate vor fi supuse spre censura­
135 —
re, comisiunei centrale de censura,
care va elibera și autorizația de ru­
lare. Nu se pot autoriza filme cari
sunt contrari ordinei publice și bu­
nelor moravuri. Controlul asupra C.
îl exercită: Minist. Cultelor prin de­
legați săi, primăria locală, primpre-
t or., autoritatea polițienească, co­
mandantul pompierilor; aceștia au
dr. la câte 2 locuri gratuite de pri­
mul rang. Biletele pt. C. vor fi con­
fecționate din hârtie procurată de
Minist. de finanțe; sunt form, din
3 cupoane: marcă, contra marcă și
cupon de intrare. Înainte de vân­
zare vor fi vizate de ad-ția finan­
ciară. întreprinzătorii sunt. obl. a
ține un registru de borderouri a
„souche1 numerotat și vizat de ad-
ția fin. cuprinzând numărul bilete­
lor vândute. Tariful prețurilor este
aprobat de Mim finanțelor. (Legea
Spect. pubi. 8/1V 1933).
Circulară în ad-ție se numește
ordinul (v. c.) desvoltat spre a fi
bine înțeles, prin care o autoritate
superioară se adresează în același
timp și în aceiași termeni unei ca­
tegorii întregi de funcționari. C.
este un act ad-tiv care pornește delà
un ministru sau autoritate supe­
rioară. către subordonații săi. C. ca
și ordinele sunt determinate de o
împrejurare gravă, de fapte prevă­
zute sau neprevăzute. In ele se dau
instrucțiunile de modul cum func­
ționarii să-și îndeplinească îndato­
ririle. C. sunt instrucțiuni lămuri­
toare. spre deosebire de ordine, cari
sunt categorice, nu se pot discuta,
se execută, și sunt adresate fie func­
ționarilor fie ad-ției. (v. Ordin). C.
se dau pt. a transmite funcționari­
lor anumite ordine, deciziuni sau
regulamente cari au de scop a uni­
formiza mersul serviciilor, lămuri
și preciza anumite texte de legi. pt.
înlesnirea și aplicațiunile lor. C. cu­
prind dispozițiuni obligatorii nu­
mai pt. funcționari și autorități în
subordine; nu există căi de atac în
.justiție contra lor; sunt opinii ex­
primate de miniștri sau autorități
superioare. Particularul va putea
ataca demersurile luate în baza
unei C.
Circulația pe drumurile pw
blice, (Dr. pol.) este regi, de Legea
din 22 Oct. 1929 si Regulam, din 18
Nov. 1930. Este liberă pt. toți locul-

Circumscripție — Circumstanțe
torii țării pe căile publice (v. c.).
C. pe drumurile pubi, se face pe
dreapta, iar depășirea unui vehicul
pe la stânga acestuia. La bifurcări
sau încrucișări se va încetini mer­
sul și lăsa trecerea vehiculelor cari
vin din dreapta. Opriri și staționari
se fac pe dreapta. Autoritățile pu­
blice pot interzice vremelnic C. pe
anumite drumuri pt. reparațiuni,
construcțiuni de poduri, case, inun-
.dațiuni, etc. C. nu poate fi restrânsă
în perioada electorală. Măsurile de
restrângere se vor semnala prin
semnale sau table indicatoare (v.
c.). Viteza admisă pt. automobile (v.
c.) este de 25 km. pe oră în comu­
ne. Cicliști (v. c.) 15 km. Fiecare
conducător de vehicul (v. c.) este
obl. a avea un permis de conducere
(v. c.). In orașe staționarea nu se
poate face decât în parcuri de sta­
ționare. Pt. trecerea frontierei este
necesar permisul internațional de
călătorie (v. c.). Vehiculele încărca­
te cu lucruri al căror lungime în­
trece pe acea a vehic. trebuiesc să
aibă un însoțitor care să vestească
pe trecători pt. evitarea accidente­
lor. Toate abaterile ref. la C. se pe­
depsesc conform art. 62 din lege.
Circumscripție, înseamnă o par­
te dintr’un teritoriu bine determi­
nat: o provincie, guvernământ, un
județ, departament, canton, o plasă,
o insulă, o comună, un oraș, un sat,
un port, etc. oricare ar fi întinde­
rea și populațiunea acestor porțiuni
de teritoriu.
Circumscripții de constatare,
sunt subdiviziuni ad-tive a județe­
lor pt. constatarea impozitelor di­
recte și indirecte. Au reședința în
comunele reședințe de plăși (v. c.)
sau judcătorii. Fiecare C. c. este
condusă de un controlor, ajutat de
unul sau mai multi controlori aju­
tori. Controlori au urmat, atribu-
țiuni: culeg informații și fac orice
cercetări privitoare la impuneri,
primesc declarațiuni de impuneri
(v. c.) formează dosarul fiecărui con­
tribuabil, verifică anual contabili­
tatea întreprinderilor și situația fis­
cală a locuitorilor; stabilesc veni­
turile și impozitele, întocmind ma­
tricole pe comune; întocmesc rolu­
rile; încheie acte de contravențiuni
și execută însărcinările primite;
ține registre de inspecție șl rapor­
136 —
1
1
tează lunar ad-țiilor de constatare
activitatea sa.
Circumstanțe agravante^ (Dr.
pen.) sunt acele împrejurări cari în­
greunează pedeapsa infractorului;
ele sunt: „legale" anterioare comi­
terii infracțiunii, ca premeditarea
și pândirea. Omorul cu premedita­
re sau pândire, se pedepsește cu
muncă silnică pe timp mărginit. C.
a. legale sunt prevăzute de lege;
judecătorul este obligat să aplice
textul agravant. „C. a. concomitente
comiterei infracțiunii*' sunt acele
referitoare la cauza crimei, per­
soana agentului, sau pacientului;
dacă agentul este funcționar, pe­
deapsa este mai aspre; tot așa dacă
victima este funcționar; relațiunile
dintre victimă și agent, locul unde
s’a comis crima sau delictul, ex.
furtul la câmp, într’o biserică, etc.
Faptul săvârșit noaptea se pedep­
sește mai grav; pluralitatea infrac­
torilor, efracțiunea, excaladarea (v.
ac. c.) cheile mincinoase, arma în­
trebuințată, cantitatea lucrului fu­
rat, ex. pt. delapidarea a 10.000 lei
se va aplica o pedeapsă mai mare
ca pt. 1000 lei. Consecințele faptu­
lui săvârșit agravează pedeapsa, ex.
lovirea sau rănirea care a cauzat
o vătămare a sănătății sau capaci­
tății de lucru. „C. a. judecătorești"
cari sunt lăsate la aprecierea jude­
cătorului, care e suveran să ție sau
nu seamă de ele.
Circumstanțe atenuante, (Dr.
pen.) sunt acele împrejurări lăsate
la aprecierea judecătorului, cari
ușurează o pedeapsă; pot fi orice
împrejurare favorabi'ă infractoru­
lui, întrucât nu e fapt justificativ
sau scuză legală (v. ac. c.). Dacă
faptul pedepsit fără C. a. e pedepsit
cu munca silnică pe viață, admi-
nistrându-se C. atenuante trebuie
să se scoboare pedeapsa la muncă
silnică pe timp mărginit, sau reclu­
ziune (v. c.). C. a. nu sunt prevă­
zute de lege; sunt indefinite, neli­
mitate; judecătorul este destul să
afirme că le recunoaște, fără să fie
nevoie a le preciza. La jurați le a-
cordă juriul cu majoritate de vo­
turi. La judecătorii de ocoale nu se
admit, (v. Scuze legale). După noul
Cod penal: când judecata constată
în favoarea învinuitului circum­
stanțe atenuante, pedeapsa prevă-
 Citafiuiie — Ciuc
zută de lege se reduce în modul ur­
mător: In materie criminală, chiar
în caz de contumacie: a) dacă pe­
deapsa prevăzută de lege este mun­
că silnică pe viată, se aplică mun­
ca silnică pe tini]) mărginit, sau
se va putea aplica chiar temniță
grea; bj dacă, pedeapsa este aceea
ă muncii silnice pe timp mărginit,
se aplică temnița grea, sau se va
putea aplica chiar închisoarea co­
recțională, care însă nu poate fi
redusă la mai puțin de trei ani; c)
dacă pedeapsa este aceea a temni­
ței grele, se aplică închisoarea co­
recțională, a cărei durată nu poate
fi redusă; aceleași norme, asupra
pedepselor corespunzătoare. Dacă
legea prevede maximum unei pe­
depse, se va aplica minimul ei sau
chiar pedeapsa ce urmează cu un
grad mai jos. fără a se putea insă
«coborî sub limitele prevăzute în
alineatele de mai sus. In materie
corecțională, chiar în lipsa infrac­
torului: a) pedeapsa se »coboară
sub minimum prevăzut de lege,
pentru închisoare corecțională, sau
detențiune simplă, sau se va putea
pentru închisoare corecționale, ori
detențiunii simple, chiar amenda,
fără să se poată scoborî sub mini­
mul ei general. Maximul amenzii
substituite închisorii, prin recu­
noașterea circumstanțelor atenuan­
te. nu poate trece de 5000 lei. Dacă
maximul prevăzut de lege este de
cel puțin 5 ani, pe leapșa nu poate
fi scoborâtă sub un an închisoare
corecțională sau detențiune simplă,
-afară de cazul când minimul spe­
cial al acelei pedepse ar fi mai mic
de un au; dacă legea prevede nu­
mai pedeapsa amenzii, ea va fi sco-
horâtă sub minimul ei special, dar
nu mai jos de minimul general al
amenzii. Circumstanțe atenuante
se pot acorda și în materie de con­
travenție.
Citațiune, Pr. civ.) este actul
judecătoresc prin care se chiama,
înaintea justiției pârâtul precum și
acele persoane cari trebuiesc să
participe la un proces. Principiul
pe care se bazează citați unea este
,.că. nimeni nu poate fi judecat
până ce nu a. fost chemat să s.e
■npere'\ C. trebuie să cuprindă: da­
ta. ora. ziua și anul, instanța, unde
trebuie să se înfățișeze citatul, nu­
— 137 —
mele, pronumele și domiciliul re­
clamantului și al pârâtului și un
exemplar de pe acțiune. C. nu se
pot da decât, în zile de lucru, între
răsăritul și apusul soarelui (385 pr.
c.) la domiciliul părții. Comunica­
rea C. se poate face prin înmâna-
rea directă, prin publicitate și prin
scrisoare recomandată. Când per­
soana citată refuză primirea cita-
țiunii, agentul de înmanuare o li­
pește pe ușe și întocmește un pro­
ces verbal; când persoana citată nu
va fi la domiciliu se va preda unui
membru al familiei care va libera
o adeverință. Administrațiile publi­
ce vor fi citate prin capul ad-ției,
societățile prin reprezentantul lor,
masa creditorilor unui faliment
prin sindic, cei ce se află în spital,
în închisoare prin direcțiunile res­
pective, ostași prin comandamentul
sup. membrii Corpului Consular
prin Ministerul de externe respec­
tiv. Prim pretorii, polițai și jandar­
mii în Ardeal, prin autoritatea su­
perioară (164, 294 pr. Ungă. Func­
ționarii publici citați a depune în
legătură cu chestiunile de serviciu,
sunt, obligați a cere autorității a-
probarea lor. (14 R. St. f. p.).
. Ciuc, județ din Ardeal, mărginit
la S. cu jud. Trei-Scaune, la V. cu
Odorheiu, la E. cu Neamț și Bacău,
iar la N. cu jud. Mureș. Capitala
Mercurea Ciuc. Suprafața 4993 kmp.
cu 153.556 loc. din care populație
rurală 130.622 loc. cu densitate de
29.4 loc. pe kmp. Reședința, plășilor:
Mercurea Ciuc și Gheorgheni. No­
tariate 43. Corn. rur. 58. Percepții:
Mercurea Ciuc, Gheorgheni, Tul-
gheș, Toplița Ciuc, Frumoasa, Sân-
Mărtin. Judecătorii: Mercurea Ciuc,
Gheorgheni. Tribunal. Cerc. recr.
Adm. Financ. Legiune jand. Came­
ra agricolă în Mercurea Ciuc. Licee:
„Petru Rareș“, lie. rom. cat. în M.
Ciuc, lie. ..Sf. Nicolae“ în Gheor­
gheni. Aparține Circ. Curții de A-
pel Târgu-Mureș. Insp. Gen. Adm.
Insp. pol. și sig. Cluj. Insp. Reg.
Zoot. Insp. muncii Târgu-Mureș.
Direcțiunea Poștală M. Ciuc. Dir.
Financ. Brașov. Populația repr. pe
na*ionalități: români 24.733. ung.
125.240. germ. 297, evrei 263'2, dife­
riți 654. Repr. pe confesiuni: ort
rom. 1803. gr. cat. 22.926 ref. 123.799,
i'. cat. 1137. iz.r. 703, diferiți 2632.
 Ciucea — Clăcași
Alege 3 deputati, 2 senatori, 30 cons, zuri grave apar pete negre, înso­
jud. Prefect Aurel Tetu. Director țite de scprgeri de sânge, când bol­
Prefect Aurel Stetea. Secretar gen. navul moare repede. Durata C. este
Iosif Molnar. Șefi de serv. Benia­ de 8—10 zile când bolnavul moare..
min Benkeș, Dr. Iosif Comes, Iacob Tratamentul este foarte problema­
Vogel, Ing. șef Adalbert Szânto. tic; se rezumă la măsuri preven­
Primpretori: , Gheorghe Guiman tive de preîntâmpinarea boalei; ca­
Gheorghe Gabor, Alex. Vasilescu, rantină, dezinfecția vapoarelor, dis­
Ioan Hamzea. Funcționari jud. 25. trugerea șobolanilor și întreruperea
Cifra totală a jud. pe 1933: venituri comunicației cu țările contaminate-
și cheltueli 12.643.747 lei. Bănci: de C. (v. Epidemii).
Națională, Transilvania. Industrii:
Cherestea, M. Ciuc, Toplița, Tuș- Clacă, (Dr. rom.) odinioară zi­
nad-băi, stațiune balneară și Lacul lele de muncă gratuită ce șerbul și
Ghilcoș stațiune climaterică. Lun­ țăranul erau datori a face Domnu­
gimea șoselelor nat. 188 km. jud. lui, boierilor sau călugărilor; ea
261 km. N-rul gospodăriilor 34.253, purta în Moldova numele de boie­
clădiri 32.897, întrepr. ind. și corn. resc și în Ardeal cel de robotă. C..
2634. Stema jud. Scut scartelat. In a fost desființată în 1864, odată cu
I cartir de argint, un soare roșu, împroprietărirea țăranilor, (v. Io­
cu raze ondulate; în Il-a roșu, o bagi, Bumâni).
cruce de aur pe o semilună de ar­ Clăcași, (Dr. rom.) erau o cate­
gint; în IlI-a roșu, o aquila neagră gorie de țărani, având o situație
cu un fulger de argint în ghiare; ceva mai bună ca a rumânilor (v..
în IV-a de argint 4 brazi verzi pe c.) urma imediat după moșneni (v.
piscuri negre; paste tot în câmp al­ c.) având drept a deține o proprie­
baștrii Maica Domnului cu pruncul, tate de pământ dintr’o dijmă (v. c.)
în brate, tronând pe o semilună de număr de zile de clacă. Prin abuzul
argint, așezată pe un glob negru. stăpânilor, ei deveneau rumâni (v.
Ciucea, com. rurală în jud. Cluj, c.) sau robi. Prin reforma lui C.
fostă reșed. plășii C. 1784 loc. P. t. Mavrocordat, s’a stabilit claca la 24
t. cfr. jandarmerie în loc. judecăto­ zile, iar prin condica lui A. Ipsi-
rie Huedin. Prefectură, tribunal lante la 12 zile pe an. Claca trebuia
Cluj la 71 km. Aici este frumosul să fie făcută pe o moșie care nu
castel al poetului Octavian Goga. era mai departe de 2 sau 3 ceasuri;
dacă stăpânul nu avea nevoie de
Ciudeiu, corn. rur. în jud. Sfo­ clacă se putea plăti câte un „zlot".
ro jineț, f. reșed. de plasă. 3743 loc. Vodă Caragea a stabilit „ber claca“
judecătorie, jandarmerie, P. 1.1. cfr. de 12 zile, o zi de arătură și un
în loc. Prefectură, tribunal Storoji- car de lemne. In Moldova Gr. Ghi-
net 17 km. ca la 1766 a stabilit claca de 12 zile
pe an, câte 4 primăvara, vara și
Ciumă, sau pestă bubonică, este toamna, delà răsăritul soarelui
o boală epidemică, înfricoșătoare, până la apus. La 1776 la aceasta
produsă prin intrarea în corpul o- s’au mai adăugat și o câtime de
mului a unui microb descoperit de muncă în plus ca: diferite rspara-
„1ersin“ în 1894. Acest microb se țiuni pe moșie, a morilor, lucrări pe,
transmite prin contact direct, prin izlazuri și câte 2 care de lemne. La
atingere cu un bolnav, prin Intro­ 1805 Al. Moruzii la presiunea bo­
ducerea de mărfuri din țările con-. ierilor fixează claca la 43 zile, pe
taminate. Originea C. este în răsă­ lângă care țăranii mai erau obligați
rit. Semnele: febră mare, emoragii, a face câte 2 zile preotului din sat.
umflături numite buboane la gât, Regulamentul Organic (v. c.) reduce
subțiori, etc. mari ca nucile și ro­ claca de 12 zile pe au, câte o zi de
tunde; ele fac puroiu și se sparg. plug și cărătură de lemne, un car
In apropierea lor se ivesc bășicuțe de fân sau 500 oca grăunțe, sau 50
de diferite mărimi, pline cu apă vedre vin, clăcașul cu 4 boi făcea
tulbure înconjurate de un cearcăn îndoit. Claca o datorau numai ce»
roșu. Bolnavul are greață, vărsă­ însurați, cei neînsurați nu făceau
turi, sete, respirațiune grea. In ca­ clacă, dar nu căpătau nici pământ,

138
 Clădire — Clauza
satul mai era obligat a trimite i
slugi la curte. In Moldova erau
aceleași situații. In 1851 Prințul
știrbey fixează claca la 22 zile și
desființarea celelalte contribuțiuni.
In acelaș an în Moldova se hotă-
rește claca pe an, fără a se iixa nu­
mărul zilelor. Stăpânul moșiei era
obligat a da clăcașilor loc de ară­
tură, cosit și imaș; aceste locuri cu­
prindeau și locuri de casă, curte și
grădină, dându-li-se și pământuri
pt. cultură, între 1—14 pogoane;
aceasta desființează claca și toate
celelalte contribuții, obligând pe ță­
rani a plăti câte o sumă de bani
repartizată în rate de 15 ani.
Clădiri, se numesc orice edificii
sau construcții, cari servesc pentru
locuințe, prăvălii, magazii, graj­
duri, împrejmuiri și orice alte edi­
ficii destinate a adăposti oameni,
animale, sau mărfuri. Nici o clă­
dire nu se poate construi înainte de
a se fi cerut și obținut, autoriza-
țiunea primăriei. Odată cu cererea
pt. autorizațiune, se va depune și
planul sau schița clădirii ce se pro­
iectează. Primăria înainte de a eli­
bera autorizațiunea, va face cerce
țări la fața locului prin reprezen­
tanții săi, cari vor întocmi proces
verbal de cele constatate, ascultân-
du-se eventual și proprietarii înve­
cinați. In baza acestor constatări
delegațiunea consiliului va elibera
autorizația de construcție. Numai
arhitecții pot întocmi planurile de
CI. Comunele urbane pot să dărâ­
me fără hotărâre judecătorească,
orice construcții de lemn făcute
fără autorizare. O autorizațiune de
clădiri nu are nici o legătură juri­
dică cu dreptul de proprietate, el
putând fi discutat oricând pe ca­
lea dreptului comun. Construirea
unei CI. fără autorizațiune, consti­
tue o contravențiune continuă (v.
c.) atâta timp cât construcția este
în ființă, i-a nu se prescrie. Odată
ce planul unei Cl. a fost aprobat de
primărie și lucrarea efectuată, au­
toritatea nu mai este în drept să
revină asupra autorizațiunii, sau să
impună modificări sau refaceri.
Autorizația de clădiri se poate re­
fuza atunci când autoritatea comu­
nală, se va convinge că proprietatea
pe care urmează a se construi, for­
mează, obiectul unui litigiu și este
139 - -
în curgere un proces. Partea inte­
resată, are dr. de a se plânge în
Contenciosul ad-tiv împotriva refu­
zului autorității comunale de a eli­
bera autorizația; aceste plângeri se
pot adresa și Comitetelor de revi­
zuire. Cl. cari fără autorizațiuni sau
cu încălcarea acesteia se vor face
eu eșiri în stradă peste alinierea
(v. c.) definitiv stabilită, se vor dă­
râma dacă proprietarul în terme­
nul stabilit, nu va pune clădirea în
aliniere. Nu se vor permite lucrări
de consolidare la clădiri .și împrej­
muiri eșite din aliniere; lucrările
cari se vor face fără autorizație se-
vor dărâma. Fiecare comună ur­
bană și comune rurale mai mari,
sunt obligate a avea un regulament
de edilitate (v. c.). Abaterile se vor
judeca de judecătorie, (v. Urba­
nism. Amplasamentul edificiilor.
Planuri de aliniere și sistemati­
zare).
Clan, însemna prima unitale so­
cială, primul aglomerat fix, stabil,
întemeiat pe o afiliațiune de inte­
rese consanguine și religioase. Ni­
meni nu putea aparține deodată la
două CL In el exista solidaritate și
autoritate. Legi nu erau dar existau
obiceiuri, unele stupide și sânge­
roase. Autoritatea Cl. era consiliul
bătrânilor; conducătorul în timp de
răsboi era fermecătorul. Fiecare Cl.
avea un semn reprezentând anima­
lul din care se trăgea. Din Cl. s au
format triburi, din cari mai târziu
au eșit statele.
Clasare, se numește acel act de
autoritate (v. c.) prin care un lucru
este împărțit într’o categorie oare­
care, ex. clasarea drumurilor în
drumuri naționale, vicinale, jude­
țene, etc. Clasarea (vehiculelor, etc.!.
Clasarea unui obiect atrage după
sine că acesta intră în domeniul
public (v. c.). Clasarea drumurilor
se numește operațiunea prin cave
se stabilește din care categorie să
facă parte un drum (v. c.); ea lut­
are caracter de expropriere.
Clasarea rechizitiilor, v. Comi-
siuni de
Clasicism, este o concepție este­
tică, care preconizează numai stilul
și genurile scriitorilor din antichi­
tate și a scriitorilor din sec. 17—19.
Clauza națiunei celei mai [avo-
 Clauze — Cluj
rizate, (Dr. int.) în regimul vamal
(v. c.) înseamnă că două state sta­
bilesc un regim vamal convențio­
nal; dar s’ar putea vedea înșelat
unul din ele în scopurile urmărite,
în cazul când celălalt ar acorda
•unui alt stat condițiuni mai bune.
De aceea se convine între ele ca
orice condițiuni noui și favorabile
s’ar acorda unui stat străin, se a-
cordă de drept și statului contrac­
tant.
Clauze, (Dr. civ.) sunt anumite
stipulațiuni înserate de părți în-
tr’un act public, sau particular,
cari au de scop a constrânge păr­
țile la executarea lui și a iixa drep­
turile și îndatoririle părților în caz
de neexecutare. CI. penale, sunt ace­
lea prin care una din părți spre a
asigura executarea obligațiunii, se
obligă a plăti o sumă determinată,
sau a renunța la un drept, în caz
de neexecutare sau întârziere. CI.
de solidaritate, prin care părțile
•contractante se obligă a răspunde
solidar pt. unul.
Clearing-House, (Ec. pol.) sunt
instituțiuni de lichidare sau solda-
re, unde băncile sau bancherii își
regulează, prin compensațiune reci­
procă pretențiunile ce le au unii
față de alții, după posibilitate fără
bani. Convențiuni de CI. se încheie
și între state, atunci când între ele
■există plasamente reciproce, sau
când se caută a se stinge anumite
datorii prin compensațiune (v. c.).
Cea mai veche instituțiune de CI.
este cea din Londra, 1778.
Cler militar, legea privitoare la
organizarea lui. Mo. Of. 99/1921; Re­
gulam. legii Mon. Of. 115/1924. (v.
Preoți).
Clericalism, se numește o teorie
după care societatea se poate con­
duce de autoritățile bisericești. Po­
litica clericalistă tinde să extindă
dominația bisericii peste autorita­
tea instituțiilor civile, ceace a adus
la separația bisericei de stat. Pen­
tru prima dată Gambetta în came­
ra franceză a denunțat C. prin cele­
bre cuvinte: ..Clericalismul iată
dușmanul" Partidele politice confe­
sionale fac politică clariclistă. La
noi nu avem C.
Climaterice, v. Stațmni.
Cliscăuți, corn. rur. în jud. Hc- 1
140 -
tin, reșed. plășii cu satul Mlinchi.
7765 loc. judecătorie, secție jand. P.
t. t. în loc. cfr. Noua Suliță 24 km.
Prefectură, tribunal Hotin 20 km.
Chișoda, com. rur. în jud. Ti­
miș, reșed. plășii, 1621 loc. jandar­
merie, P. t. t. cfr. la 1% km. în loc.
Prefectură, tribunal Timișoara la
6% km.
Clorul, este un gaz de luptă (v.
c.) verzui cu miros caracteristic.
Cluj, municipiu, reșed. jud. Cluj
și capitala Ardealului. 98.569 loc.
Universitate, școli superioare de tot
felul. 10.627 clădiri, 24.781 gospodă­
rii, 3036 întrepr. ind. și comerc.
Aici sunt „Clinicile Universitare"
cele mai importante instituțiuni sa­
nitare din țară, Curte de Apel, tri­
bunal, Comandament de corp de
armată, academii de comerț, agri­
cultură și teologică. Episcopii gr.
ort. și gr. cat. In 1933 s’a inaugurat
catedrala ortodoxă rom. cea mai
monumentală operă de artă din ța­
ră, ridicată la inițiativa și stră­
duința Prea Sf. Episcop Nicolae
Ivan. Episcopie gr. cat., reformată,
unitariană și vicariat rom. cat.
Cluj, județ în Ardeal, mărginit
la V. cu jud. Bihor, N. cu Sălaj
și Someș, E. cu Mureș, S. cu Tur­
da. Capitala Cluj. Suprafața 4803
1-mp. cu 333.545 loc. din cari 229.526
loc. pop. rurală, cu dens. 69.3 loc.
pe kmp. Reședința plășilor: Borșa,
Cluj, Gilău, Călata, Hida, Huedin,
Mociu, Sărmașu. Corn, rurală 232.
Com. urbană 2. Percepții: Cluj I,
II, III, Apahida, Cojocna, Mociu,
Sărmașu, Hida, Cuzăplacu, Gilău,
Borșa, Huedin, Ciucea, Aghireș. Ju­
decătorii: Cluj, Huedin, Mociu, Săr­
mașu. Tribunal, Cerc. recr. Legiune
jand. Adm. Financ. Camera agri­
colă, muncă, toate în Cluj. Licee de
liăeți și fete române și maghiare
Universitate, Academii teologice gr.
ort. și gr. cat. Academ. agricolă, co­
mercială, școli normale, gimnazii,
etc. Aparține Curții de Apel, Insp.
Gen. Adm. Insp. pol. și sig. Insp.
școlar, Insp. Reg. Zoot. Insp. sani­
tar, Insp. agronomic, Insp. muncii,
Direcțiunea poștală, Dir. Finne. în
Cluj. Episcopia gr. ort. și gr. cat.
Alege 6 depuîați, 3 senatori, 36 cons,
jud. Prefect Dr. Dunca. Director
Prefectură O. Simu. Bănci: Albina,
 Coalitiune — Codul
Comercială, Marnioro.ș-BIanc, Na­
țională, etc. Industrii: granit în
Poeni, cărbuni și gips Aghireșu,
cherestea Cățelele, piele, ghete, tur­
nătorii de fier, porțelan, etc. în
Cluj. Stema: Scut tăiat. Câmpul su­
perior, despicat, în I-a cartier, de
aur, lupoaica romanii, neagră (sim
polizând străvechea colonizare ro­
mană); în cartier 11 roșu, un corb
negru cu inel de aur în cioc, stând
pe o ramură verde de stejar (amin­
tind posesiunile familiei Iluniade),
câmpul inferior albastru, cu un
suop de grâu de aur.
Coalițiune, 1) reunirea mai mul­
tor partide; alianța mai multor pu­
teri; 2) înțelegerea între mai multe
persoane pentru un scop ilicit.
Co-autor, este acela care cu bu­
nă știință, cooperează Ia comiterea
unei infracțiuni (v. c.) o execută
dimpreună, colaborează în așa
grad că fără el nu se comitea in­
fracțiunea.
Codex Justinianens, codul lui
Justinian, în care s’au cuprins le­
gile promulgate de predecesorii săi,
Ia care se mai adaugă Novellile
(Authentice) cu edictele sale pro­
prii.
Codicil, (Dr. civ.) se numește un
adaos sau schimbare făcută la un
testament. C. poate modifica unele
părți ale testamentului (v. c.).
Codificare, scrierea cărților de
legi într’un corp. Ea poate fi gene­
rală sau prelucrarea vre-unei părți
din drept. In antichitate cea mai
însemnată C. este a împăratului
Justinian, colecția dreptului roman,
codificarea dreptului canonic.
In evul mediu este mai însemnată
Codăești, comună rurală în jum
Vaslui, reșed. plășii Movila lui Bun
cel. 1856 loc. judecătorie, secție
jand. P. t. t. în loc. cfr. Rebricea la
17 km. Prefectură, tribunal Vaslui
la 31 km.
Codul civil n fost tradus după.
Codul „Napoleon" în 1864, odată cu
codul penal. In trecut, în Dacia ro­
mană. ca norme de clrepit erau Ba-
zilicalele (v. c..) legile împăraților
Bizanțului, cari ridicau pretențiuni
asupra Daco-României. Existau trei
feluri de legi, sau trei izvoare ale
dreptului: primele erau obiceiurile,
condicile sau codificările și pravi­
lele împărătești ale romanilor. In.
Țările Române găsim „pravila lui
Vasile Lupu“ în 1646, în Moldova,
iar în Muntenia „Pravila cea Ma­
re a lui Matei misurali" în 1652. In
acele condici găsim dispozițiuni de
drept civil privitoare mai ales la
familie. In 177!) apare în Muntenia
„Condica lui Ipsilanle", scrisă în
grecește, conținând dispozițiuni re­
lative la moștenire, dotă, împru­
mut, familie, vânzări, etc. La 1806
se publică „Codul Caragea", iar în
1814 o culegere de pravile a lui An-
dronache Boriici. Dela 1817—1832
avem Codul Ca ragea în Munt enia
și Codul Calimahi în Moldova. Re-
ijulamentul (Jri/anic (v. c.) 1832 cu­
prindea dispozițiuni de drept civil,
relativ la starea civilă, la publici­
tate, transmisiunea imobilelor,
streini, etc. Primul cod civil cuprin­
zând materia complectă, a fost în
1865. A fost o adoptare a C. c. fran­
cez din 1804 a lui Napoleon, cu
anumite modificări, introduse de
comisiunea însărcinată cu traduce­
rea lui. Unele părți din codurile
Caragea și Calimahi au mai rămas
și după acea în vigoare. In Ardeal
se aplica C. c. austriac din 1812,
iar în Banat și părțile ungurene.
legiuirile civile maghiare. In Ar­
deal în afară de unele legi civile
dreptul civil era potrivit obiceiului
pământului și nescris; apoi diferite
alte legi reglementau. Unificarea
dreptului civil s’a făcut prin proec-
tul de C. c. elaborat de Consiliul
legislativ, depus pe biurourile adu­
nărilor în 1934. Lucrările lui au în­
ceput încă în 1920, la care au co­
laborat cei mai talentati juriști.
Codul penal român, a fost tra
dus după codul penal francez din
1811 și după C. penal Prusian din
1851. Comisiunea însărcinată cu
elaborarea lui a fost compusă din:
Vasile Boe reseti, Costaforu, Anton
Arion, I. Cantacuzino, Kornea, C,
Brăiloiu, Anai'.tase Punti. Traduce­
rea a du,rat 10 săptămâni; aduna­
rea deputatilo!’ l-a votat într’o sin­
gură ședință. Apostoleanu a cerut
discuții măcar a principiilor gene­
rale ceia ce nu i-s’a admis. In a-
ceiași zi s’a votat și codul de pro­
cedură, penală. Domnitorul Cuza
n’a promulgat aceste coduri ci l-a
trimis pt. revizuire consiliului de
Stat; textele revizuite au avut scop
 Coereitio — Colegii
îndulcirea pedepselor și au fost pu’
blicate în Mon. Of. din 30 Oct. 1864.
La 1874 s’a modificat, îndulcindu-se
mai multe pedepse și corecționali’
.zându-se altele. Alte modificări au
fost prin legile din 21 Febr. 1882,
28 Mai 1893, 15 Febr. 1894, 4 Mai
1895, în 1900, 1910, 1912, 1921. In Ar­
deal se aplică codul penal Ungar'
din 1878; Codul contravențional din
1879 cu modif. 1908, 1913 și 1914. In
Bucovina se aplică C. p. Austriac
din 1852. In Basarabia se aplică
/C. p. român extins prin Decretul-
lege din 2 Mai 1919. (v. Dr. penal.
Legiuiri penale streine). Noul C. p.
: unificat a fost depus pe biurourile
■adunărilor legiuitoare în 1934, al
■ cărui principii sunt cuprinse în
;acest dicționar la articolele din
• această materie.
Coereitio, înseamnă constrânge-
-rea îndeplinirii unei obligațiuni
contractuale și legale. C. însemna
da romani dreptul magistratului de
constrângere fizică pt. a-și putea
îndeplini funcțiunea sa. Magistra­
lul avea dr. să ordone orice măsură
polițienească, pt. a face imposibilă
■orice rezistență individuală.
Cojocna, comună rurală în jud.
Cluj, f. reșed. plășii C. 4123 loc.
Stațiune balneară salină, jandar­
merie, P. t. t. în loc. cfr. Cara 5
km. Cluj la 23 km.
Colaborarea puterilor, este
principiul după care puterile statu­
lui, deși separate una de alta, ele
colaborează și se controlează (v. c.)
■reciproc; prin aceasta se supun prin­
cipiului cooperării și solidarității,
în scopul de a se realiza binele sta­
tului. Puterea legiuitoare colabo­
rează cu puterea judecătorească în
sensul că legile sunt interpretate
de puterile judecătorești. Puterea
legiuitoare colaborează cu put. jud.
în cazul prevăzut de art. 98 Const.
•Când ambele adunări sau Regele
pot trimite în judecată pe miniștrii;
put. judec, pronunță sentințele sale
în baza legilor făcute de puterile
legiuitoare și hotărârile judecăto­
rești se dau în numele Regelui.
Colaterali, se numesc rudele
cari descind dintr’un autor comun,
dar nu născuți unul din altul ca:
drați, surori, unchi, mătuși, nepoți
■și nepoate. Gradul de rudenie (v. c.)
- 142
se socotește ridicându-ne la autorul
comun și coborându-ne la ceilalți.
Colaționare, compararea copiei
cu originalul.
Coleefiuni de legi, cele mai im­
portante sunt: C. Hamangiu. Codul
general al României, 18 volume,
1—XVIiI, cuprinzând legile, decre­
tele și regulamentele delà 1856—■
1931. Codul de audiență, adnotat,
etc. I. D. Panaitescu, V. Ionescu-
Darzeu și A. Panaitescu. Codul ad-
tiv al României, cuprinzând legile,
decretele și regulamentele pt. uzul
autorităților și iuncționarilor ad-
tivi, 3 mari volume, cu câte 1200
pag. Codul ad-tiv de P. Negulescu,
lì. Boilă și Alexianu, cuprinzând
câteva legi cu bogate adnotațiuni
de doctrină și jurisprudență. Colec-
țiunea legilor 1923—1931 a Consi­
liului legislativ cu un excelent in­
dice alfabetic datorită d-lui Denize.
Pe ani 1920—1923 colecția Ministe­
rului de justiție. P. Pârjoi eseu, Co-
lecțiunea legilor 1915—1923.
Colectiv, cuprinde mai multe
persoane sau lucruri.
Colectivism, (Pol. soc.) tendința
de grupare a indivizilor în viața
socială și de a disolva orice iniția­
tivă individuală, prin socializarea
tuturor mijloacelor producțiuni și
împărțirea produsului între indi­
vizii grupului social; combate capi­
talismul, printr’o înțelegere inter­
națională a lucrătorilor. Are ca de­
viză „lucrători din toate țările
vniți-vă“. Proletariatul se va orga­
niza în partid de clasă spre a cu­
ceri cu orice preț puterile publice,
în scorul transformării propietății
capitaliste în proprietate colectivă.
In ultima instanță violența (revolu­
ția) ar putea fi mijlocul extrem de
folosit, în acest scop. (v. Socialism).
Colegii electorale, se numesc
grupuri de alegători cari împlinesc
aceleași condițiuni pt. a-și exercita
votul fiecare separat. Art, 58 din
Constit. din 1866, împărțea alegă­
torii în 3 colegiuri: C. I. erau acei
ce aveau un venit funciar de cel
puțin 1200 lei; C. II erau arășenii,
cari plăteau o dare de cel puțin 20
lei; în colegiul III făceau parte toți
cei ce nu erau alegători în col. I
și II și plăteau o dare cât de mică;
ei votau indirect, 50 alegători ale-
 Coline — Colonizări
«eau un delegat care apoi vota di­
rect pe deputat. Constituția din 1923
.«j legea elect, din 1926, acordând
votul universal, deosebesc colegiile:
Consiliilor comunale și județene,
.camere agricole, universităților,
.ele.
Coline, sunt ridic ături de pă­
mânt până la 150—200 m. înălțime.
Colonii, în dreptul internațional
se numesc acele state cari din punct
de vedere al capacității internațio­
nale depind de alte state. Nu pot
încheia tratate, neavând reprezen­
tanții lor; ele au drept de a încheia
numai convențiuni internaționale.
Capacitatea lor internațională este
economice pt. statele posesoare.
Aproape o cincime din suprafața
pământului este formată din C. ale
popoarelor civilizate. C. se distribue
între:
Supraf. kmp. Nr. locuit.
Anglia 40.775.000 426.800.000
Belgia 2.439.000 11.450.000
Danemarca •2.175.000 38.000
Franța 11.547.000 60.800.000
Italia 2.270.000 1.900.000
Olanda 2.030.380 51.800.000
Portugalia 2.429.350 7.250.000
Spania 347.000 1.520.000
Japonia 298.535 24.860.000
St. Unite 1.856.320 13.570.000
Colonii penitenciare, sunt sta-
bilimente transitorii. în scop de a
prepara liberarea condamnaților.
Iile sunt agricole sau industriale.
Deținuții sunt obligați la muncile
prevăzute de regulamentul coloniei,
ei se vor bucura însă, de un trata­
ment mai blând decât al pedepse­
lor la care au fost condamnați. De-
ținuții cu purtăribune, care prezin­
tă garanții de îndreptare și readap­
tare, poț fi admiși să muncească, și
în afară de colonie, chiar fără su­
praveghere. Produsul muncii se va
repartiza după normele prevăzute
pt., pedeapsa la care deținutul a
fost condamnat. Deținutul care, în
colonie, nu are purtare bună, poate
fi retrimis Ia penitenciar de unde
a provenit.
Colonisti. sunt locuitori străini,
așezați în mijlocul poporului român
în diferite regiuni, sau chiar ro­
mâni cari au fost împroprietăriți
ntr’o regiune a țării, ex. moții iii
1920—28 au fost împroprietăriți in
— 143 —
Banat sau în Cadrilatei’. Constitu­
ția prin art. 3 prevede: „Teritorii!
României nu poate [i colonizat ea
populație de gintă străină“, Prin
gintă se înțelege naționalitate;
străinii nu pot fi colonizați. Colo­
nizarea este regulamentată de De-
gea Colonizării din 17 Iulie 1930.
Primi C.. au fost în Ardeal, secuii,
descendenți ai Hunilor; prin sec.
XIII au fost colonizați sașii de du­
cele Géza, pt. apărarea Ardealului
contra pecinegilor și Cumanilor.
Mai târziu Andrei II dăruiește Ța­
ra Bârsei ordinului „Cavalerilor
Teutonici“. Prin bula de aur „An-
dreianum“ sașii dob. proprietatea
asupra teritoriilor și ad-ție auto­
nomă sub un Comite (prefect). Sub
Matei Corvin sașii dob. reprezen­
tanța națională „Universitas saxo-
rum“. In sec. XIV apar C. germani
aduși de Carol Robert în Banat;
prin 1700 au apărut șvabii aduși
clin Șvabia. Colonizarea părților
ardelene cu unguri, s'a făcut de
abia în sec. XIX și prin legea din
1894. In Bucovina un act din 1816
da voie germanilor să se așeze
chiar și ?>e domeniile statului; C.
erau scutiți de dări și serv, militar.
Slavonii, șvabii și rutenii s’au așe­
zat în sec. 18. După recensământul
din 1776 în Bucovina nici nu se po­
menea de ruteni. In Basarabia pri­
mii C. au fost germanii prin 1814,
așezați pe lângă apele Ciaga și Să­
rata, întemeind sate cari și azi
poartă numiri germane; tot atunci
s’au așezat bulgarii și găguții ve-
niți din dreapta Dunării. (Teodo-
rcscu A. Dr. ad-tir 4929, p. 85 urm.).
Pot fi coloniști cei ce au vârsta de
45 ani, exerc. dr. politice, au satis­
făcut serv, militar, căsătorit sau
văduv cu oopii, să fie plugar, să
fie sănătos; au preferință demobi-
lizații, cu știință de carte, cu copii
legitimi cari au capitaluri. (L. M.
O. 137/1930).
Colonizări, se fac în baza !..
pubi. M. O. 157/1930, în centre noui,
în regiunile cu populație rară pt.
intensificarea vieții economice. Prin
operațiuni de C. se înțelege așeza­
rea elementelor cari întrunesc con-
dițiunile legii în centrele și pe tere­
nurile destinate C. cât și gospodă­
rirea aestor elemente în condițiuni
bune. Operațiunile de C. se fac prin
 Colportaj — Comănești
Oficiul Național al Colonizării“'. C.
se fac după un plan care va deter­
mina locul și întinderea terenurilor
de casă, cultură,, piețe, fântâni, etc.
Prețul loturilor se va evalua după
normele legii agrare; jumătate din
valoarea lotului va fi achitat de
stat, jum. de colonist (v. c.). Lotu­
rile coloniștilor nu se pot divide în
porțiuni mai mici de jumătate; ele
nu se pot înstrăina.
Colportaj, negustorie ambulanță,
răspândire de știri sau ziare.
Columbaca, musca epidemică,
se prăsește mai ales prin pâraele
din jud. Severin, Arad. Bihor, Hu­
nedoara și Muscel; depune ouăle pe
firele de iarbă, din cari ies larve,
cari apoi se transformă în pupe;
se văd fixate pe pietre și orice alte
corpuri aflate în apă, înfundate în
gogoașe de culoare gri-gălbue, în
formă de cornet; se văd vara și
toamna. Musca apare în Aprilie și
trăește cel mai târziu până la 20
Iunie. Apare în roiuri mari, sau în
număr mai mic. Se abat asupra
animalelor delà pășune, le înțeapă
și le sug sângele. Dacă sunt multe
înțepături, câteva mii, animalul se
înveninează și moare. Musca în­
țeapă hurta și nasul animalului în
special animalele de culoare nea­
gră: bivoli, vițeii, etc. cad victime
muștelor. Pentru apărarea contra
muștei organele administrative vor
încunoștiința pe locuitori, a-și ține
vitele în grajduri, unde nu intră
musca; se vor aviza imediat medicii
veterinari, prefectura și toate loca­
litățile învecinate de locul unde a
apărut musca, întrucât roiurile
sunt transportate de vânt. Se va
distribui răcură locuitorilor pt. a
unge vitele pe nas, gură, sub coa­
dă și pântece, sau creolină meste­
cate ambele cu grăsime sau uleiuri;
pe pășune se va arde băligar toată
ziua pt. a produce fum care înde­
părtează musca; vitele nu vor fi
lăsate să pască în păduri unde
musca se adăpostește; se vor ținea
conferințe cu populația, vitele muș­
cate se vor spăla cu apă rece, cu
apă în două cu oțet, saramură, apă
de plumb; vitelor greu bolnave li
se va da rachiu, spălături cu solu­
ție de amoniac 1ho, se va mai da
fiertură de cafea râșniță 100 gr. la
t litru apă. Mușca iese la iveală
144
delà răsăritul soarelui până la a-
miazi și între orele 4 după masă
până la apusul soarelui, ea umblă
mai puțin pe căldură prea mare.
Noaptea se adăpostește în păduri
și pe arbori. Ploile reci o distrug.
Columbia, republică Sud-Ameri-
cană. Suprafața 1.284.000 kmp. cu
6.617.833 loc. In fruntea republicii
este un președinte ales pe 4 ani de
toți locuitorii. Adunările se com­
pun din: cameră, 103 deputati aleși
pe 2 ani, de alegători în vârstă de
21 ani, cari știu ceti și scrie, sau
posed un venit anual de 500 peso.
Senatul se compune din 48 senatori
aleși pe 4 ani. Capitala este Bagota.
Președintele reprezintă republica și
împreună cu miniștrii ex. puterea
executivă. Teritoriul împărțit în 14
departamente, 3 intendențe (insule)
și 6 comisariate. Constituția din
1910. Culorile drapelului: în două
serii; galben-albastru-roșu; deviza,
republicei: „Libertad Y. Orden“.
Comana, comuna rurală în jud.
Vlașca, reșed. plășii Călugăreni,
2020 loc. judecătorie, jandarmerie,
P. t. t. cfr. în loc. Prefectură, tri­
bunal Giurgiu la 35 km.
Comandant, șeful unei armate
sau unei unități. C. de secție, de
companie sau baterie, de regiment.
Brigadă, Divizie, sau corp de ar­
mată. Ofițerul care comandă un vas
indiferent de gradul ce-1 are.
Comandament, puterea sau au­
toritatea cu care este învestit un
comandament.
Comandită, a procura fondurile
necesare unei întreprinderi comer­
ciale, fără a lua parte la gestiunea
ei. C. societate, este aceea ale cărei
obligațiuni comerciale sunt garan­
tate, prin responsabilitatea nemăr­
ginită și solidară a unuia sau mai
multor asociați comanditați și prin
responsabilitatea uneia sau mai
multor asociații comanditate, măr­
ginită la o sumă determinată.
Comandor, 1) grad în ierarhia
militară de marină, corespunzător
aceluia de colonel; 2) grad într’un
ordin de decorație, C. al ordinului
Steaua sau Coroana României.
Comănești, corn, rurală în jud.
Bacău, reșed. plășii Muntele, 1439
loc. In 1931 i s’au anexat satele:
 Combatant — Comerț
Gloduri, Leorda, Lunca de jos, Po-
deni, Sipoteni și Vermești. Jandar­
merie, P. t. t. cfr. în loc. judecăto­
rie Moinești. Prefectură, tribunal
Bacău la 54 km.
Combatant, acela care ia parte
efectivă la o luptă. Ofițerii și trupa
combatantă sunt acei ce intră di­
rect în luptă, spre deosebire de
aceia cari fac parte din serviciile
auxiliare: intendență, administra­
ție, serviciul medical.
Combaterea bolilor infecțioase,
V. Boli infecțioase.
Comenta, 1) a explica cu ajuto­
rul unor note amănunțite: a co­
menta Biblia; 2) a interpreta în
mod răutăcios lucrurile, sau un
discurs.
Comerciale, Lege pt. încheierea
acordurilor comerciale. Mon. Of
142/1930.
Comerciant, este acel care exer­
cită o profesiune comercială în nu­
mele propriu. Activitatea exercitată
cu titlu profesional este comercială
când are de obiect: a) operațiunile
de cumpărare pentru revânzare sau
închiriere, precum și operațiunile
de vânzare, când au fost precedate
de o cumpărare făcută în acest
scop, asupra mărfurilor, producte­
lor și titlurilor de credit, fără deo­
sebire dacă mărfurile sau produc­
tele sunt revândute în starea în ca­
re au fost cumpărate sau după ce
se vor fi lucrat ori transformat;
b) operațiunile pe termen asupra
titlurilor de credit; c) operațiunile
asupra imobilelor în scop de specu­
lație; d) operațiunile de bancă și
schimb; e) operațiunile privitoare
la navigația maritimă, fluvială și
aeriană; f) operațiunile întreprin­
derilor de asigurare, fabrică, furni­
tură, manufactură, construcții, mi­
ne, petrol, exploatarea energiilor
naturale, spectacole publice, impri­
merie, editură, librărie, radiodifuziu­
ne, transporturi, expediții și remor­
caj, depozite de mărfuri sau pro­
ducte agricole; g) operațiunile de
comisioane și mijlocire; h) opera­
țiunile agențiilor de afaceri, de in­
formații și de publicitate. Orice
persoană, care în mod izolat face
vre-una din operațiunile arătate nu
dobândește calitatea de comerciant.
Aceste operațiuni însă, vor fi su­
— 145 —
puse legilor și jurisdicției comer­
ciale, indiferent de calitatea per­
soanei ce le-a făcut. O întreprin­
dere profesională al cărei obiect nu
intră, în prevederile articolului 2,
dar a cărei natură și întindere im­
pune o organizare comercială, de­
vine comercială numai prin înscrie­
rea firmei în registrul comerțului.
In acest caz titularul este obligat
să ceară înscrierea. Operațiunile re­
feritoare la agricultură, făcute de
proprietarul sau cultivatorul fondu­
lui și cele relative la cultura și ex­
ploatarea de păduri, efectuate de
proprietarul lor, nu-i atribue cali­
tatea de comerciant. Când proprie­
tarul sau cultivatorul exercită o in­
dustrie accesorie exploatării,, care
reclamă o organizare comercială,
poate dobândi calitatea de comer­
ciant prin înscrierea firmei în re­
gistrul comerțului. Titularul unei
firme înscrise nu va putea opune
celui de al treilea că profesiunea
exercitată nu este de natură comer­
cială sau că ar intra în prevederile
art. 8. Asociații nemărginit răspun­
zători într’o societate comercială
nu sunt socotiți comercianți numai
prin acest fapt. Dispozițiile privi­
toare la registrul comerțului, firme,
registrele comerciale și reprezen­
tare, nu se aplică acelora cari exer­
cită, individual o industrie sau un
comerț ce nu depășește limitele
unei simple meserii ori ale micului
trafic, stabil sau ambulant.
Comerf, este o operațiune care
are de scop a pune la îndemână
consumatorilor diverse produse in­
dustriale sau naturale, în schimbul
unui câștig. C. „enț/î’os“ este acela
care se face cu ridicata și „ende-
tail" cu amănuntul. C. exterior,
acela care se face cu statele străine
și interior acela în țară.
Comerț ambulant, este orice
vânzare din casă în casă, din loc
în loc, în locuri deschise, barace,
maghernițe, etc. Se poate ex. fără
autorizație în corn, rurale, în bâl­
ciuri și iarmaroace. Orice obiecte ce
se vând în ele, afară, de obiectele
farmaceutice, sau acelea oprite de
legi. In com. urbane numai cu au­
torizație. C. a. se poate ex. de ori­
cine dacă are 18 ani și nu suferă
de o boală, contagioasă! sau desgus-
tătoare. Aut. de C. a. se liberează
10
 Cominatoriu — Comision
de primărie sau de pretură, cuprin­
zând datele și semnalmentele per­
sonale. Valabilitatea cărțuliei este
1 an și ea trebuie să indice natura
comerțului, muzicanți, actori de
bâlciu, jucători de maimuțe, arătă­
torii de panorame, flașnetari, prezi­
cători de noroc, etc. sunt obligați a
obține autorizația poliției sau pri­
măriei, unde voiesc a ex. profesiu­
nea. (Leg. comerț, amb. 17 Martie
1884).
Cominatoriu, ce conține o ame­
nințare în caz de contravențiune:
sentință cominatorie, (v. Daune co­
minatorii).
Comissaire d’arondissement,
(Dr. adm.) se numește șeful de pla­
să (v. c.) în Belgia, asemănător cu
primpretorul (v. c.) dela noi. Este
funcționar de carieră, numit de re­
ge, funcționând sub răspunderea
guvernatorului de provincie. El este
reprezentantul guvernului și are
aceleași atribuțiuni în plasă, pe
cari guvernatorul le are în provin­
cie „71 y a dans chaque arrondis­
sement ad-tiv un Comissaire du
gouvernement“ (art. 1 leg. din 1836
mod. 1877). In calitate de reprezen­
tant al minist. interne, inspectează
comunele din punct de vedere ad-
tiv, financiar și patrimonial; ia mă­
suri pt. asigurarea progresului și
rezolvă toate nevoile populației.
Examinează titlurile și numește
funcționarii comunali. Acordă bre­
vete, autorizațiuni de spectacole,
etc. Este șeful poliției din plasă,
având toate atrib. în legătură cu
această chestiune. In cazuri de re­
beliuni poate pune în mișcare forța
armată. Are importante .atribuțiuni
militare. Convoacă corpul electoral.
Stă în legătură cu toate departa­
mentele ministeriale și rezolvă toate
chestiunile acestora ca: instrucție,
comerț, impozite, liberează pașa­
poarte, chestiuni muncitorești, gre­
ve, șomaj, industrie, epidemii, etc.
Comisar al poporului, titlul dai
miniștrilor în Rusia Sovietică. Fie­
care departament e condus de un C.
p. are 18 departamente; miniștrii
Ungariei și Bavariei în timpul re­
voluției comuniste din 1918.
Comisar regal, (Milit.) organ al
Minist. de războiu, care îndeplinește
pe lângă consiliile de războiu, curtea
146 —
marțială și consiliul de revizie
funcțiunile Minist. public (procu­
ror). Aceeași calitate o au și sub­
stituții de comisari regali. L. Comi­
sari speciali organ care funcțio­
nează în acelaș scop pe lângă con­
siliile de disciplină.
Comisariate polițienești, sunt
servicii exterioare ale chesturilor
de poliție (v. c.) sau polițiilor din
capitalele de județe, conduse de un
comisar asistat de personalul nece­
sar. Funcționează sub controlul
chestorilor sau șefilor de poliții din
județe.
Comișii-călători și comișii pen­
tru comerț. Comișii-călători trebuie
să arate clienților cu cari contrac­
tează în numele reprezentantului,
actul prin cari li se acordă repre­
zentarea. Comișii-călători nu pot
substitui alte persoane în dreptu­
rile lor. In lipsa unei dispoziții ex­
prese, ei nu pot primi prețul măr­
furilor vândute dacă nu fac perso­
nal predarea, nici să acorde amâ­
nări de plată sau reduceri de preț
pt. operațiunile încheiate. Comișii-
călători pot primi reclamații în ce
privește viciile mărfurilor și sunt
obligați a lua orice măsuri de con­
servare și arărare a intereselor re­
prezentantului. Comișii pt. comerț
însărcinați cu vânzarea mărfurilor,
cu ridicata sau cu amănuntul, pot.
primi prețul mărfurilor vândute, în
locul unde se exercita comerțul și
în momentul predării, dacă repre­
zentantul nu a adus la cunoștința
clientelei un alt mod de efectuare
a plății. In afară de magazin sau
de locul unde se exercită comerțul,
ei nu pot să pretindă prețul dacă
nu înfățișează o împuternicire sau
nu predau chitanță semnată de pa­
tron. Comișii-călători și comișii pt.
comerț nu pot exercita fără auto­
rizare specială.
Comisionari, sunt agenti comer­
ciali sau intermediari între fabri­
canți și cornereianți. Ei trebuiesc
să-și declare Camerei de Comerț,
fabricile pt. cari lucrează și să de­
pună o copie a procurii.
Comision, (Dr. com.) contractul
de comision are de obiect tratarea
și încheierea de operațiuni comer­
ciale în numele comisionarului din
ordinul și pe socoteala comitentu-
 Comisiune
'iui. Comisionarul este obligat direct
față de persoana cu care a contrac­
tat. Comitentul nu are acțiune în
contra persoanelor cu care a con­
tractat comisionarul și nici acestea
nu au vre-o acțiune in contra co­
mitentului. Comitentul poate exer­
cita acțiunile aparținând comisio­
narului. Comisionarul care fără a
avea autorizația comitentului face
avansuri de bani, vânzări sau alte
operațiuni pe credit, ia asupra sa
orice răspundere și comitentul îi
poate cere plata imediată a credi­
tărilor făcute, cedându-i cu dobân­
zile și foloasele ce ar rezulta din
■acestea. Comisionarul care vinde
sau face alte operațiuni pe credit,
este obligat să încunoștiințeze pe
comitent, arătându-i persoana cum­
părătorului și termenul acordat;
altfel se presupune că operațiunile
s'au făcut pe bani gata, proba con­
trară. nefiind admisă. In raporturile
dintre comitent și comisionar sau
creditorii acestuia, proprietatea bu­
nurilor dobândite de comisionar pe
socoteala comitentului trece direct
Ia acesta din urmă, chiar din mo­
mentul dobândirii. Operațiunile fă­
cute de comisionar cu violarea
mandatului, sau peste limitele sale,
rămân în sarcina sa: 1) dacă a vân­
dut cu preț mai mic decât cel ho-
tărît, sau în lipsă, mai mic decât
cel curent, el este dator să plă­
tească comitentului diferența, afară
numai dacă nu ar proba că vân­
zarea cu prețul hotărît nu se putea
face și că vânzând astfel comitentul
■a fost scutit de pabugă; 2) dacă a
cumpărat cu un preț niai mare de­
cât cel hotărît, comitentul poate re­
fuza operațiunea și a o considera
ca făcută pe socoteala comisiona­
rului. dacă acesta nu ar oferi să
plătească diferența prețului; 3) da­
că lucrul cumpărat nu corespunde
calității convenite, comitentul îl
poate refuza.
Comisiune, 1) înseamnă însărci­
narea dată uneia sau mai multor
persoane de a îndeplini o anumită,
funcțiune; 2) o reuniune de mem­
brii înființată vremelnic în vederea
îndeplinirei unei însărcinări, de a
examina anumite chestiuni, a face
un raport, o propunere, etc. „C. ro­
gatorie" este invit ațiunea adresată,
de un judecător unui alt judecător
147 -
pt. luarea unui interogator sau unei
depozițiuni.
Comisiunea ad-tivă a județului,
după L. ad-tivă din 1929 era o C.
a. j. compusă din șefii autorităților
din județ, cu misiunea de a coor­
dona activitatea diferitelor servicii
ad-tive din județ și de a înlătura
dificultățile ce s’ar ivi în aplicarea
legilor. Se compunea din prefect ca
președinte, primarul orașului de re­
ședință, procurorul tribunalului,
prim-pretoruJ delà reședință jud.,
prim-medicul veterinar și sanitar,
revizorul, consilierul agricol, silvi­
cultorul, comandantul legiunii de
jandarmi și președintele dclegațiu-
nei județene. C. a. j. mai avea mi­
siunea de a aplana conflictele între
diferite servicii ad-tive. Era convo­
cată de 2 ori pe an. (art. 267—268).
Eiind. însă o instituțiune nouă im­
pusă de lege și fără, rădăcini în
sistemul nostru administrativ, nu a
satisfăcut prevederile legiuitorului.
Sub Legea unif. aclm. din 1925 era
consiliul de prefectură în aceeaș
compunere, având aceleași atribu-
țiuni. (art. 351).
Comisiune arbitrala, v. Lucru
efectuat, plata lui.
Comisiunea cadastrală de cla­
sificare, se compune din: delegatul
cadastral (v. c.) ca președinte, pri­
marul cu membrii comitetului agri­
col local și notarul ca secretar.
Atribuțiunile C. c. sunt: de a cla­
sifica parcelele de teren în cele 8
clase și de a desena terenurile de
model pt. comparațiune. Lucrările
C. c. sunt publice și se anunță cu
30 zile înainte. Cei nemulțumiți cu
evaluarea pot face întâmpinare Ia
Comisiunea județeană. Lucrările de
clasificare și Identificare cadastr.
rămase definitive vor fi înaintate
Inspectoratului de evaluare pentru
stabilirea venitului net cad (v. c.).
Comisiunea centrală electorală,
se compune din 5 membri și 4 su-
pleanți: 1 președ. și 1 cons. dela C.
de casație, 1 președ. Consiliul legis­
lativ, 2 preș, ai Curții de apel. Su-
pleanții: câte 1 consilier delà Casa­
ție și cons, legislativ și 2 cons.
Curtea de apel. Președintele delà
Casație este președ. comisiei. Este
permanentă. Atriliuțiuni: a rezolva
toate reclamațiile în legătură cu
10*
 Comisiunea
dr. electorale, centralizează rezulta­
tele, face calculele'pe țară, reparti­
zează mandatele, proclamă pe depu­
tati aleși și supleanți, judecă orice
contestațiuni în legătură cu respin­
gerea listelor de candidați, semne
electorale, etc. Funcționează la Mi­
nist. de justiție. (54—58 Leg. el.).
Comisiunea de clasarea rechi-
zițiilor, funcționează în fiecare an
în luna Oct. având de scop: a in­
specta dacă tabelele de recensământ
(v. c.) ale vehiculelor, animalelor,
harnașamentelor, sunt bine întoc­
mite de comune, precum și care din
acestea vor fi folositoare armatei.
Se compune din: 1 ofițer, prim-pre-
torul plășii sau polițaiul în orașe
și un medic veterinar. Comisiunea
se transportă în fiecare comună,
vestind pe locuitori cu 15 zile îna­
inte. Comisiunea clasează după ap­
titudinile fiecărui animal: caii pt.
baterii talia minimă 1.50 m. pt. co­
loane de muniții 1.35—1.50 m. pt.
cavalerie talia minimă 1.45 m. pt.
samare și trenuri 1.10—1.35 m. pt.
fiecare animal corn, va hotăra un
număr de preferința 1—3 în raport
cu calitatea și va statori prețul.
(74—85 Leg. rech.).
Comisiunea de naturalizare,
funcționează pe lângă Minist. de
justiție, compusă din: prim-președ.
și președinții Curții de apel din
București. Atribuțiuni: constată
condițiunile întrunite de străini,
cari au înaintat cereri de naturali­
zare (v. c.) își dă avizul, în urma
căruia consiliul de miniștri (v. c.)
acordă naturalizarea (v. c.).
Comisiunea europeană « Du­
nării, instituită prin tratatul delà
Paris din 1856, compusă din deleg,
celor 7 puteri mari pe 5 ani, cu
atribuțiunile de a face anumite lu­
crări pt. înlesnirea comunicației la
gurile Dunării. Conferința delà Pa­
ris 1858 și 1866 a prorogat puterile
sale pe 10 ani, iar tratatul din Lon­
dra pe alți 12 ani. Tratatul delà
Berlin 1878, a mărit autoritatea și
o declară independentă, cu perso­
nalitatea juridică, impunându-i să
facă regulamente de poliție flu­
vială, pe porțiunea Galați-Orșova,
reg. neacceptate de România. Con­
ferința delà Londra ținută fără Ro­
mânia în 1883 a prorogat comisiu-
— 148
nea pe încă 21 ani, cu clauza de?
tacită reconducțiune, din 3 în 3 ani.,
i-s’a întins autoritatea până la
Brăila și a ținut până la război.
Conferința delà Paris 23 Iulie 1921,
determinând statutul Dunării (v. c.>
i-a statorit competința dela mare
până la Brăila. Guvernul român
contestând, Liga Națiunilor a în­
drumat guvernele la Curtea de Jus­
tiție din Haga în 1926, în urma că­
reia C. e. a fost desființată și re­
înființată cu aceeaș competință în
1927. C. e. este compusă din câte
un repr. al Angliei, Franței, Italiei
și României; ea poate fi mărită cu
repr. a statelor cari ar justifica in­
teresele la gurile Dunării. Atribu­
țiuni: înlesnirea circulației la Gu­
rile Dunării, face regulamente flu­
viale pentru porțiunea Brăila-Ma-
re, conf. art. 58 din legea Contrib..
directe, membrii C. e. și funcțio­
narii săi sunt scutiți de impozite,
se mai bucură de toate privilegiile
acordate agenților diplomatici (v,
c.). Comisiunea are reședința la
Galați.
Comisiunea internațională de
poliție criminală, funcționează ca
organ internațional cu misiunea:
organizarea unui sprijin reciproc
din partea autorităților de poliție
și siguranță ale tuturor statelor și
colaborarea lor la desfășurarea lup­
tei contra criminalității interna­
ționale; combaterea falsificărilor de
monede, pașapoarte, a criminalilor
internaționali. Ține conrerințe a-
nuale în toate statele europene,
cari sunt și membre. Are organul
său de publicitate „Internationale
Öffentliche Sicherheit" subvențio­
nat de toți membrii.
Comisiunea internațională a
Dunării, înființată prin tratatul
delà Paris 1856, menirea ei este a
supraveghea libertatea navlgațiunei
pe Dunărea fluvială, delà Brăila
până la Ulm; a veghea ca nici o
atingeré să nu se aducă caracte­
rului internațional al Dunării, sta­
bilește programul general de lu­
crări și îmbunătățiri prezentate de
statele mărginașe a Dunării, a ve­
ghea ca taxele percepute asupra na-
vigațiunii să fie moderate și produ­
sul lor să fie întrebuințat pt. lucr.
ce le-au motivat; în baza propune­
1 rilor statelor mărginașe întocmește!
 Comisiunea
regulamente de navigațiune și po­
liție pr. rețeaua pusă sub compe-
tința lor. C. I. este compusă con­
form tratatelor de pace din: doi
repr. ai statelor germane mărgi­
nașe și câte un repr. al Angliei,
Franței și Italiei; câte un repr. ai
celorlalte state mărginașe. România
are doi reprezentanți. C. I. lucrează
în sesiuni ordinare și extraordina­
re. Un comitet permanent ține locui
între sesiuni și execută deciziile
luate. Sediul ei este la Bratislava
timp de 5 ani, urmând a fi strămu­
tată în câte un alt oraș pe Dunăre.
C.. I. este persoană .juridică de cir.
internat, membrii ei se bucură de
•toate privilegiile imunități., acor­
date agenților diplomatici (v. c.).
Contestațiile asupra hotărârilor.sale
vor fi deferite Societății Națiuni­
lor.
Comisiunea județeană de apă­
rare pasivă contra atacurilor aerie­
ne, se compune din prefect, prim-
pretori, primarii orașelor, șeful
politiei, legiunei de jandarmi, me­
dicul primar, veterinar, protoereul,
revizorul școlar, etc. Se ocupă cu
chestiuni de evacuare a comunelor,
transport, cartiruirea, etc. în caz de
atacuri aeriene (14—17 Reg. M. O.
69/1933). Comisiunile comunale se
compun din primar și șefii serv,
comunale.
Comisiunea permanentă pt.
realizarea de economii, în bugetele
ad-țiilor publice. Funcționează pe
lângă Minist. de finanțe; se com­
pune: primul președinte al Curții
de conturi, raportorul bugetului,
directorii contabilității publice șl
mișcării fondurilor și secretarul
gen. al Minist. de finanțe. Atribu-
țiuni: să vegheze la aplicarea bu­
getului, să realizeze toate econo­
miile la chelt. de personal și mate­
rial, să propună Minist. finanțe,
măsuri de simplificarea ad-ției
pubi, și realizări de economii, să
cerceteze toate sugestiunile și recla-
mațiunile în acest scop, să-și dea
avizul la toate numirile și înaintă­
rile. Lucrările sale aprobate de Mi­
nisterul de finanțe vor fi puse în
aplicare prin jurnalul consiliului de
ministri. A fost instituită prin Leg.
3 Aprilie 1933.
Comisiunea sup. de apărare
149
I
pasivă, contra atacurilor aeriene,
funef. pe lângă Minist. de interne;
compunerea: reprezentanții Minist.
int. comandamentului teritorial,
Crucii roșii, etc. Rolul său: de a
1 ropune org. de ansamblu a apă­
rării pasive; studii generale, pro­
grame de execuții, propuneri de a-
părare, sumele ce urmează a fi pre­
văzute în bugete, etc. (12—13 Reg.
Apărării pasive M. O. 69/1933).
Comisiunea superioară a per­
soanelor juridice, funcționează pe
lângă Ministerul de justiție, având
atribuțiuni: își dă avize pt. acorda­
rea personalității juridice conform
legii persoanelor juridice din 1924;
pronunță deciziuni în anumite ca­
zuri (art. 19 și 27), avizele sale nu
sunt obligatorii față «e autoritatea
ce le cere, pt. înlesnirea lucrării, ea
poate alege o delegațiune perma­
nentă din 3 membrii. Comisiunea
se compune din cel puțin 13 mem­
brii, având ca președlme pe Pa­
triarh.
Comisiuni de expertiză a re-
: roducătorilor masculi, se compune
din: medicul veterinar, pretorul
plășii și un crescător de animale
(v. c.). Are atrib. de a face exa­
minarea anuală a reproducătorilor
și a autoriza pe cei corespunzători.
Funcționează de obicei toamna
în Sept, si Oct. (3—4 Leg. cresterii
1926).
Comisiuni de impunere, (Fin.)
sunt formate din delegații fiscului,
cari pt. impuneri comerciale sau
industriale pot fi asistați de dele­
gații camerii de comerț, cu vot con­
sultativ; mențiunile lor se consem­
nează în proces verbal; secretarul
comisiunei va fi delegatul Ad-ției
financiare. C. i. funcționează în lu­
nile Ian. și Febr. ale fiecărui an.
Comisiunile deliberează pe baza de-
clarațiunilor cu participarea contri­
buabililor. In contra hotărârilor
sale, se poate face apel la comisiu­
nile județene de apel compusă din
președintele tribunalului, adminis­
tratorul financiar și un delegat al
contribuabililor.
Comisiunea de licitație, (i in.
funcționează pe lângă fiecare admi­
nistrație care are de executat lu­
crări sau furnituri cu însărcinarea
de a primi ofertele de licitație, a
 Comisiuni
cerca dovezile de capacitate și primi
garanțiile ofertanților, a ține, a
constata și a adjudeca rezultatul
licitațiilor, întocmind procesul ver­
bal, a cărei copie va fi trimisă ofi­
ciului central de licitație, (art. 84,
96, 101 L. c. p.). v. și Reg. Of. cen­
tral de licitatiuni
Comisiuni disciplinare, (Dr.
adm.) sunt organe consultative ale
autorităților ad-tive, chemate a con­
stata și stabili natura și gravitatea
abaterilor disciplinare, comise de
funcționari și să avizeze dacă este
cazul a se aplica pedeapsă. înfiin­
țate prin art. 59 din statutul func­
ționarilor publici și art. 114 din re­
gulament. C. d. sunt: „Pe Ministe­
re“ pt. judecarea a funcționarilor
de Stat și „C. d. pe județe“ pt. ju­
decarea funcționarilor ad-țiilor lo­
cale (v. c.). Compunerea pt. funcțio­
narii de Stat: un consilier de Curte
de Apel ca președinte, funcționarul
cel mai vechiu în grad și unul din
Directorii ad-tivi; Consilierul Curții
de Apel poate face parte din mai
multe C. d. Pt. județe se compune
din: Primul Președinte sau Preșe­
dintele tribunalului, ca Președ. un
șef de serviciu delegat de Consiliul
Județean și un șef de serviciu dele­
gat de Consiliul orașului de reșe­
dință. Membrii C. d. se numesc
prin Decret Regal pe 3 ani. Pe
lângă fiecare membru se numește
în aceleași condițiuni câte un su­
pleant, prin care este înlocuit do
drept în caz de lipsă. Funcționarul
înainte de a fi tradus în fața C. d.
va fi anchetat de un funcționar su­
perior în grad, care ascultând pe
funcționarul învinuit, pe martori,
va face raport și înainta autorității
respective, care va sesiza C. d. Ac­
tul de trimitere în judecată va cu­
prinde: ziua anchetei și vina adusă
funcționarului. Acuzarea se face
printr’un funcționar superior al au­
torității. Funcționarul învinuit se
apăra verbal, prin memorii scrise,
sau printr’un coleg al său. C. d.
după ascultarea acuzărei va statori
dacă trebuie închisă afacerea, dacă
sunt necesare noi cercetări, dacă
trebuie dat curs acțiunii. C. d. dau
avize, cari n’au caracter sancționar
decât după ce autoritatea le-a tra­
dus în fapt. Avizele pot fi: să resti­
tue actele, arătând că socoate că
— 150
vina funcționarului nu comportă <?.
pedeapsă, că afacerea trebuie în­
chisă, să ceară o nouă anche­
tare, să dea curs acțiunii și să
judece pe funcționar. Ședințele C.
d. sunt secrete. Nu se pot judeca și
fapte ale funcționarului cari intră
în competința tribunalelor ordina­
re, acestea vor fi transmise. C. d.
Pentru funcționarii din ad-țiile
centrale funcționează la președin­
ția Consiliului de Miniștrii, (v. Ac­
țiune disciplinară. Pedepse. Func­
ționari), Funcționarul contra că­
ruia s’a deschis acțiune discipli­
nară va fi citat cu 15 zile înainte
de jud.; are dr. să ia cunoștință de
dosarul actelor referitor la judecata,
sa. Termenul de judecare nu poate
fi mai lung de 60 zile delà trimi­
terea în judecată. Când C. d. va
constata că afacerea trebuie închi­
să, va restitui actele autorității res­
pective, arătând că vina funcționa­
rului chiar dacă ar fi dovedită nu
comportă vre-una din pedepsele
prev. de art. 92 din Regulam. Când'
se vor cere noui cercetări, C. d. re­
stituind dosarul, va indica părțile
cari au nevoie să fie complectate.
Actele nouei cercetări se vor remite
funcționarului însărcinat cu acuza­
rea. Judecarea funcționarului se
face în ședință secretă, unde pot lua
parte: pârâtul, funcționarul care va
susține acuza, funcț. care îndepl.
funcțiunea de grefier, apărătorul
funcț. învinuit. Sarcina de apără­
tor este obligatorie. Procedura i’n
ziua judecății: se ascultă inculpa­
tul, să cercetează actele din dosar;,
în urmă se dă cuvântul funcționa­
rului însărc. cu acuzarea. Funcțio­
narul însărc. cu apărarea va avea
cuvânt cel din urmă. Deciziunile
C. d. se dau motivată și cu majori­
tate de voturi, numai pe baza celor
constatate în ședință. In deciziune
se va arăta precis dacă funcționa­
rul este vinovat sau nu și în caz de
vină ce pedeopsă trebuie să i-se a-
plice. Deciziunea împreună cu în­
treg dosarul se va depune la auto­
ritatea respectivă în 5 zile. In caz
de achitare funcț. este scos de drept
de sub urmărire, (artă 100—111 Re­
gulam.).
Comisiuni interimare, sunt or­
gane ad-tive, însărcinate cu admi­
nistrarea intereselor comunelor, ju­
 Comisiuni — Comitete
dețelor sau camerelor profesionale,
(instituite. în cazurile când consiliile
acestora au fost desființate, sau
disoleate. Se compun din ■> mem­
brii în eoni, rurală, 7 în eoni. urb.
nereșed., 9 pt. corn. urb. reșed. și
11 pt. .județe și municipii. Atrib. (1.
i. simt acele prevăzute pt. consilii,
afară de: împrumuturi și acte de
dispoziții cu privire la averea corn,
și jud. Legea adm. loc. din 1929
prin art. 535 prevedea că în cazul
disolvării consiliilor județene și co­
munale se puteau institui C. i. com­
puse din 5—9 membrii în comune
urbane și județe numite de Aiinist.
de Interne și 5 membrii în coin, ru-
rale. C. i. au toate cir. stabilite de
lege pt. consiliile respective, afară
de contractarea de împrumuturi și
acte de dispoziții privitoare la ave-
rea comunelor sau județelor. Mo­
dul de funcționare este acela al
consiliilor corn. (v. c.). După L. din
1929 puterile lor erau mărginite la
acte de ad-ție; nu puteau vota bu­
gete. nici angaja finanțele decât în
limitele bugetelor în curs; nu pu­
teau aproba socoteli și nici face nu­
miri de personal, (art. 357). Prin
dispozițiunile tranzitorii s’a prevă­
zut ca C. i. instituite până la apli­
carea legii aveau aceleași drepturi
ea și consiliile, afară de actele de
dispoziție și împrumuturi cari erau
rezervate consiliului. C. i. se com­
puneau din 3—5 membrii în comu­
nele rurale și 5—9 membrii în co­
munele urbane și județe. (534—536).
Comisiuni pt. propuneri de
numiri și înaintări, sunt organe in­
stituite de legiuitor pt. a-și da avi­
zul ori de câte ori se face vre-o nu­
mire. avansare, sau se aplică vre-o
pedeapsă, sau se înlătură din ser­
viciu. Avizul acestor C. nu are efect
atâta timp cât ti’a fost aplicat de
autoritatea respectivă. In contra
avizelor acestora nu este admisă
calea în contencios. C. sunt de două
feluri: C. pt. propuneri de rnrmiri
și înaintări ale funcționarilor sta­
tului și €. pt. administrațiile. locale.
C. pt. funcționarii statului sunt, for­
mate pe ministere și direcțiuni spe­
ciale; ele se compun din directori
Generali și directori conducători de
servicii, prezidate de secretarul ge­
neral al ministerului. Pentru servi­
ciile exterioare funcționează, sub-
comsiuni, compuse din directorul
prefecture^ secretarul Cons. Jude­
țean și un funcționar județean, în
comunele urbane se compun din se­
cretarul primăriei, un șef de ser­
viciu și un membru al Cons. Com.
C. pit. funcționarii de stat, se nu­
mesc prin deciziune ministerială,
C. județene 'prin deriziunea prefec­
tului, iar cele comunale prin deci­
ziunea primarului.
Comitate, se numeau districtele
in care era împărțit, imperiul lui
Carol cel Mare, și județele (v. c.)
din Ardeal până în 1925.
Comite, se numea cârmuit.ovul
!
j unui comitat (județ în Ardeal). El
| exercită toate puterile suverane: ju­
i deca, recruta oastea, aplica legile
| și aduna veniturile domeniilor îm­
păratului. Ca drept salariu el re­
ținea a treia parte din veniturile
regale. El, în anumite cazuri, pu­
tea lăsa înlocuitor care se numea
vicecomite. Comiții erau numiți pe
timp nedeterminat. El erau aleși
dintre marii proprietari ai Statului.
In Ardeal C. se mai numea, prefec­
tul (v. c.) de județ.
Comitet, înseamnă o adunare
care participă într'o formă oare­
care la ad-ția unei instituțiuni pu­
blice sau private, anumite adunări
permanente, cari deliberează în șe­
dință intimă, asupra chestiunilor
ce lise oferă de ad-ția publică.
Comitete agricole locale, sunt
organe de reprezentare a interese­
lor agricole în comune, de execuție
a măsurilor camerelor agricole ju­
dețene și încurajarea agriculture!
(v. c.). Se compun din primar sau
delegatul său, ca președinte și 2--4
membrii aleși pe 5 ani de colegiul
agricol comunal bărbați și femei
agricultori de 21 ani. Tabloul de
alegători se întocmește de primar,
afișat la judecătorie. Sunt eligibili
în C. a. 1. toți agricultorii cu 30 ani
împliniți. Alegerea se face la pri­
mărie prin aclamare sau ridicări
de mâini. Dacă, se cere votarea se
poate face cu buletine de vot, are
reședința, la primărie. In fiecare an
președintele tribunalului va face
verificar'a listelor. C. a. 1. întrunire
în colegii pe județ aleg.3/, din mem­
brii Camerelor de agricultură. (6—-
17. Reg. Leg. Cam. Agr. 9 Martie
 Comitete
Comitete școlare, în fiecare co­
mună și oraș, pe lângă fiecare
școală primară, grădină de copii;
școală secundară, etc. funcționează
câte un C. șc. format din reprezen­
tanți ai: școalei, primăriei, cetățe­
nilor, instituțiunilor, etc. Se aleg pe
4 ani de adunările generale școlare.
Sunt persoane juridice. Scopul: a
asigura întreținerea localului, ma­
terialului didactic, construcții, în­
ființa biblioteci, cursuri speciale și
orice alte atribuțiuni pt. buna în­
drumare, funcționare și ajutorare a
școlii și elevilor. Fiecare C. șc. are
câte 1 președinte, secretar și casier.
Sunt supuse controlului Minist.
instr. Se întrunesc ori de câte ori
este necesar. In fiecare comună ur­
bană se institue un comitet șc. care
supraveghează și controlează acti­
vitatea C. șc. rurale. In comunele
rurale se comp, din: primar, preo­
tul, învățătorul și 4 locuitori, cari
aleg apoi pe președinte. Veniturile
C. șc. sunt: subvențiile comunei sau
statului, venituri din: economii ex­
cedente, donațiuni, succesiunile va­
cante din comună, etc. C. șc. jude­
țene și urbane au 15% din totalul
veniturilor comit, com. rur. In com.
rur. serv, de încasări și plăți se
face de casierul comunal. Gestiu­
nea financiară se supune la finea
exercițiului controlului casei școa-
lelor. Comit, șc. județene au obliga­
țiunea, a ajuta comit, rurale să­
race,, întreținea și crea cursuri pro­
fesionale, acordare de premii; plata
chelt. de cancelarie. Veniturile lor
se mai alimentează din: subven-
țiuni județene, de stat, sau altor in­
stituțiuni, etc. Veniturile C. șc. ru­
rale sunt din: 14% din veniturile
ordinare ale comunei, venit, bunu­
rilor, o treime din veniturile câr­
ciumilor și alte venituri extraordi­
nare, taxe școlare, etc. au fost înf.
prin Deer. L. M. O. 78/1919 și Re­
gulam. acestuia.
Comitete de revizuire, sunt in­
stanțe de anulațiune și de conten­
cios ad-tiv; ele apără legalitatea,
interesele și drepturile vătămate ale
particularilor contra arbitrariului
și abuzului organelor ad-tive.
Comitete locale de revizuire,
(Just, adm.) sunt instanțe de juris-
dicțiune ad-tivă pt. ad-țiile locale.
152 —
Sunt în număr de 7, în: București,
Iași, Cluj, Chișinău, Cernăuți, Ti­
mișoara și Craiova. Reorg. prin L.
20/IV 1933. Fiecare comitet se com­
pune dintr’un președinte și 6 mem­
brii, din cari 3 sunt magistrati, con­
silieri de Curte de apel, delegați de
Minist. just, ceilalți 4 se numesc
prin decret regal dintre înalții func­
ționari, licențiați în drept, cu gra­
dul de subdirector. Sunt ajutați de
câte 1 primreferent, 2 referenti, un
secretariat cu funcționarii necesari.
Președinții C. sunt magistrati. Mo­
dul de funcționare și sesizare, re­
partiția membrilor și ținerea ședin­
țelor, pronunțarea hotărârilor, etc.
este ca și pentru comitetul central
de revizuire (a se vedea cuvântul).
Competența C. r. este: decid asupra
tuturor acțiunilor îndreptate în
contra actelor de control ale orga­
nelor ad-țiilor județene și comunale,
de orice fel; asupra actelor de con­
trol și tutelă ex. de primpretori și
prefecți, asupra contestațiilor în
contra alegerilor comunale și jude­
țene, asupra propunerilor de disol-
vare a consiliilor comunale și ju­
dețene. Deriziunile lor sunt supuse
apelului la comitetul central de re­
vizuire în 10 zile delà comunicarea
hotărârei. Deciziunile date asupra
contestațiilor la alegeri ad-tive se
dau în prima și ultima instanță,
supuse recursului în fața secției
IlI-a înaltei Curți de Casație. Re­
cursul nu este suspensiv de execu­
tare. Ca organe de consultare și in­
terpretare, dau avize pt. comune.
Competința teritorială a C. r. este:
C. „București" are județele: Argeș,
Brăila, Buzău, Caliacra, Constanța,
Covurlui, Dâmbovița, Durostor, Ia
lomița, Ilfov, Muscel, Prahova, Put-
na, R. Sărat, Tulcea și Vlașca. Cel
din „Cluj", jud. Alba, Brașov, Ciuc,
Cluj, Făgăraș, Maramureș, Năsăud,
Odorhei, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu,
Someș, T. Mare, T. Mică, Trei-Scau­
ne, Turda și Mureș. Cel din „lași",
jud. Bacău, Botoșani, Fălciu, Iași,
Neamț, Roman, Tecuci, Tutova și
Vaslui. Cel din „Timișoara", jud.
Arad, Bihor, Caraș, Severin, Timiș
și Hunedoara. Cel din „Chișinău",
jud. Bălți, Cahul, C. Albă, Hotin,
Ismail, Lăpuușna, Orhei, Soroca și
Tighina. Cel din „Craiova", jud.
Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Roma-
 Comitetul
nați, Vâlcea. Cel din „Cernăuți“,
jud. Baia, C. Lung, Cernăuți, Do-
rohoi, Storojineț, Rădăuți și Su­
ceava. Comitetele de revizuire au
fost create pt. prima dată prin Le­
gea Ad-ției locale, din 1929 și au
dat rezultate bune pt. soluționarea
complicatelor conflicte ad-tive.
Comitetul central de revizuire,
(Just, adm.) este instanța superioa­
ră de jurisdicțiune ad-tivă pt. ad-
țiile locale; are sediul în București.
Org. prin legea sa pubi. în Mon. Of.
20 Aprilie 1933. Este compus din-
tr’un președinte și 10 membrii, din
cari 3 sunt magistrati, cu gradul
■de consilieri la înalta Curte de Ca­
sație, ceilalți 8 se numesc prin de­
cret regal, dintre funcționarii sup.
al diferitelor ramuri de ad-ție publi­
că cu gradul de director. Președinte
este un magistrat mai înalt în
grad; el este șeful ierarhic, conduce
și supraveghează întreaga activita­
te a C. Se compune din 2 secțiuni
de câte 5 membrii. Repartiția mem­
brilor pe secțiuni se face la începu­
tul anului prin tragere la sorți,
înalta Curte de Casație are în plus
3 locuri de consilieri. Membrii ma­
gistrati rămân în cadrele magistra­
ture!; ceilalți membrii sunt asimi­
lați cu consilierii înaltei Curți. C.
lucrează în secțiuni; el lucrează în
ședință plenară: a) când trebuie să
rezolve o importantă chestiune de
■principiu; b) de câte ori ministerul
de interne o cere: c) pt. întocmirea
sau modificarea regulamentului său
interior și al comitetelor locale (v.
c.). Deriziunile se iau în secțiuni
unite și sunt privite ca acte colec­
tive ale întregului comitet, în acest
caz niciun membru n’are voie a-și
formula părerea deosebită. Ședin­
țele secțiunilor unite se țin cu cel
puțin 7 membrii; hotărârile se pro­
nunță cu majoritate și cel puțin cu
'5 voturi; în caz de divergență de
păreri, opiniunea celor mai puțini
la număr, trebuie să se unească cu
majoritatea. Secțiunile lucrează cu
cel puțin 3 membrii; în caz de di­
vergență se întregesc la 5. Cererile
•de sesizare a C. c. se trec într’un
registru și se desbat în ordinea in-
trărei lor, afară de cauzele urgen­
te pt. cari legea prevede termene
'scurte. Președintele desemnează ter­
menul și pe referentul însărcinat
cu întocmirea raportului, care va
cuprinde obiectul reclamațiunei, do­
vezile și soluțiunile date de auto­
rități în fața cărora afacerea a tre­
cut. Referentul este obl. a depune
raportul cu cel puțin 3 zile înainte
de ziua desbaterei, pe care-1 va ceti
în ședință. Președintele poate încu­
viința ca părțile sau avocații să
dea explicațiuni. Hotărârile so pro­
nunță fără dr. de opoziție. Comite­
tul poate delega pe un membru a
face cercetări la fața locului, sau
asculta un expert dacă va fi nevoie.
Este ținut a se pronunța în 15 zile
delà sesizare sau maximum 45 zile,
când este nevoie de cercetări supli
mentare. Desbaterile fiind termi­
nate comitetul se retrage în camera
de deliberare, unde președintele a-
dună părerile începând cu cel din
urmă numit. Hotărârile se pronun­
ță în 5 zile. In deriziune se mențio­
nează numele membrilor comitetu­
lui, întâmpinările, motivele părți­
lor, considerentele, dispozitivul și
opiniunile separate; va mai arăta
că este definitivă, sau va arăta ca­
lea și termenul de atac. Competen­
ța C. c. este: în prima și ultima in­
stanță: decide asupra acțiunilor în­
dreptate contra actelor juridice ale
municipiului București, în contra
actelor de tutelă a Ministerului de
interne, asupra propunerilor de di-
solvare a consiliilor municipiului
București. In ultima instanță: de­
cide asupra tuturor deriziunilor
pronunțate în prima .instanță dn
comitetele locale de revizuire. Deri­
ziunile sale sunt supuse recursului
la înalta Curte de Casație. Recur­
sul nu suspendă executarea, afară
dacă nu este acordată de consiliu.
Litigiile între județe sau ad-țiile lo­
cale și stat sunt supuse concilia-
Runii C. c. înainte de a se adresa
în justiție. Ca. organ consultativ co­
mitetul dă avize pt. județe. C. c. se
sesizează prin cererea organelor de
control, ad-țiilor locale sau parti­
cularilor care trebuie să fie moti­
vată pe temeiul de fapt și de drept.
Președintele dispune cererea^ dosa­
rului și încunoștiințarea părților
prin scrisoare recomandată, ară-
tându-se că în cauză s’a introdus
plângere și se va arăta ziua fixată
pt. soluționare. Părțile pot depune
memoriu scrise în apărarea cauzei.
 Comloșul —• Complice
Deciziunile se trimit ad-țiilor locale
pt. executare, sub sancțiunea înde­
părtării celor însărcinați cu execu­
tarea. îndepărtarea se pronunță de
C. c. care se poate sesiza din ofi­
ciu. Comitetul este ajutat de 1
primreferent și 4 referenti numiți
prin decret regal de Minist. de in­
terne, de un secretariat compus din
2 șefi de biurou, 2 subșefi, impie­
gati, translatori și dactilografe ne­
cesare.
Comloșul Mare, com. rurală în
jud. Timiș, reșed. pl. 4405 loc. Sec­
ție jand. cfr. P. t. t. în loc. judecă­
torie, Jimbolia. Prefectură, tribunal
Timișoara la 55 km.
Competență, (Proced. civ.) în­
seamnă puterea de a judeca, adică
aptitudinea unui tribunal sau unei
Curții de a judeca procesele aduse
în fața lor. Compet. este „rațione
materiae“ adică din cauza terito­
riului sau naturei afacerii lăsată
în competență, este dr. instanței
jud. de un ordin anumit, să judece
o afacere cu excluderea autorități­
lor jud. de alt ordin. C. „rațione
personae vel loci" adică din cauza
teritoriului pe care se află persoana
sau imobilul este dr. instanței a
judeca o afacre cu excluderea in
stanțelor de acelaș ordin. C. rațione
mat. se bazează pe dr. unui tribu­
nal de a judeca din cauza felului
său, ex. trib, civil este competent
pt. afaceri civile. C. rat. vel loci
se determină după domiciliul sau
reședința persoanei. Părțile de co­
mun acord pot schimba regulele C.
rațione pers, dar nu pot schimba
C. raț. mat. Excepțiunea incompe-
tinței (v. ac. c.) raț. per. trebuie in­
vocată la începutul procesului. Ex­
cept. C. raț. mat. poate fi invocată
în tot cursul procesului. Conflictul
de C. neînțelegere între autorități
spre a decide asupra dreptului de
C. cărei din ele îi aparține. Compe-
tința penală a autorităților ad-tive
și polițienești, judecătorii, tribuna­
le și Curți din Ardeal, este stabilită
de L. No. 34 din 1897, despre pu­
nerea în aplicare a procedurii pe­
nale.
Compensațiune, (Finanțe) este
stângerea simultană a. două da­
torii ce există între două persoane,
cari sunt datoare reciproc cu lu­
- 154 —
cruri similare. C. este legală când
se operează pe calea legilor și când
ambele dat. au de obiect o sumă de
bani sau o cantitate de lucruri fon-
gibile (v c.) și când creditorul u-
neia să fie debitorul celeilalte părți.
C. facultativă e aceea în care una
din părți are facultatea s’o invoce
când există și un obstacol de a avea,
loc comp, legală. C. judecătorească
este aceea când X. cheamă pe Y.
în judecată sau Y. are o creanță
asupra lui X. care n’a putut fi com­
pensată facultativ, în care caz in­
stanța jud. constatând faptul stinge
ambele datorii.
Compiangere, înseamnă acțiu­
nea prin care o persoană turburată
în posesiunea unui bun nemișcător,
cere să fie menținută în această
posesiune.
Complice, este acela: care, cu
intențiune înlesnește, ușurează sau
ajută comiterea unei crime sau
unui delict; are înțelegere, cu au­
torii și complicii lor, înainte sau în
cursul executării infracțiunii, ca să
ascundă lucrurile ce provin din in­
fracțiune, sau ca să asigure bene­
ficiul realizat, ori ca să dea acesto­
ra găzduire, loc de scăpare sau în­
tâlnire, pentru a nu fi clescoperiți
sau a scăpa de urmărire; determi­
nă pe altul la vre-unul din actele
de mai sus, dacă acele acte au fost
săvârșite. Circumstanțele reale se
restrâng asupra celorlalți, numai
dacă au fost cunoscute sau prevă­
zute de ei. Complicelui i se dă
o pedeapsă cu un grad mai jos
decât aceea prevăzută pentru autor.
Când pedeapsa autorului este în­
chisoare corecțională, pedeapsa
compliceluui va fi minimum închi­
sorii corecționale. Dacă autorul a.
săvârșit o infracțiune mai gravă
decât aceea la care a fost determi­
nat, instigatorul este pedepsit pt.
infracțiunea la care a instigat.
Aceeași regulă se aplică și compli­
cilor. Instigatorul sau complicele
va fi apărat de pedeapsă, dacă
înainte de a fi început executarea
infracțiunii, a împiedecat de bună
voie consumarea faptului, ori a
împiedecat pe ceilalți narticipanți
să se folosească de mijloacele pro­
curate personal în vederea prepa­
rării sau executării infracțiunii. In
delictele neintenționate, dacă efec-
 Complicitate — Composesorate
tele delictoase se datorează coope­
rării mai multor prsoane, la actele
materiale, fiecare din ele este pe­
depsită ca și când ar fi autor al
delictului neintenționat.
Complicitate, este legătura ce le
gea o stabilește între două sau
mai multe persoane cari cu buna
știință au ajutat Ia comiterea unei
infracțiuni (v. c.). Complice e nu­
mai acela care participă la infrac­
țiune in mod accesoriu, în calitate
de auxiliar neindispensabil, așa că
și fără el infracțiunea se putea co­
mite ex. ținând scara, păzind în
stradă. Complicitatea poate fi „an­
terioară comiterei infr.“ ex. ageriți
provocatori prin daruri, promi­
siuni, amenințări, etc. acestea se
pedepsesc ca .și autorul principal.
..Concornitentă'" acei cari asistă pe
autorul principal; se pedepsesc cu
un grad mai jos decât autorul
principal. „C. posterioarä“ ex. găz-
duitorii infractorilor se pedepsesc
eu o pedeapsă fixă. C. este o cir­
cumstanță, agravantă (v. c.).
Complot, este atunci când, prin
sfătuire, se va fi luat întreaga ho­
tărâre și se va fi făcut punerea la
cale între 2 sau mai multe persoa­
ne spre a ajunge la săvârșirea cri­
melor sau atentate contra regelui
sau familiei regale și contra sigu­
ranței statului (76—79 C. pen. v. A-
tentate). Constitue delictul de unel­
tire contra ordinei sociale și se pe­
depsește cu închisoare corecțională
delà 3—7 ani și cu amendă, delà
16.000 la 100.000 lei și cu interdic-
țiunea corecțională, delà 3—5 ani:
a) Faptul de a face propagandă, pt.
instalarea prin violență a dicta­
turii unei clase sociale asupra al­
teia, sau pt. suprimarea prin vio­
lență a unei clase sociale, sau în
general pt. răsturnarea în mod
violent a ordinei economice sau
sociale existente de Stat; b) Faptul
de a constitui sau organiza asocia-
țiuni secrete în scopul arătat Ia
punctul a), fie că au ori nu carac­
ter internațional; c) Faptul de a
lucra prin mijloace violente, între­
buințând bombe, mașini infernale,
sau alte materii explosibile, pt. a
produce teroare, teamă sau învăl­
mășeală. ori dezordine publică, cu
scop de a schimba ordinea econo­
mică sau socială din România; d)
— 155 -
Faptul de a intra în legătură eu
vre-o persoană sau asociațiune cu
caracter internațional din străină­
tate, în scopul de a primi instruc­
țiuni sau ajutoare de orice fel, pt.
pregătirea unei revoluțiuni sociale;
e) Faptul de a ajuta cu știință in
orice mod o asociațiune din străi­
nătate care ar avea de scop să
lupte prin mijloace de sub literile
a) și c), contra ordinei economice
sau sociale din România; fj Fap
tul de a se afilia sau deveni eu
știință membru al vre-uneia din
asociațiunile prevăzute în alin, b;
și c) ele mai sus. Când pt. realizn-
rea scopului arătat în alineatele
precedente s’au comis fapte sau
acte de violență, contra persoanelor
sau patrimoniului, pedeapsa, va fi
închisoarea corecțională, delà 5—10
ani, amenda delà 10.000—100.000 lei
și interdicțiunea corecțională delà
3—5 ani, dacă ele nu constitue o
infracțiune mai gravă. Acela care
având cunoștință despre un com­
plot sau despre pregătirea uncia
din crimele prevăzute la art. 19i și
197, omite să denunțe când era
încă timp de a se împiedica con­
sumarea faptului, comite delictul
de omisiune a denunțării complo­
tului și se pedepsește cu închisoare
corecțională, dela 1 la 2 ani. In­
fractorul nu, se pedepsește în cazul
când se constată că era rudă sau
legat printr’o temeinică, legătură
eu infractorul; acela care cunos­
când comiterea vre-uneia din in­
fracțiunile cuprinse în acest titlu,
le denunță autorităței, mai înainte
de a fi descoperite și în timp util,
ca să. se poată. împiedeca consuma­
rea lor. Acei participants care,
după ce urmărirea a fost începută
sau infractorii descoperiți. vor în­
lesni arestarea acestora, se pedep­
sesc cu pedeapsa prevăzută, de lege
pt. infracțiunea săvârșită, redueân-
du-se la jumătate minimum și ma­
ximum acelei pedepse.
Composesorate urbariale, sunt
comunități de avere, în deosebi
prin comunele din Ardeal și au
apărut după desființarea iobăgie)
(v. c.) în 1848. C. sunt societăți a-
vând personalitatea juridică; pa­
trimoniul loi’ îl formează pășim a-
tele sau pădurile cu întinderi destui
de mari; au fost reorganizate prin
 Compromis — Comună
âegea XIX din 1898, iar cu extin­
derea codului silvic român prin le­
gea din 17 Iunie 1923, se conduc
după principiile acestuia. Regulile
după cari s’au constituit aceste C.
și după cari s’au distribuit terenu­
rile sunt înscrise în legea LIII din
1871. Până la punerea în aplicare
a codului silvic român C. erau su­
puse tutelei administrative a prim-
pretorului și celorlalte autorități
administrative, potrivit legii XII
din 1894. Actualmente ele sunt con­
duse de un comitet compus din 5
membrii aleși de adunarea gene­
rală anuale din președinte și un
casier. Organul principal este adu­
narea generală, care dă descărca­
rea cuvenită comitetului, alege co­
mitetul și votează bugetul anual.
Fiecare C. posedă statul său tip
— în mare parte încă în limba ma­
ghiară. Ca organ de control este
Casa centrală a băncilor populare
(art. 52 Cod. silvic). C. în majori­
tatea cazurilor nu posed scripte le­
gale și administrarea lor este lă­
sată bunului plac al celor din frun­
tea comitetului; toată gestiunea
lor este o ficțiune, unde domnește
bunul plac, și cei mai dibaci își în­
sușesc averea, fie mobilă,, fie mai
ales imobilă, (v. Iobagi).
Compromis, se numește actul
prin care părțile își pot regula
prin arbitrii judecarea pricinelor
lor, arătând însă sub pedeapsă de
nulitate numele arbitrilor și con­
testațiilor născute, sau ce s’ar pu­
tea naște și pe cari arbitrii au a
le judeca (C. civ. art. 767—788). C.
relative la averile mobiliare renun­
țării sau recunoașteri de asemenea
drepturi pt. ad-țiile locale, sunt su­
puse aprobării deleg, jud. dacă va­
loarea lor trece de 25.000 lei și Co­
mitetului de Revizuire peste acea­
stă sumă.
Comptul curent, în comerț este
un C. personal în care debitarea și
creditarea se face pt. perioada fi­
xată, prin învoiala părților,, când
-se va plătii atât capitalul cât și in­
teresele. (371 C. Com.).
Comrat, com. urbană în jud. Ți-
ghina. 12.359 loc. 2374 clădiri, 2545
gospodării, 227 întrepr. ind. și co-
merc. PI. Ceadâr-Lungă. judecăto­
— 156 —
rie, P. t. t. cfr. 7 km. în loc. Tribu­
nal, Prefectură Tighina 112 km.
Comună, este o organizație po-
litico-teritorială,, formată din tota­
litatea locuitorilor de pe un terito­
riu determinat, uniți printr’o co­
munitate de interese și drepturi, în
scopul administrării intereselor lor
locale, căreia legea i-a acordat per­
sonalitatea juridică. Are dr. a se
administra prin reprezentanții săi,
se bucură de un dr. de comandă
asupra locuitorilor, are un patri­
moniu propriu. Bunurile sale sunt,
de domeniu public: străzi, cimitire,
școli, etc. Altele sunt de domeniul
privat, păduri diferite, edificii, etc.
putând fi înstrăinate ca și bunurile
particulare. Comuna reprezintă o
asociațiune naturală de mai multe
familii, legate între ele prin legă­
turi de sânge și vecinătate, care își
găsește explicațiunea în instinctul
de sociabilitate și pe motive econo­
mice morale. Istoricul comunei:
născută în mod spontan,, ea repre­
zintă embrionul societății și ele­
mentul constitutiv al organiza-
țiunii sociale; a precedat organiza-
țiunea statului. In prima el forma­
ție comuna apare ca o organiza-
(iune politică, îndeplinând toate
funcțiunile statului; mai târziu ea
a trebuit să se organizeze și să-și
restrângă atrib. în beneficiul sta­
tului. In tot timpul evului mediu
com. și-a păstrat organizațiunea și
autonomia sa. Statul fiind obligat
să respecte independența elemente­
lor sale constitutive. Magistrații
municipali pe lângă ad-ția intere­
selor locale, ei împărțeau justiția,
comandau armatele, I întrețineau
răporturi cu străinătatea, atât
„municipiul“ roman cât și „dema“
grecească, erau persoane juridice,
având o mare libertate de acțiune,
își avea organele proprii de con­
ducere, alese de cetățeni și obligați
să le dea lor socoteala de gestiune.
Erau comune ca: Atena,, Roma,
Florența, Veneția, etc. cari consti­
tuiau adevărate state. Mai târziu
când organizațiunile feudale au
fost în floare, când seniorii dispu­
neau de tot ce se găsea pe terito­
riul lor și comuna își pierde carac­
terul său de organizațiune autono­
mă, contopindu-se cu celelalte teri­
torii, ce intrau în proprietatea se­
 Comună
niorului. In secolul al XII a înce­
put mișcarea ele eliberare a comu­
nei de sub seniori, care a transfor­
mat comuna în org. independentă.
Seniorul recunoaște libertatea și
egalitatea tuturor burghezilor, în
schimbul unei redevențe anuale
Recunoașterea se făcea prin „char­
te de eliberare“, uneori însoțite de
numeroase privilegii. Eiecare C. își
avea Charta sa de eliberare și or­
ganele deliberante însărcinate cu
ad-ția și distribuirea justiției. în­
cepând cu sec, XVI când puterea
regală ajunsese în floare, comuna
pierde iarăși autonomia și din pu­
terea ei, sub pretextul unei unități
politice necesare apărării statului;
începe centralismul ad-tiv. In
Franța comunele își pierd chiar
caracterul de organizațiuni politi­
ce. Edictul din 1683 le pune sub tu­
tela intendenților, făcându-le a-
proape inexistente. Revoluția fran­
ceză din 1789 desființează, organi-
zațiunea medievală. Constituția din
1791 definește C. ca o subdiviziune
teritorială cu personalitatea juri­
dică și dreptul de auton. ad-tivăi în
măsură destul de mare, care se
apropie de organizațiunea sa ac­
tuală. In Ardeal i-se spunea „Co­
muna politică“. In țările Rom.
Domnii, potrivit unui obiceiu al pă­
mântului, puteau dărui satele vite­
jilor sau slujitorilor, ca răsplată
pt. credința cu care-1 servise, sau
le închina mănăstirilor și biserici­
lor. Așa un document din timpul
lui Al. cel Bun 1419 amintește de
trei sate făcute donațiune boierilor
Dragomir și Ionaș; alt document a
lui Roman Voevod 1392, făcea do­
nație satele Ciursacenți, Vladimi-
rați și Bucărăuți, viteazului Ionaș.
Erau și sate libere: „Moșnenești“
în Muntenia și „răzeșeșli“ în Mol­
dova. Satele mai erau: Domnești,
boierești sau mănăstirești. In pri­
mele timpuri în fruntea lor erau
slujitori ai Domnului numiți: juzi,
județi și vătămani, cu atribuțiuni
de politie și strângerea dărilor că­
tre Domn. Mai târziu, alături de
aceștia s’au permis existența aut.
comunale. Sub Regulamentul Or­
ganic (v. c.) juzii și vătămanii erau
aleși de obștea satului. Satele
„ascultătoare“ de târguri erau
administrate de orașe; aceasta este
— 157 —
origina comunelor suburbane. Ora­
șele și târg urile au luat ființă din
aglomerări sătești sau de coloniști
străini, în jurul reședințelor Dom­
nești, sau a popasurilor comerciale.
Târgoveți și orășeni erau în mare
parte plugari pe moșia târgului, cu
îndatoriri către proprietariii mo­
șiei sau Domn. Târgurile rămase
pe moșii particulare, s’au emanci­
pat cu vremea prin răscumpărare.
Orașe (v. c.) au existat la poalele
Carpaților înainte de întemeierea
Principatelor Rom. cu o org. ad-
tivă de origine occidentală. Această
org. a fost extinsă asupra celor­
lalte orașe din țară. Orașele din
Moldova sunt anterioare județului
(v. c.) care a împrumutat numirea
delà orașe. In Țara Rom. orașele
sunt posterioare județelor. Autori­
tatea comunală în Moldova se com­
punea din „soltuz“ (Schiiltheis) și
12 pârgari (bürger); în Muntenia
din județ și 12 jurați, cari alcă­
tuiau consiliul comunal. Regula­
mentul organic (v. c.) a recunoscut
un început de existență a satelor,
dându-le dr. de a avea un buget
„Cutia obștei“ pt. satisfacerea ne­
voilor. In orașe s’a creat sfatul o-
rășănesc din 4 membri, ales de o-
rășeni; în Moldova i-se spunea
„maghistrat“ recunos-: ându-li-se dr.
de a-și putea cârmui „materialni-
ceștile interesuri“. Satele în Mun­
tenia alegeau câte un pârcălab, în
Moldova câte un vornicel „ce sunt
ca o politie în sat“, ei percepeau
capitația pt. care locuitorii erau so­
lidar răspunzători. Prin legea co­
munală din 31 Martie 1864 se re­
cunoaște independența comunală,
cu dr. de a-și îngriji singură de in­
teresele sale. Consiliul corn, se ale­
gea pe 4 ani în orașe, în corn, ru­
rale pe 2 ani. Primarul în C. ru­
rală se alegea odată cu cons, con­
firmat de prefect; în orașe se nu­
mea de Domn dintre 3 consilieri.
Toate comunele aveau un patrimo­
niu; încheierile lor erau executorii
în principiu. Erau persoane juri­
dice (v. c.). La 1874 primarul (ma­
gistrat) în com. rurale este numit
de Minist. Int. la propunerea pre­
fectului, dintre consilierii aleși; în
orașe, numit de Domn la propune­
rea Minist. Int. în 1864 pt. a con­
stitui o comună se cerea cel puțin
 Comună
100 familii; la 1874 cel puțin 500
contribuabili. Comunele se puteau
asocia. Legea din 1908, prevedea că
C. rurală se compune din unul sau
mai multe sate; satele aveau în
frunte un sfat sătesc din 5 persoa­
ne. Pt. orașe a mai fost legea din
1894. Cătunele erau centre de popu­
lație cari aveau mai puțin de 100
'loc.; fiecare cătun sau sat avea
vatra sa proprie. „In Ardeal" erau:
Comunele mici, acelea cari nu pu­
teau întreține singure o ad-ție și se
asociau cu altele. „Cele mari“ acele
cari aveau singure o ad-ție comu­
nală (notariat corn.) și își puteau
împlini singure sarcinile legale.
Orașele cu magistrat, erau corn.
>urbane, având un organ ad-tiv pro­
priu și resurse de ven. speciale.
.Municipiile (v. c.j erau centre de
populație cu importanță excepțio­
nală din punct de vedere comer­
cial,industrial și cultural. In frun­
tea com. era reprezentanța comu­
nală ca organ reprezentantiv și de­
liberativ; se compunea din jumă­
tate membrii de dr. (viriliști) și
jum. aleși până la 40 în com. ru­
rale și 200 în orașe. Organe repr.
al reprezentanței era antistia for­
mată din primar și 2—4 consilieri:
în orașe din primar, polițai, consi­
lieri magistratului șl șefii serv, co­
munale. In orașe funcționa „sena­
tul" compus din primar și 4—6
șefi de serviciu, cari rezolvau ches­
tiunile zilnice. Primarul în com.
rur. era ales de alegători, în orașe
de consiliu pe 6 ani. Organul prin­
cipal în comune era notarul (v. c.).
Com. era autonomă. Municipiile
intrau în rangul județelor. C. au
fost organizate prin legea XXII
1886. In Bucovina erau corn, locale,
cari aveau mijloace pt. împlinirea
atrib. ad-tive. Com. asociate cari
neavând aceste mijloace. Orașul
avea statut propriu subordonat
direct guvernului. In fruntea com.
era comitetul comunal, care putea
dispune liber de toate interesele
comunei: a fost org. prin legea din
1863. In Basarabia era parohia al­
cătuită din locuitori de aceiași re­
ligie, dela 300—2000 loc. bărbați.
Mai mult parohii formau „Vo-
lostea" care era unitate ad-tivă j:u
consiliu ales de toți locuitorii băr­
bați și femei. Avea o largă autono­
158 -
mie, cu poliție proprie. Alături de
acestea erau comunele urbane cu
ad-ție autonomă și organe proprii
Legea din 1874 prevedea că o C.
trebuie să numere cel puțin 500
contribuabili. L. din 1877 reduce la
200 contribabili pt. a putea consti­
tui o C. După L. din 1904 se cerea
un minim de 200 loc. C. nu se pu­
tea crea decât printr’o lege, cu a-
vizul Consiliul județean; se compu­
nea din unul sau mai multe sate
sau cătune. Satele și cătunele nu
aveau personalitatea juridică. Leg.
din 1925 a menținut structura C.
rurale așa cum fusese anterior. C.
după legea din 1925 era reprezen­
tată prin consiliul comunal, com­
pus din membrii aleși, de drept și
femei coaptate. Numărul lor varia
după numărul locuitorilor. Organul
reprezentativ al consiliului era de­
legația permanentă. Primarul era
ales de consiliu. Alegerile se făceau
în principiu după legea electorală,
prin vot universal, direct, secret, pe
liste. In caz de balotaj se făcea a
doua alegere. Consiliul se întrunea
cel puțin la 3 luni odată, prezidat
de primar. Atribuțiuni erau: de
inițiativă proprie pt. toate chest,
de interes local, de executarea obli­
gațiunilor date prin legi și acele
ale organelor puterii centrale. Pri­
marul era organul executiv al con­
siliului, șeful poliției și ad-ției co­
munale, ofițer de stare civilă, or­
donanța cheltuelile comunale, ad-
tive, era încredințat org. contr. de
stat, pretor, subprefect, etc. Nu era
cunoscută noțiunea de tutelă ad-
tivă. Orice conflict ivit între co­
mune sau acestea și județ sau stat,
era supus pt. soluționare instanțe­
lor ad-tive de conciliere și arbitraj
(v. c.). Veniturile comunei erau din
impozite, taxe și cotizațiuni. In
mod excepțional era admisă pre-
stațiunea în natură; s’a instituit
obligativitatea inventarului și-a u-
nui plan general de lucrări pt. 8
ani. Legea ad-tivă din 1929, împăr­
țea C. în: comune urbane, orașe și
municipii și comune rurale, având
o populație de minimum 10.000 loc.
formate din unul sau mai multe
sate. După această lege C. rurală
trebuia să aibă cel puțin 10.000 loc.
ceiace a făcut ca în vechiul Regat
un număr de peste 10.000 sate s’au
___________________________ Comună
grupat în șa pte-optsute de comune.
Această grupare n’a dat niciun re­
zultat practic și ad-ția s’a compli­
cat mult, s’a îngreunat, ajungân-
clu-se ca unele comune astfel alcă­
tuite, să cuprindă 30—40 de sate,
deveniri:! adevărate plăși, caiace a
determinat pe legiuitor ca în 1931
să facă o nouă grupare a satelor în
comune. In Ardeal nu s’a aplicat
această, măsură a legii; aici toate
comunele existente au rămas în
forma lor. După legea ad-tivă din
1925, erau în toată tara 8879, din
cari 17 municipii, 54 corn, urbane
veșed. 91 com. urbane nereșed. 10
suburbane și 8704 com. rurale. Le­
gea ad-tivă din 1929 le-a redus la
4867 din, cari corn, rurale 4611, așa
fel că V. Regat, Basarabia și Bu­
covina în total aveau de abia 969
corn. rur. Legea din 15 Iulie 1931
le-a sporit iarăși numărul la 8202,
repartizate, 20 municipii, 51 com.
urb. reșed., 100 corn. urb. nereșed.,
85 suburbane și 7946 corn. rur. Re­
partizate pe provincii: Ardeal 4072
rur., 50 urb. V. Regat 2924 rur., 90
urb. Basarabia 625 rur.. 17 urb. Bu­
covina 324 rur., 15 urb. In V. Re­
gat prin desele schimbări în struc­
tura C. s’a ignorat satul. Aici te­
melia organizațiunei ad-tive forma
o grupare, mai mult sau mai puțin
artificială și arbitrară a mai mul­
tor sate. Satul dispărea într’o for­
mațiune arbitrară care se desfăcea
și refăcea după capriciile politicia-
nilor. C. erau compuse din sate nu­
meroase, îndepărtate unele de al­
tele, administrate greu; sfaturile
sătești n’au dat niciun rezultat.
Erau un fel de conglomerate amorfe
și a fost o adevărată primejdie
atât din punct de vedere ad-tiv cât
•și al viitorului nostru național.
Această, tristă experiență a legiui­
torului din V. Regat va trebui să-l
determine ca în viitor să creeze co­
mune cât mai mici și cât mai
multe. C. rurală niciodată nu poate
:ii o erratic a. legiuitor ului; el nu
poate face altceva decât să-i com
fsacre existența; trebuie să, se aibă
în vdere că, nu micimea sau mulți­
mea satelor are importanță, ci nu­
mai caracterul lor de ,.centru na­
tural de populație constituit în uni­
tate ad-tiră". Așa, cum este în Ar­
deal, Basarabia și Bucovina. Com­
159
petenta ad-liei C. rurale după L.
din W29 se întindea asupra tuturor
chestiunilor de interes local ca: ad-
ția averii, încurajarea muncii, a-
griculturii, comerț, industrie, etc.,
îngrijirea de instrucția publică, să­
nătate. invalizi măsuri împotriva
epizotiilor, angajarea de veterinari,
abatoare, paza și apărarea ogoare­
lor, păduri, etc. protecțiunea mun­
citorilor org. creditului și ajutoru­
lui juridic,, lucrări de irigație, îm­
păduriri, edilitate și sistematizare,
aprovizionare cu alimente, încasa­
rea impozitelor, etc. Pt. satisface­
rea acestora com. rurale se puteau
asocia între ele pt. a întreprinde
lucrări și organiza servicii, (v. Aso-
ciațiuni de comune). Organele corn,
rurale erau: consiliul comunal al­
cătuit din consilieri aleși iar în
comunele formate din mai multe
sate în compunerea consiliului in­
trau toți primarii sătești din cu­
prinsul comunei. La aceste comune
numărul de consilieri aleși, se sta­
bilea un consilier la o mie de loc.
In comunele formate dintr’un sin­
gur sat consiliul era format din
8—16 consilieri. Primarul, ajutorul
său și casierul se alegeau prin vot
obștesc, (v. Township: Statele Uni­
te. Parohia în Anglia).
Comună suburbană, se nume­
ște acea comună, situată la margi­
nea unui oraș sau municipiu, de­
clarate special în urma unui acord
intervenit între comună și oraș,
aprobat de comitetul de revizuire.
Legea din 1925 nu cerea consimți-
mântul comunei rurale; numai
consiliul urban avea dreptul să in­
dice comunele cari urmau a fi de­
clarate suburbane. Declarația de
transformare se făcea în urma u-
nei cercetări făcute de o comisiune
la fața locului. în care era repre­
zentată, comuna rurală prin pri­
mar și 2 delegați. Comuna, rurală
avea un drept de apel la. Minister.
C. s. își păstrează întreaga sa in­
dividualitate având consiliu și au­
torități com. proprii. Este persoa­
nă juridică, are un patrimoniu
propriu și un drept de comandă
asupra locuitorilor, de pe teritoriul
său; face regulamente, impune
taxe, etc. Anumite servicii ale sale
trebuiesc să fie puse în concordan­
ță, cu serviciile analoage din corn.
 Comune — Comunism
urbană. Este reprezentată în con­
siliul acesteia prin primar sau de­
legatul său. Când este vorba de
chestiuni ce interesează ambele co­
mune este reprezentată afară de
primar și prin delegația perma­
nentă cu vot deliberativ. Neînțele­
gerile ivite între corn, urbană și
suburbană asupra ad-ției, se rezol­
vă de comitetul de revizuire. Con­
trolul ad-tiv asupra C. s. se face
de primpretorii plășilor cărora C.
s. aparțin. L. ad-tivă din 1929 pre­
vedea că satele și comunele rurale
situate la o depărtare de 3 km. de
marginea municipiilor sau orașe­
lor puteau fi declarate C. s.
Comune urbane, v. Orașe, Mu­
nicipii.
Comunicat, știre trimisă ziare­
lor de către o autoritate compe­
tentă de ex. de către guvern sau
serviciul presei de pe lângă preșe­
dinția consiliului de miniștrii.
Comunism, este o formă de gu­
vernare adoptată de Rusia sovie­
tică, bazată pe guvernarea înarma­
tă a proletariatului; este o ramură
a socialismului (v. c.). C. are la ba­
ză comunizarea proprietății parti­
culare și a mijloacelor de produc­
ție, administrarea cărora se face
de un soviet (un fel de sfat alcă­
tuit din reprezentanții comuniști)
sub forme cooperative numite „Col-
chozuri“. Aceste cooperative apro­
vizionează statul cu cele necesare,
iar surplusul îl exportă; tot de aici
lucrătorii primesc cele necesare în
natură. C. are ca baza fundamen­
tală dictatura proletariatului care
exclude delà guvernarea statului
pe orice alte clase sociale; este o
autocrație deghizată, pornită de
jos în sus. Constituția sovietică,
prevede că numai muncitorii și ță­
ranii comuniști sunt cetățeni ai
statului cu anumite drepturi. Inte­
lectuali, industriași, comercianți și
țărani necomuniști sunt conside­
rați ca inamici ai Statului sovietic,
de aceea au fost executați în masă.
Biserica și orice doctrină religioasă
este prohibită în Rusia. C. practi­
cat în Rusia este teroarea ex. de
muncitori și elemente revoluționa­
re din toate statele cari și-au găsit
refugiul în Rusia. Statul rus este
guvernat de un congres al Uniunei
160 —
sovietice alcătuit din reprezentanți
trimiși de sfaturile muncitorești
din țară și* un comitet executiv
central, compus din 371 membrii,
aleși de congres. In fruntea acesto­
ra se găsește președintele republi-
cei, care împreună cu comisarii
(miniștrii) conduc destinele repu-
blicei. întreaga viață de stat și po­
litică externă se bazează pe spio­
naj și contraspionaj exercitat de
G. P. U. (v. c.) un fel de poliție se­
cretă, pt. întreținerea căreia statul
cheltuește sume fabuloase. Este ța­
ra unde toată lumea se spionează.
C. a luat naștere în adunarea so­
cialistă ținută la Zimmerwaldt
lângă Berna în 491&, când socia­
liști revoluționari în frunte cu Le­
nin s’au despărțit de ceilalți, for­
mând Internaționala IlI-a comu­
nistă delà Moscova. In Rusia s’a
restaurat în 1917, după revoluția
provocată de soldați la agitațiile
lui Lenin și partizanilor săi reîn-
torși în Rusia prin concursul Ger­
maniei. După plecarea guvernului
Kerensky C. s’a instaurat la con­
ducerea Rusiei într’un timp când
terenul era mai prielnic, când po­
porul oprimat de autocrația Ța­
ristă își cerea libertatea, își reven­
dica un dr. la viața pe care C. îl
oferă. Lenin promitea soldaților în­
cetarea războiului, muncitorilor le
promitea fabricile și întreprinde­
rile, iar țăranilor pământurile stă­
pânite de clasa de sus. Comuniștii
pt. impunerea doctrinei lor, au u-
cis peste 5 milioane de intelectuali
comercianți și țărani, (v. Extre­
mism. Rusia Sovietică. Socialism).
Comunism camuflat, printre
metodele adoptate de comunism pt.
a masca opera lor de spionaj, în­
șelând buna credință și de multe
ori naivitatea partidelor burgheze,
comuniștii se înscriu ca membrii
ai acestor partide, devenind ade­
renți și luptători ai acestora, câști-
gându-și astfel încrederea șefilor
și partizanilor. Astfel ei înarmați
cu această încredere, și făcând cu­
noștință de multe ori cu probleme­
le cele mai delicate pt. stat, sau
apărarea națională, ei le transmit
agenților de spionaj. Uneori reu­
șesc chiar a li se încredința oare-
cari misiuni. Reacțiunea contra C.
c. s’a produs în sânul partidelor în
 Comuniști — Concesiune
special cu ocaziunea mișcărilor
muncitorești din primăvara anului
1933, când s’a descoperit că frun­
tașii mișcării comuniste, erau cu
toții membrii ai partidului naț.
țăr., sau altor partide, reușind ast­
fel a se sustrage unei supravegheri
sau chiar a înlătura orice bănuia-
Jă. Aceștia desfășoară activitatea
cea mai periculoasă.
Comuniști, activitatea lor în Ro­
mânia. Baza de org. a C. în Româ­
nia o formează nucleele, 3—5 oa­
meni, ce alcătuesc primul grad în
ierarhia din partidul C. Fiecare
membru face parte dintr’un nu­
cleu, unde munca se distribue așa
ca toți să fie în acțiune. Nucleele
dintr'o localitate formează o orga­
nizație, condusă de un comitet din
3—5 pers. Organizațiile dintr’o re­
giune form, „organizația regiona­
lă“, condusă de un comitet 5—7
membri. Basarabia cuprinde 3 re­
gionale. Organul superior pt. în­
treaga țară este comitetul central
comunist din Buc. subordonat „Fe­
derației Balcanice“ și Internațio­
nalei (v. c.) III delà Moscova. Prin­
cipiile fundamentale ale educației
comuniste, este bolșevizarea tinere­
tului (v. Komsomol) printr”o edu­
cație având la bază marxismul (v.
c.) experiența luptelor de clasă, cu­
noașterea tehnică a revoluțiilor,
stabilirea frontului unic al tinere­
tului urban și rural contra burghe­
ziei, editarea pubiicațiunilor și zia­
re incendiare și ațâțătoare la re­
voltă. Organizarea nucleelor, între
copii, tineri și în armată. Prin nu­
clee școlare lucrează energic. In
casele lucrătorilor se face propa­
gandă pt. a înfrânge rezistența pă­
rinților și-a atrage copii la C. la
excursiuni se răspândește literatu­
ră și se vorbește copiilor de bine­
facerile C. Copii până la 14 ani for­
mează „pionerii roșii“ cu deviza
...schimbul schimbului vine“ adică:
Comuniști duc lupta contra capita­
liștilor pe cari îi vor înlocui; Kom-
somoliști îi urmează, iar pionerii
se pregătesc a înlocui pe Komso-
moliști. C. se consideră delict și se
pedepsește cu închisoare delà 5—10
ani și amendă 100.000 lei faptul de
a intra în legătură cu pers, sau
asociații din străinătate pt. a primi
instrucțiuni sau ajutoare pt. pre­
— 161 —
pararea revoluției comuniste, de a
lucra prin mijloace teroriste la
schimbarea ordinei sociale; faptul
de a deveni cu știința membru al
unei asemenea asociații. (11 Leg. pt.
asigurarea liniștei publice 1924,
compì. 1933).
Concedii, (Dr. adm.). Funcțio­
narii de orice categorie în decursul
unui an au dreptul la o lună con­
cediu (art. 20 St.), concedii mai
mari se pot acorda numai în caz
de boală, în baza unui certificat
medical; când un concediu medical
va trece de 3 luni salariul fără
accesorii se va reduce la jumătate;
când se va prelungi peste un an,
funcționarul va putea fi pus în dis­
ponibilitate, cu drept de a fi re­
primit după însănătoșire în primul
post vacant. Concediile de odihnă se
acordă între 1 Mai și 1 Oct. anual
în baza tablourilor întocmite. Per­
misiile până la 15 zile nu sunt cal­
culate la C. anual. Funcționarii pt.
a beneficia de concedii sunt obligați
a cere și obține aprobarea autori­
tății chiar și în caz de boală; au­
toritatea poate oricând censura cer­
tificatul medical și să cerceteze
prin medicii săi sănătatea funcțio­
narilor. Vezi și Dispozițiuni rela­
tive la acordarea concediilor de
studii în țară și străinătate și pt.
stagii în armatele străine a ofițe­
rilor. Decizia Minist. de Războiu
No. 214 din 15 Martie 1929 Mon. Of.
06/1929.
Concentrare, chemarea militari­
lor rezerviști sub drapel pt. a-și re­
împrospăta cunoștințele militare,
se face pe un timp determinat în
baza unui ordin al Ministerului de
Războiu.
Concentrări militare, pentru in­
strucție vor avea loc primăvara
sau toamna pt. cel mult 30 zile.
Contingentele vor fi așa fel încât
oamenii din complectare vor face o
singură dată, iar cei din rezervă
3 C. timp de 15 ani.
Concesiune, este un contract
(v. c.) sinalagmatic sau bilateral,
prin care un particular sau aso-
ciațiune se angajează să execute și
să întrebuințeze pe riscul și peri­
colul său, o lucrare destinată uzu­
lui public pe un timp determinat.
C. se numește atunci când statul
11
 Conciliațiune — Concordat
nu vrea să întreprindă exploatarea
unei întreprinderi a sa o cedează
unui întreprinzător particular. Sta­
tul rămâne interesat, fixând prin
caietul de sarcini (v. c.) anumite
condițiuni pt. executarea lucrării,
protecției lucrătorilor,, satisfacerii
consumatorilor, rezevându-și o par­
te din beneficiu. C. este de lungă
durată, putând fi 30—50 ani; de o-
biceiu după expirarea C. întreprin­
derea cu toate edificiile trece în
proprietatea statului, fără nici o
obl. de despăgubire. C. nu poate fi
acordată de stat, județ, sau co­
mună, decât prin licitațiune pu­
blică (v. c.) afară de concesiunea
drepturilor de monopol, cari se a-
cordă pe bază de lege; se acordă în
conformitate cu legea pt. org. și
adm. pe baze comerciale a între­
prinderilor statului din 1929. Con­
cesionarii pe temeiul și în limitele
întreprinderii, sunt substituiți în
drepturile și obligațiunile statului,
se bucură de privilegiile conferite
antreprenorilor de lucrări pubi. în
ce privește exproprierea, extrage­
rea materialelor și ocuparea tere­
nurilor în schimbul unei despăgu­
biri. Contractul de C. nu poate fi
cedat. Concesionarul este obligat a
executa lucrările conform dispo­
zițiilor caietului de sarcini. Ad-
ția supraveghează ex. lucrărilor,
fără dr. de a se amesteca în amă­
nuntele lucrării. Controlul îndepl.
obligațiunilor se face printr-un co­
misar al autorității. Lucrările pot
fi puse la dispoziția publicului, nu­
mai după ce au fost recepționate.
Obiectul C. poate fi: lucrări de ca-
naluri, poduri, drumuri, navigați-
une etc. (v. lucrările publice). Lu­
crările executate nu sunt proprieta­
tea concesionarilor, ei nu pot fi
expropriați și nici obligați la plata
taxelor de transmisiune; la preda­
rea concesiunei lucrărilor trebuiesc
predate în bună stare de funcțio­
nare. Caietul de sarcini trebuie să
prevadă că terenurile, clădirile, lu­
crările, mașinile și unelte de na­
tură constituind dependințe imo­
biliare ale C. atât cele cari existau
la începutul C. cât și cele dob. în
cursul acesteia, afară de învestiți-
uni din ultimii 10 ani, vor rămâ­
nea gratuit la expirarea contractu­
lui autorității concedente, libere de
162 —
orice sarcini. In ultimii ani inves­
tițiile se vor face numai cu aproba­
rea autorității; ele vor fi răscum­
părate pe prețul de cost.
Conciliațiune, este o datorie a
judecătorului de a împăca părțile
în proces. Legea unificării adminis­
trative din 1925, prevedea că nici-o
cauză ivită între stat, județ, comu­
nă sau aceste împreună, nu li-se
poate da curs până ce mai întâiu
conflictul nu a fost cercetat de in­
stanțele adm-tive de C. Diferendele
de muncă între patroni și lucrători
se rezolvă prin C. (v. Arbitraj).
Conciliere ad-tivă, este o obli­
gațiune a comunelor și județelor
de a nu intenta nici-o acțiune con­
tra unui alt județ, comună sau
stat, mai înainta ca neînțelege­
rea să fi fost supusă instanțelor
ad-tive de C. L. Unif. adm. 1925
prevedea că aceste instanțe erau:
delegația județeană pt. comunele
rurale sau acestea cu corn, urbane
și consiliul superior ad-tiv (v. c.) pt.
orașe și județe. Delegația jud. jude­
ca cu un judecător tras la sorți
dintre magistralii tribunalului, iar
cons, sup. adm. cu un delegat al
Curți de Casație. Nici-o instanță
judecătorească nu putea da curs
unei acțiuni de asemenea natură,
până ce n’au dovedit că litigiul a
fost cercetat de instanțele de C.
(art. 290—295) După L. din 1929 toa­
te litigiile dintre comunele rurale și
urbane între ele și unele cu altele,
înainte ca părțile să se adreseze
justiției, sunt supuse C. Comitete­
lor locale de revizuire. Litigiile în­
tre județe și cele între ad-țiile lo­
cale și stat sunt supuse Comitetului
central de revizuire (v. c.) 40 L. 20.
IV. 1933.
Concordat, (lat. înțelegere) con­
venție solemnă încheiată între pa­
pa și domnitori, ori guvernele dife­
ritelor state pt. regularea chestiilor
care interesează biserica catolică.
Prin C. se acordă statului anumită
influență în treburile bisericești,
iar statul garantează bisericii anu­
mite drepturi și libertăți. In co­
merț se numește învoiala între fa­
lit și creditorii săi. Codul comercial
român admite concordatul în ori
ce stare', a procedurii falimentului,
cu învoiala creditorilor cari repre-
 Concordat — Condiții
rzintă cel puțin "/•, a creanțelor ve­ narea. industriilor învechite; 2) rea­
rificate sau admise provizor. „Con­ lizează eftinătatea pt. marele profit
cordat preventiv“. Lege asupra con­ al claselor sărace; 3) egalizează
cordatului preventiv Mon. Of. 149— profiturile, salarii, chirii, dobânzi,
'1929 bis. Modif. Mon. of. 14(1—1930 etc. la acelaș nivel. ..Bastia!" spu­
modif. M. O. 246—1932. ne: ..Este cea mai progresivă, ega­
Concordat, (Culte) un pact bila­ litară și comunitară dintre toate
teral. între statul român și Papa legile pt. progresul omenirei". Com­
din Roma, relativ la situația reli­ bate monopolul. In domeniul eco­
gioasă a catolicilor din România. nomic O. este democrația și mono­
Tratativele pt. încheierea acestui C. polul autocrația. Socialismul a vă­
sau început încă din 1920 sub Mi­ zut, în concurență cauza tuturor re­
nistrul de culte Oct. Goga și s’au lelor, și mai ales a. exploatării mun­
continuat de urmașii săi Const. citorilor. Pt. aceasta C. este lupta,
Battu, Alex. I.apedatu si s’a iscălit pt. câștiguri, fie între capitaliști,
de Vasile Goldiș în 10'Mai 1927 la fie între muncitori, pt, zdrobirea
Roma ținându-se în secret conținu­ celui mai slab. C. poate aduce de­
tul C. După votarea legii cultelor în teriorarea calității produselor, prin
.Martie 1928. s’a publicat textul. falșificarea mărfurilor.
Principiile: Religia catolică, de ori­ Concurența neleală, este între­
ce rit se va practica liber și public buințarea în comerț a unei firme,
în întreg Regatul Român. Românii embleme, .desenare specială, sau
uniți vor mai avea o episcopie în ambalaje, de natură a produce con-
Nord, de care vor depinde și Ru­ fuziuni cu drepturi legitime, do­
tenii uniți, se suprimă, episcopia bândite anterior. Săvârșește C. n.
catolică din Oradea, trecând la cea acel ce produce, importă, exportă,
din Satu-Mare. Armenii vor avea întrepozitează sau pune în vânzare
un șef spiritual cu sediul în Gherla. mărfuri ce poartă falșe indicațiuni
Toți episcopii catolici și coajutorii asupra originii lor. Prin indica­
lor, vor trebui să fie cetățeni ro­ țiuni falșe se înțeleg acele de na­
mâni. Episcopii vor fi numiți în tură a face să se creadă că măr­
acord comun de guvernul rom. și Sf. furile au fost produse în altă țară,
Scaun dacă nu există o piedică po­ teritoriu sau localitate decât aceea
litică. Episcopii depun jurământul unde au fost realmente produse.
de fidelitate Regelui, Constituției și Amenda este de 5000—50.000 lei, în
și legilor țării. A fost criticat că caz de recidivă 100.000 lei. Orice
nu recunoaște unirea Basarabiei. persoană interesată va putea cere
C. a fost ratificat. L. pubi. M. O. tribunalului sechestrarea sau lua­
126/1929. In 1931 s’a încheiat un a- rea oricărei măsuri provizorii în
cord eu Sf. Scaun datorită minis­ caz de C. n. Acțiunea civilă se pre­
trului -te justiție de atunci Dr. Va­ scrie după un an. (I.. pubi. Mon. Of.
leriu Pop prin care s’a desființat 113/1932).
,-Statusul catolic“, iar imensele sale Concurs, este un examen public
averi s’au împărțit între toate cul­ ce are loc între mai multe persoane
tele catolice, inel, cea rom. unit. pt. a se stabili care este mai pre­
Concordia respublicae pa r ime gătită pt. ocuparea unei funcțiuni
crescuții, discordine magnar conci­ sau să, obțină un permis, bursă, etc.
liant. Prin unire cresc statele mici, Publicațiunile de C. pt. servicii se
prin vrajbă pier cele mari. Inscrip­ publică de autoritatea superioară
ția porții străzii Langgasse din în Monitorul Oficial.
Danzig, clădită în 1612. Condam națiune, este actul jude­
Concurență, (Ec. pol.) înseamnă cătoresc, rrin care orice acțiune ia
libertatea muncii sub forma activă; sfârșit prin hotărârea judecătoriei
apare marele regulator al oricărui in ultima instanță, când autorul,
mecanism economic în societățile ființa și imputabilitatea legală a
moderne. C. i-se recunosc urmă­ faptului sunt cunoscute
toarele virtuți: 1) stimulează, pro­ Condiții de admisibilitate in
gresul, prin emulația între indus­ I ii n e li un i. art. 5 și 36 Statut pre­
triile concurente și prin elimi­ vede că funcționarii publici (v. c.)

163 It
 Conditio — Confesiune
fără deosebire de sex trebuiesc să
fie cetățeni români, majori de 21
ani împliniți, să fie sănătoși, să nu
fi suferit vre-o condamnațiune in­
famantă, bărbații să fi satisfăcut
legea recrutării și să se bucure de
drepturile civile și politice. Pt. a
ocupa o funcțiune superioară ace­
leia de subșef de birou, titularul
trebuie să aibă o diplomă univer­
sitară sau a unei școli superioare,
pt. celelalte funcțiuni cel puțin li­
ceul sau școală similară. In adm.
exterioare în lipsă de candidați cu
titluri universitare pt. funcțiuni in­
ferioare subșefului de birou, se pot
admite și absolvenții liceului; în
celelalte funcțiuni inferioare cu ab­
solvirea cursului inferior de liceu.
Conditio sine qua non, condiție
fără de care nu se poate face ceva.
Expresie întrebuințată spre a ară­
ta o condiție fără de care tot restul
învoielii nu-i cu putință. Se zice și
numai: »ine qua non, după ce s’a
arătat despre ce condiție anume e
vorba.
Conductele de petrol, constitue
mijloacele de transport subteran al
produselor de petrol, delà locul de
producțiune până la vasele de na-
vigațiună maritimă. Sunt proprie­
tatea statului; constituite în regie
publică comercială prin legea din
16 Martie 1929, numite „Conductele
de petrol ale statului“.
Conferențiari universitari, sunt
profesorii atașați pe lângă o cate­
dră universitară, însărcinați de
consiliul profesoral să țină cursuri,
lucrări și examene din anumite ca­
pitole speciale. Numirea se face de
Ministerul instr, la propunerea se­
natului univ. după ce candidatul a
ținut un examen în fața comisiu-
nei de 3 profesori universitari. Con-
dițiunile de admitere sunt ca și pt.
profesori universitari (v. c.). (40—
46 L. înv. univ. 1932).
Conferința delà Haga, ia 20 Ia­
nuarie 1930 și la Paris la 28 Apri­
lie 1930. Acordurile semnate Mon.
Of. No. 123/1930. Acorduri cu Ger­
mania, Austria, Bulgaria, Cehoslo­
vacia, Banca internațională, dato­
ria de liberare, Austria, Ungaria,
Bulgaria. Acordul rezultând din
tratatul delà Trianon.
Conferința europeană a orașe­
164
lor, înființ. în 1923. Are de scop'
reglementarea chestiunilor genera­
le relative la serviciul internațio­
nal al trenurilor de călători, fixa­
rea corespondențelor internaționale-
a căilor ferate și maritime, obține­
rea de înlesniri la vămi și la con­
trolul pașapoartelor în gările de-
frontieră. România participă și ea.
la conferințele anuale. Sediul con­
ferinței e la Berna.
Conferința interparlamentară,,
a fost convocată pt. prima dată în
1914 la Stockholm, unde din cauza
izbucnirii răzb. mondial nu s’a pu­
tut ține. După război, în 1921, s’a
ținut la Stockholm, unde din cauza
tensiunilor între națiuni numai 12
state au fost reprezentate. In 1922
s’a ținut în Viena, 1923 Kopenhaga,.
1925 Washington, etc. Printre pri­
mele state cari au aderat la ea a
fost și România. Scopul ei este de
a închega solidaritatea între state
și îndeosebi chestiunea minorități­
lor. Ține conferințe în toate statele.
In România a ținut în 1930.
Confesiune, (Dr. civ.) se nu­
mește aparținerea cuiva la o reli­
gie sau cult bisericesc. C. copiilor
se determină după aceea a părin­
ților, în special după aceea a ta­
tălui. Confesiunea nouilor născuți
va fi aceea a părinților când au
aceiași C. când vor avea C. deose­
bite va decide tatăl; când acesta
va fi mort, va decide mama. Copii
nelegitimi vor avea C. mamei. Pt.
determinare C. vor servi actele de
căsătorie (v. c.) 62 Reg. stării civ.
1928). C. copilului găsit (v. c.) va fi
acea rezultată din lucrurile găsite
asupra sa; în lipsa acestor indica-
țiuni aceea a persoanei care l-a
găsit. Dacă copilul a fost încredin­
țat unui azil întreținut de o confe­
siune, va fi acea a confesiunei; da­
că este comunal sau jud. aceea a
majorității locuitorilor din comună
sau județ. Dacă este întreținut de
stat, va fi cea ortodoxă rom. Orice
persoană care a împlinit 18 ani
poate trece dela un cult la altul;;
femeile măritate pot să-și schimbe
religia și înainte de 18 ani. Decla­
rația de trecere se face înaintea
ofițerului stării civile (v. c.), decla­
rantul se va înfățișa în persoană,
asistat de 2 martori, când ofițerul
 Confidential — Conflictul
■st. civ. va consemna declarația în
proces verbal semnat de declarant,
martori si ofițer; declarațiunea se
poate face și prin act autentic (v.
■c.) și va fi depuse ofițerului delà
domiciliul declarantului. In 8 zile
delà primirea ofițerul st. civ. va
trimite pe cale administrativă o co­
pie a declarației reprezentantului
cultului delà domiciliul declaran­
tului căruia îi aparține. Declarațiu­
nea de trecere se va nota într’o
evidență. După 30 zile libere (v. c.)
dela data predării înștiințării re­
prezentantului cultului, dacă de­
clarantul nu a revenit ofițerul st.
civ. va face mențiune în rubrica
specială a registi’, de nașteri despre
schimbarea cultului; dacă pers,
este căsătorită mențiunea se va
face și pe actul de căsăt. când pers,
respectivă are copii sub 18 ani,
mențiunea se va face și în actele
■de naștere ale copiilor. Dacă actele
stării civile se țin de un alt ofițer
de stare civ. se va cere acestuia a
face mențiunile. După facerea men-
țiunei, trecerea este definitivă. In-
lăuntrul term, de 30 zile declaran­
tul poate reveni asupra declarației
de trecere (44—50 Reg. Stării civ.
14 Oct. 1928). Orice convențiune an­
terioară căsătoriei prin care s’ar
hotăra religiunea copiilor va fi
nulă si neavenită. (47 Leg. Culte
1928).
Confidențial, se zice sau se face
În confidență; aviz confidențial;
scrisoare confidențială. Actele con­
fidențiale se rezolvă și păstrează de
șeful ad-ției respective, (v. și Se­
crete).
Conflict, înseamnă o neînțele­
gere între două, autorități judecă­
torești sau administrative, cari am­
bele se declară fie competente, fie
necompetente, de a se rosti asupra
aceleiași afaceri. C. de atribuțiuni
este atunci când se ivește între o
.autoritate ad-tivă și una judecăto­
rească. C. de atrib. se rezolvă de
■Curtea de casație. (103 Const.).
Conflictele internaționale, sunt
neînțelegeri ivite între state, de
cele mai multe ori cu privire la un
teritoriu, sau când un stat nu a
observat față de alt stat datoriile
internaționale care îi incumbă, sau
când este vorba de neexecutarea
- 165
tratatelor (v. c.) internaționale. C.
i. se soluționează pe cale pacifică
prin mediațiune și arbitraj (v. c.)
sau prin mijloace violente de con­
strângere ca: represaliile, blocusul
pacific și războiul (v. ac. c.). In ge­
neral la ivirea C. i. statele recurg
la negocieri pt. a lămuri conflictul,
sau se supune la o a treia putere
sub formă de mediațiune, sau ar­
bitraj. Mediatorul propune el un
aranjament. Arbitrajul este solici­
tat de părți și are efectul că ele își
iau angajamentul a se supune de­
riziunii acestuia. Astăzi Societatea
Națiunilor (v. c.) soluționează nu­
meroase C. i. fie direct fie prin
Curtea permanentă de arbitraj delà
Haga (v. c.). Când C. i. nu pot fi
soluționate prin nicio cale pacinică
atunci ultimul mijloc la care un
stat poate recurge „in extremis“
este războiul.
Conflictul de jurisdicțiune,
este atunci când se naște întreba­
rea care este instanța judecăto­
rească, competentă a judeca o cau­
ză, în care două sau mai multe in­
stanțe se vor găsi în cercetarea
aceleiași informațiuni. Conflictul
de jurisdicțiune între două tribu­
nale se va judeca de Curtea de a-
pel respectivă, cu drept de recurs
în Casație. Curtea de Casație este
chemată a pronunța în materie
criminală, corecțională și poliție­
nească regulamente de competență
(525 pr. civ.). Cererile pt. reg. de
comp, vor fi instruite în mod su­
mar și după simple memorii. Noti­
ficarea de regulare a competinței
se va comunica instanțelor respec­
tive și părților.
Conflictul legilor,(Dr. int.) este
atunci când se naște întrebarea ca­
re este legea ce trebuie să se aplice
unei persoane, când aceasta se gă­
sește în țară străină; este legea na­
țională a individului, sau legea ță­
rii unde acesta se găsește. Imobi­
lele aflătoare în Româniți sunt su­
puse legilor române (v. statul real).
Legea referitoare la capacitatea
unei persoane îl urmărește și chiar
în străinătate (v. statul personal).
O infracțiune comisă sub imperiul
unei legi vechi și judecată sub im­
periul unei legi noi, i se va aplica
legea cea mai blândă. Conflictul de
 Conflicte — Congresul
a statori care lege să se aplice, este
de competența instanței judecăto­
rești.
Conflicte de muncă, neînțelege­
rile iscate între patron și munci­
tori din pricina salarizării și a con­
dițiilor în care se îndeplinește
munca. Ele se aplanează de către
„Comisiile de arbitraj“ instituite
de Minst. Muncii (V. legea pt. plata
lucrului efectuat 1931). Conflictele
de muncă afară de cele prevăzute
de Legea din 5 Sept. 1920 se judecă
de judecătoriile de muncă (v. c.).
Confidențiale, actele C. nu se
vor comunica nimănui, nu se va
da nici-o relație asupra lor; nu se
va libera nici-un fel de copie de pe
ele. Se păstrează de șeful autori­
tății, în dulap încuiat, (v. Acte se­
crete).
Confirmare, este un fapt juri­
dic prin care o persoană face să
dispară vițiul de care era izbită,
o obligațiune, contra căreia avea
acțiune în nulitate, este renunța­
rea de a cere anularea obligațiunii.
Confirmare, este actul prin ca­
re se recunoaște aptitudinea func­
ționarului și se declară definitiv
în acea funcțiune.
Confiscare, este luarea pe sea­
ma statului sau anumitor părți le­
zate, a unei părți, sau a întregii a-
veri a unui individ. Const, prin
art. 15 oprește conf. întregului a-
vut al unei persoane. C. specială
este permisă în materie penală;
judecătorii vor putea ordona să se
confiște lucrurile produse prin cri­
me sau delicte, acele cari au ser­
vit la comiterea lor și toate lucru­
rile făcute contra regulamentelor
polițienești (391—394 C. pen.). Lu­
crurile confiscate aparțin statului
sau părții lezate. Judecătorii vor
putea ordona să se confiște lucru­
rile produse prin crime, delicte
sau contravențiuni și acelea ce au
fost destinate a comite o infracți­
une, dacă lucrurile voi’ fi ale in­
fractorului sau complicilor săi:
scrierile imaginile sau figurile unei
acțiuni condamnabile, toate lucru­
rile făcute sau menținute în con­
tra legilor, acele vătămătoare să­
nătății se vor distruge.
Confiscarea specială, (Dr. pen.)
166
In caz de condamnare, judecata,
poate, sub rezerva drepturilor ter­
ților, dispune, prin hotărîrea pe ca­
re o pronunță, confiscarea: 1. Lu­
crurilor produse prin infracțiune;
2. Lucruile care au servit sau care'
au fost destinate să servească, spre
a comite vre-o infracțiune dacă a-
cestea sunt ale autorului infracți­
unii, ale instigatorului sau ale vre­
unei complice; 3. Lucrurile făcute
sau menținute în contra regula­
mentelor polițienești. Aceste lu­
cruri în cazul când sunt vătămă­
toare sănătății publice, după con­
fiscare se distrug în total sau în
parte. Confiscarea lucrurilor se
poate hotărî, chiar dacă autorul,,
instigatorul sau complicele sunt
apărați de pedeapsă. Când acțiu­
nea penală, din orice împiedecare
legală sau do fapt, nu s’ar putea
exercita, precum și atunci când s’a
dat o ordonanță sau decizie de ne-
urmărire, confiscarea lucrurilor se-
ordonă de tribunal, în camera de
consiliu, în urma cererii Ministe­
rului public. Lucrurile confiscate
se vând în folosul Statului, iar pre­
țul se varsă la fondul amenzilor
prevăzut de art. 51. Ministerul de
Justiție poate decide ca aceste lu­
cruri să fie întrebuințate pentru
înființarea sau la îmbogățirea mu­
zeelor de știință penală.
Cohfuziune, este întrunirea a-
supra aceleiași persoane a calității,
de creditor și debitor al aceleiași
datorii ex. cazul când debitorul
moștenește pe creditor. C. stinge o
datorie.
Congregațiune, societate de că­
lugări, ori călugărițe, care se o-
cupă mai ales cu educația tineri­
mii și îngrijirea bolnavilor. Iaza-
riști, sedemptoniști, frații școalelor
creștine, surorile misericordioase,.
damele engleze, etc. In bis. rom.,
gr.-cat. din România s’a înființat
în 1918. C. surorilor cu sediul în
Obleja și cu sucursalele în Aiud,
Blaj și Cluj. Adunarea consiliului.',
județean în Ardeal până în 1919,
desfințată de Consiliul dirigent.
Congresul delà Berlin,1878 pt.
regularea chestiunii orientale în
urma războiului ruso-român-turc..
Aici se declară Bulgaria, Serbia și
Muntenegru, independente, fixân-
 Congresul — Consilieri
du-se granițele; Rumelia capătă
autonomie sub protecția Turciei.'
Austria ocupă provizor Bosnia, se
regulează navigația pe Dunăre,
Rusia primește delà Turci Batu-
inul; Turcia acceptă libertatea con­
fesională în imperiul ei. Bismark
a prezidat congresul participând
reprezentanții marilor puteri și
delegații celor despre care se dis­
cuta. România la acest. C. a fost ne­
îndreptățită, deși scăpase Rusia de
înfrângere, în războiul cu Turcii.
Ea își câștigă și i se recunoaște in­
dependența dar-i-se iau 3 județe din
Basarabia dându-i-se Dobrogea.
Congresul delà Viena, 1814-1815
ținut după înfrângerea Iui Napo­
leon de puterile Europene pt. a ho­
tăra asupra, țărilor și popoarelor
din Europa. La C. Talleyrand a a-
părat interesele Franței; Metternich
a Austriei a jucat aici mare rol.
S’a înființat sfânta alianță contra
lui Napoleon compusă din: Fran­
cise al Austriei, Alexandru al Ru­
siei și Frederik Wilhelm al III. al
Prusiei. Austriei i se dă, Lombar­
dia, Veneția, Dalmația, Prusia pri­
mește Posen și alte principate din
stânga Rhinului. Europa garan­
tează neutralitatea Elveției; Bel­
gia și Olanda se unesc pt. forma­
rea unui regat.
Congresul nafional-bisericesc
al bisericii, ortodoxe române, se o-
cupă cu toate chestiunile adminis-
strative, culturale, economice și
fundaționale care nu cad în sarci­
na Sf. Sinod; compus din 108 mem­
bri, 0 de fiecare eparhie (2 preoți
și 4 mireni). Ei sunt aleși pe 6 ani.
Membrii lucrează în 7 comisii și
anume: com. org. bisericească, corn,
culturală, corn, economică, com. de
validare, corn, bugetară, com. de
petițiuni. Biroul congresului e com­
pus din președinte și 6 secretari.
(Org. prin regulam, din 1927) V. și
Culte).
Conjunctură, economiștii ger­
mani îi dau acestui cuvânt înțele­
sul de medi.li„ambiant, condițiile so­
ciale. urmările educației, etc. ele­
mente cari contează în formarea
caracterului individului și în fixa­
rea ocupațiilor și a felului general
de viață. Bonar, dă această defini­
ție: „congruența fericită a diverse­
lor circumstanțe cari îl pun pe spe­
culator în posibilitatea de a obține
câștiguri fără vre-o muncă Pres­
tata .
Conjurători, în vechiul drept
roman se numeau acei martori
cari jurau temeinicia unui drept
pretins de reclamant sau pârât.
Consemnatiune, (fin.) se în­
tâmplă că uneori creditorul refuză
a primii o plată, fie pt. că-i produ­
ce o dobândă mare fie că pretinde
mai mult, legea prevede mijlocul
prin care debitorul poate depune
suma de bani sau lucrurile în mâ­
na unui funcționar sau casierii pu­
blice, pe numele creditorului înști-
ințându-1, (art. 606 pr. c.).
Conservator, partid conserva­
tor, care caută să menție în poli­
tică instituțiunile stabilite.
Consilieri controlori, (Contab.)
sunt organe de control și verificare,
membrii ai curți de conturi (v. c.)
repartizați câte unul pe lângă fie­
care minister sau adm-ție autono­
mă, C. c. sunt inamovibili, numiți
prin decret regal dintre licențiații
în drept, matematici, ștințe comer­
ciale, politice, administrative și un
stagiu de cel puțin 15 ani în ser­
viciul Curții. C. c. sunt egali în
grad cu consilierii Curților de apel.
Ordonanțele de plată achitate fără
viza C. c. nu angajează statul la
plata cheltuielilor. C. c. sunt Junc-
ționari inamovibili pe lângă fie­
care minister sau ad-ție pubi, ca
organ de control în legătură di­
rectă cu Minisi, de finanțe. C. c. se
numește prin decret regal la pro­
punerea minist. de finanțe, este e-
gal în grad cu consilierii curților
de apel, figurează. în bugetul curții
de conturi C. c. au atribuția: de a
se pronunța asupra legalității an­
gajărilor de chelt, ordonanțări, în­
trebuințării creditelor și asupra
justei imputări. Toate actele prin
care se autorizează cheltuieli, vân­
zări, arendări, închirieri trebuiesc
consemnate, C. c. pentru aplicarea
vizei; nici unul din aceste acte nu
va putea fi prezentat Ministerului
pt. semnare, fără această viză. Anui­
tatea datoriei publice, salarii, pen­
siuni, spese de cancelarie se vi­
zează de C. c. la începutul anului
pt. întreg anul. Angajamentul con­
 Consiliul
tractat fără viza C. c. nu obligă
statul. In cazul când C. c. ar refuza
viza unei ordonanțe, ministerul re­
spectiv se va adresa Curții de con­
turi care va statorii; în caz de re­
fuz, minist. va sesiza consiliul de
Miniștrii, care va putea ordona vi­
za. La 11 ale fiecărei luni ordona­
torii secundari (v. c.) sunt obligați
a comunica C. c. angajamentele lu­
ate. C. c. sunt responsabili față de
Curtea de Cont, când au dat vize
pt. angajamente ilegale; ei se în­
trunesc odată pe lună pt. a-și ex­
pune părerile sub președinția Mi­
nisterului de Finanțe (art. 40—54.
L. c. p.)..
Consiliu, este o adunare perma­
nentă mai mult sau mai puțin nu­
meroasă, care lucrează conform
atribuțiunilor cu cari este învestit
de lege.
Consiliul avocafilor, în minis­
tere și pe lângă autorități publice
funcționează avocati publici (v. c.)
cari formează C. a. Consiliul sup.
al avocaturii“ se compune din 11
membrii; are căderea: a-și da avize,
asupra cauzelor de procese peste 5
milioane lei, asupra chelt. privind
org. corpului de avocati publici, să
rezolve litigii între autorități. Func­
ționează pe lângă Minist. justiției
„Consiliile avocafilor din ministe
re“ au căderea: a da avize în ches­
tiuni de procese, tranzacțiuni, re
nunțări de drepturi, donațiuni, con
tracte și asupra tuturor chestiuni­
lor de drept interesând ad-ția; a-
supra oricărui act ad-tiv, privind
situația funcționarilor autorității
de natură să atingă situația de
drept sau de fapt a acestora. Ayi-
zele lor sunt consultative și con
forme. (32—36 L. corp, avocati pubi.
Mon. Of. 105/1933).
Consiliul Cărfilor Funduare,
funcționează pe lângă Ministerul
justiției,, format din 4 juriști cu
îndatorirea de a da Minist. just,
avize asupra normelor, directivelor,
instrucțiunilor și regulamentelor,
necesare desăvârșirei lucrărilor de
redactare, rectificare și punere în
funcțiune a cărților funduare (v. c.).
Consiliul comunal, este organul
deliberativ și reprezentativ al co­
munei; este un corp constituit prin
lege, ai cărui membrii se aleg de
168
alegători. El administrează intere­
sele comunei; face acte de putere
publică și de gestiune patrimonia­
lă. Organizarea, constituirea, com­
petența și modul său de funcțio­
nare,, este prevăzut de legile ad-
tive. Istoria lui se pierde departe
în negura vremilor. In sec. XIII
era alcătuit din 12 pârgari; în Mun­
tenia avea în frunte pe județ, în
Moldova pe șoltuz. Consiliul repre­
zenta interesele comunei, judeca
procese, strângea dări și îngrija de
poliția comunală. Sub Regulamen­
tul Organic (v. c..) erau sfaturile
orășenești, compuse din 4—5 mem­
brii aleși de corpul electoral. Pt. a
putea fi eligibil trebuia să fie ro­
mân, să aibă vârsta de 30 ani și
să posede o avere până la 20.000
lei în orașe. Atribuțiunile sfatului
se refereau numai la gospodăria
orașului; toate actele acestuia erau
supuse unei tutele excesive a pre­
fectului. După legea din 1864, con­
siliul comunal se compunea din
5—17 membrii, aleși direct de cole­
giul electoral. Consiliul reprezintă
interesele comunei, prezidat de pri­
mar. Deliberările sale erau de 3 fe­
luri: deliberări, executorii după a-
probarea ministerului sau regelui,
doleanțe și păreri și acele lăsate la
aprecierea sa. In principiu toate
deliberările sale aveau nevoie
de aprobare. Durata cons, era 4
ani. Legile ulterioare 1874, 1887,
1894, 1904, etc. nu schimbă prea
mult situația consiliilor comunale,
decât că fără a lărgi sfera lor de
activitate s’a accentuat tendința de
centralism, punând comuna (v. c.)
sub dependența efectivă a puterii
centrale. Consiliile comunale după
L. unif. adm. -I925 se compunea din:
3/s consilieri aleși și până la 2/.-, con­
silieri de drept și în comunele ur­
bane din 2—7 femei cooptate. Nu
mărul consilierilor în comune ur
bane era 12—15, 18—24, 30 și 36 și
9 în comune rurale. Cons. c. se în­
trunea obligator cel puțin odată pe
trimestru, la convocarea primaru­
lui. Aveau inițiativa și decidea în
toate chestiunile de interes local și
asupra oricăror alte chestiuni date
prin legi. Puteau fi disolvate în 3
cazuri: când numărul membrilor
s’a redus la mai puțin de jumătate,
când cons, a luat hotărâri politice,
 Consiliul
când a compromis cu rea credință
interesele ad-ției (art. 273). Da avize
și executa dispozițiuniie luate de
puterea centrală; statul își păstra
■dr. de directivă și control. Delibe­
rările sale erau: deliberări execu­
torii prin ele înșile și executorii
după aprobare; ele puteau fi nule
de plin drept și anulabile. Deliberă­
rile executorii erau acele de mică
gospodărie locală, sau acele până
la 1/io din valoarea veniturilor ordi­
nare anuale, vânzări, cumpărări,
cedări, etc. până la 1/2o din venit.
Delib. executorii nu puteau fi puse
în aplicare decât după 10 zile delà
emitere. Autoritățile tutelare erau:
prefectul și delegațiunea perm. jud.
pt. comune și orașe și Minist. de
interne pt. municipii. Durata man­
datului consiliului era de 8 ani cu
preînoire după 4 ani. Organul exe
cutiv al consiliului era delegația
permanentă, prezidată de primar,
care înlocuia consiliul în intervalul
sesiunilor. Consiliul putea fi disol
vat pt. rea credința, incapacitate
și hotărâri politice. „In Ardeal“
până la 1925 ca organ al comunei
■era reprezentanța comunală, com­
pusă din 10—48 membri în corn,
rurale și 48—200 în orașe, jumătate
erau consilieri aleși, jumătate de
■drept (viriliști) cei mai greu impuși
din comună. Adunarea repr. era de
2 ori anual, primăvara și toamna.
.Hotărârile repr. erau executorii
prin ele înșile afară de mici excep-
țiuni. Organul reprezentativ al re-
prezent. era primăria comunală
<Kôzségi eloljărosâg) compusă din
primar și funcționari mai impor­
tanți ai comunei, alcătuirea căreia
varia după fiecare fel de comună.
După L. din 1929, consiliul corn, se
compunea din 8—16 cons. în com.
Turale și 16—36 în orașe. Alegerea
membrilor se făcea prin scrutin pe
listă. Art. 108 din Constituție pro­
clamă, că membrii consiliilor jude­
țene și comunale, sunt aleși de că­
tre cetățeni români, prin votul uni­
versal, egal direct, secret, obligator
■și cu reprezentarea minorității,
după formele prevăzute de lege. La
acestea se vor putea adăuga prin
lege și membrii de drept și mem­
brii cooptați. Intre membrii coop­
tați pot fi și femei majore. Primul
act al consilierilor imediat după
- 169 —
rămânerea definitivă a alegerii, este
verificarea mandatelor membrilor
consiliului pronunțarea asupra ca­
zurilor de incapactitate, nedemni-
tate sau incompatibilitate. Convo­
carea (v. c.) trebuie să arate scopul;
dacă acesta nu se arată, operațiu­
nea de constituire rămâne nulă. C.
c. este constituit numai după depu­
nerea jurământului. Orice deciziu-
ne luată înainte de prestarea jură­
mântului este nulă ca fiind dată de
organe străine ad-țiunei. După de­
punerea jurământului se alege pri­
marul, ajutorul și delegația cons.
Comisiunile speciale, după care
cons. este constituit. In contra de­
riziunilor de constit. tei interesați
aveau dr. de apel la Comitetul de
Revizuire în 10 zile. C. c. se întru­
nea cel puțin o dată pe lună. Pu­
tea fi convocat în ședințe extraord
ori de câte ori era nevoie; putea
delibera numai cu majoritatea ab­
solută a membrilor; pt. votarea bu­
getului era necesară '-Is. Dacă după
două convocări consecutive C. c. nu
se întrunea în număr legal, mem­
brii lipsă puteau fi amendați de
autoritatea tutelară până la 5000
lei. Dacă nici a treia oară nu se
întrunea, el putea fi disolvat. (v.
Ședințe ale Cons. Com.). Atribuțiu-
nile C. c. sunt cele privitoare la în­
vățământ, culte, sănătatea publică,
creșterea vitelor, căi de comunica­
ție, edilitate, educația cetățenească,
votarea bugetului, venituri și chelt.
împrumuturi, înstrăinări, întoc­
miri de regulamente, etc. C. c. pu­
teau fi disolvate în următoarele ca­
zuri: când după 3 convocări conse­
cutive nu s’au întrunit în număr
legal, când numărul membrilor s’a
redus la jumătate, când C. au luat
hotărâri politice sau au făcut acte
contra siguranței statului (art. 351).
Prin modificările aduse în 1931, s’a
întrcdus și disolvarea pt. rea ad-
ție abrogată iarăși în 1932. Disol­
varea se putea cere în fața comite­
telor de revizuire, (v. Desbateri).
Consiliul comunal actual, se
comp, din membr. aleși și membr. de
dr. In corn. rur. este de 10, oricare ar
fi numărul populației. In orașe și
municipii se compun din: 18 în
toate com. urb. nereședinte; 28 pț.
com. urb. reședințe și 36 pt. muni­
cipii. Membrii de drept în coni. rur.
 Consiliul
sunt: câte un preot și un învățător;
medicul uman și cel veterinar; a-
gronomul și inginerul silvic; cu
toții numiți de prefect. In consiliile
urbane și municipii sunt: câte un
reprezentant al învățământului pri­
mar, secundar, superior și profesio­
nal; câte un repr. al bisericei na­
ționale și al bis. minoritare, cu cel
mai mare număr de credincioși;
câte un repr. al camerelor profesio­
nale: comerț, agricultură și muncă,
sau secțiunilor din localitate. Sunt
numiți de Minist. de interne. Mai
sunt membrii de drept: ultimul pri­
mar din precedentul consiliu disol-
vat sau reînoit, medicul și veteri­
narul șef al orașului și primarii
comunelor suburbane, cu vot delib
în chestiuni ce interesează comu
nele lor. Durata cons. com. și mu­
nicipal este nelimitată, iar din 3
în 3 ani o jumătate din membrii
se premenesc astfel ca durata ma­
ximă să fie 6 ani. Consilierii al că­
ror mandat încetează la îndeplini­
rea primului termen de 3 ani, se
desemnează prin tragere la sorți.
La municipii primenirea se face
din 2 în 2 ani, cu câte o treime din
Consilierii aleși. Tragerea la sorți
se face în ședință publică, sub pre­
ședinția magistratului cu gradul
mai înalt de1 a tribunal în orașe re-
șed. municipii și județe și de jude­
cător în celelalte comune. Pt. com-
pîectarea vacanțelor se vor face ale­
geri suplimentare. Durata mand.
cons, de drept este 3 ani, a prima­
rilor sau prefecților încetează în-
datăi ce unul dinte primari, sau pre­
fecți ce l-au urmat în funcțiune au
fost înlocuiți. Calitatea de Cons, de
drept încetează, odată cu pierderea
funcțiunei. După fiecare alegere
suplimentară consiliul se va con­
stitui din nou și alege primarul,
ajutorul și delegația. Cons. com.
pot fi disalvate în cazurile: a) când
după 3 convocări consecutive, con­
silierii nu s’au adunat în număr le­
gal și după ce li s’a aplicat amen­
da; b) când numărul lor s’a redus,
din cauze legale la jumătate și nu
se mai poate compì, prin consilieri
supleanți; c) când s’a adus o mo­
dificare teritoriului com. prin ali­
pirea sau deslipirea unui sat; d)
când cons, s’a făcut vinovat de fap­
te grave, săvârșite cu rea credință,
170 —
și cu călcarea legilor, care au com­
promis interesele ad-ției; e) când
consiliul a luat hotărâri cu carac­
ter politic; f) când prin actele sale
compromite siguranța Statului, sau-
interesele naționale. Disolvarea se
pronunță de Comitetele de Revi­
zuire, iar pt. cazurile prev. la lit.
„f“ de Minist, de interne. In locul
cons, disolvate se vor institui Co-
misiuni interimare (v. c.) comp,
din: 11 membrii pt. județe și mu­
nicipii; 9 pt. corn., urb. reșed. 7 pt.
coin. urb. nereșed. și 5 în corn, rui’..
(art. 6—21 L. adm. mod. Mon. Of.
65/1934).
Consiliul de Coroană, (Drept
const.) în cazuri grave, interne, re­
gele poate convoca un consiliu de
coroană la care pe lângă membrii
guvernului pot lua parte și alte
nersoane marcante și șefii partide­
lor din opoziție. Deliberările C. co­
roană sunt secrete; nu sunt tre­
cute în proces verbal; nimeni
nu face oficiul de secretar. C. de c.
s’au ținut: în 1913 în timpul răz­
boiului balcanic; în timpul neutra­
lității 1914—1916. In c. cor. din 3'
August 1914 s’a constatat că tra­
tatul secret încheiat între România
și Austro-Ungaria în 1894 nu obligă
România a. intra în războiu alături
de Puterile Centrale. C. de coroană:
a avut loc în 1916 la decretarea mo­
bilizării din 14 August 1916, apoi în
timpul armistițiului la Iași; după
războiu s’a ținut în 1925. C. coroa­
nă nu este prevăzut de constituție.
Consiliul de disciplină, (Drept
discipl-) funcționează pe lângă fie­
care Regiment, având de judecat
faptele de nesupunere la chemare și
prima dezertare săvârșită de mili­
tari de toate gradele inferioare. Se
compune din 3 membrii, un comi­
sar special și un grefier.
Consiliul de familie, (Dr. civ.)
se institue de instanța tutelară (v.
c.), se compune din 5 persoane pre­
zidat de judecătorul de ocol. Se în­
trunește la sediul judecătoriei ori-
de câte ori este cazul, membrii C.
f. nu pot fi reprezentați prin man­
datari. Atribuțiunile lui sunt de a
supraveghea activitatea tutorului și
de a fi ascultat ori de câte ori ar fi
vorbă de schimbarea, sau înstrăi­
narea averii minorului sau celui
 Consiliul
pus sub curatela, (v. Tutela, Cura­ nările prin miniștrii. Atrib. aä-tive-
tela). sunt arătate de diferite legi și de-
Consiliul de igienă municipal, constituție cari sunt destul de nu­
funcționează în fiecare municipiu, meroase și se întind în toate dome­
compus din primar ca președinte, niile ad-tive economice și financia­
câte un medic șef al municipiului, re. Ca organ ad-tiv C.’m. delibe­
laboratorului de igienă, al dispen­ rează ca și corp constituit ia deci-
sarului, al garnizoanei, asigurării ziuni cu majoritate de voturi cari'
sociale, al orașului; directorul ofi­ se numesc: „jurnale ale cons.iliului
ciului de ocrotire, medicul veteri­ de miniștrii“. C. m. se întrunește
nar, un farmacist, specialiști, etc. la convocarea primului ministru
Se întrunește odată pe lună la con­ sau locțiitorului său. Mai poate fi
vocarea primarului deliberând cu prezidat de Rege, atunci când in­
majoritatea membrilor. Sunt orga­ teresele generale o reclamă. C. m..
ne deliberative; hotărârile 1er sunt este o instituție a regalității suve­
executorii. Ele sunt singure în drept rane a renașterii. In Anglia regali­
a autoriza d. p. d. v. sanitar, func­ tatea feudală guverna cu un con­
ționarea întreprinderilor industria­ siliu privat, compus din marii ofi­
le și sanitare; luarea măsurilor sa­ țeri ai coroanei, cari deliberau în.
nitare pt. combaterea epidemiilor; virtutea, unui dr. feudal; nu erau
sunt organe consultative asupra organe ale Regelui. La sfârșitul
chestiunilor ce li se cer. Persoanele sec. XVI s’a constituit o grupă re­
care cer autorizațiuni industriale strânsă de miniștrii, construind un
sunt datoare a pune la dispoziția comitet secret pt. unele afaceri de­
acestuia mijloace de comunicații. licate întitulat „Comitete oj state
Pot înființa și anumite taxe. junto, cabinet“. Sub Stuarți în sec.
XVII cabinetul a devenit instituție
Consiliul de igienă ș-f ocrotire importantă. Cabinetul parlamentar
județean, funcționează pe lângă fie­ a început la 1688, iar la 1714 cabi­
care județ (v. c.) compus din pre­ netul ministerial s’a emancipat de
fect ca președinte, medicul șef, me­ sub rege. George I neștiind engle­
dici șefi de spitale, câte 1 delegat zește n’a mai asistat la ședințele
al cons, județean și orașului de re­ acestuia; multă vreme șefii cons,
ședință, veterinarul șef, câte un m. erau favorizați ai regelui. Wil­
farmacist, chimist, etc. Au aceleași liam Pitt la 1803 a fost primul
atribuțiuni ca și C. i. municipal (v. nrim-ministru ales de șeful statu­
c.). lui dintre leaderii majorității, care
Consiliul de miniștri, miniștrii și-a ales miniștrii, a prezidat și
întruniți alcătuesc C. m. prezidat dirijat cabinetul.
de acela care a fost însărcinat de Consiliul de războiu, este un
liege cu formarea guvernului (v. c.). tribunal militar care are compe­
C. m. ca și fiecare ministru în par­ tența să judece delictele și crimele
te, sunt organele de execuție ale săvârșite de un militar în activita­
puterii executive. Se compune din te. Funcționează pe lângă fiecare-
toți miniștrii și subsecretarii de comandant teritorial al corpului de
stat în funcțiune. Atribuțiunile armată si se compune din 5 mem­
.vile sunt: constituționale, când C. brii, având un comisar regal, unul
m. asigură, continuitatea puterii sau mai mulți substituți de comi­
executive în toate cazurile când Be- sari regali, un raportor sau mai
gele lipsește (v. Absență), se gă­ mulți substituți și un grefier.
sește în imposibilitate de a domnii
și în caz de vacanță a tronului (81, Consiliul de recrutare, funcțio­
89 Const.) până Ia numirea Iocote- nează în fiecare județ de obiceiu
nenții regale. Atrib. politice: mi­ primăvara pt. recrutarea tinerilor
niștrii sunt organe de. legătură în­ cari au împlinit 21 ani. Se com­
tre Monarhie și parlament; ei tre­ pune din 1 colonel, comandantul
buiesc să se bucure de încrederea cercului de recrutare, 1 primpretor..
Regelui și a adunărilor. Regele 1 delegat al consiliului județean, t
exercită puterile sau prin mijloci­ medic militar și un ofițer. Atritiii-
rea C. m. și stă în contact cu adu­ țiuni: revederea tabelelor de recen-

— 171
 Consiliul
:sământ. (v. c.) și înscrierea celor
omiși, ștergeri din tabele, asculta­
rea reclamațiilor, cercetarea acte­
lor prezentate de tineri, părinți sau
împuterniciți; cercetarea cazurilor
de excluderi, amânări, dispense,
improprii pt. serv, militar; exami­
narea medicală a tinerilor, alege­
rea lor pt. diferite arme și servicii;
formarea și încheierea tabelelor și
a lucrărilor. D. p. d. v. al aptitu­
dinii C. r. poate clasa în: amânați
pt. anul viitor ca nedesvoltați; im­
proprii serv, militar și pt. infirmi­
tăți, cărora li se liberează certifi­
cate. (42—50 Reg. L. Recrut. M. O.
263/1932). După terminarea opera­
țiunilor unei comune se încheie un
proces verbal de rezultatul opera­
țiunilor. Toate tabelele de recensă­
mânt vor constitui un dosar.
Consiliul de revizuire, este un
tribunal militar asemănător Curții
de casație, se pronunță asupra re­
cursurilor făcute contra hotărâri-
Tor consiliilor de războiu, fără a
intra în fondul pricinilor. Se com­
pune din 5 membrii. Contra hotărâ­
rilor cons, de războiu și revizie se
•mai poate face recurs în Casație.
Consiliul de stat, s’a înființat
prin legea din 11 Febr. 1864, pre;
văzut prin art. 18 din statutul lui
Cuza. Era compus din: 1 președin­
te, care era Domnul, 1 vice președ.
9 consilieri, 9 auditori și un secre­
tar general, toți numiți de Domn,
dintre persoane cunoscătoare a di­
verselor ramuri ad-tive; ex. foști
miniștrii, 'diplomati, consilieri de
curți, prefecți, etc. Atrib. erau: con­
sultative pt. guvern; judeca ehest,
de contencios, autoritate discipli­
nară asupra funcționarilor, organ
de interpretare a legilor, studia
proiectele de legi și regulamente.
Lucra împărțit în 3 comitete com­
puse din câte 3 membrii. Era un
organ constituțional; proiectele de
legi puteau fi susținute în adunare
de membrii. C. st. a existat numai
■3 ani, desființat în 30 Iunie 1866
prin art. 131 Const, dându-se atri-
buțiunile sale Curții de casație,
‘Curților de apel și celorlalte instan­
țe jud. Din lucrările sale au rezul­
tat: codurile, penal civil și legea
■electorală. Motivul desființării C.
■st. nu era inutilitatea lui, ci reac­
— 172
ționarismul contra actelor lui Cu­
za, la înfăptuirea cărora luase parte
C. st. A fost instituit după mode­
lul C. st. francez. Consiliul de stat
în Italia funcționează în baza legii
din 8 Febr. 1925; se compune din
1 președinte, 5 președinți de secții,
50 consilieri, 1 secretar general, 2
primi referenti și 5 secretari de
secții. Se împarte în 5 secțiuni; pri­
mele 3 secț. sunt consultative. Re
partiția materiilor pe secții se face
prin decret regal. Celelalte 2 secții
constitue Cons, de stat, cu atrib.
judecătorești. Consultarea cons,
este obligatorie la alcătuirea legi­
lor, regulamentelor, contractelor
delà anumită valoare. Când împo­
triva actelor ad-tive de autoritate
nu există o cale ordinară de atac,
la o autoritate superioară; există
calea recursului special la rege,
care o soluționează cu avizul C. st.
Consiliul dirigent, a fost orga
nul conducător al Ardealului în
1918—1922. Era un fel de guvern
compus din 15 miniștrii, însărcinat
cu conducerea afacerilor și repre­
zentarea intereselor românilor ar­
deleni. Exercita puterea executivă
și legiuitoare. A fost ales de Ma­
rele sfat al Adunării Naționale delà
Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918,
după decretarea unirei cu Patria
Mamă. A organizat serviciile pu­
blice și viața de stat, care se destră-
mase în revoluția din 1918. Ca fac­
tor legiuitor a creat instituțiuni
noui și a modificat legile statului
Ungar, menținute provizor. Nor­
mele sale ca factor legiuitor s’au
numit „Decrete ale C. d.'' (v. c.) in­
dicate cu N-rii I—XXIV. Puterea sa.
legiuitoare a încetat în 20 Nov.
1919, când s’au întrunit corpurile
legiuitoare ale statului întregit în
Rucurești. Membrii C. d. au fost:
Iuliu Maniu președinte și interne.
Vasile Goldiș culte și instr, pubi.
Ștefan Ciceo Pop armată și sigu­
ranță publică, Dr. loan Suciu or­
ganizarea și pregătirea constituțio­
nală, Dr. Al. Vaida Voevod externe
și presă, Dr. Aurel Lazar justiție,
Dr. Emil Hațieganu codificare, Dr.
Aurel Vlad finanțe, Dr. Victor Bon-
tescu agricultură și comerț, Dr. Ro­
mul Boilă comunicație, lucrări pu­
blice, poștă, telegraf și alimenta-
tfune, Ion Flueraș sociale și igienă.
 Consiliul
Iosif Junianca industrie, Dr. Vasile
Lucaciu, Dr. Valeriu Braniște, Oc­
tavian Goga fără resort.
Consiliul general al sănătății,
funcționează pe lângă Ministr.
muncii și ocrotirii sociale, format
din următoarele comisiuni: a țoa­
lelor infecțioase, a medicine! cu­
rative,-țoalelor sociale, salubrității,
chimico-farmaeeutică, de puericul­
tura, asistență socială, deficenților
(v. c.) medico-legală și de coordo­
nare; toate sunt compuse din pro­
fesori medici sau funcționari supe­
riori ai sănătății; sunt numiți prin
decret regal. Comisiunile compu­
nând C. g. s. au atribuțiuni: a pre
găti proiectele de regulamente sau
instrucțiuni din domeniul speciali­
tății lor, a aviza asupra probleme­
lor sanitare puse în discuția lor,
de ministru sau luate din proprie
inițiativă a indica normele de ur­
inat in cazuri speciale neprevăzute
de legi sau regulamente. Ele lu­
crează în legătură cu serviciile
speciale de minister, și sunt orga
ne tehnice de îndrumare ale acesto
ra, Fiecare comisie este prezidată
de ministru, subsecretar sau secre­
tarul general. C. g. s. are atribu-
țiunea: a aviza asupra programu­
lui gen. al Minist. sănătății, asupra
'problemelor ce se supun ministe­
rului, proiectului de buget, a lua
cunoștință de activitatea serviciu­
lui său. (art. ~—15 L. sanit. M. O
154/1930.
Consiliul județean, este organul
reprezentativ și deliberativ al jude
țului. După L. Unif. adm. din 1925
se compunea din 24, 30 și 36 mem­
brii aleși și până la 2/s membrii de
drept. Atrib. sale erau: lua iniția­
tiva și decidea în toate chestiunile
de interes jud. Se întrunea în 2
seziuni ordinare la 1 Oct. și Mar­
tie, chiar dacă nu era convocat. In
seziune extra-ord. se întrunea ori
de câet ori era nevoie. Convocarea
se făcea de prefect, care prezida
adunarea și împreună cu delegația,
executa hotărârile Cons. Durata se-
siunei ord. era de 15 zile. Din sânul
cons, se alegeau 5 comisiuni de spe­
cialitate: ad-tivă, lucrări publice,
economică, culte și învățământ, sa­
nitară și asistență, cari aveau mi­
siunea de a studia chestiunile cari
— 173 —
intrau în cadrele cons, și a referi
în scris. Raportorii acestor comi­
siuni formau delegația permanen­
tă. (art. 110, 138). Era prezidată de-
prefect. Disolvarea C. j. se făcea
pt. aceleași motive ca și a consi­
liilor comunale (v. c.). După legea
din 1929 se compunea din 30—42
consilieri aleși prin sufragiu uni­
versal și consilieri de drept. Se în­
trunea în ședințe ordinare la 1 No-
vembrie și 1 Martie în fiecare an..
Convocarea lui se făcea de preșe
dintele delegației consiliului; din
sânul său își alegea președintele,
care prezida ședințele. Era organul
délibérant al județului. La ședințe­
le lui asista prefectul în calitate de
reprezentant al guvernului și pu­
tea suspenda ședința acestuia, în
cazuri când ar fi constatat că des-
baterile lui primejduesc siguranța
statului, C. j. avea inițiativa și de
cidea în toate chestiunile de inte
res județean: vota bugetul. înființa
taxe și impozite, administrarea ca
pitalurilor și averii, împrumuturi,
înstrăinări, controlul gestiunii ju­
dețene, numirea funcționarilor su­
periori, întocmea regulamente, etc,
Tutela asupra actelor. C. j. se exer­
cita de comitetul, local de revizui­
re, iar controlul se făcea de prefect
sau directorul ministerial. Organul:
executiv al C. j. era delegația și
președintele acesteia (v. ac. c.) art.
195—251. (Pentru complectare v.
Județ). C. j. puteau fi disolvate în-
următoarele împrejurări: când du­
pă 3 convocări consecutive nu se
întruneau în număr legal, când
numărul membrilor s’a redus la
jumătate, când luau hotărârii po­
litice sau făceau acte contra sign
ranței statului (art. 351). Prin mo­
dificarea legii în 1931, s’a Introdus
și disolvarea pt. rea ad-ție, abro­
gată iarăși în 1932. Disolvarea se-
putea cere în fața comitetelor de
revizuire. In locul C. disolvate se-
instituiau comisiuni interimare
compuse din 9 membrii. Cons. jud.
se compune: din consilieri aleși și-
de drept. Numărul cons, aleși se
stabilește în proporție cu populația,,
fără acea a municipiilor. Ei sunt:
24 pt, jud. până la 200.000 loc. 30
până la 400.000 loc. 36 pt. toate ce­
lelalte. Membrii de drept sunt: pri­
marul orașului sau municipiului",
 Consiliul
«este un reprezentant al camerelor
profesionale sau secțiilor lor; ulti­
mul dintre prefecții eșiți din func­
țiune dacă locuește în jud. și a
.adm. jud. 6 luni. Cu vot consulta­
tiv: ad-torul financiar, revizorul
școlar, medicul primar uman și ve­
terinar; șeful serv, tehnic,’ directo­
rul serv, agricol, câte un protoereu
al bisericilor naționale și unul al
cultului minoritar, mai numeros.
Membrii de drept cu vot deliberativ
sunt numiți de Ministr. de int. cei
cu vot consultativ n’au nevoie de
nicio numire. Durata, modul de re-
inoire, disolvarea este aceea ca și a
consiliilor comunale (v. c.). L. adm
mod. M. O. 65/1934).
Consiliul legislativ, const, prin
art. 76 înființează C. leg. a cărui
menire este să ajute în mod con­
sultativ la facerea și coordonarea
'legilor, emanând dela puterea le­
gislativă, cât și la întocmirea re­
gulamentelor generale de aplicare.
•Consultarea C. 1. este obligatorie
pt. toate proiectele de legi, afară
de acelea ref. la credite bug. C. leg.
este organizat prin legea sa orga­
nică din 26 Febr. 1925, funcționând
pe lângă Minist. de just. Actele lui
se numesc avize; dacă cons, nu-și
dă avizul într’un termen fixat de
lege, adunările pot proceda la des-
baterea unui.proiect de lege. C. mai
are însărcinarea de a publica co­
lecția legilor și regulam, de ad-ție
publică, conf. art. 37 din constit.
Până în prezent (1932) a apărut co­
lecția 1923—1930, cu un repertoriu
general din cele mai practice și
ușor de găsit orice lege. C. este îm­
părțit în 3 secțiuni compuse din:
secția I, din 5 consilieri, 4 referenti
titulari, 3 ref. stag, și un număr de
membrii temporari sau extraord.
se ocupă cu studiul proiectelor de
legi din ramura, dr. public, consti­
tuțional. ad-tiv, legi organice, etc.
Secția II compusă din aceiaș cate­
gorie și număr de membrii plus
încă 2 referenti; se ocupă cu stu­
diul proiectelor de legi din ramura
dr. privat, civil, comerc. proced.
civ. etc. Secția III compusă ca și
secț. I; se ocupă cu studiul proiect,
de legi econom, financ. sociale, etc.
Fiecare secțiune are un președinte.
Consiliul întreg are un prim-preșe-
dinte; consilierii perm, sunt inamo­
— 174 —
vibili și justițiabili de Curtea de
casație. Consiliul lucrează în sec­
țiuni și se întrunește la convoca­
rea prim-președintelui.
Consiliul superior ad-tiv, a fost
reorganizat prin legea din 30 No-
emb. 1925, el a fost organizat prin
legea sa din 1908. Era organ con­
sultativ pe lângă ministrul de in­
terne, comisiunea- examinatoare
pt. candidații la funcțiunile de
ad-tor de plasă și comisiune disci­
plinară pt. aceștia. După legea din
1925 se compunea din 11 membrii,
5 membrii numiți dintre înalții ma­
gistrati sau funcționari; 2 aleși de
un colegiu format din președinți
consil. județene și 4 membrii ex­
traord. deleg, ai ministerelor de fi­
nanțe, sănătate, instrucție și lu­
crări publice. Atribuțiuni: a-și da
avize asupra contestațiunilor, ape­
lurilor și recursurilor introduse la
minist. de int. în materiile pevăzu-
te de leg. ad-tivă, hotăra ca instan­
ță de conciliere sau arbitraj asu­
pra litigiilor ivite între comune, ju­
dețe sau acestea și stat, semnala
ministerului lacunele legilor de
ad-ție publică, etc. C. s. era repar­
tizat în 3 secțiuni: ad-tivă, comu­
nală și județeană, compusă fiecare
din 3 memb. permanenti. El se în­
trunea în secțiuni unite în anumite-
chestiuni mai importante^ Decizi-
unile ministerului trebuiau să poar­
te întotdeauna mențiunea „Con­
form cu avizul C. s.“. A fost desfin
țat prin legea ad-tivă din 1929 și în
locuit cu comitetul central de re­
vizuire și comitetele locale (v. ac c.).
Consiliul superior zootehnie,
funcționează pe lângă Minist. A-
gric. Atrib. se ocupă de toate chest,
referitor la creșterea, îmbunătăți­
rea și industrializarea animalelor
și produselor lor și ad-ția fondului
zootehnic. Se compune din 8 cres­
cători de animale, câte 1 delegat al
cooperativelor, comitetelor pt. aler­
gări de cai, minist. finanțe și ind.
și comerț, 1 profesor delà faculta­
tea de med. veterinară, veterinarul
șef al armatei, directorii fermelor,
al remontei armatei, serv. zoot. in­
spectori zoot. etc. Sunt numiți pe 5
ani. Este prezidat de ministerul
agriculturei.
 Consiliul — Constituantă
Consiliul tehnic al pădurilor,
"funcționează pe lângă Minist. de
Domenii, compus din 5 inspectori
silvici. Atrib. se pronunță asupra
a menajamentelor, defrișării (v. ac.
<•.) studiilor de punere în expl. a
pădurilor (v. c.) actelor de estimare
etc. (18 cod. silvic).
Consimțimânt, este acordul în­
tre două voinți de a face un act sau
un contract; ex., consimțământul
de a se căsătorii, actul este nul
când C. este dat prin eroare, prin
violentă sau prin doi (v. ac. c.).
Consistoriul central, este in­
stanță de recurs a bisericii orto­
doxe pt. afacerile disciplinare și ju­
decătorești, venite delà consistoriile
mitropolitane; are menirea de-a a-
sigura unitatea jurisprudenței. Es­
te compus din 5 preoți cu pregă­
tire superioară teologică sau juri
dică; sunt numiți de Sf. Sinod, pe
ani, după propunerea mitropo­
liilor. Procedura de judecată este
stabilită de Sf. Sinod. Consistori­
ile eparhiale se compun din 3 pre­
oți. cu atribuțiunea de a judeca în
prima instanță pe membrii cleru­
lui.
Consolidare, este o operațiune
financiară, care este menită să mo­
difice condițiunile unui împrumut
exigibil la vedere sau pe un termen
■scurt cu o rentă perpetuă sau a-
mortizabilă într’un termen lung.
Consorțiu, societate comercială
ocazională pt. exploatarea unui
hun. Fondatorii unui C. după sfâr­
șitul afacerii, împărțesc între dân­
șii suma rezultată din întreprin­
dere.
Conspir ațiune, 1. complot (v.
c.) în contra statului, 2. înțelegerea,
învoială secretă, în scopul răstur­
nării prin violență a ordinei soci­
ale.
Constatarea unei cheltueli, mai
înainte de ase efectua o plată este
necesar să se constate o datorie, în
sarcina statului. Titlul pe baza că­
ruia se poate invoca o cheltuială
în contra statului pot fi: legea (pt.
plata funcționarilor) contractul (pt.
lucrări executate) rentelele pt. da­
toria publică și judecata pt. daune
cauzate prin executarea unui ser­
viciu.
175 —
Constanța, municipiu, reșed. jud.
Constanța. 58.258 loc. Cel mai im­
portant port la Marea Neagră. 8154
clădiri; 13.552 gospodării; 1901 in-
țrepr. ind. și coni ere. A fost constru­
it pe ruinele vechiului oraș Tomis
Curte de Apel, tribunal, episcopie
gr. ort. are un palat regal. Este un
port special pt. petrol, cu silozuri
pt. cereale. IBuc. 227 kin.
Constanța, jud. în Dobrogea, cap.
Constanța, suprafața 6910 kmp. cu
249.914 loc. din cari 170.251 loc. pop.
rurală cu densit. 36,9 loc. pe kmp.
Plășile: Dunărea în Hârșova, Fer­
dinand I. Medgidia, Mangalia, Ne­
gru Vodă și Traian în Ion Corvin.
Sate 208. Comune urbane. Carmen
Sylva, Cernavodă, Hârșova, Man­
galia;, Medgidia, Techirghiol. Clă­
diri 46.692 gospodării, 53.582 in-
trepr. industr. și comerc. 4501. Ju­
decătorii: Constanța, Hârșova, Med­
gidia, Cernavodă. Stema: Scut des­
picat și la vârf cu insițiune. In I
cartier, albastru, o corabie nea­
gră cu 2 catarguri, plutind pe va­
luri de argint și având pânzele și
flamurile de argint, în cartierul II,
de aur, o acvilă de mare, neagră,
ciugulind un delfin negru, deasu­
pra valurilor de argint; cart. III
pe roșu, un far, de argint, bătut de
valuri, însotit de o stea de aur.
Constituantă, se numește adu­
narea națională, camera și senatul
întrunite la un loc pt. a vota sau
revizui constituția. C. s’a întrunit
în 26 și 27 Martie 1923 când s’a vo­
tat cons+ituțiunea actuală. în urma
actului de convocare din 23 Ian.
1922. C. se poate întruni pt. revizu­
irea totală sau parțială a constitu­
ției la inițiativa Regelui sau ori­
căreia din adunări. Art. 129 și 130
din Const, prevede că C. pt. revizu­
irea const, se întrunește după ce
ambele adunări întrunite separat
s’au rostit cu majoritate absolută
dacă este locul de revizuire a con­
stituției după care se desemnează
o comisiune mixtă, care propune
textele de modificat, adunarea de­
putatilo!’ și senatul se întrunesc
împreună în adunarea constituantă
și stabilesc definitiv părțile ce ur­
mează a se revizui, cu majoritate
de 2ls după care ambele adunări
sunt de drept disolvate .și se va
 Constituționalitate — Constituțiune
convoca corpul electoral. Adunările
noui de acord cu Regele proced la
modificarea constituției, după care
apoi din adunări de revizuire se
transformă în adunări ordinare. A-
dunarea constituantă nu are loc nu­
mai în vederea revizulrei. Const,
spre deosebire de repezentanța na­
țională (v. c.) care se poate întruni
în caz de vacanță a tronului, pt.
alegerea regelui, depunerea jură­
mântului regelui.
Constituționalitate, controlul
C. este dreptul pe care Curtea de
casație în secțiuni unite îl are de a
controla constituționalitatea unei
legi; acest drept există oricând s’a
luat sau s’a legiferat o dispoziți-
une neconstituțională de către pu­
terea legiuitoare, printr’o lege sau
regulament. Controlul constit. este
important- democrațiile se înteme­
iază pe aceea: „viața și puterea
constituțiilor este viu amenințată
pt. că o instituție care și-a experi­
mentat normele sale constitutive,
se găsește zdruncinată în existen­
ța sa, tocmai din cauza acestei ex­
perimentări. S’a căutat și găsit so­
luția întărirei textului Const, prin
controlul constit. legilor de puterea
judecătorească (v. c.).
. Constituțiune, este legea fun­
damentală în care sunt statorite
principiile de organizare politică și
juridică a statului. C. României a
fost votată și adoptată de Aduna­
rea Naț. constituantă (v. Constitu­
antă) în ședința din 26 și 27 Mar­
tie și sancționată de Regele Fer­
dinand 1. la 28 Mart. 1923. C. ca le­
ge fundamentală a statului crează
și organizează exercițiul suverani­
tăți ' naționale (v. c.) ți-a drepturi­
lor ș libertăților cetățenești; ea es­
te legea care stabilește principiile
cari stau la baza legilor de orga­
nizare a statului. Nici o lege nu
poate conține dispozițiuni contrarii
C. o atare lege este anti constituție-'
nală și fără efect juridic (v. Inter­
pretarea legilor), este o lege sta­
bilă spre deosebire de celelalte
legi ordinare,, nu se poate modifica
decât cu forme grele. Constituțiuni-
Ie au luat naștere odată cu răstur­
narea tiranilor și regimurilor au­
tocrate medievale, ca o consecință
a ideilor de libertate și egalitate și
- 176 —
pt. a înlătura abuzurile monarhi­
ilor cari monopolizau în favoarea
lor întreaga viață de stat. Consti­
tuțiile moderne au la bază docu­
mentele celebre ca Magna Charta
(v. c.) prima constituție engleză,
dată de regele Ion fără Țară, al
Angliei la 1215. Habeas Corpus.
1670, Declaration of Rights 1689.
apoi celebra declarație a „Dreptu­
rilor omului“ (v. c.) din 1789, care
a stat la baza constit. Franceze
din 1791, ale cărei principii funda­
mentale au fost adoptate de a-
proape toate const, lumii civilizate.
C. română are ca bază: „Regula­
mentul Organiti“ (v. c.) din 1831 ca­
re a transformat guvernarea abso­
lută intr’o guvern, reprezentativă.
Domnii erau șefii Principatelor, a-
leși pe viață și iresponsabili. La
1858 Reg. Org. a fost înlocuit cu
„Convențiunea delà Paris" (v. c.)
care menține principiile Reg. Org.
Puterea legiuitoare era încredin­
țată domnului,, unei adunări alese
pe 7 ani și unei comisiuni centrale
cu sediul în Focșani. Monarhia a
devenit electivă, limitată și parla­
mentară. Puterea jud. era sepa­
rată. Convențiunea o fost înlocuită
cu „Statutul" lui Cuza (v. c.) a-
probat de popor prin plebiscit în 21
Mai 1864, înlocuit cu const, din 1
Iulie 1866, copiată după const. Bel­
giei idin 1830 care a pus) bazele
monarhiei constituționale, a gu­
vernului reprezentativ, bazat pe
sistemul bicameral., cu modificări
în 1879, în urma congresului delà
Berlin, relativ la încetățenirea e-
vreilor la 1884 în urma procla­
mării României ca regat; în 1917,
când s’a înscris votul universal și
exproprierea marilor proprietății și
împroprietărirea țăranilor. Această
const, a servit de bază C. actuale
în 1923. Ca principii fundamentale
C. actuală proclamă: Indivizibili­
tatea și inalienabilitatea teritoriu­
lui’ României, .separațSunea pute­
rilor în stat, egalitatea sexelor,,
libertățile individuale lib. conștiin­
ței, învățământului, a întrunirilor,
dr. de asociațiune și de toate drep­
turile și libertățile stabilite prin
legi, garantează dreptul de proprie­
tate, proclamă votul universal, pro­
clamă inviolabilitatea domiciliului,
egalitatea și legalitatea pedepse-
 Constitutiune — Consulate
selor, suveranitatea națională .șl nu răspunde de infracțiune nici a-
stabilește modul de reprezentare și cela care a săvârșit faptul, sub in­
funcționare a corpurilor legiuitoa­ fluența unei constrângeri morale,
re. Reglementează puterile Regelui produsă prin amenințare, care con­
și a miniștrilor, organizează pu­ stituia un pericol direct pt. viața,
terea judecătorească, a administra­ integritatea corporală, sănătatea și
ției și armatei și prevede modul de libertatea sa proprie sau a unei
revizuire a constituției (v. ac. c.). persoane de care era legată prin­
V. și România. tr’o înrudire apropiată, sau o te­
Constitutiune dogmatică, se nu­ meinică afecțiune, și dacă perico­
mește C. care se naște la un lul nu putea fi înlăturat prin alte
moment dat, din voința poporului, mijloace.
fie acea voință manifestațiunea Construcții^ Lege pt. încuraja­
unei consecinți naționale; ex. con- rea construcțiilor. Mon. Of. 184/1931.
stituțiunea franceză din 1789; fie (v. Clădiri).
că această voință este ecoul unei Consulate streine în România.
conce-pțiuni individuale, cum este In București sunt: Albaniei, Str. A-
const, română din 1866, care nu se cademiei 16; American, Str. Brezo-
poate susține că este eșită din con­ ianu 17 bis; Argentinian, Str. Mi­
știința națională. hai Vodă 16; Austriac, Str. Boteanu
Constitutiune istorică, este 4; Belgian, Calea Văcărești 127; Bo­
aceea care derivă din desvoltările livian, B-dul Lascar Catargiu 1 bis;
progresive ale drepturilor indivi­ Bulgar, Str. Vasile Lascar 34; Ce­
duale, în seria timpului și sub in­ hoslovac, Str. Vasile Lascar 41; Da­
fluența diferitelor împrejurări isto­ nez, Str. Roma 36; Elvețian, Str.
rice. Pitar Moș 10; Englez, Calea Victo­
Constituția lui Solon, se nu­ riei 77; Finlandez, Str. Cortului 3;
mește legislațiunea lui Solon,, cu Francez, Str. Furtunei 5; German,
600 ani înainte de Christos, care Str. Victor Emanuel 3; Grec, Hotel
se baza pe principii democratice, Bulevard; Italian, Str. Visarion 4;
suveranitatea statului Atenian, Iugoslav, Str. Dorobanți 51; Leton,
(Grecia) rezida în popor; regalita­ Str. Călărași 30; Luxemburg, Str.
tea era abolită; singurii factori con Veronica Micie 4; Mexican, Str. C.
stituționali și politici erau senatul A. Rosetti 27; Norvegian, Pasagiu
și adunarea poporului. Solon acor­ Comedia 2 scara 3; Olandez, Str.
dă libertatea și egalitatea deplină, Alexandru Lahovari 34; Persan,
tuturor locuitorilor și nu face nicio Str. C. L Rosetti 20; Polon, Str.
deosebire între aristocrați și popor. Popa Tatu 57; Rus (monarhist), Ca­
Constrângere, (Dr. pen.) este lea Victoriei 35; Spaniol, Bulevar­
opresiunea libertății de voință prin- dul Carol 48; Suedez, Șoseaua Kis-
•tr’o forță exterioară; este: „fizică" seleff 19; Turc, Str. Zece mese 8;
provenind dintr’o acțiune externă, Ucrainean, Str. Dorobanți 92; Un­
sau a omului sau a forțelor natu­ gar, Str. Corneanu 13. In celelalte
orașe din țară: Albanez: Constanța;
rii; se exercită direct asupra cor
pului agentului. Infracț. prin C. fi­ Statele Unite: Constanța, Teleajen
(Prahova); Austriac: Cernăuți, Cluj,
zică nu se pedepsește; „morală"
consistă din amenințări care pune Galați și Timișoara; Belgian: Brăi­
pe cineva în alternativă, sau că se la, Chișinău, Constanța, Craiova,
Galați, Roman și Sulina; Brazilian:
expune la un rău grav; e opresiu­ Galați; Elvețian: Galați; Danez: Ga­
nea voinții prin amenințarea cu lați și Sulina; Egiptean: Galați; En­
un rău grav, iminent și injust. In glez: Cluj, Galați, Brăila, Constan­
anumite cazuri se pedepsesc și in­
fracțiunile comise d'n constrânge­ ța, Iași și Timișoara; Francez: Cluj,
re morală. Galați, Chișinău, -Cernăuți, Con­
stanța, Iași și Timișoara; German:
Constrângerea fizică și morală, Brașov, Cernăuți, Cluj, Galați,
(Dr. pen.) nu răspunde de infrac­ Ploești, Timișoara și Chișinău;
țiune acela care a fost constrâns Grec: Brăila, Constanța, Galați,
fizic de altul, printr’o forță căreia Iași si Sulina; Guatemala: Galați;
nu i-a putut rezista. De asemenea, Italian: Brăila, Constanța, Galați,

— 177 12
 Consuli — Contabilitatea
Chișinău, Cluj, Ploești, Sulina și
Timișoara; Jugoslav: Brăila; Nor­
vegian: Galati, Brăila și Sulina;
Olandez: Brăila, Câmpina, Galați,
Chișinău, Constanța, Ploești, Ro­
man și Sulina; Spaniol: Brăila, Ga­
lați, Constanța și Sulina; Cehoslo­
vac: Cluj, Cernăuți, Galați, Brăila,
Buzău și Timișoara; Persian: Ga­
lați; Polon: Cernăuți, Chișinău și
Galați; Portughez: Brăila; Turc:
Galați și Constanța; Suedez: Brăi­
la, Constanța și Galați; Letonian:
Galați. Adresa oficială: Consulatul
regal sau al republice! în ...
Consuli, sunt agenții externi de
ad-ție, însărcinați de a veghea la
ocrotirea naționalităților lor, sunt
învestiți cu atribuțiuni de stare ci­
vilă, autentificări de acte, chestiuni
comerciale, vamale, etc. Atribuțiu-
nile lor sunt determinate de legis­
lațiile statului unde funcționează.
Ei nu sunt organe de reprezentare
și se bucură de o imunitate mai
redusă ca a agenților diplomatici
(v. c.). Ei funcționează numai după
ce s’a obținut execuaturul (v. c.). In
țările necreștine cu regimiti-capi-
tulațiunilor (v. c.) C. au atribuțiuni
judecătorești asupra supușilor țării
lor.
Consumația, (Ec. pol.) este acea
parte a științelor economice, care
se ocupă de rezultatul final și ul­
tim al tuturor bunurilor, cari sunt
produse. Așa cum prin „producții
se înțelege a da „utilitate“ sau pu­
tere de satisfacere a trebuințelor
omenești unor lucruri, cari înainte
nu erau așa, tot astfel „consuma­
ția“ înseamnă încetarea „utilității“
prin satisfacerea cererii pentru ca­
re acel bun a fost produs. Consu­
mația se deosebește de „distruge­
re“ deoarece aceasta din urmă în­
seamnă eșecul sau zădărnicirea sa­
tisfacerii dorinței; de ex. o haină
este „consumată“ dacă a fost pur­
tată și e „distrusă“ dacă a fost mis­
tuită de un foc.
Consultative, eomisiuni, v. Or­
gane ad-tive.
Cont, (Contab.) un ..tablou nume­
ric a încasărilor și debursărilor, cre­
anțelor și datoriilor, care se face
de una dintre părți, față de cea­
laltă, ca rezultatul legăturii comer­
ciale dintre ele. Conturi generale,
— 178 —
cuprinzând rezultatul a mai multor
acte și raporturi ivite într’o pe­
rioadă Conturi speciale, bilaterale,
etc.
Cont curent, (Contab.) .conven-
țiunea expresă sau tacită între
două părți, de a se credita în mod
reciproc. Plata făcută de unul din­
tre contractanți nu se trece ime­
diat la amortizarea unei anumite
datorii, ci datoriile și creanțele
fiind înscrise separat, compensația
făcută la anumită perioadă între
suma datoriilor (credit) și cea a
creanțelor (debit) va stabili „sol­
dul“ adică datoria sau creanța fi­
nală. Dobânzile se socotesc deose­
bit, după fiecare poziție dela data
înscrierii.
Contabili, sunt acei funcționari
publici, cari verifică și înregistra-
ză debitele, centralizează în conturi
angajamentele și mânuirea banilor,
valorilor, sau materiilor publice. C.
nu poate fi și casier (v. c.) sau ad­
ministrator, art. 8—9 Leg. c. p. Con­
tabili se numesc agenții cari sunt
însărcinați cu încasări și plăți și
cu conservarea bunurilor statului.
Ei nu au inițiativă, sunt niște exe­
cutori de ordine. Controlul lor se
face prin cercetarea permanentă a
conturilor de către organele de
control. C. se împart în: Contabili
în bani și contab- în materii (v. Mâ­
nuitori). Corpul C. s’a înființat prin
L. din 11 Oct. 1932, persoană juri­
dică cu sediul în Buc. Se compune
din: Contabili cooperatori și funcț.
cooperatori, cari posed titlul de ca­
pacitate al școlilor cooperatiste.
Corpul C. se ocupă cu apărarea in­
tereselor profesionale ale membri­
lor săi. Este constit. în secțiuni re­
gionale sau județene.
Contabilitatea administrațiilor
publice, regii comerciale, Casa de
depuneri, camere profesionale, etc.
sunt supuse dispozițiunilor legii
Cont. pubi. In trei luni dela finea
anului, C. a. p. vor înainta Curții
de conturi pt. verificare, conturile
de execuție a bugetului și bilanțul
anual însoțit de contul profit și
pierdere. Curtea de conturi are
dreptul oricând crede necesar a tri­
mite delegațiuni la fața locului, pt.
cercetarea operațiunilor acestora,
(art. 199—202 L. c. p.).
 Contabilitatea
Contabilitatea administratorilor
v. Contab. ordonatorilor.
Contabilitatea de fapt, art. 16
L. c. p. prevede că acel ce Iară au­
torizație legală mânuește bani, va­
lori sau materiale publice, devine
prin aceasta mânuitor de bani
pubi. (v. c.) fiind supuși acelorași
reguli și răspunderi ca și gestio­
narii (v. c.) legali.
Contabilitatea generală a sta­
lului, face parte din Ministerul de
finanțe, liind însărcinată cu deter­
minarea normelor de inventariere,
de înregistrare și forma registrelor
■se trebuie ținute de serviciile de
contabilitate ale ministerelor, ad­
ministrațiilor financiare și ale te­
zaurului public; sir execute toate
operațiunile referitor la inventarie­
rea patrimoniului Statului, să în­
registreze și să centralizeze toate
faptele referitoare la bugetul sta­
tului și adm. publice. încasări,
plăți, să țină evidența datoriei pu­
blice, să exercite controlul asupra
casieriei centrale și casieriilor ad­
ministrațiilor financiare, să încheie
conturile lunare și de gestiune a
statului, să pregătească și să pu­
blice situația financiară a tezau­
rului, să pregătească proiectele de
legi, relativ la aprobarea, executa­
rea și regularea definitivă a buge­
tului, să-și dea părerea asupra in-
trucțiilor date de autoritățile pu­
blice, serviciilor de contabilitate, să
trimită în .judecata Curții de con­
turi pe mânuitori sau contabilii in-
eorecți. Scriptele C. gen. vor fi ți­
nute după metoda în partidă du­
blă. (art. 191 L. c. p.).
Contabilitatea în partidă du­
blă, este știința care ne arată re-
gulele după cari putem să ținem,
irațional și metodic socotelile unei
întreprinderi, pt. ca din ele să ss
poată vedea, în orice moment, mer­
sul afacerii și controlul, operațiu­
nilor. Prin ajutorul C. î. p. d. se
poate cunoaște întotdeauna situa-
■ția reală, se pot cumpăni chelt. față
de venituri și determina de unde
provine rezultatul și ce măsuri se
pot lua în vederea viitorului. Este
■o știință veche; încă delà Fenicieni.
'Romani, etc. a fost, cristalizată în
Italia. Pt. prima dată Edmond De-
țgrange 1800 a introdus metoda C.
179 —
î. p. d. (v. Registre. Conturi. Cam­
bii).
Contabilitatea mânuitorilor de
venituri publice (v. Casieri) agenții
însărcinați cu perceperea venituri­
lor publice sunt obligați a înre­
gistra gestiunea 1er după cum ur­
mează: a trece chiar în ziua primi­
rei în registre speciale debitele
încasate, a elibera imediat pt. orice
încasare, o chitanță din registru
cu cotor și să o treacă în carnetul
contribuabilului; să înregistreze în
rolul contribuțiunilor directe suma
primită, numărul chitanței și car­
netului de contribuabil; sumele în­
casate de agenți de percepere se vor
vărsa casieriilor adm. financiare.
Registrele agenților de percepere
și ale oricărui funcționar public
care percepe veniturile, se vor în­
cheia la 31 Martie a fiecărui an.
(art. 173—179 L. c. p.).
Contabilitatea materialelor,
cuprinde materialele de consuma­
ție și de transformare; fiecare de­
pozit, magazie, șantier, etc. are un
agent responsabil de mânuirea ma­
terialelor (v. c.) care peate fi și
gestionar în bani. El va ține evi­
dența de intrări, transformări, con-
sumațiuni sau eșiri a materialelor
din depozit. Manipularea mat, se
constată din certificate administra­
tive: pentru intrări, inventare, pro­
cese verbale sau recipise de primi­
re, facturi de expediție, conosamen­
te, sau de trăsură. Pt. eșiri, ordine,
în virtutea cărora s’au făcut eșirile,
facturi de expediție, procese verba­
le, recipise, etc. M. de mat. vor în­
tocmai la epocile stabilite situații
de operațiunile de încărcări și des­
cărcări și înainta Curții de conturi,
la finea anului vor încheia conturi
de gestiune, cuprinzând materiale
existente la începutul anului, in­
trări și eșiri, și materiale existente
la sfârșitul anului, (art. 184—190
L. c. p.j.
Contabilitatea ministerelor, v.
Direcțiunea.
Contabilitatea ordonatorilor,
serviciile centrale de Contab. delà
fiecare minister sunt datoare a ți­
ne o contabilitate centralizatoare
pentru operaticn’le tuturor servi­
ciilor exterioare. C. va fi ținută în
aceleași ferme la toate ministerele.
12*
 Contabilitatea
Scriptele serv, centrale de C. vor
fi: Registre de creditele bugetare,
suplimentare și extraordinare. Reg.
de angajările definitive de cbelt.
vizate de consilierul controlor (v.
c.) de drepturile creditorilor statu­
lui, de ordonanțele de plată și de
delegație emise, precum și de man­
datele de plată emise de ordona­
torii secundari (v. c.); de plățile
efectuate pe baza ordonanțelor și
mandatelor trimise de administra­
țiile financiare. Scriptele prin cari
se angajează cheltuelile și stabilesc
debite se vor încheia la 31 Martie,
pt. ordonanțări la bugetul statului
vor fi încheiate la finea lunei Fe­
bruarie a anului următor, (art.
168—172 L. c. p.).
Contabilitatea publică, cuprin­
de totalitatea regulelor după care
se administrează averea statului,
județelor, comunelor și instituțiilor
publice, consistând în bani și ma­
terii și după cari se controlează
felul cum se face această admi­
nistrație. La noi înainte de Regu­
lamentul Organic (v. c.) C-tea sta­
tului se ținea de Domni, cari nu
dădeau nicio socoteală despre înca­
sări sau cheltueli. In special pe
vremea fanarioților a fost o admi­
nistrație dezastruoasă pentru țară.
Fanarioții veneau să se îmbogă­
țească pe spatele românilor și să-și
achite tributul către turci; încasa­
rea veniturilor statului era atât de
arbitrară și apăsătoare încât, mulți
români își părăseau căminurile, ne
mai putând suporta birurile. Erau
așa zisele „sferturi“ cari se înca­
sau lunar. Reg. Organic stabilind
prima dată ce impozite să plă­
tească fiecare cetățean și la ce e-
pocă. Primul regulament de C. p. a
fost a lui Manolache Epureanu în
1860. In 1865 s’a pus în aplicare
prima lege de C. p. întocmită după
legea franceză din 1862, revizuită
la 1893, cu modif. mai importante
din 1903, 1908, 1910, a fost în vi­
goare până în 1929 când s’a pus în
aplicare noua lege de C. p. din 31
Iulie, publicată în Mon. Of. 67/1929,
cu modif. .din 31 Iulie 1931 publi­
cată în Mon. Of. 177/1931. Modif. 23
Dec. 1932 priv. la data începerii a-
nului financiar, etc. Această lege
este împărțită în titluri importanțe.
Titlul I cuprinde regulele și dis­
180 —
pozițiile de ordin general; operațiile
ce se aplică pt, ținerea socotelilor
de către diverse servicii publice, de­
finește bugetul, gestiunea exerci­
țiul; despre administratori, ordona­
tori, contabili, mânuitori de bani
publici (v. ac. c.) etc. Titlul II cu­
prinde alcătuirea, aprobarea și exe­
cutarea controlului veniturilor și
cheltuelilor, repartizarea creditelor,,
angajarea cheltuelilor, organizarea
Oficiului Central de Licitații; lichi­
darea, ordonanțarea și plata chel­
tuelilor. Incheerea conturilor, re-
gularea bugetului, întrebuințarea,
excedentului și rezerva tezaurului.
Titlul III Contabilitatea ordonan-
țărilor, ordonatorilor și mânuitori­
lor de bani și materii și încasarea
fondurilor. Titl. IV cupr. dispozi-
țiuni generale și Contabilitatea
adm. locale. Titl. V răspunderi și.
sancțiuni. Contabilitatea publică
are de scop de-a pune ordine și
economie în ad-ția publică, a line­
ili evidență averea instituției, a in­
specta și centraliza operațiunile re­
feritoare la bani, valori, sau ma­
terii, a ține evidența și controla
actele justificative, referitoare la
bani, valori sau materiale pubi, a
procura datele necesare pt. întoc­
mirea bugetului, încheerea conturi­
lor de gestiune și a îndeplini ope­
rațiunile referitoare la impunerea
și perceperea veniturilor, lichida­
rea, ordonanțarea și plata clieltue-
lilor; a ține scriptele de operațiuni
contabile (v. Registre de cont.) și a.
face orice lucrări sau operațiuni
cari ar ușura și asigura economie,
ordine și corectitudine în „admi­
nistrarea bunurilor publice“. Toate
scriptele de contabilitate se încheie
Ia 31 Martie sau la epoca când în­
cetează mandatul gestionarului (v.
c.) respectiv. Contabilitatea statului-
este împărțită în: Contab. admi­
nistratorilor și ordonatorilor, con­
tabilitatea mânuitorilor de bani
publici și C. mânuitorilor de mate­
riale (v. ac. c.). Organul principal
al C. p. este Direcțiunea Contab. ge­
nerale a statului (v. c.). Controlul
asupra tuturor serviciilor de con­
tabilitate publică îl execută Minis­
terul de finanțe prin Direcția Con­
tabilității generale a statului. EI
controlează modul cum aceste serv,
aplică normele de Contab. în caz.
 Contencios
<de nereguli, sesizează Curtea de
conturi (v. c.) prin procurorul ei
pentru judecarea celui vinovat,
(art. 13 L. c. p.).
Contencios ad-tiv, 1) este in­
stanța de justiție ad-tivă, către ca­
re cei lezați în drepturi printr’un
act ad-tiv (v. c.) se pot adresa pt.
restabilirea legalități; 2) este siste­
mul juridic prin care se rezolvă
conflictul ce se naște între un par­
ticular și stat, în urma unui act
ad-tiv. C. a. este de competența pu­
terii judecătorești. Este de „plină
juris dicțiune“ când se recunoaște
un drept acordat de o lege; de
„anulațiune“ prin care se urmă­
rește anularea sau reformarea ac­
tului ad-tiv. Constituția prin art.
107 prevede că: „Particularul vătă­
mat în dr. sale de un act ad-tiv
(v. c.) de autoritate și de gestiune,
făcut cu încălcarea legilor sau re­
fulam. sau care ar fi vătămat prin
reaua voință a aut. ad-tive de a
rezolva cererea ref. la un dr. se
înoate plânge C. a. pt. recunoașterea
•dr. s.ău“. C. a. are competența de a
judeca ilegalitatea actului, anulân-
du-1 dacă este cazul și judeca cere­
rea de despăgubire. Legea care re-
glementea’ă C. a. este legea din 23
T)ec. 1925, după care contenciosul
este dat numai în competința Cur­
ților de apel, cari judecă numai în
ședință publică și cu precădere în
complectul de 3 judecători. Cererea
în C. se va face în termen de 30
zile delà publicarea actul ad-tiv
înaintea Curții de apel delà domi­
ciliul reclamantului. Curtea judecă
în ședință publică în prima și ul­
tima instanță cu dr. de recurs la
■Casație în 15 zile delà comunicare.
In cazul când instanța de C. des­
ființează sau modifică actul, deri­
ziunea se va comunica capului ad-
ției; dacă în. 15 zile delà comuni­
care ad-ția nu se supune la cererea
reclamantului C. a. va putea con­
damna la daune cominatorii (v. c.)
-de cel puțin 500 lei de fiecare zi,
până la restabilirea situațiunei le­
gale. Nu sunt supuse C. a. urmă­
toarele acte: actele de guvernă­
mânt. de comandament cu caracter
militar, de tutelă și control ad-tiv
(v. ac. c.) și deriziunile comisiuni-
lor de disciplină (v. c. și acțiune în
■contenc.). Ideia C. a. a apărut pt.
181 -
prima oară prin legea din 13 Febr.
1864, care înființa consiliul de stat
(v. c.) care avea și un caracter de
C. Prin desființarea Cons, de stat
(1866) atrib. sale au fost trecute in­
stanțelor ordinare. La 1905 prin Le­
gea Curții de Casație s’a acordat
C. a. secției a IlI-a acesteia care
avea dr. a judeca conflictele între
particulari și stat, persoană juri­
dică (v. c.) fără a avea dr. de cen­
surare a actelor de putere publică.
Legea din 1910 a desf. acest conten­
cios și revenit la sistemul din 1866,
apoi legea din 17 Febr. 1912 a re­
dat Curții de Casație atrib. de C.
cu dr. numai de-a declara ca ilegal
un act ed-tiv și invita ad-ția să-l
modifice Cererea de despăgubire
urma să fie adresată Curții de apel
în circ, căreia fusese făcut actul
atacat. In Ardeal ca instanță, de
contencios era Curtea de justiție
ad-tivă (v. c.) cu sediul în Buda­
pesta, având competența de C. pt.
întreg regatul ungar.
Contencios din ministere, v.
Servicii de ...
Contencios tutelar, se numește
operațiunea de verificare a legali­
tății actelor autorităților ad-tive de
aprecierea și coordonarea interese­
lor superioare cu cele inferioare,
făcută de funcționarii special în­
sărcinați prin lege sau autorități.
Actele județelor și comunelor supu­
se tutelei nu devin executorii, de­
cât după ce au fost formal apro­
bate de autoritatea tutelară anume
desemnată de lege. Actul supus tu­
telei aparține aut. dela care ema­
nă; autoritatea tutelară numai per­
fecționează actul; ea nu poate modi­
fica sau complecta actul; .are nu­
mai dr. de a controla legalitatea,
competența, etc. și judeca contesta­
țiile înaintate contra actului. C. t.
poate declara nule numai actele
sau deliberațiunile cari nu sunt de­
finitive și cari au un caracter pro­
vizoriu. Părțile interesate, vătăma­
te prin actul unei ad-țiuni infe­
rioare, sunuse tutelei, nu se pot
adresa tribunalelor speciale de a-
nulațiune, decât după ce s’a pro­
nunțat autoritatea tutelară. Aut,
dela care emană actul are dr. de
revocare a actului pt. ilegalitate,
inoportunitate sau în urma unei
 Contestațiune — Contract
contestațiUni (v. c.). Deciziunile
aut. tutelare pot fi sau nu, motivate,
în drept sau în fapt. Ele pot consta
într’o singură rezoluțiune ca: se
aprobă, se respinge, se încuviin­
țează, se ratifică, se autoriză, etc.
Org. tutelară sunt chemate să ape­
re interesele celor tutelați și să pu­
nă de acord interesele generale cu
cele locale și regionale. „Actele pri­
vitoare la ex. tutelei ad-tive, cât și
cele priv. la controlul ierarhic, nu
pot fi atacate pe calea contenciosu­
lui ad-tiv. (3 Leg. Cont, ad-tiv). Or­
ganele de C. t. sunt: Ministerul de
interne și consiliul de miniștrii, co­
mitetele de revizuire, prefecturile
de județe și primpretori. Căile de
atac în materie dè C. t. în contra
hotărârilor date de prefecți, inspec­
tori generali, au dr. de apel la co­
mitetele locale de revizuire; în con­
tra dec. ministerului sau comitete­
lor de revizuire cei interesați au dr.
de apel la Comitetul central de re­
vizuire. Prin deciziunile date de co­
mitetele de revizuire c.ctul este de­
finitiv și legea nu mai permite altă
cale de atac.
C’ontestațiunj, (Just, adm.) sunt
întâmpinări sau reclamațiuni fă­
cute de părțile interesate, prin cari
se contestă legalitatea sau oportu
mtatea unor acte sau deriziuni ale
aut. ad-tive. C. se adresează aut.
superioare cu dr. de contencios tu­
telar (v. c.) arătându-se imperfec­
țiunea, ilegalitatea sau se cere anu­
larea actelor. Ç. au caracterul
de simple petițiuni și se timbrează;
ele trebuiesc înaintate într’un anu
mit „termen“ de obiceiu 10 zile delà
publicarea actului, dar cel mai târ­
ziu până în momentul exercițiului
aprobării. Deciziunile aut. tutelare
asupra actului, pot fi sau nu moti­
vate în drept sau în fapt; ele pot
consta în rezoluțiuni ca: se aprobă,
se respinge, se încuviințează, se ra­
tifică, se autoriză, etc. Acțiunea în
contencios sau la tribunale nu poate
fi pusă în mișcare decât după ce
s’a urmat calea contenciosului tu­
telar.
Contra anchetă, este o cercetare
nouă în cazul când o primă anche­
tă nu a lămurit îndeajuns o ches­
tiune, sau când prima anchetă a
dat naștere la discuții.
182
Contrabandă, (Fin.) 1. Este In­
troducerea clandestină a unor măr­
furi prohibite sau supuse la taxe
vamale. 2. Este orice comerț făcut
cu călcarea legilor fiscale. Repre­
siunea C; este prevăzută de legile-
speciale; marfa este confiscată și‘
pedeapsa amenzii și închisorii. C.
de război este aceea făcută de ță­
rile neutre cari transportă anumite-
mărfuri beligeranților. Se pedep­
sește cu confiscarea drepturilor că­
tre statul care a prins C.
Contract, Sau convențiunea, este
acordul între două sau mai multe
persoane pentru a crea, modifica
sau stinge între ele o obligație (v.
c.). Este acordul a două persoane
dintre cari una promite și cealaltă
acceptă, de a face sau nu face un
lucru. Contractele sunt: „bilatera­
le1' care în momentul când e per­
fect produce obligațiunea ambelor
părții; ex. vânzarea; „unilateral""
când în momentul perfecțiunei nu­
mai o parte se obligă, ex. împru­
mutul; „oneros,", când fiecare par­
te voiește a-și procura un folos;
„gratuit" sau de binefacere, ex. do-
națiunea; „aleatoriu" al cărui be­
neficiu sau pierderi depind de un
eveniment incert, ex. asigurarea;.
„consensual" care devine perfect,
prin consimțimântul părților, ev.
vânzarea; „r.olemn" care pe lângă
consimțimântul părților se mai ce­
re și îndeplinirea unor formalități^
ex. căsătoria; „numit" atunci când
i s’a dat un titlu pt. ca în lipsă de
stipulațiuni ale părților a se știi ce
reguli să i se aplice, ex. „contractul
de închiriere", contracte principale
și accesorii. Condițiunile esențiale
pt. validitatea. contractelor sunt:
„capacitatea“ contractanților, așa.
minorii și interzișii nu pot contrac­
ta; consimțimântul, un obiect de­
terminat, a cauză licită: C. legal
făcute au putere de lege între păr­
țile contractante, cari trebuiesc
executate cu buna credință. Inter­
pretarea contr. se face după inten-
țiunea comună a părților, nu după
sensul literar al termenilor, când'
o ria^ză are două înțelesuri se in­
terpretează în sensul ce ar avea un
efect; termenii cu două înțelesuri
se interpret, dură natura contrac­
tului. „C. ale autorităților publice'1'
 Contracte — Contrasemnare
Ministrul sau delegații lor nu pot
face contr. cari ar trece peste limi­
tele anului financiar; se exceptează
contr. de concesiune, arendare, în­
chiriere, construcțiuni, întreținere și
reparațiuni, aprovizionări, de echi­
pament și munițiuni. Angajările pt.
aceste contracte nu vor putea pre­
vedea sume mai mari decât acele
prevăzute in bugetele anuale, art.
80 L. c. p. C. prin bună învoială se
pot încheia de miniștrii până la 1
mii. lei cu aprobarea Cons, de mi­
niștrii; peste această sumă numai
în cazurile pt. fabricațiuni sub
titlu de experiență, pt. furnituri
din industria casnică, de apărare
națională, cumpărări de cai de
montă, produse de artă, concesiuni
cari nu pot fi date prin bună în­
voială (art. 89—90 L. c. p.). Proiec­
tele de contracte vor fi supuse apro­
bării contenciosului adm. respectiv
apoi consilierului controlor (v. c.).
C. vor fi încheiate în 30 zile delà
aprobarea adjudecării. înainte de
semnarea C. ofertantul va depune
garanția def. de 10%, caietul de
sarcini face parte integrantă din
contract și nu i-se poate face nici-o
modificare. Cesiunea parțială sau
totală a C. nu se poate face fără
aprobarea administrațiunii respec­
tive. Nu se poate stipula prin contr.
plata de «dobânzi sau comisiune.
In nici un contract nu se va pu­
tea stipula obligația administrației
de a face avansuri, cu excepția av.
pt. serviciile executate în regie, fir­
melor speciale pe baza garanțiilor
în prop, de 20% din val. lucrării
sau furniturii. Comunele vor înche­
ia C. pe baza rezultatului licitați-
unilor sau contractărilor prin bună
învoială, aprobate de autoritatea
tutelară, se întocmesc în 30 de zile
delà înștiințarea aprobării, adjude­
cării sau ofertei prin bună învo­
ială. Se semnează de primar în nu­
mele comunei și de adjudecător.
Prezentarea C. la percepție sau ad-
ție fin. pt. viză și plata impozitu­
lui se face în 30 zile; aceste chelt.
se supoartă de adjudecător. Nici un
C. încheiat de o autoritate publică
sau minister nu va fi valabil, dacă
nu va fi contrasemnat de un avo­
cat public (v. c.) C. necontrasemnat
nu va obliga instituțiunea la nici-o
cheltuială, plată sau daună, sau
183 —
executarea oricărei alte obligațiuni.
Autoritățile sunt obl. ca înainte de
încheierea oricărui C. să-l supună
avizului. Contenciosului respectiv.
(1—5 L. corp, avocați pubi. Mon. Of.
107/1933).
Contracte de ucenicie, v. Uce­
nici.
Contractul colectiv de muncă,
este convenția în care se stabilesc
relațiunile între patroni și salari­
ati, în raport cu formele de produc­
ție ale capitalismului și care rezol­
vă contradicțiile inerente contrac­
tului individual într’un regim de
mare producție; este o reglemen­
tare a condițiunilor de muncă edi­
tat de comun acord între unul sau
mai mulți patroni, sau un sindi­
cat ratronal și delegații muncito­
rilor. Clauzele C. c. pot fi acele de a
reglementa condiții de muncă în
genere: fixarea unui salariu mini­
mal, și a orelor de lucru, apoi cla­
uze accesorii ca: reprimirea perso­
nalului după grevă, la recunoaș­
terea sindicalului muncitoresc, Ia
executarea și durata convențiunei
etc. După Duguit, C. c. este o lege
care stabilește raporturi perma­
nente și durabile între două gru­
pări sociale, regimul legal după
care se vor încheia contractele in­
dividuale între membrii acestor
grupuri. El este deci o lege cu ca­
racter special. C. c. se crează pt.
a restabili egalitatea de situațiuni
între patroni și lucrători; în el vo­
ința părților redobândește indepen­
dența și redevine preponderentă.
Tiraniei oarbe a concurenței sub­
stitue o lege discutată și consim­
țită în mod liber. Regi, prin L. din
1920, modif. 1932 la art. 76, 85, 104.
Disp, titlurilor II. III. și IV. se a-
plică și în agricultură (v. Muncă).
Contrafacere,!, fapta de a con­
traface sau imita efecte publice,
monede; 2. reproducere ori imitare
frauduloasă a unei producțiui sau
opere streine; 3) falsificarea unei
scrisori, a unei semnături.
Contramandà, a revoca un or­
din dat.
Contrasemnare, (Dr. const.) în­
seamnă semnătura pe care un mi­
nistru (v. c.) o pune pe actele rega­
le; prin aceasta ministrul devine
responsabil pt. aceste acte. Art. 87
 Contribuabil — Control
•din Const, prevede, actele regelui
vor fi contrasemnate de un minis­
tru, care prin aceasta devine răsr-
•punzător. C. în sistemul org. con­
stitutionale moderne, este mijlocul
material prin care se statornicește,
care este ministrul responsabil. Re­
gele este inviolabil. El nu poate fi
tras la răspundere. Subsecretarii
de stat nu pot contrasemna actele
regale nici nu sunt supuși legii re­
sponsabilității ministeriale; . este
considerat ca funcționar ad-tiv, cu
caracter special politic. La noi
principiul C. actelor domnești îl
găsim pt. prima oară în art. 153
Regulam. Organic (v. c.) al Munte­
niei, care stabilea că toate decrete­
le domnești se contrasemn. de ma­
rele postelnic (ministru ext.). Con-
vențiunea delà Paris (v. c.) art. 15
stabilea că decretele domnești să
fie semnate „de ministru compe­
tent“. Atât const, din 1866 cât și
cea din 1923 nu indică anume mi­
nistrul care va trebui să contra­
semneze.
Contribuabil, este acea persoa­
nă fizică sau morală, care figurea
ză pe listele fiscului și care plătește
direct Ia casa statului contribuția
sa sau consumatorul, care plătește
un impozit direct.
Contribufiuni directe, v. Im­
pozite.
Contributiuni de război, sunt
amenzile și impozitele impuse de
puterea militară. Amenzile sunt
pedepse supuse de nevoia de a pre­
veni și reprima acte de ostilitate
îndreptate contra armatei de ocu-
patiune. Conferința delà Haga din
1899 consacră legitimitatea. C. fie
în amenzi fie prin impozite, cu res-
tricțiunea că ele nu pot avea loc
decât pt. trebuințele armatei sau
adm-tia teritoriului ocupat. Per­
ceperea lor se face după regulele
tării ocupate.
Contribuția benevolă a publi­
cului v. apeluri.
Controalele armatei, se înțe­
leg registrele matricole ale milita­
rilor, cari fac singura și exclusiva
probă pt. efectuarea serviciului mi­
litar, trecerea în poziție de retra­
gere, rezervă (v. ac. c.) sau regula-
rea dr. la pensie.
— 184 —
Control ad-tiv, este dreptul pe
care organele desemnate de lege
(primpretor, prefect, inspectori ge­
nerali ad-tivi, etc.) îl au de a cerce­
ta și constata, dacă încheierile or­
ganelor deliberative, executorii prin
ele înșile, nu sunt contrarii legi­
lor, regulamentelor, dacă nu sunt
contrare ordinei și siguranței pu­
blice și intereselor ad-ției, dacă nu
sunt făcute cu încălcarea sau omi­
siunea formelor prevăzute de legi
și regulam, și de a cere în termen
legal, instanțelor jurisdicționale
ad-tvie competente, declararea nu­
lității, sau reformarea acelor înche­
ieri, luate cu nerespectarea dispo-
zițiunilor din legi și regulamente.
Nu se comunică organelor de con­
trol și sunt executorii prin ele în­
șile actele de gestiune zilnică (v.
c.) ale primarilor, prefecților și de-
legațiunilor comunale. C. ad-tiv
asupra actelor ad-țiilor locale se
face de primpretor (v. c.) pt. comu­
nele rurle, de prefect pt. comunele
urbane și de ministerul de interne
pt. municipii și județe. In termen
de 4 zile dela data lor toate actele
juridice (v. c.) emanate delà ad-ția
comunelor rurale se comunică
primpretorului; delà comunele ..ur­
bane prefectului și dela municipi'
și județe ministerului. Nici un act
juridic nu poate fi pus în aplicare
înajnte de 10 zile lela primirea lui
de organele de control Când con­
siliile constată cu majoritate.de 2/„
că interesele locale ar fi periclitate
prin întârziere, deliberările execu­
torii pot fi puse în lucrare imediat.
Dispozițiile primarilor și delegații­
lor, referitoare la gestiunea zilni­
că sunt executorii imediat. (42. L.
Corn. Rev. M. O. 90-1933). Actele
de control pot fi atacate în fața co­
mitetelor de revizuire (v. c.) de cei
interesți. C. ad-tiv după L. din 1929
se exercita de prefect asupra tutu­
ror ad-țiilor autonome din jud. și
de pimpretori asupra ad-ției comu­
nelor rurale și urbane nereședințe;
de directoru’ ministerial asupra
tuturor ad-țiilor din directorat. Mi­
nisterul de Interne care ex. C. asu­
pra tuturar ad-tiunilor autonome
din țară. (art. 347). (v. încheieri ale
org. ad-tive).
Control ierarhic, înseamnă su­
 Controlul — Conturi
pravegherea activității funcționa­
rilor publici, exercitată de către su­
periorii lor, direct (v. ierarhie). Fie­
care funcționar reprezintă pe su­
periorul său ierarhic, care are drept
•de control. Funcț. inferiori sunt o-
bligați, chiar contra părerii lor, să
execute ordinele primite. C. i. se
motivează pe aceea că funcț. infe­
riori sunt reprezentanții direcți ai
• superiorilor, pe răspunderea cărora
lucrează.
Controlul ordonanfărilor la
județe, comune urbane și instiuții
publice, vor fi controlate de controj
lorul respectiv, care va cerceta dacă
există credit disponibil și că anga­
jarea sau ordonanțarea a fost le­
gal făcută. In caz că va găsi că. a
fost greșit imputat, va refuza viza
sa. Dacă primarul sau prefectul per­
sistă în angajare, se vor înainta
comitetului de revizuire (v. c.) ac­
tele împreună cu refuzul, care da­
că va găsi că nu trebuiesc vizate,
primarul sau prefectul se pot adre­
sa Curții de Conturi. Controlorii se
numesc de Ministrul de Interne,
câte unul pe județe, până la numi­
rea lor vor ține loc șefii contabi­
lității jud. (art. 210 L. c. p.)
Controlul puterilor, este prin­
cipiul după care puterile statului
deși separate, una de alta, ele cola­
borează (v. c.) și se controlează: a)
puterea legiuitoare controlează pu­
terea ex. potrivit art. 64 Const, prin
aceea, că nicio lege nu poate fi
sancționată de rege, decât după
votarea ei de adunarea legiuitoare;
b) prin dr. adunărilor legiuit, de a
face anchete cu privire la activita­
tea put. ex.; c) fiecare deputat și
senator, are drept de interpelare a
miniștrilor; d) puterea jud. are
drept a judeca inconstituționalita-
tea legilor; e) puterea jud. nu poate
pronunța sentințe decât în puterea
unei legi; f) interpretațiunea legi­
lor (v. c.) cu drept de autoritate se
face de puterea legiuitoare; g)
Curtea de casație se rostește asu­
pra conflictelor de atrib. între in­
stanțele judecătorești și anulează,
sentințele acestora date în lipsa
unui text de lege.
Controlul streinilor, v. Străini.
Controlori fiscali, sunt organe
■exterioare ale Ministerului de fi­
185 —
nanțe, pe lângă ad-țiile de consta­
tare și circumscripții (v. ac. c.) în­
sărcinați cu efectuarea lucrărilor
de constatare, control și verificare.
„Controlor șei“ funcționează pe lân­
gă fiecare ad-ție de constatare; în-
drumează și controlează activitatea
controlorilor de circumscripțiuni.
Se numesc în urma examenului de
capacitate, dintre controlorii de
circ, cu licență în științe finan­
ciare, economice sau comerciale.
„Controlori de circumscripție func­
ționează pe plăși, cu atnbuțiunea
de a culege informațiuni și face
cercetări în legătură cu impunerile,
verifică contabilitatea întreprinde­
rilor din circ, primesc declarațiu-
nile de impuneri, stabilesc venitu­
rile și fixează impozitele, întocmesc
rolurile și matricolele, încheie acte
de contravențiuni, etc. se numesc
dintre controlori ajutori, cu licența
în științe comerciale, financiare
sau economice. „Controlori pt. im­
pozite indirecte“ funcționează pe
lângă fiecare ad-ție de constatare
pt. timbru, succesiuni, cifra de afa­
ceri, spectacole, automobile și taxe
de consumație. Condițiuni de nu­
mire ca și pt. contr. de circ. „Con­
trolori tehnici“ funcționează pe lân­
gă fabricile de petrol, spirt, etc. ve­
rificând zilnic declarațiunile de ma­
terii prime și rezultatele lor. Con­
dițiuni: licență în științe, fizico-chi-
mice sau inginer. „Controlori de
urmărire“ câte unul sau 2 pe lângă
ad-țiile de încasări și plăți, însăr­
cinați cu anchete și suprav. urmă­
rii și perceperii veniturilor.
Contumace, condamnare în lip­
să pt. o infracțiune când infracto­
rul nu s’a prezentat în fața justi­
ției, sau evadând înainte de pro­
nunțarea verdictului.
Conturi, în contabilitatea co-
merc. se numește, înscrierea soco­
telilor pe o pagină din registrul de
partizi (v. Măestru) în ordinea da­
tei, de o parte intrările sau primi­
rile, de alta trimiterile sau eșirile
în legătură cu un corespondent al
întreprinderii, sau cu privire la o
ramură a întreprinderii, ex. contul
mărfuri, cassa, etc. C. sunt: „per­
sonale“ când se ține socoteala ope­
rațiunilor pe credit a clienților sau
furnizorilor întreprinderii; de
 Conturi
„fond“ care reprezintă pe capita­
liști; funcț. la începutul întreprin­
derii când prin el se stabilește fon­
dul (capitalul) cu care începe într.
„C. de valori“ ca: C. casa, mărfuri­
lor, efecte, mobilier și imobile. „C.
profit și pierdere“ care se ocupă cu
socoteala veniturilor și chelt, între­
prinderii, arătând câștigul sau pa­
guba; funcționează la sfârșitul a-
nului când se închid prin ele toate
C. de rezultate. Fiecare C. cuprin­
de în partea stângă „debit“ și în
dreaptă „creditul“. C. active, sunt
acele prin care întrepr. are de în­
casat sume, ex. acele ale clienților.
C. pasive acele unde trebuiesc achi­
tate sume, ex. furnizori.
Conturi curente, a) în comerț
se numește acea afacere prin care
o întreprindere comerc. deschide
un credit pt. o persoană cu dr. de
a ridica bani, a trage efecte până
la suma determinată, iar restituirea
să se facă treptat; b) remiterea re­
ciprocă de valori, mărfuri, efecte,
sau aceștia și bănci, iar socoteala
lor se face la un timp anumit. Când
se face soldul care se achită de de­
bitor sau să raportează mai depar­
te. C. c. cu dobânzi sunt acelea
când asupra sumelor debitoare și
creditoare se calculează și o do­
bândă.
Conturi curente poștale, orice
persoană poate obține deschiderea
de C. c. p. la biurourile speciale de
cecuri și viramente poștale (v. c.)
cu funcț. în diferite centre ale țării
pe lângă of. P. T. ,T. (v. Legea pt.
înf. c. c. p. 12 Apr. 1927). Titularul
unui C. c. p. trebuie să depună la
deschi, c. o garanție în numerar,
care se păstrează la biurouri până
la închiderea contului. Activul u-
nui C. c. p. se formează din vărsă-
minte în numerar, viramente ordo­
nate de titulari altor C. c. p. și din
val. mandatelor post, sosite pe nu­
mele titularului de cont. Titularul
unui C. c. p. poate dispune de ac­
tivul contului său prin viramente
postale, prin emisiunea de cekuri
nominative, la purtător sau colec­
tive. Sumele depuse în C. c. p. nu
pot fi urmărite, decât în baza sen­
tințelor definitive; activul unui C.
c. p. nereclamat 5 ani se prescrie în
favorul ad-ției P. T. T.
— 186 —
Conturi de gestiune, (Finanțe)
în primele trei luni după finea a-
nului financiar, Direcțiunea conta­
bilității generale a statului va în­
cheia și tipării contul general de
gestiune al ad-țiilor financiare ale
statului, cuprinzând toate încasă­
rile și plățile. C. va fi sprijinit de
următoarele conturi desvoltătoare:
contul veniturilor, drepturi consta­
tate în sarcina contribuabililor, în­
casările efectuate, rămășițe de în­
casat; contul cheltuelilor va cuprin­
de: ordonanțările avizate, plățile
efectuate, rămășițe de plată, con­
tul de trezorerie, mișcarea fonduri­
lor între casierii, bonuri de tezaur,
primiri și plăți, contul resurselor
speciale, serviciile lucrărilor cari
se acoper din împrumuturi, etc. Pe
lângă C. gen. se va întocmi și re­
zumate de conturi ale administra­
țiilor publice, (art. 160—163 L. c. p.)-
Conturi de execuție, la înche­
ierea anului ordonanțatorii secun­
dari (v. c.) vor încheia un cont a-
nual al operațiunilor făcute în-
cursul anului. Contul de execuție
al bugetului unei ad-ții publice se-
încheie cel mai târziu 2 luni după
încheierea exercițiului (v. c.) și tri­
mite Minist. de finanțe și Curții de;
conturi, el va cuprinde, ia venituri:,
evaluări bugetare, drepturi consta­
tate, uneori efectuate și rămășițele
de încasat; la chelteli: credite acor­
date, credite suplimentare și extra-
ord. credite anulate, credite defini­
tive, angajamente, drepturi, lichi­
dări stabilite, ordonanțări făcute,
plăți efectuate, rămășițe din anga­
jamente, lichidări neordonanțate,
ordonanțate și mandate neacihitate-
și credite anulate la finea anului..
Acelaș, cont se va întocmi și asu­
pra creditelor extraordinare. Minis­
terul de finanțe va încheia contul
general de execuție al bugetului și-
înainta Curții de conturi. C. gene­
ral al statului se supune adunării
deputaților până la 1 Nov. al anu­
lui care urmează. Regiile comercia­
le vor înainta la finea anului con­
turi, arătând intrările și eșirile a-
nului și soldul la finea anului, (art.
150—154 L. c. p.).
Conturi de gestiune ad-țiilor
locale (68—74 L. finanțelor loc. 14
Mai 1933) se încheie în 3 luni delà
 Conturi — Convenția
închiderea exercițiului. In acela?
timp se va întocmi inventarul a-
verii. C. și inventarul vor fi cerce­
tate de comisiunea financiară și se
va aduce la cunoștința generală ca
și bugetul (v. c.). C. de g. cuprind
următoarele rubrici: Venituri; nu­
merile art. bugetare, natura veni­
turilor, evaluări bugetare, drepturi
constatate în favoarea autorităților,
sumele încasate, sumele rămase de
încasat. Cheltueli: Art. bug. natura
chelt. alocații prevăzute în buget,
credite suplimentare și extraordi­
nare, creditele anulate, creditele de­
finitive, drepturile constatate, alo­
cații neîntrebuințate, sumele plătite
și sumele rămase de plată. Pt. su­
mele rămase de plată, se va în­
tocmi un tablou pe articole, în cire
se va arăta numele furnizorului,
actul de angajare, data când s’a
executat lucrarea să prestat ser­
viciul, când s’a predat furnitura și
numărul ordonanței de plată. C. g.
însoțite de raportul comisiunei fi­
nanciare și de toate actele justifi­
cative (v. c.) și reclamațiile ce s’ar
fi făcut, se supun aprobării con­
siliilor respective; hotărârea privi­
toare la conturi se înaintează spre
aprobare, împreună cu contestațiile
și apelurile delegațiunei permanen­
te, jud. pt. comunele rurale și ur­
bane nereșed. și Curții de conturi
pt.. orașe respd. municipii și județe,
(v. și art. 217—219 L. c. p.).
Conturi personale de gestiune,
(71 L. 14/IV 1933) sunt acele for­
mate și încheiate de notari și ca­
sieri pe anii financiari, sau pt. pe­
rioada în care au servit. C. p. va
indica încasările și plățile detailat
pe articole, însoțit de o situație re­
zumativă cu următoarele rubrici:
situațiunea la începutul gestiunei;
încasări, plăți și situațiunea la fi­
nele gestiunei.
Contuziuni, (Pol. jud.) se nu­
mesc rănile produse cu corpuri
contondente, ce se manifestă prin-
tr’o ușoară umflătură și roșeață a
pielei, cari dispar după câteva oro.
mai ușoare răni; când C. este mai
gravă se numește echimoză, ero­
ziuni, escoriațiuni, etc. (v. c.). C.
pot provoca leziuni grave interne:
intestine, beșică, stomac, ficat, etc.
fără să lase urme pe corpul victi­
187 -
mei, de aceea ofițerul de poliție ju ­
diciară (v. c.), trebuie să le cerce­
teze cu amănunțime și să apeleze
la medic.
County, (Dr. adm.) se numește
organizarea județeană în Anglia..
Este organizat prin „Local gover-
nement Act" 1888. In fruntea C. este
un consiliu județean (County Con-
cil) ales de alegători ne 3 ani. Con­
siliul își alege anual președintele
(Chairman). Organul reprezentativ
al C. este delegația, în frunte cu
vicepreșed. (Alderman) compusă
din funcționari aleși pe 6 ani. Pt.
chestiunile de ordine publică func­
ționează o comisiune mixtă com­
pusă din jumătate judecători de
pace și jumătate membrii delegați
de consiliu; acesta alege pe secre­
tarii județului, (clerk of the peace),,
al judecătorilor de pace, pe ceilalți
funcționari jud. și pe șeful poliției
(chief Constable). Astfel chestiunile
C. sunt rezolvate: cele ad-tive de
consiliu, cele judecătorești de jude­
cătorii de pace și cele de ordine
publică și poliție de comisiunea
mixtă. Hotărârile consiliului C
sunt executorii prin ele înșile. Sunt
foarte rari cazurile când este nece­
sară aprobarea parlamentului. Pana­
la Legea din 1888 în Anglia nu era
consiliu jud. ales. Cel mai impor­
tant funcționar al autonomiei en
gleze era judecătorul de pace (jus­
tice of the peace) numit de rege
dintre locuitorii mai înstăriți, fără
a se cere vre-o pregătire juridică:
nu avea salar și nu era supus nici
unei ierarhii. Atrib. erau numeroa­
se: ad-tive, polițienești, judecăto
rești, economice, industrie,, dru­
muri, etc. judecătorii se întruneau
în ședințe trimestriale (quarter ses­
sion) unde rezolvau problemele mai
importante ale jud. ținând loc con­
siliului jud. și votau bugetul. C-tiuI
englez nu are niciun amestec în
ad-ția comunală, (v. Parohia).
Convenția delà Geneva, înche­
iată la 1864 pt. apărarea bolnavilor
și invalizilor de războiu, fixând'
neutralitatea medicilor și infirmie­
rilor, care poartă semnul crucea
roșie (v. c.), emblema orașului Ge­
neva. In 1906 a fost revizuită și în­
noită.
Conventiune, v. Contract.
 Coiivenfiune — Convocare
Convențiunea dela Paris, 1858
ținută în urma răzb. Crimei; prin
ea s’au scos Princip. Rom. de sub
protectoratul rusesc și se restitue
Rom. 3 județe, Ismail, Cahul și Boi-
grad. Prin C. s’a recunoscut unirea
administrativă a Princip. Rom.
creindu-se o comisiune centrală la
Focșani cu misiunea de a elabora
legii pt. ambele principate cu con­
cursul adunărilor fiecărui princi­
pat. Conv. a pregătit unirea Prin­
cip. C. a fost constituția ambelor
Principate, acordată în urma avi­
zului favorabil al unei delegații tri­
misă de marile puteri în Rom. pt.
a cerceta voința poporului. C. a fost
înlocuită cu statutul (v. c.) lui Cu­
za din 1864. Convențiunea delà Pa­
ris menține principiul separațiunei
puterilor, alegerea domnilor pe via­
ță, iresponsabilitatea lor, puterea
legiuitoare era încredințată unei
adunări alese pe 7 ani și comisiu-
nei centrale din Focșani. Puterea
■ex. era încredințată Domnilor.
Conversiune, înseamnă o ope­
rațiune financiară, cu ajutorul că­
reia un stat face să dispară o da­
torie veche înlocuind-o printr’o da­
torie constituită în condițiuni deo­
sebite, cu o dobândă mai mică. C.
presupune două operațiuni, la cari
trebuie să recurgă statul: rambur­
sarea datoriei primitive și emite­
rea unui nou împrumut cu o do­
bândă mai mică. C. este un mijloc
de a reduce sarcinile statului prin­
tr’o micșorare a dobânzilor, capita­
lul rămânând acelaș. Conversiune
este mijlocul prin care se stinge o
datorie a statului sau particulari­
lor prin contractarea unui nou îm­
prumut cu dob. mai scăzută prin
schimbarea creditorului. C. împru­
muturilor pt. stat se face când a-
cesta găsește capital cu dob. mai
joasă. Statul se adresează deținăto­
rilor titlurilor împrumutului de
convertit și le propune sau să le
plătească datoria al pari, sau să
le dea alte titluri, cu dob. mai mi-
că. Când o datorie flotantă nu se
poate achita Ia termen ea se con­
vertește în dat. pe termen lung.
Conversiunea datoriilor agricole,
v. Datorii.
Convențiune matrimonială,
Dr. civ.) este un act prin care vii­
— 188
torii soți stabilesc cantitatea de bu­
nuri ce aduc în viitoarea căsătorie
ce proiectează, și modul de admi­
nistrare al acestor bunuri. Se poate
încheia, modifica sau rezilia și du­
pă celebrarea căsăt. Se face prin
act autentic, publicat cojif. regule-
lor de procedură civilă. Fiecare din
soți păstrează proprietatea, folo­
sința și ad-ția bunurilor. Rărbatul
este obl. a suporta sarcinile căsă­
toriei (v. și Zestre). Prin C. m. vii­
torii soți își vor putea face dona-
țiuni reciproc, chiar dacă sunt re­
strânși în capacitate. Bunurile cu­
prinse în C. m. vor fi prețuite.
Convocare, (Dr. adm.) este actul
prin care membrii unor consilii sau
adunări sunt invitați să se prezinte
la ședință sau adunare. C. consiliu­
lui sau delegației comunale se face
de primar prin convocator scris și
trimis pentru semnare și luare la
cunoștința fiecărui membru al con­
siliului sau delegației. C. trebuie să
cuprindă ordinea de zi a desbate-
rilor, trebuie să cuprindă titlul de
„convocare“. Este deci invitațiunea
adresată membrilor de a se prezen­
ta la ședință, indicațiunea dacă
este ședința ordinară sau extraor­
dinară, cata întrunirii, locul, ziua
și ora întrunirii, enumerarea tutu­
ror punctelor ce vor fi supuse des-
baterei. După L. Unif. adm. 1925,
C. cuprinzând ordinea de zi era co­
municată notarului și pretorului,
cari puteau participa la ședințele
cons. com. (art. 37). Se face cu cel
puțin 2 zile libere înainte de ziua
fixată pt. desbatere. Când sesiunea
unui consiliu durează mai multe
zile, formalitățile convocării nu se
mai fac decât pt. prima ședință, pt.
celelalte ședințe este obligator ca
ziua și ora ședinței să fie adusă la
cunoștință. O convocare neregulată
în formă, antrenează nulitatea ho-
tărârei. Neregularitatea poate con­
sta în faptul că C. s’a făcut verbal
și nu în scris; sau că nu cuprinde
ordinea de zi a obiectelor pt. care
este convocat consiliul, sau nu s’a
făcut la domiciliu. Pt. consilierii a
căror reședință obișnuită este în
comună, C. la domiciliu este vala­
bilă, chiar dacă pt. moment lipsesc.
Pt. cei cari nu locuescț în mod obiș­
nuit C. este regulat făcută la do­
miciliul indicat în listele electorale.
 Copalnic — Copii
C. trebuie să fie semnată de pri­
mar; ea poate fi valabilă chiar da­
că este semnată de secretar sau no­
tar dacă este semnată în numele
primarului, sau dacă are numai
parafa lui. Orice hotărâre luată de
consiliu în ședințele sale pt. cari
n'au fost convocati toți consilieri
este nulă. Un exemplar de pe C. se
înaintează autorității tutelare oda­
tă cu deliberațiunile.
Copalnic Mănăștur, com. rurală
în jud. Satu-Mare, reșed. plășii Mă-
năștur. 1220 loc. judecătorie, per­
cepție, secție jand. P. t. t. în loc.
cfr. Baia-Mare la 25 km. Prefectu­
ră, tribunal Satu-Mare la 90 km.
Biserică gr. cat. In 1900 avea 1237
loc. rom. 811, ceilalți evrei.
Cooperația, (Ec. socială) o com­
binare de mai multe persoane, cu
un scop bine determinat și pe care
ele vor să-l atingă cu orice preț. In
cadrul științelor economice, acest
cuvant are două înțelesuri: a) Coo­
perația productivă: înființarea unei
întreprinderi în care muncitorii de­
țin capitalul, în care patronul este
exclus și în care întreaga activitate
organizatorie se face de către un
director sau conducător ales. E o
încercare de a ocoli conflictul între
capital și muncă, prin aceea că i se
acordă muncitorului profitul care-i
revine posesorului de capitaluri.
Cooperativele de producție cum de
altcum întreaga mișcare coopera­
tistă, au eșuat. Eșecul se atribue
lipsei de pricepere a „directorilor"
aleși, cât și rezistenței din partea
cooperatorilor de a se supune ne­
condiționat conducerii pe care ei
au ales-o. Cauzele eșecului sunt a
se identifica în altă parte. Să nu
se uite că toate încercările se fac
în cadrul statului capitalist și indi­
vidualist. Atât statul cât și capita­
lul caută deci prin toate mijloacele
să înfrângă această nouă putere e-
conomică. întrucât cooperația tinde
sau pretinde că tinde către un nou
sistem economic, în materie econo­
mică și socială, jumătățile de mă­
suri sunt simple ipocrizii și bluf-
furi. Or, cooperația nu poate fi alt­
fel considerată decât ca o jumătate
de măsură, b) Cooperație de con­
sum: o asociație de indivizi dintr’o
localitate sau o regiune anumită,
— 189 —
cu scopul de a-și organiza o între­
prindere chinercială sau un maga­
zin în care mărfurile să fie vându­
te la prețul curent, dar profitul să
fie împărțit și distribuit către
membrii în proporție cu valoarea
cumpărăturilor lor. Soarta acestor
cooperative a fost mai puțin vitre­
gă decât a celor dintâi. In Anglia
mai ales, sub numele de coopera­
tive de distribuție, ele au avut un
succes satisfăcător. Lege pt. orga­
nizarea ei Mon. Of. 71/1929 modif.
Mon. Of. 77/1930 Begulam. legii M.
Of. 265/1929, modif. Mon. Of. 82/1933
Regulam. Mon. Of. 145/1933.
Cooperative, v. Societăți coope­
rative.
Copierul de scrisori, (Contab.i
este un registru legal și obligator
pt. întreprinderi comerciale. Se
compune din foi subțiri de mătase,
numerotate, în cari se copiază toate
scrisorile ce trimite întreprinderea.
Pt. găsirea cu ușurință a scrisori­
lor exp. la sfârșitul său este un re­
pertoar alfabetic. Copierea se face
cu ajutorul unor foi de cauciuc u-
date și cu presa de cop. Pt. a se
putea ușor copia scrierea se face
cu o cerneală specială. Scopul lui
este pt. a se știi ce anume s’a scris
în cazul când între comercianți s’ar
ivi diferende, sau pt. ca comercian­
tul să poată știi ce a scris unui co­
respondent al său.
Copii, V. Ocrotirea mamei și co­
pilului.
Copii legitimați, (Dr. civ.) sunt
acei născuți în afară de căsătorie,
dar cari dobândesc toate drepturile
copiilor legitimi. Ei sunt conside­
rați totdeauna că au fost români,
chiar dacă mama lor n’a fost ro­
mâncă, din moment ce tatăl lor ca­
re i-a legitimat, e cetățean român.
Copii legitimi sunt copii născuți
din căsătorie legitimă a părinților.
Recunoașterea C. nelegitim se face
prin act autentic (v. c.). In Ardeal
recunoașterea poate avea loc și nu­
mai în fața ofițerului stării civile
(v. c.) competent care va lua act de-
recunoaștere, și va nota în registrul
stării civile (v. c.) pt. nașteri, în ru­
brică specială. (27 Reg. Stării Civ.
14 Oct. 1928).
Copil găsit, când cineva găsește
un copil este obligat a-1 înfățișa
 Copil — Corespondentă
■aut. polițienești din loc, împreună
cu toate hainele și obiectele aflate.
Aut. va întocmi un proces verbal,
indicând sexul, vârsta după apa­
rență și toate împrejurările aflării
lui și persoana căreia i-s’a încre­
dințat. Proc. verbal va fi înaintat
ofițerului stării civile (v. c.) com­
petent în 2 zile delà găsire, care-i
va induce în actele de stare civilă
<(v. c.) dându-i un nume. Rubricile
referitor la anul, luna, ziua naște­
rii, pronumele, numele, profesiunea
și domiciliul părinților, nu se vor
complecta. Confesiunea (v. c.) va fi
aceea rezultată din lucruri, haine
găsite asupra sa, sau aceea a per­
soanei căruia s’a încredințat, a ma­
jorității locuitorilor comunei sau
județului, dacă a fost încredințat
unui azil întreținut de acestea și C.
gr. ort. dacă s’a încredințat unui
azil de stat.
Copyright, drept de autor sau
•editor.
Corabia, comună urbană în jud.
Romanați, 9581 loc. 1932 clădiri,
1880 gospodării, 401 întrepr. ind. și
comerc. Reșed. pi. judecătorie, cfr.
P. t. t. vamă Caracal 42 km. Buc.
.la 274 km.
Cordon, 1) panglică lată a unor
-ordine de cavalerie: marele cordon
al Coroanei României; 2) șir de
posturi garnisite cu trupe: cordon
sanitar, linie de trupe stabilită spre
a opri comunicațiunea cu o țară
bântuită de o boală epidemică.
Coordonare, (Proc. adm.) în ad­
ministrație înseamnă a face legă­
tură între actele ad-tive, a îmbina,
a le armoniza, așa fel ca toate ac­
tele și toate sforțările să aibă legă­
tura una cu alta, să se lucreze uni­
form, pt. ajungerea scopului final.
A administra înseamnă a prevedea,
a organiza, a conduce, a coordona
și a controla.
Corespondența, (Adm.) este mij­
locul de comunicație prin scris în­
tre autoritățile sau ad-țiile publice;
este cea dintâi știință a funcționa­
rului chemat într’un serviciu pu­
blic. Este oficială atunci când se
face între particulari. C. trimisă de
o autoritate superioară alteia infe­
rioară se numește ordin (v. c.)
aceea trimisă de autoritatea infe­
— 190 -
rioară celei superioare, se numește
raport, ex. notarul va înainta ra­
port pretorului și acesta va da or­
din notarului. Prin ordin organul
superior dă dispozițiuni de a face
sau împlini ceva. In ad-ția militară
sunt cunoscute „ordine de zi“. Or­
dinele sunt categorice, stilizate im­
perativ. Forma în care se răspun­
de este raportul. Particularii se ad­
resează prin cereri sau petițiuni.
Formula C. este scrisul în forma
lui elegantă și îngrijită: „Aven
onoare a raporta, sau: avem onoare
a vă ruga, etc.“ Funcționarul în C.
sa, fie al autorității superioare sau
inf. întrebuințează pluralul „avem
onoare“ întrucât reprezintă insti­
tuția; scrie în numele colectivității;
nu este admis a se întrebuința „am
onoare“, vă raportez sau am dis­
pus, adică singularul. C. interveni­
tă între autorități egale în grad,
sau cari nu sunt subordonate unei
autorități se numește „adresă“. C.
făcută de un funcționar îi trădează
gradul de cultură și educație; de
aceea aceasta trebuie făcută cu
multă îngrijire, după consultarea
legilor și regulamentelor despr ca­
re se face mențiune. Nu avem încă
un regulament de corespondență
deaceea și forma ei diferă delà ad-
ție la ad-ție. La armată există un
tip uniform de C. Aceea trimisă în
străinătate trebuie să fie adresată
în limba franceză.
Corespondența poștală, se nu­
mesc: scrisori poștale, hârtii de
afaceri și imprimate de orice fel.
Forma, greutatea și tariful C. se
stabilește de ad-ția poștelor. Dispo-
zițiunile pt. C. internațională sunt
reglementate de convențiunea poș­
tală universală, încheiată între
toate statele lumii în 28 Aug. 1924
la Stockholm, ratificată de Româ­
nia în 22 Aprilie 1928. C. trimisă în
statele străine va fi adresată în
limba franceză. Esté oprit a se ex­
pedia în străinătate obiecte cari
prezintă pericol pt. funcționarii
poștali; materii explozibile sau pe­
riculoase. animale vii, obiecte pasi­
bile de taxe vamale, stupefiante,
obiecte obscene, etc. C. trebuie să
cuprindă: adresa cu caractere lati­
ne, scrisă precis; a-se lipi timbrele
în unghiul drept superior din fața
C. de-a indica adresa expeditorului.
 Corni — Cote
Timbrele nepoștale se vor aplica în
alt loc al C. (v. Secretul C. p.)_
Corni, corn, rurală în jud. Boto­
șani, f. reșed. de plasă, împreună
cu satele: Balta arsă, Sarafinești,
4512 loc. judecătorie, P. t. t. Buce-
cea, cfr. Verești 13 km. Prefectură,
tribunal Botoșani 17 km.
Coroana României, ordin de de­
corație înființat de regele Carol I
in 1881. Cuprinde 5 clase. Se acordă
pt. merite civile sau pt. merite mi­
litare în timp de războiu se conf.
cu spade; iar pentru fapte săvârșite
pe front în luptă se conferă cu spa­
de și panglică de virtute militară,
(v. Medalii).
Corp de armată, este o unitate
de armată de uscat, formată din:
Comandamentul Corpului, corn, te­
ritorial, 2—4 divizii de infanterie,
trupe și servicii.
Corpus delicti, corp delict, lucru
ce se dovedește că a fost folosit la
o crimă sau un delict și care ser­
vește, totdeodată ca dovadă vădită
pt. săvârșirea lor.
Corpus juris civilis, se numește
'totalitatea operelor legislative date
de Justinian cari au fost traduse
mai târziu, cu puține modificări,
de Vasile I Macedoneanul, sub nu­
mele de „Vasilicale“. Ele au fost în
vigoare până la 1453 șis’au trans­
mis în acelaș timp și celorlalte po­
poare ortodoxe: Bulgari, Sârbi, Ro­
mâni, Ruși.
Cosmin, com. urb. în jud. Cer­
năuți, reșed. plășii Șipenițului, 5015
loc. Secție jand. P. t. t. cfr. în Ioc.
judecătorie, tribunal, Prefectură
Cernăuți la 13 km.
Cosmografia, știința descrierii
mișcărilor pământului și astrelor
•și a fenomenelor cerești. In evul
mediu se înțelegea și descrierea pă­
mântului, deci geografia descrip­
tivă.
Cosmologie, doctrina, despre ori­
ginea universului, o parte generală
din filos naturii. începutul preocu­
părilor cosmologice îl fac Babilo-
nenii și Egiptenii. La Greci Demo-
kritos, în timpurile moderne Koper­
nikus, Brahe, Kepler, Newton și
Kant-Laplace au formulat cele mai
■interesante teorii cosmolige.
Cosmopolitism, cetățenie univer­
191
sală. Teoria care nu admite noțiu­
nea de patrie, ea este lumea în­
treagă. C. sub forma unei societăți
a națiunilor. Liga Națiunilor de azi
înfățișează un C. derivat din aso­
ciația națiunilor, bazate pe solida­
ritatea și cooperația lor.
Costa-Bica, republică din Ame­
rica centrală, supraf. 48.550 kmp.
cu 4498.435 loc. Teritoriul se împar­
te în 7 provincii, cea mai mare
Punta-Arenas 14.240 kmp. cu 24.900
loc. Capitala S an-José cu 40.347 loc.
In fruntea republicii este un preșe­
dinte ales de popor pe 4 ani. Organ
legislativ este congresul național
compus din 40 membrii aleși de po­
por pe 4 ani. Independentă din
1842. Este org. în baza constituției
din 1871, mod. 1882. Culorile drape­
lului albastru-alb-roșu în linie ori­
zontală și în lățime dublă, alb-al-
batsru.
Costești, coin, rurală în jud. Ar­
geș, reșed. pl. Teleorman, form, din
satele: Bășeni, Costești, Datcu, Stâr­
cii, Târlești, Teleasca, Telești, 6330
loc. judecătorie, secție jand. poștă,
cfr. în loc. Prefectură, tribunal Pi­
tești la 21 km.
Costul de producție, se nume­
ște suma sau bogăția cheltuită sau
consumată în scopul de a produce
o bogăție nouă. Se mai poate numii
„cheltueli de regie“. C. p. poate fi:
chiria localului, salarii pt. anga­
jați, dobânzi, costul materiilor pri­
me (v. c.) asigurări impozite, etc.
Cotă, 1) înseamnă partea pe ca­
re o persoană trebuie s’o plătească
într’o datorie, sau contribuție co­
mună; 2) este media cursului fie­
cărui titlu sau acțiune pe care sin­
dicul cu comitetul bursei o stato­
rese în fiecare zi la bursă.
Cote adiționale, (Fin.) sunt im­
pozitele (v. c.) pe cari județele și co­
munele au dreptul a încasa asupra
principalelor contribuțiuni directe
ale statului. C. a. se încasează de a-
genții statului și se varsă percep­
torilor comunali, art. 208 L. c. p,).
(v. Impozite adiționale. Venituri).
C. a. se calculează asupra anumitor
venituri impozabile și pe lâng_ă alte
impozite în proporție de: 3.75% pt.
județe și 2.25% pt. comune asupra
venit, agricole. 2% jud. 6% corn, a-
 Cotești — Covasna
supra venit, propriet. clădite 2%
jud. 3% com. ven. comerc. și ind.
1% jud. 3% com. din profesiuni li­
bere. 1% din ven. ind. și comerc. și
agricol pt. camerele profesionale.
In ca^.ul când o întrepr. comerc.
sau industr. este exercitată în altă
comună sau județ, decât acea unde
este sediul întreprinderii și unde se
așează impozitul C. a. va fi’ distri­
buită în proporție de 30% comunei
unde se află sediul și 70% com. un­
de se exercită întreprinderea. Dacă
aceasta se exercită în mai multe
comune se va împărții între aceste.
(37, 71, 72 Leg. Contrib. directe).
Cotești, corn. rur. în jud. R.-Să-
rat, f. reșed. plășii, 1212 loc. (fără
cele 3 sate alipite), judecătorie,
jandarmerie, P. t. t. cfr. în loc. la
7 km. R.-Sărat la 31 km.
Cotizațiune, (Fin.) este partea
pe care fiecare contribuabil este
obligat a o suporta într’o sarcină
comună. Sunt taxe speciale piati-
bile pt. întreținerea sau crearea de
îmbunătățiri, cari deși servește in;
teresul public, folosesc în deosebi
unei anumite categorii de cetățeni,
sau numai unei părți, cartier, stră­
zii, sau regiune din cuprinsul unei
comune. C. se percep delà acei con­
tribuabili cari trag în special foloa­
sele din serviciile sau îmbunătăți­
rile ce se crează. Comunele pot per­
cepe C. pt. crearea sau întreținerea
de îmbunătățiri cari nu pot fi su­
portate din veniturile ordinare și
cari folosesc îndeosebi unei catego­
rii de locuitori. Aceste C. se pot în­
casa numai delà locuitorii cari fo­
losesc îmbunătățirile efectuate. în­
ființarea acestor C. se face de con­
siliile respective în baza regulamen­
telor comunale, (art. 31 Leg. fin.
Ioc.). C. sunt o nouă sursă de veni­
turi pt. comună și județe. Au fost
înființate pt. prima dată de Legea
ad-tivă din 1925. In străinătate ele
există de multă vreme sub formă
de contribuțiuni speciale. C. repre­
zintă suma pe care proprietarii de
imobile trebuie să o plătească au­
torității locale pt. executarea unei
lucrări de interes public, care pro­
voacă direct sau indirect creșterea
rentei imobiliare; ea are de scop să
obl. pe particularii învestiți, să con­
tribue în proporție cu beneficiul
- 192 -
reallizat, la executarea lucrărilor
edilitare. Prin îmbunătățiri extra­
ordinare se înțeleg toate lucrările
cari nu pot fi executate din venitul
ordinaf al comunei. C. se pot în­
ființa pt. construcțiuni de localuri
publice, școli, drumuri, trotoare,.
pavagii, îndiguiri pt. apărarea de
inundațiuni, facerea unei fântâni
arteziene, etc.
Cotizatinni de asigurare, sunt
regi, de L. 8/IV 1933, sunt de 1—5-
categorii. Asigurafii contribue la
casa de asigurare, împreună cu pa­
tronii, în părți egale, cu un pro­
cent de maximum 6% din salariul
lor. Pt. ucenici și practicanți cari
n’au salar, C. a. cade în sarcina pa­
tronului; se plătesc numai până la
vârsta de 65 ani. Perceperea C. a.
se face pt. întreprinderi mici prin
lipirea de timbre de asig. pe cărțile
chitanțe; pt. celelalte întreprinderi
prin rețineri cu listele de plată; se
achită pe săptămâni întregi. Asigu-
rații cari n’au cărți chitanțe,, tre
buiesc să aibă carnete de asigura­
re. (art. 41—47).
Cotizațiuui comunale, v. Veni­
turi.
Craiova, municipiu reșed. jud..
Dolj, 63.063 loc. Mare centru comer­
cial. 10.046 clădiri, 14.746 gospodării,
2132 întreprinderi comerc. Curte de
Apel, licee, trib. Prefectură, coman­
dam. corp. I armată. Rucurești la
251 km.
Creanță, este dreptul de a cere
executarea unei obligațiuni; în spe­
cial plata unei sume de bani. Cr..
„ohirografară“ .când rezultă din-
tr’un act sub semnătură privată,
„ipotecară“ când sunt garantate
prin ipoteca asupra unui imobil și
„privilegiate“ cărora legea le acor­
dă dreptul de preferință asupra tu­
turor celorlalte.
Covasna, comună rurală în jud,
Treiscaune reșed. plășii, 5834 loc.
percepție, secție jand. P. t. t. cfr. la
2 km. în loc. Judecătorie Tg.-Secu-
iesc, prefectură, tribunal Sf. Gheor­
ghe 32 km. Biserică gr. cat. In 1900
avea 4497 loc. rom. 939, ceilalți ung.
țigani,, evrei.
Covurlui, județ în Moldova de
S. mărginit la S. cu jud. Tecuci și
Tutova, la N. Tutova, iar la E. jud.
 Cozmeni — Credite
Cahul. Capitala Galați. Supraf. 2662
kmp. cu 211.196 loc. din care popu­
lația rur. 110.048, cu dens, de 79.3
loc. pe kmp. Reședința plășilor:
Galați, Bujor, Berești, Independen­
ța. Notariate 48, corn. rur. 54. Per­
cepții în număr de 4 în Galați. A-
genții 65. Judecătorii: Galați, Be­
rești, Independența, Bujor. Tribu­
nal, Cerc. recr. Adm. financ. Legiu­
ne jand. Camera cornerc. agricolă,
muncă. Licee: Vasile Alexandrii, Mi­
hail Kogălniceanu. Școli sup. co­
mercială, șc. com. „Ortodoxa“, In­
stitut, Notre Dame de Sion, toate în
Galați. A] arține Curții de Apel Ga­
lați. Insp. gen. adm. București.
Insp. pol. și siguranță Galați. Insp.
școlar Iași. Insp. Reg. Zoot. Brăila.
Insp. sanitar Constanța. Sediul co-
misiunei internaționale a Dunării.
Episcopia Galați. Alege 4 deputati, 2
senatori, 32 cons. jud. Prefect Alex.
Guțu. Director Prefectură Nicolae
C. Gaga. Secretar gen. Nicolae Mă-
vescu. Șefi de serv. Panait Eftimie,
Nicolae Grigoraș. Primpretori: N.
Popescu, N. Popa, Alex. Martin, A-
lex. Ralet. Cifra totală a bugetului
pe 1933: Venituri și cheli. 28.779.875
lei. Industrii: Fabrica Metalurgică,
Șantierul Fernia, Șantierul Brateș,
Moara de făină „Steaua“. Produse
renumite în grâu și porumb plășile
Horinceă și Prutul de Jos. Lungi­
mea șoselelor nat. 144 km. jud. 654
km. Linii cfr. 184 km. N-rii gospo­
dăriilor 48.704, clădiri 37.910, într.
ind. și comerc. 4621. Stema jud.
Scut roșu cu o ancoră de aur, la
dreapta și la stânga câte o stea de
argint.
Cozmeni, corn. urb. în jud. Cer­
năuți. 5015 loc. 1141 clădiri, 1280
gospodării, 118 întrepr. ind. și co­
merc. Reșed. pl. judecătorie, cfr. P.
t. t. în loc. Trib. Prefectură Cer­
năuți la 22 km.
Crasna, com. rurală în jud. Să­
laj, reșed. plășii Cr. 4317 loc. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. t.
t. în loc. cfr. Hereclean la 15 km.
Tribunal, prefectură Zălau 20 km.
Biserică gr. cat. In 1900 avea 3525
loc. rom. 353, evrei 282, ceilalți ung.
Credite, se numesc sumele fi­
xate prin bugetul anual pt. acope­
rirea cheltuelilor fiecărui articol în
cursul unui exercițiu (v. c.). Miniș­
— 193 —
trii nu pot spori suma creditelor
afectate. Când după votarea buge­
tului ar fi necesare cheltueli spe­
ciale, se va putea deschide credite
suplimentare pt. acoperirea lor.
Creditele de personal, nu se pot
spori prin credite extraordinare;
cele pt. materiale sunt poprite în
proporție de 10% și nu se pot re­
partiza decât în al II-lea semestru.
Creditele unui exercițiu nu se pot
întrebuința la cheltuelile altui exer­
cițiu, nici acele ale unui Minister
la cheltuelile altui Minister, pre­
cum nici ale unui articol nu pot fi
întrebuințate la cheltuelile altui ar­
ticol. Nu se pot deschide credite pt.
resursele generale ale bugetului (v.
c.) în curs. Când creditele pt. mate­
riale nu sunt suficiente pt. acope­
rirea ciheltuelilor se pot deschide
credite suplimentare. Pentru servi­
cii cari n’au putut fi prevăzute în
buget se pot acorda credite extra­
ordinare. Cr. suplimentare și extra­
ordinare se acordă prin lege din
fondul de deschideri de credite pre­
văzut în buget. Când acest fond va
fi epuizat, Adunarea Deputaților va
putea încuviința mărirea acestuia
prin crearea de venituri, din eco­
nomiile realizate dela alte articole
din buget, afară de cele pt. perso­
nal. Cr. suplimentare nu se pot
deschide decât după 4 luni delà a-
plicarea bugetului. Cr. extraord. pt.
acoperiri de împrumuturi, lucrări,
construcțiuni, etc. nu se pot deschi­
de decât dacă pt. aceste lucrări s’a
votat lege specială, (art. 63—77 L.
C. P.). In contabilitatea comunală
și județeană în fiecare buget, se
prevede într’un articol o sumă
destinată pt. deschideri de credite
suplimentare în cazul când credite­
le deschise prin buget pt. necesită­
țile cerute, nu ajung a acoperi chel­
tuelile la cari au fost afectate, sau
când se ivesc cheltueli ce nu pot
suferi amânare, se vor putea deschi­
de credite suplimentare în margi­
nea articolului respectiv. încuviin­
țarea cr. suplimentar se va face
prin votare, delegației consiliului la
județ și municipii și a consiliului
comunal pt. celelalte comune. Dacă
fondul pt. deschideri de credite su­
plimentare a fost complect între­
buințat, el va putea fi sporit cu
economiile ce ar putea fi realizate
13
 Credite — Creditul
la alte articole bugetare prin anu­
larea lor delà aceste articole, trans­
ferarea lor la art. de credite su­
plimentare, de tunde se va deschide
apoi creditul suplimentar în favoa­
rea articolului respectiv, (v. Viri-
ment. Modificare de buget). In re­
gistrul de partizi se va face opera­
țiunea de scădere și sporiri la ar­
ticolele respective. „Credite extra­
ordinare“ în acelaș loc, în buget se
va prevedea un articol pt. deschi­
deri de credite extraordinare cari
servesc la plata cheltuelilor cari
n’au putut fi prevăzute în buget și
nu pot suferi amânare. Ex. distru­
gerea edificiilor comunale, moar­
tea reproducătorilor masculi, etc.
se procedează ca și la creditele su­
plimentare. (art. 52 Leg. financ.
Loc. 1933). Corn, și județul. Pentru
orice angajare de chelt. peste Cr.
alocate în buget, șeful autorității
și șeful contabilității sunt solidari
responsabili, imputându-li-se suma
cu care au depășit acele credite.
(52 L. fin. loc. 1933).
Credite suplimentare, (Fin.) pt.
comune și județe nu se vor putea
deschide decât pt. cheltuelile obli­
gatorii și cel mai curând după 4
luni dela data aplicării bugetului.
Suma prevăzută pt. credite supli­
mentare și extraordinare se va re­
partiza: 60% pt. credite extraordi­
nare și 40% pt. suplimentare. Pt.
bugetele al căror venituri ordinare
nu depășesc 300.000 lei, Cr. s. nu va
putea fi mai mare de 10%; până la
2 mil. de 8%, peste 2 mii. de 5%.
Nu va putea fi mărit prin modifi­
care de buget (v. c.) sau prin anu­
lări de articole (46 L. 14/IV 1933),
când creditele alocate prin buget
nu ajung să acopere chelt. pt. care
au fost afectate, sau când se ivesc
cheltueli neprevăzute și nu pot su­
feri amânări, se pot deschide Cr. s.
sau extraord. Alocațiile pt. perso­
nal nu pot fi sporite prin asemenea
credite. Deschiderea Cr. s. și extra­
ordinar din sumele prevăzute, se
face prin votul consiliului respectiv
și a delegației la municipii și ju­
dețe.
Credit, înseamnă transferarea u-
nei bogății, a unui capital, din mâ­
nă în mână. Este permisia de a te
folosi de capitalul altuia; un schimb
— 194 —
ce se petrece în timp, în loc să se
petreacă în spațiu: „Schimbul unei
bogății prezente contra uneia vii­
toare“.
Creditul funciar rural,Lege pt.
organizarea lui Mon. Of. 183/1929,
modif. Mon. Of. 64/1931 bis.
Creditul Minier, s. A. R. pentru
industria minieră, București, B-dul
I. C. Brătianu 75.
Creditul public, (Fin.) este cre­
ditul pe care particularii îl acordă
statului sau altor organizațiuni pu­
blice. Acest credit se manifestă prin
încrederea pe care o arată particu­
larul statului, având încrederea că
statul va putea și eventual va tre­
bui să restitue capitalul împrumu­
tat. (v. împrumut).
Creditul statului sau particular,
comite delictul de sdruncinare cre­
ditului și se pedepsește cu închi­
soare corecțională delà 3 luni la 2
ani și amendă delà 1500 la 5000 lei,
acel care, prin răspândire în public
de știri sau fapte neadevărate, exa­
gerate sau tendențioase, ori prin
diferite manopere, provoacă retra­
gere de depozite din instituțiunile
de credit și economie, ori provoacă
scăderea titlurilor sau valorilor ad­
mise la bursă, sau negociate în co­
merț, ori scăderea sau urcarea pre­
țurilor lucrurilor sau mărfurilor de
primă sau generală necesitate, ori
abținerea delà cumpărarea sau sub­
scrierea de titluri sau valori. Pe­
deapsa este închisoarea corecționa­
lă dela 1—3 ani, interdicțiunea co­
recțională delà 2—3 ani și amendă
delà 2000—6000 lei: 1) dacă faptul
a provocat o depreciere a monedei
naționale, sau a titlurilor de Stat;
2) dacă faptul este comis pentru a
favoriza interese străine. Tentativa
se pedepsește.
Creditul tării. Se vor pedepsi
cu închisoare delà 6 luni la 3 ani,
toți acei ce vor răspândi în public
prin broșuri, ziare, circulări, afișe
sau vor fi colportat prin viu graiu,
fapte neadevărate de natură a pro­
duce panică, sau de a turbura si­
guranța statului, ordinea sau liniș­
tea cetățenilor sau creditul statului
și instituțiunilor sale. Când divul­
garea actelor sau faptelor se va să­
vârșii de însăși cel ce le păstrează,
 Creditul — Critică
pedeapsa va fi maximul pedepsei
«orecționale. Judecarea acestor de­
licte se va face de tribunale cu pre­
cădere. Acțiunea se prescrie după
1 an. (L. pubi. Mon. Of. 75/1930).
Creditul tehnic, prima societate
rom. pt. încurajarea întreprinderi­
lor tehnice și industriale, București,
Str. Marconi 3.
Creștinismul, religia creștină în­
temeiată de Isus Ghr. și Sf. Apostoli
în Judea, de unde s’a răspândit în
toată lumea; cel dintâiu episcop al
Bornei a fost Sf. Petru; întemeieto­
rul activ al bisericii creștine a fost
Sf. Pavel. Cr. a adus o întreagă re­
facere socială și spirituală a lumii.
C. s’a impus ca o doctrină care adu­
cea o mângâiere tuturor neîndrep-
lățiților de către alcătuirea socie­
tății antice; pt. că propaga iubirea
aproapelui, lupta împotriva vițiilor
și a corupției, ce rodeau societatea
/antică. Persecuțiile împăraților ro­
mani au accentuat defectele păgâ-
nismului, prinfr’o serie de prigo­
niri. Azi Cr. este religia cea mai
răspândită de pe suprafața, pămân­
tului. Numărul creștinilor este
nprox. 710 milioane dintre cari 320
mii. romano-catolici, 230 mii. evan­
ghelici, 160 mii. ortodoxi. Schisma
lui Fotin, 858, îl desbină în biserica
apuseană (catolică) și răsărit (orto­
doxă). In sec. XVI Luther inaugura
reforma protestantă, (v. Culte. Glo­
bul pământesc).
Cricău, corn, rurală în jud. Alba,
1622 loc. pretură, judecătorie Alba-
Iulia, Of. P. t. t. Ig'hiu, cfr. Șard
10 km. Alba-Iulia 17 km.
Crimă, 1) este infracțiunea legii
penale pedepsită de Curtea cu juri;
2) orice înfrângere a legilor culpa­
bilă, în afară de delict și contra-
vențiune. In codul ung. C. se judeca
ele judecătoriile ordinare, afară de
cele de presă, (v. Anchetă judiciară.
Infracțiuni).
Criminologie, știința care stu­
diază crimele, stabilind caracterele
lor comune, psihologia criminalu­
lui, cauzele crimelor, etc. (v. Teo­
riile lui Lombroso).
Criptografie, (Proc. pol.) este ar­
ta scrierilor secrete prin diferite
semne, figuri, litere, sau cifre, așa
fel aranjate încât să constitue o
195 —
adevărată corespondență precum ș
pt. descifrarea diferitelor scrier
sau documente cu ajutorul anumi
tor dicționare sau cifruri secrete
Astăzi există în toate statele biu
rouri speciale al cifrului, de obiceiu
atașate pe lângă poliții compuse
din specialiști de carieră, cari au
menirea a găsi sisteme noui inge­
nioase și sigure pt. corespondența
secretă și pt. descifrarea acesteia.
In special serviciile de spionaj, în
poliție și diplomație se face uz de
Cr. Este mijlocul cel mai ingenios
pt. spioni de a captura secrete de
stat prin întrebuințarea cifrului și
l-au însușit desfăcând coresponden­
ța sau telegrame cifrate. Cr. este
foarte veche: o întâlnim la Grecii
antici. Fiutare descrie despre o Cr.
„scitalele“ cari constau în învelirea
cu foi de papirus a unui baston, cu
litere la capetele fiecărei foi. Iuliu
Cezar a întrebuințat mesagiul ci­
frat, înlocuind literile din alfabet
ex. în loc de a scrie b, în loc de
b, e, etc. Alfred 1 regele Angliei și
Carol cel mare au practicat Cr. pe
o scară întinsă. Ludovic XIV în co­
respondența cu miniștrii, se servea
de un dicționar cifrai. Conspirato­
rii și revoluționarii au întrebuințat
într’o mare măsură Cr. reușindu-!e
să pună mâna pe cheile cifrului.
Crișana sau Țara Cricurilor, re­
giune din țara noastră,, ce se întin­
de la V. de culmea munților Apu­
seni, împărțită în județele Arad și
Bihor. Suprafața 13.715 kmp. <u
932.954 loc. cu o densit. de 68 loc.
pe kmp. cu Banatul mimează un
inspectorat ad-tiv. Populația este
gr. ort. rom. După Banat cea mai
bogată regiune.
Oristur, com, rur. în jud. Odor-
hei, reșed. plășii Cr. 3969 loc. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. t.
t. cfr. în loc. prefectură, tribunal
Odorhei la 26 km. Bis. gr. cat. In
1900 avea 3411 loc. rom. 30, ceilalți
ung.
Criteriu, semn de recunoaștere,
semn după care cunoaștem adevă­
rul; temeiul pe care ne bazăm când
afirmăm adevărul sau falșitatea
judecătorilor.
Critică, este aprecierea diverse­
lor situații, date, părerii, etc. Critica
științifică, este un fel de a judeca
13*
 Criuleni — Crize
scrisurile și opiniile științifice. Cri­ jurările o impun. Situația creditu­
tica literară e aprecierea operelor lui a fost agravată în cursul anu­
literare din p. d. v. al valorii lor. lui 1932, de problema datoriilor a-
Critica artistică e aprecierea ope­ gricole, care a creat dificultăți, in­
relor de artă. In C. științifică suportabile, atât guvernanților, cât
Criuleni, com. rur. în jud. Or- și băncilor.
hei, reșed. plășii, 2338 loc. cu sa­ Crize economice, (Ec. pol.) se nu­
tele Ohrincea și Ustia 5210 loc. ju­ mesc turburările ivite în echilibrul
decătorie, secție jand. P. t. t. în loc. economic. In organismul economic
Prefectură, tribunal, cfr. în Orhei ele apar ca spețe de boli; ele pre­
la 45 km. zintă caracterele acestora. Unele:
Criză, turburare neașteptată în C. au un caracter periodic, altele-
mersul afacerilor unui om, a unei neregulat. Unele sunt scurte și pu­
corporațiuni, ori chiar a unei țări. ternice, altele domoale. Simptomele
C. de guvern (politică). C. economi­ C. sunt: urcarea prețurilor, a cursu­
că (perturbațiune în mersul gene­ lui valorilor mobiliare; urcarea sa­
ral al tranzacțiunilor). C. industria­ lariilor. Tot acestea inversate, pot
lă, comercială și monetară, apoi C. produce C. e. Scăderea salariilor,
de bursă. arătând scăderea consumației, dis­
Criză bancară, (Ec. pol.) situa- pariția creditului, scăderea cursu­
țiunea întreprinderilor bancare, s’a lui valorilor, arătând pierderea câș­
agravat în 1931, când a intervenit tigurilor, falimente, etc. oprirea pro­
criza bancară din Europa Centrală, ducției, apariția șomajului, etc. De
care s’a difuzat în toate țările Eu­ obiceiu crizele izbucnesc în Statele
ropei Orientale și a sfârșit prin a Unite înainte de-a izbucni în Eu­
determina părăsirea etalonului aur ropa. Cauzele Cr. pot fi: suprapro­
din partea Angliei. In România ducția, care aruncă produse pe pia­
criza bancară s’a declanșat prin că­ ță ce întrece capacitatea de consu­
derea băncii Generale, urmate la mație și nu vor putea fi absorbite,
intervale scurte de banca Berkowitz atunci lichidarea se face printr’o
și Banca Blank. Panica depunăto­ cădere generală a prețurilor; fabri­
rilor, care a provocat căderea a canții neputând vinde produsele își
numeroase bănci din străinătate, a procură bani delà bancheri, de un­
periclitat la un moment dat și la de rezultă ridicarea dobânzii, o scă­
noi rezistența băncilor serioase. dere a cursului valorilor, banul de­
Banca Națională a dat un concurs vine rar. consumatoare,
„Subconsumațien sărăcia
real pieții financiare, majorând maselor rilor, salariaților;
a muncito­
creșterea venitu­
creditele sale de reescont cu peste 6
miliarde .lei, în interval de 5 luni; lui populației n’a mers așa de re­
sistemul nostru bancar necesită o pede ca și creșterea producției. „Su-
reorganizare serioasă, în sensul eli­ pracapitalizarea“, absorbirea exce­
minării unei serii întregi de orga­ sivă a capitalurilor prin întreprin­
nisme parazitare, cari s’au putut deri industriale, instalațiuni mari
naște în perioada de prosperitate. și costisitoare; economia adunată
Cheltuelile de administrație exage­ se sfârșește repede și ne mai găsind
rate cari sunt inerente existenței disponibil, e forțată să se oprească.
unui număr exagerat de întreprin­ Cauzele C. e. mai pot fi: „subpro-
deri mărunte și concurența aprigă ducția“, insuficiența producției
pe care aceste au dus-o pt. capta­ poate chiar
aduce sărăcie, mizerie și
moarte, ex. lipsă de grâu. Ca
rea depunerilor, au o bună parte de
responsabilitate în urcarea dobân­ remedii, economiștii propun diferite
zilor la nivelul uzurar pe care soluțiuni, de restrângerea consuma­
acestea le-au atins, și care este in­ ției, de mărirea capacității de con­
compatibil cu rolul economic al sumație a populației, intervențiu-
creditului. In acest sens, se impune nea băncilor, etc. întotdeauna re­
o serioasă raționalizare și concen­ mediul va depinde de înlăturarea
trare a băncilor, fenomen care a cauzei care a produs-o. In ultimul
început a se produce, fără însă a timp una din cauzele Cr. s’a dove­
fi atins amploarea pe care împre­ dit a fi desvoltarea mașinismului,

— 196 —
 Cronică — Culte
care a înlăturat milioane de brațe
de muncitori în toate statele și ast­
fel consumul s’a redus. Crahul bur­
sei din New-York și scăderea ca­
tastrofală a prețurilor cerealelor
din anul 1929, au fost semnalul cri­
zei mondiale. Repercursiunile scăde­
rii prețului cerealelor au fost ca­
tastrofale pentru economia româ­
nească și cea mondială. Scăderea
puterii de achiziție a agricultorilor
a dezorganizat complect organis­
mul nostru economic; producțiunea
industrială a scăzut în toate ramu­
rile, cu excepția petrolului, iar ve­
niturile tuturor categoriilor sociale
s’au micșorat, cauzând o încetinire
generală a activității economice.
Dificultățile întreprinderilor din
lipsa de desfacere s’au tradus prin
mărirea fără precedent a falimen­
telor și protestelor.
'Cronică, 1) istoria faptelor după
ordinea timpului: cronicele Moldo­
vei se mai numesc și letopiseți; 2)
partea unui ziar unde se raportă
principalele știri politice și literare.
Cronometru, instrument precis
pt. măsurarea timpului; de mare
importanță în astronomie și navi­
gație.
Cruce, 1) pedeapsa greco-roma-
nă; un fel de spânzurătoare de care
se legau făcătorii de rele; 2) lemnul
de care fu pironit Isus; 3) fig. reli-
giunea creștină și simbolul ei ex­
terior.
Crucea comemorativă, 1916—
1919, Medalia-decorație rom. acor­
dată tuturor ostașilor (ofițeri și
soldați) cari au luptat în războiul
pt. întregirea neamului. Pt. aceia
cari au luptat pe front, sau confe­
rit barete în număr de 11, cu in-
cripția localității unde au luptat, se
poartă Ia panglică.
Crucea încârligată, simbolul
soarelui în epoca de bronz. Delà
1918 e simbolul mișcării antisemite
în Germania, Austria și alte țări.
„Svastica“ la noi semnul Ligii
Apărării Naționale de sub condu­
cerea lui A. C. Cuza și al organi-
zațiunii „Gărzii de fier“, (v. Extre­
mism).
Crucea roșie, înființată prin con­
venția din Geneva 1864. In țările
mahomedane semiluna roșie, în ur­
— 197 —
ma căreia toate organele de aju­
torare a răniților (spitale, medici,
personal sanitar) sunt declarate
neutre și inviolabile, sediul Geneva.
Publică: Buletin internațional și
Revue Internat, delà Croix Rouge.
Liga Societ. „Crucea Roșie“ (1919).
Sediul Paris, cuprinde Soc. națio­
nale 52 țări, care publică o revistă
„Vers la Sânte". In România la 7
Iunie 1876 s’a înființat. La 20 Iunie
1876 începe războiul Sârbo-Turc,
care dădu prilej Crucii Roșii Ro­
mâne să se afirme; a înființat spi­
tale temporare în zona de operații
și în București s’au construit ba­
răci pt. adăpostirea răniților. In
1913 Cr. r. a organizat servicii spe­
ciale pt. armatele din Bulgaria și
în marele războiu dă ajutoare în
caz de calamități, publică „Bulet.
soc. naț. de C. R. a României și
organizează cursuri de infirmerie
voluntare.
Cruci, v. Medalii și ordine.
Cuba, republică în insulele An-
tile. Suprafața de 114.524 kmp. cu
3.246.301 loc. Capitala Habana cu
363.506 loc. Este împărțită în 6 pro­
vincii. In fruntea republicei este un
președinte ales. Organ legislativ
este Congresul, compus din cameră
și senat,, cu 116 deputați aleși pe
4 ani și senatul cu 24 membrii
aleși pe 8 ani.
Cubei, corn. rur. în jud. Cahul,
f. reșed. plășii Traian, 6598 loc. ju­
decătorie, jandarmerie, P. t. t. în
loc. cfr. Traian Val 12 km. Prefec­
tură, tribunal în Cahul la 60 km.
Cuirasat, vas de războiu, de li­
nie, protejat contra loviturilor de
artilerie printr’o cuirasă metalică
formată din plăci de oțel cromat.
In marină este unitatea de luptă.
Culte, statul garantează liberta­
tea și protecțiunea tuturor C. întru­
cât exercițiul lor nu ating ordinea
publică, bunele moravuri și legile
sale de organizare, (art. 1 Legea
Cult. 22 Apr. 1928). Credințele reli­
gioase nu pot împiedica, pe nimeni
dela ex. drepturilor civile și poli­
tice; nici nu pot scuti de obl. im­
puse de legi. Nici un C. nu poate
avea relațiuni de dependență cu
autorități bisericești din străinăta­
te. Relațiunile C. catolic sunt sta-
 Culte
tocite prin „Concordat" (v. c.) în­
cheiat cu Vaticanul. Toate C. sunt
obi. a lace servicii religioase la so­
lemnități naționale. Statul are asu­
pra tuturor C. dr. de supraveghere
și control, care se ex. de Minist.
Cultelor. Autoritățile tuturor C.
sunt obl. să înainteze acestuia orice
acte și informațiuni ce li s’ar cere.
Șefii C. nu vor fi Introduși în func­
țiune decât după aprobarea M. S.
Regelui. Cheltuelile pt. întreținerea
C. se vor acoperi din mijloace pro­
prii, având dr. a impune contribu-
țiuni credincioșilor. Statul acordă
ajutoare în raport cu numărul cre­
dincioșilor, față de populația totală
a țării. Pt. a putea obține ajutoare,
parohiile nou înființate, trebuiesc să
aibă cel puțin 400 familii în orașe
și 200 în comunele rurale. Cores­
pondența organelor bisericești cu
aut. statului se face în limba ro­
mână. Oricine a împlinit 18 ani
poate trece dela un C. la altul, (v.
Confesiune). Potrivit constituției și
legilor în vigoare, avem în Româ­
nia: culte naționale: ortodox și u-
nit (greco-catolic). C. minoritare si
asociații religioase (secte). Cultele
Naționale: „Biserica ortodoxă",
până la 1925, se conducea sub pa­
tru regimuri deosebite: în Vechiul
Regat, după organizația stabilită
de Legea delà 1872; în Ardeal, după
statutul Șagonian; în Bucovina, du­
pă „Planul regulativ bisericesc“
din 1786 și biserica basarabeană,
după organizația din timpul fostu­
lui imperiu rusesc, cu unele modi­
ficări după 1917. In anul 1925, s’a
votat „Legea pt. organizarea bise­
ricii“ ortodoxe române, cu „Statu­
tul“ ei. Unitatea» de conducere pt.
întreaga biserică este reprezentată
de Sfântul Sinod și Congresul na­
țional bisericesc. „Sfântul Sinod"
se compune din mitropoliții, epis­
copii și arhiereii în funcțiune, a-
vând o cancelarie sub conducerea
unui director cu 4 funcționari. Con­
gresul național bisericesc, compus
din clerici și mireni, se ocupă de
chestiunile religioase, culturale,
fundaționale și epitropești ale în-
tregei biserici. Ca organ executiv
este Consiliul central bisericesc,
compus din câte 3 reprezentanți ai
fiecărei mitropolii (1 cleric și 2
mireni), aleși de congresul națio­
nal bisericesc, cu o cancelarie con­
dusă de 5 consilieri, un efor și ÎS
funcționari. Sub raportul orândui­
rii canonice și administrative, Bi­
serica ortodoxă română, are ran­
gul de Patriarhie; se compune dinr
5 mitropolii și 13 episcopii sufra-
gane. Mitropolitul Ungro-Vlahiei
este în acelaș timp și patriarhul în-
tregei biserici. Sunt și 10 arhierei.
La bisericile catedrale, mitropoli­
tane și episcopale, sunt prevăzuți
în buget 87 preoți și diaconi și 82
cântăreți. Personalul administrativ
al eparhiilor este de 152 persoane.
Sub conducerea directă a chiriar-
hului, ca organ de control și inspec­
ție, este protoiereul. Pentru întrea­
ga Biserică s.unt 473 de protoierei,.
având sub supraveghere adminis­
trativă și bisericească, 7556 biserici
parohiale și 2736 biserici filiale, ur­
bane și rurale, cu un personal bi­
sericesc de 7848 preoți și diaconi,.
6882 cântăreți cu școală și 250T
cântăreți fără școală (onorifici). 71
mănăstiri și schitwri, cu un perso­
nal monahal și de serviciu de 2746
persoane. Personalul bisericesc al
mănăstirilor și schiturilor se com­
pune din 118 preoți și diaconi și 259
cântăreți bisericești. Are 6 școli de
cântăreți, oficiale, cu 26 profesori.
Numărul tuturor credincioșilor or­
todocși este de: 13.138.081. Suma pre­
văzută în bugetul anului 1933/1934
pt. personalul Bisericii ortodoxe-
este de lei 353.633.547. Sunt 2 facul­
tăți de teologie și 5 academii teolo­
gice. Biserica Bucovineană nu intră
în prevederile bugetare ale statului
și se întreține din fondurile sale
proprii. Ea plătește personalul cu
lei 34.268.332. (v. Fondul religionar).
„Biserica unită" (greco-catolică).
Această Biserică se compune din:
o mitropolie și patru episcopii su-
fragane, având ca personal: un mi­
tropolit, 4 episcopi, 31 canonici, 75»
protoierei și 36 persoane adminis­
trative. Are 1725 parohii urbane și
rurale, cu 1567 preoți. întreaga Bi­
serică are 1.341.631 credincioși. Are
3 academii teologice. In bugetul
statului personalul Bisericii unite-
figurează cu suma de lei 59.181.197.
Cultele minoritare. Relațiunile din­
tre stat și cultele minoritare se re­
glementează prin legea pentru re­
gimul general al cultelor, publicată
 Culte
în „Monitorul Oficial“ Nr. 89 din
22 Aprilie 1928. Unele articole din
aceasta lege au fost modificate în
1929. In statul român există, pe
lângă cultul ortodox și unit, urmă­
toarele culte istorice minoritare:
„Cultul catolic“. Relațiunile dintre
cultul catolic și statul român se re­
glementează prin concordatul în­
cheiat cu Vaticanul, votat de par­
lamentul român și promulgat în
..Monitorul Oficial“ Nr. 126 din 12
Iunie 1929. Acest cult numără în
total 1.087.036 suflete. Ca organiza­
ție' administrativă, cultul catolic
are o arhiepiscopie, patru episcopii,
un vicariat general și o adininistra-
tură apostolică și anume: Arhiepis­
copia București, episcopiate: Alba-
Iulia, Timișoara, Satu-Mare, Iași,
cu vicariatul din Cernăuți și admi-
nistrațiunea din Gherla. Are: un
arhiepiscop șeful religiei, senator
de drept. 4 episcopi, 23 canonici, 33
funcționari, 27 protopopi, 643 pa­
rohii cu 696 preoți, 4 seminarii cu
19 profesori. Pentru salarizarea
personalului cultul catolic, în bu­
getul pe exercițiul 1933/34 s’a pre­
văzut suma de lei 28.014.440. „Cul­
tul reformat“ (calvini numără, în
total 655.685 credincioși. Are două
episcopii: din Cluj are în frunte un
episcop cu 16 funcționari, 18 proto-
carelarri, un institut teologic, cu
683 parohii apoi cu 631 preoți și
9 profesori. Episcopia din Oradea,
cu un episcop (nerecunoscut) are 7
protopopi, 213 parohii cu 205 preoți
și capelani plătiți de stat. Pentru
întreținerea personalului cultul re­
format s’a prevăzut în bugetul ne
exercițiul 1933/34 suma de lei
18.151.490. „Cultul evaufihelico-liiHie­
ran“. Acest cult are 340.236 credin­
cioși cu o episcopie cu sediul la
Sibiu, condusă, de un episcop cu 18
funcționari, 7 protopopi, 308 parohii
cu 258 preoți și capelani plătiți de
stat. Superintendents, evanghelico-
lutherană cu sediul la Arad, nu­
mără, 30.445 credincioși, condusă de
un superintendent, are 24 parohii
cu 24 preoți și capelani. Pentru sa­
larizarea personalului cultului e-
vanghelico-lutheran s’a prevăzut în
bugetul pe exercițiul 1933/34 suma
de lei 9.162.670. „Cultul unitarian“.
Acest cult, are 71.294 credincioși.
Este condus de un episcop cu sediul
- 199 —
la Cluj, cu 10 funcționari, 4 proto­
popi, 113 parohii cu 113 preoți și
capelani. Are o academie teologică
cu 6 profesori. Pentru salarizarea
personalului cultului s’a prevăzut
în bugetul pe exercițiul 1933/34 su­
ma de lei 3.403.000. „Cultul armeano-
gregorian“. Acest cult numără circa
60.000 credincioși; are o episcopie
cu sediul la București. Nu primește
nici o subvenție din bugetul statu­
lui. „Cultul mozaic“. Are circa
1.200.000 credincioși, împărțit în
trei rituri: ortodox, occidental și
spaniol. Este organizat în comuni­
tăți, care au sub supravegherea lor
sinagogile și personalul religios.
Numără în total 922 sinagogi cu
731 rabini. Are un reprezentant re­
ligios în Senat. Este subvenționat
cu suma de lei 7.570.000. „Cultul
mahomedan“ Are 155.066 credin­
cioși, administrați de 4 muftiate, în
frunte cu câte un muftiu, câte un
secretar și un om de serviciu. Per­
sonalul clerical este compus din 221
hatipi, 64 i marni, 18 muezini, 9
caiurn. 1 șeich, 1 turbedar și 1 epi-
trop. Pentru salarizarea personalu­
lui cultului s’a prevăzut în buget
suma de lei 4.893.050. „Asociațiile
religioase“ (sectele) și funcționarea
lor stau sub regimul legilor privi­
toare la asociațiuni în genere și la
întruniri publice. Ele sunt regle­
mentate prin dispozițiile deciziunii
Nr. 47.593/1928. Sunt asociațiuni re­
ligioase admise și interzise. Cele
admise sunt: Asociația religioasă
baptistă, ale cărei drepturi sunt re­
cunoscute prin jurnalul Consiliului
de miniștri Nr. 2680/1927. Este or­
ganizată în comunități după națio­
nalitate și anume: a) comunità*!
baptiste române cu sediul la Arad,
Alba-Tuli a și Cluj, cu 836 case de
rugăciuni și 19.490 credincioși; b)
comunitatea baptistă germană din
Sibiu, cu 9 case de rugăciuni și 364
credincioși și c) comunitatea bap­
tistă maghiară din Oradea, cu 124
case de rugăciuni și 3824 credin-
coși. Asociația religioasă adven­
tistă este reglementată prin decizia
Nr. 47.593/1928. Este organizată în
comunități (conferințe). Are 456 ca­
se de rugăciuni și 14.825 credin­
cioși. Asociația religioasă a lipove­
nilor are în frunte un șef religios
la Fântâna Albă (Bucovina). Aso-
 Culte — Curatelä
ciații religioase admise provizoriu:
creștinii după Evanghelie și creș­
tinii după Scriptură. Aceștia din ur­
mă numai în București. Asociații re­
ligioase interzise sunt: nazarinenii,
adventiștii reformați, secerătorii,
biserica lui Dumnezeu apostolică
(penticostaliști), inochentiști, mar­
torii lui Jehova (mileniști), asocia­
ția internațională a studenților în
biblie, ețc. Aceste asociațiuni reli­
gioase, fiind interzise, nu au drep­
tul să se adune în case de rugă­
ciuni. Funcționând clandestin, nu
se poate cunoaște numărul adepților.
Penalități. Acela care, în orice mod,
împiedecă sau turbură exercițiul
cultului unei religiuni recunoscute
de Stat, comite delictul de turbura-
re a exercițiului cultului și se pe­
depsește cu închisoare corecțională
delà 2 la 6 luni și amendă delà
2000 la 5000 lei. Aceiași pedeapsă se
aplică și aceluia care împiedecă pe
o persoană ca să exercite propriul
său cult sau o constrânge să exer­
cite alt cult. Acela care înscrie în­
tre credincioșii săi vre-o persoană
aparținând altui cult, fără a se fi
asigurat mai înainte că a îndepli­
nit formalitățile necesare de trecere
delà cultul căreia a aparținut, co­
mite delictul contra cultului și se
pedepsește cu închisoare corecțio­
nală delà 1 la 3 luni. Acela, care,
în public, prin orice mijloace, își
exprimă disprețul față de un cult
recunoscut de Stat, sau față de
obiectele consacrate sau destinate
acestui cult, comite delictul de ul­
traj contra cultului și se pedep­
sește cu închisoare corecțională delà
una la 6 luni.
Cumul de infracțiuni, este
atunci când o persoană comite mai
multe infracțiuni și e prins numai
după ce le-a comis pe toate; când
după ce a fost condamnat pentru o
infracțiune în timpul judecății sau
în închisoare comite o nouă infrac­
țiune. I se aplică pedeapsa cea mai
gravă, sau i-se dă un supliment de
pedeapsă pt. infracțiunea cea mai
ușoară.
Cumul în funcțiune, (Dr. adm.)
a fost reglementat de Legea M. O.
77/1931. Aplicarea legii a fost sus­
pendată până la 1933. Nimeni nu
200 -
poate ocupa decât o singură func­
țiune retribuită cu salariu, soldă,
etc. de stat, județ, comune sau in­
stituții publice. Pensionarii nu pot
ocupa funcțiune publică, afară de
primari sau consilieri corn, sau ju­
deț. Membrii corpului didactic nu
pot ocupa 2 catedre cu titlu defini­
tiv și nici să exercite o altă însăr­
cinare publică retribuită. Membrii
clerului, magistrații, inginerii, chi-
miștii, etc. pot ocupa și o catedră
primind un singur salar, iar în al
2-lea numai Va. Salariații publici
cari îndeplinesc însărcinări spe­
ciale (în comisiuni, comitete) ețc.
n’au drept la nici-o Indemnizație,
dacă nu sunt obligați a lucra în
afară de orele de serviciu; peste
orele de serv, au dr. la jetoane de
maximum 500 lei. Nimeni nu poate
primi o retribuțiune mai mare de­
cât aceea a uniui ministru, (art. 14).
Acei ce vor cumula mai multe func­
țiuni se pedepsesc cu revocarea din
serviciu. Ordonanțareâ salariilor
contrar acestei legi, se face în sar­
cina celor ce emit ordonanțele. Nu
cad în prevederile legii, funcțiunile
elective, misiunile temporare, cursu­
rile temporare predate la institu-
țiuni cari n’au catedre proprii, dem­
nitățile de ministru, subsecretar de
stat, prefect, misiuni diplomatice,
invalizi și văduvele de război. C. pt.
prima dată a fost regi, de L. din
1 Iulie 1890.
Cupon, o parte din acțiune, care
îndreptățește pe proprietarul ac­
țiunii să-și încaseze interesele cu­
venite din profitul anual al afa­
cerii.
Curatela, (Dr. civ.) este situația
juridică a unei persoane care risi-
pindu-și averea, pune în primejdie
întreținerea sa sau a familiei, și
astfel instanța tutelară numește o
persoană pt. administrarea averii
risipitorului, căruia astfel i-se re­
strâng drepturile sale civile. Cel
pus sub C. d. p. d. v. al drepturilor
se aseamănă cu cel pus sub tutelă
(v. c.). Mai sunt puși sub C. cei
cari nu-și pot administra cum se
cuvine bunurile din pricina unei
infirmități; sau slăbiciuni de min­
te. Pot cere C. soțul, rudele risipi­
torului sau infirmului. C. ființează
fără consiliu de familie. Cel pus
sub C. are drept la beneficiile nete
 Curentul — Curtea
ale averii, poate înzestra pe des­
cendent!. C. va fi ridicată la cere­
rea curatorului sau rudelor. Cura­
torul va lucra potrivit însărcinării
instanței tutelare.
Curentul, ziar cu tendință de
politică independentă națională. În­
ființat în 10 Ianuarie 1928 de d.
Pamfil Șeicaru. Este cel mai răs-
pâdit și bine redactat ziar româ­
nesc; în special este ziarul citit de
toate păturile intelectuale. Apare
zilnic în 8 pagini. Redacția: Bucu­
rești, Strada Doamnei. Director,
Pamfil Șeicaru, secretar general
Victor Rodan, secretari: Lorin Po­
pescu, D. Zaharescu, N. Garais. Re­
dactori: I. Atanasiu, C. Arsenie, A-
lexandrovski, I. Biciolla, Ing. I.
Bereu, I. Cârjean, Paul Costin, Ion
Dimitrescu, Romulus Dianu, A.
Dragoș, M. Dragomirescu, V. Fi-
voiu, C. Gane, S. Girosman, L. Ka-
lustian, P. Mihăilescu, Cezar Pe­
trescu, Grigore Patriciu, Dr. N. Ro­
șu, G I’nioveanu, N. Tonitza, A. Za-
haria, etc.
Curente extremiste, v. Extre­
mism.
Curia, la romani era unitatea
religioasă, militară și politică a
statului. întreg imperiul roman (v.
c.) era împărțită în 30 de C. gru­
pate în 3 triburi.
Curierul Administrativ,revistă
ad-tivă lunară pt. îndrumarea și
apărarea intereselor funcționărești,
•organul asociației primpretorilor
din România. Redactor și ad-tor
Gavril Ursu, primpretor. Redacția
și ad-ția Jibou-Sălaj, a concentrat
în jurul său încă din» ziua apariției
(1931) pe cei mai distinși adminis­
tratori. Abonament 300 lei pt. au­
torități și 150 pt. funcționari.
Curierul Judiciar, revistă de
-drept, fondată în 1891, cuprinzând
doctrină, jurisprudență, legislație,
economie politică, finanțe și socio­
logie. Apare sub direcția d-lui Dem.
I. Dobrescu, președintele Uniunii
Avocaților din România.
Curs, prețul momentan al valo­
rilor negociate la bursă. C. e de­
terminat de raportul dintre cerere
și ofertă, dar și de alte conjuncturi,
prevăzute și neprevăzute. Se stato-
reste de comitetul bursei zilnic.
- 201 —
Curs forfat, (Fin.) se numește
atunci când purtătorii unor bilete
de bancă (v. c.) n’au drept de-a cere
băncii de emisiune a biletelor, ca
aceasta să facă plata în monedă
metalică (v. c.) când biletul nu este
rambursabil. Când statul sau ban­
ca de emisiune e mite bancnote,
dân'du-le caracter de moneta, fără
să fie obligată să le preschimbe la
casieria statului sau a băncii, în
monetă metalică. C. apare când
viața economică e dezordonată și
statul îl întrebuințează ca izvor de
împrumut.
Curs legal, (Fin.) se numește
atunci când posesorii unor bilete de
bancă n’au drept a refuza facerea
plății, dar au drept a cere băncii
de emisiune de a fi transformate
în monedă metalică.
Curtagiu, se numește remune­
rația cuvenită mijlocitorilor autori­
zați a funcționa pe lângă burse sau
oboare (v. ac. c.) pt. mijlocirea ope­
rațiunilor de bursă sau. obor, făcute
prin intermediul lor. C. se va plăti
de cumpărător.
Curtea de casație, este instanța
judecătorească supremă, funcțio­
nează pt. întreg Regatul în Bucu­
rești ca „înaltă curte de casație și
justiție“. Se compune din 3 sec­
țiuni; fiecare cu câte 9 consilieri și
un președ. de secț. inamovibili și un
Primpreșed. al înaltei Curți. N-r.ul
magistraților C. c. este de 79 din
cari un procuror general și 6 pro­
curori de secțiuni; 46 consilieri și
22 magistrati. Menirea C. c. este a
statua asupra recursurilor formate
contra hotărârilor în ultima instan­
ță de jurisdicțiunile inferioare:
Curți de apel, Curți cu juri, tribu­
nale, Curtea de conturi și tribunale
militare, în caz de violare a legii
sau falsă interpretare și de a men­
ține unitatea și fixitatea jurispru-
denței. Nu judecă din nou faptele
adică fondul; ea examinează numai
dacă s’a aplicat bine legea; judecă
în drept. Secția 1 se ocupă cu re­
cursurile în mat. civilă; Il-a cu
recursuri în mat. penală, divor­
țuri, executări silite, electorale, sil­
vice, militare, tutelă, etc. Secț. III
judecă recursuri în mat. comercia­
lă, exproprieri, pensiuni, fiscale,
curți de conturi; rec. contra actelor
de autoritate, chestiuni de conten­
 Curtea
cios ad-tiv, etc. Mai are comp, ele
anulare a unei hotărâri def. care
interpreta falș o lege, cu exces de
putere, cereri pt. regulari de com­
petentă jud. și ad-tivă. In calitate
de „înaltă Curte de Justiție" ea ju­
decă: acuzațiunile aduse de corpu­
rile legiuitoare sau Rege miniștri­
lor; acuzațiile contra membrilor săi
și episcopilor. In secțiuni unite, ju­
decă constituționalitatea legilor.
Recursul în casație este de ordin
constituțional. Micio lege ordinară
nu poate lua acest dr. Lege C. c.
modif. M. O. 3/1930, se compune din
1 prim-președinte, 3 președinți de
secție și 55 consilieri; este împăr­
țită în 3 secțiuni; fiecare secț.' se
compune dintr’un președinte și 22
cons. secț. I-a câte 15 cons. secț. II
și III 3 consilieri vor fi delegați în
Comitetul Central de Revizuire (v.
c.). Ministerul public (v. c.) se com­
pune din 1 procuror gen. și 8 pro­
curori de secțiune.
Curtea de conturi, este instanță
supremă de contrei și supraveghere
în ce privește administrarea, ma­
nipularea și întrebuințarea banilor
publici, controlul gestionarilor și
asupra tuturor administrațiilor pu­
blice, mânuitorilor de bani sau ma­
teriale, ale statului, județelor, co­
munelor și instituțiilor publice al
căror buget este supus aprobării
parlamentului. C. c. este una sin­
gură pentru întreg Regatul, cu se­
diul în Rucurești având acelaș
rang cu Curtea de casație. C. c. a
fost înființată în 1864, după sistem
francez. Atribuțiile sale judecăto­
rești: a judeca în prima și ultima
instanță gestiunea tuturor gestio­
narilor (v. c.) și agenților de per­
cepere și mânuitorilor de bani și
materiale publice. Administrative:
controlează gestiunea tuturor mi­
nisterelor și adm. publice, dă deri­
ziuni de descărcare sau de condam­
nare la plată, declarațiuni de con­
formitate sau neconformitate, etc.
C. c. este organizată prin legea din
29 Iulie 1929 cu modif. din 30 Dec.
1931. C. c. Legea mod. art. 3, 5, 15,
23, 31, 36, 65, 67, 76 în 14 Aprilie
1933. Se compune din: 1 primpreșe-
dinte, 4 președ. de secțiuni, 12 con­
silieri, 4 referendari șefi, 66 refe­
rendari, consilieri controlori pt. fie­
care minister câte unul, membrii
202
ministerului public: 1 procuror ge­
neral și 4 procurori de secțiune și
secretariatul Curții, compus din­
tr’un secretar general, secretari,
subsecretari, șefi de biurou, etc.
Membrii sunt numiți prin decret,
regal și sunt inamovibili. C. esta
împărțită în 4 secții, compusă fie­
care din 1 președ. și 3 cons. C. de­
liberează în secții sau în secțiuni
unite. Primul președinte prezidează
secțiunile unite și în oricare altă
secție. Pt. a putea lua hot. valide,
este necesară prezența a 3 membrii
în secțiuni și 9 membrii în secț.
unite. Ministerul public este repre­
zentant prin 1 procuror general și
3 procurori de secție. Atribuțiunile
Curții sunt: exercită controlul pre­
ventiv și cel de gestiune asupra tu­
turor veniturilor și cheltuelilor Sta­
tului conf. art. 115 din Constituție
și atribuțiuni judecătorești. Ca or­
gan suprem de control curtea con­
trolează angajările de chelt. și ven.
și ordonanțările; actele iustficative
ale ordonatorilor, examinează si-
tuațiunile lunare de ordonanțări și
plăți, ale ministerelor și adm. pu­
blice și conturile lunare și anuale
de execuțiunea bugetelor; contro­
lează încasările și plățiile efectuate
prin casieriile publice (v. c.). Certi­
fică exactitatea conturilor adminis­
trațiilor și a tuturor serviciilor și
așezămintelor publice, controlează
inventarul general al statului; emi­
siunile de titluri și bonuri de te­
zaur, etc. Ca organ judecătoresc,
judecă în prima și ultima instanță
gestiunile mânuitoriilor de bani,
valori și materiale publice și con­
turile acestora; conturile de mate­
riale și bani,ale armatei, jandar­
meriei și grănicerilor și în genere
toate conturile mânuitorilor de
bani, valori și materiale publice
cari nu sunt date prin legiii spe­
ciale altor instanțe, judecă în pri­
ma și ultima instanță pe orice
funcț. public întrucât n’a justifi­
cat sumele ce i-au fost încredințate,
obligă la restituirea lor și condam­
nă la amendă până la retribuțiu-
nea lor pe 3 luni. Mai sunt justi-
țiabili în prima și ultima instanță,
directorii de contabilitate din mi­
nistere și adm. pubi, precum și toți
ceilalți administratori și contabili
pt. întârzieri în depunerea conturi­
lor. Ca instanță de apel C. judecă
 Curtea
apelurile făcute de gestionari pu­
blici în contra încheieriilor admi­
nistrațiilor respective; apelurile
contra deciziilor ministriilor asu­
pra controlului bug.; apelurile
funcț. însărcinați cu controlul ser­
viciilor de contabilitate, a comite­
telor școlare, apelurile contra hotă­
rârilor comisiunilor regionale de
1. ensiuni și orice alte apeluri. Terme­
nul de apel este de 30 zile: Curtea
în secțiuni unite își dă părerea a-
supra legilor și reg. de contabili­
tate publică. Procedura în fața C.
de c.: Primul președinte distribue
lucrările referenclarilor cari exami­
nează lucrările și le trimit secțiu­
nilor cu un raport motivat. Jude­
carea cauzelor se face cu citarea
părților sau în lipsa lor, asupra
lucrărilor judecătorești. C. pronun­
ță. deciziuni, asupra celor de con­
trol, declarațiuni. Deriziunile C.
sunt supuse revizuirei și recursului
în casație; acele date în apel nu­
mai recursului. Revizuirea se face
la cererea părților sau din oficiu
pt. erori,, omisiuni, etc. Termenul
de revizuire este de 6 luni. Terme­
nul de recurs în casație este de 30
zile dela comunicarea deciz.
Curtea cu juri, este instanța ju-
risdicțională, competentă a judeca
infracțiunile mai grave; crimele,
delictele politice și de presă. Pt. fie­
care județ e o curte cu juri, com­
pusă' din: curtea propriu zisă, 1
consilier al curții de apel ca pre­
ședinte, 2 judecători de tribunale și
juriul compus din 12 jurați (v. c.)
apoi procurorul de pe lângă curtea
de apel. In Ardeal funcțiunea C. j.
a fost suspendată în 7 Iunie 11)19
de Consiliul Dirigent (v. c.) prin or­
donanța Nr. 1569, care dispunea că
crimele ordinare și delictele de pre­
să se judecă de trib, delà reșed.
curții de apel. In Dobrogea Nouă
a fost susp. în 1914. C. c. j. se în­
trunește la 3 luni și funcționează
timpul necesar pt. judec, procese­
lor. Fiecare sesiune durează 10 zile,
putând fi prelungită cu încă 5 zile.
Formalitățile la C. j. sunt: procu­
rorul gen. redactează actul de acu­
zare, cuprinzând pe larg faptele co­
mise și dovezile, notificat în copie
acuzatului; interogarea acuzatului
de către președintele curții, cel miai
târziu în 24 ore delà primirea do­
— 203
sarului. Notificarea acuzatului a
listei juraților în ajunul zile de ju­
decată. In ședință publică: institue-
chestiunile de drept și incidentele
ridicate. Introducerea acuzatului;,
președintele constată identitatea sa,
formarea comisiunei juraților și
luarea jurământului acestora, ceti­
rea actului de acuzare, după, care
președintele repetă pe scurt cuprin­
sul actului. „Iată faptul de care
ești, acuzat, ai să auzi acum și do­
vezile acestei acuzări“. Apelul nomi­
nal al martorilor, interogatorul a-
cuzatului, ascultarea martorilor; in­
terogatorul acuzatului, asculta rea
martorilor, rechizitor și pledoriile
părților. După terminarea pledoa­
riilor președintele închide desbate-
rile și face rezumatul cauzei. După
aceea preseci, pune chestiunile la
cari jurați au să răspundă; între­
barea trebuie să cuprindă toate ele­
mentele constitutive ale crimei, cir­
cumstanțe atenuante, agravante,
scuze, asupra discernământului.
După darea explicațiilor juriul se
retrage în camera de deliberare pt.
a formula cleclarațiunea sa. In tim­
pul deliberărilor jurații nu pot co­
munica cu nimeni. După, ce verdic­
tul a fost formulat jurații reintră
în ședință unde în absența acuza­
tului se citește verdictul de primul
.jurat; dacă, preșecl. constată că ver­
dictul este regulat îl semnează și
grefierul îl citește în prezența acu­
zatului. Declarația juriului este
„Da“, acuzatul este culpabil, sau
„Nu“, acuzatul nu este culpabil“,
sau în caz de vinovăție i se acordă,
circumstanțe atenuante sau agra­
vante. Dacă verdictul este de achi­
tare președintele pune în libertate-
pe acuzat, dacă este de condamna­
re, curtea pronunță decizia de con­
damnare fixând pedeapsa și chel-
tuelile de proces. In contra deciziu-
nei C. cu j. există calea recursului
în casație. Instituția juriului este-
criticată pt. că funcționarea ei pre­
zintă multe lacune; inculpații în
majoritatea cazurilor sunt achitați.
Multe state au desființat-o. (v. și
Lege pt. permanentizarea funcțio­
nării Curților cu jurați, Mon. Of.
68/1925.
Curtea de justifie ad-tivă,
(Magyar kirâlyi kozigazgatâsi bi-
rôsâg) este organul suprem de con­
 Curte — Curtea
tencios ad-tiv în Ungaria, a fost în­
ființată prin legea XXVI din 1896,
funcționează în Budapesta. Ea este
egală în rang cu Curtea de casație
ungară (Curia). Se compune din
membrii, jumătate magistrati, ju­
mătate, înalți funcționari numiți de
rege. Președintele și vicepreședin­
tele acesteia sunt senatori de drept.
C. j. a. este competentă a judeca
toate hotărârile apelate delà comu­
ne, județe, autorități de stat, de-
ciziuni și ordine ministeriale. Ape­
lul regulat Introdus suspendă exe­
cutarea hotărâri apelate până la
judecarea chestiunei. Deliberările
curții sunt publice, ascultându-se
părțile sau sunt deliberări din ofi­
ciu, unde părțile pot prezenta me­
morii, deliberările publice se țin la
cererea părților, sau când Curtea
găsește de cuviință judecarea ape­
lurilor și pronunțarea sentinței se
face în termen de 40 zile delà se­
sizare. Sentința se trimite la domi­
ciliul părților.
Curte marfială, este o instanță
de justiție militară care funcțio­
nează în timp de războiu sau stare
de asediu; se compune din 5 ofițeri
•și parchetul militar. Judecă pe toți
cetățeni civili sau militari, cari ar
comite infracțiuni contra armatei,
siguranței publice, spionaj, etc.
Curtea permanentă de arbitraj.
este instanța de jurisdicțiune inter­
națională pt. regularea pe cale pa-
cinică a conflictelor sau diferende­
lor între state, cu reședința la Ha­
ga. S’a înființat în 1899 în urma
conferinței internaționale (v. c.) ți
nută la Haga la 1899; în 1907 ți-
nându-se a două conferință cu par­
ticiparea a 44 state unde s’a votat
obligativitatea principiului arbitra­
jului pt. regularea diferendelor in­
ternaționale. C. p. după războiu a
rezolvat multe diferende, decurgând
din situația de război; în fața ei a
fot adusă și chestiunea „optanților
unguri'1-. La C. p. apelează toate
statele pt. soluționarea diferendelor,
funcționează cu trei judecători,
când statele o cer, numărul lor se
sporește la cinci, în care caz câte
un judecător aparține celor două
state în litigiu. Curtea funcționează
în monumentala clădire întitulată
„Palatul Păcii“.
Curtea permanentă de justiție
204 —
internațională a fost instituită
conform art. 14 din pactul So­
cietății Națiunilor (v. c.). Este un
corp de magistrati independenți
aleși fără deosebire de naționalita­
te. Se comp, din 15 judecători și 6
supleanți, aleși de pe o listă pre­
zentată de grupele naționale ale
curții de arbitraj (v. c.) la avizul
școlilor sau Academiilor de drept
naționale. Membrii curții nu pot
exercita nicio funcțiune politică, de
consilieri, avocați, etc.' se bucură de
privilegiile imunităților diplomati­
ce. Sunt aleși pe 9 ani. Sediul curții
este în Haga. Sesiunea curții în­
cepe în fiecare an la 15 Iunie. Dacă
președintele socoate că unul din
memjjrii nu poate lua parte într’o
afacere determinată, îl încunoștiin-
țează. Exercită atribuțiunile în șe­
dință plenară de 11 judecători; ju­
decătorii naționalității fiecăruia
din părți în cauză, păstrează drept
de a lua parte la ședințe; cealaltă
parte dacă n’are judecători titulari,
poate fi reprezentată printr’un su­
pleant sau printr’un judecător de
preferință. Judecătorii primesc in­
demnității delà Societatea Națiuni­
lor. Competența curții se întinde a-
supra statelor membre ale Soc. Na­
țiunilor; ea este competentă a ju­
deca și cauzele altor state date ei
prin tratate. Competența ei se în­
tinde asupra tuturor cauzelor pe
cari statele i le vor supune și acelea
prevăzute special prin tratate.
Curtea aplică: convențiunile și uzul
internațional, principiile generale
de drept, hotărârile judiciare și doc­
trina publiciștilor mai îndrituiți.
Limbile oficiale a C. sunt: franceza
și engleza. Este sesizată printr’o ce­
rere adresată la grefa sa. Părțile
sunt reprezentate de agenți; pol
fi asistate de avocati sau consilieri.
Procedura este „scrisă“ prin pre­
zentare de memorii, documente, etc.
comunicate în copie celeilalte părți.
„Orală“ constă din ascultarea mar­
torilor, experților, etc. Ședințele
sunt publice. C. poate încredința an­
chete, cere documente, când agen­
ții, sau avocații au valorficat toate
mijloacele ide probațiune, președin­
tele închide ședința și C. se retrage
în camera de consiliu; desbaterile
ei rămân secretè. Deciziunile sunt
luate cu majoritate de voturi. In
caz de paritate, votul președintelui
 Curt — Dacia
este preponderent; hotărârea este
motivată. Hot. este obligatorie pt.
părțile în litigiu; este definitivă
fără recurs. Revizuirea hot. nu
poate fi cerută decât la descopenrea
unor fapte noui. Nicio cerere de re­
vizuire nu poate fi introdusă după
10 ani dela data hotărârei. Când
un stat socoate că printr’o hotărâre
a fost atins un interes al său de
ordin juridic, poate adresa C. o ce­
rere în scop de a interveni ca terță
parte.
Curt-Bunar, com. rur. în jud.
Durostor, reșed. plășii, 1669 loc. In
1929 s’au atașat satele: Caraptula,
C.oiumluchioi, Hogea-Clar, Otulgea,
judecătorie, secție jand. P. t. t. în
loc. cfr. Bazargic la 42 km.
Curtea de Argeș, comună urb.
în jud. Argeș. 6831 loc. Reșed. Epis­
copiei de Argeș. 1741. clădiri, 1555
gospod. 218 întrepr. ind. și comerc.
Âre un seminar teologic. Reșed. pl.
judecăt. spital, medici. P. t. t. cfr.
în loc. Este unul din cele mai vechi
orașe, fostă capitala Țării Rom.
delà 1330. Aici este „Biserica C. de
A.“ clădită de Neagoe Basarab și
mormintele Regilor Carol I și Fer­
dinand I. Pitești 29 km. București
la 147 km.
Curtici, corn. rur. în jud. Arad,
8023 loc. pretură, judecătorie Ara­
dul Nou, cfr. P. t. t. Curtici, Arad
18 km.
Curtier, este un intermediar pt.
negocierea operațiunilor la bursele
(v. c.) de mărfuri; au rol analog cu
al agenților de schimb. Rolul lor
este să mijlocească apropierea în­
tre vânzători și cumpărători; odată
apropierea făcută C. dispare. .
Curți superioare de justiție mi­
litară, sunt instanțe superioare pt.
judecarea recursurilor contra sen­
tințelor curților marțiale, sunt 2;
una pt. armata de operațiuni, alta
D
D, a patra literă din alfabet; ca
cifră romană înseamnă D = 500; D.
prescurtarea cuv. Domn. D. semn
convențional pt. telegramele ur­
gente.
Dacia, este teritoriul de astăzi
— 205 —
pt. armata delà partea, sedentară.
Se comp, din 5 ofițeri superiori, un
general sau colonel președ. și 4
membrii cu grad de generali sau
colonel. Funcționează în timp de
război.
Custode, 1) intendent militar; 2>
funcționar subaltern căruia îi este
încredințată păstrarea unei biblio­
teci.
Cutume, (obiceiuri) în dreptul
internațional se numesc, atunci
când neexistând o normă scrisă pt.
săvârșirea unui anumit act juridic,
statele adoptă în fapt o modalitate,
care după repetarea ei devine obi-
ceiu și este respectată, având valoa­
rea unei norme obligatorii. Ex. Ia
trimiterea unui agent diplomatic (v.
c.) se cere mai întâi agrementul
statului unde urmează a fi trimis
și după aceea i se face numirea.
Ctitor. 1) întemeietor de locașe
sfinte; 2) epitrop de biserică.
Cut, com. rur. în jud. Alba, 2074
loc. pretură, judecătorie, P. t. t. Se­
beș, cfr. Câlnic 1 km. Alba-Iulia 26
km.
Cuvântul, ziar politic, cu ten­
dință naționalistă-monarhică. în­
ființat la 4 Nov. 1924 de Titus Ena-
covici. Este unul din cele câteva
ziare românești mai bine scrise și
citite de intelectualitatea româ­
nească. Redacția București, strada
Const. Mille. Directori: Nae Ionescu
și Titus Devechi; secretari: S. Albu
și Anton Popa. Redactori: N. Al-
bescu, Radu Argeș, I. Beraru, T.
Babeș, G. Breazu, I. Călugăru, A.
Calistrat, D. Ceacâru, St. Constanti-
nescu, Mircea Eliade, Mac Constaii-
tinescu, Vladimir Ionescu, C. Nes­
tor, Octav Onicescu, D. Panaitescu
(Perpesicius), M. Roșu, Dem. Theo-
dorescu, etc. In 1934 i-a fost suspen­
dată apariția, fiind bănuit că sus­
ținea Garda de fier (v. c.).
al României, pe care au locuit Da­
cii înainte și după Chr. cu câteva
sute de ani; cucerită de împăratul
Traian la 106 d. Chr. s’a numit
„Dacia Traianä“. Capitala era Sar-
misegetuza reședința șefului provin-
 Dactiloscopia — Danemarca
•ciei. împăratul Marc Aureliu (161—
180) a împăi’țit-o în 3 părți: D. Mal-
■vensis (Oltenia de azi) cu capitala
Malva (Răcari); D. Apulensis* cu se­
diul Apulum (Alba-Iulia) și D. Po-
jolissensis cu centru Porolissum
(Mohigrad). împăratul Aurelian în
271, retrage legiunile romane și lasă
D. pradă barbarilor. Teritoriu din
-Moesia (inferior) în care a retras
împăratul Aurelian legiunile clin
Dacia, avea o întindere mai mică
decât a Olteniei; se întindea între
râurile Utus și Cibrus și avea ora­
șele: Ratiaria și Serdica (Sofia).
Dactiloscopie, (Pol. jud.) metodă
inventată de James Herschel (născ.
1833—1917) prin care se descoper
delicvenții, după urmele lăsate pe
lucruri (amprente digitale) de către
liniile subțiri ale pielii din vârful
degetelor. Acestea au pentru fiecare
individ o configurație diferită; este
o armă sigură a poliției moderne,
-alături ide alte mijloace științifice
(în special psihologice) care ar tre­
bui cultivate pe o scară cât mai
largă, (v. Ancheta judiciare).
Daia-Română, com. rur. în jud.
Alba, 3014 loc. pretură, judecătorie,
P. t. t. cfr. Sebeș 13 km. Alba-Iulia
13 km.
Dalac, (San. vet.) cărbune bac-
teridien, antrax, este o boală de
splină la animale cornute și capre,
etc. Apare printr’o neliniște a ani­
malului, iritațiune, tremurături
musculare, febră mare, respirație
greoaie, păr sbârlit, neregularitate
în rumegare, balonare. Sângele ro­
șu închis ca păcura și nu se în­
cheagă, splina este considerabil
mărită. La porci întreg țesutul con­
junctiv al gâtului este infiltrat cu
serozitate sanguină. Boala este de
scurtă idurată. ' Oile de cele mai
multe ori mor, fără a prezenta
vre-un simptom; la vite cornute
boala poate dura delà 2 ore la 2
zile, după care animalul moare. In-
fecțiunea de D. la oameni este
foarte periculoasă. Se vor desinfec­
ta cu mare grije toate obiectele,
cari au fost în apropierea anima­
lului. Este oprită tăierea animalu­
lui bolnav ori bănuit de dalac.
Carnea, grăsimea, laptele, pielea,
lână, etc. nu se vor întrebuința. Nu
se poate face nicio operațiune anim,
bolnave. Cadavrele moarte de da­
206 —
lac se vor distruge prin ardere, sau
se vor îngropa la mari adâncimi.
Când într’o localitate se constată
cazuri de D. sau apare periodic, se
va face vaccinațiune preventivă.
Aut. ad-tivă va supraveghea arde­
rea sau îngroparea cadavrului. Fie­
care caz de D. trebuie anunțat au­
torității.
Dalmația, regiune din Jugosla­
via, fostă provincie austriacă. Si­
tuată dealungul coastei M. Adria-
tice. Suprafața 12.793 kmp. cu apr.
594.000 loc.
Dâmbovița, județ în Muntenia.
Supraf. 3440 kmp. cu 390.310 loc.
din cari 275.509 loc. populație ru­
rală, cu o densit. de 90,2 loc pe
kmp. Capitala Târgoviște. Plăși 6,
sate 356. Orașe: Târgoviște, Găești,
Pucioasa. Clădiri 70,589, gospodării
70.551, întrepr. ind. și comerc. 2960.
Stema: scut albastru cu o căprioa­
ră de argint spre dreapta.
Dămienești, com. rurală în jud.
Roman, f. reșed. plășii, 923 loc.
fără satele: Bătrânești, Călugăru­
lui, Drăgești, Pădureni, Rocna.
Jandamerie, judecătorie, P. t. t. în
loc. Golbeni la 10 km. Prefectură,
tribunal Roman la 26 km.
Damocles, curtean la tiranul de
Dionisios din Syracuza, al cărui no­
roc îl lăuda întotdeauna. Dionisios
pentru a-i arăta deșertăciunile mă­
ririlor lumești, 1-ă pus în locul său
la un ospăț; deasupra capului i-a
atârnat cu >un fir de păr, o sabie
ascuțită. Damocles era beat de feri­
cire, când vede sabia ascuțită ce-1
amenința, scapă din mână cupa cu
băutură și înțelege primejdia și de­
șertăciunea bunurilor lumești. „Sa­
bia lui Damocles“ un pericol imi­
nent în mijlocul unei prosperități
aparente
Danemarca, monarhie constitu­
țională. Suprafața 42.970 kmp. cu
3.561.000 locuitori. Constituția din
1849 mod. în 1866. Regele este șeful
puterii executive, numește și revocă
pe miniștrii, are dreptul de „veto“
asupra legilor votate. Organe legis-
ative: parlamentul „Folkething“
compus din 112 deputati aleși de
alegători, pe 3 ani: senatul, „Lands­
thing“ comp, din 70 senatori, din
cari 12 numiți de rege pe viață.și
ceilalți aleși pe 8 ani; % dintre ce­
 Danzig — Datoria
tățeni cei mai greu impuși. Modi­
ficarea constituției nu se poate face
decât de două adunări legislative,
alese consecutiv și promulgarea re­
gelui. Miniștrii sunt responsabili în
fața unei comisiuni, aleasă din sâ­
nul parlamentului. Capitala Kopen-
haga, alege singură 7 deputati. Se
împarte în 4 provincii: Kopenhaga,
Insulele Yütland și Săndrejydland,
Färöer și Groenlanda împărțite în
18 circumscripții (Amt), în fruntea
circ, este un prefect (Amtman) aju­
tat de un consiliu (Antsrat); pre­
fecții sunt numiți de rege. In Ko­
penhaga este un președinte suprem
numit de rege. In 1916 a fost silită
a ceda Statelor Unite (v. c.) insu­
lele din Indiile de vest. In 1918 Is­
landa a devenit autonomă, fund
numai în uniune personală. Linii
ferate 4968 km.
Danzig, stat liber independent,
despărțit de Germania prin tratatul
bela Versailles, pus sub protecția
■Societății Națiunilor (v. c.) Supraf.
1952 kmp. cu 349.810 loc. Din 1921
Polonia a preluat apărarea intere­
selor sale externe, căile ferate și ar­
mata. Are constituția din 11 Aug.
1920, în baza căreia statul este re­
prezentat de o adunare legislativii
(Volkstagj compus din 120 membrii
aleși și senatul compus din 14
membrii, având caracterul de gu­
vern. Președintele acestuia este și
președintele republicei; are dreptul
de veto asupra legilor votate de
Volkstag. Pe lângă senat funcțio­
nează comisiunea legislativă și fi­
nanciară. Judecătorii se numesc de
comisiunea autonomă (Richterwahl­
ausschuss). Stema republicei: In
câni]) albastru, două cruci de ar­
gint suprapuse, peste cari o coroa­
nă de aur. Culorile drapelului: vâ­
năt cu crucile și coroana.
Darabani, comună, urbană în
jud. Dorohoi. 10.538 loc. Reșed. pl.
judecătorie. 2472 clădiri, 2534 gospo­
dării, 260 întrepr. ind. și comerc.
P. t. t. în loc, cfr. în Mămăliga la
5 km. Prefectură, tribunal, etc. în
Dorohoi 34 km.
Dârmănești, corn. rur. în jud.
Suceava, reșed. plășii, 2803 loc. ju­
decătorie, secție jand. P. t. t. cfr. în
loc. Prefectură, tribunal Suceava
la 14 km. _ talitatea datoriilor, pe cari le are
- 207 —
Das Auge des Gesetzes wacht.
Ochiul legii veghează. Schiller,
Dată, (Dr. adm.) înseamnă tim­
pul, ziua, luna și anul când s’a în­
tocmit un act scris. Uneori este ce-
rutîi sub pedeapsă de nulitate; un
proces verbal (v. c.) nedatat este
nul. Servește pt. a se constata dacă
cel ce a întocmit actul era compe­
tent în acel moment. Pentru acte
sub semnătură privată este nece­
sară, spre a se putea constata de
când curge o obligațiune între
părți. Dată certă este acea care
curge din ziua când actul s’a în­
registrat la o autoritate sau jude­
cătorie*
Date importante,v. Evenimente.
Datoria de eliberare, (fin.) Ro­
mânia a fost silită prin tratatele
delà St. Germain și Trianon să plă­
tească Austriei și Ungariei în ur­
ma eliberării teritoriilor; se adau­
gă 1 miliard coroane aur, cota cu
care România a participat la dato­
ria fostului stat, Austro-Ungar;
apoi valoarea bunurilor statului
aflate în România peste 1 miliard
coroane aur și despăgubirile spe­
ciale pt. proprietățile exprop. delà
supușii englezi și francezi din Ba­
sarabia, 1 milion lire sterline.
Datoria de răsboi, (Fin. a Ro­
mâniei este de aproape 2 miliarde
lei aur (1932) provenind din contra
valoarea armelor, munițiilor și ali­
mentelor necesare susținerii răs-
boiului; această sumă se plătește:
Franței, Angliei, Italiei, Statelor U-
nite și Belgiei. Plata D. r. în urma
moratoriului Hoover din Iulie 1931,
a fost suspendată până la 1 Iulie
1932. In statele idin apus s’a pornit
un curent favorabil pentru anula­
rea acestor datorii, sau o amânare
mai lungă.
Datoria flotantă, (Fin. este o
datorie contractantă de stat, pt.
datorie contractată de stat, pentru
lor de trezorerie ale statului și pt.
acoperirea cărora nu se acordă ga­
ranții speciale, pe seama credite­
lor. Aceste garanții de obiceiu con­
stau din bonuri de tezaur (v. c.) cu
scadența scurtă.
Datoria publică, (Fin.) se nu­
mește totalitatea obligațiunilor pe­
cuniare contractate de stat. 2. To­
 Datorie — Datorii
patrimoniul ad-tiv al statului. D.
p. este obligația ce o are statul de
a plăti creditorilor săi sumele îm­
prumutate. D. p. figurează în bu­
getul Ministerului de finanțe, a-
vând deschis un cont special, care
va fi alimentat până la plata inte­
grală cu: veniturile generale ale
statului, cu prioritate și cu toate
veniturile special destinate D. p.
Afară de acest cont, se mai pot
deschide conturi speciale pentru
împrumuturile făcute de autorită­
țile de stat; alocațiile pt. plata do­
bânzilor figurează la un capitol
special al bugetului. D. p. a Româ­
niei în anul 1928 a fost de 134 și ju­
mătate miliarde lei hârtie, afară de
datoria de răsboi și împrumuturile
înainte de răsboi. Anuitatea D. p.
în bugetul pe 1923 a fost de aproa­
pe 6 miliarde lei. Primele împru­
muturi contractate de statul român
au fost: 1. împrumutul Stern, con­
tractat la Londra cu Banca Otto­
mana și frații Stern, la 12 (24) Aug.
1864, pe timp de 23 de ani. Capita­
lul nominal de 22.889.487.03 lei, era
efectiv de 17.797.921 lei, cursul de
emisiune fiind de 78.45. Purta o do­
bândă nominală de 7%, cea reală
fiind ide 11.56%. Anuitatea era de
2.124.236.65 lei. 2. împrumutul Op­
penheim, contractat la Paris la 12
(24) Octombrie 1866, era rambursa­
bil în 23 de ani și avea o anuitate
de 3.155.197.70 lei. 3. împrumutul
pentru construirea a 19 poduri,
contractat în 1864, amortizabil în
16 ani, se cifra la 12.027.285 lei, cu
o anuitate de 1.443.274 lei. 4. împru­
mutul căii ferate București-Giur-
giu, contractat în 1864, amortizabil
în 16 ani, era în sumă de 13.755.000
lei, anuitate fiind de 2.010.000 lei.
Datorie, se numește obligațiu­
nea ce rezultă dintr’un drept; obl.
de a plăti o sumă de bani împru­
mutată. (v. Obligațiune).
Datorii ad-tive, sunt acele cari
se nasc din gestiunea afacerilor
statului sau ad-țiilor publice, pt.
cari nu sunt deschise credite.
Datorii agricole și urbane, au
fost reglementate prin legile din 19
Aprilie mod. în 26 Oct. 1932 și în
13 Aprilie 1933 și Aprilie 1934. S’a
acordat un moratoriu de 5 ani de­
bitorilor agricoli cu până la 10 hec­
tare pământ și 2 ani propr. cu peste
- 208 —
50 hectare, dacă nu au datorii mai
mari de 20.000 lei pe hectar, iar în.
1934 datoriile s’au redus cu 50% pL
toți debitorii rurali și urbani pro­
prietari de imobile. Sunt conside­
rați agricultori, acei ce-și muncesc
pământul personal, în regie sau
dijmă. Debitorii nu vor beneficia
de moratoriu, dacă creditorii vor
cere să plătească jumătate din cre­
anța existentă cu o dobândă de 4%
pe an, sau 2ls din creanță pentru
debitorii cu peste 50 hectare. Debi­
torii urbani proprietari de imobile
cu un venit de 100.000 lei maxi­
mum, nu vor putea fi urmăriți,
dacă vor oferi plata creanței în &■
ani. Nu vor putea fi declarate în
stare de faliment timp de 5 ani
(1933—1938) cooperative, bănci, etc.
cari intră în prevederile legii. Orice
întreprindere de bănci este obliga­
tă a primi în plata datoriilor către
ea: chitanțe de depozit, livrete de
consemnațiuni, etc. emise de dânsa
la valoarea înscrisă în ea. Capita­
lul și dobânda datorită se va putea
depune la ad-ția financiară sau
percepții, în caz de refuz a credi­
torului, iar recepisa se va depune
la judecătorii sau tribunal.
Datorii arierate ale Statului,
(Fin.) la 6 Aprilie 1933 s’a votat și
publicat o lege, prin care datoriile
statului anterioare anului 1932, s’au
lichidat prin emiterea bonurilor de
impozite (v. c.) emise în titluri la
purtător de 100, 500, 1000, 5000 și
20.000, primite în impozite de stat
pt. exerciții anterioare anului 1932,
până la 1 Aprilie 1933, pe valoarea
lor nominală. Aceste bonuri sunt
oferite de stat în plata creditorilor,
pentru ordonanțe emise până în
1932 și neachitate pt. salarii sau
prime de export și pt. recipisele de
depozit emise pt. plata acestora. Ju­
dețele și comunele sunt autoritate
să primească și să ofere creditorilor
lor asemenea bonuri în plată pt.
creanțe anterioare anului 1932. Pt.
cotele adiționale cuvenite județelor
și comunelor statul, va acorda bo­
nuri de impozite. Determinarea
creanțelor statului se face de o co-
misiune compusă din directorii: ca­
sei de amortizare al bugetului și di­
rectorii de contab. a fiecăuri mi­
nister. Lichidarea creanțelor dintre
autorități, ministere, regii, județe,
 Datorii —1
--------------------- -------------------------------
comune, se face de ministerul de
finanțe prin compensarea solduri­
lor. Furnizorii statului pot depune
în datoriile lor către întrepr. ban­
care aceste bonuri.
Datoriile juridice ale statelor,
(Dr. int.) sunt acele datorii regle­
mentate de drept internațional, de
anumite forme de politețe, ele sunt:
datoria >de respect, care constă în a
respecta personalitatea celorlalte
state, a se abține delà orice act în­
dreptat contra acestora sau guver­
nelor, de a le recunoaște persona­
litatea și integritatea teritoriului.
Datoria de a ocroti pe străini, cari
se află pe teritoriul său. Datoria de
neintervențiune, de a nu se ames­
teca în afacerile altor state.
Datorii publice, (Fin.) sunt acele
datorii contractate de ad-ția gene­
rală a finanțelor pt. acoperirea
cheltuelilor ce nu pot fi satisfăcute
cu mijloace ordinare: D. p. sunt:
„financiare'" când sunt contractate
în timpul unei perioade financiare,
sau delà o perioadă la alta; ,,flo­
tantă" care se contractează pe ter­
men scurt și pentru nevoi trecătoa­
re, când încasările tezaurului nu
pot acoperii nevoile serviciilor;
„consolidată" care se contractează
pe termen lung în scopul de a se
face lucrări; „D. perpetuă" este a-
ceea, în care statul debitor nu se
angajează să verse decât dobânzile,
fără nicio obligațiune de rambur­
sare a capitalului. Aceasta se mai
numește și D. de rentă, căci tezau­
rul nu are altă îndatorire decât de
a plăti renta. Statul are dr. să-și
aleagă el momentul rambursării,
putând face conversiunea acesteia.
Datorii publice mondiale ale
României se cifrau la 86 mii'«'.’de
lei în 1933 și la 18 miliarde A: da­
torie privată. Totalul dator nor
mondiale externe, politice și parti­
culare la acea dată se cifra la 8000
miliarde lei. Datoriile principalelor
state din lume erau: Germania 920
miliarde, Anglia 316 miliarde,
Franța 600 miliarde, Belgia 85 mi­
liarde, Austria 66 miliarde, Bulga­
ria 22 miliarde, Ungaria 124 miliar­
de, Polonia 133 miliarde, Jugosla­
via 76 miliarde lei.
Daune cominatorii,(Cont, adm.)
sunt despăgubiri la cari autorită­
— 209 —
Debitanfi
țile ad-tive sunt obligate prin justi­
ție, a acorda unui funcționar, în
cazul când au refuzat a desființa
un act care a cauzat prejudicii
funcționarului respectiv. Conf. art.
7 din legea Contenciosului ad-tiv,
dacă justiția obligă ad-ția să des­
ființeze sau modifice actul unui
funcț. și dacă autoritatea după co­
municarea deciziunei, nu dă nicio
urmre în termen de 15 zile, funcțio­
narul lezat, poate cere justiției să
condamne autoritatea la daune de
cel puțin 500 lei pt. fiecare zi de
întârziere. D. c. au loc numai când
ad-ția este obl. a face o anulare, o
reintegrare în funcțiune. Au carac­
terul de amendă pt. a constrânge
aut. la ex. deciziunei judecătorești.
Daune interese, este despăgubi­
rea bănească pentru daunele sufe­
rite de o nersoană și pt. câștigul de
care a fost lipsit. D. i. sunt: com­
pensatorii, când provin din neexe
cutarea definitivă a unei obliga­
țiuni; moratorii cauzate ’ prin exe­
cutarea întârziată.
Dealuri, sunt ridicături de pă­
mânt la 300 m. înălțime.
Debite, (Cont.) înseamnă o dato­
rie a cuiva. In contabilitate se În­
trebuințează cuvântul „debit ‘ atunci
când cineva trebuie să plătească o
sumă. Un cont cuprinde partea de­
bitului de primit și partea creditu­
lui de plătit. In administrație de­
bitul se înțelege atunci când veni­
turile publice au fost date spre în­
casare perceptorilor; se spune că
au fost dată în „debitul lor“ și
sunt responsabili de încasarea și
vărsarea lor.
Debitanți, sunt acele persoane
cari vând băuturi spirtoase în lo-
colurile lor. Trebuie să aibă 25 ani,
să fie căsătorit, să exercite comer­
țul personal; nu are dreptul a vin­
de băuturi tinerilor sub 18 ani; tre­
buie să sesizeze autoritățile în caz
de nerânduială; nu pot vinde bău­
turi pe datorie, nu are acțiune în
justiție pt. datorii pe băut. (1201—
205 L. Mon. Spirt. 1932).
Debitanfi de produse monopo­
lizate, se vor aproviziona direct
delà C. A. M. sau delà concesionarii
săi; nu sunt supuși la impozitul pe
venitul întreprinderilor comerciale;
nu sunt supuși la taxe comunale
14
 Debite — Deciziuni
indicând firmele și nu li se aplică
disp. legii repausului duminical (v.
c.). Ei nu pot cere prețuri mai
mari decât cele cuprinse în tarif.
Remiza lor este: 7% din tarif pt.
debitanții speciali; 3% D. ordinari
și 5% în comunele rurale pt. tutu­
nuri. Pt. celelalte articole monopo­
lizate, 3% pt. hârtie de țigarete,
10% cărți de noroc.
Debite, de băuturi spirtoase sunt
localuri unde are loc consumația
băuturilor alcoolice. Se împart în:
debite, unde vânzarea băuturilor al­
coolice are loc ca accesoriu la mân­
care ca: a) restaurante (v. c.), ospă­
tarii, cantine, hoteluri, cafenele, co­
fetării, ceainării,bufete, cluburi și
casinouri; b) vânzarea în afară de
local și consumație pe loc: bodegi
și cârciumi; c) în sticle închise și
d) pivnițele proprietarilor. Vânza­
rea se face în baza unui brevet (v.
c.) liberat de Direcția Gen. a Mon.
care-1 cedează primăriei, iar debi­
tanții plătesc acesteia o arendă a-
nuală de 3000—20.000 lei. Nu pot
funcționa la o distanță mai mică de
100 metrii de școală sau biserică.
Numărul lor se stabilește un debit
la 500 locuitori în corn. rur. și 800
în orașe. Se exploatează prin darea
în arendă de consiliul com. prin
licitație. Debitanții (v. c.) nu pot
vinde băuturi pe datorie; nu au ac­
țiune pt. datorii pe băuturi. Tre­
buie să aibă 25 ani, căsătorit, să
exercite comerțul personal, orele de
vânzare sunt: 7—22 în sate și 1
noaptea în orașe, peste aceste ore
pot vinde cu autorizație specială a
Dir. Gen. Mon. Trebuie să aibă o
tablă model; în zilele de alegeri sunt
închis. (169—205 Leg. Mon. Spirt.).
Debit cu ridicată, sunt acelea unde
se vând delà 30 litri în sus; cu a-
mănuntul sub 30 litrii (v. c.).
Debușeu, (Econ. pol.) înseamnă
piață de desfacere a uneia sau mai
multor ramuri de producție ale u-
nui stat, pe piețele altor state, sau
în anumite regiuni ale aceluiaș
stat. Legea D. spune că orice pro­
duct găsește cu atât mai multe D.
cu cât e mai mare varietatea și. a-
bundența de alte produse. Fiecare
producător va găsii plasament cu
atât mai ușor, cu cât ceilalți pro­
ducători au mai multe mijloace de
— 210 -
plată. Dacă Anglia a produs multe
stofe, ea le va vinde mai ușor într’o
țară unde producția de cereale a
fost mai mare.
Decan, se numește profesorul
universitar, conducătorul unei fa­
cultăți. Este ales de profesori. Se
mai numește șeful baroului de avo­
cati.
Deciziune, înseamnă actul prin
care un funcționar administrativ
învestit cu putere de deciziune, se
pronunță asupra unei chestiuni
supusă sferei lui de competență.
Deciziile sunt de două feluri: exe­
cutorii prin ele înșile și decizii su­
puse aprobării superioare. Deciziile
sunt administrative, când se referă
la aplicarea de sancțiuni, discipli­
nare, anulări de acte, etc. Deriziu­
nile sunt emise de șeful autorită­
ții respective, sau de către diferite
comisiuni sau comitete ca de ex.
Miniștrii, Prefecții, comisii interima­
re, delegațihni ale consiliilor, comi­
tete de revizuire, etc. Deciziile se
mai pronunță dc instanțele judecă­
torești și de contencios adm. de Ca­
sație și Curtea de conturi. Deciziuni
ale delegaților consiliilor comuna­
le, județene, comisiuni interimare
sau autorităților cu drept de a da
D. Trebuie să arate precis dispo-
zițiunile legale, pe baza cărora s’a
luat, invocând conținutul acestora,
vor arăta căile de atac și termenul
înlăuntrul căruia se potè exercita
și autoritatea unde urmează a se
îndrepta actul atacat. La sfârșit se
va arăta motivarea D. și se va da
explicarea pt. executare dacă va fi
cazul. Consiliul comunal nu poate
delibera prin D. el se pronunță prin
„hotărâri“. D. sunt emanația unor
comisiuni, comitete mai restrânse;
ele nu au o importanță sau tărie
ca și hotărârile cari sunt emanate
delà o adunare sau . consiliu, (v
Procese verbale. Sentințe).
Deciziuni ale aut. de poliție
autoritățile de poliție contrav.
primpretori-chestori și poliții de
reședință, cari în baza legilor în
vigoare în Ardeal și Bucovina
au aceste competințe, se pronunță
prin D. care trebuie să cuprindă
fapte, asupra cărora s’au per-
tractat (v. c.) și probat; poate fi:
de condamnare, de suspendarea ac-
 Declarare — Declarative
țiunei sau de achitare: D. de absol-
vare (liberare) se dă când: acțiunea
reclamată nu e contrav. pedepsibilă,
comiterea contrav. nu se poate do­
vedi; când este cazul de nepedep-
sibilitate; când inculpatul nu-și
poate da seama de cele petrecute.
D. de condamnare sau absolvare
trebuie să cuprindă: numirea jude­
cătoriei numirea contrav. numele
.acuzatorului, locul și timpul ținerii
pertractării, eventuala excludere a
publicității, numele inculpatului și
datele personale, dispoziții privitoa­
re la amenzi la locul unde urmează
a fi achitate, spese de procedură,
despăgubiri, la obictele sechestrate,
termenul achitării desp., numărul
zilelor de închisoare în cari se va
schimba amenda în caz de neplată;
art. din lege care reglementează
contrav. Motivarea D. cu arătarea
contravenției comise, a circumstan­
țelor v. c.) atenuante sau agravan­
te, a împrejurărilor dovedite, rezul­
tate din desbateri, pe baza cărora
s’a dat D. motivele juidice cari au
servit la baza D. Mențiune că unde
se poate ataca prin apel sau recurs
și termenul. Numele celor cărora
s'a comunicat. Dacă va fi cazul,
mențiunea că executarea amenzii
se suspendă pe 1 an (art. 8 Legea
XXXVI 1908. v. și mandate de a-
mendare). Deciziunile de suspenda­
rea acțiuni se pot da: când acuza­
tul își retrage acuza, dacă nu se
urmărește din oficiu: când în
cursul proced. o obvenit vre-o îm­
prejurare, care exclude continua­
rea; când s’a dat o sentință ridica­
tă la valoare de drept (v. c.), man­
dat sau deciziune de suspendare.
Executarea D. are loc după ce se
ridică la valoare de drept. D. defi­
nitive sunt executorii imediat după
publicare. D. pot fi revizuite după
expirare termenelor de inst. IH-a.
Declarare, se numește atunci
când un obiect este declarat impro­
priu pentru un scop oarcare, decă­
zut din poziția pe care o avea an­
terior. Prin declararea căilor de co­
municații, terenurile afectate lor
trece în domeniul privat al statu­
lui, comunelor sau jucl. și devin
alienabile.
Declarare de majoritate, este
actul prin care minorul care a îm­
— 211
plinit vârsta de 18 ani, este decla­
rat major la cererea sa, de către
instanța tutelară. D. m. se face cu
învoirea părinților, sau consiliul de
familie, dacă minorul este sub tu­
telă.
Declararea vinului, se face în
fiecare an până la 31 Dec. la pri­
măria comunei, unde s’a făcut vi-
nificarea; se transcrie într’un re­
gistru special, unde semnează de­
clarantul. Primăria trimite D. sin­
dicatului viticol și percepția ' resp.
care liberează bilete de liberă cir­
culație pt. vinurile declarate.
Declarațiune, în dreptul inter­
național D. este o enunțare făcută
de un stat la un congres interna­
țional, prin care arată punctul său
de vedere la chestiunile ce fac o-
biectul congresului. D. constitue
obligațiuni din partea statelor; sunt
adevărate convențiuni internaționa­
lă: ex. Declarațiunea delà Paris din
1856. (v. Tratatul). Mai înseamnă
atitudinea ce o ia o grupare poli­
tică față de anumite chestiuni la
ordinea zilei, atitudine care și-o
formulează printr’o D. citită în
parlament sau la o întrunire poli­
tică, sau când o clasă socială își
formulează cererile sale față de
constituantă (v. c.) sau o altă re­
formă socială importantă as: De­
clarațiunea drepturilor omului la
1789; „Declaration of Rights“ la
1689 (v. ac. c.). Curtea de conturi
dă D de conformitate sau neconfor-
mitate asupra conturilor de gestiu­
ne a mânuitorilor de bani sau ma­
teriale publice.
Declarațiunea celor patru punc­
te, v. Divanurile ad-hoc.
Declarațiune de căsătorie, (Dr.
civ.) se face în fața ofițerului stării
civile (v, c.) al locului unde domi­
ciliază'unul dintre viitori soți, de că­
tre viitori soți în persoană sau prin
împuterniciți, cu procură autentică.
D. cuprinde: pronumele, numele,
vârsta cu data nașterii, profesiu­
nea, confesiunea, domiciliul, națio­
nalitatea, locul nașterii, starea ci­
vilă, necăsătorit, văduv, divorțat, a
viitorilor soți, numele, profesiunea,
domiciliul părinților sau pers, che­
mate a-și da consimțimântul; nu­
mele, data și locul nașterii copiilor
când ar voi a-i legitim prin căsăto-
14*
 Declarafiunea — Decretele
rie. Odată cu D. se vor mai pre­
zenta actele doveditoare a domici­
liului. După noul Cod civil se poate
face și prin act autentic sau lega­
lizat.
Declaratiunea drepturilor o-
mului, v. Drepturile omului).
Declarațiuni de asigurarea
imobilelor, comunele și . jud. (v. c.)
pt. incendii se adresează casei de
asig. (v. c.) a incend. de pe lângă
Minisj. Int. Se întocmesc de ad-țiile
resp. pt. fiecare imobil separat, în­
soțită de un inventar descriptiv al
cl adirei, după anume formular sta­
bilit de casă. Deci. în 2 ex. trebuiesc
certificate de pretor, sau prefectură
pt. imob. jud. din care 1 ex. se va
înapoia de casă vizat.
Declarafiuni de candidatură,
(Dr. el.) pt. adunarea deputaților și
senat se fac cu începerea din a
doua zi după convocarea corpului
electoral, până la 10 zile libere îna­
inte de data alegerii. Se fac în două
ex. unul vizat se restitue propună­
torilor,; propunerile se fac de 20 ale­
gători pt. adunarea dep. și 10 pt.
senat; deci, trebuie să fie Însoțită
de o declarație de primirea ei de
candidați. Candidaturi se pot face
în 4 circ, elect, ce se pot modifica
sau complecta. Președ. biuroului
electoral jud. primește listele în
ordinea depunerii. Fiecare listă va
purta un semn geometric. Fiecare
listă poate desemna doi delegați și
2 asistenți la fiecare secție de vo­
tare. Dacă nu s’a propus decât o
singură listă, după exp. termenului
de depunere, președ. biuroului elec­
toral jud. o proclamă aleasă. (44—
53 Leg. elect.).
Declarafiuni de impunere sunt:
D. pt. imobile cari se dau odată la
5 ani. D. anuale se dau comisiunei
de impunere (v. c.) cuprind cele 4
venituri elementare și o declarațiu-
ne pt. venitul global. D. în timpul
anului când se începe o activitate
importantă. D. se fac în timpul lu-
nei Ianuarie; ele sunt secrete și nu
pot fi cercetate decât în vederea im­
punerii. Orice divulgare a lor se pe­
depsește cu închisoare până la 6
luni și amendă. (305 C. pen.).
Declarafiuni de nașteri, v.
Nașteri.
- 212
Declaration of Rights, 1689,
este declarația drepturilor poporu­
lui englez și legea fundamentală,
care împreună cu legea Habeas
Corpus din 1679 (v. c.) au format,
bazele constituției engleze.
Deconcentrare, v. Desconcen-
trare.
Decorafiuni, v. Ordine. Medalii.
Decorafiuni străine, în Româ­
nia se vor purta de români numai
cu aprobarea Regelui, (art. 10
Const.).
Decret, (Dr. const.) înseamnă ac­
tul puterii executive, prin care se
asigură mersul serviciilor publice,
sau executarea legilor, sau prin ca­
re se iau măsuri de interes general,
sau prin cari s’au făcut numiri în
funcțiuni superioare. D. sunt întoc­
mite de miniștrii și supuse apro­
bării Regelui; ele trebuiesc contra
semnate de miniștrii, spre a avea
tărie de lege. Prin D. nu se pot pre­
vedea pedepse sau înființa impozite
Decrete-Legi, (Dr. const.) sunt
acelea întocmite de șeful puterii exe­
cutive, cari țin locul legilor. Ele sunt
date pt. asigurarea ordinei în stat,
în caz de pericol iminent, când în­
trunirea parlamentului nu s’ar pu­
tea face. D. legi au putere de lege,
putând modifica și suspenda orice
lege, chiar și constituția. D. legi
trebuiesc ratificate de parlament
imediat după întrunirea lui. D. se
mai dau pt. deschideri de credite
suplimentare( (art. 74 L. c. p.), cari
sunt supuse ratificării parlamentu­
lui. La noi s’a făcut uz de D. legi
în timpul războiului, cari au fost
ratificate prin legea din 27 Martie
1919 șț un mare număr au fost ra­
tificate de constituție prin art. 133
D. sunt întocmite de guvern și a-
probate de Rege. D. legi se bazează
pe „dreptul de necesitate"' (v. c.) ad­
mis de toate statele cu regim con­
stituțional. Curtea de casație a ri­
dicat instanțelor dr. de a judeca le­
galitatea, D. 1. și de a aprecia si-
tuațiunca din punct de vedere al
necesității, în care au fost emise.
Decretele Consiliului Dirigent,
au fost: No. I—II, funcționarea ser­
viciilor, aplicara legilor, funcțio­
nari, III acordarea titlului de mu­
nicipiu orașului Sibiu. IV numiri
 De cujus — Definiție
rom. în ad-ție și justiție. V abro­
garea legii XVII 1915 ref. la tră­
dare de patrie. VI contencios ad-tiv.
VII bunuri. VIII poliție. IX presă.
X—XI magistrati și avocati. XII
muncă, industrie și comerț. XIII—
XIV modif. cod și procedură pena­
lă. XV—XVIII modif. diferite legi.
XX—XXIV alegeri ad-tive.
De cujus, persoana în cauză.
Intâile cuvinte ale locuțiuni juri­
dice: De cujus succesione agitur
moștenire e vorba) și care se în-
țacela sau aceea despre a cărui
trebuințează prescurtat: Ultima
voință a lui de cujus.
Defectivi, (San.) se numesc bol­
navii și infirmii mintali (v. Alie­
nați) orbi, surdo-muții și anormalii
mintali. Alienații sunt ocrotiți de
ministerul public; statul ocrotește
pe copii D. până la vârsta când vor
fi în stare să-și poată asigura exis­
tența. Statul va înființa institute pt.
îngrjirea și educația copiilor D. pe
lângă cari vor funcționa ateliere,
terenul de cultură unde se vor în­
văța meserii.
Defensivă, se numește o formă
esențială a războiului, adoptată de
o armată, care își limitează acțiu­
nea sa în a rezista atacurilor sau
tuturor întreprinderilor advesaru-
„D. strategică“ cu caracter de pozi­
ție sau de retragere. „D. tactică“
care se referă numai Ia un anumit
fapt de arme.
Defetism, calificativ al politicei
și opiniei acelora, cari în timpul
războiului nostru pt. întregire, nu
aveau încredere în victoria aliați-
lor și cereau încetarea ostilităților,
ca fiind cea mai bună soluție. Acela
care, în timp de războiu, răspân­
dește sau publică zvonuri sau in­
formații falșe, exagerate sau ten­
dențioase, relative la situația eco­
nomică a tării, la existența vre-unei
nemulțumiri a populației în privin­
ța declarării războiului, a condu­
cerii sau rezultatului lui; precum
și acela care, prin aceleași mijloa­
ce, sau prin orice alte fapte de na- :
tură a provoca panică sau depri­
mare, ori cauza scăderea cursului
efectelor publice sau private, face
posibilă slăbirea sau înfrângerea
rezistenței morale a națiunii, față
de inamic, comite delictul de defe­
— 213 —
tism și se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 5 la 10 ani, amen­
dă delà 5000 la 25.000 lei și inter­
dicție corecțională dela 1 la 5 ani,
dacă fapta nu ar constitui o infrac­
țiune mai gravă. Dacă faptele de
mai sus sunt comise în urma înțe­
legerii cu inamicul, sau în scop de
propagandă făcută printre militari,
constitue crimă de defetism și se pe­
depsește cu muncă silnică pe viață.
Deficienti, v. Alienați. Surdo-
muți.
Deficit, este diferența în plus la
prevederi la cheltuelile unui buget
față de prevederile la venituri. D.
nu poate fi decât bugetar; el se a-
coperă din excedentul (v. c.) exerci­
țiului închis sau din a celui viitor.
Deficit se numește diferența în mi­
nus între veniturile și cheltuelile
prevăzute în bugetul unui an finan­
ciar. „D. bugetar“ este atunci când
suma prevăzută la venituri este
mai mică decât acea a cheltuelilor.
„D. bănesc“ este atunci când chel­
tuelile au fost mai mari decât ve­
niturile; când s au făcut chelt. peste
prevederile bugetare când s’a chel­
tuit mai mult decât s’a încasat, (v.
Credite. Ordonanțe de plată).
Defileu sau trecătoare se nu­
mește orice trecere îngustă mărgi­
nită de două obstacole sau munți.
Ex. valea Prahovei delà Comarnic
la Predeal și valea Timișului până
la Dârstea.
Definiție, se numește explicarea
rezumată a însușirilor esențiale ale
unei idei, a unei probleme, sau na­
țiuni „Genus proximum“ (v. c.). E-
nunțarea calităților unei persoane
sau lucru. O bună D. nu trbuie să
înlocuiască gen. prox. cu însăși
ideia de definit, nu trebuie să fie
prea vastă; trebuie să se definească
numai însușirile esențiale; să fie
precisă și clară și să nu fie făcută
prin imagini poetice. Ex. D. drep­
tului ar fi următoarea: „Drept se
numește acea ramură a științelor
morale, care reglementează activi­
tatea individului în raport cu cei­
lalți indivizi în stat, în scopul ca
această activitate să fie cât mai pro­
fitabilă pt. indivizi și să nu fie în
contradicție cu scopul societății“.
Deflafie, (Fin.) opusul inflației
(v. c.) este atunci când cantitatea
 Defraudare — Delapidare
bancnotelor aflate în circulație sea- I
de. D. poate fi și atunci când banc­
notele sunt preschimbate în monede
metalice de o valoare mai mare,
sau atunci când în locul bancnote­
lor retrase din circulație se pun un
număr mai mic de noui bancnote.
D. are de scop mărirea valorii ba­
nilor. Ea poate fi păgubitoare pt.
economia socială, atunci când can­
titatea banilor a scăzut din circu­
lație în mare măsură. D. poate ur­
ma și unei inflații când în locul
banilor devalorizați s’au emis bani
cu o valoare mai urcată. Deflație
este și atunci când deprecierea
prețurilor pt. mărfuri își are ori­
ginea în revalorizarea banilor (v.
c.). Ex. o reducere a prețului de en-
gros cu 20% ceeace a însemnat o
creștere a valorii banilor cu 20%,
față de mărfuri. Deci un obiect
cumpărat cu 100 de unități mone­
tare, se cumpără în D. cu 80, iar cu
cele 20 unități se mai poate cum­
păra 1/â din cantitatea resp. de mar­
fă. D. se petrece treptat, fără uni­
formitate, în mod inconsecvent și
fără vre-o măsură legală. D. mai
înseamnă un minus de mijloace de
plată. Urmarea D. este o scădere a
prețurilor.
Defraudare, înseamnă înșelă­
ciune, administrare frauduloasă a
unei averi încredințată spre păstra­
re sau a unor sume de bani.
Defrișare, (Cod. silv.) înseamnă
tăierea totală a unei păduri (v. c.).
Este permisă numai pt. pădurile de
câmp; pt. plantații cu pomi în peri­
metre de câte 2% din suprafață; pt.
construcții de clădiri, drumuri, etc.
Când va fi compensată prin împă­
durire. (12—14 Cod. silvic).
Degradare civică,(Dr. pen.) este
o pedeapsă criminală consistând
dintr’o privațiune de drepturi ca:
destituirea și excluderea condam-
naților delà orice funcțiune publi­
că, perderea dr. de vot, alegere și
elegibilitate, a dr. civile și politice;
de a purta decorațiuni sau orice
titlu distinctiv. Incapacitatea de a
fi numit jurat, de a fi martor, tu­
tor, curator, consilier; în pierderea
dr. de a purta arme, de a servi în
armată, de a fi învățător, suprave­
ghetor, etc. D. c. în majoritatea ca­
zurilor este o pedeapsă accesorie al­
— 214 -
tei ped. Ea poate fi și pedeapsă prin­
cipală.^ însoțită de închisoare corec­
țională (102 C. pen.) pentru streini
sau români, cari și-au pierdut na­
ționalitatea rom. Astăzi nu se mai
aplică în mod material; este doar o
decădere din dr. Durează cât pe­
deapsa principală.
Degrevare, înseamnă o transfe­
rare de atribuțiuni delà o autoritate
superioară asupra alteia inferioare;
reducerea totală sau parțială a u-
nei datorii, impozit sau taxe către
administrațiile publice, în favorul
particularilor.
Deism, se numește concepțiunea
religioasă care admite o religie ra­
țională. D. susține că Dzeu există
că El e creatorul nu însă și călău­
zitorul universului. Respinge reve-
lațiunea (v. c.) ca fiind contrară lu­
minii naturale a religiei noastre.
Religia creștină respinge D.
Dej, comună urb. reșed. jud.
Someș. 15.311 loc. Stațiune balnea­
ră Ocna Dejului, 3091 clădiri, 3180
gospod. 512 întrepr. ind. și comerc.
Prefectură, tribunal, Cluj 60 km.
Liceu, școală comercială, ateliere
cfr. etc. București la 563 km.
De jure, de drept, în puterea
legii.
Delapidare, (Dr. penal) sau sus­
tragere de bani publici, este o crimă
de defraudare comisă de un func­
ționar public, însărcinat cu mânui­
rea banilor publici. D. se pedepsește
de C. penal și legiile militare în vi­
goare în momentul săvârșirei fap­
tului. (v. art. 355—349 C. p.). D. se
va considera și pedepsi faptul de-a
trafica sau utiliza bani, valori sau
materiale publice de către funcțio­
narul mânuitor, (v. art. 227 Le­
gea contabilității publice). Funcțio­
narul public, care-și însușește sau
deturnează bani sau alte lucruri
mobile, care îi sunt date, în virtu­
tea funcțiunii sale, spre adminis­
trare sau păstrare, comite delictul
de delapidare și se pedepsește cu
închisoare corecțională delà 2 la 5
ani, amendă delà 5000 la 10.000 lei
și interdicție corecțională delà 2 la
5 ani. Delictul de delapidare se pe­
depsește cu închisoare corecțională
dela 5 la 10 ani, amendă delà 5000
 Delegata — Delegația
la 10.000 lei și interdicție corecțio-
nală delà 2 la 5 ani, dacă pentru
săvârșirea delapirării sau pt. aco­
perirea ei, ori pt. împiedecarea des­
coperirii ei, sau pt. păstrarea pro­
fitului ce derivă din ea, culpabilul
a comis vre-un fals, vre-o distru­
gere de acte sau orice delict, care
nu se pedepsește mai grav decât de­
lapidarea.
Delegata potestas non delega-
tur, înseamnă un principiu cunos­
cut în virtutea căruia acei ce au
primit o delegațiune în vederea
exercitării unei funcțiuni, nu pot să
delege la rândul lor atribuțiunile
delegate lor. Astfel un ajutor de pri­
mar (v. c.) căruia primarul i-a de­
legat o parte din atribuțiunile sale,
nu le poate delega la rândul său
altuia.
Delegația economică a guver­
nului, (Dr. adm.) funcționează pe
lângă ministerul industriei; se com­
pune din: miniștrii și subsecretari
de stat, delà finanțe, agricultură,
domenii, industrie și comerț, lu­
crări pubi, muncii și ocrotirei soc.
prezidat de președintele consiliului
de miniștri. Are atrib. de a cerceta
și rezolva problemele economice,
financiare și comerciale și a face
propuneri guvernului pt. rezolvarea
diferitelor probleme de această na­
tură. Este ajutat de un consiliu
superior economic, compus din 12
membrii, numiți dintre specialiștii
diferitelor ramuri economice și fi­
nanciare.
Delegația consiliului comunal,
(Dr. adm.) este organul reprezen­
tativ al consiliului comunal, care
reprezintă și administrează interse-
le comunei în intervalul sesiunilor.
D. c. după legea 1929 era manda­
tara consiliului exercită atrib. li­
mitate de acesta în intervalul se­
siunilor; organul executiv al cons,
și consultativ al președ. sau prima­
rului; organ deliberativ în chestiu­
nile date ei prin lege și organ de
supraveghere și control. D. c. c. se
compunea din: 5 membrii în orașe
cu peste 100.000 loc. 3 în celelalte și
2 în corn, rurale afară de primar.
Se alegea din sânul consiliului cu
vot secret. Era prezidată de primar,
și se întrunea cel puțin odată pe
săptămână. Membrii săi aveau dr.
— 215 —
la jetoane de prezență. Atribuțiu­
nile D. c. erau: mandatară în in­
tervalul sesiunilor și organul exe­
cutiv al acestuia; era organ con­
sultativ al primarului; era organ
deliberativ în chestiuni de admini­
strație zilnică și de o mai mică im­
portanță, era organ de supraveghe­
re și control a ad-ției și funcționa­
rilor. D. c. c. se convocă de primar;
dacă acesta ar omite convocarea,
membrii D. c. c. se întruneau de
drept, dacă s’au fixat la construirea
ei datele când va ținea ședințe. De­
legația cons, comunal după L. unif.
adm. 1925 se compunea din 3—9
membrii și 3 supleanți în corn. urb.
și 2 membrii și 1 supl. în corn, ru­
rale. (art. 31). Alegerea se făcea pe
4 ani. Înlocuia consiliul în timpul
esiunilor și decidea în limitele pu­
terilor date de acesta. Prin L. pubi.
M. O. 65/1934 a fost desființată la
comunele rurale și urbane, afară
de municipii și județe. La munici­
pii se comp, din: primar, ajutorii
de primar și din 3 membrii aleși
de consiliu. Unul dintre acești mem­
brii va aparține grupărilor minori­
tare.
Delegația consiliului județean,
se compune din 9 membrii, aleși
din sânul consiliului, prezidată de
prefect sau directorul prefecturei.
Atribuțiuni: D. c. j. înlocuește con­
siliul județean în intervalul dintre
sesiuni, decide în locul său în li­
mitele puterilor, conferințe de con­
siliu și asistă pe președintele dele-
gațiunii în executarea hotărârilor
consiliului județean. Consiliul nu
poate deferi delegației drepul de a
decide privitor la numirea, înain­
tarea și licențierea funcționarilor
cu titluri academice superioare,
votarea bugetului, aprobarea soco­
telilor, a împrumuturilor, a actelor
de dispoziție, tranzacții, concesio­
nări de servicii și lucrări, modifi­
cări teritoriale la comune și județ,
conferirea cetățeniei de onoare. De­
legația este un organ consultativ al
prefectului în toate chestiunii ce
cad în atribuțiunea sa și are ur­
mătoarele atribuțiuni proprii: de­
cide în chestia numirii, înaintării,
licențierii funcționarilor, a căror
numire nu este rezervată pt. consi­
liul județean. Supraveghează admi­
nistrația serviciilor județene. Iși dă
 Delegație
avizul cerut de către autoritățile
competente. Hotărește asupra tutu­
ror contestațiilor sau apelurile ce-i
eunt date ei prin legi. Ia măsuri pt.
apărarea intereselor județului în
justiție, înaintea căreia județul
poate fi reprezentat și printrun
membru al delegației. Pregătește
pt. desbaterile consiliului județean
proiectul de buget al administrației
județene, luând avizul comisiunii
consiliului. Delegația împreună cu
prefectul girează afacerile consi­
liului județean, delà expirarea
mandatului acestuia până la noua
sa constituire. Delegația consil. ju­
dețean după L. Unif. adm. 1925 se
compunea din raporturile celor 5
comisiuni de specialitate alese din
sânul consiliului; prezidată de pre­
fect. (art. 138).
Delegație, 'Proc. adm.) înseamnă
însărcinarea provizorie a unui
funcționar public cu exercitarea
atribuțiunilor de serviciu ale func­
ționarului public, titular, în cadrul
dispozițiilor legale și regulamenta­
re. Condițiunile D. să fie o însărci­
nare provizorie; să fie dată pe bază
de lege sau regulam, investirea să
rezulte din însăși actul de delega­
ție; învestirea să se dea în urma
împiedecării titularului delà servi­
ciu. (v. și Suplinire). Șefii de serv,
au conducerea ad-tivă a serviciului
public (v. c.). Ei au atrib. proprii,
date prin legi cari creiază posibili­
tatea delegării unora, funcționari­
lor inferiori din ierarhie. Ea poate
să fie de trei feluri: 1) șefii de ser­
vicii deleagă parte din atribuțiu-
nile proprii unor funcționari infe­
riori; 2) funcționarul superior de­
leagă parte sau totalitatea atribu­
țiunilor administrative ale unui
funcționar din subordine, unui alt
funcționar public din aceiași ierar­
hie. Cea dintâi este o delegare de
atribuțiuni proprii; cea de a doua
o delegare de atribuțiuni subordo­
nate; 3) delegarea se face chiar
prin lege. Miniștrii conduc toate
serviciile ministeriale, controlează
și supraveghează activitatea lor. Ei
pot delega parte din aceste atribu-
țiuni fie subsecretarului de Stat, fie
secretarului general; fie la amân­
doi, dar evident, nu aceleași atri­
buțiuni. (art. 19 și 20 din legea mi­
nisterelor). Când delegațiile se dau
- 216 —
direct de ministru atunci ele se
arată într’o decizie ministerială
care se publică în Mon. Of. Dele­
garea de atribuții unui subsecretar
de Stat se poate face direct, prin
chiar actul de numire al acestuia,
prin decretul regal, sau prin legea
însăși, care fixează organizarea și
structura funcțională a subsecreta­
riatului de Stat. (Vezi Legea de or­
ganizare a subsecretariatului avia­
ției). In acest caz avem o fixare de
competență, pe cale de lege. In le­
gea de organizare a Ministerului de
Instrucție din Iulie 1930, prin art.
87 și 93 se statornicește dreptul mi­
nistrului de a delega unele atribu­
țiuni proprii, fie secretarului gene­
ral, fie directorilor (consilierilor).
Dispoziția aceasta se întâlnește și
în organizarea altor ministere. Dar
prin aceiași lege se dă ministrului
dreptul în absența unui secretar ge­
neral de minister, ca atribuțiunile
secretarului general să fie delegate
toate, unui singur director-consilier
sau tuturor directorilor-consilieri,
după natura direcției pe care o con­
duce fiecare. Deci un caz de dele­
gare de șeful ierarhic a unor atri­
buțiuni de serviciu ale unui func­
ționar în subordine, altui funcțio­
nar public din ierarhia respectivă.
In administrația locală întâlnim
cazuri multiple de delegațiune de
atribuții. Astfel, primarul ca șef al
poliției comunale poate delega par­
te sau totalitatea atribuțiunilor de
poliție, ajutorului de primar și în
lipsa lui unui membru din delega­
ția consiliului comunal, poate de­
lega atribu .iunile de ofițer de stare
civilă, ajutorului de primar Isau,
în lipsa acestuia, unui membru al
delegației consiliului comunal prin
deciziunea scrisă, adusă la cunoș­
tință prin afișare și publicitate.
Primarul sau consiliul comunal
poate delega unele atribuțiuni se­
cretarului comunal. Consiliul jude­
țean poate însărcina pe unul sau
mai mulți din membrii săi să adu­
ne la fața locului informațiunile de
cari ar avea trebuință, în margi-
nele atribuțiunilor sale. In baza art.
230 consiliul județean poate delega
un membru de fiecare cerc de re­
crutare care să participe la ședin­
țele comisiunii de recrutare și ale
consiliului de revizuire. Deaseme-
 Deliberare — Demisiune
nea prefectul poate delega parte din
atribuțiile sale de poliție, primpre-
•torului și secretarului general al
județului, semnarea corespondenței
și a ordonanțelor de plată. D. de
atribuții este, în genere, parțială; nu
toate atribuțiile funcționarului ti­
tular pot fi delegate; este provizo­
rie prin natura ei și revocabilă ad
nutum. Ea nu poate constitui un
drept pt. funcționarul delegat. De­
legarea este facultativă atât în
ceeace privește cuprinsul atribuțiu-
nilor cari se deleagă cât și momen­
tul acordării și oportunitatea ei.
Unele dispozițiuni legale fixează o
restricțiune prin determinarea atri-
buțiunilor de serviciu nedelegabile.
Cum ar putea un ministru să de-
delege dreptul său de contrasem-
nare a actelor regale, drept care
are o bază legală, constituțională și
un caracter nedelegabil? Orice ne-
■socotire a prevederilor legale are
•ca sancțiune, nulitatea actelor fă­
cute de funcționarul delegat sau
supleant peste sau contra prevede­
rilor legale. Jurisprudența înaltei
Curți este constantă, în acest sens.
(Cas. sec. III Dec. 309/1932). Aseme­
nea și delegarea și suplinirea nu se
poate acorda decât funcționarilor
•din aceiași ierarhie, și celor ime­
diat în subordine, nu prin salturi.
Atribuțiunile delegate nu pot fi la
rândul lor delegate. Nu se pot de­
lega decât funcționari din aceiași
ad-ție; un funcționar județean nu
poate fi delegat a îndeplini atribu­
țiunile unui funcționar de stat, sau
vice-versa.
Deliberare, Adm.) este discuția
unei afaceri între mai multe per­
soane; este cea dintâi menire a or­
ganelor ad-tive (v. c.), colegiale, de
a discuta și a lua o hotărâre în ma­
terie ad-tivă. D. presupune existen­
ța unei autonomii ad-tive. Organe
deliberative sunt: consiliul de mi­
niștrii, consiliu județean, comunal,
etc. „a delibera este faptul mai mul­
tora, a lucra este faptul unuia sin­
gur“. Vot deliberativ înseamnă pu­
terea membrilor unui consiliu de a
aduce o hotărâre validă. Vot con­
sultativ care nu obligă autoritatea,
(v. și Ședințe). Deliberare în consi­
liile comunale sau jud. se poate
aduce cu majoritatea absolută (v.
c.) a membrilor ce-1 compun. Se
consideră prezenți acei ce delà în­
ceput, până la sfârșitul ședinței,
au fost de față. Prezența majori­
tății membrilor este necesară mai
ales în momentul votului, fiindcă
votul constitue deliberarea. Mem­
brii cari sunt prezenți la începutul
ședinței, pleacă înainte de votare,
nu sunt considerați ca prezenți. In
procesul verbal nu este nevoie a se
face mențiune de numărul voturi­
lor ce au compus majoritatea. Nu­
mai pt. chestiuni de persoane și
cele prevăzute de lege votul este se­
cret; pentru toate celelalte votul
este pe față. D. consiliilor comunale
sau județene se numesc „hotărâri“;
ale delegațiilor acestora „deri­
ziuni“.
Delict, orice violare sau înfrân­
gere a legii, ce poate atrage o pe­
deapsă. Implică intenția călcării
legii, orice fapt nepermis ce aduce
pagubă altuia. Dacă e făcută fără
intenție ia numele de quasi delict,
(v. Doi.).
Delict flagrant, v. Flagrant.
Delicte de presă, îndemnurile
directe la omor și rebeliune, neur­
mate de execuțiuni; calomniile, in­
juriile, difamațiile aduse particula­
rilor sau funcționarilor publici, a-
tingând viața lor particulară sau
cinstea lor personală, (v. Libertatea
presei).
Delimitare, este un act recog-
nitiv de proprietate prin care se
stabilește în mod oficial limitele
domeniului public, față de dome­
niul privat și de proprietățile par­
ticulare.
Demagog, conducător al popo­
rului, care prin oratoria sa, uneori
chiar și prin mijloace condamna­
bile, conduce poporul.
Demență, se numește o boală
mintală caracterizată prin sleirea
generală și progresivă a facultăți­
lor intelectuale.
De minimis non curat praetor
(lex), Pretorul (legea) n’are grijă
de mărunțișuri, nu se ocupă de lu­
cruri neînsemnate. Se poate cita
spre a arăta că un om cu oarecare
situație nu trebuie să se ocupe de
fleacuri.
Demisiune, (Dr. adm.) este actul
prin care un funcționar public pă-
 Democrație — Dentistica
răsește serviciul care i-a fost încre­
dințat. Funcționarul care demisio­
nează nu poate părăsi serviciu îna­
inte de a i-se primi demisiunea și
de a preda serviciul. Asupra dem.
autoritatea respectivă va statua în
termen de 15 zile. D. se face în
scris, adresată autorității respective;
funcționarul care și-a înaintat demi­
siunea și înainte de a fi soluționa­
tă, a revenit și autoritatea a con­
firmat această revenire, cererea de
demisie este definitiv anulată.
Funcț. demisionat prin reprimirea
în serv. își păstrează toate drep­
turile ce le avea, deci și stabilita­
tea. Nu pot demisiona funcționarii,
cari s’au angajat a servi obligator
un termen determinat. D. poate fi
refuzată când în contra funcționa­
rului este în curs o cercetare dis­
ciplinară sau bănească, sau este
dată pt. a se sustrage delà urmările
unei vine vădite.
Democrație, (Dr. const.) este
acea formă de guvernământ unde
guvernarea statului se face dea-
dreptul de popor, sau să deleagă
unor reprezentanți ai săi, cari o
exercită în numele poporului. In D.
toți cetățenii sunt egali în fața le­
gilor și chemați să contribue Ia o-
pera de guvernământ. D. desfiin­
țează orice titlu de noblețe, privi­
legii de castă sau clase sociale; se
bazează pe solidaritate, libertate,
egalitate și dreptate egală pentru
toți locuitorii. D. este monarhică
sau republicană când șeful statului
deține puterea delà Națiune. Româ­
nia este o monarhie democratică.
Constituția prin art. 33 prevede că
„toate puterile statului emană delà
națiune“. Bazele D. au fost formu­
late de J. J. Rousseau în cartea
„Contractul social“ unde susține că
suveranitatea aparține poporului,
care trebuie să se pronunțe singur
în toate împrejurările; fiecare ce­
tățean trebuie să contribuie direct
la guvernarea statului, neputând
delega acest drept. Evident, teorie
inaplicabilă în statele cu populație
numeroase. D. în sec. XIX a fost
confundată cu socialismul (v. c.)
purtând chiar numirea „social-de-
mocrație“. Aplicarea D. variază
delà stat la stat; este în legătură
cu gradul de cultură, cu starea geo­
grafică, cu unitatea națională a
- 218 —
statului, etc. Oricare ar fi măsura
în care se aplică ea, trebuie să-și
păstreze bazele ideologice și filo*
zofice.
Demografia, (statistică) este
știința care are de obiect colectivi­
tățile omenești; ea cercetează din
ce elemente este constituită, popu-
lațiunea unei țări, cum trăiește și
cum se reînoiește. Principalul său
instrument este metoda statistică
(v. Dinamic). D. se face cu ajutorul
registrelor de stare civilă, pașa­
poarte, etc. nașteri, morți, căsăto­
ri, natalitatea, mortalitatea, nupția-
litatea, divorțuri, sinucideri, imi-
grațiuni și emigrațiuni. etc
Demonetizare,este scoaterea din
circulație a monedelor în curs, o-
perată printr'un act al puterii su­
verane.
Denegare de dreptate, (Proc.
pen.) este actul unui judecător, ca­
re refuză sau neglijează a-și înde­
plini însărcinările funcțiunei sale.
D. d. are loc numai atunci dacă
judecătorul fiind competent refuză
să judece. D. d. se pedepsește cu
a,menda 1000—10.000 lei. (152 C.
pen.).
Dentistica. (San.) este o ramu­
ră a medicinei care se exercită de
către doctori în medicină, cari pe
lângă dr. de liberă practică, s’au
mai specializat în această ramură,
la o universitate sau școală de spe­
cialitate. Este reglementată de le­
gea D. din 6 Martie 1923 cu regu­
lam. din 4 Aprilie 1923. Nici un ca­
binet dentar nu poate funcționa
decât în urma autorizațiunei Min.
sănătății, dir. gen. al serviciului sa­
nitar. Autorizațiunile pt. funcționa­
re sunt personale, netransmisibile
și revocabile. Dentist nu se poate-
întitula decât acela care posedă o-
diplomă delà o școală specială cu
practică dentistica de 4 ani, sau
doctori în medicină, cu practică
dentistica de 2 ani. începând din
1923 nu pot deveni dentiști decât
aoctorii în medicină. Pt. a obținea
calitatea de dentist candidatul tre­
buie să depună un examen în fata
unei comisiuni instituită în centrele
universitare: București, Cluj, Iași,
din profesori și doctori în medi­
cina. Se pedepsesc cu 1000—5000 lei
orice abateri delà legea dentisticei.
 Denunțarea — Departament
Denunțarea calomnioasă (Dr. când chiar persoana lezată dă in­
pen.) acela care acuză pe altul, în formațiile, se chiama plângere.
rața unei autorități, de săvârșirea Conf. art. 22 Leg. timbrului sunt
unei crime sau delict, știind că scutite de timbru. In dreptul inter­
acuzarea sa este mincinoasă, ori cu național este actul prin care gu­
știință inventează sau produce con­ vernul unui stat anunță pe cel al
tra lui probe mincinoase, comite alttui stat cu care încheie o conven­
delictul de acuzare mincinoasă și ție, (tratat) că nu le mai poate res­
se pedepsește cu închisoare corec- pecta, după ce vor expira.
(îonală delà 1 la 3 ani, amendă deia Departament, (Dr. adm.) se nu­
2000 la 3000 lei și interdicție corec­ mește județul în Franța (v. c.) org.
țională delà 1 la 3 ani. Dacă acu­ prin legea din 1871 (Loi des conseils
zarea se referă la o contravenție generaux) modif. prin decr. din 5
sau infracțiune disciplinară, pe Nov. 1926. Ad-ția D. este încredin­
deapsa este închisoare corecțională țată consiliului județean, compus
delà 3 luni la 1 an și amendă delà din 17—62 consilieri, aleși de ale­
2000 la 3000 lei. Când cel acuzat pe gători pe 6 ani, câte unui de fie­
nedrept a fost condamnat, din a- care canton (notariat comunal). Or­
ceastă cauză, se aplică pedeapsa pt. ganul reprezentativ al consiliului
mărturie mincinoasă. Acela care este comisiunea județeană (Com­
fără temei, acuză pe cineva, în fața mission departamentale) compusă
unei autorități, de săvârșirea unei din 4—7 membrii, aleși din sânul
infracțiuni la legea penală sau u- consiliului pe 1 an. In fruntea ju­
nei infracțiuni disciplinare, dacă dețului este prefectul (préfets) (v.
pt. aceasta i se poate imputa o cul­ c.). Ca. organ de îndrumare, tutelă,
pă și dacă acuzarea nu se dove­ control si supraveghere a ad-ției D.
dește a fi adevărată, comite delic­ și comunală. Franța este împărțită
tul de denunțare calomnioasă și se în 91 D. cari corespund ca întinde­
pedepsește cu închisoare corecțio­ re județelor mai mari dela noi. Cel
nală delà 6 luni la un an și amen­ mai mare este Hérault 16.224 kmp.
dă. delà 2000 la 5000 lei. Âcțiunea și Gironde 10.726 kmp. Consiliul
penală, pt. delictele din art. 259 și jud. se întrunește în ședințe ordi­
art. 260, se pune în mișcare numai nare și extraordinare la convocarea
la plângerea prealabilă a părții vă­ prefectului. In atrib. D. sunt date
tămate; iar în cazul când acuzarea toate chestiunile de adm. locală. In
a fost constatată mincinoasă prin principiu D. franceze au un număr
liotărîre judecătorească irevocabilă, restrâns de atrib. Hotărârile lor
acțiunea penală în contra acuzato­ afară de acelea pt. vânzări, cum­
rului se va pune în mișcare din părări, lucrări, construcții, drumuri
oficiu. și gestiuni referitoare la averea
mobilă și imobilă, sunt supuse, a-
Denunțul, (Pr. pen.) este încu- probării tutelare: minister, consiliu
noștințarea despre vre-o călcare a de stat, Curtea de conturi, prefect
legii. Este redactat de denunțător, și primpretor (sousprefets. (v. c.)..
sau un împuternicit al său, sau de Două, sau mai multe D. se pot aso­
ofițerul de poliție jud. (v. c.). Vor cia între ele pt. efectuarea de lu­
fi întotdeauna subscrise pe fiecare crări mai importante, constituind
pagină de ofițer. Semnarea D. este asoc. D. „de syndicat interdeparta­
și o garanție a seriozității lui. Lip­ mental“, cu buget separat. D. are
sa semnăturii nu împiedică pe ofi­ importante misiuni cu caracter po­
țer ca să înceapă învestigațiunile, litic: împreună cu membrii cons, de­
când i se pare că. D. ar putea pre­ plasă și comunele aleg pe membrii
zenta anumite fapte, cari dau loc la senatului; când constituția este în
acțiune publică (v. c.). Orice auto­ pericol sau când funcțiunea corpu­
ritate, particular sau ofițer public rilor legiuitoare este suspendată,,
este dator să informeze pe procuror fiecare D. trimite câte 2 reprezen­
(v. c.) dacă ia cunoștință de vre-o tanți, cari constituit! în adunare-
crimă sau delict, de un atentat con­ naț. reprezintă interesele statului.
tra siguranței publice, vieței sau Ad-ția departamentală are la bază
proprietății altuia. (29 P. p.). D. descentralizarea ad-tivă, cu dreptul

— 219 —
 Deportare — Descentralizare
de amestec al puterii centrale, în
mai toate actele D. Până la decre­
tul din 1926 era un sistem centra­
lizator. D. sunt împărțite în aron-
dismente (v. c.). D. se mai numește
partea din administrațiunea unui
stat atribuită unui ministru: de­
partamentul justiției, etc.
Deportare, înseamnă îndepărta­
rea din țară a unor criminali sau
delicvenți și transportarea lor în co­
lonii, unde să-și împlinească pe­
deapsa.
Depozite de cherestea, v. Che­
restea.
Deprecierea monedei, (Fin. în­
seamnă scăderea valorii sale. Va­
loarea banilor era de 9 ori mai ma­
re pe timpul lui Carol cel Mare, de­
cât la începutul secolului XX, era
încă de 6 ori mai mare în ajunul
descoperirei Americei și de trei ori
mai mare pe vremea revoluției
franceze. Cauzele D. m. sunt: pro­
ducția crescândă a aurului, Adam
Smidt a spus: ,Minele cele mai bo­
gate în metal prețios nu vor adău­
ga nimic la bogăția globului'1 fiind­
că un produs va fi depreciat când
va fi în abundență.
Deputati, (Dr. el.) aleși de toți
•cetățenii rom. majori, înscriși în
listele electorale, prin vot univer­
sal, egal, direct, obligator și secret
și pe baza reprezentării minorității:
Alba 5, Arad 9, Argeș 6, Bacău 6,
Bălți 6, Bihor 9, Botoșani 5, Brăila
'6. Brașov 3, Buzău 6, Cahul 4, Ca-
liacra 4, Câmpulung 2, Cernăuți 6,
Caraș 5, Cetatea Albă 7, Ciuc 3,
Cluj 6, Constanța 5, Covurlui 7,
Dâmbovița 6, Dolj 10, Dorohoiu 4,
Durostor 4, Făgăraș 3, Fălciu 4,
Fălticeni 4, Gorj 5, Hotin 5, Hune­
doara 9, Ialomița 6, Iași 8, Ilfov 20,
Ismail 4, Lăpușna 8, Maramurăș 4,
Mehedinți 7, Mureș 6, Muscel 4, Nă-
săud 3, Neamț 4, Odorhei 4, Olt 4,
Orhei 6, Prahova 8, Putna 5, Râm-
nicu-Sărat 4„ Roman 4, Romanați
■6, Rădăuți 4, Sălaj 6, Satu-Mare 6,
Severin 6, Sibiu 5, Someș 5, Soro-
ca 6, Storojineț 3, Suceava 3, Târ­
nava Mare 4, Târnava Mică 4, Ti-
miș-Torontal 10, Tecuci 4, Teleor­
man 6, Tighina 5, Trei-Scaune 5,
Tulcea 4, Turda 4, Tutova 5, Vaslui
4, Vâlcea 5, Vlașca 6. (v. Mandate
de D.).
— 220
Dermatologia, ramura medichi ei
care se ocupă cu boalele de piele.
Derogațiune, abatere delà dis-
pozițiunile unei legi dela un uz.
Desagregare, desfacere, măcina­
re, sfărâmițare.
Desbateri, v. Deliberări.
Desbateri la judecătorii poli­
țienești, v. Pertractare.
Descentralizare ad-tivă, (Dr.
adm.) este sistemul de organizare
a unui stat, atunci când din punct
de vedere ad-tiv se încredințează
reprezentanților regionali și comu­
nali, grija și îndeplinirea interese­
lor respective, cu un drept de con­
trol și tutelă din partea statului. Un
stat centralizat înseamnă de fapt
negarea intereselor regionale și lo­
cale; pe când un stat descentralizat
presupune satisfacerea unor aseme­
nea interese. La începutul lor, sta­
tele au fost centralizate, al căror
centr. politică se confunda cu centr.
ad-tivă, trecerea delà centr. la des-
centr. a avut loc printr’o serie de
gradațiuni succesive. Mai întâi pu­
terea centr. recunoscând existența
intereselor regionale, a acordat a-
cestora dr. de a-și exprima dorința
și a-și da păreri. Mai apoi statul
și-a plasat agenții săi în fruntea
jud. și comunelor, încredințându-le
acestora grija intereselor locale, (v.
Desconcentrare ad-tivă), și mărin-
du-le puterea de deriziune în scopul
de a-i apropia cât mai mult de ad­
ministrați. Numai după aceasta
statul a acordat organelor corn, și
jud. o complectă putere de deciziu-
ne proprie; dr. de a avea un patri­
moniu, pers, juridică, rezervându-și
un dr. de control asupra actelor de
autoritate și de tutelă (v. c.) asupra
actelor de gestiune (v. c.). Prin art.
108 Const. în privința organizării
intereselor regionale și locale a ad­
mis sistemul descentralizării ad-
tive. Motivele erau: Statul rom. în
actuala lui formație, cuprinde un
mare .număr de elemente minori­
tare; unitatea sufletească este încă
în curs de evoluțiune, autonomia
(v. c.), presupune o națiune defini­
tiv închegată între hotarele sale și
o educație a cetățeanului pt. ex.
acesteia, cari nu s’ar putea presu­
pune. Caracteristica D. ad-ției după
 Desconcentrare
Legea adm. loc. din 1929 este că or­
ganele jud. și comunale nu au alte
dr. decât acele date prin legile or­
ganice, ceeace justifică dr. de con­
trol al Statului; nu-și pot creia o
forță de poliție proprie, aceasta a-
partinând statului, care la cerere
le o va pune la dispoziție. Puterea
centrală exercită tutela ad-tivă, a-
supra gestiunei financiare și patri­
moniale a acestora. Constituția nu
îngăduie alte diviziuni teritoriale
superioare jud. și inferioare comu­
nelor. Foloasele: este un mijloc ex­
celent de a face educația politică a
cetățenilor; viața locală se desvoltă
în mod natural potrivit cu mora­
vurile și nevoile localnicilor; satis­
face mai bine interesele locale prin
organele apropiate, cari cunosc stă­
rile și nevoile mai bine decât le-ar
cunoaște puterea centrală; nu se
mai pierde timpul cu coresponden­
ța obositoare pt. ca puterea cen­
trală să avizeze sau să aprobe. Des­
centralizarea totuși nu se poate a-
plica decât acolo unde poporul este
educat pregătit pt. aceasta și în
măsura civilizațiunei sale; dar mai
ales în statele definitiv închegate
între hotarele sale. înainte de a se
acorda D. trebuie să se cântărească
just, toate însușirile cetățenilor
precum și că autoritățile locale în­
zestrate cu toate drepturile nu se
vor face vinovate de nepăsare sau
tiranie. D. în Rusia Țaristă a avut
rezultate, dezastruoase, pe când în
Elveția, Anglia, Statele Unite, a a-
dus bună starea cetățenilor. La noi
sub legea ad-tivă din 1929 D. nu a
adus rezultate satisfăcătoare, ba
din unele puncte de vedere D. a fost
chiar dezastruoasă. Principiul D. nu
este ceva nou, în perioada revolu­
ționară între anii 1789—1793 Franța
a avut cea mai largă D. statul era
împărțit în Departamente și cir­
cumscripții, având fiecare adunări
elective, cu putere de a decide chiar
și în chestiuni, de stat: delà 1793 a
început tendința de centralizare, ca­
re cu o ușoară ameliorare în 1830 și
1926 s’a menținut până astăzi
(1933). La noi ideia de descentrali­
zare a apărut pt. prima oară în
chip timid în Regulamentul Orga­
nic (v. c.), care spune: „Stăpânirea
socotind că îngrijirea pt. cele ce
privesc buna fericire a unui oraș,
- 221 —
nu poate fi mai bine încredințată,,
decât acelora cari se folosesc din-
tr’ânsa, au socotit să le dăruiască
drepturi de a-și chivernisi ale lor
interesuri prin sfaturi orășănești a-
lese de locuitorii acestor orașe".
(Cap. IV, R. O. Mold.). In 1848 ideia
de D. apare ca un punct progra­
matic al mișcării afirmată de Co-
gălniceanu în Mold, și de către
Proclamațiunea delà Islaz din 7 Iu­
nie 1848 a lui Eliade Rădulescu,
prin care se prevedea dr. pt. comu­
ne și orașe de a se administra fără
amestecul puterii centrale; princi­
piul era: „Tot ce se poate face pe
loc, să se facă de către puterile lo­
cale'1. Convențiunea delà Paris (v.
c.) proclama: „Instituțiunile muni­
cipale atât cele urbane cât și cele
rurale vor dobândi toată desvolta-
rea, ce le-o pot da stipularne acestei
convențiuni". (art. 46). Constituția
delà 1866 prin art. 107 proclamă: le­
gile referitoare la organizarea jud.
și comunală vor avea la bază des­
centralizarea ad-țiunei, mai com­
plectă și independență comunală“,
(art. 107). Totuși legile ad-tive până
la 1925 nu au respectat îndeajuns
principiile constituționale, înclinând
mai mult spre un centralism.
Desconcentrare ad-tivă, (Dr.
adm.) este sistemul după care un
stat din punct de vedere ad-tiv este
astfel organizat, că încredințează
agenților puterii centrale, plasați în
fruntea comunelor și județelor, gri­
ja și îndeplinirea intereselor locale
și regionale, mărindu-le considera­
bil puterea de deciziune, în scopul
de a-i apropia cât mai mult de ad­
ministrație. Acesta ar fi sistemul
care rezultă din legea ad-ție locale,
prin învestirea organelor puterii
centrale (Prefect, Director de pref.
Primpretor, notar) cu d. de inițiati­
vă și cu putere de deciziune pro­
prie și pe lângă grija intereselor
generale și pe acea a intereselor re­
gionale și locale. Constituția prin
art. 108 prevede că „legile pt. org..
intereselor locale și regionale vor
avea la bază descentralizarea ad-
tivă“. Sistemul D. este intermediar
între descentralizare și autonomie
(v. ac. c.). După „Berthèiemy" un
ad-tor local chiar subordonat putej
rii centrale, este mai chemat _ să
adopteze hotărârile sale colectivită­
 Desistare — Detențiune
ții ce administrează, decât ar fi un
șef de serviciu dintr’un minister.
Desistare, (Pr. civ.) într’un pro­
ces penal înseamnă renunțarea din
partea vătămatului la despăgu­
birile civile. In procesele civile D.
părții reclamante înseamnă renun­
țarea la proces. Trebuie făcută în
în 24 ore, de când s’a constituit în
acea calitate. Reclamantul nu mai
poate figura ca parte în proces; su­
portă cheltuelile procesuale până în
ziua D.
Despăgubiri de răsboi, alcă-
luesc un mijloc însemnat pt. aco­
perirea daunelor cauzate de război;
ele sunt privilegii acordate statelor
învingătoare și pot fi socotite ca
venituri extraordinare. După război
prin tratatele delà: Versailles, Saint
•Germania, Trianon și Neuilly s’au
stabilit D. d. r. sub formă de „repa-
rațiuni de daune“. Guvernele aliate
au declarat că Germania și aliații
săi, Ungaria, Austria, Bulgaria și
Turcia sunt răspunzători pt. toate
pagubele suferite. Suma desp. a
fost fixată de „Comisiunea Repara­
țiilor“. In 1870 Franța învinsă a des­
păgubit Germaniei cu 5 miliarde fr.
sub formă de „Indemnitate finală“.
In 1919 Germania a trebuit să ce­
deze minele de cărbuni din reg.
„Saare“ ca garanție că va achita
despăgubirile.
Despărțenie, (Divorț), (Dr. civ.)
căsătoria (v. c.) se desface prin
moartea unuia dintre soți; prin a-
nulare și despărțenie. D. se pronun­
ță de instanța judecătorească la ce­
rerea unuia din soți, dacă celalalt
soț s’a făcut vinovat de adulter, sau
fapte împotriva firii, sau a încheiat
o nouă căsătorie; dacă celălalt soț
i-a vrășmășit viața sau știind că
alții i-o vrășmășesc nu l-a înștiințat;
dacă celălalt soț a fost condamnat
pt. o crimă de drept comun, afară
de crime politice; dacă unul din
soți s’a făcut vinovat de gravă căl­
care a îndatoririlor conjugale sau
printr’o purtare nevrednică sau
imorală s’au vătămat adânc legă­
turile conjugale așa încât traiul în
comun este de nesuferit pt. cel ce
cere D. Când unul din soți este a-
lienat mintal. D. se va considera
dela data când deciziunea a rămas
definitivă. Soțul vinovat va datorii
222 -
alimente celuilalt, dacă se' va găsi
în nevoe. Dreptul la alimente se
stinge prin recăsătorirea celui care
le primește. Soțul nevinovat va pu­
tea cere celuilalt să fie despăgubit
pt. orice pagubă suferită prin D. In­
stanța tutelară va încredința copii
soțului care a dobândit D. (v. Di­
vorț).
Despot, 1) Domn, îndeosebi peste
slavi; 2) suveran care domnește în
chip arbitrar; 3) persoană care cau­
tă să-și impună voința celor ce-1
înconjoară.
Destituire, (Cont. adm.) este ru­
perea raportului de funcțiune prin
isgonirea funcționarului ca netreb­
nic, ceea ce-i ridică dr. de a mai fi
funcționar public. D. este pedeapsa
dată funcționarului, care s’a făcut
vinovat de abateri grave în servi­
ciu, sau a fost condamnat de in­
stanțele judecătorești la închisoare
până la 6 luni. D. ca pedeapsă prin­
cipală este dată de autoritatea su­
perioară a funcț. cu avizul com.
disciplinare (v. c.). Funcț. pedepsit
cu destituirea nu va mai putea o-
cupa niciodată funcție publică, (art.
56 St.). Funcționarul stagiar desti­
tuit pt. incapacitate nu are acțiune
în contencios; el are numai calea
ordinară a acțiunei în daune. (C.
Cas. III, 832, 931). Funcționarii cari
fac evaluări nereale pt. bunurile
publice puse în vânzare se pedep­
sesc cu destituirea, (art. 78 L. c. p.)_
Desuetudine, este modul de a-
brogare a unei legi, prin neaplica-
rea ei, sau printr’un uz contrar.
Deta, com. rurală în jud. Timiș-
Torontal, reșed. plășii, 4079 loc. ju­
decătorie, percepție, secție jand. P.
t. t. cfr. în loc. Prefectură, tribunal
Timișoara la 42 km. Bis. gr. cat.
In 1900 avea 3997 loc. rom. 222, cei­
lalți germ. ung. sârbi, bulgari.
Detașări, v. Transferare.
Detențiune, (Dr. pen.) este o pe­
deapsă pentru crimele politice, pri­
vativă de libertate pe timp de 3—10
ani. Osândiții la D. sunt închiși în
mănăstiri cu regim mai dulce și
pot comunica cu oricine. Iși pot
procura nutriment; nu sunt supuși
la nicio muncă. Codul penal nu
prevede nicio altă pedeapsă acce­
sorie. Condamnatul la detențiune
 Deținere — Deturnare
va executa pedeapsa într’un peni­
tenciar special, separat pe sectoare,
după felul detențiunii. El va fi'ți­
nut ziua în comun, iar noaptea se­
parat, în celulă individuală. Con­
damnatul la detențiune nu poate fi
obligat la muncă, însă este liber să
se ocupe cu lucrări pe care singur
le poate alege, potrivit regulamen­
tului închisorii. Condamnatul va
putea cere să i se permită să exe­
cute pedeapsa în celulă, în total
sau în parte. In acest caz, două zile
petrecute în celulă corespund cu 3
zile detențiune în comun. Regimul
de executare al detențiunii este maî
blând decât al pedepselor de drept
comun, însă regimul condamnații-
lor la detențiune grea, pe viață,
este mai aspru decât acelor con­
damnați pe timp mărginit, și am­
bele, mai aspre decât regimul de­
tențiunii riguroase. Detențiunea
simplă va avea un regim cu totul
blând. Distincțiunile între aceste
regimuri se vor stabili după urmă­
toarele criterii: a) posibilitatea pt.
condamnat de a fi vizitat de per­
soane din afară; b) putința de a-și
îmbunătății viața în penitenciâr
din averea sa proprie; c) numărul
■orelor de plimbare în aer liber.
Condamnatul nu este obligat să
poarte costumul închisorii, dacă-și
poate procura îmbrăcăminte pe spe­
sele sale. Condamnatul la detențiu­
ne va putea cere a fi trecut într’o
colonie penitenciară, unde va fi ți­
nut separat de ceilalți deținuți și
apoi va putea cere liberarea condi­
țională, în aceleași termene și con-
dițiuni, ca și condamnatul la pe­
depsele de drept comun corespun­
zătoare. Din produsul muncii con-
damnaților la detențiune, se cuvine
Statului numai un sfert, iar restul
condamnatului. Partea cuvenită
condamnatului se va capitaliza,
afară de o parte, pe care condam­
natul o poate întrebuința pt. îndul­
cirea vieții în penitenciar, și anu­
me: un sfert pt. cei condamnați la
detențiune grea pe viață; o treime
pt. cei condamnați la detențiune
grea pe timp mărginit; jumătate pt.
cei condamnați la detențiune rigu­
roasă și trei sferturi pt. condam-
nații ]a detențiune simplă.
Deținere, (Dr. pen.) este acea
măsură polițienească, prin care se
— 223 —
răpește libertatea unui individ, în
urma unui mandat sau în cazuri
determinate de lege. D. se face în­
trebuințând cuvintele: „In numele
legii ești deținut“. Când D. se face
în baza unui mandat de arestare,
se va comunica deținutului manda­
tul și autoritatea căreia va fi îna­
intat. D. se face în fața a 2 mar­
tori sau funcționari. Când deținu­
tul dorește să fie înaintat cu tră­
sura sau trenul pe chelt. proprie și
acoperă chelt. patrulei i se poate
îngădui.
Deținerea prealabilă, (Dr. pen.)
a unei persoane se poate ordona:
a) în caz de flagrant delict; dacă
faptul atrage după sine o pedeapsă
criminală; b) dacă este temere că
inculpatul intenționează a fugi ori
s’a ascuns, dacă există probe că în­
vinuitul încearcă să câștige pe co­
autori, complici, tăinuituri, martori,
etc. să mărturisească strâmb, ori
s’ar sili a nimici, modifica sau
ascunde urmele infracțiunei; c) da­
că învinuitul nu este cetățean ro­
mân; d) dacă în cursul procedure!
contra sa a mai comis o nouă cri­
mă sau delict, ori a anunțat că va
duce la îndeplinire o nouă crimă
sau delict, Cel prins în flagrant de­
lict poate fi deținut de oriiine cu
obligația de a-1 preda justiției. D. p.
se face în urma unui mandat de
deținere (v. c.) emis de procurorul
sau judecătorul de instrucție. Per­
soana deținută trebuie să fie ascul­
tată în termen de 24 ore. (v. Inte­
rogator). D. p. poate dura numai
până la terminarea cercetării sau
cel mult 15 zile. Ofițerul care va de­
ține o persoană va întocmi un pro­
ces verbal (v. c.) cuprinzând cali­
tatea ofițerului, dacă măsura este
din propria inițiativă sau din. or­
din; ziua și ora, declarația deținu­
tului și locul unde a fost deținut.
Procesul verbal împreună cu per­
soana va fi înaintat parchetului.
Deturnare de fonduri, (Con-
tab.) se numește abaterea contabilă,
constând în întrebuințarea unei su­
me de bani în alt scop și pt. alte
lucrări decât acele în vederea că­
rora suma a fost încasată, alocată
sau destinată; ex, veniturile dru­
murilor au fost întrebuințate pt.
sporiri de salarii, etc. D. f. este și
 Deturnare >— Dezerțiune
atunci când cheltuelile unui exer­
cițiu se întrebuințează pt. alte exer
citii; când alocațiile pt. un minister
s'au întrebuințat la un alt minis­
ter; când sumele afectate la un ar­
ticol au fost întrebuințate la chel­
tuelile unui alt articol. D. f. este
justițiabilă în fata curții de con­
turi (v. art. 65 Leg. cont. pubi.). Le­
gea adm. locale din 1929 prin art.
479 prevedea că: niciun venit nu se
poate încasa decât în bază de lege
sau regulament; nicio cheltuială nu
se poate face decât prin credit re­
gulat deschis în buget, orice chelt.
făcute peste alocația bugetară (v.
c.) constitue abatere și se pedep­
sește cu închisoare delà 3 luni la
un an, iar sumele cheltuite rămân
în sarcina funcționarului, care le-a
aprobat..
Deturnare de putere, (Contenc.
adm.) este faptul unei autorități
ad-tive, care uzând de un drept a-
parent al său, păstrând formele
prevăzute de lege, necomițând nicio
violare aparentă a acestei legi, își
exercită autoritatea sa în alt scop și
pt. alte motive, decât acelea în ve­
derea cărora i-au fost conferite pu­
terile, adică într’un scop contrar
moralei ad-tive; jurisprudența a
censurât astfel de acte anulându-le
pt. exces de putere și incompetență.
D. p. apare în dreptul pubi, ca un
fruct detestabil al favorismului și
politicianismului. Condițiunfe D.
p. sunt: detașarea fără interes sau
înlăturarea din serviciu fără motiv
a unui funcționar, iar în locul său
să fie numită altă persoană. Pt. ca
să existe D. p. se cere ca actul să
fie făcut cu rea credință.
Deva, comună urb. reșed. jud.
Hunedoara. 10.593 loc. veche cetate,
are 1823 clădiri, 2539 gospodării, 360
întrepr. industr. și comerc. Tribu­
nal, prefectură. București la 483
km.
Devălmășie, moșie răzeșească
stăpânită de mai mulți împreună.
Devalvafie, reducerea valorii
nominale a unei monete.
Deviz, (Fin.) este un tablou cu­
prinzând părțile unei lucrări pro­
iectate pt. executarea lucrărilor pu­
blice. Ad-țiunile pt. a putea cunoaș­
te suma la care se va urca o lu­
crare, se servesc de un deviz esti­
- 224 —
mativ, care cuprinde amănuntul lu­
crării, indicațiunea materialelor
din care se vor executa, dimensiu­
nile lor principale, modul cum vor
fi executate, evaluarea în raport cu
unitatea adoptată pt. măsurătoa­
rea lor, aplicațiunea prețului cores­
punzător fiecărui fel de lucrare, va­
loarea întreagă și a face să reiasă
cu o cât mai mare aproximație to­
talul cheltuelii, la care se va mai
adăuga încă o sumă pt. cheltueli
neprevăzute. D. se întocmește îna­
inte de caietul de sarcini (v. c.) al
licitației. D. pt. județe și comune se
întocmește de serviciile lor tehnice
sau prin concurs, dacă au o valoare
importantă, pt. comune se întoc­
mește de Serviciul tehnic jude­
țean. D. este un act de evaluare a
unei lucrări proiectate, (v. Planuri).
Deviza, cambiu de obiceiu, cu
scadența scurtă, tras asupra piețe­
lor străine, se notează și se caută
la burse.
Devize, v. Scrisori de schimb.
Dezafectare, este deciziunea ad-
tivă prin care se hotărește că un
imobil încetează de a mai fi între­
buințat pt. serviciul public, (v. De­
clarare).
Dezarmare, limitarea armamen­
telor, are de scop a îngreuna con­
flictele de război, degrevând în ace-
laș timp bugetele statelor de ma­
rile cheltueli cu întreținerea .arma­
telor. In 1932 s’a întrunit la Geneva
primă conferință a D. al cărei lu­
crări au continuat în 1933.
Dezavuare, este dezaprobarea
dată de guvern sau de ad-ție unui
funcționar public, care a depășit
cadrul instrucțiunilor primite, sau
a lucrat împotriva instrucțiunilor
autorității.
Dezertare, se numește părăsirea
fără voie a detașamentului său, de
către orice militar, în timpul exe­
cutării serviciului sub arme.
Dezerțiune, (Just, adm.) este pă­
răsirea serviciului de către funcțio­
nar fie parțial fie în bloc după o
înțelegere prealabilă, fie în semn
de grevă, fie și în semn de demon­
strație colectivă se pedepsește cu
destituirea (v. c.). D. este și atunci
când un funcț. a părăsit demon­
strativ serviciul. Funcționarii do-
 Diciosânmărtin — Dicționar
vediți că au pus Ia cale greve ori
părăsirea serv, sau cari prin atitu­
dinea lor caută a împiedica mersul
serv, pe lângă destituire se pedep­
sesc până la 2 ani închisoare și
amendă delà 1000—10.000 lei. (art.
30—31 Statut).
Diciosânmărtin, comună urb.
fostă reșed. jud. Târnava Mică
până în 1933. 6355 loc. 965 clădiri,
1345 gospodării, 141 întrepr. ind. și
comerc. București la 418 km.
Dictatură, (Dr. const.) este o
formă de guvernământ, unde gu­
vernarea statului se face printr’un
decret dat de cel mai vrednic, sau
de șeful statului; D. se institue
atunci când ființa și siguranța sta­
tului este primejduită și când prin
lege nu se poate stabili ordinea. D.
se bazează pe principiul: „că for­
malismul legilor și înceata lor apli­
care cer un timp prea lung, pe care
împrejurările nu-l pot acorda"'. D.
suspendă autoritatea legilor, con­
stituției și funcțiunea suveranității
naț. judecătorii judecă după norme­
le stabilite de dictator. D. pune sta­
tul la grea încercare; dictatorul a
avut în fața sa două probleme: piei-
rea statului sau salvarea lui prin
mijloace dibace. D. de obiceiu ia
naștere în caz de mișcări sociale
sau revoluții, când primejdia pt.
stat este evidentă si nevoia die a
salva ființa statului este mai pre­
sus decât puterea sacră a legilor,
ea este provizorie. D. Ia romanii se
înființa în regiunile unde statul ro­
man nu avea organizații destul de
puternice pt. menținerea prin legi a
ordinei. Instituirea ei se făcea noap­
tea și în secret pt. că le era rușine
consulilor romani a pune pe un om
mai presus de legi .Dictatorii erau
numiți pe termen scurt; de multe
ori abdicau înainte de vreme. Sta­
tele cu regim dictatorial sunt: Ita­
lia și Rusia (1932) și au mai fost
Spania și Jugoslavia.
Dicționaire (Grand) universel du
XIX siècle (Dicționar universal al
sec. XIX) redactat de Pierre La­
rousse, în 17 volume. Este o bogată
enciclopedie care îmbrățișează toate
ramurile activității umane, conti­
nuă să apară în dif. ediții refăcute
și împărțite pe dif. ramuri ale știin­
ței și activității sociale.
— 225 —
Dicționar, culegerea si aranja­
rea în ordine alfabetică a -cuvintelor
împreună cu explicația lor. Se mai
numește: glosar, vocabular sau le­
xicon. D-ul poate cuprinde numai
o ramură a științei umane, deaceea
se disting dicționare de artă, de bo­
tanică, medicină, istorie, etc. Când
sunt cuprinse în ele toate ramurile
științei umane, atunci avem o „en­
ciclopedie“ (v. c.). D. s’a născut din
necesitatea' mai multor limbi sau
diferitele graiuri în cadrele ace­
leiași limbi. Primele încercări da­
tează din sec. XVII-a. Cele mai im­
portante: a lui Mihail Halici din
sec. al XVIII-a Budai Deleanu, Le­
xiconul Românesc-Nemțesc (1818),
Ioan Bobb, Dicționar românesc-la­
tinesc și unguresc (2 voi. Cluj,
1822—1823). Petru Maior si colabora­
torii, Lexicon Valachico-latino-hun-
garo-germanicum (Buda, 1825), A,
T. Laurean și I. C. Massim, Dicțio­
narul limbii române (2 voi. Bucu­
rești, 1871—1876), A. Cihac, Dictio-
naire d’étimologie daco-romaine (2
voi. Frankfurt a. M. 1870—79, cel
mai de seamă pe atunci, util și azi),
B. P. Hașdeu, Etymologicum mag­
num Romaniae (Dicționarul limbii
istorice și poporane a Românilor,
3 voi. până la „Bărbat“, București,
1886—1893, e primul dicționar lu­
crat sub auspiciile Acad. Rom. și cu
sprijinul bănesc al Regelui Carol I.
plănuită pe baze vaste a fost con­
tinuat delà 1897 de Al. Philippide,
profesor la Univ. din Iași. Acade­
mia Rom. a însărcinat apoi cu con­
ducerea dicționarului pe Ov. Den-
suși-anu, apoi Sextil Pușcariu, pro­
fesor la Univ. din Cluj. Sub condu­
cerea sa s’au publicat literele A, B,
F, G, H, I și câteva fascicole din
C, e în curs de publicare și restul,
mersul încet e datorit lipsei de mij­
loace financiare. Importante prin
valoarea lor știintifi-că sunt: S.
Pușcariu, - Etymologisches Wörter­
buch der rumänischen Sprache. La­
teinisches Element (Heidelberg,
1913). O. Densușianu și I. A. Can-
drea, Dicționarul limbii române, e-
lemente latine, apărut complect 4
vol.. Fr. Damé, Nouveau Dicționaire
roumain-français (4 vol. București,
1893—1895). L. Șăineanu, Dicționa­
rul universal al limbii române țmaî
multe ediții). Mihăileanu: Dicționar
15
 Dicționar — Dijmă
macedoromân. I. Dalametra, Dic­
ționar român. I. Byhan, Dicționar
istro-român (în nemțește) etc. pre­
cum și mai multe glosare, dilectale
(de viciu, Sf. Pașcă, etc.). Ultimul
este „Dicționarul Enciclopedic al
limbii române“, București, 1932, de
Candrea și Adamescu.
Dicționar ad-tiv, se numesc ace­
le D. în cari sunt culese și expli­
cate chestiunile ad-tive. Ele pot ii
D. arătând numirile de localități,
cu indicarea de anumite date sta­
tistice, sau D. explicând chestiunile
de natură ad-tivă, așa cum ar fi
dicționarul de față. Dl. P. Ștefă-
nescu, directoru/l general al ad-ției
de stat din Ministerul de interne,
fost inspector gen. ad-tiv, încă în
anul 1921 a început tipărirea unui
D. a. întitulat „Mic dicționar al ad-
țiunei române“ din care până în
prezent (1933) s’a publicat în Re-
vista România Administrativă,
până la litera M, fiind în curs de
publicare. Acesta a fost de o mare
importanță, funcționarii astfel au
putut avea o călăuză prețioasă, în
câmpul vast al ad-ției. Acesta ne-a
fost și nouă de un mare folos pt.
multe chestiuni cuprinse în acest D.
Dicționar cifrat, (Politie) sc nu­
mește un dicționar obișn'uit, cu­
prinzând toate cuvintele, sau nu­
mai o parte din cuvintele cele mai
uzitate într’o limbă anumită, în ca­
re fiecare cuvânt este reprezentat
printr’un grup de 2, 4 sau 6 cifre.
D. c. se întrebuințează în corespon­
dență secretă, diplomatică sau de
poliție internă, unde înlesnește
transmiterea corespondenței. Tra­
ducerea unui text cifrat se numește
,,descifrare“ (v. c.) sau chee. (v.
Criptografie). D. c. sau criptografi­
ce se compun în forme foarte va­
riate. Imaginația și gradul de cul­
tură joacă un mare rol în alcătui­
rea D. c.
Difamație, înseamnă publicita­
tea dată unor informațiuni sau
aprecieri infamante, fie adevărate
sau falșe. D. ia denumirea de ultra-
giu (v. c.) când privește pe un func­
ționar public.
Difteria, (San.) este o boală epi­
demică, provenită dintr’o intoxicație
sau otrăvire generală. Este caracte­
rizată prin formarea unor membra­
ne sau pelițe pe migdalele din fun­
dul gurii, pe cerul gurii, pe faringe,
în laringe, la ochi și în nări. Tim­
pul contagiunei până la ivirea pri­
melor semne 1^-8 zile. Cauzele: să­
răcia, hrana rea, locuință neigie­
nică sau umedă, slăbire, etc. Cei
mai expuși sunt copiii între 3—7 ani,
Boala este propagată de un microb
eliminat de bolnav prin gură și
sunt umflate acoperite de pete al­
burii, cari se pot ridica cu pămă-
tuful, dar se refac la loc. Bolnavul
înghite greu, are călduri, este pa­
lid, are accese de sufocație. Prin
tuse, aruncă pielițe rupte din gât;
respirația este greoaie. Tratament:
spălăt'uri boricate făcute cu iriga-
torul în fundul gurii; injecțiuni cu
serul antidifteric, gargară, se vor
spăla ochii cu acid boric, pe față
și mâini cu sublimat; izolarea bol­
navului; rufăria desinfectată. Se va
aviza medicul. Casele infectate se
vor însemna cu bilete pe cari se va
scrie „boală contagioasă“. Se vor
supraveghea și executa prescripții­
le medicului, (v. Boale infecțioase.
Epidemii).
Difuziune radiofonică, v. Socie­
tatea de...
Digestele, (Dr. roman) sunt o
culegere a hotărârilor celor mai
faimoși jurisconsulți romani, alcă­
tuită din ordinul împăratului Justi­
nian (527—565). O colecție de sen­
tințe și consultații, date de diverși
jurisconsulți romani (v. c.) prezi­
dați de Tribonian și autorizate de
stat.
Dijmă, (Dr. român) înseamnă
plata în natură a muncii pămân­
tului unui proprietar, spre deosebi­
re de arendășie, unde cel ce mun­
cește pământul mai aduce ca aport
și un capital, sub diferite forme.
Terenurile agricole exploatate în
dijmă sunt exploatări în regie, un­
de un terț nu intervine decât cu
munca și pt. asemenea exploatări
agricole nu urmează a plăti impo­
zit agricol. D. în vechime însemna
contribuția zecimală, pe care clă-
cașii (v. c.) erau obligați să o dea
stăpânilor de pământuri, din zece
una din toată producerea clăcașu-
lui pe care trebuia să o care la co­
nac. D. uneori era mai mult^ ima
din cinci, alte ori una din douăzeci.
 Dimineața — Direcțiunea
"Țăranul nu avea voie să-și ridice riale, județene și comunale, de stu­
bucatele de pe câmp până nu li se dii de construcție, ad-tivă și dir.
dijmuia. dijma se făcea și din bu­ financiară repartizate în servicii și
ne și din proaste. 10 inspectorate de drumuri. In ca­
Dimineața, ziar independent de­ pul D. g. este un director și sub­
mocrat, fondat în 1904. Este cel mai director general, cu atrib. de con
mare și mai răspândit ziar de in- ducere, supraveghere generală teh­
formațiuni din România. Apare zil­ nică, financiară și ad-tivă asupra
nic în 16—24 pagini. Redacția: Buc. întregii ad-ții a drumurilor. Func­
Str. Const. Mille. Directori: Const. ționarii sunt supuși statutului. Pe
=Graur, Em. Socor, B. Brănișteanu lângă D. g. funcționează comitetul
și Em. Pauker. Redactori: Al. Alec- consultativ al drumurilor, compus
siu, General Atanasiu, I. Andrea, din directorul general și doi ingi­
N. Aurescu, N. Batzaria, F. Bru- neri specialiști ca organ consulta
nea, Ana Canarache, I. Cuțana, tiv al ministerului în toate chestiu­
Dinu Dumbravă, D. Faur, C. Not­ nile mai importante. D. g. a fost în­
tara, Sevastos, Teodorescu-Braniște, ființată în locul casei autonome a
etc. etc. (v. și Adeverul). dr. care s’a desființat în 1 Iulie
1932, preluând toate atribuțiunile,
Dinamie, se numește un proce­ drepturile
deu statistic pt. cercetarea popu­ și obligațiunile acesteia.
lației sub raportul mișcării sale, Direcțiunea contabilității, este
prin cunoașterea fenomenelor cari un serviciu special pe lângă fiecare
produc schimbări în consistența nu­ minister și comun fiecăruia. Are în
merică, în formele sale de grupare, atrib. sa: Culegerea datelor pt. pre­
de coheziune și în proporția fiecă­ gătirea și executarea bugetului (v.
rei clase distinctă prin caractere c.), ținerea contabilității (v. c.) mi­
demografice. Se face cu ajutorul nisterului, verificarea, lichidarea și
registrelor de stare civilă, morți, ordonanțarea cheltuelilor, facerea
născuț i, căsătorii, prin registre, inventarului de avere mobilă și
pașapoarte, emigrări, imigrări, etc. imobilă. Cuprinde serviciile: al ve­
niturilor cu secțiile de constatare
Diplomatică, știința care se o- și urmărire, cheltuelilor cu secț. an­
cupă cu studierea diplomelor, do­ gajare și ordonanțare al controlu­
cumentelor îndeosebi cu însușirile lui financiar, al inventarierii. Con­
lor interne, de ex. datele și felul trolul asupra D. c. se face de Di­
actelor, scrierea, stilul, ortografia, recțiunea Gen. a Contab. (v. c.) de
nomenclatura, formulele, sigitele, pe lângă ministr. de finanțe ex.
etc. printr’un delegat al său.
Diplomația, este totalitatea re- Direcțiunea generală a mono­
gulelor și obiceiurilor în raporturile polului alcoolului, funcționează pe
internaționale ale statelor și arta
întrebuințării lor. (v. Agenti diplo­ lângă Ministerul de finanțe, având
matici;. scop exploatarea monopolului al­
coolului și ad-ția taxelor de consu­
Diplome, sunt titluri emise de o mație. (4 Leg. Mon. Spirt. 1932).
școală superioară sau academie, din Este condusă de un director gene­
care reese că posesorul lor a absol­ ral, ajutat de un comitet de direc
vit acea școală și că este îndreptă­ ție. Se împarte în: Dir. monopolu­
țit a ocupa o catedră sau o funcție rilor alcoolului, dir. taxelor de con­
publică sau a urma o altă școală sumație și de brevete și din servi­
superioară; diplomele notarilor e- ciile externe regionale. Are buget
mise de școlile de notari din V. separat votat de adunarea depwa-
Regat sunt egale cu cele emise de ților.
Școlile de notari din Ardeal. Direcțiunea măsurilor și greu­
Direcția generală « drumurilor, tăților, funcționează pe lângă Min.
funcționează pe lângă Mnist. lucr. industr. și comer. Org. prin legea
Pubi. Este persoană juridică, are din 1910, mod. 1921. Se compune
gestiune distinctă scutită de dări din: direcția tehnică a verificărilor,
către stat, jud. sau comună. Cu­ de control și aplicație, serv, conta­
prinde: Dir. întreținerii, dr. nota­ bilității și personalului. Corpul in-

— 227 — 16*
 Direcțiunea — Dispensă
spectorilor metrologiști și Serviciile
exterioare, compuse din biurouri de
măsuri și greutăți (v. c.), în fiecare
județ, (v. Verificarea măsurilor).
Direcțiunea generală a poliției,
face parte integrantă din Minist. de
interne (v. c.). Se compune din: Di­
recțiunile poliției ad-tive, judiciare,
pol. de siguranță, inspectoratul gar­
dienilor publici și biuroul jandar­
meriei; fiecare direcțiune este con­
dusă de un director. (6—15 L. pol.
M. O. 159/1929). D. g. p. exercită au­
toritatea sa asupra tuturor serv, de
poliție, dă directive, etc. ,JOir. poli­
tiei ad-tive“ îndrumează acțiunea
de poliție ad-tivă, controlează buna
executare a legilor și regulamente­
lor și veghează la menținerea ordi­
ne! publice. Se compune din 2 ser­
vicii al poliției ad-tive și de fron­
tieră, cuprinzând biurourile: pol,
ad-tive și asistență soc. populației,
fruntariilor și pașapoarte, mora­
vuri. Serv, personalului și contro­
lului cu 2 biurouri. „Dir. pol. judi
dare“ îndrumează, controlează ac
tivitațea ofițerilor și agenților, re­
feritor la constatarea infracțiuni­
lor, ține cazierul polițienesc și sta­
tistic; se compune din 2 servicii și
biurourile: pol. judiciare și cercetă--
rilor, cazierului polițienesc, contro­
lul recidiviștilor și statisticei, al
urmăririlor internaționale, pol. teh­
nică și școalelor și laboratorul de
pol. tehnică. „Dir. pol. și siguran­
ță“ conduce și controlează activita­
tea ofițerilor și agenților, adună și
centralizează toate științele primite
și îndeplinește prin organele sale,
serviciul referitor la ordinea publi­
că și siguranța statului. Se compu­
ne din 2 servicii și biurourile: sigu­
ranței gen., sociale și informatami,
secretariatului și cifrului, de studii,
presă și buletinul poliției, evidențe­
lor, statisticei, arhivei și registratili
rei, controlului străinilor, extrădă­
rii și expulzărilor.
Directorate ministeriale, (Dr.
adm. au fost organe de descentrali­
zare a ministerelor înf. prin legea
ministerelor din 2 Aug. 1929, cu re­
ședința în: București, Cernăuți, Chi-
șinău, Cluj, Craiova, Iași, Timișoa­
ra. Atribuțiile lor erau de a rezolva
chestiunile delegate de ministere,
ordonanțare de plăți, numiri de
— 228 —
personal până la subșef de biurou,
făceau propuneri, etc. organele sale
erau: directorul ministerial, numit
de guvern și șefii serviciilor respec­
tive: interne, finanțe, instrucție
pubi, și culte, agricultură și dome­
nii, lucrări pubi, și comunicații, in­
dustrie și comerț, muncii, sănătății
și ocrotirilor sociale. D. m. nu au
corespuns menirei lor; nu s’au pu­
tut impune și deveni utile din cau­
za lipsei de atribuțiuni importante,
reacțiunei ad-țiilor centrale ale mi­
nisterelor cari nu le-au delegat de­
cât atrib. neînsemnate, cari n’au
adus descentralizarea ad-tivă; la
conducerea lor au fost numiți oa­
meni politici, cari n’au înțeles ros­
tul instituțiilor și în scurt timp pu­
blicul a văzut în D. m. niște oficine
politice. In 1931 au fost desființate.
Disciplină, (Just, adm.) este su­
punerea, silința, activitatea, ținuta,
semnele exterioare de respect, cari
toate pot. rezulta, dintr’o convențiu-
ne, liberă voință a părților, di»
treptele de ierarhie (v. c.) funcțio­
nărească, din lege, din ùz, etc. D.
este așa cum o fac șefii, așa cum
rezultă dintr’o înțelegere clară și
bine stabilită mai dinainte; mijloa­
cele pt. a menține o D. sunt: șefi
buni pe toate treptele ierarhiei ;
convențiuni cât se poate de lămu­
rite și echitabile, sancțiuni judi­
cioase aplicate în cazuri de abateri
disciplinare, (v. Dreptul D. Comi­
siuni. Acțiune D.).
Disîdenți, se numesc acei cari
au părăsit un partid politic saiu
societate, constituindu-se în grupa­
re separată.
Dispensă, este actul prin care o-
persoană este scutită de anumite
condițiuni cerute pt. numirea în-
tr’o funcțiune publică, sau de pre­
starea anumitor servicii. D. este un
act personal și nu poate fi acordată
decât de autoritatea determinată
de lege;
Dispensă militară, se numește
o scutire a unui tânăr de serviciul
activ trecându-se direct în cadrele
miliției; 2) de mobilizare, scutirea
de chemările sub arme. în caz de
mobilizare de care se bucură anu-
miți demnitari, funcționari și mese­
riași mobilizați pe loc.
 Dispensarii — Divanurile
Dispensarii, (San.) sunt institu-
țiuni sanitare pt. combaterea mor­
talității infantile, tuberculozei și
Poalelor venerice; sunt 3 categorii:
„mixte" în cari se dau consultațiuni
și se face tratament pt. orice boală;
funcționează la reședința plășilor
(v. c.) și sunt conduse de medicii
comunali; „policlinice" în cari con-
sultațiunea se face pe specialități
în secții, conduse de medici specia­
liști; „speciale" deservind bolnavii
pt. o singură specialitate. Atribu-
țiunea D. este a da consultațiuni
bolnavilor ambulanți, a face con­
trolul medical pt. bolnavii venerici,
a da consultațiuni și trata pe bol­
navii lipsiți de mijloace, a participa
la propaganda sanitară. înființarea
și întreținerea D. este în sarcina
autorităților locale. (122—128 Leg.
sanit. M. O. 154/1930).
Dispăruți în timpul răsboiului,
v' Moarte prezumată.
Disponibilitatea, (Milit.) este po-
zițiunea ofițerului în timpul cât el
încetează, temporar de a face parte
din cadrele active, ale armatei ne
mai având o funcție în cadre. Ofi­
țerul din activitate este trecut în
D. pt.-desființare de corp, suprima­
re de funcție, absențe de boală sau
de interese personale pt. căderi în
captivitate. Ofițerii puși D. pot fi
rechemați în activitate când intere­
sele corpului o reclamă. Trecerea
și rechemarea se face prin decret
regal. (10—21 Legea pubi. Mon. Of.
83/1931).
Disponibilitate, (Dr. discipl.) pu­
nerea in D. este o pedeapsă (v. c.) a-
plicată unui funcționar public, care
s’a făcut vinovat de abateri în ser­
viciu, sau care n’a fost găsit apt
pt. definitivare. D. se pronunță de
șeful autorității respective cu avi­
zul Corn, de propuneri pt. numiri,
sau a comisiei disciplinare (v. ac.
c.); cel pus în disponibilitate nu
mai poate fi reprimit în funcție de­
cât după 2 ani în clasa cea mai jos
a funcțiiuni ce-a avut-o. (art. 56 Sta­
tut). Funcț. stagiar pus în dispon.
pt. incapacitate nu are calea în con­
tencios; el are numai calea ordina­
ră a acțiunei în daune. (C. Cas. III,
832—931), Funcționarii publici pot
fi puși în dispon. pt. necunoașterea
— 229 —
limbii române (v. c.) aceasta nu
constitue o pedeapsă.
Diurne, funcționa rii cari prin
funcțiunea lor, au nevoe a se de­
plasa delà localitatea de reședință,
au dreptul la diurne de deplasare,
iar acei cari prin natura funcțiunei
lor, sunt obligați a face cheltueli
extraordinare, au drept la cheltueli
de reprezentare, (art. 18 din statut).
D. sunt proporționale cu salarul și
egale pt. toți funcționarii din aceeaș
categorie. D. se fixează anual prin
jurnalul consiliului de Miniștrii;
chelt. de repr. se fixează prin bu­
getul autorității respective. Manda­
tarea cheltuelilor de transport se
face pe baza unui raport amănunțit
în care se indică serviciile făcute,
localitatea, etc.(v. Indemnități).
Funcționarii, cari pt. îndeplinirea
funcțiunei lor, n’au nevoie a se de­
plasa, nu li se acordă diurne de
deplasare.
Divanurile ad-hoe, (Dr. rom.)
In urma războiului Crimeii prin tra­
tatul delà Paris 1856 s’a prevăzut
convocarea D. a. După ce prin art.
23 se spune că „pentru o înțelegere
deplină asiupra revizuirii legilor și
statutelor în vigoare se va alcătui
la București o comisie specială cu
reprezentanții ambelor Principate
pt. a cerceta starea de fapt a Prin­
cip. și-a propune bazele viitoarelor
organizați uni'. Art. 24 spune: M. Sa
Sultanul făgăduește de a convoca
de îndată, în fiecare din cele două,
provincii, un divan ad-hoc, compus
astfel ca să constitue reprezentarea
cea mai exactă a tuturor claselor
societății.. Aceste divanuri vor fi
chemate a exprima dorința popu-
lațiunilor asupra organizării defi­
nitive a Principatelor“. In urma a-
cestor stipulațiuni s’a procedat la
alegerea D. a. In Sept. 1858 a căror
hotărâre a fost formulată în așa
zisa „declarațiune a celor patru
puncte" cari erau: 1. Respectarea
dr. Princip, și a autonomiei lor în
cuprinsul vechilor Capitulațiuni în­
cheiate cu Poarta și neutralitatea
teritorului. 2. Unirea Princip, sub
numele de România; Principe
strein cu moștenirea tronului, jdes
dintr’o dinastie domnitoare străină
și ai cărui moștenitori vor fi cres­
cuți în religiunea țării. Guvern con­
 Divergență — Divorț
stituțional cu o adunare obștească,
în care să fie reprezentate intere­
sele generale ale națiunei. Pe baza
tratatului din 1856 și lucrărilor D.
a. s‘a încheiat convențiunea delà
Paris (v. c.) care admite în parte
doleanțele Principatelor.
Divergență, (pr. civ.) se nu­
mește orice neînțelegere între auto­
ritățile ad-tive sau judecătorești,
provenind din aplicarea unui text
de lege, sau cu privire Ia interpre­
tarea acestuia. D. de păreri este
atunci când în sânul unei comistuni
sau unui consiliu, unul sau o parte
din membrii au opinii deosebite de
a celorlalți. In cazuri de D. chestiu­
nea se supune pt. rezolvare unei
autorități superioare. Când D. apa­
re între membrii unei secțiuni a
Curții de Casație, cazul se siupune
secțiunilor unite. In caz de diver
gență între diverse autorități pubi,
cu ocazia aplicării legii org. minis­
terelor, consiliul de ministerii de­
cide. (art. 205).
Dividend, (Comerț) este profi­
tul pe care o societate îl împarte
la sfârșitul anului de gestiune ac­
ționarilor în proporție cu capitalul
pus în afacere. Mărimea D. o ho-
tărește adunarea generală și i-a
contribue la urcarea cursului ac­
țiunii, fiindcă D. e considerat ca
interese după capitalul cuprins în
acțiuni.
Divide et impera, sau Divide et
régnés ori imperes! învrăjbește ca
să domnești. Maximă politică, for­
mulată de Machiavelli. Prin desbi-
nare poate fi subjugat un popor,
adică, fă partide, dacă vrei să stă­
pânești. A fost maxima aplicată de
Filip, regele Macedoniei, de Senatul
Roman, de Ludovic XI și Caterina
de Medicis.
Divizii, (Milit.) sunt unități ale
armatei, numite de infanterie sau
cavalerie, după arma care intră în-
tr’o mai mare proporție în compu­
nerea ei.. D. de inf. este formată
din: Comandantul D. 1—2 brigade
de inf. 1 brigadă de artilerie și ser­
viciu. D. de Cavalerie se compune
din: Comandant, 2—3 brigăzi de
Cavalerie, 2—3 divizioane de artile­
rie călăreață, trupe neînbrigadate
și servicii.
Diviziunea muncii, (șt. sociol.)
principiu de organizare economică
prin care munca totală ce trebuie
făcută se repartizează între mai
mulți, astfel ca fiecare să îndepli­
nească totdeauna aceeaș muncă.
Adam Shmith a formulat-o cel din-
tâiiu. Se face după felul muncii,
după profesiuni, după sexul mun­
citorului, popoare, clase sociale, cea
mai rațională este acea după apti-
tudinele și capacitățile individuale,
(v. Taylorism). D. m. este o cauză
și consecință a diferențierii socie­
tății și a progresului ei. A dat naș­
tere desvoltării mașinismului, înlă­
turând! brațele de muncă și a creat
șomajul. (Peste 30 mii. șomeuri în
toată lumea 1933). Fiecare ramură
de muncă se acomodează cu capa­
citatea individuală a lucrătorilor;
repetarea aceluiaș exercițiu crează
o ușurință de lucru și o putere pro­
ductivă; în fabrici se poate descom­
pune printr’o serie de mișcări sim­
ple,, se execută ușor, putând ajunge
atât de simplă încât se observă că
intervenția omului nu ar fi necesa­
ră; se realizează o economie de
timp, prin continuitate. Neajunsuri:
abrutizează lucrătorul prin repeta­
rea aceleași mișcări, simplificată la
un rol mașinal; lucrătorul e inca­
pabil a mai face altceva afară de
lucrarea specializată, găsindu-se la
discreția șomajului sau concedierii.
Divorț, (Dr. civ.) este desfacerea
legală a căsătoriei (v. c.) efectuată
în timpul când soții sunt în viață.
Se declară de tribunal în urma
desbaterilor ținute cu ascultarea so­
ților și martori. Desbaterile sunt
secrete. Cauzele D. pot fi: adulterul
(v. c.) înjurii sau insulte grave;
condamnarea unuia din soți cu o
pedeapsă infamantă, consimțimân-
tul mutual, etc. Soțul care a obți­
nut hotărârea definitivă de D. q
va prezenta ofițerului stării civile
unde actul de căsăt. a fost înscris.
Soțul împotriva căruia s’a pronun­
țat D. nu poate cere înscrierea.
Când D. a intervenit prin consim-
țimânt mutual, ambi soți pot cere
înscrierea hot. ofiț. st. civ. în Ar­
deal și Bucovina vor face mențiu­
nea numai în urma hot. trimisă _de
instanțele jud. definitivă; mențiu­
nea se va face pe actele de căsăt.
 Dorohoi — Dobândă
și de naștere. (137—150 Reg. stării
civ. 1928). In. dr. international în
regula generală, se pronunță con­
form cu legea tării unde se judecă
procesul (lex fari). Această lege de­
cide dacă căsătoria poate fi desfă­
cută prin Dv. și pt.. ce motive. In
unele state ca: Italia, se aplică le­
gea națională a persoanei, (v. Sta­
tut personal. Despărțenie).
Dorohoi, comună urbană reșed.
jud. Dorohoi. 15.375 loc. Nod de cfr.
3311 clădiri, 3459 gospodării, 853 în-
trepr. industr. și comerc. Prefectu­
ră, tribunal, plasă, judecăt. liceu,
școală norm, de băeți. seminar teo­
logie. București 477 km.
Dizenterie, (Med.) este o boală
epidemică grea, care prin necău-
tare aduce moartea; este o aprin­
dere a mațelor groase cari se aco­
peră de răni pe fața lor internă și
cari pot merge până să găurească
mațul. Este contagioasă, se întinde
delà om la om prin materiile fe­
cale cari aruncate în pământ trec
în apa de băut și toți cei ce beau
această apă se îmbolnăvesc. Cau­
zele: o răceală la pântece, apa stri­
cată sau infectată, fructe necoapte,
o hrană stricată, osteneală, îngră­
mădirea mai multor oameni într’o
locuință, abuzuri de băuturi alcoo­
lice. Semnele: moleșală cu fiori și
urdinare. Bolnavul simte o greuta­
te care-i deșteaptă nevoia de a a-
vea scaun de nenumărate ori, fără
a face nimic; aceste trebuințe de­
vin din ce în ce mai numeroase, și
nu ies decât niște muci spumoși,
gălbui sau verzui, iar mai târziu
cu sânge. Mațele se jupoaie și ră­
nesc și în scaun se văd rămășițe
din căptușeala mațelor. In cazuri
grave bolnavul moare. D. ușoare
se vindecă în câteva zile. Pt. pre­
întâmpinare ne vom ferii de cau­
zele cari au produs-o arătate mai
sus. Bolnavii vor fi izolați, așezați
în cameră bine aerisită, rufăria să
fie dezinfectată; scaunele să fie a-
runcate în gropi adânci, departe de
fântâni sau râuri. Tratamentul
constă în regim lactat și se va avi­
za imediat medicul. Autoritățile ad-
tive și polițienești imediat ce vor
lua cunoștiintă de ivirea boalei, vor
lua măsuri de izolarea bolnavului
până la sosirea mdicului, apoi vor
urma prescripțiile sale și vor supra­
— 231
veghea dezinfectarea locuințelor și
a obiectelor de cari s’a servit bol­
navul. (v. Epidemii. Boli infecțioa-
se).
Dobândă, (Contab.) este despă­
gubirea pe care convențiunea păr­
ților o prevăd în folosul celui care
împrumută o sumă de bani; ca
compensațiune pt. privațiune și ris­
cul la care se expune. D. este le­
gală când este stabilită de lege, ex.
în caz de proces dobânda curge din
momentul intentării acțiunii; con­
vențională când părțile au stabilit-o
de comun acord. Leg. contra carne­
tei din 2 Apr. 1931 modif. Mon, Of.
171/1931 a stabilit dob. legală la 1%
în afaceri civile și 2% afaceri co­
merciale socotite peste scontul Băn­
cii Naționale (v. c.) adică la 8 și
9%. Dob. convențională anuală la
6% peste adest scont, adică 14%.
Prin dob. se înțelege nu numai su­
mele plătibile în numerar, ci orice
alte prestațiuni sub orice titlu drept
echivalent al folosirei capitalului;
plata anticipată a D. nu poate avea
loc decât maximum pe 6 luni. Dob.
se prescrie dacă nu a fost urmă­
rită timp de 3 ani. Creditorul care
va primi o dobândă mai mare de­
cât cea stabilită de legea cametei,
se pedepsește cu 2 luni până la 1
an închisoare și amendă art. 8; în
caz de recidivă până la 3 ani. Dob.
convențională nu poate îi valorifi­
cată în justiție decât în cazul când
a fost stipulată prin act scris. Cu
ajutorul formulei de mai jos se pot
calcula ușor interesele (dobânzile)
unui capital pe anumite zile: I =
interesele (dobânda), C = capitalul,
P = procente (%), Z = numărul zi­
lelor.
I = C. P. Z.
365X100
Adică: Interesele (dobânzile) unui
capital pe anumite zile se pot afla:
înmulțind (multiplicând capitalul
cu procentele (%) apoi cu numărul
zilelor și rezultatul îl dividerà (îm-
părtim) la 36.500.
Exemplu: Cât face interesele (do­
bânzile) unui capital de 2000 lei, cu
15% pe 40 zile? Conform formulei
de mai sus:
I = 2000X15X40 = 1.200.000 =
36.500 36.500
22 Lei 77 bani.
 Dobânzi — Domeniul
Dobânzi de întârziere, art. 116
mod. din leg. Contrib. directe pre­
vedea că: sumele înscrise în roluri
și neplătite la epocile respective,
produc o dobândă de 5% anual din
suma exigibilităților, pe lângă acea
se mai percep chelt. de urmărire
și execuție.
Dobrogea, provincie cuprinsă în­
tre Dunăre și Marea Neagră. Su­
prafața 23.262 kmp. cu 811.332 loc.
Formată din jud. Caliacra, Con­
stanța, Durostor și Tulcea. Densit.
populației 34.9 loc. la kmp.
Docent, profesor universitar (v.
c.) fără catedră sistematizată, dar
cu drept de a ține cursuri la Uni­
versitate.
Doctrinar, partizan care nu ad­
mite în politică nici dreptul divin,
nici suveranitatea poporului, ci nu­
mai principiile rațiunii.
Doctrina lui Fayol, v. Fayolism
Doctrina lui Monroe, v. Mon­
roe.
Documentare, v. Taylorism.
Docun, se numesc clădirile mari
unde se repară vagoanele; bazin
unde intră vagoanele pentru în­
cărcare sau descărcare; D. se nu­
mesc magazinele generale destinate
a primi diferite mărfuri în depozit
și face operațiuni de casă asupra
acestor mărfuri, acordând avansuri.
Scopul D. este a cruța comerțului
cheltuelile de construcții de maga­
zine sau de chirii pt. magazii, chel-
tueli de personal, etc. și pt. că în
schimbul gajării acestor mărfuri
comercianții primesc fondurile de
cari au nevoie. Sunt org. prin legea
din 1881 și regulamentul pt. expl.
D. din porturile Brăila și Galați.
Ad-ția D. liberează depunătorilor
recepise cupr. natura mărfurilor
și numele depunătorului și un bu­
letin de gaj (Warant v. c.) transmi­
sibile prin gir. Toate porturile ro­
mâne au D.
Dogmă, lege, doctrină, adevăr re­
ligios. In bis. creștină se numesc
D. învățăturile lui Isus Chr. și ale
apostolilor, adevăruri revelate (v. c.)
privitoare la credință. D-ele atunci
când cere trebuința, biserica prin
organele ei, enunță că vre-o învăță­
tură e descoperită de D-zeu. D-ele
— 232 —
sunt pure când întrec mintea ome­
nească și mixte, când se pot cu­
noaște și înțelege. D. nu se pot
schimba niciodată de nimeni. Aba­
terile delà D. se numesc erezii.
Dogmatică, v. Școala.
Dokimaso, la greci se numea
ancheta prin mijlocul căreia popo­
rul lua cunoștință de antecedentele
persoanelor, cari trebuiau să ocupe
vre-o funcțiune publică.
Doi, iste orice mijloc viclean
exercitat asupra cuiva, pentru a fa­
ce să consimtă a face un act sau
contract; sunt manoperile între­
buințate de una din părțile contrac­
tante contra celorlalte. D. atrage
nulitatea unui contract.
Dolj, județ în Oltenia. Suprafața
6538 kmp. cu 487.074 loc. din cari
395.195 loc. populație rurală, cu o
densit. de 74.5 loc. pe kmp. Capitala
Craiova. Orașe: Băilești. Calafat,
Plenița. Plăși 7, sate 407. Clădiri
105.072, gospodării 106.588, întrepr.
industr. și comerc. 5084. Stema ju­
dețului: Scut tăiat. In câmpul su­
perior roșu, Leul Olteniei, de aur,
ridicat în două labe spre stânga și
ținând o spadă de argint cu mâner
de aiur. In câmpul inferior albastru,
un pește de argint spre dreapta.
Domeniul Coroanei, s’a înființat
prin legea din 10 Iunie 1884 și cu­
prinde următoarele imobile rurale:
Rușețul din jud. Brăila, Sadova și
Segarcea Dolj, Cociocul-Ilfov, Bica-
zul-Neamț, Gherghița, Clobucetul
taurului și Muntele Caraiman-Pra-
hova, Domnița-R.-Sărat, Mălini,
Borcea și Sobora-Suceava și Dobro-
vățul; el cuprinde 129.289 hectare;
în 1921 această suprafață s’a redus
prin expropriere în favorul țărani­
lor. D. c. a fost creat în urma fap­
tului că la 1866, fixându-se prin
constituție lista civilă la 100.000 gal­
beni anual, la 1881 la proclamarea
regalității s’a constatat că această
sumă este insuficiență pentru sus­
ținerea unei curți regale și întrucât
constituția nu admitea sporirea
listei civile, Ion Brătianu prin Le­
gea din 1884 a creat D. c. acordând
coroanei dr. de folosință, asupra
suprafețelor cu dr. de a le exploata
direct sau da în arendă. D. c. este
inalienabil și imprescriptibil; nu
poate fi vândut, ipotecat, dăruit; ad-
 Domeniu — Domiciliu
ția lor se face de ad-țiiune, D. c.
care le reprezintă si contra sa se
intentează orice acțiune.
Domeniu privat, (Dr. adm.) cu­
prinde toate bunurile mobile și imo­
bile ale statului, județelor, comune­
lor și stabilimentelor publice, *pe
cari le posedă ca persoane .juridice,
cu titlu de proprietar și se guver­
nează după principiile codului civil.
D. pr. cuprinde toate averile vacan­
te și fără stăpâni; averile pers, cari
mor fără moștenitori; toate lucru­
rile pierdute, de pripas sau rătăcite,
al căror proprietar nu se cunoaște;
toate obiectele găsite în țărm sau în
albia râurilor; bunurile rămase va­
cante prin suprimarea pers, stabi­
limentului public; succesiuni vacan­
te, etc. pe cari le dob. în baza dr.
de suveranitate. D. p. al jud. și
com. cuprinde clădiri afectate unui
serv, public, cazărmi, local pt. tri­
bunal, prefectură sau diferite pro­
prietăți de cultură, pe cari le admi­
nistrează ca orice particular și pe
cari le-a dob. cu titlu gratuit sau
•oneros. Bunurile D. p. sunt expro-
priabile, ele nu pot fi urmărite, sau
vândute de creditori și sunt scutite
de rechizitiune. D. pr. poate fi în­
străinat prin vânzare, prin licitație
publică (v. c.). Ad-ția lor se face de
servicii centrale și exterioare ale
Ministerelor și de către orice func­
ționar public, întrucât privește con­
servarea și ameliorarea acestora, în
toate procesele privitoare la D. pr.
al statului pledează avocații din
Contenciosul ad-ției terenurilor sta­
tului.
Domeniu public, (Dr. adm.) este
totalitatea bunurilor mobile sau
imobile ale statului; județelor, co­
munelor și stabilimentelor publice;
este „ad-tiv“ și „privat“ (v. c.). D.
ad-tiv cuprinde toate bunurile mo­
bile sau imobile, destinate pt. folo­
sința tuturor locuitorilor,' fiind în
afară de comerțul civil. Aparțin D.
p. drumuri naționale, jud. vicinale
sau comunale, cu toate dependin­
țele lor. Căile ferate, clădirile au­
torităților publice, universitățile,
muzeele, bibliotecile, spitalele, băile
publice, lacurile și izvoarele termale
etc. și toate sumele afectate în bu­
getul statului pt, ad-rea lor. Cimi­
tirele, farurile, cablurile, monumen­
- 233 —
tele, muzeele, statuele, stațiunile
balneare și climaterice, mobilierul
edificiilor publice, tezaurul băncilor
de stat, arhivele, numerarul strâns
din taxe și impozite. D. p. jud. și
comunal cupr. vatra comunei, dru­
muri, poduri, străzi, piețe, abatoare,
muzee, statui, edificiile afectate
serv, cu toate dependințele lor, pă-
șunele, izlazurile, veniturile din ta­
xe și impozite, etc. D. p. la noi da­
tează din 1866, până la care dată
el se confunda cu acela al Domnu­
lui. Tot delà acea dată a apărut D.
p. al comunelor și jud. In Franța
D. p. a fost separat de al Regelui.
In revoluția din 1789, națiunea
franceză a fost declarată proprie­
tara acestuia; a fost reorganizat
prin legile din 1850, 1864. Caracte­
rele D. p. sunt: „inalienabile" adică
nu se pot înstrăina de nimeni sub
nicio formă; „neexpropriabile" și
„imprescriptibile" adică prin deți­
nerea ilegală a lor de către o per­
soană, nu se prescriu. Orice vân­
zare a unui bun public este nulă
și se poate invoca oricând. D. p.
este în afară de comerțul civil. Ad-
rea D. p. se face conform principii­
lor de dr. ad-tiv în mai multe fe­
luri: afectare și dezafectare, clasare
și declasare, prin delimitare și ali­
niere, prin (v. ac. c.) poliția circu-
lațiunei, folosința individuală a ele­
mentelor din D. p. sau prin diferite
permisuri pt. folosința vremelnică.
D. p. poate fi mărit prin: exproprie­
re sau prin rechizițiune (v. c.).
Domiciliu, (Dr. civ.) este locul
unde cineva își are principala așe­
zare; unde o persoană e socotită că
se găsește întotdeauna și unde i-se
adresează orice corespondență. D-
politic este acela unde o persoană
își exercită dr. sale politice. D. de
origine este acela unde cineva s’a
născut. D. special este acela în ve­
derea exercitării unei profesiuni. D.
ales sau convențional este acela im­
pus de lege, sau pe care părțile în
instanță l-au determinat ut. toate
actele, cari ar avea legătură cu
convențiunea intervenită între ele.
D. funcționarului este acolo unde-și
exercită funcțiunea; femei măritate
la domiciliul soțului; minorului la
părinți, iar după moartea acestora
la tutore; servitorii la stăpân, afară
de femeia măritată, care deși ser-
 Domiciliu — Dosare
vitoare, are D. la bărbat. (87—97
urm. C. civ.). D. este inviolabil. „Ori­
ce funcționar ad-tiv sau .judecăto­
resc, ofițer de politie, etc. care se
va introduce în D. unui cetățean
contra voinței acestuia, afară de ca­
zurile prevăzute de lege și formali­
tățile de ea prescrise, se va pe­
depsi cu închisoare, până la 3 luni
și amendă până la 10.000 lei, aceiași
pedeapsă și pt. particular, care prin
amenințări sau mijloace silnice, se
va Introduce în D. unui cetățean.
(151 C. pen.). Perchizițiuni domici­
liare, afară de cazul de flagrant de­
lict, nu se pot face decât în urma
unui ordin judecătoresc. Noul cod
civil n’a păstrat D. legal decât pt.
cei incapabili „Domiciliul persoanei
se află la locul unde și-a statorit
așezarea de căpetenie“. Orice per­
soană va fi socotită ca și-a păstrat
D. cât timp nu și-a stabilit un altul.
Cel ce în afară de D. său, are în
mod statornic o îndeletnicire pro­
fesională, sau așezări agricole, sau
comerciale, industr. etc. va fi soco­
tit că domiciliază și la aceste așe­
zări. Reședința va fi socotită drept
domiciliu. (Noul Cod. Civ.).
Domiciliul forfat.în baza art. 7
L. pt. contr. străinilor, Ministerul
de Interne poate hotărâ domiciliul
>unui strein, fie obligându-1 să pă­
răsească localitatea, fie să locuiască
într’o localitate determinată. In­
fracțiunile la aceste abateri sunt ju­
decate de jud. de ocol cu dr. de apel.
Dominioane, SUnt state cari
înainte de războiu aveau o capaci­
tate internațională parțială, putând
încheia convențiuni comerciale; du­
pă războiu ele și-au complinit ca­
pacitatea, având drept de a încheia
și alte tratate și de a face parte din
Societatea Națiunilor (v. c.). D. le
întâlnim în imperiul Britanic: Ca­
nada, Australia, Noua Zelandă, etc.
Domnești, corn. rur. în jud. Il­
fov, reșed'. plășii, 4697 loc. judecă­
torie, secție jand. P. t. t. în loc. cfr.
prefectură, tribunal în București la
18 km.
Domnești, com. rurală în jud.
Muscel, f. reșed. pl. Râul Doamnei,
2621 loc. judecătorie, jandarmerie,
P. t. t. în loc. cfr. tribunal, prefec­
tură Câmpulung la 23 km.
234
Donafiune, (Dr. civ.) este actul
prin care o persoană numită dona­
tor, dă altei persoane (donatar) în
mod irevocabil, un lucru pe care
acesta îl primește. (801 C. civ.). Sta­
bilimentele de utilitate publică, ju­
dețele, comunele nu pot primi do­
nație decât numai cu aprobare și
numai prin „beneficii de inventar '
(v. c.).
Dornești, corn. nur. în jud. Ră­
dăuți, f. reșed. pl. 4970 loc. P. t. t.
jandarmerie, cfr. în loc. judecăto­
rie, prefectură, tribunal Rădăuți 7
km.
Dorobanfi, com. rur. în jud. A-
rad, 2450 loc. pretură, judecătorie
Aradul Nou, cfr. P. t. t. Curtici 5
km. Arad 22 km.
Dorohoi, județ în Moldova. Su­
prafața 2846 kmp. cu 209.248 loc. din
cari 166.478 loc. pop. rurală, cu o
densit. de 73.5 loc. pe kmp. Capitala
Dorohoi. Orașe: Darabani, Herța,
Mihăileni, Săveni. Plăși 3, sate 211.
Clădiri -47.875, gospodării 47.172, în-
trepr. industr. și comerc. 2763. Ste­
ma: Scut roșu, cu,un rac de argint;
reprezintă vechea și întinsa cultură
a racilor în acest județ.
Dosare, sunt fascicole din table
din carton sau hârtie mai rezisten­
tă, ce servește la păstrarea actelor
ad-tive sau judecătorești. Sistemul
„dosarului“ este viu criticat, astfel
în multe instituțiuni el a fost com­
plect eliminat. Fiecare cauză dă
naștere unui dosar, al cărui forma­
re începe din momentul când actul
a fost înregistrat și predat referen­
tului (v. c.) respectiv. Coperta D.
are de obiceiu 23—25 cm. cu rubri-
cele; numele autorității, titlul „do­
sar“, obiectul chestiunei, numărul
curent, numărul și anul actelor în­
registrat referitoare la chestiune,
observațiuni.. Coperta trebuie să re-
oglindească întotdeauna situația D.
El servește pt. a ținea în ordine
cronologică, actele aceleiași ches­
tiuni și pt. a putea afla în tot tim­
pul fiecare act. După expedierea (v.
c.) actelor, dosarele chestiunei se vor
preda la arhivă, unde se va ține un
registru de evidența lor. Dacă actele
din dosar lipsesc, arhivarul este obli­
gat a le urmări și atașa la D. pre­
cum și a urmări D. ridicat. Când
 Dotă — Dreptul
din arhivă a fost ridicat dosarul
întreg ou actele, în locul său se va
depune o fișe copie fidelă a D. Păr­
țile interesate sunt îndreptățite a
studia și eventual a copia actele ce-i
interesează întrucât este admisă
aceasta.
Dotă, (Zestre) Const, de D. poate
cuprinde bunuri prezente și vuitoare
ale femeii. $unt bunuri dotale; bu­
nuri ce femeea își constit. de dotă;
ce se dau femeii prin convențiune
matrimonială (v. c.) banii dobân­
diți din vânzare de bunuri moște­
niri, etc. Bărbatul dobândește pro­
prietatea bunurilor dotale și le ad­
ministrează cu drept de folosință și
are exercițiul acțiunilor priv. la
bunuri. Creditorii nu pot urmării
fructele bunurilor dotale, decât în
măsura în care ele prisosesc. Băr­
batul este obl. a face din banii do­
tali reparațiunile necesare. Femeia
poate înstrăina bunurile dotale și
constitui drepturi reale cu învoirea
bărbatului. Nemișcătoarele dotale
pot fi urmărite de creditorii femeii.
Bărabtul este obl. a restitui dota
în urma hotă rarei inst anței tute­
lare.
Dotă pentru militari, v. Căsă
toria militarilor.
Doxologia, cântare de laudă și
preamărire a Sf. Treimi, încă, din
timpurile Apostolilor. Există D. ma­
re și mică. Cea mare e o cântare
lungă și se începe cu cuvintele ..Mă­
rire întru cei de sus lui Dumnezeu“.
Cea mică se reduce la simplă prea­
mărire a Sf. Treimi, Mărire Tată­
lui. etc.
Drăgănești-Olt comună rur. în
jud. Olt, reșed. plășii, 4690 loc. ju-
iecătorie, secție jand. P. t. t. în loc.
cfr. Caracal la 18 km. Tribunal, pre­
fectură! Slatina la 34 km.
Drăgânești, corn, rurală în jud.
Prahova, reșed. plășii cu satul Meri
1937 loc. judecătorie, secția jand. în
loc. P. t. t. cfr. Șerban Vodă la 3
km. Prefectură, tribunal Ploești la
24 km.
Drăgănești, corn, rural. în jud.
Vlașca, reșed. pl. Câlniștea, 3784
loc. judecătorie, secție jand. cfr. P.
t. t. în loc. Prefectură, tribunal în
Giurgiu la 36 km.
Drăgășani, comună urb. în jud.
— 235 —
Vâlcea, 6923 loc. Reșed. plășii, ju­
decătorie, secție jandarmi, 1531 clă­
diri, 1587 gospodării, 225 întrepr.
industr. și comerc. P. f. t. cfr. în loc.
Centru producțiunei vinurilor din
renumitele podgorii, ale Drăgășa-
nilor. R.-Vâlcea la 52 km.
Drang nach Osten, tendința da
întindere spre răsărit a germanis­
mului.
Drapel, (steag) culorile naționala
ale unui stat. Culorile României
sunt: albastru-galben-roșu, aranjate
orizontal: albastru sus, -roșu jos și
galben la mijloc. Arborarea D. se
face în zile de sărbători naționale.
Dr. îndoliat se arborează la moar­
tea unei persoane oficiale marcan­
te: miniștrii, prefecți sau capii sta­
telor străine. In România nu se pot
arbora drapele ale statelor străine,
afară de cazul când autoritățile pu­
blice dau ordin și afară de lega-
țiuni și consulate străine. Acel care
cu intențiune, prin cuvinte sau ges­
turi, exprimă dispreț sau batjocură,
pentru armele sau drapelul țării,
arborate în public ori armele sau
emblemele de care se servesc auto­
ritățile civile sau militare, ca sem­
ne ale calității lor, sau alte semne
ale autorităților publice, precum și
acela care le necinstește, sau în
scop de dispreț sau batjocură le
smulge, distruge, deteriorează, în
public, sau într’un loc accesibil pu­
blicului, comite delictul de ofensă
a drapelului național și se pedepj-
sește cu închisoare corecțională
delà 2 luni Ia 1 an și cu amenda
delà 2000—10.000 lei. Autoritățile
vor veghea ca drapelele decolorate
să fie înlocuite.
Drawbak, înseamnă, restituirea
unei taxe vamale, la eșirea din țară,
a mărfurilor fabricate, pt. a căror
materii prime importate s’au plătit
taxe la intrare. Dr. are de scop de
a încuraja industria națională în
sensul că se percep taxe asupra ma­
teriilor prime importate, cu condi-
țiunea ca aceste taxe să fie resti­
tuite cu ocazia exportului mărfuri­
lor fabricate din aceste materii.
Dreptul, este acea ramură a
științelor morale, care reglementea­
ză activitatea individului în raport
cu ceilalți indivizi în stat, în scopul
ca această activitate să fie cât mai
 Dreptul — Drept
profitabilă pt. indivizi, dar să nu fie
în contradicțiune cu scopul socie­
tății. In acelaș timp tot prin drept
.se apără, se conservă și progresează
statul, ca reprezentant al națiunei.
(v. Dr. M. Văraru: Drept const. 1930,
pag. 7). Dreptul este de două feluri:
Drept public și Drept privat. Dr.
public studiază organizarea statu­
lui în formă sța'tică și funcționarea
■organelor sale în mișcare; el se o-
cupă cu structura organică a sta­
tului cu împărțirea sa în puteri, cu
arătarea modului de colaborare și
control și determinarea libertăților
individuale, cu funcțiunea ad-tivă
a tuturor puterilor statului, în spe­
cial a puterii executive și ad-tive.
Dr. privat este fundamentul dreptu­
lui, studiind raportturile juridice,
particulare, dintre cetățeni. Princi­
piile dr. pr. se bazează pe supune­
rea individului față de lege. Dr. pu­
blic se împarte în: dr. administra­
tiv, constituțional, dr. penal, proce­
dură penală, dr. internațional pu­
blic și privat. Dr. privat se divide
în dr. civil, procedură civilă și dr.
■comercial. D. se distinge în: Dr. u-
niversal „Jus universale“ al cănui
norme se aplică pe întreg teritoriul
statului; ex. legea contribuțiunilor
directe. „Dr. particular“ se aplică
numai într’o anumite parte a sta*
tului, ex. legea agrară. „Dr. gene-
-ral“ se aplică față de toți cetățenii
statului; ex. legea electorală. „Dr.
singular“ care se aplică numai față
de anumite categorii de persoane,
•ex. legea chiriilor. „Dr. comun“ ca­
re reglementează numai anumite
grupe de raporturi, ex. Codul co­
mercial. (v. Izvoare de Dr.).
Dreptul bizantin, este dreptul
roman al imperiului roman de ră­
sărit, cuprinzând în general regu­
lile legislative promulgate de Justi­
nian și urmașii lui. Cea mai impor­
tantă colecție a Dr. b. sunt „Bazili-
calele“ și „Digestele“ (v. ac. c.).
Dreptul canonie, singura ediție
■oficială și autentică a Dr. c. este
azi „Codex juris Canonici“ al cărui
întocmire s’a început în 1904 sub
Papa Piu X, redactat de o comisiu-
ne în frunte cu Gas-pari Pietro, a
fost terminat și pus în aplicare în
1918 săptămâna Rusaliilor prin
bulla (v. c.) Papei Benedict al XV.
— 236
Codul cuprinde 2414 canone, alcă­
tuit după modelul cărților moder­
ne în 5 volume, cuprinzând și o bo­
gată colecție de documente. Primul
volum cupr. dispozițiuni generale;
2-lea drepturile persoanelor; 3-lea
despre lucruri; 4-lea procedura ju­
decăților și 5 despre pedepse. Noul
cod nu abrogă nimic din legile bi­
sericilor de răsărit, (v. Codul ci­
vil).
Drept comercial, este acea ra­
mură a dreptului privat, care re­
glementează normele și raporturile
dintre particulari în afacerile lor
comerciale; el statorește cine are
calitatea de comerciant, cari sunt
faptele de comerț și prescrie întrea­
ga procedură în materie comercială.
Codul de comerț a fost promulgat
în 1887, tradus după codul italian.
Drept constituțional, este acea
parte a dreptului public, care cu­
prinde totalitatea regulelor de or­
ganizare politică, interioară a sta­
tului și de guvernare, a raporturilor
de drept dintre acesta și individ.
Dr. c. organizează anumite institu-
țiuni și reglementează dr. și liber­
tatea cetățenilor. Dr. ad-tiv aplică
regulile; el lucrează între aceste
două ramuri ale dr.' public; legă­
tura este atât de strânsă încât una
se înfățișează ca un corolar al ce­
leilalte; ca studiu unul arată cum
este construit mecanismul statului,
celălalt explică cum funcționează
acest mecanism. Dr. c. este chemat
să hotărască norme generale de or­
ganizare politică, statornice și ne­
schimbătoare, cu înțelesuri de rela­
tivitate a faptelor sociale, (v. Con-
stituțiune).
Drept privat, este acea ramură
a dreptului, care regulează rapor­
tul dintre indivizi considerați în
chip izolat ca particulari. D. p. este
fundamentul dreptului; principiile
sale se bazează pe supunerea indi­
vidului față de lege. Dr. priv. se
împarte în dr. civil și dr. comercial
sau dr. intern după cum reglemen­
tează raporturile între indivizi, sau
aceștia în^raporturile lor cu indi­
vizii altor state. Dr. privat român
a inaugurat o eră de mari reforme
în preajma anului 1864, când s’a
promulgat Codul civil tradus din
cel francez. Este adevărat că în
 Drept
timp dr. public (v. c.) a suferit nu­
meroase transformări și adoptări
conform cerințelor naționale. Dr.
pr. a rămas aproape acelaș. Dr. co­
mercial a apărut la 1887, tradus
după codul italian, care a suferit
mari modificări. Un proiect de cod
comercial este alcătuit de consiliul
legislativ.
Drept natural, este dr. care îm­
brățișează totalitatea principiilor
juridice, derivând în mod logic din
chiar ideea de drept „quo naturalis
ratio apud oirtnes homini» consti­
tuit“. însemnătatea dreptului ce se
cuvine omului în afară de cele pre­
văzute prin legile statului și socie­
tății; ex. dr. de proprietate, dr. de
a munci și perpetuarea speței, etc.
Ideea de dr. o găsim mai întâi la
stoici apoi ea a fost desvoltată de
Hugo Grotius Dr. n. este preexistent
și obligatoriu, el e universal și apli­
cabil pretutindeni Ia orice popor.
Nu este abrogabil și nu se schimbă.
Drept real, este dreptul în vir­
tutea căruia o persoană trage direct
toate foloasele pe cari le poate pro­
cura un lucru. Tipul dr. real este
proprietatea.
Dreptatea, ziar politic, organ
al partidului Național-Țărănesc.
Fondat în 15 Oct. 1927. Apare de 6
ori săptămânal. Director P. Cioră-
nescu, prim-redactor C. Gongopol.
Secretar T. Șoimaru. Redactori: I.
Liveanu, P. Marcu, V. Savel, M. Se-
vastos, Victor Rodan, I. Visoianu,
etc.
Dreptul administrativ, 1) este
acea ramură a dr. public, care se
ocupă cu organizarea vieții ad-tive
a statului, județelor și comunelor și
studiază raporturile dintre institu­
țiile sociale și cetățeni. Este acea
ramură a dr. public intern, care
tratează despre raporturile cetățe­
nilor cu statul, întrucât derivă din
legile generale ce regulează mișca­
rea și desvoltarea socității consti­
tuite; despre legile ce regulează ad-
țiunea publică, exercițiul serviciu­
lui public și gestiunea intereselor
comune. 3. Este activitatea organe­
lor publice pt. satisfacerea și reali­
zarea nevoilor statului. Dr. a. cu­
prinde regulile, după cari statul
exercită funcțiunea executivă, pre­
cum și pe acelea cari guvernează
- 237 —
- Dreptul
raporturile dintre stat și individ,-
născute în urma unui act ad-tiv..
Dr. Constituțional este acela care
organizează; cel ad-tiv lucrează; o-
rigina Dr. a. privit ca studiu, este
o știință relativ nouă; datează de
abia delà revoluțiunea franceză
1789. A existat și înainte ca reguli
de ad-ție de stat, fără a avea acele
principii dominante de dr. Englezii
ignorează și astăzi noțiunea de dr,
ad-tiv, cu toate că Anglia are o ad-
ție cu tradiții seculare. Dr. ad-tiv
se găsește într'o continuă prefacere,
pe măsură ce nevoile sociale se în­
mulțesc, el nu poate îi staționar, ci
se găsește în căutarea celor mai bu­
ne reguli de aplicarea principiilor
constituționale. Din această cauză
el nu poate fi codificat ca celelalte
ramuri ale dr. Un cod ad-tiv codi­
ficat nu ar fi niciodată la curent cu
legile votate de parlamente; de aci
ignoranța unor juriști față de acea*
stă știință. Dr. a. derivă din Gon-
stituțiune, desvoltat prin legi, regu­
lamente și o serie de acte; dr. ad-
tiv este partea vie a dr. public; prin
el dr. Constit. trâește și respiră, dacă
acesta e chemat să hotărască nor­
me generale, statornice, cu înțele­
suri de relativitate, apoi dr. ad-tiv
resimte forțele sociale, le dă o des-
legare, el apare ca o oglindă a fră­
mântărilor unui popor. Prima codi­
ficare a dr. a. la noi a fost Regu­
lamentul Organic în 1831. A urmat
apoi manualul ad-tiv în două volu­
me al Principatului Moldovei, cu­
prinzând legile delà 1832—1855. Ul­
terior au apărut alte colecțiuni par­
ticulare, ca acelea ale Iui Bujorea-
nu și Hamangiu, aducând mari
servicii ad-țiunii. Constituțiunea
din 1925 obligă Minist. justiției, să
publice colecția iașilor. Apoi în 1925
înființânclu-se consiliul legislativ,
acestuia i-a fost dată atrbuțiunea
de a publica colecția legilor (v. c.).
O colecție practică în trei volume a
fost acea a d-lui Ionescu, Darzeu,
Panaitescu, etc. care a adus un ne­
prețuit serv, ad-ției în noianul de
legi, votate după război, (v. Știința
dreptului ad-tiv).
Dreptul de necesitate, (Dr.
const.) constă în aceea că puterea
executivă încredințată Regelui, are
drept să veghieze și în lipsa repre-
 Dreptul
zentațiunei nationale (v. c.), să ia
prin decrete-legi (v. c.) toate măsu­
rile necesare pt. salvarea și ocroti­
rea intereselor statului, în cazul
când ar crede că prin întârziere
-acestea ar putea fi compromise. D.
n. nu poate fi cercetat de puterea
judecătorească în privința oportu­
nității sau constituționalității.
Dreptul de priveghere, (Dr."
adm.; este acela care-1 are șeful au­
torității, de a controla și suprave­
ghea modul cum funcționarii își
îndeplinesc îndatoririle. In caz de
abatere ei sunt trimiși înaintea co- '
misiei disciplinare. El cuprinde dr.
•de-a adresa crculări, ordine și in
strucțiuni, impunând funcționaru­
lui linia de conduită spre bunul
mers al serviciului, funct. păstrând
libertatea de apreciere. Privegherea
implică în sine dr. pt. funct. supe­
rior de a aplica o pedeapsă unui
alt funcț. pt. o greșală comisă în
exercițiul atrib. sale. Mustrarea și
pierderea salariului, sunt pedepse
ce se pot aplica pe baza dr. priv.
statutul adoptă ideea dr. discipli­
nar.
Dreptul disciplinar în Anglia,
stabilitatea funcț. în Anglia este
garantată de statut și mai mult de
tradiție. Revocarea unui funcționar
este ,un act grav, care atrage con­
secințe importante; nu mai poate
ocupa vre-un serviciu public, pierde
dr. de funcț. etc. Funct. sunt nu­
miți pe viață sau „at. usure'* adică
la discreția coroanei. Pt. primul
caz, revocarea se face numai pt. rea
conduită în serviciu prin decret re­
gal și pe baza raportului celor două
camere ale parlamentului. In acea­
stă categorie intră magistrații curți­
lor de apel. Pentru al doilea caz
revocarea este la discreția coroanei,
fără a fi nevoe de un termen sau
motive anunțate. In practică revo­
carea este inexistentă, dacă funcțio­
narul nu face politică; chiar în
acest caz, revocarea se face pt. in­
competentă notorie sau conduită
rea și se face în baza raportului
ministerului, fără dr. de acțiune cu
dr. de apel la ministerul tezaurului,
cu puține șanse de reușită. Rămâne
funcționarului satisfacția răspun­
derii politice a ministerului, care
e foarte efectivă. El poate petiționa
— 238 -
la camera comunelor, care poate
numi „comisiune de anchetă“. Tra­
diția și morala publică în Anglia,
complectează lipsurile legilor.
Dreptul internațional, cuprinde
totalitatea regulelor cari privesc le­
găturile între state si care cârmu-
ește relațiuinile dintre persoane ce
aparțin la diferite state. Dr. intern,
„privat“ se ocupă de: naționalitate,
drepturile streinilor, conflictul legi­
lor, bunuri, acte juridice, succesiuni
contracte, comerț, postă, căi ferate,
etc. Dr. i. „public“ se ocupă cu: su­
veranitatea, independenta, egalita­
tea statelor, clasare, recunoaștere,
raporturile între state, relațiuni pa­
cifice, agenți diplomatici, congrese,
conventiuni, tratate, arbitraj, Socie­
tatea Națiunilor (v. c.) etc. In stare
de război de: drepturi și datorii ale
beligeranților, răzb. maritim, ae­
rian, crize, etc. In stare de neutra­
litate de: dr. și dat. neutrilor, con­
trabandă de război, blocus tratate,
(v. ac. c.) tratate de pace, etc. Baza
dr. i. sunt conventiunile si consim-
țimântul între state. Nu are sanc­
țiuni directe; sancțiuni hotărâtoare
este războiul (v. c.), când unul din
state nu respecta conventiunile sau
tratatele, (v. Statut real și perso­
nal. Arbitraj. Societatea Națiuni­
lor).
Dreptul penal, 1. Este știința
care se ocupă cu determinarea in­
fracțiunilor și cu stabilirea pedep­
selor, adică cu faptele pe cari legea
le pedepsește și cu pedepsele pe cari
ea le prevede în contra infractori­
lor. 2. Este dreptul pe care îl are
suveranul de a înfige o suferință
supușului, care a comis o infrac­
țiune. Dr. p. se divide în: infrac­
țiuni și pedepse; el îmbrățișează o
mulțime de probleme sociale, psi­
hologice și morale puse în discuție
odată cu știința antropologiei cri­
minale (v. c.). Se ocupă cu mijloa­
cele prin cari ni-se garantează o-
noarea, libertatea și averea. Funda­
mentul dreptului de a pedepsi se
bazează pe 6 sisteme: a) al „răzbu­
nării victimei“ care este natural,
legitim și fundamentul dr. de a pe;
deps. și este cel care a domnit mai
mult în lume; stabilește egalitatea
între infracțiune si pedeapsă. Baza
lui este „legea talionului" ochi pt.
 Dreptul
ochi, dinte pt. dinte; b) „sistemul
utilității sociale" are premiza: nu
pt. că cineva a greșit se cere pe­
deapsă, căci nu se poate ce s’a fă­
cut să devie nefăcut, ci pt. pildă
și pt. viitor; orice pedeapsă e pt. ca
să servească de pildă; ca nu cumva
altul să cuteze să facă ce s’a făcut.
3. „Șist. contractului social“ omul
din fire antisociali, a făcut cu se­
menul său un contract pt. ca să
trăiască în societate, care are dr.
a-1 pedepsi când- ar comite infrac­
țiuni. 4. „Șist. juaVipîei absolute"
cere ca binele să fie răsplătit cu
bine și răul cu rău, pedeapsa nu
trebuie aplicată pt. a produce un
rezultat util societății, ci ca reac-
țiune pt. că s’a violat o lege; pt. că
așa cere rațiunea. 5. „Șist, eclectic'
se bazează pe justiția absolută și
utilitatea socială. G. „Șist. apărării
sociale" pedeapsa este legitimă pt.
că e necesară apărării sociale;
este școalei pozitiviste italiene, ba­
zată pe teoriile lui Lombroso (v. c.).
Are la bază două școli distincte: cla­
sică și pozitivistă. Școala clasică
(v. c.) se bazează pe diviziunea in­
fracțiunilor, admite liberul arbitru
și circumstanțe atenuante, pe când
școala pozitivistă (v. c.) divide in­
fractorii în: născuți, de ocaziune și
de obiceiu, propune pedeapsa cu
moartea, nu adm. liberul arbitru,
circumstanțe atenuante, etc. Dr. p.
se împarte în: Partea generală, cu­
prinzând principii despre infrac­
țiuni și pedepse, definitiunea infr.
diviziunea și elementele din cari se
compun, circumstanțele cari încon­
joară infr. pluralitatea infr. și in­
fractorilor. Partea specială se ocu­
pă cu delicte și crime. Partea III
cu contravențiuni. Evoluția dr. p.
franc, se împarte în 3 perioade: 1)
până la revoluția (1789) caracteri­
zată prin pedepse aspre, inumane,
lăsate la arbitrul judecătorului, pe-
depsindu-se și fapte neprevăzute de
legi. Infracțiunile erau pedpsite cu
moartea și mutilarea, arderea, fier­
berea în cazan, sfâșierea de 4 cai,
omorârea prin roată, tăierea ma­
nilor sau limbei, etc. pedeapsa se
restrângea și asupra familiei celui
condamnat. Pedeapsa se putea răs­
cumpăra. Crimele de lese-majestate
se pedepseau prin ardere: aici in­
trau până și visurile; se făcea pro­
— 239 —
ces cadavrelor. Biserica a contribuit
la îndulcirea pedepselor. „Perioada
revoluționară" prohiba sentințele
nemotivate; desființează privilegiile
și se proclamă principiul persona­
lității pedepselor, sub impresiunea
scrierilor lui Becaria; încetează ar­
bitrarul judecătoresc. „Dreptul pe­
nal actual" pus în vigoare de Na­
poleon în 1811 și revizuit în 1832.
Codul penal rom. este tradus din
cel fr. la 30 Oct. 1864. Până în sec.
XVII am avut o legislație bizantină.
In sec. 17 avem codul „Matei Basa-
rab" tipărit la Târgoviște 1652 și
codul „Vasile Lupu" 1645, ambele
cuprinzând dispozițiuni penale și
civile. Ambele cuprindeau pedepse
barbare: expunerea prin târguri
desbrăcați și legați, tăierea limbi,
mânilor, turnarea de plumb în gât,
etc. Exista răscumpărarea. La 1826
apare legiuirea lui Sturdza în Mold,
și Barbu Știrbei 1852 în Muntenia.
Dreptul pozitiv, este acela cu­
prins în legi, regulamente și juris-
prudențe. Dr. p. este opera născută
din voința unui legiuitor și numai
prin promulgare (a legilor) poate fi
cunoscut, el este loial și particular,
aplicabil numai cetățenilor unui
stat; el este variabil poate fi schim­
bat și abrogat, (v. Lege).
Dreptul public, este totalitatea
regulelor de purtare în societate
sau totalitatea normelor cari deter­
mină organizarea politică a stata­
mi precum și ; aporturile acestuia
cu particularii. Dr. p. se divide în
două ramuri. „Dr. public" care re­
gulează organizațiunea societății
politice sub forma ei superioară de
stat. „Publicum jus est guod ad sta­
tura, rei romanae spectat" (Ulpian).
„Dr. privat" care regulează rapor­
turile dintre indivizi considerați în
chip izolat ca paticulari. Dr. p.
este dr. statului; tot el hotărește și
raportul individului cu statul. Intre
Dr. p. și Dr. privat există unele
puncte de atingere în materie de
asigurări muncitorești persoane ju­
ridice, etc. Dr. p. se divide în dr.
constituțional, dr. ad-tiv. dr. inter­
național public, dr. penal și proce­
dura sa (v. ac. c.). In toate aceste
dr. este vorba necontenit de stat în
raport cu indivizii. In dr. constitu­
țional statul se organizează, respec­
 Drepțurile
tând anumite dr. și libertăți indi­
viduale; în dr. ad-tiv el lucrează; în
dr. internat. întreține raporturi cu
statele străine; în dr. penal pedep­
sește faptele cari pricinuesc vătă­
mare și în procedură statul împarte
dreptatea sa indivizilor. Dr. p. ro­
mân în 1864, a inaugurat o epocă
de regenerare; în lipsă de tradițiuni
mulțumitoare s’au promulgat atunci
o serie de legi copiate după mode­
lul francez, cari au înzestrat statul
cu așezăminte noui, cari unele au
dispărut cu vremea pe măsură ce
procesul de transformare și adap­
tare la o viată publică proprie a
continuat în viata statului. Tot
atunci și dr. privat a fost înzestrat
cu codul civil, mai târziu codul co­
mercial, cari în timp ce dr. public
s’a transformat dr. pr. a rămas
acelaș.
Drepturile funcționarilor, v.
Funcționari publici.
Drepturile omului, (Dr. const.)
au fost proclamate de adunarea
constituantă franc. în . 1789. „Decla­
rația drepturilor omului" (v. c.) a
format baza const, franc, din 1791.
Ea cuprinde 17 puncte esențiale al
căror principii au fost adoptate de
toate statele europene, în decursul
sec. al 18—19 având la bază dr. de
libertate și egalitate a tuturor ce­
tățenilor, ștergerea deosebirilor de
castă, asigurarea proprietății de
orice fel, a siguranței, suveranita­
tea națională, fixarea prin lege a li­
mitei libertăților, regim reprezen­
tativ de legiferare, egalitate în fața
legilor, respectarea legilor și înce­
tarea abuzurilor. Libertatea con­
științei, a cultelor, opiniilor, a pre­
sei, instituirea unei forte publice
comună tuturor cetățenilor, aplica­
rea legilor, a pedepselor, responsa­
bilitatea funcționarilor publici, in­
violabilitatea proprietății și dr. de
expropriere pentru cauză de utili­
tate publică în urma unei juste des­
păgubiri, separația puterilor în
Stat.
Drepturile politice, (Dr. const.)
simt acele referitor la dr. de alegă­
tor, de-a fi ales, de-a fi jurat, func­
ționar, de-a ocupa orice funcțiuni
publice, militare sau eclesiastice
(pt. compì, v. Dr. românilor). După
proiectul de cod pen. acel care prin
240 —
violența sau amenințări împiedică
pe un cetățean ca să-și exercite
drepturile sale politice sau cetățe­
nești, comite delictul de violență
contra drepturilor politice sau cetă­
țenești și se pedepsește cu deten­
țiunea simplă delà 3 luni la 1 an
și cu interdicțiune corectională delà
1—2 ani. Dacă faptul s’a comis în
urma unei concentrări prealabile ca
să fie executat în toată tara, într’un
județ, într’o plasă sau comună, pe­
deapsa este detențiunea simplă delà.
1—2 ani și interdictiune corecțio-
nală dela 1—3 ani. Dacă vre-unul
din faptele prevăzute se comit de
.un funcționar public, pedeapsa este
aceea-prevăzută în acele articole,
sporită cu jumătate și interdicțiune
corecțională dela 1—3 ani. Acel ca­
re, cu intentiune, prin orice mij­
loc. împiedecă exercițiul liber al
dreptului electoral sau care falși-
fică, denaturează sau alterează în
mod esențial lucrările sau actele de
preparare ori executare ale opera­
țiunii electorale sau de constatare
a rezultatului acesteia, se pedep­
sește cu închisoare corectională delà
1—3 luni. Dacă faptul este comis
de o persoană însărcinată de a con­
duce, supraveghea sau asista ope­
rațiunea electorală, pedeapsa este
închisoare corectională delà 6 luni
la 2 ani și interdicția corecțională
delà 1—3 ani.
Drepturile Românilor, (Dr.
const.) sunt prevăzute în titlul I
al Constit. actuale, unde se prevede
că: Românii fără deosebire de ori­
gine etnică, de limbă sau religie, se
bucură de libertatea conștiinței, lib.
învățământului, lib. a presei, lib.
întrunirilor, de asociație (v. ac. c.)
ti de toate drepturile si libertățile
stabilite prin legi. Aceste dr. sunt:
de a fi alegător și ales, de a ocupa
funcț publice și militare, dr. de pro-
tecțiune și egalități în fata legiîlor,
de a nu fi deținut, arestat sau pér-
chiziționat decât cu anume forme
prevăzute de legi, Dr. de întruniri,
dr. de asociere, dr. de netițiune, dr.
de a nu fi pedepsit decât în puterea
unei legi, dr. de proprietate de orice
natură; de a nu fi expropriat decât
pt. cauză de utilitate publică, după
o prealabilă despăgubire. Dr. omu­
lui pt. prima oară au fost înscrise
 Drepturile — Drumuri
într'un capitol special, în fruntea
constituției franc, din 1791, în ur­
ma celebrei declarații a „Drepturi­
lor omului“ (v. c.) capitol care re­
prezenta apoteoza victoriei dusă de
burghezime contra despotismului
absolut.
Drepturile Statului (Dr. int.)
Ca și indivizii statele au Si ele anu­
mite drepturi cu mult mai impor­
tante decât ale acestora, ele sunt: a)
dr. de conservare, adică a lua toate
măsurile necesare pt. apărarea exi-
stenții lor; b) dr. de legitimă apă­
rare, ori de câte ori o primejdie a-
nienință statul în unul din intere­
sele lui vitale ca: primejdii politice,
epidemii, revoluții, “atacuri din
afară, etc.; c) dr. de desvoltare, de
comerț și comunicații internațio­
nale; d) dr. de independență, în
sensul că un stat nu se poate găsi
subordonat altui stat; e) dr. de su­
veranitate, de a dispune liber de
interesele sale interne, adică: a-și
determina organizarea internă, dr.
de legațiune, de jurisdictiune, de
ad-țiune, de impuneri fiscale, etc.
în ce privește suveranitatea exter­
nă, ea depinde de modul cum e re­
glementată de dr. internațional.
Droguerii, sunt oficine în afară
de farmacii (v. c.) în cari se pot
cumpăra și vinde medicamente
brute prevăzute în indexul drogue-
riei. Concesiunea pt. deschiderea D.
se acordă de Ministerul sănătății
droghistului conducător, cu titlul
de farmacist (v. c.) (v. L. sanit. M.
O. 154/1930).
Drumuri, sunt reglementate de
legea din 20 Aprilie 1932. Mon. Of.
96, modif. Mon. Of. 272/1932, supr.
art. 37—40 și 104. Se împart în:
naționale, județene si comunale (v.
ac. c.), fac parte din domeniul pu­
blic (v. c.). Lărgimea dr. trebuie să
fie: 20 m. pt. dr. naționale; 15 m.
județene și 10 m. comunale. Poduri,
apeducte, parapete, șanțuri, planta-
țiuni, stâlpi klm. case pt. canto­
nieri, etc. fac parte integrantă din
dr. In luna Nov. în fiecare an se
întocmește de ad-tiile respective
planul pt. lucrările anului viitor.
Clasarea dr. (v. c..) nat. se face prin
lege, jud. prin decret regal, comu­
nele prin decizie deleg, cons. jud.
Terenurile pt. deschiderea sau lăr­
- 241 —
girea unui dr. se face prin expro­
priere sau bună învoială, utilitate
pubi. pt. dr. naț.. se declară prin
decret regal pt. dr. jud. sau com. de
justiție prin sentința definitivă
(o4—55). Pt. deschiderea unui drum
nou este necesar: actul de clasare
și planul dr. cari se depun la pri­
mării și prefectură și aduce la cu­
noștință obștească. Cei interesați
au dr. la apel în 30 zile la ad-țiile
respective. Materialele pt. constr. și
întreț. dr. se transportă pe cfr. sau
serviciile de transp. pe apă ale sta­
tului cu reducere de tarif (66). Po­
liția dr. se face de: ingineri, condu­
cători, picher, de ofițeri și agenții
poliției judiciare. Procesele verbale
(v. c.) se înaintează ad-tiei respec­
tive pt. a fi înaintate judecătoriei.
Cei ce fără autorizație târăsc pe dr.
arbori, circulă pe drumuri inter­
zise, se pedepsesc cu amendă ’ ina
la 4000 lei, cei ce împiedecă orga­
nele tehnice de a extrage petriș,
ex. lucrările, etc. degradează dr.
șanțurile, taluzele, acostamentele
cu instrumente de arat, aruncă gu­
noaie pe dr. cu 200—5000 lei. Cele­
lalte infracț. de dr. se pedepsesc cu
amendă delà 100—20.000 lei. (v. 97—
101). Față de rezultatele nesatisfă­
cătoare date de legea din 1929 s’a
căutat să se simplifice administra­
ția drumurilor, revenindu-se la un
serviciu unic județean și la o ad­
ministrație tehnică centrală, de ca­
re să depindă toate categoriile de
drumuri. Legea Vâlcovici din 1932,
pe lângă această revenire la veghea
organizație, a căutat să reintrodu­
că prestația în natură Pt. întreți­
nerea drumurilor de interes local,
ca singurul mijlcc, în actuala stare
generală economică, ch a compensa
insuficiența mijloace: bugetare;
această încercare n’a u . it însă și
prestația în natură a fost din nou
desființată. Pt. drumurile naționa­
le, legea din 1932 păstrează venitu­
rile speciale ut. drumuri, cum și
contabilizarea lor într’un buget se­
parat, distinct de bugetul general
al Statului. Dr. naț. luate în consi­
derare prin legea din 1932, cu mo­
dificările survenite până acum, în­
sumează o rețea de 12.926 km. a că­
ror situație aproximativă este ur­
mătoarea: Drumuri prevăzute cu
I pavaje permanente, 393 km. Dru­
16
 Drumuri
muri prevăzute cu pavaje semiper­
manente, 83 km. Drumuri ce mai
sunt luate în considerare spre a fi
refăcute, prin contractul Svenska,
564 km. Drumuri pietruite în bu­
nă stare, circa 2000 km. Drumuri
pietruită în stare mediocră, 5883
km. Drumuri împietruite în stare
rea, circa 2500 km. Drumuri lucra­
te dar nepietruite, 224 km. Dru­
muri naturale, 1279 km. Total 12.926
km. întreținerea drumurilor pie­
truite, în starea în care se găsesc,
necesită anual sume destul de im­
portante ce se pot estima după cum
urmează: întreținerea unui km. de
șosea împietruită, în bună stare și
cu circulație potrivită, necesită a-
nual circa 80 m. c. piatră de reîn-
cărcare. Cu cât împietruirea este
mai uzată și cu cât circulația este
mai grea și mai intensă, cu atât
șoseaua necesită o cantitate mai
importantă de materiale de între­
ținere, putând ajunge până la 250
m. c. In trecut drumurile din ță­
rile românești se reduceau la sim­
ple drumuri naturale, amenajate
numai pe alocuri, fie prin bună­
voința proprietarilor de moșii, inte­
resați la buna stare a drumurilor,
fie de către stăpânire, cu ocazia
unor întâmplări de seamă, precum
în cazuri de războaie, treceri de ar­
mate streine sau primirea la curte
a unor oaspeți streini. Acestea a-
menajări aveau un caracter cu to­
tul provizoriu și constau mai mult
din umplerea cu crăci și pământ a
drumurilor prin mlaștini și locuri
smârcoase, îndepărtarea stâncilor
căzute în drum în regiuni mun­
toase și altele asemenea, fără de
care circulația ar' fi fost cu totul
imposibilă. Amenajări de poduri nu
se făceau decât pe râurile mari,
peste care circulația prin vad nu
era posibilă. In genere construcția
și întreținerea unor asemenea po­
duri era lăsată în seama inițiativei
particulare, cu dreptul perceperei
unei taxe de trecere. In timpuljer-
nei, pe zăpadă, circulația se făcea
peste câmpuri, cărăușii alegându-și
drumul după bunul plac. Pt. ame­
najările de drumuri ce se executau
de stăpânire, populația era obliga­
tă să lucreze în mod împilător, fără
de nicio regulă definită, adică fără
a se hotărî un număr de zile de lu­
— 242 —
cru și fără a se ține seama de de­
părtarea la care erau obligați oa­
menii să lucreze, fată de satele lor.
In această situație circulația pe
vremea rea era foarte anevoioasă
și străinii ce ne vizitau țara sau
erau siliți s’o străbată în trecere
spre țările vecine, aveau tot dreptul
să se plângă, în scrierile lor, de lip­
sa de drumuri din țările românești.
Până în 1832, la intrarea în vigoa­
re a Regulamentului Organic, nu
se cunosc drumuri împietruite în
țara noastră. Doar pt. amenajarea
principalelor străzi din orașe, și în
deosebi în București și Iași, se în­
trebuințează bârne de lemn, for­
mând pod în tot lungul străzilor,
sub care colcăiau apele si murdă­
ria. Primul așezământ legislativ,
cuprinzând dispozițiuni relative la
drumuri, este Regulamentul Orga­
nic, In 1836 se asigură o legătură
mai bună între Moldova si Austria,
prin construcția unei șosele împie­
truite, înzestrată cu 36 poduri. In
1843, sub domnia lui Mihail Sturza,
rețeaua drumurilor împietruite se
ridicase la 205 km. în Moldova; iar
în 1863, în ambele principate, la
775 km. Prima școală de poduri și
șosele a luat ființă sub domnia lui
Vodă Știrbey, care în 1853 a adus
în țară pe inginerul francez Leon
Lalanne, pt. organizarea unui ser­
viciu de poduri și șosele și unei
școale tehnice. O bună parte din
traseul șoselei actuale Comarnic-
Predeal se găsește încă în situația
și cu podurile de piatră construite
în acea vreme. Alexandru Cuza, a
contractat în 1865, cu firma engle­
ză „Barkley și Stanifforth“, execu­
tarea a 19 poduri metalice, înlo­
cuite în anii din urmă, prin exe­
cutarea noului grup de poduri me­
talice, contractat în anii 1929 și
1930; în 1868, sub ministeriatul in­
ginerului P. Donici, ia ființă prima
lege specială pt. drumuri. Prin a-
ceastă lege șoselele sunt clasate în:
naționale, județene, vicinale și co­
munale adică cu denumiri utilizate
și astăzi. Ca mijloace de execuție și
întreținere, legea stabilește, pt. șo­
selele naționale, numai mijloace
bănești, din bugetul general al sta­
tului, iar pt. celelalte, zile de pre­
stație și mijloace bănești din buge­
tul administraților respective loca­
 Drumuri
le. Sub imperiul acestei legi, re­
țeaua de drumuri a luat o mare
desvoltare, sporind delà 1095 km.
de șosele pietruite în 1867, la
26.426 km. în 1905 (fată de 31.980
km. astăzi, în vechiul regat).
Drumuri, v. Circulația pe ...
Drumuri comunale, sunt acelea
cari se mărginesc pe teritoriul unei
comune. Construcția, modernizarea
și întreținerea lor, se face de comu­
nă prin organele sale. Programul
de lucrări se întocmește în luna
Sept, anual și aprobat de prefectu­
ră. Veniturile dr. sunt din taxe asu­
pra cărăușiei publice si animală;
din folosința instalațiilor din zo­
nele dr. arenzi, chirii, amenzi, cote
adiționale: 3% asupra veniturilor
agricole, 2% propr. clădite; 2.5% ve­
nit comerc. și industriale: 2% din
salarii și o taxă de minimum 50 lei
anual pt. fiecare bărbat major.
Scutiri: studenții și militarii sub
arme, locuitori peste 60 ani, femei
văduve cu venit sub 3000 lei. Se în­
casează prin ad-tiile financiare.
Orice locuitor care are de plătit pt.
Dr. cota adițională în com. rurale
poate achita prin lucrări echiva­
lente. când va anunța primăria
(34 Mod. Legii Dr. M. O. 272/1932.
Drumuri județene, sunt acele
cari leagă direct capitala jud. cu
cap. jud. vecine, cu reședința plășii
sau alte centre importante și acele
cari leagă mai multe comune îm­
preună. Ad-tia lor este încredințată
Consiliului jud. prin serv, drumu­
rilor.
Drumuri nationale, sunt acelea
cari străbat țara, legând capitala
cu dr. mari din țările vecine și
acelea cari leagă orașele între ele
sau cu porturile importante. Ad-ția
lor este încredințată Direcțiunei
Generale a dr. (v. c.) din Minist.
luci', pubi, ajutată de 10 inspecto­
rate de dr. cu reședința în: Bucu­
rești. Craiova, Timișoara, Cluj, Cer­
năuți, Chișinău, Constanta, Galați,
Iași și Brașov. Cu atribuția de su­
praveghere și control asupra ser­
viciilor de dr. județene la construc­
ția, modernizarea si întreținerea
lor pot contribui județele și comu­
nele. Veniturile și cheltuelile dr.
sunt fixate în bugetul Dir. gen. se
alimentează din taxe asupra: ben­
— 243 —
zinei, uleiu mineral, cauciucuri,
motorină consumate în tară; asu­
pra diferitelor materiale; petriș,
lemne, etc. încărcate în vagon; taxa
din eliberarea permiselor de circu­
lație; pt. folosința dr. din cărăușia
publică, diferite instalatiuni în zo­
na dr. arenzi, chirii; din vânzarea
fânului, fructe, lemne, amenzi; 60%
din taxele de folosință a dr. publice
pt. transp. materialelor și din con­
tribuția statului. Construirea și în­
treținerea lor, se poate face prin
prestație (v. c.) în natură. Dr. n.
sunt fixate prin lege în număr de
66 în toată țara, sunt următoarele:
1. București-Brașov-Sibiu-A.-Iulia-
Cluj-Oradea-frontieră. 2. București-
Buzău-Focșani-Cernăuți - frontieră.
3. București- Pitești-Craiova-T.-Se-
verin-Buziaș-frontieră. 4. B.ucurești-
Giurgiu. 5. Cluj-Dej-Halmeiu. 6. Su-
șița-Tecuci-Huși-Chișinău-Uștea. 7.
București-T.-Măgurele. 8. București-
Tg.-Viștea-Sinaia. 9. Ploești-Buzău-
Bolgrad-Căușani. 10. Urziceni-Con-
stanta. 11. București-Oltenița-Tur-
tucaia-Constanța. 12. Corabia-R.-
Vâlcea-Sibiu. 13. Sebeș-Deva-Arad-
frontieră. 14. Orșova-Lugoj-Timi-
șoara-frontieră. 15. Adjud-Tg.-Ocna-
M.-Ciucului-Sighișoara-Sibiu. 16.
Bacău-Borsec-Apahida-Cluj. 17. Vf.-
câmpului-Suceava-Cârlibaba-Sighet-
Satu-Mare-Carei. 18. Crasna-Vaslui-
Iași-Bălți-Soroca. 19. Iași-Chișinău-
C.-Albă. 20. Alexandria-Caracal-
Craiova. 21. Pitești-Brașov-Onești.
22. Pitești-C.-Argeș. 23. Pitești-R.-
Vâlcea-T.-Severin. 24. Filiași-Petro-
șani-Simeria. 25. Oradeâ-Arad-Ti-
mișoara-Mold.-Veche. 26. Deva-Brad-
Beiuș-Oradea. 27. Turda-Câmpeni-
Abrud-A.-Iulia. 28. Cluj-Zalău-Ca-
rei. 29. Dej-Bistrita-V.-Domei-Gura-
Bistricioarei. 30. Brașov-Sighișoara-
Tg.-Mureș-Turda. 31. Cernăuți-Svi-
niace. 32. Sabăoani-Fălticeni-Cer-
năuți-Hotin. 33. Cernăuti-Lipcani-
Otaci. 34. Vf.-Câmpului-Rădăuți. 35.
Hotin-Chișinău-Ismail-Ch.-Nouă. 36.
Botoșani-Braniște-Soroca. 37. Iași-
-Pașcani-Călugăreni. 38. Focșani-
Galați-Oancea. 39. Buzău-Herman-
Brașov. 40. Brăila-Tulcea-Constan-
ta-Bazargic-frontieră. 41. Silistra-
Bazargic-Balcic. 42. Craiova-Bechet.
43. Craiova-Cetate. 44. Lugoj-Bozo-
vici-Mehadia. 45. Hațeg-Caransebeș;
46. Brad-Abrud. 47. Lunca-Câmpeni.
16‘
 Dualiste — Dumping
48. Teiuș-Blaj-Copșa-Mică. 49. Si- nu, comite delictul de provocare la
ghet-B.-Mare-Șomcuta. 50. Beclean- duel și se pedepsește cu închisoare
Moisei. 51. Iacobeni-V.-Dornei. 52. corecțională delà 1—3 limi și amen­
Brașov-Sf.-Gheorghe-Toplița. 53. Bo- dă delà 1500—10.000 lei. Aceiași pe­
toșani-Lipcani-Hotin. 54. Roman- deapsă se aplică și acpluia care ac­
Vaslui. 55. Comești-Orhei. 56. Bâr- ceptă provocarea, chiar si în cazul
lad-Cahul-Vulcănești. 57. Bârlad- când duelul nu a avut loc. Cu a-
C.-Albă. 58. Tec,uci-H.-Conachi. 59. ceiaș pedeapsă se pedepsește și fap­
Târgoviște-Dragoslave. 60. Dolhasca- tul când părțile au ieșit pe teren
Fălticeni. 61. București-Călărași. 62. dar au renunțat la duel. Dacă, du­
Suceava-Cernăuți. 63. Buzău-Neho- pă ieșirea pe teren, duelul a fost
iași. 64. Craiova-Cetate. 65. Pitești- zădărnicit de împrejurări indepen­
Costești. 66. Dolhasca-Pașcani. dente de voința părților, pedeapsa
Dualiste, se numesc acele reli­ este închisoarea corecțională delà
gioni în cari se adoră două divini­ 2—4 luni. Dacă duelul a avut loc
tăți. D. a fost religiunea (v. c.) ve­ însă nu a rezultat vre-o rănire, pe­
chilor Irani dată de Zoroastr.u, în deapsa este închisoare corecțională
care se adorau două principii: al delà 3—6 luni. Dacă din duel a re­
binelui și al răului. zultat vre-o consecință se aplică
Dualism, sistem religios, după pedeapsa prevăzută pt. aceste fapte,
care lumea a fost formată și sub­ redusă la jumătate. Dacă culpabi­
zistă prin concursul a două prin­ lul a fost cauza injustă si determi­
cipii opuse și coeterne, unul bun și nantă a duelului, pedeapsa prevă­
celălalt rău. zută în articolul de mai sus se re­
duce cu o treime. Martorii care
Duelul, este un mijloc de a răz­ asistă la duel se pedepsesc cu în­
buna ofensele onoarei sau amoru­ chisoare corecțională dela 1—3 luni.
lui propriu, printr’o luptă cu arme Nu se pedepsesc martorii care au
între combatanți, luptă care se ter­ împiedecat lupta. Acel care îndeam­
mină cu: împăcarea lor. cu rănirea nă pe altul la duel, sau îi face im­
sau chiar moartea unuia sau a- putări, ori îl expune la batjocură,
mândorora. La popoarele germane I entrucă nu a provocat sau n’a ac­
a rămas ca mijlocul cel mai neme- ceptat o provocare la duel, se pe­
rit de a răsbuna ofensele, întrucât depsește cu închisoare corecțională
în starea actuală a societății, justi­ dela 1—4 luni și cu amendă delà
ția nu este în stare să judece nu­ 1500—2000 lei.
meroasele chestiuni de onoare. D. Dumbrăveni, comună urbană în
s’a întins la toate popoarele în mod jud. Târnava-Mică. 3827 loc. Liceu
atât de puternic, că cu toate pe­ de băieți. Reșed. pi. judecătorie, 820
depsele, -chiar draconice, înscrise în clădiri, 997 gospodării, 175 întrepr.
legi contra dueliștilor si celor ceu ind. și comerc. cfr. P. t. t. în loc.
secondă. D. nu a putut fi desrădă- Blaj 58 km.
cinat. La noi se pedepsește numai
când a. fost urmat de răni sau Dumitrești, corn, rurală în jud.
moarte. La popoarele antice D. era Olt, reșed. plășii 1157 loc. judecăto­
un mijloc de a decide victoria în­ rie, secț. jand. notariat cerc. în loc.
tre două popoare, reducând solu- P. t. t. Câmpu-Mare, cfr. Drăgășani
țiuneâ răsboiului la cea mai sim­ 5 km. Prefectură, tribunal Slatina
plă expresiune: astfel avem D. lui la 33 km.
Achile eu Hector, a lui David cu Dumitrești, com. rurală în jud.
Goliat. Unii istorici pretind, că R.-Sărat, reșed. plășii D. 412 loc.
chiar ,1a noi s’a decis prin D. lupta (fără cele 8 sate alipite), judecăto­
delà Străjești (1602) între tătari și rie, secție jand. P. t. t. în loc. cfr.
români: Stroe Buzescu s’a bătut cu Gugești la 22 km. Prefectură, tri­
fiul hanului tătar. Barbarii între- bunal R.-Sărat la 30 km.
buințeau D. pt. a curma certurile, Dumping, (Com.) concurență ne­
a răsbuna omorurile, furturile, etc. loială în economia internațională,
Duelul după nouile legiuiri, care constă din vinderea foarte
acel care provoacă pe altul la duet scumpă pe piața internă si din des­
fie că proovcarea este acceptată ori ființarea concurenței străine, silind

- 244
 Dunăre — Economia
pe comercianții străini, să vândă
cu preț scăzut pe piețele externe,
unde se desface o producție mare.
In 1902 la Bruxelles s’a încheit o
convenție între statele Europei, pt.
a interzice D-ul în industria zahă­
rului. A fost practicat de Rusia so­
vietică în 1931 cu cereale, vânzân-
du-le sub prețul de cost, în toate
statele importătoare de cereale, cu
scop de a crea complicațiuni eco­
nomice.
Dunăre, v. Statutul. Comisiunea
europeană și internațională).
E, a cincea literă din alfabet. E.
prescurtarea cuv. Est, e formă pre­
scurtată a cuvântului „este“, se mai
pronunță „ie“.
Ebrediști, asociație înființată în
Ungaria, 1918, urmărind trezirea
conștiinței creștine în poporul ma­
ghiar; întărirea maghiarismului
atât pe teren economic, cultural,
cât mai ales politic revizionist.
Ecarisaj, se numesc stabilimen­
tele, unde se transportă si unde se
vând animalele cari nu servesc la
hrană omului, sau cari au murit
prin accident.
Echimozele, sunt leziuni provo­
cate de un corp tare. Care aplicat
cu violentă rupe vasele sanguine
din imediata apropiere a pielei și
provoacă o răspândire si o infil­
trare de sânge sub piele și sub țe­
sutul celular. Ele pot fi provocate
de: ciocan, cravașă, baston, etc. E.
dau indicațiuni asupra formei in­
strumentului care le-a produs.
Echinocțiu, timp al anului când
ziua este egală cu noaptea, 21 Mar­
tie și 23 Septembrie.
Echipaj, înseamnă totalitatea
personalului de pe bordul unui vas,
întrebuințat într’un mod oarecare,
în serviciul vasului, în al persoa­
nelor de pe bord sau al caricului.
Se împarte pe borduri si divizioa-
ne.
Echitate, se zice E. și nu justi­
ție, fiindcă E. rezultă din reîmbina-
— 245 —
Dura lex sed lex, Legea e a-
spră, dar e lege. Legea trebuie res­
pectată. Maximă ce se amintește
vorbind de o regulă penibilă, că­
reia ești silit să te supui.
Durostor, județ în Dobrogea.
Suprafața 3226 kmp. cu 211.439 loc.
din care 179.794 loc. pop. rurală.
Capitala Silistra. Orașe: Ostrov,
Turtucaia. N-rul plășilor 4. sate 191.
Clădiri 37.845, gospodării 48.151, în-
trepr. industr. și comerc. 2409.
Stema: pe câmp albastru bustul lui
Mircea Vodă cel Bătrân.
rea justiției cu multă bunăvoință.
E. nu exclude nici energia, nici ri­
goarea: ea cere însă în aplicare
mult bun simț, multă experiență și
multă bunăvoință.
Echivalare, procedura prin care
se recunoaște valoarea unui docu­
ment (certificat, diplomă, etc.) eli­
berat în străinătate.
Echivoc, cu înțeles dublu, am­
biguu. Opus, univoc.
Eclesia, se numea la greci adu­
narea poporului, compusă din băr­
bați delà 20 ani și se convoca la
intervale de 9—10 zile. Fiecare ce­
tățean avea drept să-și spună delà
tribună cuvântul. In timpul vorbi-
rei, oratorul își acoperea capul cu
o coroană și era inviolabil. Votul
se făcea prin ridicare de mâini. Po­
porul era împărțit în 4 clase, după
venit, (v. Constituțiunea lui Solon).
Economie națională, se numește
totalitatea operațiunilor făcute de
un stat pt. aprovizionarea cu bu­
nuri (v. c.) a tuturor teritoriilor sa­
le. „E. de stat“ este aceea care se
referă la perceperea impozitelor,
exploatarea întreprinderilor de.stat,
întreținerea armatelor, funcționa­
rilor, mărirea cantității de bani, în­
curajarea forțelor productive ale
țării. „Capitalistă națională" aceea
care se referă la educația popu­
lației, pregătirea ei economică și
comercială pt. un comerț exterior,
care să ajute la mărirea bogăției.
Economia politică, este știința
 Economie — Eforia
care studiază fenomenele economi­
ce și ajută la gospodăria interese­
lor materiale ale societății; cerce­
tează legile producției, consumației,
a circulației bunurilor, se ocupă de
știința bogățiilor cu excluderea per­
soanelor; se mai numește „școala
economică" (y. c.) care preconizează
absenteismul statului dintre capital
și muncă, în opoziție cu „economia
»odala" (v, c.). „Știința economică"
întrucât se referă la studiul feno­
menelor economice, etapele de des-
voltare ale E. p. sunt: școala ma­
tematică, ce susține că pt. a stabili
legile economice trebuie întrebuin­
țată metoda matematică; școala
științelor naturale, care vede ana­
logie între legile economice și acele
ale naturii; școala etică, care e ad­
versară concepțiunilor cari pretind
că în viața economică numai egois­
mul dominează.
Economie socială, este studiul
fenomenelor economice de reparti­
ție neglijate de economia politică
clasică, care este studiul fenomene­
lor de producție; este acea știință
care se ocupă cu studiul instituții­
lor cari tind să amelioreze situa-
țiunea morală și materială a cla­
selor muncitoare. Știința materia­
listă, care lasă condițiile de trai,
ale muncitorilor expuse fluctuațiu-
nei legii cererei și ofertei. E. s. se
bazează pe ideea de justiție și dr.
de intervenție al statului în rapor­
turile dintre indivizi; pe ideea de
solidaritate socială, salarul deter­
minând condițiile de traiu ale cla­
sei muncitoare; nu se poate tolera
ca soarta lui să rămână expusă ha­
zardului și legilor economice. Sta­
tul trebuie să garanteze fiecărui
individ dr. de existentă și să nu
admită scăderea salarului sub ni­
velul costului pieții. E. ș. se opune
concepției școalei economice (v. c.)
bazată pe formula „laisser faire,
laisser passer“ (v. c.).
Economii, v. Casa gen. de ...
Ecuador, republică Sud-Ameri­
cana, suprafața de 580. 680 kmp. cu
2.180.000 loc. împărțită în 18 pro­
vincii, capitala Quito cu 80.000 loc.
Din 1925 în fruntea statului este
„Junta de Gobierno provisional'“ ai
cărei membrii exercită dictatura
statului.
— 246 -
Edict, ordonanță, emisă de o au­
toritate.
Edificii publice, în general cele
mai importante și numeroase la
orașe sunt: primăria, prefectura,
justiția, biserici, școli, biblioteci,
muzee, teatre, spitale, băi. gări, ha­
le, ministere, etc. Pt. construirea
de asemenea edificii este necesar a
se prevedea în planul de sistema­
tizare (v. c.), amplasamente (v. c.),
suficiente, favorabile, cu perspecti­
ve'avantajoase, cu piețe largi, sufi­
ciente pt. accesul și degajamentul
lor, cu rezerve de terenuri pt. d'es-
voltarea lor, cu plantații și întoc­
miri ornamentale, accesorii, etc. Pt.
bunul amplasament al E. p. este
necesar a se observa anumite nor­
me raționale de repartizare pe su­
prafața orașelor (v. c.). Unele sunt
indicate a ocupa zona centrală a
orașelor: p'rimărie, poliție, prefec­
tură, tribunal, poștă, catedrală, tea­
tre, bursă. Altele uniform pe supra­
fața orașului ca: biserici, școli, pri­
mare, hale, oficiii poștale, gări, per­
cepții, poliție, băi. Altele la perife­
rie ca: târguri, abator, hale gene­
rale. Altele în parcuri periferice ca:
muzee, biblioteci, universități.
Ediniti, Tg. corn, rurală în jud.
Hotin, reșed. pl. E. 6000 loc. jude­
cătorie, secție jand. P. t. t. în loc.
cfr. Dondiușani la 28 km. Prefec­
tură, trib. Hotin la 65 km.
Educația fizică, constitue o obli­
gațiune pt. tot tineretul; se dă în
toate instituțiile școlare de stat și
organizațiuni speciale. Este regle­
mentată prin L. 4 Sept. 1929. Pt.
realizarea acesteia funcționează. O-
ficiul Național de Educație Fizică,
O. N. E. F. (v.. c.). învățământul
E. f. se face în școli si institutul
superior de educație fizică fv.c,).
Efecte de comerț, sunt titluri
comerciale cari dau dr. proprieta­
rului lor de-a încasa la scadență,
valoarea sau procentele cuvenite. E.
c. sunt: biletul la ordin, mandatul,
cecul, ețc.
Efecte publice, sunt titluri sau
valori emise de stat, cari se pot ne­
gocia fără nicio garantie din par­
tea cedantului, ex. rente, bonuri de
tezaur, obligațiuni (v. ac. c.) etc.
Eforia spitalelor civile dinBu-
 Efracțiune — Elveția
curești, este cea mai puternică or­
ganizație de asistentă socială în
Țară, cu toate că prin reforma a-
grară a fost greu lovită. Spitalele
E. din București servesc drept cli­
nici ale Fac. de Med. spitale mai
importante civile: Central de boli
nervoase și mintale. Colentina de
boli contagioase, Coltea de copii,
Filantropia, Maternitatea, Panteli-
mon, Zerlendi, pentru izolarea tu-
berculoșilor, Sinaia, Boldescu din
Ploești. Pentru prima dată spăta­
rul M. Cantacuzino 1695 înf. spit.
Coltea. Gr. Ghica 1735 cel delà Pan-
telimon, sub Regulam. Organic sau
unificat, iar la 1864, li s’a recunos­
cut autonomia. Regulam, pt. admi­
nistrarea regiei publice comerciale
a domeniilor ei. Mon. Of. 114/1930.
Efracfiune, (Dr. gen.) spargere
orice siluire, rupere, spargere, dă­
râmare a zidurilor, ulucilor, sau al­
tor îngrădiri închise, a învelișuri­
lor, a pardoselelor, ferestrelor, a
a încuetorilor, a lacătelor, etc. E.
este circumstanță agravantă (v. c.)
la comiterea unei infracțiuni (v. c.)
(314 C. pen).
Egalitate, (Dr. const.) este situa­
ția creată prin consitutie indivizi­
lor de-a fi socotiți în aceeaș situa­
ție de egalitate, față de legi și au­
toritatea statului. Constit. prin art,
6 proclamă deplină egalitate a dr.
publice. Nu se admite în stat nicio
deosebire de naștere sau de clase
sociale. Toți românii fără, deosebire
de origine etnică, limbă sau reli-
giune, sunt egali înaintea legii și
datori a contribui fără osebire la
sarcinile publice. Toți românii sunt
egali în ceeace privește eligibilita­
tea și dreptul de alegător și înain­
tea legilor financiare, civile și pe­
nale. Toate privilegiile de orice na­
tură, scutiri și monopolurile de
clasă sunt oprite în statul român;
titlurile de noblețe nu sunt adimise.
(8—10 Const.). Principiul egalității
a fost proclamat pt. prima oară în
Constituția franceză dinl791 în ur­
ma celebrei declarații a „drepturi­
lor omului^ (v. c.) al cărei principii
au fost adoptate de toate constit.
statelor civilizate.
Egipt, monarhie în Africa de
Nord. Suprafața de 904.300 kmp. cu
14.040.000 loc. Din 1922 este indepen­
— 247
dentă de Anglia. Organizată prin
constituția din 19 Aprilie 1923. Fa­
milia domnitoare este a lui Moha­
med Ali din 1881. Regele care este
și Calif, exercită puterea executivă.
Numește pe miniștrii si reprezintă
țara în afacerile sale. Reprezentan­
ța națiunei se compune din: Came­
ră compusă din 250 membrii aleși
pe 5 ani de alegători, Senatul com­
pus din 100 senatori dintre cari 2/s
numiți de rege și 3/s aleși pe bază
de cens pe 10 ani. Statul este îm-
păițit în 6 guvernăminte și 16 pro­
vincii. Anglia are un comisar în
Egipt.
Egumen, superiorul unei mănăs­
tiri de călugări.
Electorală, propaganda este ab­
solut liberă, art. 105 și următoarele
din legea electorală pedepsesc pe
toți acei cari sub orice formă, îm­
piedică libertatea alegerilor; art.
147 Cod. penal pedepsește abuzul de
putere, care constă în împiedecarea
unei persoane de a-și exercita un
drept, dela care legea nu oprește'
că art. 149 Cod. penal pedepsește
arestările ilegale; că art. 151 Cod.
penal pedepsește violarea domici­
liului. iar art. 157 Cod. penal pe­
depsește pe orice funcționar care
îndeamnă sau tolerează ca subor­
donații să comită încălcări de legi,
(v. Comisiuni și Biurouri elect.).
Electroterapie medicală, orice
persoană care fără a avea dreptul
de liberă practică a medicinei (v.
c.) întrebuințează aparate de E. m.
ca: aparate de radiologie, diater­
mie, raze ultraviolete, electroliză,
electrocauterizare, etc. pt. a trata
afecțiuni reale de natură: chirurgi­
cală, neurologie, ginecologie, derma­
tologie, cosmetic, dentar sau din
oricare alt domeniu medical se pe-
pedepsește cu amendă de 5000- ■
50.000 lei. Actele de dare în jude­
cată se vor întocmi de medici ofi­
ciali; pedeapsa se aplică de inspec­
torii gen. sanitari (v. c.). Recidiva
se va pedepsi cu închisoare. (162—
164 Leg. sanit. 1930).
Elveția, republică federativă de­
mocratică, org. în baza const, din
1848 mod. în 1874. Suprafața 41.295
kmp. cu 4.000.000 loc. Puterea exe­
cutivă este încredințată unui con­
siliu federal (Bundesrat) compus
 Embatic — Encefalită
din 7 membrii aleși pe 3 ani, al
cărui președinte este ales din sânul
său; este și președintele republicei.
E. se compune 'din 25 de republici
(cantoane) având fiecare câte un
consiliu care redactează legile, în­
ființează impozite, numește func­
ționari publici, etc. Organul suprem
al republicei este Adunarea Fede­
rală, formată din Cosiliul Național
și consiliile statelo)', face legile de
interes general. Poporul este che­
mat prin „referendum.1' (v. c.) a se
pronunța direct asupra legilor,
afară de cele urgente; el are și
dreptul de inițiativă a legilor. Un
număr de 50.000 locuitori pot pro­
pune modificarea constituției. Con­
siliul federal reprezintă confedera-
țiunea d. p. d. v. international, paza
constituției, prezentarea proiectelor
de legi, promulgă legile, este titu­
larul drept de comandament. Un
mare număr de cantoane posedă
constituții și guverne reprezentati­
ve, având dreptul de a avea și o
armată- până la 300 oameni. E. are
un mare rol international; dă adă­
post refugiaților politici, este sediul
marei instituții internaționale cru­
cea roșie (v. c.). La Geneva în 1920
s’a întrunit primul parlament in­
ternațional „Societatea Națiunilor"
(v. c.) care își are aici reședința.
Ad-ția este compì, autonomă. In
fruntea comunei este o adunare ge­
nerală compusă din toti locuitorii,
ca organ délibérant si consiliu co­
munal ca org. executiv. Voința
populară are o mare influență asu­
pra ad-ției comunale. Sistemul ad-
tiv se bazează pe tradiție și nevoile
țării. Referendumul comunal- are
dreptul de a propune modificarea
constituției sau oricărei legi. Co­
munele sunt puse sub controlul di­
rect al guvernului.
Embatic, (Dr. civ.) este un con­
tract prin care proprietarul cedea­
ză folosința perpetuă sau pe ter­
men îndelungat a unui imobil unei
alte persoane, în schimbul unei re-
devențe (sume de bani). Cu clauze că
în caz de neplată la termen a aren­
dei, convențiunea se poate rezilia.
Embargo, înseamnă o măsură
luată de un guvern de-a opri eși-
rea din porturi a tuturor vaselor
naționale sau streine. Ea are loc în
248 -
timp de răsboi având ca scop a îm­
piedica capturarea lor de inamic.
Emblemă, reprezentarea figura­
tă a unei idei. De ex. pacea se re­
prezintă prin ramura de măslin. Sf.
Duh prin porumb, Dumnezeu prin-
tr’un triunghiu, etc. (v. Stemă).
Emigrant, se consideră orice ce­
tățean român, care părăsește țara,
spre a se stabili în alt continent, în
chip permanent sau temporar, cu
intențiunea de a-și câștiga existen­
ța cu ajutorul muncii fizice, sau
pt. a ex. o profesiune sau întreprin­
dere cu caracter de durabilitate.
(Leg. regi. migr. 1925). E. este su­
pusă autorizării Minist. muncii
prin comisiunea migratiunilor, ca-
re-și dă avizul în toate cazurile de
E. a se vedea aranjamentul din
Geneva din 14 Iunie 1929. Legea pt.
ratificarea aranjamentului privitor
la stabilirea cărții de transit pt. e-
migranți. Mon. Of. 91/1930.
Emigrare, este liberă în princi­
piu; sunt supuse totuși restricțiuni-
lor reclamate de interesele statului,
sau ale populației, cari pot fi: de
ordine publică sau economică, pt.
protecțiunea intereselor morale sau
materiale ale emigrantilor, etc. E.
este interzisă cetățenilor români
între 17—28 ani, cari n’au satisfă­
cut legea recrutării; celor puși sub
urmăriri judecătorești, minorilor
sub 17 ani dacă nu însoțesc pe pă­
rinți; femeilor măritate fără aut.
bărbatului; părintelui care nu do­
vedește că a asigurat existența fa­
miliei rămasă în țâră, celor atinși
de boli infecțioase sau infirmi și
celor ce nu dovedesc că sunt la cu­
rent cu plata dărilor către stat.
Autorizația de E. se dă de Ministe­
rul muncii, în urma căreia emi­
grantul trebuie să obțină un „pa­
șaport de emigrare" dela prefecturi
sau politii în municipii. Persoanele
a căror cetățenie română nu este
cert stabilită, vor putea obține pa­
șaport pt. ducere. întreprinderilor
pt. transp. emigrantilor pot funcț.
în baza aut. Minist. muncii. Ele
sunt obligate a încheia cu fiecare
em. un contract de transport. (Leg.
migrațiunilor 29 Apr. 1925).
Encefalită, este o aprindere a
creerului, o inflamatie a lui, pro­
dusă de o răceală prea mare a
 Enciclică — Enciclopedia
moalelor capului, de căldură prea
mare provenită delà razele solare,
etc. Este o boală foarte gravă și în
majoritatea cazurilor mortală. Tra­
tament: este mai mult a preveni
boala decât a o vindeca. Autorită­
țile vor reglementa circulația pe
anumite călduri sau geruri mari
dând instrucțiuni de modul cum se
poate preîntâmpina boala, (v. Epi­
demii. Meningită).
Enciclică, epistolă, circulară
papală, adresată episcopilor catolici
din toată lumea ori din vre-o țară,
despre chestiuni generale dogma­
tice sau de drept canonic.
Enciclopedie, suma cunoștințe­
lor pe care trebuie să le aibă cineva
înainte de a se specializa în vreo
ramură de cunoștințe, sau pe lângă
cunoștințele lui speciale. Numele
E. s’a născut în sec. al XVI, ară­
tând lucrări, care expuneau cunoș-
tinți generale sau toate noțiunile
unei specialități. „La Grande Ency­
clopédie'" este o operă franc. în 31
voi. publicată între 1885—1902, una
din lucrările celebre, enciclopedice;
Encyclopedia britanică, e cea mai
monumentală operă enciclopedică
astăzi (22 voi. în 1910, plus 3 voi.
suplimentare în 1911—1921). In a-
ceastă E. fiecare articol este un tra­
tat întreg, scris excelent de specia­
liști și cu tot aparatul științific și
tehnic necesar. Enciclopedia ger­
mană Meyers Konversations-Lexi­
kon (17 vol.). Der Kleine Brock­
haus (1 vol.). Handbuch des Wis­
sens (4 vol.), Kultur der Gegenwart,
edit de Paul Hinneberg (Teubner)
și cuprinzând pt. fiecare ramură de
cunoștințe câte un tratat special.
In 1762 a apărut în XVII volume
„Encyclopédie franceză“. „E. Brita­
nică'“ în 20 voi. în 1800; în 1898 edi­
ția 10 a apărut în 24 voi. și 9 voi.
suplimentare; în 1926 a apărut ed.
14 cu încă 3 voi. suplimentare îm­
părțită în 500.000 exemplare.
„Brockhaus" celebra E. germană a
apărut în 1818 în 10 voi. In 1850 ed.
a apărut ed. 9-a. „Larousse" E.
franceză. „Grand Dictionaire Uni­
versel du XIX siècle. Larousse Uni­
versel 1920 în 2 vol. E. Nelson, 25
volume. „Pallas Nagy Lexikon" E.
maghiară a apărut în 1896, în 16
volume. „Révay Nagy Lexikon" 20
vol. apărut în 1910—1926. cea mai
modernă și complectă E. maghiară.
E. române au fost: Enciclopedia
Română, în 3 vol. de Dr. Diacono-
viciu. Enciclopedia Minerva, 1929.
Dicționarul Enciclopedic al lmbii
române de Adamescu si I. Candrea.
In secolul al 19-lea dicționarele spe­
ciale pt. diversele discipline, se în­
mulțesc și nu mai sunt considerate
ca părți ale unei enciclopedii, ci
mai degrabă ca niște repertorii la
îndemâna specialiștilor si aici spe­
cializarea avu consecințele sale. In
vremea din urmă, problema ce se
desbate este dacă o enciclopedie
trebuie să fie formată din ample
studii monografice, descrise siste­
matic, sau din articole de lungime
mijlocie, descrise alfabetic și dând
numai tipul monografic permite o
expunere mai complectă, mai per­
sonală, mai științifică. Tendința
aceasta „monografică“ a câștigat
mult teren azi, producând opere
respectate, însă riscă să devină un
scop în sine, cuprinzând și lucrări
menite să satisfacă curiozitatea
numai a unui grup restrâns de ci­
titori. La rândul său tipul vocabu­
lar, compus din foarte numeroase
articole scurte, riscă să satisfacă
numai o curiozitate momentană și
să se confunde cu dicționarul pro­
priu zis, adică o explicație a ter­
menilor mai de grabă, decât a lu­
crurilor.
Enciclopedia dreptului, este un
ciclu de științe, care îmbrățișează
pe larg totalitatea materiilor, cari
se referă la idea de drept; are ca­
racterul unei științe independente
și scopul să stabilească legătura
generală între diferite chestiuni al
căror studiu formează obiectul
științei dreptului. Scopul E. dr. este
explicarea ideei de dr. determina­
rea originei și conținutului său și-a
diferitelor sale ramuri. Prima lu­
crare de E. dr. este a lui „Lagus"
jurisconsult german la 1543, întitu­
lată „Methodica juris utriusque tra­
ditio", In 1638 apare prima operă
a lui „Hunius" întitulată „Enciclo­
pedia juris universi". La 1765 a lui
Diderot și d’Alembert în Franța. La
1875—1889 „Encicl. Britanică“ în
24 volume.
England expects that every
 Eparhie — Erată
man will do his duty. Anglia a-
șteaptă ca fiecare să-și facă dato­
ria. Celebrul ordin de zi al amira­
lului Nelson (1758—1805) în lupta
delà Trafalgar, la 24 Octombrie
1805, când a bătut flotele unite ale
Spaniei și Franței, dar a pierit și
el.
Eparhie, se numește teritoriul
supus unui episcop. Biserica ort.
rom. e împărțită în următoarele
E-ii: 1. Sf. Arhiepiscopie a Ungro-
Valachiei, în București. E. Râmni­
cului, Noului Severin, Râmnicul-
Vâlcea; Buzăului; Argeșului, Curtea
de Argeș, Constantei, Arhiep. Mol­
dovei și Sucevei în Iași, E. Roma­
nului, Hușilor, a Dunării de jos în
Galați; E. de Alba-Iulia și Sibiu;
Aradului, Ienopolei si Hălmagiului,
Caransebeșului; Oradiei. Vadului,
Feleacului și Clujului în Cluj, E.
Sf. Mitropolii a Bucovinei în Cer­
năuți, E. Hotinului, în Bălți, E. Sf.
Mitropolii a Basarabiei. în Chiși­
nău; E. Cetății Albei în Ismail.
E-iile bisericii române gr. cat.: Ar-
hidieceza de Alba-Iulia si Făgăraș
în Blaj, E. de Lugoj, E. de Oradea,
E. de Cluj, Baia-Mare.
Epidemii, (Med.) se numesc a-
cele boale cari atacă un număr
mare de peisoane, în aceiași loca­
litate, sub influența unor cauze tre­
cătoare. O boală epidemică se poate
întinde departe de locul ei de naș­
tere. întinderea lor se face prin
transportul microbilor din loc în
loc, prin bolnavi, prin obiecte, ori
haine; unele boale epidemice se
întind prin mijlocul aerului, apei,
etc. Altele se propagă prin contact,
prin atingere. Boalele epidemice au
fiecare semnele lor si modul de tra­
tament, dar au puncte comune în
ce privește mijloacele de preîntâm­
pinare, așa numit tratament profi­
lactic sau preventiv, privitor la
hrană, izolarea bolnavilor, caran­
tină, etc. La unele E. cadavrele se
vor îngropa adânc. înmormântarea
se va face imediat, fără adunări
funerare; distribuirea de alimente
cu această ocazie va fi interzisă,
întrucât astfel se propagă uneor
boala. Ivirea E. va fi adusă la cu­
noștința autorității sanitare. (Pt.
compì, v. Boli epidemice. Scarlati­
na. Ciumă. Tifos).
- 250 —
Episcop, șeful superior biseri­
cesc, învestit cu deplină putere
preoțească, supraveghează clerul și
poporul, având dreptul să răsplă­
tească și să pedepsească. El hiro­
tonește pe preoți, sfințește mirul,
bisericile, antimisele, etc. E-ii sunt
consdierați ca urmașii directi ai
apostolilor. Se aleg de către Sf. Si­
nod. In bis. rom.'cat. ne E. îi nu­
mește Papa, în înțelegere cu auto­
ritatea supremă a statului. In bise­
rica ort. E. sunt și călugări, iar în
cea rom. cat. preoții necăsătoriți.
Membrii de drept ai senatului.
Episcopia, v. Eparhie.
Epitropia, autorități însărc. cu
administrarea averii bisericești
dintr’o parohie, eparhie, mitropolie,
etc. Membrii E-ei sunt preoți și
laici, aleși din partea credincioși­
lor.
Epizotii, (Sanit. vet.) se înțeleg
acele boli cari atacă deodată un nu­
măr mare de animale, ex. febra af-
toasă, variola oilor, pesta, dalacul,
turbarea, etc. Autorit. ad-tive vor lua
măsuri de izolare a vitelor bolna­
ve; înștiințează imediat autorită­
țile sanitare veterinare, să supra­
vegheze înmormântarea cadavrelor.
Legea poliției san. vet. 1912 acordă
anumite despăgubiri. Funcționează
la Paris un oficiu internațional pt.
constatarea epizotiilor. A se vedea
legea Pt. ratificarea aranjamentu­
lui internațional, prin care se crea-
ză în Paris un oficiu internațional
al epizootilor, Mon. Of. 194/1927.
Epoca, ziar cotidian cu tendin­
ța de politică conservatoare și na­
ționalistă. înființat în 1885 de N.
Filipescu. In 1916 și-a întrerupt a-
pariția, reluată în 1924. Director
Grigore Filipescu. Redactori: Const.
Sturza, C. Schraf, L. Vișan, M. Ma­
nii. Secretar Sòcrat Gaman.
Eraldică, arta cunoașterii bla­
zonului, armoar,iilor, stemelor de no­
blețe. Comisiunea E. la noi are atri-
buțiuni de a statori stemele jude­
țelor, comunelor, etc.
Erarhie ad-tivă, v. Ierarhie.
Erată, lista greșelilor de tipar
cu arătarea îndreptărilor de făcut.
Erezie, în doctrina bisericei
creștine se numește abaterea delà
dogmele (v. c.) bisericei.
 Eroare — Estetică
Eroare, (Dr. pen.) este cunoaște­
rea greșită a unui faut sau a unui
drept. E. de fapt, ex. farmacistul
prepară o doctorie punând din
eroare în ea o substanță otrăvi­
toare; ea apără de pedeapsă când
agentului nu i se poate dovedi cul­
pa, când orice om în situațiunea
lui ar fi căzut în aceeaș eroare.
E. de drept este aceea ce rezultă
din necunoașterea legilor; se pedep­
sește întotdeauna. Eroare generală
este atunci când interpretarea unui
text de lege s’ă făcut greșit atât de
părți cât și de instanțele judecă­
torești; dă dr. părții să se apere
împotriva anulării convențiunei,
sau să ceară reformarea deciziunei.
Nimeni nu se poate apăra de răs­
pundere, invocând necunoașterea
sau cunoașterea greșită a legii pe­
nale. împrejurările de fapt care co­
respund unui element constitutiv
sau unei circumstanțe agravante
legale a infracțiunii, nu atrage și
nici nu agravează răspunderea pt.
o infrcțiune calificată crimă sau
delict, dacă nu au fost cunoscute
de autor în momentul săvârșirii
faptului. Dispoziție,nile d? mai sus
nu se aplică și infracțiunilor prin
imprudență, afară numai dacă ne­
cunoașterea împrejurărilor de fapt
nu constitue ea însăși o impruden­
ță.
Eroi, se numesc toți ostașii că-
zuți în timpul războiului pt. între­
girea patriei. A se vedea lege pt-
cinstirea eroilor căzuți. Mon. Of.
119/1920. (v. Mormintele ÏÏ.).
Error communis facist jus.
Greșeala obștească statornicește
dreptul. Digestele.
Eroziuni, (Med. leg.) sunt unele
leziuni provocate de corpuri conton­
dente, cu plăgi foarte superficiale,
la cari numai epiderma este distru­
să; ele reproduc adesea forma
obiectului care le-a provocat.
Eșarpă, fâșie lată de ștofă în
culorile naționale pe care primarii
o poartă la ceremonii oficiale și
celebrarea căsătoriei.
Escadră, subdiviziunea dintr’o ar­
mată navală, cuprinde 2—3 divizii
navale, jar 2 sau mai multe escadre
formează o flotă.
Escadrilă, sub diviziune navală,
compusă din bastimente ușoare. O
divizie navală, pd lângă crucișă­
toare, are în compunerea sa și o
excadrilă de contratorpiloare. In
aviație un grup de avioane de ace-
laș fel: „escadrilă de bombarda­
ment“.
Escadron, sub unitate dintr'un
regiment de cavalerie corespunză­
toare companiei de infanterie.
Escală, înseamnă porturile pe ca­
re le atinge un vas plutitor în dru­
mul său pentru a debarca și îm­
barca călători și mărfuri.
Escaladare, (Dr. pen.) se nu­
mește orice intrare în case, clădiri,
ori împrejmuiri săvârșită prin sui­
re peste ziduri, porți, învelitori. u-
luci sau alte îngrădiri închise și
orice intrare pe ferestre. (313 C.
pen.). E. constitue circumstanță a-
gravantă (v. c.) la comiterea unei
infracțiuni (v. c.).
Esperanto, 0 limbă, artificială
inventată în 1887 de Zanienhuf din
Varșovia. E. formată din elemente­
le comune de vocabular și struc­
tură ale limbilor indo-euvopene;
tinde a deveni limba oficială a Eu­
ropei.
Estetică, știința cunoașterii sen­
sibile. Știința frumosului.
Estetica orașelor (urban.) este
crearea de aranjamente frumoase
în orașe și evitarea de aranjamen­
te urâte. Aranjamentele trebuiesc
să se concilieze cu cerințele de con­
fort, higienă, circulație, etc. Nume­
roase și variate sunt satisfacțiunii è
pe cari orașele frumoase le procură
locuitorilor în toate domeniile acti­
vității: intelectuale, sentimentale,
morale și materiale. Urbanistul
Robert Sansa spune: „Pentru
a păstra veselia si sănătatea,
orașele trebuie să se îngrijească,
de desvoltarea lor artistică. Urâțe­
nia deprimează, întristează, strică
veselia și sănătatea. Un oraș fără
artă pierde puterea de atracțiune“.
Dificultatea problemei E. stă, în
gustul și simțul estetic al publicu­
lui. In trecut generații întregi au
realizat operele de artă orășăneșth
Arta Urbanistică (v. c.) trebuie _s&.
aibă originalitatea locală a regiu-
nei; trebuie înlăturată influența
trebuiesc conservate
 Estonia
și desvoltate particularitățile natio­
nale. In special trebuie cultivat
simțul decorativ vechiu al țării.
Cultivarea simțului frumosului tre­
buie să fie o datorie a ad-tiilor co­
munale. Un frumos edificiu comu­
nal este pt. comună cea mai fru­
moasă publicitate, iar pt. edilii lui
cel mai bun certificat de capacitate.
Intr’un palat grandios chiar, ad-ția
comunală capătă un sentiment mai
înalt al datoriei sale. „Arta civică,
•arta publică“ nu stau numai în
perspectivele și clădirile orașului,
ci în mișcarea populatiunei în plin
aer, în obiceiurile lui exterioare.
Pt. a deștepta sentimentul etnic și
al ridica la operele de artă, tre-
buiește susținut prin păstrarea obi­
ceiurilor vechi locale, prin dirija­
rea estetică a desvoltării lui. Arhi­
tectul edilitar trebuie să fie, înain­
te de toate un „artist“. Estetica
este pt. popor o necesitate: un drept
ca și higiena. Elementele de in­
fluență a E. o. sunt: „naturale“, to­
mografia, hidrografia, plantațiunile
(v. c.), priveliștea, soarele, lumina,
atmosfera. „Artificiale“ străzile,
piețele (v. c.), esplanadele, operile
■de artă, alee, grădini, parcuri (v.
ac, c.) etc. Studiul acestor elemen­
te, utilizarea lor nimerită, valorifi­
carea lor estetică, combinațiunea
lor fericită, trebuie să formeze o-
biectul, scopul și ambiția celor ce
se ocupă cu buna înfrumusețare a
-orașelor. Conformațiunea topogra­
fică este un factor estetic funda­
mental al orașelor. Dealuri, coline,
ondulațiuni, munți, perrAit vederi
perspective interesante, panorame,
orizonturi belvederi, tc. cari contri-
buesc puternic la frumusețea ora­
șelor și cari trebuiesc conservate,
amenajate și organizate. Exemple
interesante sa pot cita: Iar Brașov:
Tîmpa, Dealul Furcilor. Ramuri;
lași: Copou, Socola; Paris: Mont­
martre, St. Claud, etc. „Apa“ con­
stitue un element decorativ de o
importantă superioară: cursurile de
apă, lacurilor, a mării are un efect
estetic neîntrecut asupra frumuseții
orașelor. Sunt demne de citat fru­
musețea cursurilor de apă: Sena la
Paris; Tibrul la Roma: Bonul la
Geneva; Dunărea la Pesta. Belgrad,
Severin, Galați. Frumusețea mării
este mai impresionantă: Bosforul
— 252 —
și Marea Marmara la Constantino-
pol, Marea Adriatică la , Veneția
Mediterana la Neapoli, -JUisa, etc.
„Plantațiile naturale“ păduri,
crânguri, poeni, verdeața plantelor
și livezilor exercită un farmec deo­
sebit asupra ochilor și un efect de
înviorare asupra plămânilor, con­
stituind locuri atrăgătoare și pro­
menadă plăcută. Este o mare gre-
șală când se distrug plantațiuni
existente din interiorul orașelor,
sub pretext de extindere a construe
țiilor. „Peisajele“ privliștile fru­
moase sunt elemente interesante:
orașele trebuie să îngrijească cu
mare râvnă de menținerea și pro-
tecțiunea peisajiilor. „Elemente
estetice create de arta urbanistică“
sunt: buna aliniere a străzilor, tra­
seuri drepte, traseuri cu curbe sla­
be, permițând vizualitatea de cel
puțin 500 metri, acomodarea cu
formele terenului, aranjarea artis­
tică a terenurilor vaionate, varieta­
tea străzilor, întocmirea închisă la
capete a străzilor lungi. Arhitectu­
ra clădirilor constitue un factor do­
minant al decorațiunei orașelor.
Marile străzi, bulevarde, etc. sunt
elemente estetice de înalt ordin,
când sunt trasate, amenajate, orga­
nizate cu perspective de front ar­
tistice, cu încadramente arhitectu­
rale, cu prevederi de linii vizuale,
aranjamente de plantațiuni nime­
rite. 'Exemple se pot cita: Paris:
Câmpurile Elisée, Viena: Ringul,
București: Șoseaua Jianu, lași:
Copou, etc. întocmirile de piețe or­
namentale. Plantațiile, grădinile și
instalațiile, edilitare sunt elemente
importante de E.
Estonia, (Ești) stat liber, între
Riga și marea nordului. S’a format
din 2 gubernii rusești în 1919. Su­
prafața 47.550 kmp. cu 1.107.538 loc.
S’a org. prin constituția din 19 Iu­
nie 1920 (Pöhiseadus). In fruntea
statului este un fel de guvernator
(rügivanen) împreună cu 10 miniș­
trii. In caz de schimbare de guvern
se suspendă și autoritatea șefului
statului; toate puterile trecând a-
supra parlamentului compus din
100 membrii aleși pe 3 ani. Alegă­
tori sunt toți cetățenii de 20 ani.
Un număr de 20.000 alegători pot
institui referendumul popular, sau
 Etalon — Evaziune
propune legi. In caz de modificare lește forma cea mai veche a cuvin­
a constituției, plebiscitul popular telor, arătându-ne de unde derivă,
este obligator. Teritoriul este îm­ prin ce schimbări de sens au tre­
părțit în 11 județe, 13 orașe cu ca­ cut și care sunt influentele altor
pitala Tallinn, 125.000 loc. Căi fe­ cuvinte sau familii de cuvinte.
rate 1784 km. Armata se compune Etnografia, știință care descrie
din 90.000 oameni cu 1500 ofițeri.
Stema: în câmp de aur trei lei al­ manifestările materiale ale vieții
baștrii, în partea inferioară o co­ omenești la diferite popoare, lo­
roană de frunze de stejar aurite. cuința, uneltele, industria, mijloace
Culorile drapelului albastru-negru- de transport, podoabele. îmbrăcă­
alb. mintea, etc.
Etalon monetar, este felul de Etnologia, știință care studiază
monedă pe care statul o statorni­ datele adunate de etnografie cău-
cește prin lege ca mijloc obligator tându-le explicația.
de plată. Etnopsihologia, ramură a psi-
Etatizare, trecerea, pe seama hol. care studiază viata sufletească
statului a unor instituții sau pro­ a unui popor .și producțiile acestuia
prietăți particulare. Ex. etalizarea după însușirile lui caracteristice.
școalelor particulare sau confesio­ Europa, al patrulea continent
nale. de pe glob; se compune din urmă­
Etimologia, știința care stabi­ toarele state:
Europa
Numele statului Forma de guvern Terit în kmp. Populația
1. Albania Regat 28.000 880.000
2. Anglia (cu Irlanda) 55 313.373 47.453.300
3. Austria Republică 81.000 6.522.540
4. Cehoslovacia 149.485 14.631.456
5. Belgia Regat 29.451 7.861.876
(i.Bulgaria 55 96.345 5.081.000
7. Dania 55 44.416 3.377.000
8. Elveția Republică 41.298 3.380.220
9. Estonia 55 47.650 1.110.000
10. Finlanda 377.426 3.337.000
11. Franța 550.986 ■ 42.743.851
12. Gernnma 55 540.959 62.565.600
13. Grecia 122.256 5.416.000
14. Italia Regat 312.500 42.047.839
r>. •Iugoslavia 55 245.300 14.106.000
16. Letonia Republică 65.790 1.868.000
17. Lituania 52.000 2.802.000
18. Norvegia Regat 323.658 2,650.000
19. Olan: a 34.186 7.416.419
20. Fuior < Republică. 386.274 28.252.902
21. Portugaria 55 91.498 5.9C0.056
22. România Regat 294.967 18.085.980
23. Rusia Republică Sov. 4.268.558 144,964.964
24. Spania ,, 505.208 21.434,236
25. Suedia Regat 448.278 5.967.000
26. Turcia Republică 28.180 1.407.000
27. Ungaria Regat 92.720 7,978.000
Evaluare, prețuirea unui lu­ Evaziune fiscală, (Fin.) se nu-
cru, după valoarea lui reală. Func­ mește orice abatere delà legile fis­
ționarii cari fac evaluări nereale cale, de impunere și perceperea im-
pt. lucrurile mobile si imobile puse pozitelor (v. c.) ca: cei ce n’au pre-
în vânzare, se pedepsesc cu desti- zentat declarațiuni de impunere (v.
tuirea din serv, (art, 78 L. c. p.). c.) contrib. ce n au prezentat la im-
 Evenimente — Evocare
punere registre, contracte, etc. din
■cari să rezulte venitul impozabil;
cei ce nu vor prezenta: carnete de
impuneri, comercianții ce nu țin
registre în regulă, cei ce vor refuza
a da informațiuni cu privire la con­
tractele ce au încheiat si oricine se
va sustrage de a declara veniturile
sale. Amenda este împătritul impo­
zitului sustras. (L. contrib. directe
1933). Legea obligă pe toti acei ce
au în serviciu salariati să trimită
ad-ției financiare o listă cu numele,
domiciliul și suma primită de fie­
care salariat, sau membrilor con­
siliilor de ad-ție sau alt personal.
JEvenimente importante din
istoria popoarelor. Construirea pi­
ramidelor egiptene (2800—2700 a.
Chr. epoca lui Ramses al II-lea
(1300—1234 a. Chr.); cucerirea Egip­
tului, Chaldeii, Elemului de Asur-
baifipal, edificării, Ninive (625 a.
Chr..); cucerirea Ierusalimului
(586) de Nabucuodonosor, construc­
ții în Babylon (604—561 a. Chr.);
reformele lui Solon în Grecia (494 a.
Chr.); perioada II ff regilor Romei
(753—509 a. Chr.); înființarea repu-
blicei romane (509 a. Chr.); epoca
lui Perikles (449—429 a. Chr.);
moartea lui Socrate (399 a. Chr.);
căderea imperiului persan (323 a.
Chr.); moartea lui 'Alexandru cel
Mare (323 a. Chr.); războaiele punice
(primul 264—241, al doilea 218—201
a. Chr.); cucerirea Macedoniei de
Romani (148 a. Chr.); conjurația lui
Catilina (63 a. Chr.); lupta delà Ac­
țiuni (31 a. Chr.); Octavianus pri­
mește numele de August (27 a.
Chr.). Nașterea lui Christos în al
29 an al domniei lui Augustus
moartea probabilă a lui Isus Chris­
tos (30 d. Christos). îngroparea o-
rașelor Pompeiu și Herculanum de
lava Vezuviului (79 d. Chrr.); cuce­
rirea Daciei de Traian (106 d. Chr.);
părăsirea Daciei de Aurelianus (271
d. Chr.); Edictul, din Milan; liber­
tatea religioasă pt. creștini (313 d.
Chr.); începerea evului mediu (395
d. Chr.); căderea imperiului roman
din Occident (476 d. Chr.); Hegira
(622 d. Chr.); Carol cel Mare împă­
rat (800); separarea bisericei (1054);
cruciatele (1096—1291). întemeierea
principatelor române (1343—1380);
întrebuințarea prafului de pușcă,
- 254 —
în luptă de Greci (1346); invenț. tipa­
rului de Gutenberg (1436); căderea
Constantinopolei și sfârșitul impe­
riului de răsărit (1453); urcarea pe
tronul Moldovei a lui Stefan cel
Mare (1457); descoperirea Americei
dp Cristofor Columb (1492); teoria
lui Copernic despre mișcarea pă­
mântului (1543); reforma lui Luther
(1517); intrarea lui Mihai Viteazul
în Alba-Iulia 1 Nov. 1599 și ocupa­
rea Ardealului; ideea mașinii cu
abur a lui Solomon de Capus (1615);
Novum organum al lui Bacon
(1620); pacea de Vestfalia și sfâr­
șitul răsboaielor religioase (1648);
Teoria gravității lui Newton (1683);
mașina lui Watt (1769); indepen­
dența Statelor Unite (1776); revolu­
ția franceză (1789); lovitura de stat
din 18 Brumaire (1799); Napoleon
împărat (1804); lupta delà Waterloo
și congresul delà Viena (1815); ali­
pirea unei părți a românilor la bi­
serica Romei (1700); Regulamentul
Organic (1831); revoluția lui Iancu
(1848); traversarea Africei de Le-
vingstone (1853—1855); convențiu-
nea (1856); statului lui Cuza (1864);
teoria lui Darwin (1859); lupta delà
Sadowa (1866); inaugurarea cana­
lului Suez (1869); răsboiul franco-
german (1870—1871); imperiul ger­
man (1871); răsboiul ruso-româno-
turc (1877—78); congresul dela Vie­
na (1878); proclamarea Regatului
României (1881); vaccinul lui Pas­
teur contra turbării (1885); memo­
randul Românilor ardeleni (1893);
marele răsboiu (1914—1918); lupta
delà Marna (1914); răsboiul Balca­
nic (1913); unirea tuturor români­
lor (1918); cererera armistițiului de
Germania (Nov. 1918); semnarea
păcii cu Germania (28 Iunie 1919);
întronarea regim, comunist în Ru­
sia (1917); tratatul delà Trianon (4
Iunie 1920); înființarea Societății
Națiunilor (1920); triumful fascis­
mului (1922); tratatul delà Locarno
(1927); pactul Kellog (1929); întru­
nirea conferinței dezarmării la Ge­
neva (1932); retragerea Japoniei
delà conferința dezarmării (1932);
triumful Hitlerismului în Germa­
nia și retragerea acesteia din So­
cietatea Națiunilor (1933).
Evocare, este dreptul pe care îl
are o instanță judecătorească, de-a
 Evul — Exequatur
cerceta o afacere, care intră în
competința altei instante de jude­
cată.
Evul mediu, veacul delà mijloc,
timpul scurs între căderea impe­
riului de occident 475 si luarea
Constantinopolului de către turci,
1453.
Examene de capacitate, sunt
examene asupra cunoștințelor ge­
nerale la care sunt supuși funcț.
înainte de a fi numiți în funcț.
publică. E. se ține pe ministere atât
pt. serviciile centrale cât si pt. cele
exterioare. Programul lor se fi­
xează prin decizie ministerială, Pe
baza avizului comisiunea de propu­
neri și înaintări (v. c.); candidați-
lor reușiți li se eliberează certifi­
cate de capacitate valabile un an.
(art. 73—75 Reg. pt.).
Excedent (Fin.) este diferența
în plus la venituri față de cheltue-
lile unui exercițiu (v. c.); se zice
excedent bugetar, atunci când pre­
vederile la venituri sunt mai mari
ca și la cheltueli; exced. bănesc este
atunci când veniturile încasate au
fost mai mari decât cheltuelile efec­
tuate, constatate după contul de
gestiune. E. bănesc al statului se
întrebuințează cu aprobarea adu­
nării deputaților și nu se va putea
întrebuința numai dacă pe primele
nouă luni ale exercițiului în curs
nu este un deficit (v. c.), se între­
buințează pe baza unei legi. (art.
166 L. c. p.). E. comunelor și jude­
țelor se consemnează la Casa de
Depuneri și se poate întrebuința nu­
mai pt. lucrări de învestițiuni. Este
un venit extraordinar.
Excepțiune,(Proc. civ.) înseamnă
orice mijloc prejudiciabil. prin ca­
re pârâtul fără a intra în desba-
terea fondului cererei reclamantu­
lui, cere a se suspenda sau amâna
judecarea procesului, până după
expirarea unui anumit termen sau
până după, îndeplinirea oarecăror
formalități, sau cere a trimite afa­
cerea unui tribunal competent. Ex-
cepțiune este orice mijloc propus
de pârât, spre a paraliza exercițiul
unei acțiuni în judecată. E. nu a-
tinge fondul procesului; ea tinde
numai la amânarea lui până la
îndepl. anumitor forme. Excepțiu-
nile sunt: „declinatone“ de stră­
- 255 —
mutare întemeiată pe necompeten-
ța instanței; „de nulitate“ înteme­
iată pe nulitatea acțiunei, a cita-
țiunei și de conexistate. E. suspen­
dă cursul procesului până la jude­
care. (108—114 Pr. c.).
Exces, ceeace covârșește margi­
nile, ceeace trece peste măsură,
desordine, violență.
Exces de putere, (Dr. pen.) este
atunci când o autoritate sau in­
stanță de judecată, iese din sfera
atribuțiunilor legale si exercită pu­
teri pe cari nu le are. E. p. consti­
tue o uzurpare a puterii, contra ac­
telor luate prin E. p. este deschisă
calea recursului sau acțiunii în
contencios. Funcționarul piîblic,
care, aparținând unei anumite pu­
teri în Stat, face, pe nedrept, acte
ce intră în atribuțiile altei puteri,
sau, prin orice mijloace, împiedecă,
zădărnicește sau îngreunează exer­
cițiul funcțiunilor acesteia, comi­
te delict de exces de putere și se
pedepsește cu închisoare corecțio-
nală delà 6 luni la 2 ani și inter­
dicție corecțională dela 1 an la 2
ani.
Excrocherie, (Dr. pen.) este un
delict care constă din luarea averii
cuiva, prin mijloace frauduloase.
E culpabil de E. acela care în scop
de a împărtăși folos, face să nască
o amăgire în paguba averii altuia,
sau făcând să treacă de adevărate,
fapte mincinoase, sau prefăcând în
nincinoase fapte adevărate, ori s’’
primându-le de tot. E. se pedepsește
cu închisoare delà 6 luni- la 2 ani
și amendă. (332—334 C. pen.).
Executor testamentar, persoa­
na, unui consul trimis al altui
spre a executa tt stamentul după
moarte.
Exequatur, (Dr. int.) 1) se nu­
mește actul prin care suveranul u-
nui stat recunoaște calitatea și-i
acordă dreptul de a putea funcțio­
na, unui consul trimis al altui
stat străin și se ordonă autorită­
ților și particularilor de a-i recu­
noaște această calitate; 2) lucrul să
se facă (nu-i nicio piedică) ordo­
nanță, prin care un suveran sau
un președinte de republică încu­
viințează ca un consul străin să
îndeplinească pe teritorul lui func-
 Exercițiu — Exploarare
ția ce i-s’a încredințat. Formulă ce
face executorie o sentință dată în-
tr’o țară străină, sau o sentință
dată de arbitrii. Prin E. se arată
și circumscripția consulară.
Exercițiu, (Fin.) este perioada
în care se îndeplinesc toate opera­
țiile relative la venituri și cheltue-
lile statului și a tuturor autorități­
lor, publice. E. pt. bug. statului cu­
prinde 12 luni delà 1 Aprilie până
la 31 Martie anul următor. Anga­
jări de lucrări și funcțiuni se pot
executa și recepționa până la 15
Martie, acele urgente până la 31
Martie, după această dată nu se
mai poate face niciun angajament
în contul anului expirat; strânge­
rea veniturilor, lichidarea, emite­
rea și plata ordonanțelor și man­
datelor de plată, precum și pune­
rea în regulă a scriptelor se poate
face până la 31 Martie; la această
dată ex. este închis, (art. 436 Leg.
cont, pubi.). Veniturile neîncasate
până la 31 Martie încheierea ex. se
încasează pe anul în curs. Ordo­
nanțele și mandatele neplătibile
până la încheierea ex. se vor achita
din bugetul anului următor delà
un articol special (art. 38) și în ur­
ma statelor nominale trimise Mi­
nisterului de fin. vizate de consi­
lierul controlor (v. c.). Nicio plată
de ordonanțe la primării și județe
nu se poate face după 15 Martie.
Exercițiul de executare a bugetelor
comunale sau județene este același
ca și pt. stat, începe la 1 Aprilie
și se sfârșește la 31 Martie anul
următor.
Exhumare, (Med. leg.) desgro-
parea unui cadavru. E. se face la
cererea familiei pt. a-și transporta
osemintele într’alt loc mai conve­
nabil. „E. judiciară“ se face în ca­
zul unei cercetări judecătorești,
spre a se constata cauzele morții,
când există bănuială că a murit de
moarte violentă. Se cere de ma­
gistratul instructor sau de politie.
,,E. ad-tivă“ se face atunci când
cadavrul era îngropat fără respec­
tarea regulelor de îngropăciune. E.
se face în prezența familiei defunc­
tului și a autorităților; asistența
publicului este interzisă.
Ex-lex, afară de legea comună.
- 256 —
Ex officio, din oficiu, din da­
torie.
Expediție, (Adm.) se numește
un biurou pe lângă fiecare serviciu
public (v. c.) însărcinat cu expedie­
rea actelor și a întregei corespon­
dențe (v. c.). Expedierea actelor se
face după ce acestea au fost sem­
nate de șeful autorității, cu condica
de expediere în maximum 48 ore
delà primire prin: condica de în-
manuare sau dovadă de primire în
loc și prin poștă, pt. care se va
conduce condică separată. Actele
expediate în loc, afară de cele con­
fidențiale, se trimit deschis, fără
plic. Hotărârile sau deciziunile cari
privesc o chestiune particulară, su­
pusă apelului, contestațiunei sau
altui remediu de drept, vor fi ex­
pediate cu luarea dovezii de înma-
nuare delà cel căruia i s’a expe­
diat, care se va păstra la dosar.
Expeditorul se va îngriji de afișa­
rea publicațiunilor si restituirea
lor sau dovezii de afișare, după ex­
pediere, el va nota în registrul de
intrare și eșire data si autoritatea
căreia i s’a expediat actul. După
expediere dosarele rămase se pre­
dau la arhivă.
Expertiză, (Pol. tehnică) este
constatarea și examinarea corpului
delictului (v. c.) de către specialiști,
cari prin cunoștințele si luminile
lor, pot ajuta pe judecător în des­
coperirea adevărului. Experți pot
fi: contabili, medici, chimiști, cali­
grafi, etc. In caz de moarte violen­
tă, răniri, atentate la pudoare, etc.
procurorul și juecătorul sunt obli­
gați a recurge la E. cari sunt obli­
gați a-și face raportul de cele con­
statate. Concluziunile E. nu sunt
obligatorii pt. judecător.
Expirare, trecerea termenului,
scadența unei cambii.
Exploarare, sunt acele lucrări
miniere mai importante, cari con­
stau în puțuri sau sondaje adânci,
galerii pe întinderi mari, efectuate
pe baza lucr. de prospecțiune (v, c.).
Urmărește să constate existența și
desvoltarea unui zăcământ exploa­
tabil. Pt. E. se acordă un permis
exclusiv pe termen limitat, care
constitue un dr. de a obține ulte­
rior concesiunea expl. pe un peri-
 Explozive — Expulzare
metru (v. c.) fixat de stat. Cererea
pt. permisul exclusiv se face auto­
rității regionale miniere în 4 ex.
la care se anexează: planuri, me­
morii, cert, de național, și aptitudini
a solicitatorului, sau statutele so­
cietății. Minist. ind. hotărește în
ultima instanță. (6—20 L. minelor).
Explozive, Lege pt. înființarea
unei societăți romàne pt. fabrica­
rea de explosive, Mon. Of. 41/1924.
Export, (Econ, pol .) se numește
orice vânzări de mărfuri făcute
peste hotare. Este opusul importu­
lui (v. c.); când balanța, comercială
(v. c.) arată o urcare a E. față de
import statul are un beneficiu, și
invers când valoarea mărfurilor
importate este mai mare ca aceea
a E. înseamnă pierderi (deficit). E.
lemnelor românești între ani 1923—
1931 a fost de 932.009 vag. lemne re­
partizate în: 1922, 75.717 vag.; 1923,
96.190 vag.: în 1924, 92.177 vag.;
1925, 116.594 vag.; 1926, 103.740 vag.;
1927, 98.953; 1928, 94.541 vag.; 1929,
103.917 vag.; 1930, 75.806 vag.; 1931,
74.374 vag. A se vedea și Lege pt.
organizarea institutului național de
export. Mon. Of. 91/1930. Regulam,
pt. organizarea și funcționarea ofi­
ciului central al exportului de ce­
reale Mon. Of. 179/1930. Export de
animale și carne proaspătă, Lege
pt. organizarea lui M. O. 141/1930.
Regulam, legii Mon. Of. 29/1931.
Expoziții, sunt o categorie de
târguri periodice, destinate să adă­
postească și să expună produsele
agricole, industriale, culturale, ar­
tistice, de agrement, higiena, jocuri,
sporturi, etc. Ele constau din vaste
edificii, amenajări speciale, orga­
nizate într’un ansamblu artistic
atrăgător, împodobite cu opere
sculpturale, cu alee, cu perspective
interesante, etc. Această importan­
tă categorie de târguri este în ra­
port direct cu civilizatiunea unei
țări, reprezentând gradul de bună
organizare, și activitate rodnică, în
care a ajuns acea tară.
Expropriere, este modul prin
care statul, jud. sau comunelor îi
se dă posibilitatea să-și mărească
domeniul public (v. c.). Constit. prin
art. 17 prevede că nimeni nu poate
fi expropriat deçà pt. cauză de uti­
litate publică și după o prealabilă
— 257 —
despăgubire stabilită prin justiție;
aceste cazuri sunt: pt. căi de comu­
nicații, salubritatea publică, apă­
rarea tării și lucrări de interes mi­
litar, cultural și cele impuse de in­
teresele generale ale statului și ad-
tiilor publice; pentru folosința sub­
solului, oricărei proprietăți imo­
bile, pt. interes obștesc. E. nu se
poate face decât asupra imobilelor,
în baza unei legi votată cu '7s și în
baza legii de expropr. din 1864 mod.
în 1900. E. pt. utilitate pubi, se face
prin sentința jud. și numai după
ce utilitatea pubi, a fost deplin do­
vedită. Hotărârea tribunalului este
fără opoziție și fără apel cu dr. de
recurs în Casație, pt. incompetință,
exces de putere și preturi de formă.
Comisiile interimare și consiliile
comunale pot declara utilitatea pu­
blică a terenurilor ce urmează, să
fie expropriate pt. interes obștesc.
Hotărârea de expr. se dă de tribu­
nal, după cererea comunei respec­
tive. Când ministerul a dat o apro­
bare generală a planului de siste­
matizare, nu este nevoie de o nouă
aprobare pt. terenurile expropriate.
Exp. terenurilor pt. drumuri comu­
nale se face de tribunal, la cererea
motivată a consiliului comunal,
dată cu avizul serviciului de dru­
muri județene. In contra sentinței
trib, nu există, nicio cale de atac.
A se vedea și Lege de expropria-
țiune pt. cauză de utilitate publică,
Mon. Of. 234/1864, modif. Mon. Of.
251/1900, 67/1923.
Expulzare, art. 7 Leg. contro­
lului streinilor 1915. Ministerul de
interne poate în virtutea unui jur­
nal al consiliului de miniștrii în
interesul ordinei și siguranței pu­
blice, să oblige pe un strein să pă­
răsească. localitatea unde se află,
sau să locuiască într'o localitate
determinată. Art. 1 Leg. expulzării
1881 prevede: „Streinul domiciliat
în România, care ar compromite
siguranța statului sau lua parte la
lucrări, având scop răsturnarea or­
dinei pubi, va putea fi constrâns a
părăsi țara“. E. se hotărăște de
consiliul de miniștrii, cu deciziune
nemotivată. Streinul nu are alt
drept, decât să arate punctul de
frontieră, pe unde voește a eși. (art.
3). Actul de E. este un act. de gu-
17
 Exteritorialitate — Extremism
vernământ (v. c.) și nu poate fi
atacat în contencios, decât pt. eroa­
re. (2 Leg. cont, ad-tiv). E. se aplică
manu militari când străinii imi­
granți nu și-au procurat bilete de
liberă petrecere (v. c.).
Exteritorialitate, (Dr. int.) se
numește în dr. international privi­
legiul de care se bucură agenții di­
plomatici cu întreg personalul le-
gațiunilor, de a fi scutite de pute­
rea de jurisdicție a statului, pe
lângă care sunt acreditați atâta
timp, cât se găsesc în localul lega-
țiunilor sau ambasadelor, cari sunt
considerate din punct de vedere
juridic ca o prelungire a teritoriu­
lui statului, căruia aparțin. Chiar
o persoană străină, când s’a refu­
giat în localul unei legațiuni, nu
poate fi urmărită, până ce nu se
obține extrădarea. Exteritorialitate
este o ficțiune, care constă în aceea
că, un agent diplomatic (v. c.) tre­
buie să fie socotit ca si cum ar
locui neîntrerupt în tara sa și deci,
în afară de teritoriul statului unde
a fost trimis, deși el stă de fapt
în acel stat; în virtutea acestei fic­
țiuni atât locuința agentului, cât
și mobilierul, familia și personalul
de serviciu, se bucură de inviola­
bilitate.
Extrădare, (Dr. int.) este pre­
darea de către un stat altui stat
competinte să judece și să pedep­
sească pe un individ inculpat sau
condamnat, pt. o infracțiune comi­
să în afară de teritoriul statului,
care-1 predă. Se face în baza con-
vențiunilor internaționale. „Ad-
tivă“ se ordonă de Minist. de justi­
ție prin judecătorul de- instrucție
se cercetează identitatea individu­
lui; dacă există convențiuni de E.
Dosarul se supune consiliului de
miniștrii, care decid. „Judecăto­
rească“ se acordă de tribunal prin-
tr’o hotărâre. La noi este sistemul
ad-tiv. E. se face pe bază de reci­
procitate, rezultând fie din conven­
țiuni speciale, fie din convențiuni
diplomatice. Constit. prin art. 32
oprește extrădarea refugiaților po­
litici; naționalii nu pot fi extrădați.
Condițiunile de fond ale extrădării
sunt guvernate de convențiunile
internaționale, iar lipsa acestora,
de reciprocitatea existentă și dis-
- 258 —
pozițiunile din prezenta secțiune.
Străinul urmărit sau condamnat
pt. crimă sau delict de drept co-
mun, comise în străinătate, poate fi
extrădat. Când străinul este refu­
giat politic și este urmărit și pt.
infracțiuni de drept comun, săvâr­
șite în țară străină, el poate fi ju­
decat în România pt. acele infrac­
țiuni dacă sunt prevăzute și de le­
gea română, și dacă nu sunt co­
nexe cu infracțiunea politică. Ex­
trădarea străinilor care au săvâr­
șit infracțiuni în România, nu
poate fi aqordată decât după ce au
fost judecați în România, printr’o
hotărâre rămasă definitivă, și în
caz de condamnare, după ce au
executat în întregime pedeapsa sau
au beneficiat de vreuna din cauzele
de stingere a pedepselor prevăzute
de legile române.
Extras de stare civilă, orice
persoană va putea cere ofițerului
stării civile (v. c.) E. din registrele
(v. c.) aflate în păstrarea sa. E. cu­
prinde cuvânt cu cuvânt, textul ac-
tuluydtrecut în registre, cu toate
mențiunile făcute ulterior. Va ară;
ta în litere data liberării și va fi
certificat de ofițerul stării civile.
(39—42 Reg. st. civ. 14 Oct. 1928).
Extrapolațiune, (Statistică) se
numește un procedeu statistic, care
constă în aceea de a calcula pe ba­
za datelor cunoscute, date necunos­
cute, adică a prevedea cum se va
desfășura mersul unui fenomen în
viitor, (v. Interpolațiune).
Extremism, (p0l. soc.) este o
mișcare în deosebi a tineretului, ca­
re se împarte în partizanii curen­
telor de „dreapta“ și partizani ai
curentelor de „stânga“. Aceștia deși
aparent lucrează pe fronturi dia­
metral opuse, ca ideologie și tac­
tică, ambele două tabere se întâl­
nesc când sunt de acord că rân-
duelile politico-sociale și economice
de azi (1934) sunt perimate, că nu
mai corespund structurii organice
a poporului român și nici destine­
lor lui de viitor. Deosebirea între
ele este numai acolo unde preci­
zează forma și caracterul nouilo.r
rânduelh pe cari le preconizează
în locul actualei organizațiuni
„bur.ghezo-bancară“. Unii vor „sta­
tul comunist“, alții „statul național
 Extremism
pur ‘, alții ,.statul țărănesc corpora­
tist“ etc. Cu toții admit pt. trium­
ful ideilor lor, a se sprijini pe ma­
sele populare. „Frontul marxist“
sau socialisto-bolșevic, este un cu­
rent extremist de stânga; partizanii
iui afirmă că: „capitalismul e
mort, in schimb sovietismul e să­
nătos și în plină ascensiune. Inte­
lectualii sunt îndrumați s'o rupă
total cu burghezia și să se înregi­
menteze în oastea proletariatului.
Ei afirmă, că inegalitățile sociale
se datoresc proprietății individuale
și că suprema fericire se va rea­
liza odată cu colectivizarea pro­
prietății. Acestea întăresc că expe­
riența din Rusia sovietică a pro­
clamat falimentul complect al a-
cestei tendințe de colectivizare.
Toată lumea, chiar marea masă a
comuniștilor din Rusia, au văzut în
colectivism o stare inferioară de
viață și de civilizație. Este o for­
mulă de viață, care omoară tocmai
ceeace e mai nobil „independența
omului“. Comuniștii uită că pro­
clamând lupta de clasă întrețin în­
tre oameni separatismul și inegali­
tățile, îndepărtându-i de idealul e-
galității și fraternității, care stă la
baza doctrinei marxiste. In Româ­
nia nu este și nici nu va fi cu pu­
tință nici în viitor întronarea mar­
xismului, în ciuda atâtor tineri,
cari se fanatizează pt. o formulă
de viață care a dat faliment chiar
în patria sa de origine Rusia so­
vietică. „Frontul de dreapta“. La
noi în țară, ca organizațiuni poli­
tice de dreapta avem: Liga apărării
nat. creștine sub conducerea d-lui
A. C. Cuza. „Garda de fier“ sub
conducerea d-lui Corneliu Z. Co-
tlreanu (desființată în 1934 pt. com­
ploturi), având publicațiunile „Apă­
rarea națională și Axa'1 ca și ad­
versarii lor de stânga; grupările de
dreapta se ridică împotriva statu­
lui burghezo-bancar, pe care-1 con­
sideră, in conflict cu structura mo­
rală și socială a națiunei române,
împiedecându-o să se desvolte po­
trivit intereselor și aspirațiunilor
sale. Partizanii acestui curent sus­
țin că „națiunea se află în răsboi
cu statul democratic, care s’a înte­
meiat pe falșificarea realității și
care plecând delà conceptul „cetă­
țean“ înglobând român, ungur,
259 —
evreu, ignorează suprema realitate
a „naționalității“ și în consecință
falșifică întreaga structură a sta­
tului democratic“. Ținându-ne de
acest concept, spun aceștia este im­
posibil de admis o românizare a
orașelor; naționalitatea azi, n’are
nicio situație de drept, nicio forță
și deci niciun sprijin în construc­
ția legală a statului actual. Statul
în structura lui de azi nu este de­
cât cămașa de forță a naționalității
române. Concluzia acestora este
deci „lepădarea cămășii“, adică
schimbarea structurii statului ro­
mân. Extremiști de dreaptă își în­
temeiază acțiunea lor, pe aceea că
prin invazia elementului evreesc în
România care cucerind orașele, a
luat locul micei burghezii autoh­
tone, lipsită de apărare, a întrerupt
procesul natural de formare și pri­
menire a claselor sociale prin
ascensiunea elementelor viguroase
dela țară, spre funcțiunile păturii
de mijloc și cele-i conducătoare.
In ascensiunea elementului iudaic
în dauna celui autohton, văd E. de
dreapta pricina esențială a desechi-
librului. Astfel ei sintetizează miș­
carea lor în formula: „România a
Românilor și numai a Românilor“.
Pentru reușita acțiunei lor, grupă­
rile de dreapta nu se dau în lături
de a-și însuși tactica revoluționară
a E. de stânga, adică a loviturilor
de stat și a se apropia chiar de ele­
mentul muncitoresc, spre a-și re­
cruta partizani. Ei susțin că „mun­
citorul nu este refractar unei ac­
țiuni de dreapta, atâta timp cât ea
este revoluționară, antiburgheză și
tinde la dărâmarea actualului sis­
tem de conducere și înlocuirea lui
cu un sistem de mână forte, care
să distrugă minoritatea păturei
conducătoare capitalistă existentă.
Statul legionar — spun aceștia —
va crea o aristocrație nouă, o aris­
tocrație a muncii, a cinstei, a ge­
niului, în locul celei a sângelui, a
banului și a lenei. Unii autori ca
d-nii Haralamb lonescu găsește că
aceste linii accentuat revoluționare
spre care se îndreaptă E. de dreap­
ta sau stânga și nota revoluționară
a concepțiilor și a metodelor, nu
este decât reflexul instabilităților
și răsturnărilor la cari asistăm în
domeniul moral, politic și econo-
17*
 F. — Facultate
mic, dela răsboi încoace, atât la noi dignează de tratamentul a 160 mi­
cât și aiurea. Rând pe rând parti­ lioane de suflete din Rusia, supusă
dele au tăgăduit valabilitatea par­ celor mai smintite experiențe, con­
lamentelor eșite din alegeri; vala­ damnată la muncă zilnică pe viață,
bilitatea legilor și chiar a constitu­ fără să i-se recunoască măcar li­
ției, numai pt. că inițiativa acesto­ bertatea domiciliului în propria lui
ra venea delà adversarul politic. țară. Cât pt. E. de dreapta iată ce
Au urmat apoi legile cari au con­ sfat le dă tot dl. Ionescu: „Baza
sacrat oficial morala neplății dato­ revoluționară a acțiunii lor pare a
riilor; reaua administrare a inte­ fi un cuțit cu două tăișuri, pt. că
reselor și averii publice, cu atâtea nu trebuie să pierdem niciun mo­
panamale descoperite și rămase ment din vedere că azi România
nesancționate, instabilitatea unui e pândită de primejdie la toate gra-
regim de ad-ție publică, lipsa unei r nițele. Uzul mijloacelor legale în
politici de stat pt. pregătirea și cadrul actual al societății româ­
susținerea elementului românesc, nești, oferă mai sigure și mai să­
potrivit drepturilor derivând din si­ nătoase posibilități de reformă, d'e-
tuația lui de națiune dominantă. cât aventura tacticelor revoluțio­
Acestea ar fi câteva pricini cari au nare pt. a obține condițiuni de
creat în sufletul tineretului senti­ viață mai bune pt. poporul român.
mente ostile stărilor prezente și re­ Intr’o societate de ordine, legea
fuzul de a le accepta. Ca răspuns trebuie să confere individului ma­
E. de „stânga“ iată ce spune tot ximum de libertate și responsabi­
dl. Ionescu: „Cine disprețuește litate. Dacă fiecare își va închipui
ideea șfântă de libertate, cucerită că poate îndrepta lumea după ca­
de popoare după mii de ani de lup­ pul lui, dacă fiecare se va erija în
te și sânge, acela dovedește un su­ reformator revoluționar; dacă toate
flet bicișnic și sclav, predestinat temeliile statului vor fi contestate
din naștere să nu însemne nimic și atacate, dacă nimic nu va mai
prin sine însuși. Dacă marxiștii rămâne în picioare, atunci. pe ce
vorbesc de exploatatorii burghezi, se va mai putea construi România
de ce nu se înduioșează de cea mai Prorocilor revoluționari, fie de
odioasă exploatare ce s’a pomenit dreapta, fie de stânga? Adevărul
în istorie, aceea a proletariatului, clasic trebuie să rămână mereu îi»
prin proletariat? De ce nu se in­ picioare: „Natura non facit saltus’^

F
F, a șasa literă din alfabet; pe
ceasornice f = faster înseamnă mai
repede.
Facsimil, se numește copia au­
tentică a textului original, sau a
unui desen. Astăzi F. se face cu a,-
jutorul litografiei, sau fotografiei.
Factor, se numește un element
determinant într’o acțiune oareca­
re; o persoană importantă; F. poș­
tal, cel ce împărțește scrisorile
postale.
Factură, notă detailată de măr­
furile vândute și de preturile lor.
Pt. furnituri sau lucrări peste 100
lei se timbrează cu timbru de F.
și impozit proporțional (v. c.). Fac­
tura se înțelege valoarea de factu­
rare prețul de vânzare al produse­
lor, inclusiv ambalajul și taxele de
consumație. Facturile vor trebui s&
exprime valoarea sinceră a vânză­
rii și a val. produselor. F’ nesin­
ceră se pedepsește cu de 5 ori im­
pozitul sustras.
Facultate, se numește o secțiu­
ne științifică specială, a unei uni­
versități (v. c.). Fiecare universi­
tate este împărțită în facultăți:
drept, medicină, filozofie și litere,
farmacie, științe, medicină veteri­
nară, teologie. Prin legea dentisti-
cei se prevede că se vor înființa și
facultăți pt. dentistica. Ficare fa­
cultate este organizată printr’un

- 260 -
 Faeultäfi — Fayolism
regulament special după cum ur­
mează; F. de drept, București, re­
gulam. din 1919 cu mod. 1922, 1926,
. 1929 și din 17 Aug. 1931. Fac. drept
Cernăuți, reg. 17 Aug. 1921 mod. 4
Aug. 1927. Fac. drept Inși, reg. 13
Febr. 1924, mod. 1926 și 1929. Fac.
lannacie București, 12 Iulie 1923,
mod. 1925. Facultățile de filozofie
litere: București, 28 Nov. 1930.
Cernăuți, 6 Oct. 1923. Cluj, 21 Dec.
1926. Facultățile de medicină: Bucu­
rești, 22 Iulie 1927, mod. 30 Sept.
1929. lași, 21 Dec. 1928. învățăm,
farmaceut. 26 Oct. 1926; Cluj, med.
30 Iulie 1925, mod. 1926. 1929, învă
farmaceutic 24 Martie 1926, mod.
1930. Fac. de medicină veterinară,
București, 10 Apr, 1929. Facultățile
de științe, București, 10 Apr. 1926;
Cernăuți, 20 Sept. 1923; Cluj, 10
Dec. 1927. Fac. teologie, București,
8 Iulie 1931; Cernăuți, 15 Oct. 1921,
mod. 5 Iunie 1928; Chișinău, 28 Apr.
1927. Academia, de drept. Oradea,
reg. 23 Dec. 1929.
Facultăți de drept, v. știința dr.
ad-tiv.
Făgăraș, județ în partea de S.
a Ardeal, mărginit la S. cu jud.
Argeș, la E. cu jud. Brașov, la N.
cu Târnava Mare, la V. cu Sibiu,
cu capitala Făgăraș. Supraf. 2432
kmp. cu 86.481 loc. din care popu­
lație rur. 78.533 loc. cu densitate de
35.6 loc pe kmp. Reședința plășilor:
Arpașul d'e jos, Făgăraș, Șercaia.
Notariate 46, corn. rur. 86. Percepții;
Făgăraș, .Șercaia, Arpașul de jos,
Cincul, cu 4 agenții. Judecătorii:
Făgăraș, Șercaia, Arpașul de jos și
Cincul. Tribunal. Cerc. recr. Adm.
financ. Legiune jand. toate în Fă­
găraș. Camera comerț, agricolă,
muncă Brașov. Licee: de băieți „Ra­
du Negru", gimn. de fete, școala
normală și șc. de notari, toate în
Făgăraș. Aparține Curții de apel
Brașov, Insp. gen. Adm. fin. Cluj.
Insp. Pol. si siguranță Cluj. Insp.
Școlar Sibiu. Insp. Reg. zoot. Târ-
gu-Mureș. Insp. sanit. Sibiu. Insp.
Agron. Sighișoara. Insp. muncii
Brașov. Direcț. poștală București.
Dir. Fin. Brașov. Mitropolia Sibiu.
Populația repr. pe nat. români
71.159, ung. 6678, germ. 9977, evrei
"651, diferiți 196. Repr. pe conf. gr.
cat. 21.633, gr. ort. rom. 49.605. rom.
261 —
caR 2056, reformați 2272. lutherani
9977, mozaici 451, diferiți 117. Alege
3 deputați, 2 senatori, 30 cons. jud.
Prefect loan Bârsan. Dir. prefect.
Dumitru Frâncu. Șefi de serv. Au­
rel Cantor, loan Mateica. Fune,
jud. 24. Cifra totală a bug. pe 1933:
venituri și cheltueli 11.739.669 lei.
Bănci: B. Națională. B. Româ­
nească, B. Furnica, B. „Vorschuss­
verein" în Făgăraș. Industrii: fahr,
de explozibile, fahr, de covoare Ia
FăgăTaș. Lungimea șoselelor naț.
76 km. jud. 153 km. Linii cfr. 82
km. N-rul gospodăriilor 20.735, clă­
diri 20.138. întrepr. ind. si comerc.
1734. Istoria adm. Prin sec. XIII—
XV a fost ducat românesc, cu voe-
vozi și ad-ție româneasc. Stema
jud. Scut roșu cu o poartă de ce­
tate de argint crenelată si timbrată
de o coroană voevodată, de aur. De
sub bolta porții iese un călăreț în
armură, de argint, cu un coif în
cap, cu o lance în mâna dr. și un
scut în mâna stângă. Sub cetate o
fascia de argint. Simbolizează tra­
diția plecării lui Negru Vodă din
Cetatea Făgărașului, de pe apa Ol­
tului, spre a întemeia Tara Româ­
nească.
Făgăraș, corn, urbană, reședin­
ță jud. Făgăraș, 7928 loc. Așezat pe
stânga Oltului. Este centrul comer­
cial al județului. Prefectură, tribu­
nal și celelalte serv. jud. Aici este
școala de notari a cărei cursuri
durează 10 luni în fiecare an. Di­
rector Dr. A. Frâncu, unul din cei
mai talentati ad-tori. Liceu „Rad.u
Negru". Are un castel „Mihai Vitea­
zul" construit și întărit ca fortă­
reață din 1310. Până, la 1833 a fost
reședință episcopiei unite de unde
episcopul I. Micu Klein a mutat-o
la Blaj. Are 1106 clădiri, 1666 gos­
podării, 473 întrepr. ind. si comerc.
In 1900 avea 6457 loc. din cari rom.
2492.
Făget, corn, rurală în jud. Se­
verin, reșed. plășii F. 2988 loc. ju­
decătorie, percepție, secție jand. P.
t. t. cfr. în loc. Prefectură, tribunal
Lugoj Ia 34 km. Protopop, gr. ort.
fii. par. gr. cat. In 1900 avea 2479
loc. rom. 1372, ceilalți germ. ung.
Fayolism, (Adm. industr.) în­
seamnă. teoria după care se pot
aplica și în ad-ție normele condu-
 Fălești — Fals
cătoare din marile întreprinderi
industriale. A fost desvoltat de
Henrik Fayol, în cartea sa: „Admi­
nistration industrielle et générale '
Paris, 1925. Prima parte a lucrării
se ocupă cu necesitatea si posibili­
tatea creeri unui învățământ ad-
tiv. Toate operațiunile cari nasc
dintr’o întreprindere se pot împărți
în 6 grupe: „Tehnice" producție,
fabricație, transformare: „comer­
ciale" cumpărări, vinderi, schimb;
„financiare" căutarea si girarea ca­
pitalurilor; „siguranță" protecțiu-
nea bunurilor și a persoanelor;
„contabilitate" inventar, bilanț, sta­
tistică; „ad-tive" prevedere, organi­
zare, conducere, coordonare și con­
trol; acestea sunt funcțiunile esen­
țiale ale oricărei întreprinderi. F,
se bazează pe conferințele admi­
nistrative și consfătuirile funcțio­
narilor pt. aplicarea metodelor de
administrație. F. pretinde că direc­
torul general al unui serviciu, în
fiecare săptămână să întrunească
la sine pe șefii de serviciu și fie­
care își expune greutățile ce le-a
întâmpinat și propunerile pentru
îmbunătățire. Directorul rezumă
toate discuțiile întregii conferințe,
remarcând dificultățile întâmpina­
te; face observațiunile sale și dă in­
dicațiile sale pt. mersul serviciului,
apoi se expune programul de lucru
al săptămânei viitoare și corecta­
rea lui unde se putuse prevedea
evenimentele întâmplate. După a-
cest sistem toți șefii acestei ad-ții
sunt ținuți la curent cu greutățile, cu
metodele adoptate și cu programul
de lucru; grație măsurilor luate în
cunoștință de cauză, activitatea tu­
turor lucrărilor și funcț. sunt ar­
monizate și îndreptate spre un scop
bine definit, pot produce cu mini­
mum de efort, maximum de rende­
ment. Aceste conferințe se țin apoi
la fiecare trimestru pt. discutarea
programului pe 3 luni. Afară de
conferințe se țin reuniuni ocazio­
nale ori de câte ori evenimente ne­
prevăzute necesită punerea la cu­
rent cu anumite stări sau situa-
țiuni. F. este o doctrină importantă
a ad-ției. Aplicarea ei a adus mari
foloase în Belgia, unde a fost apli­
cată. Această doctrină poate fi re­
zumată la 5 principii fundamen­
tale: conducere și directivă, coordo­
— 262 —
nare, prevedere, colaborare și con­
trol. Pt. realizarea acestora, Fayol
prevede pt. fiecare serviciu organe
speciale și tehnice ca serviciu de
contabilitate, arhivă, statistică, ad-
tiv, tehnic, etc. specializate fiecare
într’o anumită ramură a ad-ției,
cari apoi reunite sub conducerea
unui singur șef, vor asigura pros­
peritatea instituției. H. Fayol mai
susține codificarea dreptului ad-tiv
și lărgirea studiului său în învăță­
mânt, începând din clasele prima­
re. (v. și Taylorism).
Fălești, comună rurală în jud.
Bălți, reșed. pl. formată din 10 sa­
te. 11.796 loc. judecătorie, secție
jand. P. t. t. cfr. la 4 km. în loc.
Prefectură, tribunal Bălti la 30 km.
Faliment, (Comerț) este starea
comerciantului care a încetat plata
datoriilor sale ne mai putând face
față cheltuelilor cerute de mersul
întreprinderii. Efectele F. sunt:
pierderea dr. politice. Numele îi este
scris pe un tablou ce se afișează
pe sala tribunalelor si a burselor
de comerț. Nu se poate îndepărta
delà domiciliu fără permisiunea
„sindicului“. Este arestat dacă se
dovedește că a comis „fraudă“, cu
rea voință a ascuns, a distrus sau
n’a ținut registrele în regulă, pierde
dr. de administrare a averii pro­
prii, de a dispune de cea prezentă
și viitoare. Averea trecută și con­
tractele dinanite de a fi declarat
falit, se anulează și sunt nule ac­
tele cu titlu gratuit, făcute de falit
în interval de 6 luni înaintea fali­
mentului. Nu vor putea fi declarate
în stare de F. timp de 5 ani (1933—
1938) cooperativele, instituțiunile de
bancă, comercjanții de unelte agri­
cole, construcțiuni, etc. cari intră
în prevederile legii pt. reglementa­
rea datoriilor agricole din 13 Apr.
1933. (art, 17).
Fals, (Dr. pen.) este orice supri­
mare sau alterare a adevărului, fă­
cută cu intențiune frauduloasă,
cauzând un prejudiciu. F. poate fi
prin cuvinte, prin fapte sau în
scrisuri ca: mărturii mincinoase,
plăsmuire de sigilii, de monedă,
falsificare de măsuri, fals în acte
publice, etc. C. penal prin art. 123—
124 pedepsește cu închisoare delà
3—5 ani, pe orice funcționar public
 Falsul — Fanatism
E ce în ex. funcțiunei s’a făcut vino-
f vat de un fals material sau inte-
lectual. (v. Acte ad-tive).
Falsul personal, (Dr. pen.) acela
care, în scopul de a obține pt. siné
sau pt. altul un profit, ori de a
cauza altuia o pagubă, induce sau
menține în eroare pe cineva, sub-
sțituindu-se pe nedrept unei alte
persoane, sau atribuindu-și lui sau
altuia un nume fals sau o stare ci­
vilă falsă, comite delictul de sub­
stituire de persoane si se pedep­
sește cu închisoare corecțională
delà 3 luni la 2 ani, amendă delà
2000 la 5000 lei și interdicție corec­
țională delà 1 la 8 ani. Se aplică
aceeași pedeapsă și persoanei care
a convenit să fie substituită, în
scopul de a obține profitul arătat
în alineatul precedent. Acela care
poartă în public uniformă, decora-
țiuni, sau semne distinctive ale li­
nei autorități sau ale unui serviciu
public, ori ale unei profesiuni care
are autorizație specială nt. aceasta,
precum și acela care își atribue sau
întrebuințează în public o denumi­
re sau un grad academic ori titlu
sau calități, pe cari nu le are, co­
mite delictul de uzurpare de titluri
sau onoruri și se pedepsește cu în­
chisoare corecțională.
Falsul în acte publice și pri­
vate, (Dr. pen.) acel care, falsifică
un act public, fie contrafăcând!
scrierea sau subscrierea, fie alte­
rând un act adevărat, prin ștersă­
turi, răsături, adausuri, modificări
sau suprimări, comite delictul de
fals, și se pedepsește cu închisoarea
corecțională dela 1—3 ani: delà 2—5
ani, interdicțiunea corecțională delà
2—3 ani dacă faptul se comite: 1)
de către un funcționar public în
exercițiul funcțiunii sale; 2) în scop
de a dobândi pt. sine sau pt. altul
un profit material injust, sau de a
cauza cuiva o pagubă materială.
Funcționarul public, care în exer­
cițiul funcțiunii sale, alcătuind sau
primind un act, atestă cu știință,
în mod fals, că un fapt s’a înde­
plinit de către el, sau în prezența
sa, sau atestă ca făcute înaintea sa
declarațiuni care nu s’au făcut, sau
omite ori alterează declarațiuni ce
s’au făcut înaintea sa. ori atestă în
mod fals fapte despre care actul
263 —
era destinat să facă probă, co­
mite delictul de fals în acte pu­
blice și se pedepsește cu 1—3 ani
închisoare corecțională. Funcționa­
rul public care, în exercițiul func­
țiunii sale, cu știință, atestă în mod
fals, în certificate sau autorizațiuni
administrative, fapte despre care
actul era destinat să facă probă,
precum și acela care liberează o
copie legalizată falsă de ne un act
public sau privat, sau certifică un
act drept copie de pe un act inexis­
tent, comite delictul de eliberare de
acte false și se pedepsește cu închi­
soare corecțională dela 1—3 ani.
Acel care, înaintea unui funcționar
public, cu intențiune, face declara­
țiuni neadevărate pt. întocmirea u-
nui act public, privitor la starea
civilă sau stabilirea identității unei
persoane, ori privitor la vreun ra­
port juridic dintre alte persoane, co­
mite delictul de fals în declarațiuni
și se pedepsește cu închisoare co­
recțională delà 3 luni la un an în­
chisoare.
Fălticeni, corn. urb. reșed. jud.
Baia. 14.347 loc. oraș relativ nou
(1779) a fost creat cu numele de
Șoldănești și schimbat în F. în 1826.
In noul târg s’au adunat refugiații
din Suceava, ocupată de austriaci
și din fostul oraș Baia. Are toate
autoritățile județene, liceu; o linie
de cfr. îl leagă prin Dolhasca de
c. f. București-Cernăuti. 2770 clă­
diri, 2979 gospodării, 516 întreprind,
ind. și eomerc. București la 433 km.
Familie, este grupul social care
rezultă din legăturile între mai
multe persoane, legături provocate
prin rudenie sau prin alianțe. Că­
sătoria (v. c.) este mijlocul cel mai
frecvent din. care rezultă familia.
Intre membrii familiei se nasc
drepturi și obligații. .Soțul dato-
rește protecția soției: aceasta la
rândul său datorește supunere și
a-1 urma oriunde si-ar stabili do­
miciliul; copii au drept de moște­
nire asupra părinților. In lipsă de
copii acest, drept îl au rudele cele
mai apropiate. Gradele de rudenie
(v. c.) mai apropiate, (v. Națiune).
Fanfară,arie executată din trâm­
bițe și cornuri, muzică militară.
Fanatism, este o credință fana­
tică, într’o acțiune sau concepție
 Fanarioți — Farmacii
politică, socială sau morală, în ca­
re nu ,se admite nici-o contradicție
și nici-o discuție. Este o pornire
oarbă într’o direcție, datorită unei
credinți nestrămutate.
Fanarioți, sistem de stăpânire
a Domnilor fanarioți, epoca fana­
riotă începe în Muntenia delà Nie.
Mavrocordat 1716 până la Al. Suțu
1821, în Moldova cu Nie. Mavrocor­
dat 1711 până la Ioan Sturza 1821.
Fanarioții veneau din Turcia, din
Fanar, o mahala a Constantinopo-
lului. Fanarioți se numeau grecii
veniți în Principatele Române din
suburbia Fanar a Constantinopolu-
lui. In epoca fanariotă o mulțime
de greci au ajuns domni în Țările
române pe cari le-au exploatat du­
pă bunul plac. In epoca fanariotă
ni s’a răpit Basarabia si Bucovina,
iar Prinicipatele rom. au îndurat
ocupația rusească și austriacă.
Fapte ad-tivă, (Dr. discipl.) sunt
gesturi materiale sau brutale, pe
cari agenții ad-tivi le pot’ face în
executarea unei legi; ex. sergentul
oprește un vehicul care circulă prea
repede; un primar dărâmă prin a-
genții săi o casă, proprietatea unu*
particular construită în afară de
aliniere; un prefect împiedecă ți­
nere unei întruniri publice, etc. Al­
teori faptul este punerea directă în
executare a legii, chiar fără nevoia,
unui act ad-tiv intermediar; ex. se­
chestrarea unei averi mobiliare pt.
neplata impozitelor fixate prin rolu­
rile percepției. Când faptul este de
sine stătător, particularul va avea
deschisă calea acțiunei pt. daunele
cauzate. F. a. trebuiesc să fie în­
totdeauna legale; faptul comis în
afară de lege este un abuz. Actele
ad-tive (v. c.) sunt anulabile, un
fapt comis nu se mai poate anula;
dacă el lezează interesele unui par­
ticular, deschide dr. acestuia la ac­
țiune pt. despăgubire în fața tribu­
nalelor ordinare. Constituția prin
art. 107 într’un singur caz „de rea
voință“ din partea autorității, în
rezolvarea unei cereri, deschide ca­
lea în contenciosul ad-tiv.
Fapte justificative, (Dr. pen.)
sunt acele cari constituesc exerci­
tarea unui drept, sau împlinirea
unei datorii. Ex. gâdele care exe­
cută o sentință de moarte, își în­
- 264 —
deplinește o datorie. Ele apără de
pedeapsă pe agentul principal și pe
cei ce l-au ajutat „Legitima apă­
rare“ (v. c.). Nu este nici crimă,
nici delict, când fapta va fi săvâr­
șită din cauză de legitimă apărare
(58 C. pen.) apără cu desăvârșire de
pedeapsă „Ordinul legei“. Nu se so­
cotește nici crimă, nici delict când
omuciderea, rănirile si loviturile
erau ordonate de lege si comandate
de autoritatea legitimă. Ordinul au­
torității superioare, apără de pe­
deapsă pe inferior, numai în ches­
tiunile cari intră în atrib. acestuia
și pt. care inferiorul datora supu­
nere ierarhică. Când fapta imputa­
tă cuiva se va dovedi adevărată,
imputatomi va fi apărat de pedeap­
să. (296 C. pen.).
Fapte personale ale funcționa­
rilor, (Dr. .discipl.) se numesc toate
acele acte și gesturi cari se deose­
besc de mersul normal al serviciu­
lui public și de exigentele sale;
toate faptele în cari omul apare
„cu slăbiciunile, cu pasiunile cu
imprudențele sale personale“. Ju-
risprudența a statorit că F. p. sunt
atunci când în atitudinea funcț. se
observă o circumstanță detestabilă;
atunci când este nu numai un ex­
ces de putere (v. c.). Cu uzurpare
de putere, pt. că actul făcut prin
obiectul lui, este în afară de do­
meniul ad-tiv. Când un particular a
fost lezat în drepturi printr’un F.
p. va chema în judecată pe func­
ționarul respectiv.
Far, turn ridicat la intrarea în­
tr’un port sau în apropierea coaste­
lor de mare prevăzut cu reflectoare
"sau lanterne puternice, așezate în
vârful lui, pt. a servi de călăuză
vapoarelor în timpul nopții.
Farmaceutic, Colegiul din Ro­
mânia. Regulamentul lui Mon. Of.
89/1931.
Farmacii, (Sanit.) funcționează
în baza L. sanitare M. O. 154/1930 a
regulamentelor si ordonanțelor sa­
nitare. Sunt: urbane si rurale pț.
satisfacerea necesităților obștești.
F. de clinici, spitale, case cercuale
și „de mână“ pt. satisfacerea nevoi’
lor urgente ale poporului, ținute de
medici în comunele lipsite de far­
macii. Prepararea, manipularea și
debitarea medicamentelor se poate
 Farmaciști — Fascism
face numai în F. Specialitățile far­
maceutice se pot pune în vânzare
cu aprobarea Minist. sănătății. Re­
petarea ordonanțelor medicale nu
se poate face, decât cu avizul me­
dicului. F. sunt obl. a ține toate
drogurile, produse chimice, etc. Me­
dicamentele și specialitățile lor
nu se pot libera decât în ba­
za ordonanței medicale. Prețurile
medicamentelor se stabilesc de
minister; ele vor fi cuprinse în
taxa farmaceutică oficială, respec­
tarea căreia este obl. pt. toate far­
maciile publice. Pt. specialități se
admită o taxă de 20% peste prețul
de cost. Taxa farmaceutică se în­
tocmește anual. Concesiunea pt. în­
ființarea F. se acordă de Minist.
sănătății la cererea: organelor sa­
nitare locale, la cererea comunelor
și farmaciștilor. Concesiunea pt. F.
este personală și se dă farmaciști­
lor diriginți cu drept de liberă
practică; se dă pe circumscripții
determinate și pt. o populație de
5000 locuitori în comune urbane și
■8000 locuitori în circumscripții ru­
rale. Circumscr. în comune urbane
se fixează pe străzi; în corn, rurale
se formează din mai multe comune.
La înființarea lor se va tine seama
de starea materială și de alte inte­
rese generale ale populației; conce­
siunea este valabilă numai pt. lo­
calitatea pt. care s’a acordat, pt. co­
mune urbane se acordă în urma
unui examen dat în fața comisiu-
inei de clasificare; pt. comunele ru­
rale nu se cere acest examen. (L.
med. Mon. Of. 87/1933, pag. 2504).
Concesiunea se dă prin decret re­
gal. Din 2 în 2 ani, Ministerul mun­
cii publică locurile vacante și cele
ce se pot înființa. In localități bal­
neare se pot înființa farmacii de
sezon. (361—385 L. sanit. Mon. Of.
154/1930). Medicii și veterinarii la o
depărtare de cel puțin 10 km. de o
F, pot obține autorizatiunea de a
poseda F. de mână. F. trebuiesc
conduse de un farmacist diriginte,
care are întreaga răspundere. Con­
cesiunea unei F. încetează: când
farmacistul a întrerupt funcțiunea,
sau când n’o mai conduce personal,
când a fost mutată, când renunță
la ea. Ministerul poate retrage: în
caz de condamnări pt. fapte Infa­
mante; pt. contravenții la legea sa­
265 -
nitară și ex. farmaciei. Controlul
Fi se face de: Ministerul sănătății,
inspectorii generali sanitari, comi­
siile județene, comp, din medicul
șef, un farmacist și un chimist nu­
miți de minister. Contravențiunile
pt. abateri se constată de organele
sanitare județene și municipale și
pedepsele se aplică de inspectorii
gen. sanitari prin comisiunea re­
gională disciplinară. Pedepsele
sunt: admonestare, amendă până la
20.000 lei, pierderea dreptului de a
exercita farmacia pe timp limitat,
închiderea farmaciei și pierderea
dreptului de practică farmaceutică.
(429). A se vedea și regulamentul
pt. examenul de liberă practică a
farmaciei în România, Mon. Of.
89/1931. Regulam, privitor la darea
concesiunilor pt. F. M. O. 263/1926,
pt. detalii a se mai vedea Regula­
mentul pt. funcționarea, organiza­
rea, interioară și controlul F. Re­
gulamentului taxelor farmaceutice
pubi. Mon. Of. 106/1933.
Farmaciști, profesiunea de F. se
exercită de doctori sau Iicențiați în
farmacie; trebuiesc să fie cetățen
români cu drept de liberă practică
nu poate dirija sau ținea în aren
dă decât o singură farmacie. Tre
buie să-și aibă domiciliul în comu
na de reșed. a farmaciei. Nu poate
da consultațiuni medicale. F. diri
ginte pe lângă cele de mai sus tre
buie să aibă un stagiu de 3 ani; e
are întreaga răspundere. Nimeni
nu poate practica farmacia, dacă
nu este înscris în colegiul farma­
ceutic.
Fascicola, o broșurică făcând
parte dintr’o lucrare mai mare, un
roman în fascicole; o legătură de
acte.
Fascism, (Dr. const.) este regi­
mul de guvernare al Italiei, la baza
lui este naționalismul regalist. Gu­
vernul și parlamentul este emana-
țiunea organizațiunilor naționa­
liste, cu excluderea sufragiului uni­
versal. F. a luat naștere ca formă
de guv. în Oct. 1922, când Mussolini
în fruntea „Cămășilor negre“ astăzi
demobilizați, a ocupat Roma și si­
lit guvernul Facta să demisioneze,
iar Regele Italiei a încredințat lui
Mussolini guvernul, care îl prezi­
dează până în prezent (1934). F. la
 Fațadă — Federație
început a fost republican, dar Mus­
solini deținând puterea a jurat cre­
dința Regelui. F. desi s’a impus
prin mijloace violente, a salvat Ita­
lia dela pericolul bolșevic; este o
formă nouă de guvernământ, care
până în prezent s’a dovedit destul
de bună și viabilă, asigurând Ita­
liei desvoltarea și prosperitatea, (v.
Italia. Dictatură).
Fațadă, 1) partea dinainte a
unei case; 2) partea unde este in­
trarea principală.
Fatalism, doctrină care atribue
destinului totul și neagă liberul ar­
bitru. Credința în fatalitate e adânc
înrădăcinată în poporul nostru, ca­
re o rezumă zicând: așa i-a fost
să fie!
Fauna, se numește totalitatea
animalelor cari trăiesc pe pământ
sau pe uscat.
Febră aftoasă, (San. vet.) a ru­
megătoarelor și porcilor, este o
boală însoțită de febră contagioasă,
caracterizată prin basicele ce apar
pe mucoasa gurei, pe unghii și răni
ce se desvoltă în locul bășicelor.
Simptome: tristețea animalului, în­
cetarea rumegatului si salivației;
animalele zac, se scoală greu, șchio­
pătează. Durerea de unghii se ivește
deodată cu cea de gură. La oi și
capre este mai rară. Când F. a. ia
o întindere mare, se poate opri cir­
culația vitelor cornute. Vitele din
localitățile infectate, se pot tăia cu
avizul medicului veterinar. Este o-
prită vânzarea laptelui nefiert delà
vitele bolnave.
Febra tifoidă?- (Med.) sau lin­
goare, este o boală epidemică ce
atinge în deosebi pe oamenii delà
15—30 ani, mai rar pe copii, pro­
dusă de un microb numit lui
„Eberth“ al cărui purtători sunt:
apa, aerul, rufele și hainele mur­
dărite de scaunele bolnavilor. Cel
mai periculos purtător este apa
murdărită de scaunele bolnavilor,
cari au fost aruncate lângă un puț,
într’un râu, etc. Semnele: dureri
mari de cap, amețeli, vâjâeturi de
urechi, dureri de șale, de mâini, pi­
cioare, insomnie, lipsă de poftă de
mâncare, pântecele se umflă, este
dureros la pipăit, la început consti-
pațiune, fierbințeală până la 40
- 266 —
grade; inima bate până la 150 bă­
tăi pe minut, după a doua săptă­
mână aiureală, limba uscată, în­
ghițire anevoioasă, apar niște pete
roșii de mărimea unei boabe de
linte, cari dispar sub apăsare pt.
a reapare imediat după ridicare;
uneori se ivesc bășicuțe mici, dese
pe gât și subțiori. Bolnavul slă­
bește, nu aude bine. In a treia pe­
rioadă dacă bolnavul merge spre
bine toate semnele dispar. Dacă
boala se agravează atunci bolnavul
se stinge, sau moare de vreo com-
plicațiune: peritonită, emoragie, etc.
Tratament: se va aviza imediat me­
dicul pt. a prescrie tratament, în­
trucât acesta variază delà bolnav
la bolnav; cu rezultat satisfăcător
sunt băile reci de 28 grade, cari se
vor răcii până la 20 grade. Bolna­
vul va sta 8—15 minute până va
simții un fior, ceeace va însemna
că trebuie scos din apă; se vor face
6 băi în 24 ore. Când nu se pot face
băi se vor aplica cearceafuri reci
timp de 10 minute. Se va ține dietă,
absolută, lapte fiert, ceaiu, limona-
dă, în lapte se va putea pune câte
un gălbenuș de ou. Apa trebuie să
fie fiartă sterilizată. Cantitatea to­
tală de lichide la zi trebuie să fie
3—4 litri pt. a elimina toxinele. Ca­
mere aerisite, injecțiuni cu ser anti-
difteric. Bolnavul se va. izola. Per­
soanele străine nu vor bea sau
mânca nimic în camera bolnavului.
Se vor face desinfecțiuni. Autorită­
țile ad-tive vor executa prescripțiile
medicului, (v. Epidemii. Boli inefc-
țioase).
Federale cooperative, sunt so­
cietăți cooperative (v. c.) în cari
s’au grupat mai multe cooperative,
în scopul de a face operațiuni, îb
vederea satisfacerii nevoilor coope­
rativelor asociate. Toate dispozițiu-
nile referitoare la cooperative se
aplică și F. Falimentul federalei nu
atrage după sine și fălim, coopera­
tivelor asociate. (63—64 Legea coo­
perației din 28 Martie 1929).
Federație, (Dr. int.) este o aso-
ciațiune de mai multe state într’un
stat colectiv, păstrându-si. fiecare
din state o oarecare independență,
dar respectând anumite norme de
guvernare comune tuturor. F. pre­
supune două puteri de comanda-
 Feldmareșal
ment: una a statului federal și alta
de un grad mai superior al statu­
lui federal. Puterea superioară de
comandament este în mâinile sta­
tului federal. In statele federale
există un singur guvern central,
care reprezintă statele federale în
raporturile cu străinătatea; nu­
mește agenti diplomatici, etc.; su­
veranitatea statelor federale este li­
mitată la anumite acte cu caracter
de ad-tie internă a statului, aceste
acte nu au nicio aplicație în afară
teritoriului statului respectiv. ,,Fe­
deralizarea presupune desmembra-
rea suveranității nationale". State
E F. sunt: Statele Finite, Germania și
ț Elveția.
ț Feldmareșal, generalism, în ar­
mata austro-ungară, germană și
p engleză.
» Femeie, până la legea de e-
' mancipare din 1932 femeia mărita-
tă era lovită de o incapacitate ju-
î ridică generală. In timpul căsăto­
riei, puterea părintească, era încre­
dințată, soțului; nu putea înstrăina,
nu putea face comerț, sta în justi­
ție, administra bunuri, dona sau
■■ ipoteca, fără consimțimftntul soțu­
lui; bărbatul putea, chiar dispune
de veniturile provenite din munca
i personală, a femeii. F. nemăritată
sau divorțată, are în principiu ace­
leași condițiuni juridice, ca și băr­
bații. F. datereste supunere soțu­
lui; măritâ,ndu-se își pierde națio­
nalitatea și o dob. pe a soțului, dob.
numele și domiciliul soțului; tre-
\ buie să urmeze ori unde soțul și-ar
stabili domiciliul Nu se poate căsă­
tori înainte de 15 ani decât cu dis­
pensă; văduvă fiincl nu poate trece
în a doua căsăt. decât după, 10 luni
delà desfacerea căsăt. afară dacă a
născut în acest timp. F. este eligi­
bilă și alegătoare pt. comună și ju­
deț. (375—376 Leg. org. adm. loc ).
Legi speciale votate cu majoritate
de 2/s vor determina condițiunile
sub care F. pot avea ex. dr. politice
(6 Const.). Prin I, pubi. Mon. Of.
94/1932 d. p. d. v al drepturilor ci­
vile au dobândit egalitatea cu băr­
bații; sau anulat art. 197—208 din
Codul civil în V. Regat. Căsătoria
nu restrânge capacitatea F. de a
ex. drepturile civile. F are folosin­
ța, ad-ția și libera dispoziție asupra
267
Femenism
averii sale parafernale. Munca de
noapte a F. de orice vârstă este in­
terzisă; repaosul de noapte trebuie
să dureze cel puțin 11 ore consecu­
tive, dela ora 20 seara la 6 dimi­
neața. Minist. muncii poate acorda
dispense. Este interzisă întrebuin­
țarea femeilor de orice vârstă la
lucrări subterane, mine, cariere și
la orice lucr. insalubre, cari pot in­
fluența asupra stării fizice. Între­
prinzătorii sunt obligați a acorda
F gravide, la cererea ei, soțului,
sau medicului, concediul de care
are nevoie înainte de naștere; F.
gravide li se va reduce și munca
sau schimba regimul pentru timpul
sarcinei sau alăptării. Este oprită
muma femei lehuze timp de 6 săp­
tămâni după naștere, putând fi
prelungit cu încă, 2 luni Patronul
nu poate rezilia contractul de mun­
că, pt. motiv de sarcină, sau când
lipsește pt. aceasta sau alăptare; în
tot timpul sarcinii sau alăptării, va
primi o indemnitate și îngrijire
medicală, gratuită. In afară de ore­
le obișnuite de repaos, va mai avea
drept Ia 2 repaosuri de câte /t> oră
la, zi pt. alăptare; pt. acest repaos
nu se va putea reduce salariul Du­
rata muncii este de 8 ore la zi, sau
48 ore sagt. Insp. de muncă pot în­
cuviința modificări. Abaterile se pe­
depsesc cu 500—20.000 lei amendă,
(v. Leg. muncii femeilor 13 Aprilie
1928).
Femenism, (Pol. soc ) se nu­
mește mișcarea feminină, având de
scop dobândirea pentru femeie a
drepturilor egale cu ale bărbaților.
F. tinde la deplinătatea dr. civile Și
politice ale femeii și egalitatea deo­
potrivă cu bărbatul; abolirea tutu­
ror incapacităților pt. femeie decur­
gând clin contractul de căsătorie.
„La o parte cu trecutul“ spun fe­
meile; legea vieții este schimbareji
vecinică pt. fiecare este de a trăi
cu timpul său; cine este egal în
sânul națiunei, trebuie să fie egal
și în stat. Deci nu se mai poate face
deosebire între sexe din punct de
vedere al drepturilor. Dacă obl. pț-
susținerea statului sunt aceleași,
nici între dr. nu se poate face deo­
sebire; excluderea femeii delà dr.
înseamnă o sumedenie de indivizj
cărora legile li se impun, fără să
fi fost consultați, etc. Până la le-
 Femenism
gea din 1931, Codul civil rom. făcea
distincție între femeia celibatară și
femeia măritată. Cele din prima
categorie în principiu se bucurau
de aceiași situație Juridică cu băr­
bații, pe când femeia măritată era
lovită de o incapacitate juridică ge­
nerală. Ea datorește supunere so­
țului; măritându-se își pierdea na­
ționalitatea, își pierdea numele și
libera dispozițiune a persoanei sa­
le. Puterea părintească asupra co­
piilor era exercitată de tată; acesta
putea institui prin testament un
tutore după moartea sa, cu exclu­
derea femeii. Femeia nu poate sta
în judecată, nu poate înstrăina,
ipoteca fără concursul soțului sau
al justiției. Bărbatul administrează
averea comună, el poate chiar dis­
pune de veniturile provenite din
munca personală a femeii Domici­
liul femeii este acela al soțului și
trebuie să-l urmeze ori unde și-ar
stabili acest domiciliu. Femeia nu
poate face comerț fără autorizația
soțului. Acesta are dr. a-i cenzura
corespondența. Situația juridică a
femeii din Ardeal era ceva mai bu­
nă. Femeia română din punct de
vedere juridic, era asimilată prin­
tre minori și interziși, asa cum a
hotărât Eliade Rădulescu la 1864.
Deci ea se mișcă numai sub bache­
ca magică a puterii maritale. Con­
stituția din 1923 a făcut un pas îna­
inte în acest domeniu, căci prin
art. 6 prevede că: „Legi speciale vo­
tate cu majoritate de două treimi,
vor determina condițiunile sub cari
femeile pot avea exercițiul dreptu­
rilor politice1'. Legea administrati­
vă din 1925 dă dreptul femeilor de
a fi alese consiliere cooptate în
consiliile comtmale, și în sfârșit le­
gea administra+ivă din 1929, care
prevede că „în alegerile pentru ju­
deț, comună și sat, vor avea drep­
tul obligator de vot și femeile, cari
pe lângă celelalte condițiuni pre­
văzute în legea electorală vor avea:
cunoștințele ciclului inferior secun­
dar, normal sau profesional; să fie
funcționare la stat, județ sau1 co­
mună, să fie văduve de răsboi, să
fie decorate pt activitate în tim­
pul răsboiului, să fi făcut parte la
promulgarea legii din , conducerea
societăților, culturale, sociale, cu
personalitate juridică. Este într’a­
devăr o timidă încercare pt. solu­
ționarea revendicărilor femeniue.
Dar din chiar însuși principiile cari
au stat la baza alcătuirei acestei
legi, rezultă că este numai o primă
etapă într’un cerc restrâns pt. a-
cordarea drepturilor femenine. Este
o încercare pt. ca într’un viitor a-
propiat, această încercare să dea
legiuitorului indicii sigure pt. re­
zolvarea definitivă a problemei. Le­
gea pubi. Mon Of. 94/1932 suprimă
art. 198—208 din Codul civil, acor­
dând numeroase dr. civile femeii
(v. c.). Adversarii F. susțin urmă­
toarele: „Se distruge căminul, se
distruge familia“. Femeia nu tre­
buie să intre în politică, căci in­
trând în aceasta se desparte de că­
min; după cum comuna este baza
statului, femeia este baza națiunii.
Femeia nu trebuie să se depărteze
de cămin, intrând în politică, de­
oarece copii noștrii ar rămânea
fără educație cetățenească Femeia
trebuie să se îngrijească de copii,
să-i facă buni cetățeni si aceasta va
fi cea mai importantă operă a ei.
Dreptul electoral constitue o ches­
tiune de inimă. E vorba să târâm
femeile noastre din sanctuarul fa­
miliei în viața publică. Prin acea­
sta se deslăntuie o nouă luptă so­
cială, acea între femeie și bărbat.
Ce viață conjugală va fi aceea, un­
de soții ver fi de credinți politice
deosebite și cari fără niciun interes
vor cauza totuși neînțelegeri și în­
vrăjbiri conjugale. De ce să luați
femeia delà cămin s’o obligați a în­
treprinde turnee electorale sau la
deplasări de zeci de kilometri până
la vot, înfruntând greutățile neplă­
cerile și aglomerările la urnă? So­
țul nu va consimți ca soția să-și
părăsească copiii și căminul pt. ur­
nă, unde legea o va obliga pe fe-
mee; aceste stări vor da nașteri la
multe destrămări familiare. De ce
să facem din lege creatoare de dis­
cordie conjugală si socială? Lăsați
soțiile, mamele și ficele noastre
acasă, nu le vdrdți în lupta elec­
torală! In familie ca si în viata de
stat trebuie să existe o voință și
conducere unică. Feminismul sus­
ține: Căminul nu mai poate fi con­
ceput ca în antichitate. când băr­
batul vâna și femeia gătea vâna-
tul, atunci când femeia trebuia să
 Ferdinand — Fiecăruia
facă cu mâinile ei toate; astăzi uzi­
nele, fabricile, mașinile scutesc pe
femee de o mare parte din această
muncă Ele oferă gospodinelor pro­
duse gata mai eftine si bune. Grija
femeii este aceea, cu ce să le procu­
re. Ea muncește în fabrică, uzină,
ateliere, etc. și trebuie să-și poată
apăra interesele în societate. Pretu­
tindeni unde s’a acordat dr. femeii,
s’au văzut înflorind virtuțile cas­
nice, virtuțile cetățenești, ca pe un
pământ roditor. Femeia, care nepu­
tând ferma un cămin, sau a că­
rui soț nu poate acoperii nevoile
casnice, se vede silită a ieși din că­
min și muncii alături de bărbat
Unde femeile au pătruns în parla­
ment problemele ele ocrotire socială
a copilului, probi, beției, etc au gă­
sit soluțiuni sănătoase. Prostituția
a fost extirpată, etc. Astăzi avem
femei cu drept de vot în Anglia și
toate statele baltice. Austria, Ger­
mania, Rusia, Polonia. Belgia, Sta­
tele Unite, Canada, Coloniile en­
gleze, etc. Germania imediat după
votarea constituției din 1920, a tri­
mis 36 de deputate în parlamentele
provinciale. Art. 109 al acestei con­
stituții spune: „Toți germanii sunt
egali înaintea legii, bărbați și fe­
meile, au în principiu aceleași' da­
torii civile. Toate privilegiile și in-
capacitățile încetează“ Iar art. 119
spune: „Căsătoria este fundamen­
tul familiei; ea e fundată pe egali­
tatea juridică a ambilor soți. La
noi mișcarea femenină datează în­
că din 1866, când s’a format o ligă
a femeilor, cari trebuiau să lupte
pt. câștigarea dr. civile si politice;
problema a fost pusă cu ocaziunea
întocmirii constituției. In 1895 s’a
prezentat parlamentului o petițiu-
ne, revendicând dr. egale ale femeii
și recunoașterea căutării pater­
nității. Memorii s‘au înaintat în
1917 și 1918, când s’a redactat un
proiect de lege în acest scop, care
nu s’a putut vota. In 1919 printr’un
decret lege, femeile au fost admise
în comisiile interimare. Pt. prima
dată actul de unire al Ardealului
prin art 3 prevedea: „votul obștesc
pentru ambele sexe în vârsta de 21
ani“. In Franța încă. în 1911, s’a
format o ligă a cetățenilor pt. su­
fragiul femenin. In 1908. s’a consti­
tuit la Chicago un consiliu inter­
269 —
național, la care au aderat 45 mii.
de femei. România a aderat în 1921,
când s’a constituit si consiliul na­
țional al femeilor române. In 1918,
femeile au fost admise în Societatea
Națiunilor (v. c.); noi românii am
delegat pe D-ra Elena Văcărescu
Reprezentanta României D-na Ale­
xandrina Cantacuzino a fost aleasă
viceprezidenta consiliului interna­
țional ținut la. Washington, în 1927.
Ferdinand I, Ordin de decora­
ție, înființat la 10 Mai 1929. Se con­
feră acelor cari prin activitatea lor
au contribuit la realizarea unirii tu­
turor Românilor. Cuprinde 70 m.
în gradul de cavaler și 150 în gra­
dul de ofițer; medalia Ferdinand I,
înființată pt. aceleași condițiuni. Se
poate acorda și doamnelor.
Feudalitate, normele consfințite
prin obiceiu, cari au cârmuit și de­
terminat organizația politică și so­
cială în apus, începând cu sec. IX
până la sfârșitul evului mediu (v
c.). Domnitorul era stăpânul abso­
lut al pământului unei regiuni (sau
țări). El dădea însemnate proprie­
tăți (feu'de) seniorilor, cu obligația
de a-1 servi cu credință în războaie
și a contribui la apărarea țării.
Feudul era indivizibil și nu se pu­
tea înstrăina fără aprobare. Dom­
nii feudali erau supusi regelui, se­
niorii puteau da o parte din pă­
mânt altor proprietari mai mici.
Fiasco, neisbândă desăvârșită.
Fiat justifia et pereat rnundus!
Să se facă dreptate, chiar de ar
pieri lumea! Deviza împăratului
Ferdinand I al Austriei (1503—1564).
Fiecăruia după capacitățile
sale și fiecărei capacități după o-
perele sale, este teoria emis': de fi­
losoful socialist Saint-Simon, după
care în societatea actuală numai
producătorii trebuiesc să conteze,
restul nu-i decât o fațadă, de care
ne am putea dispensa. După acea­
stă. teorie societatea se clasifică în:
producători și neproducători. Socie­
tatea va fi a producătorilor; între
acestea nu vor putea exista, alte di­
ferențe, decât acele rezultate din
capacitatea lor diferită. Egalitatea
industrială exige ca fiecare să tra­
gă avantaj în direct;! proporție cu
capacitatea sa.
 Fierbinți — Finanțele
Fierbinți-T g. com. rur. în jud.
Ilfov, reșed. plășii, 3215 loc. jude­
cătorie, secție jand. posta în loc.
Prefectură, tribunal București 39
km cfr. Adâncată la 9 km.
Filantropia, iubire de oameni,
manifestată prin fapte reale, ex.
clădire de școale și spitale, ajuto­
rarea săracilor, etc. F. e baza mo­
ralei creștine și a religiei.
Filatelia, colectarea mărcilor
poștale vechi și noui din diferite
state.
Filială, instituție care depinde
de o altă instituție mai mare; o
casă comercială, dependentă de o
casă generală mai mare. Sucursală;
băncile au numeroase F.
Filiași, corn. rur. în jud Dolj,
reșed. plășii, cu satul Bălța 5343
loc. judecătorie, secție de jand. P.
t. t. cfr. în loc Prefectură, tribunal
în Craiova la 36 km.
Filiatiune, /Dr. civ.) este legă­
tura ce unește pe copil cu tatăl său.
Bărbatul este tatăl copilului con­
ceput în timpul căsătoriei; el poate
să nu recunoască de al său, pe co­
pil, când face dovada că: înaintea
nașterii acestuia în timpul cuprins
între 300 și acea a 180 zi a fost în
imposibilitate fizică a coabita cu
soția sa; dacă s’a născut după 300
zile delà intentarea actului de di­
vorț sau mai înainte de 180 zile
delà revenirea soției la domiciliu.
Bărbatul nu va putea tăgădui pa­
ternitatea copilului născut înainte
de 180 zile delà căsătorie dacă a
știut înainte de căsătorie că femea
e însărcinată, dacă a asistat la re­
dactarea actului de naștere.'
Filie, comună bisericească, fără
preot propriu dar având biserică,
la care servește un preot dintr’o
altă comună învecinată, căreia F
îi este învecinată.
Filieră, serie de formalități, de
obstacole. „F. de înmdnuare“ o do­
vadă scrisă din care să rezulte că
un act ad-tiv sau judecătoresc a
fost înmânuat, celui în drept, care
l-a semnat și datat. Se restitue în
termenul prescris autorității, care
a emis actul.
Filipești-Tg. comună urbană în
jud. Prahova, 1917 loc. reșed. plășii
— 270 —
F. Judecătorie, poștă, cfr la 3%
km. în loc. Serv, județene. Ploești
la 21 km.
Film, este o foaie subtire trans­
parentă de gelatină sau celuloid, se
întrebuințează în fotografie în lo­
cul sticlei. Fotografiile cinemato­
grafice se fac pe F. Norme pt; cer­
cetarea filmelor prezentate comi­
siei centrale de control Decizia
Minist. cult, și artelor Nr. 7046 din
16 Febr. 1929 Mon. Of. 43/1929. (v.
Cinemat ogr af e).
Filologia, este știinta care stu­
diază formațiunea si evoluțiunea
limbii cu toate particularitățile și
variațiunile ei, dela un grup la al­
tul, delà o epocă la alta; se face
după anumite legi constante, ce se
pot ‘fòrmula ithi ‘oarecare certitu­
dine.
Filozofie, știinta generală care
studiază temeiurile si metodele fo­
losite în toate științele si rezulta­
tele științifice particulare, cu sco­
pul de a da o imagine unitară
despre realitate și o concepție des­
pre rolul lumii și al vieții.
Financiară, v. Știinta.
Finanțele locale, se numesc to­
talitatea veniturilor si chelt. comu­
nale și județene. Sunt reglementate
de L. F. 1. din Apr. 1933, de legea
contab. pubi. Legea de percepere și
urmărirea veniturilor pubi, din 1933
(a se vedea venituri, cheltueli, im­
pozite, taxe, ordonanțe, etc.). îna­
inte de Regulam. Organic era a-
proape inexistent vreun sistem fis­
cal local, fiindcă locuitorii satelor
erau ca iobagi legați de mănăstiri,
boieri sau pământuri domnești.
Numai unele sate libere sau orașe
aveau proprietăți dăruite de domnii
cari le asigurau ceva venituri, îm­
preună cu vămile ce puteau încasa
la târguri asupra mărfurilor aduse
spre vânzare. Din cele mai vechi
timpuri orașele noastre aveau per­
sonalitatea morală, având moșii,
judecând locuitorii, adunând și răs­
punzând fiscului dările din partea
orașului. Unele orașe aveau și pri­
vilegii, cum era Câmpulungul,
Câmpina, conform Hrisovului din
1783 a Domnitorului Mihai Suțu.
Vămile, ce erau în drept a impune
orașele asupra mărfurilor intrate
 Finanțele — Fine
In târguri, au stârnit mari nemul­
țumiri. Prin Hrisovul dat de către
Divanul Domnesc din 22 Ianuarie
1908, s’a și hotărât desființarea lor.
Totuși, prin actul din 25 Aprilie
1831, întocmit asupra veniturilor
comunale, s’a prevăzut că orașele
au dreptul să perceapă taxe asupra
câtorva articole de consumație.
Prin Regulamentul Organic (1831)
se acordă venituri proprii comune­
lor, prin crearea „Cutiei orașelor“
și „Cutiei satelor“, unde se strân­
gea zecimea pe lângă impozitul de
capitațiune și din patentă, precum
și birul 4—12 lei delà însurăței. S’au
admis și accize asupra băuturilor
spirtuoase, de ex. 2.50 lei pentru o
butie de vin, dela 10 la 50 vedre și
asupra tutunului, 15 parale pt. o
oca de tabac din țară. In Munte­
nia s’a putut percepe si 5 parale
de fiecare vită, cal, etc. ce intra în
oraș, fiind numită taxa de jugărit.
Mai târziu zecimile s’au înmulțit,
ajungând până, la 40 la sută și
accizele se aplicau si la alte măr­
furi,. In 1834, s’a înființat si un fond
școlar pt. școlile primare-rurale,
alimentat cu o contribuție de 74
bani de fiecare familie. Barbu Știr­
bei, Domnul Munteniei, a înființat
și un impozit de 3 zecimi asupra
ca pitațiunii, pt. drumuri. Prin le­
gea comunală din 1864 (M. Kogăl-
niceanu), se fixează procedura con­
statării și încasării veniturilor co­
munale, precum și cheltuelile obli­
gatorii pt. comune. Totdeodată se
acordă comunelor, dreptul de a se
impune extraordinar, (art. 124). Le­
gea din Decembrie 1871 (L. Catargi)
pt. maximul taxelor si contribuțiu-
nilor comunale, fixează 67 de taxe
pt. orașe și 17 pt. comunele rurale.
In 1893, numărul articolelor impu­
se la taxe de accize, era deja 152.
Prin legea din 4 Iunie 1893, ș’a mo­
dificat din nou legea maximului,
creindu-se noui venituri pe seama
comunelor prin impunerea de noui
mărfuri produse chiar în comună.
Și prin crearea de taxe, pt. servicii
prestate de comună. Prin legea a-
supra desființării accizelor și în­
ființării fondului comunal din 1
Martie 1903, se înființează pe 38 de
articole taxe comunale (accize) și
se institue fondul comunal alimen­
tat din unele taxe și zecimi; se per­
— 271 —
mite orașelor perceperea unui im­
pozit direct de 4 zecimi asupra im­
pozitelor directe de stat, comunelor
rurale, numai 2 zecimi și se mai
acordă un impozit suplimentar de
4 la sută asupra venitului net al
clădirilor și asupra valorii locative
a locurilor virane. In Ardeal prin­
cipalele resurse de venituri le for­
mau impozitele adiționale, denumi­
te: „aruncuri comunale“. înființate
pe lângă impozitele de stat, (legea
XX1L1886), dar a căror cotă limită
nefiind fixată de legiuitor, a ajuns
în multe cazuri să fie mai mare
chiar de 2—3 ori și mai mult decât
impozitul de Stat. Pe lângă aceasta
mai erau și diferite taxe pt. servi­
cii, cotizațiuni și taxe de bariere.
In Bucovina principalul izvor de
venit al comunelor îl formau zeci­
mile adiționale, instituite pe lângă
toate impozitele directe ale Statu­
lui. In Basarabia, veniturile zemst-
velor și volostelor, consta din dările
de desiatină, pe clădiri (impozite
funciare) și veniturile industriale,
care erau independente, ba chiar și
mai mari ca ale Statului. Delà U-
nire încoace, cele mai importante
două legi, în ceeace privește și ve­
niturile administratiunilor locale,
s’au adus în anul 1923, si anume:
„Legea pt. unificarea contribuțiu-
nilor directe și pt. înființarea im­
pozitului pe venitul global“ din 23
Februarie 1923 și „Legea asupra
maximului taxelor și contribuțiu-
nilor comunale“, din 22 Iunie 1923.
Prin câteva legi ulterioare, s’au
mai creat și alte venituri comune­
lor și județelor, ca de ex.: legea
drumurilor, legea impozitelor asu­
pra spectacolelor publice, legea a-
supra băuturilor spirtoase, legea
pt, organizarea pășunilor, legea pt.
protecția vânatului, legea regimu­
lui apelor, legea timbrului, legea pt.
înființarea fondului comunal și ju­
dețean, etc. Parte din acestea au
modificat numai legile mai vechi,
existente în Vechiul Regat și le-au
extins și asunra teritoriilor alipite.
Totalul sarcinilor publice în 1930.
era de 50 miliarde lei. din cari bu­
getele comunelor și jud. erau 13
miliarde.
Finanțele statului, v. Impozite.
Fine de neprimire, este o pro-
 Finis — Fluvii
cedură care tinde la respingerea
unei acțiuni, fără să se intre în
discuția fondului pt. neîntrunirea
anumitor condițiuni ale reclaman­
tului.
Finis coronat opus, sfârșitul în­
coronează lucrarea (opera).
Finlanda, republică democratică
din Nordul Europei. Din 1809 a fost
sub dominația Rusiei până în 1917,
când și-a redobândit independența.
Noua costituție din 17 Iulie 1919.
Suprafața 388.951 kmp. cu 3.469.402
loc. Șeful statului este președintele
republicei, ales de alegători pe 6
ani. El reprezintă statul, numește
pe miniștrii, cu cari împreună exer­
cită puterea executivă. Organul le­
gislativ este adunarea deputaților,
compusă din 2Q0 membrii, aleși de
alegători, fără deosebire de sex,
cari au vârstă de 24 ani. Președin­
tele și miniștrii răspund în fața
parlamentului. Din p. d. v. ad-tiv
se împarte în 9 regiuni, 59 de plăși
și 294 comune mari. D. p. d. v. al
naționalității sunt: finlandezi
2.754.288, suedezi 340.963. restul ruși,
germani, etc.; religia dominantă
este cea lutherană (98% din popu­
lație); justiția se distribue de o
curte superioară, 2 curți de apel și
59 judecătorii de plăși, în orașe și
de consiliile orășănești. Armata se
compune din 21.000 oameni și
100.000 voluntari între 17—52 ani.
Culorile drapelului: alb. în mijloc
o cruce albastră. Stema: un leu de
aur în câmp roșu cu marginile au­
rite având o sabie la picioarele
dinainte, înconjorat de 9 trandafiri
de argint.
Fiscalitate, totalitatea legilor pri­
vitoare la fisc.
Fișe de sănătate, se liberează de
serviciile sanitare locale, persoane­
lor cari practică prostituția (v. c.)
în casele lor; în ele ,se scrie în mod
cronologic data examenelor, con­
statările, îmbolnăvirile si tratamen
tul urmat. Controlul fiselor de să­
nătate se face de organele poliției
sanitare cu toată discreția.
Fiziologie, știința care studiază
procesele vitale în organismul plan­
telor și animalelor, cauzele și efec­
tele lor. F. vegetală și animală. F.
umană, împreună cu anatomia u-
mană sunt baza științei medicale.
— 272 —
Fizica, se ocupă cu studiul le­
gilor la care sunt supuse corpurile
independent de compoziția lor chi­
mică.
Flagrant delict, (Dr. pen.) se nu­
mește delictul ce se comite acum
sau s’a comis de curând. Se va so­
coti FI. d. și cazul când învinuitul
sau prevenitul este urmărit prin
strigătul public, sau se găsesc asu­
pra lui arme, lucruri, instrumente
sau hârtii, cari dau prepus că el
este autorul sau complicele, destul
numai ca aceasta să se fi petrecut,
aproape de locul și de timpul co-
miteni delictului. In toate cazurile
de flagrant delict, dacă faptul va
atrage o pedeapsă criminală, ofițe­
rul de poliție judiciară este învestit
cu toate atribuțiile procurorului șî
judecătorului de instrucție. învinui­
tul poate fi deținut, dacă este pe­
ricol că va fugi ori va încerca să
determine pe martori, coautori,
complici sau tăinuitori să mărtu­
risească strâmb, sau dacă învinui­
tul nu este cetățean român. Cel
prins în flagrant delict poate fi de­
ținut de oricine. Conf. art. 40 pr.
pen. este FI. d. când crima se co­
mite actualmente, când s’a comis
de curând, când prevenitul se gă­
sește cu efecte, arme, instrumente,
hârtii cari lasă să se presupună
că el este autorul sau complicele.
Flora, se numește totalitatea
caracteristică a plantelor unei re­
giuni, condiționată de sol și climă.
Ex. FI. României, fl. Dobrogei, a
Dunării, etc.
Fiorenti, com. rur. în jud. So-
roca, reșed. plășii cu satul Vârvă-
reni, 5177 loc. judecătorie, secție
jand. P. t. t. cfr. în loc. Prefectură,
tribunal Soroca la 34 km.
Flotă, reunire de corăbii, cari
pornesc împreună; flotă de răs-
boiu; forță navală a unei țări: flota
engleză.
Flotant,' datorie flotantă, partea
datoriei publice susceptibilă de zil­
nică, augmentare, sau diminuare.
Fluvii, se numesc râurile mari
navigabile; ele sunt: „naționale“
când udă terit. unui singur stat și
„internaționale", când udă terit.
mai multor state. Conferința inter­
națională delà Barcelona (1921) a-
 Focșani — Fondul
f plică regimul international oricărei
E- porțiuni dintr’o apă. care în cursul
E- său navigabil „natural" către și
dinspre mare, separă sau traver­
se- sează diferite state. I’e FI. interna-
Ï ționale toate vasele de navigațiune
û sunt supuse unui regim de egali-
tate. (v. Statutul Dunării).
f; Focșani, oraș, reșed. jud. Putna.
Ï" 32.799 loc. oraș vechiu, pomenit în
documentele din sec. XV. Până la
- ~ unirea Principatelor forma 2 orașe.
; F. munteni și F. moldoveni. In F.
s’au petrecut multe fapte istorice.
V In 1829 a fost punctul de adunare
r a oștilor rusești; aici a funcționai
i comisiunea. centrală în 1859. La
ț 1862, orașele se contopesc într'unul
£ singur, rămânând capitala jud. Are
» toate autoritățile județene, școli,
1 comand, de Divizie. 6316 clădiri,
1 7277 gospodării, 1122 întrepr. Bucu-
r-~ resti la 199 km.
Foi calificative ut. funcționalii
e F. B. Fiecare funcționar sau a-
’V gent va obține anual o notă cali­
ficativă (v. c.) pt. priceperea, sâr-
guința, disciplina, frecventă și pur­
tare în serviciu. Notele sunt: „rău“
corespunzând cu notele 1, 2, 3, 4;
„satisfăcător“ coresp. 5 și 6; „bine“
coresp. 7 și 8; „foarte bine“ 9 și 10.
- Notele se dau de șeful ierarhic a-
nual, în luna Decembrie, se aduc lp
c-uno.știnta personalului. Nota „rău“
va trebui să fie motivată când a
fost dată 2 ani consecutivi, care
... poate atrage licențierea din servi
ciu. Personalul rău notat, poate fa­
ce întâmpinare la organele supe-
f rioare. (art. 14 St. pers. cfr.).
Foi de calificafie, sunt formu­
lare speciale pe cari se trece cali-
ficatia. Funcționarii sunt calificați
în fiecare an de șeful ierarhic și
în urmă de șeful-autorității. Notele
generale de calificativ sunt: 1) foarte
bine, 2) bine, 3) slabă. La darea,
notei se va avea în vedere și răs­
punde asupra: cunoștințelor profe­
sionale, calități personale de price-
. pere, zelul și conștiinciozitatea în
serviciu și purtarea în serviciu
fală de funcționari și fată de pu­
blic; pentru funcționarii mai mari,
: se vor avea în vedere si aptitudi-
- Pile de conducere. Calificația „sla­
bă" poate atrage mentinerea în
grad; ..bună" înaintarea ia vechi­
— 273 —
me; ,,f. bună“ înaintarea la alege­
re. Funcționarii nemulțumiți de ca-
lificație, au dr. de recla.mație pe
cale ierarhică, (art. 83—84 Reg. st.).
Folklor, știința tutui•or obiceiu­
rilor și tradițiilor unui Popor.
Foltești, corn. rur. în jud. Co-
vurlui, reșed. plășii, 2469 loc. jude­
cătorie, secție jand, P. t. t. în loc.
Prefectură, tribunal Galati la 34
km.
Fonciers, (Fin.) este un impozit
asupra proprietăților agricole și
clădite, calculată după valoarea lor
locativă; a fost înființat în 1859,
sub numele de „impozitul unirei“
cu 4% asupra proprietăților rurale.
Prin legea Contrib. directe în 1923
a fost calculat: 12% asupra veni­
turilor din propr. agricole, dacă
sunt exploatate de proprietar; 14%
când sunt arendate si 24% când
contribuabilul locueste în străină­
tate; 20% asupra pădurilor defri-a-
te, 12% pt. clădiri. Legea acordă,
scutiri pt. clădiri rurale până la 3
încăperi; 10 ani, terenurile nepro­
ductive schimbate în teren de cul­
tură, 5 ani plantațiile de vii sau
pomi, 10 ani clădirile noui construi­
te. Se impune din 5 în 5 ani. (v.
Impozite).
Fond, (Comerț) în genere se nu­
mește orie*' capital mobiliar sau
imobiliar. F. social se înțelege to­
talitatea lucrurilor, capitalului, pre­
cum și crice achiziție făcută de
asociații unei societăți. F. dotai este
totalitatea bunurilor aduse de fe­
meie ca dotă și cari sunt supuse
unor reguli speciale, cari asigură
conservarea și restituirea ei, în caz
de desfacere a căsătoriei. F. publice
se înțelege bani statului, jud. și co­
munei. F. secrete sunt, acele cre­
dite cari deși sunt înscrise în bu­
getul statului, modul de întrebuin­
țare a 1er. nu este supus regulelor
de contabilitate pubi, si servesc la
acoperirea cheltuelilor de siguranță,
publică.
Fond de rezervă, averea a-
dunată. la societățile pe actii din
veniturile nete, ca fond disponibil,
pt. acoperirea pierderilor, pl. divi-
demlei. când soc. n’ar avea profit.
Fondul bisericesc ort. rom. al
Bucovinei, este o instituție funda-
18
 Fondul
tională bisericească autonomă, pro­
venind din contopirea daniilor și
averilor mănăstirești din această
regiune și ființând, ca așezământ
de sine stătător, în imperiul habs-
burgic, pe baza decretului imperial
al împăratului Iosif al II-lea. Situa-
țiune juridică continuată și în sta­
tul român, până în anul 1925, iar
acum pe temeiul legii pt. organi­
zarea bisericii ortodoxe române din
6 Mai 1925. Scopul și rațiunea exi­
stentei fondului bisericesc sunt ex­
plicit fixate în art. 41 al acestei
legi, care spune categoric: „Buge­
tul anual al fondului va fi alcătuit
astfel ca să acopere cheltuelile de
personal și material, necesare ad-
ministratiunii și exploatării, plata
personalului bisericesc, nevoile cul­
tului și anumite trebuinti culturale
de binefacere ale Eparhiei“. F. b.
reprezintă isvorul de existentă ma­
terială al bisericii române ortodoxe
din Bucovina. Averea F. b. o con­
stitue, în covârșitoare majoritate,
pădurile sale, având o masă lem­
noasă în vârstă de 20—200 ani, de
58.879.090 m. c. și o creștere anuală
medie de 919.571 m. c. cu o tăiere
anuală de 966.700 m. c. Averea con­
stă din câteva zeci de milioane lei
și din 273.705 hectare. pământ în
mare parte păduri, apoi pășuni, fâ-
națe, arător și grădini. Veniturile
F. servește la întreținerea biserici­
lor gr. ort. rom. din Bucovina, sa­
larizarea preoților și a pers, bise­
ricesc, cu circa 50 mii. anual, (v.
Culte). Austria a căutat să nu­
mească funcționari străini în ad-
ția lui și să împărtășească și pe
ruteni. Dintre fondul bisericesc, ca
instituție autonomă, și statul ro­
mân, ca factor suveran de supra­
veghere și control, există anumite
raporturi de corelatiune. întemeiate
pe considerația că, în schimbul in­
dependenței sale, garantate de con­
stituție și expres precizată de legea
pt. organizarea bisericii române,
fondul a luat asupra sa anumite
obligațiuni materiale, fată de bise­
rica română a Bucovinei și fată de
viata românească a provinciei, cari
de altfel ar sta în sarcina bugetară
a statului. Și într’adevăr, fondul
bisericesc, acoperă nu numai chel­
tuelile personalului bisericesc al
eparhiei și cele necesare cultului
274 -
ortodox român din Bucovina, ci în­
treține din veniturile sale Faculta­
tea de teologie de pe lângă univer­
sitatea din Cernăuți. Seminarul
Teologic Mitropolitan. Școala Arhi­
episcopală de Psalți, instituțiuni ai
căror profesori simt salariati de
fondul bisericesc, apoi sprijinește
diverse internate, diferite acțiuni
culturale românești, contribuind
efectiv la clădirea, sau refacerea de
biserici din întreg cuprinsul Epar­
hiei.
Fondul județean și comunal,
a fost înființat prin legea din 26
Martie 1926; figura în bugetul sta­
tului repartizat între comune, ju­
dețe și camere profesionale. El se
compunea din: 33% din produsul
impozitului asupra consumației
spirtului și 20% din impozitul asu­
pra vinului; 30% impozit din con­
sumația rachiului și 30% din im­
pozit asupra glucozei, petrol, zahăr,
etc. Repartizarea fondurilor jud. și
corn, se făcea prin decret regal în
proporție de: 50% pt. comune, 41%
județe și 9% camere profesionale.
Repartizarea acestui fond se făcea
în raport cu puterea contributivă a
populației, cu cifra populației. Ad­
ministrația fondului se face de Mi-
nist. de finanțe. F. j. c. org. prin
legea 14/1V 1933, care a abrogat L.
din 1926, se formează din urmă­
toarele cote: 30% din venitul net al
monopolului spirtului. 20% din im-
pozitpl asupra consumației vinului,
30% din impozitul pt. consumația
rachiului, 30% din impozitul de
consumație de: zahăr, glucoză, pro­
duse petrolifere, etc. 50% din cota
prevăzută de art. 109 Leg. timbru­
lui. Produsul acestor cote se înca­
sează de ad-tia de încasări și plăți
(v. c.) și se vărsăm la Banca Națio­
nală, .într’un cont special care se
repartizează 10% acelor comune și
județe cari n’ar putea acoperii
chelt. legale; 46% județelor, 34% co­
munelor rurale, 20% comunelor ur­
bane. Repartizarea F. c. se face în
raport cu puterea contributivă con­
statată după rolurile fiscului și în
raport cu cifra populației (18—21).
Fondul de desvoltare a radia-
difuziunei, v. Radiodifuziune.
Fondul general sanitar, înfiin­
țat prin L. sanitară din 14 Iul. 1930
 Fondul — Forfele
art 498, pus sub ad-tia unei regii
autonome a „F. s. și de ocrotire“.
Scopul: de-a servi la întreținerea și
îngrijirea bolnavilor săraci în spi­
tale, aprovizionare cu medicamente,
îngrijirea copiilor părăsiți, con­
strucții, reparații, întrețineri, de in-
stituțiuni sanitare, asistența I. O. V.
combaterea bolilor, etc. Veniturile
/ondulili: venitul loteriei de stat (v.
c.) și jocurile de noroc, averea re­
giei, cota de 70% din taxe pt. vân-
yarea medicamentelor, 90% din ve­
nitul net al monopolului stupefian­
telor, venitul spitalelor, ospicii, etc.
din taxe de îngrijire, taxe din vize
medicale, pt. deschiderea farma­
ciilor, venitul întreprinderilor F.;
-contribuțiunea statului si regiei P.
T. T. în schimbul timbrului de a-
sistență. Fiecare județ si comună
î'-i va crea un F. s. în scopul între­
ținerii, înzestrării și reparări insti-
tuțiunilor sale sanitare, (v. 498—528
E. sanit. 1930).
Fondul national al aviației,
■s’a înființat prin L. pubi. Mon. Of.
83/1931 pt. apărarea aeriană a țării,
pt. desvoltarea liniilor aeriene, pt.
propășirea aviației române. Se rea­
lizează. prin înființarea unui tim­
bru al aviației (v. c.) cu o val. de
0.50 bani, 1 și 2 lei. Toate sumele
rezultate din vânzarea acestor tim­
bre vor fi vărsate lunar la Casa de
depuneri. Se administrează de pre­
ședintele consiliului de miniștrii,
vare-1 repartizează pt. scopurile pre­
văzute cu avizul consiliului sup. ae­
ronautic.
Fongibil, sunt acele lucruri a
căror valoare se poate schimba fie
In bani, fie în lucruri, având pre­
luări similare; lucrările fongibile
se măsoară ex. grâul; fructele sunt
materii F. o datorie către un terțiu
se poate plăti prin grâu, fructe, etc.
evaluându-se valoarea lor.
Formalități, se înțelege totali­
tatea condițiunilor exterioare, nece­
sare pt. redactarea unui act, sau
deriziune ad-tivă. (v. Acte).
Forme de guvernământ, (Dr.
const.) sunt: Monarhia constituțio­
nală, Mon. absolută când suverani­
tatea e socotită de drept divin (sec.
al XVI—XVIII). Aristocrația: de
persoane din clasa superioară, De­
— 275 —
mocrația (v. ac. c.) de întreg popo­
rul. (v. Constituție).
Forfă majoră, este un eveni­
ment care se produce în afară de
orice prevedere sau împrejurare
normală și pe care nimeni nu o
poate împiedeca sau înlătura. F. m.
poate proveni din: răsboi. revoluție,
vijelie, cutremur, ordinul autorită­
ții superioare, etc. „Nu se socotește
nici crimă, nici delict faptul să­
vârșit în orice stare de pierdere a
uzului rațiunei prin cauze indepen­
dente de voința sa. (57 C. pen.), (v.
și Stare de necesitate).
Forță publică, (pol.) o formea­
ză: armata, jandarmeria, poliția,
gărzile, gardiștii, etc. cărora statul
le-a încredințat o armă în mână.
F. p. are misiunea de a combate
sau suprima orice mișcări sau re­
volte, cari ar amenința ordinea și
siguranța publică; ea poate fi pusă
în mișcare numai de ofițerii poli­
ției judiciare (v. c.) pt. menținerea
liniștei, impunând voința legii și
pt. ex. dr. ce-1 au de-a pune la o-
preală sau executa mandatele jude­
cătorești. F. p. se ex. invitând pe
cei vizați a se supune dispozițiilor
luate, sau constrângându-i să lu­
creze contra voinții lor, ceeace se
ordonă și făcând uz de armă atunci
când rezistența devine agresivă, da­
că va fi timp se va atrage atențiu­
nea agresorului asupra urmărilor
cărora se expune. Nu se socotește
nici crimă, nici delict, faptele să­
vârșite din ordinul legii și coman­
date de autoritățile legitime, sau
în caz de legitimă apărare (v. c.).
Rechizițiunea F. p. se poate face
numai de funcționarii de autoritate
(v. Acte de comandament) fără ca
aceștia să aibă drept a da ordine
directe armatei, (v. Somațiuni. An­
chetă judiciară).
Forțele motrice, (Econ, pol.) se
numește orice mijloc de-a pune în
mișcare o întreprindere de produc­
ții, cu ajutorul unei mașini. Cu
ajutorul mașinilor, omul întrebuin­
țează forțele naturii pt. productul
ca: forța musculară a animalelor,
a vântului, a cursului de apă, a
gazului, a electricității. Franța dis­
punea în 1922 de o F. m. de 22 mit
cai putere numai la drumuri de
fier, marină și industrie. Statele
18j
 Fosgenul — Franta
Unite 32 mil. cai vapori (înainte de
răsboi).
Fosgenul, este un gaz de luptă
(v. c.) sufocant, energic, mult mai
toxic decât clorul, care în concen­
trație mărită, provoacă imediat
moartea, sau are afecte cari con­
duc la moarte. In timpul răsboiului
1914—1918, oamenii cari au respirat
fosgen au fost atât de puțin lezați
că nu s’au prezentat la postul de
ajutor, iar după câteva ore au mu­
rit.
Fószolgabiró, v. Primpretor, jâ-
răs.
Francare, se numește aplicarea
de timbre mobile pe corespondență
(v. c.) ,colete. mărfuri, etc. trimise
prin poștă sau cfr. In caz de ne-
frâncare, sau fr. insuficientă, obiec­
tele de corespondentă se supun în
sarcina destinatarului la o taxă in­
dicată.
Francmasoneria, se numește o
societate secretă, cu sediul princi­
pal la Londra și cu ramificați,uni
în toate statele. Scopul .societăți nu
este mărturisit; scriitorii catolici,
cred că scopul Fr. este distrugerea
religiei. In Europa s’a răspândit în
sec. XVII după înființarea „marei
logi“ delà Londra (1717). In Româ­
nia a luat ființă în 1850; din ea fac
parte numeroși bărbați politici; Fr.
română este bănuită că ar avea in­
fluențe în favoarea evreimii. Mem­
brii Fr. înainte de a fi admiși sunt
supuși la grele încercări și admi­
terea se face cu mare ceremonial.
Membrii dintr’o localitate, formea­
ză una sau mai multe loji, iar mai
multe loji, o loje mare (grande Lo-
je). La anumite intervale se con­
voacă congresul lojilor. In secolul
XVIII Fr. a fost persecutată în spe­
cial în statele catolice. Fr. susțin
că scopul acestei societăți ar fi o
apropiere între popoare, propagarea
sentimentelor de colaborare și în­
frățire și sprijinirea operelor de
caritate.
Franța, republică democratică,
organizată prin constituția din 1875,
Suprafața 550.986 km2 cu 42.595.612
loc. Mare putere colonială; are în
celelalte continente un teritoriu de
11.546.750 km2 cu 61.800.000 loc. In
fruntea statului este un președinte
— 276 —
ales de „adunarea națională“, ca­
meră și senat“, reunite cu majori­
tate absolută pe 7 ani. Poate fi ales
orice cetățean francez la vârsta de
21 ani, fără a i-se cere nici-o con-
dițiune. Președintele este șeful pu­
terii executive, pe care o ex. îm­
preună cu consiliul de miniștrii;
promulgă legile; are dreptul: de ini­
țiativă a legilor, de a suspenda a-
plicarea lor, de a face regulamente,
de a convoca parlamentul și a-I di-
solva cu avizul senatului, drept
de-a încheia tratate, a declara răs-
bciu, drept de a grația de pedepse
fără amnistie; dr. de-a comanda
puterea militară; el nu este invio­
labil; este responsabil în caz de
trădare, putând fi pus în acuzare,
de cameră și judecat de senat. Mi­
niștrii sunt, numiți și revocați de
președinte; ei se întrunesc în con­
siliu „Conseil de cabinet'" sub pre­
ședinția primului ministru când se
prepară chest, importante. Au ac­
ces la cameră și senat si sunt res­
ponsabili d. p. d. v. politic și penah
Orice act politic al președintelui
republ. trebuie să fie contrasemnat
de up ministru. Ei sunt răspunză­
tori pt. actele contrasemnate, pt,
discursuri, scrisori sau inacțiunea
lor, ori a președintelui republ. Ei
pot fi puși în acuzare de cameră
și judecați de senat. Puterea legiui­
toare este încredințată camerei și
senatului. Camera se compune dira
deputati aleși de alegători de 21
ani, prin scrutin uninominal pe
arondismente (v. c.) un deputat la
100.000 alegători, aleși pe 4 ani.
Când arondismentul are o popu­
lație mai mare, se alege un depu­
tat pt. fiecare 100.000 loc. In total
sunt 612 deputati. Algeria trimite 6
deputati, coloniile 10. Alegerile se
fac pe baza legii electorale din 1927
re comune, sub conducerea unui
biurou electoral compus din pri­
marul ccmunei, sau substitutul său
ca președinte, 4 asistenți și un se­
cretar. Proclamarea aleșilor se fa­
ce de o comisiune în frunte cu pre­
fectul departamentului (v. c.) pe ba­
za proceselor verbale ale secțiuni­
lor d.e vot comunale. „Senatul" se
compune din senatori aleși pe 9
ani. prin scrutin pe listă, de un
colegiu compus din: deputati, con­
silieri județeni, consilieri de aron-
 Frontieră
disnient, delegati ai consiliului mu­
nicipal 1—30 delegati. Se aleg pe
departamente (L. 1884) 2—4 sena­
tori. Numărul lor împreună cu a
celor trimiși de colonii este de 300.
O treime se reînoește la fiecare 3
nni. Condițiuni de elegibilitate: să
fie cetățean francez și să aibă vâr­
sta de 26 pt. deputat și 40 ani pt.
senat. Legile sunt votate de am­
bele adunări, cele de finanțe tre­
buiesc votate mai întâi de parla­
ment; țin ședințe în cel puțin 5
luni anual. Ministerele sunt: pre-
i sedinția și vice preș, consiliului, fi-
' nanțe, interne, externe, justiție,
răsboiu marină, aviație, pensiuni
' militare, colonii, lu'cr. pubi, indus­
trie și arte, muncă, higienă și pre-
I vederi soc. agricultură, comerț. Al­
saciei și Lorenei. Pt. uniformizarea
ad-ției, funcționează consiliul de
stat; el își dă avizul asupra tutu­
ror legilor și regulamentelor și a-
supra competenței ad-tiilor. In ba­
za tratatului de pace dela Versail­
les și-a redobândit ferit. pierdute
in răsboiu] din 1870 în favoarea
Germaniei, comp, din departamen­
tele: Bas, Rhein, Haute Rhein și
Messelle. Efectivul armatei este de
700.000 soldați cu 35.000 ofițeri. îm­
părțirea ad-tivă este în 91 depar­
tamente (v. c.) cari sunt: Ain. Aisne.
Allier, Alpes (Basses), Alpes (Hau­
tes), Alpes-Maritimes, Ardèche, Ar­
dennes, Ariége, Aube. Aude, Avei-
von, Belfort (Territ.). Bouches-du-
Rhône, Calvadas, Cantal. Charente,
Charente-Inférieure, Cher. Corrèze,
Corse, Cote-d’Or, Cotes-du-Nord.
Creuse, Dordogne, Doubs. Drôme,
Eure, Eure-et-Loir, Finistère, Gard,
Garonne (Haute). Gers. Gironde,
Hérault, Ille-et-Vilaine. Indre. In­
dre-et-Loire. Isère, Jura. Landes,
Loiret-cher, Loire, Loire (Haute),
Loire-inf. Loiret. Lot. Lot-et-Garon­
ne, Lozère, Maine-et-Loire. Manche,
Marne, Marne (Haute), Mavenne,
Meurthe-et-Moselle, Meuse, Morbi­
han, Mosselle. Nievre, Nord, Oise,
Orne, Pas-de-Calais, Puy-de-Dôme.
Pyrénées (Basses), Pyrénées (Hau­
tes), Pyrénées Orientales, Rhin
(Bas), Rhin (Haut), Rhône, Saône
(Haute). Saôn-et-Loire. Sarthe, Sa­
voie, Savoie (Haute). Seine, Seine
(Inférieure), Seine-et-Marne. Seine-
«t-Oise, Sèvres (Deux). Somme,
— 277
Tarn, Tarn-et-Garonne, Var. Vau­
cluse, Vendée, Veineie. Veinne
(Haute), Vosges, Yonne. Org. ad-
tivă este regi, de: Legea județeană
„Lois des Conseils Généraux 1871“.
Legea comunală din 1884, ambele
modificate prin decretul din 1926.
și legea arondismentelor din 1838.
In fruntea departamentului este un
„prefect“ (préfets) (v. c.) numit de
președintele republicei, care are în
sarcina sa întreaga răspundere ad
tivă a departamentului și execută
hotărârile acestuia. Pe lângă pre­
fect mai funcționează si un consi­
liu județean (conseil général) com­
pus din membrii aleși de cantoane
pe 6 ani. Atribuțiunile depart, sunt
acelea de gospodărie județeană.
Departamentele se împarte în aron-
dismente, în fruntea cărora este
câte un „subprefect“ (souspréféts)
(v. c.) pe lângă care funcționează
consiliul de arondisment (v. c.).
Cantoanele nu sunt unități ad-tive;
ele au importanța numai pt. ale­
geri și asentări; în fiecare canton
este câte un judecător de pace. Co­
munele au consiliu comunal (con­
seil municipal) în fruntea cărora
este primarul (maire) care exercită
toate atribuțiunile, administrează
averea, este ofițer de stare civilă,
etc. Din cauză că în Franța sunt
peste 35.000 de comune rurale, nu
toate au ad-ție proprie; în nume­
roase comune ad-ția o face preotul
sau învățătorul. In orașe pot fi mai
multi primari. Justiția este distri­
buită de judecătorii de cantoane,
circa 3000 judecătorii. Tribunalele
sunt în fiecare arondisment; cu 29
curți de apel; în fruntea tuturor
este curtea de casație tlin Paris.
Frontieră, este linia care deter­
mină totalitatea suprafețelor supu­
se suveranității statului. Fr. sunt:
„astronomice“ acelea cari nu cores­
pund nici unui accident geografic
și sunt desemnate prin stâlpi sau
săpături; „meridionale“ acele cari
corespund traseului unui meridian
și „naturale“ acele cari corespund
unor accidente geografice, cum ar
fi un lanț de munți, fluvii, etc. li­
nia frontierei este determinată de
linia împărțeniei apelor în cazul
unui lanț de munți. Din punct de
vedere juridic Fr. determină punc­
 Frumoasa —Funcționarii
tul de unde începe suveranitatea
statului. Fr. mai înglobează și ma­
rea teritorială (v. c.). Din punct de
vedere juridic, toate Fr. unui stat
constituesc o solidaritate juridică;
determinarea Fr. se face printr’un
tratat de delimitare.
Frumoasa, conr rurală în jud.
Ciuc. reșed. plășii Fr. 3243 loc. sec­
ție jandarm. P. t. t. în loc, cfr. în
Mihăjleni la 3 km. Prefectură, tri­
bunal, judecătorie Miercurea Ciuc
la 19 km. j nevoile serviciului nu mai reclamă,
F. S. S. K., Federatiunea Socie­
tăților de Sport din România. în­
ființată la București în anul 1912,
1 Dec. Persoană morală. Sediul în
capitala Țării. Deviza „Luduș pro
patria“. Președintele M. S. Regele,
vicepreședinte A. S. R. Principele
Moștenitor al Tronului si un mem­
bru bărbat din Familia Regală, are
Comitetul Central, Comitete și Sub­
comitete Regionale. Conducerea o
are Comitetul Central compus din
secretar general, 9 membrii aleși
pe 3 ani. președinți ai Comitetelor
regionale, ai Comisiunilor centrale
și directorul general al Oficiului
Național de Educație Fizică (O. N.
E. F,).
Funciare, v. Proprietăți.
Funcționari, sunt acei cari, vo­
luntar, obligator, permanent sau
temporar exercită o funcțiune (v. c.)
eau însărcinare retribuită sau nu,
în serviciul statului, județelor sau
comunelor, sau instituțiilor publice.
(Pt. compì, v. Funcționari publici).
N-rul F. în 1932 era 280.879, din
cari 188.616 ai ministerelor, și 92.263
ai Regiilor și Caselor autonome.
Totalul retributiunei anuale era:
13.426.262.228 lei. Repartizat pe mi­
nistere era: finanțe 18.559 funcț. cu
761 mil. lei retr.; interne 29.835
funcț. cu 1139 mii. lei retr.; justiție
11.290 funcț. cu 694 mii. lei retr.;
externe 390 funcț. cu 44 mii.; agri­
cultură 5045 funcț. cu 230 mii.;
muncă, sân. 7796 funct. cu 413 mii.
lei retr.; industrie 1570 funcț. cu
118 mii.; armată 32.781 funcț. cu
2773 mii.; instrucție și arte 80.723
funcț. cu 3773 mii; Regia cfr. 54.871
funcț. cu 2314 mii.; poște 16.728
funcț. cu 712 mil. est.
Funcționari auxiliari, sunt per­
- 278 -
soane cari în aparentă îndeplinesc
sarcina de funcționari publici, dar
cari nu au o situațiune legală; sunt,
supuși acelorași reguli de serviciu,,
fără a avea o competentă proprie.
Ei ocupă funcția sub titlu de „dîur-
niști, practic anțv". Intre ei și ad-
ție nu există raportul legal de func­
țiune; n’au nici unul din drepturile
funcționarilor publici (v. c.) men­
ținerea lor în serviciu este în legă­
tură cu nevoile serviciului; când
ei pot fi îndepărtați din serviciu,
fără nici o obligație din partea ad-
ției. Nefiind funcționari propriu
ziși, anii serviți nu se pot calcula
pt. anii la pensie. In caz de conce­
diere, ei n’au alt drept decât acela,
de a reclama plata pt. timpul ser­
vit. Plata lor se face dintr’un fond
global, din diurne, etc. Ei n’au
drept la sporul de scumpete. In ca­
tegoria F. a. intră și personalul an­
gajat pt. anumite lucrări, sau pe
un timp determinat, (v. și Cadrul
auxiliar). i
Funcționarii C. F. R. drepturi­
le, îndatoririle, numirea si tratarea
lor este regi, de „Statutul persona­
lului C. F. R.“ (v. c.) pubi. Mon..
Of. 97/1933. F. cfr. definitivi se
bucură de stabilitate (v. c.); în timp
de pace sunt scutiți de concentrări,
în caz de mobilizare pot fi mobili­
zați sau concentrați pe loc. Pt. a
putea fi numit F. cfr. se cere: ce­
tățean român, cunoașterea limbii
române, vârsta de 21—40 ani, să­
nătos, să nu facă parte din organi-
zațiuni contrarii ordinei stabilite în
stat. Numirile se fac pe bază de
examen, în limita vacantelor; este
interzisă angajarea cu contract.
Funcționarii și agenții, sunt sta­
giari 5 ani, după care devin defini­
tivi dacă au fost bine notați și sunt
apți. Timpul de muncă este: 48 ore
săptămânal pt. funct, 240 ore lunar
pt. pers, exterior și 360 ore lunar
pt. pers, de expediere a trenurilor
pe linii secundare. F. sunt obligați
a locui în localitatea de reședință
a funcțiunei. Pe lângă salariu, mai
au drept la îndemnizări (v. c.) de:
chirie, strămutare, deplasare și spe­
ciale la recompense, ajutor de în­
mormântare, prime (v. c.). au dr. la
concedii de odihnă, boală și inte-
 Funcționari
rese. Se pot asocia în scopuri cul­
turale, economice și profesionale.
Avansările sunt: delà o categorie
la alta și delà o clasă Ia alta, la
alegere, sau după vechime. F. cfr.
și familiile au dr. la un număr li­
mitat de călătorii gratuite pe cfr,
și la un număr nelimitat cu redu­
cere de 75% din tarife. Pedepsele
(v. c.) sunt: „de ordine" mustrarea,
amenda până la 15% din salar, bla­
mul se aplică de șefii ierarhici;
,,disciplinare" mutarea. întârzierea
delà avansare, punerea în disponi­
bilitate și destituirea; se hotăresc
de comisiile disciplinare (v. c.). Ie­
șirea din serviciu se face prin: de-
misiune, pensionare, licențiere, dis­
ponibilitate și destituire. Persona­
lul demisionat poate fi reprimit în
termen de 5 ani.
Funcționari de autoritate, sunt
acei funcționari publici cari au
drept a da ordin și a face acte ju­
ridice, cari obligă instituția pe ca­
re o reprezintă. F. a. sunt organele
ad-ției publice, răspândite pe teri­
toriul țării; ei pot fi în același timp
și funcț. de execuțiuni; ex. un pri­
mar este F. a. când dă ordine și
funcț. de ex. când execută ordinul
F. a. își ia asupra sa toată răspun­
derea civilă și penală pt, actele ju­
ridice făcute; ei au o competință
prevăzută în legea lor organică, pe
când funcționarii de execuție se re­
duc de a fi „la dispoziția superio­
rilor. F. a, singuri pot pune în miș­
care forța publică. F. de comanda­
ment sunt aceia, cari pot rechizi­
ționa și pune în mișcare forța pu­
blică.
Funcționari în Anglia, v. Drep­
tul disciplinar.
Funcționarii P. T. T. Sunt‘ de
conducere și execuție, auxiliari și
de serviciu. Condițiunile de admi­
tere sunt: pt. gradul de oficiant:
licență în drept, științe de stat, co­
merț, litere, etc.; pt. gradul de im­
piegat: bacalaureat sau cursul se­
cundar. Pt. dobândirea, cunoștințe­
lor necesare vor urma școala, pro­
fesională specială. înaintările se
fac după examen până la, gradul
de oficiant și după alegere în gra­
de superioare. F. primesc gradații
din 3 în 3 ani de 20% asupra ul­
timului salariu. întregul personal '
— 279 —
P. t. t. este obligat a depune o ga­
ranție în numerar sau efecte, care
se păstrează la ad-ția P. T. T. Școli
pt. pers. P. T. T. sunt școala supe­
rioară pt. personalul superior, școa­
la elementară pt. oficianți și im­
piegati și școala pt. constructori de
telegraf și mecanici. Pers. P. T. T.
in ce privește satisfacerea serviciu­
lui militar, este supus legilor mi­
litare. Incorporarea se va face în
unități de telegraf. Abs. școalelor
profesionale încorporați, vor bene­
ficia de termen redus (6 luni). In
timp de pace sunt scutiti de ma­
nevre.
Funcționarii publici, sunt cetă­
țeni romàni, fără deosebire de sex,
cari îndeplinesc un serviciu, public,
permanent la stat, județ, comună
sau instituțiuni, al căror buget este
supus aprobării Parlamentului. F.
trebuie să fie cetățean român, ma­
jor, de 21 ani împliniți, apt, din
punct de vedere al sănătății; să nu
fi suferit condamnațiuni infaman­
te și să fi avut o bună conduită în
societate. La intrarea în funcțiune
sunt obligați a depune jurământ (v.
c.). F. definitivi se bucură de sta­
bilitate (v. c.). F. sunt inamovibili,
acei cari prin constituție sau legi
speciale au fost declarați; ei nu pot
fi transferați, pedepsiți sau înlo-
cuiți, decât în anumite condițiuni
prevăzute de legile de organizare
ale corpurilor din cari fac parte. F.
are următoarele atribuțiuni: a servi
statul cu credință și supunere, a
respecta constituția, legile și a se
supune ordinelor superioare, a pă­
stra secretul serviciului, a presta
un serviciu de cel puțin 7 ore la zi,
a cunoaște limba română, a fi res­
pectuos față de superiori, a prezen­
ta reclamațiile sale pe cale ierar­
hică. F. prin actele vieții lor, nu
pot compromite funcțiunea sau cor­
pul din care fac parte: în caz d.e
boală se vor supune vizitei medi­
cale. F. trebuie să aibă domiciliul
în localitate; vor notifica în timp
de 14 zile căsătoria sa, nașterea sau
decesul copiilor sau soției lor; nu
pot face acte de comerț, nu pot fi
aleși deputati sau senatori, sau al­
te funcții elective, decât, în cazuri
speciale, sunt responsabili pt. fap­
tele și actele lor de serviciu. Drep-
 Funcționari
turile funcționarilor sunt: dr. la
exercițiul funcțiunei și la un sala­
riu lunar cu accesorii, corespunză­
tor gradului sau funcțiunei ce ocu­
pă; în caz de deplasare sau mutare
în altă localitate, la acoperirea
cheltuelilor; dr. la pensie în pro­
porție cu anii serviți, dr. la o lună
concediu pe an, în caz de boală la
un concediu până la un an; a se
asocia între ei pt. scopuri culturale,
economice și profesionale. F. p.
sunt miniștrii, prefecți, procurori,
funcționari de biurou, etc. Mai sunt:
F. județeni sau comunali, funcțio­
nari de autoritate, de gestiune, au­
xiliari (v. ac. c.)_ funcț. prin dele-
gațiune și funcț. onorifici. Pt. în­
cetarea raportului de funcțiune pu­
blică, pot interveni următoarele
cauze: a) atingerea limitei de vâr­
stă, infirmitățile funcționarului,
boală, demisiuni, punerea în dispo­
nibilitate, destituire, incapacitate,
pierderea cetățeniei, desființarea
serviciului și moartea. Nimeni nu
va fi admis într’o F. p. între vârsta
de 21—50 ani, dacă nu va dovedi că
a satisfăcut obligațiunile legii de
recrutare (v. c.). F. p. când sunt
atacați prin ziare aducându-li-se
învinuiri în legătură cu serviciu?
sau viața lor particulară, sunt obli­
gați a se sesiza singuri de aceste
atacuri, raportând autorității su­
perioare desvinovăția lor. Șefii de.
serviciu au obligația să ancheteze
din oficiu aceste atacuri si raporta
rezultatul. (15 Reg. pt. F. p.). F.
sunt obligați să participe la servi­
ciile religioase oficiale. (5 Leg. cul­
telor 1928). Funcționarii de stat, ju­
deț sau comună, au reduceri la băi
pt. ei. Decizia Minist. sănăt. și ocr.
sociale Nr. 1169 din 11 Ian. 1929,
Mon. Of. 14/1929 și Mon. Of. 74/1929.
(v. Societatea gen. a F. p.).
Funcționari onorari, sunt o ca
tegorie de foști funcționari publici,
pensionari cari după pensionare au
obținut titlul de funcționari, fără a
avea nici-un alt drept în legătură
cu această calitate după pensiona­
re. F. o. sunt persoane cari și-au
pus la dispoziția autorității iniția­
tiva și contribuția lor, fără ca din
aceasta să ia naștere raportul de
funcțiune publică. F. o. n’au nici-un
drept asupra autorității; nu sunt
salariati, funcțiunea lor poate în­
— 280 -
ceta oricând. Ei nu pot fi asimilați
cu funcționarii publici.
Funcțonari, Revizuirea numiri­
lor. Prin decretul din 17 Aug. 1934,
pubi. Mon. Of. 189, toate numirile
de funcționari, înaintări, definiti­
vări, stabilizări și încadrări făcute
după 1 Ianuarie 1924, cu călcarea
dispozițiunilor statutului funcț.
pubi, sau legilor speciale au fost
declarate nule; precum și acele fă­
cute pe temeiul dispozițiunilor de
lege, cari cuprindeau derogări delà
dispozițiunile generale de numire
și înaintare prevăzute de acele legi.
Acest decret-lege a fost dat pe baza
legii pt. simplificarea aparatului de
stat și deplinelor puteri acordate
guvernului, din 9 Iulie 1934. In ba­
za acestui decret au fost declarate
ilegale numirile funcționarilor cari
la data numirii: a) nu erau cetă1
țeni români; b) cari n’aveau vâr­
sta de 21 ani împliniți; c) cari nu
satisfăcuseră obl. legii recrutării; d)
cari au fost numiți prin alt act
decât cel prevăzut de lege; e) cari
n’au depus jurământul de credin­
ță; f) cei cari au fost numiți direct
într’o funcțiune superioară celeia
de impiegat stagiar, până la gradul
de subdirector, dacă nu aveau di­
plomă universitară sau școli sup.
echivalente, sau absolvirea liceului
pt. funcțiuni exterioare; g) cari nu
aveau la numire o diplomă de ab­
solvență a liceului pt. ad-țiile cen­
trale sau cursul secundar inferior
pt. serv, exterioare și adm. loc.; h)
cei pt. numirea cărora nu s’a luat
avizul Comisiunei pt. propuneri de
numiri și cei ce n’au depus examen
de capacitate. Au fost ilegal înain­
tați funcționarii cari: au fost îna­
intați înainte de a fi împlinit un
stagiu de 2 ani; cei înaintați fără
avizul Comisiunei pt. propuneri de
numiri; cei înaintați în funcțiunea
de șef de biurou, cari n’aveau o
diplomă universitară sau școală
sup. echivalentă, iar în serv, exte­
rioare absolvenți de liceu sau școa­
lă echivalentă. Au fost ilegale nu­
mirile, înaintările făcute în baza
dispozițiunilor tranzitorii din dife­
rite legi cari făceau derog, dela con-
dițiunile generale prevăzute de a-
cele legi sau statut, precum și acei
ce întruneau condițiunile generale
 Funcțiuni — Furt
de numire, dar nu s’au respectat
prevederile diferitelor legi speciale
și excepționale începând din 1929—
1934. Revizuirile de numiri s’au fă­
cut de ministere.
Funcțiune publică, (Dr. adm.)
este serviciul înființat, si organizat
de către Stat sau subîmpărțirile
sale ad-tive pt. îndeplinirea atribu-
țiunilor lor executive; numai legea
poate înființa, organiza și limita
rompetința. nerviculor publice. F. p.
este raportul creat între stat și
funcționarul public, urmând fieca­
re un scop anumit; unul să dispună
de activitatea funcționarului în fo­
losul său, iar celălalt să-si asigure
existența prin întrebuințarea acti­
vității sale și al căror consimță­
mânt se întâlnesc asupra aceluiași
obiect, „funcțiunea publică“. Intre
stat și funcționarul public se nasc
anumite drepturi și datorii; func­
ționarul prin numire dobândește o
sumedenie de drepturi prevăzute
de legi cum sunt: dr. la, salar, dr.
de a nu fi înlăturat sau pedepsit,
decât în anumite conditiuni, dr. la
concedii, pensii, etc. și de-a se adre­
sa instanței de contencios,, atunci
când i s’au nesocotit drepturile.
Statul dob. dr. de-a impune pre­
starea unui anumit serviciu, de-a
i sg .apăra interesele, de a trage la
răspundere pe funcționarul ce s’a
abătut delà datorie. F. p. nu poate
fi desființată, decât printr’o lege;
când funcțiunea a fost creată prin
buget, ea poate fi desființată pe
această, cale. Suprimarea, trebuie să
fie sinceră; nu este admis o supri­
mare deghizată, în scop de-a înde­
părta pe un funcționar, pt. a, numi
Pe altă cale un altul: aceasta con­
stitue un abuz. Odată funcțiunea
creată, n-rul posturilor se va deter­
mina prin buget. In caz de desfiin­
țare a functiunei sau postului,
funcționarul definitiv nu va nutea
fi îndepărtat, ci i-se va da, o funcț.
similară păstrându-și salariul avut.
Fundamentum justitiae fides,
Temelia justiției e buna, credință.
■Cicerone.
Fundațiuni, v. Persoane juri­
dice.
Fundafia culturală Regele Ca-
eipelè Carol în 1922. Scopul ei este
— 281 -
crearea și ajutorarea instituțiilor
și luare de inițiative culturale.
rol (București) întemeiată de Prin-
Fundatiuni culturale, sunt
Fundațiile: Universitară Regele
Carol I; Principele Caro] din Bucu­
rești; Regele Ferdinand din Iași și
Institutul de cercetări experimen­
tale Regele Carol II din Cluj. Ele
formează o uniune cu numele: F.
C. Regale ale României. Sunt con­
duse de M. S. Regele, păstrându-și
fiecare statutele de înființare. M. S.
Regele este ajutat de un consiliu,
compus din 4 personalități repre­
zentative ale culturii românești.
Consiliul se întrunește de 2 ori a-
nual. Sunt org. prin L. 14/IV 1933.
Futurum, (pr. civ.) anchetă în.
este o procedură juridică: în sensul
că oricine are interes, a constata
judecătorește și de urgență un fapt
care ar putea să dispară până la
înfățișare, va putea cere judecăto­
rului chemarea părților interesate,
a martorilor pt. stabilirea cererei
sale în vederea procesului ce se va
deschide. (58—66 Pr. civ.l.
Furagera, v. Insigna.
Furnituri, (Adm.) se numesc, ma­
terialele pe cari ad-tiile publice și-le
procură pt. functionarea lor sau pt.
îndeplinirea programului lor. F.
trebuiesc angajate până la 1 Febr.
executate și recepționate până la
15 Martie, (L. c. p. art. 36). Adm.
publice sunt obligate a comunica la
începutul anului Oficiului Central
de licitații programul lor >de fur­
nituri ce au de executat în cursul
anului art. 83 E. c. p. (v. Caiete de
sarcini. Licitațiuni).
Furnizor al Curții Regale, pt.
detalii a se vedea Regulamentul pt.
titlu de F. C. R. din 11 Febr. 1893
Furt, (Dr. pen.) este sustragerea
prin ascuns a unui lucru mișcător,
aparținând altuia cu intențiunea
de a-1 îsuși pe nedrept. F. este pre­
văzut de art, 306—316 C. p. și art.
se pedepsește, este supus numai des
năgubirilor civile, art. 307. După C.
Ung. acest furt se urmărește la ce­
rerea păgubașului, (v. Anchetă ju­
diciară). Acel care ia un lucru mo­
bil, ce nu-i aparține, din posesiu­
nea sau detențiunea altuia, fără
 G. — Garantie
consimtimântul acestuia. în scop
de a și-l însuși pe nedrept, comite
delictul de furt. Furtul se pedep­
sește cu închisoarea corecțională
delà 3 luni până la 2 ani și cu
amenda delà 5000—10.000 lei și in-
terdicțiune corecțională delà 1—2
ani. Furtul este calificat în urmă­
toarele cazuri: 1. Când furtul s’a
comis: a) într’un local consacrat u-
nui alt cult recunoscut de Stat și
s’a furat vreun obiect consacrat
cultului sau destinat unui scop
pios sau caritabil; bl într’un cimi­
—, G, a șaptea literă din alfabet.
In alfabetul roman înseaemnă g —
400, iar G = 400.000. In măsuri g =
gram.
Găești, comună urbană în jud.
Dâmbovița, 6540. loc. Reșed. plășii.
1020 clădiri. 965 gospodării, 154 în-
trepr. comerc. și ind. Judecătorie,
poștă, cfr. în loc. Autorități jude­
țene în Târgoviște la 30 km.
Găieeana, (com. rurală în jud.
Tecuci, f. reșed. plășii, judecătorie,
jandarmerie, P. t. t. în loc, cfr. Ad-
jud, 28 km. Prefectură, tribunal,
Tecuci la 64 km.
Gaj agricol, (Dr. civ.) se poate
constitui asupra semănăturilor pre­
zente. sau. asupra produselor solu­
lui, vitelor, instrumentelor, etc. G.
constituit conferă creditorului a-
manetar, dr. de preferință asupra
recoltelor, până la plata întregei
datorii; se consideră constituit prin
efectul convențiunei, dela data ac­
tului în scris. Debitorul este obli­
gat a-1 conserva cu gri je. Contrac­
tul de G. se execută prin judecă­
torie. Dacă cererea are de obiect
executarea G. pt. neplata datoriei
garantate sau datelor ajunse la
scadență, judecătorul va da ordo­
nanță de vânzarea G. fără citarea
părților. Ordonanța este executorie
de drept cu recurs la tribunal. Vân­
zarea G. se face prin licitație pubL
G. constituit, dă dr. creditorului
de-a fi plătit cu preferință, față de
- 282 —
tir, asupra unui obiect consacrat
cultului morților ori aflat pe ca­
davre; c) pe câmp sau în pădure,
furându-se animale, recolte strânse
sau nu, lemne tăiate sau nu, ori
unelte; d) într’un loc sau stabili­
ment public, unde prin obișnuință
sau destin ațiune se lasă obiecte, ți-
nându-se seamă de încrederea reci
procă a publicului. 2. Când faptul
s’a comis: a) în timpul si cu oca-
ziunea unui incendiu, exploziuni,
inundațiuni, naufragiu, răsvrătiri,
etc.
G
oricare altă creanță privilegiată.
(L. g. a. .Mon. Of. 87/1931),
Galați, municipiu, reșed. jud.
Covurlui. 101.148 loc. Mare port pe
Dunăre, cu docuri moderne (1887)
bazine de ancorat și iernat vapoare.
Este un oraș vechiu, pomenit la în­
ceput cu numele „Haliciul Mic". In
trecut a suferit mult de pe urma
invaziilor barbare. Are serviciile
județene. Licee, școli comerc. Con­
sulate, sediul Comisiunei interna­
ționale a Dunării și a diferitelor
societăți de navigație fluvială. Are
14.308 clădiri, 24.200 gospodării, 3453
întrepr. ind. și comerc. București la
261 km.
Galda de jos, corn. rur. în jud.
Alba, 1213 loc. pretură, judecătorie,
P. t. t. Teiuș. cfr. Coșlar 6 km. Al-
ba-Iulia 19 km.
Galda de sus, corn. rur. în jud.
Alba, 1213 loc. pretură, judecătorie,
cfr. P. t. t. Teiuș 13 km. Alba-Iulia
24 km.
Galiția, vechea provincie a im­
periului Austro-ungar, cu capitala
Lemberg. Conform tratatului delà
Saint-Germain, 1919 aparține Polo­
niei. Pe o suprafață de 75.500 kmp.
are 8.211.000 loc. slavi.
Gângiova, corn, rurală în jud.
Dolj, reșed. plășii G. 3233 loc. jude­
cătorie, poștă, cfr. Segarcea la 32
km. Prefectură, tribunal Craiova 56
km.
Garanție, (Contab.) este o sumă
 Gârbou — Genealogie
de bani, în numerar sau în efecte
publice ar- jfătului, pe care un mâ-
ii . tor de bani sau materiale pu-
If’ce, este obligat a o depune îna­
inte de intrarea sa în funcțiune.
G. trebuie să fie egală cu de două
ori retribuția totală, (art. 15 L. c.
p.). Furnizorii și antreprenorii de
lucrări, sunt obligați a depune o
garanție de 5% din valoarea lucră­
rii sau furniturii, în numerar sau
în efecte de stat, pt. garantarea în­
deplinirii contractului. G. se -de­
pune în ziua licitației în primirea
comisiei de licitație, sau la ad-ția
financiară. Pentru asigurarea con­
tractului, adjudecătorul, va depune
o garanție definitivă pană la 10%
din valoarea rezultată la licitație.
(92, 205 L. c. p.). Dacă înlăuntrul
termenului de o lună nu se depune
G. definitivă, G. provizorie depusă
pt. licitație se pierde, fără somație
sau. judecată.
Gârbou, comună rurală în jud.
Someș, reșed. plășii G. 1289 loc. ju­
decătorie, percepție, secție jand. P.
t. t în loc, cfr. Surduc la 12 km.
Tribunal, prefectură Dej la 43 km.
Biserică gr. cat. In 1910 avea 1299
loc. rom. 849, ceilalți ung. evrei.
Garda de fier, v. Extremism.
Garda financiară, este un corp
de control, organizat militărește,
care funcționează pe lângă Ministe­
rul de finanțe. Ea controlează Ia
locul de producție, depozitarea și
în curs de transport spirtul, bău­
turile spirtoase, petroleuri, zahăr
și toate articolele supuse la impo­
zitul de consumație: execută con­
trolul asupra debitelor de băuturi
spirtoase și a oricăror alte taxe in­
directe cei sunt date. Activitatea sa
este condusă de un comitet alcătuit
din conducătorii Direcției gen. a
monopolului.
Gardieni publici, sunt agenti po­
lițienești însărcinați cu paza de zi
Și noapte în municipii, comune ur­
bane, porturi, gări și puncte de
frontieră. Cornul gardienilor publici
este organizat militărește, depin­
zând de Direcțiunea generală a po­
liției (v. e.). Ei stau la dispoziția
autorităților polițienești: stau sub
ordinele șefului de gardieni și sub
controlul șefului poliției respec­
tive. Cornul G. p. se compune din:
— 283 —
posturi de pază, secții, detașamen­
te. Corpul este condus de un in­
spector al gardienilor. Pt. a fi nu­
mit G. p. se cere vârsta de 23—30
ani, serviciul militar, bună purta­
re, constituție robustă, fără vreo
infirmitate fizică, etc. La intrarea
în funcțiune, vor semna un anga­
jament pe 3 ani, fără dr. de re­
fuzare. Corpul G. p. cuprinde gra­
dele: gardian pubi. cl. III—I, șef de
secție cl. Il—I, șef de detașament
cl. II—I; controlor și comandant,
inspectori; numirea lor se face de
chestori și șefii polițiilor, (v. A-
genți. Reg. G. pt, închisori 24/1
1928).
Gataia, comună, rurală în jud.
Timiș, reșed. plășii. 3404 loc. jan­
darmerie, notariat, P. t. t, cfr. în
loc, judecătorie Deta. Prefectură,
tribunal Timișoara la 65 km.
Gaze de luptă, (Milit.) se nu­
mesc substanțe chimice, altele de­
cât explozive, întrebuințate ca mij­
loc de luptă. Ele sunt: gaze, lichide
sau solide. Clasificarea dupli acțiu­
nea lor: „toxice iritante" lacrimo­
gene; broniura de benzii, eloropicri-
na, nitrocloroformul, acroleina, etc.;
„iritante respiratoare" și strănută -
toare: derivații din arsenic. Gazele
lacrimogene irită puternic țesuturile
ochiului, iritantele provoacă grea­
ță, secreție de lichide în nas și
bronchi!, neliniște respiratorie, sin­
cope. „Toxice celulare" sufocante:
fosgenul, surpalite, cloroformiatele
de metil, etc. vezicante. vperita (v.
ac. c.), ele atacă la suprafață, orga­
nul atins și tind să distrugă țesu­
turile; sunt solubile în grăsimi. To­
xicele plămânului nu au acțiune
asupra pielei; pereții plămânului
sunt distruși. Proprietățile fizice:
multe G. sunt incolore, unele au
miros de muștar, de ciocolată, de
frunze uscate, usturoi, etc, este greu
a le descoperi după miros; au den­
sitate mare; fiind mai grele decât
aerul se așează pe pământ în locuri
joase, subterane. Lichidele se eva-
poreoză repede în atmosferă, deve­
nind nori gazoși; cele cu punctul
de fierbere ridicat, nu se evaporea­
ză ușor. (v. și Apărarea pasivă c.
a.).
Genealogie, 1) spița neamului,
șir de străbuni, cari stabilesc o fi-
 General — Germania
liațiune (v. c.); 2) arta de a cunoaș­
te originea și filiatiunea familiilor.
General, ofițer, care comandă
efectiv o mare unitate. G. de bri­
gadă, comandant al unei brigăzi de
artilerie sau infanterie; de divizie,
cu comanda corespunzătoare de di­
vizie, infanteria sau cavaleria și G.
de Corp de armată, comandant de
corp de armată sau de armată. O-
fițerii generali poartă la chipiu un
galon lat de fir cu frunze de ste­
jar, cu una. două sau trei trese sub­
țiri, după grad, iar în loc de cifra
regală o stea.
Generație, toți oamenii cari tră­
iesc în acelaș timp: generațiunea
delà 1848.
Geniu, se numește o ramură a
armatei (v. c.) formată din: 7 re­
gimente de pioneri, câte 3 bata­
lioane; 1 reg. pioneri de munte; 1
reg. pontoneri; 3 reg. de transmi­
siuni; 6 bat. geniu de fortificație;
3 reg. căi ferate, etc.
Genus proximum, se numește
genul cel mai apropiat; noțiunea
generală are sfera mai cuprinză­
toare decât noțiunea „speță“, (v. și
Definiție).
Geoagiu, comună rurală în jud.
Hunedoara, reșed. plășii, 2572 loc.
judecătorie, percepție, secție jand.
P. t. t. în loc, cfr. Romoșh la 6%
Km. Prefectură, tribunal Deva la
37 km.
Geoagiul de sus, com. rurală în
jud. Alba, I486 loc. Pretură, jude­
cătorie, P. t. t. cfr. Teiuș 8 km. Al-
iba-Iulia 26 km.
Geodezia, știința care se ocupă
cu măsurarea suprafețelor de pă­
mânt, sau cu măsurarea distanței
■dintre două puncte de pe pământ.
Problemele G-ei se rezolvă prin cal­
cule trigonometrice.
Geografia, este știință care se
ocupă cu explicarea fenomenelor
actuale de pe pământ. Știința des­
crierii pământului sub toate aspec­
tele lui.
Geografia politică, studiază ra­
porturile dintre /im și organizațiile
politice ale statelor, provinciilor,
etc.
Geologia, știința care se ocupă
cu studiul evoluției și al fazelor de
— 284 -
transformare, în timp și spațiu, a
globului pământesc de când s’a in­
dividualizat ca planetă ruptă din
masa soarelui până în prezent.
Geometria, știința care se ocu­
pă cu proprietățile și legile figu­
rilor în spațiu. G. sintetică studia­
ză figurile și legăturile între dife­
ritele lor elemente direct, prin in­
tuiție. reprezentându-le grafic. G.
analitică prin calcul, exprimând le­
gătura între diferitele elemente
geometrice prin relații matematice.
Georgia, stat liber în republica
sovietică rusească din Transcauca-
zia. Supraf. 65.966 kmp. cu 2.463.098
loc. georgieni. Este reprezentată în
comitetul central al Uniunii Sovie­
telor rusești (v. c.). Din 1922 s’au
atașat la G. republicele Abkhazia
cu capitala Szuhum și Adjera cu
capitala Batum. G. este împărțită
în 17 districte, administrate după
principii comuniste prin soviete.
Capitala este Tiflis. Independența
și-a redobândit-o în 1918, recunos­
cută de Rusia în 1920, când aceștia
au înfrânt la Tiflis un guvern so­
vietic. In 1921 s’a proclamat repu­
blică și atașat la U. Sovietică (v.
c.). In 1924 a izbucnit revoluția con­
tra sovietelor pt. desmembrare, ca­
re a fost Înăbușită.
Germania,^Deutsche» Reich“ este
o republică federativă din 9 Nov.
1918, org. prin constituțiunea delà
Weimar 11 Aug. 1919. Se compune
din state germane, autonome, orga­
nizate prin legile lor speciale. Su
prafața 469.668 kmp. cu 63.277.858
loc. Puterile republ. emană delà na­
țiune, care le exercită direct, sau
prin reprezentanții săi: președintele
republicei (Reichspräsident), parla­
mentul (Reichstag), guvernul, con­
siliul federal sau seniorilor
(Reichsrat) și consiliile fiecărei pro­
vincii (Landtag). In fruntea statu­
lui este un președinte ales pe 7 ani
de totalitatea alegătorilor, bărbați
și femei, dintre candidați cetățeni
germani, delà vârsta de 35 ani. La
expirarea termenului poate fi re­
ales. Puterile lui sunt nelimitate.
El reprezintă interesele statului,
interne și externe; încheie alianțe,
declară răsboi și încheie pace cu
asentimentul Reichstagului; nu­
mește și revocă pe miniștrii și pe
 Germania
toți funcționarii civili sau eclesias-
tici; este șeful tuturor forțelor pu­
blice; exercită dreptul de grațiere
■ și amnistie; în caz de pericol pt.
stat sau evenimente grave, poate
suspenda total sau parțial exerci­
țiul drepturilor garantate de con­
stituție, putând guverna prin ordo­
nanțe prezidențiale sau decrete-
legi, contrasemnate de cancelar
sau ministrul de resort, (art. 48—49
Const.). Constituția admite referen­
dumul (v. c.) când poporul poate să
rezolve direct, problemele de stai.
Președintele poate fi revocat, la pro­
punerea reichstagului prin refe­
rendum. In Martie 1933 sa votat
de Reichstag o lege, în virtutea că­
reia, o bună parte din prerogati­
vele președintelui republicei, au
trecut asupra cancelarului Adolf
Hitler; printre altele cancelarul și
guvernul poate elabora sau modi­
fica legi, fără aprobarea președin­
telui republicei; eh'ar constituția
poate fi modificată, afară de forma
republicană, consiliul seniorilor,
președintele, cari nu pot fi înlocui­
te. Prin această măsură, s’a urmă­
rit a se scuti persoana președinte­
lui de răspunderea, guvernării can­
celarului Hitler. Această lege va fi
în vigoare timp de 4 ani. Corpurile
legiuitoare sunt: parlamentul
(Reichstag) și consiliul federal.
Reichstaț/nl se compune din depu­
tati aleși pe 4 ani, de totalitatea
alegătorilor tuturor statelor fede­
rate bărbați și femei, delà vârsta
de 20 ani Validarea mandatelor se
face de un tribunal de validare. în
1934 s’au suprimat toate -partidele
politice afară de cel national socia­
list. Legile imperiului se votează
de Reichstag, cu majoritate de vo­
turi. Constituția nu rezervă, dr. de
legiferare numai Reichstagului, ci
spune că: „Imperiul are drept ex­
clusiv" de legiferare asupra urmă­
toarelor: (prin imperiu Const. înțe­
lege pe reprezentanți și pe popor)
re! ați uni cu străinătatea, regimul
colonial, libertățile publice, org.
for pubi, recimul monetar, comer­
cial, teritorial, poștal, drept civil,
proceduri, presă, asociațiuni, poli­
ție, muncă, expropriere, industrie,
mine, sanitar, impozite, etc. Toate
celelalte atribuțiimi sunt rezervate
dietelor provinciale, imperiul având
- 285 —
un drept de supraveghere și con­
trol, a le da instrucțiuni și direc­
tive. Divergențele între dietele pro­
vinciale, gau hcestea și guvernul
central, se soluționează de „Curtea
de justiție de stat“ (Staatsgerichts­
hof). Fiecare stat federal are con­
stituția sa, adunare separată și
este independent; totuș președinte­
le republ. are dreptul de-a suspen­
da funcțiunea dietelor și chiar a
constituțiilor provinciale. In 1933
s’au suprimat o mare parte a a-
cestcr diete. „Consiliul federal" se
compune din membrii guvernelor
federale; fiecare stat are un singur
vot; statele mai mari, au câte un
vot pt. fiecare milion de loc. fără,
a putea avea mai mult de din
voturi. Prusia are 26 voturi, Bava­
ria 10, Saxonia 6, Wurtemberg 4.
Baden 3, etc. Consiliul federal este
convocat de guvernul reichului și
prezidat de un ministru. Atribuțiu-
nile lui se stabilesc prin regula­
ment; este organ consultativ al gu­
vernului. are drept de inițiativa
proiectelor de legi; are drept de-a
opune .,veto" la o lege votată de
Reichstag, care este apoi trimisă
din nou acestuia, prin președintele
republ. și dacă nu intervine o în-,
țelegere între Reichstag și consi­
liul federal, legea se supune refe­
rendumului popular. Prin referen
duin poporul poate vota direct o
lege, care se supune ratificări
reichstagului. Guvernul este for­
mat din: cancelar (Reichskanzler)
și miniștri, numiți de președ. re­
publ. Are următoarele ministere:
externe, interne, finanțe, economia
națională, muncă, justiție, răsboi,
poște, comunicațiuni, alimentare și
agricultură. Atribuțiunile guvernu­
lui sunt: de directivă, și ad-ția tu­
turor afacerilor imperiului, răspun­
de în fața reichului sau a prese
dintelui. Toate legile sau dispozi-
tiunile, pe cari le ia guvernul în
numele dietelor prov. trebuiesc să
aibă asentimentul consiliului fede­
ral. Prin tratatul delà Versailles,
Germania a pierdut următoarele
teritorii: în favorul Franței: Alsacia
și Lorena 14.522 kmp. cu 1.709.749
loc. In favorul Poloniei: Prusia
Orientală. Silezia de sus și Silezia
dt jos. Brandenburgul, Pomerania,
ele. total 46.142 kmp. cu 3.854.961
 Gestionari
loc. In favorul Daniei 3993 kmp. cu ad-tie; are și un consiliu de func­
166.348 loc. Cehoslovacia, Silezia de ționari. Principiul de ad-ție este
sus 316 kmp. cu 48.446 loc. Belgiei: autonomie locală. Ad-ția în general
Raina. Malmedy, 1036 kmp. cu este condusă numai de funcționari
60.009 loc. State indépendante, Dan­ de stat. In cercuri sunt consilii
zig, Memel, 4571 kmp. cu 471.868 „Kreistag“ organe deliberante și
loc. In total a pierdut 70.581 kmp. „Kreisausschuss“ organe executive.
cu 6.311.381 loc. Afară de acestea, In fruntea lor este Landrathul.
Germania a mai pierdut toate co­ Provinciile au consilii, compuse
loniile sale din Africa și Asia, ad- numai din funcționari; hotărârile
ția cărora au fost date cu mandat lor au nevoie de aprobare. „Justi­
sub 'supravegherea Societății Na­ ția“ esté încredințată tribunalului
țiunilor: Franței, Angliei. Belgiei, imperial și trib, provinciale; jude­
Japoniei, Australiei, în suprafață cătorii sunt inamovibili, numiți pe
totală de 2.952.900 kmp. ciu 12.293.000 viață. Tribunalele militare sunt su­
loc. Germania cuprinde următoa­ primate, afară de caz de răsboi. Pt.
rele state federale: protecția populației contra ordo­
Supraf. Populația nanțelor sau decretelor, autorită­
kmp. 1925 ților ad-tive. sunt instituite tribu­
Prusia 291.700 38.178.304 nale adrtive. (107 Consti.)^ Pentru
Bavaria 75.997 7.411.589 întreg imperiu funcț. o Curte de
Saxonia 14.993 4.980.689 justiție de stat. Toți germanii sunt
Wurtemberg 19.508 2.595.114 egali în fata legilor și au aceleași
Baden 15.071 2.336.498 drepturi civile, fără deosebire:
Thuringia 11.724 1.628.398 toate privilegiile sau incapacitatile
Hessen 7.693 1.358.445 sunt suprimate; titluri de noblețe
Hamburg 415 1.128.753 în viitor riu se mai pof acorda. Li­
Mecklenburg 13.127 686.838 bertățile de orice fel sunt inviola­
Oldenburg 6.424 553.670 bile, „Mariajul este fundamentul
Braunschweig 3.672 508.660 vieții familiare; el este fondat pe
Anhalt 2.299 351.692 egalitatea juridică a sexelor“'. (119
Brema 256 322.547 Const.). Funcțiunile pubiice sunt
Lippe 1.215 166.023 conferite acelor, ce întrunesc con-
Lübeck 298 127.540 dițiuile prevăzute de lege; dreptu­
Schleswig-Holstein 2.001 112.052 rile bine stabilite ale funcționarilor
Waldeck 1.055 59.281 sunt inviolabile. Statul garantează
Schaumburg-Lippe 340 48.660 libertatea cultelor. învățământul
Regiunile Saar 1.880 713.105 este gratuit în școlile populare (8
Total: 469.668 63.277.858 ani) și școlile complimentare până
la vârsta de 18 ani. Constituția nu
Organizația ad-tivă a Germaniei prevede instrucția militară; Germa­
variază delà provincie la provin­ nia prin tratatele de pace nu poate
cie, fiecare avându-și legile spe­ avea armată activă, afară de poli­
ciale. Totuși aproape toate statele tie interna; totuși ea are armată
sunt org. după modelul Prusiei, clandestină, sub diferite titluri de
care se împarte în 12 provincii asociatiuni sportive, batalioane po­
(provinz); acestea în 36 circumscr. litice, etc. partidele mari își au fie­
(Regierungsbezirk), iar acestea în care batalioanele lor de asalt, des­
plăși (Kreis). In fruntea provinciei tul de numeroase. Culorile națio­
este un prezident (Oberpresident) nale sunt: negru-roșu-auriu. Culo­
în a circumscripției „Regierungs­ rile comerciale: negru-galben-roșu.
präsident“ și a plășii „Landrath"
\V. c.). Cu totii sunt funcționari pu­ Gestionari, (Contab.) sunt ad­
blici, numiți de președintele repu- ministratorii, contabilii, mânuitorii
blicei. Funcționarii comunali și ju­ de bani sau materiale publce (v.
dețeni se aleg pe 12 ani. cu drept ac. c.) și toți acei cari administrea­
de realegere pe viată; primarii se ză, contabilizează sau mânuesc
aleg numai dintre funcționarii de bani, valori sau materiale publice.
carieră, cu aprobarea ministerului. G. răspund numai de gest, lor per­
Primarul este organul principal în sonală, șefii lor răspund de regu-
 Gestiune — Gir
lata transmitere a gestiunei; în caz
ile schimbare a G. contul se va îm­
părți după durata G. Fiecare G. va
prezenta autorității, contul opera­
țiunilor sale. In caz de deces sau
împiedecare a G. predarea gestiu­
ne' se va face de un delegat al au­
torității. G. este răspunzător pt. în­
deplinirea debitelor, date în sar­
cina lui; dacă din neglijență nu a
inii linit debitele, va fi condamnat
să achite acest debit din averea
lui personală, având drept la re­
stituire după ce se va încasa delà
debitori. Autoritățile pubi, au pri­
vilegii (v. c.) legale asupra averii
gestionarului, pt. pagubele suferite;
în caz de nereguli, paralel cu an­
cheta, se va face și controlul averii
gest, și a persoanelor interpuse; în
caz când nu se va putea justifica
originea averii ea va fi considerată
ca aparținând ad-ției publice, (art.
8. 24, 27, 29 L. c. p.).
Gestiune, (Contab.) este perioada
în care un contabil exercită ser­
viciile financiare, cu care este în­
sărcinat. G. cuprinde operațiunile
efectuate de un ad-tor, contabil sau
mânuitor de bani, valori sau ma­
teriale publice (v. ac. c.) în cursul
unui an financiar, sau în cursul
funcționării gestionarului, dacă a-
ceastă funcționare a durat mai pu­
țin de un an. G. cuprinde opera­
țiunile privitor la: stabilirea debi­
telor, angajarea, lichidarea și ordo-
nanțarea chelt. înregistrarea și
centralizarea contabilă, Ia încasări
și plăți de numerar și valori, la
primirea, păstrarea și predarea de
materiale și ad-trarea oricăror bu­
nuri publice, (ari. 7 Leg. c. p.).
Gestiune de afaceri, (Dr. civ.)
este faptul când cineva adminis­
trează interesele unei persoane,
fără o însărcinare și fără ca acea­
stă persoană săi știe de ad-ție, cu
obligațiunea pt. gestionar de-a con­
tinua gestiunea și da socoteala
•când proprietarul va putea s’o în­
grijească el; cu obligația pt. pro­
prietar de a despăgubi pe gestor,
întrucât gestiunea i-a fost folosi­
toare, ca de ex. cazul când un pro­
prietar de casă plecând la băi,
grindina îi sparge geamurile, iar
vecinul său i le rerară și la în­
toarcerea stăpânului, îi prezintă.
287 —
cheltuelile făcute cu drept de-a fi
despăgubit.
Ghergani, com. rurală în jud.
Dâmbovița, reșed. plășii. 1282 loc.
cu satul Mavrodin, judecătorie-,
secție jand. P. t. t. cfr. în loc. Pre­
fectură. tribunal Târgoviște la 39
km.
Gherla, comună urb. în jud.
Someș, 6659 loc. reșed. plășii Gh.
1198 clădiri, 1483 gospodării, 335
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poștă, cfr. în loc. închisoare cu ce
lule, școli secundare inf. Autorită­
țile jud. în Dej la 15 km. In 1900
avea 6363 loc. din cari români 3490,
fost reșed. episcopiei gr. cat.
Gheorgheni, comună urbană în
jud. Ciuc. 10.948 loc. Reșed. plășii
Gs. 1532 clădiri, 2170 gospodării,
212 întrepr. ind. comerc. Judecăto­
rie, poștă, cfr. în loc. Serv, județene
Miercurea Ciuc la 56 km.
Ghid, călăuză, titlul unor opere
de formațiuni: ghid de călătorie
Gh. ad-tiv, în care se dau informa-
țiuni asupra ad-ției.
Ghidigeni, corn, rurală în jud.
Tutova f. reșed. plășii, 1375 loc.
jandamerie, notariat. P. t. t. în loc
cfr. la 3 km. Judecătorie, prefectu­
ră, tribunal Bârlad la 26 km.
Gilău, comună rurală în jud.
Cluj, reșed. plășii G. 3337 loc. per­
cepție, secție jand. P. t. t. în loc.
Judecătorie, tribunal, prefectură,
cfr. Cluj la 17 km.
Gir, (Com.) în comerț este actul,
prin care posesorul unei cambii
transmite unei alte persoane drep­
tul său de proprietate, asupra cam­
biei, rămânând însă el răspunzător
de plata la scadență a cambiei. G.
trebuie scris chiar pe cambie și
poate fi redus numai la semnătura
girantului. G. alb, când alături de
semnătură se adaugă data și nu­
mele girantului; „G. plin“ se scrie
pe dosul cambiei (andosare). G.
este valabil când se dă în alb; da­
tat și semnat de girant: nu are va­
loarea unei obligațiuni cambiale,
dacă nu e semnat pe cambie. Con­
stitue o prezumpțiune legală des­
pre transmiterea reală a efectului.
Cambiei contra acestei prezump-
țiuni nu se admite nici-o dovadă
contrarie.
 Girant — Globul
Girant, se numește persoana ca­
re garantează plata unei cambii (v,
c.) și în caz de neplată ale obliga­
tului principal la scadență, poseso­
rul cambiei poate cere plata de’a
G. Girul trebuie scris pe cambie:
,,gir alb'" c'ând s’a pus numai sem­
nătura; „gir plin" când s’a mai a-
dăugat și data. Girul se scrie pe
dosul cambiei. G. pot fi mai mulți
și sunt solidar responzabil de plata
cambiei. Posesorul unei cambii pt.
a putea executa acțiunea cambială
(v. c.) contra G. trebuie să. dove­
dească. că în termen de 2 zile delà
scadență a înștiințat pe primul gi­
rant, acesta la rândul său în 2
zile este obligat a înștiința pe gi­
rantul următor și așa din girant în
girant. Dacă un girant n’a înștiin­
țat pe următorul, va fi obligat la
daune și nu va putea pretinde
cheltueli. de proces. Posesorul unei
cambii poate cere plata delà ori­
care G. sau delà toți solidar.
Giulvăz, comună rurală în jud.
Timiș, f. reșed. plășii, 1449 loc. jan­
darmerie, P. t. t. cfr. în loc, jude­
cătorie, tribunal, prefectură Timi­
șoara la 30 km.
Giurgiu, comună urbană reșed.
jud. Vlașca. 30.348 loc. Port impor­
tant pe Dunăre. 6486 clădiri, 6908
gospodării, 853 întrepr. ind. și co­
merc. Este capăt al unei conducte
de petrol. Are toate autoritățile ju­
dețene. Pe vremuri era cetate ge-
noveză „San Georgio" apoi turcă.
Oraș comercial la 75 km. de Bucu­
rești.
Globul pământesc, se numește
totalitatea continentelor și mărilor;
întreaga suprafață a pământului.
Suprafața pământului esté de
509.950.000 kmp. din care 148.700.000
kmp.(29.4%) este uscat și 360.250.000
kmp. (70.6%) este acoperită cu apă.
CONTINENTELE:
Kmp. Nr. loc.
Europa 10.077.000 480.000.000
Asia 43.958.000 1.039.000.000
Africa 29.921.000 138.000.000
America-de-N. 24.455.000 158.000.000
America-de-S. 18.342.000 74.000.000
Australia și
Oceania 8.972.000 9.300.007
Antarctis 14.300.000 1.340
Total: 1.898.301.340
— 288
POPOARELE:
1. Grupa europaeană-americană:
1. Greci (Grecia, Turcia, in- mii.
sula Cipru, etc.) ... 7
2. Albanezi (Albania, Jugo­
slavia, Grecia, etc. . . 1.4
3. Romane:
a) Francezi (Franța. Bel­
gia, Elveția, etc.) . . '49
b) Italieni (Italia,- Fran­
ța, Elveția, etc.) ... 47
c) Spanioli (Spania, Fran­
ța, etc.)............................ 23
d) Spanioli-americani
(creoli, etc.) .... 44
e) Portughezi (Portuga­
lia) ........................ . • 6,5
f) Brazilieni (Brazilia) . 28
g) Români (România. Ju­
goslavia, Rusia) . . . 15.6
4. Irlandezi (Irlanda, Ame-
rica-de-sud, Canada) . 12
5. Celți (bretoni și velși) . . 1.6
6. Germane:
a) Nemți (Germania, Aus­
tria, Cehoslov. Franța) 91
b) Olandezi (Olanda, Bel­
gia, St. Unite, etc.) . . 9.1
c) Flamanzi, Belgia, Fran­
ța. etc.)..............................4.5
d) Suedezi (Suedia, State­
le Unite, Finlanda, etc.) 7.6
e) Danezi (Danemarca, St.
Unite, etc.)......................... 3.8
f) Norvegieni (Norvegia,
Statele Unite) .... 3.6
g) Islandezi (Islanda, Ca­
nada, etc.) . . . . . 0.12
h) Englezi (Britania. Sta­
tale Unite. Colonii) . . 134
7. Litvanî și letoni (Litva-
nia, etc.)....................... 3.8
8. Slave:
a) . Ruși mari (Rusia, etc.) 81.7
b) Ruși albi (Rusia, Polo­
nia, etc.)........................ 6.6
c) Ucraineni (Puisia, Po­
lonia, Româmăr,—etc.) . 38
d) Poloni (Polonia, Ger­
mania. Rusia, etc.) . . 23.9
e) Cehoslovaci, (Cehoslo­
vacia, Austria, etc.) . 10.6
f) Sârbi, croați, sloveni
(Jugoslavia, etc.) ... 11
g) Bulgari (Bulgaria, Ro­
mânia, Jugoslavia, etc.) 6.2
9. Maghiari (Ungaria, Ro­
mânia. Jugoslavia. Ce­
hoslovacia, etc.) ... 11
 Giodeni — Gorj
10. Finlandezi și estoni (Fin­
landa, Estonia, Rusia) . 4.8
11. Bascei (Spania și Franța) 0.6
12. Georgieni (Rusia) . . .
II. Hinduși:
a) de limbă ariană (India,
etc.).................................. 244
b) de limbă dravidă (India,
etc.).................................. 76
III. Parși.................................
IV. Evrei (Polonia, Rusia, St.
Unite, România, etc.) . . . 14.2
V. Armeni (Rusia. România,
Grecia, etc.)........................
VI. Caucasieni (Rusia, Tur-
eia)...........................................
VII. Țigani (România, Rusia,
Bulgaria, Ungaria, etc.) . . 0.8
VIII. Popoare orientale:
1. Arabi (Asia-Mică, Africa
de nord, etc.)................... 34
2. Triburi abisiniene (Abi-
sinia, etc.)........................ 15
3. Turci și tătari (Turcia.
Rusia, etc.)........................ 32
4. Persani și triburi ariene
(Iranul, Persia, etc.) . . 19
IX. Somali (Somalia, Kenia)
X. Popoarele Asiei de răsărit:
1. Chinezi (China și țările
434
învecinate)........................
2. Japonezi (Japonia, Corea,
Formosa, etc.) .... 83
3. Triburi indo-chineze (A-
nam, Siam, Birma) . . 44
4. Tibetieni (Tibet, Centrul
Asiei)..................................
5. Mongoli (stepele asiatice,
Deșertul Gobi) .... 3
5. Tunguzi (stepele asiatice 13
XI. Jacuți (Liberia) . . . . 0.35 mai convenabil să se facă plata cu
XII. Triburi din nordul Asiei 2.1
XIII. Echimoși (Grönlanda,
Canada, etc.)........................
XIV. Triburi malaieze (Insù-
lele din Oceanul-Pacific . 67
XV. TribuTi indiene (Mexico,
Brazilia, Peru, Bolivia, etc.) 14
XVI, Negrii (Africa, Statele-
Unite, Haiti, etc.) . . . . 109
XVII. Triburi australiene, po-
lineziene, etc...........................
XVIII. Triburi primitive (ho-
tentoți. bușmeni) . . . . 0.25
RELIGIILE:
1. Creștini:
a.) Catolici (romano și gr.
cat.).................................. 360
— 289 —
b) Protestanți (ref., luter.,
c) Ortodoxi (greco-orien­
1.7 tali) ....................................... 160
d) Secte creștine .... 10
2. Budhiști și cultele vechi
chineze......................... 570
3. Hinduiști (Brahmaiști) . . 240
4. Mohamedani.................... 230
0.1 5. Mozaici........................................14.2
6. Fără religie........................ 35
7. Religii primitive (păgâni) . 75
2.3 Glodem, comună rurală în jud.
Bălți, reșed. plășii, 2876 loc. în 1931
92 s’au anexat satele: Camencuța, Da­
nul, Niculeni, Petrunea, Saroceni,
Stârcea. Judecătorie, secție jand. P.
t. t. în loc, cfr. Pretură, tribunal în
Bălți la 35 km.
Glogovăț, comună rurală în jud.
Arad, 4475 loc. pretură, judecătorie,
Aradul nou, cfr. P. t. t. în loc. Arad
7 km.
Glosar, dicționar de cuvinte dia­
lectale, rare sau vechi.
Gold-Exchange-Standard, (Fin.)
3
se numește sistemul de acoperire
monetară al băncilor de emisiune,
care constă în aur și devize. Acest
sistem a fost abandonat odată cu
deprecierile suferite de diferite mo­
nede străine ca: lira sterlină, dola­
rul, etc. fiind înlocuit cu acoperi­
rea aur.
7 Gold-pont, (Fin.) când valoarea
unei monede a ajuns cursul cel
mai înalt în operațiuni de bancă;
este limita deasupra căreia este
bani metalici decât să se cumpere
efecte de schimb. Când cursul
0.06 schimbului tinde să întreacă G.
p.-ul băncile ridică scontul efectelor
de comerț, ceeace atrage și aurul
din exterior, care beneficiază de in­
terese mai ridicate.
Gorj, județ în România, mărginit
la O. cu jud. Mehedinți, la S. cu
Dolj, la E. cu Vâlcea și la N. cu
1.4 Hunedoara, cu capitala Târgu-Jiu.
Suprafața 4579 kmp. cu 208.099 loc.
din care populație rurală 195.155
loc. cu densitate de 45.4 loc. pe kmp.
Peșteana de jos, Novaci, com. urb.
Brădiceni, Tg.-Cărbunești, Tg.-Jiu,
mii. Peșteana de jos, Novaci, com. urb.
Tg.-Jiu. Notariate 122, corn. rur. 152,
sate 451, cu 31 agenții. Judecătorii:
19
 Govora — G. P. U.
Novaci, Tg.-Cărbunești, Hurezani,
Bibești, Brădiceni, Peșteana Jiu și
Turceriii de sus și Tg.-Jiu. Tribu­
nal, Cerc. recr. Adm. financ. Leg.
jand. Camera comerț. agricolă,
muncă. Licee: de băeți, de fete.
Școli sup. de comerț, șc. profesio­
nală, șc. normală, toate în Tg.-Jiu,
cu spital județean, cu secție chirur­
gicală și una de boli interne- Apar­
ține Curții de apel, Insp. gen. Adm.
Insp. pol. și siguranță, Insp. șco­
lar, Insp. muncii Craiova. Episco­
pia R.-Vâlcii. Populația repr. pe
naționalități: români 207.915, dife­
riți 1019. Repr. pe conf. gr. ort.
207.720, mozaici 132. Alege 5 depu­
tati, 2 senatori, 36 cons. jud. Pre
feet Em. Săvoiu. Director Prefec­
tură Emil Haiducescu. Șefi de serv
Gr. Tobescu. Primpretori: S. Sche­
lărie, Stan Popescu, Octav Lascăr,
A. Mărculescu. Bănci: Banca Na­
țională, B. Comerțului, B. Târgu-
Jiului, B. Credit Gorjan în Tg.-Jiu.
La Novaci: B. Populară și B. Căr­
bunele în corn. Ștefănești. Produse
renumite: vii și podgorii, comerț de
lemne. Lungimea șoselelor naț. 190
km. jud. 311 km. N-rul gospodării­
lor 53.213, clădiri 27.754, întrepr. ind.
și corn. 1737. Stema jud.: Scut al­
bastru, cu un cerb de aur, stând pe
o terasă verde.
Govora, comună urb. în jud.
Vâlcea, stațiune balneo-climaterică,
911 loc. 336 clădiri, 247 menaje, 22
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie
Ocnele Mari, poștă în loc, cfr. la 7
km. Autoritățile jud. R.-Vâlcea la
17 km.
G. P. U. sunt inițialele cuvinte­
lor „Uniunea gen. a instituțiilor po­
litice de stat“'; titlul poliției secrete
a Rusiei sovietice, care a înlocuit
Ceka (v. c.). Este instituția cea mai
importantă în viață și ad-ția sta­
tului sovietic, cu reședința la Mos­
cova și cu filiale în orașele și lo­
calitățile din Rusia, precum și în
centrele mai importante din state
ale continentelor. Centrala din Mos­
cova numără circa 2500 comuniști
împărțită în secții, în fruntea că­
rora este un comitet compus din
președinți cu doi vlcepreșed. șefii
tuturor secțiunilor care se întru­
nește săptămânal pt. a discuta și
hotăra. Secțiile G. p. u. sunt secții
— 290 —
de, contra informații, care luptă
contra mișcărilor contra rev. între
locuitori, servește toate misiunile
streine din U. R. S. S, cu informa-
țiuni, capătă informațiuni și acte
importante dela aceste misiuni.
Secț. are multe ramificațiuni. Toți
ad-torii hotelelor, conducătorii cine­
matografelor și teatrelor sunt a-
genții acestor secțiuni. Are agenți
prin toate instituțiile sovietice din
țară. Tot aceasta numește funcț.
inferiori pe lângă misiunile streine
ca: șoferi, cameriste, etc. prin care
află toate informațiile; subsecțiile
acesteia urmăresc ce se petrec pe la
teatre, hotele, restaurante; deschide
corespondența diplomatică, a mi­
sionarilor sau legațiunilor. Alte
subsecții duc lupta contra spiona­
jului, etc. Secția »ecretă ce luptă
contra partidelor ostile comunis­
mului, contra religiunei. Secția e-
conomică I. K. J. desfășoară acti­
vitatea în instituțiile comerciale și
industriale lupta contra spionaju­
lui, economic, execuția planurilor,
abuzurile economice. Secția de in
formații H. K. P. O. urmărește sta­
rea de spirit a locuitorilor, plătește
numărjul enorm de informatori, etc.
Secția particulară O. O. se ocupă
de armată prin comisionari mili­
tari, politici, cu aprovizionarea ar­
matei, cu alim. și muniții, cu paza
depozitelor militare, etc. Secția spe­
cială C. a. 1. k. o. are misiunea să
apere secretele regimului față de
streinii, cari vizitează Rusia, să
capteze și intercepteze telegramele
sosite din străinătate, să suprave­
gheze închisorile și casele de co-
recțiune, pe lângă aceasta funcțio­
nează o subsecțiune ce scoate pașa­
poarte, adeverințe și orice acte fal­
șe, de care are nevoe Gepeul. Sec­
ția pentru apărarea frontierelor
conduce regimentele de grăniceri și
armata G. p. u. Toate vămile sunt
în legătură cu aceste secțiuni. Sec­
ția externelor K. K. O. lucrează nu­
mai pt. străinătate. Pe lângă toate
legațiunile și consulatele sovietice
din străinătate, are reprezentanții
săi semi-oficiali și pe secretarii de
legațiuni sau consulate. Afară de
aceștia G. p. u. 1. mai are în toate
statele agențiile „ilegale" în care
colaboratorii lucrează sub pseudo­
nime și pașapoarte falșe. Acești re-
 Gradație
; prezentanți nu țin nici-o legătură
.'cu reprezentanți oficiali ai soviete-
i lor; ei pot funcționa și în cazul u-
» nui conflict militar, sau expulzarea
repi’ezntanților oficiali. Secț. se o-
' cupă de situația politică din sta-
» tele streine, căutarea actelor secrete
- ale acestora, desorganizarea emi-
granților ruși, luminarea instituții­
lor economice și diplomatice. Apoi
mai sunt: secția ad-ției și organi­
zației comenduirei, cooperativă, etc.
Secțiile G. p. u-lui nu cunosc acti-
: vitatea una dintre alta. Numărul
agenților G. P. U. este foarte mare.
Moscova singură are 15.00Ó. Rusia
•este țara care se auto urmărește,
oamenii se spionează, fiindcă acea­
sta le-a intrat tuturor în sânge și
■care pretinde ca fiul să-și denunțe
tata și sora pe fratele. Activitatea
«.genților este remunerată după ce
- aceștia trimet actele sau copiile de
informații. Bugetul G. P. Ü. este
uneori % din cheltuelile statului.
Banii se trmit în urma actelor jus­
tificatoare prin legațiuni sau con-
' sulatele streine, sumele se trimit în
dolari. Sistemul actual de supra­
veghere politică dispune de urmă­
toarele organizați uni: In primul
rând comandamentul suprem al G.
P. U.-lui, numit „Colegiu1' din Mos­
cova, comandamente ale G. P. U.-
lui în fiecare oraș mai mare, secții
în cele mai mici, subsecții în fiece
plasă, în fiece fabrică mai mare și
la toate liniile de cale ferată. La
toate secțiile și subsecțiile G. P. U.-
lui sunt bine înțeles numai cekiști
de profesie. Fără, a fi angajați al
G. P. U.-lui, toți comuniștii (mem­
brii ai partidului) sunt obligați la
o colaborare. Mulți poartă titlul de
„cekisi de onoare". Instituția, cores­
pondenților muncitori sau țărani. A-
ceștia fie căi sunt colaboratori naivi,
tie agenți plătiți, sunt toți denun­
țători, cari pt. a-și ameliora pro-
- pria lor soartă, spionează pe cei
- din jurul lor și-i denunță în cores­
pondență. de ziar. La începutul a-
nului 1926 se numărau deja în
. «ceastă, armată de corespondenți
. secreți peste 200.000 persoane, din
care peste 40 la sută comuniști.
Agenții secreți recrutați din dife­
rite clase ale popiuației. Aceștia
sunt recrutați de G. P. U. prin te-
. roare pentru teroare. Este încă u­
— 291 —
nul din sistemele regimului tero­
rist, de-a pune pe oameni în tra­
gica alternativă; sau viața în deso-
noare sau moartea. Teama de
moarte într’o închisoare a Cekei
sau chiar a unei execuții imediate
poate să facă să se supună cei
slabi, chiar dacă n’au un rău ca­
racter. Pentru aceasta cekiștii mai
dispun și de o altă sumă de mij­
loace: menținerea îndelungată în
închisoare, aducerea familiei înfo­
metate, scene disperate cu aceștia
din urmă, prezentarea unei sentin­
țe semnate de condamnare la
moarte cu amânare, timp înde­
lungat a executării, masă bună și
țigări după o privațiune îndelun­
gată, băuturi răcoritoare după o
sete nepotolită, ațâțarea pasiunilor
(ură, gelozie, răzbunare), prin pre­
zentare de acte false sau chiar ade­
vărate. De multe ori sunt puși chiar
să asiste la execuții, toate aceste
scene le distrug nervii și-i fărâmă
rezistența. Altora li se promite un
post înalt, altora bani, altora li se
promite chiar femeia dorită; sau
e mereu retrogradat în serviciul
lui, până ce e lăsat șomer fără
nici-o subvenție. Fie ce înțelegere
cu Ceka (G. P. U.) este protoco­
lară ca un contract încheiat de bu­
nă voie și semnat. Această sem­
nătură va fi de constrângere mai
târziu. Și în acest fel sporește nu­
mărul agenților secreți. Se spune
că, la Moscova numărul lor ar fi
de o treime din populația totală.
Mulți dintre acești nefericiți se
sinucid din cauza teroarei ce-o
exercită asupra lor șefii cekiști, sau
din cauza mustrării propriei lor
conștiințe. (Curentul, 4 Aug. 1932).
In 1934 G. P. U. a fost reorganizat.-
Gradație, cunoscută de altfel și
sub numele de standardizare. Afa­
ceri și tranzacțiuni comerciale pot
fi efectuate în unele cazuri chiar
fără ca marfa să fie văzută și in­
spectată, pipăită sau cântărită pe
loc, ci pur și simplu referindu-ne la
un anumit „grad“ sau „standard“
al mărfii respective. Marfa respec­
tivă, împărțită după calitate și can­
titate este clasificată în mai multe
grade. Astăzi aproape toate statele
civilizate, ca să poată face față ce­
rințelor piețelor internaționale, au
19*
 Gradații — Gratificație
adoptat acest sistem de standardi­
zare la cele mai multe produse aur,
bulion, grâu, porumb, cherestea și.
lemn, paseri și ouă, fructe, carne
și făină, lânuri și bumbacuri, brân­
zeturi și miere, etc. Acest sistem
predomină în țările anglo-saxone
în Germania și Rusia.
Gradații, se numesc sporuri de
salarii la funcționarii din ad-țiuni
publice, cari au atins gradul cel
mai înalt, la care au dr. să înain­
teze, în mod automat, cum și cei
rămași definitivi în gradul ce au
după trecerea câtorva ani. De obi-
ceiiu Gr. se‘acordă după 3—5 ani
în acelaș grad și sporește salarul
cu până la 20%. Gr. fac parte din
salarii și de ele se ține cont la a-
ranjarea dr. la pensie. Există Gr.
în învățământ, armată, P, T. T. etc-
Grade, (Adm.) funcționarii adm.
centrale și exterioare ale ministe­
relor sunt încadrați în 11 grade
cuprinzând 18 clase (art. 200 Leg.
org. Ministerelor) anume: secretar
general, director general, subdirec­
tor gen. director, 2 ci. subdirector,
2 cl șef de serviciu, 2 cl. șef de
secție, 3 cl. șef de biurou, 3 cl. sub-
șef de biurou, impiegat și impiegat
stagiar. Aceleași grade sunt și în
administrațiile locale (v. c.), regii
publice (v. c.). Ministerele pot avea
inspectori generali și inspectori. în­
cadrarea acestora în grade, precum
și numărul lor se face prin regu-
lmentele legii Minist. și art. 3-1 St.)
• Grade de rudenie, v. Rudenie.
Grădini publice, (Urb.) sunt a-
menajări de plantațiuni (v. c.) mai
întinse destinate a servi pt recrea­
rea, odihna, agrementul, preumbla­
rea și reconfortarea în aer curat,
a locuitorilor din orașe țv. c.). Ele
sunt de o necesitate generală și
nici-un oraș nu se poate lipsi de
ele. Trebuie să satisfacă anumite
cerințe și să aibă un amplasament
(v. c.) favorabil. Terenurile mai po­
trivite sunt: terenuri accidentate,
cu dealuri, râuri, locuri cu perspec­
tive interesante cu caracter pito­
resc, întinderea lor variază delà
4—100 hectare. Uneori ele sunt com­
binate cu așezăminte științifice,
grădini botanice și zoologice, în­
zestrate cu terenuri de joc și aran­
jamente sportive. In București sunt:
— 292 -
Cismigiui, Parcul Carol, Kiselef,
etc. G. p. casa, Lege pt. înființarea
ei Mon. Of. 55/1923.
Grădiște, corn. rur. în jud. Hu­
nedoara, reșed. plășii Sarmisegétu-
za, 988 loc. fostă capitala Daciei,
unde se găsesc și azi ruinele ce­
tății lui Decebal. Jandarmerie, cfr.
P. t. t. în loc. Prefectură,, tribunal
Deva la 59 km.
Gradul ofițerilor, este proprie­
tatea acestora. El nu se poate pier­
de decât pt. pierderea calității de
român, condamnare la o pedeapsă
criminală, destituire reformare.
Grăniceri, este o parte a arma­
tei însărcinat cu paza fruntariilor,
asigurarea executării legilor vama­
le și ale monopolurilor statului,
având a ajuta la nevoe și autori­
tățile însărcinate cu siguranța și
ordinea publică. Corpul grăniceri­
lor face serviciu pe o zonă de 10
km. delà frontieră. Sunt 4 regi­
mente, fiecare cu câte 3 batalioane.
In executarea legilor vamale pri­
mește ordine delà Ministerul de fi­
nanțe.
Grăniceri, comună rur. în jud.
Arad, 3118 loc. pretură, judecătorie
Chișineu-Criș, cfr. P. -t. t. în loc.
Arad 62 km.
Grațiere, (Dr. pen.) o preroga­
tivă regală prin care Regele iartă
în parte sau întregime pedeapsa
unui condamnat pt. o crimă sau de­
lict de dr. comun. Gr. s’a înscris
în art. 88 Constit. pt. a tempera
câte odată rigoarea legilor cari
nu permit o pedeapsă mai mică.
Decretul de grațiere are loc în ur­
ma raportului Min. de just. G. nu
șterge pedeapsa; cel Gr. este elibe­
rat imediat dar consecințele și pe­
depsele accesorii rămân; la un nou
fapt persoana Gr. va fi recidivă (v.
c.). Gr. este personală și nu poate
da loc la discuție sau contestație.
Gr. nu șterge daunele civile, pe­
depse disciplinare, etc. Gr. are de
efect stingerea în total sau în parte
a executării pedepsei, ori comuta­
rea ei într’una mai ușoară, dar nu
stinge pedepsele accesorii ce decurg
din condamnare, precum nici mă­
surile de siguranță.
Gratificale, este o sumă de
bani ce se acordă funcționarilor, la
 Grecia — Guarzi
încheierea bilanțurilor sau la anu­
mită epocă a anului, ca o recom­
pensă’ pt. lucrări suplimentare, sau
în cazul când instituția a înregis­
trat un beneficiu. Gr. se dau din
beneficiul net al întreprinderii.
Grecia,republică democratică din
1924, până la care dată a fost mo­
narhie constituțională. Suprafața
129.306 kmp. ou 5.811.221 loc. capi­
tala Atena. După constit. din 1924
în fruntea statului este un preșe­
dinte care împreună cu guvernul
ex. suveranitatea statului. Are o
singură cameră compusă din 399
membri, aleși de alegători. D. p. d.
V. ad-tiv se împarte în 35 de mo­
narhii (județe) împărțite în epar­
hii (plășii).
Greco-catolică, religiunea bise-
ricei române din Ardeal, unită cu
biserica Romei, care-și păstrează
ritul grecesc și toate datinele ro­
mâne; recunoaște pe Papa delà Ro­
ma de cap al bisericei. Separațiu-
nea de biserica gr. ortodoxă, a fost
provocată de împăratul Leopold I
1692. care prin edictul său, acorda
anumite drepturi și scutiri români­
lor ardeleni, cari se vor uni cu Ro­
ma. Mitropolitul Teofil Sereni a în­
ceput tratativele de unire, în spe­
ranță că va fi mai bine pentru rom.
La 1697 a convocat un sinod la Al-
ba-Iulia, unde s’a hotărât unirea,
cu condiția de a se păstra discipli­
na orientală. La 1699 s’a covocat un
nou sinod la Alba-Iulia, compus
din preoți și protopopi, care a con­
firmat hot. celui din 1697. La 1701
a fost aprobată de împărat. Avan­
tajele unirei au fost deschiderea
școalelor din Blaj și înlesnirea u-
nui număr de români, de-a frec­
venta școlile din Roma. (v. Culte).
Grefă, locul în care se țin arhi­
vele la tribunale și curți se găsesc
în original sentințele și actele pro­
ceselor și câte un exemplar din
condicile stării civile (v. c.) depus
la G. tribunalului la sfârșitul fie­
cărui an.
Grefier, funcționar judecătoresc
însărcinat cu redactarea și păstra­
rea sentințelor, liotărîrilor și altor
acte judecătorești, la tribunale și
curți.
Greutăți, v. Măsuri.
- 293
Greva, (Econ. SOC.) înseamnă în­
cetarea instantanee a lucrului în
fabrici sau întreprinderi, de către
muncitori. Gr. poate fi din cauza
insuficienței retribuției muncitori­
lor, fie pt. satisfacerea altor dezi­
derate. Gr. se mai poate ivi din
cauze politice, puse la cale de in­
stigatori. (v. Complot). Ele iau sfâr­
șit, fie satisfăcându-se cererile lu­
crătorilor, fie prin hotărârile comi-
siunei de arbitraj (v. c.). Greva
funcționarilor publici constitue de-
zerțiune (v. c.) și se pedepsește cu
închisoare delà 3 luni la 2 ani și
amendă până la 10.000 lei. (31 Stat,
f. p.)._
Grivița, comună suburbană a
municip. București, 5759 loc.
Grop, săculeț pecetluit cu bani
spre a fi expediat prin poștă (v. c.).
Grupări politice, înseamnă par­
tide politice (a se vedea cuvântul
pt. explcații) acelea, care în execu­
tarea programului lor, vor prepara
sau săvârși acte de violență, care
pun în pericol ordinea publică (v.
c.) vor putea fi disolvate de consi­
liul de miniștrii. Disolvarea, atrage
închiderea localurilor, ridicarea ar­
hivelor, fondurilor, etc. interdicțiu-
nea de-a purta insigne, uniforme,
embleme, etc. aparținând grupării
disolvate. Este interzisă ținerea ori­
cărei adunări, cortegii, sau oricărei
acțiuni politice de către membrii
grupări disolvate. Pedeapsa este în­
chisoare corecțională dela 1—5 ani
și amendă până la 100.000 lei. Func­
ționarii publici, cari vor face parte
din G. politice disolvate, vor putea
fi suspendați sau înlăturați din
funcțiune. G. p. disolvate sunt: gar­
da de fier și partidul comunist, (v.
L. p. Mon. Of. 83/1934).
Guarzi, sunt păzitori ai comu­
nelor rurale, cari funcționează sub
controlul jandarmilor. Numărul
guazilor este fixat de consiliul co­
munal: plata lor se face de comu­
ne. Atrib. guarzilor sunt: de a păzi
liniștea, și siguranța comunelor în
timpul nopții sau de-a păzi holdele,
lucrurile și dumbrăvile locuitorilor
și proprietarilor. In caz de epide­
mii epizotii sau împrejurări cari ar
necesita o pază numeroasă, paza se
I poate face din oameni concentrați
 Guarzi — Guvernatorul
de primar pt. câte o zi. (v. Leg.
1868).
Guarzi de câmp, v. Poliția ru­
rală.
Guatemala, republică în Ame­
rica centrală. Supraf. 109.724 kmp.
cu 2.454.000 loc. din cari 60% in­
dieni, cu capitala Antiqua, 7973 loc.
Terit. se împarte în 22 departa­
mente.
Gunoiu, de orice fel resturi de
alimente, cadavre de animale, vor
fi îndepărtate din curți, străzi, etc.
de pe teritoriul comunei. Proprie­
tarul este obligat în 24 ore a-1
transporta în afară de comună. In
comunele urbane afară de anumite
zone este interzis a adăposti sau
crește animale, a căror prezență vi­
ciază atmosfera. (331 L. jand. 1930).
Gura-Humorului, corn. urb. în
jud. C.-Lung, 5977 loc. Reșed. plășii
Humorului. 1175 clădiri, 1466 gos­
podării, 263 întrepr. ind. și comerc.
Reșed. pl. judecătorie, P. t. t. cfr.
în loc. Prefectură, tribunal C.-Lung
Mold. 32 km.
Gurba, comună rurală în jud.
Arad, 2449 loc, pretură, judecătorie,
cfr. P. t. t. Ineu 5 km. Arad 68 km.
Guttenbrunn, com. rur. în jud.
Arad, 2800 loc. pretură, judecătorie
Aradul nou, cfr. P. t. t. Zăbrani 1
km. Arad 48 km.
Guvern, (Dr. const.) înseamnă
totalitatea miniștrilor și subsecre­
tarilor de stat cari exercită puterea
executivă în numele Regelui și în
modul stabilit prin constituție. G.
se manifestă fie prin miniștrii luați
fiecare în parte ca șefi responsabili
ai departamentelor, fie în mod co­
lectiv, considerați laolaltă sub de­
numirea de guvern sau Consiliu de
Miniștrii (v. c.). G. este numit de
Rege; în regulă generală lista guv.
este alcătuită de primul ministru,
cu asentimentul Regelui. Membrii
guv. sunt selecționați dintre parti­
zanii politici mai distinși; guvernul
trebuie să fie omogen în sensul că
între membrii săi să existe o uni­
tate de vedere și să se bucure de în­
crederea majorității parlamentare.
G. este chemat a decide în primul
rând ca un singur corp asupra ta;
turor chestiunilor sau legilor mai
importante.
— 294 —
Guvernământ, (Dr. const.) este
autoritatea superioară, căreia îi
este încredințată conducerea și în­
deplinirea îndatoririlor statului,
atât înlăuntru cât și în afară. For­
mele de guvernământ sunt: „mo­
narhia" când conducerea statului
este încredințată unui rege; „repu­
blică“ unde șeful statului este ales-
de popor; „aristocrația“ când con­
ducerea este încredințată unui nu­
măr restrâns ■ de nobili; „democra­
ția“ când guvernarea este încre­
dințată totalității poporului, sau
unei reprezentațiuni delegată de el.
Monarhia se poate transforma în
„tiranie" când monarhul are în ve­
dere numai interesele sale. Aristo­
crația în „oligarhie“ când se ex.
numai în interesul clasei bogate (v.
ac. c.).
Guvernați, (Dr. const.) în opo­
ziție cu guvernanți, este marea
mulțime, care este supusă și co­
mandată (de guvernanți) (v. c.). Ca­
racteristica claselor moderne este-
libertatea și egalitatea garantată,
de constituție; clasa guvernamen­
talilor este recrutată din mijlocul
guvernaților. Din punct de vedere
G. între ei colaborează delà egal la
egal, pe când între guvernanți co­
laborarea are la bază principiul
ierarhiei sau subordonațiunei uno­
ra, față de alții.
Guvernanți, (Dr. const.) este acea
clasă socială, căreia îi este încre­
dințată guvernarea statului. G. sunt
desemnați prin alegere sau nutnire,
iar demnitatea lor durează o pe­
rioadă determinată. Deosebirea în­
tre G. și guvernați (v. c.) este aceea
că primii, sunt însărcinați cu dr.
de guvernământ; lor le este încre­
dințată guvernarea și administra­
ția statului și fac legile și regula­
mentele; a supraveghea, potoli și
domina toți factorii vieții civile. In
clasa guvernanților aparțin: miniș­
trii, subsecretarii de stat, deputății,
secretarii, înalții funcționari, etc.
Guvernatorul Băncii Naționale„
■este conducătorul băncii naționale
și șeful consiliului de ad-ție. Este
numit prin decret regal pe 6 ani.
Nu poate fi parlamentar, nici face
parte din ad-ția altei bănci sau so­
cietăți; trebuie să aibă 40 de ac­
țiuni ale B. naționale. G. suprave-
 H. — Hârșova
ghează execut, hot. aduse de bancă,
semnează toate actele cari anga­
jează banca, poate suspenda exe­
cut. deciziilor comitetului executiv
și a consiliului de ad-ție. Este re­
H, a opta literă din alfabet. Ca
măsură de suprafață Ha = Hectar.
Habeas corpus, este legea drep­
turilor omului (v. c.) dată de Carol
II al Angliei la 1679 în care se ga­
rantau libertățile cetățenești, că
orice individ arestat trebuie tradus
în fața judecății, spre a i se cer­
ceta și stabili vinovăția și a aștep­
ta in libertate judecata. împreună
cu legea „Declariition of riijhts (lin
1689“ (v. c.) au format bazele con­
stituției engleze.
Haga, y. Acorduri delà...
Haiti, republică americană în
insulele Antille. Supraf. 28.676 kmp.
cu 1.711.306 loc. capitala Port-au-
Prince. Este împărțită, în 5 depar­
tamente. Const, din 1915. recunoaș­
te amestecul Statelor Unite în ad-
ție. In fruntea republ. este un pre­
ședinte ales pe i ani. Adunările le­
gislative se compun din: cameră
compusă din membri aleși pe 2 ani
și senatul compus din 15 senatori,
aleși pe 4 ani. Puterea, executivă
este un comisar al Statelor Unite
(High Commissioner). Președintele
republicei are dr. reduse; nu poate
numi nici pe funcționari fără con­
simțământul Statelor Unite.
Hălmagiu, corn, rurală, în jud.
Arad, 1279 loc. reșed. pl. H. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. 1.1.
cfr. la 2 km. în loc. prefectură, tri­
bunal Arad la 139 km.
Hamburg, stat făcând parte <lin
confederațiunea statelor germane.
Constituțiunea datează din 1921. In­
teresele statului sunt reprezentate
de o adunare legislativă (Bürger­
schaft,)) compusă din 160 membrii
aleși pe 3 ani și un senat compus
din 15 senatori, cari aleg pe pri­
marul orașului II. și pe președ.
adunărilor. Adunarea și senatul ex.
puterea de guvernare. Organul re­
295 —
vocabil de guvern, prin decretul re­
gal. Trebuie să aibă reșed. în Bu­
curești: nu are drept a participa la
beneficii, primește o remunerație
fixată de consiliul general.
H
prezentativ al adunării este delega­
ția, compusă, din 20 membrii, care
pregătește lucrările și întocmește
proiectele de legi. Constituțiunea
nu poate fi modificată decât prin
plebiscit popular, cu maj. de -I3 din
totalitatea populației. Suprafața 415
kmp. cu 1.152.489 loc. din cari ora­
șul H. are 1.079.092 loc. Culorile
drapelului: alb-roșu. (Pt. complec-
tare v. Germania).
Hâncești, corn, rurală în jud.
Lăpușna, reșed. plășii. 6367 loc. ju­
decătorie, secție jand. P. t. t. în loc.
cfr. Prefectură, tribunal Chișinău
38 km.
Hangya (Furnica), numele co­
lectiv al unui mare număr de soc.
cooperative de credit și consum ma­
ghiare, avându-iși sediul în Aiud.
Hansa, se numește liga încheiată
între orașele libere din sec. XIV
având administrație autonomă, a-
vând guvern, legi, tribunale, finan­
țe, armată, fiecare pentru sine. La
început orașele dintr’o Hansă, erau
cam la 40, mai târziu numărul lor
îmnulțindu-se foarte mult. Hansa
forma un stat federal cu reședința
la Lübeck, unde se adunau depu­
tății orașelor în fiecare an, spre a
discuta interesele comune. Ea avea
o armată, și o flotă a ei. Cele mai
de frunte orașe llansiatice sunt:
Hamburg, Bremen. Danzig și Co­
lonia.
Hârlău, comună urbană în jud.
Botoșani, 9066 loc. Reșed: plășii
Frumușica, 1837 clădiri, 1983 gospo­
dării, 366 întrepr. ind. și comerc.
judecătorie, poștă, cfr. în loc. Au­
torități jud. Botoșani la 46 km.
Hârșova, comună urb. în jud.
Constanța, 3603 loc. Reșed. plășii,
892 clădiri; 810 gospodării, 76 într.
ind. și comerc. judecătorie, poștă,
percepție, în loc. cfr. Carol I la 52
 Hârtii — Holeră
km. Autoritățile jud. Constanța la
84 km.
Hârtii de schimb, v. Scrisorii
de...
Hărfi topografice, pt. a putea
identifica diferite lucruri, căi de
comunicație, ape, etc. în H. t. se în­
semnează cu următoarele semne: căi
ferate, două linii compuse din di­
viziuni albe și negre. C. f. în con­
strucție spațiile albe. Orașele prin
puncte, izvoare prin figuratul unei
băltoace, etc.
Hafeg, comună urbană în jud
Hunedoara, 3401 loc. Reșed. plășii
H. judecătorie, percepție, poștă, cfr.
în loc. Autorități județene în Deva
la 42 km. In 1900 avea 2367 loc. din
cari rom. 1337.
Hectar, unitate de măsură a
suprafeței. 1 H = 10.000 m2. 1 ju-
găr cadastral este egal cu 0.57 H.
(v. Măsuri vechi).
Hedjaz, regat din peninsula A-
rabiei. Suprafața 472.000 kmp. cu
900.000 loc. arabi nomazi. Până în
1916 a fost vilaet turcesc; delà acea
dată este sub protecțiune engleză.
Orașe principale: Meca, Medina și
portul Djeda.
Heimatloși, era instituțiunea ju­
ridică a unei categorii de indivizi
cari deși erau născuți și crescuți în
țară, nu se bucurau de vreo pro­
tecțiune străină, nu dobândiseră na­
ționalitatea rom. Așa erau evreii
pământeni, cari, deși nu erau Con­
siderați naționali erau supuși obl.
serviciului militar, plății impozite­
lor, etc.. In Moldova datorau acest
serv. în puterea unei legi a Diva­
nului Domnesc din 1852. Priii De­
cretul din 30 Dec. 1918 H. au do­
bândit toate dr. ca și românii. H.
deși nu avea naționalitatea rom. to­
tuși prin legea pt. controlul străi­
nilor din 1915 nu erau numărați
printre străini.
Hemoragie, orice rană făcută
pe corpul unui individ în viață,
provoacă o răspândire de sânge,
care se scurge în afară, se îmbi-
bează în buzele plăgi sau se răs­
pândește în părțile mai puțin pro­
funde, dacă pielea a rămas intactă.
Sângele care se scurge dintr’o^ rană
în timpul vieții se coagulează.
Herfa, comună urbană în jud.
- 296 —
Dorohoi. 8368 loc. Reșed. plășii H.
2004 clădiri, 1925 gospodării, 233 în-
trepr. ind. și comerc. judecătorie,
poștă în loc. cfr. Dorohoi în Noua
Suliță la 14 km. Autorități jude­
țene (v. c.) în Dorohoi.
Herzegovina, provincie în pen­
insula Balcanică, făcând parte din
Jugoslavia, 11.800 kmp. cu 220.000
loc. Capitala Mostar. Aparținea
Austriei până în 1918.
Hessen, fost ducat german; în
1918 a devenit stat liber în confe-
’lerațiunea Germană. Supraf. 7693
kmp. cu 1.349.301 loc.; este împărțit
în 3 districte: Starkenburg, Ober­
hessen, Rheinhessen. Constituția din
1919. Organul legislativ este o adu­
nare compusă din 70 membrii, aleși
pe 3 ani; puterea suverană o exer­
cită consiliul de miniștri. Președin­
tele republ. este ales de adunare.
Capitala Darmstadt, cel mai mare
oraș Mainz 107.532 loc. Culorile dra­
pelului roșu-alb. •
Hida, corn, rurală în jud. Cluj,
reșed. plășii, 1831 loc. judecătorie,
percepție, secție jand. P. t. t. în loc.
cfr. Aghireșu la 20 km. Prefectură,
tribunal Cluj la 52 km.
Hidraulică, știință aplicată, ca­
re stabilește legile lichidelor reale,
ținând seamă de frecarea ce există
între lichid și pereții vasului, etc.;
știința ajutătoare la studiul mași­
nilor hidraulice.
Hirotonie, este o taină prin ca­
re cel ales în slujba lui Dumnezeu
primește puterea preoțească; o ad­
ministrează episcopul, rostind trei
rugăciuni și punându-și mâinile pe
capul candidatului.
Hoarde, se numește prima for­
mă a vieții comune din era primi­
tivă; era un grup instabil, fără or­
ganizație, fără rudenie, o stare in­
stinctivă în vederea apărării. In H.
nu există șef nici autoritate.
Holeră, (ciumă) este o grozavă
boală epidemică, ce a produs mul­
tă groază în lume. Leagănul său
este India. Se propagă prin mate­
riile fecale ale bolnavilor aruncate
în puțuri, râuri de unde ajunge în
apa de băut. Semnele: dureri mari
de pântec, materii fecale bilioase,
indispoziție, fierbințeală, scaune
foarte dese în cari înoată niște fla-
 Honduras — Hotărâri
coane alimi ca grăunțele de orez;
vărsături, sete arzătoare, lipsă de
ud, limba alburie, umedă. Pânte­
cele turtit, bolnavul slăbește; mâi­
nile și picioarele se răcesc; crampe
mari, bolnavul cade în o stare al­
gida (rece). In perioada treia bol­
navul se schimbă la față, ochii se
scufundă în cap, nasul se subțiază,
glasul se stinge, bolnavul are o su­
doare rece, stă în nepăsare, amor­
țire și moartea vine în 2—3 zile,
dacă omul nu moare în 2—3 zile,
semnele boalei încep a se îmbună­
tății. Tratament este cel profilactic
și preventiv, izolarea, carantina,
dezinfectare generală, etc. (v. Epi­
demii).
Honduras, republică din Ame­
rica centrală. Supraf. 100.248 kmp.
cu 773.408 loc. Constituția din 3 Oct.
1924, prevede că în fruntea statului
este un președinte ales de alegători
pe 4 ani, care-1 reprezintă în toate
actele sale. Organ legislativ este
congresul național, compus din 42
membrii aleși de alegători pe 4 ani.
Sunt alegători toți cetățeni în vâr­
stă de 21 ani, cei căsătoriți în vâr­
stă de 18 ani. Congresul se întru­
nește în Ianuarie în sesiune de 60
zile. El exercită puterea legiuitoare.
D. p. d. v. ad-t,iv țara este împăr­
țită în 18 departamente.
Horezu, comună rurală în jud.
Vâlcea, reșed. plășii II. 1854 loc. ju­
decătorie, secție jand. P. t. t. în loc.
cfr. Gona la 31 km. Prefectură, tri­
bunal 11.-Vâlcea la 43 km.
Hornărit, este reglementat de
Regulamentul pubi. în Mon. Of. din
15 Aprilie 1933. Curățirea coșurilor
de fum este obligatorie în comune
Și se va face nrin hornari calificați.
Județele și orașele vor fi împărțite
în circumscripții de hornărit, cu­
prinzând toate clădirile înzestrate
cu coșuri. Sediul circ, este în co­
muna reședință de plasă (v. c.). In
fruntea circ, este un homar, singur
îndreptățit a exercita hornărirtul, el
va purta o placă de metal cu in­
scripția „homarul circumscripției".
Brevetul de H. se acordă de autori­
tatea industrială țprimpretori, și
primării în orașe), numirea se face
de autoritatea industrială. Pot fi
hornari: cetățeni români de 25 ani,
cu pregătirea profesională. (Leg.
— 297
XVII din 1884 Ung.). 4 cl. primare,
serviciul militar, bună purtare, să­
nătos și să cunoască limba româ­
nă. Exercițiul meseriei de H. se sis­
tează: dacă concesionarul a dece­
dat, a cerut-o și dacă i se revocă
concesiunea, (art. 155). Soția până
la remăritat, copii până la majo­
rat pot continua meseria printr’un
angajat. Ucenicii homarului, nu
pot lucra decât sub supravegherea
patronului sau calfei. Nu pot fi an­
gajate persoane fără pregătire prof.
In caz de incendiu homarul se va
deplasa și cerceta cauzele. Este
membru în comisia de incendii (v.
c.). Taxele de H. se stabilesc prin
regulament județean; se încasează
de primării și se predau homaru­
lui. Pt. evidența lucrărilor, homa­
rul va purta un registru în care va
trece data și lucrările efectuate în
fiecare comună; executarea lucr.
va fi certificată de primar. Despre
coșurile defecte va face raport spe­
cial primăriei, care va pune în ve­
dere imediat proprietarului .și va
supraveghea executarea lucrării.
Contra celor ce vor refuza curăți­
rea coșurilor homarul cu primă­
ria va face arătare autorității in­
dustriale pt, pedepsire. Homarii,
vor întocmi intincrarul trimestrial
și trimite comunelor. Plata taxelor
către hornar este obl. chiar, dacă
proprietarii au refuzat curățirea
sau au curățit cu alți hornari. Hor­
nurile în folosință permanentă se
vor curați lunar, celelalte la 2 luni.
In vederea impunerii taxelor, hor­
nurile se vor clasifica pe I—VI ca­
tegorii. Homarii sunt obl. a se pur­
ta cuviincios cu proprietarii și a
îngriji de a nu le face pagubă,
Toate coșurile de piatră sau cără­
midă vor trebui arse odată pe an,
eu asistența pompierilor.
Hotare comunale, stabilirea lor
se face de comisiunile ad-tive de
delimitare comunale. H. c. vor fi în­
semnate cu pietre de hotar, stabile
și vizibile; costul pietrelor este su­
portat de comune, (v. Cadastru).
Hotărâri, (Pr. civ.) sunt acele
acte prin cari instanța termină pro­
cesul sau prin cari autoritatea ad-
tivă constituită, rezolvă o cauză. Se
numesc: „sentințe“ la judecătorii și
tribunale „deriziuni“ la Curțile de
 Hoteluri — Hunedoara
apel și C. de Casație. Toate cele­
lalte hotărâri sunt „încheieri11 (v.
c.). După terminarea desbaterilor
judecătorii se vor retrage în came­
ra de consiliu și vor delibera, care
va fi secretă. H. se’ va forma prin
culegerea părerii fiecărui judecă­
tor, care a luat parte la desbateri,
începând cu cel mai nou în grad.
Se va da cu 2 voturi la tribunal,
cu 3 la C, de apel și cu 5 la Ca­
sație, In procese în cari instanța nu
va putea hotărî îndată, pronunța­
rea se va putea face în cel mult
10 zile. Odată ce hotărîrea s’a pro­
nunțat în public, ea are deplină pu­
tere și nici-un judecător nu-și poate
retrage semnătura. (Pt. cunoașterea
cupr. H. v. Sentințe). H. nu pot cu­
prinde nimic scris pe margini sau
între rânduri, sau adăugiri. In ori­
ce materie se poate renunța la o
cale de atac, la pronunțarea H. ca­
re se va trece în procesul verbal. H.
sunt executorii când sunt definiti­
ve: când1 recursul ce se poate face
nu este suspensiv de executare;
când sunt date cu execuțiune pro­
vizorie, în materie de: punerea sau
ridicarea peceți'lor, facerea inven­
tarelor, reparații grabnice contrac­
te de închiriere, reparații, etc. H. j.
la judecătorii se numesc „cărți de
judecată“. Cele pronunțate de tribu­
nale „sentințe sau hotărîri“, cele
ale Curților de apel, cu jurați și C.
de Casație „sentințe“. Procedura
ardeleană prevede numai „sentințe
și încheieri“. H. j. trebuie să fie:
motivate, să conțină transcris tex­
tul legii aplicate; se pronunța în
ședință pubi, cu voce tare. In con­
tra H. este admis apelul la tribu­
nal, sau recursul când afacerea a
fost judecată în primă și ultimă'
instanță. Hotărîri ale consiliilor co­
munale sau județene trebuiesc mo­
tivate, cu arătarea precisă a dispo-
zițiunilor legale și invocarea conți­
nutului acestora; la sfârșitul H. se
va arăta motivarea dispozițiunilor
luate. In H. se vor arăta căile de
atac și termenul, înlăuntrul căruia
se poate exercita acest dr. și au­
toritatea unde urmează a se adresa
și înainta apelul sau opoziția făcută
contra actului, (v. Procese verbale
de ședință).
Hoteluri, v. Stabilimente pubi.
— 298 —
Hotin, județ în nordul Basara­
biei. Supraf. 3782 kmp. cu 395.345
loc. din care 380.058 loc. pop, ru­
rală, cu o densit. de 104.5 loc. pe
kmp. Plășiile și judecătorii: Bri-
ceni, Chelmenți, Cliscăuți, Lipcani,
Ediniți, Sulița și Secureni. Capitala
Hotin cu 15.287 loc. Face parte din
Episcop. Hotinului. Curtea de apel
Cernăuți. Are 208 sate, 85.740 clă­
diri, 90.229 gospodării, 6135 întrepr.
ind. și comerc. Stema: Scut roșu,
cu o cetate de argint lângă o apă
de argint, având deasupra două să­
bii de aur încrucișate și o cruce de
aur pe o semilună de argint.
Hotin, comună urb. reșed. jud,
Hotin. 15.287 loc. Cetate veche pe
malul Nistrului. Episcopie gr. ort.
are toate autoritățile jud. 3164 clă­
diri, 3553 gospodării, 720 întrepr.
ind. și comerc.
Hram, sfântul, căruia este în­
chinată o biserică.
Hrisov, în trecut se numea ac­
tul iscălit de Vodă sau prevăzut cu
sigilul princiar, servind ca titlu,
spre a hărăzi o moșie, un grad de
boerie sau un privilegiu; se mai
numeau cărți, drese, ispisoace, uri-
ce, zapise.
Huedin, comună urbană în jud.
Cluj, 5450 loc. Reșed. plășii H. A
devenit corn. urb. în 1929; 907 clă­
diri, 1368 gospodării, 268 întrepr.
ind. și comerc. Judecătorie, percep­
ție, poștă, cfr. în loc. Autorități ju­
dețene la’ Cluj 49 km. In 1900 avea
4482 loc. rom. 500. Protopopiat gr.
ort. București la 552 km.
Hunedoara, comună urbană în
jud. Hunedoara. 4629 loc. Reșed. pl.
H. 1331 clădiri, 1332 gospodării, 226
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie,
percepție, poștă, cfr. în loc. Aut.
județene Deva la 18 km. Protopo­
piate gr. ort. și gr. cat. In 1900 avea
4419 loc. din cari rom. 2018. Este
leagănul fam. Corvineștilor cu cas­
telul acestora. In apropiere mari
uzine de fier.
Hunedoara, județ în sudvestul
Transilvaniei, mărginit ia S. cu
jud. Gorj, la V. cu Caraș, la N. cu
Turda, la E. cu Alba, cu capitala
Deva. Supraf. 7695 kmp. cu 331.677
loc. din care populație rur. 290.820
loc. cu densit. de 43.1 loc. pe kmp.
 Hurezani — Ialomița
Reședința plășilor și judecătoriilor:
Baia de Criș, Brad, Deva, Geoagiu,
Hațeg, Hunedoara, Ilia, Orăștie,
Petroșani și Pui. Com. urb. Deva,
Hațeg, Hunedoara, Orăștie, Petro­
șani. Are toate aut. jud. în Deva.
Licee: lie. „Decebal“ în Deva, lie.
„Aurel Vlaiorr Orăștie, lie. „Avram
lancu" Brad, lie. Petroșani. Școli
sup. de comerț Hațeg, șc. normală
de băeți Deva. lnsp. gen. adm. Ti­
mișoara. Insp. pol. și sig. Cluj,
lnsp. școlar Cluj. Insp. Reg. zoot.
Insp. sanitar. Insp. Agronomie Ti­
mișoara. Insp. muncii Arad. Direc­
țiunea poștală. Dir. financ. Timi­
șoara. Alege 9 deputati. 3 senatori,
36 cons. jud. Director pref. Dr.
Gheorghe Dragau. Prefect leronirn
Atirescu. Secretar gen. Dr. Iosif Mu-
îeșan. Șefi de serv. Danil Traian,
lonașcu Liviu, Dr. Cozmuța Cornel,
Bauman Hugo. Priinpretori: Turuc
Nicolae, Nistor Vasile, Piso Aurel,
Damian Petru, Dr. Baciu Ioan, Bu­
da Albert, Pop Victor, Balomiri Gh.
Tocaciu S., Bagya Sigismund. Cifra
totală, a bugetului pe 1933: venituri
și cheltueli 39.851.519 lei. Bănci:
Banca Națională, B. Ardeleana De­
va, B. centr. Orăștie, B. .Crișana
Brad, B. Economica, B. Decebal
Deva. Industrii: „Petroșani“ S. A.
mine de cărbuni, Uzinele metalur­
gice Copșa-Mică. Cugir. Uzinele de
fier Hunedoara, Titan Nadra.g S. A.
Uzinele Calan în Calan, Succ. Bei­
der S. A.; export de vite, fahr, de
I
I, a noua literă din alfabet. I.
prescurtarea cuvântului Ion.
Ialomița, județ în SE. Munte­
niei, mărginit la N. cu jud. Buzău,
la E. cu Dunărea, la S. cu jud. Con­
stanța, la V. cu Ilfov și Prahova, cu
capitala, Călărași. Suprafața 7095
kmp. cu 295.500 loc. din care popu­
lație rur. 261.300, cu clensit. de 41.6
loc. pe kmp. Reședința plășilor:
Călărași corn. urb. Fetești, Lehlin,
Slobozia corn. urb. Țăndărei, Urzi-
ceni corn. urb. Dragoș Vodă. Nota­
riate 117, corn. rur. 149, sate 213.
Percepții: Mircea-Vodă, Fetești,
— 299 —
mezeluri Deva; Turnătorie de fier
Branișca; Alinele de aur ale statu­
lui Săcărâmb; „Mica" S. A. Brad:
expl. mine de aur Brad; Cariere de
piatră Deva. Lungimea șoselelor
naț. 306 km. jud. G52 km. N-rul gos­
podăriilor 79.671. clădiri 76.520, în­
trepr. ind. și comerc. 5240. Istoria
adm.: județul s’a format din vechile
jud. Zărand și Hunedoara, amintite
în documentele vechi încă in anii
1230 și 1276. In jud. se află, castelul
Corvineștilor; la Deva este vechea
cetate din timpul romanilor, azi în
ruină. La Sarniisegetuza a fost ca­
pitala Daciei. Localități balneare:
Băile Geoagiu, Vața de jos și Că­
lău. Stema: Scut albastru, cu un
corb negru, ținând în cioc un inel
de aur cu piatră roșie și stând pe
o ramură verde de stejar.
Hurezani, com. rurală în jud.
Gorj, f. reșed. plășii Amaradia,
form, din satele: Pegeni, Ploriti.
2195 loc. Judecătorie, jandarmerie.
P. t. ț. în loc. cfr. Cărbunești la 25
km. Prefectură, tribunal Tg.-.liu la
50 km.
Huși, comună urb. reșed. jud.
Fălciu. 16.792 loc. Reșed. Episco­
pală, înf. de Eremia Movila în 1600.
3892 clădiri, 4037 gospodării, 553
întrepr. ind. și comerc: Are toate
aut. județene. A fost înființat în
sec. XV de partizanii lui Ioan Huss,
refugiați din Ardeal în urma, per­
secuțiilor religioase. București 358
km.
Țăndărei, Slobozia, Ciochiva, Urzi-
ceni, Lehliu, Călărași, cu 44 agenții.
Judecătorii: Călărași, Ciochiva, Fe­
tești, Lehliu, Slobozia, Țăndărei.
Urziceni. Aut. jud. în Călărași. Pre­
fect Nie. Popescu-Băleni. Director
de pref. Ștefan Popescu. Secretar
gen. loan Rontyal. Șefi de serv. P.
R. Ploeșteanu. Primpretori: Ștefan
Popescu, I. B. Molclovanu, D. To-
mescu Cahlia, Nie. Popescu, Șerba-
nescu, Nie. Paraschivescu. Func­
ționari jud. 169. Cifra totală, a bu­
getului pe 1933: venituri 34.830.348
lei, cheltueli 33.694.000 lei. Bănci:
 Ialoveni — Identificarea
Banca Naționala, B. Agricolă, B.
Comerțului Român, toate în Călă­
rași. Produse renumite: vinuri re­
numite ferma Scebeanu, Bărăganul,
grânarul județului. Lungimea șose­
lelor nat. 205 km, jud. 650 km. Li­
nii cfr. 294 km. N-rul gospodăriilor
63.891, clădiri 61.446, întrepr. ind.
și comerc. 3572. Stema jud. Scut
■despicat, în I cartier albastru, o
boltă de argint, iun gard de stuf;
cart. II tot albastru, un snop de
grâu de aur pe o terasă verde.
Ialoveni, com. rur. în jud. Lă-
pușna, reșed'. plășii, 4310 Ioc. cu sa­
tul Sociteni, judecătorie, secție jand.
P. t. t. în loc. cfr. Prefectură, tri­
bunal Chișinău la 10 km.
lanca, comună rurală în jud.
Brăila, reșed. plășii, 2679 loc. Jude­
cătorie, poștă, cfr. j andarmene în
loc. Prefectură, tribunal Brăiia la
43 km.
Iara, comună rurală în jud. Tur­
da, reșed. plășii, 2019 loc. Judecă­
torie, percepție, secție jand. P. t. t.
în loc. cfr. în Buru la 10 km. Pre­
fectură, tribunal Turda la 31 km.
Iași, municipiu, capitala jud.
Iași, 102.595 loc. Cel mai mare oraș
al Moldovei, a cărei capitală a fost
până în 1859. Are biserici frumoase
și vechii (Trei Erarhi, Sft. Nicolae,
etc.). Reșed. mitropolitană, univer­
sitate. Are cel mai frumos palat ad-
tiv din țară, construit pe ruinele
fostului palat al lui Ștefan cel Ma­
re. Aici s’a încheiat pacea între
Rușia și Turcia în 1791; în 1821 a
fost locul izbucnirei eteriei. Are
toate autoritățile publice, ad-tive,
judecătorești, etc. 12.178 clădiri,
24.064 gospodării, 3638 întrepr. ind.
și comerc. București la 408 km.
Iași, județ din Moldova, mărgi­
nit la N. cu jud. Botoșani, la V. cu
Fălticeni, la S. cu Vaslui, la E. cu
Lăpușna, cu capitala Iași. Supraf.
3227 kmp. cu 276.230 loc. din care
populație rur. 168.706 loc. ou densit.
de 85.1 pe kmp. Reședința plășilor:
Podul Iloaiei, Tg.-Frumos corn./
urb. Buciumi, Bivolari. Notariate
34, corn. rur. 70, sate 284. Percepții:
Tg.-Frumos, Podul Iloaiei, Țigă-
nași, Buciumi, ou 16 agenții. Jude­
cătorii: lași, Voinești. Șipotele, Tg.-
Frumos, Podul-Iloaiei, Țigănași.
- 300
Toate aut. jud. Universitatea, Aca­
demia de muzică, Acad, de Arte
frumoase, Facultatea de Medicină,
Fundația Ferdinand I, licee și școli
superioare, Curte de apel. Insp. gen.
adm. Insp. pof. și siguranță, Insp.
școlar, Insp. Reg. Zoot. Insp sanit.
Insp. Agronomic, Insp. muncii.
Direcțiunea poștală. Dir. Fin. Epis­
copia (Mitropolia), toate în Iași.
Alege 8 deputați, 5 senatori, 41
■cons. jud. Prefect Vasile Pettovanu.
Director Pref. loan Pătru. Secretar
gen. P. Tudose. Șefi de serv.: D.
Grigoriu, M. Gafencu. Primpretori:
Dimitrie Casian, Virgil Popovici,
loan Brică, Constantin Iaru. Func­
ționari jud. 203. Cifra totală a bu­
getului pe 1933: venituri 39.096.060
lei, cheltueli 38. 949.951 lei. Bănci:
B. Cotnari în corn. Cotnari, B. U-
nirea în com. Șipote, B. Sf. Ilie în
corn. Țigănași. Industrii: Mori în
Belcești, Podul-Iloaiei, Tg.-Frumos,
Șipote, Fabrici de cărămidă la Bu­
cium, de mezeluri, Ape gazoase la
Copou, de scărmănat lână la Bivo­
lari, de sifoane la Hermeziu. In
Iași mori de grâu și porumb. Pro­
duse renumite: Podgorii în Cotnari,
Tomești, Podgoria Copou; renumite
în grâu: sunt localitățile Cornești,
Țigănași, etc. Lungimea șoselelor
nat. 125 km. Jud. 135 km. N-rul gos­
podarilor 63.324, clădiri 50.450, într.
ind. și comerc. 5173. Stema jud.:
Scut roșu, cu un cal de argint, mer­
gând spre stânga. In colțul drept
de sus o coroană voevodală de aur.
Iconostas, în bisericile ort. rom.
peretele, care desparte presbiterul
de altar; are trei uși. Cea din mij­
loc ușa împărătească, pentrucă din­
tre mireni numai domnitorii pot să
intre printr’însa în altar.
Idem, acelaș, aceeaș, se între­
buințează spre a înlătura repeti­
țiile și se scrie prescurtat id.
Identificarea antropometrica,
(Dr. pen.) este un mijloc de identi­
ficare a infractorilor, inventat de
A. Bertillon în 1882, constând în di­
ferite măsurători ale infractorului
ca: măsurarea capului în lungime
și lățime, urechea, mâna, piciorul,
etc. se însemnează culoarea ochilor,
părului, forma nasului, urechilor,
diferite semne; se mai adaugă foto­
grafia infractorului în fată și pro-
 Identitate — Ilfov
; fii. Toate se scriu pe o bucată de
carton mobilă; în josul cartonului
; se aplică urmele degetelor delà mâ-
■ na dreaptă puse cu cerneală tipo-
‘ grafică. Acest sistem a fost întro-
Ì'- dus în toate statele lumii civilizate,
s' In România s’a introdus în 1890.
! Identitate, se numește totalita-
f tea împrejurărilor, din care se poate
cunoaște o persoană. Certificatele
de I. se liberează de primării sau
( politii (v. Biuroul populației). Când
în materie electorală se contestă I.
unei persoane, președintele se va
încredința de aceasta prin repro-
: ducerea semnăturei și prin mar­
tori. (77 Legea elect.).
Identitatea vehiculelor, v. Ini-
i tialele orașelor.
Ierarhie. (Dr. adm.). 1. Este în­
tregul șir de șefi, care pleacă delà
t autoritatea superioară, spre agenții
inferiori. Calea ierarhiei (v. c.) este
s drumul, pe care trebuie să-l urme­
ze, trecând prin toate gradele I.
comunicările, cari parvin delà au-
toritatea superioară, sau cari îi
; sunt adresate. 2. Se numește seria
tuturor autorităților unei ad-țiuni
c: publice, considerată în ordinea lor
!: de succesiune. Fiecare funcționar
; reprezintă pe superiorul său ierar-
•7 hic. I. se numește deosebirea ce se
naște între o seamă de indivizi în
societate sau în stat; ex. între gu-
' vernanti și guvernați (v. c.) orice
y stat presupune neapărat cel puțin
i două clase sociale suprapuse și co­
mandate. Societatea actuală, este
împărțită în mai multe clase so­
ciale, cari au ca origină diferite
nuanțe de deosebiri ca: educație,
ocupațiune, starea morală și socia­
lă, etc. Cum. sunt: muncitori, mese-
. riași. negustori, industriași, func-
, ționari. etc. fiecare cu subdiviziu­
nile sale. Intre clasele moderne nu
r există nici-o deosebire din punct de
t vedere al drepturilor și libertăților
publice, constituția le garantează,
deopotrivă. I. ad-tivă este deosebi­
rea ce există.. între gradele acesteia,
luate de jos în sus. In ce privește
colaborarea grupărilor politice, are
la bază principiul ierarhiei sau sub-
ordinațiunii unora față de al­
tele. Indivizii între ei din punct de
, vedere juridic colaborează, delà
f egal la egal.
Ierarhie ad-tivă, este seria tu­
turor autorităților unei ad-țiuni pu­
blice, considerate în ordinea lor de
succesiune. Orice funcționar, deși
s’ar găsi în limitele competinței
sale, nu poate lucra decât sub au­
toritatea, supravegherea și contro­
lul superiorilor săi ierarhici, (v. și
Control ierarhic).
Iermata-neagră, corn, rurală în
jud. Arad, 2355 loc. Pretură, jude­
cătorie, P. t. t. Chișineu-Criș, cfr.
Livada-Mîcă 7 km. Arad 63 km.
Iernuț, comună rurală în jud,
Târnava-Mică, reșed. plășii I. 2485
loc. judecătorie, percepție, secție
jand. P. t. t. cfr. în loc, la 1 km.
Prefectură Blaj la 55 km. Tribunal
Diciosânmărtin.
Igienă, v. Consilii de. .
Ighiu, comună rurală în jud,
Alba, fostă resed. de nlasă, 1556 loc.
rom. 1218, paroh, gr. ort. și gr. cat,
P. t. t. în loc, judecătorie, pretură,
prefectură, tribunal în Alba-Iulia
la 10 km. cfr. Șard 26/5 km.
Ignorantă, (Dr. pen.) este necu­
noașterea unui fapt sau unei nor­
me de drept; 1. de fapt apără sau
acordă o pedeapsă mai mică. 1. de
drept, care nu apără de pedeapsă
este asimilată cu eroarea (v. c.), a-
gcntul trebuind să. dovedească că
s’a găsit în eroare.
Uganda, comună rurală în jud.
Someș, reșed. plășii I. 1225 loc. ju­
decătorie, percepție, secție jand. P.
t. t. cfr. în loc la Îhî km. Prefec­
tură. tribunal Dej la 41 km.
II la, corn, rurală în jud. Hune­
doara. rema, piășii I. 1263 loc. ju­
decătorie, percepție secție jand. P.
t. t. cfr. în L c. Prefectură, tribuni-:
Deva la 41 k
Ilfov, judei, în Muntenia, capi­
tala București metropola României.
Supraf. 5176 kmp. cu 992.416 loc. din
cari 351.732 loc pop. rur. cu o den-
<61. de 191.7 loc. pe kmp. Plășile:
Rămasa. Buftea, Budești, Domnești,
Fierbinți, Bolintin, Oltenița, Săru-
leȘti, Vidra, Acestea a,u și reșed. ju­
decătorii. Com. urb. Oltenița. In Bu­
curești își au reședința toate auto­
ritățile (v. București) de stat și ju­
dețene și instituțiile superioare cul­
turale, bancare și reșed. tuturor in-
 Il — Imperiu
dustriilor mai importante din tară.
Are 214 sate, 144.481 clădiri, 236.447
gospodării, 21.411 întrepr. ind. și co-
merc. Stema: Scut albastru cu
Sf-ții împărați Constantin și Elena,
de aur, ținând în mâini o catedrală,
de argint.
Il y a des juges à Berlin, sunt
judecători la Berlin. Andrieux
(1759—1839‘. Morarul din Sans-
Souci. Se întrebuințează în toate
împrejurările, când forța vrea să
biruiască dreptul.
Ilișești, corn, rurală în jud. Su­
ceava, reșed. plășii I. 4230 loc. ju­
decătorie, secție jand. P. t. t. cfr.
în loc. Prefectură, tribunal Sucea­
va la 19 km.
îmbălsămare, (San.) este injec­
tarea unui cadavru (v. c.) cu solu-
țiuni antiseptice, spălarea cu aces­
tea și umplerea orificiilor și a ca­
vităților corpului cu bumbac muiat
în acid arsenicos, fenic, salicilic
sau clórur de zinc, etc. Nici-un ca­
davru nu se poate îmbălsăma, îna­
inte de a se constata cauza morții.
Imigrant, (Dr. pol.) se numește
orice străin, care părăsește țara lui
de origină, spre a se stabili în Ro­
mânia, cu intențiunea de a-și câș­
tiga existența cu ajutorul muncei
fizice, ex. unei profesiune sau în­
treprinderi cu caracter de durabi­
litate. Migrațiunea este supusă aut.
Minist. muncii prin comisiunea mi-
grațiunilor chemată a-și da avizul
pt.- toate cazurile de migrațiune și
emigrare (v. c.). Legea migrațiuni-
lor din 29 April 1925 statorește că
I. în principiu este liberă; poate fi
supusă unor restricțiuni ide ordine
publică, protecțiunea munci inter­
ne, etc. Dacă este vorba de o in­
trare colectivă, este necesară aut.
Minist. muncii (42). I. sunt supuși
regulelor prevăzute de lege pt. con­
trolul străinilor (v. Străini), trebuie
să posede bilet de liberă petrecere
(v. c.); pot fi obligați a avea domi­
ciliul forțat, pot fi îndepărtați de pe
teritoriul României (v. Expulzare).
I. în principiu este liberă; Minist.
muncii poate interzice în total sau
în parte. Este interzisă celor: inca­
pabili de a munci, fără profesiune
constatată; suferinzilor de boli co_n-
tagioase, urmăriților sau condam-
naților, periculoșilor pt. ordinea și
— 302 —
siguranța publică, celor ce nu au
viza agentului diplomatic sau con­
sulat român. Pt. a putea intra în
țară, orice imigrant trebuie să aibă
fișă specială liberată de agentul di­
plomatic român, cuprinzând datele
personale, în 2 exemplare, una se
va trimite Ministerului muncii, de
poliția delà frontieră, una va servi
imigrantului la eșire din țară. In
timpul șederii în România, imi­
grantul și cei ce-1 întrebuințează la
lucru, vor înștiința organele pt. con­
trolul străinilor (v. c.). Se pedepsesc
cu 500 lei amendă fiecare străin
nedeclarat și găsit fără acte. Ter­
menele de ședere se pot prelungi de
Ministr. muncii. (34—42 L. imigr.
1925)..
Imixtiune, este amestecul fără
cădere sau competință, în condu­
cerea unei funcțiuni publice. I. po­
liticei în administrație, este ameste­
cul politicianilor în conducerea ad-
țiilor publice, făcând ca acestea să
îndeplinească sugestiile sau propu­
nerile lor; în majoritatea cazurilor
în detrimentul ad-ției sau a func­
ționarilor. I. se pedepsește -cu închi­
soare delà 6 luni la 2 ani, dacă
actul poartă caracterul acestei cri­
me. (207 C. penal).
împărțirea ad-tivă a tării,
Teritoriu ad-tiv.
Impediment, piedică, I. de că­
sătorie, de-a ocupa o anumită func­
țiune publică.
Imperialism, tendința de expan­
siune a statelor mari, pt. a cuceri
alte state: Drang nach Osten al
Germaniei, sau politica de expan­
siune spre răsărit, prin cucerirea
de noui teritorii; tendință de ex­
pansiune a Japoniei, Americei, etc.
Imperiul roman, S’a alcătuit
din contopirea mai multor seminți.
Istoria sa politică este cea mai bo­
gată în întâmplări politice; toate
formele de guvernământ le găsim la
romani: era eroică și patriarhală,
aristocrația și democrația, cezaris­
mului, regatul, republica, monar­
hia și despotismul; toate le găsim
succedându-se una pe alta. Poporul
era împărțit între rege, senat și
adunarea poporului. Regele era ales
de popor; nu exista regalitate de
drept divin. Regele avea imperium
 Imperiu
W (v. c.i, era primul magistrat al irn-
£, perjului. Era șeful oștirilor, justi-
”’ ției, religi unei; în chestiuni crimi­
nale exista dr. de apel la popor, pe
care-1 convoca regele. Când murea
regele până la alegerea altuia îi ți­
nea locul un senator (interrege).
Organele legiuitoare erau „senatul"
<
un fel de consiliu consultativ al re­
■
’
gelui, compus din 300 senatori, nu­
ntiți de rege, dimre patricieni; el
■
era păzitorul constituției față de
*
rege -i popor: avea misiunea de-a
verifica orice lege votată de popor;
“
examina proeietele de legi și con­
firma pe cele votate; .judeca ches­
*
tiunile delegate de rege. Funcțiunea
’ <
■
de senator era pe viață. ..Adunarea,
-■''M
poporului" era o reuniune a celor
‘
30 de curii (v. c.) care vota legile.
*■'
Heuniunea se făcea în comiții, la
poalele Capitoliuhii: votul nu era
individual, cetățeanul fiind consi­
r<>y
derat ca membru al unui grup. Vo­
tul se oprea când majoritatea cu­
^ '’ c
riilor -e pronunțau întrun sens
'
sau altul, lira obiceiul ca înainte de
vot. să se consulte auspiciile (v. c.).
Magistralii erau: „pi aefeclus urbi"
r P ’' - ' ^ ’ ' ^
cari aveau pulerett de-a adminis­
tra. „Qi-iaeslorex parricida" .judecă­
tori de instrucțiune și alți judecă­
tori delegați de rege și confirmați
de popor pt. judecarea crimelor.
Armata se compunea din soldați
pedești’ii. comandați de tribuni,
org. pe centurii. Bomani au intro­
dus armata permanentă, care se
fonila pt. o expedițiune determinată,
care sfârșindu-se, -legionarii rein­
trări în viata civilă. Era un ame­
stec între viață, civilă, și militară.
Mai târziu ,.,Ser viu Tiiiliu" a schim­
bat alcătuirea statului roman,
schimbând constituțiunea și dând
plebeieuilor drept de exercitarea,
suveranității. El a introdus censul
(v. e. pie baza căruia a împărțit
Populationen în 5 clase. El a divi­
zat poporul în „centurii“ o aduna­
re mai democratică pt. exercițiul
Votului. Erau 194 centurii; fiecare
centurie avea în adunarea poporu­
lui (un vot. Perioada, republicană
este caracterizată prin lupta între
Patricieni șj plebei. Tn fruntea im­
periului erau: ..consulii" câte doui
aleși anual. Era unul cu chestiuni
de putere civilă și celălalt, milita­
va, puțându-și face opozițiune unul
— 303 —
t
altuia. Consulii judecau cu drept
de apel Ia popor: ei aveau „impe­
riu in". Funcțiunile preoțești erau
supuse autorității marelui pontifi­
ce „rcx sacroruni". Toate magistra­
turile erau elective. Cel ce suferea
de o infirmitate fizică, nu putea fi
ales. Pt. a puteau fi ales se cerea
10 ani de serviciu militar; ei tre­
buiau să facă conciliabule; plim­
bări cu toga în forum. Când statul
era amenințat de vre-un pericol în
locul celor doi consuli se alegea un
„dictator“ fără răspundere. Alți
magistrati mai erau: „censoril în­
sărcinați cu operațiunile de recen­
sământ. și curățenia moravurilor;
„pretorii" erau o magistratură deo­
sebită accesibilă numai patricieni­
lor; în sec. IV' a. Cr. se alegeau de
popor și aveau puterea de a judeca;
interj reiau codurile; la inlrarea în
funcțiune dau edicte asupra meto­
delor și procedurei lor. „Edilii cu­
rali' erau magistrali însărcinați cu
poliția orașelor și consilieri muni­
cipali. In perioada republicană se­
natul a dobândit o mai mare în­
râurire; senatorii se numesc de
consuli. Senatul devine direcțiunea
politică, a renublicei. In împreju­
rări grele declara patria în pericol.
Scopul acestei formule era să, oco­
lească numirea dictatorului, încre­
dințând puterea, dictatorială, sena­
torilor. „Tribunii" erau reprezen­
tanți ai poporului, eșiți din luptele
plebeilor, cu misiunea de suprave­
ghere contra opresiunii patriciene.
instituția a fost înființată, de Me­
neam Aijripa fost consul (513 a.
Chr.). Persoana tribunului era. sa­
cră, acela care ar fi împiedecat pe
un tribun le a-și ex. funcțiunea co­
mitea crimă, de „lese maiestate* și
se pedepsea cu moartea. Tribuni
aveau drept de veto, puteau opri
executarea deliberațiunilor senatu­
lui: acuzațiunile și chiar execută­
rile. „linpariul" începe cu dictatura
lui Cesar, care remarcă o nouă eră.
în istoria, politică a I. r. Constitu­
țiunea se schimbă și puterea popo­
rului trece asupra, imperiului, cari
apoi au fost, uzurpate de Cezar, ca­
re deveni autocrat. Se suprimă
drepturile și libertățile adevărate,
dar nu se desființează, formele.
Așa impara Iul August ia titlul de
consul pt. a avea drept la. impe-
 Imperium —* Impozit
rium și justiție; se numește censor ne ce o are fiecare cetățean de a
pt. a alege membrii senatului, Pon­ contribui indiferent dacă are sau
tif pt. a dirija religia, deveni tri­ nu un profit. Este o obligațiune im­
bun pt. a fi inviolabil, iar pt. a pusă particularilor de-a plăti în
dobândi guvernământul provincii­ profitul statului, județelor, sau co­
lor senatul îl numește „proconsul '. munelor și instituțiilor pubi, o oare­
Vechile magistraturi s’au menținut care sumă de bani ori porțiune în
și sub imperiu: consuli, pretori, tri­ natură, din produsul muncei sale.
buni, censori în fond puterea lor Caracterele l. sunt: nu se pot sta­
nu mai reprezenta nimic, fiind ni­ bili și percepe decât pe baza unei
micită de capul statului, care le legi și numai în favorul statului,
exercita prin reprezentanții săi jud. și comunei sau instituțiilor
„praefectus urbi“, Senatul sub im­ publice, cari îndeplinesc servicii de
periu devine o ficțiune, reducân- stat; I. județene și corn, nu se pot
du-i-se puterile și sfera de activita­ înființa decât cu învoirea consilii­
te; senatorii erau numiți ide împă­ lor respective; nu se pot stabili pri­
rat dintr'o anumită categorie de vilegii sau excepțiuni în materie de
cetățeni „Ardo senatarius“ înfiin­ impozite; monopoluri nu se pot con­
țată de August. împăratul îi putea stitui decât în favorul statului, jud.
numi și revoca după bunul plac. și com. I. sunt: „directe“ acelea
Sub imperiu s’a făcut primul ca­ cari se percep la anumite epoci, de­
dastru pt. o echitabilă plată a im­ terminate prin mijlocul unor ta­
pozitelor; sau construit căi de co­ blouri sau roluri nominative; „in­
municație. împăratul era înconjo- directe“ cari se percep numai cu
rat de un consiliu de senatori, ma­ ocaziunea unor fapte sau acte a
gistrati și jurisconsulti cari îl aju­ unui particular ca: imp. vamale, de
tau la rezolvarea problemelor. înregistrare și timbru, etc.; „pro­
Imperium, erau drepturile și porționale“ când este fixat uniform
atrib. cele mai mari, pe cari le pu­ cu acelaș procent pt. toți contribua­
teau exercita magistratii romani. bilii ex. 5% pt. toti; „progresiv“
Erau: „I. domi“ de ordin religios și este acela fixat în raport cu averea
politic, ex. de regi și consuli. „I. mi­ sa; el crește în progresiune cu ave­
litare^ fără limite, ex. de coman­ rea, ex. cei cu venit de 10.000 lei să
danții militari, concentrarea tutu­ plătească 1%, cei cu 50.000, 3%, etc.;
ror I. în mâna unei singure per­ „I. pe lux și cifra de afaceri“, I.
soane (imperatori alcătuia puterea sunt prevăzute în Legea pt. unifi­
imperială. carea contribuțiunilor directe din
Imperium in imperio, Stat în 1933, modif. la 1 Apr. 1934, pt. su­
Stat, se întrebuințează locuțiunea, primarea imp. global. Imp. agricol,
când se arată că o clasă de cetățeni Imp. asupra veniturilor, valorilor
se sustrage, sau vrea să scape de mobiliare, I. întreprinderilor co­
legea comună. merciale și industr. I. pe salarii
Impietare, înseamnă încălcare, bal, (supracotă); I. profesional și I. glo­
ex. un, primar care încălcând atri- ce anual (v. ac. c.). Constatarea I. se fa- 1
butiunile consiliului sau delegațiu- nere (v. c.)dececomisiunile de impu­
funcționează pe lân­
nei, a luat singur măsuri în locul gă fiecare percepție, (v. Percepere.
acestora comițând un exces de pu­ Urmărirea I. Regiuni de constata­
tere (v. c..) fondat pe incompetentă. re. Bonuri de imp.). „Istoricul im­
Actul făcut este lovit de nulitate pozitelor“. In trecut sistemul de im­
(v. c.). pozite era nedrept, din cauza orga­
Impossibilum nulla obligatio nizării sociale de atunci, care avea
est, nimeni nu-i dator să facă ceea- la bază inegalitatea; boierii și cle­
ce nu se poate. Digestele. Este o rul fiind scutiți de plata impozite­
regulă de drept în virtutea căreia lor și având toate privilegiile. Im­
obiectul actului juridic trebuie să pozitele nu erau puse după vre-un
fie posibil. Dacă dreptul nu se poate principiu financiar, singurul prin­
realiza nici actul nu se poate for­ cipiu fiind acela de a se stoarce
ma. cât mai mulți bani. Pe la jumăta­
, Impozit, (Fin.) este o obligațiu­ tea secolului al XVIIIJea se per­

- 304 —
 Impozit
cepeau următoarele impozite: Sfer­
turile sau civerturile erai- o dare
directă; sferturile se percepeau tri­
mestrial, precum le arată numele,
dar nu rare au fost timpurile când
s’au luat 5 sau 6 sferturi pe an;
alteori chiar mai multe. Astfel la
1759, sub domnia lui Scartai Ghica
în Muntenia, s’au luat 12 sferturi.
Birul acesta, cel mai vechi impozit
în bani, nu era propriu zis un im­
pozit pe cap de locuitor. Domnito­
rul fixa suma ce avea să se plă­
tească și care apoi era repartizată
pe comune, se numea cislă, iar co­
munele o repartizau pe asociații de
familii, lude. Celelalte impozite se
strângeau ia origină, în natură;
eând poporul se ocupa cu creșterea
vitelor, se lua a zecea parte din ani­
male, iar cei cari nu aveau zece oi,
porci, etc. se asociau cu alții pt. a
plăti impozitul. Mai târziu aceste
dări s’au luat în bani. Ele erau:
dijmăritul. Dijma adică din zece
una (decimă), se mai numea în Mol­
dova și desetina. Ea se percepea pe
albine și porci, purtând și numele
de albinărit sau porcărit. Văcări-
tvl era darea ce se lua pe vaci și
boi. Se percepea și asupra vitelor
boierilor, ajungând uneori să se ia
chiar asupra vitelor moarte. Goști-
năritul era darea de porcii de vân­
zare; pogonăritul, darea de pogon;
vinăritul, darea pe vadra de vin;
tutu.năritul, pe pogonul de tutun;
oieritul, darea pe oi; cunița pe caî;
stipunăritul, plătit de cei ce lucrau
săpun; măjăritul, plătit de vânză­
torii de pește; fumăritul se plătea
de cârciumile mari din București
și Craiova, deosebit de cârciumărit.
Gărdurăritul și căminăritul erau
alte dări de vin, pe cari le luau ar-
mașul cel mare, paharnicul cel ma­
re și cuparul. La aceste dări se
adăugau podvezile, la cari erau
obligați țăranii, în folosul Domnu­
lui: facerea morilor, pescuitul mo­
runilor, căratul buțiilor, etc. Ur­
mau apoi dările extraordinare, cari
strângându-se cu regularitate, de­
veniseră, adevărate dări ordinare:
tnucarelul, ploconul steagului, aju­
torința, etc. Vămile se percepeau în
toate orașele și împreună cu sarea,
constituiau monopolul Domnului.
Deosebit de aceste dări erau altele
cari constituiau venitul Doamnei
— 305 —
și al boierilor, aceștia având și un
număr de țărani scutiți de bir.
Prima reformă financiară. Con­
stantin Mavrocordat prin reforma
sa făcută în țara românească la
1739, a desființat toate aceste veni­
turi ale boierilor, cărora le fixă le­
furi din visterie și a stabilit birul
la 10 lei, plătibil în 1 sferturi. A
făcut roluri de contribuabili, nu­
mite peceți, a înființat Cassa răsu-
relor, din care se plăteau funcțio­
narii și a dat dreptul negustorilor
și boierilor mici, să liciteze la aren­
darea veniturilor. Până atunci, ve­
niturile Statului, cari mai toate
erau arendate, nu puteau fi luate
în arendă decât de boierii mari,
fapt ce dădea naștere la speculă,
căci aceștia le subarendau. Tot C.
Mavrocordat a unificat cămara
Domnului cu visteria, căci până
atunci, Domnul avea numai anu­
mite venituri ca: vămile, ocnele,
dijmăritul, vinăritul, etc. Reforma
n’a oprit însă arbitrarul și nu s’a
aplicat în părțile ei bune. Regula­
mentul Organic (v. c.), care a or­
ganizat Principatele din punct de
vedere administrativ, nu a lăsat să
mai dăinuiască nici debandada fi­
nanciară de până atunci. El a des-
fiițat toate impozitele directe insti­
tuind două dări: capitația și pa­
tenta. Capitația era o dare de 11-11
lei (30 lei vechi), pe care o plătea
orice cap de familie, iar patenta
era plătită de negustori și mese­
riași, după clase. Comercianți, erau
împărțiți în 3 clase, cari plăteau o
dare variind între 88 și 22 lei
(240—2(50 lei vechi), iar meseriașii
în 2 clase; meseriașii mari plă­
tind 33—33 lei, iar cei mici, 18—51
lei. Patentării nu mai plăteau ca­
pitația. Era apoi darea țiganilor, de
18—51 lei (50 lei vechi) și darea
mazililor, de 1(5—60 lei (45 lei
vechi). Regulamentul Organic, deși
menține privilegiile boierilor și
obligă pe țărani Ia numeroase zile
de clacă, constitue totuși pt. aceș­
tia o reală. îmbunătățire, căci știau
cât și când aveau să plătească. Iar
pt. a împiedeca prigonirea țărani­
lor, pt. dări, art. 97 din Regula­
mentul Munteniei prevedea: „Pen-
trucă de acum înainte, nici sub
o cârinuitorii de plasă, nici alti o-
rdnduiți, să nw poată găsi niciodată
20
 Impozit — Impozite
prilej de a bântui pe birnici în cel
mai mic lucru, locuitorii plugari
și muncitori ai fiecărui sat vor
alege pe tot anul un pârcălab, care
va fi împlinitor dăjdiilmM. Regula­
mentul Organic puse ondine în fi­
nanțe, stabili patentele și capitația,
„fără de a putea vre-odată, nici
Domnul nici Obșteasca Adunare,' să
adauge sau să scază hotărîtul preț
al acestei capitalii, pentru orice
pricină va fi", (art. 75) și hotărî ca
dările să se încaseze trimestrial.
Regulamentul Organic menținea
însă privilegiile de clasă, clerul și
boierii nefiind supuși la dările di­
recte. Iar când a fost vorba să se
stabilească un impozit funciar, în­
treaga clasă a boierilor s’a ridicat
să protesteze, obținând ca acest im­
pozit să nu mai fie prevăzut. Cla­
sele privilegiate erau lovite însă de
dările indirecte. Aceste dări prove-
niau mai ales din impozitul asupra
Sării și vămilor, cari se menținu­
seră numai pt. intrarea și eșirea
din țară, desființându-se vămile
orașelor. „In Ardeal'* erau urmă­
toarele impozite directe: Impozitul
asupra pământurilor, calculat după
venitul mijlociu net al pământu­
lui. Impozitul asupra clădirilor se
calcula asupra, chiriilor, în comu­
nele în cari mai mult de jumătate
din camerele locuibile erau închi­
riate, iar în celelalte, era un impo­
zit asupra numărului odăilor. Ur­
mau apoi impozitul asupra câștigu­
lui, care nu era altceva decât pa­
tentă; impozitul asupra minelor,
cel pe dobânzi și rente. Impozitul
pe venit, înființat în 1909, era de
5 coroane pt. salariile între 800—900
cor. anual și ajungea până la 4970
cor. pentru veniturile mai mari de
100.000 cor. prevăzându-se și un mi­
nimum de existență de 800 cor. a-
nual. Impunerea se stabilea după
venitul anului precedent. In „Basa­
rabia", impozitele directe erau ur­
mătoarele: impozitul pe pământ,
de 2614 copeici pe hectar. Clădirile
urbane erau impuse cu 8% din ve­
nit. Impozitul patentelor era for­
mat dintr’o parte fixă și alta corn
plimentară; partea fixă era stabi­
lită pe clase, cea complimentară,
pe cifra de afaceri. Mai erau apoi:
impozitul asupra capitalurilor mo­
biliare și impozitul pe venit, care
— 306 —
se percepeau asupra veniturilor
periodice din anul precedent. Afară
de impozitele către stat, erau im­
pozitele zemstvelor și ale volostelor.
Zemstvele, erau un fel de consilii
județene, cari aveau în grija lor
drumurile, școlile și spitalele din
județe. Iar volostelă erau interme­
diare între județ și comună. In
„Bucovina" se aplica sistemul de
impozite austriac, care prevedea
următoarele impozite: pe pământ
pe case, pe patente, pe câștigul so­
cietăților obligate la publicarea bi­
lanțului, pe rente și pe venit.
Impozit agricol, se'stabilește pt
5 ani asupra valorii locative a pă­
mântului, împărțit în categorii de
culturi: este impozabil orice pro­
prietar de pământ. Cota de imp.
este de 6% din venitul net, dacă
proprietarul utilizează el pămân­
tul; 7% când este arendat; 24%
când proprietarul trăiește în străi­
nătate. Pt. păduri 10%; când pădu­
rea se defrișează, 20%. I. a. către
județ este 5%, pt. comună 3% și
0.5% pt. camerele agricole. Scutiri:
proprietățile publice de stat; pt. 10
ani delà schimbarea în pământ de
cultură a bălților, pt. 5 ani planta­
țiile de livezi, se acordă scăderi pt.
dobânzi ipotecare, pt. pagubele pro­
venite din grindină și inundații. (L
Contr. dir. 17 Martie 1933, modif.
1934).
Impozite adiționale, pt. comu­
ne, județe, etc. sunt adause la imp.
elementare și se așează împreună,
asupra acelorași venituri și după
aceleași reguli. Imp. a. sunt acele
stabilite în favoarea județelor, co­
munelor și caselor profesionale în
proporție pt. județ de 3.75% asu
pra veniturilor agricole: 2% venit,
clădiri și 1% din ven. profesional,
pt. comună; 2.25% din ven. agri­
col și profesional 6% ven. clădiri.
Cameră agricolă 1% din ven. agri­
col; Cameră de muncă 0.5% asupra
impozitului profesional. I. a. se
percep prin organele de stat și se
pot înființa cote a. și în folosul Ca­
merelor de comerț. Legea ad-ți ei lo­
cale prin art. 429 și urm. a mărit
cota I. a. până la îndoitul cotelor
afectate, (v. Cote ad.).
Impozite asupra val. mobiliaret
sunt acele impuse asupra venituri
 Impozite
lor clin acțiuni, obligațiuni, împru­
muturi, tantieme, capital mobiliar,
dobânzi 15% pt. venituri din ac­
țiuni nominative 12%; pt. venit clin
depuneri în numerar la bănci, 10%
și 5% pt. acele făcute de streini în
țară. I. se așează asupra venituri­
lor brute: asupra acestor venituri se
mai impune cota ele 3% pt. fondul
de asistență publică și cultura na­
țională.
Impozite, comisiunea de apel,
pt. I. se compune din: președinte,
im magistrat desemnat de Minis­
trul justiției, delegatul fiscului, ad-
torul de constatare, inspectorul re­
gional. sau controlorul șef, delega­
tul contribuabililor.
Impozite directe, se numesc a-
cele cari se percep la anumite epoci
determinate prin mijlocul unor ta­
blouri sau roluri nominative, ca:
imp. agricol, comere, global, etc.
■cari sunt înscrise in roluri. Dacă
după aplicarea tuturor gradelor de
urmărire, se constată, că, contribua­
bilul este insolvabil și în neputință
de a muncii, este dispărut fără a-
V ere. perceptorul va încheia, un pro­
ces verbal în dublu exemplar, con­
trasemnat de autoritatea comunală,
si înainta ad-ției de încasări și
plăți pt. .ștergere. (25 L, c. p.).
Impozite indirecte, sunt acele
percepute prin monopoluri, vămi,
timbru, înregistrare, impozitul a-
supra succesiunilor și donațiunilor,
băuturilor spirtoase, cifrei de afa­
ceri, luxului, etc. I. i. se percep cu
ocazia, punerii în vânzare a arti­
colelor, calculându-se pe lângă pre­
țul actual și impozitul fixat. I. i-
se înființează prin legi speciale, pt.
fiecare specie de articole. Venitu­
rile statului din I. i. au fost eva­
luate pe 1932 la 8.350 miliarde lei,
din totalul prevederilor de 25 mi­
liarde.
Impozite pe acte și [apte juri­
dice. v. Timbre.
Impozitul pe clădiri, se stabi­
lește pe 5 ani, asupra val. locative,
din care se scade 20% pt. întreți­
nere. Scutiri: clădirile publice, pa­
rohiile clădirile industriilor și clă­
dirile rurale, cari n'au mai mult
de 3 camere. In mod vremelnic clă­
dirile noi pe timp de 10 ani. popu­
— 307 —
lare 20 ani. Impozit pe venitul pro­
prietăților clădite este de 10% pt.
proprietari și 20% pt. cei ce locuesc
în străinătate peste 6 luni; sunt
asimilate clădirilor: terenuri vira­
ne, cele necultivate și instalațiuni
de docui’i. Venitul se determină
după valoarea locativa. Scutiri:
imobile publice, legațiunilor, clădi­
rilor rurale pt. agricultori până, la
3 camere, clăd. noui 10 ani, cele
reparate radical și stabilimentele
ele ape minerale, scutite def. insta-
lațiunile de băi curative.
Impozite personale, sunt acelea
ce iau în considerațiune numai per­
soana contribuabilului, care este
taxat după venitul elementar sau
global. In vechime primul criteriu
de 1. era persoana; societatea era
împărțite în caste, unele privile­
giate și altele asupra cărora cădea
greutatea prestați unii or. La I. erau:
talia personală, capitația și dijma.
Impozite proportionale, sunt
acelea cari se percep prin viză, coli
timbrate, sau timbre mobile, asu­
pra a diferite acte și fapte juridice,
enumerate de art. 15 Leg., timbru­
lui 1927. Suma 1. p. variază după
natura, actelor sau faptelor juridi­
ce și în proporție cu valoarea ac­
tului. Ex. pt. lucrări, furnituri de
materiale autorităților ad-tive se
percepe 1.40% (1932) asupra valorii
ferniturei.
Impozit pe venit întrepr. co­
merciale și ind. este de 10% ce se
impune asupra veniturilor nete din
întrepr. corn, și ind. care se spo­
rește cu 2% pt. operațiuni de bancă
și se reduce cu 2% pt. exploatări
miniere sau de transport. Comer-
c-ianții și industriașii se impun cu
300—14.000 lei. Micile asociațiuni
miniere 1.5% din val. brută a au­
rului. Venitul net, se stabilește a-
nual în baza bilanțului scăzându-se
din venitul brut, chirii, salarii, cos­
tul materiilor prime, amortizări,
etc. Constatarea se face în baza de­
clarațiilor scrise. Bănci populare și
cooperative sătești se impun cu. re­
duceri de 50 și 75%.
Impozite pe spectacole publice,
v. Spectacole.
Impozitul pe salarii, veniturile
din salariile funcționarilor publici
20'
 Impozitul
sau particulari, îndemnizări, gra­
tificata, sunt supuse la un impozit
de 4.4% dacă nu întrece de 4000 lei
lunar; pt. diferența ce trece ile 4000
lei până la orice sumă se calcu­
lează 8.8%. I. p. s. se rețin prin sta­
tele de plată și se varsă percepției
respective lunar. Scutiri: lista ci­
vilă, veniturile până la 750 lei lu­
nar, veniturile agenților diploma­
tici, etc.
Impozite reale, sunt acele cari
sunt așezate asupra imobilelor,
fără a lua în considerație persoana
contribuabilului. De „repartițiune"
cari sunt așezate global asupra u-
nei comune, apoi se împart între
locuitori. In vechime erau „Cista"
repartizate asupra comunei, care
făcea pe „lude“ adică pe grupuri
de familie. Pentru fiecare cislă sau
ludă un fruntaș era răspunzător
de încasare. In Ardeal existau
„aruncările“.
Impozitul global, cuprinde toate
veniturile -ce se cuvin unei persoa­
ne pe anul precedent, scăzând im­
pozitele elementare și cele adițio­
nale, datoriile și pagubele din co­
merț și industrie/agricultură, etc.
Este un I. subiectiv, ținând seama
de totalitatea veniturilor și împre­
jurărilor personale ale. contribua­
bilului. Datoresc acest impozit: per­
soanele cu domiciliul în țară, cetă­
țenii români, ori unde ar locui și
pt. veniturile de ori unde. I. g. este
un impozit nou, înființat de legea
contribuțiilor directe din 1923, în
locul „fonciereti“, „patentei", etc.
existente în Vechiul Regat. I. g. are
la bază toate veniturile centralizate
la un loc ale unei persoane cap de
familie, provenite din toate venitu­
rile, la cari a fost impus prin cele
6 categorii de imp. elementare. A-
cest impozit este pus exclusiv asu­
pra persoanelor fizice; ele se referă
și la veniturile realizate în străi­
nătate; iar cetățenii români, sunt
impuși chiar dacă au domiciliul în
străinătate, Veniturile provenite
din salarii se impun separat. I. p.
se calculează adunându-s la un loc
toate veniturile impuse la imp. ele­
mentare și toate veniturile scutite,
din care se scade: impozitele ele­
mentare, plățile la cele 6 categorii
de imp. dobânzile datorate, anui­
- 308 —
tăți, rente, pierderi încercate în a-
nul precedent, sume date pt. insti­
tuții de cultură; ce rămâne după
aceste scăderi se impune cu I. glo­
bal ale cărui cotă de impunere va­
riază delà 1—24%, asupra acestui
venit; se impune în baza declara­
țiilor anuale și a situației sociale
a persoanei constatată după numă­
rul încăperilor ce ocupă, numărul
servitorilor, automobilelor, valoa­
rea locativă a locului ce posedă.
Din el se mai fac scăderi pt. sar­
cini familiare până la 1 mii. lei.
Cota de impunere încep delà 20.000
lei la 1 mil. delà această siumă se
impune cu 36%. Ex. pt. ven. de
20.000 1% este 200 lei, pt. 60% cu
1.60% este 960 lei; pentru 300.000 cu
6.25% este 18.000 lei; pt. 1 mit cu
14.4% este 144.000 lei; pt. 4 mii. cu
20.40% este 816.000, etc. I. gl. se mă­
rește în raport cu venitul net (v. c.)-
In 1934 a fost înlocuit cu un imp.
numit „supra-cotă“ (v. c.) așezat a-
supra fiecăruia din veniturile su­
puse impozitelor elementare.
Impozitul po lux și cifra de
afaceri a fost creat prin legea din
1921; sunt supuse acestui 1. toate
mărfurile importate, precum și cele
produse în țară. Impunerea se face
de o comisiune instituită pe lângă
Minist. finanțe și se percepe pt.
mărfurile importate la vamă, pt.
cele produse în țară la locul pro­
ducției. Cota vărsării între 1—16%,
după categoria de mărfuri cuprinse
în listele speciale. A fost regi, prin
L. pubi. Mon. Öf. 78/1934. Sunt su­
puse I. 1. produsele și materii« pri­
me, importate sau exportate, afară
de cele scutite. Cota de impunere
este 15%, 10%, 5%, 2.40% și 0.90%
din valoarea lor medie, sau asupra
valorii de facturare (v. c.) adecă
prețul de vânzare al produselor, in­
clusiv ambalajul și taxele de consu­
mație. I. 1. se percepe la eșirea
mărfurilor din fabrică, iar pt. măr­
furile importate la oficiile vamale.
Neplata la timp atrage majorarea
imp. cu de 5 ori suma neplătită.
Perceperea și controlul se face de
Minist. fin.
Impozitul profesional, se așea­
ză asupra veniturilor 6—8% din
profesiuni libere, meseriași, avocați,
medici, ingineri, autori, etc. și a-
 Impozitul — împrumut
supra oricărui venit neimpus în
alte categorii. Pentru veniturile din
lucrări literare, științifice, artistice
și pedagogice 5%. Constatarea se
face pe baza declarațiilor anuale.
Cuprinzând sumele brute, din cari
se impune 1/3. Sunt scutiți: persoa­
nele corpului diplomatic și inva­
lizii clin războiul 1914—19. Orice lo­
cuitor, care nu e impozabil la alte
impozite se impune cu 10 lei pe an.
Impozitul unic, e „taxa uni­
că“ profesată și militată de fizio-
crați. Ei credeau că cultivarea so­
lului era singura muncă produc­
tivă de bogăție, deoarece ajutorul
pe care-1 dă natura produce un sur­
plus („produit net“). întrucât acest
excedent a fost dat de natură în
mod gratuit, el ar trebui să fie per­
ceput de stat sub forma unui „im­
pozit unic“.
Imprescriptibil, este situația u-
uui teritoriu, aparținând domeniu­
lui public, care prin deținerea lui
de către o persoană sub orice for­
mă, nu se poate dobândi prin pre­
scripții. Orice vânzare a unui bun
public, este nulă. Ceeace este inalie­
nabil (v. c.) este și I. și se poate
invoca oricând și de oricine.
Imprescriptibilitate, se numește
situația unui lucru, care nu poate
fi dobândit prin prescripție; ex. bu
nurile din domeniul public (v. c.).
Impresiuni digitale, (pr. pol.)
este un mijloc de dovedirea comi­
terii .unei crime, prin imprimarea
urmelor degetelor delà mâni a in­
fractorului pe diferite obiecte. De-
senurile formate de liniile papilare
sunt foarte importante, cari fac din
dactiloscopie (v. c.) cea mai sigură
dintre probele pt. descoperirea și
identificarea criminalilor, ceeace
mulți criminali dându-și seama de
aceasta au început să lucreze cu
mănuși sau săi distrugă desenul pa­
pilar de pe degete frecându-Ie de
piatră, sau de pantaloni. Metodele
pt. fixarea I. d. sunt: se baclijonea-
ză impresiunea cu o soluțiune de
nitrat de argint 8—10%, se expune
udă la lumina zilei, după care li­
niile, papilare încep să apară în
culoare roșiatică negricioasă; pri­
sosul de soluțiune se spală cu un
vaporizator de apă, se lasă să se
usuce și tratează cu un revelator
— 309
fotografic. Tratamentul cu acid
clorhidric al cărui vapori atacă
sticla, făcând-o mată, afară de por­
țiunea unde este impresiunea, apă­
rată de stratul de grăsime și să­
ruri, cari rămâne neataeată. Tot
astfel cu1 vapori de iod, cari fac vi­
zibile impresiunile, etc.
Imprimate pt. ad-țiile publice,
a se vedea instrucțiunile Ministr.
industr. Mon. Of. 174/1930 pt. nor­
malizarea I. și întrebuințarea pt.
corespondență, buletine, registre,
broșuri, plicuri, etc. I. tip.
împrumut, (Fin.) se înțelege ac­
tul prin care statul sau particu­
larii își procură prin bună înțele­
gere capital străin, pe care se obli­
gă a-1 restitui în anumite condi­
tami. I. este un mijloc extraordinar
pt, acoperirea cheltuelilor extraor­
dinare ale statului. El nu este un
venit. Epocile când statul recurge
ia 1. sunt o indicație că veniturile
ordinare ale sale sunt insuficiente.
Alte mijloace extraordinare afară
de I. mai sunt: vânzarea bunurilor
statului; recursul la tezaur; ridica
rea temporară a impozitelor; ceda­
rea anumitor monopoluri. In prin­
cipiu I. publice sunt un rău: reduc
capitalul circulant, au ca urmare
ridicarea dobânzilor, se reduce pro­
fitul, guvernele fac cheltueli cu
ușurință, angajează generațiile vii­
toare. Argumentele în favoarea I.
sunt: încurajează economie națio­
nală, procură capitaluri de plasa­
ment, se încurajează industria.
Contractarea I. se face prin votul
corpurilor legiuitoare. I. pot fi: „in­
terne“ contractate în țară; „ester­
ne“ când sunt contractate peste ho­
tare; „cu garanție“ când pt. asigu­
rarea plății se dau ca garanție a-
numite bunuri publice: mine, po­
duri, sau exploatarea anumitor în­
treprinderi; „fără garanție“ când
se întemeiază pe încrederea ce o
inspiră statul debitor; „voluntare“
când statul ca om particular se
adresează marilor capitaliști pt.
împrumut în țară sau străinătate,
acest împrumut se contractează:
cu rentă perpetuă, sau amortizabi­
lă, cu obligațiuni fixe pe termen
scurt; cel mai uzitat este cu. rentă
perpetuă, când' statul se obligă să
plătească dob. capitalului, această
 împrumuturi — Imunitate
rentă este negociabilă. „I. cu obli­
gațiuni“ când .plata capitalului se
va face la anumite epoci și anu­
mite condițiuni impuse tì’e credi­
tori; ex. că anumită sumă să ser­
vească la plata de furnituri. Aceste
împrumuturi de obiceiu se fac în
împrejurări grele pt. stat și în e-
poci de mare lipsă. „I. forțat“ se
face în cazuri de război, etc. Când
statul se adresează băncii de emi­
siune, pt. a emite bilete și a-le pre­
da statului decretând un curs for­
țat, sau emite însuși statul fără ca
aceste emisiuni să aibă o acoperire
metalică. „I. naționale“ se fac prin
subscripțiuni publice în tară sau
străinătate, când statul se adresea­
ză capitaliștilor a subscrie dela o
sumă oarecare în jos, emițând obli­
gațiuni. „I. pe termen scurt“ se fac
atunci, când statul are nevoie de
acoperirea cheltuelilor urgente de
personal, pt. câteva luni cu dobân­
dă, eliberând bonuri de tezaur (v.
c..). I. se sting prin plată sau con­
versiune. In ce privește modalită­
țile de câștigare a împrumuturilor
mai mari, vom da aici câteva din
cele mai obișnuite: 1. împrumuturi
prin bancheri, când banca sau un
grup de bănci acordă direct împru­
mutul, luând asupra sa riscul de
a vinde pe piață eventualele titluri
de împrumut. 2. împrumuturi prin
adjudecare, când se cer oferte delà
mai multe bănci pt. împrumutul ce
urmează a se contracta. 3. împru­
mut, prin robinet, când1 debitorul
se prezintă la bursă pt. a vinde tit­
lurile de împrumut. Sub conversiu­
nea împrumuturilor înțelegem ope­
rațiunea financiară, prin care dis­
pare o datorie veche, înlocuindu-se
printr’o datorie constituită, în con­
ditiuni deosebite, cu o dobândă mai
mică. Modalități de conversiune
mai cunoscute sunt următoarele: 1.
Conversiune în rentă al pari, prin
care se face oferta d'e a alege ram­
bursarea datoriei vechi și acorda­
rea de noui titluri. Aceste vor pur­
ta o dobândă mai mică, rămânând
capitalul acelaș. 2. Conversiune în
rentă sub pari: va crește capitalul,
în schimb însă se vor micșora do­
bânzile. 3. Conversiunea cu trepte
(conversion différée) care constă
într’o eșalonare de două sau trei
reduceri succesive a aceleiași rente.
310 -
împrumuturi comunale sau ju­
dețene, se hotărăsc de consiliile lor
și supun spre aprobare organelor
tutelare. Nu se poate aproba un I.
dacă nu s’a prevăzut în buget (v.
c.) și mijloacele pt. plata anuității.
Aprobarea I. se dă printr’o deri­
ziune motivată: de prefect pt. I.
rambursabile în maximum 25 ani
al căror anuități, unite cu celelalte
sume datorate pt. I. sau contracte
anterioare, nu întrec de 10% din ve­
niturile ordinare pt. comunele ru­
rale și urbane; de către Ministrul
de interne pt. municipii și județe;
printr’o lege specială pt. I. ram­
bursabile peste 25 ani și depășind
limitele de mai sus și pt. acele con­
tractate în monedă străină. Dosa­
rul cererei pt. aprobarea I. va cu­
prinde: lucrările consiliului, chel-
tuelile pt. care se face I. procentul,
durata și modul de rambursare;
resursele speciale afectate serviciu­
lui de I. bugetul definitiv pe exer­
cițiul în curs, ultimul cont de ges-_
tiune, o situație a veniturilor și
cheltuelilor pe ultimele trei exerci­
ții, un tablou al împrumuturilor și
contractelor de I. anterioare, un
tablou de amortizare a I. și decizia
motivată de aprobarea I. de con­
siliu. Comisiunile interimare con­
form art. 357 și 536 din' legea pt.
organizarea administrației locale,
nu pot încheia împrumuturi. Juris-
prudență: împnuimut votat de con­
siliul comunal, supus spre aproba­
re autorității tutelare. încheierea
premergătoare, dată de autoritatea
tutelară înainte de judecarea fon­
dului, nu este susceptibilă de cale
de atac. Comisia interimară nu are
căderea să statueze asupra modifi-
cărei clauzelor împrumutului, vo­
tat de consiliul. (Comit. Central de
Rev. Dec. Nr. 627/1930).
Imunitate, (Dr. const.) este un
privilegiu acordat anumitor dem­
nitari, care constă în scutirea de
anumite sarcini, sau de jurisdic-
țiune în vederea funcțiunei ce o
exercită. „I. parlamentară“ constă
în aceea, că nici unul din membrii
camerei sau senatului, nu pot fi
urmăriți pt. părerile și voturile ex­
primate în cursul ședinței. „Nici-un
membru al adunărilor nu poate fi
urmărit nici arestat în timpul see
 Inacțiune — Inamovibilitate
Fsiunei, decât cu autorizația aclună-
Krii din care face parte, afară de
•flagrant delict (v. c.). (55 Const.).
■■Agenții diplomatici ((v. c.) și suita
■ lor, se bucură de 1. Persoana Re-
■gelui este inviolabilă și nerespon-
K'sabilă, (87 Const.), ea este generală
■și nu suferă nici-un fel de excep-
•tie.
K inacțiune, (Dr. pen.) este o in-
■.fracțiune (v. c.) atunci când cineva
■ omite de a face ceeace legea-i or-
Brdonă. Ex. o moașă, care nu se duce
Fia ofițerul stării civ. să declare naș-
f terea. Infracțiuni de inacțiune sunt
f mai ales la contra vențiuni și de­
ft liete. Crime de I. sunt: când func-
l'ționarii publici (v. c.) cari refuză
t sau neglijează a da ascultare unei
? reclamațiuni legale. Când prin a-
E măgire vor face pe subordonații lor
[ a comite crime, sau când cunos-
: cânclu-le, nu le-au denunțat; se pe-
: depsesc cu degradațiune civică sau
■ cu pedeapsa aplicată acelor crime.
- (102—157 C. pen.).
i înaintare, (Dr. adm.) art. 42 din
statut prevede că: înaintarea delà
o clasă la alta se poate obține nu­
mai după un stagiu de minimum
un an; înaintare dela un grad la
altul după minimum 2 ani. I. se
fac la vechime și la alegere, așa fel
ca proporția celor făcute la vechi­
me, să nu fie mai mică de jumă­
tate. I. delà funcția de șef de biu-
rou în sus se fac numai la alegere.
Propunerile pt. înaintare se fac de
șefii serv, respective; ele trebuiesc
să fie motivate. I. se fac cu avizul
Com. pt. prop, de înaintări (v. c.)
după cercetarea foilor de califica-
ție (v. c.) și în ordinea înscrisă, în
tabloul de înaintare valabil un an.
Pt. servicii speciale, se pot face
abateri dela această, regulă, în in­
teresul serv. I. până la gradul de
subdirector, se fac prin deriziuni
ministeriale, în funcț. superioare,
prin decret regal. I. unui funcțio­
nar tntr’un grad sau clasă supe­
rioară, implică în sine și confirma­
rea stabilității sale, întrucât i se
recunosc meritele pt. confirmare.
(C. Cas. III. 491/1928). I. se pot, face
numai dela un grad la altul.
Inalienabil, înseamnă atunci
când anumite bunuri aparținând
f domeniului public (v. c.) nu se pot
311
înstrăina prin nici-o formă. Orice
vânzare a unui bun public I. este
nulă, și constatarea nulității se
poate face oricând și de oricine.
Consrtituția proclamă inalienabili­
tatea teritorului României. Nici-o
cedare a unei porțiuni de teritoriu
nu se poate face, decât în virtutea
unei legi.
înaltă trădare, (Dr. pen.) este
crima care primejduește ordinea și
siguranța statului, spionajul con­
ceput îmoptriva țării tale, ajutora­
rea inamicului, atentat sau com­
plot împotriva regelui, agitarea la
răsboi civil, folosirea nelegală a
forței armate. Se pedepsește cu
moartea în timp de război și cu
munca silnică pe viață în timp de
pace. (67 urm. C. pen.).
Inamic, puterea străină cu ca­
re România sau aliații săi se gă­
sește în războiu, sau față de care
statul a luat măsuri militare, în
vederea unui războiu iminent.
Inamovibilitate, (Dr. adm.) este
dreptul funcționarului numit în
baza constituției sau unei legii spe­
ciale, care nu poate fi transformat,
pedepsit sau înlocuit decât cu anu­
mite condițiuni prevăzute în aceste
legii. I. garantează într’o măsură
mai mare drepturile asupra func-
țiunei, decât stabilitatea; jurispru-
dența și doctrina au admis că ina­
movibilitatea conferă funcționaru­
lui un adevărat drept de proprieta­
te asupra locului, gradului și cla­
sei pe care o are. I. este o măsură
de proteguire, cerută în favoarea
și pt. apărarea statului, funcționa­
rii fiincl puși la adăpostul presiu­
nilor politice. A fost Introdusă de
legiuitor în unele funcțiuni publi­
ce, în vederea importanței lor so­
ciale, constituind cea mai puter­
nică garanție de independență a
funcționarului, față, de puterea exe­
cutivă, spre a putea să-și îndepli­
nească în deplină conștiință și li­
bertate atribuțiile funcției _ sale.
Funcț. inamov. prin continuitatea
în serviciu sunt mai bine pregătiți,
serviciile funcționează mai bine.
După legile noastre inam. este a-
cordată magistralilor, profesorilor,
inginerilor, etc. (v. și Stabilitate).
Funcționarul inamovibil este legat
nu numai de gradul funcțiunei, dar
 Inaugurare — încadrare
și de locul ce-1 ocupă. A fost pusă
pt. prima oară de Regulamentul
Organic (v. c.), care prin art. 215
prevedea: „după trecerea de 10 ani
delà punerea în aplicare a acestui
regulament, de va găsi cu cale
Domnul și obșteasca adunare toți
judecătorii orânduindu-se odată de
către Domn, vor rămânea neschim­
bați pt. totdeauna; până când vor
cădea în vinovăție ori se vor înălța
la alte dregătorii mai mari, sau se
vor lepăda de bună voe“. După
Reg. Org. Convențiunea delà Paris
(v. c.) apoi Legea pt. înființarea
Curții de Casație 1861, declara I.
magistraților. Legea de org. jud.
din 1890 declara inam. pe președ.
și consilieri Curților și președ. tri­
bunalelor; Legea din 1909 a întins
I. la inspectori jud. la judecătorii
de tribunale și ocoale. Art. 139 al
legii de org. jud. din 26 Iunie 1924,
prevede: „magistrații inamovibili
nu pierd funcțiunile lor, decât prin
demisiune, ajungerea la limită de
vârstă, punere în retragere, pt. in­
firmitate și hotărârea disciplinară
a Comisiunei competente“.
Inaugurare, ceremonie religioasă
prin care o clădire publică este pu­
să în folosul pt. care "a fost con­
struită.
încadrare, (Dr. adm.) se nu­
mește actul autorității ad-tive, prin
care un funcționar în serviciul
acelei autorități, este confirmat în
funcțiune; este avansat, repartizat
într’o funcț. sau este retrogradat
dințr’o funcțiune avută, menținân-
du-i-se salariul cu accesoriile în
acest din urmă caz. I. este o avan­
sare atunci când iun funcționar este
întrat într’o funcțiune superioa­
ră aceleia pe care o exercita. In
majoritatea cazurilor I. poate fi o
retrogradare în funcțiune, atunci
când funcționarul a fost încadrat
într’o funcțiune inferioară. I. este
o confirmare, atunci când funcțio­
narul a fost I. în funcțiunea ce ocu­
pa. „încadrare“ este o Inovație a le­
giuitorului, de după războiu; Sta­
tutul funcționarilor din 1924, pentru
prima dată prin art. 66 prevede:
Autoritățile publice cu ocazia pu­
nerii în concordanță a legilor de
organizare cu Statutul, sunt datoa­
re să fixeze numărul și felul func­
— 312 -
țiunilor, ce trebuiesc isă intre în
compunerea fiecărui serviciu. Func-
țunile ce se vor găsi inutile, vor fi
suprimate și funcționarii respectivi
vor fi numiți în funcțiuni echiva­
lente sau și inferioare, păstrându-și
salarul ce primeau la data desfiin­
țării funcțiunii lor. Dacă prin nouă
organizare se aduce o modificare
în compunerea cadrelor, funcționa­
rul a cărui funcțiune se coboară,
își va păstra salariul ce-1 avea. Art.
199 din Leg. org. Ministerelor din
1929 prevede că: „încadrarea ' și re­
partizarea funcționarilor, în func­
țiunile stabilite, s’a făcut de comi-
siuni instituite la Preșidenția Con­
siliului de Miniștrii, compuse din
delegați ai tuturor ministerelor.
Comisiunile au lucrat în baza unui
regulament, având competința exa­
minării titlurilor, de studii. Prin
art. 203 se prevede: „Funcționarii
păstrându-și salariul, li Se pot atri­
bui funcțiuni inferioare gradului
lor, sau funcțiuni în alte ad-țiuni.
Funcț. stabili, cari nu vor putea fi
încadrați în locurile prevăzute și
nici nu vor putea fi licențiați din
serviciu, vor fi treouți în cadrul
auxiliar și vor continua a îndeplini
orice însărcinări de serviciu ce li se
vor da. (art. 204). I. făcute în baza
acestor texte au fost făcute de mul­
te ori „ad nutum“- (v. c.) făcându-se
multe nedreptăți; au adus o știr­
bire statutului, nesocotind princ:-
piul drepturilor câștigate. In func­
țiuni superioare au fost numiți ti
neri fără experiență administrati­
vă, pt. că posedau o dipiomă, iar
funcționari superiori de carieră șl
cu multă experiență au fost tre-
cuți în funcțiuni inferioare pt. că
la numire nu au avut diplomele
cerute de nouile legiuiri. Jurispru-
dența a statorit că I. nu poate avea
nici-o repercursiune asupra salariu­
lui funcționarului încadrat într’o
funcțiune inferioară; el își păstrea­
ză salariul și toate sporurile afe­
rente. afară de unele îndemnizări
sau diurne, legate de funcțiune. Un
funcționar încadrat, se consideră
definitiv în funcțiune, chiar dacă
înainte de încadrare, el nu era sta­
bil. I. implică în sine și confirma­
rea în funcțiune. Funcționanul în­
cadrat într’o funcțiune inferioară
are drept la acțiune în contencios,
 Incapacitate — Incendiu
numai asupra drepturilor sale bă­
nești avute. Se face numai pentru
funct. aflati în funcțiune; funcțio­
nari noui, nu se pot numi prin I.
poate fi făcută și prin salturi, ast­
fel un impiegat de biurou poate fi
încadrat în funcțiunea de șef de
serviciu. Se mai poate face pe o
dată anterioară actului de încadra­
re. I. a pornit din dorința legiui­
torului de a „intelectualiza“ apa­
ratul funcționăresc, prin introdu­
cerea în funcțiuni, a elementelor
titrate sau cu studii mai mari, în-
lăturându-se cin funcțiuni funcțio­
nari vechii și cu experiență, ceeace
a constituit o mare pierdere pt. ad-
ție.
Incapacitate, (Dr. civ.) este sta­
rea cuiva ce rezultă din alterarea
facultăților omului; atrage după
sine darea sarcinei de conducere
în mâna unor alte persoane capa­
bile, cari pot fi: consiliul de fami­
lie, dacă se cere punerea sub inter­
dicție atunci când al!erarea facul­
tăților este cu totul periculoasă in­
terzisului și averii sale și „consiliul
judiciar” dacă desechilibrarea este
numai în parte prejudicmasă. Prin
aceste măsuri legiuitorul urmărește
protegiuirea celor incapabili. Pu­
nerea sub interdicție se face la ce­
rerea motivată pt. o stare de smin­
teală nebunie, de către orice ru­
dă, procuror, etc. Asupra averii
interzisului se institue un admi­
nistrator. Sunt incapabili de a face
acte juridice; cei puși sub tutelă
(v. c.), cei puși sub curatela (v. e.'l
sau cei asupra averii cărora s'a
numit o aclministrațiune vrgpael-
nică tv. c).
încasator sătesc, este acel func­
ționar comunal însărcinat cu înca­
sarea veniturilor comunale. T. poate
încasa și veniturile statului până
la sumele de 3000 lei, pe cari le va
vărsa percepției de stat. I. sunt
responsabili față de Ministerul de
finanțe, pt. operațiunile de încasări,
făcute pe seama statului sau jude­
țului ca și ceilalți agenți ai fiscu­
lui. (v. Casieri).
încătușarea, (Dr. pol.) este o mă­
sură de prevedere și siguranță, pe
care o aplică jandarmul față de deți­
nut, legându-i mâinile cu cătușe. I.
se face în cameră; nu este îngăduit
— 313 —
a se strânge cătușa peste măsură
I. abuzivă se pedepsește. Minorii nu
pot fi I. Poate fi I. individul: dacă
opunerea lui nu poate fi înfrântă;
există teama unui atac, temere de
evadare, la transferare noaptea sau
prin escortă; când individul este
agitat; criminalii per'culoși.
Incendiu, (Pr. poi.) una din ceje
mai grele și mai importante an­
chete pt. ofițerul de poliție judi­
ciară (v. c.) este cea referitoare la
I.~ El trebuie să-și pună întrebarea
că este: I. produs printr’o cauză na-
urală, accidentale și voluntare sau
crmæa'e. îndată ce ofițerul a fost
îuștiin* t de ivirea focului, se trans­
portă la fața locului și ia măsuri
pt. stingere; să stabilească ora și
locul unde s’a declarat, să aprecie­
ze valoarea imob lului și a obiecte­
lor arse; să se informeze asupra
cauzelor, să cerceteze pe proprietar,
servi lori vecini, locatari, etc. pt. a
stabili dacă focul n’a fost pus de
mână criminală. Să se caute exis­
tența vre-unui focar; se va avea în
vedere că obiectele stropite cu pe­
trol se decal cinează cu greu, și pă­
strează mirosul de petrol. Se vor
aresta imediat cei bănuiți. De
multe ori focul poate fi pus de pro­
prietar la un imobil asigurat pt. a
încasa prima: se va cerceta dacă
nu cumva proprietarul a ridicat
din casă și transportat în ascuns
lucruri, mărfuri, etc. dovedirea că­
ruia va fi un indiciu sigur. „I. na­
turale“ sunt acelea, cari iau naș­
tere fără intervenția omului: trăs­
netul, inflamațiunea datorită raze­
lor solare, etc. caracteristica I. prin
trăsnet este că se declară în mai
multe puncte odată: lasă urme;
metalele se forese, obiectele de fier
devin magnetice, plăcile de metal
pierd luciul metalic din cauza oxi-
dației, lemnele se sfărâmă și zidul
crapă ori se găuresc, „lnflamațitmi
spontanee“ unele obiecte: cânepa,
inul, bumbacul, vata, cărbunii de
lemn și huila, au proprietatea de
a lua foc singure, din cauză că de­
pozitați, se condensează la supra­
fața lor o mare cantitate de oxigen,
care provoacă o mare urcare de
temperatură. Materiile explozibile
pot iară lua foc. Razele soarelui
trecând printr’o lentilă și fiind con-
 Incendii — început
densate într’un punct pe suprafața
unui corp pot da naștere Ia I. De
cele mai multe ori I. se datoresc
neprevederii omului: un chibrit, o
țigară aprinsă aruncată în fân, din
cauza unei instalațiuni electrice
greșite, o conductă de gaz spartă ce
răsuflă într’o cameră, scântei d’e
locomotive, etc. Mobilul I. criminal
pot fi: ura sau răsbunarea, speran­
ța de-a încasa prima de asigurare
poate fi pus pt. a face să dispară
urmele unei crime; de „cuvertură"
cari servesc ca descărcare pt. indi­
vizii deținuți în prevenție sub acu­
zare de I. „Pyromania" (v. c.) poate
fi mobilul uniuii I. criminal. Mijloa­
cele întrebuințate de criminali pot
fi: o luminare aprinsă legată cu
un capăt de materia inflamabilă,
care după ce s’a consumat până la
capătul în atingere cu fânul, paie,
et. comunică focul acestora; în in­
terval de 1—3 ore cât a durat ar­
derea, criminalul a putut dispare
departe. De multe ori se întrebuin­
țează un fitil lung, pe care după
ce îl pun cu unul din capete în con­
tact cu o cutie de chibrituri, praf
de pușcă, așezate lângă materia
inflamabilă, apoi îl aprind la cela­
lalt capăt, care transmite focul. Șe
mai pot provoca, prin aprinderea
într’o cameră a unui bec de gaz de
luminat, cu flacără mică, apoi se
deschide robinetul unui alt bec, ca­
re transmite gazul în cameră și
produce explosie. (v. Ancheta judi­
ciară). Comite delictul de incendiu
și se pedepsește cu închisoare co-
recțională delà 2—6 ani: 1. Acel ca­
re cu intențiune dă foc unei case,
clădiri, edificii, uzină, fabrici, mori,
aeroporturi, magazine, păduri, po­
duri, parcuri, grădini publice, stoc
sau depozit de mărfuri, producte
sau fânețuri prinse de pământ sau
făcute grămezi, material 1 emnos
aflat în grămezi sau depozite, sau
orice alte lucruri a căror incen­
diere ar provoca un pericol public.
Dispozițiunile de mai sus sunt apli­
cabile și în caz când obiectele in­
cendiate sunt proprietatea celui ce
a dat foc, dacă din incendiu a re­
zultat un pericol public. Pedeapsa
este delà 3—8 ani închisoare corec-
țională: 1. Dacă se dă foc unei ca­
se sau clădiri, care servesc de lo­
cuință. 2. Dacă se dă foc unui edi­
- 314 —
ficiu public sau destinat uzului
public, biserici, arhive publice, mu­
zeu, întrepozite ori fabrici sau de­
pozit de materii inflamabile ori ex­
plozibile. Pedeapsa este închisoare
corecțională delà 5—10 ani și in-
terdicțiunea corecțională delà 3—5
ani, când s’a dat foc uneia din
clădirile prevăzute în alineatele
precedente, în timpul când se gă­
sea întrânsele una sau mai multe
persoane. Incendiul constitue cri­
mă și se pedepsește cu muncă sil­
nică delà 10—15 ani și degradațiu-
nea civilă dela 5—10 ani: 1. Dacă
din cauza focului a murit o per­
soană, care, în timpul punerei fo­
cului, se afla în localul căruia i s’a
dat foc, în cazul că cel ce a dat foc
putea să prevadă că în local se
află cineva. 2. Dacă aceeași persoa­
nă, a săvârșit în același timp, ori
în scurte intervale mai multe in­
cendii, sau dacă incendiul este co­
mis în asociațiune cu mai multe
persoane.
Incendii, Cotnisiunea de I. în
fiecare comună se va înființa o co-
misiune pt. prevenirea I. compusă
din: primar, sau consilier, coman­
dantul pompierilor, homarul (v. c.)
și casierul comunal. In fiecare an
începând delà 1 Septembrie, comi-
siunea va controla edificiile apro­
piate de hornuri d, p. d. v. al peri­
colului de I. luând măsuri pt. pre­
venire.
Incendiati, Legea pt. ajutorul
I. din 30 Decembrie 1890 institue un
comitet compus din mitropolitul
primat ca președ. președinții Sena­
tului și Camerei, primarul capita­
lei, prim-președ. Casației. Scopul
este adunarea fondurilor pt. aju­
torarea incendiaților și inundaților.
Fondurile se adună prin apel la
caritatea publică, liste de subscrip­
ții, timbre, etc. Comitetul central
este pus sub patronajul Regelui;
are sucursale în țară. Ajutoarele
sé acordă în baza hotărârilor co­
mitetului.
început de probă scrisă, (Pr,
pen.) se numește orice scriptură,
care emană delà acela în contra
căruia s’a format petițiunea, sau a
celui ce-1 reprezintă; scriptură, ca­
re face a fi crezut faptul pretins;
ex. un înscris, prin care o parte se
 Incest — închisoare
obligă către alta a plăti o sumă de
bani, clar care nu este prevăzută
cu formula „bun și aprobat;' (v. c.)
sau alte cuvinte echivalente.
Incest, (Dr. pen.) raport sexual
pedepsit de lege, din cauza apro­
pierii de sânge, între persoane de
aceiași familie (părinți cu copii).
încheieri ale organelor ad-ții-
lor locale, se numesc hotărârile con­
siliilor și deciziunile delegațiilor
deliberative și executive, sunt acte
juridice, supuse controlului ad-tiv:
prinipretorilor pt. comunele rurale,
prefect pt. comunele urbane și Mi­
nisterul de interne pt. județe și mu­
nicipii. Comunicarea lor se face în
4 zile dela data actului. Nici-un act
juridic al ad-țiilor locale nu poate
fi pus în aplicare înainte de expi­
rarea a 10 zile delà primirea actu­
lui de organul de control ad-tiv.
Când consiliile și delegațiile con­
stată prin I. luate cu 2/s < ă intere­
sele locale ar fi periclitate prin ori­
ce întârziere, deliberările pot fi pu­
se în lucrare imediat. Toate actele
juridice ale consiliilor și organelor
executive comunale și județene,
sunt executorii prin ele înșile, afară
de bugete, împrumuturi, înstrăinări
regulamente și concesiuni, cari re­
clamă (aprobarea autorității tute­
lare. Actele supuse aprobării se su­
pun autorității respective, numai
după, ce au rămas definitive. Când
se cere avizul unui organ de spe­
cialitate, se va lua întâi avizul.
Actele supuse aprobării, se consi­
deră definitive, aprobate și execu­
torii, dacă autoritatea de control
nu s’a pronunțat în 30 zile delà
primire. Actele ad-tive pot fi ata­
cate de organele de control, sau
particularii vătămați. înaintea in­
stanțelor ji-risdicționale (v. c.) ad-
tive, pt. anularea sau reformarea
lor. Tot asemenea actele de tutelă
pot fi atacate de ad-ții sau particu­
larii vătămați. In contra refuzului
org'anelor ad-țiilor locale de a se
pronunța asupra unei cereri, inte-
resații se pot adresa în 20 zile or­
ganelor de control, cari pot aplica
sancțiuni celor vinovați. I. cari
sunt contrarii legilor și regulamen­
telor sunt nule de drept. Nulitatea
actelor (v. c.) se poate invoca în 5
ani în fața instanțelor jurisdicț.io-
— 315
nale. Sunt anulabile actele făcute
cu călcarea sau omisiunea forme­
lor legale. Anularea se poate cere
în 15 zile instanței jurisclicționale.
Procedura de anulare nu exclude
dreptul autorităților sau terților
lezați cle-a reclama în justiție, dau­
nele ce li se cuvin. (42—48 L.). Co­
mitetelor de Rev. 20 Aprilie 1933).
(v. Hotărâri. Deliberări, Deciziuni).
închisoare corecfională, (Dr.
pen.) este o pedeapsă privativă de
libertate dela 15 zile până la 5 ani.
Se poate urca până la 15 ani pt.
recidivă, la plăsmuiri de monede
sau pt. crime comise de minori. Re­
gim mai blând; închisoarea este o
casă de corecțiune. Lucrul obliga­
tor după alegere și meserie. Produ­
sul muncii se întrebuințează parte
pt. închisoare, parte pt. a forma
un capital la eșire din închisoare.
Consecințele sunt diferite interdic-
țiuni prevăzute de: legea electora­
lă, ad-tivă, militară, etc. (v. Incom­
patibilități). Condamnatul Ia închi­
soare corecțională va executa pe­
deapsa in penitenciare anume desti­
nate pt. aceasta. Pedeapsa se va
executa astfel: 1. Cel condamnat la
o pedeapsă până la 6 luni închi­
soare va fi ținut ziua la muncă în
comun, iar noaptea, pe cât posibil,
separat în celule individuale. 2. Cel
condamnat la o pedeapsă dela <>
luni la 2 ani va fi ținut 14 din pe­
deapsă, separat, zi și noapte, în ce­
lulă individuală; % din pedeapsă,
ziua la muncă în comun și noap­
tea, pe cât posibil, separat în ce­
lulă, iar 14 în libertate condiționa­
lă, numai dacă, are purtare bună
și îndemn la muncă. 3. Cel con­
damnat la o pedeapsă delà 2 ani
în sus, va fi ținut 14 din pedeapsă,
separat, zi și noapte, în celulă,
fără ca aceasta să poată depăși un
an; aA din pedeapsă, ziua la muncă
în comun și noaptea, pe cât posibil,
separat. în celulă, iar restul de 14,
dacă are purtare bună și îndemn
la muncă, poate fi executată, ju­
mătate în colonie penitenciară, ju­
mătate în libertate condițională.
Munca în comun, în interiorul pe­
nitenciarului, va consta din lucrări
industriale prevăzute de regula­
ment, după alegerea Iui. El poate
fi întrebuințat, în afară de peniten-
 închisoare — Inchiziție
ciar, la lucrări agricole sau de uti­
litate publică, însă numai cu con-
simțimântul său. Cel deținut în ce­
lulă este obligat a executa acolo
munca ce i s’a încuviințat. Regi­
mul acestei pedepse este mai blând
decât cel al temniței grele. Produ­
sul muncii condamnat se va repar­
tiza astfel: trei cincimi se cuvine
Statului, iar două cincimi condam­
natului. O treime din partea cu­
venită Statului se va capitaliza pt.
reparațiunea daunei cuvenite părții
civile, în caz când ea nu a fost des­
păgubită. Jumătate din partea cu­
venită condamnatului se va da pt.
îndulcirea traiului său în închisoa­
re, iar cealaltă jumătate se va ca­
pitaliza pt. a forma un pecul de
rezervă ce i se va da la liberare.
In timpul muncii comune, condam-
nații se vor despărți, pe cât cu pu­
tință, după natura delictului pt. ca­
re au fost pedepsiți. Condamnații
pt. fals, delapidare de bani publici
• și delictele contra proprietății, vor
fi întotdeauna separați, atât în tim­
pul zilei cât și al nopții, de cei
condamnați pt. alte delicte. Pt. mo­
tive speciale, instanța judecăto­
rească poate scuti prin sentință pe
condamnatul la închisoare corecçio-
nală, de orice muncă și îi poate
•permite să se hrănească pe chel­
tuiala sa.
închisoare polițienească,este o
pedeapsă privativă de libertate
1—15 zile; se face în localurile po­
lițienești sau cele fixate de judecă­
tor, fără obligația muncei, c,u re­
gim blând. Nu se pot pune fiare.
Condamnatul la închisoare poliție­
nească execută pedeapsa în peni­
tenciarele județene, complect sepa­
rat de preveniți. El va putea fi în­
trebuințat, cu consimțimântul său,
fie în penitenciar, fie în afară, la
muncă cu caracter de utilitate pu­
blică. Din produsul muncii va lua
un sfert Statul, iar trei sferturi
condamnatul. Regimul acestei pe­
depse este foarte blând. El va fi ți­
nut complect separat de alte cate­
gorii de condamnați.
închisori, (Dr. pen.) sunt loca­
luri unde se ispășește o pedeapsă
privativă de libertate. Știința peni­
tenciară este aceia, care-și propune
să descopere cea mai bună organi­
— 316 —
zare a pedepselor, pt. ca să răspun­
dă așteptărilor legitime. Sunt 3
sisteme privatire de libertate: „pe­
nitenciar'' condamnatul este inter­
nat și supus la un regim anumit,
iar după ispășire condamnatul să
fie luat sub îngrijirea societățiilor
de patronaj; sistem existent la noi
fără soc. de patronaj: sistemul
transportării condamnatului într'o
colonie de unde nu se mai întoar­
că. Sistemul mixt, condamn, la
muncă silnică, închisoare celulară
și deportare. Regimul celular se îm­
parte în: regim celular absolut un­
de condamn, stă închis ziua și
noaptea, fără să poată comunica
nici cu gardienii; „celular mixt"
condamn, sunt închiși în celule per-
mițându-li-se a comunica cu pers,
ad-țiej, preoți, rude, etc.; „regimul
Auburnian" izolarea noaptea în ce­
lule, ziua la muncă în tăcere; „sis­
temul Irlandez" condamn, e ținut
în celulă max. 9 lumi, în urmă trece
în ateliere unde lucrează; din ate­
liere e trecut în colonie agricolă,
unde e semiliber, dacă se poartă
bine eliberat provizoriu; dacă se
poartă bine e liberat definitiv. La
noi sunt închisori de prevențiune
și de osândă. Cele preventive se
împart: pt. delicte și pt. crime. în­
chisori de osândă: pt. pedepse co-
recționale și polițienești; muncă
silnică, recluziune și detențiune.
Sunt puse sub autoritatea Minist.
de justiție. Regimul celular mixt
este pt. preveniți sau acuzați; pt.
osândiți la muncă silnică este re­
gimul auburnien; pt. recidiviști este
regimul celular absolut; el nu se
aplică. In (practică se aplică în­
chisoarea în comun. Penitenciare
pt. muncă silnică sunt în: Ocnele-
Mari, Tg.-Ocna, Aiud și Gherla. Pt.
recluziuni: Mărgineni, Bucovăț,
Brașov, Cluj. închisori centrale:
Chișinău, Cernăuți, Constanța, Foc­
șani, Suceava și pe lângă fiecare
Curte de apel; sunt închisori mixte
la Mislea pt. femei, la Doftana cu
sistem celular pt. recidiviști. In 1926
se găseau în închisoare 8300 bărb,
și 550 femei. Condamn. Ia muncă
silnică 730 și reci. 725. In Ardeal
sunt închisori pe lângă fiecare Tri­
bunal.
Inchiziție, tribunal instituit de
 Incinerare — Indemnitate
biserica rom. cat. pentru urmări­
rea și pedepsirea ereticilor.
Incinerare, înseamnă arderea
cadavrelor omenești, prin aparate
numite „Crematorii“ și prefacerea
lor în cenușe. Această operație la
noi are prea puțini aderenți; în
deosebi biserica este în contra
; acesteia. Asemenea Cremeațiune se
face încă numai în București.
Incompatibilități,înseamnă lip­
sa de cădere; incompatibil. Art. 14
și 15 din Statut prevede că funcț
pubi, nu pot ocupa în același timp
două funcțiuni (v. Culmul), nu pot
face comerț sau arendări, nu pot
lua întreprinderi de lucrări, nu por
fi în serviciul altor adm. fără au­
torizația șefului autorității respec­
tive, nu pot participa la direcția,
administrația sau controlul vreunei
societăți comerciale sau industria­
le, sau alte funcții elective, afară
de excepțiunile prev. de legea elec­
torală, care prin art. 30 prevede că
toți acei ce ocupă funcțiuni retr.
de stat, județ sau comună, nu pot
fi aleși deputati sau senatori, de­
cât dacă au demisionat din funcț.
cu 5 zile înainte de convocarea cor­
pului electoral; denumirea este de­
finitivă și demisionatul nu poate
redobândi funcțiunea decât printr’o
nouă numire. Excepțiune fac preo­
ții, dacă nu ocupă funcț. ad-tive.
I. este um cuvânt care exprimă o
imposibilitate legală, ca o persoană
să execute cloriă sau mai multe
funcțiuni. I. se bazează pe ideia că;
nu e bine ca o persoană să îndepli­
nească mai multe funcțiuni; că nu
este just ca o persoană să benefi­
cieze de foloasele mai multor func­
țiuni. (v. Funcționari publici).
Incompetință, lipsă de cădere,
se înțelege inaptitudinea legală a
unei autorități, de-a lua o deciziu-
ne, de-a face un act, care nu intră
în atribuțiunea sa. In dreptul ad-
tiv sunt două feluri de I. „rațione
loci și rațione materie'' (y. c.). A-
mândouă sunt sancționate cu nuli­
tatea actului făcut. I. este starea
unei autorități judecătorești, -sau
ad-tive, care nu poate să judece
sau să rezolve o chestiune și care
este datoare, fie din oficiu, fie după
cererea părților să trimită proce­
sul sau chestiunea instanței, care
— 317 -
este competentă a rezolva. I. este
de două feluri, (v, Competință).
Incorporarea, (Milit.) se nu-
mește operațiunea de chemare sub
arme a tinerilor recrutați. Reparti­
ția numerică a tinerilor pe corpuri
de trupă se face de Marele Stat Ma­
jor. I. contingentului inclusiv tine­
rii cu termen redus, se face la 1
Nov. al fiecărui an. In caz de ne­
voie, se poate face și anticipat sau
mai târziu prin decret regal, cu a-
vizul consiliului de miniștrii. Orice
recrut, care în afară de cazuri de
forță majoră nu se va prezenta la
I. în 10 zile dela data fixată, se va
pedepsi de instanțele militare.
Inculpat, se numește aceea per­
soană, care deși a căzut sub o ac­
țiune publică nu a primit decât o
chemare a se prezenta în fața ju­
decătorului de instrucție.
Indatoririile funcționarilor, v.
Funcționari publici.
Indemnitate, (Dr. adm.) Func­
ționarii mutați în altă localitate în
interes de serviciu, au dreptul la o
indemnitate egală cu salariul și
accesorii pe o lună, dacă sunt că­
sătoriți cu copii; 75% pt. căsătoriți
fără copii și 50% pt. necăsătoriți.
Mai au dreptul la restituirea chel-
tuelilor efectuate cu transportul pt.
toți membrii familiei și pt. bagaje.
Funcționarii până la gradul de șef
de biurou, au dreptul la indemni­
tate pt. orele suplimentare făcute
în interes de serviciu. I. pt. orele
suplimentare, se fixează anual prin
jurnalul Cons. Min. proportional cu
salariile. Familia funcționarului de­
cedat, are dreptul la indemnitate
de înmormântare egală cu salarul
și accesoriile pe trei luni. Funcțio­
narii obligați a purta vesminte spe­
ciale, au drept la o indemnitate pt.
procurarea lor., (v. Salariile și diur­
ne). Funcționarul însărcinat tem­
porar cu lucrări îndeplinite în
afară de orele de lucru, are drep­
tul la o indemnitate specială.
Indemnitate specială. După u-
nire, făcându-se încadrarea funțio-
narilor publici, acei din provinciile
alipite, din greșită aplicare a legi­
lor, au fost încadrați la tipuri de
salarizări mai mici ca funcționarii
din Vechiul Regat; astfel pt. funcț.
 Indemnizări — Indille
Minst. de int. spre a se înlătura
acest inconvenient prin jurnalul
ConS. Miniștrii Nr. 14.362 din 16
Nov. 1921 Mon. Of. 192, a acordat
tuturor acestor funcționari, un spor
la salariile de bază sub titlul de
„indemnitate specială“, care astfel
egala salariile de bază ale acestor
funcționari cu a tuturor funcț. pu­
blici. Dintr’o greșită procedură, a-
ceastă indemnitate nu s’a contopit
cu salariul de bază, ci a format o
rubrică separată, din care cauză
mei sporurile ulterioare acordate
în raport cu salariile de bază pt.
acești funcț. au fost calculate tot
la salariile da bază inegale din
1921. Curtea de Casație a statorit
că aceste indemnități trebuiesc
contopite cu salariul de bază și deci
sporește salarul în raport cu acea­
stă majorare.
Indemnizări pt. funcț. C. F. R.
sunt: „de chirie“ 10% pt. necăsăto­
riți, 12% pt. căsăt. fără copii și 15%
căsătoriți cu copii din salariul
brut; „de strămutare“ egală cu sa­
lariul brut pe o lună; „de deplasa­
re“ pt. depl. sau detașări; „specia­
le“ pt. personalul care exercita
serviciu în puncte grele, manipu­
lează sutme importante. (22—28 Leg.
St. pers. C. F. R. 1933, M. O. 97).
îndepărtare din serviciu, v.
Destituire și Disponibilitate).
Indépendance Roumaine, ziar
politic, oficios în limba franceză al
partidului național liberal, de sub
conducerea d-lui D. Brătianu. în­
ființat la 1878 de Friederich Dame.
Director A. Berkovitz. Secretar Gr.
Caracostea. Redactori: Ed. Guerive,
H. Durand, S. Șerhescu, P. Prodan.
Indexul number. Este mijlocul
de corectare a valorilor. Tablouri,
cari au de scop descoperirea varia-
țiunilor de valoare ale etalonului
monetar și efectele, ipe cari le exer­
cită asupra costului vieții, în spe­
cial pt. clasele muncitorești. Pt.
aflarea I. trebuiesc înscrise toate
mărfurile după coeficienți de im­
portanță; trebuie ales ca I. prețu­
rile de „en gros“ sau de „detail”
Dacă vrem să aflăm I. de scumpete
.al vieții, trebuie să luăm prețurile
de detail. Când vom căuta varia-
țiunile monedei, vom căuta pr. de
en gros, așa cum sunt cotate la
318 -
bursă. I. se poate afla luând media
prețurilor pe anii anteriori, pentru
fiecare marfă.
Indice, (Stat.) numerile indice
joacă un mare rol în stabilirea va-
riațiunilor unui fenomen social sau
statistic. Prin numărul indice se
poate stabili gradul de cultură a
unui popor, stabilind numărul
școalelor, bibliotecilor, publicațiu-
nilor, societăți științifice, etc. Sta­
rea economică se poate arăta sta­
bilind numărul I. al producțiunei,
valorilor, depozitelor de bănci, fali­
mente, etc.
Indice alfabetic, v. Registru.
Indicele de preturi, prețuil în­
seamnă echivalentul valorii unui
produs sau a unei mărfi schimbate
în monedă; stabilirea prin numere
indice a variațiunei prețurilor se
face: a) se alege mai întâi un nu­
măr oarecare de alimente sau pro­
duse ale căror prețuri voim să Ie
relevăm, pe cât posibil, dintre cele
mai utile pt. cetățeni; b) se alege
anul sau anii cari se iau ca bază
de comparațiune (evitându-se anii
când prețurile au fost prea mici
sau prea mari; c) fixarea prețurilor,
produselor alese pt. anii luați ca
bază de comparație, se trec într’un
tablou special, iar prețurile se re­
duc la valoarea fixă de 100; d) pre­
țurile pt. anii următori se relevă
în mediu pt. fiecare aliment sau
produs și ss compară cu prețurile
de bază, stabilind I. pr. Indicele ge­
neral al prețurilor între 1921—1928,
a evoluat față .de prețurile din 1913,
în raport cu deprecierea monedei;
bani aur
1913 100 adică 1 100
1921 1305 adică de 12 ori.
0.070
deprecierea mondei
1922 1708 adică de 17 ori 0.035
1923 2600 „ „ 26 „ 0.027
1924 2985 „ 0.025
„ 29 „
1928 3964 40 55 0.031
cu privire la costul vieții a fost cea
mai mare creștere 4880 la Chișinău,
5290 la București în 1928.
Indicele de scumpete, v. I. de
prețuri.
Indille engleze, „Indian Empi­
re“. Mare imperiu colonial englez.
Supraf. 4.904.300 kmp. cu 320.106.412
 Indiile — îndreptare
locuitori. După constituția din 1919
în fruntea imperiului stă, vicerege­
le Indiei (vice-roy) numit de regele
Angliei pe 5 ani. El este șeful pu­
terii executive și primul funcționar
al imperiului, ajutat de un guver­
nator suprem. Ca organe legislative
ale întregului imperiu, funcț. con­
solivi statelor (concil of state), com­
pus din 60 membrii, din cari 34
aleși pe •"> ani și 26 numiți de gu­
vernator, împreună cu președintele
consiliului. Parlamentul (Legisla­
tive AssénJy) se compune din 40 de­
pistați și 104 aleși de congresul in­
dian pe 3 ani. Pe lângă guverna­
torul suprem funcționează consiliul
execuție (Executive Concil), compus
din 9 membrii numiți de regele An­
gliei, cari formează guvernul In­
diei și cari administrează intere­
sele imperiului, duriti indicațiile și
sub .supravegherea vice-regelui.
membrii consiliului (miniștrii) n’au
nici-o răspundere față, de adunări­
le legislative indiene. Delà 1921 mal
funcționează un fel de consiliul al
prinților indieni (Chamber of Prin­
ces), care și el se ocupă de aface­
rile politice .și gospodărești ale im­
periului. Teritorul I. este împărțit
în 15 provincii și 700 de state su­
puse. Teritorul provinciilor este de
2.834.120 kmp. cu 247.114.300 locui­
tori. Provinciile sunt împărțite în
circumscripțiuni (Divizions), iar a-
cestea în plășii (Districts). Nouă
provincii după constituția din 1915
au în frunte câte un guvernator
provincial (Governors Provinces) ca-
rg împreună cu o comisiune nu­
mită de consiliul executiv, din 4
membrii, reprezintă interesele mai
importante ale provinciei. In cele­
lalte chestiuni (sănătate, instrucție,
agricultură, etc.) guvernatorul le
rezolvă împreună cu o altă dele­
gație, 2—3 membri, numită de el,
tare are răspundere față de adu­
narea, provincială; aceștia sunt, mi­
niștrii indieni. Adunarea prov. (Pro­
vincial legislative concil) se compu­
ne din 70% membrii aleși ne 3 ani
și 30% membrii numiți de guverna­
torul provinciei, numit și el la rân­
dul lui de vice-regele. Aceste 9 pro­
vincii sunt: Assam, Bengal, Bihar
si Orissa. Birma, Bombay, Madras,
Dandjah, Agra și Aud; ele se nu­
mesc provincii centrale (Central
— 319 —
Prov.). Celelalte 6 provincii (Com­
missioner's Prov.) se administrea­
ză de funcționari speciali (Chiep
Commissioner numiți de vice-rege,
pe câte 5 ani; ei au întreaga răs­
pundere a provinciei, suipuși dea-
dreptul vice-regelui. Aceste provin­
cii sunt: Andamanoc, și Nicobaroc,
Adjimir, BeluJjistan, Delhi și Rurg.
O parte din statele supuse, sunt
sub ad-ția și supravegherea agen-
lurei din provincii Beludjistan; a-
cele din centrul I. agenturei din
Sikhim; 5 state dela Nord sub au­
toritatea directă a guvernatorului
suprem; 5 state sub autoritatea
provincială Madras, 152 sub Bom­
bay, 34 sub Pandjab, 42 sub Bir­
mania, 14 sub guvernatorul central.
Vice-regii Chelmsford și Montagu,
au întocmit constituția I (Governe-
ment of Indii Act); pt. prima dată
li s’a admis indienilor a-și alege
33 senatori din 60 și 103 din 144 de­
putati în parlament indian. Vice­
regi au mai fost: Lord Reading
1920—2G, Lord Irwin 1926—1931..
Indiile îraneeze.,,Etablissements
Français dans l’Inde“ cuprinde po­
sesiunile împrăștiate din India cu
269.579 locuitori, administrate de
un guvernator numit de președin­
tele republ. franceze, împreună cu
un consiliul secret, compus din 26
membrii. Este reprezentată în par­
lamentul și senatul francez prin
câte 1 membru. Este împărțită în
5 circumscripțiuni.
Indiviziune, (Dr. civ.) se nu­
mește starea unui lucru, care nu
este împărțit între proprietarii săi.
Nimeni nu poate fi obligat a ră­
mânea, în stare de indiviziune; dacă
un lucru comun nu se poate îm­
părți, el se va vinde prin licitațiune
și costul se va. împărți între copro­
prietari. (728, 1388 C. civ.).
Indo-China, ,,z/Indochine Fran­
çaise“ posesiune franceză formată
din 6 ținuturi. Supraf. 710.842 kmp.
cui 19.624.100 locuitori cu peste 30
mii europeni. Capitala Havai. In
fruntea posesiunei este un guver­
nator numit de președintele repu-
blicei franceze. Ad-ția orășănească
este autonomă având consilii com
îndreptarea, ziar politic de par­
tid, oficios al partidului poporului
Fondat în 1918 de Mareșalul Al
 Industrii — In
Averescu. Apare de 6 ori zăptămâ
nai. Director Al. Kiriacescu. Redac­
tori: Karnabath, I. Diamanid, etc.
Industrii, oricine va deschide
sau mării un așezământ I. va tre­
bui să aibă autorizațiunea Consi­
liului de higiena (v. c.); orice medic,
care va constata vreo maladie pro­
fesională la muncitorii din I. va
înștiința autoritatea ad-tivă locală
și patronul. Orice accident de mun­
că, urmat de o incapacitate de mun­
că sau moarte, va fi anchetat de
autoritatea polițienească locală,
asistată de medicul asigurării so­
ciale, când există. Ancheta va sta­
bili circumstanțele și sabili res­
ponsabilitate. Medicii sau patronii,
cari vor tăinui un accident se vor
amenda cu 1000—50.000 lei. (347—
354 L. sanit. M. O. 154/1930).
Industriale, brevele, sunt regle­
mentate de legea XVII din 18 Mai
1884 Ung. Oricine voește să exercite
pe cont propriu o meserie legată de
calificație, va prezenta autorități­
lor I. (preturi în corn, rurale și pri­
mării în orașe), o cerere însoțită de
actele doveditoare, că după învăță­
tura meseriei a lucrat cal puțin 2
ani acea meserie ca calfă, sau lu­
crător (v. c.). Dacă solicitatorul nu
posedă meseria, trebuie să angaje­
ze o persoană calificată în acea
meserie. La schimbarea acesteia tre­
buie să insinue autorității indus­
triale numele nouei persoane. (8 §).
Prin legea pt. înființarea unui re­
gistru al comerțului, publicat în
Mon. Of. 84/1931, comercianții sau
industriașii, cari fac parte din co­
merț (v. c.) se înscrie în registrul
comerțului (v. c.). Dacă pt. o ra­
mură a industriei, care prin prac­
tica ei sau natura produselor, ar
deranja sau păgubi pe veci ui pro­
prietății unde se va înființa, auto­
ritatea industrială nu va putea li­
bera brevetul înainte de a cerceta
la fața locului, ascultând pe toți
vecinii, etc. (v. § 25). Industriile le­
gate de brevet de calificație, nu pot
fi arendate. Oricine poate ex. în
mai multe locuri industr. cu obli­
gația de a avea brevet pt. fiecare
(45). Pt. mașinile de treerat se libe­
rează autorizațiuni speciale, pt fie­
care sezon de îmblătit, după cer­
cetări la fața locului, cari îndrep­
— 320
tățesc pe cei ce le liberează, la cal­
cularea speselor de transport șî
diurnă. Contravenienții Se pedep­
sesc cu amendă delà 50—5000 lei,
de autoritățile industriale.
înecare, (Med. leg.) moartea prin
I. se produce când corpul unui in­
divid se află șub apă, astfel că nu
mai poate respira. Individul scu­
fundat în apă își oprește imediat
Irespirația, care prelungită volun­
tar după cel mult un minut voința
nu mai poate comanda și mișcă­
rile respiratorii se execută involun­
tar introducând apă în faringe, ca­
re o trimite în stomac; după care
începe perioada asfixiei (v. c.) prin
mișcări respiratorii violente, dezor­
donate și prin pierderea conștiinței,
urmată de convulsiuni; faringele
începe de-a nu mai fi un obstacol
la intrarea apei pe căile respira­
torii; pătrunde în bronchii în mari
cantități, care este un mare obsta­
col la intrarea aerului în căile res­
piratorii chiar dacă individul a fost
scos. In unele cazuri nu se produc
aceste fenomene indivizii își pierd
imediat cunoștința, nu respiră, nu
înghit apă șiș pot fi readuși la via
ță, după ce au fost scoși chiar după
apr. un sfert de oră. Cadavrul
înecaților prezintă caracterele: pie­
lea rece și palidă, epiderma începe
să ise albească și sbârcită; după
7—8 este albă ca creta; după 15
zile începe să se deslipească și să
cadă. Cadavrul prezintă spumă la
gură și nas; pe corp se formează
e substanță vâscoasă nămoloasă
Semne interne: mărimea volumului
plămânului, spumă, apă și alte cor­
puri străine în căile respiratorii.
Ineu, corn, rurală în jud. Arad,
reșed. plășii I. 6525 loc. Judecătorie,
percepție, secție jand. cfr. P. t. t.
în loc. Prefectură, tribunal Arad
la 63 km;
In extenso. în întregime, pe
larg. O dare de seamă in extenso.
Când se face o descriere amănun­
țită a chestiunei ce face obiectul
unei adunări sau grupări.
In extremis. în ultima clipă,
în ceasul morții. A se căsători, a-și
face testamentul în xtremis. Se spu­
ne și în sensul: la caz de extremă
nevoie.
 Infamie — Inflație
Infamie, vătămarea onoanei prin
viu grai sau presă, faptă murdară,
desonorată.
Infanteria, este o ramură a ar­
matei (v. c.) formată din: 4 Reg. de
gardă cu câte 3 batalioane; 8 Reg.
vânători cu câte 3 Lat. și 4 com­
panii; 76 Reg. inf. cu câte 3 ba­
talioane; 4 bat. inf. ușoară; 4 Reg.
care de lupte; 6 grupe vânători de
munte cu câte 2 bat. 24 companii
mitraliere; centru de instrucție,
școli pregătitoare de ofițeri și sub­
ofițeri.
Inflație, (Fin.) este atunci când
bancnotele în circulație s’au mărit
în așa măsură, că preschimbarea
lor de băncile de emisiune este im­
posibilă în lipsă de acoperire me­
talică suficientă; atunci când s’au
emis bancnote în circulație peste
numărul obicinuit; atunci când a-
coperirea metalică începe să scadă
într’o măsură, în care ar face grea
sau imposibilă preschimbarea
bancnotelor în circulație și în sfâr­
șit și atunci când posibilitățile de
preschimbare a bancnotelor sunt
incerte și prin I. valoarea lor cir-
culativă a încetat. 1. în general se
produce atunci, când un stat nu-și
poate acoperi cheltuelile sale din
veniturile sale curente și procedea­
ză la. sporirea bancnotelor în cir­
culație, fără nici-o consiclerațiuue
de raportul între stocul metalic de
acoperire și suma biletelor emise;
în’asemenea împrejurări valoarea
bancnotelor este foarte redusă, sau
poate fi lără nici-o valoare. Urmă­
rile L xMid: mărfurile de tot felul
și viața se scumpesc considerabil;
salariile se urcă; importul nu se
mai face decât în schimbul auru­
lui sau devize străine; valoarea
banilor este atât de depreciată, în­
cât se ’mate ca la un moment dat,
moneda ne mai prezentând nici-o
siguranță, nu se mai poate cum­
păra nimic pe ea și astfel este total
depreciată, sau urmează .deflația
(v. c.) când se emit bancnote noi
cu o valoare mai mare. Răsboiu i
mondial a adus cu sine și I. când
statele în strâmtoare au suspendat
total acoperirea metalică, iar can­
titatea bancnotelor în circulație a
fost considerabil mărită; astfel Ru­
sia delà 1669 milioane în 1913 cu
- 321 —
acoperirea totală de aur, până în
1917 și-a sporit crculația la 18.917
mii. ruble. Tot așa celelalte state
între 1913—1918 și-au sporit circu­
lația. Germania delà 2593 mil. la
22.188 milioane mărci; Austro-Un-
garia dela 2494 milioane la 54.481
milioane coroane. Franța delà 6635
milioane la 30.250 milioane franci.
Anglia delà 29 milioane la 70 mi­
lioane lire sterline bancnote. Italia
delà 1764 milioane la 9225 milioane
lire italiene. După sfârșitul răsbo-
iului în 1922 Germania avea
1.280.095 milioane mărci în circula­
ție, care a provocat catastrofa fi­
nanciară a Germaniei din 1923. In­
flationism recunosc trei consecințe
ale inflației: 1. Prețurile se urcă
fie din pricina supra oferte de mo­
nedă, fie din pricina sporirii vitezei
de circulație, fie din prcina fugii
de monedă. 2. Capitalurile fug de
groaza monedei în depreciere. 3.
F.șirile masive de capital și urca­
rea prețurilor, au ca inevitabilă
consecință suspendarea con vert ibi-
lității. Prețurile de engros, cari scad
în timpul crizei mai mult decât
cele de detail, se urcă mai renede
decât aceste, în cazul supra-abun-
denții de numerar. Deci, producă­
torii vor profita și producția se va
antrena prin nivelarea dispropor­
ției, dintre prețurile de engros și cele
de detail. Simultan, balanța comer­
cială se ameliorează, inflația limi­
tând i mportul prin scumpirea
mărfurilor de import și promovând
exportul, prin acea că mărfurile
de export se ieftinesc în vt iută
străină. Acest efect durează atâta
vreme, cât urcarea prețurilor nu
întrece deprecierea monetară. Dea-
semenea veni; urile statului cresc
impozitele directe), iar aparatul de
credit se însănătoșează. In felul
acesta, argumentează inflaționiștii,
o inflație moderată sa.u dirijată
poate servi ca o „lovitură de biciu“
dată producției. De îndată însă, ce
inflația ar întrece anumite limite,
ea devine catastrofală. Ca primă
măsură, inflaționiștii propun sus­
pendarea convertibilității și aban­
donarea monedei liberul joc al pie-
ții pt. a-și regăsi o stabilitate de
fapt. Astfel valoarea monedei va
cădea singură. După aceea va ur­
ma, după necesitate, inflație de
21
 Infirmieri — Infracțiune
credite sau inflație monetară, că­
reia inflaționiștii îi atribue urmă­
toarele însușiri: 1) mărirea venitu­
rilor agricultorilor; 2) restabilirea
echilibrului între preturile agricole
și cele industriale; 3) activarea vie­
ții economice, prin sporirea puterii
de consumație a claselor rurale; 4)
restabilirea creditului prin decon­
gelarea creanțelor, care va urma
fatal urcării prețurilor; 5) supri­
marea tezaurizării și deci ușurarea
institutului de emisiune; 6) urca­
rea valorilor imobiliare (case, tere­
nuri, etc.; 7) urcarea valorilor mo­
biliare; 8) scăderea dobânzilor ca
urmare a doborârii tezaurizării.
Infirmierii Dispensarii rura­
le, Regulam, asupra funcționării
lor Mon. Of. 50/1913. Vezi legea sa­
nitară și de ocrotire art. 112, 122 și
128. Mon. Of. 154/1930.
Influentă, (San.) este o boală
epidemică contagioasă produsă de
un baccil numit a lui „I’/ei/'/'er“.
Semnele: fiori strașnici, răcirea
mâinilor și picioarelor, oboseală,
toropeală, dureri de cap, ochii în­
lăcrimați, strănutări, răgușeală,
tuse uscată, durere în piept, sufo-
cațiuni, sete, lipsă de poftă de mân­
care, febră mare până la 41 grade.
Se vindecă mai totdeauna după
10—15 zile. Ea poate da naștere
uneori la complicațiuni grave: la­
ringite, bronșită, pleurezie, otită,
etc. I. ușoară se vindecă singură,
cea gravă cere un tratament va­
riat. Se va chema medicul, care va
combate ivirea complicațiunilor.
(v. Epidemii).
Informuțiune, 1) înseamnă pri­
mele cunoștinți pe cari le culeg o-
fițerii de poliție judiciare, în pri­
mele momente ale comiterii unei
infracțiuni; 2) orice cunoștință for­
mulată de o persoană sau funcțio­
nar public pt. descoperirea infrac­
țiunii, sau cunoașterea unui lucru
sau unei persoane.
Infracțiune, (Dr. pen.) este o ac­
țiune sau inacțiune (v. c.) pe care
legea o sancționează cu o pedeap­
să. O violare a legii sancționată
penalicește. Condițiuni: să existe o
acțiune sau inacțiune; să fie pre­
văzut de lege o sancțiune penală.
Unii autori adaugă altă condițiu-
ne: faptul să nu constitue din par­
tea agentului exercițiul unui drept
sau îndepl. unei datorii. Ex. omo­
rul în legitimă apărare (v. c.). Di­
viziunea: crime, delicte și contra-
vențiuni (v. ac. c.). Infract, „instan-
tanate" sunt acelea săvârșite într’o
clipă ex.; lurtul unui ceasornic^
„continuă" care e susceptibilă să
se prelungească după săvârșire; ex.
purtare de arme fără drept; „infr.
simplă“ care destul să fie comisă
odată pt. a fi pedepsită; ex. furtul
omorul; „flagrantă" când individul
e prins asupra faptului, sau când
e urmărit de strigătul mulțimei;
„neflagrantă" ,este când infracto­
rul nu e prins asupra faptului;
„tentate, izbutite și neizbutite". Sta­
diile unei infracț.; „acte interne",
când agentul meditează infr. se de­
cide să o comită; „acte externe" de
preparare ex. cumpărare de arme,
deliberarea cu complici; „acte ex­
terne ăe executare", sare asupra
victimei, dă lovitura. Elementele
unei I. sunt: „inteligența" ex. ne­
bunul nu poate iî considerat ca
infractor; „libertate de voință", ex.
dacă e constrâns prin violență să
comită faptul agentul nu se pedep­
sește. „Intențiunea" nu există cri­
mă, dacă faptul nu e comis cu in-
tențiune. I. politice simt acelea cari
lovesc din punct de vedere intern
în ordinea constituțională, forma
guvernului, organizarea puterilor
publice, raporturile lor mutuale, dr.
politice ale cetățenilor; în afară în
integritatea teritoriului, în relațiu-
nile statului cu alte state și în in­
dependența țării. 2. Acelea, cari au
de scop de-a atinge ordinea poli­
tică într’unul din elementele ei in­
terne sau externe. I. politică se ju­
decă de juriu. (105 Const.). Nu se
acordă extrădarea pt. delicvenți po­
litici. Regele are dr. de amnistie în
materie politică. (88 Const.). Când
o cheltuială s’a făcut direct din în­
casări, fără să se fi trecut la un
articol bugetar, constitue o infrac­
țiune. (art. 17 L. c. p.). Infracțiuni
se sting prin moartea învinuitului;
prescripțiune, amnistie, grațiere,
împăcarea părților, reabilitare ju­
diciară (v. ac. c.). Concursul de in­
fracțiuni. Când aceeași persoană
comite mai multe infracțiuni cali­
ficate crime sau delicte, înainte de
a fi definitiv judecată pt. vreuna
 Infractori — Initiale
iiin ele, se va aplica dintre pedep­ chiar reale de ar fi, impun com­
sele stabilite de judecată pt. fiecare pătimire din considerațiuni de u-
idin acele infracțiuni, pedeapsa cea manitate.
Spiai gravă care poate fi sporită cu Inițialele orașelor, pentru tabe­
fan surplus: a) până la 15 ani, când lele de identitate ale vehiculelor,
’intre pedepsele stabilite de judeca- (v. Automobile). Literile distinctive
Șă, cel puțin două sunt criminale; indicând numele orașului de reșe­
b) până la trei ani, când între pe­ dință al autorității polițienești ca­
depsele stabilite este una crimina­ re a eliberat permisul de circula­
lă; c) până la 2 ani, când pedep­ ție (v. c.) se stabilesc’ după cum
sele stabilite sunt corecționale. In urinează:
«nici-un caz pedeapsa astfel agra­
mată nu poate depăși maximum Alba A,i.
general al speciei de pedeapsă apli- Arad Ar.
'■cată. Când prin unu] și același fapt Argeș l’t.
se violează mai multe dispozițiuni Bacău Bc.
■ale legii penale, se va aplica dis­ Bălți Bț.
pozițiunea care prevede pedeapsa Bihor Ord.
cea mai gravă. Brăila Br.
Infractori, v. Teoriile lui Lom- Brașov Bv.
liro^c. ^Școala pozitivistă). Botoșani Bt,
Buzău Bz.
In futurum. Articolul GG din Ca li acra li/,.,.
procedura civilă. Dreptul de a se Calmi Ch.
cere o descindere la fața, locului Caraș Orv.
sau expertiză, ori o dovadă cu mar­ Câmpulung C. I.g.
tori, spre a se constatavo stare de Ciuc Mr. C.
fapt vremelnică, ce ar putea dispa­ Cernăuți Cți.
re; constatare judecătorească, ce Cetatea Albă C. Al.
urmează a servi într’un proces ul­ Cluj Clj.
terior. O anchetă, în futurum. Constanța Cța.
Ingerință. Abuz de influență de­ Covurlui Gl.
cisivă săvârșit în baza raportului Dâmbovița Tg.
de subordonare sau dependență; ex. Dolj Cv.
prefectul îndeamnă pc notari a de­ Dcrohoi Dr.
termina pe alegători să voteze cu Durostor SI.
guvernul. Eălciu Ils.
Fălticeni Fit.
înhumare, înmormântarea unui Făgăraș Fgș.
cadavru. Ofițerul stării civile nu G orj Tg. J.
va putea libera autorizația de în­ Hotin Ht.
mormânta re, până ce mai întâiu Hunedoara Dv.
nu se va, convinge personal sau prin Ialomița CI.
revizorul de morți, de moartea a- Iași Is.
nunțată. (63 C. civ.). I. nu poate Ilfov B.
avea loc până nu vor trece 36 ore Ismail Is.
delà încetarea din viață, afară, de Lăpușna Chs.
cazuri când moartea a provenit din Maramureș Sgt.
boli molipsitoare, epidemii, etc. Mehedinți Tr. S.
când se poate autoriza înainte de Mureș Tg. M.
36 ore. cu avizul medicului oficial. Muscel Cp. !..
Injurie. Acela, care, prin orice Năsăud Btr.
mijloace, aduce atingerea onoarei Neamț, Pn.
sau reputației unei persoane, sau Odorhei Odh.
o expune batjocorei, comite delictul Olt St.
de injurie și se pedepsește cu în­ Orhei Oh.
chisoare corecțională dela una Ia Prahova PI.
4 luni. Este injurie și în cazul când Putna Fș.
se impută sau se reproșează un de­ Rădăuți Rdț.
fect. boală sau infirmitate, care, Rm. Sărat Rm. S

323 — 21
 Inițialele — înscrisuri
Roman Ro. de aceste autorități. I. se face prin
Romanați Cr. luarea de dovadă, cuprinzând data
Satu-Mare St. M. înmanuări, semnătura destinata­
Sălaj Zal. rului și numele agentului. Dovezile
Severin Lgș. se restitue autorității emitente. In
Sibiu Sib. caz de refuz a primirei se va face
Someș Dej. lipindu-se pe ușe o înștiințare că
Soroca Sor. actul de înmanuat s’a depus la pri­
Storojineț Stj. mărie în corn, rurale și poliții în
Suceava Suc. orașe. Când persoana n’ar fi acasă
Târnava-Mare Sgș. actul se va lipii pe ușe și întocmii
Târnava-Mică D-in. proces verbal, tot asemenea când se
Tecuci Tc. vor găsii ai casei cari nu știu car­
Teleorman Tr. M. te. Când persoana nu știe carte va
Timiș-Torontal Tmș. semna prin punere de deget.
Tighina Tgh. I. N. R. I. lsus Nazarenus Rex
Treiscaune St. G. Judaeorum (lsus Nazarineanul Re­
Tulcea TI. gele Iudeilor) inscripția pe crucea
Turda Trd. care a fost răstignit Mântuitorul.
Tutova Bd. Se scrie pe cruci sau troițe.
Vâlcea Rm. V. înregistrare, este operațiunea
Vaslui Vs. constând din Introducerea în re­
Vlașca Gg. gistre (v. c.) în mod prescurtat a
tuturor actelor, ce intră și ies delà
I. pentru circulația internațională o ad-țiune publică. Fiecare hârtie
v. State. se înregistrează separat; anexele nu
Inițialele statelor pt. circulația se înreg.; de ele se face mențiune
internațională, v. State. în hârtia originală. I. se face în
Inițiativă, (Adm.) înseamnă pu­ ordinea sosirei actelor, (v. Acte. în­
terea de-a concepe și de-a executa registrarea. Registratură).
un plan oarecare. Este un ferment, Inseriere în falș, (Pr. civ.) este
care stimulează zelul și activitatea un mijloc prin care o parte recla­
agenților ad-tivi, sau din alte ra­ mată în justiție, poate dovedi în
muri ale activității sociale. I. pro­ fața judecătorului, falsul unor acte
prie este atunci când un agent a în baza cărora este tradus în in­
conceput un act sau un lucru cu stanță. I. f. este admis numai în
puterea proprie; s’a pus în fruntea contra anumitor acte, pe cari legea
acțiunei pt. executarea acestuia, le declară că „fac dovada în justi­
etc. In ad-ții șefii de autoritate, tre­ ție până la dovada falsului“. Când
când chiar peste considerațiuni de un act este atacat cu înscr. în falș,
amor propriu, trebuie să dea cuve­ procesul civil se suspendă până la
nită satisfacție I. subalternilor, sfârșitul acțiunei penale. (Pr. civ.
păstrând limitele impuse de res­ 168—171). I. f. acestea sunt: legile,
pectul autorității și disciplinei. I. regulamentele, tratate, deriziuni,
este dr. de a propune desbaterii actele stării civile, sentințele jud.
corpurilor legiuitoare proiectele de ordonanțe, procesele verbale ale o-
legi. Dreptul de I. îl are: Regele, fițerilor de poliție judiciară, etc.
miniștrii și parlamentarii. In Ger­ (450 Pr. pen.). Alte acte fac dovada
mania și Austria (v. ac. c.) acest numai până la dovada contrarie,
drept îl are și poporul prin „refe­ care înseamnă că netemeinicia ac­
rendum“ (v. c.). tului se poate dovedi prin orice
Inmanuare, (Adm.) este proce­ mijloace.
dura prin care agenții publici fac înscrisuri, (Dr. civ.) este un mij­
să se primească de destinatari, ci- loc de probă literară; din care rezul­
tațiunile, sentințele sau actele ju­ tă orice fel de înscrisuri și chiar din
ridice emanate delà autoritățile ju­ răboaje (v. c.) pt. a dovedi un fapt
decătorești sau ad-tive, adresate în justiție. înscrisuri sunt: ac­
părților interesate într’o cauză sau tul secret, înscrisuri particulare,
proces, ce se cercetează și rezolvă acte legalizate, chitanțele, regis­

— 324 —
 înșelăciune — Inspecție
trele, un început de probă scrisă,
autoritatea lucrului judecat (v. ac.
c.). I. are efectul că fac probă în
justiție; judecătorul este obligat a
pronunța sentința în sensul ordo­
nat: de lege, cu toate că el nu ar
avea convingerea lui ca particular
ar fi cu totul contrarie, dacă actul
n’a fost declarat în falș. I. este pre-
■constituită atunci, când are nevoie
•de o preparare artificială pt. a pu­
tea face dovada; ex. registrele cari
trebuiesc ținute în regulă. I. simple,
cari nu au nevoie de nici-o pre­
parare ex. jurământul, mărturisi­
rea. Ele fac deplină dovadă că cel
ce l-a semnat a făcut declarațiunea
cuprinsă în el; are același efect ca
și actul autentic între cei ce l-au
semnat și între cei ce reprezintă dr.
lor. I. care cuprinde ștersături, ră-
sături, etc. este lăsat la aprecierea
instanței. I. fac deplină, dovadă în
justiție.
înșelăciune, țDr. pen.) este in­
ducerea în eroare a cuiva prin u-
neltiri viclene, asupra calității sau
valtrirei unui lucru, cauzând astfel
un prejudiciu persoanei înșelate
sau chiar unei terțe persoane. Ten­
tativa de înșelăciune se pedepsește.
Acela cm re, în scopul de a obține
pt. sine sau pt. altul un profit ma­
terial injust, induce sau menține
în eroare o persoană, cauzând a-
cesteia sau alteia o pagubă mate­
riala comite delictul de înșelăciune
și se pedepsește cu închisoare co
recțională delà 3 luni la 2 ani, a-
mendă delà 2000 la 10.000 lei și in­
terdicție corecțională dela 1 la 2
am. Acela care, în scopul de a ob­
ține pt. sine sau pt. altul, un pro­
fit material injust, induce sau men­
tine în eroare o persoană, prin mij­
loace frauduloase, cauzând acesteia
sau alteia o pagubă materială, co­
mite delictul de escrocherie și se
pedepsește cu închisoare corecțio-
nală dela 1 la 3 ani. amendă, delà
3000 la 12.000 lei și interdicție co-
recțională dela 1 la 3 ani.
Insigna „furajera“, este un
semn pt. a reaminti printr’un sim­
bol aparent și permanent, marile
fapte de arme ale regimentelor și
unităților militare, înființat prin
decretul din 10 Febr. 1931, M. O.
38. Se acordă, ofițerilor și trupei.
— 325 —
Sunt 4 F. corespunzătoare decora­
țiilor: Mihai Viteazul, Virtutea mi­
litară, Virt. aeronautică și Steaua
României (v. ac. c.). Se compune
din: un șnur de mătase sau lână,
rotund, de 6 mm. diametru, având
o parte împletită în trei, terminat
printr’un nod și un cap metalic,
cuiu de eghilet. Firele din cari este
făcut șnurul sunt de culori: vișinie,
roșie, albastru, aurii, argintii, ast­
fel repartizate, ca să reprezinte cu­
lorile panglicilor decorațiunilor de
mai sus. Se poartă pe mâna stânga.
Inspecție comunală sau nota­
rială. Principala misiune a prim-
pretorului (v. c.) este inspectarea
administrației comunelor din plasa
sa, tot așa precum inspectorul ge­
neral are îndatorirea de a inspecta
toate administrațiile din circum­
scripția sa. Inspecția unei comune
se va face inopinat, adică nu se va
aviza autoritatea comunală de tim­
pul fixat pt. inspecție. Nu este bine
ca inspectorul sau primpretorul să
ceară să i se trimită vehicule din
comuna tinde intenționează, a face
inspecție. Obiectul unei inspecții
comunale vor fi următoarele ches­
tiuni: starea casei, se va număra
întreg numerarul aflat în casă, de
orice fel. Se vor cerceta dacă, toate
încasările au fost făcute venit (17
și 21 L. c. p.) și induse în chitan­
țierele de venituri, dacă chitanțele
au fost induse în jurnalul de casă,
arătându-se poziția. Se vor con­
frunta toate chitanțele de venituri
cu registrul jurnal. Se vor cerceta
toate actele sau documentele din
care ar rezulta că nu s’a încasat
mai mult decât a fost trecut în chi­
tanța din cotor. In iaz de reclama-
țiuni sau îndoială asupra mânui-
rei banilor se vor aduna chitanțe
delà contribuabilii, cari se vor con­
frunta cu chitanțele din cotor șl
cu registrele. După ce s’a stabilit
exact suma încasărilor se va sta­
bili cifra clieltuelilor, iar după a-
cea se va confrunta situația casei
cu situația rezultată după registre,
cari vor trebui să consune. Nu este
admis ca mânuitorul de bani șă
aibă nici mai mult, nici mai puțin
în casă. In caz că s’ar găsi mai mult
numerar în casă decât, indică re­
gistrele, agentul a încasat sume pe
 Inspecție
cari nu le-a indus în scripte și
poate fi bănuială de o sustragere
de bani, sau o întrebuințare a lor
în afaceri particulare. Când se gă­
sește lipsă agentul va fi invitat a
complecta pe loc lipsa, iar dacă
după un scurt termen acordat nu
va complecta lipsurile, se va sesiza
justiția (art. 23 L, c. p.) și într’un
caz și într’altul agentul va fi cer­
cetat asupra provenienței sumelor
sau asupra celor ce lipsesc. Se va
cerceta dacă agentul nu are mai
multe chitanțiere pt. încasarea ve­
niturilor. Se va interzice percepe­
rea veniturilor cu chitanțiere aju­
tătoare; acestea putându-se totuși
admite în anumite cazuri ca: per­
ceperea taxelor de târg, taxe de
abator, de pădure, de gunoi, elec­
trică, apă, monta publică, taxe ad
valorem, taxe pt. anumite acte, pt.
vitele învoite în izlaz, etc. Mai cu
seamă acele taxe comunale cari nu
sunt înscrise în rol. Toate aceste
încasări se vor concentra zilnic sau
săptămânal în registrul chitanțier
cu matcă semnat de casier și șeful
ad-ției sau serviciului^ (art. 173 L.
c. p.). Numai încasatorii pot înca­
sa sume și semna chitanțe; taxele
pot fi percepute de taxatori sau a-
genți, cari lucrează sub răspunde­
rea casierului. Veniturile comunale
înscrise în roluri nu se pot percepe
decât cu chitanțe din cotorul cu
matcă. Se va cerceta dacă exceden­
tele consemnate au fost ridicate
dela Casa de Depuneri, pt. lucrări
și învestițiuni,' idacă data chitan­
țelor consună cu ziua fixată pt. în­
casări, se va cerceta rolul de ve­
nituri comunale; dacă s’au urmă­
rit și încasat veniturile, dacă în
rol se face notarea încasărilor, dacă
se face încheierea anuală, dacă s’a
urmat procedura legală pt. încasa­
rea veniturilor. Se vor cerceta tot
felul de încasări: impozite de stat,
arenzi forțate, amenzi școlare, etc.
Dacă veniturile contractuale au
fost încasate la scadență, dacă co­
tele adiționale, cotizațiuni, taxe sau
prestațiuni sunt înființate''-eu for­
mele legale. La cheltueli: dacă nu
s’a cheltuit direct din încasări,
ceeace constitue infracțiune (art. 17
L. c. p.), dacă ordonanțele de plată
s’au emis în limita creditelor alo­
cate în buget (79 L. c. p.), dacă
— 326 -
chelt. au fost necesare și actuale,
dacă s’au făcut în baza actelor jus­
tificative (v. c.) conform art. 125 L.
c. p.; dacă au fost în prealabil an­
gajate și ordonanțate, dacă pt. chel­
tueli de materiale sau furnituri
s’au respectat formele legale: an­
gajarea lucr. sau furniturei prin
bună învoială, licitație, dacă. s’a
încheiat contract, s’a tăcut recepție
(art. 36 L. c. p.), dacă nu s’a depă­
șit alocația, dacă nu s’a făcut de­
turnare de fonduri (v. c.), dacă chel-
tuelile facultative s’au făcut după
acoperirea celor obligatorii, dacă
cheltueli din credite suplimentare
au fost regulat făcute (72—73 L. c.
p.). Dacă pt. angajare, ordonanțare
și plata în cursul anului s’a respec­
tat termenul prescris: 1 Martie pt.
recepționarea lucrărilor, afară de
cele urgente: 15 Martie pt. ordonan­
țare și 31 Martie pt. plată. Dacă
s’au întocmit borderouri (v. c.) pt.
actele ce privesc chelt. delà același
articol (art. 115 L. c. p.). Dacă pt.
salarii sau indemnizații s’au întoc­
mit state de plată, dacă s’au făcut
reținerile pt. casa de pensii, taxe
către stat (4—8%) și supra cota de
impozit. Dacă pt. deplasări s’au fă­
cut state nominale, cu arătarea
timpului, depl. suma parțială și to­
tală. Dacă sumele încas. din împru­
muturi se folosește pt. scopul desti­
nat; dacă donațiile și legatele sunt
folosite conform dorinței donatoru­
lui; dacă banii comunei nu cumva
sunt depuși la bănci, obligându-se
gestionarii a-i ridica imediat, sau
în caz de insolvabilitate a băncii
a-i complecta din averea proprie.
Se va cerceta unde se păstrează ca­
sa comunei; dacă este un loc păzit,
sau nu cumva este accesibil rău­
făcătorilor. Dacă s’au achitat la
scadență ratele contractuale, abo­
namente la reviste, colecții de. legi,
tratate sau dicționare administra­
tive. Dacă veniturile cu destinație
specială se folosesc pt. cheltueli la
cari au fost afectate. Dacă se plă­
tesc diurne, gratificații, etc. legale.
Dacă în cursul anului n’au fost
sporite alocațiile de personal. Or­
donanțele de plată: dacă sunt în­
tocmite conform art. 120 L. c. p.
dacă se arată numele, pronumele
creditorului, data, anul financiar,
articolul din buget, creditul alocat,
 Inspecție
■ numărul de ordine, dacă, sunt sem­
nate ile ordonatori, dacă rezultă clar
operațiunea, dacă sunt prevăzute
cu mențiunea „achitat"; dacă se
face mențiune de actele justifica­
tive anexate (art. 125 1.. c. p.). Dacă
achitarea s’a făcut după avizul
scris al notarului sau contabilului
(art. 213 L. c. p.) că este credit dis­
ponibil, dacă s’au întocmit în baza
actelor justificative cu efect de
plată. Actele justițicaticc clacă, sunt
acele prevăzute de art. 124 și 125 L.
c. p. dacă pt. lucrări sunt anexate
copii de |.e hotărârile consiliului pt.
încuviințarea lucrării, sau furnitu-
rei; ordine superioare, caiete de
sarcini, procese-verbale de licita-
țiuni, de recepție, contracte, bonuri
de comandă pt. furnituri, facturi
sau chitanțe timbrate legal, cu tim­
bru de factură, și impozit propor­
țional; state nominative pt. salarii
și indemnizări (v. ac. c.) etc. Dacă
licitațiile s’au făcut pe baza caiete­
lor de sarcini, s'au făcut publica-
țiuni, procese-verbale de rezultatul
licitațiunilor (92, 95, 101 L. c. p.).
Registre de contabilitate, dacă, se
țin la zi, dacă, nu conțin răsături,
ștersături sau rotungiri de cifre.
Se va impune ca orice îndreptare
în ele să se scrie deasupra cu cer­
neală roșie. Dacă, din jurnal se con­
stată că s’a făcut încheierii situa­
ției de casă, dacă., se face trans­
portul și reportul sumelor din ele,
dacă sunt numerotate, , șmiruife
parafate și. sigilate. Registrele și
chitanțierele vor fi acele stabilite
de Direcțiunea generală a con abi­
lității. (183 1,. c. p.). Dacă la finea
anului sunt încheiate cu recapitu­
lați« operațiunilor ce cuprind. Con­
turile de gestiune, dacă suni în­
cheiate conform art. 298 L. c. p.
dacă, au fost votate legal și înain­
tate pt. aprobare. Se vor cerceta
actele descărcătoare |)t. gestionari,
cari, sunt: ordonanțele și rilanciatele
de plată recipisele autorităților pu­
blice. (art. 20 L. c. p.). Dacă nu s’au
tăcut, delapidări de bani (v. c.), ca­
re este atunci când se utilizează
banii sau materiale publice în fo­
losul personal, (art. 227 !.. c. p.).
Bunuri si lucrări, dacă, inventarul
averii moliile și imobile a, comunei
aste ținut, la curent, dacă. în el este
trecută întreaga livere mobilă, și
imobilă, acte ele valori, etc. dacă au
tranzacțiuni, compromisuri, renun­
țări și recunoașteri de drepturi,
schimbarea destinațiunii bunurilor
menite uzului public, dacă darurile
și legatele de avere mobilă și imo­
bilă sunt primite cu aprobarea au­
torității tutelare, dacă cedările gra­
tuite de terenuri se fac cu respec­
tarea dispozițiunilor legii, dacă a-
rendările și închirierile și în ge­
neral exploatările de bunuri s’au
făcut cu aprobarea autorității tu­
telare, dacă la vânzări, arendări,
închirieri, etc. s’a făcut evaluarea
de către serviciul tehnic județean,
dacă la contractarea de bunuri și
furnituri urgente s’a respectat li­
mita sumei prevăzute de lege și
dacă, a fost, motivată urgența, dacă
lucrările și furniturile au fost, re­
cepționate de comisia de recepțio-
iiare, dacă, contractările s’au făcut
prin licitație publică, dacă au fost
aprobate de consiliu planurile și
devizele de lucrări, cine alcătuește
planurile și devizele de lucrări?
dacă au lost aprobate lucrările de
forurile superioare, dacă procesele
verbale de licitație au fost, supuse
aprobării consiliului, dacă în ca­
zul când o lucrare se execută
prin concesiune în schimbul unei
anuități, sau cu drepturi pt. conce­
siune s’a luat avizul consiliului
superior tehnic din Ministerul lu­
crărilor publice, dacă s’a întocmit
și înaintat spre aprobare planul de
lucrări pe 5 ani. dacă s'au execu­
tat lucrări neprevăzute in plan, ca­
re e cauza? dacă, bugetul comunei
pe exercițiul curent este aprobat.
Chestiuni administrative. Forma
exterioară a biuroului, inscripția
biuroului, localul, mobilierul, rechi­
zitele, sigile, manipularea, monitoa­
relor, dacă sunt cetite și semnate,
respectarea orelor oficioase. înre­
gistrarea. rezolvarea actelor și .ex­
pedierea lor. Acte administrative,
registre, constatarea restanțelor și
motivul, inspectarea lucrărilor fă­
cute de notari: zilele în cari sunt
obligați a vizita comunele, inspec­
tarea tuturor evidențelor, indexul
alfabetic al legilor și regulamen­
telor apărute în monitoare. Bittroni
populației, registrul și actele con­
fidențiale. rechizitele pompierești,
îndeplinirea serveiilor de către po­
 Inspecție
liția comunală, gărzile de noapte,
raportul cu jandarmeria și alte au­
torități, inspecția detailată a acti­
vității consiliilor și a delegațiilor
consiliilor, redactarea proceselor
verbale de ședințe (v. c.); situația
economiei agricole, reforma agra­
ră, conducerea cadastrului și hăr­
ților cadastrale, cercetarea spiritu­
lui populației din punct de vedere
social și moral, motivul răspândirii
sectelor pe teritoriul comunei, al­
coolismul și măsurile luate pt. su­
primarea lui, situația comunei din
punct de vedere al industriei și co­
merțului, propaganda pt. urmarea
școalelor de industrii a fiilor de ță­
rani, siguranța publică, biblioteca
comunei^ lista alegătorilor, lista
persoanelor cari nu au mijloc cu­
noscut de a-și câștiga traiul, car­
netele de identitate, paza câmpului,
pădurilor și viilor, lupta contra in­
sectelor și a animalelor vătămătoa­
re, ajutarea populației pt. însemân-
țare și hrană, măsurile luate con­
tra scumpetei, dacă comuna este
asociată cu o altă comună pt. un
scop oarecare, dacă este afișată
lista funcționarilor, consiliului, de­
legației, etc. modul cum este con­
vocat consiliul comunal. Dacă con­
siliul se întrunește reglementar,
dacă deliberarea și votarea se face
conform legii, dacă primarul in­
spectează serviciile comunei, cum
funcționează ajutorul de primar?
controlarea hotărârilor (deriziuni­
lor) ilegale, redactarea actelor de
stare civilă/, participarea notaru­
lui la ședințele consiliului, dacă
cârciumele sunt închise în Dumi­
nici și serbatori, șomajul, regula­
mentele comunelor, afișarea hotă­
rârilor și deriziunilor, dacă tariful
stabilit pt. lucrările notarului este
afișat, statistica mișcării comunis­
te, conspectele I. O. V. cum se dis­
tribue, pensia orfanilor, văduvelor
și invalizilor de războiu, amenzile
școlare, buletinele pt. statistica de­
mografică, achitarea cotei școlare,
achitarea unei treimi din arenda
cârciumelor. Notarul, dacă este un
bun sfătuitor al consiliului și cetă­
țenilor, care este situația lui fami­
liară și socială, dacă are bună pur­
tare în societate, dacă tratează bi­
ne publicul și-i apără interesele.
Dacă se constată că a atras aten­
— 328 —
țiunea consiliului sau primarului
asupra actelor ilegale. Dacă cu­
noaște legile și dacă le are la în­
demână pe acele necesare pt. acti­
vitatea sa, dacă are autoritate, da­
că împreună cu primarul a execu­
tat îndreptările impuse prin inspec­
ția anterioară. Dacă la .redactarea
anumitor acte nu percepe taxe ile­
gale, dacă contrasemnează perso­
nal toate actele comunei, dacă nu
este în desarmonie sau conflict cu
celelalte autorități comunale. Ca­
sierul, dacă cunoaște îndatoririle
impuse de L. c. p. dacă este om co­
rect, dacă nu face cheltueli perso­
nale cari ar întrece resursele sale
de venituri cunoscute. Dacă nu are
mai multe chitanțiere pt. încasarea
acelorași venituri. Dacă are două
chei la casă și cine o păstrează pe
a două. Dacă a depus garanția ce­
rută de lege, el nu poate fi. și con­
tabil (art. 9 L. c. p.). Dacă a fost
descărcat de sumele încasate în fa­
vorul altor autorități. Primarul,
dacă-și cunoaște îndatoririle date
de legi, dacă dă concurs pt. mersul
administrației și încasarea dărilor.
Dacă păstrează cheia de control a
casei. Dacă inspectează agenții po­
liției comunale, îngrijește de ave­
rea comunei, dacă prin actele vie­
ții lui nu compromite interesele co­
munei. Ceilalți funcționari comu­
nali se vor cerceta asupra cunoș­
tințelor administrative, purtarea și
corectitudinea lor, etc. Chestiuni
sanitare și de ocrotiri, sociale: si­
tuația comunei din punct de vede­
re sanitar, boalele epidemice, boa-
lele sociale declarate în cursul a-
nului. modul de combatere a bolilor
sociale, venerice, tuberculoză și al­
coolism, propaganda pt. combate­
rea boalelor venerice, cazierul co­
munal, tabloul celor avizați la tra­
tament gratuit, registrul celor vac­
cinați, funcționarea moașelor comu­
nale, situația comunei din punct,
de vedere a salubrității publice, sa­
lubritatea locuințelor și a stabili­
mentelor publice, controlul curățe­
niei publice, controlul localurilor
de consumație, ane de băut, cum
este asigurată asistența medicală
celor săraci, dacă s’au semnalat
în mod confidențial bolnavii venej
rici (art. 296 din legea sanit.), dacă
e instituită comisia comunală de
 Inspectorate
insalubritate, ocrotirea națională a
marnei și a copilului, ce sumă s’a
alocat pt. fondul special sanitar,
pt. tratamentul medical al săraci­
lor. infirmilor și cei mușcați de
câini turbați. Chestiuni zootehnice
ți sanitar veterinar: catagrafia a-
nuală a animalelor domestice, anun­
țarea cazurilor de îmbolnăvire și
moarte a animalelor, publicarea
ivirii epizotiilor, dacă cimitirul de
■animale este îngrijit, starea abato­
rului, încasarea taxelor de tăiere,
fondul de asigurare a că imurilor
confiscate, registrele biletelor de a-
nimale tăiate, dacă examinatorul
de carne este calificat, dacă locul
de târg este împrejmuit și divizat,
desinfectarea locului de târg, ma­
nipularea biletelor de adeverirea
propririetății, sănătății și vânzării
animalelor, dacă biletele sunt pre­
văzute cu timbre fiscale și zooteh­
nice; cum se administrează banii
Camerei Agricole, proveniți din
timbrele zootehnice? registru de
timbre întocmit de Camera Agri­
colă, eliberarea și transcrierea bi­
letelor de vite, numărul reprodu-
I torilor masculi, modul cum se în-
I trețin reproducătorii masculi, îm-
t bunătățirile necesare speciilor și
■ ramlor animale, suprafața și na-
. tura lotului zootehnic, modul de
administrare a lotului zootehnic,
' suprafața zonei comunale, amena-
jamentul și planul de xploatare a
pășunei. întreținerea pășunilor.
Chestiuni tehnice fi de drumuri:
' starea drumurilor comunale, dacă
i tabloul drumurilor este stabilit con­
ci form legii, dacă este în comună
i picher județean și dacă, există, con­
dică pt. controlul acestuia, dacă
există în comună cantonier de dru-
■ muri, scurgerea apelor din șanțuri
e Și piețe, alcătuirea planului de si-
; stematizare, lucrările în curs de
•- executare, construcțiuniie în curs
K de executare, plantarea drumurilor
comunale, a pășunilor și a grădi­
nilor publice, sumele alocate în bu­
get pt. plantații și pepiniere, dacă,
comuna are poduri cu taxe, noduri
plutitoare și dacă sunt înființate
taxe pe vehicole cu tracțiune ani­
mală, modul de autorizare a con­
struirii caselor, etc. Ordinea publi­
că și siguranță. dacă s’au comis
j* crime, delicte, incendii, care este
- 329 —
cauza lor și mijloacele de combate­
re? Se va cerceta activitatea orga­
ni zațiunilor extremiste. Activitatea
aparatului polițienesc, modul cum
se aplică și execută legile, regula­
mentele; hotărârile consiliului. Da­
că jandarmeria și poliția dau con­
curs pt. executarea măsurilor de
administrație. Dacă acestea infor­
mează, autoritățile superioare des­
pre evenimente mai importante.
Întotdeauna șeful de post luând
cunoștință de prezența primpreto-
rului, prefectului, inspectorului, în
comună, va fi obligat a se prezenta
și raporta stările din comună și
a-i sta la dispoziție pt. orice în­
sărcinări. Culte și instrucția publi­
că, morala populației, dacă frecven­
tează biserica, dacă cimitirul este
îngrădit, dacă copii frecventează
școala, clacă s’a dat cota cuvenită,
dacă școala este curățită și bine
îngrijită, dacă se încasează, amen­
zile școlare. Inspecția se va mai
extinde asupra oricăror alte ches­
tiuni de administrație comunală.
Procesul verbal se va întocmi în 3
exemplare. Ha face mențiune de
toate chestiunile cercetate și re­
zultatul cerctării, iar la urmă se
vor da dispozițiuni de modul cum
să, fie îndreptate neregulile consta­
tate și fermentul acordat pt. înde­
plinire. Va cuprinde dispozițiuni
eu privire la sancțiunile aplicate în
timpul inspecției sau cele ce ur­
mează, a se aplica. Procesul verbal
în care organul de inspecție se va
mărgini să, constate numai faptele,
fără a indica măsurile și modul de
îndepărtare a neregulilor va fi in-
eomplect și fără efectul dorit, de
aceea se cere ca procesul verbal să
cuprindă, pe lângă faptele cerceta­
te și îndrumările cu modul de în­
dreptare; să fie cât mai rezumativ;
fără prea multă frazeologie.
Inspectorate generale de arma­
tă, stabilirea regiunilor lor. Decre­
tul Regal Nr. 2953 din 30 Nov. 1928,
Mon. Of. 269/1928.
Inspectorate de jandarmerie,
se compun din mai multe legiuni
(v. c.) sub conducerea unui colonel
sau general de brigadă, ajutat de
ofițeri superiori, ca organ de con­
trol ,și ofițeri inferiori pt. servicii.
Insp.'au atrib. a îndruma și coor-
 Inspectorate — inspectori
dona serv, la formațiunile în sub­
ordine; a centraliza inforinațiunile,
iar prin inspecții, a se încredința
despre: bunul mers al serviciului,
pregătirea ofițerilor și jandarmilor,
buna conservare și întreținere a
materialului; dă îndrumări cu pri­
vire la pregătirea și executarea ser­
viciului profesional. Insp. general
funcționează pe lângă Ministerul de
interne, (v. și Legea jand. 24 Martie
1929, Regulam. 16 Martie 1931).
Inspectoratele muncii, Fixarea
circumscripțiunilor lor. Decizia
Minist. Muncii și Ocrot. Sociale Nr.
105.249 din 16 Dec. 1930, Mon. Of.
290/1930.
Inspectorate de poliție, sunt or­
gane externe -ale Direcțiunei gene­
rale a poliției (v. c.) cu atribuțiu-
nea: să îndrumeze și controleze ac­
tivitatea polițiilor din regiunea
respectivă, verificând și centrali­
zând informațiile primite; sunt or­
gane de legătură între Dir. gen. și
serviciile polițienești, controlează
aplicarea legilor, regulamentelor și
ordonanțelor și inspecția serviciilor
din regiune. Sunt conduse de 1 in­
spector ajutat de 1 subinspector. Au
câte 3 servicii: al poliției ad-tive,
judiciare și pol. de siguranță, con­
duse de către un comisar șef, aju­
tat de personalul necesar. La fie­
care I. p. funcționează câte 1 con­
trolor de gardieni. Prin Decretul
Regal din 17 Ianuarie 1930, țara a
fost împărțită în 7 I. p. după cum
urmează: I. p. București cuprinde
județele: Argeș, Brăila, Caliacra,
Constanța, Covurlui, Dâmbovița,
Durostor, Ialomița-, Ilfov, Muscel,
Prahova, Putna, R.-Sărat, Teleor­
man, Tulcea și Vlașca. II. Cernăuți:
Baia, C.-Lung, Cernăuți, Dorohoi,
Storojineț, Rădăuți, Suceava. III.
Chișinău: Bălți, Calmi, C.-Albă, Ho­
tin, Ismail, Lăpunșa, Orhei, Soroca,
Tighina. IV. Cluj: Alba, Brașov,
Ciuc, Cluj, Făgăraș, Hunedoara,
Năsăud, Maramureș, Odorhei, Să­
laj, Satu-Mare, Sibiu, Someș, Târ-
nava-Mare, Târnava-Mică, Trei"
Scaune. Turda și Mureș. V. Craio­
va: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Ro-
manați. Vâlcea. VI. Iași: Bacău,
Botoșani, Baia, Iași, Neamț, Roman,
Tecuci, Tutova, Vaslui. VII. Timi­
șoara: Arad, Bihor, Caraș, Severin,
Timiș.
330 —
Inspectoratul general al jan­
darmeriei, este instanța superioară
a jandarmeriei (v. c.) -cu sediul în
București, condus de un general de
brigadă, sau divizie. Are următoa­
rele -servicii: contabilități, con­
strucții, armament și munițiuni,
sanitar, controlului, atelierul de de­
pozitul general.
Inspectori generali ad-tivi,
s-unt oragne de control și îndruma­
re a ad-țiilor comunale și județene;
lucrează după ordinele și în zonele
fixate de Minist. de interne. Atri-
buțiuni: exercită -controlul ad-tiv
asupra comunelor, județelor și func­
ționarilor lor, modul de aplicare a
legilor, dau îndrumări și lămuriri,
țin conferințe cu prefecții, pretorii
și primarii, inspectează finanțele
comunale și județene, -sesizează mi­
nisterul de toate abuzurile; unifor­
mizarea normelor de ad-ție, supra­
veghează pe pretori de -a fi întot­
deauna la înălțimea chemării lor;
organe de educație profesională și
stimularea -activității tuturor func­
ționarilor ad-tivi. Sunt șefii inspec­
toratelor regional ad-tive. I. g. a.
funcționează pe lângă Ministerul
de interne în număr de 17. Ei sunt
funcționari de carieră cu gradul de
director cl. I. Sunt recrutați dintre
funcționarii serv, centrale, sau ex­
terioare ale ministerului, cari au
gradul de subdirectori și licență în
drept. Ei își exercită -atribuți-unile
în urma delegației dată de minis­
ter și din proprie inițiativă în cir-
cumscripțiunile de control, ce le
sunt repartizate fiecăruia. Asupra
celor constatate în inspecții, fac
rapoarte scrise, pe cari le înaintea­
ză ministerului, cu concluziile lor.
Inspectori generali sanitari,
s-unt organe de îndrumare, coordo­
nare și controlul serviciilor sani­
tare și de ocrotire din țară. Regi,
de L. sanitară modif. M. O. 87/1933
art. 46 cu reședința în: București,
Cluj, Cernăuți, Chișinău, Craiova,
Iași, Timișoara, Sibiu, Constanța.
Se recrutează dintre medicii pri­
mari de județe sau municipii. Atri-
buțiuni: organizarea serviciilor sa­
nitare locale, aplicarea legilor și
regulam, sanitare, supraveghează
exercițiul medicinei, farmaciei,
drogueriei, moșitul, dentistica; in-
 Inspectori — Institute
tei’vin pt. satisfacere» nevoilor sa­
nitare, tac I ropunen pt. numiri tie
personal, urmăresc api. măsurilor
comisiilor de igienă, aplică peclespe
și amenzi, își dau avizul la crea­
rea de instituțiuni sau așezăminte
sanitare, inspectează personalul sa­
nitar și de ocrotire. Este șeful me­
dicilor din regiunea ce conduce.
Inspectori regionali de consta­
tare, sunt, organe de control și in-
specțiune puși sub autoritatea și
directiva directorului regiunei de
constatare (v. c.). Sunt cel puțin 3
pt. fiecare regiune; cate unul pt.
( entrib. directe, indirecte și taxe.
Reședința lor este în orașul de re­
ședință al regiunei sau alt oraș,
după, importanța materiei impoza-
l.ile. .4(1‘ibuiiuni: îndrumarea și su­
pravegherea lucrărilor de conspi­
rare; verifică impunerile și iau mă­
suri de îndreptare pt. apărarea in­
tereselor sialuim, cercc.t-az.a dacă
toate materiile impozabile sunt im­
puse, fac anchete speciale din or­
dinul directorului regiunei. Sunt
obligați să se deplaseze cel puțin
20 zile lunar. Pe lângă regiune, mai
funcționează, și un inspector conia-
bil regional pit. controlui contabil
al ad-țiilcr tie urmăriri. -.5—8 L. Ï.
1 Ianuarie 19.33). In funcțiune do
l. r. sunt admiși ad-terii financiari,
doctorii sau licențiată in științe
financiare, comerciale sau econo­
mice.
Instanța, autoritate, judecătorea­
scă. judecătorie, tribunal, curte de
apel, seria treptelor judecătorești.
Aut. de prima instanță pt. contra-
vențiuni sunt judecătoriile, II tri­
bunalul, etc.
Instante jurisdictionale ad-tive
pt. ad-țiile locale sunt: comitetele
locale de revizuire (v. c.) în număr
de 7, cu sediile în: București, lași.
Cluj, Chișinău, Cernăuți, Timișoa­
ra. Craiova și comitetul central de
revizuire (v. c.) în București, 'org.
L. 2(i Aprilie 1933).
Instante tutelare, sunt judecă-
1 ori ile atunci când desbat chest inni
tu privire la. tutelă, curatela, ad­
ministrație provizorie și orice alte
chestiuni în legătură, cu ad-ția
arcui minorilor, iriterzișilor sau in­
capabililor 'ie a-și adm. averea.
Ofițerul stării civile (v. c.) care în­
— 331 -
scrie moartea unei persoane având
copii, va înștiința I. t. care va or­
dona punerea sigiliilor, numirea
unui tutor și consiliu de familie
țv. c.).
Instigator, este iiisliijator acela
care, cu intențiune, determină pe
altul, la comiterea unei crime sau
delict și se pedepsește ca și auto­
rul. Instigarea directă la crimă
sau la un delict pedepsit de lege
cu pedeapsă, privativă de libertate
mai mare de 2 ani, dar neurmam
de executarea din partea celui in­
stigat, se pedepsește cu jumătate
din pedeapsă prevăzută de lege pt.
tentativa infracțiunii la care se in­
stigase. Aceeași regulă, se aplică și
complicilor. Instigatorul sau com­
plicele iv. c.) va ii apărat de pe­
deapsă, ilară înainte de a ti înce­
put executarea infracțiunii, a îm­
piedecat de bună voie consumarea
faptului, ori a împiedecat pe cei­
lalți par-
Institute de igienă si xd a a taie
imblică, sunt, centre de îndrumare
sanitară; persoane juridice. Func­
ționează în București pt. județele
din Oltenia, și Muntenia; în. Cluj pt.
Ardeal și Banat, în lași pt. Aioli.o-
VII. Basarabia și Bucovina. Simt la
dispoziția fai uit ăț.ilor de medicină,
conduse de un director, 1 subdirec­
tor și un consiliu tehnic. Titularii
catedrelor de liigienă sunt direc­
torii lor de drept. Consiliile tehnice
sunt compuse din specialiști în ra­
murile medicinei. Alribatinai: a
contribui la îndrumare și coordo­
narea activității organizațiilor sa­
nitare, punânclu-le la dispoziția
tcale datele și informațiile de ordin
sanitar; a aviza asupra proiectelor
tie construcții, așezări, instalațimii
ile salubritate de orice fel. planuri
de sistematizare, etc.; a interveni
ori de câte ori se cer studii și mă­
suri tehnice sanitare, cari întrec
corni:etința organelor sanitare lo­
cale; a contribui la propaganda
sanitară, a iniția și face anchete
sanitare științifice, etc.; a. efectua
prin contra expertize analizele chi­
mice sau bacteriologice, efectuate
de laboratoare publice sau particu­
lare. Iile au la îndemână spitale,
laboratoare, dispensării, etc. (26—37
!.. sanitară AI. O. 154/1930).
 Institute — Instrucfiune
Institute de prevențiune, sunt
acele create pt. executarea măsuri­
lor preventive, privitoare la infrac­
tori anormali, case de muncă pt.
infractorii incorigibili, pt. cerșetori
și vagabonzi. Pt. minori sunt: 1.
corecțio'nale, de educațiune failată
și pt. minorii vagabonzi, sau cu
purtări rele. Internații din aceste
I. vor fi închiși și tratati potrivit
cerințelor medicale, ale bolilor lor;
cei capabili de muncă vor fi obli­
gați ,să muncească. Aziluri pt. in­
fractori anormali; internații sunt
supuși unei severe supravegheri.
Casele de muncă pt. infractori de
obiceiu, internații vor fi închiși
noaptea în celule, muncă intensă.
Casele de muncă pt. cerșetori, mun­
că obligatorie. Instituțiile pt. mi­
nori, vor fi înzestrate cu material
necesar învățământului; internații
sunt ținuți în comun( vor purta
costum special, vor putea fi vizi­
tați. (v. Penitenciare).
Institutul de seruri și vacci­
nuri, Dr. I. Cantacuzino. Org. prin
L. sanitară (v. c.), înființat la 1
Aprilie 1921 conf. L. p*ubl. Mon. Of.
91/1921. Este persoană juridică, are
menirea: de a prepara toat seru­
rile și vaccinurile sau alte produse
pt. profilaxia (v. c.) și tratamentul
maladiilor infecțioase; de a face
lucrări necesare pt. cercetarea știin­
țifică a boallor și a fixa metodele
standard în materie de serologie și
microbiologie; de a servi ca organ
de control și ajutor pt. toate ana­
lizele bacteriologice și serologice și
a-și da avizul pt. introducerea în
țară a oricăror seruri și vaccinuri.
Institutul de cercetări agrono­
mice, a fost înființat prin legea din
5 Mai 1927; are de scop, rezolvarea
științifică a problemelor agricole;
are următoarele secțiuni: fitogene-
tică și fitotehnie, chimie, micro­
biologie și fizică agricolă, fitopato-
logie, entomologie și parazitologie,
de creșterea animalelor, de mașini
agricole, îmbunătățiri funciare,
construcții și economie rurală.
Este condus de un director; secțiu­
nile de câte un șef de secție, recru­
tați dintre profesorii din învăță­
mântul agricol. Publică un buletin,
dă consultațiuni.
Institutul de științe ad-tive,
- 332 —
funcționează în București, autori­
zat să luncționeze prin legea din
6 Febr. 1924. Statutele și actul con­
stitutiv înreg. la Tribunalul Ilfov,
deciziunea Nr. 36/1925, pubi. în M.
Of. 21 Ianuarie 1926. Prin legea din
28 Martie 1928, a fost recunoscut ca
„stabiliment de utilitate publică“
(V. c.); are de scop a organiza un
biurou științific pt. studii și docu-
mentațiuni ad-tive, în care vor pu­
tea fi trimiși pt. a studia, repr. ai
diverselor serv. în scop de a putea
lorma asemenea biurouri la toate
serviciile publice (v. c,).
Institutul național de export,
Organizat prin legea publicată în
Mon. Of. 91/1930, are misiunea de-a
■organiza și intensifica exportul pro­
duselor române. Atribuțiuni: a stu­
dia piețele străine, a lua inițiativa
org. exportului, a colabora la stan­
dardizarea articolelor de export, a
studia mijloacele prin cari statul
ar putea contribui la intensificarea
exportului, a stimula producția ar­
ticolelor pt. export, a sprijini org.
comerțului de export, a regi, parti­
ciparea la expoziții și târguri de
mostre, a da informațiuni pt. pro­
dusele exportate, etc. Organele
sunt: consiliul, comitetul executiv
și direcțiunea, Fiecare produs ex­
portat după normele fixate de I.
va purta un timbru în valoare de
5, 10, 20 și 100 lei, cu dnumirea de
„Timbru I. n. e.“.
Institutul superior de educație
fizică, funcționează în București,
întreținut de Ministerul instrucțiu­
nii și dotat de O. N. E. F. (v. c.).
Scopul: să pregătească pe viitorii
profesori de'educație fizică (v. c.),
să promoveze cercetările ed. fizice
și gimnastică medicală. Materiile
de studii sunt: gimnastică, istoria,
teoria ed. fiz. gimnastica medicală,
fiziologia aplicată, anatomia, hi­
giena, mecanica ed. fiz. pedagogia
și psihologia api. învățământul se
face de profesori, agregați sau con­
ferențiari. Sunt admiși studenti
bacalaureați; cursurile durează 3
ani șj se conferă titlul de licențiat
în ed. fiz.
Instrucțiune, (Dr. adm.) se nu­
mește un act al autorităților ad-tive
superioare, prin cari explică mo­
dul în care trebue executat un or-
 Instrucțiune — Inter
din, sau prin care se arată cum
trebuie să se facă o anume pro­
cedură uniform pt. toate serviciile
gau funcționari; prin care se arată
cum trebuie să se organizeze și
funcționeze serviciile ad-tive. Sunt
opinii exprimate de autoritățile su­
perioare, cu caracter obligatoriu pt.
subalterni. I. trebuie să fie clară,
să fie redactată după consultarea
referenților, experții sau specia­
liștilor în materie; trebuie să fie
redactată în spiritul legilor sau
regulamentelor, dela cari nu poate
face nici-o derogare. Nu este ad­
mis să cuprindă dispozițiuni sus­
ceptibile de interpretare, sau con­
fuze. Prin I. nu se pot crea sau
desființa servicii, nu se pot numii
funcționari, crea sau revoca drep­
turi; în contra lor nu există căi de
atac; se adresează în același timp
și în aceiași termeni unuia sau
mai multor funcționari sau servi­
cii în subordine. Funcționari sub­
alterni n‘au dr. a adresa I. autori­
tăților sup. ci se adresează cu un
raport sau cerere, (v. Circulară. Co­
respondență. Scrisori ad-tive).
Instrucțiune, (Pr. pen.) se nu­
mește cercetarea și adunarea pro­
belor, pt. descoperirea unei infrac­
țiuni. 1. se face de către judecători
instructori, cari își termină cerce­
tarea prin ordonanță, sau decise.
1. se face din însărcinarea procu­
rorului dală prin rechizitoriu de
judecătorul instr, care nu se poate
sesiza fără, această invitație; după
terminarea I. procurorul trebuie să
dea într'un „rechizitoriu definitiv“;
contra ordonanței jud. instr, este
deschisă calea de apel la camera
de punere sub acuzare, I. este scrisă
secretă, și necon+radictorie. (v. An­
chetă).
Iusubordonare,însemnează neîude-
plinirea unui ordin dat unui militar,
sau jandarm de către un alt mili­
tar superior în arad, de a face sau
nu face ceva, summiorul aparținând
altei unități militare decât aceea
a inferiorului. T. constitue o abate­
re și se pedi pseșto de codul justi­
ției militare, (art. S’il). Ex. un ofi­
țer de jandarmi găsind pe un plu­
tonier de infanterie în cârciumă
în stare de ebritate și cu atitudine
necuviincioasă, î'i dă ordin să pă­
- 333 —
răsească acel local, care nesupu-
nându-se a comis abatere de I.
Intăbulare, este însemnarea în
cartea funduară (v. c.) a proprietă­
ții, de uzufruct, de privilegiu, etc.
asupra unui imobil. I. înseamnă
transmiterea proprității.
întâmpinare, (pr. civ.) se nu­
ntește actul prin care pârâtul în-
tr’un proces după primirea acțiu-
nei, în 30 de zile face pregătirea
procesului. I. cuprinde: excepțiuni
d,e procedură și de fond; răspund la
toate punctele de fapt și de drept,
arătate în acțiune, precum și sus­
ținerile sale împreună cu arătarea
dovezilor. In lipsă asemenea ară­
tări se consideră că pârâtul res­
pinge în fond acțiunea. I. va fi co-
munia.etă reclamantului.
Intercalare, este orice adăogire
ele cuvinte, litere sau cifre, în spa­
țiul unei scrisori. In actele publice
I. sunt oprite.
Interdictiune, (Dr. pen.) este o
decădere din drepturile civile sau
politice ale unei persoane, lovită de
o incapacitate. „I. lețjală“ este
aceea intervenită în urma unei pe­
depse (v. c.) criminale. Constă în
pierderea dr. civile și politice pe
țoală. durata pedepsei principale.
„1. civilă“ este atunci când o per­
soană a, fost declarată printr’o sen­
tință, incapabilă de a-și ex. dr. sale
civile. „I. corecțională“, constă din
pierderea unuia sau mai multora
din dr. civile sau politice, (v. De-
gradațiune civică). Este pedeapsă
complimentară pt. delicte.
Interdictiune civilă, este starea
aceluia care din pricina, alienațiu-
nei mintale sau slăbiciunei de min­
te nu poate să-și administreze bu­
nurile și est;; pus sub tutelă (v. c.)
sau este internat într'un ospiciu
sau casă, de sănătate. Tutorul are
ohi. a îngriji de persoana, interzi­
sului; veniturile sau chiar bunurile
sale pot fi întrebuințate pt. îmbu­
nătățirea soarta, vindecarea sau
educația interzisului. I. poate fi ri­
dicată de instanța tutelară, la ce­
rerea tutorului dlacă au încetat
motivele I. (pt. compì, v. Tutelă).
Inter arma silent leges. Legile
amuțesc în timpul războiului. Ci­
cerone, Pro Melone, IV, 10.
 Interegnum — Interogator
Interegnum, (Dr. const.) se nu­
mește o perioadă în care o persoa­
nă conduce interesele unui stat,
până la instalarea șeiului statului.
Ex. persoana care exercită puterea-
suverană -delà moartea unui rege
și până la uicarea pe tron a nou­
lui rege este un „interegn“.
Interese, (Dr. adm.) înseamnă
dobândă, camătă; în sens invers
înseamnă dreptul unei persoane
sau mai multora, de-a ataca, în
fața unei anumite autorități, un
act ad-tiv sau judecătoresc, care
atinge sau nesocotește anumite
drepturi sau stări. Când examinăm
actele juridice (v. c.) și voim să
întocmim o teorie a nulității lor,
trebuie să socotim că avem în față
mai multe categorii de I. „I. gene­
rale“ sunt acele ale colectivității,
reprezentate prin stat, când este
vorba de ordinea și siguranța pu­
blică, de aplicarea legilor de orga­
nizare și ad-ție generală, etc. „I.
locale, regionale sau speciale“ sunt
acele reprezentate prin comună,
■județ sau instituțiuni publice și
cari ar nesocoti drepturile acestora
ar fi în defavorul lor, ar amenința
desvoltarea sau funcționarea lor.
„I. individuale sau particulare“
adică, atunci când este vorba de un
interes al locuitorilor, al funcționa­
rilor sau particularilor. „I. direc­
te“ sunt atunci când cineva este
atins direct în drepturile sale; ex.
când primăria a decis dărâmarea
unei clădiri eșită din aliniere, pro­
prietarul clădirii are un interes di­
rect. indirecte“ atunci când ci­
neva nu este lezat direct într'un
drept al său, dar care în viitor ar
putea să sufere un prejudiciu, prin
punerea în executare a actului.
Deosebirea între interesul direct și
indirect este că, apel ce are in int.
indirect, nu poate 'face uz de calea
de atac, decât după ce interesatul
la aceasta. Uneori cel indirect inte­
resat, n’a atacat actul care-i pre­
judicia interesele, sau a renunțat
nici nu are un drept de atac.
Legea trebuie să țină seama de
aceste I. și să le concilieze; uneori
ea declară inexistența actului, al­
teori numai anulabilitatea față de
anumite persoane, alteori sancțiu­
nea este o pedeapsă față de func­
- 334 —
ționarul care a făcut actul. Legiui­
torul are în vedere interesele so­
ciale și individuale, cari se găsesc
în prezent. In materie de ordine
publică, economică, politică, socia­
lă, pot face pe legiuitor să admită
o sancțiune mai energică, sau mai
puțin energică, să admită un ter­
men mai lung pt. recurs, să dea
judecătorului dr. mai mari sau mai
mici. Aceste considerațiuni au dus
la elaborarea legilor de contencios
ad-tiv din 1912 și 1925 și pt. înlă­
turarea arbitrarului ad-tiv și să
admită ca cererea în justiție să se
facă oricând, separat de acea în
contencios, (v. Dobândă).
Internare, este situația unor
străini ailați pe teritoriul Româ­
niei, aparținând națiunilor inami­
ce în stare de răsboi; sunt supuși
unui regim, riguros de supraveghe­
re într’un loc anume determinat.
Odată cu I. statul și ia măsuri, în
caz de pagube în război, să se
poată despăgubi din averea lor per­
sonală. La decretarea mobilizării,
guvernul poate lua măsuri de I. a
străinilor. (Ili L. c. p. C. str.).
Internațională, (Pol. soc.) Aso­
ciația Internațională a lucrătorilor
înființată la Londra 1864 Ide mun­
citorii din toate țările, fără deose­
bire de naționalitate, a fost con­
dusă de Karl Marx, de Engels și de
Baìiunin; s’a desființat în 1870 și
reînființată în 1889; la congresul
din Amsterdam 1904 s’a întitulat
I. a II (socialistă); ține congrese la
2—3 ani. Biuroul său a fost la Bru­
xelles, la Amsterdam și Lonjdra.
I. III (comunistă) s’a înființat în
adunarea delà Zimmerwald, lângă
Berna, în Maiu 1916, când comu­
niștii revoluționari s’au despărțit
de I. II soc. și s’a format I. din
Moscova după principiile formulate
de Lenin, (v. Socialism. Comunism).
Interogator, (Pr. pol.) este tota­
litatea întrebărilor ce se face unui
inculpat de ofițerul de poliție sau
judecător și răspunsurile ce le pri­
mește acesta. Scopul I. este desco­
perirea adevărului. Dacă sunt mai
mulți preveniți (v. c.) va fi intero­
gat fiecare separat; se va începe cu
acela dispus a spune adevărul, co­
pii. femei, sau bărbați mai puțin
vinovați. La început se va interoga
 Interpelare — Interpretarea
'^asupra: numelui, pronumelui, eta­
tea, profesiunea, domiciliul, locul
nașterei, religia, starea familiară,
conduita sa din trecut și orice ar
putea lumina calitatea sa. Dacă ar
refuza datele, se va putea identi­
fica prin martori, iar în lipsă se va
scrie semnalmente sale în procesul
verbal 'v. c.). întrebările trebuiesc
să fie scurte, precise, limpezi; se
vor evita expresiuni abstracte sau
termeni tehnici neînțeleși de pre­
venit; întrebările nu pot fi cu două
înțelesuri. Răspunsul trebuie să fie
complect; nu va fi suficient „da“
sau jiu". Ofițerul nu va putea în­
șela nici surprinde pe prevenit. In
caz de negare, se va întreba asu­
pra altor fapte generale, revenind
la faptul principal. Se va întreba
asupra împrejurărilor în cari a co­
mis crima sau delictul, despre in­
strumentele sau armele întrebuin­
țate, despre tot ceeace a făcut și
a spus. Nu va fi întrerupt ci lăsat
să continue; dacă va cere va putea
fi autorizat a-și scrie declarația.
Se va confrunta, cu coacuzații, par­
tea vătămată sau martori. Mart ti­
risirea va fi complectă: timpul, lo­
cul, oca/.iunea, mijloacele, rezulta­
tul crimei, dacă a avut complici,
numele și domiciliul lor. Dacă va
pretexta că a fost. în altă parte, se
va preciza distanța delà locul cri-
; mei. ora plecării delà domiciliu și
: sosirej la locul indicat, persoanele
ce le-a văzut, întâlnit sau vorbit,
. ce-a făcut în timpul crimei. Aten-
ț țiunea ofițerului se va concentra
asupra gesticulărilor expresiunile
ț prevenitului, nu va fi admis vreun
î povățuitor și în unele cazuri nici
ț în prezenta părților.. Străinii pot
• fi întrebați prin interpret jurat,
ț surdomuții în scris. Umilirea îl irită
I Și face să mintă de aceea, se va
arăta îngrijire pt. el. Nu se vor în-
‘ trebuința amenințări, ci adapta afi­
tubine ca să-i inspire încredere. Se
va cerceta starea sa dacă, era beat,
; furios, neliniștea, pălirea feței; vo-
; cea sa; se va cere socoteală dacă
’ stă gânditor, plânge sau meditează.
. Procesul verbal trebuie să reprez.
. textul, răspunsurile, după care i-se
Ì vor ceti și subscrie. I. se face în
; prezența, a doi 'martori hsistenți,
; dacă este necesar; martori nu pot
1. fi membrii forței armate. Ofițerul
- 335 —
de pol. pune în vedere infracțiunea
de care cel chemat este învinuit
și-1 întreabă, dacă, are ceva de spus.
In caz afirmativ se va. da posibili­
tatea a face depunere amănunțită.
Întrebările vor fi puse în ordinea
cronologică, a faptelor în legătură
cu pricina; lacunele sau contrazi­
cerile vor fi lămurite și se vor a-
răta toate datele ce vorbesc contra
lui, dacă acestea nu pun în pericol
scopul procedurei. I’t. obținerea de
mărturisiri, nu este permis ame­
nințări, promisiuni, violențe sau a-
măgiri; nu este permis a se pune
întrebări imprecise, cu mai multe
înțelesuri. învinuitul nu poate fi
întrebat, asupra împrejurării, pt
care trebue să păstreze secretul
serviciului. învinuitul va fi con-
confruiitat, cu martori, coautori, etc
Declarațiile sale se vor consemna
în proces verbal. In caz de flagrant
delict (v. c.) învinuitul va (iuțea fi
reținut, (v. Anchetă judiciară).
Interpelare, (Dr. const.) este o
cerere de explicațiuni adresată de
un deputat sau senator guvernului,
prin care se arată, anumite nere­
guli și se cere sancțiuni, sau se cer
anumite explicațiuni. „Fecare mem­
bru al adunărilor, are drept a adre­
sa miniștrilor, interpelări, la cari
aceștia sunt obligați a răspunde“.
(52 Const.). Cererea de I. se adre­
seze în scris, iar preșernitele adu­
nării fixează ziua desvoltării ei,
avizând și guvernul.
Interpretarea legilor, (Drept
const.) înseamnă explicarea unei
legi, cum trebuie să, fie înțelese a-
numite texte. I. este de trei feluri:
„legislativă“ pe care este în drept
s’o facă numai puterea legiuitoare;
aceasta se face printr’o lege nouă,
care lămurește legea veche și are
efect retroactiv (v. c.). „I. doctrina­
ră“, când este făcută de acei ce stu­
diază dreptul din punct de vedere
științific și explică, legile. „I. jude­
cătorească“ atunci când se face de
instanțele judecătorești. Când in­
stanțele judecătorești diferă în in­
terpretarea ce o dau unui text, Cur­
tea de Casație (v. c.) are menirea
de-a păstra unitatea de interpreta­
re a legilor. I. se mai face cu oca­
zia votării unei legi, când raporto-
 Interpolațiune — Intrepozite
rul în expunerea de motive, explică tuția noastră print art. 21, admite
textele legii propuse. I. s’a desvoltat mai ales în Franța
Interpolațiune, (statist.) se nu­ datorită curentelor socialiste.
mește un mijloc de calculare sta­ Intervenționism de stat, (Pol.
tistică, cu ajutorul unui termen ca­ soc.) este o teorie referitoare la
re lipsește dintr’o serie, atunci când atribuțiunile stattìlui, care după
ceilalți termeni sunt cunoscuți. în­ unii, n’ar trebui să aibă nici-un a-
semnând cu ovariabila, cu c. con­ mestec între factorii de producțiu-
stanta și a+b cei doi coeficienți ne; el să garanteze numai liberta­
iar j. val, necunoscută; operațiunea tea, să mențină ordinea, liniștea și
este j=a x2+bx+c. Este o metodă distribuirea justiției. Aceasta este
de-a putea constata populația unei „teoria statului jandarm" după
țări, între două recensăminte; ex. teoria statului ar avea dreptul să
populația anului 1915 cunoscând intervină și să reglementeze totul
numărul său din 1910 și 1920. (v. cu o putere nemărginită „teoria so­
Extrapolațiune). cială". Constituția rom. admite
Interpreti, și traducători pe lân­ concepțiunea intervenționismului de
gă instanțele judecătorești, vazi Re­ stat prin art. 21, după care toți fac­
gulamentul pt. stabilirea condițiu- torii producțiunii, se bucură de o
nilor ide capacitate și funcționare egală ocrotire; statul poate inter­
a lor Mon. Of. 230 din 18 Oct. 1925. veni prin legi, în raporturile dintre
Intervenflune, (Dr. int.) este acești afctori, pt. a preveni conflic­
atunci când un stat se amestecă în tele economice, sau sociale. Modul
afacerile altui stat, cu scopul de cum statul intervine este cuprins în
a-i impune anumite soluții în ge­ programele economice a diverselor
stiunea intereselor sale. I. este „di­ partide politice.
plomatică'1 atunci când constă în Interview, vizită la o persoană
sfaturi orala sau scrise, cu ame­ cu vază, spre a-i cere lămuriri a-
nințări de intervenție pe cale ar­ supra faptelor sau ideilor sale. A-
mată, în cazul când nu se ține sea­ deseori politicianii își ticluesc sin­
ma de ele; „armată" când constă guri interviewurile. pe cari repor­
dintr’o demonstrare militară, sau terii ziarelor le semnează doară.
ocupațiunea unei porțiuni din te­ La noi în țară, mulți ziariști și-au
ritoriu, spre a impuse anumite con­ făcut faimă de reporteri politici cu
strângeri. I. mai poate fi indivi­ vază prin acest sistem.
duală sau colectivă, după cum e- Intimat, s«^ numește persoana
mană delà unul, sau mai multe chemată în fața unii instanțe de
«tate. apel.
Interventionism, (Ec. soc.) este întorsătura Buzăului, corn, ru­
un principiu susținut de școala so­ rală în jud. Brașov, 3360 loc. reșed.
cialistă, potrivit căruia,, statul este plășii Buzăul Ardelean, judecătorie,
obligat a interveni între raportu­ percepție, secție jand. cfr. P. t. t.
rile dintre muncitori și patroni și în Boroșneul Mare la 23 km. Pre
a reglementa până și cele mai midi fectură, tribunal Brașov la 45 km.
amănunte și manifestări ale vieții
sociale; statului îi revine rolul de-a Alba,Intregalde, corn, rurală în jud.
1584 loc. pretură judecătorie,
supraveghea pe individ și a-i asi­ cfr. P. t. t. Teiuș 26 km. Alba-Iulia
gura resursele de existență, (v. So­ 40 km.
cialism). Criticile I. sunt: se descu­
rajează inițiativele particulare, In trinitate robur. Puterea e în
transformă pe individ în adevărat treime. Din devizele lui Bismark.
pensionar al bugetului. I. statului Intrepozite, (Dr. vamal) sunt
este mult reclamat în aproape toate magazii publice, pt. înmagazinarea
ramurile vieții sociale: comerț, mărfurilor străine destinate impor­
agricultură, industrie, meserii, in­ tului, tranzitului, reexportării și
strucțiune și în toate acele mani­ transportării; funcționează pe lân­
festări sociale, bazate pe principiul gă vămi (v. c.). Ele sunt proprieta­
solidarității sociale, ce stă la bază tea statului și pot fi exploatate di­
însăși a dreptului modern. Consti­ rect, sau prin arendare. Mărfurile

336 —
 întruniri — învățământul
primite în I. servesc tl.e gaj, pt.
plata di', statului asupra lor și a
arendașului. In I. se primesc orice
fel de mărfuri afară de: arme, mu-
mțiuni, explozibile și articole mo­
nopolizate sau prohibite. La depu­
nerea declarației de îutrepozit, se
va face și dovadă ide originea măr­
furilor. Mărfurile întrepozitate, se
găsesc sub paza vămii; durata în-
trep. nu poate trece peste 2 ani. (L.
pubi. Mon. Of. 91/1930).
întruniri ,sub cerul liber sunt
permise, afară de cele ținute pe
căile publice, pt. cari în comunele
rurale se va cere autorizația prim-
pretorului (v. e.). Aprobarea se
poate da cu restricțiunea referitoa­
re Ia timpul, ordinea, direcțiunea
și modul de desvoltare a I. cele
fără caracter politic: procesiuni re­
ligioase, serbări de primăvară, cu­
les de vii, cununii, jocuri țărănești
înmormântări, etc. n'au nevoie de
autorizațiune. Jandarmii le vor a-
duce la cunoștință in'impretorului.
pt. menținerea ordinei. Orice mani-
fcstațiuni pe străzi sunt interzise.
I’t. menținerea ordinei, primpreto-
rul poate trimite un delegat la I.
Invalidare, (Adm.) este actul
prin care un consiliu comunal sau
județean, a înlăturat din sânul său,
pe un membru al său, cu ocaziu-
nea constituirei sale, membru, ca­
re intră în unul din cazurile de in­
capacité nedemnitate sau incom­
patibili',; prevăzute de lege. Con­
silierii invalidați încetează de a
mai fi me. 'brii în exercițiu, clin
chiar momentul I. Deputății și se
natorii pot fi I. pt. aceleași motive
cu ocaziunea constituirei adunări
lor. In locul celor I. se proclamă
aleși, cei imediat următori pe listă.
Invalizi de război, se înțeleg
rnilitarii, cari au contractat o in­
firmitate luptând, ,sau încleplinin
du-și datoria, în arma sau specia­
litatea lor, în timpul și din cauza
războiului. Toți utilitarii rămași
infirmi cu o reducere de 20% din
rapacitatea de muncă, vor avea dr.
la o pensie (v. c.) bazat pe prin­
cipiul minimului de existență pro-
centat cu 100 incapacitate de mun­
că, cuantumul pensiei de răzb. este
1’250 ]ei lunar în comunele rurale
Și 2500 , în corn, urbane, pt. grade
337 —
inferioare. Pt. marii mutilați (v. c.)
cuantumul se mărește cu 50%. Pt.
căsătoriți sau văduvi cu copii se
mărește cu 25%. Pt. ceilalți, pensia
se calculează după scara -de gra
vitate 80, 60, 40 sau 20%, raportân-
clu-se procentul de infirmitate la
cuantumul pensiune: de 1250 sau
2500 în orașe. Pensiunea I. r. la
moartea lui trece asupra văduvei
lui sau copii pens. întreagă. Dacă
I. moare din cauza rănei se va a-
corda urmașilor pensia întreagă.
Pensiile se rezolvă de Minisi, ar­
matei. (L. pubi. M. O. 212/1932, mod.
M. O. 237/1932).
învățământul dreptului ad-tiv,
v.^Știința dr. ad-tiv.
învățământul primar, a fost
organizat prin legea din 26 Iulie
1924, reglementând: școlile de copii
mici, primare, de adulți și norma]
primar. 1. p. se predă în școlile
statului, particulare și în familie.
Școlile sunt înființate de stat, ju­
deț .și comune. întreținerea învăță­
mântului primar este în sarcina
comunelor; Statul contribue cu pla­
ta personalului didactic. Școala de
copii mici cuprinde 7 clase; în pri­
mele 4 clase se dă o cultură, gene­
rală, în cele 3 cl. se complectează.
S. de adulți durează cel puțin 4
luni în comunele rurale. Frecven­
tarea șc. primare este obligatorie;
pt. lipsă nemotivată, se prevăd a-
menzi aplicate de directorii de școli
prin liste de amenzi, încasate prin
primării.
învățământul secundar.se pre­
dă. în școlile statului și cele parti­
culare, autorizate de stat. Școlile
secundare sunt: gimnazii cu I—IV
clase .și licee cu I—VIII clase. Nu­
mărul maximum, cu cari pot func­
ționa școlile sec. sunt 6 cl- Pt- c^c'
Iul inferior și 8 clase pt. ciclul su­
perior. Limba de predare în șc. de
stat este limba română. înscrierea
în prima clasă se face pe baza ade­
verinței de absolvire a școalei pri­
mare. Promovarea dintr'o clasă în
alta se face pe baza notelor anuale.
Elevii reușiți la examenul cl. IV,
primesc certificat de absolvire a
gimnaziului, cei abs. a 8 clase cer­
tificat. de studii liceale; cei ce voeșc.
a urma studii universitare trebuie
22
 învățământul — Inventarul
să depună examen de bacalaureat.
Org. prin L. 15 Mai 1928.
învățământul superior, se face
în Universități (v. c.) întreținute
de stat. Fiecare facultate (v. c.) este
organizată prin regulamentul său
special. La facultățile ide litere
cursurile sunt 3—4 ani, pt. licență
4—5 ani. Examenele se dau parțial
pe materii. învățământul teologic
este 4 ani; examenele sunt gene­
rale și anuale; se dau diplome de
licență și doctorat: învăț, teologic
se dă și în seminare, cari intră în
categoria învățământului secundar,
învățământul juridic este de 3 ani
pt. diploma de licență și 5 ani pt.
doctorat. La facultatea din Cluj
cursurile sunt 4 ani, se trec 3 exa­
mene fundamentale la finea anilor
I—III, se dă titlul de doctor. Fa­
cultatea de drept din Oradea, dă
diplome de licență. învățământul
medicinei este de 6 ani și se ob­
ține diplomă de doctor.
învățători. Legea învățământu­
lui primar din 26 Iulie 1924 cu nu­
meroase modificări; ultima modifi­
care 4 Martie 1932, sunt: „titulari"
recrutați din absolvenții cu examen
de capacitate al școlilor normale,
ținut pe regiuni în fața comisiunei
numită de minister. „Superiori" re­
crutați 'dintre licențiați în științe,
litere sau filozofie, sau învățăt. ti­
tulari, cari au dovedit creațiiuni
școlare recunoscute de minister,
personal de control și administra­
ție. „Suplinitori", în cazuri excep­
ționale pot fi numiți dintre absol­
venții de liceu, licențiați sau nor-
maliști, fără drept de numire ca
titular.
Inventar, (Contab.) este înscrie­
rea și descrierea articol cu artica]
a obiectelor, imobilelor, mobilelor,
mărfurilor, titlurilor, hârtiilor, ca­
re aparțin unei persoane, sau care
se află într’o casă sau într’un a-
partament. I. este un registru lega]
și obligator în contabilitate, în ca­
re este descrisă amănunțit și de­
tailat întreaga avere a unei între­
prinderi, comune sau autorități pu­
blice. Este supus formalităților de
șnuruire, parafare și sigilare (v.
ac. c.). In comerț I. trebuie făcut
la începutul comerțului și la finea
fiecărui an comercial, la o epocă
- 338 —
a anului, pe care comerciantul și-o
alege. Art. 2 din Leg. Cont. pubi,
prevede că patrimoniul statului, se
va determina prin întocmirea unui
inventar general, unde se vor enu­
mera și evalua, toate bunurile mo­
bile și imob. și toate drepturile și
obligațiile sale. I. se va alcătui de
Minist. de finanțe, după inventa­
rele centralizate ale adm. publice
Curtea ide conturi (v. c.) ex. con­
trolul asupra acestor inventare. I.
pt. patrimoniul comunelor, județe­
lor și inst tuțiunilor publice, sunt
supuse controlului comitetului lo­
cal de revizuire. I. L. din 1929 pre­
vedea că ad-țiile locale, sunt obl.
a întocmi un I. în 3 exemplare: pt.
autoritatea resp. pt. autoritatea tu­
telară și 1 ex. pt. casa de asigu­
rare a ministerului de interne. La
finea fiecărui an, se înainta acestor
autorități, un extras ele modifică­
rile operate în cursul anului, (art.
408—409).
Inventarul averii decedaților,
(Dr. civ.) este actul prin care se
constată întreaga avere mobilă și
in obilă, rămasă în urma unui 'de­
cedat. In Ardeal I. se întocmește de
notarii comunali sau notarii pu­
blici (v. ac. c.). întocmirea I. se face
’n urma unei încheieri a judecăto­
rului de ocol, prin care deleagă pe
notar cu facerea acestuia judecă­
torul după ce a primit înștiințarea
cazului Ide moarte (v. Recepționa-
rea) într’o ședință aduce o înche­
iere de delegare a notarului. I. este
compus din două părți: partea
„activă“ și partea „pasivă“. La par­
tea activă se de'scrie obiectele mo­
bile și imobile rămase, cu ară­
tarea prețului fiecăruia. Prețuirea
imobilelor se face du'pă tabloul în­
tocmit de comisia de impuneri pt.
fiecare ramură de cuiltură avân-
idu-se în vedere întinderea și clasi­
ficarea parcelei. Pentru obiectele
imobile se va face de un taxator
public. La partea pasivă se descrie
toate datoriile rămase de defunct,
chelt. de înmormântare, spese de
inventariere, etc. iar la urmă se
face bilanțul activului și pasivului.
Formularul I. va fi următorul:
No.. .. Inventar . .. Luat astăzi
(ziua, luna și anul) despre averea
rămasă în urma decedtaului..

(nume, pronume, domicil iul, profe­
siunea. etc. idecedatului). Decedat
în ziua de... luna... anul... de
față fiind din partea priniăriei:
...notar ca redactor al inventaru­
lui, . . . primar ca taxator public;
din partea moștenitorilor: ... In­
ventarul este luat în baza încheie­
rii judecătoriei rurale ,. . No. . ,.
sosit la notariat în ziua de . . . lu­
na .. . anul. . .
No. po­ Des­ Prețul taxat
ziției No bu­ crierea
din căților obiec­
inventar tului de
poziție
Lei
I. se face în 3 ex. .și se înaintează:
jmlecătoriei, a lit ori lății tutelare și
financiare. In încheierea I. după, ce
s’a făcut bilanțul se arată, numă­
rul ex. făcute și autoritățile cărora
a fost, trimis. Părțile pot face în
fața notarului orice act referitor la
succesiune între ei: contract de
vânzare, donație, învoială, act. de
partaj, etc. cari sunt anexate la I.
cari <unt valabile .și transmiță-
toare a dr. de proprietate, i. astfel
întocmit. însoțit de chitanța per­
cepției de plata impozitului succe­
soral .și diferite alte acte se trimite
.judecătorului, care face puhlicațiu-
nea pt. transcrierea dr. de proprie­
tate care este afișată și după 45
zile dacă nu se ivesc conteestațiuni,
la cererea, liberează certificatul de
moștenire și îndrumă secția cărții
funcluare (v. c.) a transcrie dr. de
proprietate (v. Succesiuni). I. la o
lună după, instituirea tutelei (v. c.)
se va face I. bunurilor minorului,
de notai’ în comunele rurale și co­
misar in orașe. I. va arăta cu idea-
mănuntul bunurile mișcătoare și
nemișcătoare, si datoriile arătân-
du-se amănunțit. înscrierile și do­
cumentele repr. la. activul și pasi-
’•11] averii. Bunurile mișcătoare vor
H prețuite: se vor arăta și starea
nemi<criț"a.relor. In procesul verbal
se va face arătare cu privire la
creanțele ce tutorul are împotriva
minorului, (v. Tutelă, Curatela).
, Iobagi, (Dr. rom.) noțiunea, de
loba o-, slujit or domnesc, serv, a a-
Iobagi
părut în secolul al XIV, odată cu
Introducerea regimului feudal în
Ungaria. Brin acest, regim, regii
unguri dă vuiau seniorilor însem­
nate suprafețe de pământ, pe cari
le stăpâneau, sau puteau da o parte
din aceste proprietăți altor proprie­
tari mai mici. După, aceștia urmau
orășeni, în manile cărora era co­
merțul, cu numeroase drepturi po­
litice; după aceștia, erau țăranii li­
beri, cari aveau proprietăți fără
vreo obligație către senioi sau bur­
ghezi. Ultima clasă socială era a-
Total
ceia a iobagilor obligați a muncii
mai mult pt. domni; I. erau „ad-
s.cripti glebae- legați de glie; nu se
Lei
puteau muta de pe o moșie dom-
naescă pe alta; viața lor era în
manile domnului care dispunea
Cuvântul „iobag" nu a însemnat
delà început „rob“, el se atribui1
chiar unor slujitori ai regelui. In
secolul al XIV sub Carol Robert,
înțelesul cuvântului . iobag“ a de­
căzut. atribuindu-se numai clasei
de jos; astfel iobăgia devine insti
tut de drept, care înglobează, toată
clasa țărănească. Până în secolul
al ‘<i\ . românii din Ardeal au avut
o situație de egalitate în drepturi cu
ungurii; delà acea. dată, românimea
alături de celelalte naționalități, a
devenit supuși nobilimei și clerului
maghiar. Românii aveau în folo­
sință, delà stăpân o moșie iobăgea-
scă, a, cărei întindere varia delà, ți­
nut la ținut, în schimbul căreia,
iobagul era obligat a. muncii toată,
viața, pt. stăpân; documentul, prin
care i se repartiza munca se nu­
mea „rUbaritim". Dăriile erau așa
zisele „porții iobăgești" a câte 20
florini plătiți de 4—10 iobagi. Prin
secolul al 18-lea, iobagii puteau
trece de pe o moșie pe alta, sau se
puteau răscumpăra în schimbul a
40—80 florini, devenind cetățeni li­
beri. Starea, iobagilor s'a mai ame­
liorat sub Maria Tereza și Iosif al
1T-lea, iar în urma revoluției din
1848 a fost desființată complect; iar
uășunatele și pădurile deținute de
iobagi, au trecut de drept în pose­
siunea 1er. Prin legea UIT din 1871,
s'a. statorit modul de distribuire a
Ioturilor și constituirea compose-
soratelor urbariale (v. c.). După
răsocalole delà 1848, Kosuth, Iancu,
adunarea, delà Blaj, Dieta Transil-
— 339 — 22*
 I. O. V. — Irlanda
vaniei, prin legile din 1848 s’a des­
ființat iobăgia; foștii iobagi, au fost
împroprietăriți cu pământurile de­
ținute; cărfile funduare (v. c.) în
1870 consfințesc reforma agrară.
I* O. V. invalizi, orfani și vădu­
ve din războiu. Oficiul naț. al I.
O. V. este unul din serviciile mai
importante ale Ministerului sănă­
tății și ocrotirilor sociale (v. c.).
Prin el, se dă directiva și efectuea­
ză controlul asupra operei de aju­
torare șj protecțiunea a I. O. V. și
a tuturor instituțiilor sau societă
ților de stat sau particulare, ce se
ocupă cu protecțiunea și asistența
I. O. V. demobilizaților, prizonieri­
lor și forțelor luptătoare. Pe lângă
el, funcționează un consiliu consul­
tativ I. O. V. sub prezidenția M. S.
Regina Maria. Pe lângă fiecare
prefectură funcționează un oficiu
I. O. V. însărcinat cu atribuțiunile
oficiului național I. O. V. pt. inva­
lizi orfani și văduve de război. A
fost org. prin legea din 1922. Este
singurul organ oficial al I. O. V.
din întreaga țară, unde se rezolvă
gratuit toate chestiunile. Pensiu­
nile lor nu pot fi urmărite decât
Pt. alimente și locuințe în maxi
mum de 1ls. Pensia lor se va achita
cu precădere înaintea altor pensio­
nari. Sunt scutiți de orice corvezi,
guarzi, de impozite personale și
prestații. Au drept a fi improprie-,
tăriți cu precădere, de-a fi primiți
în serviciile publice. Au drept ex­
clusiv la brevetele pt. desfacerea
■produselor regiei monopolului sta­
tului. Au drept la reduceri de 75%
pe C. F. R. N. F. R. și S. M. R. de
50% la spectacole publice. Copii I.
O. V. sunt scutiți de taxe școlare
în școlile statului. Vor fi preferiți
pt. concesiuni de restaurante, câr­
ciumi, cantine, etc. (36—48 Leg. Of.
Naț. I. O. V. 1920, cu mod.).
Ipotecar, credit I. transitoriu.
Lege, pntru înființarea institutului
de credit ipotecar transitoriu Mon.
Of. 81/1930.
Ipso-facto. Prin însuși acest fapt,
chiar prin aceasta.
Ipso jure. După dreptul strict,
aplicând legea după litera ei.
Irak, „Mesopotamia^“ provincie
fostă sub stăpânirea turcească până
— 340 -
la 1918; delà 1921 este regat arab,
sub protectoratul Angliei. Supra­
fața 371.000 kmp. cu 2.860.000 locui­
tori. Capitala Bagdad, cu 145.000 lo­
cuitori. A format 3 vilaete turcești:
Bagdad, Basra și Mosul. Prin pacea
delà Lausanne, 1923, i s’au fixat .de­
finitiv hotarele. Este împărțită în
3 provincii. Constituția din 1924,
proclamă pe rege ca șef al puterii
executive; el numește și revocă pe
miniștrii. Organele legislative sunt:
camera compusă din 75 ideputați și
senatul din 20 senatori aleși. Pe
lângă rege funcționează un comi­
sar superior numit de regele An
gliei (High Commissioner) care îm­
preună cu consilierii speciali, sunt
organe de directive și control a în-
tregei administrațiuni, având la în­
demână controlori și supraveghe­
tori englezi,
Iratosul, comună rurală în jud.
Arad, 2245 loc. pretură, judecătorie
Pecica, cfr. P. t. t. Curtici 8 km.
Arad 25 km.
Irlanda, insulă în arhipelagul
Britanic; dominion englez. In frun­
tea statului este un guvernator su­
prem, numit de regele Angliei (v.
c.), care împreună cu miniștrii,,
exercită puterea executivă. Orga­
nele legislative: parlamentul com­
pus din 153 membrii și senatul din
60 membrii, aleși, cari supraveghea­
ză activitatea guvernului și exerci­
tă puterea legiuitoare. Miniștrii
sunt aleși de pralament; iar primul
ministru, este numit de guvernator
dintre 5—7 candidați, desemnați de
parlament. Ministru nu poate fi de­
cât un membru al adunărilor. Se
natul poate respinge o lege votată
de cameră; în chestiuni financiare,
în legătură cu pacea sau războiul,
parlamentul aduce legi fără cola­
borarea senatului. Constituția nu se
poate modifica decât pe cale de ple­
biscit popular. Suprafața 69. 393
kmp. cu 3.241.500 locuitori. D. p. d.
v. ad’-tiv, se împarte în 4 provincii
administrate, după regimul Angliei-
(v. Marea Britanie. County).
Irlanda de nord, „Northern Ire­
land“. Dominion englez, este împăr­
țită în 8 districte. Suprafața 13.563
kmp. cu 1.250.531 locuitori. Capitala
Belfast. In Iunie 1921, s’a deschis
primul parlament (House of Com-
 Isacea — Italia
nions ales pe 5 ani, compus clin 52
reprezentanți; senatul compus clin
24 senatori și 2 oficiaiiți. In baza
convențiunei din 6 Dec. 1921, este
reprezentată cu 13 mmbrii în par­
lamentul englez.
Isacea, comună urbană în jud.
Tulcea. 1566 loc. reșed. plășii I.
1072 clădiri, 1035 gospodării, 53 în­
trepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poștă în loc, port la Dunăre, cfr.
Babadag la 58 km. Autoritățile ju­
dețene în Tulcea la 36 km. Mănăs­
tirea Cocoșul la 7 km.
Ismail, comună urbană reșed.
a jud. Ismail. 26.123 Joc. Port la
Dunăre, spital, fabrici de postav,
bere. alei. I’e un deal se văd ur­
mele cetății Ismail, ridicată de ge-
novezi. In 1632 Cazaci dela Don au
distrus-o. A trecut când la Turci,
când la. Huși. După războiul Cri-
meei, a trecut la Moldova. La 1878
prin tratai,ul delà Berlin, a fost ră­
pit rie ruși. In 1918 a revenit iar.
Are liceu și toate aut. județene. 4902
clădiri, 1973 gospodării, 528 întrepr.
ind. și comerc. București la 345 km.
cfr. Troian Val la 47 Icni.
Ismail, județ din Basarabia, măr­
ginit la S. cu jud. Tulcea, la V. cu
Covrir!ui, la N. Calmi și E. Cetatea
Albă, cu capitala Ismail. Supraf.
4212 kmp. cu 224.229 loc. din care
1 opulația rur. 148.876 loc. cu dens,
de 53.2 loc. pe kmp. Reședința pla­
gili !■: Belgrad, com. uri). Cișmele.
Ismail com. urb. și Peni com. urb.
Chilia Nouă și Vâlcov com. urb.
Notariate 57, corn. rur. 57, sate 13.
Percepții: Ismaili, Bolgrad, Reni,
Regele Carol II. Chilia Nouă, Do-
luchioi. Tașbunar. Cișmeaua, Vă­
ruită, Vaisal. Cismichioi, Bolhoaca,
Ungi, Curda, Traian Veche, Coro-
nielimet. Cișmele, cu agenții 15. Ju­
decătorii: Bolgrad, Ismail. Reni.
Chilia Nouă și Cișmele. Tribunal.
Cerc. recr. Aciim. financ. Legiune
jand. Camera comerț, agricolă
muncă in Ismail. Licee: de băeți și
tete si seminar la Tsmail. Gimnaziu
la Chilia Nouă, gimn. la Bolgrad,
licee ,1e băeți și fete la Bolgrad.
Aparține Curții rie apel Galați. Insp.
gen. adm. Insp. pol. și sig. Insp.
Scolai’ Chisinău. Insp. Reg. Zoot.
Br ăila. Insp. sanitar Constanța.
Insp. agronomic Cetatea Albă. Insp.
— 341 —
muncii Brăila. Direcțiunea poștală,
Dir. fin. Galați. Episcopia Ismail.
Populația repr. pe naț.: români
71.912, ung. 33, germ. 618, evrei 9634,
ruși67.714, bulg. 50.989. Repr. pe
conf. gr. ort. rom. 280.351, mozaici
9625, diferiți 2351. Alege 4 deputați,
2 senatori, 32 cons. jud. Prefect
loan Tomov. Dir. Pref. Iona Cosmo­
vici. Seer. gen. Temistocle I’ral.
Șefi de serv. Vasile Novacovschi,
Gh. Marandici, Frederic Guttreich,
N. Stefanov. Primpretori: Nicolae
Cumbari, Constantin Vânt.u, Ilie
Crivăț, Temistocle Pral. Funcțio­
nari jud. 27. Bănci: Banca. Basara­
bia, B. Națională, B. Românească,
la Ismail. Lungimea șoselelor naț.
223 km. jujl'. 413 km. Linii cfr. 69
km. N-rul gospodăriilor 67.987, clă­
diri 63.652, întrepr. ind. și comerc.
2956, Stema jud.: Scut roșu cu un
leu de aur, ridicat în 2 labe, spre
dreapta: ținând în laba dreaptă o
spalla de argint și însoțit de aur,
cu brațele trilobate.
Ispravnic, funcțiune administra­
tivă, șeful județului. I-’anarioții au
introdus I-ii de județ, echivalenți
cu prefecții de azi. (v. Prefect).
Istoria popoarelor, v. Date im­
portante din . ..
Italia, regat, monartiico-repre-
zentativ, tip corporativ. Suprafața
309.717 kmp. cu 42.370.890 locuitori;
împreună cu posesiunile sale, are
2.426.461 kmp. cu 44.884.593 locui­
tori. Din 1922, statul este guvernat
de regimul fascist (v. c.) cu Be­
nino Mussolini, creatorul fascismu­
lui. Regele Italiei este șeful statu­
lui. al armatei, șeful puterii exe­
cutive, numește și revoc.ă pie miniș­
trii. declară războiu și închee tra­
tate de pace, de alianțe, de co­
merț, etc.; numește în toate func­
țiunile de stat, dă ordonanțe și re­
gulamente de administrație publi­
că, are drept de amnistie și gra­
țiere, promulgă și sancționează le­
gile, convocă alduriările legiuitoare.
Lista civilă, a regelui este fixată la
16.850.000 lire. Guvernul se compu­
ne din: șeful guvernului (Benitto
Mussolini) primul ministru și mi­
niștrii, secretala de stat. Legea din
25 Dec. 1925 reglementează atribu-
țiunile și prerogativele miniștrilor,
art. 3 al acestei legi spune .refill
 Italia
guvernului'" conduce și coordonea­
ză lucrările miniștrilor, decide în
cazuri de divergente, convocă și
prezidează lucările consiliului de
miniștrii. Atribuțiunile și puterile
primului ministru sunt distincte de
ale celorlalți miniștrii și sunt im­
portante. Articolul 6 al L. consti­
tuționale din 1925, îi dă dreptul a
respinge o lege votată de adunări
și a o restitui acestora, cari tre­
buiesc să se pronunțe din nou în
3 luni. El este notarul coroanei și
secretarul ordinelor supreme; are
amestec direct în atribuțiunile tutu­
ror miniștrilor, este șeful miliției
civile. El are un caracter stabil;
delà instituirea regimului fascist
(1922), n’a fost nici-o criză de gu­
vern și primul ministru nu s’a
schimbat. El are directivele politi­
ce, econ onice și sociale 'în statul
fascist, inițiativa și controlul în
toate domeniile. Miniștrii lucrează
sub răspunderea primului minis­
tru; sunt șefii departamentelor res­
pective, răspund și față de adu­
nări, cari le pot adresa interpelări,
la cari sunt obligați să răspundă.
Pentru infracțiuni în calitatea lor
de miniștrii, sunt judecați de
curtea supremă de justiție, compu­
să clin senatori. Corpurile legiui­
toare sunt: „senatul“ compus din
membrii de drept și membrii nu­
miți pe viață de rege. Membrii de
drept sunt principii familiei regale,
la vârsta de 21 ani; membrii nu­
miți sunt dintre deputati, preșe­
dinții curților de justiție, acade­
mie, prefecți, miniștrii, procurorii,
generali, avocati! generali delà ca­
sație, președinții (diferitelor institc-
țiuni superioare, culturale, etc. „Ca­
mera“ se compune din 400 deputati
aleși în colegii, prin scrutin unino­
minal, cu majoritate de voturi. (L.
17 Ian. 1926). Sufragiul electoral
este bazat pe activitatea construc­
tivă și pe baza unei vechimi în­
tr’un serviciu public. „Alegător“ nu
poate fi decât acel ce a contribuit
la formarea bogăției și patrimoniul
național, conform principiilor for­
mulate în harta muncii, deci nu­
mai fasciștii au acest drept, gru­
pați în corporațiuni. (Colegii unice
naționale). Propunerea candidați-
lor se face: a) de asociațiunile sin­
dicale (100 când.); b) de marele con­
— 342 -
siliu fascist 400 când.; c) de corpul
electoral. Alegerile se fac în 560 de
circumscripții electorale, în toată
țara. Alegerile sunt prezidate de
magistrati. Nu există incompatibi­
lități. Camera și senatul exercită
puterea legiuitoare împreună cu
guvernul și regele. Italia are 11
ministere: externe, apărarea statu­
lui, economie națională, lucrări pu­
blice, corporațiuni, colonii, finanțe
și subsecretari de stat. Unitatea
acțiunei administrative și îndruma­
rea politicei generale a statului se
face idle consiliul de miniștrii, cari
determină toate proiectele de de­
crete, prin cari guvernul exercită
puterea legislativă se hotăi’ește de
consiliul ele miniștrii. Președintele
consiliului de miniștri numește pe
senatori, președintele și vicepreșe­
dintele senatului, pe înalții magis­
trati dela curți, directorii generali
de ministere, etc. Consiliul de mi­
niștrii exercită acțiunea de coordo­
nare și unitate adm. este organ co­
legial; se întrunește în fiecare săp­
tămână; atribuțiunile sale și ale
șefului guvernului sunt regi, prin
legea din 24 Dec. 1925. Ca organ
consultativ, este consiliul de stat
org. leg.8 Febr. 1925, compus din
59 consilieri și 5 președinți. Consul­
tarea lui este obl. la alcătuirea le­
gilor sau regulamentelor, contrac­
te, etc. împotriva actelor de auto­
ritate ilegale există calea recursu­
lui la rege. Organ de control fi­
nanciar este curtea de conturi.
Funcționarii superiori lucrează pe
răspundere personală. Afară rie gu­
vern și corpurile legiuitoare mai
sunt trei instituțiuni constituționa­
le fundamentale, reprezentante ti­
pice ale regimului fascist: a) „Par­
tidul național fascist“, ca singur
partid politic de opinie publică, che­
mat să dea elfmente de guvernare
în statul italian: el cuprinde toate
elementele fasciste, de unde se de­
semnează miniștrii și parlamenta­
rii; a fost reorganizat crin legea
din 9 Dec. 1928; șeful partidului este
șeful guvernului. Secretarul este
numit prin decret regal, la propu­
nerea primului ministru. Organele
partidului sunt: directoratul națio­
nal, dirctoratele federale. Partidul
fascist este o instituțiune de drept
public și instrument fundamental
 Italia
de acțiune, propagandă și aten­
țiune politică; uve drept a prezenta
proiectele de legi; el reprezintă sin­
gur populațiunea italiană, b) „Ma­
rele consiliu fascial“ este un fel de
consiliul privat la îndemâna șefului
guvernului; menține legătura între
consiliul de miniștrii și partid, are
competință și răspundere în ce pri­
vește actele de guvernământ și de
administrație. Se compune din:
președinții camerei și senatului,
miniștrii: interne, externe, justiție,
finanțe, agricultură, educație Și
corp o rati u n i, p r e ș e d i 11 ț i i : a c a d e î n iei,
tribunalului de stat, confederației
fasciste, comandantul miliției fas­
ciste. secretarul și vicesecref arul
partidului fascist. Șeful consiliului
este șeful guvernului. Atribuțiunile
consiliului sunt: „deliberative“, de­
liberează asupra listelor de depu­
tati, asupra statutului. asupra di­
rectivelor 'a rtiri ului fascist, nu
mește și revocă pe membrii condu'
că tori ni partidului: „consultative1'
este consultat în toate chestiunile
cu caracter constituțional. „Consi­
liul național corporativ“ este un
organism de administrație de stat,
cu atributiuni consultative de na­
tură ’mlitico-econcmică, socială și
profesională. Organele sale sunt:
secțiunile, comisiunile speciale per­
manente, adunarea generală, și co
mStetul corporativ central. Preșe­
dintele consiliului este șeful guver­
nului. primul ministru si miniștrii
de stat. Secțiunile consiliului sunt,:
secțiunea, profesiunilor libere, de
arte, industrii, secțiunea, de agri­
cultură. transport, comercială, etc
Din adunarea generală fac parte:
miniștrii, președinții secțiunilor și
subsecțimiilor, ț reședinții diferite­
lor eornorațiuni și asociatiu.ni ofi­
ciale, autorizate si snecialisti; ca­
litatea. de membrii în consiliul cor­
porativ, sau adunarea generală este
recunoscută prin decret, regal. Con-
stituțiunea. (statutul din 184-8') ga­
rantează libertatea individuală, in­
violabilitatea domiciliului, liberta­
tea religioasă, libertatea muticei, a
exercit iilor profesionale, emigrare
Și imigrare. Constituția proclamă
libertatea presei; redactorii si edi­
torii sunt responsabili civilmente
de delictele comise crin presă: ei
sunt obligați a face declarațiuni în
— 343 —
fiecare an i.roctirorului, asupra pu-
blicațiunei; prefecții și funcționarii
delegați, pot sechestra tipografiile,
în cari apar publicațiunile cari pu­
blică știri tendențioase asupra sta­
tului, contra guvernului, alarmează
populația, prejudiciază, creditul sta­
tului, publică, ilustrațiuni imorale
sau jignitoare, etc. Legea presei
este din 31 Dec. 1925. Raporturile eu
Sf. Scaun sunt, reglementate prin
concoitifătul încheiat. între acesta
și guvernul italian în 1929. împăr­
țirea aăministrativă este în 14 pro­
vincii și 77 departamente (județe).
Provinciile sunt: Piemont cu 4 ju­
dețe, Liguria 3, Lombardia 8, Ve­
neția, 8, Emilia 4-, Sicilia 7. Sar­
degna 2, Venezia Giulia 5. Pose­
siuni: în Asia 2544 kmp. cu 104.523
locuitori. Africa 2.111.700 kmp. cu
1.980.000 locuitori. Administrația
județeană se face de prefecți ''pre­
fetto), subprefecți și primpretori, ca
organe ale puterii centrale. In frun­
tea comunei este un consiliu, al că­
rui competință este limitată, la acte
fo mică, importanță. Puterea cen
trală prin organele sate, exercită, o
tutelă și un control excesiv, asupra
tuturor actelor acestora. Primarii
sunt numiți. In orașele mari, admi­
nistrația comunală se face ide către
funcționari numiți, având câte un
consiliu facultativ. Caracteristica
administrației italiene este: prefec­
tul domină în mod absolut în ju­
deț: el singur este reprezentantul
guvernului, el îi exprimă părerea
și voința. Toate celelalte elemente
locale, de orice natură- trebuiesc să
fie subordonate prefectului, afară
de justiție și armată. Prefecții ve­
ghează. asupra tuturor funcționari­
lor publici: administrativ, finan­
ciar. revizor, directorul poștelor-,
etc. cărora le dă rii reci iv-e și pri­
mește informatile lor. Ad-ția co­
munală este încredințată funcționa­
rilor numiți. Roma, formează un
guvernatorat adm. condusă de un
guvernalor, 2 viceguvernatori, 10
directori și 80 de consilieri: cu toții
sunt, numiți prin decret regal la
propunerea diferitelor ministere.
Guvernatorul are toate puterile or­
gan clini comunal. In celelalte co­
mune ad-ția este încredințată unui
..podestà“, numit prin decret pe 5
ani, cu posibilitatea de a fi mereu
 Izlazuri — Jandarmeria
reconfirmat. In comunele cu popu­
lație mai numeroasă, pot fi numiți
1—2 vice podestà. Pt. comunele cu
peste 200.000 locuitori, este obliga­
tor un consiliu și este facultativ pt.
celelalte. Numărul consilierior se
fixează de prefect; ei sunt aleși de
ministru sau de prefect, după liste
desemnate de asociațiuini profesio­
nale. Pt. toate actele mai impor­
tante, este necesară aprobarea su­
perioară. A)d’-ția este org. prin L.
1926.
Izlazuri, v. Pășune.
Izvoare de drept, se numesc a-
cei factori ai organizației de stat,
J
J, a zecea literă a alfabetului
român.
Jălbari, ee numeau -acele persoa­
ne cari apăreau în trecut pe lângă
diferite autorități și se însărcinau,
în schimbul unui onorariu, să re­
dacteze tot felul de petițiuni. Pt.
ajutorarea populațiunei rurale le­
gea a obligat pe notari comunali
să redacteze ei asemenea acte fi-
xându-le și taxa cuvenită. J. specu­
lau pe cetățeni și erau o greutate
pt. autorități întrucât le făceau
greșit.
Jandarmeria armată, pe lângă
fiecare corp de armată și corpul
vânătorilor de munte, funcționează
cel puțin câte un batalion de jan­
darmi. Depind de aceste corpuri și
aparțin Minist. apărării naționale
(v. c.) sunt destinate pt. armata de
i perațiuni în caz de mobilizare. (64
Leg. jand. 24 Martie 1929).
Jandarmeria în străinătate, în
Austria: Este un corp de pază or
ganizat militărește cu uniformă pt.
menținerea ordinei și liniștei. De-
pnde d-e Mnist. de interne, coman­
dată de un general; instrucția se
face de org. jand. Personalul este
supus jurisdicțiunei tribunalelor
civile, pt. abateri di'scipl. Condițiutni
pt. admitere: vârsta 26—40 ani. Ce­
tățenia -austriacă, să știe carte, să
fie robust. Ofițerii se numesc ca și
funcț. civili. „Anglia" nu este jan­
— 344 —
cari au puterea de a crea norme
de drept. In state constituționale
sunt: puterile executive și legiui­
toare, organele teritoriala, comune,
județe, etc. învestite -cu dreptul de
a crea norme. In alt sens I. de dr.
sunt legile, regulamentele de ad-
ție publică, Idteciziunile, ele. al 3 I.
de dr. sunt actele materiale, în cari
se «află încorporate și fixate ema-
națiunile factorilor alcătuitori: co-
lecțiuni de legi, regulam, deciziuni,
etc. și „nescrise“, cari se produc
fără a fi fixate într’un act scris,
cum sunt obiceiurile și practica au­
torităților administrative.
darmerie, serv, de poliție se face de
poliția locală pe jos și călare. In
Irlanda este poliție organizată
„Royal Irish Constabulary4' (R. I.
C.). Corp semimilitar și național;
controlată de guvern. Șeful ei este
inspectorul general ajutat de 3 in­
spectori cu sediul în Dublin. Ierar­
hia este: inspector de comitat; de
regiune cl. I—III, șef polițist, ser­
gent, polițist. Se recrutează din vo­
luntari prin concurs. Instrucția se
face 6 luni. Oamenii neînsurați lo-
cuesc în cazărmi; sunt înarmați cu
carabine și baionete; când nu-este
pericol poartă numai baston. Pa­
trularea se face cu bicicleta. Durata
serviciului este 6 ore. Afară de
serv, ordinar mai fac serviciul de:
inspectori de măsuri și greutăți, a-
limente, medicamente, explosive,
fac recensăminte, statistici; mai
fac și funcția de grefieri pe -lângă
tribunalele mici. „Belgia" e-ste corp
organizat militărește sub ordinele:
minist. armatei pt. tot ce privește
disciplina, înaintare, concedii, in­
strucția, etc. minist. interne pt. po­
liția a:i-tivă; justiție pt. siguranța
pubi, poliția judiciară și chestiuni
judecătorești. Organizarea: 6 gru­
puri teritoriale; o legiune mobilă,
depozitul de instrucție. Ierarhia:
Sublocot. comandant de district;
Căpitan com. de companie; Maior
com. de depozit; Lt. col. com. de
grup teritorial; Colonel com. legiu­
 J andarmeria
ne mobilă; General maior com. cor­ tali comandat de un ofițer sau sub­
pului: Lt. general inspector. Trupă locotenent. .1. unui județ formează,
jandarm, brigadier, mareșal de lo­ o companie comandată de un ma­
gis. 5 clase și adjutanți cl. I—II. jor. Mai multe companii formează
Recrutarea se face prin angajări o legiune; mai multe legiuni un
benevole, prin concurs dintre mili­ arondisment comandat de un ge­
tari. Condițiuni: 21 ani, necăsăt. neral. Se compune din: Stat major,
talia 1.68 in. să știe ceti. Instrucția 26 legiuni în județe si colonii, 2
C'te de 9 luni cu program bogat. legiuni gardei republicane; 4 aron-
Soldele sunt mai mari cu 10% ca dismente. Ierarhia: elev jandarm,
în armată. In ce privește poliția .jandarm, mareșal de logis, adju­
ad-tivă și judiciară sunt supuși aut. tant, sublocot. general. Recrutarea
ad-tive și judecătorești. „Hulgaria“ se face (L. 1928) dintre militari prin
este corp. org. militărește. Poartă concurs. „Italia."", se numește „ar­
uniformă ca și în armată cu puști ma carabinierilor regali“, org. în
și carabine. Pt. fiecare 10—12 co­ 31 Dec. 1922, Depinde de minist. de
mune este un post compus din 5— război în ce privește recrutarea,
10 oameni sub comanda unui ofi­ organizarea, disciplina, ad-ția; de
țer sau subofițer. Repartizarea se minist. interne în ce privește ordi­
face de ministerul de interne, care nea și siguranța pubi. Organiza­
poate înființa sau desființa posturi. rea: Comandantul general, comand,
La sediul fiecărei plăși se află o de legiuni, 21 legiunii teritoriale, 2
secție eu 15—30 jandarmi cu un școli, 12 batalioane mobile, 2 esc.
ofițer care dispune de toate postu- ! carab. regale. Sunt repartizați pe
rile din plasă. In capitale de județ stațiuni de cel puțin 5 oameni co­
este câte o ad-ție cu 50—150 jancl. mandați de un subofițer, mai mul­
din mai multe jud. formează un te stațiuni formează o secție co­
batalion. In toată țara sunt 16 ba­ mandată de un ofițer; mai multe
talioane și 8 divizioane călări. Este secțiuni o companie cu un căpitan
la dispoziția minist. interne. Org. Companiile sunt grupate în divi­
prin L. din 1923. „Elveția"', imp. în zion, iar acestea în legiuni. Ierar­
24 cantoane, fiecare având jandar­ hia: General, sublocotenent, trupă:
merie proprie org. Este un corp de maresciallo magiore (șef secție),
poliție org. militărește pt. a veghea brigadieri și vice brig, carabinieri
la: siguranța și ordinea pubi, și și auxiliari. „Jagoslarid'", org. în
executarea, legilor. Ad-ția jand. este corp militar; subordonată: minist.
de competința departamentului mi­ interne pt. întrebuințare și instruc­
litar. Organizarea: mai multe pos­ ție și mim război pt. disciplină și
turi formează un arondisment. instrucție militară. Organizarea: 6
Ierarhia: întâiul locotenent, locote­ brigăzi cu 15 batalioane; bat. în
nent. sergent major, sergent si ca­ companii, cari poartă numirea lo­
poral. Se recrutează dintre militari calităților, comp. în plotoane. a-
cari au: 20—25 ani, talia 1.72, an­ cestea în stațiuni. Repartizarea se
gajări se fac pe 3 ani. Armamen­ face de min. interne. Se recrutează
tul: ofițerii sabie și pistol, subof- din voluntari, foști militari. Arma­
țerit. armă1 cu baionetă, pistol și mentul carabina, baioneta. 'revol­
cuțit de vânătoare, cabridetă. (Că­ ver, sabie și muniție, cal (pt. cej
tușe pt. mână). După 30 ani au călări). Instrucțiunea, se face după,
drept la pnsie. „Franța"", este org. dispozițiile minist.. interne. „Polo-
Prin decretul din 1903. Este un corp aia"", este o poliție de stat org. mi­
făcând parte din armată; toate litărește sub ordinele minist. de
disp. acesteia îi sunt aplicabile interne. Organizarea: Comanda­
subordonată, minist. de război, in­ mentul general, comand, județean,
terne, justiție, marină și colonii. de plasă, comisariate de plasă și
Organizarea: repartizată în brigade posturi stabile în comune. Ierar­
(posturi) călări sau pe jos, cu cel hia: comandanți: general de județ,
Puțin 5 oameni suit comanda unui de plasă, comisari, cu toi i poli­
subofițer. In colonii se pot atașa țiști superiori, șef de post, subșef,
indigeni ca auxiliari. .1. din fiecare șef și subșef de patrulă. Recruta­
arondisment (v. c.) formează un pio­ rea: comand, gen., se numește de

— 345
 Jandarmeria
președintele republicei, polițiști
sup. de minist. interne, ceilalți de
organele .județene. Afară de. aceasta
este „jandarmeria militară" orga­
nizată militărește și are atrib. de a
menținea ordine și disciplina mili­
tară, executarea serviciului de si­
guranță al armatei, paza institu-
țiunilor militare, etc. „Turcia“,
este o organizate ad-tivă de poli­
ție. Organizată în: posturi câte cel
puțin 5 jand. grupate în plotoane
de plăși; companii, batalioane, re­
gimente. Este însărcinată cu men­
ținerea crdinei și siguranței publi­
ce, cercetări, arestări, stârpirea
brigandajului, etc. este supusă au­
torității organelor ad-tive de plasă
și de district (Valiu, Caimacam și
mudirul). „Ungaria“ este org. prin
legea din 1881 militărește. Depin­
de de: minist. de război pt. ches­
tiuni disciplinare și personale și de
minist. de interne pt. serviciul de
siguranță și ordinea publică. Ofi­
țerii de .jand. au obl. de-a păstra
un permanent contact cu autorită­
țile ad-tive și a controla executarea
măsurilor date de acestea. J. satis­
face cererile făcute de justiție, ofi­
cii vamale, frontieră. Celelalte au­
torități civile șii militare când au
nevoie de serv. J. fac cereri prin
autoritatea de plasă, care cercetea­
ză dacă este sau nu cazul a i se
da curs. Organizarea: posturi, sec­
ții, plotoane, companii, J. nu re­
dactează procese verbale, ci rapor­
tează în scris autorității competen­
te, primpretor, tribunale, etc.
Jandarmeria rurală, este un
corp org. militărește, instituit pt.
a veghea la siguranța statului,
menținerea ordinei publice, execu­
tarea legilor și regulamentelor în
comunele rurale. Org. pin legea din
24 Martie 1929 și regulam. 16 Mar­
tie 1931. J. face parte din Minist. de
interne pt. serviciul său ordinar și
extraordinar, stă la (dispoziția aut.
cărora legea le conferă atrib. de
poliție generală. Poziția, disciplina
și înaintările sunt supuse legilor
militare. Organizațiunea: J. cu­
prinde: posturi, secții., legiuni, in­
spectorate și un inspector gen. (v.
ac. c.). J. înglobând toate forma­
țiunile; este condusa de un gene­
ral, cu titlul de inspector general,
— 346 —
numit prin decret regal, la propu­
nerea Minist. de interne. J. se re­
crutează: ofițeri (v. c.) din capitele
active, sau de rezervă ale armatei;
jandarmi dintre oamenii cari au
făcut serv, militar, cu gradul de
caporal sau sergent, de cel mult 25
ani. Ierarhia pt. jandarmi este: pt.
ofițeri acea din armată; pt. jan­
darmi: sergent, sergent instructor,
șef de patrulă; plutonier șef de
post, plut, major, șef de secție. In­
strucția profesională a J. se face
în școlile de jandarmi (v. c.). Atri­
buțiunile J. sunt: prevenirea in­
fracțiunilor, menținerea și restabi­
lirea ordinei în caz de turburări;
paza siguranței pubi, și de stat; a-
dunarea informațiunilor referitoa­
re la ordinea și siguranța statului
și raportarea lor organelor în
drept. Cercetarea și urmărirea tu­
turor infracțiunilor prevăzute de
legile civile, militare și ordonanțele
autorită'lilor locale; prinderea in­
fractorilor, adunarea și păstrarea
probelor, dresarea actelor și înain­
tarea lor împreună cu infractori
aut. în drept; executarea mandate­
lor de aducere, arestare, interven-
țiunilor și cererilor scrise ale au­
torităților cu atrib. polițienești; a-
sistență și ajutor la cererea celor­
lalte aut. etc. „Serviciul ordinar“ al
J. este acela care se execută sjitaic,
fără a fi nevoe de ordin special;
„extraord.“ care se ex. numai în
baza ordinelor Jandarmul este răs­
punzător pt. ex. serv, ordinär; în
ex. serv, extraordinar, răspunde
cel ce a dat ordinul; jandarmul
răspunde numai pt. felul cum l-a
executat; la cererea părții vătămate
jand. poate elibera copie de pe or­
dinul primât, ord. cari ar restrânge
libertatea individuală trebuiesc da­
te- în scris. Jandarmii nu pot fi
sustrași dela ex. serv, ordinar sau
extraordinar. însărcinări cari ar
scădea prestigiul jand. sunt inter­
zise. Ofițerii și jandarmii reanga­
jați sunt ofițeri de poliție judicia­
ră (v. c.) începând cu șeful de pa­
trulă, cu dr. Sfe a instrumenta;
atribuțiile ex. în teritoriul forma-
țiunei lor, cu dreptul de a conti­
nua urmărirea și pe teritoriul al­
tor formațiuni, când se află pe ur­
mele răufăcătorilor. Constatarea
infracțiunilor (v. c.) se face prin
 J andarmeria
luarea interogatorului (v. c.) și în­
tocmirea de procès verbal (v. c.) în
prezența a 2 uiarlori asistenți. J.
numai în cazuri grave rot fi che­
mați ca martori sau informatori,
în fața justiției. Jandarmii au cir.
a întrebuința arma în: legitimă a-
părare (v. c.), în caz de crimă țv.
c.), când infract crii (v. c.) fug .și la
somații legale mc se predau .și nu
este alt mijloc de a-i opri; în caz
de evadare sau fugă de sub escortă
a condamnatului, pt. crime când
nu se oprește la somații; la ordi­
nul comandantului care singur
răspunde. întrebuințarea armei se
va constata, clacă a fost sau nu ca­
zul, de o comisiune, compusă din
primpretor, judecător și comand,
legiunei. Jan.’.armii până, la co­
mand. de legiune nu pot fi repart,
pt. serv. în județele lor de origină.
Fondurile necesare J. sunt prevă­
zute în bugetul Hîinist. de interne:
soldele sunt acelea ale militarilor.
Garantarea stabilității, durata ser­
viciului, avansări, grada.ții, căsă­
torii, di', la pensie, etc. sunt regle­
mentate în statutul jand. 5 Aug.
1929. Loca,luril J. cadi în oarei na
Minisi, de interne. N-rul jandarm,
în 1932 era de 15.04(1. Pedepsele dis­
ciplinare simt: ,.mustrarea“ făcută
în fața camarazilor; ..interzicerea
de a, părăsi cazarma“ poate fi api.
de șeful de post; „arestul“ închis
ziua și noaptea și „mustrarea cu
pierderea salarului“ pot fi api. de
șeful Jegiuneii; .„închisoarea!“ ziua
și noaptea, janll. n’au drept, să fu­
meze; dorm pe scânduri, se acope­
ră cu o singură, pătură; hrană, 2
zile normală., a treia zi pâine cu
avă. se aplică de ofițerii superiori.
Pedensele se dau cu avizul comi-
siunei disciplinare de pe lângă in­
spectorate. Cercetarea asupra J. se
face de șefii ierarhici. .T. pot fi sus­
pendați și se pot deschide acțiune
în justiție rt.' crime, delicte de:
fals, furt, înșălăciune. atentat la
bunele moravuri, mituiri, delapi­
dări, percepere de taxe ilegale, ru­
pere de sigilii, sustragere, ascun­
dere sau desființare de acte și in­
stigare la greve. Pt. infracțiunile
comise ca ofițeri de poliție ad-tivă
(v. c.) vor fi judecați de instanțele
ordinare. Pt. infract, săvârșite în
afară de serviciul de poliție vor fi
— 347 —
judecați de instanțele militare. Mu­
tarea J. se face numai pt. motive
legale și bine constatate: când sunt
reclamați la o altă formațiune:
când au rude în județ; când se con­
stată, raporturi rele cu autoritățile
ad-tive, judiciare și polițienești,
provenite c'ln cauza serviciului:
cùnei (fi erul sau jandarmul nu
poate să-și exercite cu autoritate și
demnitate serviciul său în acea lo­
calitate și când din împrejurări
independente de voința lor, s'ar fa­
ce imposibilă rămânerea. Mutarea
se hotărește de inspectorat pt. re­
angajați și inspectori gen. pt. ofi­
țeri. Recompensele J. pt. fapte de
eroism, etc. sunt: citare prin ordin
de zi, recompense bănești, concedii,
certificate de bună purtare. înda­
toririle J. alint: executarea ordine­
lor; respectarea îndatoririlor impu­
se de legi și regulamente; cinstea,
ci! ra j ui, cum păta rea, pa tei ot ism ui.
iubirea dreptății și respectul legii.;
trebuie să fie veșnic preocupat de
a păzi prestigiul corpului, înfrân-
gându-și pornirile josnice, ferin-
du-se (ie relațiuni compromițătoare:
nu pot primi daruri; în îndeplini­
rea, serviciului nu se va lăsa in­
fluențat, de legături de rudenie,
prieteni, sau sentimente; nu poate
intra în societatea, oamenilor eu
reputație rea. Inferiorii se adresea­
ză, supeiorilcr cu politeță și defe­
rentă; superiorii vorbesc cu hotă­
râre; tutuirea este interzisă. Când
într’o comună de reședință a pos­
tului se găsesc: membrii familiei
Regale, ofițeri, prinipretorul, pre­
fectul, miniștrii, etc. șefii de post,
sunt, datori a se prezenta în ținută
reglementară. I. este obligat a, avea
atitudinea cuviincioasă față, de
pers, civile; vor da ajutorul cerut
persoanelor ce li se adresează. Nici­
odată nu va, arăta nervozitate și
nerăbdare și nu va refuza în mod
brusc pe nimeni. Va căuta să cu­
noască pe toate persoanele cu cari
poate veni în contact în timpul
serviciului, prefect, primpretor. etc.
va păstra secretul profesional; nu
va divulga, ordinele; nu va discuta
măsurile luate de șefi sau autori­
tăți. Nu poate primi misiuni ocul­
te. Ei nu petf fi rnn struți în public.
I. va fi întâmpinat cu titlul „Dom­
nule“ sau „D-voastră“. J. va exer-
 Japonia <— Jiblea
cita o continua supraveghere asu­
pra delicvenților, recidiviști, con-
damnații liberați, țigani, suspecții,
decăzuții moral, cheltuitori, câr-
ciumari cu reputație rea, braconie­
rii, anarhiști, spioni, instigatori,
comuniști, străini suspecț. Pe a-
ceștia trebuie să-i observe, trebuie
să cunoască legile și regulam, cari
îl privesc. J. în serviciu poate lua
următoarele măsuri preventive și
represive: atrage atenția, denun­
țarea, aducerea, oprirea, deținerea,
încătușarea (v. c.). Când J. nu sunt
în serviciu nu pot întrebuința ar­
ma decât în legitimă apărare. In
caz de epidemii, epizotii, inundații,
incendii, etc. sunt obligați a da a-
jutor. Ori de câte ori J. este sesi­
zat de comiterea unei infracțiuni,
este obl. a raporta super, parche­
tului și să execute actele de cer­
cetare (v. c.).
Japonia, imperiu în extremul
orient. Supraf. împreună cu colo­
nii 684.198 kmp. cu 77.560.892 locui­
tori. D. p. d. v. ad-tiv se împarte
în 11 provincii și 7 colonii. Provin­
ciile sunt: Hocaido, Tohoku, Hoka-
roku, Tosan, Tokai, Kiuki, Khugo-
ku, Sikoku, Kiusiu și Okinava. Co­
lonii: Formosa, Sachalin, Kvan-
tung, Korea, Karolinele, ins. Ivoju-
na și Marchall. Sub protectorat:
Manjuko. (Manciuria, 1932). In
fruntea statului es'e micadoul (îm­
păratul) ca șef al puterii executive,
numește pe miniștrii, cari sunt res­
ponsabili față de el, împreună cu
adunările legislative ex. puterea le­
giuitoare: declară război și încheie
pace. Disolvă aidunările legislative,
consiliul de miniștrii. Adunările
sunt: senatul (Kizokuin) și camera
(Rokkai) compuse din: membrii
bărbați de 20 ani și ai familiei im­
periale. din prinți și marchizi (a-
prox. 40) delà 25 ani în sus, din
conți și baroni aleși pe 7 ani Ca­
pros. 90), din cetățeni numiți de
împărat ne viață, pt. merite perso­
nale și din deputati (desemnați din­
tre cetățeni. Cei mai greu impuși
numiți de împărat pe 7 ani, aceștia
pot fi în număr egal cu celelalte
categorii. Sunt alegători cetățeni
de 25 ani cari plătesc un anumit
impozit. Adunările au dr. de ini­
țiativă a legilor. Pt. ca o lege să
— 348
aibă putere trebuie să aibă apro­
barea împăratului. Puterea execu­
tivă se exercită de împărat împreu­
nă cu consiliul de miniștrii. Ches­
tiunile de stat se discută în con­
silii secrete. J. este împărțită în ju­
dețe (Ken), în fruntea cărora este
câte un guvernator (ciji); județele
se împart în orașe (ku) și plăși
(gun), în fruntea cărora este câte
un funcționar de stat (cio). Minis­
terul de interne ține conferințe a-
nuale cu toți guvernatorii pt. nevoile
administrației. Justiția se distribue
de judecătorii, tribunale (Kosoin),
Curți de apel (Kosoin) și o curte
supremă de justiție (Daisinin).
Jârăs, (Dr. adm.) se numește în
Ungaria plasa (v. c.). Este org. prin
legea XXI din 1886 și regulam, din
1902. In fruntea J. este primpreto-
rul „föszolgabiro“ (v. ac. c.) ca func­
ționar județean și reprezentant al
puterii centrale. Plasa nu are con­
siliu; toate atribuțiile în numele
plășii le ex. primpretorul. Atrib.
sale sunt: controlul și îndrumarea
ad-ției comunale; fixează și prezi­
dează alegerile comunale, rezolvă
toate chestiunile de: stare ci/.ă,
naționalitate, industriale, judecă
contravențiun;i și aplică pedepse.
Supraveghează mersul încasărilor;
este șeful poliției, jandarmeriei și
a funcționarilor comunali din pla­
să. Legea spune textual că este
„primul funcționa în plasă“. Legea
în ce privește gradația la numire
îl asimilează cu gradul de Locot.
Colonel. Este în clasa VII de sala­
rizare; egal cu directorul de minis­
ter. Legea ungară a fost în vigoare
până în 1 Ian. 1926 în Ardeal.
Jetoane de prezentă, (Com.)
sau diurne, se numesc îndemniză-
rile cuvenite membrilor consiliilor
comunale și județene sau ale con­
siliilor de all-ție a instituțiunilor
publice, pt. serviciile ce prestează
în interesul comunei sau institu­
ției. Se fixează de consiliile respec­
tive cu aprobarea autorității tute­
lare la începutul fiecărui an. J. se
calculează după numărul zilelor
efectuate în serviciu și separat de
aceasta se restitue cheltuelile pe
cari le-ar face pt. îndeplinirea în­
sărcinărilor.
Jiblea veche, com. rurală în
 Jibou — Judecarea
jud. Argeș, reșed. plășii Oltul,
formată din satele: Jiblea nouă, J.
veche, Puășa, 1721 loc. JuJecătorie
Budești. Secție jand. cfr. în loc.
Prefectură, tribunal Pitești la 72
km.
Jibou, corn, rurală în jud. Să­
laj. Reșed. plășii J. 3490 loc. jude­
cătorie, percepție, agronom, regio­
nal, secție jand. P. t. t. cfr. în loc.
Prefectură, tribunal Zălau la 20
km.
Jimbolia, coni, rurală în jud.
Timiș-Torontal, reșed. plășii 10.890
loc. judecătorie, percepție punct
vamal. Poliție de frontieră, secție
jand. P. t. t. cfr. în loc. Prefectură,
t’ibunal Timișoara la 44 km
Jocuri intelectuale, se numesc
jocuri constând din cuvinte încru­
cișate; ilustrații, ca de pildă o ilu­
strație reprezentând un cerb se va
înlocui cu litera C. aranjate astfel
ca deslegându-le să dea anumite
nume, însemnări istorice sau so­
ciale. Unele ilustrațiuni pot avea
mai multe semnificațiuni ca: Leu-
fiară-animal. Jocurile intelectuale
au apărut în cele mai îndepărtate
timpuri ale civilizației omenești.
Istoria și literatura primelor po­
poare, este plină de embleme, sim­
boluri și alegorii. Thomas Gale
atribue Egiptenilor, onoarea inven-
țiunii celor dintâi jocuri sub for­
ma discurilor enigmatice. La Greci,
oracolele și sibilele care dădeau
răspunsuri susceptibile d'e inter-
pretațiuni din cele mai contradic
torii, pot fi de asemeni considerate
printre promotorii jocurilor. In e-
vul mediu era ocultismului și mis­
ticismului — precum și la curtea
Franței, în secolele al XVI-lea și al
XVII-lea, jocurile intelectuale a-
jung la mare onoare. La începutul
secolului al XIV-lea, Manuel Mos-
copol, matematician grec, descope­
ră pătratul magic. Acest pătrat for­
mează mai târziu obiectul studii­
lor jesuitului Kircher, care scrie în
1665 o carte întitulată „Arithmolo-
gia“ și în care sunt descrise însu­
șirile misterioase ale acestui pă­
trat. Oamenii mari ai științei s’au
ocupat și ei de jocuri. Galileo Ga­
lilei adresează la 11 Decembrie 1610
o scrisoare lui Kepler în care în­
serează următoarea anagramă, cu
— 349
pivire la planeta Venus: Haec im­
matura a ine iam, frusta leguntur
o. y. a cărei deslegare este: Cyit-
thiae figuras aemulatur mater a-
morum. Scriitori și personagiile
ilustrate s’au servit d'e anagrame
ca să-și ascundă num'eile lor, ade­
vărat și mulți datoresc faima, nu­
melor adoptate. Calvin scrie la 1539
„Institution sub numele de L'alcul-
nus, iar François Rabelais sa
ascuns sub pseudonimul de d’Alco-
fribas Nasier. Carolina Bonaparte,
Regina Neapolului, a trăit ultimi
ani ai vieții sub numele de Con­
tesa de Lipona, anagrama cuvântu­
lui Napoli, numele italienesc al
Neapolului. Marele Ion Ghica a
scris ,.Dernière occupation des
principautés danubienne“ (Paris,
1943), sub pseudonimul de G. Chai-
noi, anagrama numelui său.
Jubileu, sărbătoare în vechime
la Evrei, odată la 50 ani, când se
iertau datoriile și se da libertate
sclavilor; 2) la catolici, al 25-lea an
când Papa dă credincioșilor indul­
gență plenară; 3) festivitate cu o-
cazia împlinirii a 50 ani de căsăt.
Judecarea proceselor, (Procedi)
se face în ședință publică, la în­
ceputul ședinței se face ..apelul no­
minal“ se judecă întâi procesele ur­
gente, apoi celelalte în ordinea în­
scrierii în registrul tribunalului.
Actele ou „precădere“ se judecă în
aceeaș zi înaintea celo: laite; proce­
sele rămase în divergență au pre­
cădere. Părțile de comun acord pot
cere amânarea procesului pt. alta
zi; acele amânate de 3 ori nu se
niai pot pune în instanță decât du­
pă plata unei noui taxe (93 pr. c.);
părțile se înfățișează. în persoană
sau prin reprezentanți cu procură.
Instrucțiunea cazului are loc prin
pledoria orală publică și contra­
dictorie și nu impune vreo forma­
litate; părțile pot cere producerea
originalelor la copia actelor propu­
se ca dovadă. In procese compli­
cate sau puțin studiate instanța
poate obliga părțile a înainta con-
cluziuni scrise, sau se poate însăr­
cina un judecător să facă darea de
seamă asupra împrejurărilor pro­
cesului ,-entința se pronunță în șe­
dința publică în ziua desbaterii
cauzei sau într’un interval apro-
 Judecător — Judecătorii
piai; în lipsa uneia din părți se
comunică la domiciliu.
Judecător, este un funcționar
public, însărcinat cu judecarea
proceselor între cetățeni; pe lângă
judecătorii și tribunale, spre deo­
sebire de membrii Curților de apel,
de casaț’e și Curții de conturi cari
se numesc „consilieri“.
Judecătorii, instanțele de ju­
decată penală, cari judecă contra-
vențiunile și în mod, excepțional un
număr de delicte. Sunt org. prin
legea din 30 Dec. 1907, mod. 4 Aug.
1921, 14 Apr. 1925 și alte numeroa­
se modificări ulterioare. Multe din
cauzele judecate la noi de jud. în
alte state sunt încredințate organe­
lor administrative. Fiecare jud. se
compune clintr’un judecător, unul
sau mai mulți ajutori de judec,
grefieri și personalul ad-tiv nece­
sar. In Ardeal circ. jud. fiind mai
mari se admite funcț. mai multor
judecători la o judec. Sunt câte
una de fiecare plasă, „urbane",
acelea cari au circ. în com. urba­
ne; „rurale" în comune rurale;
„mixte“ cari înglobează com. ru­
rale și urbane. Hotărârile lor se
numesc „cărți de judcată“, în pro­
cedura Ardeleană „sentințe și în
cheeri", trebuie să fie motivate. Ju­
decă toate contravențiunile săvâr­
șite în circ, sa în prima și ultima
instanță, când pedeapsa e amendă
și când restituirile civile nu trec
de 300 lei, ou dr. de apel la tribu­
nal, peste această sumă, sau în caz
de delicte. Părțile se pot prezenta
în persoană sau mandatar; în de­
licte inculpatul trebuie să se pre­
zinte. Legea prevede că cea dintâi
datorie a judecăt. este de a împăca
părțile. Pt. contravențiuni procese­
le verbale (v. c.) ale procurorului,
pretorului, polițaiului, etc. fac do­
vada până la înscrierea în fals;
nu pot fi combătute prin proba
contrară. Partea condamnată în
lipsă are dr. de opoziție pt. con-
trav. în ultima instanță și dr. de
apel în celelalte chestiuni (v. c.)
judecătorii din Ardeal n’au calita­
tea de ofițeri ai politiei judiciare.
Tcate acțiunile contra statului sau
autorităților publice se vor judeca
numai de j. o. din capitala de
județe. (27 L. Avocați pubi. M. O.
—• 350 —
105/1933). J. circumscripții. Tablou
de denumire și reședințele judecă­
toriilor și pt. circumscripțiunile,
Tribunalelor și Curților de apel,
pus în aplicare la 1 lan. 1930. A-
nexă la legea pt. modificarea art.
3 alin, ultim și art. 30 Nr. 9 din
legea pt. organiz. J. Mon. Of. 4/1930.
Modif. aduse circ, judecăt. pe ziua
de 1 Ian. 1930 Mon. Of. 8/1930. Mo­
dif. jud. Decret Regal 306, 31 Ian.
1930. Mon. Of. 82/1930.
Judecătorii de muncă, (Leg.
muncit.) au fost înființate prin
L. pubi. Mon. Of. 38/1933 pt. solu­
ționarea pe cale de conciliere sau
judecată conflictele de muncă din­
tre patroni și lucrători, sau func­
ționari particulari. Funcționează
pe lângă fiecare cameră de muncă
(v. c.). Ele sunt asimilate judecă­
toriilor de ocol, sub supravegherea
președintelui tribunalului respec­
tiv. Sunt supuși acestei J. patronii,
lucrătorii, funcționarii particulari
și asimilații lor. J. de m. sunt com­
petente indiferent de valoarea liti­
giului. In conflictele de muncă (v.
c.) referitoare la contractele colec­
tive sau individuale (v. c.) de mun­
că, de echipaj, de ucenicie, conflic­
te provenite din delicte și quazi-
delicte civile; toate conflictele re­
lative la: salarii, indemnizațiuni,
începerea, continuarea și încetarea
muncii, concediu amenzi, restitui­
rea garanțiiior, instrumente, obiec­
telor, cărți și acte de capacitate
profesională, concedieri din servi­
ciu, locuințe, toate conflictele ce
nasc între părțile figurând într’un
contract colectiv, între funcționari
și particulari, sau lucrători, etc.
Afară de conflictele colective de
muncă prevăzute d!e legea din 5
Sept. 1920. J. de m. judecă cu drept
de apel sau recpirs (v. ac. c.) la tri­
bunal în 15 zile. Sediul L este în
orașe. Se compune din 2 judecă­
tori, delegați de Minist. just, pe 3
ani și asesori patronali, numiți de
Minist. muncii dintre cei recoman­
dați de camerile profesionale, din­
tre muncitori sau lucrători, jude­
cătoria deliberează în complect,
comp, din magistrat ca președinte
și 2 asesori aleși de părțile în liti­
giu, dintre persoanele numite. Ju­
decarea infracțiunilor (v. c.) se va
 Județ
|face ninnai <le judecători fără ase-
țsori. Alegerea asesorilor se face
țprin cerere la grefă, cu funcționari
țplătiți de camerile de muncă (v.
|c.). Procedura în fața J. in. este
Iacea ca și în fața celorlalte instan-
■ țe .judecătorești. Litigiile prevăzute
|în L. 21 Apr. 1931 vor fi judecate
tde comisiuni arbitrale (v. c.).
I Județ, (Di', adm.) este un orga-
s nism pclitico-terjtorial, înzestrat
j cu atribuțiuni de putere publică, și
’ organ de ad-ție și gestiune patri-
'nionială, înzestrat cu organe repre­
zentative. Are trei feluri de com-
petinți „ad-tivă“ având dr. de ini­
țiativă și decide în chestiuni de ad-
ție regională, a lua deciziuni, a
-face adrese autorităților superioa­
re, reclamațiuni sau memorii, pro­
puneri asupra stărilor de lucruri,
doleanțe, păreri, etc. în diferite
chestiuni; „legislal;că“ având drept
a face regulamente de administra­
ție publică, de poliție, sanitare,
etc. o a două legislație de interes
pur regional. Cu obligația ele a se
respecta legile și regulamentele ge­
nerale: „judiciară“ având drept a-și
valida alegerile, judeca și pronun­
ța asupra cazurilor de incapacita­
te, incompatibilitate și nedemnita-
te în cari s'ar găsi unul din con­
silieri. Teritoriul României se îm­
parte d. p. d. v. ad-t.iv în județe și
județele in comune, (art. 1 Const.).
După, legea din 1929 ad-ția lui este
încredințată, consiliului jud. ca or­
gan ,délibérant și delegației cons, și
președintelui acesteia ca organe
executive. Inovația legii era acea
că președintele delegației jud. de­
vine un organ executiv al jud. UI
era ales de consiliu dintre candi­
daci licențiați în drept cu puțină,
practică ad-tivă. Ministerul putea
scuti de aceste condițiuni. Prefec­
tul jud. a fost înlăturat delà con­
ducerea .jud. rămânând numai re­
prezentant al guvernului, fără
nici -un amestec în gospodăria ju­
dețeană. Președintele delegației (v.
V.) avea întreaga conducere a ju­
dețului, controlul și numirea func­
ționarilor județeni și comunali
«xercită. dr. de tutelă, aplica pe­
depse disciplinare, etc. Legea la
acest capitol ignorând pe prefect a
creat, un al douilea șef al jud. și
astfel între aceștia au început lup­
tele de revendicarea întâietății în
frinii ea jud. ceeace a complicat
mersul ad-ției și-a coborât presti­
giul jind. Organul délibérant era
consiliul (art. 196 și urm.) compus
30—42 consilieri aleși prin sufragiu
universal pe 5 ani și consilieri de
drept. Consiliul se întrunea în se­
siunea ordinară la 1 Nov. și 1 Mar­
tie a fiecărui an. Legea mai pre­
vede că consiliul mai alegea din
sânul său un președinte al consi­
liului, separat ide președintele de­
legației, pe care apoi îl ignora ne-
dându-i nici-o atribuțiune. afară
de prezidarea consiliului; convoca­
rea se iacea de președintele dele­
gației, jtot el execută deciziiunile
cons, și delegației. Prin legea, din
Iulie 1931, președintele delegației a
fost suprimat și toate atribuțiunile
acestuia au trecut asupra prefec­
tului. (v. și Consiliu juri.). Organul
executiv al consiliului era delega­
ția compusă din 4 membrii cu pre­
fectul era mandatara consiliului
în intervalul sesiunilor era organ
consultativ al prefectului; supra­
veghea mersul serviciilor; organ de
tutelă asupra ad-țiilor corn, rurale
și urbane hotăra asupra apelurilor
la aceste acte, întocmea ordinea de
zi a consiliului, proiectul de buget,
etc. Serviciile jud. erau: Serv, ad-
tiv și statistic, financiar și de con­
tabilitate, tehnic, sanitar, veteri­
nar, economic, învățământului.
Istoricul stilt: Nu se știe precis da­
ta când au apărut primele împăr­
țiri ad-tive în Țările Române. Din-
tr’o diplomă a regelui Ungar Bela
al IV-lea 1217. rezultă că înainte
de întemeiere, Principatul Munte­
niei era împărțit în Voevodate și
Chinezate; în capul Voevodatului
era un voevod. având sub sine mai
mulți cnezi sau județi. După ce
Voevozii an rupt cu vasalitatea față
de regii Unguri au împărțit țara
în regiuni numite ,.sustva“, noțiu­
ne slavă, ce înseamnă județ. Se pa­
re totuși că împărțirea Munteniei
în județe s'a făcut de Mircea cel
Mare 1386—1118, iar în Moldova de
Alex, cel Bun, 1300—1432, Ambii ne-
având de purtat, războaie, s'au o-
cupat cu organizarea statului. Pt.
prima dată un document din tim­
pul lui Mircea cel Mare cu data
 Județ
din 10 Iunie 1415 amintește de sa­
tul Biala din județul Motrului. Un
alt document a lui Dan Vodă din
5 August 1424, da drept Monastirei
Tismana câte 500 găleți de grâu
din județul laleșului (Motrul). Un
document slavon dela Vlad Călu­
gărul 1487, vorbește de județul
Brăila. In fruntea județului erau
Căpitani de județe, au atribuțiuni
militare, administrative și judecă­
torești. Valachia Mare avea 8 Că­
pitani de județe. In ținuturile de
frontieră se numiau Vel-Căpitani.
Ca ajutori aveau pe Căpitani de
plaiuri cu aceleași atribuțiuni. Ce­
lelalte aveau organizațiuni deose-.
bite, în fruntea cărora erau pârcă­
labi. Cu toții erau recrutați dintre
boieri. Moldova a fost împărțită în
ținuturi. In cronica Putneană,
scrisă de Călugări mănăstiirei Put-
na în prima jumătate a sec. XV se
arată chiar numele celor 24 de ți­
nuturi din Moldova cu reședința
lor. In fnuntea ținutului erau pâr­
călabi ca reprezentanții Domnului,
de obiceiu câte 2 de ținut cu atri­
buțiuni militare, administrative, ju­
decătorești și comandanți de ce­
tăți; în sec. al XVII găsim sta­
rostii și vătafi ca reprezentanți ai
Domnului, iar pârcălabi erau mai
ales șefi ai ad-ției și justiției. Sta­
rosti se întâlnesc și prin secolul
XV-lea în ținuturile în cari erau
pârcălabi: astfel erau pârcălabi și
starostii de Neamț. Instituția pâr­
călabilor a dispărut în sec. XVIII-
lea. In 1739 Mavrocordat a desfiin­
țat instituția căpitanilor în Țara
Rom. înlocuindu-o cu ispravnici.
Tot atunci găsim existența isprav­
nicilor cu atribuțiuni ad-tive și
judecătorești. La 1785 Alex. Ipsi-
lante prin pravila sa a ușurat atri-
buțiunjile ispravnicilor, înființând
judecători de Județe. Ținuturile în
Moldova mai toate poartă numirile
orașelor mai apropiate, afară de
Covurlui, Cârligătura și Tutova
cari purtau numirea după cursul
de ape. In Muntenia numirile jude­
țelor sunt luate delà râuri sau
munți, afară de Buzău și Brăila,
de unde rezultă că în Muntenia ju­
dețele sunt mai vechi decât ora­
șele, pe când în Moldova orașele
sunt anterioare județelor. Cârmui-
tori județelor în Oltenia depindeau
- 352 —
de marele ban, în Muntenia și Mol­
dova de marii vornici. Regulamen­
tul Organic (v. c.) n’a adus nici-o
modificare teritoriului județelor.
In ambele Principate delà această
dată apar cârmuitori de județe cu
atribuțiuni ad-tive, ajutați de sub o
cârmuitori, tot atunci s’au înființat
judecători de județe. La 31 Martie
1864 s’a promulgat prima lege pt.
organizarea județului. In fiecare
județ se statornicește un consiliu
județean care se întrunește periodic
și reprezintă interesele județului.
Alegerea cons, se făcea pe plăși:
fiecare plasă alegea doi consilieri.
Președintele cons, se numea de
Domn; din cons, se alegeau 3 mem­
brii cari formau comitetul perma­
nent, prezidat de prefecți și care
reprezenta consiliul în intervalul
sesiunilor. Până la 1864 județul nu
era persoană juridică (v. c.), delà
această dată i se recunoaște acea­
sta prin dreptul de a avea organe
proprii și un patrimoniu distinct.
Prin legea din 1872 numărul con­
silierilor se statorește la 12 pt.
toate județele, iar la 1894 la 18.
Consiliul se alegea de alegători în
cele 3 colegii electorale pe 4 ani.
Consiliul județean vota bugetul,
făcea regulamente (v. c.) era organ
consultativ al guvernului, etc. Până
la 1894 toate actele consiliului ju­
dețean erau supuse aprobării supe­
rioare; delà acea dată erau supuse
aprobării Regelui, numai actele
mai importante, bugetul, regula-
lamente, etc. Dacă Regele nu se
pronunța în 40 zile delà primire,
actele deveneau, executorii prin ele
înșile. Actele executorii prin ele în-
șile, erau acele a căror valoare nu
depășea de 20.000 lei. Prin legea
din 1894 comitetul permanent a fost
înlocuit cu delegațiunea jud. un nu­
măr de atribuțiiuni ale comitetului,
au trecut asupra prefectului (v. c.)
și consiliilor comunale. Reprezen­
tant al județului era prefectul, în­
sărcinat c<u executarea hotărârilor
consiliului județean și comisar al
guvernului. In Ardeal: nu există
date precise asupra județului. Cro­
nica maghiară susține că județele
au fost înființate de regele Sf. Ște­
fan, între anii 997—1038, când după
cucerirea Panoniei s’a ținut adu­
narea ungurilor pe câmpia Tisei
 Județ
unde timp de 34 zile s’a împărțit
țara în districte și s’au distribuit
funcțiuni. Nu se găsește nici-un act.
Alții pretind, că .județele sunt o moș­
tenire slavă „jupe ’ în cari era îm­
părțită țara, lntr’un decret al rege­
lui Andrei Ill 1191 se amintește de
provincie sinonim cu județ unde
se spune: „Hem: și Palatinus in
regna nostro in faciendum iudicium
proceserit. in qualibet „provincio"
quator indices cum comite paro-
chiali ire et iudiciare debeant". Un
alt document al Episcopiei maghia­
re din Oradea „Väradi lieg estrum"
din 1205, amintește de „Comitatus“
vorbind despre capitanate sau Ce­
tăți și „provincio“ amintind «ele ju­
dețele delà șes. In sec. XII existau
două feluri de județe „Comitatul"
în fruntea căruia era „Comitete"
(ispân) funcționar al regelui, cu
atributiuni ad-tive și judecătorești.
Nobilii nu erau supuși jurisdicțiu-
nei sale; era ajutat de vice comite
și solgăbirăi (v. Prim,pretor). Cetă­
țile cu ținuturile din apropiere for­
mau circumscripții deosebite în
frunte cu un „Castellanus" (Vâr-
nagy). In sec. XIII cetățile s’au con­
topit c-u comitatele delà șes. După
documente din 1184 și 1241 rezultă
neîndoios că încă în sec. XII exi­
stau un mare număr de județe în
Ardeal ca: Bihor 1130, Turda, Ti­
miș, Cluj și Alba 1175, Sătrnar,
Crasna (Sălaj), Arad, Târnava 1216,
Caraș, Zărand 1230, Kris (Körös)
1252, Hunedoara 1276, Șirnleu (Som-
lyo) o parte din Caraș-Severin, Si­
biu 1224. Popoarele locuitoare în
Ardeal din punct de vedere ad-tiv
erau împărțite în diferite teritorii:
al românilor, ungurilor, sașilor și
secuilor; acestea trei în sec. al XV
s’au asociat pt. a exclude pe ro­
mâni din afacerile publice. Ținutul
secuiesc era împărțit în 7 ocoale,
în frunte ou câte un major „föhad-
nagy" în fruntea tuturor secuilor
era cornitele, numit de rege. Ținu­
tul săsesc prin diploma „Andrea-
num" 1224 era format din 7 scau­
ne, în fruntea cărora era câte un
„judex regalis", numit de rege; egal
: în rang cu cornitele maghiar. In
Unele familii această funcție era
ereditară; Matei Corvin 1466, a des­
ființat acest drept și Cornitele a de-
: Venit elegibil de întreaga națiune
— 353 —
săsească. Organizațiile românești
erau în diferite regiuni ale țări.
Cel mai însemnat era Banatul Se-
verinului împărțit în 8 districte în
frunte cu câte un „Casteianus“. La
Caransebeș era un comite. Ajutorii
acestora erau „solgăbirăi“ crainici.
Acest ținut avea însemnate privi­
legii. Ținutul Făgărașului era au­
tonom, organizat după obiceiul ro­
mânesc în frunte ou boierii ro­
mâni. Românii din Maramureș a-
veau în irunte un Voevod român,
cu titlu de „Comes al Maramure­
șului". Ținuturile Hațeg, Hunedoa­
ra, Rodna și Deva aveau organiza-
țiuni românești, în diplomele re­
gești erau numite „Dislrictus ola-
chales". Prin decretul lui Matei
Corvin, 1484, județul devine auto­
nom; s’au înființat câte 12 jurați
cari împreună cu cornitele admi­
nistrau interesele județului. Ei ju­
decau crimele și delictele; delà
acea dată județul numea pe vice-
comiți și solgăbirăi. Prin acel de­
cret pt. prima dată s’a înființat
darea județeană pt. împlinirea ne­
voilor acestuia. Lege'a XXXV din
1546 da drept județului a discuta
legile guvernului și refuza aplica­
rea acelora nepotrivite pt. județ.
Se aduceau legi și contra Regelui,
așa în 1553 i se impunea ca în a-
numite județe ofițerii armatei să
fie numai unguri. După dezastrul
delà Mohâcs 9 August 1562 și ocu­
parea Ungariei de Turci, până la
recucerire 1687, J. au dus o viață
grea, apărau poporul contra cotro­
pitorilor. Ele apar ca organe puter­
nice pt. apăiai’ea constituției. Le­
gile de’.. 1»48 la influența lui Kos­
suth a menținut autonomia jud.
Comitatul a fost organizat prin le
g ea XXI 1886, reformată în unele
părți prin Deer. II al Consiliului
Dirigent (v. c.) 1919 potrivit intere­
selor române. Jud. se compunea
din mai multe comune grupate în
plăși. Municipiile formau singure
câte un județ, cu comunele apro­
piate. Organele jud. era: „Congre­
gația“ jud. compusă din jum. mem­
brii aleși pe 6 ani și jumătate,
membrii de drept (viriliști) cei mai
greu impuși. Funcționari superiori
ai jud. erau membrii de drept.
„Comitetul ad-tiv" era organul
repr. al congregației, compus din
23
 membrii aleși din sânul congreg. 1 tate, comunicații, poștă, etc. Orga­
prezidate de comite; era un organism nul délibérant era adunarea Zamst-
■ important cu atribuțiuni ad-tive și vei, compusă din deputati aleși
de contencios. Atribuțiunile jud. prin vot universal de alegătorii. de
nu erau limitate; în baza dreptului ambele sexe. Serviciile Zemstvei
de autonomie, dispunea de intere­ erau: „duma“ un fel de consiliu
sele sale, făcea regulamente, își vo­ prezidat de mareșalul nobilime! din
ta bugetul, alegea funcționari, afară jud. „uprava" un fel de delegație
de comite și se putea ocupa cu ori­ compusă din 3—7 membri ca. or­
ce chestiuni ce le credea în inte­ gan executiv. Prin legea din 1890
resul județului, chiar chestiuni po­ Zemstva a fost pusă sub controlul
litice. El îndeplinea și atribuțiuni statului; după această lege guher-
(de stat. Tutela se exercita ide Mi­ natcrul provinciei putea schimba,
nisterul de int. în chestiuni finan­ hotărârile Zemstvei. La 1919 Zemst-
ciare de Minist. de finanțe. In frun­ : vele au fost desființate și înlocuite
tea jud. era cornitele, funcționar al ; cu cornisi uni interimare. Județul
regelui, încredințat cu supraveghe- «I după B)2;i. După unire condiți unite
rea și controlul asupra tot ce era politice și teritoriale au impus- noi
în județ, cu dreptul de disciplină întocmiri administrative. Nu sa. pu­
asupra funcționarilor. Ajutor al tea întinde un sistem pe întreg cu­
său era suprefectul „Alispân“ func ­ prinsul țării. S’au întocmit, mai,
ționar județean, însărcinat cu ad- multe proiecte de legi ad-tive; cel.
ția jud. Legea maghiară din Ardeal; mai important este al d-lui G. Ar-
a fost în vigoare până în 1925. Prin, yetoianu în 1922, votat de Senat car­
Deer. II Cons. Dir. 1919. Congrega­ re reducea numărul jud. la 48. Pri­
ția a fost desființată și a trib. pref, ma lege de unificare ad-tivă- a. fost
lărgite. In Bucovina au fost capi­ acea din 14 Iunie 1925, care avea»
tanatele. „Bezirkshauptmannschaft“ ca principii: ad-ția jud. să fie scoa­
organizate prin legea Austriacă din să de sub influența politică; des­
1868, erau de mărimea plășilor din centralizarea cu strânse legături
Ardeal. In fruntea Bucovinei era între stat și județ, cu dreptul Sta­
un șef ,,Landeschef“ ca reprezentant tului de a coordona și aontroîa ac­
al împăratului și guvernului, con­ tivitatea județului. Județul după
duce întreaga ad-ție politică a legea din 1925 avea 3 organe, ad-
provinciei. Sistemul de organizare tive permanente: consc. jud. delega­
era descentralizarea cea mai largă. ția permanentă, prefectul și un or­
Orașul Cernăuți avea statut pro­ gan facultativ: comitet de cetățeni.
priu, subordonat direct guvernului. Consiliul județean se compunea
Statul nu avea nici-un amestec în din membrii aleși, al cărui număr
ad-ția districtuală sau comunală. varia după numărul populației.
La Cernăuți funcționa Comitetul Consiliul alegea pe președinți și un
țării, cu atribuțiuni de tutelă ad- număr de 5 comisiuni: economice,
tivă. In Basarabia ca organe re­ culte, lucrări publice și sanitare al
gionale erau Zemstvele, formate căror raportori formau delegația,
din vechile ținuturi din Moldova. permanentă. Durata mandatului
Până la 1864 acestea au fost con­ era de 8 ani, cu reînoirea unei
duse de căpitani, ispravnici și co­ treimi, după primii 4 ani de func­
misari aleși de nobilime „Dvoreni“ ționare. Alegerea se făcea după
după sistemul Moldovenesc. Ca or­ principiile legii electorale, pe liste
gan de stat era Zemstva guber- de candidați prin vot universal: in
nială, în frunte cu gubernatorul caz de balotaj alegerea se repeta.
numit de Țarul Rusiei,, ajutați de Când se depunea o singură lista
vice gubernator cu atribuțiuni de nu se făcea alegere. Atribuțiunile
interes al statului. Zemstva jud. consiliului erau acele de inițiativă
era autonomă și se ocupa de toate proprie în toate chestiunile de in­
chestiunile județului; statul își re­ teres județean; de executarea obli­
zerva un control foarte redus. își gațiunilor date prin legi și de exe­
alegea funcționari, vota bugetul și cutarea dispozițiunilor ad-tive ale
se îngrijea de toate nevoile popu­ autorităților centrale. Consiliu! se
lației, agricultura, industrii, sănă- întrunea în 2 sesiuni ordinare (le

354
 Judefele
câte 15 zile, în Oct. și Martie și în
sesiuni extraordinare cu aprobarea
* Ministerului. Prefectul asista obli­
gator la ședinfe ca reprezentant al
guvernului; el prezida delegația
permanentă care era organul re­
prezentativ al 'consiliului. Venitu-
turile județului erau: din impozite,
• taxe, cotizațiuni și din venitul bu-
: nurilor. Bugetul cuprindea partea
■ ordinară și extraordinară. S’a in­
stituit obligativitatea inventarului
; și a unui plan de lucrări; contro-
< lui adm. se făcea de Ministerul de
interne. Bibliografie: Dr. M. Văra-
ru: România Ad-tivă, 1926. P. Ne-
N r. cu ren t |
gulescu: Drept Administrativ, Bu­
curești, 1916. Emetti Kâroly: Ma­
gyar közig, jog. Budapesta, 1912.
Ion C. Filitti: Org. ad-tivă a Prin­
cipatelor Române, București, 1929.
Onișor Victor: Drept ad-tiv român.
Cluj, 1923. Gavril Ursu: Județul în
România, teză București, 1927. Ra-
bel Lâszlo: Vàrmegyék multja és
jövö hivatâsa, Șopron, 1911. Fried­
rich Pesti: Bânsâg és Szôrény vàr­
megyék torténete, Budapesta, 1877.
Județele României. După or­
ganizarea ad-tivă din 1934, România
este împărțită în următoarele județe.-

D ensit. pop.
la 1 km . p.
N r. c o m u n e lo r
lo cu ito ri ­
în km . p.
jO
S u p rafața

(în v . R e g a t
Cfl-n
>05
JUDEȚUL REȘEDINȚA

sa te lo r)
N rul
lor
u
z
1

1 Alba Alba-Iulia 3.433 213.795 152 7 62,3

2 Arad Arad 6.248 423.824 225 10 67,8
3 Arges Curtea de Arges 4.216 258.305 505 5 61,3
4 Bacău Bacău 4.410 260.781 367 7 59,1
5 Baia Fălticeni 3.353 155.915 171 4 46,5
6 Bălti Bălti 5.260 386.476 343 6 73,5
7 Bihor Ora’deă 7.467 509.130 418 12 68,2
8 Botoșani Botoșani 3.077 216.537 221 4 70 4
9 Brasov Brasov 2.605 167 946 48 3 64,5
10 Brăila Brăila 4.286 219.932 105 5 514
11 Buzău Buzău 4.936 309.425 432 6 62,7
12 Cahul Cahul 4.482 194.631 190 4 43 4
13 Caliacra Bazargic 4.500 166.588 203 4 37’0
14 Caras Oravita 4.693 200.390 124 6 43’6
15 Câmpulung C.-lung Bucovina 2.349 95.174 50 3 40'5
16 Cernăuți Cernăuți 1.771 305.097 94 4 172*3
17 Cetatea Albă Cetatea Albă 7.595 340.459 189 8 44*8
18 Ciuc Miercurea Ciuc 4.993 146.584 57 5 29*4
19 Cluj Cluj 4.813 333.545 232 9 69*3
20 Constanta Constanta 6.910 249.914 208 6 36 2
21 Covurlui Galati 2.662 211.196 97 4 79*3
22 Dâmbovita Târgoviste 3.440 310.310 356 7 90*2
23 Dolj Craiova 6.538 487.047 407 8 74*5
24 Dorohoi Dorohoi 2.846 209.248 211 5 73’5
25 Durostor Silistra 3.226 211.439 191 5 65*5
26 Făgăraș F ăgăras 2.432 86.461 86 4 35*6
27 Fălciu Huși 2.120 113.049 141 3 53*3
28 Gorj Târgu-Jiu 4.579 208.099 438 5 45’4
29 Hotin Hotin 3.782 395.345 208 6 104,'5
30 Hunedoara Deva 7.695 331.677 413 11 43,1
31 Ialomița Câlărasi 7.095 295,500 195 7 41,6
32 Iași Iași 3.227 276,230 286 5 85,6
33 Ilfov București 5.157 992.416 214 10 191,7
34 Ismail Ismail 4.212 224.229 70 4 53,2
35 Lăpușna Chisinau 4.181 421.857 247 6 100,9
36 MaramureșA SigKet 3.381 162.158 57 4 48,0

23»
355 —
 Judex — Jurământ
Nr. cu ren t I

la 1 km . p.
S-.

D ensit. pop.
N r . c o m u n e lo r
în km . p.

lo cu ito ri ­
0

fin v . R e g a t
S u p rafața
’(35
JUDEȚUL REȘEDINȚA

sa te lo r^
K

N rul
lor
L."
£
I

37 Mehedinți Turnu-Severin 5.320 306.339 405 6 57,6'

38 Mures Tg.-Mures 4.856 289.817 248 9 59,7
39 Muscel Câmpulung 3.058 150.458 209 3 49,2
40 Năsăud Bistrita 4.326 145.423 109 6 33,6
41 Neamț Piatra-Neamt 3.977 198.670 235 5 50,0
42 Odorhei Odorheiu 2.977 130.646 140 5 43,9
43 Olt Slatina 2.863 184 219 307 4 64,3
44 Orhei Orhei 4.246 277.009 214 5 65,2
45 Prahova Ploesti 5.040 478.007 381 10 94,8
46 Putna Focsani 3.340 193.738 223 5 58,0
47 Rădăuți Rădăuți 2.360 161.865 6q 3 68,6
48 Râmnicul Sărat Râmnicul-Sărat 3.324 185.110 237 5 55,7
49 Roman Roman 1.880 151.918 204 3 80,8
50 Romanati Caracal 3.560 271.288 248 4 76,2
51 Satu-Mare Satu-Mare 4.242 295.131 211 8 69 6
52 Sălaj Zălau 5,191 342.672 285 10 66,0
53 Severin Lugoj 6.422 240.715 224 8 37,5
54 Sibiu Sibiu 3.531 193.309 89 6 54,7
55 Somes Dej 3.965 220.353 261 7 55,6
56 Soroca Soroca 4.331 315.774 242 6 72,9
57 Storojineț Storojineț 2.653 169,518 67 3 63,9
58 Suceava Suceava 1.309 121 870 61 4 93,1
59 Târnava-Mare Sighișoara 2.836 148.798 109 5 52,5
60 Târnava-Mică Blaj “ 2.081 148.340 133 4 71,3
61 Tecuci Tecuci 2,408 157.079 255 5 F 5,2
62 Teleorman Turnu-Măgurele 4.577 348.027 176 7 76,0
63 Tighina Tighina 6.333 307.629 144 5 48,6
64 Timis-Torontal Timisoara 7.600 500.416 240 13 65,8
65 Trei-Scaune Sf. Gheorghe 3.337 136.358 103 5 40,9
66 Tulcea Tulcea 8.626 183.391 123 4 21,3
67 Turda Turda 3.158 181 953 125 6 57,6
68 T utova Bârlad 2.498 144.267 245 3 57,8
69 Vaslui Vaslui 2.260 138.870 177 3 61,4
70 Vâlcea Râmnicul-Vâlcea 4.081 246.616 501 6 60,4
71 Vlașca Giurgiu 4.494 296.616 240 5 66,0
TOTAL . . . 295.049j 18.052.896 15.201 407 61,2

Judex damnatur ubi nocens ab- feluri: afirmativ când e destinat a

solvitur. Achitarea vinovatului în­
seamnă osândirea judecătorului.
Publicus Siprus.
Judicios, 1) judecă sănătos, care
are multă judecată; autor sau ar­
ticol judicios documentat; 2) care
e făcut, cu bun simț: răspuns jiu-
dicios.
Jurământ, este actul civil și re­
ligios prin care o persoană ia pe
D-zeu drept martor că afirmațiu-
nea ei e adevărată sau că promi­
siunea ei e sinceră. J. este de două
întări sinceritatea unei afirmațiiuaii
și când se referă la fapte trecute,
ex. jur că te-am plătit; promisoriu
când are să asigure îndeplinirea
unei promisiuni pt. fapte viitoare,
ex. jurământul funcționarilor, cari
jură promițând că-și vor îndeplini
datoria cu conștiința, etc. jurămân­
tul nu-1 pot deferii: minorii, inter-
zișii, iar cei pușii sub consiliu judi­
ciar trebuie să fie asistați. J. are
efectul ră cartea căreia i s’a deferit
jurământul câștigă procesul. J. su­
ple toriu este atunci când este de-

356
 Jurafi — Jus
ferit de judecător uneia din părți.
J. extrajudiciar este acela când
două persoane în litigiu convin să
se supue la ceeace va afirma sub
prestarea de jur, una din ele. J.
prin Decretul Reg. Nr. 2844 din 29
Iulie 1930. ,1. pt. funcționarii publici
prevăzut de art. 11 Reg. Statutul
Funcț. pubi, este următoarea for­
mulă „J-ur credință AI. S. Regelui
Carol al II-lea“; „Jur să respect
constiti/lia și legile Țării“; „Jur
să-mi îndeplinesc cu onoare și con­
știință funcțiunea ce-mi este încre­
dințată și să, păstrez secretele ser­
viciului“. „Așa să-mi ajute Dum­
nezeu:; .1. va fi rostit de funcționar
va fi subscris și păstrat la cazier.
Nu se repetă la înaintări sau tre­
ceri în alte funcțiuni dacă este con­
tinuare de serviciu. El se repetă, la
schimbarea Regelui. J. pt. martorii
chemați in instanță este: „Mă. leg
pe onoare și ciuiget curat și jur îna­
intea lui Dumnezeu că'voiu spune
adevărul, numai adevărul și nu
voiu ascunde nimic din cea ce știu.
Așa să-mi ajute D-zeu“.
Jurați, (Dr. pen.) sunt cetățeni
cari compun curtea cu juri (v. c.).
Pot fi jurați cetățenii de 25 ani, cari
se bucură, de dr. civile și politice
și au absolvit o școală, secundară,
au un venit imob. de 1500 lei. sau
sunt comercianți, industriași „Lista
trienală“ se face de prefecți, cu­
prinzând toate pers, capabile a fi
jurați din județ. In fiecare an se
formează o listă supl. din pers, lo­
cuind în orașul unde se ține curtea.
Cuprinde 40 nume. Lista de sesiu­
ne se întocmește prin tragere la
sorți, din lista trienală. 3G jurați și
4 supl. cari sunt înștiințați cu 7
zile înaintea deschid, sesiunei. In
ajunul fiecărei zile de judecată tre­
buie să. fie prezenți 25 al căror nu­
me se scrie pe buletine și pune în
urnă, de unde se scot până, se
comp], 12. Acuzatul are dr. a re­
cuza pe măsură ce se citesc nume.
Jure et facto, de drept și de
faut.
Jurisconsult, cercetător și om
cunoscător al legilor și al dreptu­
lui.
Jurisdicțiuni ad-tive, v. Comi­
tete de revizuire.
— 357 —
Jurisdicțiuni de muncă, v. Ju­
decătorii.
Jurisprudent^, se numesc sen­
tințele date de tribunale și ourți
asupra cazurilor judecate mai ales
acele cari au provocat discuție la
judecată. Ele alcătuesc doctrina ju­
ridică și se recurge la ele ori de
câte ori o lege nu este destul de
clară. J-le C. de casație formează
norme de drept, dela care celelalte
instanțe judecătorești nu se pot
abate în chestiuni ele aceiași na­
tură. Adesea codurile de legi se
adnotează, cu J. la fiecare art. Re­
vistele ad-tive și de drept de obi-
ceiu au o rubrică specială, a J.
Jurnal, (Confab.) este registrul
cel mai important pt. operațiunile
de contabilitate (v. c..) într’o insti­
tuție comercială sau publică, ou o
gestiune bănească. In el se înre­
gistrează. în ordinea datei, tot ce
un comerciant sau autoritate pu­
blică, primește și plătește în nume­
rar, sub orice titlu. Orice sume în­
casate sau achitate pt. o comujiă
sau întreprindere com,ere. sub orice
titlu și de orice provenienti! ar fi,
trebuiesc înregistrate în J. Nu se
permit adăogiri, ștersături sau în­
dreptări de cifre; dacă acestea sunt
necesare, ele se pot face cu cernea­
lă roșie, așa fel că cifrele îndrep­
tate să fie vizibile. Trebuie șnuruit,
parafat, și sigilat (v. c.) ,are rubri­
cile: ziua și luna, anul, operațiunea
pe scurt și suma încasată, sau achi­
tată.
Jus est ars boni et aequi,
Dreptul este arta binelui și a drep­
tății. „Diges.tele“ (v. c.). Eleganta
definiție a dreptului.
Jus gentium, (Dr. roman) drep­
tul ginților, al popoarelor. La Ro­
mani. dreptul aplicat străinilor.
Azi dreptul internațional.
Jus italicum, (Dr. roman) în Da­
cia romană se numea dreptul pe
care-1 aveau unele orașe, cari erau
considerate ca fiind în Italia asi­
milate cu Roma; erau scutite de
plata impozitelor funciare și de
capitațiuine. Se administrau prin
magistrati, aleși de adunarea de-
curienilor. Asemenea orașe au fost
Sarmisegetuza. Napoca. Apulum,
etc. (v. Dacia).
 Jus — Kreis
Jus sanguinis, dreptul sângelui,
în opoziție cu „jws soli“ dreptul
pământului; sunt cele două prin­
cipii juridice, după cari se deter­
mină naționalitatea (v. c.) unei per­
soane. La noi s’a admis principiul
J. s. adică numai copilul născut
din părinți români dobândește na­
ționalitatea română. In Anglia și
Statele Unite este admis jus soli,
adică este destul ca cineva să se
nască în Anglia pt. a dobândi na­
ționalitatea engleză.
Justiția fundamentum regno-
rum. Dreptatea este temelia dom­
niilor. Inscripție p;e poarta palaj
tuilui imperial din Viena.
Justifie, virtute morală care se
bazează pe respectul legalității și
al dr. cetățenești; este civilă când
regulează diferențele între particu­
lari; cuprinde judecătoriile și tri­
bunalele de prima instanță și pe­
nală, când judecă contravențiile,
delictele de competința tribunale­
K
K, a Xl-a (literă a alfabetului.
Ungurește K = korona. Se între­
buințează numai în cuv. streine.
Kilometru (km.) = 1000 m. =
0.135 mile geografice. 1 km3 = 100
hectare.
Komsomol, se numește „Uniu­
nea tineretului comunist“, care are
misiunea de a forma din tineretul
proletar, un element activ de luptă
contra ordinei de stat și întrona­
rea dictaturei proletariatului. Din
K. fac parte toți tinerii între 14—23
ani; sunt supuși unei disciplini
severe; recunosc ca obligatorii hot
organelor superioare și le execută
fără opunere. K. caută să cunoască
nevoile maselor, să pătrundă ne­
mulțumirile locuitorilor unde sunt
ma.i pronunțate; susține lupta de
clasă și o unește au lupta națio­
nală a minorităților; face propa­
gandă de emanciparea naționalită­
ților și a proletariatului. Este sub­
ordonat partidului comunist. Toate
manifestările de stradă la noi în
— 358 —
lor corecționale și crimele de comp,
curții cu jurați. Curțile de apel
sunt instanțe ce revizuesc cauzele
judecate de tribunale; Curtea de
Casație poate casă hotărârile tu­
turor tribunalelor și curților și a
ordona o nouă judecare.
Justifie ad-tivă, se numesc in­
stanțele ad-tive chemate a soluțio­
na conflictele ivite între ad-țiile
publice sau acestea și particulari
din cauza funcțiunei serviciilor pu­
blice. Procesele ad-tive au caracter
de urgență reclamând forme mai
scurte; ele cer cunoștiințe speciale;,
trebuie ca judecata acestor litigii
salvgardând interesele private, să
nu piardă niciodată din vedere in­
teresul general și dreptul tuturor;
J. a. este îndeplinită de: primar,
prefecți, consilii comunale și jud.
în anumite chestiuni de miniștrii,
comitete de revizuire și de instan­
țele de contencios. In materie fis­
cală de diferite comisiuni.
mare parte au fost organizate de
K. (v. Comunism. G. P.. U.).
Kreis, (Dr. adm.) se numește
plasa în Germania (v. c.) organi­
zată prin diferitele legi provincia­
le. In Prusia org. K. este bazată pe
legea, din 1872, care prevede că K
este adm. de un consiliu ales; în
fruntea lui este un funcționar de
stat. „Landrath“ (v. c.) numit de
președintele republicei. care are
răspunderea întregei ad-țiuni a K.
Controlul, îndrumarea și suprave­
gherea acestuia. In toată Prusia
sunt 549 K. Este persoană juridică;
are buget propriu, face regula­
mente, își adm. averea. Landrathul
este șeful poliției și îndeplinește
toate atrib. decurgând clin această
calitate, prezidează ședințele K. și
îndeplinește toate atrib. puterii cen­
trale. Organul délibérant, al K. este
dieta comp, din 6 membrii cu Land­
rathul în frunte. In Bavaria plasa
K. este org. prin L. din 24- Oct. 1927;
are cons, ales pe 7 ani, are aceleași
atrib. ca și Kreisul prusian.
 Kuba — Lapte
Kuba, insulă în Aiitille; supra­
fața 118.833 kmp. eu circa 3 mii.
loc. A fost sub proteețiune spanio­
lă. Actualmente republică indepen­
dentă. In fruntea reputi, este, un
‘guvern de dictatură militară. Ar-
.jnata are mare influentă în guver­
L, a XH-a literă, /.lin alfabetul
român. L. ca număr roman repr.
- cifra 50.
1 Laboratoare de igienă, servesc
l ca centre de activitate în combate­
rea boalelor jnfecțioase și în salu-
f brit.atea publică. Ele sunt: regio-
I naie, județene, municipale, de por-
< turi sau puncte de frontieră. Sunt
i conduse de medici specialiști. Atri-
I buțiuni: a face gratuit analize,
! combaterea boalelor infecțioase,
■.controlul alimentelor, ‘instrucția
pers, sanitare, etc.
• Labrador, peninsulă mare a A
( mericei de Nord, între Golf Ilud-
’ son și Oceanul Atlantic. Suprafața
J 1.200.000 kmp. cu 4000 locuitori.
Lactometru, aparat diensimetric
/întrebuințat pt. constatarea canti­
li tații de grăsime și a calității lap-
5 telui.
Laisser faire laisser passer, este
principiul școlii individualiste care
proclamă libertatea, complectă a
concurenței; se susține că, omul se
naște cu o serie de drepturi și li­
bertăți, pe cari ceilalți semeni ai
săi au îndatorirea de a le respecta;
este în opoziție cu școala socialistă,
care propune intervenția statului
pt. regulären raporturilor între ce­
tățeni și a le reglementa până, șl
cele mai mici amănunte. Înseamnă,
libertatea industriei și comerțului.
Deplina libertate a comerțului și
concurența ridicată la înălțimea
(Unui principiu. Maxima școalei e-
țconomice liber-schimbiste, ai cărei
/reprezentanți mai autorizați au
: fost Adam Smith în Anglia și Jean
;B. Sav în Franța.
\ Lăpuș, corn, rurală în jud. So-
•meș, 2993 Ioc. pretură, judecătorie,
-D- t. t. secție jand. 'Fg.-I.ăpuș, cfr.
narea statului. In 1933—34 au fost
dese răscoale politice puse la cale
de armată, Statul este împărțit în
6 teritorii, după cele 6 orașe: Ha­
bana, Matenzos, Pinal-del-Rio, Pu-
erta-Pri.ncipe, Sta. Clara și Santia­
go del Cuba.
L
Gâl.gău Ia 44 km. Prefectură, tri­
bunal Dej la 56 km.
Lăpușna, jucleț în Basarabia, cu
capitala Chișinău. Suprafața 4181
kmp. cu 421.857 loc. din cari 300.105
loc. pop. rur. cu o densit de 100.9
loc. pe kmp. Plăși.le: reșe/L în Călă-
ra.și-Tg. Chișinău, Hâncești, Vorni-
ceni, Budești, Nisporeni. Are toate
aut. județene. Licee de băeți și fe­
te, seminar ort. rom. șc. normale,
de meserii, etc. în Chișinău. Came­
re profesionale. Inspectorate de tot
felul. Direcțiune poștală, toate în
Chișinău. Are 247 sate, 76.510 clă­
diri, 95.136 gospodării, 6073 întrepr.
ind. și comerc. Stema: Scut roșu c.u
un stejar de argint, pe o terasă de
argint.
Lancrăm, coin, rurală în jud.
Alba, 1323 loc. pretură, judecătorie,
P. t. t. Sebeș, cfr. Vințu.1 de jos 12
km. Alba-Iulia 15 km.
Landkreis, v. Kreis, Plasă, Prim-
pretor.
Landrath, v. Kreis, Primpnetor.
Landesgesetze, se numesc în
Germania (v. c.) legile votate de
dietele provinciale, cari se aplică
numai pe teritoriul acestora și
,,Rek:lisçies<etze“ legile votate de
Reichstag (v. c.) cari se aplică. în
întreg teritoriul german.
Lapte, (San.) se numește produ­
sul integral obținut prin mulgerea
animalelor pt. hrana omului. Co­
merțul L. și derivatelor lui este re­
glementat de Regulamentul pt. con­
trolul alimentelor, (art. 73—107
pubi. în Mon. Of. 90/1930). Nimeni
nu poate face comerț cu L. decât,
în baza unei autorizațiuni dată, de
medieri veterinar: pt. cei ce pun în
vânzare laptele vitelor lor; autori­
zația se dă de primărie. Vasele pt.
 Larousse — Legafiuni
păstrarea, transportarea sau vân­
zarea L. vor fi făcute din aluminiu
sau metale cositorite. Este oprit a
se pune în comerț: L. cu gust sau
miros particular, stricat, colorat,
cel provenit în primele 8 zile delà
fatare, cel provenit dela animale
bolnave, sau cărora li s’a adminis­
trat medicamente, cel ce conține
impurități, amestecat. L. îndată
după mulgere va fi îndepărtat din
grajd, strecurat. prin pânză, sită;
va fi răcit. Controlul laptelui se fa­
ce de medici veterinari, primpre-
tori și primari în orașe, prefecți și
directori de prefectură la fața lo­
cului sau prin luare de probă, (v.
art. 5—6 Regulam, citat) trimise la
analize chimice. „L. maternizat"
este acela căruia i se îndepărtează
o parte din substanțe și i se adau­
gă zahăr pt. ca compoziția lui să
se apropie de L. de femee; „steri­
lizat“ acela a cărui conservare este
asigurată prin încălzire; „pasteuri­
zat" acela care a fost debarasat de
germeni patogeni prin încălzire la
temperatură inferioară punctului
de fierbere: „condensat“ sau în
pulbere, acela care apa ce intră în
compoziția, lui a fost îndepărtată
prin evaporarea „smântânit“ din ca­
re smântână a fost scoasă; „bătut“
se obține prin coagularea L. nor­
mal și nesmântânit urmată de ba­
tere; „covăsit și iaurt“ se obține
prin însămânțarea cu fermenți
speciali sau maia a I,. normal con­
centrat prin evaporare.
Larousse, licționar enciclopedic
universal, publicat pe la. 1897 sub
direcția lui Claude-Auge Paris; a.
avut un mare succes prin variatul
și bogatul material, expus în mod
critic și cu talent. Apare și în pre­
zent ediții noui repartizat pe dife­
rite ramuri de studii și activitate
soc. (v. Dicționar).
Laureat, Încoronat cu lauri:
poet laureat, cel ce a obținut un
premiu academic.
Leader, bărbatul col mai cu va­
ză dintr’un partid politic în An­
glia, articol de fond, articolul prin­
cipal al unui ziar.
Legalizare, declarație prin care
o autoritate publică numită prin
lege confirmă exactitatea unui act
sau unor semnături de pe el, pt.
360 —
ca acesta să aibă, forța probantă.
In Ardeal și Basarabia sunt nota­
rii publici (v. c.) în V. Regat gre­
fa tribunalelor, (v. Act autentic).
Legat, (Dr. civ.) este donațiune
sar dispozițiune lăsată prin testa
ment în folosul unui individ sau
unei persoane colective. Este „uni­
versal“ când dă dr. la totalitatea
bunurilor; „particular“ când dă
dreptul numai la o parte, sau când
este bine determinat ca valoare.
Legatar universal, persoana
care are dreptul asupra tuturor bu­
nurilor defunctului, afară de dato­
riile și -sarcinile impuse de lege
sau de testator însuși.
Legafiunile României în străi­
nătate, sunt în Statele Unite-Wa-
shingăon, Anglia-Londrai, vFranța-
FariiS, Belgia-Bruxelles, Italia-Ro-
ma și Vaticanul, Spania-Madrid,
Portugalia-Lisabona, Germania-
Bedlin, Elveția-Berna și Geneva, O-
landia-ÎIaga, Suedia și Norvegia-
Stockhelm, Austria-Viena, Ungaria-
Budapesta, l’olonia-Varșovia, Fin-
landa-IIelsingfors, Letonia-Riga,
BulgariaSofia, Albania-Tirana, Ju-
cslavia-Belgrad, Grecia-Atena,
Turcia-Ankara, Égipt-Cairo, Rio de
.laniero (Brazilia), Rusia-Moscova,
Japonia-Tokio. Scrisori se adresea­
ză: Legation Royale de Roumanie.
Legafiuni streine în București,
sunt următoarele: Albaniei, Str.
Gh. Gr. Cantacuzino 23; Statele U-
nite, Puțu de Piatră 10; Austriacă,
Boteanu 4; Belgiană, Visarion 3;
Bulgară, Str. Vasile Lascăr 34; Ce­
hoslovacă, Str. Vasile Lascăr 45;
Egipteană, Calea Griviței 71; Elve­
țiană, Pitar Moșu 10; Engleza, Str.
Jules Michelet 14; Franceză, Str.
Lascăr Catargiu 13; Germană, Str.
Victor Emanoil III No. 1; Greacă.
Bulevardul Pake Protopopescu 5;
Italiană, Str. Victor Emanoil 7;
Japoneză, Str. G-ral Berthelot 65;
Jugoslava, Str. Dorobanți 64; Olan­
deză, B-dul Lascăr Catargiu 30;
Persană, Str. Polona 9; Polonă,
Sos. Kisselef 47; Portugheză, Str.
Grai Berthelot 63; Rusă (monar­
histă), Victoriei 35; Spaniolă, Athé­
née Palace; Suedeză, B-dul Carol
53; Turcă, Str. Spătarului 15; Ucrai­
neană, Str. Mircea. Vodă 32; Unga­
ră, Str. Boteanu 4. Adresa oficială:
 Lege — Legea
Legațiunea (regală sau republicei)
București.
Lege, (Dr. const.) este o normă
după care trebuie să se conducă
oamenii cari trăiesc în societate,
pt. observarea căreia există un mij­
loc de constrângere, adică o sanc­
țiune stabilită de o autoritate care
are puterea să impună asemenea
norme. Legile sunt: constituționale
și ordinare; legi constit, sunt acele
cari pun bazele org.. unui stat cum
sunt constituțiile; legile ordinare
sunt acelea cari regulează diverse
materii și raporturi între indivizi
în cadrul constituției. Legile con­
stit. se fac de adunări constituante
(v. c.), iar legile obicinuite se fac
de adunările legiuitoare. Constit.
prin art. 34 prevede, că dreptul de
a face legile apartine Regelui și
reprezentațiunei naționale (v. c.).
Inițiativa legilor este dată Regelui,
senatului și adunării deputaților.
Acele relative la buget și contig,
armatei trebuie să fie votată, mai
întâi de adun, deputaților. Legile
după ce au fost votate se supun
sanctiunei și promulgării Regelui
(v. ac. c..). Se publică în Monitorul
Oficial dela care dată își produce
efectul. Interpretarea legilor (v. c.)
aparține puterii legiuitoare. Legile
organice sunt acele cari se referă la
organizarea, unui serviciu ex. Le­
gea org. Min. de Interne, Curtea de
casație în secțiuni unite are drept
a judeca inconstituționalitatea și
inaplicabilitatea legilor. Art. 105
Const. Judecătorii nu pot refuza a-
plicarea unei legi sub cuvânt că
este anticonst. Art. 3 și 4 din cod.
civ. prevăd căi judecătorul care va
refuza api. unei legi pe motiv că
e întunecată și se va pronunța pe
cale de dispozițiuni generale sau
regulamentare în cauzele ce-i sunt
supuse ignorând legea, comite de­
negare de dreptate (v. c.), culpabil
de a i se aplica, sancțiuni. Legea
se aplică pe întreg teritoriul sta­
tului, inclusiv marea teritorială
(v. c.) spafiul atmosferic; ea se a-
1 lică, chiar peste hotarele Româ­
niei; pt. toate delictele săvârșite pe
bordul unui vas român, când acea­
sta nu se găsește în zona teritoria­
lă. Agenților diplomatici în mate­
rie civilă, sau penală, chiar în străi­
361
nătate li se aplică, legea română
conform regulei ,,locus regit ac­
tum“. Legațiunile și consulatele se
consideră ca o prelungire a terit.
României, o consecință a inviola­
bilității sale teritoriale. In caz de
infracțiuni contra unui stat străin
nu se aplică, agentului diplomatic
legea română. In timp de război
sau când armata română, a ocupat
vreun teritoriu străin aici se aplică
legea română. „Legi extraordinare“
cari nu întrunesc condițiunile pre­
scrise de constituție ex. decretele
legi (v. c.). L. va fi obligatoare din
ziua 5, delà publicarea în Mon. Of.
va înceta să aibăi putere obl. numai
dacă a fost anume abrogati! prin-
tr’o lege. (12 Proiect, Cod. civ.). Le­
gile au putere executorie din ziua
când au fost publicate în Mon, Of.
(1933).
Lege artis, înseamnă, că pre-
scripțiunile medicale se vor execu­
ta ele către farmacii (v. c.) cu res­
pectarea strictă, a indicațiunilor
cuprinse în ele.
Legea lui Gresham, este un
principiu economic susținut de
Gresham că: în .toate țările unde
sunt în circulație două monede,
„moneda rea gonește pe cea bună“.
Moneda (v. c.) cea bună prezentând
mai multă garanție se tezaurizea­
ză, se întrebuințează pt. plăți în
străinătate, sau se vinde ca marfă,
după greutate; când o monedă u-
zată se află alături de una nouă;
când o monedă, de hârtie deprecia­
tă. se găsește alături de cea meta­
lică.
Legea lui Lynch, im cultivator
din Virginia (America) în timpul
revoluției americane, împreună cu
câțiva vecini a inaugurat sistemul
de a condamna și executa el însuși
pedeapsa cu moartea, contra celor
răufăcători. Delà el a rămas și
astăzi obiceiul căi opinia publică
americană, convinsă de legitimita­
tea pedepsei cu moarte, pronunță
și execută condamnări la moarte.
Legea maximului, în iunie 1923
s'a. publicat legea asupra maximu­
lui taxelor prin care au fost au­
torizate comunele să, înființeze _ o
nesfârșită, serie de taxe și impozite
asupra vehiculelor, de tot felul, a-
supra actelor extrădate de comune,
 Legitimă — Legiuiri
monopolul pompelor funebre, etc.
al căror maximum este fixat prin
tabloul anexat la lege. A fost abro­
gată prin Legea finanțelor locale
din 1933.
Legitimă apărare, (Dr. pen.) se
socotește L. a. cazul când agentul
sub imperiul tulburărei, temerei sau
teroarei ,a trecut peste marginile
apărării. Nu se socotește infracțiu­
ne faptul aceluia, care comite un
act necesar pt. a apăra viața, inte­
gritatea corporală, sănătatea, liber­
tatea; onoarea sau averea, fie ale
sale, fie ale altora, în contra unui
atac direct, imediat și injust. Se
consideră ca legitimă apărare și
cazul când agentul, sub imperiul
tulburării, temerii sau teroarei, a
trecut peste marginile apărării. L.
a. este atunci când este necesară a
respinge un atac material injust în
contra celui chemat să dea ascul­
tare legilor și în loc să se supună,
atacă pe reprezentantul legii. In
acest caz reprez. legii cheamă în
ajutor pe cel ce poartă arma la el
și implicit îi este permis să uzeze
de ea, rână la cel mai suprem grad.
Legitimare, (Dr. civ.) este si­
tuația de drept al unui copil la
nașterea căruia părinții săi nu
erau uniți printr’o căsătorie legală,
dar care a dobândit situația de co­
pil legitim dacă părinții săi s'au
căsătorit dună nașterea sa.
Legi anticonstitutionale, (Dr
const.) sunt acelea contrarii unul
principiu superior de drept, înscris
în Constituțiune, sau o lege supe­
rioară legii ordinare. Lege anti-
constit. este sinonim cu legea con­
trarie dreptului superior scris sau
nescris, întrucât, superlegalitatea
constituțională cuprinde și princi­
piile fundamentale ale regimului,
cari constitue un fel de legitimitate
constituțională.
Legi constitutionale, sunt ace­
lea cari se ocupă cu stabilirea prin­
cipiilor fundamentale și generale ale
statului, după care se organizează
societatea. Ele au un caracter mai
stabil decât cele ordinare; revizui­
rea lor nu se poate decât cu mari
greutăți și garanții de bună chib­
zuială.
Legi martiale, se numesc acele
— 362
legi, cari interesează liniștea și si­
guranța publică; își găsește aplica­
ția în timp de război, (v. Curți mar­
țiale).
Legi naturale, (Econ. pol.) se
numesc legile cari guvernează ca­
pitalul, salariul, repartiția bogăției,
legile: cererei și ofertei, diviziunei
muncii, concurenței, etc. In lumea
economică deși nu sunt codificate,
sunt legi naturale, analoage cu acele
ale lumii fizice. După școala creș­
tinismului social, aceste legi pot fi
adânc tulburate, prin reaua între­
buințare a libertăților umane, prin
greșala omului, ex. sporirea exage­
rată a mașinismului, aduce creș­
terea șomajului, ieftinirea mărfu­
rilor, creșterea exagerată a pro­
ductelor, etc.
Legi ordinare, sunt acelea cari
clesvoltă principiile fixate în consti­
tuție; ele sunt mai puțin stabile de­
cât cele constituționale.
Legiune, corp de soldați la Ro­
mani, care sub împărați era cam
de 6000 de oameni: legiunea XIII
Gemina era la Alba-Iulia.
Legiune de jandarmi, este o
formațiune teritorială, formatti din
mai multe secții. De obiceiu cuprin­
de teritoriul unui județ (v. c.) sub
comanda unui căpitan sau maior,
ajutat de ofițeri inferiori. Atribu-
țiuni: a instrui, conduce, adminis­
tra, controla executarea serviciului
și administrației, de formațiunile
în subordine și a menține legătura
de serviciu cu toate autoritățile clin
județ. (Leg. jand. 16/III 1929. Reg.
16/111 1931).
Legiuiri ad-tive streine, Jugo­
slavia, legea organizării statului
din 30 Iunie 1929. Cehoslovacia, leg.
org. ad-tive din 1920, modificată în
Iulie 1927. Polonia, leg. ad-tivă din
1926. Germania, are legile ad-tive
provinciale ca: Prusia din 1372. Re-
nania 1856, Manovra 1858, Silezia
1852, Bavaria 1908, reformată, în 24
Dec. 1927, etc. Anglia, este în vigoa­
re legea ..Local Governement Act/
din 13 Aug. 1888. pt. organizarea
județeană (County) nemodificată și
legea comunală ,.Parish Councils
Act“ din 1894 nemodificată. Austria,
legea adm. interne din 1862, în vi­
goare încă și azi în provinciile foste
 Legiuiri — Letonia
(austria.ee ale Poloniei. Ungaria, le­
dile XXI și XXII din 1886 pt. org.
(comunală și județeană, aplicate în
ÎArdeal până la 1925. Franța, legea
(județeană „Lois des Conseils géné-
sraux“ din 10 Aug. 1871. Legea co-
tounală din 1884, ambele cu mici
(modificări în 1926, sunt în vigoare
jjși legea, organizării arondisrnent.e-
fior din :1833. Belgia, legea adminis-
trat i vă din 1836, cu unele modifi-
cări în 1876 în vigoare și astăzi,
Suedia, legea județeană, din 1917.
Italia, legea administrativă din
1866, refăcută în 1915, „Legge comu­
nale e provinciale“, modificată. în
1923 si 1927, conform principiilor
fasi iste.
Legiuiri penale streine, Anglia,
nu are o lege penală codificată;
tradițiunea și doctrina au mare au­
toritate. Statele Unite, au coduri
penale inspirate din legislația An­
gliei. New-York are codul din 1881.
Belgia, codul din 1867 inspirat din
cel franc. Austria, 1852. Ungaria,
1878 si cod. contrae. 1879. Germa­
nia, 1872, inspirat din cod. prusian
1851. Grecia, 1834. Jugoslavia, 1861,
după, codul prusian, llusia, 1922. fi­
landa, 1881, este unul din codurile
cele mai bune; nu există juriu nici
pedapsa cu moarte. Italia, 1890,
după C. p. olandez; înlocuește pe­
deapsa cu moarte cu 9 ani închi­
soare celulară, strictă. Bulgaria,
1896. Japonia, 1907. Turcia. 1859.
Norvegia, 1902 mod. 1911. Suedia.
1861, mod. 1887 și 1900. Elveția, fie­
care canton are legislația sa pe­
nală. deosebită.
Lehliu, corn. rur. în jud. Ialo­
mița, reșed. plășii, 2254 loc. Jude­
cătorie. secție jand. P. t, t. cfr. la
5 km. în loc. Prefectură, tribunal
Călărași 60 km.
Leova, comună urbană din jud.
Cahul, 6438 loc. reșed. piășii. 1203
clădiri, 1475 gospodării, 281 între­
prinderi industr. și comere. Jude­
cătorie, P. t. t. în loc. Gara largara
14 km. Bălti 69 km.
Lepra, (San.) este o boală, con-
țagiaosă produsă, prin intrarea și
înmulțirea în corp a unui microb
specific. Focarele mari sunt în ță­
rile calde, Indii, China. Japonia, etc.
In România sunt puțini concen­
363 —
trați în leprozeria delà Răcliitoasa.
Semnele boalei: febră mare, toro­
peală, anemie, turburări digestive,
înclinații spre somn, guturaiu,
curgeri de sânge pe nas, etc. In for­
mă tuberculoasă, se ivesc pete ro­
tunde, înlocuite cu ridicături tur­
tite, tari și roșietice, cenușii sau
negre, uneori foarte adânci dând
naștere la ulcerațiuni, se ivesc mai
ales pe față. Durata boalei poate fi
delà 8—30 ani. Bolnavul de lepră
va fi izolat, fiincl o primejdie pt. cei
din jur. Tratamentul este acela tie
profxilaie; bolnavul va fi internat
în leprozerie, (v. Epidemii).
Lespezi, comună rurală în jud.
Baia, reșed. plășii Șiret, form, din
satele: Bursuc, Dindin, Fotru, E-
neseu, Hârtoape, lleci, Lespezi, Si-
rețel, Tântirim, Primăria Lespezi.
5579 loc. Judecătorie, secție jand.
P. t. t. cfr. în loc. Prefectură Fălti­
ceni la 30 km.
L’État c’est moi! Statui sunt
eu! Așa ar fi declarat Ludovic XIV
(1638—1715) în Parlament, în Apr.
1655, purtând haină de vânătoare
și o hicîușcă, în mână.
Letonia, republică independentă
între Rusia, Lituania și golful Ri­
ga. Supraf. 65.791 kmp, cu 1.900.000
loc. S'a format în 1918 din guver-
nămintele rusești Kurland, Livland
și Vitebsk. Independența a fost, re­
cunoscută, de Societatea Națiunilor
(v. c.) în 1921. Constituția din 1922.
proclamă că suveranitatea națiunei
se exercită de popor prin clelega-
țiune. Organul legislativ este par­
lamentul (Saeima) compus din 100
membrii aleși pe 3 ani. Parlamen­
tul alege cu majoritate de voturi
pe președintele republicei pe 3 ani.
Președintele numește pe miniștrii,
cari răspund față, de parlament;
este capul puterii armate; poate
disolva parlamentul; promulgă, le­
gile. etc. Poporul prin plebiscit
poate hotăra disolvarea camerei,
pe care președintele este obligat să
o facă. Judecătorii sunt inamovibili:
judecățile sunt irevocabile; fiecare
cetățean este egal în fața legilor.
Alegerile sunt secrete; este alegă­
tor fiecare cetățean de 21 ani. Ca­
pitala Riga, cu 338.419 locuitori. D.
p. d. v. ad-tiv țara este împărțită
•în -5 provincii, acestea în 7 județe.
 Leu — Libertatea
Justiția are aceiași organizație, ca
ad-ția. Armata se compune din
18.000 oameni și 2000 ofițeri. Obli­
gația serviciului militar este delà
20 - SO ani. Culorile drapelului: ro-
șu-alb-roșu. Stema: răsărit de soare
pe un cer albastru, deasupra 3 ste­
le, în partea de jos în câmp de ar­
gint un leu roșu, la piciorul drept
o sabie scoasă.
Leu, este unitatea monetară ro­
mână, cântărind 10 miligrame de
aur de 9/io. (v. Monede).
Leziuni, se numesc rănile pro­
duse cu instrumente contondente;
ele pot fi fără, plăgi, când țesutul
pielei a rămas intact, cum sunt
contuziunile echimozele și bazele
sanguine (v. ac. c.). „Leu plăgi“
când țesutul pielei a fost rupt: e-
roziuni, escoriațiuni și plăgile con-
tuze (v. .a.c. c.).
Lexicograf, autorul unui lexi­
con sau al unui dicționar.
Lexicografie, știință care se o-
cupă cu alcătuirea lexicelor, a luat
un mare avânt în sec. XIX, a exis­
tat și în antichitate la greci, lexi­
cul lui „Snidas“. Epoca bizantină a
fost bogată în lexice, începând cu
lucrările lui Henri Esliene, lucră­
rile lexicografice devin tot mai dese
și ou caracter științific. In sec. 18
și 19 apare „Thesaurus graecae
linguae“ de Didot. „Totius latinitae
lexicon“ de Littré; marele dicționar
de Pierre Larousse, altul de „Dar-
mésteter-Hatzfeld Tomos“, Thesau­
rus al limbii latine, etc.
Lex posterior derogat priori în­
seamnă un principiu de drept, după
care ori de câte ori se constată
un conflict între dispozițiunile unei
legi generale și o lege specială, se
aplică întotdeauna legea specială.
Liberalism, (Pol. soc.) tendință
politică, în care libertatea se afirmă
în mersul instituțiilor și organiza­
rea statului, mărind tot mai mult
independența puterii legiuitoare și
acelei judiciare, față de cea execu­
tivă și garantând cât mai mult
drepturile cetățenești împotriva ar­
bitra riului guvernamental.
Liheralitate, este o denumire
generală, care cuprinde darurile și
legatele făcute de o persoană.
— 364 —
Liberia, republică a pieilor ne­
gre în Africa sub protectoratul Sta­
telor Unite. Suprafața 95.400 kmp.
cu 1% milioane locuitori.
Liber-schimb, (Corn.) libertate
de comerț între două națiuni, așa
că mărfurile lor intră și ies liber
sau cu o vamă mică. L. șch. se nu­
mește sistemul economic, care pre­
conizează desființarea vămilor și li­
bertatea tranzacțiunilor interna­
ționale, in opoziție cu protecționis-
mul (v. c.) care proclamă ocrotirea
produselor naționale prin taxe va­
male.
Libertatea asociațiunilor, Const,
prin art. 29 proclamă, că. românii
fără deosebire de origine etnică sau
de religie, au dreptul a se asocia
conformându-se legilor în vigoa­
re. Dreptul de asociere nu implică
și dreptul de a crea personalitatea
juridică. Condițiunile, în cari se a-
eordă pers. jur. se va stabili prin
legi. Pers, juridică se acordă de tri­
bunale cf. legii pers, juridice din
1925, în baza statutelor asociațiu-
nei și în urma avizului ministeru­
lui respectiv și concluziunilor mi­
nisterului public. Comunele și jude­
țele dob. pers. jur. prin legea lor de
organizare.
Libertatea conștiinței, (Dr.
const.) este libertatea de propagan­
dă a ideilor sau credințelor reli­
gioase; propag, se poate face prin
viu graiu, prin publicațiuni eu sco­
pul de a aduna credincioșii în ju­
rul acestei credințe. Const, prin art.
22 garantează deopotrivă libertate
și protectiune tuturor cultelor (v.
c.) întrucât exercițiul lor nu aduce
o atingere ordinei publice. Lib. c.
este absolută, oricine are dreptul a
crede orice ar voi în materie de cre­
dință religioasă. Atunci când cre­
dințele religioase se manifestă în
public legea, prevede reslricțiuni în
ce privește »tingere» ordinei pu­
blice. (v. Secte religioase. Asocia-
ț.iuni).
Libertatea individuală, (Dr.
const), este garantată de constituție
prin art. 51, prin care se înțelege
facultatea pe care o are individul
de-a se bucura de siguranța per­
soanei sale, de lib. de locomoțiune,
de lib. de muncii, de libertatea con-
 Libertatea — Lichide
I științei, libertatea învățământului,
’ libertatea presei, libertatea întru-
1 nirilor, lib. de asociațiune și de
toate dr. și lib. stabilite prin legi.
! Nimeni nu poate fi perchiziționat,
urmărit sau arestat decât în baza
s unui mandat judecătoresc motivat,
care trebuie comunicat în momen-
tul arestării, sau după 24 ore. Ni­
meni nu poate fi sustras delà ju­
decata ce-i dă legea. Nici-o pedeap-
. să nu poate fi înființată decât în
virtutea unei legi. Restricțiunile li­
bertății 'ind. sunt: în caz de fla-
grant delict (v. c.) urmărit și de­
ținut fără mandat judecătoresc. In
caz de stare de asediu. Jn materie
de circulație. Streinii se bucură de
toate drepturile, afară, de cele po­
litice; în cazul când un strein re­
clamat >de (statuì său de origine
sau face spionaj, el poate fi expul­
zat sau extrădat.
Libertatea învățământului,
Constit. prin art. 24 proclamă, li­
bertatea învățământului în condi-
țiunile stabilite prin legi și întru­
cât nu va fi contrar bunelor mora­
vuri și ordinei publice. învățămân­
tul primar este obligator, care se
va da gratuit în școlile statului.
Statul, jud. și corn, vor da ajutoa­
re elevilor lipsiți de mijloace.
Libertatea în trecut, v. Iobagi.
Moșneni.
Libertatea presei, (Dr. const.)
Constituția prin art. 25 garantează
tuturor libertatea de a comunica și
publica ideile, prin scris sau prin
presă, răspunzând fiecare de abu­
zurile săvârșite în cazurile determi­
nate de cod. penal. Nici-o lege nu
se poate înființa, care să restrângă,
această libertate, mei cenzura nici
vreo autorizație spec,iaht nu este
necesară pt. vinderea sau distribui­
rea oricărei publicatiuni. Presa nu
va putea fi puisă sub regimul aver­
tismentelor; nici-un ziar nu va pu­
tea fi suspendat sau suprimat; ori­
ce pubi, va trebui să aibă un direc­
tor sau redactor răspunzător, al
cărui nume va figura în fruntea pu-
blicațiunei. înainte de aparițiunea
Publicațiunei, proprietarul este o-
bligat a-si declara în scris numele
la Tribunalul de comerț. Pt. pubi,
neneriodice este responsabil auto­
rul, în lipsa lui editorul sau tipo­
365
graful. Delictele de presă se judecă
de jurați; afară de delictele împo­
triva suveranilor, membrilor fami­
liei Regale, șefilor statelor streine
și reprezentanții lor, îndemnurile
la omor, rebeliune, calomnii, inju­
rii, difamațiile aduse particularilor
sau funcționarilor în legătură cu
viața lor particulară sau cinstea
lor personală. Arestul preventiv
este interzis.
Licee militare, Regulam, lor M.
O. 50/1925. Modif. Mon. Of. 159/1930
O. 50/1925. Modif. Mon. Of. 159/1930.
Lieenfa, este un impozit indi­
rect care să plătește de debitanții
(v. c.) de băuturi spirtoase. Taxele
de L. au fost înființate prin legea
din 1 Aprilie 1873, modificată 1908;
înlocuită prin legea din 1929, 1930
și prin legea desfacerii spirtoaselor
din 1931. (v. Brevete).
Lichidare, înseamnă o operație
administrativă care constă în veri­
ficară titlurilor prin cari creditorii
statului pretind anumite plăți. Ve­
rificarea trebuie făcută din 3 punc­
te: dacă creanța există în mod real;
care este cuantumul și dacă crean­
ța nu este atinsă de prescripție sau
de decădere. Fiecare L. trebuie să
fie sprijinită pe acte cari să dove­
dească drepturile dobândite în con­
tra statului.
Lichidarea cheltuelilor, (Con-
tab.) este operațiunea prin care se
determină cheltuelile statului îna­
inte de a fi ordonanțate și 'achi­
tate. Art. 115 L. c. p. prevede că
cheltuelile statului angajate con­
form legii înainte de a fi plătite
trebuiesc lichidate și ordonanțate.
L. se face de șeful administrației
respective, cu drept de ordonanța-
re, sau de delegatul său. L. este
sprijinită pe acte, cari dovedesc
drepturile dobândite față de Stat;
când sunt mai multe acte se întoc­
mește un borderou (v. c.). In cazul
când lichidarea unor cheltueli nu
s’a făcut până la încheierea exer­
cițiului (v. c.) bugetar, aceasta se
va face în socoteala anului finan­
ciar în curs. Acte de L. sunt: bor-
derouri, state de plată, conturi, fac­
turi, chitanțe, etc.
Lichide, aparate de măsurat. Ad­
miterea speciale de măsurat lichi-
 Licitație — Liniștea
de. Decizia Ministerului ind. și co­
merțului Mon. Of. 289/1928.
Licitafie publică, (Contab.) Le­
gea Contab. publice prin art. 86—87
prevede că toate contractele referi­
toare la: lucrări, furnituri, vânzări,
etc. din care izvorește un venit sau
cheltueli pt. stat și ad-țiile publice,
trebuiesc făcute prin licitație pu­
blică. Pt. furnituri licitațiile pot fi
mărginite. Intre casele recunoscute
capabile de-a concura; atunci când
interesele de ordine publică, apă­
rare națională, etc. nu ar permite
lie. publice libere se pot încheia
contracte (v. c.) prin bună învoială
cu aprobarea consiliului de Miniștri
până la orice sumă. Art. 90 condi-
țiunile tehnice de licitație sunt de­
terminate de caietele de sarcini (v.
c.) de care ofertanții trebue să ia
cunoștință. Licitațiile se vor publi­
ca cu cel puțin 30 zile înaintea zile
fixată în publicațiuni sau Mon. Of.
In cazuri urgente publicația se
poate face cu 15 zile pt. lucrări sau
furnituri delà o Valoare de 10 mi­
lioane lei, publicațiile trebuiesc fă­
cute cu 30 zile înainte. Anunțurile
de licitații vor indica: obiectul de
licitație, cuantumul garanției, ter­
menul de executare, ziua, ora și lo­
cul unde se va ținea licitația și un­
de se pot vedea proiectele, devizele
și caietele de sarcini (v. c.). Ofer­
tanții la licitație trebuie să-și de­
clare domiciliul în țară; să depună
garanția prescrisă de 5%; ofertan­
ții, comercianți sau industriași tre­
buie să producă dovadă că au fir­
me înscrisă. Lie. se țin în țară și
se fac prin oferte (v. c.) scrise și
sigilate; se predau comisiei de lici­
tație (v. c). L. se pot face prin stri­
gări când au valoarea mai mică
de 50.000 lei. Nu vor fi admiși la
.lie. decât cei ce întrunesc condi-
țiunile și au depus garanția pre
văzută. Când mai mulți comer­
cianți ar oferi aceiaș sumă se va
proceda la o nouă licitație, supra­
ofertele sunt interzise. Când o lie.
nu va avea un rezultat se va pro­
ceda la o nouă lie. în termen de
10 zile. Rezultatul se va consemna
în proces verbal (v. c.) semnat de
membrii comisiei și ofertanți. Ad­
judecările vor fi supuse aprobării
ministrului respective. In caz de ne-
— 366 —
executare a cond. de licit, se va ți­
ne o nouă licitație. Textul art 88^
110 L. c. p. va fi întotdeauna afișat
în sala de licitații. O copie a pro­
cesului verbal va fi trimis oficiului
central de licitație. Dosarul L. con­
stând din copiile certificate ale ac­
telor delà dosarul licit, se înain­
tează Of. C.I. în 3 zile delà ținerea
L. care va cerceta: legalitatea ține­
rii L. prețul rezultat, verificarea
calității furniturilor, respectarea ca­
ietelor de sarcini; își va da avizul
pt. aprobare sau neaprobare, care
va fi obligator pt. ad-ție.
Liga Națiunilor, v. Societatea.
Limba română, art. 31 din Reg.
St. prevede că funcționarii publici
sunt obligați a cunoaște limba ofi­
cială a Statului. In acest scop se
institue examene de limba română,
unde se pot prezenta funcționarii,
cari nu și-au însușit 1. r, Jurispru­
dent a Casației a statorit că, func­
ționarii, cari nu vor reuși la exa­
menul de limba română pot fi puși
în disponibiilitate temporar, fără
avizul Com. d'e disciplină. El poate
fi reprimit după ce și-a însușit 1.
română; această îndepărtare nu
constitue o pedapsă. (Cas. III,
1265/1930).
Limită de vârstă, (Adm.) se în­
țelege etatea la care funcționarii
publici pot fi puși în pozițiune de
retragere, pt. regularea drepturilor
la pensie (v. c.). L. v. confom art.
2 legea generală de pensiuni pt.
funcționarii civili este 57 ani, pt.
funcționarii eclesiastici 65 ani. In
armată: 50 ani pt. ofițerii inferiori,
52 pt. maiori, 54 pt. locot. col. Ge­
nerali 59—63 ani Reangajați și jan­
darmii 45 ani. Magistrații inamo­
vibili 68 pt. cons. Curții de Casație,
65 C. de apel, 60 tribunale și jude­
cătorii. Sunt scutiți de L. v. Locoț-
colonei și generali cu 30 ani servi­
ciu efectiv, mecanicii și fochiștii de
locomotive cu 25 ani serviciu efec­
tiv. Scoaterea Ia pensie pt. L. v. este
obligatorie și se face din oficiu.
Liniștea publică, (Pol.) Regi,
prin Legea din 19 Dec. 1924, com­
plectată în 22 Martie 1933. Se pe­
depsește cu închisoare până la^ 5
ani, oricine se va asocia, orice în­
țelegere pt. a prepara sau executa
!
Linșare — Listele
o crimă contra unei persoane, pro­
prietății sau siguranței publice,
când prin acea crimă se tinde la
instalarea prin violență a dictatu-
rei unei clase, pt. răsturnarea or-
dinei sociale, acel ce va tipări ma­
nuscrise sau desene provocând la
comiterea unei infracțiuni. Se va
pedepsi cu închisoare de 5—10 ani;
oricine va transmite în original
sau copie unui guvern strein, do­
cumente sau acte emanând delà
stat sau autorități publice; cu 1—3
ani, oricine va face propogandă pt.
crearea de nuclee sau asociațiuni
în scop de a răsturna ordinea so­
cială, cine va participa la manifes­
tatimi! de stradă în acest scop;
până, la 5 ani orice distrugere de
instalații, lucrării, etc. cu prilejul
rnanifestațiunilor publice, barica-
darea în clădiri, ultrajul cu lovire,
rănirile și lovirile. ■ Infracțiuniie la
aceastăt lege se judecă după, legea
micului parchet <v. c.). Simplul fapt
al asocierii, în scopul de a prepara
sau a executa crime sau delicte
contra, vieții, integrității corporale
și libertății persoanelor, sau con­
tra bunurilor și orice înțelegere sta­
bilită! în acelaș scop, constitue de­
lictul contra liniștei publice și se
pedepsește cu închisoare corecțio-
nală delà 2 la 6 ani și amendă delà
5000 la 50.000 lei. Dacă asociații,
sau acei care stabiliseră înțelege­
rea, aveau calitatea de funcționari
publici, sau erau plătiți, sub orice
formă, de așezăminte puse sub con­
trolul Statului, precum și în cazul
când formarea asociației sau sta­
bilirea înțelegerii s’a făcut într’un
local consacrat cultului, învăță-
mântuui sau educației, ori în loca­
lul unei instituții de stat, județ, co­
mună sau altei instituții, pusăi sub
controlul vreuneia din aceste au­
torități, pedeapsa este închisoare
corecțicnală delà 3 la 8 ani și a-
mendă delà 10.000 la 100.000 lei. A-
cela care expune sau poartă în pu­
blic, embleme, insigne, uniforme,
steaguri sau pancarte, când prin
acestea se manifestă afilierea la o
asociație sau înțelegere pedepsită
de lege, sau se aduce aprobarea, în
mod neîndoios, a unui fapt pedep­
sit de codul penal, sau dacă, după
circumstanțe, aceasta constitue o
ațâțare, stârnire sau încurajare la
— 367
rebeliune sau la desordine, comite
delictul ide ațâțare contra liniștei
publice și se pedepsește cu închi­
soare corecțională delà 2 luni la 2
ani și amendă delà 2000 la 5000 lei.
Linșare, (Dr. pen.) executarea de
către mulțime a unui vinovat sau
bănuii. Numele unui judecător
foarte aspru din Carolina de Sud
(Statele Unite), către sfârșitul vea­
cului al 16-lea, al cărui mod de a
face justiție sumară cu robii fu­
gari și criminali, a dat naștere în
numele părți ale Americei la linșaj,
(v. Legea lui Lynch).
Lipcani, corn. rur. în jud. Hotin,
reșed. plășii L. 9287 loc. Judecăto­
rie, secție jand. P. t. t. cfr. la 3 km.
în loc. Prefectură, tribunal Hotin
la 35 km.
Lipova, comună urbană din jud.
Timiș-Torontal, 6069 loc. Reșed. pl.
L. Protopopiat gr. ort. 1534 clădiri,
1840 gospodării, 258 întrpr. ind. și
cornee, judecătorie, poștă, cfr. în
loc. Autorități județene Timișoara
la 62 km. In 1900 avea 7427 loc. din
cari 3290 rom.
Lira sterlină, moneta engleză.
L. 1 L = 20 shilling (sh) = 240
penny (p). .
Lista civilă, înseamnă totalita­
tea alocațiunilor bănești ce se atri-
bue de națiune suveranului său. L.
c. se fixează prin lege pentru du­
rata fiecărei domnii. Prin legea
din 27 Iunie 1930 s’a fixat L. c. pt.
M. S. Regele Carol II Ia 40 mii. lei
anual pe tot timpul domniei, pt.
M. S. Regina Maria 20 mil. M. S.
Plena 7 mil. Marele Voevod Mihail
7 mil. lei. In 1931 M. S. Regele a
cerut personal a se reduce L. c. cu
25% dând astfel primul exemplu de
sacrificiu în criza financiară ce
bântuia, (v. și Domeniul Coroanei).
Listele electorale, sunt tablouri
unde sunt înscriși cetățenii cu drept
de vot. Se întocmesc de primării;
sunt permanente, adăugiri sau șter­
geri se fac numai la revizuirile a-
nuale în luna Decembrie, în Ia­
nuarie stau afișate la primării și
judecătorii. înscrierile în liste se
fac din oficiu, sau la cerere. Ele
cuprind: numele, pronumele alegă­
torului în ordinea alfabetică, do­
miciliul, anul nașteri și profesunea.
 Litografie — Loc
Contestațiile în contra rectificărilor
se adresează judecător ului. Listele
definitive se transcriu în registru]
electoral, care se păstrează 1 la pri­
mărie, 1 la judecătorie. (12—17 Leg.
elect.).
Litografie, reproducerea desene­
lor într’una sau mai multe colori
și a scrisorilor cu ajutorul negati­
velor imprimate sau desenate pe
piatra litografică.
Lituania sau Liatuva, republică
democratică înființată în urma des-
membrării Rusiei; formată din gu-
vernămintele: Grodno, Rovno și o
parte din Vilna. Independența a
fost recunoscută în 1918, dar hota­
rele i s’au stabilit în 1923 când a
cedat Poloniei orașul Wilna, fosta
lor capitală, primind în schimb te­
ritoriul Memel. Suprafața 52.810
kmp. cu 2.181.100 locuitori, 86%
rom. cat. Constituția din 1922. Pre­
ședintele republicei este ales de
parlament pe 3 ani; ex. puterea exe­
cutivă, numește miniștrii, încheie
tratate, declară război, are drept a
djsolva parlamentul și are drept de
veto asupra legilor votate. Parla­
mentul se compune din 78 deputați
aleși pe 3 ani care ex. puterea le­
giuitoare; legea desființează privi­
legiile sau titluri de noblețe. Ale­
gătorii sunt toți cetățeni de 21 ani.
Miniștrii răspund în fața parlamen­
tului sau a poporului în caz de ale­
geri prezidențiale. Modificarea con­
stituției nu se poate face decât prin
plebiscit popular. D. p. d. v. admi­
nistrativ se împarte în 21 de județe
și 7 orașe. Culorile drapelului: gal-
ben-verde-roșu. Stema: în câmp ro­
șu un călăreț cu sabia scoasă.
Liturgie, serviciul divin princi­
pal în biserica ortodoxă și catolică.
Localizarea industriilor, se nu­
mește gruparea industriilor pe pro­
fesii într’o anumită regiune, în sco­
pul de a se apropia de materia pri­
mă sau motrică. L. i poate fi deter­
minată de ușurința transportului,
condițiile climaterice. Ex. uzinele
hidroelectirce se vor instala pe
cursul anelor și la picioarele căde-
rior. Uzinele de fier, în apropierea
regiunilor metalice și carbonifere,
etc. Cauza L. i. este vecinătatea ma­
teriilor, mâinii de lucru, capitaluri,
etc.
— 368 —
Localuri publice, v. Salubritate
pubi.
Locatiune de serviciu, (Dr.
adm.) este un contract prin care
statul sau instituțiile publice anga­
jează un funcționar pe cale contrac­
tuală, în care fixează termenul și
condițiunile în cari va fulncționa
angajatul său. Funcționarul anga­
jat prin Loc. d. s. deși îndeplinește
toate atrib. funcționarului public;
el nu îmbracă calitatea de funcțio­
nar public rămânând simplu con­
tractant învestit în mod limitativ
cu drepturi pe cari i-le conferă con­
tractul încheiat. Statutul prin art.
2 exclude delà beneficiile acestei
legi pe funcționarii „angajați prin
contract“.
Locotenentă, (Dr. const.) în tinr
pul vacanței Tronului, Adunările
legiuitoare întrunite într’o singură
adunare, vor numi o locotenență
regală, compusă din 3 persoane
care vor executa puterile regale
până la suirea Regelui pe Tron.
Alegerile membrilor se va face prin
vot secret. In timpul locotenentei
nu se poate face nici-o modificare
Constituției.
Lockout, (Muncă) înseamnă în­
cetarea lucrului în anumite între­
prinderi ai căror patroni s’au coa­
lizat pt. a-și apăra interesele lor
patronale, față de revendicările
muncitorești; conform art. 4 din le­
gea conflictelor de muncă, nici-o
încetare colectivă de lucru pt. cau­
ze referitoare la condițiunile de
muncă, fie din inițiativa patroni­
lor, fie din a salariaților, nu va
putea avea loc, înainte de a se fi
încercat împăciuirea comisiuni de
arbitraj (v. c).
Loc public, este locul deschis
sau accesibil publicului, fie prin
natura lui, în mod permanent și
absolut, fie prin destinație, în mod
temporar și relativ, fie în mod ac­
cidental, datorită unor anumită îm­
prejurări. In public se consideră
săvârșit faptul care s’a petrecut: în
loc public prin natura lui, indepen­
dent de prezența efectivă a publi­
cului; în. loc prin destinație în mo­
mentul în care era deschis publi­
cului; în loc public accidental, în
aceleași condiții ca în alineatul pre-
 Locuințe — Logodnă
cedent, dacă a fost auzit sau văzut
de cineva; în loc privat, cu inten-
țiunea de a fi auzit sau văzut de
public și dacă a fost realmente vă­
zut sau auzit; într’o adunare sau
reuniune la care asistă mai multe
persoane, cu excepția reuniunilor de
familie; prin orice mijloace de co­
municare, destinate a-1 aduce la cu
noștința publicului.
Locuințe, construire de L. Lege
pt. încurajarea construirei de lo­
cuințe Mon. Of. 95/1927; Rectif. Mon.
Of. 108/1927; Abrogarea Mon. Of
116/1930.
Locuințe țărănești, construirea
locuințelor țărănești este reglemen­
tată prin Regulamentul din 14 Iu­
nie 1894, care conține o sumă de
reguli privitoare la alinierea sate­
lor, la materialele și condițiunile în
care trebuiesc construite locuințele
țărănești: Fiecare vatră de sat va
fi împrejmuită cu șanț sau gard.
Serviciul tehnic al județului va de­
termina, pt. fiecare sat, direcțiunea
și lărgirea drumurilor, potrivit le­
gii pt. drumuri. Casele locuitorilor
se vor așeza potrivit acestor ali­
nieri, sub directa priveghere a pri­
marului. Nici-o construcție nu se
va face, în interiorul comunei, fără
autorizația notarului și primarului
(v. Costrucții. Autorizațiuni). care
va arăta locurile și alinierile stabi­
lite de serv, tehnic și va opri pe
locuitori să calce cu zidurile sau
împrejmuirile, zona drumurilor.
Construirea caselor se va face după
un model tip, întocmit de Ministe­
rul de interne, conform mijloacelor
și obiceiurilor locale și întrebuin-
țându-se, ca materiale, numai: că­
rămida bine arsă, ceaniur său pi-
sea, vălătuci sau gard lipit, dulap!
dubli umpluți cu pământ și bârne
tencuite. Casa va fi văruită și în in­
terior și pe din afară. Construirea
de bordee este oprită. Casa va fi
așezată cu ferestrele spre miază-zi,
răsărit, sau anus, și, nicidecum, cu
spatele la stradă; va fi ridicată
deasupra drumului, cu cel puțin
0.50 cm, fiind înconjurată cu tar­
dati sau prispe. Casa va avea cel
Puțin 2 camere, pe o sală și va fi
acoperită cu fier, olane, șiță, șin­
drilă: nu este permis șovarul din
coceni și paiele. Camerile vor avea
369
un spațiu de cel puțin 20 m. c. vor
fi cu 2 terestre deschizătoare și cu
geamuri, nemai permițându-se, fe­
restrele fixe și cu hârtie sau țiplă;
deasemenea ele vor fi pardosite cu
scânduri sau cărămidă bine arsă,
având sobe cu ușa înlăuntru și cu
coșul ieșit mai sus de coama înve-
litoarei, cu cel puțin 30 cm. Curțile
șe vor mătura odată pe săptămână;
iar depozitele de băligar, se vor pu­
tea păstra numai delà Septembrie
până la Martie, când vor fi trans­
portate pe locurile de cultură. Nu­
mai bălegarul pt. tezec, se poate
păstra până la finele lunei Maiu,
când se va pune la uscat. Puțurile
vor fi împrejmuite cu pietriș, pe o
rază de 3 m. iar ghizdurile lor vor
fi înalte de 1 m. Topirea inului și
a cânepei nu este permisă decât la
100 m. de sat, lângă ape curgătoa­
re, sau în gropi împrejmuite astfel
încât să nu se poată adăpa vitele
din ele.
Locus regit, actum, (Dr. int.)
Actele trebuiesc făcute după forme­
le locului unde se fac, este regula
după care se fac actele din punct
de vedere al legii. Dacă un străin
aflându-se în România vrea să facă
un act ce donație sau ipotecă, a-
cesta trebuie să se supună forme­
lor cerute de legea română. Actul
nu va fi valabil dacă niu s’a făcut
după regulele prescrise de legea lo­
cului unde s’a făcut actul.
Logofăt, primul boier, prezident
al Divanului, întocmea documente­
le și era mai marele peste isprav­
nici; 2) ministru mai ales de justi­
ție: logofătul bisericesc, al dreptă­
ții: logofăt de obiceiuri, ministrul
de ceremonii al palatului domnesc;
logofăt de taină, secretar domnesc.
Logodnă, (Dr. civ.) este o pro­
misiune de căsătorie care nu pro­
duce nici-o obligație între părți. In
trecut !.. avea o însemnătate deo­
sebită: se creia legătura juridică
între logodiți, era un contract care
avea efectul că nu se mai putea în­
cheia căsătorie între membrii fa­
miliei logodiților. In dreptul actual
L. nu produce nici-un efect juridic
asupra căsătoriei, care se poate în­
cheia fără aceasta. Totuși dintr’un
principiu de drept L. poate produce
o obligație pt. cel ce fără just mo-
24
 Loja — Lucrări
tiv a renunțat la L, în ce privește
restituirea cheltuelilor făcute cu L.
Un principiu de drept cuprins în
art. 938 Cod civ. prevede că „ori­
cine cauzează altuia o pagubă este
ținut să o repare“; jurispnudența
a admis că acel ce fără motiv a
desfăcut L. este obligat la restitui­
rea speselor. Logodnicul nu poate
fi constrâns să încheie căsătoria.
Cel care rupe L. va despăgubi pe
celălalt logodnic, pe părinții aces­
tuia, pt. chelt. făcute sau obliga­
țiunile contractate, de pagubele su­
ferite, de pagubele morale suferite.
Cel care rupe L. pt. motive înte­
meiate nu va datora despăgubire.
Ruperea L. îndreptățește pe logod­
nici să ceară înapoierea darurilor;
ele nu se înapoiează în caz de
moarte.
Loja masonică, înseamnă locul
de întrunire al unei societăți secre­
te numită „francmasoneria“ (v. c.).
Loman, corn, rurală în jud. Al­
ba, 1323 loc. pretură, judecătorie,
cfr. Sebeș 18 km. Alba-Iulia 34 km
Lombroso, v. Teoriile lui.
Lord, titlu de onoare dat în An­
glia nobililor; lord mayor, titlul pri
mărului din Londra.
Loterii, 1. Se înțeleg orice vân­
zări prin tragerea la sorți, de imo­
bile, mobile sau mărfuri, vânzări
cari oferă și prime sau beneficii,
datorite norocului. 2. Orice opera­
țiuni prezentate publicului și care
l-ar face să spere într’un câștig da­
torit norocului. Este regi, de legea
din 1888, care prevede că sunt o-
prite. Guvernul poate autoriza L.
pt. scopuri de binefacere sau pt.
încurajarea artelor. Abaterile se
pedepsesc cu închisoare până la 6
luni. (350 C. pen.). Loteriile de stat
pt. fondul asistenței sociale, națio­
nală, etc. pot fi autorizate de Mi­
nisterul sănătății și ocrotirilor so­
ciale. (4 Leg. Contr. apel, la contrib.
publicului 1923).
Loteria de stat, înființată prin
L. M. O. 166/1931. Este o instituție
privilegiată de stat pe clase; face
parte din patrimoniul „Fondului
gen. sanitar și de ocrotire“. Din ve­
nitul net al L. st. se va atribui: 5%
pt. opere de ocrotire copiilor, 5% (
societății „Crucea roșie“, 10% Efo­
- 370 —
riei Spitalelor, 20% Epitropiei Sf.
Spiridon lași, restul de 60% pt. pro­
filaxia tuberculozei, sifilisului și
impaludismului. Expl. L. se face de
Minist. muncii; el poate conceda
dreptul de colectură și desfacere a
lozurilor pe întreagă țară. Pe tot
timpul funcționarii L. st. nu va
mai putea funcționa altă loterie
afară de loteriile pt. strângerea
fondurilor pt. asistența socială, cul­
turală sau națională, cu o singură
tragere cu valori maxime de 100
lei lozul. Operațiunile, actele, lucră­
rile, etc. L. st. sunt scutite de orice
taxe sau impozite.
Lucrări publice, sunt lucr. în­
treprinse de stat, județ, comună
sau adm. publice. Plata L. p. este
prevăzută prin bugetul anual; lu­
crările mai importante se acoperă
din veniturile extraordinare prove­
nite din împrumuturi; excedent,
etc. fie că se execută de stat sau
paticulari trebuiesc autorizate prin-
tr’o lege. L. p. se face în urma unor
planuri și devizuri (v. c.) prin lici­
tație publică (v. c.). Punerea în lu­
crare nu se poate face până când
nu vor exista fondurile necesare.
L. p. se fac în regie proprie sau
prin concesiune (v. c.). L. prin bu­
nă învoială se pot face prin coope­
rative sau industrii casnice până
la 3 mii. și pt. orice sumă în inte-
resui apărării naționale și pt. acele
lucr. unde concurența nu poate a-
vea loc: ca obiecte de artă pt. su­
plimente de lucrări, etc. (art. 90 L.
c. p.); plata lucrării se face după ce
a fost recepționată de o comisiune;
asupra lucrărilor nu se pot da a-
vansuri în cazuri excepționale se
pot acorda av. pt.servicii efectuate
în proporție de 5% din valoarea lu­
crării. (art. 108—110 L. c. p.). Spo­
rul de prețuri la L. p. se acordă în
cazuri de forță majoră, -când au
survenit sporuri de prețuri pe pia­
ță; când lucrările în curs de exe­
cutare .au fost distruse de elemen­
tele naturii, sau când a fost impo­
sibil să se prevadă anume dificul­
tăți. (art. 78 L. p.). Administrațiile
publice s>unt obligate a comunica
Oficiului de licitație la începutul
anului programul de lucrări de exe­
cutat în cursul anului pt. coordo­
narea ținerii licitațiilor, (art. 83 L.
 Lucrări — Luxemburg
c. p.J. Cheltuelile pt. L. se pot an­
gaja până la 1 Februarie a anului
In curs cari trebuiesc executate șl
recepționate până la 15 Martie. (L.
c. p. art. 36).
Lucrători, sunt acei cari pres­
tează obișnuit o muncă manuală,
pe seama unui patron (v. c.), fie în
tot timpul anului, fie numai o par­
te clin an; șefii ele echipă; portarii,
ucenicii, meseriașii, membrii echi­
pajelor ele pe vase; acei ce lucrează
,1a domiciliu, (v. Conflicte de mun-
«ă, judecătorii de muncă).
Lucru efectuat, (Muncă) asigu­
rarea plății lui a fest reglementată.
de L. pubi. M. O. <11/1931. Litigiile
■dintre meseriași, patroni meseriași,
sau mici industriași cu clienții sau
salariatii lor, referitor Ia neplata
lucrului, efectuat calitatea materia­
lelor întrebuințate sau nerespecta-
rea clauzelor din convențiimea
de antrepriză furnitură sau muncă,
de oricare din părți, șe vor judeca
■de o „coiiiisiune arbilralä“ compu­
să din: judecătorul de ocol ca pre
ședințe și câte un membru al: par­
rei reclamante și al patronului. Me­
seriașii, patronii, etc. vor alege pe
reprezentantul 1er dintre specia­
liștii organizațiunilor profesionale.
Clienții vor alege dintre cetățenii
localnici cu bună reputație. Alege­
rea delegatilo!’ se face prin petițiu-
nea introductivă. Arbitrajul este
obligator, comisiunea judecă în pri­
ma și ultima instanță litigiile de
mai sus, până la valoarea de 50.000
lei. Hctărîrile se pronunță în șe­
dință fără drept de opoziție sau
apel; se pot ataca cu recurs pt. vio­
lare de lege, omisiune esențială, ex­
ces de putere și eroare. In caz de
casare, tribunalul va judeca fondul,
(v. Jurisdicțiuni muncitorești. Ca­
mere de muncă).
Lucru judecat, înseamnă că ori­
ce persoană achitată după o lege,
nu mai poate fi apucată sau acu­
zată pt. același fapt. O cauză jude­
cată de justiție, care nu mai poate
di reluată; cineva nu mai poate fi
— 371 —
deținut și acuzat din nou pt. vina
prevăzută în cauza judecată. Ac­
țiunea publică și privată se termi­
nă prin pronunțarea hotărîrei de­
finitive, „ncm bis idem,“ adică ni­
meni nu poate fi pedepsit de 2 ori
pt. acelaș fapt. Sunt totu.ș cazuri
când o persoană achitată pt. o fap­
tă sub o calificare mai poate fî ur­
mărită pt. acelaș fapt sub o altă
calificare, ex. o persoană urmărită
și achitată pt. crime de tâlhărie,
poate fi urmărită pt. acelaș fapt
sub inculpare de furt: pt. crimă de
omor cu voință poate fi urmărită
pt. delictul de omor prin impruden­
ță; pt. fals va putea fi urmărită
■ulterior pt. acelaș fapt sub urmă­
rire de escrocherie.
Luduș, com. ruralii în jud. Tur­
da, reșed. plășii. 5023 loc. Judecă­
torie, percepție, jand. P. t. t. cfr. în
loc. ia 2 km. Prefectură, tribunal
Turda la 33% km.
Lugoj, comună _urbană, reședin­
ță a jud. Severin; 23.674 loc. Reșed.
episcopală gr. cat. 3655 clădiri, 599.5
gospodării, 927 întrepr. ind. și co­
mere. Autorități județene, liceu,
școli sec. inf. Aici este școala, de
notari ale cărei cursuri durează 10
Juni. Directo Dr. Ciupe. București
518 km.
Lumea romană, v. Imperiul.
Luxemburg, mic stat neutru,
cuprins între Belgia, Franța și Ger-
tmania. Supraf. 2586 km2 cu 268.274
locuitori. Capitala Luxemburg;
const, din 1868 proclamă monarhie,
în care puterea executivă este ex.
de monarh; numește consiliul sta­
tului compus din 15 membrii cu
atrib. de administrație publică, jus­
tiție administrativă, și cu drept de
a putea respinge legile parlamen­
tului. Organul legislativ este parla­
mentul, compus din 47 membrii,
aleși pe 6 ani de alegători de am­
bele sexe în vârstă de 25 ani. La
izbucnirea răsboiului mondial, în
prima zi a fost ocupat de trupe ger­
mane, rână în 1918, când i s’a de­
cretat independența.
4’
 M. — Maestru
M,a 13-a literă din alfabetul ro­
mân; m = metru; m = masculin.
M = milia (lat.) 1000.
Măcelării, (San. vet.) deschide­
rea de M. debite de mezeluri, brân­
zeturi, etc. nu se poate face decât
cu autorizația comunală sau foru­
lui industrial, dată cu avizul con­
siliului de higiena. Carnea vândută
în M. trebuie să provină dela ani­
male (v. c.) sănătoase, a căror sta­
re de sănătate a fost constatată îna­
inte de tăiere și examinată după
tăiere de medicul . veterinar; vor
purta marca abatorului (v. c.) de
proveniență. Lipsa mărcei atrage
confiscarea. Transportul cărnii delà
abator la măcelării se va face în
vehicule închise, căptușite cu ta­
blă de zinc. M. vor fi construite în
zid, cu pardoseală impermeabilă,
cu apa introdusă și canal de scur­
gere, vor avea pereți tencuiți și
spoiți cu vopsea albă în ulei; vor fi
bine iluminate și ventilate. In mu­
nicipii va fi obligatoriu căptușirea
pereților cu marmoră, la înălțime
de 1.80 m. M. nu pot avea comuni­
cație cu camerele de locuit, dor­
mitoare, sau depozite, altele decât
de carne sau grăsime. Vânzătorii
vor fi îmbrăcați în bluze albe, cu­
rate. Orice M. va avea pivniță zi­
dită sau dulap frigorifer pt. con­
servarea cărnii; păstrarea cărnii în
contact cu igheațja este interzisă.
Cuierele pt. suspendarea cărnii vor
fi de metal; toate instrumentele de
tăiat vor fi ținute curat. Tăierea
oaselor nu se va face decât cu fe-
restrăul. Expunerea cărnurilor la
uși, ferestre, este interzisă. Vânza­
rea -cărnii de cal se va face Ia mă­
celării speciale. Carnea de rama­
tori sau mezeluri importate se va
supune examenului trichinoscopic
și se vor marca. Mezelurile se vor
prepara numai din carnea anima­
lelor tăiate în abatorii oficiale și cari
au fost examinate cu trichinosco-
pul. In debit mezelurile se vor păs­
tra în galantare cu capace de sticlă,
cu orificii închise, cu metalice; fa-
bricele de debitele de mezeluri vor
avea instalațiuni de frigorifere pt.
372
M
păstrarea lor. Este oprit a se vinde
în M. și debite de mezeluri, sub­
stanțe cari pot comunica mirosuri
nenaturale mezelurilor. (1—24 Reg.
Leg. pol. san. vet. 1926).
Machiavelism, (Dr. const.) este
un vechiu principiu de guvernare,
formulat de Machiavel 1513, care pe
lângă că cuprinde o mulțime de
doctrine odioase, a alcătuit știința
modernă a organizațiunei sociale,
întemeiată pe știința faptelor. M.
declară politica independentă de
morală și a făcut din succes sau
faptul ajungerii la putere, unica
regulă a omului de stat, indiferent
de mijloacele se s’au întrebuințat
în acest scop. Se bazează pe prin­
cipiul: „scopul scuză mijloacele“.
Doctrina M. desemnează acea poli­
tică prudentă și utilitară, care nu
are nici-un frâu moral. Pt. Machia­
vel, religiunea este un mijloc, prin
care se poate guverna, deci oame­
nii politici trebuie să țină seamă
de religie. Mijloacele de guvernă­
mânt propuse de M. sunt: cruzimea
și reaua, credință, pt. ca oamenii
fiind răi; este inutl să fii bun, căci
te înșeală. Doctrina sa nu are de
scop a da o formă oarecare org.
sociale; este o teorie de guvernă­
mânt care convine oricărui sistem
politic, al cărui principii trebuie să
fie ,.scopul scuză mijloacele“. Ma­
chiavel povățuește și principelui
și poporului teroarea și trădarea.
„Atunci când prin intimidare, tira­
nul nu poate guverna, el trebuie
să suprime pe adversar“.
Macht geht vor Recht. Forța
primează dreptul. Expresie atribui­
tă lui Bismarck (1815—1898).
Macin, com. urbană în jud. Tul-
cea, 5459 loc. Reșed. plășii. 1270 clă­
diri, 1218 gospodării, 95 întrepr.
ind. și comerc. Judecătorie, poștă
în loc. port la Dunăre, cfr. Baba-,
dag la 73 km. Autorități jud. Tul-
cea la 77 km.
Maestru, (Com.) sau cartea ma­
re, este un registru comercial au­
xiliar, nesupus formelor de timbra­
re. parafare, viză, etc. Se îtrebuin-
țează pt. deschiderea conturilor (v.
 Magna — Mandat
c.) întreprinderii, având partea
stângă pt. debit și dreapta pt. cre­
dit.
Magna Charta, (Dr. const.) este
actul prin care Ioan Fără Țară al
Angliei, la 1215, în calitate de pro­
prietar și titular al dreptului de
suveranitate, a abdicat în favoarea
nobililor și preoților, Ia o serie de
prerogative și drepturi regale, im-
punându-și și restricțiuni față de
supușii săi, cuprinse în M. Ch. ca­
ne a fost prima constituție a popo­
rului englez. Regele loan Fără. Ța­
ră, nemulțumit de această Const, a
■ încercat sîi o declare nevalabilă, în
urma căruia nobilii s'au răsculat
silind pe rege să abdice.
Magna cum laude, cu succes
strălucit. A trece un examen, a ob­
ține o diplomă magna cum laude.
Măicănești, corn, rurală în jucl.
R.-Sărat, f. reșed. plășii, form, din
7 sate cu primăria în llulboaca. Ju­
decătorie, P. t. t. jandarmerie în
loc. Prefectură, tribunal R.-Sărat
la 40 km. cfr. llanu-Conachi la 18
km.
Majoritate, (Dr. civ.) înseamnă,
cea mai mare parte a populației ce
alcătuesc un stat. Ex. în România
românii formează ,.M. absolută“ se
înțelege jumătate plus unul din
numărul voturilor exprimate. -,M.
relativă"’ se înțelege un număr de
voturi oarecare, în comparație cu
un alt număr de voturi mai mic.
M. mai înseamnă vârsta când o
persoană devine capabilă, d. p. d. v.
al drepturilor publice. In regulă ge­
nerală o persoană, este majoră, la
vârsta de 21 ani. M. penală este Ia
20 ani. După noul proiect de Cod
penal la 19 ani. Minorul va deveni
M. d. p. d. v. al drepturilor civile
prin căsătorie; cel care s’a căsăto­
rit înainte de 18 ani, va fi pus sub
curatei;! până va împlini 18 ani.
Mălini, corn, rurală în jucl. Baia,
reșed. plășii Moldova, formată din
satele: Mălini, Pârae, Sulta. 3211
loc. primăria M. P. t. t. jandarme­
rie. notariat cerc. în loc, judecăto­
rie, cfr. prefectură, tribunal Fălti­
ceni 20 km.
Malta, v. Ordinul de . ..
Malthusianismul, doctrina lui
T. MalHtus, care consistă în absti­
— 373 —
nență delà căsătorie, pt. cei care
nu pot da naștere la copii sănătoși
și nu le pot asigura existența. El
a observat, că populația se sporește
mult mai repede decât sunt posibi­
litățile de asigurare a subsistenții
ei. Neomalthusianisniul susține im-
perfecția căsătoriei.
Mamă, v. Ocrotirea.
Mamelon, se numește o ridică-
tură de pământ, relativ mică, izo­
lată, iar punctul său cel mai înalt
se leagă de terenul din jur; dacă
are formă ascuțită se numește să­
geată, sau pisc.
Mănăstireni, comună rurală în
jud. Cluj, 1667 loc. Notariat, post de
jand. of. poștal, paroh, gr. ort. și
reformată; cfr. Călata și Huedin la
9 km. Are legături cu autobuz
zilnic Cluj—Oradea. Prefectură, tri­
bunal Cluj la 45 km. Judecătorie
Huedin; pretură Călata.
Mănăstiri, sunt comunități re­
ligioase de călugări sau călugărițe,
cari se hotărăsc 'a-și petrece viața
în înfrânare, sărăcie și ascultare
necondiționată. M. este persoană
morală, supusă, autorității episco­
piilor respective. Fiecare M. este
obligată ași întocmi viața în inte­
riorul ei, ca să devie un loc de
viață bisericească, de frumoase vir­
tuți creștinești, de evlavioase slujbe
religioase, de mângâiere sufletea­
scă pt. conviețuitorii ei și pt. creș­
tinii ce o cercetează.
Mandat, în dreptul internațio­
nal înseamnă starea unui stat care
d. p. d. V. al capacității internațio­
nale, nu poate obține exercițiul dr.
internaționale, din cauza inferiori­
tății lui culturale și pentrucă n'are
cunoștința acestor drepturi. Aceste
popoare deși constitue individuali­
tăți internaționale, trebuiesc aduse
la gradul de civilizație al celorlalte
state spre a le face apte să se gu­
verneze singure și să aibă capaci­
tatea internațională. Ultimele tra­
tate au pus aceste populațiuni sub
tutela Societății Națiunilor (v. c.)
care a trecut temporar guvernarea
acestora, statelor membre ale sale.
Mandat international, se nu­
mește puterea acordată unui stat,
însărcinat cu administrarea anu­
mitor teritorii, sub răspunderea So­
 Mandate
cietății Națiunilor (v. c.). M, i. sunt
o inovație a tratatelor de pace din
1919. Asemenea M. i. ,au primit: An­
glia asupra Palestinei, etc. Japo­
nia, Olanda, etc.
Mandate de amendă, se nu­
mesc deciziuni ale autorităților po­
lițienești, prin cari se aplică amen­
zile date de legi în competința lor.
M. a. a fost Introdus în legiuirea
din Ardeal prin legea XX din 1901;
îl poate emite numai autoritatea
polițienească, cu drept de a consta­
ta și judeca contravențiuni (jude­
cătoriile polițienești, polițiile în o-
rașe și primpretorii în comunele
rurale). M. a. se aplică în cazurile
când, pt. contravențiuiiea comisă
nu se poate aplica pedeapsa închi­
sorii, ci numai amenda până la 500
lei, în cazurile când, denunțul este
făcut din partea unei autorități,
funcționar public sau organ oficios
și când, nu există nici-o îndoială în
privința realității denunțului; ex.
proces verbal în care au fost ascul­
tate părțile sau martorii, s’a con­
statat de însuși autoritatea denun­
țătoare, etc. și când denunțul e fă­
cut de un particular, dovedind cu
un document public sau privat și
judele polițial e pe deplin convins.
Când acțiunea se urmărește numai
la cererea părții, M. a. se poate da
numai dacă reclainația este făcută
de păgubaș sau împuternicitul său.
M. a. se dă pt. fiecare inculpat se­
parat. Nu se pot da mandate de a-
mendă când: inculpatul încă n’a
împlinit 18 ani; când minimul pe-
(depsei este 500 lei, când legea sta-
torește pedeapsa închisorii și când
păgubașul cere și despăgubiri ci­
vile. M. a. trebuie să cuprindă: nu­
mele, ocupația și domiciliul incul­
patului, numele autorității care a
făcut denunțul, numirea contraven-
țiunei, locul și timpul comiterei,
dovezile de vinovăția inculpatului
în urma cărora s’a convins judele,
indicarea art. din lege, ordonanța
care regi, chestiunea, suma amen­
zii, termenul de achitare și numă­
rul zilelor de închisoare în caz de
neachitare, avizul prin care se face
cunoscut inculpatului că este în­
dreptățit a cere primei instanțe în­
lăturarea M. când s’a,r simți nevi­
novat și ținerea pertractărei, sau
— 374 -
poate face recurs la inst, II pt, re­
ducerea amenzii în caz când nu
neagă comiterea faptului, ci excep-
ționează numai mărirea amenzii;
că dacă inculpatul în 15 zile delà
preluare nu va cere nici verbal nici
în scris pertractare, M. a, va fi
executat; că inculpatul mulțumit cu
amenda poate cere amânarea plății
amenzii, ori plata în rate. Inmâ-
nuarea M. se face cu dovadă de în-
mânuare; inculpatul are dr. ași
face declarația că e mulțumit, sau
cere pertractare, chiar și pe coala
de înmanuare. Dacă inculpatul ce­
re pertractare (v. c.), aceasta va
decurge așa, ca și când mandatul
de am., nici n’ar fi existat. Dacă la
ziua fixată pt. pertractare, judele
polițial constată că inculpatul sau
împuternicitul său, nu s;a prezen­
tat, nici nu și-a motivat absența,
fără a ținea pertractare, declară, că
M. se poate executa. Când inculpa­
tul nu neagă comiterea faptului, ci
exceptează mărimea amenzii, are
dr. în 15 zile a insinua recurs la
instanța II fără vreun alt drept de
apel. Prin M. a. nu se poate sta­
bili nici-un fel de despăgubire sau
spese.
Mandate de deputati.Ccmisiu-
nea centrală elect, (v. c.) procedea­
ză la: repartizarea mandatelor,
grupărilor politice pe țară, reparti­
zarea pe ciroumscripțiuni și atri-
buțiunea mandatelor din fiecare
listă. Operațiunea este următoarea:
se totalizează pe țara numărul vo-
tanților, se calculează procentul o-
bișnuit de fiecare grupare politică,
aceea care a întrunit 40% față de
celelalte, se declară grupare majo­
ritară, Gruparea care n’a întrunit
2% pe țară nu i-se atribue nici-un
mandat. Mandatele se repartizează
în proporție de: grupări majorita­
re, i se dă jumătate din numărul
mandatelor (primă electorală). Cea­
laltă jumătate se împarte între
toate grupările, inclusiv cea majo­
ritară, proporțional cu procentele
de voturi obișnuite de fiecare. Când
nu s’a declarat nici-o grupare ma­
joritară, maialatelo se împart prop,
între toate grupările după procen­
tele de voturi obținute.
Mandate de plată, (Contab.)
sunt actele prin care ordonatorii
 Mandate
secundari (v. c.) dispun de creditele
cari le sunt repartizate prin buge­
tul interior (v. e.) al ad-ției sau
ministerului respectiv. Ai. vor fi e-
nn'se numai în marginea creditelor
distribuite lunar; ele vor fi vizate
de șeful contabilita ții respective cu
mențiunea, „bun de plată". M. se
emit pe numele creditorilor cuprin­
zând suma, ce plată trebuiesc să
întrunească, toate celelalte condi-
țiuni prevăzute pt. ordonanțele de
plată (v. c.). Nici-.un mandat nu se
va emite decât în baza, actelor jus­
tificative (v. c.) din cari să se con­
state că efectul lor este de achitat.
,M. se achită de caseriile publice (v.
c.). M. neaebitate în cursul unui
exercițiu, se vor achita din ex. a-
nului în curs. (art. 119—130 L. c. p.).
Mandate de plată judecătorești,
(l’r. civ.). Instanța judecătorească
constatând că obiectul unei acțiuni
este pilata unei sume de bani, poate
emite fără, citarea părților, un Ai.
pi. prin care va pune în vedere de­
bitorului ca în termen de 15 zile,
să plătească, reclamantului suma
datorată. M. pi. se poate emite până
ia suma de 50.000 lei și cènci fati­
tele pe cari se întemeiază sunt ido-
vedite prin înscris original (v. c.).
Contra M. pl. se poate face opozi
tie (v. c.). Când sunt mai mulți pa­
rtiti se va. emite asupra tuturor so­
lida r.
Mandate judecătorești, (Pr.
pen.) sunt ord'ne judecătorești adre­
sate unei persoane sau forței pu­
blice, ca să aducă o persoană sau
să o aresteze și să o pună la dis­
poziția justiției. Art. 88 Pr. p. pre­
vede căi nimeni nu poate fi oprit,
ridicat sau arestat derât în pute­
rea unui mandat judecătoresc, dat
în virtutea unei facultăți si în ca­
zuri determinate prin lege. M. sunt:
de înfățișare, de aducere, de depu­
nere și de arestare. M. de înfățișare
este adresat persoanei chemată, a
se înfățișa, transmis prin agentul
forței publice care dresează proce­
sul verbal (v. c.) pt. înmânuire. 1W.
de aducere este emis de procuror
sau jud. inslr. în materie crimina­
lă sau coreețională. de a aduce o
persoană. în fața lor prin interme­
diul forței pubi. Acest mandat se
dă, dacă, o persoană, nu s;a prezen­
— 375 -
tat sau n'a justificat înaintea în­
fățișări o cauză, legitimă, de împie­
decare. M. de deimnere este dat nu­
mai de judecăt. de instrucție pt. a
se aresta o persoană pt. un scurt
timp, care deocamdată nu poate fi
lăsată liberă, nici a se aresta; el
ține pe individ Ia dispoziția justi­
ției timp de 24 ore și se dă după
interogatoriu; el trebuie să fie co­
municat celui în drept și trebuie să
arate motivul depunerii și faptul
imputat. M, de arestare preventivă
se dă de jud. instr, ca să, aresteze
în închisoare preventivă, o persoa­
nă, în împrejurări grave și când
arestarea, este indispensabilă in-
structiunei, sau este reclamată de
un interes al siguranței publice. M.
se dă. în numele legi’. Orice M.
trebuie să cuprindă: data, numele,
pron. si calitatea magistratului
care l-a emis: să fie individual, să
arate numele și semnalmentele pre­
venitului și faptul imputat, locul
unde trebuie arestat și depus, sem­
nătura și sigilul autorității și mo­
tivele acestora. După procedura
ardeleană exista numai 3 feluri de
mandate: de aducere, de urmărire
și le arestare preventivă, care poate
dura 15 zile, cu drept de prelun­
gire alte 15. Arest de instrucțiune
poate dura 3 luni. Asemenea, și pro­
cedura. bucovineană.
Mandate poștale, sunt, acte prin
cari se poate transmite prin poștă
o sumă până la 30.000 lei. Taxele
pt. transmitere de bani sunt fixate
pe M. sunt, plă!ibile în termenul de
40 zile; delà. data, lor, peste această
dată va trebui emis un nou aviz de
oficiul expeditor Oficiile ’poștale
sunt autorizate a plăti mandate din
sumele depuse de către expeditori,
în caz de neajungere chiar din pro­
priul lor venit, cu olii, tie a se resti­
tui din fondu) pt. M. p. dela depo­
zitul central. Valoarea M- P- cari
nu se pot. achita, nici nu se reclamă
timp de 3 ani, s>e face venit statu­
lui. Expeditorul unui M. p. va ob­
ține chitanța de predare. M. P- pot
fi exrediate după, destinatar gra­
tuit. Declamația. unui M. p. se adre­
sează oficiului de predare. Expedi­
torul are drept a cere la prezentarea
Al. p. să i se trimită un aviz de pri­
mire de către destinatar, plătind o
taxă separată.
 Mandatul — Maramureș
Mandatul comercial, are de o-
biect tratarea de afaceri- comerciale
pe seama și socoteala mandantului.
Mandatul comercial nu se presupu­
ne a fi gratuit. Deși conceput în
termeni generali, mandatul comer­
cial nu se întinde și la operațiunile
cari nu sunt comerciale, afară da­
că, aceasta se declară cu precizie
prin mandat. Dacă mandatarul nu
are instrucțiuni decât asupra unor
părți ale operațiunii, mandatul se
socotește liber pt. celelalte. M. pt. o
anumită operațiune cuprinde îm­
puternicire și pt. toate actele nece­
sare executării lui, chiar dacă nu
sunt anume arătate. Cu toate aces­
tea este necesară o autorizație spe­
cială pt. a face tranzacțiuni, com­
promisuri de arbitraj, a contracta
obligații cambiale, înstrăina, ipo­
teca sau greva imobilele ori face
donații. Dacă mandatul a fost dat
de mai multi mandanti, aceștia sunt
obligați solidar față de mandatar.
Mandatarul trebuie să înștiințeze
fără întârziere pe mandant, de exe­
cutarea contractului de mandat.
Mandatarul este răspunzător de
stricăciunile lucrărilor ce-i sunt în­
credințate spre păstrare, afară de
cele provenite din caz fortuit, din
viciul sau natura lor.
Mangalia, com. urbană în j.uid.
Constanța, stațiune balneară mari­
timă; 2776 loc. Reșed. plășii M. 598
clădiri, 628 gospodării, 107 întrepr.
ind. și comerc. Judecătorie, percep­
ție, poștă în loc. cfr. Caraomer 34
km. Autorități județene (v. c.) Con­
stanța la 44 km.
Manifestațiuni publice, delic­
tele de ultraj comise cu ocazîunea
unei M. p. organizată în scop de a
răsturna ordinea socială se pedep­
sește cu închisoare delà 6 luni la
6 ani. Rănirile și lovirile comise cu
ocazia M. p. org. în scopul de mai
sus, se pedepsesc cu închisoare dela
1 până la 3 ani. (25—26 L. pubi.
Mon. Of. 68/1933).
Mânuitori de bani publici, v.
Casieri.
Mânuitori de materiale, sunt
funcționarii cari primesc, păstrează
și predau mat. pubi. M. m. înainte
de intrarea în funcțiune, sunt obli­
gați a depune o garanție (v. c.) în
- 376 —
numerar sau efecte publice ale sta­
tului; în caz de lipsă, ei nu vor pu­
tea fi descărcați, decât justificând
că lipsa a provenit din forță ma­
joră (art. 20 L. c, p.), ei nu vor pu­
tea fi descărcați invocând ordine
sau -acte scrise delà funcț. sau su­
periorii Ca acte 'descălecătoare se
vor primi numai ordonanțe sau
mandate de plată și recepise oficia­
le. Lipsele constatate vor trebui
imediat complectate, luându-se și
inscripții ipotecare asupra averii
lor. In caz de delapidare (v. c.) s>e
vor da în judcată tribunalului, care
va judeca de urgență, (art. 21—22).
(v. Gestionari).
Manu militari, prin forța arma­
tă, a aduce pe cineva ou forța pu­
blică.
Manu propria, cu mâna lui pro­
prie.
Maramureș, județ în N. țării,
mărginit la N. cu Cehoslovacia, la
V, ciul jud. Satu-Mar-e, la S. cu Năsă-
ud, a E. cu Bucovina. Capitala Si-
ghet, suprafața 3381 kmp. cu 162.158
locuitori, din care populație rurală
134.476 loc. cu densit. de 40 loc pe
kmp. Reșed. plășilor: Sighet, Ocna-
Șugatag, Vișeul de sus, Dragomi-
rești. Notariate 27, com. rur. 58.
Percepții: Sighet, Rozavlea, Vișeul
de sus. Judecătorii: Sighet, Drago-
mirești, Vișeul de sus. Tribunal,
Cerc. recr. Adm. financ. Legiune
jand. Camera (de comerț, agricolă.
Licee: de băeți „Dragoș Vodă“, lie.
de fete „Domnița Ileana“, Școala
normală în Sighet. Aparține Circ.
Curții de apel Oradea Mare. Insp.
gen. adm. Insp. pol. și sig. Insip.
școlar. Insp. gen. zoot. Insp. sanitar,
Insp. agronomic, Ins1-1, muncii Cluj.
Dir. poștală Oradea. Dir. financ.
Cluj. Episcopia Cluj. Populația repr.
pe naționalități: români 93.200, >ung.
11.186, germ. 3247, evrei 33.779, di­
verși 149. Repr. ne confes.: ort. rom.
8517, gr. cat. 86.852, reform. 2936,
mozaici 34.053, dif. 234. Alege 4 de­
putati, 2 senatori, 32 cons. jud. Pre­
fect Mihayi Gavrilă. Dir. perefec-
tură Dan Gheorghe. Secretar gen.
Bocoty Teodor. Șefi de serv.: Pop
Sigismund, Szerghely Iosif. Pațz
Ludovic, Bocotei Theodor, Marckis
Iuliu. Primpretori: Selegeanu Faușt,
Borodi Ioan, Brat Grama, Lazăr
 Mărășești — Marea Britanie
Gavrilă. Funcționari jud. 33. Cifra
totală a bug. pe 1933: venitul și
•chelt. 17.980.000 lei. Bănci: B. Națio­
nală. B. Maramureșeană, Casa Noa­
stră Industrii: Fabrica de mobile
în loite fabr. de perii în Sighet. Lun­
gimea șoselelor nat. 212 km. județ.
505 km. Linii cfr. 130 km. N-rul gos­
podăriilor 34.371, clădiri 33.509, în-
trepr. industr.. și comerc. 2210. Ste­
ma jud.: Scut tăiat, câmpul supe­
rior despicat, având în I cartier ro­
șu, stema Moldovei, în II albastru,
un tap săli atee de aur, stând pe o
stâncă de aur însoțit ide 2 brazi
verzi. Câmpul inferior negru, au un
minier de argint lucrând cu târ­
năcopul intr'o mână. Simbolizează
originea descălecatului Moldovei și
bogățiile naturale.
Mărășești, comună, urbanii în
jud. I'utna, 4478 loc. Reșed. plășii
M. 1218 clădiri, 1125 gospodării, 97
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poștă, cfr. în loc. Autoritățile jud.
Focșani la 20 km. Oraș istoric, a
suferit mult în urma marelui răz­
boi mondial, vestit prin marea bă­
tălie delà M. 25 Iulie 1917 a arma­
tei rom. condusă de generalul Cris-
tescu apoi de gen. Eremia Grigo-
rpscii eroul delà M. Aici s’a con­
sti uit biserica neamului; în fiecare
an se țin serbări comemorative a
luptelor dela M.
Mare, se numește acea porțiune
de apă asupra căreia nu se poate
ex. din partea unui stat un dr. de
■suveranitate. Navele streine cari se
găsesc în largul mării nu pot fi su­
puse unui act de autoritate din par­
tea statului riveran, sau oricărui
stat strein. Dreptul internațional
recunoaște belieeranților un dr. de
captură, de vizită și ide jurisdicție.
Un alt drept de jurisdicție și cap­
tură este acordat statelor în cazuri
de piraterie. Mările sunt libere pt.
toate statele deopotrivă pt. naviga-
țiune, pescuit, linii telegrafice, etc.
Marea Britanie, The British
Eiii/hie. The. British Commonwealth
of Ration. regat din NV. Europei
peninsulare. Suprafața 314.434 kmp.
cu 47,453.253 loc. cu Irlanda. Se com­
pune din: Angl’a. Scotia. Irlanda și
insulele. Imperiul colonial cuprin­
de: dominioane, posesiuni, state sub
protectoratul englez și state .adm.
— 377 —
prin mandat special al Societății
Națiunilor (v. c.). Imperiul colonial
englez cuprinde în Europa: Irlanda,
Gibraltar și Malta; în Asia: 6.887.900
kmp, cu 355.000.000 locuitori: India.
Cipru, Indochina; Palestina și Ara­
bia sub mandat. In Africa: 9.940.000
kmp. cu 53 milioane locuitori: U-
niunea Sud-Africană, Nigeria, etc.
In America: 10.370.000 kmp. cu
12.120.000 locuitori: Canada, Hondu­
ras, Jamaica, etc. In Oceania
8.500.000 kmp. cu 8.540.000 loc.: Aus­
tralia, Noua Zslandă. In total, su­
prafața teritoriului englez, idomi-
noane, posesiuni ,și terii, adm. prin
mandat este de: 35.911.434 kmp. cu
o populație de 476.113.253 locuitori.
Dominioane sunt: Irlanda, Un. Sud-
Africană, Australia, Canada, Noua
Zelandă. Terit. adm. prin mandat:
Irak, Palestina. Romerun, Toga.
Vastele posesiuni germane în Afri­
ca: Guinea, etc. Dominioanele în ce
privește ad-ția internă au o auto­
nomie; în celelalte state, ail-ția se
face fie direct de reprezentanții en­
glezi, sau sub directa lor răspun­
dere; în ce privesc chestiunile ex­
terne ale statelor, ele nu not fi re­
zolvate decât cu concursul Angliei,
(a se vedea fiecare stat’. M. Br. este
o monarhie constituțională din 1707,
data unirei cu Scoția și 1800 cu Ir­
landa. In fruntea imperiului este
Regele, descendent al Casei de Ha-
novra, care trebuie să, fie de reli-
giune anglicană, cu excluderea ra-
murei catolice a Stuarților. Tronul
este ereditar în ordinea de nrimoge-
nitură, cu preferința sexului mas­
culin. Succesiunea la tron este regi,
de „declarațiunea drepturilor 1689
și de act of settlement (v. ac. c.). La
urcarea principelui pe tron nu este
nevoie de consimțimântul corpuri­
lor legiuitoare; ocuparea tronului
numai se vestește, du"ă. aceea regele
se încoronează, în catedrala delà
„Westminister“ prin episcopul de
Canterbury. Prerogativele regelui
sunt mari în teorie, dar în practică,
sunt așa de limitate, că astăzi co­
roana e o ficțiune; suveranul a ră­
mas numai un ornament. In teorie
el rste proclamat șef al puterii exe­
cutive și numește pe miniștrii, în
realitate camera comunelor desem­
nează re nrimul ministru, care-șl
alege colaboratorii. Consimțimântul
 Marea Britanie
regelui este indispensabil unei legi;
are dr. de „veto“. Persoana regelui
e sacră și inviolabilă; e presupus că
nu poate tace rău și este irespon­
sabil. Printr’o ficțiune constituțio­
nală, el nu moare niciodată; moar­
tea lui se numește „transmisiune“
a coroanei succesorului; de aceea
nu este nevoie ide încoronare. Re­
gele reprezintă țara, declară război
•și îcheie pacea; conferă toate dem­
nitățile; convoacă și disolvă parla­
mentul; are dr. de prorogare a se­
siunilor; numește pe judecători.
Orice act al regelui trebuie să fie
contrasemnat de un ministru. Con­
stituția Angliei are la bază o veche
tradiție pe care s’a desvoltat. Baza
fundamentală a const. o formează:
„Magna. Charta, Sill of rights. Act
of Settlement“ și legile Habeas Cor­
pus (v. ac. c.). Deși anumite reguli
sau obiceiuri nu sunt prevăzute în
constituție, faptul că au intrat în
tradiție și conștiință poporului, au
dobândit efect de lege și nesocoti­
rea lor, nimeni n’a încercat-o. Cor­
purile legiuitoare sunt: Camera co­
munelor și Camera Lorzilor. Came­
ra comunelor „House of commons“
se compune din 670 membrii, aleși
de alegători cetățeni majori pe 7
ani. El este organ legislativ și de
jurisdicțiune și mai are putere de
a hotărî și în chestiuni ad-tive și
funcționărești. Camera are însem­
nate privilegii față de coroană și
camera lorzilor; are dr. de a re­
vendica interpretarea cu bună voin­
ță a actelor sale de către coroană;
membrii săi .sunt inviolabili. Spea-
kerul (președintele) are dr. a lansa
mandate de arestare a celor ce i-au
ofensat privilegiile. Camera are un
mare număr de funcționari însăr­
cinați cu executarea măsurilor sale.
Parlamentarismul englez sufere din
cauza obstrucționismului (v. c.). Ca­
mera Lorzilor „House of Lords“ se
compune dintr’un număr de 591
membrii. Dobândirea calității de se­
nator se face prin: moștenirea tit­
lului de „Lord“, prin numire, acei
cari datorită funcțiunei lor sunt
membrii de drept (ir réer) și sena-
toii aleși de parlament (skot peer).
Camera Lorzilor deși compusă din
591 membrii, se poate constitui prin
prezența, a 3 membrii. Este prezi­
dată de lordul cancelar, totdeauna
— 378 -
membru al cabinetului, care stă pe
un „sac de lână“ tradiționalul sim­
bol al lânei engleze. Atribuțiunile
cam. lorzilor sunt foarte limitate;
ea pipăie mai mult sentimentul pu­
blic; este curtea supremă de juris­
dicțiune civilă. Lorzii sunt inviola­
ble In materie de legiferare parla­
mentul are puterea suverană de a
face legile, chiar fără concursul
cam. lorzilor; el poate chiar schim­
ba constituția. Guvernul se compu­
ne din reprezentanți ai partidelor,
cari au majorități în cameră. Când
aceste majorități nu există, el se
compune și dintr’un număr de
funcționari superiori. In directivele,
politicei Ide stat nu au cuvânt nu­
mai miniștrii, cari întrunți formea­
ză cabinetul „concils“. Primul Mi­
nistru are o mare preponderență,
în ceeace privește, acei ce au drept
a face parte din cabinet. Sunt mem­
brii cabinetului, lordul tezaurului,
al cancelariei, secretarii generali,
delà departamentele interne, război,
colonii și Indii, președintele Priaj
Concil, lordul amiralității, ■ preșe­
dintele cons. Irlandei și chief sécre-
tarul, șeful oficiului comercial, se­
cretarul general al Scoției, șeful
sup. al poștelor, lorldul cancelariei
Irlandeze, etc. Primul ministru pre­
zidează cabinetul. Directivele guver­
nării sunt date de miniștrii sau
funcționarii superiori ai acestora,
cari sunt politici. Senatul este mai
mult un organ de control al legiloij
o lege poate fi valabilă, chiar dacă
a fost respinsă de senat. Miniati’,
de externe și secretarul general sunt
intermediari între coroană și su­
puși; judecătorii sunt independenți;
ei nu pot face politică. Suprave­
gherea distribuției justiției se face
de o curte supremă de justiție (Su­
preme (Court). Judecătorii sunt ina­
movibili; nu pot fi mișcați din Ioc,
decât la cererea ambelor adunări
aprobată de rege; ca instanță de
apel sunt Curțile (die apel și reformă
(Court of Appeal și High Court).
Teritoriul se împarte în departa­
mente (County Concils și Borough
Concils) care face întreaga ad-ție
locală. In fruntea departamentelor
sunt: funcționarii publici (cheriff
coroner și Lord Lieutenant). 5'011"
silierii sunt aleși pe 3 ani, cari îm­
preună cu judecătorii de pace și °
 Marea Britaiiie — Marghita
I-coiuisiune mixtă, administrează in-
i’teresele depart, Ad-ția este complect
^autonomă; aprobarea guvernului se
țcere foarte rar asupra actelor
'sale. In fruntea departamentului
;(v. County) este un președinte
; „chairman1' ales de consiliu pe un
,’an. Consiliul este reprezentat prin-
■tra delegație compusă din funcțio­
nari cu un vicepreședinte ,.Alder-
,inan“ aleși pe 6 ani. Marile orașe
rau ranguri egale cu depărtăm. Or-
țgauele lor reprezentative sunt Con-
.siliile orășănești în fruntea cărora
este primarul „major“ ales de con­
siliu. Consilierii se aleg de cetă-
țerni pe 3 ani. Controlul funcțio­
narilor publici se face de minist.
de finanțe. Cum unele sunt grupate
în: unionuri, districte și boar,duri
organizate id. realizarea anumitor
scopuri; organizația de plasă este
aceea a districtului: sanitar, de în­
vățământ. poliție, justiție, dru­
muri, etc. al căror întindere va­
riază, având o organizație specială:
parohia (v. c.) în fruntea căreia
este adunarea poporului. Sistemul
de org. comunală este bazat pe
tradiție. Comuna, este autonomă
supusă numai controlului judecă­
toresc. Controlul ierarhic nu există.
Puterea de deciziune este în mâna
poporului sau a consiliului în mu­
nicipii. Primarul nu reprezintă pu­
terea, centrală; el este președintele
consiliului, fără, a avea alribuțiuni
proprii: el nu face politică. Hotă­
rârile comunale se execută de că­
tre consilieri prin mijlocul conii-
siupilor. Caracterul administrației
locale: orice autoritate locală, se
compune din persoane alese; mem­
brii ad-ției alese nu primesc nici
un salariu; primarul și președin­
tele comitetului sunt aleși și n’au
Puteri speciale; funcționarii sunt
sluibașii consiliului; hotărârile ci­
nei ad-țiuni locale n’au nevoie de
aprobarea vreunui organ superior;
nu există, ierarhie de autorități lo­
cale, în care organul inferior să
depindă de unul superior; nici nu
există vreo limită, la cuantumul
impozitului local ce poate fi per­
ceput, afară de autoritățile mici.
Controlul guvernului asupra aut.
locale nu se exercită decât prt. con­
tractări de împrumut. Ad-țiuni de
stat locale nu există; toate func­
țiunile sunt exercitate de aăbțiile
locale. Nu există, un drept ad-tiv;
ideia de drept ad-tiv este străină
jurispi'udenței engleze. Nu sunr tri­
bunale ad-tive separate. A. este do­
minată de principiul ,,că, nici-o pu­
tere nu poate fi exercitată, până
când n'a, fost atribuită de o lege
și nici-o obligație nu poate fi im­
pusă cetățenilor în afară de lege.
Conflictele acl-tive sunt cercetate
și interpretate de instanțele ordi­
nare, nu de tribunalele ad-tive. Li­
gile engleze ad-tive formează o
parte a, legilor generale a țării, in­
terpretate de instanțele ordinare,
în conformitate cu aceleași régulé
și principii ca, alte legi.
Marea teritorială, este porțiu­
nea din gujir. mării care scaldă
coasta pe o anumită lărgime, cât
bătaia unui tun de calibru mare.
Această zonă este supusă autori­
tății statului suveran și derogă
principiiului libertății mărilor.
Marele stat major al armatei,
este organul consultativ și de aju­
tor al Ministrului apărării națio­
nale pt. conducerea armatei (v. c.p
Șeful M. St. M. are alribuțiunile:
direcția generală și coordonarea
dcsvoltării și pregătirei forțelor
armate; instrucția, conducerea în-
vă ț ă n ) â n t u 1 u j m i li t a r ; încadra r e a
armatei, mutări de ofițeri, cerceta­
rea capaciății ofițerilor superiori,
organizarea, mobilizarea, și studiul
forțelor militare, pregătirea planu­
rilor de război, călătorii strategice,
tactice de luptă, etc.
Mareșal, ofițer general superior
în gradul generalului de corp de
armată. Noi avem 3 mareșali: M. S.
Regele Carol II, D-nii Averescu și
l’rezan. Demnitatea de M. a fost
înființată prin legea din 2 Iuiie
1930. Locul lor la ceremonii va fi
imediat după foștii regenți, primul
ministru și Patriarhul țării. Basto­
nul de M. se va purta: la parade,
ceremonii și după ordine speciale.
M. datorează salutul lor: drapele­
lor și stindardelor, capilor statului,
membrilor familiei Regale, Patriar
hului; bastonul se ține în mâna
dreaptă.
Marghita, corn, rurală în jud.
Bihor, reșed. plășii M. 5872 loc. Ju­
decătorie. percepție, secție jand. P.
 Marii — Marxism
t. t. cfr. la Iba km. în loc. Prefec­
tură, tribunal Oradea la 54 km.
Marii mutilati de război, sunt
invalizii (v. c.) cari au contractat
o infirmitate de război. Orbii, am-
putații dia ambele mâini sau picioa­
re, alienați mintali, paraplegia, etc.
Pensia lor este 1875 lei lunar în
corn, rurale și 3750 lei în orașe.
Marina, este o ramură a arma­
tei (v. c.) formată din: 5 comanda­
mente; baze navale și apărarea fixă
maritimă și fluvială; nave de mare
și Dunăre; școli și depozite.
Martor, (Proced.) se cheamă a-
cea persoană care s’a convins di­
rect prin simțurile lui, despre ade­
vărul unui fapt; când s’a convins
prin simțul vederii se cheamă mar­
tor ocular, prin simțul auzului M.
auzicular. (art. 185 Pr. civ.). Dova­
da cu martori se face la jurați, un­
de nu se ia în considerare dovadă
cu acte. Dovada cu martori în
chestie civilă nu este adusă contra
actului scris. Dovada cu martori
se admite până la orice valoare în
trei cazuri: în afaceri comerciale
când este un,început de probă scri­
să (v. c.) și când a fost peste pu­
tință reclamantului Ide al-și procura
proba scrisă. M. (Pr. civ.) în mate­
rie de convențiuni, proba cu M. nu
se poate dovedi decât până la 3000
lei, afară de cazurile, când există
un început de dovadă scrisă; când
dovada scrisă nu s’a putut procura,
când dovada scrisă a dispărut Prin
forță majoră. M. care nu se înfăți­
șează va fi amendat cu 200—5000
lei, iar pt. termenul următor se va
emite mandat de aducere (v. c.). Nu
pot fi ascultați ca M. interzisii,
preoții, pt. cele ce li s’au încredin­
țat; funcționarii cu privire la fap­
tele cari pot fi dovedite cu înscri­
suri (v. c.). Pot refuza depunerea:
logodnicul, cel căsătorit, frate, so­
ră, sau rudă în linie direaptă, cu
una din părți; preo*i. avocati, moa­
șe, medicul, etc. asupra faptelor
aflate de ei cu ocazia exerc. profe-
siunei; cel ce prin mărturie si-ar
cauza pagube. M. va fi invitat să de­
pună jurământul (v. c.). Dacă M.
are altă religie, formula se va
schimba, potrivit religiei. Nu va de­
pune dacă n’are 16 ani. Fiecare M.
va fi ascultat în absența celor ne­
— 380 —
ascultați. Depoziția va fi trecută
în procesul verbal al ședinței. Dacă
M. nu este din localitate va putea
cere să i se restitue cheltuelile de
transport, iar dacă este muncitor
cu ziua, va fi despăgubit și de pier­
derea încercată.
Mărturie mincinoasă, (Pr. pen.)
sunt numeroase cazuri când mar­
torii refuză să snună adevărul, îl
ascund ori îl schimbă în parte.
Cauzale cari pot hotărî o astfel de
atitudine pot fi: „frica“ de a nu
atrage asupra lui ura și răzbuna­
rea criminalului, teama de a nu
călca jurământul făcut criminalu­
lui, afecțiunea pt. criminal sau vic­
timă, interesul propriei lui persoa­
ne, când el însuși a luat parte la
crimă și denunțându-și complicii
se denunță însuși, răzbunarea pe
inculpat cu care a fost în ceartă,
corupțiunea când martorul este
cumpărat cu bani de inculpat pt.
a stabili fapte cari să-i ușureze si­
tuația. ușurința de fire, când mar­
torul prinde și răspândește fapte
absurde și compromițătoare, pasiu­
nea ce se pune în urmărirea cau­
zelor celebre — cei ce se pasionea­
ză pierd controlul 'opiniunei lor,
dorința de a-1 veda terminat în sen­
sul vederilor sale, îl face să caute
mijloace necesare scopului. M. m.
patologică, orice leziune sau afec­
țiune psihică face suspectă o măr­
turisire. Feme’le în timpul men-
struatiei, al sarcinei. al lehuziei,
sunt, martori suspecți.
Mărturisire, este declarația prin
care o persoană recunoaște în mod
pozitiv realitatea unui fapt, de na­
tură a produce consecințe juridice.
M. trebuie să fie declarație, nu e
deajuns dacă partea păstrează tă­
cerea la afirmațiunea părții adver­
se. (v. Dovadă, probă).
Marxism, (Econ. pol.) este o doc­
trină bazată ne ide-ea materialis­
mului istoric, după care forma pro­
prietății e determinată de formele
de poducție. Muncitorul cu salariul
său, nenutând cumpăra tot ce-i ne­
cesar. Capitalismul e amenințat de
o criză de subconsumatie care va
duce la momentul catastrofal, când
muncitorii vor nune mâna pe pu­
terea publică, prin alegeri; proprie­
tatea individuală va fi transfor-
 Mașinisin — Măsuri
mată în proprietate colectivă a sta­
tului, care prin legi va statori ega-
iitacta veniturilor și distribuirea
deopotivă tuturor cetățenilor. M. se
bazează pe teoria fatalității regi­
mului capitalist; revoluția se pro­
duce prin efectul votului. Spre
deosebire de sindicalism (v. c.). M.
confundă naționalizarea, cu etati­
zarea mijloacelor de protlucțiune;
el a fost aplicat în întregime în
Rusia sovietică din anul 1917. (v.
Extremism). Fundatorul său este
Karl Marx.
Mașinisin, (Econ, pol.) înseamnă
înlocuirea aparatelor și uneltelor
mișcate de om, cu mașini mișcate
de forte naturale: electrice sau mo­
trice. M. a sporit imens capacitatea
de producție. Are trei părț,i: produ­
cerea forței cu dinamul sau moto­
rul; mecanismul de transmisiune,
care regulează mișcarea, transfor­
mă forma ei după cerințe: mașină
aparat, cu ajutorul căreia se exe­
cută aceleași operațiuni, pe cari
înainte le executa muncitorul în
atelier. A cantagiile M. »unt: a în-
ti'ocius ideea zilei și orele de mun­
că, perfecționarea producției efte-
nirea prețurilor. Criticile: mărind
considerabil producția .și înlocuind
brațele omului cu mașină, a lăsat,
fără lucru milioane de lucrători;
a adus o scădere a salariilor; efte-
nirea prețurilor și invențiile meca­
nice, provoacă mărirea debitului,
crește cererea de muncă, pt. multe
obiecte nu există decât o întrebuin­
țare limitată; mașinele economi­
sind munca și producând excedent,
care este încasat de producător,
fără. ca lucrătorii să aibă, vreun
beneficiu. „Orice invenție mecanică
sau organizare a muncii, va, avea,
de efect să facă inutilă o oarecare
cantitate de, muncă si să o depre­
cieze, eftenind si valoarea, produsu­
lui. M. este una d,in cauzele cari au
provocat șomajul.
Masonică (lojă), v. Francmaso­
neria.
Măsuri și greutăți, sistemul
metric și al greutății, este singurul
ce poate fi întrebuințat și este o-
blica'or în România. Organizat
Prin Legea din 1910, modif. 1921,
cxtmsă. în întreg Regatul. „Măsuri
de lungime" sunt: miriametru
— 381
(Mm.) 10.000 metrii; kilometru
(km.) 1000 metri; hectometru (hm.)
100 m.; decametru (dam.) 10 m.
Metru (n:j unitatea lundamentală;
decimetru (am.) J/io din m.; centi­
metru (cm.) l/iw> din m.; milimetru
(mm.) -‘/îoiio din metru; micron
htooo din mm. „Măsuri de suprafa­
ță'' miriametru pătrat (mm.-) 100
mii. metri pătrați; kilometru pătrat.
(km2) 1 mii. metri pătr.; hectar
(hm2) 10.000 metri pătrați; metru
pătrat (nr) un pătrat cu latura de
1 metru; decimetru pătrat (dm2):
centimetru pătrat (cm2); milimetru
pătrat (mm2). „Măsuri de volum,"
miriametru cub (mm3) 1 trilion de
metri cubi; kilometru culi (km3) 1
bilion de metri cubi; hectometru
cub (hm3) 1 mii. metri cubi; deca-
metru cub (darn3) 1000 metri cubi;
metru cub (m3) 1 cub cu laturile de
un metru; c.ecirnetru cub dm3); cen­
timetru cub (cm3); milimetru cub
(mm3). Pentru măsurat lemne: de-
caster (das) 10 m3. Ster S. 1 m3, de-
cister (ds) 1/io din 1 metru cub.
„Greutăți" tonă t. 1000 kilograme;
quintal (q) 100 kilograme; miria-
gram (mg) 10 kg.; kilogram (kg.)
1000 grame; hectogram (hg.) 100
grame; decagram (dag.) 10 grame;
gram (g.) ’/îooo din kg.; decigram
(dg.) 1/io din g.; centigram (cg.) ‘/ion
din g.; miligram (mg.) Eioo? din g.
„Măsuri de capacitate" kilolitru
(kl.) 1000 litri; hectolitru (hl.) 100
Uri; decalitru (dai.) 10 litri; litru
(1); decilitru (dl.) J/io din litru; cen-
tilitru (cl.) hioo din litru; mililtru
(ml.) Èiooô din litru; microlitru
1/iooo din ml. M. și gr. se face de Di­
recțiunea și biuroul de M. și greu­
tăți.
Măsuri vechi, Ocaua ca măsură
de volum = 1,281 litri, Ocaua ca mă­
sură de greutate = 1,281.
Un stânjin = 1,896 m. = 6 urme;
O urmă = 0,316 m. = 12 țoii;
Un țol = 0,0263 m. = 2,63 cm.
Un stânjin pătrat = 3 597 m. pătr.
Un metru pătrat = 0,278 stânj. pătr..
Un jugăr cadastr. = 1,600 stânj. pătr.
Un jugăr cadastral — 5,755.2 m. pătr.
Un jugăr cadastral 0,5755.2 hectare.
Un hectar = 1 jugăr 1180 st. p. =
10.000 m. p.
Două hectare = 3 jugăre 760 st. p. ;
Un pogon = 1296 st. p. = 5.012.08 m. p
 Măști — Medalii
Măști contra gazelor, (Milit.) drept răsplată a serviciilor civile și
protecția individuală contra gaze­ militare aduse statului în toate
lor de luptă (v. c.) este asigurată ramurile activității publice. M.
prin M. vor fi date din timp de pa­ „Virtutea militară de război“ in­
ce personalului instructiv și pers, stituită la 21 Dec. 1916, se conferă
care trebuie să rămână la lucru în gradelor inferioare, pentru fapte
timpul atacului. M. c. g. sunt: fil­ excepționale săvârșite în fața ina­
trante și izolante. Este interzisă micului. M. „Virtutea militară de
vânzarea sau întrebuințarea M. pace“ se acordă gradelor militare
cari n’au fost autorizate de Minist. și asimilați drept încurajare și răs­
apărării naționale. (60 Reg. apără­ plătire. M. „Răsplata serviciului
rii pasive Mon. Of. 69/1933). militar“ instituită la 26. Sept. 1913
pt. subofițerii reangajați cari au
Matriarcat, (Sociol.) teorie so­ împlinit 45 sau 20 ani de serviciu
ciologică după care omenirea pri­ în armată, cu cinste și demnitate.
mitivă n’a fost compusă din familii M. Crucea comemorativă a războiu­
patriarhale, ci domnea promiscui­ lui 1916 1918“ înființ. 8 Iul. 1918,
tatea (hetairismul). Oamenii primi se conferă tuturor militarilor și usi-
trăiau în grupuri; femeile aparți­ milaților, cari au luat parte în
neau tuturor bărbaților; tatăl copi­ războiul mondial. M. „Victoria“ din
lului era necunoscut; filiațiunea pu­ 20 Iul. 1921, instituită în Scopul de
tea fi socotită numai după. mamă. a se comemora frăția de arme a a-
Aceasta stare a domnit la toate po­ liaților în răzb. mondial. M. „Băr­
poarele antice, înainte ide trecerea băție și Credință“ înființată la 3
lor la monogamie (v. c.). M. e ca­ Nov. 1903. Se conferă ofițerilor și
racterizat prin respectul de care se angajaților de poliție și funcț., pu­
bucurau femeile ca mame, iar pt. be.', cari au contribuit la menține­
bărbat o degradare socială. rea sau restabilirea ordinei și sig.
Matricole de impozite,(Fin.) se publice, va fi adus servicii impor­
întocmește de personalul circum­ tante poliției, va fi salvat viața
scripțiilor de constatare (v. c.). sau avuția cuiva cu periclitarea vi­
Sunt 5 feluri de M. i. pentru în­ eții sale, va fi săvârșit un act de
scrierea veniturilor și impozitelor bărbăție și credință. Are trei clase.
proprietăților agricole; 2 pentru I. de aur, II. de argint, III.de bronz.
proprietăți imobiliare clădite; 3 pt. M. „Bene merenti“ instit. la 20
veniturile și impunerile elementa­ Febr. 1876, răsplătește meritele pe
re cari se constată anual (profesio­ terenul științelor, artelor, agricul­
nal, comercial, etc.). 4 pt. venitul turii, industriei și comerțului. M.
global; 5 M. pt. contribuabili în­ „Răsplata muncii pentru învăță­
scriși cu impozit minimal de 50 lei. mânt“ înființ. la 3 Oct. 1896, pentru
M. n.u se schimbă în fiecare an; serviciile membrilor corpului di­
modificări survenite se introduc în dactic excepționale. M. „Meritul sa­
ele în rubrici speciale. încheierea nitar“ 25 Nov. 1913 persoanele cari
M. se face die membrii comisiunei contribue Ia îmbunătățirea stării
de constatare.. sanitare a populației. M. „Meritul
corriere, și ind.“ 22 Nov. 1912, spre
Mazil, Domn destituit; 1) boier a se recunoaște meritele comerci-
scos din slujbă și supus la dări: antilor și industriașilor. M. „Răs­
gloata boierilor mazili și a boieri- plata muncii pentru 2S ani în ser­
nașilor; 2) clasă de contribuabili viciul statului“ se acordă acelor
cari se trăgeau din boierii aflați în cari timp de 25 sau 30 ani, au stat
neactivitate de serviciu. într’un serviciu civil al statului.
Maximă, propozițiune generală Mai sunt M. Ruso-rom. 1877. Tre­
ce servă de principiu, de normă. cerea Dunării. Medalia Independen­
ței, Crucea Hohenzolern I. II. M_.
Medalii, sunt distincțiuni acor­ Ilohenzolern I. II. și dif. decorații
date milit. sau civili, cari se disting străine de race și de război. M.
pt. fapte naționale, sociale sau mi­ Avântul țării 1913. M. Răsplata
litare. M. sunt: „Crucea și medalia | muncii pt. biserică 1906. pt. con­
serviciului credincios“ se acrodă strucții școlare 1923. M. aeronauti-

- 382 —
 Medgidia — Meditafiune
că 1931. M. jubilară Carol I. 1006.
Ferii. I. 1929.
Medgidia, comună urb. în jud.
Constanța. .">791 loc. Reșed. plășii
1260 clădiri ; 1381 gospodării; 255
întrepr. ind. comerc. judecătorie,
poștă, cfr. în loc, școală de aviație,
oraș industrial. Autorități județe­
ne în Constanța la 39 km.
Medic comunal. în .fiecare co­
mună urbană va funcționa medic
pt. 20.000 locuitori. Atribuțiunile
M. c. sunt: de a raporta medicului
igienist cazurile de boli infecțioase,
a lua primele măsuri pt. combate­
rea epidemiilor, a urmări desvol-
tarea sanitară a copiilor, și a-i ex­
amina la școală; a trata gratuit
bolnavii săraci, a indica măsurile
de salubritate comunală, verifica­
rea. deceselor, executarea vaccină­
rilor, a ridica probe pt. controlul
alimentelor (v. c.). Este obligat a
locui în comuna de reședință. Co­
nnina este obligată ai pune la. dis­
poziție locuință. încălzit, și lumi­
nat. liste șeful dispenzamluj. In co­
munele rurale va fi asistat, s'e sora
de ocrotire (v. c.). Sunt ajutați și
de avenți sanitari, (v. !.. sanitară
69—78 M. O. 151/1930).
Medici,nu pot practica medici­
na decât, în baza autorizații mi­
nisi. sănătății, dată pe baza diplo­
mei unei facultăți de medicină. M.
cu diplome din străinătate sunt,
obligati a le echivala la, o facultate
din țară; după echivalare sunt o-
bligați a trece un examen de libe­
ră practică. Nici un doctor cu drept,
de liberă, practică nu se poate în­
titula specialist în vreuna din ra­
murile medicinei. dacă n’are dr.
de liberă, practică, a specialității.
Oricine va, voi să exercite medi­
cina, va înștiința consiliul de igie­
nă. județian (v. c.) prezentându-și
titlurile. Nimeni nu poate practica
medicina dacă nu este înscris în
colegiul medical, care este și orga­
nul de disciplină, și apărarea inte­
reselor medicilor. In serviciul ext.
al ministerului sunt: M. igienisti,
curativi, de laborator, sanitari și
legișt.i. Toți medicii definitivi sunt,
stabili și inamovibili. Recrutarea
M. din instituțiile publice formează,
corpul technic al M. sunt încadrați
în gradele: M. stagiar, titular, șef,
383
principal, inspector gen. și consili­
er. (154—266 L. san. M. Ó. 154/1930
și 87/1933).
Medici legisti, sunt, doctorii
specializați în medicina legală, în­
sărcinați cu facerea expertizelor
medico-le. ale în penal și civil, re­
clamate de justiție. Ori de câte ori
în cauze penale justiția numește o
comisie pt. expertiză medico-legală,
din ea va face parte obligator un
medic legist. Sunt plătiți de minist.
de justiție.
Medici igieniști,se numesc me­
dici dezinfectări, medici de posturi,
med. igienisti de plasă, meii, pri­
mari de județ, inspectori etc. și per­
sonalul medical didactic cari în­
trunesc condițiunile: specialiști de
igienă, absolvenți ai institutelor
de igienă, și sănătate pubi, cari au
un stagiu clinic, 2 ani în serviciul
public. Medici primari de județe se
numesc dintre M. i. (V. Plasa sani­
tară).
Medici veterinari, au obligați­
unea a inspecta carnea, pasările
tăiate, ouă, laptele și t/cate alimen­
tele de origină animală, în: hale,
piețe, măcelării, târguri, fabrici
etc. expuse vânzării. Vor supra­
veghea animalele (v. c.) producă­
toare de lapte și impune măsuri
pentru buna întreținere a lor, pre­
venirea și combaterea boalelor. Pot
ridica probe pentru analiză și cer­
cetări când au bănuială, căi un ali­
ment este falșificat; până, la pri­
mirea rezultatului marfa se putea
falsifica. Constată, contravențiuni
la legea poliției sanitare veterinare
și Regulam. 5 Ian. 1926.
Medicina, nimeni nu poate
exercita M. fără autorizația de li­
beră practică acordată de ministe­
rul sănătății și pubi. în Mon. Of.
și fără, a fi înscris în colegiul medi­
cal. Libera practică a medicinei se
acordă, în baza: diplomei unei fa­
cultăți de medicină; certificat de
cetățenie română; certificat dove­
dind că nu a fost condamnat cu pe­
deapsă, infamantă.
Meditațiune, în dr. internațio­
nal constă în aceea că o terță pu­
tere intervine spre a juca rolul de
mediatoare sau mijlocitoare pen­
tru rezolvarea unor conflicte exis-
 Meeting — Mesagerii
tente între două state. In calitatea lui, guvernul ungar a intentat
sa de putere mediatoare ' propune proces membrilor comitetului na­
aranjamente a cărei bază și ter­ țional în Cluj, în Maiu 1894, cari
mene sunt determinate de ea în­ au fost condamnați delà 2 luni la
săși. M. poate fi oferită de o terță 5 ani temniță de stat, fiind elibe­
putere sau poate fi solicitată de rați în Sept. 1895 după intervenția.
una din puterile în conflict. Me- Regelui Carol al României la îm­
diațiunea este obligatorie când s’a păratul din Viena.
stipulat în anumite tratate (v. c.). Memoriu, 1. scriere în care se
M. constitue un mod de soluționa­ expune sumar o chestiune; 2. rela-
re a conflictelor internaționale țiiuinea evenimentelor la cari a luat
(v. c.). parte cineva sau a fost martor; si­
Meeting, întrunire în care se tuația generală a unei regiuni, a
discută asupra unei alegeri, asupra unei familii sau grupări sociale.
unei chestii politice sau sociale, Mercantilism, se numește doc-
etc. în Anglia de către totalitatea tijina economică politică, care se
populației unei communie (v, paro­ bazează pe o legătură strânsă ce
hia). trebue să existe între economie și
Mehedinți, județ în Oltenia, cu viața națională, și își propune să
capitala Turnu-Severin. Supraf. ajute prin intervenția statului ac­
5320 kmp. cu 306.339 loc. din cari tivitatea economică, mărind bogă­
275.792 -loc. pop. rur. cu o densit. ția tării prin: a) ridicarea forțelor
de 57,6 loc. pe kmp. Reședința plă- productive ale țării și crearea u-
șilor: Vânjul, Baia de Aramă, nei industrii naționale; b) realiza­
Strehaia, T, Severin, Bâcleș, Broș- rea unui comerț exterior favorabil;
teni. Orașe: Strehaia, Baia de Ara­ c) crearea unei flote comerciale na
mă. Sate 405, clădiri 74.797; gospo­ ționale; d) cuceriri de posesiuni
dării 69.641; întrepr. ind., com. coloniale. După părerea mercanti-
2655. Stema: Scut albastru, cu o liștilor o economie națională stă
albină de aur, cu aripile întinse. față de alta ca un comerciant față
Melinești, corn. rur. în jud. de altul și că profitul unei țări se
Dolj, f. reșed. plășii M. 560 loc. In poate baza numai pe paguba altei
1931 i s’au alipit satele Muerușu, țări. M. a luat naștere încă în
Odoleni, Popești și Valea Muerii. sec. XVI, odată cu declinul feuda­
Judecătorie, jandarmi, poștă în lismului, când s’a început o discu­
loc, cfr. Răcari la 16 km. Prefectu­ ție vie asupra problemelor econo­
ră Tribunal Craiova la 30 km. mice ale statului.
Memorand, 1. notă diplomati­ Mercurea, corn, rurală în jud.
că expunând sumar starea unei Sibiu, reșed. plășii M. 2111 loc. ju­
chestiuni; 2. formular pe care se decătorie, percepție, secție jand.,
fac comunicări comerciale scurte. P. t. t., cfr. în loc, Prefectură, Tri­
bunal Sibiu la 35 km.
Memorandul, un memoriu al
românilor Ardeleni despre situația Meritul Agricol este un ordin
de nedreptate din Transilvania și național pentru a răsplăti servi­
Ungaria pe care conferința națio­ ciile agriculturei. Instituit prin L.
nală din 1892 a decis să fie prezen­ pubi. M. O. 101/932, are 4 grade:
tat împăratului Francise Iosif. Du­ 500 Cavaler, cu 1000 mmbrii; ofițer cu
membrii; comandori 100 mem­
pă ce împăratul a refuzat să-1 pri­ brii; mare ofițer 50 membrii.
mească, delegațiunea de 300 ro­ „Medalia M. A.“ instituită cu ace­
mâni, în frunte cu loan Raț'iu, în
Ma.iu 1893, l-a predat în plic în­ iași lege.
chis cancelariei regale din Viena Mesagerii, serviciul M. cu­
care fără să-l fi desfăcut l-a tri­ prinde operațiunile postale de
mis la Budapesta, unde a stat în­ bani, valori, scrisori de valoare și
chis până Ia 1919, când românii o- obiecte de greutate. Bazele petru
cupând Budapesta au găsit memo­ taxarea M. este, greutatea și va­
randul. Pentru îndrăzneala pre­ loarea. Pentru obiecte fără valoa­
zentării și publicării memorandu­ re; francarea este obl'gată. iar

- 384 —
 Mesagiu — Metropolitane
pentru celelalte facultativă. Se
admit la expediere obiecte cu rara-
burs până la 10.000 lei. Rambur­
sarea se face expeditorului după
depunerea banilor de către desti­
natar, printr’un mandat postai (v.
întocmit de oficiul postai de
destinație. Obiectele de mesagerii
voluminoase mai sunt supuse pes­
te taxa cuvenită pentru greutate,
Ia o jumătate de taxă. Expeditorul
ținui obiect de M. are dr. a opri
expedierea fie la punctul de pre­
dare sau la cel de destinație; mai
are drept a cere la prezentarea o-
biectului a i-se trimite un aviz de
primire de -către destinatar, plă­
tind o taxă separată. Obiectele de
M. vor fi predate la diomiciliul des­
tinatarului fiind supuse la un
drept de factagiu. Dacă obiectele
n’au fost ridicate în 3 zile delà pri­
mirea avizului se supun la o taxă
de magazinagiu. Pentru obiectele
pierdute administrația poștelor va
acordia despăgubiri: pentru un o-
biect recomandat pe lângă taxa
plătită o despăgubire de 500 Lei.
l-’entru obiectele cu valoare se a-
cordă o despăgubire egală cu va­
loarea declarată; pentru pachete
fără vaicare 20 Lei pentru fiecare
kgr. pentru obiecte ce s’ar strica
prin transport valoare după esti­
marea.
Mesagiu, se numește discursul
Regelui pronunțat cu ocazia des­
chiderii și închiderii sesiunilor le­
gislative; se mai numește „me-
sagiul tronului“. In mesagiu! de
deschidere se arată programul de
lucru al guvernului și adunărilor
legiuitoare, legile ce vor trebui vo­
tate; în cel de închidere se arată
activitatea desfășurată în timpul
sesiunei. In practica parlamenta­
ră mesagiul de deschidere nu se
disciuită ca un semn de respect și
deferen<ă fată de Suveran din par­
tea reprezentanților națiunii.
Meseriași, sunt toti cei cari
exercită o meserie pe baza unui
brevet de capacitate Pbținut în
condițiunile legilor cari regi, exer­
cițiul meseriilor, dam întrebuin­
țează, cel mult 10 lucrători sau o
forță motrică de maximum 20 LIP.
La eliberarea titlurilor de capaci­
tate profesională pentru M. se vor
— 385 —
percepe următoarele taxe: 30 lei la
încheierea contractelor de uceni­
cie; 300 lei la eliberarea unei cărți
de calfă; 500 lei eliberarea cărții
de meșter sau brevet de industrie
și 20 lei pentru o carte de lucrător
industrial fără pregătire. încasa­
rea taxelor se face de organele mi­
nisterului muncii și se întrebuin­
țează, pentru căminuri de ucenicie
și învățământul muncitoresc (V.
Leg. pentru Unif. taxelor pt. titlu­
rile profesionale Men. Of. 12 Ian.
1927).
Mesopotamia, v. Irak.
Metale prețioase, se numesc:
platina aurul și argintul, (v. ac. c.).
Pentru efectuarea controlului o-
biectelor fabricate din M. p. toate
obiectele fabricate din platină, aur
și argint vor poseda unul din tit­
lurile admise pentru fiecare meta­
le, se vor marca cu următoarele
semne: Pentru obiecte de platină.
„Vulturul cu un delfin în ghiare“
într’o încadrare geometrică-penta-
gonală este un singur titlu. Obiec­
tele de aur: „Cap de lupoaică“ cu
deosebirea între titluri exprimată
într’o încadrare geometică de 5
forme diferite și prin unul din nu­
merile I. II. III. IV. V. latin cres­
tat în încadrare. Pentru obiectele
de argint „Coroana Domnitorului
Ștefan cel Mare“ cu deosebirea în­
tre titluri exprimată printr’o în­
cadrare în 3 forme diferite și unul
din numerile I. II. III. crestat în
încadrare. In încadrarea fiecărui
semn la M. p. se va mai pune una
din literile majuscule sau minus­
cule ale alfabetului latin, cu ca­
ractere diferite, pentru identifica­
rea oficiului care a aplicat semnul.
Metropolă, 1. Oraș cu rezidență
rea oficiuui care a aplicat semnul,
arhiepiscopială; 2. capitala unui
stat.
Metropolitane, In orașele mari
tramvaiele și autobusele nu mai
sunt suficiente pentru a face față
cerințelor de transporturi urbane;
s’a simțit nevoia de transporturi
mai repezi și s’a înființat tram­
vaie cu linii ferate proprii, cari
circulă cu o iuțeală de 40 km. pe
oră. Conduse pe traseuri separate
de platforma străzilor, pe traseuri
26
 Mexico — Miercurea
subterane sau aeriene. Interesante I Mica Antantă. se numește con-
sunt M. (lela Paris, Viena, Londra, j vențiunea încheiată între Româ-
New-York. In poziții aeriene elesse , nia. Jugoslavia și Cehoslovacia,
așează: pe viaducte metalice stabi­ care are de scop: colaborarea în­
lite în mijlocul bulevardelor sau tre aceste națiuni și asigurarea
pe lngă trotuare; astfel în New- păcii; asigurarea frontierelor sta­
York. Acestea au numeroase des tolite prin tratatele de pace și
avantagii și neplăceri; produc zgo­ obligațiunile luate prin aceasta,
mote asurzitoare pentru locuitorii chiar și cu forță armată; obliga­
vecini; neplăcute prin intercepția țiunea fiecărui stat de a nu întră
lunfinei, prin prezența de scări într’o asociațiune similară fără
pentru urcare și coborâre. Sub­ consimțământul celorlalte; con-
terane sunt așezate la adâncimi vențiunea prin art. 11 prevede că
mari în'câte două tuneluri para­ orice amenințare înarmată ar a-
lele și legate prin pasaje, galerii, menința pe una din părți, se refe­
scări de acces și ascensoare ser­ ră la toate trei state contractante;
vesc stațiunile, astfel la Londra și apoi cu obligațiunile fiecărei părți
Paris. Neajunsurile acestora este contractante, în caz când una din
mare prin șederea îndelungată în ele nu ar putea înconjura războiul.
subterane, fiind vătămător d. p. In 1933 s’a votat statutul M. a. în
d. v. higienic; lipsă complectă a ra­ baza căruia cele 3 state din p. d. v.
zelor solare, atmosferă viciată. internațional formează o singură
In nouile proecțiuni se face așeza­ putere, cu un consiliu permanent
rea lor în mijlocul bulevardelor care ține ședințe trimestriale în
largi la suprafață. fiecare din statele M. a. Președin­
Mexiko, (Statele Unite M. Esta- tele Consiliului este unul din mi­
dos Mexicanos), republică din A- niștrii de externe al fiecărui stat,
merica de nord în partea de sud. pe rând, pentru durata de câte un
Suprafața 1,969.147 kmp. cu an. Sediul consiliului este în sta­
14.301.980 locuitori. Se compune tul unde este președintele. M. a.
din 29 de republici și 4 teritorii. este o mare putere europeană și
In urma modificării constituției în orice chestiune de drept inter­
din 1917 în fruntea statului este național va trebui consultată ală­
un președinte de republ. ales de turi de marile puteri europene
popor pe 4 ani; el exercită puterea Numără 48 mii. locuitori.
executivă, numește pe miniștrii și Mica înțelegere studențească,
pe guvernatorii statelor federate. este pactul între studențimea’ ro­
Puterea legiuitoare este exercitată mână, cehoslovacă și jugoslavă,
de congresul statelor, compus din încheiat în 27 August 1929, în con­
senat și cameră. Senatul se com­ ferința studenților acestor state ți­
pune din senatori, câte 2 delegați nută la Cluj. Are de scop: Cunoaș
de fiecare stat pe 4 ani; camera se terea reciprocă între aceste na­
compune din deputati aleși de ale­ țiuni; ajutorarea studenților unei
gători 1 deputat pentru 60.000 lo­ țări cari ar urma studii la uni­
cuitori pe 2 ani. Puterile legiuitoa­ versitățile celorlalte; înființarea de
re, executivă și judecătorească căminuri, burse, org. de excursii
sunt separate. Justiția este distri­ internaționale, sporturi; schimbul
buită de: o curte superioară de de studenti și întreținerea lor în­
justiție, tribunale de districte și tre statele M î. publicarea de bro­
judecătorii de plăși. Interesele sta­ șuri, opere, confecțiuni statistice
telor federate sunt administrate etc. cari prezintă un interes pen­
conform constituțiilor fiecărei stat. tru aceste state. Ține congrese
In fruntea statelor este câte un anuale în statele Micei Antante.
guvernator și un parlament ales.
In fruntea orașelor este câte un Micadoul,se numește împăratul
președinte și consiliu municipal. Japoniei (v. c.).
Poliția este subordonată organe­ -Miercurea Ciuc, comună urba­
lor municipale. Biserica este se­ nă, reșed. jud. Ciuc; 5.014 loc. 846
parată die stat. . clădiri, 1308 gospodării, 253 între-

— 386
 Miercurea — Mine
■pr. ind. și comerc. 269 km. până
la București. Are toate autoritățile
în .lud.
Miercurea Nirajului, corn. ru­
rală în jud. Mureș reșed. plășii M.
N. 1610 loc. judecătorie, percepție,
secție jand. P. t. t. cfr. în loc. I’rte-
iectură, tribunal Tg. Mureș la 22.
km.
Migrațiuni, v. Emigrare și
Imigrare.
Mihai-Viteazul, com. rurală în
jud. Turda 2385 loc. pretură, ju­
decătorie, percepție. Prefectură,
tribunal Turda la 6 km. P. t. t.
cfr. în loc.
Mihăileni, comună urb. în jud.
Dorolioi, 3699 loc. Reșed. plășii
Berhomet. 905 clădiri, 863 gospo­
dării; 223 întrepr. ind. și comerc.
judecătorie, poștă în loc. cfr. Șiret
la 6 km. Autorități jud. Dorolioi la
22 km.
Mihalț.corn, rur. în jud. Alba,
2817 loc. pretură Teiuș, judecăto­
rie Alba-Iulia cfr. și P. t. t. în loc.
Alba-Iulia 19 km.
Mijlocitori oficiali, (Dr. com.)
sunt funcționarii numiți prin de­
cret regal, pe lângă bursele d.e
mărfuri cu misiunea de a mijloci
vânzările și cumpărările de măr­
furi, cereale, închirieri și asigurări
■de vase nuviale și maritime. M.
■ este obligat: a) să facă cunoscut
' părților împrejurările ce pot să
determine încheierea operațiunilor;
' b) să păstreze probele de mărfuri
până la executarea contractelor de
vânzare, încheiate pe baza lor; c)
să răspundă de existenta reală -i
titlurilor de credit și de autentlci-
: tatea ultimei semnături a tuturor
i -documentelor ce predă, pentru o-
: perațiunile tratate prin mijloci-
; rea sa; d) să predea cumpărători-
; lor titlurilor negociate o listă sem­
nată de el, cu arătarea numărului
■Și a seriei lor; e) să nu mijloceas-
.. că pentru persoane notoriu insol-
) vabile sau a căror incapacitate îi
«ste cunoscută. Mijlocitorul nu re-
- prezintă pe părți pentru încheierea
; operațiunilor. Are dreptul la co­
mision dacă, contractul se încheie
datorită intervenției sale.
Militari, v. Căsătoria.
— 387 —
Militari, com. suburbană a mu­
nicipiului București, 7263 loc. Per­
cepție, judecätopie, poliție în loc.
Mine, sunt regi, prin legea din
28 Mart. 1929. Sunt și rămân în
proprietatea statului delà suprafa­
ță pânâ la orice adâncimi. Zăcă­
mintele miniere și bogățiile de
orice natură ale subsolului. Ex­
ploatările miniere se fac de stat
sau prin concesiune. In regiuni
necunoscute lucr. premergătoare
se fac prin prospecțiuni .și exploa­
tări (v. c.) cari nu constitue un
drept de exploatare. Declararea u-
nei regiuni ca propr. minieră se
face prin .jurnalul cons, de miniș­
trii, după ce prin lucr. de exploa­
tare s’a dovedit existența zăcămin­
telor miniere. Concesiunea de
expl, unei regiuni miniere se face
pe perimetre al căror suprafață
variază. Concesiunea se acordă
numai societăților constituite; când
exploatatorul este o persoană sin­
gură i se va acorda 1 an pentru
constit. societății. Cererile pt. dob.
concesiunilor de expl. se prezintă
minist. industr. însoțită de plan
memoriu, statutele soc. etc. după
condițiunile specificate în caetul
de sarcini. Mina este propr. imo­
biliară; asupra, ei se pot constitui
ipoteci și privilegii. Concesiona­
rul are drept a deschide galerii,
puțuri etc. și a face toate lucrările
și clădiri necesare. Orice mină tre­
ime să 'aibă instrumente de sal­
vare și medicamente pentru acci­
dente. Hotarele miniere subterane
se stabilesc de ingineri de stat.
Concesionarul este obligat să re­
pare toate pagubele aduse supra-
faței. Expl. miniere sunt supuse
Ia: o taxă fixă pt. suprafața con-
cesiunei; de 60 lei pt. hectar de pe­
trol și 20 lei celelalte, un impozit
proporțional socotit la o cotă din
produsul obținut. 1% ut. cărbuni,
2/0 bitum, petro], țițeiu etc. 0.25%
platină, aur, 1% pt. restul substan­
țelor metalifere și ape minerale.
Impozitul se constată ;de organele
miniere anual asupra val. brute a
minierului. întrebuințarea femeilor
și 'copiilor sub 18 ani în mine este
interzisă. Aurul și platina se pre­
dau exclusiv statului, vinderea alt­
cuiva constitue furt, și se pedep-
25
 Minerva — Ministere
sește. Abaterile delà disp, miniere
se constată de organele miniere,
cari aplică și sancțiuni sau a-
menzi. Autoritățile miniere sunt:
Ministerul industriei și comerțu­
lui; direct, gen. a minelor; consi­
liul superior de mine. Drepturile
miniere existente pună la constitu­
ție din 1923 se respectă. Pt. publi­
citatea dr. și sarcinilor miniere se
institue cărți miniere (v. c.) Ținu­
te la Tribunal și autoritățile mi­
niere. Pt. contravaloarea terenuri­
lor concesionate statul fixează re-
devențe (v. c.) cari se achită în na­
tură după scara progresivității
instalațiunei. Explozibilele nece­
sare lucrărilor’ miniere se procură
delà depozitele Casei Autonome a
Monopolurilor, pe baza unui certi­
ficat Jiberat |de autoritatea poli­
țienească, sau primpretor în co­
munele rurale sau autorități mi­
niere unde există, din care să re­
zulte că explozibilul este necesar
pentru expl. miniere.
Minerva, cea mai nouă enciclo­
pedie română; a apărut la Cluj
în 1929, scrisă de cei mai de seamă
fruntași ai științei și literaturii
române. Președintele comitetului
de redacție a fost Dl. Al. Pteancu,
Doctor în litere și filozofie, in­
spector general din învățământul
secundar; secondat de Dnii: Au­
gustin Maior, Romulus Demetres-
cu, Aurelian Florinescu, Valeriu
Bologa, Victor Lațiu profesori uni­
versitari; Dr. Sever Pop, Ana Voi-
leanu-Nicoară, Sept. Popa, profe­
sori; Ștefan Meteș, directorul Ar-
chivelor Statului și membr/u al
Academiei Rom. Maior Al. Chris-
tescu, Dr. Ion Mușlea bibliotecar
și Dr. P. Cirlea. La propunerea
Dlui prof. N. Iorga a fost conside­
rată ca lucrare jubilară în 1929.
Ne-a fost de mare folos la alcăt.
dicționarului de față.
Miniere, impozite și redevențe
miniere, Regulament pt. constata­
rea, evaluarea și perceperea taxe­
lor impozitelor și redevențelor mi­
niere. Mon. Of. 35/1931. Modif. art.
6 Mon. Of. 114/1931.
Minimul de existentă,înseamnă
suma minimală, a trebuințelor de
cari un om are nevoie, în împreju­
rări normale, pt. existența sa. M.
— 388
e. înseamnă menținerea vieții la
nivelul (standardul) (v. c.) la ca­
re el a ajuns la un timp dat, deve­
nit obicinuită, dar care este va­
riabil. „Minimul fiziologic" d&
existență este o mărime fixă, a-
proape invariabil pt. toți oamenii
ca: alimente, salariul minimal etc,.
;de care un om are nevoie pt. a pu­
tea trăi. .
Minori, pot fi întrebuințați la.
muncă în întreprinderi industria­
le sau comerciale, acei cari au îm­
plinit 14 ani. Munca de noapte este
interzisă a M. sub 18 ani. Repau­
sul de noapte trebue să fie cel pu­
țin 10 ore; acest repaus va cuprin­
de intervalul dela ora 10 seara pâ­
nă la 6 dim. pt. M. sub 16 ani și
dela ora 10 seara până la 5 dim.,
pt. cei delà 16—18 ani, băeți mai
mari de 16 ani vor putea fi între­
buințați în mine de cărbuni lignit,
noaptea cu condiția a avea 13 ore
repaus neîntrerupt. Cu autorizația
insp. de muncă pot fi întrebuin­
țați în timpul nopții băeți în în-
irepr. de fier, sticlărie, hârtie, za­
hăr; minereu de aur. Insp. de
muncă mai poate autoriza și alte
cazuri. Este interzisă întreb. M..
mai mici de 18 ani la lucrări sub­
terane ale minelor, cariere și toa
te lucr. socotite ca insalubre, cari
pot influența asupra stării fizice.
Durata muncii M. fără repaos nu
poate fi mai mare de 8 ore la zi,
s’au 48 ore săptămânal. Abaterile
se pedepsesc cu 500—20.000 Lei a-
mendă. (v. Legea muncii M. ÎS
Apr. 1928.)
Ministere, (Dr. adm.) se numesc
serviciile statului grupate în 12 M;
ministrul este șeful administrației,
ministerului său. M. sunt org. prin
legea din 12 August 1929, cu mici
modificări 9. Ian 1930, 21 Martie
1931, 17 Apr. 1931 etc. M. sunt: de
interne, externe, finanțe, justiție,
instrucție publică, culte, apărării
naționale (v. c.), agriculturii și do­
menii, industrie și comerț,. lucrări
pubi, și comunicații, muncii, sănă­
tății și ocrotirilor sociale. In 1929'
s’au contopit ministerele: instruc­
țiunii cu arte și muncii cu sănă­
tății și ocrotirilor sociale iar în
1934 sau separat M. reprezintă in­
teresele generale ale statului; ele
 Ministerul
n’au personalitatea juridică pro­
prie; pot totuși sta în justiție și
încheia acte juridice în numele
statului și pt. stat. Imobilele și
obiectele date în folosință lor și-a
oficiilor și institutelor dependințe
te de ele, sunt proprietatea stalu­
lui și asupra folosinței lor dispune
•consiliul de miniștrii. M. nu se pot
înființa sau desf. decât prin lege;
se împart în direcții, servicii, sec­
ții și biurouiri. Administrațiunile,
regiile și casele autonome sunt di­
recțiuni generale. Pe lângă fie­
care M. mai funcționează serv, ca­
binetului ministrului (v. c.) și-a
subsecretarului, secretariatul ge­
neral și direcțiunea contabilității
(v. ac. c.) și un biurou de primire,
repartizare și urmărirea actelor.
Fiecare M. are servicii centrale
și exterioare; pe lângă minist. jus­
tiției funcționează „serv. conten­
cios al statului" deservind toate
ministerele; pe lângă minist. lucr.
pubi. serv, technic, consiliul sup.
technic, cons. sup. al comunicații­
lor și cons. sup. al apelor pt. toate
ministerele. Președintele consiliu­
lui de miniștrii (v. c.) este șeful gu­
vernului (v. c.). Pentru întâia dată
R< gulamentul Organic (v. c.) a or­
ganizat serviciile publice dându-le
•o înfățișare unitară. Ad-ția centra­
lă era împărțită în: ministerul
treburilor din lăuntru, pe lângă
care funcționa sfatul ad-tiv, logo-
feția dreptății, visteria, secretaria­
tul de stat și marele spătar, logo­
feții bisericei; iar ca organe de
stat: eforiile școalelor, a spitalelor,
■a caselor făcătoare de bine, și ob­
șteasca epitropie a sărmanilor. I.a
constituția din 1866 erau 6 minis­
tere; unul din miniștrii eia preșe­
dintele consiliului de miniștrii;
atunci s’a înființat minist. lucră­
rilor pubi. în 1883 s'a înființat un
minister pt. agricultură, industrie,
comerț și domenii, în 1908 se des­
face în două ministere. In 1917 s’a
înființat minist. materialului de
război, desfimțat ulterior: în 11'20
prin decrete-Iegi, s’au înființat mi­
nisterele: căilor de comunicații,
■ ănătății pubi, a niuncei și ocroti­
rilor sociale scindat în 1923 și s’a
despărțit minist. cultelor de in­
strucție. Mai târziu guvernele au
înființat și desființat după intere­
— 389 -
se ministerele provinciilor alipite;
M. nu pot fi create decât prin le­
ge (93 Const.),
Ministerul agriculturii șț do­
menii, are în atrib. îndrumarea și
promovarea economiei agricole a
țării, administ. domeniului privat
și perfectarea lucrărilor de ex­
propriere și împroprietărire al sta­
tului, supravegherea, controlul
și îndrumarea technică asu­
pra tuturor expl. silvice, pomiqul-
turei, exploatarea pescăriilor, mă
suri pt. desvoltarea culturei ani-
malelcii domestice și îmbunătăți­
rea rasei vânatului, învățământul
agricol etc. Este împărțit în: Di­
recția agriculturei, cu serv. învă­
țăm. și propagandă agricolă, ex­
ploatărilor de ferme, pepiniere, în­
drumărilor .și izlazurilor, educații
agricole, exploatările agr. și cola­
borărilor cu camerile agricole etc.
„Direcțiunea Zootehnică" cu serv,
creșterea și îmbunătățirea rasei
animalelor, sanitar, veterinar, vâ­
nătoarei. „Dir. aplicării reformei
agrare" cu serviciul bunurilor ex­
proprieri și împroprietăriri, colo­
nizări, lichidări a reformei agrare.
„Dir. cadastrului“ cu serv, cadas­
trului, comasării, ameliorărilor.
Pe lângă minister mai funcțio­
nează: Oficiul Național al coope­
rației (v. c.) Institutul meteorolo­
gic, de cercetări agronomice. Zoo­
tehnice și consiliul superior de în­
drumare și intensificare a produc­
ției. Secretariatul general (v. c.)
direcțiunea contabilității, cabine­
tul ministrului și subsecretariatu-
Ministerul armatei, org. prin
legea din 31 Mai 1932, are atrib.
pregătirea lucrărilor și înzestrarea
armatei cu tot ce este necesar pt.
apărarea națiunei, conducerea ad-
ției și controlul întregei armate. Se
compune din: Subsecretarul de stat
al aerului, consiliul sup. al arma­
tei, Marele Stat Major, Inspectora­
tele gen. de arm. Inspect, gen. teh­
nic, Secretariatul gen. Inspect, in­
fanteriei, cavaleriei, artileriei, ge­
niu, marină, sanitar și intendență.
Direcțiile: personalului, controlului,
contabilității, veterinară, licee mi-
lit. contencios, Curtea sup. de jus­
tiție militară și Casa Dotației Oas-
tei. Inspectoratele se împart în di­
 Ministerul
recții, servicii și biurouri. M. Stat
Major în diviziuni, secții și biu-
rouri. Subsecret, de stat al aeru­
lui se compune din: directorul gen.
direcțiile: tehnică și aeronautică
milit. și civilă și Institutul meteo­
rologic central.
Ministerul de finanțe, este or­
ganizat prin L. 12 Aprilie 1933. Are
în atrib. sa, ad-ția generală a fi­
nanțelor generale ale statului și a
tuturor serviciilor publice și insti-
tuțiunilor de utilitate publică, ju­
dețelor și comunelor; supraveghe­
rea politicei monetare și de credit
a Băncii Naționale (v. c.) și îndru­
marea întregei economii financiare
naționale. Se compune din: „Ad-
ministrațiunea centrală'" compusă
din: serviciile: cabinetul ministru­
lui, subsecretarului de stat, direc­
țiunile: bugetului și contabilității
gen. a Statului, a contabilității mi­
nisterului, contribuțiunilor directe,
datoriei publice, mișcării fonduri­
lor, taxelor de consumație, timbru
și succesiuni, vămilor și secreta­
riatul general. „Administrația ex­
terioară" compusă din: regiunile
de constatare a impozitelor și .cir­
cumscripțiilor, ad-țiile de încasări
și plăți (v. ac. c.), regiunile, cir­
cumscripțiile și punctele vamale.
„Servicii speciale" cari se conduc
după legile lor organice: Curtea
de conturi, Casa Autonomă a Mo­
nopolurilor Regatului, Casa de a-
mortizare, Dir. gen. a monopoluri­
lor alcoolului, Dir. gen. a Monito­
rului Oficial și imprimeriilor sta­
tului, Casele de: depuneri, generală
de pensiuni, gen. de economii, de
împrumut pe gaj, de credit a
funcționarilor ministerului. Credi­
tul județean, comunal și viticol și
corpul grănicerilor (v. ac. c.)_ Di­
recțiunile sunt conduse de un di­
rector. Ele se împart în servi ii,
secții și biurouri. Secretariatul cu­
prinde serviciile: arhitecturii, con­
tencios, economiei, personalului,
registraturei, statisticei, oficiile:
de licitațiuni, corpul special de in­
spectori și studii financiare și gar­
da financiară. Funcționarii minis­
terului sunt îmnărțiți în 3 catego­
rii: cadrul inferior, cuprinzând gra­
dele delà impiegat stagiar până la
subșef de biurou; cadru] mijlociu:
— 390 -
delà șef de biurou la șef de servi­
ciu; cadrul superior: delà subdirec­
tor în sus.
Ministerul de externe, este org..
prin legea din 2 Aug. 1929. Atribu-
țiuni: conducerea politicei externe
și întreținerea relațiunilor țării cu
statele străine; încheiere, interpre­
tarea și executarea tratatelor și
convențiunilor internaționale (v. c.)
repr. politicei comerciale în străi­
nătate, întreținerea relațiunilor cu
agenții diplomatici (v. c.) ai țări­
lor străine, acreditați pe lângă Re­
ge. Prin agenții diplomatici în-
tocm. actele de stare civilă pt. ro­
mânii din străinătate, cereri de ex­
trădare; prin el se execută sentin­
țele civile și comercială în țară și
străinătate, ține registrele genera­
le ale ordinelor naționale (v. c.),.
are urm. direcțiuni: Direcțiunea,
politică, cu serviciile sale pt. occi­
dent și orient, conduse fiecare de­
rni ministru nlenipotențiar. „Direc­
țiunea consulară“ cu atrib. consu­
lare, afaceri cari privesc interesele
românilor în străinătate și străini­
lor în România, (v. Legațiunile Ro­
mâniei). Secretariatul general (v.
c.) pe lângă care funcționează
serv, protocolului și cancelaria or­
dinelor și consiliul diplomatic, cu
atrib. de a examina la cererea mi­
nistrului chestiunile externe și un
consiliu juridic. Cabinetul minis­
trului, direcțiunea contabilității (v.
c.).
Ministerul de interne, este org-
prin Regulam, pubi. M. O. 19/1930
și L. org. Min. 2 Aug. 1929. Are
în atrib. sa conducerea ad-ției ge­
nerale a țării, îngrijește de ordinea
și siguranța statului, exercită con­
trolului și supravegherea asupra
autorităților locale, asigură armo­
nizarea și coordonarea acestora.
Serviciile sale sunt: „Cabinetul mi­
nistrului" condus de un șef de ca­
binet, are atrib. primirea cores­
pondenței, cererilor, redactarea răs­
punsurilor, după indicația minis­
trului; cifrarea și descifrarea co-
resp. secrete, fixarea audiențelor,
etc. „Secretariatul general" cu sec*
țiile: personalului din ad-ția cern
trală cu biurourile: al numirilor S1
primirei și repartizării coresp-
Secția inspectorilor controlori, cu
 Ministerul
1 biurou pt. primirea delegațiuni-
lor date inspectorilor, repartizarea
rezultatului anchetelor; întocmește
referate asupra neajunsurilor din
ad-ție semnalate de inspectori. Sec­
ția comisiunei de numiri și înain­
tări, cu 1 biurou pt. lucrări referi­
toare la numiri, înaintări, trans­
ferări, etc. Secția registrati!rei ge­
nerale cu 2 biurouri: intrării și ex­
pediția actelor. Secția de studii, do­
cumentare și statistică, cu 2 biu­
rouri pt. adunarea și pregătirea
materialului documentar și statis­
tic pt. lucrările ministerului; bi­
blioteca pt. înzestrarea minist. cu
reviste, publicatiuni, evidența căr­
ților. Pe lângă fiecare direcțiune
poate funcționa câte o bibliotecă.
Secția de arhitectul'«, cu 1 biurou
pt. întocmirea planurilor pt. lu­
crări și construcții, expertize și e-
valuări de localuri, lichidarea des-
păgub. pt. incendii, avize, etc. Sec­
ția contencios cu 1 biurou pt. toate
lucrările de contencios. „Direcțiu­
nea Contabilității" condusă de un
director, 4 subdirectori, cu 4 ser­
vicii. Serv, veniturilor, cu 2 biu­
rouri pt. constatarea și urmărirea
veniturilor ministerului. II. Servi­
ciul clieltuelilor cu secțiile: angaja­
rea chelt. cu biur. angajării chelt,
îtocmirea statelor de salarii, chelt.
de deplasare, indemnizații, procese,
chelt. de materiale, cancelarie, com­
bustibil, chipie, luminat, etcì. pt.
ad-țiile centrale și exterioare, biu-
roul angajării chelt. serv, poliție­
nești cu aceleași atribuțiuni. Sec­
ția oijdonanțării chelt. cu 2 biu­
rouri: al ordonanțării pt. verifica­
rea actelor justificative și ordonan-
țare, emite ordine de plată, ține
evidențele reținerilor din salarii,
chelt. de alegeri, cu jandarmeria,
etc. biur. ordonanțării chelt. poli­
țienești cu aceleași atrib. III. Ser­
viciul controlului financiar cu 2
secțiuni și biurourile: controlului
și conturile de cheltueli; biur. con­
silierului controlor; biur. înregis­
trării ordonanțelor de plată, de ur­
mărirea actelor justificative. IV.
Serv, inventarierii averii mobile și
imobile cu 2 biurouri. „Direcțiunea
personalului din serviciul exterior"
condusă de un director și 1 subdi­
rector, comp, din 2 secțiuni și 3
biurouri: al numirilor: pt. lucrări
— 391
ref. la numiri, înaintări, mutări și
pensionari; biur. statelor de servi­
ciu, păstrarea foilor calificative,
certificate etc. biur. controlul
pers. pt. primirea reclamațiunilor
c. a. funcț, lucr. pt. cercetarea lor,
pedepse, etc. „Direcțiunea ad-ției
generale și locale" cu 2 servicii
ad-ției locale cu 3 biurouri: al ad
ției gen. pt. executarea legilor și re
gulamentelor, rezolvirea conflicte
lor de atribuții, controlul ordonan
țelor ad-tive, loteriei, jocuri, clu
buri, etc. biur. circulației, biur. re
cruțării și mobilizării; al alegeri
lor parlamentare. Serv, ad-ției Io
cale cu 2 secțiuni și biurourile: ad
ției județelor și asociației județene
pt. îndrumarea gen. și coordonarea
activității județelor; al ad-ției co­
munale pt. îndrumarea activității
comunelor, confirmări și numiri de
primari, dispense de studii, întoc­
miri de planuri tip, etc. 2 biur. fi­
nanțelor locale pt. lucrări ref. la
venituri, cote adiționale, impozite,
cercetarea bugetelor, tranzacțiuni,
lucrări, asociațiuni, etc. 2 biur. con­
trolul ad-tiv și financiar pt. comu­
ne, județe. „Direcțiunea generală a
poliției" cu serviciile și biurourile
speciale (v. c.). „Direcțiunea caselor
și fondurilor sqieciale" conduse de
1 director și 1 subdirector; are 2
servicii, 4 secțiuni și biurourile: al
verificării declarațiunilor și stabi­
lirei primelor de asigurare al par­
tidelor imobilelor asigurate și in­
ventarului, al debitării și urmări­
rii primelor de asigurare și lichi­
dării pagubelor, al scriptelor de
contabilitate, al depunerilor, acon­
turilor, împrumuturilor pe salarii,
al verificării girurilor și ordonan­
țării, al împrumuturilor pt. procu­
rări de locuințe, construcții, al con­
tabilității veniturilor și cheltuelilor
și biur. caseriei. Până, la 1929 org.
M. i. era prevăzută în: legea din
1892 pt. org. serv, ad-ției centrale
ale M. legea poliției generale a sta­
tului 1903; Legea pt. org. comune­
lor 1903, Decretul de modificare 20
Iunie 1919 și legea modificatoare
din 1924. După aceste legi M. i.
avea atribuțiunile: ad-tia generală
a țării, menținerea ordinei publice,
direcțiunea alegerilor, conducerea
serv, sanitare, controlul, tutela, în­
drumarea autorităților locale, con­
 Ministerul
ducerea serv, telegrafo-poștal, di­
recția serv, penitenciar, dir. Moni­
torului Oficial al statului. Minis­
trul de Interne este șeful ai-ției
centrale și exterioare; poate avea
unul sau mai multi subsceretari de
stat. Este ajutat de un secretar ge­
neral, de inspectori generali ad-tivi
(v. c.). „Serviciile exterioare'' sunt:
prefecturile de județe, preturile,
corpul de jandarmi și polițiile (v.
ac. c.). Numărul funcționarlor ad-
ției centrale în 1930 a fost fixat la
369.
Ministerul de justifie, este or­
ganul suprem al justiției țări. Org.
prin L. 13 Mai 1933. Atribuțiuni:
numirea și disciplina magistralilor,
a funcționarilor judecătorești. Mi­
nistrul justiției este șeful servicii­
lor sale; capul suprem al membri­
lor minist. public (v. c.) cărora le
poate da ordine și instrucțiuni;
face propunerile pt. amnestie (v. c.)
și micșorare de pedepse, are în
grija sa promulgarea legilor vota­
te, el este depozitarul unuia idi-n
originalele legilor, este păstrătorul
marelui sigiliu al statului, este o-
fițer de stare civilă pt. membrii fa­
miliei regale. Este ajutat de un
subsecretar de stat și secretar ge­
neral. Ad-ția generală a M. j. cu­
prinde: ad-ția centrală și exterioa­
ră; „ad-ția centrală“ cuprinde di­
recțiunea, personalului, .judiciară,
contabilitate, contencios; „servicii­
le“ cabinetul ministrului, pt. extin­
derea cărților funduare (v. c.) con­
tencios, statisticei judiciare, medi­
cal, arhitectură și intendență și re­
gistratură. „Consiliul“ superior al
magistraturei, cărților funduare.
„Comisiuni“ pt. numiri și înain­
tări, disciplinară, superioară a per­
soanelor juridice (v. c.) electorală,
de naturalizare, medico-legală.
,,Ad-ția exterioară“ cuprinde: Di­
recțiunea generală a penitenciare­
lor, serviciile: medico-legale și chi­
mico-legale și de identificare, casa
de credit și ajutor. Pe lângă par­
chetul fiecărui tribunal, funcțio­
nează institutul medicó-legal „Pro­
fesor Mina Minovici“.
Ministerul industriei și comer­
țului, se ocupă cu probleme econo­
mice, tehnice referitor la industrie,
meserii, mine, comerț, porturi și
— 392 —
căi de comunicație pe apă și în
aer, armonizarea activității tutu­
ror factorilor economiei naționale:
studierea și pregătirea legilor în
aceste materii. Pe lângă el func­
ționează „delegația economică a
guvernului“ (v. c.) pt. rezolvarea
problemelor economice și financia­
re, ajutat de consiliul superior eco­
nomic. Are următoarele direcțiuni
și servicii: „Dir. energiei și comer­
cializării“. Dir. industriei cu: co-
misiunea industrială, Cons. sup. al
industriei, proprietății industriale,
serviciile: industriei alimentare,
chimice și ceramice, a lemnului,
hârtiei, industrii metalurgice și
centralelor electrice, textile și ta-
băcării, meseriilor, secretariatului
comisiei ind. industriei casnice,
proprietăților industriale, oficiul
de raționalizare și normalizare, se­
cretariatul tehnic. Ca organe exte­
rioare are, regiunile industriale și
inspectorii industriali. „Dir. comer­
țului“ cu serv, comerțului interior,
exterior, informațiilor, publicații­
lor și propagandei economice, n-
viației civile. Ca organe exterioare
are inspectoratele comerciale; în
străinătate are „agențiile economi­
ce“ conduse de consilieri economici,
atașați sau agenți comerciali. De
direcțiunea comerțului mai depind:
academiile și camerile de industrie
și comerț. Bursele (v. c.) și came­
rile de ind. și com. exteritoriale și
străine din România. „Dir. mine­
lor“ cu serv, petrolului și gazelor,
minelor de cărbuni, cazierelor și
apelor minerale, al minelor meta­
lifere și uzinelor, concesiunilor
studii și statisticei cadastrului mi­
nier. „Dir. măsurilor, greutăților și
metalelor prețioase“ cu serv, al ve­
rificărilor, controlul aplicație și
statistică, ad-tiv și al personalului,
inspectorilor metrologiști. Pe lângă
minister mai sunt Regia autonomă
a porturilor și căilor de comuni­
cație și Regia autonomă a conduc­
telor de petrol. Apoi secretariatul
general. Cabinetul ministrului și
subsecretariatului, direcțiunea con­
tabilității.
Ministerul instrucțiunii publi­
ce. și culte, are în atrib. sa adm. și
controlul învățământului de stat și
supravegherea învățământului par­
 Ministerul
ticular; este reprezentantul statu­
lui față de toate cultele (v. c.). Până
în 1934 cu drept de suprav. și con­
trol asupra lor. El cuprinde: „Di­
recția învățământului primar“ și
serviciile acini, școalelor, persona­
lului. statisticei și arhivei, statelor
de serv, ale personalului. „Dir. în­
vățăm. secundar“ cu serv.: adm.
școalelor, personalului statelor de
serv. „Dir. învățăm, superior" cu
serv, personalul didactic, universi­
tar, ai arhivelor statului, bibliote­
cilor și al statelor pers, ale pers,
didactic. „-Dir. învățăm, profesio­
nal“ cu serv, școalelor profesiona­
le. comerciale, de meserii, statelor
pers. „Dir. învățăm, particular“
cu serv, ad-tiv al autorizărilor, per­
sonalul și controlul, statelor. „Di
recțiunea cultelor“ cu serv, cultelor
naționale, cult, minoritare, statis­
ticei, studiilor, statelor personale și
al arhivei. „Dir. artelor“ (în 1934
cu Dir. cult, au format Min. culte­
lor; cu serv, artelor frumoase, lite­
ratura, muzici și folklorului, învă­
țăm. artistic, muzical și muzeelor.
Consiliul general al instrucțiunei,
cons, permanent, comisia centrală,
de judecată, cons, inspectorilor
generali. Secretariatul general, ca­
binetul ministrului, direcțiunea
contabilității. Ca instituții autono­
me funcț. casa școalelor și casa de
credit a corpului didactic (v. c.). M.
i. prin legea din 22 Iulie 1931 Di­
recțiunea educației poporului a tre­
cut dela Minisi, muncii la M. i.
Tot atunci s’a mai înființat și Di­
recțiunea generală a teatrelor și
operelor cu serv, speciale. M. i. org.
și funcționarea este relg. de !.. M.
O. 143/1930.
Ministerul lucrărilor publice
si al comuniiațiilor are atribuțiu-
■nile: de studiul și executarea lucră­
rilor, de amenajare a cursurilor
de ape și râuri navigabile: expl. și
lucrări de amenajare a apelor. Con­
trolul studiilor, clădirilor și lucr.
executate în comune și județe,
proectarea și ex. clădirilor statului,
studii, directive și controlul tehnic
relativ la drumuri, căi ferate, or­
ganizarea, supravegherea și între­
ținerea învățământului telmic. Are
Următoarele servicii: Secretariatul
Venera], cab. ministrului, direc­
— 393 —
țiunea apelor cu serviciul hidrau­
lic, aplicării legii apelor, amenaja­
rea râurilor, întreținerea fluviilor,
cavalurilor. „Direcțiunea lucrărilor
de edilitate, arhitectură, urbanism,
inspecție și control. „Direcțiunea
tehnică a drumurilor județene și
comunale, cu serv, de studii și di­
rective, drumuri jud. com. și vici­
nale, statistic și cartografic. „Di­
recțiunea căilor ferate particulare“
cu servo concesiunilor, controlului,
juTidico-financiară. Pe lângă minis­
ter mai funcționează Regiile auto­
nome: a Căilor ferate române, poș­
telor, telegrafelor și telefoanelor,
casei munci cfr. și Direcțiunea ge­
nerală a drumurilor (v. ac. c„).
Ministerul muncii, sănătății
și ocrotirilor sociale, are următoa­
rele servicii: Direcțiunea muncii,
cu serv, contractelor de muncă, or­
ganizării și ocrotirii muncii, pla­
sării. șomajului și migrațiunilor,
învățământului muncitoresc. „Dir.
sănătății“ cu serv, igienei, bolilor
și controlul alimentelor, plăgilor so­
ciale, spitalelor, farmaciilor, bal-
neo-climateric, edilității. „Dir. ocro­
tirii“ cu serv, puericulturei și igie­
nei școlare, ocrotirii defectivilor,
asistenței sociale. 1. O. V. și al co­
piilor părăsiți. „Dir. statisticei ge­
nerale a statului“ cu serv, de con­
trol și urmărirea lucr. statisticei
de coordonare și centralizare a da­
telor statistice, statisticei demo­
grafice și sanitare. Secre'ariatul
gen. direcțiunea, contabilității, ca­
binetul ministerului. Pe lângă mi­
nister mai funcț. Institutul de sta­
tistică. generală a statului. Casa să­
nătății. Casa centrală, a asigurări­
lor sociale, Oficiul național al edu­
cației fizice (v. că, consiliile: sup.
al muncii, al căminelor de ucenici,
al asigurărilor sociale, medico-le­
gal, ad-tiv și disciplină. Comisia
migrațiunilor. Institutele de știință
aplicată de: seruri si vaccinuri
București, balneologie Buc. balneo-
losrie și fizio-terapie Cluj, pt. stu­
diul și profilaxia cancerului, de
isienă si sănătate în București,
Cluj și Iași și Inst. farmaceo-tera-
peutic București.
Ministerul public, este un corp
de magistrati și funcționari ai Mi­
nisi r. de Justiție, însărcinat cu ur­
____________________________ Miniștrii
mărirea și descoperirea crimelor
delictelor, cari sunt de competința
curților și tribunalelor. M. p. s’a
introdus prin Regulamentul Orga­
nic (v. c.) și face parte din corpul
judecătoresc, șeful său fiind Minis­
terul de Justiție. M. p. este un corp
de magistrati și funct. strâns u-
niți unii cu alții. Atrib. Mile sunt:
a exercita acțiunea publică, a ve­
ghea la respectul legilor, a apăra
ordinea publică, interesele minori­
lor și ale celor incapabili, în pro­
cesele pendinte de. instanțele pe
lângă cari funcționează. M. p. se
compune: la Curtea de Casație, din
un procuror general și 5 procurori
de secție; la Curțile de apel un
procuror gen. și câte un procuror
de fiecare secț.; l'a Curtea de Con-
prim-procuror și câte un procuror
de fiecare secț.; la Cutea de Con­
turi, un procuror gen. și 3 proc. de
secț. Procurorul gen. de pe lângă
Curtea de Apel, este șeful tuturor
procurorilor și ofițerilor de poliție
judiciară, din cupr. curții. M. p.
mai are misiunea de a pune con-
cluziuni de urmărire sau neurmă-
rire; primește reclamațiile ref. la
infracțiuni, are dr. a pune în miș­
care forța pubi. Este prezent ori
unde s’a comis vreo crimă, lucrea­
ză împreună cu judele instructor,
pune concluzii înaintea tribunale­
lor și are dr. de apel, când crede
că s’a violat o lege; la procese este
prezent și ia apărarea legalității.
Pledoaria sa se numește „rechizito­
riu“. Membrii M. p. sunt revoca­
bili, subordonați în mod ierarhic;
superiorii pot da ordin inferiorilor,
se pot înlocui unii pe alții, în
cursul unui proces, nu sunt res-
ponzabili de actele si concluziile lor,
sunt independenți de instanța unde
funcționează. Ministerul de just, le
poate da ordine scrise.
Miniștrii, sunt acei pe cari pri­
mul ministru, desemnat de Rege,
îi trece ne lista miniștrilor, ca fiind
destinați a face parte din guvern.
Const, nu cere nici-o condiție spe­
cială pt. a fi ministru; art. 94—96
arată că trebuie să fie român:
membrii familiei regale nu pot fi
miniștrii. Dacă M. n’ar fi membrii
adunărilor, pot lua. parte la deli­
berări, fără drept de vot; împreu-
- 394 —
nă alcătuesc Consiliul de Miniștrii
(v. c.). Atribuțiunile: de a contra­
semna actele și decretele regale,
prin aceasta devin responsabili; de
a răspunde interpelărilor adresate
de parlamentari și a le pune la
dispoziție actele cerute. Sunt șefii
departamentelor ministeriale, a-
vând toate atribuțiunile date prin
diferite :legi. (V. Ministere). Orice
parte vătămată de un decret sau
dispozițiune semnată de un minis­
tru, poate cere statului despăgubiri
bănești. In urma votului uneia din
ad-ții, M. poate fi chemat înaintea
instanțelor ord. la răsp. civilă, pt.
dauna suferită de stat. Actul ilegal
al M. nu descarcă de răspunderea
solidară a funcționarului care l-a.
contrasemnat; art. 97 Const, pre­
vede că: ordinul verbal sau scris
al Regelui nu descarcă pe M. de
răsp. Responsabilitatea M. este: a)
politică, pt, care răspunde față de
colegii săi, rege și corpurile legiui­
toare, cari pot ordona anchete par­
lamentare, vot de blam sau demi­
terea M. b) Civilă, este prev. de art.
99 Const. Responsabilitatea penală
a Min. este reglem. de ari. 98 din
Const, și legea specială din 1879;
după aceasta, Regele și corpurile
legiuitoare, au drept a cere urmă­
rirea M. pt. acte prin cari s’ar
viola un text expres al Const, sau
unei legi speciale. Când prin vio-
lență sau fraudă, ar împiedeca li;
berul ex. al dreptului electoral și
când în dauna intereselor țării, a-
măgesc cu rea credință reprezen­
tanța națională, asupra situațiu-
nei. Pedepsele pt. M. sunt: deten­
țiunea prevăzută de art. 20 Cod pej
nai și interdicțiunea delà 3, până
la maximum, toată viața de a mai
ocupa funct. pubi. Urmărirea: fie­
care din adunări și Regele, au dr.
a cere urm. M. și trimiterea în fa­
ța înaltei Curți de Casație în sec­
țiuni unite, care în acest caz, func­
ționează ca înaltă Curte de Justi­
ție. Punerea sub urmărire se bo-
tărește cu 2/3 din voturi. Instructif
nea se face de o comisie a înaltei
Curți de Casație, compusă din 5
membrii, cari ar; puterea de a ca­
lifica faptele si decide, dacă este
sau nu ca.zul de urmărire. Acuza­
rea, în fața Curții de Casație, se
susține prin Mini st. public. T eg-
 Minoritate — Minorități
reap. M. delà 1879, nu s’a aplicat
niciodată; neapl. ei se explică prin
aceea că, Regele a preferit să pe­
depsească pe M. cu retragerea por­
tofoliului; cele două adunări nici­
odată n’au încercat să urmărească
pe M. aflați chiar în opoziție, pt.
a-și menaja pe proprii lor repre­
zentanți, când aceștia au comis a-
buzuri. Miniștrii pot delega secre­
tarilor generali sau directorilor de
servicii, dr. a semna coresponden­
ță, ordonanțe de plată, instrucțiuni
și rezolva unele chestiuni, afară de
acelea, pt. care se cere un Decret
Regal. Ministru poate anula unele
acte, făcute în baza delegației. Mi­
nistru își constitue un cabinet in­
dependent de biurourile Ministeru­
lui, condus de un șef de cabinet,
care se ocupă de chestiunile politice
și cu corespondența. Cabinetul dis­
pare odată cu plecarea Ministru­
lui; fiecare nou minister. își alcă-
tuește un nou cabinet și funcțio­
nari atașați la cabinet, (v. Serviciul
cabinetului).
Minoritate, (Dr. civ.) 1) starea
civilă a unei persoane, care n’a îm­
plinit încă 21 ani și este incapabilă
să-și exercite actele vieții civile;
2) o parte mai mică diri populația
țării de altă naționalitate., decât
marea massă a populației; ii) gru­
parea politică, ce nu obține numă­
rul necesar de voturi, spre a fi re­
prezentată. în parlament.
Minor, este persoana care n’are
19 ani împliniți. Copil este mino­
rul care n’a depășit etatea de 13
ani. Adolescent este minorul, care
n’a depășit vârsta de 19 ani. Copi­
lul nu este responsabil pt. faptele
penale, comise de el. De asemenea
nu este responsabil pt. infracțiunile
comise, adolescentul care în mo­
mentul săvârșirii n’a avut, discer­
nământ. Cu toate acestea, judeca­
ta este datoare să constate faptele
și modul cum au fost săvâîjșîțe,
luând informațiuni: a) asuora fi­
rii, moralității și antecedentelor
copilului sau adolescentului; b) a-
supra stării sale fizice și morale;
c) asupra condițiunilor în care a
fost crescut și în care a trăit; d)
asupra situației morale și mate­
riale a, familiei sale. Când există
o îndoială asupra stării fizice sau
395
mintale a copilului sau adolescen­
tului, se procedează la o expertiză
medicală. Potrivit inforrnațiunilor
arătate în art. precedent, judecata
poate lua față de copil, sau ado­
lescent, lipsit ,de discernământ, una
din următoarele măsuri tutelare:
a) îl poate încredința familiei, că­
reia îi atrage atențiunea, ca pe vii­
tor să-l aibă în deaproape îngriji­
re; iar dacă este la școală, încu-
noștiințează și autoritatea școlară,
ca să-l dojenească, sau să ia mă­
suri disciplinare prevăzute de re­
gulamentul școlar; b) îl poate în­
credința unei rude mai apropiate,
care ar primi sarcina supraveghe­
rii copilului; c) în lipsa acesteia, îl
poate încredința unei prsoane ono­
rabile, unei societăți de patronaj,
sau unui stabiliment public ori
privat, autorizat de Stat. pt. acest
scop; d) când nici-una din aceste
măsuri nu s’ar putea aplica, jude­
cata poate decide ca educația co­
pilului sau adolescentului să fie în­
credințată, stabilimentului de edu­
cație corectivă, sau trimiterea pro­
vizorie a copilului sau adolescentu­
lui, la o societate de asistență sau
de patronaj. Copiii și adolescenții
anormali. întârziați sau bolnavi,
sunt, trimiși, după avizul unui me­
dic specialist, într’un ospiciu, azil
sau. sanatoriu, unde vor primi în­
grijirile medicale, potrivit stării 16r
fizice sau mintale. Ofițerii stării
civile, cari înscrie moartea unei
persoane având copii, ce urmează
a fi ruși sub tutelă, va înștiința de
îndată instanța tutelară (judecăto­
rie), care va ordona punerea sigi­
liilor pe bunurile mișcătoare. Co­
misarii de poliție și notarii, vor pu­
tea pune în mod provizoriu sigilii,
chiar fără împuternicire vestind
inst. tutelară. Procesul verbal de
punerea sigiliilor, va arăta și nume­
le a 5 persoane, cari ar putea face
parte din consiliul de familie, (v.
Incapacitate, tutelă). Durata mun­
cii M. este de 8 ore sau 48 ore săpt.
întreprinderile sunt obl. a avea ta­
blouri de persoanele sub 16 ani. cu
arătarea datei și locul nasterei.
(Mod. lesi’ nt. ocrotirea muncii min.
10 Oct, 1932). Este interzisă munca
de noapte a M. sau munca, de mine.
Minorități etnice, Dr. const.
 Mircești — Mită
sunt supușii români de altă rasă,
religie sau limbă decât limba ro­
mână: unguri, sași, ruteni, bul­
gari, etc. M. e. este un termen nou
tn dr. pubi, apărut după război.
Tratatul delà Paris din 9 Dec. 1919,
semnat de statul român, precizea­
ză că M. e. se vor bucura de ace­
leași dr. și tratament, garanției în
drept și în fapt, ca și ceilalți su­
puși rom. Ele vor avea dr. a în­
ființa, conduce și controla, pe spe­
sele lor instituții religioase, școli
și alte stabilimente, cu dr. de a în­
trebuința limba lor proprie și a ex.
liber religiunea lor. (art. 9). Unde
M. e. vor fi numeroase, statul le va
pune la dispoziție fonduri pt. edu­
cație, religie sau binefacere, (art.
10). Constituția prin art. 5, procla­
mă egalitatea deplină a tuturor
drepturilor și libertăților români­
lor, fără deosebire de origine etni­
că, limbă sau religiune. Totuși le­
gea învățăm, particular din 1925,
asimilează școalele minoritare cu
școlile particulare și le supune re­
gimului autorizațiunilor Ministeru­
lui Instr, iar profesorii trebuiesc
să die cetățeni românii, Trattatili
delà Pais a statorit, că stipulațiu-
niie ref. la M. e. sunt obligațiuni
internaționale, Spuse sub garanția
Societății Națiunilor (v. 'c.) și nu
vor putea fi modificate, decât cu
consimtimântul majorității consi­
liului. Neînțelegerile între guver­
nul rom. și cons. Soc. Nat. sunt de
competenta „Curții permanente de
justiție internațională“. Actul de
unire al Ardealului (v. c.) privitor
la regimul minorităților etnice,
poclamă deplină libertate naționa­
lă pt. toate popoarele conlocuitoa­
re. Fiecare popor se va instrui, ad­
ira. și judeca în limba sa proprie,
prin indivizi din sânul său; fiecare
popor va avea deplină autonomie
confesională și dr. de reprezentare
și la guvernarea țării. Aceeași re-
zoluțiune a fost adusă de „Sfatul
țării al Basarabiei la 27 Martie
1918“.
Mircești, comună rurală în jud.
Roman, f. reșed. plășii V. Alexan­
drii. form, din satele: Jugani, Peț-
cari. 2218 loc. Judecătorie, jandar­
merie. poștă, cfr. în loc. Prefectu­
ră, tribunal, Roman la 17 km.
— 396 -
Mișcarea, ziar politic, oficios al
partidului Naț. Liberal, sub con­
ducerea d-lui Gh. Brătianu. Fondat
de G. Mârzescu în 1906. Primredac-
tor S. Milorian. Secretar E. Bradu.
Redactori: I. Cornea, Șt. Marinescu,
I. Popa. Const. Stan, Camil Ring.
Misiune, se numește însărcina­
rea dată la anumite persoane, tri­
mise într’o ț'ară străină, de a re­
prezenta și trata anumite chestiun,
politice, economice sau comerciale.
,.M. diplomatice“ sunt atunci când
sunt trimise de ministerul de ex­
terne. „M. militare“ când au de
scop chestiuni militare, trimise de
minisi. armatei. M. pot avea de
scop cercetarea situației unei țări,
progresele înregistrate într’un do­
meniu oarecare, etc. Nu există nici-
un criteriu, în ce privește recruta­
rea persoanelor.
Mită, (Dr. pen.) acel care dă, o-
feră sau promite unui funcționar
public, fie direct, fie indirect, bani
sau orice alt profit, ce dună lege
nu i se cuvine, pt. a-1 determina să
îndeplinească, sau să nu îndepli­
nească, sau să întârzie îndeplini­
rea unui act privitor la funcțiunea
sa, ori să facă un act contrar în­
datoririlor funcțiunii sale; comite
delictul de mituire și se pedepsește
cu închisoare corecțională dela^ 6
luni la 1 an. Dacă faptul se săvâr­
șește față de un judecător, jurat
sau funcționar publie, însărcinat
cu predarea, recepția sau supraye;
gherea unor furnituri sau lucrări
publice, pedeapsa este îndoitul ce­
lei mai sus. Dacă, propunerea de
mituire n’a fost acceptată, mitui-
torul se pedepsește cu pedepsele
prevăzute de acest articol, reduse
la jumătate. Nu se pedepsește pt-
mituire persoana care a dat mită,
dacă i-a fost pretinsă și dacă prin
refuzul ei, ar fi suferit o pagubă
inevitabilă și importantă, în ra­
port cu situația sa materială. Func­
ționarul public care. în scopul a-
rătat, pretinde sau primește,, fie di­
rect, fie indirect, bani sau orice alt
profit ce nu i se cuvine, ori ac­
ceptă o astfel de promisiune sau
•nu o respinge, comite delictul de
luare de mită și se pedepsește cu
închisoare corecțională dela 1 la 2
ani. Pedeapsa este închisoare co-
 Mizil — Modificare
recțională delà 2 la 5 ani, dacă fap­
tul se comite de către un judecă­
tor, jurat sau funcționar public,
însărcinat cu predarea, recepția
sau supravegherea unor furnituri
sau lucrări publice. Delictul luării
de mită se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 3 la 8 ani, dacă
cel mituit a comis, din această
cauză, un act nedrept sau ilegal.
Mizil, con.ună urbană din jud.
Buzău 6.449 loc. Reșed. plășii To-
hani. 1380 clădiri, 1408 gospodării,
407 întrepr. ind. comerc. judecăto­
rie, poștă, cfr. în loc. Autorități
jud. Buzău la 35 km.
Moarte, încetarea din viață va
fi adusă la cunoștința medicului,
sau agentului sanitar al circ, cari
se vor transporta de îndată pt. a
verifica și libera certificatul de M.
Declarațiunea morții, va trebui fă­
cută, ofițerului stării civile (v. c.)
unde M. a avut loc, în 24 ore, de
membrii familiei, de cei ce au fost
de față sau de vecini. Actul de M.
cuprinde: anul, luna, ziua morții,
pronumele, numele, vârsta, confe­
siunea, profesiunea, locul nașterei
și domiciliul decedatului, numele
părinților, soțului locul M. Când
M. a avut loc în spitale, peniten­
ciare, etc. ad-torii acestora, vor
declara ofițerului St. civ. care în
rubrica observațiunilor va face
mențiune de actul rspectiv. îndată
după înscrierea M. ofiț. st. civ. va
eljbera autorizațiunea de înnior»
maritare. Dacă sunt bănuieli asu­
pra M. aut. nu se va libera decât
în urma încuviințării parchetului.
In actele de naștere se va face
mențiune de cazul M. și în cele de
căsăt. a soțului supraviețuitor. Da­
că deci. M. este tardivă, nu se va
înscrie în rgisfru (v. c.) decât după
aut. parchetului.
Moarte, v. Recepționarea cazu­
lui.
Moartea civilă, era situația ju­
ridică. a unei persoane care nu a-
vea nici un drept. Au fost stări
când cineva a fost socotit ca mort
înainte de a înceta din viață; era
scos din viața civilă, mort civil;
Era o pedeapsă accesorie unei pe­
depse pt. anumite crime. Cel pe­
depsit era juridicește inexistent,
— 397
se deschidea succesiunea în urma
sa, se desfăcea căsăt. Copiii in­
trau sub tutelă, cel condamnat
n’avea nici un fel de drept civ’l
sau politic.
Moarte presumată, cej dispă­
ruți în intervalul dela 26 Iul. 1914,
1 Apr. 1921, vor putea fi prezumați
încetați din viață, dacă, dispariți-
unea va fi durat cel puțin 1 an
după 1921. Cererea poate ti făcută
din oficiu, sau de cei interesați, ju­
decătorului, scutită de timbru.
Prin hotărâre se va constata data
morții, care ține loc de act de
moarie și va fi înscrisă în regis­
trul de morți. In faza hotărîrei
se deschide succesiunea. Dacă cel
mort prezumat se reîntoarce, efec­
tele hotărârei vor înceta și ea va
fi revizuită și dispărutul își va,
primi averea în starea în care se
va găsi. Soția dispărutului se poa­
te recăsători (Leg. pt. constat. M.
pr.12 Dec. 1923). După noul proect
de Cod de Proced. civ. dispărutul
va putea fi declarat mort prin
hotărâre judecătorească, dacă timp
ele 10 ani nu s'a aflat nici o știre
despre existența lui. Când delà na­
ștere au trecut 31 ani; dacci au tre­
cut 70 ani delà naștere și în 5 ani
nu s'a aflat nici-o știre despre el.
Dacă o persoană a dispărut în
împrejurări, că moartea trebuie
socotită, neîndoelnică și au trecut
6 luni delà întâmplarea faptului.
Mobilizare, pt. pr,egăt;rea și
org. M. fiecărui departament mi­
nisterial, este asigurat de un ser­
viciu pe lângă fiecare minister.
Pentru a armoniza lucrările mi­
nisi. se va detașa un ofițer pe lân­
gă fiecare departament.
Mociu, comună rurală în jud
Cluj, reșed. plășii M. 2672 ioc. ju­
decătorie. percepție, secție jand..
P T T. în loe, cfr. Șărmășel la 17
km. Prefectură, tribunal Cluj la 39
km.
Modificare de buget, (çontab.)
se numește operațiunea contabilă,
constând din transferarea integra­
lă sau parțială a unor sume delà
unele articole bugetare, asupra ar­
ticolelor de credite suplimentare,
sau extraorcl. pt. acoperirea chel-
tuelilor de materiale. Art. 73 din
 Modus — Monarhie
L. c. p. prevede, că în cazul când
fondul de credite suplimentare sau
extraord. va fi complect consu­
mat, ministerul de finanțe, va pu­
tea cere și adunarea deputaților în­
cuviința prin o lege, mărirea aces­
tui fond și crearea de venituri su­
ficiente, pt. acest scop. Resursele
cu cari se pot spori aceste fonduri,
sunt economiile certe ce vor rezul­
ta din alte credite bugetare, căro-
ar nu li-se vor mai da nicio altă
întrebuințare până la finea anu­
lui. Adică se anulează în întregime
sau în parte aceste articole și cu
sumele lor se sporesc art. de cre­
dite supl. și extraord. Aceste a-
nulări sau deschideri de credite,
se pot face' și prin decret regal,
urmând a fi ratificate ulterior
prin o lege. Deschideri de credite
suplimentare, se pot face numai
dopa 4 luni dela executarea buge­
tului. Credite extraord. se pot des­
chide oricând nevoile reclamă.
Art. 485 din L. adm. locale din 1929
prevede că: Dacă fondul special
pt. credite supl. și extraord, a fost
complet epuizat el va putea fi spo­
rit cu economiile ce ar rezulta din
alte credite disponibile dela alte
articole. Prin legea finanțelor lo­
cale (art. 46) se prevede că acest
fcnd nu va putea fi mărit prin M.
b. sau prin anulare de articole. M.
d. b, ,pt. comune și județe se face
anulându-se sume parțiale sau în
întregime delà unele art. și spo-
rindu-se alte articole sau î'nfiin-
țându-se art. noui. Se face cu a-
probarea aut. tutelare, ca la buget,
(v. Buget.)
Modus vivendi, se numesc aran­
jamente comerciale sau economi­
ce, încheiate între anumite state,
prin cari se prevede clauza „na-
țiunei celei mai favorizate“ (v. c.).
Supușii fiecăruia din statele con­
tractante, se bucură pe teritorul
celeilalte pt. persoana și bunurile
lor, de tratamentul națiunei celei
mai favorizatei. Un asemenea M.
v. s’a încheiat cu Austria în 30
Aug. 1930, în baza căruia supușii
fiecărui stat au dr. să posede pe
teritorul celeilalte, bunuri mobilia­
re, imobile urbane și să dispună
liber prin vânzare etc. Nu vor plă­
ti impozite sau taxe excepționale,
— 398
decât acelea plătite de naționali;
produsele naturale sau fabricate,
taxe de import, export etc. se vor
bucura de clauza naț. celei mai fa­
vorizate.
Mogoș, corn. rur. în jud. Alba,
3204 loc. pretură, judecătorie, cfr.
Abrud 28 km. P. T. T. Bucium 16
km. Alba Iulia 81 km.
Moinești comună urbană în jud.
Bacău, 6635 loc. Reșed. plășii Taz-
lău. 1444 clădiri; 1549 gospodării;
405 întrepr. ind. judecătorie, per­
cepție, poștă, ;cfr. în doc. Autori­
tăți jud. Bacău la 49 km.
Moldova, este principatul ro­
mânesc, numit după apa Moldovei
ce trece prin el. înființat prin 1350
de Bogdan Vodă, venit din Mara­
mureș. Capitala era în Suceava,
de unde pe Ia 1565 s’a mutat la
Iași. Cuprinde județele: Bacău,
Baia, Botoșani, Covurlui, Dorohoi,
Fălciu, Iași, Neamț, Putna, Ro­
man Tecuci Tutova și Vaslui. Su
prafața 38.058 kmp. cu 2.427.498 ioc.
cu o densit. de 67.8 loc. pe kmp. are
29 orașe și municipii.
Moldova Nouă, com. rurală în
jud. Caraș, reșed. plășii M. N. 4018
loc. judecătorie, percepție secție
jand. P. t: t. în loc. cfr. Baziaș la
29 km. Prefectură, tribunal Ora-
vița la 53 km.
Monarhie, (Dr. const.) este acea
formă de guvernământ unde statul
are un singur șef cu drepturi ere­
ditare, care își ex. autoritatea asu­
pra statului întreg. Ea poate fi M.
absolută sau constituțională. M.
absolută era aceea, unde autorita­
tea suveranului n’avea margini și
nu putea fi controlată de nimeni.
Monarhul făcea singur legile și își
numea înalții demnitari. Locuitorii
statului n’aveau nici-un drept de­
cât acela de a se plânge monarhu­
lui. EI judeca, el comanda răz­
boaiele și încheia pacea; țara era
considerată ca făcând parte inte­
grantă din domeniul său personal;
cetățenii erau considerați ca ser­
vitori ai monarhului. Această for­
mă de guv. a fost cunoscută în
Principatele Române până la Reț
gulamentul Organic (v. c.). Astăzi
ea nu mai există; cu toate acestea
i se vor putea asemăna dictatura
 Monedă
'(v. c.). M. constituțională este o
‘formă, ideală de guvernământ. Mo­
narhul domnește, nu guvernează;
el nare alte drepturi decât acele
limitate prin constituție (v. c.). Mo­
narhul numește pe miniștrii, eu
«ari formează puterea executivă,
(v. Rege). România este o monar­
chie constituțională democratică delà
'anul 1866. Regele deține puterea
delà națiune și o exercită colectiv
cu miniștrii și reprezentanța na-
iționakă (v. c.) în numele națiunei,
astlel că în formula de sancționare
a legilor dată fie suveran se spune:
,.1’nn ural.ia Ini Dnrnnezeu și voin­
ța națională'. l’rima M. constit. a
î fost Anglia delà anul 1215 când re­
sele loan Fără Țară a acordat le-
Ü gea fundamentală a 1 ibertățiilor
cetățenești „Magna Charta" (v. c.j
rin urma căreia, la 1265 s’a jiitrii-
j. nit primul parlament englez (le pe
; glob.
Monedă, (Finanțe) este un me-
( tal prețios, bătut de ministerul de
t finanțe cu o valoare fixată pe cor-
: pul ei. Importanța monedei constă
în: a) ușurința de a fi transportată
și ușurința cu care poate fi schim-
; iată; b) datorită proprietăților lor
chimice, cari le fac să reziste ae­
rului. apei, etc. ele se pot conserva
fși pot dura la Infinit; c) metalele
fiind corpuri simple, calitatea lor
este identică; d) se recunosc după
u calitatea și culoarea lor cu ochiul
[ și se disting idupă. 'sonoritate eu
Urechea; e) se pot divide în mod
t perfect fiecare fragment are o va-
ț loare proporțională. Funcțiunea im-
L portantă a M. este: sinț/vrul mij­
ii loc de achiziție directă a lot de ce
F omul are nevoie; este o măsură -
[toare generală, de valori, instru­
ment de plată, și eliberare, mijloc
de lustrare și de tezaurizare a 'a-
ț lorilor. Teoria cantitativă a M.
ă •ănărindu-se cantitatea de bani, și
aceea a mărfii rămânând aceiași“,
fiecare parie din M. cumpără, mai
B Puține mărfuri; are deci o valoare
ffiai mică, pe còmi dacă, cantitatea
monedei este mai mică față de
aceiași cant, de mărfuri valoarea
t ei este mai mare. Principiul domi-
s nant al oricărei M. este că ea „tre-
L buie să aibă valoarea metalică.
I «sală valorii sale nominale“. Asiăzi
I — 7399 —
F
este o chestie de demnitate pt. stit
de a avea o M. bună. Deprec-eiva
M. metalice este un fenomen de
mare importanță, socială, având
efect binefăcător, urmarea fiind
mărirea prețurilor, stimulent folo­
sitor pt. producție, (v. Legea lui
Gresham). M. după convențiunea
statului cu Ranca Națională, ca
bancă de emisiune, aceasta poate
emite bilete de bancă a 5000, 1000,
500 și 100 lei, urmând să aibă o
acoperire de aur și devize de 35%
din suma totală, a angajamentelor
la vedere, din care cel puțin 25%
aur efectiv. Statul va bate monede
divizionare de: 1, 2, 5, 10 și 20 lei
din aliaj de aluminiu sau nichel,
până, la o val. de '■> miliarde lei,
și monede divizionare de argint a
50 și 100 lei. Paritățile legale ale
monedei sunt: 1 franc francez 0.58
lei hârtie, 1 liră, sterlină lei 813,
1 dolar lei 167.18, 1 franc belgian
lei 23.22, 1 lir. ital. lei 8.180, 1 fr.
elv. lei 32.258, 1 cor. cehă lei 4.953,
1 schilling austriac lei 23.52, 1 mar­
că, aur lei 39.83, 1 pengo ung. 29.94,
1 levă bulg. lei 1.207, 1 florin olan­
dez lei 67.20. (v. Stabilizare). Cine
comite delictul falșificării de M. se
pedepsește cu închisoarea corecțio­
nală delà 5—10 ani și interdicțiu-
nea corecțională 3—5 ani, acel ca­
re: contraface moneda; alterează
moneda adevărată, dându-.i apaj
rența unei valori mai mari; alte­
rează moneda scoasă din curs, îi dă
aparența de adevărată, micșorează,
conținutul metalic al monedei. Acel
care, în scoți de a pune în circula-
țiune, primește, achiziționează, sau
deține moneda falșificată, se pe-»
depsește cu închisoarea corecțio­
nală delà 3—5 ani și interdicțiunea
corecțională dela 1—3 ani. Dacă
culpabilul primește moneda, falsi­
fico lă. delà autor sau complicele
falsificării, ori dela un intermediar,
pedeapsa, este închisoarea corecțio­
nală. delà 4.. 7 ani, amendă delà
2000—7000 lei și interdicțiunea co­
recțională dela 2—5 ani.
Monedă de hârtie, (Finanțe)
este un bilet de hârtie care ne dă
posibilitatea de a ne procura o par­
te de bunuri in schimbul său. Sunt
3 feluri de M. h.: 1) hârtia monedă
reprezentativă, care reprezintă, o
 Moneda
sumă egală de numerar, depusă la
o bancă și care servește de garan­
ție, cum este „cekul"; 2) moneda
hârtie fiduciară, acea care se pre^
zintă sub formă de credit propriu
zis, cum e biletul de bancă. „Hâr­
tia monedă convențională" care nu
reprezintă nimic și nu dă dr. la
nimic; statul le retrage din circu­
lație atunci când va avea numerar.
Aceasta este hârtia monedă pro­
priu zisă. Mai toate statele au re­
curs la această monedă; ea are
proprietatea de a servi la plăți
cumpărătorilor, datoriilor și impo­
zitelor. Caracterele ei sunt: valoa­
rea M. hârtie se bazează pe voința
legiuitorului, care o poate și des­
ființa când își pierde valoarea; va­
loarea ei este restrânsă în interio­
rul statului; nu se pot face plăți
peste hotare. „Valoarea ei este va­
riabilă" pt. că cantitatea ei depin­
de de voința legiuitorului. Un gu­
vern poate să-și deprecieze M. h.
emițându-o într’o cantitate exage­
rată. (v. Inflație). H. m. pt. avea
un curs stabil în străinătate se
poate stabiliza (v. c.) fixându-i-se
o valoare dela care nu poate oscila
decât foarte puțin. Desavantagiile
M. h. sunt: 1) îndată ce se simte că
s’a emis peste trebuință, moneda
metalică este preferită pt. plăți în
străinătate; 2) creanțele asupra
străinătății trebuiesc plătite în aur,
care este monedă internațională;
3) când deprecierea sa atinge
10—15% producători ridică prețul
produselor; prețurile cresc în mă­
sură cc se fac noui emisiuni H. m.
întotdeauna este emisă de stat. (v.
și Bilete de bancă).
Moneda în trecut, la noi s’a
practicat multă vreme schimbul în
natură, pe care îl găsim și prin
secolul al 17-lea și care avea un
nume special, acela al buciului.
S’au întrebuințat însă și monede,
dintre cari, cele mai frecvente erau
în primele timpuri cele împără­
tești, ale cezarilor romani. B.anii
unguri au bătut de asemeni mo­
nede, cari au ajuns până la noi,
și cari purtau numele de „denarii
banales', de unde vine numele de
„ban", care, cu timpul, s’a substi­
tuit celui de monedă. Acești dinari
érau tăcuți din aramă sau argint
- 400
și aveau o mică valoare. Altă mo­
nedă a fost „bizanțul" de aur, des
întrebuințat, care a dat franțuzes­
cul „besant1', cuvânt care prin sec.
XIV însemna tot ce e mai prețios,
chiar în ordinea virtuților morale.
Acești bani purtau și numele de
„hyperperon", pe scurt „perper",
găsit și la noi sub forma „păr-
pări", iar apoi ca o dare, „părpă-
rit". Tot delà bizantini ne-a venit
„asprul", monedă de argint, al că­
rui rol era jucat în Moldova de
grosul german. Mai târziu au bă­
tui și Domnii munteni bani. La
1392, se citează de Genovezii din
Pera, „perperi de Valachia", cari
probabil era de aur, căci nici hy-
perperul bizantin nu putea fi din
alt metal. „Ducatul", venit din a-
pus, din Veneția, Florența sau Ge­
nova, t a însemnat prin sec. XV tot
„ban", apoi numele a dispărut, pt.
a veni mai târziu, pe altă cale.
Moldovenii au cunoscut și „zlotul
tătăresc", monedă de aur ,slav.
zlot = aur), bătută în Caffa, colo­
nia genoveză din Crimeea, de un­
de ne-a venit și moneda italiană
„rubla". Din Ungaria ne-a venit
moneda florentină numită „ungu­
resc“, iar din țările germane, sfer­
tul de marcă, „fertun". Stăpânirea
turcească ne-a adus „sultaninii"
sau „realii" turcești, în locul hy-
perperilor, iar în locul asprilor,
„accele". In sec. XVI Domnii mun­
teni nu au mai bătut monedă pro­
prie, iar presupusa medalie a lui
Mihai Viteazul e falsificată. In
Moldova, Despot Heraclidul a pus
să se bată monede după talerul
german cu leul, de unde moneda
și-a luat numele „leu". S’au între­
buințat apoi bani ungurești, iar lui
Ieremia Movilă, polonii i-au bătut
bani asemănători cu ai lor, dar cu
armele Moldovei. Accele turcești au
circulat tot secolul XVI—XVIII,
până când au fost înlocuite cu pa­
raua, un număr de parale (delà o
vreme 40), formând leul, care era
o monedă fictivă, căci n’o vedea
nimeni; de aceea se și zicea „un
leu ide parale". Au mai circulat în
principate și alți bani turcești: gal­
benul din Stambul, nisfeaua, zâr-
macopul, fundul, mahmudeaua ȘÎ
irmilicul, care valora 20 de lei.
Polonii trimiteau polturaci și ș11?'
 Monitorul — Monografii
taci, rușii, rubla și copeica. Circu­
lau de asemeni, galbenul Venetian
și cel olandez. Din Austria aveam
„talerul cu leul", coroana, pitacii,
groșițele, sfanții și erei1,arii. Dupa
unirea principatelor, consulul fran­
cez Victor Pia,ce se însărcina, să
bală in Franța, monede de aur și
argint, cari aveau să. poarte nu­
mele de „români". Dar ei n'au fosi
executați, din cauza. împotrivirii
turcilor. Domnitorului Carol, de
asemeni, nu-i permisero să bătăi
decât monedei fără claip. Când a
apărut, efigia, cu numele de „Domn
al Românilor" ea, a stârnit mare
discuție. După război, devaloriza­
rea leului a. adus încetățenirea Pâr­
tiei monede.
Monitorul Oficial, se numește
ziarul statului, în care se publică
legile regulamentele, deriziuni, co­
municate, circulari, anunțuri, eie,
Org. prin L. din 31 Iulie 1931. sub
numirea, de „Regia publică a M.
O." Funcț. sub autoritatea Minist.
de limim.e. Organul de conducere
e-te Direcțiunea gen. condusă de
un director general și un comitet
ele direcție. Sunt încredințate Dir.
M. O. imprimeriile: Centrală, Na­
țională, clin Cliișinău și. fabrica de
timbre din București. Atribuțiuni-
le: alcătuirea, imprimarea, și distri­
buirea. M. O. editarea legilor, regu­
lam. etc. imprimarea lucrărilor
corpurilor legiuitoare, executarea
imprimatelor, registrelor, etc. pt.
autorități. Autoritățile pubi, sunt
obl. a invita M. O. la toate licita­
țiile pt. imprimate. Comitetul de
direcție are urm. atribuțiuni: în­
tocmește regulam, pt. M. O. buge­
tul, aprobă, contracte, fixează, tari­
ful pt. ziar. Se compune din 3 per­
soane de distilli țiune; se întru­
nește ori de câte ori este nevoie.
Directorul conduce M. O. suprave­
ghează și conduce personalul; el
nu este membru în comit, de direc­
ție. Funcționarii M. O. sunt func­
ționari publici, supuși dispozițiu-
nilor statului. Bugetul său este o
anexă, a bugetului general al Sta­
tului; venitul net. este venitul sta­
tului. Se conduce după., metoda con­
tabilității în partidă dublă. Din
venitul net se acordă, participări
Personalului. După bilanțul din
— 401 —
1933 activul a fost de 508 mii. cu.
un beneficiu net, 15 mil. M. O. a
apărut pt. prima dată la. 8 Dec.
1333, în plină acțiune de reorgani­
zare ad-tivă, a. Principatelor Rom.
dirijată de Regulamentele Organi­
ce, titlul era ..Huletiu Gazeta Att­
ui i itisi rati ea'' redactat de Eliade
Radulescu. In 22 Iunie 1833 a apă­
rut, și „Buletinul Oficial al Moldo­
vei". Ambele aveau scop a aduce
la cunoștința publicului actele de
guvernământ, de ad-ție și judecă­
torești. Buletinul era scris cu litere
cirilice. l.a 1839 Eliade introduce 11-
terile latine, cari la încetarea con-
cesiunoi 1847 a. lui Eliade, au fost;
iar înlocuite. In 1853 publică și in-
formațiuni de cultură, și educație
pt. popor. I.a unirea Principatelor
1859, buletinul ia titlul de, astăzi
.Al. O".
Monografie sociologica, i este
acea parte a strierei științifice, ca
re studiază un obiect, sau o ramu­
ră a. miei .științe oarecare, stu-
diind-o în toate amănunțimile sa­
le: 2) este studiul integral, al unei
unități sociale. Cel mai important,
pt. cercetările M. s. poate fi satul.
A face M. s. a unui sat înseamnă
a-1 studia din toate punctele de ve­
dere. încercând a reda exact rea
litatea sătească în imaginea ei in­
tegrală, în toată, complexitatea ei
și cu toate răpăiturile ce le re­
prezintă, așa fel -a din acest stu­
diu să se poată stabili legi expli­
cative, valabile pt. toate formele
aceleiași faze de evoluție.
Monografii județene și co./m
nule, sunt lucrări cuprinzând date,
informațiurii și documente în legă­
tură, cu localitățile, de pe teritorul
unui județ sau comune. M. cuprind,
toate datele istorice, geografice, in­
dustriale, de artă, etc. din timpu­
rile cele mai îndepărtate. Iile ser­
vesc istoricilor ca material docu­
mentar și se fac la fața locului du­
pă. documentele din arhive, monu­
ment«' de artă, și orice alte izvoare
de inform.ațiuni. M. mai sunt, im­
portante pt. cunoașterea stări’or
unui .județ, a bogățiilor, și a tre­
cutului său. Iu Ardeal mai fiecare
județ își are M. sa cei drept în
limba maghiară, ale căror izvoare
de inforinațiuni de multe ori ire-
2C
 Monopol — Monumentele
buie să le privim cu o justificată
neîncredere, în ce privește latura
românească.
Monopol, statul are M. asupra
tutunului, derivatelor din tutun,
sării, chibriturilor, explozibilelor
(v. ac. c.) hârtie de țigaretă, cărți
de joc și oricăror obiecte cari pot
înlocui cărțile de noroc. Ad-ția M.
se face de Casa Autonomă a M. (v.
) sub controlul Minist. de finanțe.
c.
Fabricarea mașinilor, aparatelor
și uneltelor speciale pt. confecțio­
narea produselor monopolizate, se
face numai sub controlul C. A, M.
Produsele monopolizate se vând
cu deamănuntul prin debite și au
tomate proprii, sau autorizate de
C. A. M. Autorizațiunile pt. debite
(v, c.) se vor da exclusiv I. O. V.
Debitele sunt speciale, ordinare și
rurale. Debitanții nu sunt supuși
taxelor comunale, nici repausului
duminical. Constituția prin art. l'J
prevede că „monopoluri nu se pot
constitui decât prin lege,, în favo­
rul statului, județului și comunei'1.
M. statului sunt: „al tutunului"
constă în acea că singur statul are
dr. a pune în vânzare tutunuri in­
digene sau străine; nimeni n’are dr.
a cultiva tutun decât pt. regie sau
pt. exportațiune, în baza unei au-
torizațiuni. „M. sării“ dr. statului
de-a exploata și vinde sare. „Chi­
brituri" s'a înființat prin legea din
1886, iar prin aceea din 1887 a fa­
bricației. Apoi mai sunt M. hârtiei
de țigarete, poștei, telegraf și tele­
foane, căilor ferate, cărți de joc,
prafului de pușcă, al vânzării bău­
turilor spirtoase. Serviciile de M.
ale statului se administrează pe
baze autonome, (v. Regii publice).
Monopolul tutunului, se înțe­
lege dreptul exclusiv al statului
de a fabrica preparatele de tutun,
în scopul de a le vinde consuma­
torilor, prin intermediari cari au
concesiuni speciale, cu un preț, în
care se cuprinde spesele de pro­
ducție și impozitul. M. t. a luat
naștere prin Decr. din 5 Dec. 1864
desființat în 1867 și reînf. în 1872.
Concesionat unei societăți străine.
Di 1879 statul adm. M. t. în regie.
Venitul net realizat în 1879—80 a
fost de 12.685.000, în 1909 de
33.000.000 lei, în 1927 de 2860 mi­
— 402
lioane lei. Actualmente se adm. de
casa autonomă a monopolurilor
Regatului țv. c.). Statul a concédât
casei dr. exclusiv de-:a expl. toate
monopolurile statului. In 1929 casa
a semnat contractul cu „Svenska
Tändsticksaktiebolaget“ soc. Sue­
deză pt. concesionarea monopolu­
lui chibriturilor. Criticile aduse M.
t. sunt: sustrage industriei private
un câmp larg de activitate; presu­
pune un mare aport de funcționari
și toate defectele biurocratismului
se simt și aci; statul fiind rău co­
merciant, nu va putea ținea piept
concurenței pe piețele străine; sta­
tul exagerează preturile în interior
din cauza lipsei de concurență;
preparatele sunt mai slabe decât
ale comerțului liber. In favoarea
M. t. sunt: venituri mari pt. stat,
prin monopol se împiedică fraude­
le; publicul plătește aceleași pre­
țuri în toată țara.
Monoteism, se numesc acele re-
ligiuni în cari se adoră un singur
Dumnezeu; religiunile celor dintâi
oameni. M. sunt religiunile crești­
nă. mozaică și mahomedană.
Monroe, doctrina lui, după care
statele unite ale Americei, nu per­
mit statelor Europene să se ame­
stece în treburile loi’, dar nici ele
nu înțeleg vreo imixtiune în pro­
blemele europene. Pe baza acestei
doctrine, Japonia n’a admis în 1933,
ca Societatea Națiunilor (v. c.) să
intervină pt. soluționarea conflic­
tului înarmat între Japonia și Chi­
na, preferjnd să se retragă din
Soc. Naț.
Monumentele naturii, se nu­
mesc toate terenurile ce prezintă
un interes științific, pe cari se află
formațiuni rare și unice, sau pe
cari viețuesc vegetale sau animale
socotite de o deosebită valoare; te­
renurile cari reprezintă un interes
d. p. d. V. al frumuseții peisagiu-
lui sau turismului, cari merită a
fi ocrotite și lăsate moștenire este­
tică; speciile de animale, de plante,
de roci minerale izolate sau pe o
întindere mai mare, dacă sunt re­
cunoscute ca de mare importantă;
stațiunile paleontologice. M. n. vor
P însemnate și semnalate publicu­
lui prin tăblițe sau semne. Nu se
pot schimba, înstrăina, strica, dis
 Moratoriu — Moștenire
trüge sau pune iu comerț. Sunt și societatea. Se vor pedepsi cu a-
t scutite de orice impozite și au ca­ menzi, 200—5000 lei cei ce fără au
racter public. Se creează prin jur- torizația soc. „Cultul Eroilor" vor
f naiul consiliului de miniștrii, la strămuta morminte; murdării sem­
î propunerea comisiunei M. n. din nele, mormintele, etc. introducerea
Minist. agriculturei, care face și animalelor în cimitir, infracțiunile
, controlul lor. îngrijirea lor este se constată de toți ofițerii de poliție
lăsată la proprietarii de terenuri. judiciară (v. c.) și judecă de jude­
; Sunt reglementate de legea și Re- cătorii.
gul. pt. protecția M. n. publice in Mortalitatea, în sens demogra­
7 Mon. Of. 281(1932. fie este raportul dintre decese și
Moratoriu, amânare de plăți a- cifra populațiunei (fără născuți
'.cordata comerciantului care este morți), adică, câți au murit la 100
= jn încetarea de plăți. Falitul poate sau la 1000. Evoluția, gen. a M. în
• obține o amânare a aplicării sen- Iîomânia între 1920—1927 a fost
- tinței de declarare în stare de făli- <le 32 morți la 1000 locuitori; copii­
.ment, clacă, dovedește că, a încetat lor între 1—5 ani este de 14 decese
plățile din cauza unor împrejurări la 1000 născuți, tinerilor între 6—20
neprevăzute. Tribunalul fixează, un ani de 8 decese Ia 1000 nașteri, a-
termen, în care comerciantul va dulți 20—40 ani de 11. peste 40 ani
achita, pt. creditor sau va obține de 34. (v. Iîomânia populația).
dela ei amânarea plăților. Morte-iiataliiate, se numește
Moravuri, v. Atentat la .. . j raportul dintre născuți morți la
Mori țărănești, sunt acelea cari 1000 nașteri vii. M. n. copiilor e
macină produse agricole pt. săteni mai mare decât a fetelor. După
■ cu plată în natură sau uium, sunt datele statistice M. n. în Iîomânia
scutite de cifra de afaceri (v. c.). L. între 1923—1927 este de 11.714 năs­
6 Apr. 19,33. Cele cu forță motrică cuți morți. Coeficientul a fost în
se bucură de o reducere la cumpă­ 1927 de 28 m. n. la 1000 nașteri.
rarea benzinei, uleiuri, etc. Moșneni, erau cetățenii liberi în
Mormintele eroilor, sunt acelea, deosebi în Țara Românească; nu
ale ostașilor căzuți în timpul și clin putea fi liber decât acela care era
cauza războiului; cercetașilor, su­ posesorul unei „ocine“ oricare ar
rorilor de ocrotire, invalizi de răz­ fi fost întinderea ei; pierderea oci­
boi. tuturor românilor cari au că­ ne i atrăgea după sine și pierderea
zut dealungul veacurilor pt. clesro- libertății. Omul fără pământ era
birea românilor și ale ostașilor fos­ șerbul stăpânului moșiei pe care
telor state amice și inamice, situa­ trăia, Clasa oamenilor liberi se con­
te pe teritoriul țării; sunt conside­ funda. cu aceea a proprietarilor de
rate ca morminte pubi ite. Vor fi pământ ca: boier, (v. c.), moșneni,
îngrijite. înfrumusețate și păstrate răzăși. Boierii reprezentau pro­
cit toată pietatea demnă, de jertfele prietatea mare, iar ceilalți pe cea
■aduse. Comemorarea eroilor se fa­ mijlocie și mică.
ce în fiecare an la ziua. „înălțării Moștenire, (Dr. civ.) este cir. u-
Demnului'' care este decretată, ca nei persoane de a decide asupra
sărbătoare națională. Fiecare co­ bunurilor sale din timpul vieții,
mună va întocmi o „carte de aur“ hotărând în ale cărui mâini vor
cuprinzând pe toți eroii căzuți în trece 'după moartea sa, „NI. testa­
timpul războiului. Se declară ex­ mentară" când M. se ia prin testa­
propriate toate terenele pe cari se ment. „M. abintestat" când legea
găsesc morminte ale eroilor. Co­ hotărește asupra succesiunii bunu­
memorarea etc. sunt, reglementate rilor în lipsă, de testament, (v. Be­
prin legea din 2 Iunie 1927, a că­ neficiu de inventar). Noul proiect
rei aplicare este încredințată so­ de cod civil reglementează cir. de
cietății „Cultul Eroilor“ persoană moștenire astfel că soțul supravie­
juridică. întreținerea M. e. cade în țuitor moștenește pe soțul său; vă­
sarcina comunelor sau județelor în duva în concurs cu descendență are
cari se găsesc, la cari va contribui di', la. o pătrime din avere: față, de

403 26*
 Moțiune — Munca
copiii nelegitimi la jumătate, și Ia
trei optimi față de ascendenți, frați,
surori, etc. iar soțul moștenește ju­
mătate și 3h față de alte rude.
Drepturile soțului supraviețuitor
se reduc la jumătate, dacă moște­
nirea se va deschide înainte de 3
ani delà căsătorie.
Moțiune, propunere făcută ?n-
tr’o adunare deliberantă.
Motto, cuvinte semnificative, pu­
se înaintea unei scrieri sa.u a unui
capitol, indicând astfel cuprinsa!
și tendința aceluia,
Motu proprio, din inițiativă pro­
prie. Regele l-a decorat motu pro­
prio.
Mulaj, (Pol.) este o metodă ca­
re constă în ridicarea urmelor de
pași al celor bănuiți de a fi comis
o crimă. Se face în stearina, ceară,
gips, etc. Cel mai ușor este în gips.
Dacă urma este într'un teren tare
se scoate ușor bucățele mici de pă
mânt căzut în interior; dacă este
apă se. secate cu o hârtie sugativă;
dacă este prea puțin adâncă urma
se va îngrădi cu pământ. Se va
amesteca bine ghipsul cu apă și în
formă lichidă, se va turna în sco­
bitura urmei, iar după solidificare
se va ridica; pământul ce. s’a lipit
de M. se spală, M. în acid stearic
se face, încălzindu-se bine urma
cu un fier cald aplicat deasupra ei;
când este încălzită se unge ușor cu
unt de lemn, apoi se toarnă un
strat de acid stearic topit, repetân-
du-se de câteva ori; apoi după ce
s’a solidificat se ridică. Urmele gă­
site în zăpadă se mulează pulveri-
zându-se cu un strat fin de ghips,
se prepară ghipsul și se toarnă în
interior; se mai pot mula cu ame­
stec egal de ghips, nisip și ciment.
După acelaș procedeu se pot mula
urmele copitelor, roților, etc.
Muncă, (Econ. soc.) Constituția,
în art. 21, proclamă: „Libertatea
muncii va fi apărată“. Legea va
regula asigurarea socială a mun­
citorilor, în caz de boală, accidente
și altele. Printr'o serie de legi și
decrete ulterioare, s’a căutat să re­
glementeze: Munca de noapte și su­
plimentară (Decret din 23 Dec.
1932); Munca prin rotație (Legea
din 18 Oct, 1932); Munca minorilor
- 404 —
și femeilor în industrii și exploa­
tări niiniere (Legea din 13 Aprilie
1928); Munca în porturi (Legea din
21 Iulie 1931). „Legea as.upra con­
tractelor de muncă“ din 5 Aprilie
1929, s'au reglementat raporturile
convenționale dintre patroni și sa­
lariati fie că acestea îmbracă for­
ma contractelor de muncă, fie pe
aceea a contractului colectiv da
muncă. Minorii sub 18 ani, nu pot.
încheia contracte de M. decât cu
autorizația reprezentanților lor le­
gali (părinți, tutori); femeile mări
tate nu au nevoie de autorizarea
soților, (art, 39 și 40). Obligațiunile
patronului sunt de a plăti remune­
rația stipulată și de a acorda sala­
riatului, un concediu anual de o-
dihnă, care variază delà 7—30 zile,
după vechimea acestuia, în serviciu
(art. 45 și 49). Obligațiunile sala­
riatului sunt de a executa, cu in
grijire, lucrarea ce i s’a încredin­
țat, fiind răspunzător de deterio­
rări, întârzieri voluntare, rea con­
fecționare, restituirea sculelor ce
i-au fest încredințate, (art. 51 și 53).
Munca trebuie remunerată, în r:i-
port cu timpul, cu lucrarea, caiha-
tea sau cantitatea lucrului efectuat,
fără ca remunerarea să poată fi
făcută, exclusiv, în natură, (art. 58
și 59). Inspecția muncii se face de
inspectorii de muncă. (L. 13 Aprilie
1927).
Munca, v. Judecătorii de . ..
Muncă contractul colectiv,
(Econ. soc.) este acordul scris, pri­
vitor la condițiunile de muncă, și
salarizare, încheiat, pe de o parte,
de unu] sau mai mulți întreprinză­
tori, de grupări sau asociații de
ale acestora, și, pe de altă parte, de
asociațiile profesionale sau grupă­
rile de salariati. Acest contract se
desființează prin expirarea terme­
nului, prin acordul părților, prin
denunțarea lui, notificată cu cel
puțin 20 zile mai înainte, (art. 191
și 114). M. c. c. va cuprinde drep­
turile și obligațiunile reciproce în­
tre părți, termenul contr. întinde­
rea aplicațiunii sale, etc. Se face-
în scris scutit de timbru, trebuie
înregistrat la aut. industriala.
Toate litigiile derivând din contr,
colectiv, sunt de competința juris-
dicțiunei profesionale respective;
 Munta
ipână la înființarea acesteia, iii .Ar­
deal, pricinile derivând din Al. se
)vor cerceta .și judeca de judecăto­
riile ide AL (120 Leg. coin ract de M
;5 Aprilie 1029). Litigiile pt. plata
•lucrului efectuat se judecă de c co
misie de arbitrii: judecătorul, un
Relegat al patronului și un delegat
Cal salariatului, țv. Legea pt. plata
xlucrultii efectuat 19dl).
Muncă contractul individual,
/(Ecou. soc.) de muncă este conven-
iuuea prin care salariatul se ohli-
>.gă să presteze serviciile sale patro-
ănului ‘V. c.) pi. un timp deternii-
Șnat. care la rându-i se obligă să
1 remunereze pe salariat. Contractul
col. de Al. este reglementat prin le­
gea din 5 Aprilie 1929 și Regulam,
din 20 Ian. 19-10. Contractul poate
fi făcut verbid sau in scris; până
la val. de 1C.900 lei lunar este scu­
tit de timbru. Obligațiile patronului
•sunt: remunerarea muncii, conce­
diu anual de odihnă: a îngriji de
feline condițimli pentru prestarea
nnmcii. OM. salariatului: a executa
conform contractului munca încre­
dințată, a primi iiistructide patro­
nului. a nu face ninne ceeace ar
putea, nune in primejdie siguranța
întreprinderii el răspunde de: de­
teriorări. distrugeri sau pierderi
de material, de întârzieri voite în
ex. lucrului, de reaua confecționa­
re. de restituirea în bune cornii-
titilli a materiei iieîntrehuințate.
Remunerarea muncii în natură este
interzisă. Plata, nu poate fi făcută
în zi de sărbătoare. Aiimirii și fe-
nteile măritate primesc la. mână
salariul. .Turisil icti a imlitsirială
poate ohi. p>e patron a plăti o pacte
din salar altei persoane, care pro­
cură minorului adăpost și hrană.
Legea contractelor de Al. din ă Apr.
1929 se aulică și funcționar dor par­
ticulari din industrie sau comerț.
Munca minorilor și femeilor,
Lege itt. ocrotirea muncii minori­
lor și femeilor și durata, muncii. |
Mon. Of. 85/1928. Regulam legii
Mon. Of. 28/1929. (v.Minori. Femei). !
Munca, silnică, este 0 pedeap- i
să criminală aplicată pe viață sau
Pe t imp mărginit, 5 -20 ani. Se fa­
ce în minele statului, sau în stabi­
limente penitenciare, iv. închisori).
Londnmnații se întrebai ol.eazii la
405
murile cele mai grele în mine de
sare; sunt puși în fiare. Femeile
simt închise separat. Osâridiții
poartă, costum distinct. Condamna­
tul la. Al. s. este incapanii de a-și
adm. averea, și dispune ide ea; este
pus sub curatela, atrage după sine
degradarea civicei țv. c.), este cauză
de desfacerea căsătoriei. Nu are dr.
la nici-o parte din venitul averii.
Pt. cei ce au împimit GO de ani se
înlocuește cu recluziune. Condam­
natul la muncă silnică se închide,
in celulă, individuală, ziua si noap-
tea, timt) de 2 ani, dacă este con­
damnat fi i muncă silnică delà iò—
20 ani, și de un an, cana este ( OH-
damnat 1;i aceeași pedeapsă dela
ă—1U am. Termenele de mai »US
vor putea. fi reduse, dună avizul
. ped icului., dacă, este pericol s< ri os
pt. sănătatea condamnatului. Din
acelaș motiv sega rațiunea celulară
va fiutea fi înt reruptă și reluată
după însănătoșire. în tot cazul se-
paraținnea, de noapte va fi aplica­
tă. Separațiunea nu exclude timpul
petrecut la școală, la. serviciul re­
ligios. în aer liber și la vizitele sta­
bilite de regulamentul penitencia-
riilui. Condamnatul care execută
pedeapsa in celulă, este obligat a
! executa, acolo munca ce i se va
i prescrie. După expirarea termene­
lor de mai sus. condamnatul este
i supus la muncă executată în co­
' mun. sub regimul tăcerii, în inte-
i riopul minelor, ori al lucrări de
militate publică sau în ins'alatiimi
: mdiistriale, iar noaptea va fi sepa­
rat în celulă. Când munca se exe­
cută în mine, ecndmnnahil va fi
scos în timpul nopții și închis în
celulă. Condamnatul la muncă sil­
nicii pe viață, după ce a executat
15 ani din pedeapsă, dacă prin în­
demn la muncă și lamă purtare
că temeinice speranțe de îndrepta­
re, se va transporta, pt. executarea,
restului de pedeapsă. într’o colonie
I im il enei;! “ă : iar după Ö ani de exe­
cutare sub acest regim, el va putea
obține liberarea coudit-'onnlă Și du­
ră Iii ani de libertate condițională,
• i'deapsa sa va fi considerată ca
executată. Cel condamnat la mun­
că silnică pe timp mărmiit. va pu­
tea fi trecut în colonie penitencia­
ră, numai după ce a executat -•'»
din pedeapsă. în fazele anterioare.
 Municipii — Mureș
El poate obține liberarea condițio­
nală, după ce a executat în colonie,
împreună cu fazele anterioare, 3lt
din totalul pedeapsei.
Municipii, (Dr. adm.) sunt co­
mune urbane reședințe de județ,
cari prin numărul locuitorilor și
importanța lor economică sau so­
cială, au o mare înrâurire asupra
desvoltării generale. Organizația
municipală este de origine britani­
că; a fost organizată prin legea
din 1851 din Anglia și cuprinde 301
municipii. Raza municipiului se în­
tinde pe un teritoriu de 11 km. de
jur împrejur. Toți locuitorii pe a-
cest teritoriu cari plătesc o dare
către M. constitue adunarea M.
cari aleg consiliul pe 3 ani. Consi­
liul numește pe primar (magistrat).
In orașele mai importante prima­
rii poartă titluri de Lorzi. In Ar­
deal M. au fost organizate prin le­
gea XXII 1886 complectată cu Leg.
XXI 1901. Ele erau asimilate cu ju­
dețele, depinzând deadreptul de mi­
nister, care avea uneori un drept
de supraveghere. Dacă intervenția
ministerului leza autonomia M.
avea drept de apel la Camera de-
putaților. Municipiile erau persoa­
ne juridice, reprezentate prin con­
gregatane (consiliu), compuse până
la 200 membrii orășeni cei mai
greu impuși (viriliști), ca membrii
de drept și jumătate aleși; din
congregație mai făceau parte de
drept funcționarii, șefi ai diferite­
lor servicii municipale. Președintele
congregației era cornitele, c-a re­
prezentant al guvernului. M. se
bucura de o complectă autonomie,
în care calitate dispunea liber de
interesele sale. Ele îndeplinesc unele
serv, ale puterii centrale, avea po­
liție proprie. Organul reprezenta­
tiv al congregațiunei era senatul
(tanăcs) compus din membrii con­
gregației, prezidat de comite sau
primar care era organ executiv al
M. în ce privește ad-ția autonomă
și de stat. M. avea dreptul a deli­
bera și asupra chestiunilor de in­
teres general. In fruntea M. era
primarul (polgârmester) ca prim
funcționar, care rezolva chestiuni
și subscria toate actele M. Prin De­
cretul II al Consiliului Dirigent,
primarul a fost înlocuit cu un pre­
— 406 -
fect. Tot atunci s’a disolvat și con­
gregația municipală și atribuțiuni-
le sale au trecut asupra prefectu­
lui. *M. pt. prima dată au fost or­
ganizate prin L. ad-tivă clin 1925.
In baza acesteia M. puteau fi de­
clarate printr’o lege specială, cu
avizul consiliului sup. ad-tiv. Ptiu
L. din 1929, orice oraș având peste
50.000 loc. devine M. fără a fi ne­
voie de o lege; numai pt. orașele
cu mai puțin de 50.000 loc. este ne­
cesară o lege. Legea unif. adm.
1925 prevedea „acele comune urb.
reședințe de jud. cari prin numă­
rul locuitorilor și importanța lor
economică sau culturală, au o ma­
re înrâurire pt. desvoltarea gene­
rală, pot fi declarate M. prin lege1'.
Nu se cerea un număr fix de locui­
tori. După L. din 1929 erau toate
comunele urb. cari aveau o popu­
lație de peste 50.000 loc. precum și
acele sub acest număr, declarate
prin lege. (v. Comuna).
Muntenia, v. Țara Românească.
Munti, se numesc înălțimile mai
mari de 500 m. având forme va­
riate.
Murgeni, corn, rurală în jud.
Tutova, f. reseci, plășii M. 1420 loc.
judecătorie, jandarmi, poștă, cfr.
în loc. Prefectură, tribunal Bârlad
la 32 km.
Mureș, județ în mijlocul Tran­
silvaniei, mărginit la N. cu jucl.
Năsăud, la E. cu jud. Neamț, la S.
cu Ciuc, la V. cu Turda și jud.
Cluj. Capitala Târgu-Mureș, cu su­
prafața de 4856 kmp. cu 289.817 loc.
din care populație rurală 242.519
loc. cu densit. de 59.7 loc. pe kmp.
Reședința plășilor: Band, Mercure»
Niraj, Târgu-Mureș, Râciu, Reghin,
Teaca, Toplița. Comune urb. Re­
ghin. Notariate 78, corn. rur. 269.
Percepții: Târgu-Mureș, Regliin_,
Teaca, Toplița, Mercurea Niraj și
Band, cu 79 agenții. Judecătorii:
Tg.-Mureș, Mercurea Nira j, Reghin,
Teaca și Toplița. Tribunal, Cerc,
recr. Adm. fiiianc. Legiune jand.
Camera de comerț, agricolă, mun­
că în Tg.-Mureș. Licee: militar, de
băeți. Aparține Circ. Curții de apel
Tg.-Mureș, Insp. gen. adm. Insp.
pol. și sig. Insp. școlar Cluj. Insp.
gen. zoot. Tg.-Mureș. Insp. sanitar
 Muscel — Nădlac
Cluj. Insp. agronomic Sighișoara.
I Insp. muncii Tg-Mureș. Direcțiu­
nea poștală Cluj. Dir. tinanc. Bra­
șov. Episcopia Cluj. Alege 6 depu­
tati, 3 senatori, 36 cons. jud. Pre­
fect loan Vescan. Director prefec­
tură Ștefan Pantea. Secretar gen.
Nicolae Viciu. Șefi dc serv. Teodor
Boros, F. Albu. Primpi’etori: Torna
Anicuța, lutili Codarcea, Augustin
Frățilă, Iacob Cornea, Coloman
Pataki, Martin B. Telman, Ioan
Suceava. Funcționari jud. 47. Cifra
totală a bug. pe 1933:: venituri si
chelt. 24.267.782 lei. Bănci B. Na­
țională, B. Românească, B. Albina,
C. E. B. Agrară și B. de Scont,
toate în Tg.-Mureș. Industrii: Fa­
brica de bere, de zahăr, de piele,
de cărămidă în Tg.-Mureș. Fores-
; tieri: Terbuș, Valea Mureșului și
; Doinaș. Produse renumite: în grane
I Câmpia, Valea de Jos a Mureșului
k .și Valea de Jos a Nirajului: în vi-
; nuri: Teaca Urineniș, Boto? și Re­
ghin. Lungimea șoselelor naț. 189
t km. județ. 565 km. N-rul gospodă-
I riilor 66.563, clădiri 62.716, înt-repr.
t ind. și comerc. 4132. Istoria adm.
: Jn 5. Mureș ș'a înființat în anul
1 1876. înainte de această, dată a exi­
stat numai Vechiul Scaun de Mu-
: reș cu o întindere de 1424.26 kmp.
' având drept reședința orașul Tg.-
’ Mureș, la înființare i s’a alipit Ve­
chiului Scaun de Mureș 4 plăși din
r jud. Turda,, 2 plăși din jud Năsăud,
i 5 comune din jud. Cluj și astfel s’a
► mărit având o întindere de 4324
? kmp. Stema jud. Scut roșui cu două
1 fascii de aur peste ele un pom
: verde încărcat cu mere de aur,
* crescând dintr’o terasă, verde și a-
i vând deasupra ei o stea de aur.
ț. Muscel, județ în Oltenia. CaPi-
ț tala Câmpulung. Suprafața 3058
N, a 14-a literă din alfabetul
român. N ~ Nord; în limba, greacă
N. = 50.
Nădab, comună rurală în jud.
Arad, 2194 loc. pretură, judecătorie
Chișineu-Criș. cfr. I’. 1. t. in Ioc.
Arad 40 km.
- 407
kmp. cu 150.438 loc. cu o densit. de
49.2 loc. pe kmp. Reședința plăși-
lor: Câmpulung, Domnești, Golești.
Com. rur. 97. Percepții: Câmpulung
I, II, Ștefănești, Domnești. Judecă­
torii: Câmpulung, Stâlpeni, Dom­
nești, Golești. Aut. jud. Câmpulung.
Alege 4 deputati, 2 senatori. Prefect
N. D. Nicolau. Dir. pref. A. Rusă-
nescu. Șefi de serv. H. N. Bălă-
nescu, M. Firică. Primpretori: N.
Nicclaescu-Bligheanu, Vlad. Arsii-
lescu, T. Marian. Cifra totală, a ve­
niturilor și elïeltuelilor pe 1934:
27.331.890 lei. Bănci: Naționala,
Muscelul, Agricultorilor, Carpați,
Creditul general. Poporului, Câm­
pulung, Albina, Furnica, Șoimul.
N-rul gospodăriilor 35.005, clădiri
36.670, întrepr. industr. și comerc.
1806. Stema: Scut albastru cu o
acvilă de aur, cu ciocul și ghea­
rele roșii, stând pe o ramură verde
de stejar.
Mustrare, țDr. disciplinar) este
una din cele mai ușoare pedepse
disciplinare (v. c.) ce se pot aplica
funcționarilor publici (v. c.). M. este
verbală sau scrisă, adresată func­
ționarului cu înștiințarea că la
prima abatere va fi mai aspru pe-
depesit. Art. 52 din stat, funcț.
pubi, prevede că mustrare cu pier­
derea salariului până la 15 zile, se
aplică de șeful superior al autori­
tății. Mustrarea mai consistă în
admonestarea solemnă, pe care ju­
decata o face adolescentului, în șe­
dință, publică, punându-i-se în ve­
dere că, va fi pedepsit mai aspru.
Mustrarea se aplică, chiar în ședin­
ța în care s’a pronunțat hotărârea,
dacă Ministerul public nu face
apel.
Mutare, v, Transferare.
N
Nadă?, comună rurală în jud.
Arad, 2499 loc. pretură, judecătorie
lneu. P. t. t. Tăuți, cfr. Spineni 22
km. Arad 74 km.
Nădlac, comună rurală în jud.
Arad, 12.439 Ioc. pretură, judecăto­
rie, cfr. Pecica 30 km. P. t. t. în
 Năsăud — Naștere
loc, Arad 51 km,
Năsăud, comună urbană în jud.
Năsăud, 3527 loc. Reșed. plășii N.
624 clădiri, 737 gospodării, 128 într.
ind. și comerec. Judecătorie, poștă,
cfr. liceu în loc. Autorități jud.
Bistrița la 23 km. Vicariat gr. cat.
paroli gr. ort. In 1900 avea 3142 loc.
rom. 2472.
Năsăud, județ de munte în NE.
Transilv. mărginit la N. cu jud.
Maramureș, la E. cu jud. Câmpu­
lung, la S. cu jud. Mureș, la V. cu
jud. Someș. Capitala Bistrița, cu
supraf. de 4326 kmp. cu 145.423 loc.
din care populație rurală 128.645
loc. cu densit. de 33.6 loc. pe kmp.
Reședința plășilor: Bistrița, Nă­
săud, Rodna, Prundul Bărgău, Șieu,
Lechința. Comune urb. Bistrița
Năsăud. Notariate 51, com. rur. 109.
Percepții: Bistrița, Năsăud, Prun­
ci ul-Bărgă ului, Lechința, Rodna.
Judecătorii: Bistrița, Rodna, Nă­
săud. Tribunal, Cerc. recr. Adm.
financ. Legiune jand. Bistrița. Li­
cee: ev. luth. Bistrița, lie. „Gh. Coș-
buc“ Năsăud, Școala normală Nă-
săucL>tjiarține Circ. Curții de apel,
Insp. gen. adm. Insp. pol. și sig.
Insp. școlar, Insp. gen. zoot. Insp.
sanitar, Insp. agronomic, Insp.
muncii Cluj. Episcopia Cluj. Alege
3 deputati, 3 senatori, 30 cons. jud.
Prefect Dumitru Nacu. Dir. prefect.
Ioan M. Popu. Secretar gen. Albert
Krautner. Șefi de serv. Leon Mi-
haesse, Vasile Bocșa, Fr. Kelp. Dr.
Bilț, Ing. Alfonz. Primpretori: Ioan
Mouda, Traian Simon, Vasile Moi­
si!, Emil Dumitru, Ion M. Pop.
Funcționari jud. 26. Cifra totală a
bug. pe 1933: venituri 22.548. 998 lei.
Bănci: B. Națională, B. Centrală,
B. Aurora, Năsăud. Vereinigte Spär-
kassa filiala Bistrița, toate în Bis­
trița. Produse renumite: vinuri în
Heidendorf, Lechința. Lungimea
șoselelor naț. 128 km. județ. 563
km. N-i'ul gospodăriilor 32.171, clă­
diri 32.168, întrepr. ind. și comere.
2370. Stema jud. Scut tăiat. In câm­
pul superior alabstru 7 piscuri de
munți verzi, de pe cari își ia sbo-
rul o aquila neagră cu cruce de
aur în cioc. Câmpul inferior des­
picat în I cartier roșu, lupoaica ro­
mană, în II de aur. un legionar
roman, negru, ținând în mâna
- 408 -
dreaptă o suliță, iar în cea stângă
scutul cu inscripția V. R. R. Este
vechea stemă a ținutului de gra­
niță năsăudean.
Naștere, (Di’, civ.) orice naștere
a unui copil trebuie să fie decla­
rată în termen de 3 zile libere (v.
c.) delà naștere, ofițerului stării ci­
vile (v. c.) al comunei unde N. a
avut loc. Dacă a treia zi liberă (a
5 zi delà naștere) este o sărbătoare
legală, declarațiunea se va face în
ziua lucrătoare ce urmează aces­
teia. Persoanele obligate a face de-
clarațiuni de N. sunt: tatăl, când
acesta ar fi bolnav sau lipsă delà
domiciliu, sau când femeia nu ai-
fi căsătorită moașa, medicul sau
orice persoană, ce a asistat la naș­
tere, și mama dacă-i va fi cu pu­
tință. Declarantul va prezenta
certificatul de verificarea nașterei
lib. de medic sau moașă. Ofițerul
stării civile se va asigura de iden­
titatea. pers, ce se prezintă în fața
sa; când va crede că declarațiunea
nu pare vrednică de crezut va face
cercetări și stabili faptul. Actul de
naștere va cuprinde: anul, luna și
ziua înregistrării sexul, pronumele
și profesiunea' ce se dă copilului;
prenumele, numele, vârsta, pro­
fesiunea și domiciliul părinților,
locul și mențiuni de verif, naș­
terii copilului. Numele (v. c.) și pre­
numele mamei va fi întotdeauna
înscris; numele tatălui nelegitim
nu va fi înscris, afară dacă decla­
rațiunea este făcută de ele însuși
sau împuternicitul (său. Confesiu­
nea (v. c.) ce se va înscrie va fi
aceea a părinților dacă sunt de a-
ceiași confesiune. Când vor fi de
confesiune deosebită, tatăl va de­
cide; în caz de moarte al acestuia
va decide marna. Copii nelegitimi
vor avea conf. mamei. Dețerminaj
rea confesiunei, se va face după
actul de căsătorie al părinților, sau
orice alte acte. înscrierea gemeni­
lor se va face deosebit. Declarațiu­
nea. unui copil născut mort se va
face în 24 ore; înscrierea se va face
numai în registrul de nașteri, fă-
cânclu-se mențiunea. în rubrica ob-
servațiuni „născut mort‘". Când
nașterea se va întâmpla în spitale,
penitenciare, etc. ad-torilor sunt
datori a declara ofiț. st. civ. Copi-
 Natalitate — Naționalitate
Iul găsit (v. c.) va fi declarat de
poliție sau persoane care l-a gă­
sit; rubricile ref. la: anul, luna,
ziua nașteri, prenumele, numele,
.domiciliul și profesiunea părinților
nu se vor complecta. N. întâmplată
pe un vas maritim se va înregistra
<le comandant în 24 ore și va fi
transmis ofițerului st. civ. compe­
tent. Dacă o deci, de naștere nu s'a
făcut în termen, ofițerul' stării ci­
vile va întocmi proces verbal cu­
prinzând toate datele necesare în­
scrierii și-1 va. înainta parchetului
tribunalului respectiv, pt. ordona­
rea inducerii ulterioare.
Natalitate, (Statistică), se nu­
mește raportul între numărul naș­
terilor și cifra populațiunei. Avem
N. „reală" care rezultă din rapor­
tul celor născuți-vii (cu excluderea
născuților morți), la cifra popu­
lației în stare de. a procrea (cu exe-
cluderea copiilor sub 15 ani și bă­
trânilor peste 60 ani); „virtuală"
se obține raportând numărul celor
născuți vi la cifra totală a popu­
lațiunei. Avem țări cu N. ..vigu­
roasă'' cari au un coeficient anual
150 nașteri la 10OO femei în stare
de a procrea .,mijlocie"' cu 120 la
1000 femei „slabă" sul) 100 nașteri.
România are N. viguroasă. In 1927
se prezenta pe provincii istorice:
Ardeal 21 nașteri la. 100 loc. Buco­
vina. 33, Basarabia 31, V. Begat 39.
N. cea mai puternică este in V. Re­
gat și cea mai slabă în Ardeal, ca­
re se coboară în Banat până la 21.
In V. Regat N. la. orașe a. fost de
23. După, război se. constată o creș­
tere a. N.-masculine. 51.7% băeți și
48.3% fete. Sub raportul legitimi­
tății căsătoriilor sunt: la orașe ne­
legitime 14.-10%. l'i sate 8.5%. (v.
1 iomânia populația).
Naționalitate, (Dr. const.) este
însușirea cuiva, de a aparține unei
națiuni (v. c.) este raportul juridic
ce se stabilește între membrii popu­
lațiunei pe teritoriul statului. N.
este alcătuită, dintr’un complex de
elemente diferite ca; comunitatea
de origină, de tradițiime, d° limbă,
de religiune, de guvernământ, afi­
nități de interese, suferințe, nevoi
și aspiratami. Toate acestea alcă-
tv.esc un ciment indestructibil:
acel puternic și perpetu „rinculum
— 409 —
juris'' ce unește pe individ cu un
stat determinat și-1 desparte de
toate celelalte. Națiunea este ope­
ra naturala a timpului care plă­
mădește elementele de mai sus, le
topește și ajunge la închegarea
unui suflet comun, pe care nu-1
poate creia. nici voința indivizilor,
nici acea a legiuitorilor. N. este de­
terminată de legătura de sânge ca­
re există între părinți și emil a-
parținând miei națiuni ..jus sau-
l/ninis", acesta este principiul adop­
tat de majoritatea statelor. După
unii N. este determinată de pămân­
tul pe care se naște cineva.- „jus
soli' lurncm pe feritomi țării,
are mg tonalitatea aceleia. Acest
sistem există în mglia și Statele
Unite. N. se dobândește: prin naș­
tere, prin naturalizare, prin căsă­
torie (v. ac. c.), streina căsătorită
cu un român dob. naț. setului: prin
anexiune de teritoriu, când un stat
anexează un teritoriu, declară de
naționali pe toți - etățenii acelui te­
ritoriu. Astfel a fost când Franța
a, anexat, departamentele Nisa și
Savoia la, I860. Fa. anexarea Dobro-
gei 1880. „Toți locuitorii Dobrogei
cari în 11 Aur. 1877 eram cetățeni
otomani, devin și sunt cetățeni ro­
mâni". .art. 3 l.eg. Dobr. noui). Tot
astfel Decretul-lege din Iti Nov. 1918
pt. alegerea, deputatilo!' pt. Basa­
rabia. Tralatul din Dec. 1919, pri­
vimi' la alipirea. Ardealului și Bu­
covinei tirili ai't. 3, România recu­
noaște naționalitatea de plin dr.
fără nici-o formalitate oricărei
persoane care la acea, dată avea do­
miciliul stabil în România. Drep­
tul internațional a introdus dr. de
..opțiune" acordând populației ane­
xate dr. de a-și alege naț. într’un
termen fixat: așa s'a făcut la ane­
xarea. Cadrilaterului și a. teritorii­
lor alipite în 1918. In caz de opini­
ne pt. statul dela care s'a, deslipit
străinul poate fi obligat, a lichida
averea, și părăsi feritomi țării. Na­
ționalitatea rom. este regelementa-
iă de art. 32 Const, și legea, pt. do­
bândirea și pierderea naționalității
reni. (v. c.) din 24 Febr. 1924. cu
mod. în 2 Iunie 1928 si Regulamen­
tele din 17 Apr. 1924, 16 Mai 1924
și 3 Nov. 1926. N. este un izvor de
dr. și datorii pt. stat și individ.
Statul are dr. a cere delà individ:
 Naționalitate — Naturalizare
supunere, credința, de a cere să fie fenomene de esență socială și de
apărat fie de vrăjmașii din afară, conștiință socială. Intre o națiune
fie de turburări interne, a face ca unitate proprie și între membrii
serviciul militar, a cere să ia par­ săi, există relațiuni zilnice cari
te la conducerea intereselor publi­ pt. sociologi formează o categorie
ce ca alegător ales, prestarea u- de fenomene proprii, cari se ma­
nor servici personale ca rechizi- nifestă izolate sau grupate sub for­
ții și alte servicii sau lucrări pt. mă de instituțiuni. N. este alcătui­
apărarea țării, plata unor taxe sau tă clin ființe sociale și lucrurile
impozite, etc. Dr. naționalului de a produse ale vieții sociale. Persona­
nu fi desinaționalizat, de a locui pe lul social este alcătuit din indivizi
teritorul statului și a circula liber cari trăiesc în societăți; iar mate­
pe el; de a fi proteguit când se află rialul soc. este alcătuit din bunuri
pe un teritoriu străin și de a lua sociale. N. prin elementul său per­
parte la conducerea politică a sta­ sonal posedă o conștiință națională
tului. Până la 30 Dec. 1918 erau în diferită de conștiința individuala,
România o categorie de cetățeni al cărui scop este conservarea, și
cari deși născuți și crescuți în progresul social, în fața, acestui
România și fără a fi supuși vreu­ scop interesele individuale trebuie
nei protect- străine nu aveau N. să cedeze int. generale. Omul apar­
rom. (v. Heimatloși). Declarațiunile ține mai întâi sieș, iar în al doilea
de renunțare sau opțiune la N. se rând aparține națiunei din care
fac în fața autorităților cu dr. de a face parte.
constata consimțimântul (primpre- Națiunei cele mai favorizate,
tori. poliții), sau autentifica actul, v. Clauza.
în 6 exemplare, din care 3 se dau
părții, câte unul se trimite primă­ Națiunii, v. Organizarea pt. timp
riei domiciliului părții și prefectu- de război.
rei. Autoritatea care primește de­ Natura, în economia politică se
clarația, va face mențiune de ac­ înțelege totalitatea elementelor pre­
tele de identitate prezentate, (v. Con­ existente cari ne sunt puse la înde­
fesiune). mână de natura în care trăim: pă­
Naționalitate etnică, (Dr.const.) mântul cultivabil și întreg globul
neamul din care o persoană se tra­ terestru cu atmosfera lui, este un
ge, origine etnică (v. c.) este rezul­ factor determinat al producției,
tanta: identității biologice și lin­ alături de capital și muncă.
guistico, comunitatea de tradiții Naturalizare, (Dr. const.) este
istorice, de interese comune, econo­ actul prin care un străin poate do­
mice, de ideal, moral și social. Este bândii cetățenia română. Condițiu-
legătura juridică ce unește pe indi­ nile nat. sunt prevăzute de legea
vid cu statul al cărui subiect este. pt. dob, și pierderea nat. rom. din
Aceste principii nu se pot aplica 1924. Convențiunea (v. c.) acorda dr.
pe deaîntregul în statele cu mino­ politice numai românilor, iar con­
rități etnice, cari manifestă ten- stituția din 1806 statorea că numai
dinți centripede. (v. Origine etni­ străinii de rituri creștine pot do­
că). bândi naturalizarea excluzâudu-se
Națiune, (Dr. const.) este acea delà aceasta evreii și musulmanii;
grupare - a societății omenești, ai dispozițiune care a trebuit modifi;
cărei membri sunt de aceiași rasă, cată la 1879 în urma congresului
vorbesc aceeași limbă, au obiceiuri delà Berlin. Art. 7 din Const, din
și o descendență comună, au ace­ 1923 prevede că „deosebiri de cre­
leași datorii și aspirații; prin acti­ dințe religioase de origină etnică,
vitatea și cunoștința de toate zilele, sau de limbă, nu constitue în Ro­
fac dovada unei voinți constante mânia o piedică pt. a dob. dreptu­
de a trăi împreună și a se subor­ rile civile și politice și a le exer­
dona scopului suprem: apărarea și cita. Naturalizarea se acordă _în
progresul social. După principiile mod individual de către consiliul
sociologice națiunea constitue un de miniștrii, prin jurnalul său.
organism real, în care se produc Procedura este: străinul înaintează

410 -
 Nave — Neamț
petițiunea cu tötete actele Minist. dr. de a instala cabluri de legătu­
de justiție, care o supune comisiu- ră cu alte state.
nei de naturalizare tormată din Navigatiunea aeriană, a fost
cei 4 președinți de secțiuni ai reglementată, prin conveuțiunea
Curții de apel, prezidată de primul pt. N. a. încheiată la Paris în 1920
preș, al Curții, care examinează și 1929, ratificată, de România în 12
actele : dacă s’au făcut publicații­ August 1924 ,și 3 Mai 1930. Fiecare
le; dacă recunoaște sau îi acordă stat contractant în timp de pace
scutire de stagiu, etc. după care este obligat a acorda aeronavelor
întreg dosarul se depune cu un j celorlalte stale, libera trecere pe
aviz la consiliul de miniștrii. Pt. a deasupra teritoriului lor. Fiecare
obține inaț. streinul trebuie să o stat are dr. de a interzice pt. mo­
ceară în scris, să dovedească că tive de ordin militar sau siguran­
are vârsta de 21 ani, să dovedească ței publice, trecerea pe anumite
cu acte: moralitatea, buna purtare, porțiuni de terenuri. Cotivențiunta
să aibă mijloace îndestulătoare de reglementează toate condițiunile de
trai, să facă dovada că legea țării N. a. Ministerul armatei prin dec.
sale îl consideră desbrăcat de na­ din 18 Iulie 1929 a reglementat con­
ționalii. avută. Pt. dob. naț. rom. dițiunile de liberare a brevetelor
trebuie să aibă 10 ani neîntrerupți personalului navigant. In 1932 s’a
pe terit. Rom. afară, de cazurile înființat, subsecretariatul aerului pe
când se admit scutire de stagiu (9 I lângă Minist. armatei.
Leg. dob. n. r.) și săi dea o decla­
rați une autentică prin care renun­ Neamț, județ de munte în Mol­
ță la național, avută. Românii de dova, mărginit la N. cu jud. Câm­
origine supuși altor state cari în pulung, la E. cu jud. Roman, la S.
sistemul vechei constituții (art. 9) cu Bacău, la V. cu Ciuc și Mureș.
aveau dr. a cere numai recunoaș­ Capitala Piatra-Neamț, cu supraf.
terea. trebuie să ceară N. fiind scu­ de 3979 ltrnp. cu 198.670 loc. din
tiți de stagiu. Consiliu de minisi rii care populație rur. 150.651 loc. cu
se pronunță asupra scutii'ei de densit. de 65 loc. pe knip. Reședin­
termen și acorda N. Străinul după, ța, plășilor: Roznov. Broșteni. Răz-
acord, naț. depune următorul ju­ boieni, Piatra-Neamț, Tg.-Neamț,
rământ: ,.Pe onoare și conștiință, Comune urb. P.-Neamț, Buhuș, Tg.-
jur credință M. S. Regelui Româ­ Neamț Notariate 61, com. rur. 58,
niei, Constituțiunei și legilor țării, sate 237. Percepții: Piatra-Neamț.
drepturilor și intereselor naționale Buhuș, Tg.-Neamț, Taz.lău, Bota,
ale poporului român’’. N. are efect Broșteni, Ilangu, Roznov, Vaduri,
numai asupra copiilor minori, co­ Costișa, Vânătorii-Neamt. cu 27 a-
pii majori ai străinului vor trebui genții. Judecătorii: P.-Neamț, Tg.-
să ceară individual N. Soția străi­ Neamț. Războieni, Buhuș, Ilangu.
nului beneficiază prin efectul căsă­ Tribunal, Cerc. recr. Adm. financ,
toriei. (v. Naționalitate. Drepturile Legiune jand. în P.-Neamț. Licee:
Rom.). N. poate fi retrasă străinu­ Petru Rareș, Șc. normală, lie. de
lui cu care statul s’ar găsi în stare fete. Școli sup. de comerț, și profe­
de răzb. (art. 41). sională de fete, toate în P.-Neamț.
Aparține Circ. Curții de apel, Insp.
Nave, se numește totalitatea mi j­ gen. adm. Insp. pol. și sig. Iași
loacelor de navigațiune fluvială sau Insp. școlar P.-Neamț. Insp. gen.
maritimă. N. de război sunt consi­ zoot. Insp. sanitar. Insp. agronom.
derate ca porțiuni de teritoriu al Insp. muncii. Dir. poștală Dii. fin.
stalului căruia aparțin; pe ele se Mitropolia Iași. Populația repr. pe
aplică, legile acestuia ori unde s’ar naționalități: români 213.301, ung.
găsi. 1053, germ. 187, ruși 118, bulgari 49.
Navigatitene, libertatea 'de N. Repr. pe confes. ort. rom. 190.782,
înseamnă, dreptul statelor de a na­ gr. cat. 37. Alege 4 deputați, 2 se­
viga cu vase de comerț sau de răz­ natori, 37 cons. jud. Prefect Ion
boi pie întreg întinsul mărilor (v. Radu. Dir. pref. Constantin Radu.
Mare). In libertatea mării mai in­ Secr. gen. Ctin Goroholschi. Șefi de
tră și dreptul de pescuit al statelor serv. Vasile Albo. Alex. Tataro.

- 411
 Neamul — Nemo
Primpretori: Eugen Barçan, Nico­
lae Gheorghiu, Vasile Stavăr, Ale­
xandru Teodorescu. Funcționari
jud. 27. Cifra totală a bug. pe 1933:
venit. 27.426.822 lei, cheli 24.672.221
lei. Bănci: B. Națională, B. Indiuls-
trială, B. Petrodova. Industrii: Fa­
brica de mucava, de tricotaje, in
P.-Neamț, Fahr, textilă Buhuș și
Fahr, de cherestea Tarcău. Exploa­
tări de păduri de brad: Tarcău,
Borea, Broșteni, Crucea. Farcaza.
La Broșteni apă minerală. B&lță-
tești stațiune balnearo-climaterică.
Lungimea șoselelor naț. 220 km.
județ. 313 km. Linii cfr. 60 km.
N-ral gospodăriilor 46.676, clădiri
16.525. întrepr. ind. și comerc. 3043.
Stema jud. Scut roșu cu o capră
neagră, sărind spre dreapta peste o
stâncă de argint.
Neamul Românesc, ziar politic,
oficios aTpartidului național de sub
cond. d. N. Iorga. Director N. Ior-
ga. Redactori: N. Georgescu, Bălă-
ceanu, I. Constantinescu. Gh, Cali­
ga. Cicerone Teodorescu, etc. Fon­
dat 10 Mai 1906. Apare de 6 ori
săvf.
Nécessitas non habet legem,
Nevoia n’are lege. Maximă de drept
roman.
Necrolog, listă, de mumele celor
morți; notițe în memoria unui
mort.
Nedelcu Ghereea, Com. rur. în
iud. Brăila, reșed. plășii Silistraru.
Judecătorie. P. t. t. cfr. prefectură,
tribunal Brăila la 3 km.
Nedrepte luări, (Dr. pen.) se
numește fapta funcționarului pu­
blic, care, prin orice mijloace, si­
lește o persoană, ca. să dea bani
sau alt profit, la care știee că nu
este obligată, după lege, comite de­
lictul de concusiune și se pedep­
sește ou închisoare corecțională
dela 3 luni la 2 ani. amendă delà
2000 la. 5000 lei și interdicție co-
recțională. delà 6 lutai la 2 ani.
Funcționarul public, care. în exer­
cițiul funcțiunii sale, profitând de
eroarea altuia, primește sau reține,
pe nedrept, dela aceasta, pt. sine
sau pt. altul, bani sau orice alt
profit, comite delictiuil de profit prin
eroare și se pedepsește cu închi­
soare corecțională delà. 3 luni la. 1
— 412 —
an, amendă delà 3000 la. 6000 lei și
interdicție corecțională dela 1 la
2 ani. Funcționarul public, care,
după ce a îndeplinit un act în vir­
tutea funcțiunii sale și la care era
obligat în temeiul acesteia, pri­
mește Tela cineva, el însuși sau altă,
persoană, cu consimțimântul său,
bani sau alt profit, comite delictul
de remunerație injustă și se pedep­
sește cu închisoare corecțională.
dela una, !a 6 luni. Acel funcționar
Piublic, care, în virtutea funcțiunii
sale, având supravegherea sau
controlul direct al unei întreprin­
deri sau instituții private, primește
sub orice formă, vreo însărcinare
dela o asemenea întreprindere sau
instituție, mai înainte de a se fi
împlinit trei ani delà data pensio­
nării lui, sau de când a părăsit
serv, prin demisie se ped. cu închi­
soare delà 1—3 ani.
Neglijență în funcțiuni, acel
funcționar public care se face vino­
vat de neglijență, neprevedere sau
ușurință în supravegherea sau pa­
za banilor, valorilor, actelor sau
oricărcr lucruri ce i-au fost încre­
dințate, în virtutea funcțiunii sale
și din care cauză au fost sustrase
1 sau distruse, comite delictul de ne­
glijență în funcțiune și se pedep­
sește cu închisoarea corecțională
dela 1—6 luni si cu amendă delà
1500—5000 lei.
Negoești, comună nur. în jud
Dolj, reșed. plășii Amaradia, 1407
loc. judecătorie, poștă Metenești,
cfr. Coțofeni 12 km. Prefectură,
tribunal Craiova la 25 km.
Negrești, cern, rurală în jud.
Vaslui, reșed. plășii Ștefan cel Ma­
re, 2132 loc. Judecătorie, secție
jand. poștă, cfr. în loc. Prefectură,
tribunal Vaslui la 34 km.
Negrești, corn, rurală în jud.
Satjui-Mare, reșed. plășii OașiU, 4330
loc. Judecătorie, percepție, secție
jand. P. t. t. cfr. în loc. Prefectură,
tribunal Satu-Mare la 50 km.
Nemo censetur ignorare legem,
este un principiu de drept în vir­
tutea căruia îndată ce o lege este
confecționată, promulgată și pu­
blicată, este presupusă că toată lu­
mea o cunoaște. Nou] proiect de
cod civil român stabilește că pre-
 Nepotismul — Norvegia
I scripțiile unei legi se aplică după
I 4 zile delà publicarea sa în Moni-
fe torul Of. Vechiul cod prevedea că
o lege se aplică dela data publi-
Ì căl ii ei.
ț Nepotismul, în limbajul comun
g înseamnă plasarea în funcțiunile
I publice, a unei serii de slujbași ne­
ll selecționați, prin intermediul poli-
fc ticianismului, sau a celor ce dețin
I anumite situațiuni oficiale, cari le
( dau asemenea puteri de a plasa.
’’ N. are desavantajul că, în majori-
i tatea cazurilor cei plasați în func­
țiune rămân legați de cei ce i-au
i plasat, făcăndu-le servicii persona­
le sau politice, pt. a putea rămâne
aici, deoarece acest fel de plasare
de cele mai multe ori se face fără,
nici-o selecționare și fără respec­
tul legilor, fiind ocrotiții celor ce
i-au pus; demoralizează pe ceilalți
funcționari prin acea că nu li se
poate pretinde nici prestarea servi­
ciului, adeseori pt. a putea fi pla­
sați sunt înlăturați din funcțiune
funcționari meritinosi și cu expe­
riență.
Netto, greutatea unei mărfi d'u-
pă. scăderea, greutății ambalajului
(tara).
Neutralitate, (Dr. int.) atitudi­
nea unui stat care păstrează, pru­
dența față de conflictul ivit între
alte state, neparticipând la cearta
loi’. N. armala, atitudinea de mai
sus, când statul neutral se înar­
mează spre a garanta, N. Aceas+a
a fost atitudinea României în 1911
la izbucnirea războiului mondial.
Nicaragua, republică în Ame­
rica centrală. Supraf. 150.657 kmp.
Constituția din 1858. In fruntea rea.
este un președinte ales ne 4 ani.
care exercită’ prerogativele puterii
executive, cu ajoitorul miniștrilor.
Corpuri legislative sunt: camera 26
membrii și senatul 20 membrii
aleși pe 4 și 6 ani, prin vot uni­
versal.
Nicorești, corn. rur. în jud. Te.
cuci, f. reșed. plășii N. 1383 loc.
(fără, satele alipite). Judecătorie,
jandarmi, poștă, în loc. cfr. în Cos-
mești Ia 8 km. Prefectură, tribunal
în Tecuci 16 km.
Nihil sine Deo, „Nimic fără
— 413 —
DumnezeuN Deviza României, (v,
Stema Rom.).
Nisiporeni, corn, rurală, în jud.
Lăpușna, reșed. plășii N. qu sateie
Tânjelești, Șoltănești, 6517 loc. Ju­
decătorie, jandarmerie, poștă în loc.
cfr. Bucovăț la, 32 km. Prefectură,
tribunal Chișinău la 66 km.
Nocrich, corn, rurală în jud. Si­
biu, reșed. plăș.i N. 1317 loc. Jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. t.
t. cfr. în loc. Prefectură, tribunal iu
Si blu la 33 km.
Nomenclatura, (lat.) complexul
numirilor întrebuințate în vreo ra­
mură, a științei. (De ex. N. geogra­
fică agricolă), N. străzilor într’o
comună, etc.
Non bis in idem, Nu de dona
ori pentru acelaș lucru. Maximă de
drept în virtutea căreia rin acuzat
nu peate fi pedepsit de două ori
pt. acelaș fapt. Prin extensiune, în­
seamnă că nu trebuie să, te bizui
de două ori pe acelaș mijloc.
Normativ, s'a. numit, decretul
Consiliului Dirigent (v. c.) care a
reglementat drepturile și îndatori­
rile funcționarilor din Ardeal, con-
dițiunile de numire, disciplină, etc.
împărțea funcționarii în clase și
grade. A fost in vigoare din 1919
până la 1 Ian. 1924, când a fost în­
locuit cu Statutul funcț. publici A’.
Norvegia, regat din peninsula
scandinavă. Suprafața 323.795 kmp.
cu 2.813.610 locuitori. Constituția
inodif. în 1923. Regele este șeful pu­
terii executive, comandantul oști­
re!; numește și revocă pe miniștrii,
funcționari are dr. de veto asupra
legilor. Corpurile legiuitoare sunt:
reprezentanța națională (Starting’’
compusă, din 150 deputati: 50 din
orașe și 100 dep. din provincie, aleși
de alegătorii de ambele sexe de 23
ani; sunt eligibili și femeile. Sena­
tul (I.agting) se compune din dele­
gați ai camerii, care are misiunea
a statua numai asupra legilor vo­
tate de cameră. Consiliul de miniș­
trii răspunde în fața reprezentan­
ței. D. p. cl. v. ad-tiv se împarte în
20 de circumscripțiuni (Ämter) în
fnuintea fiecăreia se află câte un
prefect „ Amt manii". Provinciile
sunt împărțite în aronclismente
 Notă — Notar
„Fogderi" (plăși) în fruntea cărora
este câte un funcționar de stat. Pri­
marii comunali sunt funcționari
publici, cu atribuțiuni proprii; con­
siliile lucrează stub controlul lor.
Ad-ția Norvegiei este recunoscută
ca cea mai modernă și mai per­
fectă din lumea întreagă.
Notă, în relațiile diplomatice e
o comunicare făcută de un guvern
către altul. N. verbală a unui gu­
vern se face prin ambasaclonul său
respectiv; ea se predă de obiceiu și
înt.r’o copie scrisă. N. circulară,
prin ea un stat se adresează tutu­
ror guvernelor cu care are relații
diplomatice, iar N. comună e când
mai multe guverne se adresează
unui stat. In ad-ție se numesc în­
semnări cu privire la anume însăr­
cinări ce se dau unor funcț. ai ace­
leiași autorități. AT. telefonică trans­
misă de o aut. superioară.
Notar, este un funcționar exte­
rior al Minisi. de . interne, care-și
exercită atribuțiuni] e, în comune­
le rurale, reședințe de notariat. Este
cel mai important funcționar din
ad-ția rurală, care îndeplinește în
comune toate drepturile și atribu-
țiunile, pe cari la orașe le îndepli­
nește primăria și toate serviciile
anexe ale ei. Notarul este aparatul
care pune în. mișcare întreaga via­
ță rurală. Este doctorul care vin­
decă rănile; în biuroitl căruia țăra­
nul își găsvște recete tuturor ne­
voilor sale. Fără, notar administra­
ția. rurală este amorfă, amenințată
de intemeperiile vremii. Statul prin
notar ar pierde un prețios colabo­
rator; de aceia instituția notarului
trebuie îngrădită cu toate formele,
pentru ca nimic să nu o poată a-
tinge. Trebeuie întărită de legiui­
tor și trebuie sprijinit de public;
numai astfel vom ajunge să avem
o administrație sănătoasă și pros­
peră. fi. Ursu, Curierul Ad-tiv,
1931). întreaga ad-ție comunală se
bazează pe notar, care exercită în
principiu următoarele: „atribuțiuni
notariale“ redactează toate actele
primăriei: întocmește certificate și
orice fel de acte pt. săteni, redac­
tează, întreaga corespondență co­
munală și o manipulează. „Atrib.
juridice" dă sfaturi juridice ori de
câte ori i se cer de locuitori, redac­
— 414 —
tează acte cu caracter juridic, este
consilierul jiuridic al primarilor și
consiliilor, explică cetățenilor legile
și le aplică în comune, întocmește
regulamentele consiliilor și face
toate actele cu caracter juridic ale
comunei. Atrib. financiare" întoc­
mește și păstrează toate actele de
contabilitate și finanțe ale comu­
nei; încasează veniturile acesteia.
Controlează pe casierii comunali și
alți agenți de percepere, „Atrib. de
poliție“ este agent al poliției judi­
ciare, șeful poliției comunale înde­
plinind toate măsurile de poliție în
comună, în colaborare cu șefii de
posturi. „Atrib. ad-tive" conduce și
supraveghează mersul ad-ției co­
munale, este secretarul, consiliului
comunal, redactează actele acestuia,
ține corespondență ou toate auto­
ritățile publice și îndeplinește toate
însărcinările ce i se dau. „Repre­
zentant al guvernului" execută mă­
surile ordonate de toate ministe­
rele și este ultima filară a puterii
centrale în comune; îngrijește de
buna funcționare a școlii, biserici,
sănătatea publică, desvoltarea eco­
nomică și socială a locuitorilor, de
respectul cuvenit autorităților și
instituțiunilor publice, etc. N. în
Ardeal din timpurile cele mai vechi
împreună cu preoții și călugării
era organul cel mai important în
comună; singurul știutor de carte
scria cronica evenimentelor istori­
ce. Mai târziu cu apariția feudalis­
mului, traducea în scris voința no­
bilului față de iobagi (v. c.) comu­
nei supusă, acestuia; făcea actele
cele mai importante ale acestora.
Din această stare apoi s’a desvoltat
„notarul comunal'1 organ de spe­
cialitate ad-tivă. Menirea lui era:
să explice locuitorilor legile, să-i
sfătuiască pt. a-și câștiga anumite
drepturi; cuprindea în scris voința
poporului, făcea toate actele nece­
sare și apără interesele lor. In sec.
XIX era pus la dispoziția absolută
a stăpânului feudal. Prin legea IX
1832 comuna dobândindu-și un pa­
trimoniu și o oarecare libertate. N,
este ales de comună cu aprobarea
feudalului. Prin legea XXIV 1818
dr. de aprobare a alegerii trece a-
supra consiliului județean. Prin le­
gea din 18G9 revocarea notarului
nu se putea face decât de justiție.
 Notai-
In acel an s’a ținut primul congres tat în aceleași condițiiini. Atribu-
al notarilor, unde s’a demonstrat țiunile lui principale erau: afișa­
puterea și utilitatea notariatului; rea delibera.țiunilor consiliilor; a-
delà acea .dată a început a se în­ ducea la cunoștință publică legile
rădăcina în legile ad-tive și apre­ și regulamentele; contrasemna ac­
cierea opiniei publice, care a dus tele de stare civilă; culegea date
la legea XVIII din 1871 unde no­ statistice, întocmea listele electora­
tarul era prin lege factorul, cel mai le și îndeplinea orice alte atri.bu-
important în comună. Prin legea țiuni date lui prin legi și regula­
XXII 1886 î se dau dr. și datorii mente. Prevederile legii erau o ade­
mai precise: era șeful ad-ției co­ vărată farsă și o inconsecvență fa­
munale. ofițer de stare civilă, ținea ță de notar, căci în realitate nota­
contabilitatea comunei, era judecă­ rul îndeplinea și va continua să
tor în comună, membru de dr. în îndeplinească toate atribuțiunile
consiliul corn. Conduce cadastrul, date în sarcina ad-ției comunale,
făcea lucrările de ordin succesoral, pt. că primarii rurali nu au nici-o
contracte și orice acte de notariat noțiune cât de vagă 'de ad-ție; con­
cu drept de a percepe taxe. Era ales tribuția lor în conducerea ad-ției
de reprezentanța comunei pe viață, se reduce la acea că își semnează
inamovibil, neputând fi înlăturat numele. Dacă acea a fost o mare
decât pt. infracțiuni grave. Era sa­ lovitură dată notarilor atunci când
larizat de comună, statul contri­ au fost transformați în funcționari
buia cu o cotă parte; făcea întreaga comunali, nedreptate care s;a repa­
ad-ție de stat și exercita tutela pre­ rat de abia în 1931. Atribuțiuni:
ventivă. asupra ad-ției comunale: date de diferite legi speciale: „Le­
,,Era funcționarul autonomiei co­ gea de poliție sanit. art. 8 și urm.
munale și executorul voinței de stat informează despre mersul sănătă­
în comună“. Acest regim s’a men­ ții animalelor, ivirea boalelor, ia
ținut până la legea din 1925. când măsuri de izolare a vitelor bolna­
a fost transformat în funcț. de stat. ve, execută măsurile ordonate de
Notarul în Vechiul Regat prin le­ medicul veterinar, unde nu e medic
gea din 1998 se numea de prefect, examinează. animalele destinate
cu aprobarea ministerului, dintre tăerii, ține registre de animale în­
candidații unei școli de notari. N. gropate, liberează certificatele și
după legea unif. adm. -1925 era a- bilete de vite. „L. pt încurajarea
gentul puterii centrale, însărcinat sericiculturef1 M. O. 88/1924. Este
eu: aplicarea legilor și regulamen­ agent de constatare a infracțiuni­
telor, execut, măsurilor de siguran­ lor și delictelor la lege. Este secre­
ță gen. și poliție, culegeri de date tarul biur. statistic comunal. I- pt.
statistice; era șeful poliției ad-tive statistica gen. M. O. 73/1927. îm­
din comună; ofițer de poliție judi­ preună cu primarul, arendează dr.
ciară; prin delegația primarului era de vânat al comunei. Constată stri­
ofițer de stare civilă. Asista la șe­ căciunile făcute de vânat, liberea­
dințele cons, comunal dând sfaturi ză certificate de proveniență a vâ­
și îndrumări. Avea drept să redac­ natului. L. vânat. M. O. 167/1921,
teze acte juridice în interesul par­ mod. M. O. 12/1923. Este membru în
ticularilor primind taxele cuvenite. comisia pt. impunerea producăto­
Era numit de prefect dintre licen- rilor de vinuri; în comisia pt. const,
țiații în drept sau științe de stat, nedeclarării recoltei și pt. arenda­
sau absolvenții școlilor de notari. rea cârciumelor. L. spirtului Apr.
Puteau avansa pe loc până la gra­ 1932, art. 187, etc. N. în Ardeal și
dul de șef de biiuirou. (art. 366—372). Bant a fost însărcinați cu ur­
Notarul comunal după legea adm. mărirea și încasarea veniturilor
din 1929 avea un caracter mixt: era publice; din acest punct de vedere
funcționar comunal, numit de con­ aveau aceleași drepturi și obliga­
siliu și confirmat de puterea cen­ țiuni ca și perceptori de agenții.
trală. N. trebuia să fie absolvent (44 L. 1 Ian. 1933). N. erau răspun­
al școalei de notari, având la bază zători față de Ministerul de finan­
bacalaureatul sau licența în drept. țe Ca și agenții de percepere, pt.
Era ajutat de un subnotar, recru­ toate operațiunile de încasări pt.

— 415 —
 Notar — Notariat
stat sau județ. (art. 208 L. c. p.).
Notarul are dr. de a dispune lua­
rea de măsuri polițienești pt. paza
ordinei publice și a siguranței sta­
tului, cari se vor aduce ia îndepli­
nire de jandarmi; în caz de in­
fracțiuni flagrante are calitatea de
ofițer de poliție judiciară, (v. c. L.
pol. M. O. 159/1929). Notarii au dr.
a redacta acte juridice de notariat
și contracte pt. locuitorii coltiva­
tori de pământ, testamente, vân­
zare și cumpărare, etc. (70 L. corp,
adv. mod. 1932).
Notar public, este funcționar
public, fără retribuțiuni delà stat
și auxiliar al justiției, cu atribu-
țiuni de legalizarea actelor publice.
In Ardeal a fost înființat prin le­
gea XXXV 1874, cu modificarea în
1886 și Decretul I. Consiliul Diri­
gent (v, c.) 1919. Atribuțiuui: redac­
tează și autentifică acte de nota­
riat, testamente, acte de succesiuni
și partaj, acte dotale, proteste cam­
biale, contracte, acte de donațiuni
și legalizează orice acte publice, pt,
care are drept, a percepe anumite
taxe și spese de transport. N. p. este
numit prin deciziunea Ministerului
de justiție, dintre candidații cu di­
plomă. și practică de 4 ani ca ad­
vocat sau judecător în urma unui
examen de capacitate și a unui
concurs. N. p. nu mai poate ex. altă
funcțiune publică, nul poate fi de­
putat, advocat sau profesor. La in­
trare în funcțiune trebuie să depu­
nă o cauție variind delà 50.000—
200.000 lei. Este inamovibil și pos­
tul nu-1 poate pierde .decât prin
demisiuine sau moarte. Circumscrip­
ția, sa să fixează prin lege. Trebuie
să fie înscris in Uniunea N. p. sub
al cărei suprav.chere funcționează.
Oficiul N. p. es-.e m fiecare comună
urbană câte unul sau mai mulți și
în comunele rurale reședințe de
plăși. Autoritățile judecătorești
siint descongestionate de numeroa­
se airibuțiuni. Prin legea Corpului
de avocati 1931 li s’a luat unele
atribuțiuni în favorul acestora. Din
punct de vedere disciplinar este
supus unei comisiuni compusă din
5 membrii: președintele și 2 jude­
cători ai tribunalului de județ și
2 membrii ai Uniuni N. p. Pedep­
sele sunt: amendă până la 100.000
— 416
lei și destituirea N. p. există în Ar­
deal, Basarabia și Bucovina. Cali­
tatea de N. p. este incompatibilă
cu profesiunea de advocat, el poate
fi ales la comună, județ sau adu­
nările legiuitoare. Dosarele și re­
gistrele N. p. vor fi depuse la sfâr­
șitul fiecărui an la judecătoria lo­
cală. Dreptul de priveghere (v. c.)
asupra loi’ îl are președ. tribuna­
lului. Taxele ce se percep de N. p.
se fixează prin regulament de Mi­
nist. justiției. (10 Leg. pt. N. p. în
Basarabia 4 Apr. 1928).
Notariat comunal, se numește
un oficiu, la primăriile comunelor
rurale, condus de un notar comu­
nal. Este cel mai important servi­
ciu comunal, unde populația ru­
rală își rezolvă tcate nevoile. N. c.
este ceeace primăria este în orașe.
In Ardeal la notariat se redactea­
ză și diferite acte cu caracter jude­
cătoresc. ( v. Notar). N. c. este in­
stalat la primăria comunei de re­
ședință a notariatului; el se con­
fundă. cu primăria comunei de re­
ședință. Este condus de notarul co­
munal sau cercual, ajutat de unul
sau mai mulți subnotari sau func­
ționari. Mai multe comune se pot
asocia în scopul de a întreține un
notariat, când ia numirea de „no­
tariat cercual“. Comunele mari și
cu venituri suficiente pot susțin©
singure un notariat, când se nu­
mește „notariat comunal“. întreți­
nerea notariatului revine în sarcina
comunelor, inclusiv locuința nota­
rului, statul contribue cu salariza­
rea notarului, clădirea notariatu­
lui și locuința notarului trebuie să
fie una din cele mai frumoase clă­
diri, trebuie să fie situată în cen­
trul comunei și în punctul cel mai
important cu frumoasă perspecti­
vă. (v. Amplasamentul clădirilor).
O clădire frumoasă a N. c. este cea
mai bună recomandație a hărni­
ciei locuitorilor și a destoiniciei
notarului, care a inițiat construirea
ei. Este cea mai importantă clă­
dire și instituțiune din comunele
rurale, pt. aceea construirea loca­
lului trebuie să se facă după, un
plan bine stabilit. Nu este bine ca
intrarea în biuroul notarial să se
facă deadreptul din stradă. _ Intra­
rea va fi din spre curte, printr’un
 Notariat
culoar sau verand. La stradă va fi
fațada principală a clădirei. Feres-
trile clădirei vor fi destul de mari
pt. ca biurourile să fie luminoase.
Se va evita plantarea de arbori
înalți, în dreptul ferestrelor, cari
prin frunzișul lor ar putea întuneca
biurourile. Cancelaria notarială va
fi indicată de o tablă ovală, cu­
prinzând inscripția: Regatul Ro­
mâniei. Județul... Plasa... Nota­
riatul comunei... La intrări în
biurouri se vor așeza inscripții cu
arătarea biuroului. încăperile biu-
roului notarial vor fi cât mai spa­
țioase; vor fi cel puțin două came­
re și o încăpere pt. arhivă. Biuroul
notarului va fi separat de al celor­
lalți funcționari. La comunele mai
importante vor fi următoarele biu­
rouri: sala de ședințe al consiliu­
lui, biuroul primarului, al notaru­
lui, al casieriei și percepției, al ar­
hivei și secretariatului. Biurourile
notariatului trebuie să fie îngrijit
aranjate, astfel ca estetica lor să
facă o bună impresie vizitatorului,
o bună ordine în cancelaria nota­
rială face pe cetățean să aibă o
mai mare încredere în actele fă­
cute în acele biurouri. Ca și cum
pacientul are o deplină încredere
în medicul al cărui cabinet va fi
curat, cu obiecte îngrijit aranjate
și mobilier frumos, pe când pacien­
tul își va arăta totala neîncredere
în medicul al cărui cabinet va fi
dezordonat; tot așa impresie va
face și o cancelarie notarială unde
va fi dezordine; pe când cetățeanul
va avea toată încrederea în nota­
rul care va avea un biurou îngrijit
și curat. Pt. manipularea și păstra­
rea actelor se vor confecționa du­
lapuri, cari vor fi: dulapuri pt. ar­
hivă, unde-se vor concentra toate
actele și aranja pe dosare și re-
narartiza pe ani; fiecare dosar va
indica numărul cu care începe și
cu care se termină; apoi se vor
grupa pe ani senarânlu-se fiecare
an și se va pune o etichetă. „Du­
lapuri pt. imprimate“ vor avea
până la 100 despărțăminte (rafturi)
construitei în formă de scară în
linie dreaptă pe patru sau cinci
rânduri; fiecare despărțământ a-
vând dimensiunile de 25—30 cm.
lat și 6—8 cm. înalt. Dimensiunile
dulapurilor vor putea fi: lățimea
— 417 —
1.40 cm. înălțimea de 1.80 cm. Fie­
care despărțământ va fi prevăzut
cu o inscripție arătând felul im­
primatului ce conține. „Dulapuri de
termene“ servesc pt. manipularea
actelor și rezolvarea lor la timp.
Are 31 de rafturi de dimensiuni:
lățimea 30 cm. înalt 20 cm. Fiecare
raft va fi numerotat delà 1—31 co­
respunzând zilelor unei luni. In
acest dulap se vor aranja actele
astfel: notarul sau secretarul ne­
putând rezolva un act imediat vor
fixa o zi mai apropiată când să
fie rezolvat, apoi actul va fi aran­
jat în raftul cu numărul corespun­
zător zilei fixată pt. rezolvare.
Exemple: un act al cărui executare
sau rezolvare a fost fixată pt. ziua
de 15 a lunei, se va Introduce în
raftul cu Nr. 15, iar în dimineața
zilei de 15 se vor lua din acel raft
toate actele al căror resolvare este
ziua de 15. Acest dulap este de o
mare utilitate întrucât cu ajutorul
lui, nici un act nu se poate pierde
sau rămâne nerezolvat. „Dulapul
pt. corespondența ce urmează a se
expedia autorităților", va fi cași
dulapul de termene, având inscrip­
ția cu numele autorităților sau
comunelor notariatului pe rafturi".
„Dulapul pt. registre“. Construit
după modelul dulapului de impri­
mate, având rafturi mai largi, du­
pă forma registrelor și cu inscrip­
ția fiecărui fel de registre sau evi­
dențe. De obiceiu pentru starea ci­
vilă se va construi un dulap spe­
cial, cuprinzând atât registrele
cât și imprimatele. Alte dulapuri
mai pot fi: pt. monitoarele oficiale,
bibliotecă, etc. Celălalt mobilier va
fi îngrijit confecționat; birouri în­
chise, cu sertare; dulapurile vor fi
așezate în locuri unde să nu împie­
dece pătrunderea luminei în came­
ră: birourile (mesele) vor fi așezate
în fața luminei; nu este bine să
fie așezate la colțurile adăii sau cu
spatele spre ferestre. Acela al șe­
fului va fi așezat într’un loc de
unde să domine asupra celorlalte.
In fiecare biurou este bine ca pe
pereți să fie tablouri ale persoa­
nelor istorice sau naționale, a di­
feritelor instituțiuni Comunale, em­
bleme ale statului, județului sau
comunei. In mod1 obligatoriu, în
ficcare biurou, sau cel puțin în al
27
 Notari — Nulitate
primarului și notarului va figura
tabloul Regelui. Fiecare notariat va
avea o tablă pentru lipirea publi­
cațiilor și afișelor oficiale, așezată
în loc vizibil, de obiceiu la intrarea
în cancelaria notariatului. Tabla
va fi provăzută cu încuietoare de
sită din sârmă. Asemenea table se
vor mai așeza și în alte puncte ale
comunei. Ele vor fi vopsite cu ne­
gru și vor purta inscripția „Pu-
blicațiuni“. Camerele destinate pt.
birouri vor fi curățite cu dușumea­
ua (podele) spălate în fiecare săp­
tămână; pt. hârtiile aruncate vor
fi coșuri speciale; asemenea vor fi
scuipătoare în fiecare cameră. O-
rele de serviciu vor fi aduse la cu­
noștință prin afișe pipite ’’.e uși.
In birouri se va vorbi numai lim­
ba română; numai în cazuri excep­
ționale, când părțile n’ar cunoaște
limba română, se va răspunde și în
limba minoritară. (Pt. complectare
a se vedea: Inspecție notarială,
Biurou. Notar).
Notari, v. Școala de notari.
Note calificative, v. Foi de
Note calificative pt. funcționa­
rii c. f. r. se dau anual în luna
Dec. de șeful ierarhic pt. pricepere,
sârguință, disciplină, frequență și
purtarea în serviciu. N. c. sunt:
„rău" corespunzând: 1. 2, 3, 4,;
„satisfăcător" 5 și 6; „bine" 7 și 8;
„foarte bine“ 9 . și 10. N. c. „rău“
va fi motivată; când a fost dată 2
ani consecutivi atrage licențierea.
Funct. rău notat poate face în­
tâmpinări, organelor superioare.
Notorietate, v. Acte de...
Novaci, corn. rur. în jud. Gorj,
reședința plășii N. 1708 loc. ju­
decătorie secție jand. p. t. t. în loc.
cfr Cărbunești la 30 km. Prefectu­
ră tribunal Tg. Jiu la 44 km.
Novatinne, (Fin.) este stin­
gerea unei datorii prin înlocuirea
ei cu o datorie nouă. N. poate avea
loc în schimbarea creditorului sau
întreprinderi, furnituri sau con-
dițiunei ex. x. se obligă să plăteas­
că datoria lui y către Z. în acest
caz datoria lui y. s’a stins față de
Z și s’a înființat față de x N. are
efect că stinge vechea datorie ca și
cum n’ar fi existat cu deosebirea
- 418
că în momentul când stinge, se
naște altă datorie nouă.
Nubilitate,se numește epoca la
care un individ a ajuns spre a fi
capabil de procreare, spie a se re­
produce. Această vârstă variază
delà popor la popor; corespunde
cu etatea de 14 ani pt. fete și 16
ani pt. băeți.
Nulla salus bello pacem, te
po&cimus omnesl, Nui nici un bine
în război; cu toți cerem pacea.
Virgiliu, Eneida XI. 362.
Nulitate, (Proc, civ.) N. este o
sancțiune a actelor au-tive prin
acea că legea le declară nule sau
inexistente, sau anulabile, atunci
când s’au făcut în disprețul legii.
Orice act făcut cu violarea legii se
poate declara nul dacă actul este
făcut de un agent necompetent; da­
că N. este prevăzută de lege; dacă
violarea formei a cauzat părții ca­
re o invoacă, un prejudiciu. Se va
pronunța numai după cererea păr­
ții ce are un interes. N. înseamnă
că actul .este lipsit de aptitudinea
dea fi învestit cu putere de execu-
țiune. Actele izbite de nulitate Sunt:
„inexistente“ acele cari nu pot a-
vea nici o umbră de existență le­
gală și lără nici-o putere, nulitatea
lor nu se declară ci numai se con­
stată ex. decrete regale nesemnate,
deliberări luate înafară de primă­
rii, „nule de drept“ cari în apa­
rență au o existență legală, dar
sunt atinse de un vițiu capital de
formă, sau de fond, care poate fi:
incompetință, violare a legii, lipsă
de forme, etc. „Anulabilitate“ acele
cari violând un text de lege, pot
fi anulate într’un termen, după
trecerea căruia ele rămân defini­
tive și executorii. Nulitate L. ad-
tivă din 1929 prevedea că sunt nule
încheerile consiliilor comunale și
județene: a) luate asupra obiecte­
lor străine de căderea lor, sau în­
afară de adunările lor legale; b)
contrarii legilor și regulamentelor;
c) acele prin cari s’ar fi aprobat
întreprinderi, flurnitbri sau con­
cesiuni unuia din membrii cosiliu-
Iui; d) cele contrarii ordinei și si­
guranței Statelor. Nulitatea de
drept se putea cere la orice epocă,
de oricine era interesat și organe­
lor de control. N. sau anularea se
 Nume
/pronunța de: delegația cons. jud.
pt. comunele rurale și urbane, afa­
ră de municipii; de comitetul lo­
cal de revizuire pt, municipii și
județe. Anularea trebuia cerută în
zece zile delà comunicarea hotă-
rîrei. (art. 341—343). Nulitatea ac­
elor ad-țiilor locale, sunt nule de
drept acele contrarii legilor și re­
gulamentelor și cele contrarii or-
dinei publice și siguranței statului.
N. a. se poate invoca în 5 ani în
fața comitetelor de revizuire (v. c.)
de organele de control Siau păr­
țile cari justifică un interes di­
rect născut și actual. Ea poate fi
pronunțată și din oficiu. Sunt anu-
.labile în total sau în parte actele
făcute cu călcarea sau omisiunea
formelor prevăziute de lege și re-
.gulamente. Anularea se poate cere
în 15 zile. Procedura de anulare nu
•exclude dreptul autorităților și
terților lezați dea valorifica dau­
nele ce li se cuvine, în fața instan­
țelor judecătorești. (47—48 L. Com.
Rev. 20 IV. 1933). Intrìun stat de
legalitate trebue să existe domnia
legilor și ca o consecință, actele
făcute cu nerespectarea legilor tre-
buesc înlăturate; sancțiunea neres-
pectării legii în înfăptuirea unui
act juridic nu ar putea fi decât
nulitatea actului. In primele tim­
puri ale dreptului roman, actul fă­
cut cu nerespectarea legii, nu a-
vea valoare în ochii legii, nu pro­
ducea nici-un efect juridic. Ma­
teria N. a început a se complica
prin sec. II al erei creștine, grație
dreptului pretorian. Pretorul în ju­
decățile e? pronunța, ținea seama
•de echitate de valoarea intereselor
în joc și atunci căuta să înlăture
rigiditatea principiilor stabilite de
dr. civil. Un act juridic, făcut cu
formalitățile cerute de legea ci­
vilă era un act valabil după dr.
civil și pretoriul nu putea să-l anu­
leze, cu toate că constata că o
mare nedreptate se comite, că
printr’un asemenea act un minor
este înșelat; dar pt. a remedia a-
ceastă stare, provocată de marea
■rigiditate a formelor juridice pre­
torul acorda minorului lezat prin­
tr’un act juridic valabil o în „In-
te.gruin, restitutio" în alte împre­
jurări acorda ^exceptio doli mal*'.
Că astfel pe lângă nulitatea civilă
— 419 —
prevăzută în dr. mai există o nu­
litate acordată de judecător.
Nume,(Dr. civ.) este un atribut
al calității de persoană; orice per­
soană trebue să aibă un semn dis­
tinctiv care este numele. Lege nu­
melui din 1895 prevede că orice
persoană trebue să aibă un nume
și un pronume, înscris la ofițerul
de stare civilă. O persoană la ofi­
țerul stării civile este trecută cu
n|umele de familie al tatălui, dacă
e neligitim cu numele mamei. Re­
gula generală este că oricine tre­
bue să aibă un nume de familie,
care trebue înscris la ofițerul stă­
rii civile, având libertatea de a a-
lege numai pronumele. Numele co­
mercial este acela pe care o per­
soană și-1 adoptă pentriu între­
prinderi și el poate fi înstrăinat.
Nu se poate da noului născut nume
de familie care ar constitui o ma­
nifestație politică, în registrul stării
civile (v. c.). N. și prenumele mamei
va fi înscris întotdeauna. Numele
tatălui nelegitim nu va fi înscris,
afară dacă declarațiunea este făcu­
tă de el însuși. N. și prenumele
copilului găsit va fi acela dat de
ofițerul stării civile. (60—61. 74
Reg. stării civ. 1928). N. constitue
un dr. imprescriptibil și inalienabil
și nu se poate schimba modifica
sau adăugi decât prin lege. Nimeni
nu poate purta alt nume patroni­
mic decât acela sub care este în­
scris în actele de stare civilă. Gonii
legitimi și legitimați vor purta nu­
mele tatălui. Copilul adoptat va a-
dăuga la numele lui patronimic,
numele adoptatorului. Gonii năs-
cuți din părinți necunoscuți se vor
înscrie de ofițerul stării civile sub
două proniume, din care unul va
servi de nume. Femeia măritată
va lua numele soțului; ea îl va pier­
de prin divorț. Oricine vrea săși
schimbe N. va adresa o cerere și o
va publica în Mon. of. de 6 ori și
în 3 ziare din canitală, la intervale
de 1 lună în care timp toți cei in­
teresați pot face opoziție la Curtea
de apel București, care va statua
asupra lor. După trecerea termenu­
lui consiliul de miniștrii va deci­
de definitiv asupra cererei fără dr.
de anei. Din acel moment solicita­
torul va purta noul său nume. Tri-
27*
 Numiri — Obiect
bunalul, sesizat, peate ord'ona
rectificarea numelui aceluia care
la naștere a fost înscris eu un nu­
me pe care părinți Iui nu avea dr.
să-l poarte (Leg. asupra N. 1895
ext. în terit. alipite. 8 Nov. 1922),
satele și comunele nu pot avea de­
cât un singur nume oficial. Schim­
barea N. se face la propunerea cons,
comunal, cu avizul delegației jud.
prin decret regal, cu aprobarea Mi-
nist. Interne.
Numiri în funcțiuni, (Dr.
adm.) art. 37 din Statut prevede
că nimenea nu poate fi numit în
funcțiune clacă nu a reușit la exa­
menul de capacitate (v. c.) dat în
fața comisiunei pt. propuneri de
numiri și înaintări (v. c.) dacă nu
întrunește condițiunile de admisi­
bilitate (v. c.). Numirile se fac nu­
mai în gradul de impiegati stagi­
ari; excepțional pot fi numiți speci­
aliști până la gradul de subdirec­
tor cu avizul C. pt. prop, funcțio­
narii noi numiți, sunt considerați
ca stagiari timp de un an, în care
timp se'buclură de toate dreptu­
rile afară ;d'e stabilitate (v. c.). Du­
pă trecerea unui an delà numire
Comisiunea pt. prop, de num. șl
înaint. pe baza notelor șefilor ie­
rarhici acordă stabilitatea. Toate
locurile vacante se publică ară-
tându-se condițiunile ce trebue să
îndeplinească candidatul, salarul
și data până când trebue înaintată
cererea; cererile primite se înain­
tează de autoritatea superioară
O, a 15-a literă din alfabetul ro­
mân.
Obiceiul pământului, (Dr. rom.)
se numea legislația nescrisă a Prin­
cipatelor Române pt. că ele repe-
tându-se, au devenit obiceiuri ju­
ridice, referitor la condițiunea per­
soanelor și - a regimului proprietă­
ților. O. p. era lege în sensul că se
aplica ceiaș procedură pt. toate fap­
tele de anumită natură ca: comu­
nitatea familiei și 'de casă; averea
după moartea tatălui se împarte
- 420 -
Com. pt. prop, num, înaint. care?
examinează întrunirea condițiu-
nilor pt. a fi funcționar. Comisiile-
vor da preferință celor reușiți în-
tr’o serie mai veche; numirile se
fac în ordinea stabilită de comi­
sie. N. până la gradul de subdirec­
tor se face prin decizie ministerială,
în funcții superioare prin decret
regal. Numiri în funcțiuni prin L.
pubi. M. O. 237/1932 s’au anulat toate-
N. i. f. ilegale făcute cu începerea,
din 1 Ian. 1924. Decr. Lege din
Aug. 1934, a declarat nule numi­
rile ilegale (v. Funcționari numiri)..
Nunțiu papal, este reprezen­
tantul diplomatic al papei, pe lân­
gă Capu fiecărui stat; este în rang
cu ambasadorii. După uzanțele
dreptului internațional el este „de­
canul Corpului diplomatic“, (v. A
genți diplomatici).
Nupțialitate, (statistică) în senz...
demografic se numește raportul
dintre numărul căsătoriilor și a-
cela al populațiunei. „N. reală
când ;se raportează numărul că­
săt. la cifra femeilor capabile dea
procrea, deci cu excluderea copiilor
sub 14 ani și bătrânilor peste 60
ani; „virtuala' când se raportează
la cifra populațiunei. N. constitue-
izvorul de reînoire al populațiunei;:
cu cât numărul căsăt. va crește cu
atât va fi mai mare și natalitatea:
(v. c.). In România între 1924—
1927 media căsăt. anuale a fost 20
căsăt. la 2000 loc. la sate și 17 ia.
orașe.
O
între membrii familiei; vânzarea
se făcea cu consimțimântul copii­
lor, obiceiul de-a purta un nume-
lângă cel de botez, pt. a desemna
întreaga comunitate, se făcea un
plural din numele tatălui ex. din
Petrescu Petrești; respectul vieții
familiare, bătrânilor nu li se spu­
nea „tu"; majoritatea la 24 ani; ce­
remonialul căsătoriilor, băeții sin­
guri moșteneau, fetele n’aveau
drept decât la înzestrare, etc.
Obiect, (Adm.) lucru în genere,.
 Obligațiune — Oboare
despre care este vorba, ceeace a
^reprezentat sau perceput, asupra
căruia este îndreptată gândirea
noastră. La înregistrarea lunui act
obiectul se extrage din conținut;
în registru indice se induce O. ca
prim cuvânt. Obiectul unei ches­
tiuni ad-tive trebuie să figureze
deasupra titlului actului. Este cea
mai importantă operațiune a unui
.registrator de-a ști să extragă și
înregistreze. O. principal, înlesnind
găsirea cu ușurință a unui act.
Mulți funcționari au răul obiceiu
de a înregistra primul cuvânt din
rezumatul actului, ceeace face im­
posibilă găsirea actului mai târ­
ziu și registru indice să fie fără
-efect. Exemple de induceri: un act
referitor la accelerarea încasării
impozitelor în indice se va trece
operațiunea: „impozite“ accelerarea
încasării lor; referitor la alcătui­
rea bugetului se va trece: „buget“,
•alcătuirea lui; referitor la insti­
tuirea carantinei câinilor, se va in­
duce; „câini“ instituirea caranti-
■nei. Unele obiecte vor fi induse la
două sau mai multe O. ca de ex.
încheierea sau procurarea registre­
lor de stare civilă; se vor induce:
„stare civilă“ încheierea sau pro­
curarea registrelor și „registre de
stare civilă“ încheierea sau procu­
rarea lor, etc. O. privind cauze ale
persoanelor, se vor induce la litera
cu care începe numele persoanei,
(v. înregistrare).
Obligațiune, (Dr. civ.) este o le­
gătură juridică prin care o per­
soană poate fi silită să dea, să facă
sau să nu facă ceva. Orice O. pre­
supune două persoane: una debitor,
constrâns să dea, sau să facă ceva
și un creditor în favoarea căruia
este obligat debitorul. O. presupune
■existența unui mijloc de constrân­
gere materială a unei acțiuni prin
care se poate forța debitorul. Isvo-
rul obligațiunilor este: din contrac­
te, din quasi-contracte, din delicte,
•din quasi-delicte și din lege. Cauza
cea mai frecventă este contractul
și legea. O. se sting prin: plată, na­
rațiune, remiterea voluntară, com-
pensațiune, pierderea lucrului, a-
nu'are și prescriptiune (v. ac. c. .
Obligațiunile cu clauză penală este
ui cea convențiune prin care părțile
421 —
convin ca în caz de neexecutare.
debitorul se obligă a da o sumă de
bani; deci părțile fixează ele dina­
inte 'daunele interese pt. creditor.
Obligațiune alimentară, (Dr.
civ.) este obligațiunea ce decurge
din legi între rudele în linie dreap­
tă, frați și surori de a-și presta
unii altora alimente. Numai cel ca­
re nu se poate susține din munca
sa are dr. la alimente, cari se vor
da potrivit cu nevoia celui care le
cere și veniturile celui care le da-
torește. Nu vor datori alini, cei ce
și-ar primejdui propria lor între­
ținere. Alimentele sunt datorite: de
soți, descendenți înaintea ascen­
denților. Obligațiunea alimentară
se va stinge prin moartea uneia
din părți.
Obligațiune comercială, (Dr.
com.) este orice înda orire de pla­
tă, titlu de rentă emis de o persoa­
nă sau societate și plătibil la un
termen; un titlu la purtător, procu­
rând un interes fix, garantat prin
averea unei persoane, ale unei so­
cietăți sau ale statului. Obligațiuni
sunt titluri comerciale emise de so­
cietățile anonime în scopul de a-și
mări capitalul; valoarea lor nu
poate fi mai mare decât aceea a
acțiunilor (v. c.). O. unei societăți
nu pot fi mai mari decât capitalul.
Ilotărîrea de-a emite O. se ia de
adunarea generală (v. c.) luată cu
sli din capital. O. trebuie să cuprin­
dă: numele, obiectul și sediul socie­
tății, capitalul, data actului consti­
tutiv, valoarea totală a O. modul
în care se vor achita și dobânda ce
produce. O. nu dau dr. la divi­
dende.
Oboare, sunt centre unde pro­
ducătorii, comercianta și cumpă­
rătorii se întrunesc pt. a încheia
operațiuni de vânzări și cumpărări
de mărfuri, cereale, animale, etc.
înființarea O. se face cu aprobarea
Ministerului comerțului, cu avizul
camerei de comerț și industrie. Pri­
măriile sunt obligate a pune la
dispoziție terenurile necesare; în­
grădirea, între‘inerea este în sar­
cina primăriei care are dr. de a
percepe taxe. In fiecare O. va func­
ționa iun oficiu public, de cântărire.
Sunt puse sub autoritatea camere­
lor de corner. Conducerea lor este
 Obstructionism — Ocupațiune
încredințată unei comisiuni comp,
din 3 comercianți sau agricultori
numiți pe 3 ani ide Minist. indus­
triei. Atribuțiunea: executarea re­
gulamentului oborului; a îngriji de
afișarea prețurilor cerealelor, ani­
malelor, etc. de a aplana pe loc
micile diferende ivite, etc. Pe lângă
O. vor putea funcționa și mijloci­
tori autorizați. Fiecare O. va fi or­
ganizat printr’un regulament spe­
cial. Poliția O. este încredințată
președintelui comsiiunei de O. în
orașe și notar în comunele rurale,
asistate de noliție sau jandarmi.
Obstructionism, (Dr. const.) se
numește un sistem de a pune pie­
dici intenționate în mersul activi­
tății parlamentare, prin interpelări
și discursuri peste măsură de lungi,
pronunțate numai cu scop de-a ține
camera pe Ioc. O. este un sistem de
lupta parlamentară și are de scop
a paraliza activitatea parlamenta­
ră. Pt. prima dată el a fost inaugu­
rat în parlamentul englez de „Par­
nell“’ șeful autonomismùlui Irlan­
dez. Astfel Ia 1881 când era în dis­
cuție ..Coercion bill“ asupra Irlan­
dei, din cauza O. ședința dela 31
Ianuarie a durat până la 2 Fe­
bruarie.
Ocland, com. rurală în jud. O-
dorhei, reșed. plășii, 899 loc. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. t.
t. în loc. cfr. Augustin la 20 km.
Prefectură, tribunal Odorhei la 27
km.
Ocna-Mureșului, corn, rurală în
jud. Alba. 5360 loc. clădiri 1242, re­
ședința plășii, judecătorie, secție
jand. percepție, P. t. t. cfr. în loc.
Uzinele de sodă caustică „Solvay“,
mine de sare; stațiune balneară-
salină. Prefectură, tribunal Alba-
Iulia la 49 km.
Ocna-Sibiulili, comuna rurală în
jud. Sibiu, reșed. plășii O. S. 3975
loc. judecătorie, percepție, secție
jand. P. t. t. cfr. în loc, stațiune
balneară-salină. Prefectură, tribu­
nal Sibiu la 14 km.
Ocna-Șugatag, corn, rurală în
jud. Maramureș, reșed. plășii, 1579
loc. percepție, secție jand. P. t. t.
cfr. în loc. judecătorie, tribunal,
prefectură Sighet 18 km.
Ocnele Mari, comună urb. în
- 422 -
jud. Vâlcea, 7255 loc. reșed. plășife
Cozia. 1791 clădiri, 1657 gospodării,,
65 întrepr. ind. și comerc. judecă­
torie, percepție, poștă, cfr. închi­
soare pt.-muncă silnică în loc. Au­
torități jud. R.-Vâlcea la 6 km.
Ocrotirea mamei, (San.) femeile
gravide și lehuze, lipsite de mij­
loace, au drept la consultațiuni
gratuite în toate institutiunile sa­
nitare de stat, județ sau comună,
(v. Munca minorilor și femeilor).
Alăptarea prin doică este permisă
numai în urma unei examinări me­
dicale. Ocrotirea copiilor până la
3 ani se face în dispensarii de pue-
ricultură, de medici speciali, până
la 7 ani în grădini publice, supra­
vegherea copiilor de școală se face-
în tot timpul cursului primar, de
medici, corpul didactic și surori
de ocrotire. Asistența copilului de
școală se face prin dispensarii șco­
lare, cantine, colonii ide vacanță,
școli speciale pt copii defectivi, etc.
Copii a căror desvodtare fizică, in­
telectuală și morală, nu se poate-
asigura în familie, poate fi trecut
în sarcina statului, județului sau
comunei, în instituțiuni ‘de asisten­
ță, oficii tutelare, aziluri, etc. Copii
defectivi (v. c.) sunt proteguiți de
Ministerul public (v. c.). Statul
ocrotește pe copii și mintali debili,
orbi, surdo-muți și anormali min­
tali, până la vârsta când își vor-
putea asigura existența. Statul va.
organiza și întreține institute pt.
îngrijirea și educația copiilor de­
fectivi, unde vor funcționa, atelie­
re și terenuri de cultură pt. a în­
văța o meserie. (434—464 L. sanit.,
Mon. Of. 154/1930).
Ocrotirea națională, (San.) edu­
cația igienică și învățământului
igienic se face după un program!
stabilit de Minist. instr, și Minist..
muncii. ■ Minist. sănătății este obl.
a lua toate măsurile pt. ocrotirea!
mamei, familiei, copilului și tinere­
tului pt. desvoltarea normală a-
națiunei. Bolnavii și infirmii min­
tali siunt proteguiți de Ministerul
public. Statul va întreține institute
speciale pt. îngrijirea și educația-
copiilor defectivi. (450—461 Leg.,
sanit.).
Ocupafiune militară, este un<
incident al războiului (v. c.) datorit
 Odobești — Oficii
împrejurărilor norocoase ale fapte­ Circ. Curții de apel Tg..-Mureș.
lor militare. 0. m. crează țării ocu­ Insp. gen. adm. Insp. pol. și sig.
pate o situațiune de supunere față Insp. școlar Cluj. Insp. gen. zoot.
de ocupant, până la întoarcerea Tg.-Mureș. Insp. sanit. Sibiu, Insp.
suveranului țării ocupate. Ocupa- agronomic Sighișoara. Insp. muncii
țiunea poate suspenda autoritatea Brașov. Dir. poștaă Cluj. Dir. fin.
legilor naționale și impune voința Brașov. Episcopia Sibiu. Populația
sa; poate suspenda sau înlocui or­ repr. pe naționalități: români 7232,
ganele ad-tive sau judecătorești. ung. 122.180, germ. 1234. Alege 4
Poate impune și percepe impozite, deputați, 2 senatori, 24 cons. jud.
efectua rechizițiuni. El este obligat Prefect Gh. Bărbat. Director pref.
a asigura mersul ad-ției publice; Gheorghe Greiman. Secretar gen.
n’are dreptul a confisca proprieta­ Wilhelm Peltzer. Șefi de serv, ion
tea particulară. Autoritatea civilă Iosif, Tiberiu Szöcs. Primpretori:
și judecătorească el o poate substi­ Mafteiu, Macedon Cionca, Vasile
tui cu autorități militare. Sub ocu­ Ciplea, Ioan Mircea. Funcționari
pația germană autoritățile milita­ jud. 26. Cifra totală a bug. pe 1933:
re a<u emis și monedă germană, în venit, și chelt. 16.799.904 lei. Lun­
ținuturile ocupate. Conferința delà gimea șoselelor nat. 70 km. județ.
Haga în 1899 a statcrit că puterea 372. Linii cfr. 35 km. N-nul gospo­
legală trece de fapt în mâinile o- dăriilor 31.810, clădiri 31.739, într.
cupantului și astfel în baza aces­ ind. și comerc. 2249. Stema jud.
teia Curtea de Casație Belgiană a Scut scartelat. In cartierele I și IV
aplicat ordonanțele militare- ger­ de argint, câte 5 cruce albastre așe­
mane în timpul ocupațiunei 1914— zate 2, 1, 2; în cartierele II și III
1918, reounoscându-le astfel carac­ albastre câte o cetate de argint cu
terul unor legi interne. trei turnuri crenelate, așezate pe o
Odobești, comună urb. în jud. terasă verde însoțită de un soare
Putna, 7974 loc. Reșed. plășii Mil- și un craiu nou de aur. turnul în
cov. 2081 clădiri, 1967 gospodării, mijloc, în vârf o cruce de argint.
207 întrepr. ind. și comerc. Judecă­ Oferte, (Contab.) sunt acte prin
torie. poștă, cfr. în loc. Localitate cari un furnizor, sau comerciant
vestită în vinuri. Aut. județene oferă condițiunile pt. furnizarea
Focsani la 12 km. anumitor obiecte sau furnituri, de
Odorhei, comună urbană, reșed. cari ad-țiile sau întreprinderile au
jud. Odorhei. 8592 loc. 1512 clădiri, nevoe. Oferte de licitațiuni se fac
2129 gospodării, 440 întrepr. ind. și în scris și sigilate în plicuri; ce se
comerc. Autorități jud. gară locală, predau în ședința comisiei de lici­
liceu. In 1900 avea 8045 loc. rom. tațiuni. O. trebuie să îndeplinească
191. București 347 km. următoarele condițiuni: să fie fă­
Odorhei, județ în Transilvania, cute în moneda țării, să se facă
mărginit la E. cu jud. Ciiuic, la S. mențiune că a luat cunoștință de
cu Trei-Scaune, la V. cu Târnava- caietul de sarcini (v. c.), să ofere
Mare, la N. cu jud. Mureș. Capitala efectuarea lucrării sau furniturii,
Odorhei, cu o suprafață de 2477 conform condițiunilor stipulate în
kmp. ciu 130.646 loc. din care popu­ caietul de sarcini, să arate suma
lație rurală 122.054 loc. cu densit. nt. care va executa lucrarea sau
de 43.9 loc. pe kmp. Reșed. plășilor: furn. O. cari întrunesc condițiile
Cristur, Ocland, Odorhei, Sângeor- cerute, se deschid în prezența co-
giul de Pădure. Notariate 48, com. misiunei și ofertanților, fiind sem­
rur. 140. Percepții: Odorhei, Cris­ nate pe fiecare filă de comisie; re­
tur, Ocland, Praid. Judecătorii: O zultatul se consemnează în proces
dorh-ei, Ocland, Cristur. Tribunal, verbal; suora ofertele nu sunt ad­
Cerc. recr. Adm. fin. Legiune jand. mise. O. verbale se pot face la li­
în Odorhei. Licee: „Șt. O. Ios:f", eft. până la 50.000 lei. (art. 97—102
lie. confesional rom. cat. gim.n. de L. c. p.l.
fete, șc. normală de fete, șc. de arte Oficii de plasare, (Ec. socială)
și meserii Odorhei. șc. normală de sunt servicii publice însărcinate
băeți, lie. confes. Cristur. Aparține de-a înscrie ofertele de lucru, a le

— 423 —
 Oficii — Oficiul
comunica celor interesați, precum
a servi cu informațiuni și indica­
rea locului și patronului unde mun­
citorii, servitorii, etc. pot găsi ocu-
pațiuni și a informa pe patroni a-
supra numelui, domiciliului mun
citorilor cari ar pute fi angajați.
O. p. sunt: comunale de înscriere
și de plasare, județene, regionale și
centrale. Serviciile acestor O. sunt
gratuite, ele stau sub supraveghe­
rea primarului, sau inspectorului
Ministerului muncii, acolo unde
există. O. p. au fost create prin le­
gea plasării din 30 Sept 1921, în
urma conferinței internaționale a
muncii, ținută la Washington, în
Nov. 1919, ale căror recomanda-
țiuni au fost ratificate prin legea
din 16 Mai 1921. Oficii de plasare
sunt deschise gratuit pt. toți cei in­
teresați, patroni, salariati, servi­
tori din toate ramurile de activi­
tate: industrie, comerț, agricultu­
ră sau casnică. Ordinea de prefe­
rință este acea a înscrierii cererii
sau ofertei. Muncitorii trimiși de
O. p. beneficiază de reducere de
50% pe C. F. R. N. F. R. S, M. R.
O. pl. sunt organe ale Ministerului
muncii. Plasarea cu plată este inter­
zisă. Pe lângă fiecare primărie va
funcționa câte un oficiu de înscrie­
re a cererilor și ofertelor cari vor
fi comunicate O. pl. Funcționează
în următoarele orașe: Arad, Bacău,
Bazargic, Bălți, Botoșani, Brăila,
Brașov, București, C.-Lung, Cer­
năuți, Chișinău, Cluj, Constanța,
Craiova, Dej, Deva, Focșani. Galați,
Hotin, Îași, Lugoj, Mediaș Oradea,
Pitești, Ploești, Rădăuți, Satd-Ma-
re, Sibiu, Sighet, Târgoviște, Tg.-
Mureș, Tighina, Timișoara, Turda,
Turnu-Severin, Cetatea Albă.
Oficii poștale, sunt acelea prin
cari se face exploatarea telefoane­
lor, telegrafelor și poștelor; ele
sunt of. cu servicii permanent
deschise zi și noaptea; of. cu serv,
comnlect de zi, delà 8 dimineața
până la 8 seara și of. cu serviciu
mărginit 8—12 și 15—18 ziua. Expl.
serv, poștal rural se face prin ofi­
cii autorizate, factori rurali, a-
genți poștali. Of. autorizate funcțio­
nează numai în comunele rurale,
cu până la 60Ü0 locuitori, cărora li
se acordă o remiză de circa 50%
424 —
din veniturile biuroului. (v. Poștă).
Oficianti, se numesc funcționari
poștali acei cari au gradul supe­
rior celui de impiegat; sunt 3 cla­
se. Pt. a fi numit O. se cere un
titlu de licență în drept, științe de
stat, academia comercială, fizico-
chimice, litere, etc. înaintarea în
grade superioare se face în urma
unui examen.
Oficianți sanitari.sunt organele
auxiliare ale medicului igienist (v.
c.) pt. controlul și executarea mă­
surilor de salubritate publică (v. c.)
profilaxia boalelor infecțioase (v. c.),
a higienei alimentelor, locuințelor.
(L. sanit. 80 M. O. 154/1930.
Oficiul central de licitații,
funcționează pe lângă Ministerul de
finanțe, având următoarele atribu-
țiuni: stabilește regulele uniforme
pt. ținerea licitațiilor, se pronunță
asupra caietelor de sarcini (v. c.),
cercetează dacă licitațiile s’au ținut
conform legii, a concentra la sine
ținerea licitațiilor, pt. furnituri co­
mune tuturor administrațiilor, sau
acele prin cari se vând bunuri imo­
bile, a trimite delegații săi la recep-
țiunea lucrărilor și furniturilor.
Administrațiile sunt obligate la în­
ceputul anului a comunica planul
lor de lucrări și furnituri. Of. c. lie.
pt. coordonarea licitat’ilor. Of. c.
lie. se compune din: 4 membrii: câte
un delegat al Curții de Conturi, Mi­
nisterul de finanțe, de industrie și
comerț și al .Uniunii camerelor de
industrie și comer. Of. ç. licit, lu­
crează în ședințe; administrațiile
pot trimite câte un delegat à lua
parte la deliberările ce privesc li­
citațiile or. (art. 81—84 L. c. p.). La
fiecare adm. va funcționa câte o
comisie de licitație (v. c..) cari vor
trimite Of. centr. lie. copii de pe
procesele verbale de adjudécareà
licitației. Org. prin Regulam, pubi.
M. O. 1/1930. (v. Licitațiuni).
Oficiul central de plantare,
funcționează pe lângă Ministerul de
domenii, compus din 5 membrii,
delegați de ministerele: agricultu-
rei, comunicației, interne și came­
relor de agricultură. Atribuțiuni:
stabilirea normelor pt. plantațiuni
(v. c.), aprobarea planurilor, coor­
donarea lucrărilor, îndrumarea ac-
 Oficiul — Ofițer
■tivității suboficiilor județene (v. c.)
pt. plantații.
Oficiul de educație a tineretu­
lui român (O. E. T. R.), a fost în­
ființat prin L. pubi. M. O. 106/1934.
Are de scop educația morală, na­
țională și fizică a tineretului -de
ambe sexe dela 7—18 ani. controlul
și coordonarea activității institu­
țiilor similare de stat și particu­
lare. Conducerea este încredințată
unui consiliu care va lucra sub pre­
ședinția M. S. Regelui, compus din:
primul ministru și miniștrii ar­
matei și instrucțiunei, reprezentan­
ții cercetașilor, a federației de sport
etc. Atribuțiunile lui se fixează
prin regulament. Personalul O. E.
T. R. care se deplasează în grup șl
transp. de materiale se vor bucura
de 75% reducere pe cfr. nfr. și mtr.
Oficiul de ocrotire,funcționea­
ză în orașe pt. ocrotirea națională
și asistență socială. O. o. se ocupă
■de: protecția copilului, urmărindu-l
până la adolescență, asigură asi­
stența persoanelor deficiente (v. c.),
invalizi, orfani, etc. are 4 secțiuni:
.ad-tivă, de ocrotire națională, a-
S'situța soc. și ocrotirea locuințe­
lor.
Oficiul national al cooperației,
este un așezământ superior pt. în­
drumarea și controlul societăților
cooperative (v. c.), persoană juridi­
că de drept public (v. c.), funcțio­
nează pe lângă Ministerul muncii.
O. n. este condus de consiliul ge­
neral al cooperației, compus din 18
membrii, delegați de ministerele:
muncii 2, instrucție, agriculură, co­
merț, câte 1 și ceilalți reprezen­
tanți ai cooperației. Bugetul său
■este înglobat în bug. Minist. mun­
cii. Atribuțiimni: îndrumează și con
trolează activitatea Uniunilor de
cooperative (v. c.), federalelor și
cooperativelor; alcătuește regula­
mente și statute tip, pt. societăți;
este instanța de apel pt. hotărârile
Uniunilor; organizează statistica,
învățământul cooperatist; publică
buletinul cooperației, etc. (79—83
Eeg. coop. 1929).
Oficiul national I. O. V. func­
ționează sub autoritatea Ministeru­
lui muncii. Este persoană juridică,
-condus de un director general per­
— 425 —
sonalul necesar și de un comitet
central; are ca servicii ext. oficiile
de pe lângă fiecare prefectură.
Atribuțiuni: înlesnirea stabilirei
dreptului pt. I. O. V. (v. c.), a liber«
titluri sau certificate individuale,
a veghea asupra stiuației materiale
și morale a I. O. V. a soluționa ce­
rerile, de a asigura creșterea și
educația copiilor I. O. V. și îngriji
prin înființarea de cămine, etc. Ve­
niturile și cheltuelile O. n. vor for­
ma un capitol special, al bugetului
Min. fin. Societățile I. O. V. pot fi
considerate ca organe ale O. n. pu­
se sub controlul acestuia, (v. Leg.
O. n. 1920). I'
Oficiul stării civile, este cance­
laria ofițerului stării civile (v. c.)
unde se păstrează și se întocmesc
actele de stare civilă (v. c.). Șeful
său este primarul sau delegatul
său; are biurou, sigile și arhivă se­
parată de aceea a comunei (v. c.).
Ofițeri, v. Grade. Activitate. Re­
zervă.
Ofițeri de jandarmi, se recru­
tează din cadrele ofițerilor activi
ai armatei. Condițiuni: să fie bine
notați, gradul de locotenent sau
sublocotenent, vârsta cele mult 25
ani subi, și 30 ani locot. S>unt pre­
ferați licențiații în drept.
Ofițeri de politie, sunt: direc­
torul gen. directorii, subdirectorii
Direcțiunei gen. a poliției (v. c.)
inspectorii, chestorii, subinspectorii,
șefii de poliție, secretarii, comisa­
rii și comisarii ajutori de poliții.
O. p. au atribuțiunea de-a îndeplini
toate îndatoririle poliției (v. c.) ge­
nerale a statului; sunt ofițeri de
poliție judiciară (v. c.), auxiliari ai
ministerului public. (40 L. pol. gen.
M. O. 159/1929). Toți O. p, au corn-,
petința de a: constata și instrumen­
tarea tuturor infracțiunilor la legi,
și regulamente, crime, delicte de
orice natură, infracțiuni de ordine
publică; au dreptul de a constata
contravențiuni de simplă poliție,
prevăzute în legi și regulamente și
a aplica și încasa amenzi, odată cu,
constatarea faptului, al cărei cuan­
tum se arată în procesul verbal.
Ofițeri de politie judiciară, v.
Poliția judiciară. Ancheta judicia­
ră.
 Ofițeri — Okresni
Ofițeri de stare civilă, se nu­
mesc acei funncționari, cari sunt
însărcinați cu întocmirea actelor
de stare civilă (v. c.). Legea stării
civile din 25 Februarie 1928 și reg.
din 14 Oct. 1928 prevede că O. st. c.
sunt: primarii (v. c.) comunelor ur­
bane și rurale; agenții diplomatici
sau consuli români din streinătate
pt. românii aflați acolo; căpitanii
și patronii vaselor cu excepția că­
sătoriei ofițerilor și militarilor în
timp de răsboi. Primarii pot delega
atrib. de stare civ. unui membru
al delegațiunei. Competința O. st.
c. este teritorială. Atribuțiuni: a
constata nașterile și decesele în­
tâmplate în ciroumscripția sa; a
întocmi, înregistra și conserva toate
actele stării civile, a primii decla-
rațiuni de căsătorie, de schimbarea
confesiunei (v. c.), face publicatiuni
și încheie căsătorii (v. c.), a libera
extrase de pe aceste acte, etc. In
Ardeal au competința să ia act de
recunoașterea unui copil nelegitim
de către tatăl său, despre care va
face mențiune în registrele (v. c.)
de năsouți, în rubrica specială.
Semnul distinctiv al O. st. c. este
o eșarfă în culorile naționale, pe
oare o poartă la cingătoare la ce­
lebrarea căsătoriei. Când O. st. c.
va primii declarațiuni de nașteri
(v. c.) sau căsătorii se va asigura
de identitatea persoanelor decla­
rante, putând controla exactitatea
lor.
Okresu, (Dr. adm.) se numește
unitatea administrativă de plasă (v.
c.) din Cehoslovacia. Statul Ceho­
slovac este împărțit în 237 plăși,
organizate prin legea din 14 Iulie
1927. După provincie O. (plasa) este
instituția cea mai importantă din
administrația Cehoslovacă. Este
persoană juridică; se administrează
printr’un consiliu ales de cetățeni,
compus din 18—36 membrii. In
frunte plășii este „șeful de pla­
să" (ocresni-heitman) (v. c.) func­
ționar al nuterii centrale, are în­
treaga conducere administrativă și
răspundere a plășii. Atribuțiunile
plăși și șeful său sunt: de adminis­
trație comunală și de plasă; rezol­
vă toate chestiunile locuitorilor,
cari depășesc sfera de activitate a
comunelor; își administrează patri­
— 426
moniul și votează bugetul; impune
și percepe impozite și taxe; întoc­
mește regulamente de administra­
ție publică, putând prevèdea și a-
plica amenzi până la 5000 Kor. și-
închisoare până la 14 zile; contrac­
tează împrumuturi, înstreinează
bunuri, etc. execută hotărârile de­
legației provinciale; este instanța,
de judecată în toate chestiunile re­
feritoare la ordinea, liniștea, sigu­
ranța și morala publică și alte
chestiuni de drept public, cu drept
de a aplica amenzi până la 10.0Ô6
Kor. și 20 zile închisoare; îndru-
me'ază și controlează administrația,
comunală și funcționarii acestora.
Sistemul administrativ este auto­
nomia locală, cu o tutelă ex. de re­
prezentanții guvernului. Consiliu!
este organul reprezentativ și deli­
beratoli al consiliului; repre­
zentanta compusă din 8 membrii.
Președintele reprezintă plasa si
subscrie actele acesteia; poate sus­
penda orice hotărâri pe cari le-ar
crede ilegale; el convoacă consiliul
și conduce desbaterile si este șeful’
întregei administrații de plasă.
Okresni heitman, (Dr. adm.) se
numește șeful plășii în Cehoslova­
cia (v. Okresu). Este funcționar nu­
mit de guvern; funcțiunea sa este-
organizată prin legea din 29 Febr..
1920, mod. 14 Iulie 1927. Este șeful
întregei administrații comunale și
de plasă; șeful politiei și jandarme­
riei, cu toate atribuțiunile decur­
gând din acestea; prezidează, con­
voacă și ex. hotărârile consiliului
de plasă; reprezintă plasa în toate
actele sale și . subscrie corespon­
dența; are drept a suspenda toate
măsurile ilegale ale consiliuluir
convoacă, fixează și conduce ale­
gerile comunale și d-e nlasă, judecă
contestațiile și proclamă pe cei a-
leși. In caz de di solvare a consiliu­
lui, ex. toate drepturile și atribu­
țiunile acestuia; dă ordonanțe poli­
țienești: are drept a aplica amenzi
până la 20.000 lei și închisoare până
la 30 zile pt. toate abaterile de or­
dine publică, morală, siguranța, in­
sulte la adresa autorităților sau-
purtare necuviincioasă în fața aces­
tora, pt. mărturii sau re-clamațiuni
mincinoase la adresa funcționari­
lor publici. Este funcționarul ce!
 Olanda — Omorul
mai important în plasă; stă sub
ordinele directe ale Ministerului de
interne și președintele provinciei;
egal în grad cu directorul din mi­
nister. Este ajutat de subșeful de
plasă și funcționarii administrației
și de specialitate, (v. și Plasa în
Cehoslovacia, de G. Ursu, Curierul
ad-tiv, No. 6/1931).
Olanda, regat din Europa de V.
între Germania și Belgia și Marea
Nordului. Suprafața 34.209 kmp. cu
7.315.046 locuitori. împreună cu co­
loniile sale are 2.030.371 kmp. cu
49.520.174 locuitori. Constituția mo­
dificată în 1917 a Introdus votul
universal, drept de vot al femeilor,
fiind alegători toți cetățenii fără
deosebire de sexe, în vârstă de 25
ani; sunt eligibili cetățenii de 30
ani. Corpurile legiuitoare se com­
pun din cameră (100 deputati) și
senat (50 senatori). Ad-ția se îm­
parte în 11 departamente, cu con­
silii alese pe 6 ani. Guvernul se
compune din 14 ministere (Raad
von State). Coloniile sunt: Java și
Madura, Sumatra, Billiton, Borneo,
Celebes, Menado, Timor, Guinea
Nouă; în total cu o suprafață de
1.768789 kmp. cu 37.397.253 loc. Ad­
ministrația lor se face prin guver­
natori împreună cu câte un consi­
liu de 5 membrii, numiți cu totii
de regele Olandei. Teritoriul colo­
niilor se împarte în: guvernăminte,
rezidențe, circumscripțiuni, nlăși
comune. In fruntea multor reziden­
țe sunt funcționari Olandezi. Pri­
marii (Burgmeister) sunt numiți pe
6 arii, cu reînoirii; prezidează con­
siliul, reprezintă guvernul și are
drept a ataca orice decizie ilegală
a consiliului. Consiliile județene
sunt prezidate de comisari regali
numiți de rege, cari au inițiativa și
răsnunderea administrației.
O, Liberte que des crimes
on comment en ton nom! O libertate
câte crime se săvârșesc în numele
tău! D-na Rolland, înainte de a se
sui pe eșafod. în fata enormei sta­
tui a libertății, așezată pe soclul, de
pe care fusese înlăturată statuia
lui Ludovic XVI (la 9 Novembrie
17931.
Olt, județ în Muntenia, supraf.
2863 kmp. cu 184.219 loc. din care
pop. rurală 173.209 loc. cu o densit.
— 427 -
de 64.3 loc. pe kmp. Reședința plă-
șilor: Slatina, Drăgănești, Potcoava,
Spineni. Capitala Slatina. Are 307
sate. 41.991 clădiri, 39.682 gospodă­
rii și 961 întrepr. ind. și comerc.
Licee de fete, băeți, șc. de meserii,,
comercială, profesională de fete și
menaj, în Slatina. Stema jud. Scut
albastru, cu o fascie de argint (Ol­
tul), peste care se află un turn pă­
trat și crenelat, de argint, cu o
poartă cercuită și zăbrelită și cu
ferestre zăbrelite, așezate 1, 2.
Oltenia, v. Țara Românescă.
Oltenița, comună rurală în jud.
Ilfov, 10.396 loc. Reșed. plășii O.
2255 clădiri, 2326 gospod. 431 într.
ind. și comerc. Judecătorie, poștă,
cfr. în loc. port la Dunăre. Aut. ju­
dețene București la 64 km.
Oligarhie, (Dr. const.) înseamnă
acea formă de guvernământ, unde-
puterile statului sunt încredințate
unui număr restrâns de cetățeni,
cari guvernează majoritatea cetă­
țenilor; este stăpânirea minorității
asupra majorității, bazată pe forța
înarmată. O. când ajunge la pute­
re, ea tinde la dezarmarea poporu­
lui de dr. sale. In Rusia Sovietică
este o guvernare O. întrucât câteva,
sute de mii de comuniști guvernea­
ză un popor de 160.000.000. Contras­
tul democrației (v. c.) este O.
Olograf, testament scris în în­
tregime de mâna testatorului.
Omorul, (Dr. pen.) acela care
ucide un om, comite crimă de o-
mor și se pedepsește ou muncă sil­
nică dela 15 la 20 ani și degrada­
rea civică delà 3 la 8 ani. Crimă,
de omor se pedepsește cu muncă
silnică pe viață și degradare civică
delà 3 la 10 ani, când se comite:
a) pt. a ascunde infracțiunea co­
misă mai înainte sau pt. a se sus­
trage delà urmărire sau arestare;
b) prin întrebuințare de substanțe
toxice, în orice mod ar fi date; c)
prin întrebuințare de torturi; d)
asupra unui ascendent sau descen­
dent leeitim, adoptiv sau natural;
e) asupra fratelui sau surorei; f)
asupra unui soț; g) asupra mai
multor persoane. Acela care, cu
premeditare, ucide un om, comite'
crima de asasinat și se pedepsește
cu munca silnică pe viață și degra-
 O. N. E. F. — Oradea
dare civică dela 3 la 10 ani. Când,
în afară de cazurile prevăzute, in-
tențiunea de a ucide un om a luat
naștere și a fost executată sub im­
periul unei puternice turburări sau
©moțiuni, crima de omor se pedep­
sește cu temniță grea delà 5 la 10
ani și degraaare civilă delà •> la
5 ani. Când faptul se comite asupra
vreuneia din persoanele arătate la
punctele d), e) și f), pedeapsa este
temnița grea dela 10 la 15 ani și
degradare civică delà 3 la 8 ani.
Mama care își ucide copilul născut
în aiaiiă de căsătorie, în timpul
nașterii sau mai înainte de a ti ex­
pirat termenul legal de declarare
la oficiul stării civile, comite cri­
ma de pruncucidere și se pedep­
sește cu temniță grea delà 3 la 5
ani. (v. Crime. Delicte).
O. N. E. F. prescurtarea cuvin­
telor Oficiul National de Educație
Fizică, organizat prin legea din i
Sept. 1929. Are atri-buțiuni: direc­
tiva unitară a învățământului edu­
cației fizice (v. c.), încurajează și
pregătește conducători ed. fizice,
întocmește instrucția, înlesnește
perfecționarea, este organul consul­
tativ al ministerelor, organul oficial
pt. relațiuni internaționale de edm
cație, fizică. Este condus de un co­
mitet compus din: ministrul sănă­
tății, șeful Marelui Stat Major, trei
profesori universitari, directorul o-
ficiului, delegatul federației spor­
tive; funcționează sub președinția
de onoare al unui membru al fa­
miliei Regale..
Opinia publică, se numește ex-
presiunea conștiinței a voinței so­
ciale la un moment dat: Voltaire
o proclama „regina lamei“. O, p.
este rezultanta aprecierilor și con­
vingerilor individuale; se manifestă
prin teatru, presă și adunări pu­
blice.
Opozitiunea, (Proc. civ.) este o
cale ordinară de atac în justiție,
prin care cel judecat în lipsă, dacă
se consideră nedreptățit, se adre­
sează aceleiași instanțe și cere să-l
judece din nou, în mod contradic­
toriu și să retracteze hotărârea
pronunțată în lipsă. Este admisă în
contra ’uturor hot. date în lipsă de
tribunale, Curți de apel și contra
■cărților de judecată la judecătorii
— 428 —
în termen de 5 zile delà -comuni­
care. Se face sub formă de decla­
rație, de inculpat sau persoanele
responsabili civilmente. Suspendă
executarea. In procedura ardeleană
nu este cunoscută; există însă drept
de justificare a celui ce nu s’a pm
tut prezenta; aceasta supune afa­
cerea din nou în discuție. Opoziție
mai înseamnă piedică legală ce se
pune în calea unui act sau unei
proceduri. O. la celebrarea căsăto­
riei se poate face de către tatăl sau
mama, bunicul, bunica, dacă una
din părți n’are încă 25 ani. Preve­
nitul închis, partea civilă, preveni­
tul nearestat și procurorul au drept
în termen de 3 zile.
Opozițiune la căsătorie, (Proc.
civ.) este actul prin care o persoa­
nă, arată ofițerului stării civile, că
există o piedică la căsătoria anu­
mitei persoane, în baza căruia ofi­
țerul stării civile va suspenda cele­
brarea căsăt. până după judecarea
O. ide către instanțele judecătorești.
O. la c. se pot face de părinți, tuto-
rul, unuia din viitorii soți, mino­
rul, soțul nedespărțit și Ministerul
public (v. c.). O. are de scop a îm­
piedeca încheierea căsătoriei (v. c.)
pt. lipsa oricăreia din condițiunile
de fond ale căsătoriei. O. se poate
prezenta ofițerului stării civile (y.
c.) care a emis publicațiunea de că­
sătorie (v. c.) sau celui care a afi­
șat-o, în 10 zile libere delà idata
afișării. Se face în 4 exemplare și
va cuprinde: calitatea, domiciliului
și legăturile opozantului cu viitorii
soți; motivele opoziției; ofițerul st.
civ. va cerceta O. dacă a fost intro­
dusă în termen va înainta 1 ex. cu
toate anexele judecătoriei compe­
tente care va decide.
Ora oficială, prin L. Mon. Of.
171/1931 s’a stabilit pt întreg cu­
prinsul României, ora fusului ■ al
doilea, orar la Est din Greenwich.
Tn intervalul dintre lunile Aprilie
și Octombrie se poate adopta ora
fusului al treilea, orar la Vest de
Greenwich (cu o oră înainte), adop­
tarea orei se face prin decret-regal.
Ora oficială este obligatorie pentru
toate instituțiile.
Oradea, municipiu, capit. jud.
Bihor, 82.355 loc. Mare oraș comer­
cial de frontieră. 7636 clădiri, 20.350
 Orașe
gospodării, 2735 întrepr. ind. și co­
rriere. Are licee, școli comerc. Reșed.
episcopiilor gr. ort. gr. cat. și rom.
cat. Toate autoritățile jud. Acade­
mie de drept și teologică, ort. și
gr. cat. In 1900 avea numai 50.177
loc. rom. 6712. București la 654 km.
Orașe, sunt comune urbane, cen­
tre de populație declarate astfel
prin lege. Ele sunt urbane reședin­
țe de județ (v. c.) Corn, urb. reșe­
dințe sunt acelea unde se află pre­
fectura jud. Com. urb. reșed. cari
prin importanța lor economică și
socială, au o înrâurire asupra des-
voltării generale a Statului, se vor
declara prin lege municipii (v. c.).
Organele deliberative a O. și muni­
cipiilor după legea din 1929 sunt
consiliile; org, de execuție este pri­
marul, ajutorul de primar, delega-
țiunea consiliului. Acestora le este
subordonat un secretar comunal și
diferite servicii comunale (art. 71)
consiliul (v. c.) se compune din
16—36 consilieri aleși prin vot uni­
versal. In consiliu sunt și membrii
de drept, reprezentanți ai școalelor,
cultului, industriei și comerțului,
etc. După legea din 1925 numărul
cestora se ridica până la 2/-,. Actual­
mente sunt: 71 O. reșed. de județe,
în cari se cuprind 21 municipii; 100
O. nereședințe. (v. Tehnica con­
strucției. Urbanism). După legea
din 1929 erau acele comune urbane
cari aveau mai puțin de 50.000 loc. și
nu erau clasificate ca municipii.
. Mai puteau deveni comunele decla­
rate prin lege ca stațiuni balneo­
climaterice. (Pt. compì, vezi comu­
nă). Desvoltarea O. a început în e-
vul mediu și continuă și în pre­
zent; târguri O. sunt de origine mi­
litară anglo-saxonă; au luat ființă
în apropierea castelelor feudale pt.
apărarea contra atacurilor, nume­
roase în aceste timpuri. Cele mai
.căutate erau castelele așezate pe
drumurile mari, comerciale, unde
aglomerațiile negustorești au cres­
cut. Castelul nemai putându-se a-
păra, s'au construit zidurile de a-
părare. răspumipărând întreg ora­
șul. Mai târziu populația acestor
târguri înmulțindu-se, au luat naș­
tere orașele. Multe din O. din Ar­
deal au această origine, observân-
du-se și astăzi ruinele zidurilor de
- 429 —
apărare. In Țările Rom. orașele au.
o origine, comercială; în timpurile
de liniște erau apărate de forța
statului și se desvoltau, iar pe tim­
pul războaielor erau distruse și o-
dată cu încetarea luptei începea re­
construcția. Sunt orașe ca: Bucu-
reșt, Brăila, Galați, Iași, etc. cari
au fost distruse de câte 1Ü ori în
cursul existenței. lor. O. se găseau
■sub dominația seniorilor. De multe
ori își rășcumpărau dr. de auto-
ad-ție și viață proprie prin recuș-
noașteri numite ,,Charte“. Mai târ­
ziu ele dobândesc o importanță ca­
pitală în stat, reușind de multe ori
să impună punctul, lor de vedere
și un regim constituțional ce le
convenea. In Ardeal statul a acor­
dat întotdeauna maximum de li­
bertăți, devenind elemente active
pt. desnaționalizarea românilor. In.
Țara Rom. orașe au existat la poa­
lele Carpaților înainte de întemeie­
rea Principatelor Rom. cu org. ad-
tivă de origine occidentală. In Mol­
dova O. sunt anterioare județelor
(v. c.) cari au împrumutat numi­
rile orașelor. In Țara Rom. O. sunt
posterioare județelor, (v. Dr. M. Vă-
raru, România Ad-tivă, No. 1/1926)..
Autoritatea O. era compusă Idin sol-
tuz în Moldova și 12 pârgari, județ
în Muntenia și 12 jurați cari alcă­
tuiau consiliul, corn. Regulamentul
Organic (v. c.) a creat sfatul oră­
șenesc „magistrat" din 4 membrii:
ales de orășeni, recunoscându-le
dr. de a putea vârmui „materialni-
cele interesuri“. Legea comunală
din 1864 a recunoscut independența
O. cu dr. de a-și îngriji singure de
interesele lor. Consiliul se alegea
de alegători pe 4 ani; pricarul era
numit de Domn dintre 3 consilieri
desemnați. Aceiaș dispoziție a pre­
văzut-o și legea din 1874. In Ardeal
orașele au fost organizate prin le­
gea XXII 1886. In fruntea O. era
reprezentanța comunală compusă
din 40—200 consilieri, jumătate a-
leși, jumătate de drept (viriliști) ca/
organ reprezentativ și deliberativ,
care se întrunea de două ori pe an.
In intervalul sesiunilor era antis-
ti.a compusă din primar, consilieri
și toți șefii serviciilor comunale.
Organ mai restrâns era senatul
compus din primar și 4—6 funcțio­
nari superiori, cari rezolvau ches-
 Orașe
•tiunile zilnice. Primarul era ales
de consilieri pe 6 ani. O. se bucu­
rau de o complectă autonomie, cu
•o tutelă exercitată de prefect. O. în
Basarabia au fost org. prin Regu­
lamentul din 1892, în baza căruia
O. avea întreaga ad-ție a interese­
lor locale, a bunurilor și venituri­
lor ei, acțiunea edilitară, poliția și
siguranța publică, școli, comerț, in­
dustrie și toate chestiunile de ad-
ție comunală. Deciziunile sale erau
supuse controlului guvernului, ca­
re examina legalitatea. „Organele
O. erau: „duma orașului“ (gorod-
skaia uprava) un fel de adunare
deliberantă în fruntea căreia era
primarul țgolova) compusă din
20—160 consilieri aleși, care ținea
ședințe ordinare și extraordinare.
Deliberările sale erau de 2 feluri:
• executorii și supuse aprobării Mi­
nist. de interne. Duma mai putea
da ordonanțe privind măsurile de
poliție, edilitate, sanitare, etc. Al
doilea organ al O. era „primăria"
un fel de dfelegațiune permanentă,
compusă din primar si consilieri.
Orașele cu o populație mai mare
de 150.000 loc. puteau fi împărțite
în mai multe secțiuni ca organe
speciale de ad-ție. Orașele în Da­
cia Romană erau vreo 40 de orașe.
Capitala provinciei era Sarmisege-
tuza (Grădiște) era o colonie „Civi
cum romanorum“. După cucerire
romani au construit o nouă cetate
și i-au acordat „jus italicum" asi­
milat orașelor din Italia; aici se în­
trunea adunarea provincială a ce­
lor 3 Dacii (Trium Daciarum). O-
raș mai important era Apulum
(Alba-Iulia) aici era legiunea a 13-a
Gemina. La 158 s’au făcut lucrări
pt. aducerea apei în oraș; la 161
s’au făcut mari lucrări de utilitate
publică. Sub Marcus Aurelius pri­
mii titlul de municipiu. La 168 când
Dacia fu împărțită în 3 provincii
Apulum deveni capitala provinciei,
care-și luă numirea de „Dacia Apu-
lensis“. Aici era reședința procura­
torului și cartierul general al le-
giunei 13-a Gemina. înainte de Sep-
timiu Sever orașul a fost ridicat la
rangul de colonie și i s’a acordat
„jus italicum'“, alt oraș important
era Napoca (Cluj) avea rangul d.e
colonie de dr. italic; Traian a ri­
dicat-o la rang de municipiu, iar
— 430
Marc Aureliu la rang de colonie.
Potais.sa (Turda) depindea de Na­
poca; a fost ridicată la rangul -de
municipiu de Sept. Sever, care i-a
acordat și jus italicum. Alte orașe
mai importante erau: Porolissum
(Moigrad), Drobeta (T.-Se-verin), Ro-
mula (Roșea), Malva (Celei), Zerna
(Orșova), etc. Dacia în urma cuce­
ririlor romane făcuse progres; via­
ța municipală a luat o mare des-
voltare. In această „Dacia Felix“
în curând s’au desvoltat orașe im­
portante. Abia după un secol și ju­
mătate delà cucerire, liniștea pro­
vinciei a dispărut. Invaziunile au
devenit dese și după retragerea îm­
păratului Aurelian nu mai poate fi
vorbă de o viață orășănească. De
abia târziu în sec. XII întâlnim în
Moldova orașele: Bârlad. Tecuci și
Galați, amintite în diploma Bârlă-
deană din 1134. In Muntenia încă
în sec. XII întâlnim Calafatul și
Nedeia, fondată de Venețienii ne­
gustori. Mai târziu apare Craiova
„Kralieva“ -numită probabil pt. că
a fost întemeiat de Joniță Asan, re­
gele româno-bulgarilor. Tot în sec.
XII există Tg.-Jiu. In sec. XIII ca­
valerii teutoni au fondat orașele
Baia și Cetatea Neamțului.
Orașe amenajarea lor, (Urba­
nism) are de obiect studiul și
stabilirea dispozițiunilor generale
privitoare la așezămintele, instala-
țiunile și lucrările necesare pt. a
procura orășenilor o locuire con­
fortabilă, higienică, plăcută și priel­
nică pt. exercitarea activității lor.
Amenajarea O. cuprinde toate mă­
surile de îmbunătățire a factorilor
ce intră în compunerea orașelor,
ca: poziția topografică și hidrogra­
fică, natura terenului ocupat, în­
tinderea suprafeței locuite, poziția
regiunilor de extenziune, spațiile de
circulație plantate și clădite, zonele
principalelor activități 'orășănești,
mijloacele de transport, plantațiuni,
formațiuni naturale: dealuri, văi,
păduri, etc. instalațiuni de aprovi­
zionare cu hrană, apă, gaz, electri­
citate și de evacuarea materiilor
reziduale: edificii publice, normele
pt. buna executare a construcțiilor,
asigurarea locuințelor cu lumină,
aer, soare, realizarea amenajamen-
telor cu maximum de economie
 Orașe
Compunerea O. are un aspect dif1’-
j'il, unele formațiuni cu caracteris­
tic creat în decursul timpurilor, al­
tele cu caracter de localizare: car­
tiere, zone, etc. Diviziunea lunui o-
raș poate fi în: orașul interior ve-
chiu, adaose sau creșteri, aglome-
rațiuni periferice sau suburbii țv.
c.) sate învecinate, aglomerațiuni
industriale cu zone (v. c.) de lucră­
tori, etc. Stabilirea suprafeței O.
-este o problemă de mare impor­
tanță. Numai acele orașe au ajuns
la o mare prosperitate, a căror în­
tindere locuită s’a menținut în li­
mite practice corespunzătoare
populațiunei. Buna stare a O. ré­
clama mijloace financiare, cari
sunt proporționale cu numărul
populației, dacă întinderea O. va fi
prea mare mijloacele iinanciare vor
fi insulieiente. Întinderea, prea mare
a străzilor și suprafeței constitue
o sarcină oneroasă și apăsătoare:
pavagii, canale, rețele electrice, in-
stalațiuni cu apă, gaz, etc. Orașele
ou cea mai mare densitate a popu­
lațiunei s’au desvoltat rapid; ast­
fel a fost: Paris cu 3 milioane lo-
cutori pe o suprafață de 7200 Ila.
-dens. 400 loc pe Ha. Viena cu 2
milioane locuitori, suprafața 3600
Ha. dens. 300 loc. pe Ha. București
cu 600.000 loc. suprafața 8000 Ha.
dens. 75 loc. pe Ha. Spațiile orașe­
lor sunt „clădite“ cuprinzând tere­
nurile clădite, curți,, grădini „li­
bere“ cuprinzând terenuri publice
libere de clădiri: străzi, piețe și
plantațiuni. Begimul construcțiu-
nei O. este: „construcțiuni deschise**
în cari casa este înconjurată din
toate părțile de spațiuri libere, pri­
mind aer și lumină din toate păr­
țile; la stradă poziția clădirei este
retrasă la o oarecare distanță, iar
spațiul dintre aliniere si clădire
este grădinița de fațadă. înălțimea
clădirilor este regi. Acest mod de
construcții este aplicat în zona de
vile. „Construcția grupata* în care
două sau mai multe case sunt li­
pite prin coloanele lor, poziția clă-
dirilcr este pe alinierea străzii.
„Construcție închisă" în care toate
clădirile unui bloc sunt lipite între
-ele cu cele două fețe laterale. înăl­
țimea clădirilor este de obiceiu e-
gală cu lățimea străzii plus 4—C>
•metrii. Căile de comunicații sunt:
- 431 —
„căi principale*' cari asigură cir­
culația cea mare, pe distanțe mari,
legând între ele punctele mai im­
portante ale orașului. „Căi secun­
dare“ sau stradele, cari asigură
circulația în zonele de locuințe.
„Căi promenade'* servind pt. plim­
bare agrement și higienă a orașe­
lor. Buna întocmire a arterelor de
comunicație este de o importanță
covârșitoare pt. desvoltarea O.;
tiarsportul leznicios și rapid este
un factor fundamental al vieții o-
răsăr.ești. O bună întocmire a lor
trebuie să satisfacă cerințelor sani­
tare, economice și estetice. Siste­
mul de artere este: „artere radiale“
principale, cari permit continuarea
directă a transporturilor ce sosesc
din exterior, prin șosele de pene-
trațiune până la centru; ele mai
servesc pt. a lega periferia cu cen­
trul. „Artere inelare'* cari asigură
circulațiunea în sens lateral între
diferite sectoare ale orașului; un
inel periferic și altul mijlociu sunt
indispensabile. La orașe mari se
impune crearea acestor inelare
„Artere diagonale" cari stabilesc le­
gătura oblică între punctele nodale
ale arterelor inelare și radiale. Bu­
na întocmire a străzilor (v. c.), pie­
țele publice (v. c.) trebuie să aibă
forme și mărimi potrivit cerințelor
pe cari trebuie să le satisfacă. Am
plasamentul (v. c.) ddificiilor și mo­
numentelor publice trebuie să îm
plinească o bună împodobire a o-
rașelor; să fie așezate la capătul
arterelor principale, perpendicular
pe direcțiunea lor pt. a împodobi
permanent, artera întreagă, trecă­
torii având mereu posibilitatea pri-
virei asupra lor. Așa este la Paris:
Opera, mare la capătul arterei „A-
venue de l’Opéra“, la celalalt capăt
fiind pavilionul Lucrului. La cape­
tele celebrei artere „Champ Elisés“,
Arcul de triumf și palatul Lucru­
lui; Templul Madelenei și palatul
Bourbon la capetele arterei „Rue
Loyale“. Panteonul la capătul ar­
terei „Rue Soufflot“ etc. La noi nu
s’a ținut seamă de această conside­
rație; nici-un edificiu nu s’a așezat
ir poziții și aspect favorabil; nici-o
apteră din București nu se bucură
de o perspectivă de front. Astfel:
palatul Băncii Naționale, al poștei,
Casei de depuneri, Minist. de do­
 Orașe
menii, etc. toate ar fi putut să or­
neze unele artere, sau cel puțin li­
nele piețe. Densitatea exagerată a
clădirilor și sporul repede al popu­
lației la orașe au cauzat mari ne­
ajunsuri de ordin sanitar, devenind
focare de boli și epidemii, cauzate
de lipsa de aer, lumină, soare și
mai ales populațiunea săracă ne-
având grădinii sau posibilitatea de
a' eși la țară, rămânânld mereu în­
tre zidurile orașului. Reacțiunea
contra acestei stări vătămătoare
sănătății, s’a produs prin înzestra­
rea orașelor cu plantațiuni (v. c.)
publice, cari au o desăvârșită im­
portanță pt. sănătatea, moralul și
estetica O. (v. Parcuri. Grădini pu­
blice, Squaruri). Pentru desăvârși­
rea bunei amenajări a O. este ne­
cesară amenaiarea lor estetică (v.
Estetica orașelor), care constă în
crearea de aranjamente frumoase
să se concilieze ou cerințele de hi­
giena, confort, circulație, etc. Dis­
tinsul urbanist Robert de Souza
spune: „Pentru a păstra veselia
împreună cu sănătatea, orașele tre­
buie să se îngrijească de desvolta-
rea lor artistică; deci sănătatea
naște veselia, care comandă arta.
Urâțenia deprimează, întristează,
strică veselia si cu ea se pierde să­
nătatea și activitatea producătoa­
re. Un oraș fără, artă pierde pute­
rea de atracțiune“.
Orașe grădini, (Urbanism) sunt
formațiuni urbanistice, moderne,
constituind aglomerațiuni satelite
în zonele orașelor mari, pe terenuri
sănătoase, în regiuni plăcute, si­
tuate pe lângă eventuale păduri,
parcuri, cursuri de apă, lacuri,
dealuri, etc.; caracterul lor este
proporția mare a spatiilor libere
plantate, față de cele clădite, înăl­
țimea moderată a clădirilor și o
mică densitate a populației. O. gr.
au luat naștere în Germania pe la
1850. pe lângă marii industriași re­
nani Krupp, Thiessen, etc. cari au
urmărit de a reține pe bunii mun­
citori pe lângă uzine.
Orașe, tehnica construcției ora­
șelor, amenajarea O. are de obiect
studiul și stabilirea idispozițiunilor
piivitoare la așezămintele, institu-
țiunile și lucrările necesare O. In
acest cadru intră toate măsurile de
— 432 —
îmbunătățire: pozițio-topografică șE
de extensiune, natura terenului,,
etc.
Orăștie, comună urbană în jud..
Hunedoara, 6857 loc. Reșed. plășii
O. 1466 clădiri, 1806 gospodării, 381
întepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poștă, cfr. în loc. Autorități jud..
Deva la 26 km. In 1900 avea 6934
loc. rom. 3919.
Oravița, (Dr. adm.) în ad-ție se
cu 9646 loc. clădiri 2568, gospodării,
2937, întrepr. ind. și comerc. 336.
Autorități jud. liceu, uzine de cu­
pru și pirită. București la 702 km.
In 1900 avea 4314 loc. rom. 1612.
Ordine, reședința jud. Caras,
numesc mijloacele de acțiune, de
care dispune un ministru sau au­
toritate superioară. O. sunt acte-
ad-tive, date de o autoritate supe­
rioară, către subordonații săi; sunt
determinate de împrejurări impor­
tante, sau fapte prevăzute sau ne­
prevăzute. Ele trebuiesc executate
fără discuțiune. Dacă ele necesită
carecari desvoltări spre a fi bine
înțelese, atunci se însoțesc de in­
strucțiuni. Funcționarul inferior-
n’are dr. de-a discuta sau interpre­
ta vreun O. El trebuie să se supu­
nă O. funcționarului sup. și din
acestă cauză este scutit de răspun­
dere penală sau civilă, cu urmă­
toarele condițiuni: ordinul să fie
regulat ca formă și să ocarte sem­
nătura superiorului; funcț. să aibă-
competința „rațione materie și ra-
țione loci“ pt. executarea ordinului.
Funcț. care dă ordin să aibă com­
petința a da ordine; funcționarul-
inferior n’are dr. să aprecieze re­
gularitatea internă, ci numai regu­
laritatea formală a ordinului. Su­
periorul mai are dr. a da instruc­
țiuni pt. unificarea și legalitatea
lucrărilor pe cari inferiorul este
obligat a le executa. Art. 13 din
Regulam. Statului prevede că:
„Funcționarul este obligat a servii
statul cu credință și supunere, ob­
servând întru totul competința și
legile în vigoare“. Funcționarul
este obligat a se supune ordinelor
superiorilor săi. Ordinul superior
ierarhic mai apără de răspundere pe
funcț. inferior, în următoarele con­
dițiuni: a) funcț. sup. să nu fi de­
pășit competința, superiorul să lie-
 Ordine
acel ierarhic, să nu fie vorba de un
superior din alte ierarhii. „Se con­
sideră ca complice al ministrului
dat în judecată, funcționarul care
ar fi executat ordinele sau dispo-
zițiunile, al căror obiect nu era de
resortul ministerului, sau a căror
ilegalitate era evidentă“, (art. 7 L.
resp. Minist. 1879), mai scapă de
resp. când asupra ordinului ilegal
funcț. a atras atențiunea în scris
a superiorului. „Actul ilegal al mi­
nistrului nu descarcă de răspun­
dere solidară pe funcționarul care
a contrasemnat, decât în cazul când
acesta a atras atenția ministrului
în scris“. (99 const.). Art. 159 Cod
penal scutește de pedeapsă pe func­
ționarul care a comis /delictul de
„abuz de putere“ din ordinul supe­
riorului dacă acest ordin a fost
dat de superiorul ierarhic, în a sa
competintă, în care caz pedîiasa
se va aplica superiorului. Când un
funcționar polițienesc execută un
O. scris al unei autorități cu atri-
buțiuni de poliție, a^ea autoritate
răspunde de legalitatea actului,
funcț. răspunde numai pt. modul
cum a executat actul. (97 L. poli­
ției cen. 1929).
Ordine de zi, (Dr. adm.) înseam­
nă, totalitatea chestiunilor ce ur­
mează a fi supuse desbaterei unui
consiliu comunal, județean sau u-
nei adunări sau congres al socie­
tăților comerciale, culturale sau so­
ciale. O. de zi a consiliilor comu­
nale sau județene se întocmește de
delegația consib’ului, sau de pri­
mar; trebuie să cuprindă toate
chestiunile ce urmează a se supu­
ne desbaterei. Ca nrim runct al O.
de zi va fi totdeauna „cetirea su­
marului ședinței precedente“. Se
comunică în scris fiecărui membru
cu cel puțin 2 zile înainte de ziua
fixată rentru desbatere. Un obiect
poate fi scos din O. de zi. Interver-
tirea nrecum și schimbarea O. z.
se poate face numai cu aprobarea
majorității membrilor, (v. Convo­
cator).
Ordine nationale, sunt distinc-
țiuni acordate militarilor sau civi­
lilor cari s’au distins în răsboi, sau
pt. fapte naționale. O. sunt urmă­
toarele: 1) ,,O. Carol I“ instituit la
10 Mai 1906, drept amintire a anu­
- 433 -
lui al 40 de domnie glorioasă a re­
gelui Carol 1. Cuprinde 80 membrii
numiți pe viață și împărțiți în 4
grade: 40 comandori, 20 mari ofi­
țeri, 15 mari, cruci și 5 colane. 2)
O. Ferdinand I" instituit prin Le­
gea din 18 Mai 1929, se acordă ce­
lor ce au contribuit la unirea pro­
vinciilor alipite cu România. 3) „O.
Steaua României", instituită în 10
Mai 1877, în scop de a recompensa
serviciile civile și militare aduse
statului român. Cuprinde 2000 de
membrii pe viață, împărțiți în 5
grade: 1000 cavaleri. 720 ofițeri, 200
comandori, 60 Mari ofițeri și 20
Mari cruci. 4) „O. Coroana Româ­
niei" instituit la 10 Mai 1881 cu
scopul /de a recompensa serviciile
aduse statului; membrii O. sunt
numiți pe viață, în număr nelimi­
tat; O. are 5 grade: Cavaleri, Ofi­
țeri, Comandori, Mari ofițeri și
Mari cruci. 5) O. Steaua României
cu panglică de „Virtutea militară“
se conferă în scop de a se accentua
însemnătatea faptelor de arme să­
vârșite pe câmpul de luptă, înfiin­
țat la 9 Aprilie 1918. 6) „O. Mihai
Viteazul",, instituit la 21 Dec. 1916.
Cl. III, cl. II și cl. I se conferă ex­
clusiv pt. fapte excepționale ofițe­
rilor, cari s’au distins în fața ina­
micului. 7) „O. Crucea Regina Ma­
ri«“ înființat în 1917, în scop de a
recompensa serviciile aduse țării în
timp de război, sau în caz de epi­
demii în timp de pace (doamne șî
demni) cari se vor fi distins în
chestiunile sanitare. 8) „O. Virtu­
tea, Aeronautică", înființată prin
legea din 5 Aug. 1930. Ierarhia O.
este stabilită astfel: Colanul Carol
I, Marea cruce, Steaua României,
Mare ofițer, Serv, credincios, M.
cruce, Coroana României, Mare o-
fițer. Coroana Rom., Comandor,
Steaua Rom. Comandor, Coroana
Rom. Ofițer, Steaua Rom. Ofițer,
Coroana Rom. Cavaler. Steaua
Rom. Cavaler, Coroana Rom. Ni­
mănui nu i se poate conferi un O.
n. decât începând cu clasa de cava­
ler al stelei sau coroanei Româ­
niei, excepție se fac numai cu acele
persoane cărora M. S. Regele le
conferă O. „nropria motu“. Admi
mVratia ordinelor se face de can
celaria O. Brevetele pt. ordinele.
( arci T, Ferdinand I, Serv. Cred.
28
_______________ Ordine — Ordonanță
și a] Marilor cruci și Marilor ofi­
țeri ai O. Steaua Rom. și Coroana
României vor fi semnate în origi­
nal de M. S. Regele, celelalte de di­
rectorul cancelariei (v. și Medalii),
Ministerul de externe. Or. n. sunt
prevăzute în L. din 28 Aprilie 1932
și Regulam M. O. 161/1932, care re­
glementează ierarhia lor.
Ordine publică, (Dr. pol.) limi­
ta competing organelor locale și
speciale este linia care desparte
domeniul intereselor generale de
domeniul intereselor locale și spe­
ciale. Depășirea acestor linii însem­
nează atingerea ordinei de stat,
adică a întregii ad-țiuni publice și
a tuturor legilor și regulamentelor
organice, cari prin excelență sunt
de ordine publică, (v. Acte de: co­
mandament, guvernământ, poliție
judiciară, siguranță publică). Par­
tidele politice cari în propaganda
ideologiei sau în executarea pro­
gramului 1er, vor pune în pericol
0. p. și siguranța statului, vor pu­
tea fi idisolvate de Consiliul de mi­
niștrii. (L. pubi. M. O. 83/1934). v.
Grupări politice.
Ordinea, (Dr. pol.) înseamnă re­
gula, corectitudine, liniște. Formula
ordinei materiale este: „Un loc pt.
fiecare lucru ți fiecare lucru la lo­
cul său'“. Formula ordinei sociale
identică: un loc pt. fiecare persoa­
nă și fiecare persiana la locul său.
Aceste regule au de scop evitarea
pierderilor de material și timp; dar
pt. ca O. să fie perfectă, iar nu
numai aparjentă,, trebuie negreșit
ca locul să fie bine găsit, spre a
ușura operațiunile de manipulare
a materialelor; trebuie aplicată for­
mula engleză: The right man in the
right place (v. c.).
Ordinea Nouă, ziar politic in­
dependent, fondat în 1932 de M. Bu-
rileanu sub titlul „Oițdinea“. Di­
rector Al. Atanasiu. Secr. Benone
Negruțiu. Redactorii: D. Antochii.
I. Foti, Olimp Gr. Ion, Al. Panai-
tescu, etc.
Ordinul legii, (Dr. pen.) nu se
socotește infracțiune: faptul impus
sau autorizat de lege, dacă este
executat în condițiile ei, precum și
faptul care a fost săvârșit de or­
ganul competent, în virtutea unui
— 434
ordin de serviciu, dacă acel ordin
este dat, în formele legale, de au­
toritatea competentă și dacă nu
are caracter vădit ilegal. Când exe­
cutarea unui ordin de serviciu con­
stitue o infracțiune, șeful sau supe­
riorul care a dat orfdinul se pedep­
sește, ca autor al acelei infracțiuni,
împreună cu acela care a executat
ordinul. Acela care a- executat or­
dinul este scutit de pedeapsă, în caz
când legest nu-i recunoaște nici-o
putere de apreciere asupra legali­
tății O.
Ordinul de Malta, este o enti­
tate suverană spirituală, cu scopul
exclusiv caritabil și ospitalier; a
fost creat la 1060; din el fac parte
aderenții Sf. loan Chrisostom, nu­
miți loaniți, după o mănăstire din
Ierusalim al cărui patron era Sf.
loan. A fost înzestrat cu mari pro­
prietăți de regii Ierusalimului. La
început îngrijeau pe Peregrinii bol­
navi. Mai târziu din O. M. au fă­
cut parte și cavalerii participând
la apărarea sf. mormânt. In 1309
au cuprins insula Rhodos, de unde
în 1522 au fost alungați de turci;
în 1530 Carol V le-a dăruit insula
Malta, cu obligația să lupte contra
piraților și necredincioșilor. De
atunci s’au numit „Cavalerii ăe
Malta'. Napoleon a ocupat insula
Malta în 1798, de unde s’au mutat
la Ferara. Din anul 1834 sediul O.
M. este la Roma; are reprezentanți
la Paris, Budapesta, Viena. O. M.
a avut întotdeauna situație de pu­
tere suverană, acest caracter i-a
fost recunoscut de curțile europene,
astfel că cu excepția capetelor în­
coronate nici-un prinț nu avea în-
tâetate față de „Marele Maestru“
al O. de M. a fost conferit Regelui
Carol I, Regele Ferdinand I și Re­
gelui Carol II al Românilor.
Ordonanță, 1) regulament, ordin
emanat delà o autoritate; 2) de-ci-
ziunea unui judecător; 3) ordin dat
tezaurului spre a plăti o siumă de­
terminată. O. ale primarilor sau
prefecților.
Ordonanță definitivă, (Proc.
pen ) este actul final prin care ju­
decătorul de instrucțiune declară
terminată instrucțiunea unei cauze
și se pronunță asupra rezultatului
întregei proceduri. Or. d. poate fi:
 Ordonanțare — Ordonanțe
„de neurmărire" când nu s’a putut
•dovedi existența faptului în lipsă
de probe suficiente; când cu toate
că e stabilit, se constată că e pre­
scris, amnestiat, etc.; „de urmări­
re" când s’a stabilit că faptul con­
stitue infracțiune. O. d. va cuprin­
de datele personale ' ale inculpatu­
lui și expunerea faptelor, natura
infracțiunei și declarațiunea că
sunt sau nu probe suticiente. In
contra O. d. se poate face opozițiu-
ne la camera de punere sub acu­
zare (v. c.) de prevenit și procurori.
Ordonanțare, (Contab.) se nu­
mește o deriziune administrativă
prin care se semnează creditoru­
lui, căruia i s’a lichidat o datorie,
plata ei la casieriile publice. Nici-o
plată nu se poate efectua fără exis­
tența unei ordonanțe de plată și
nici-o ordonanțare nu se poate li­
bera fără existența unui credit re­
gulat deschis prin bugetul anului.
Ordonanțe ad-tîve, (Dr. adm.)
sunt a< tele e utere publică, prin
•cari primarii sau preiecJi prescriu
.măsuri <,e cad în atribuția lor, ale
consiliilor sau delegației. Când a-
ceste ordonanțe sunt privitoare la
chestiuni sanitare, a, ricole, veteri­
nare, de lucrări publice sau alte
specialități, vor fi date în urma
consultarii prealabile cu șeful de
serviciu respectiv și contrasemnate
de acești. Ordonanțele vor fi afișate
la ușa primăriei. Oricare cetățean
este în drept a face întâmpinări
in contra ordonanțelor, la comite­
tul local de revizuire când sunt da­
te de primarul municipiului și la
delegația consiliului județean când
sunt date de primarii celorlalte co­
mune. Delegația județeană și co­
mitetul local de revizuire, fiecare
în sfera competinții sale, au drep­
tul oricând să anuleze ordonanțele
cari sunt contrare legilor și regu­
lamentelor de administrație, sau
cânid a-estea aiing ordinea de Stat.
Sunt nule din O. numai dispozi-
țiunile lor atacabile din acest
punct de vedere. In contra hotărâ­
rii delegației consiliului județan
orice cetățean care a îndreptat o
întâmpinare poate face anei la co­
mitetul local de revizuire, iar in
contra hotărârii acestuia din ur­
mă, la comitetul central de revi­
— 435 —
zuire, în termen de zece zile delà
primirea deciziunii. Ordonanțele
devin executorii numai după ce au
fost aduse la cunoștința publicului
prin afișare și publicitate, pentru
cele cari conțin dispozițiuni gene­
rale, și prin notificări individuale
făcute interesaților pentru celelalte
cazuri. Afișarea și publicarea se
constată prin procese-verbale sem­
nate de primari și secretari, iar m-
cunoștiințărilor individuale prin
dovezi de primire. Numai primarul
este în drept să dea ordonanțe cu
privire la măsurie ce cad în mri-
buțiunile sale, ale consiliului sau
ale delegației. Prin urmare aceste
atribuțiuni nu pot fi delegite. Nici
consiliul comunal nu poate da or­
donanțe, ele fiind un atribut ex­
clusiv al primarului. Primarul
obligă pe 'toți indivizii, chiar .și
pe cei streini de comună, cari se
găsesc pentru moment pe ferito
riul ei. O pot să aibă în vedere nu­
mai o categorie de persoane, cu
condiți unea însă ca aceste măsuri
să nu vateme libertatea și să fie
justificate de un interes general;
O. sunt obligatorii și pentru pri­
mar, în sensul că el nu poate, să
dispenseze pe un cetățean de res­
pectarea lor, pe bază de autoriza-
țiuni speciale; O. n’au forță lega­
lă decât în interiorul comunei.
Contravențiunile la ordonanțe se
vor judeca și pedepsi conform.pre-
scripțiunilor din legi și regulamen­
te. Pentru îndeplinirea sarcinilor
ce-i sunt impuse de prezenta lege,
prefectul are dreptul să dea ordo­
nanțe în marginile legilor și regu­
lamentelor de administrațiune ge­
nerală. Ordonanțele, înainte de a
fi publicate, vor trebui să fie co­
municate, Ministerului de Interne.
O. privitoare la măsurile sanitare,
veterinare, lucrări publice, agrico­
le, etc., vor fi date după consulta­
rea șefilor serviciilor respectivi și
vor fi contrasemnate de aceștia.
Ministerul de Interne poate «ă anu
leze O. în întregimea lor sau să
suprime din ele dispozițiunile con­
trarii legilor și regulamentelor sau
interesele superioare de Stat. Nu­
litatea ordonanțelor se poate pro­
nunța la orice epocă. O. date în
chestiuni cari prin întârziere ar
periclita ordinea și siguranța pu-
28'
 Ordonanță — Ordonatori
blică, sănătatea sau morala publi­
că, devin executorii în momentul
publicării lor; în contra lor nu este
desjchisă calea în contencios; ele
sunt asimilate cu actele de coman­
dament (v. c.).
Ordonanță de plată, (Contab.)
se numesc actele prin cari miniștrii
sau șefii administrațiilor. dispun
Ide creditele cari le sumt deschise
prin bugetul anual. O. sunt emise
numai în marginea distribuției
lunare a creditelor. Se emit asupra
unei casierii publice; ele trebuiesc
vizate de consilierul controlor, (v.
c.). O. se emit pe numele celor în
drept a ridica sumele. Ele vor fi
datate, vor arăta anul, articolul și
ver purta un număr de ordine unic
pe ordonator. O. vor fi semnate de
ordonator și contrasemnate de
funcționarul însărcinat cu ordo-
nanțarea. Nu se pot emite «.). pe
numele funcționarilor numai pt
drepturile lor. O. pt. salarii vor cu­
prinde totalul lichid minus reține­
rea pt. pensii. Pentru cheltueli de
materiale se emit O. pe sumă bru­
tă: nici-o ordonanță de plată nu se
poate emite decât pe baza actelor
justificative (v. c.) din cari să se
constate că efectul lor este de-a
achita, o datorie a statului, regulat
contractată și justificată. Plata se
face de casieriile publice (v. c.) du­
pă repartizarea isumelor pt'. fie­
care minister, făcută de Min. fi-
nan. Casierii publici, înainte de-a
achita O. se vor convinge dacă s’a
primit avizul de plată vizat de con­
silierul controlor și dacă consună
cu O. dacă persoana este aceea în
drept; O. ver fi semnate de cei în
drept în momentul plății (art. 119
■—136 1. c. p.) O. p. vor trebui să
indice actele justificative anexate.
Or. de pl. rămase neachitate la în­
cheierea anului se anulează și re-
ordonanțează din bugetul anului
următor. (220 1. c. p.) Or. pl. sunt
semnate de prefect la județe și pri­
mari la comune și contrasemnate
de șeful contabilității si noter în
comunele rurale. Se emit până la
15 zile înainte de sfârșitul anului;
achitarea se face până în ultima
zi. O. neachitate se vor anula și
plata se va ordonanța din crelditul
anului următor. (54 L. fin. loc.
- 436 —
1933). Liberarea oricărei O. pl. da
către contabili sau controlorii;
funcționarilor cari cumulează mai
multe funcțiuni, se face în sarcina
celui ce a emis ordonanța (17 L.
cumul. M. O. 77/1951).
Ordonanțe de delegație, (Con­
tab.) sunt actele prin care miniștrii-
acordă șefilor din serviciile exte-
rioere dreptul de-a emite ș: sem­
na mandate de plată (v. c.) O. del.,
trebuesc vizate de consilierul con­
trolor (v. Ordonatori sec.).
Ordonanțe prezidențiale, sunt
acele pe cari președintele instanței
competente în cazuri grabnice, pt.
păstrarea unui drept care ar păgubi
prin vreo întârziere și pt. înlătu­
rarea piedecilor ce s’ar ivi la adu­
cerea la îndepl. unui titlu executo­
riu, poate să ordone măsurile nece­
sare. Pot fi date și când există
proces asupra fondului, cererea va
cuprinde pe scurt temeiurile de-
fapt și dovezile. Se va soluționa de
îndată în cel mult 5 zile. Partea,
care cere O. p. va putea fi supusă
la o cauțiune. împotriva ei se poa­
te face apel în .5 zile la tribunal..
Ordonator, (Contab.) este func­
ționarul însărcinat cu emiterea or­
donanțelor sau mandatelor de pla­
tă. Se numesc ordonatori princi­
pali, miniștrii, directorii regiilor-
autonomé, prefecții pentru chel-
tuelile adm. județene, primarii co­
munali, etc. cari au la dispoziție
un buget special votat de parla­
ment sau anumite consilii. Ordo­
natorii secundari (v. c.) sunt aceia
cărora li s’a dat delegație pentru &
■emite și semna ordonanțe prin or­
donanțe de delegație (v. c.).
Ordonatori secundari, Contab.)
sunt șefii serv, exterioare ale mi­
nisterelor, cărora li se dă o de­
legație specială a emite și semna
marniate de plată, pentru serviciul
ce reprezintă, după ce li s’a delegat
creditele repartizate lunare, sau
anuale, prin bucetuil interior (v. c.).
Actul prin care li se dă acest drept
se numește ordonanță de delegație
vizată de consilierul controlor (v.
c.). O. s. nu pot denăși creditul de­
legat, nici cota lunară decât cu
aprobarea Minist de finanțe (art.
70—771). O. s. sunt prefecții pentru
 Organ — Organizarea
chelt. de Stat directorii serv, exte­
rioare, ale caselor cerc. Direcțiilor
silvice ,etc. Pentru chelt. adminis­
trațiilor județene prefecții sunt or­
donatorii principali (v. c.). O. s.
în fiecare lună înaintează ministe­
rului respectiv o situație cuprin­
zând: creditele delegate drepturi
constatate în favoarea creditorilor,
mandate emise și mandatele plăti­
te (art. 147).
Organ, (Dr. adm.) în sens admi­
nistrativ. O. este o. noțiune juridi­
că, specială dreptului, corporativ
și străină dreptului individual.
•Când este vorba de persoane co­
lective, regula de drept stabilește
cum se alcătuesc aceste organe.
Organul este instrumentul de a
voi și de a lucra al persoanei cor­
porative pentru a face acte juridi­
ce. consiliu, delegație, comisiune,
prefect, primar, ministru. Orice act
al unei persoane ce nu are carac­
ter juridic nu lucrează ca organ.
Actele materiale, construcții, șose­
le, transporturi nu pot fi făcute de
■oragne ci de servicii agenți, etc.
(v. organe ad-tive).
Organe administrative, sunt
persoane fizice cu ajutorul cărora
autoritatea ad-tivă își îndeplinește
rolul său. O. a. decid în numele au­
torității, având atribuțiuni proprii
în sfera lor de activitate; acestea
sunt: miniștrii, prefecții, comisarii
de poliție consiliile județene și co­
munale, primarii, etc. acestea al­
cătuesc „administrațiunea publi-
•că‘‘ (v. c.). O. a. pot fi „individuale"
când sunt formate din o singură
persoană; ministru, prefect, primar
etc. „colegiale" când sunt alcătui­
te dintr’un grup sau adunare de
indivizi. Consiliile comunale, jude­
țene, etc. A. colegiale sunt; „delibe­
rative'' (v. c.) acele cari au dr. a
aduce o hotărâre în materie ad-
tivă, ,,« delibera este faptul mai
multora, a lucra este faptul unuia
singur". Actele lor sunt „acte ad-
tive de autoritate" prin aceste con­
siliile decid a se face ceva și ordonă
executarea unui fapt. Tot acestea
mai pot da „avize" și exprima „de­
ziderate" asupra chestiunilor ce le
sunt date. Organe „consultative"
sunt acele instituții pe lângă O. a.
pt. a le ajuta și lumina asupra
437
unor anumite chestiuni tehnice sau
de armament; punându-1 în situa-
țiunea de a lua o măsură legală.
Ele se pronunță prin „avize‘‘ cari
nu sunt acte ad-tive, nu produc
efecte juridice și nu pot fi atacate
în justiție. Scopul O. consult, este
garanția și îngrădirea cât mai
mult al arbitrariului ad-tiv; ele
sunt numite întotdeauna ex. comi­
siile pt. propuneri de numiri și
înaintări (v. o.). Organele indivi­
duale sunt chemate să execute ac­
tele ad-tive, prin acte de voință
proprie sau ale corpurilor cole­
giale. O. A. sunt chemate să repre­
zinte și satisfacă interesele gene­
rale sau locale; ad-ția intereselor
generale este încredințată Regelui,
ca șef al puterii executive care le
îndeplinește cu ajutorul miniștri­
lor. Ministerele, Curtea de conturi,
Marele Stat Major al armatei, etc.
aflătoare în capitală’ al căror au­
toritate se întinde asupra întregu­
lui teritoriu al țării, se numesc
„organe centrale“ ale județelor, co­
munelor etc. „organe regionale sau
locale".
Organizarea națiunei pt. timp
de răsboi, (Milit.) are de scop pu­
nerea în valoare a tuturor forțelor
și resurselor țării pt. asiguarea a-
părării naționale. Este regi, de L.
pubi. M. O. 96/1933. Guvernul este
răspunzător de pregătirea națiu-
nei pt. răsboi. O. n. cuprinde: org.
forțelor armate; orientarea forțe­
lor pubi, astfel ca întreaga națiune
să fie conștientă de eforturile ce
i-se cer pt. apărare țării; desvolta­
rea industriei,, agriculturei, comer­
țului, mijloacelor de comunicații
și transport, în legătură cu nevoi­
le apărării naționale, armatei și
populației; pregătirea pre-militară
a tinerilor de 19—21 ani: organiza­
rea defensivă a teritoriului. Toți
locuitorii țării sunt supuși obl.
militare; cei nesupuși acestor obl.
pot fi obl. în timp de răsboi să
presteze serviciu pt. apărarea na­
țională. Se pot rechiziționa bunu­
rile de orice natură, stabilimentele
industriale, comerciale sau parti­
culare pot fi obl. a pune la dispo-
z’ția slattuui materiale, fabricate
și să < xec .te orice lucrări. Guver­
nul întccmes/ie planul general pt.
 Orhei — Ostrov
activitatea în timp de răsboi cu a- ! rescu. Funcițonarii jud. 27, cifrat,
jutorul consiliului general al apă­ totală a bugetului pe 1933. Veni­
rării țării (v. c.). Departamentele turi și chelt. 27.818.927. Bănci: B..
minist. au următoarele atribu- Națională, B. Basarabia suc., Casa,
țiuni: minist. interne colaborează de Credit a Agricultorilor. Indus­
cu minist. apărării naționale: pt. trii: Mori sistematice, fahr, de u-
pregătirea și executarea lucrărilor leiu și fahr, de var. Lungimea șo­
de apărare națională, evacuări, selelor: Naț. 150 km. Județ 290. Li­
protecția populației civile (v. c.) nii cfr. 22 km. N-rul gospodăriilor:.
censura presei; Minist. muncii org. 62.625 clădiri 60.138, întrepr. in­
mânei de lucru, diferitele exploa­ dustr. și corn. 2590. Stema jud.::
tării publice etc. „agriculturei" in­ Scut roșu despicat. In primul car­
tensificarea producției agricole, tier un stejar desrădăcinat de aur;
împăduriri etc. „apărării naționa­ în al doilea o coastă de argint cu,
le“ face guvernului propunerile pt. vârful spre dreapta. Simbolizând-
apărarea națională; colaborează bătrânii codri ai Orheiului și bo­
pt. executarea planului guvernului găția în fânețe a județului.
etc. Orient-Radio, v. Rador.
Orhei, comună urb. reședința a Origine etnică, (Dr. const.)
jud. Orhei, 10.805 loc. Oraș vechiu.
2357 clădiri; 3500 gospodării; 551 în- este starea cuiva dé a aparține dim
punct de vedere, al limbei sau relii—
trepr. industr. și comerc. Autori­ giunei, unei națiuni sau religiuni:.
tăți județene, liceu de băeți și fete, ex. un grec românizat sau nu. O.,
gară locală. De aici erau aleși ves- e. este grec. O. e. va fi aceea a lim­
tiții arcași ai lui Ștefan cel Mare.
Buc la 591 km. bii pe care o persoană a vorbit-o
prima dată sau a religiunei în ca­
Orhei, județ în Basarabia, re a fost botezat. Intre cetățenii ro­
mărg. la E. cu fl. Nistru la N. V. cu mâni nu se face nici-o deosebire de
jud. Soroca și Bălți, la S. V. cu Lâ- origine etn. sau de credință; toți
pușna. Capitala Orhei cu suprafața se bucură de aceleași drepturi și
de 6.246 kmp. cu 277009 loc. din ca­ libertăți. A nu se face confuzie în­
re populație rurală 262.206 loc. cu tre O. e. și naționalitate (v. c.) care*
densit. de 65,2 loc. pe kmp. Reșe­ înseamnă calitatea cuiva de a a-
dința plășilor: Bravicea, Criuleni, parține unui stat căruia-i este su­
Chiper ceni, Rezina, Telenești. Nota­ pus.
riate 68, com. rur. 71 sate 159, per­ Orografia, oros-munte, De­
cepții Orhei, Cîocâlteni, Peresecina, scrierea și studierea munților.
Chiper-ceni, Rezina, Bravicea. Jude­
cătorii: Orhei, Ciocâlteni, Bravicea, Orohidrografice, relativ la mun­
Telenești, Tg. Rezina, Tg. Cini- ții și la apele unei țări: hartă oro-
șenți, Chiperceni, Peresecina și hidrocrafică.
Criuleni. {Tribunal, Cerc. recr., Orșova,comună urbană în jud.
Adm. f inane. Legiune jand. în Severin, 8.428 loc. Reșed. plășii O.,
Orheiu1. Licee: de băeți, lie. de fete, 1.458 clădiri, 2110 gospodării; 143
școală, profesională, în Orheiu. A- întreprr. ind. și comerc. judecăto­
par'ine Curții de apel. Insp. gen. rie, poștă, cfr. în loc port la Dună­
adm.. Insp. pol. și sigur., Insp. șco­ re. Autorități jud. Lugoj la 137 km..
lar, Insp. gen. .zoot. Insp. sanitar, In 1900 avea 4600 loc. rom. 1465.
Insp. agronomic, Insp. muncii, Di­ Ortografie, scriere îngrijită a.
rect. finan. Iași, Episcopia Chișinău. cuvintelor, cu semnele gramati­
Populația renr. pe naționalități: cale (virgulă, punct, accente, etc.).
români 246.867, evrei 20.761, ruși
95774, bulgari 40 diverși 407. Alege Ostrov, comună urb. în jud,
6 deputati, 2 senatori, 36 cons. Jud. Duroștor. 3127 loc. Reșed. Plășii
Prefect Constantin Roșea. Director Silistra. 802 clădiri, 731 gospodării,.
prefectură Ștefan Spânu. Secretar 86 întrepr. ind. și comerc. judecăto­
gen. Eugen Recacevschi. Prim »fe­ rie, poștă în loc. cfr. Călărași port
tori: Vasile Roibu. Nicolae Mines, 17 km. Autorități jud. Silistra 8
Gr. Roșea, Toma Despa, T. Teodo- km.

- 438
 Otaci — Pactul
Otaci, com rur. în jud. Sor oca,
reșed plășii O. 5.693 loc. judecăto­
rie, secție jand. P. t. t. cfr. în loc.
punct de frontieră la Nistru. Pre­
fectură, tribunal Soroca la 55 km.
Otrăvire. (Med. leg.) se nume
te omorul săvârșit prin mijlocul u-
nor substanțe cari înghițite sau ab­
sorbite, pot aduce mai curând sau
mai târziu moartea, fie prin dezor­
dinile pe cari le produce în gură,
esofag, stomac și intestine altfel
decât în mod mecanic. Pt. ca să
existe O. trebue ca substanțele să
fie înghițite sau absorbite și să fie
capabile de a ridica viața prin al-
terațiuni grave, provocate asupra
organelor aparatului digestiv. Pt.
a exista crima, de O. trebue să fie:
voința criminalului de a ridica via­
ta cuiva, printr’un atentat și între­
buințarea de substante veninoase.
Dacă O. a fost administrată din
greșală sau neștiință, este O. prin
imprudență. Mobilul crimei prin O.
poate fi: adulterul, omorul contra­
riat, răzbunarea dorința de câș­
tig, moștenire etc. Ofițerul de poli­
tie judiciară trebue să-și îndrepte
P
P,a 16-a literă din alfabetul ro­
mân. P. = pagină; în muzică P. =
piano; recete med. P. — pilule.
Pact.țDr. int.) se numește un a-
cord intervenit între două sau mai
multe state, în care se stipulează
anumite obligațiuni, de a face sau
nu face ceva; ex. Pacte de neagre­
siune, prin cari statele se obligă că
în cazul unui conflict armat între
una din ele și un al treilea stat, să
nu intervină nici direct, nici indi­
rect, ci să păstreze neutralitatea;
ex. Pactele de neagresiune între
România și statele Micii Antante
etc. Pactul Briand—Kellogg (v. c.)
încheiat la Paris în 27 August
1928, între 15 state europene prin
care se declară răsboiul în afară de
lege și renunță la el ca instrument
de regularea conflictelor; interna­
ționale.
Pactul Briand-Kellog, este
— 439
privirile mai întâi asupra probei
ciomei, a cărei materialitate va fi
contestată de apărare. A stabili că
rnoarcea nu este naturală ci se da-
torește otrăvei, este cea mai im­
portantă sarcină pt .care trebue să
și asigure concursul .unui medic le­
gist, care va trebui să pună la a-
dăpost materiile și organele care
vor trebui examinate pt. a se con­
stata dacă conțin substanțe ce ar
putea provoca moartea. Autorul
crimei de cele mai multe ori va fi
unul din cercul restrâns al apro-
piaților victimei. Se vor asculta
martorii cari au fost fată la ulti­
mele momente ale victimei. Mate­
rii litatea crimei se constată prin
exTotiză. Ancheta trebue îndrep­
tată: asupra stării mintale a în­
dopatului, relațiunile sale cu victi­
ma, cauzele cari l-ar fi putut de­
termina. împrejurările în cari a
putut procura O. și administra
victimei, asunra trecutului victi­
mei, stării sale fiziologice, boalelor
d'.' cari a suferit, tratamentului,
medicamente luate. Se vor face
perchizițiuni la locuințele victimei
și inculpatului.
un tratat internațional încheiat Ia
Paris în 27 Aug. 1928 între 16 sta­
te, prin care se înlătură răsboiul
ca mijloc de regularea conflictelor
internaționale. P. B—K. declară
răsboiul în afară de lege și ca con­
stituind o crimă; statele semnata­
re, își iau angajamentul de a re­
nunța la războiu ca instrument de
politică națională. în relațiunile lor
mutuale și recunosc că rezolvarea
conflictelor de orice natură, va tre­
bui făcută prin mijloace pacifice
(art. 2). Autorii acestui act sunt
foști miniștrii de xterne ai Ameri-
cei Fr. Kelloff și Aristide Briand al
Franței. P. a fost adoptat, semnat
și ratificat de aproape toate state­
le lumii, între cari și Rusia Sovie­
tică. România a aderat la 4 Sept.
1928, iar parlamentul l-a ratificat
în Martie 1929.
Pactul comisoriu, este acea
 Păduri — Panegiric
clauză prin care părțile prevăd
modul cum să se iacă rezilierea,
în caz de neexecutare a unei obli­
gațiuni sau contract.
Păduri, sunt reglementate de
Codul silvic din 1910, mod. 1920; ex­
tins în tot cuprinsul tării 17 Iunie
1923. Sunt supuse regimului silvic,
neputându-se exploata decât în ba­
za unui plan de amenajament (v.
c.), păd. statului și instituțiilor pu­
blice, răzeșilor și moșnenilor, acele
particulare, situate pe vârfurile și
coastele munților, acele de protec­
ție, etc. Defrișarea (v. c.) P. nu este
permisă, decât în anumite împre­
jurări. Pășunatul este interzis în
păd. de protecție și terenuri surpă-
toare și când au vârsta sub 10 ani.
Exploatarea P. statului, jud. și- co­
munei, nu se poate face, decât în
urma unei adjudecațiuni. preceda­
tă de licitație pubi. (19). Paza P.
este încredințată agenților silvici
(v. c.) cari au poliția silvică și au
dr. a întocmi procese verbale și
înainta judecătoriilor coresp. pt.
condamnare. Oricine va distruge
plantațiuni de pe marginea șoselei,
pueți din pepiniere sau plantațiuni
în P. se va pedepsi cu de 3 ori va­
loarea acestora, sau amendă delà
250—1000 lei. Pășunatul în P. opri­
te, se va pedepsi cu 5 lei pt. oaie,
15 pt. porc, 20 lei pt. vita cornută;
furtul de lemne se ped. cu 5—30
zile închisoare. Ad-ția pădurilor
este regi, de L. pubi. în Mon. Of.
90/1930. Ea este încredințată „Casei
autonome a pădurilor statului“
C. A. P. S. (v. c.). ..
Pâine, se înțelege produsul de
coacere a unei paste obținute
prin frământarea făinei, cu apă și
sare; se înțelege P. făcută din făi­
nă de grâu. Pâinea fabricată din
alte făinuri sau amestecuri, va pur­
ta numele făinei întrebuințată. P.
trebuie să fie bine panificata, mie­
zul să prezinte pori omogeni, fără
éscovafiuni, bulgări de făină sau
pâine veche; să fie bine coaptă. Nu
este permis ca în localurile unde
se prepară P. sau unde se conser­
vă, să servească ide dormitoare, sau
locuințe pt. lucrători; să se țină
rufe sau aLte mărfuri mirositoare.
Lucrătorii trehuie. să fie sănătoși
și curați. Se vor întrebuința apa­
— 440 —
rate mecanice pt. frământat. Con­
trolul P. se face de ad-ție poliție,
primpretori, etc.
Paleografia, știința scriptelor
vechi, care se ocupă cu desvoltarea
scrisului din cele mai vechi tim­
puri. (v. Școala de P. și arhivisti­
că).
Palestina, „ev. Erez-Izrael" stat
din Asia de Vest, pus sub ad-ția
Angliei, prin mandat al Soc. Na­
țiunilor (v. c.). Suprafața 23.000
kmp. cu 1.000.000 locuitori, afară de
Transiordania. Capitala Ierusalim
(El Kuids) cu 79.000 loc. Constit. din
1 Sept. 1922 prevede că, în fruntea
statului este un comisar englez,
(High Commissioner) care este șe­
ful ad-ției și al guvernului (Execu­
tive Council). Organ legislativ, este
un consiliu compus din 22 membrii
(Legislative council), în care sunt
reprezentate toate naționalitățile
din P. Sunt aleși în mod indirect.
P. este patria evreilor; au fost co­
lonizați peste 360.000 evrei din toată
lumea; o marg parte evrei din Ger­
mania în 1933.
Pământul, v. Globul pământesc.
Panciu, comună urbană în jud.
Putna. 6910 loc. Reșed .plășii. 1787
clădiri, 1636 gospoldării, 160 întrepr.
ind. și comerc. Judecătorie, poștă,
cfr. în loc. Autorități jud. Focșani
la 32 km.
Pândă, este mijlocul cel mai bun
pt. observarea caselor și faptelor
suspecte. Scopul P. este ca atunci
când există bănuială, să sé poată
stabili temeinicia ei. Locurile cele
mai potrivite pt pândă sunt: intră­
rile în comună, încrucișări de dru­
muri, poduri, împrejurimea caseloi*
suspecte, margini de păduri, Idru-
murile de pe poduri, etc. Cazuri
cari pot da naștere la P. pot fi: ob­
servarea circulației, spre seară; la
spartul târgului, braconierii cari
ies saü intră în pădure, observarea
căilor de noapte a criminalilor, a
legăturilor cu complicii; obs. punc­
telor pe cari obișnuesc să se săvâr­
șească contrabandă, sau să treacă
clandestin.
Pândari de câmp, v. Poliția ru­
rală.
Panegiric, discurs pentru lauda
 Pan — Parafare
unei persoane celebre, nu conține
nimic rău, ci numai admirația.
Pan-Europa, se numește ten­
dința de-a reuni la un loc, toate
statele Europei într'un stat federa­
tiv, sau o uniune Europeană. A
fost conceput după război de con­
tele Coudenhove; la care ulterior
au aderat mai multi cameni de
stat ca: Seipel fost cancelar al Aus­
triei. In Germania, Wirt Loebe; în
Eranța Caillaux, Herriot. Painlevé,
etc. In 1931, Aristide Briand, fost
ministru de externe al Franței, a
Întocmit un proiect de Uniune Eu­
ropeană, la care au aderat aproa­
pe toate statele europene, dar care
■apoi a fost abandonat.
Pangermanism, tendință politi­
că după care toate populațiunile de
rassă germană ar trebui să for­
meze un singur stat.
Panou, se numește învelișul
transparent al unei corespondențe
poștale (v. c.); P. trebuie să asigure
•o perfectă citire a adresei și să se
poată aulica stampila.
Panslavism, tendință politică a
Busiei, ce tinde a împreuna cu im­
periul ei pe toate popoarele slaye.
Pantahuze, sunt autorizațiuni pt.
apeluri la contribuția benevolă a
publicului (v. c.) în scopul construi­
rilor, amenajerilor sau reparațiu-
nilor de biserici; P. sunt condici cu
chitanțe „à souche1', având prețul
imprimat pe ele. Se liberează de
Mitr. ; olii sau Episcopii pt. colec­
tare îmr’un județ. In caz de con­
strucții de biserici, se pot libera pt.
mai multe jud. din eparhie. Pur­
tătorii condicelor, înainte de a în­
cepe colecta, sunt obligați a se pre­
zenta la autoritatea ad-tivă sau po­
lițienească locală, care după ce sta­
bilește identitatea persoanei se dă
voie colectărei. P. sunt valabile 1
an. Rezultatul bănesc se constată
de prefectură, prin proces verbal.
(Decis. Minist. sănătății, Mon. Of.
181/1924).
Papa, este titlul episcopului Ro­
mei, care este și capul întregei bi­
serici catolice din toată lumea. Du­
pă credința bis. catolice P. este con­
siderat ca locțiitor al lui Christos
pe pământ. Până în sec. VI titlul
<de P. îl purtau toți episcopii, iar
441
de-atunci numai cel din Roma. In­
signele P. sunt: toiagul drept, co­
roana triplă și paliul. Este domni­
torul statului papal (Vaticanul), de
lângă Roma. In 1870 armatele ita­
liene au ocupat statul papal, reîn­
ființat de Mussolini în 1929. In a-
cest interval P. n’a părăsit Vatica­
nul. In trecut P. era ales de popo­
rul Romei, dar intervenind ingerin­
țele domnitorilor lumești, începând
din sec. XIII dreptul de alegere al
P. s’a rezervat numai cardinalilor
(v. c.), 70 Ia număr în toată lumea,
cari îl aleg, întrunindu-se în con­
clave la Vatican cu ’’/a din voturi.
P. Piu XI este al 262-lea în rândul
episcopilor din Roma. P. este asimi­
lat astăzi cu capii celorlalte state
și are trimișii săi diplomatici,
„Nunții papali“ în mai toate state­
le. Până la 1903 împăratul Austriei,
avea dr. de „veto“ asupra alegerei
de P. putând nimicii o alegere care
nu-i convenea. Așa s’a întâmplat în
1903, când a invalidat alegerea car­
dinalului Rampolla. Alegându-se
apoi cardinaul Giusepe Sarto, care
a luat apoi numele de Piu al X-lea,
Prima bulă a sa, a fost casarea și
anularea dreptului d:e veto al îm­
păratului Austriei.
Paperaserie, se numește forma­
lismul exagerat și inutil, întrebuin­
țat în unele ad-țiuni publice, cari
pretind că pt. rezolvarea unei ches­
tiuni, o hârtie să treacă prin mai
multe mâini.
Parabolă, pildă cu tâlc, care
constă dintr’o comparație instruc­
tivă. Ex. Parabolele Mântuitorului.
Paraclis, serviciul divin, pt. in­
vocarea ajutorului ceresc. în scopul
îndepărtării unor calamități. Există
P. al Maicii Domnului, al Domnu­
lui Isus Christos, etc.
Paradox, contradicție aparentă,
care zguduie numai părerea noa­
stră curentă, dar nu încalcă legile
logice.
Parafare,este punerea iscăliturii'
președintelui tribunalului pe fieca­
re filă din registrele lega.le unui
comerciant. P. se aplică și pentru
registrele ad-țiilor publice ca: reg.
de stare civilă, de contabilitate, etc.
la acesta din urmă P. se face de
 Parafernă — Pärincea
șeful superior al autorității. Pt.
com. rur. de prim pretori. înainte
de P. reg. trebeuiesc șnuruite și si­
gilate (v. c.).
Parafernă, bunurile femeii cari
nu fac parte din dotă și pe cari le
administrează dispunând de ele.
Parafrază, o explicație mai lun­
gă decât un text scris. Discurs in­
terminabil și difuz.
Paragraf, 1) mică secțiune a
unui capitol într’o carte, uneori în­
suși capitolul se numia P. 2) P.
legii, articol al unei legi. Prescur­
tat se mai scrie §.
Paralizie infantilă, este o boală
epidemică, manifestată prin parali­
zarea măd-uvei, spinării sau atro­
fierea ei. Se ivește de obiceiu la co­
pii, între 1—3 ani. Poate fi produsă
de răceală, boală infecțioasă (văr­
sat, pojar, scarlatină). Se arată prin
febră, convulsiuni, spasme, diaree,
dureri ale spinării, contracțiuni
musculare. In perioada II-a se
ivește paralizia picioarelor, mâini­
lor, gât, trunchiu. După câteva luni
P. i. dispare din cei mai multi
mușchi, localizându-se definitiv la
un loc; de obiceiu la un picior, la
braț, la spate. In perioada III muș­
chii paralizați se atrofiază și oase­
le de desurtul lor, din care cauză
nu mai cresc, bolnavul șchioapă,
sau nu poate umbla de loc. (v. Epi­
demii.
Pârcălab, 1) Mold, boier mai ma­
re peste un județ; 2) Munt. percep­
tor sau primar de sat. (v. Județ).
Parcuri, (Urba-nism) sunt for­
mațiuni urbanistice (v. c.) de spa-
țiuri plantate, mai vaste, situate în
general la periferia orașelor (v. c..)
și destinate să satisfacă într’o mă­
sură mai largă cerințele de higienă
și de agrement, ale orășenilor. Sunt
înzestrate cu alee căruțabile, per­
mițând preumblarea comodă. întoc­
mirea P. orășănești, este obiectul
unor studii de artă, având de scop
crearea de aranjamente estetice
atrăgătoare, pe lângă agrementul
plantațiilor (v. c.) și acela al pri­
veliștilor frumoase și al operior
plastice decorative: alee de lux cu
plantații abundente și variate, pe­
luza cu portere bogate de flori, ba­
zine, lacuri, opere de artă. etc. cari
442 —
să împodobească P. Exemple de R
frumoase sunt: la Cluj, Craiova, A-
rad, Sibiu, București P. Carol.
Pârgar, consilier comunal, bă­
trânii orașului; în orașele din Mol­
dova erau câte 6 sau 12 pârgari sub
un șoltuz; acest din urmă, numit
în Muntenia județ (Vechiu-sas Bür­
ger germ. Bürger), ung. polgâr:
instituțiunea și numele de origină
săsească, venită prin mijlocirea Un­
gurilor.
Parieid, este omorârea de către-
copil, a ambilor, sau a unuia din
părinții legitimi, naturali sau adop­
tivi sau oricărui ascendent legitim
se pedepsește cu muncă silnică pe-
viață, neputând fi redusă sub nici-o
formă. In Franța se pedepsește cu.>
moartea.
P. A. R. I. D. înseamnă pre­
scurtarea cuvintelor „Ad-ția Pescă­
riilor și Ameliorarea Regiunilor
Inundabile ale Dunării“, org. prin
legea din 19 Iulie 1929. Este o regie
comercială; persoană juridică cu
sediul în București. Ad-ția Parid,
este condusă de un consiliu com­
pus din 12 membrii: ad-torul gen.
al Paridului, 3 'specialiști în pes­
cuit, în hidrologie, 2 specialiști în
agronomie, 1 jurisconsult; câte un
repr. al cooperației, ngricul turei,
Minist. de finanțe și Băncii Națio­
nale, cu toții numiți pe 6 ani prin,
decret regal. Atrib uțiunile: adm.,
drepturilor statului; exploatarea te­
renurilor statului, supravegherea,
controlul și intensificarea pescuitu­
lui (v. c.) în toate apele țării, regi.,
raporturilor între stat și pescari,
repopularea bălților, executarea a-
meliorațiunilor pe -terenurile sta­
tului, aprobă împrumuturi, chel­
tuieli, buget, etc. Pt. ex. atrib. sale
urgente, funcționează' comitetul de
direcție. In fruntea adm. Paridului
este ad-torul general, numit sau a-
les de consiliu pe 5 ani. Paridul
expl. pescuitul în toate apele țării,
și în marea teritorială (v. c.).
Părincea-Tg. corn. rur. -în jud.
Bacău, reșed. plășii Șiret. 837 loc.
în 1931 i s’au atașat încă 12 sate,
primăria în P.-Tg. Judecătorie, sec­
ție jand. poștă în loc. cfr. Răcă-
ciuni la 24 km. Prefectură, tribunal
Bacău 25 km.
 Paritate — Parte
Paritate, (Dr. adm.) înseamnă
egalitate de voturi, atunci când în-
tr’un consiliu, jumătatea membri­
lor prezenți sunt pentru, iar cea­
laltă jumătate contra unei ches­
tiuni, supusă deliberării (v. c.) con­
statată prin voturi. Leg. ad-tivă din
1925, în caz de paritate de voturi,
considera propunerea ca respinsă.
In Franta, votul președintelui este
preponderent, legea a.d-tivă nu fă­
cea nici-o mențiune. In caz de P.
votul se repetă.
Parlament, se numește aduna­
rea deputatilor (v. c.) compusă din
deputati, aleși de cetățeni prin vot
universal. Sunt alegători toți cetă­
țenii delà vârsta de 21 ani.
Parlamentarism, (Dr. const.) si­
stemul de guvernare al statului,
prin delegarea suveranității națio­
nale, puterii legiuitoare, cameră și
senat. Parlamentarii se aleg prin
votul cetățenilor, (v. Deputati. Se­
natori).
Parohia, este unitatea comunală
în Anglia (v. c.). La origine P. era
o organizație pur religioasă; trep­
tat ea a cuprins organizațiunea și
ad'-ția civilă. P. reprezenta la înce­
put cercul unui jude, mai târziu
s’a transformat în așa fel, că la
mijlocul sec. XIX avea 4 semnifica­
ții deosebite: parohia civilă, P. ecle-
siastică, P .legii săracilor și P. pro­
priu zisă (comuna). „Interprétation
Act“ din 1899 definește astfel: o lo­
calitate unde o taxă separată a să­
racilor este sau poate fi percepută,
sau în care este sau poate fi numit
un administrator (overseer), este
organizată prin Local governement
Act din 1899, care face diviziune în:
parohii cari se administrează prin
consiliul rarohial și P. administra­
tă de locuitori, prin adunarea ge­
nerală (parishmeeting). Poate avea
consiliu orice parohie cu o popu-
lațiune mai mică de 500 locuitori,
dar mai mult de 100. In P. mici,
organul de conducere este reuniu­
nea tu+uror locuitorilor, sub formă
de adunări periodice. Fac parte din
adunare persoanele înscrise în liste­
le electorale ide ambele sexe. Adu­
narea P. trebuie să se întrunească
cel puțin odată pe an, când se pro­
cedează la alegerea consiliului, în
— 443
P. dotate cu cons, și a prezidentu­
lui adunării, pt. celelalte. Toți ale­
gătorii au dr. la un vot, care se dă
prin radicare de mâini, afară de ca­
zul când președintele sau o parte
din alegători, nu cer votul prin
scrutin. In parohiile cu consiliu, a-
dunarea este prezidată de președ.
acestiia, c a<ă nu candidează în ce­
lelalte; adunarea își alege preșe­
dinte. Atrib. consiliilor paroh, sunt
variate; Joseph Redlich compară
cons. P. cu un tribunal ide prima
instanță, iar adunarea P. cu o curte
de apel. In principiu are toate
atrib. ad-tive, financiare, higiena,
edilitate, agricole, muncitorești; nu­
miri de funcționari, etc. Toate ac­
tele lui sunt executorii, fără nici-o
aprobare superioară, supuse contro­
lului judecătoresc. Consiliul lucrea­
ză prin comisiuni. Adunările P.
mici, nu sunt autorizate a între­
buința funcționari; președintele exe­
cută toate însărcinările adunării.
Numărul consilierilor în P. cu
cons. este- de 5—15, aleși de alegă­
tori, bărbați și femei. Mandatul de
cons. este onorific și consiliul este
hber să demisioneze oricând. Con­
siliile P. se pot uni între ele, sau
cu acele de district pt. chestiuni ce
le-ar interesa în comun. Aprobarea
superioară, se cere numai pt. în­
străinări, schimbări și împrumu­
turi. delà consiliul de comitat sau
Local governement Board.
Parohie, comunitate bisericească
sunusă iurisdicțiunii unui preot.
Vezi și Regulam, pt. administrarea
afacerilor epitropești în parohii și
eparhii, Mon. Of. 28/1927.
Pârșcovu, com.rur. în jud. Bu­
zău, fost reșed. plășii P. cu satul
Bădila, 2899 loc. Judecătorie, secție
jand. poștă, cfr. în loc. Prefectură,
tribunal în Buzău la 32 km.
Parte civilă, persoana care în-
tr’o afacere penală lucrează în nu­
mele lezatului sau în contra acu­
zatului. A se constitui P. c. a cere
repararea unei prejudicii suferit-'
pe lân?ă. amenda la care acuzatul
este condamnat.
Parte disponibilă, Dr. civ.) este
partea din avere, care se poate în­
străina, fată de nartea legitimă, ca­
re este inalienabilă. Constă din %
 Partide — Pașapoarte
■ din averea testatorului sau donato­
rului, care are la moartea sa un
copil legitim, x/s dacă lasă doi co­
pii, 'A dacă lasă 3 sau mai mulți
copii, % dacă lasă ambii părinți în
viață; 1/3 dacă lasă numai unul.
Partide politice, sunt grupări
sociale, organizate în baza anumi­
tor programe și reprezentând una
sau mai multe clase sociale. In Ro­
mânia cel mai vechiu (1876) este
P. liberal, care a guvernat mai
mult, a contribuit la consolidarea
și progresul V. Regat si a înfăp­
tuit Unirea prin cei 3 mari oameni:
I. Brătianu, I. I. Brătianu și D. A.
.Sturdza; în 1933 avea în frunte pe
I. G. Duca, asasinat mișelește în
gara Sinaia în 29 Dec. 1933 când
era prim-ministru. In ’1931 o frac­
țiune sub conducerea lui Gh. Bră­
tianu s’a despărțit. P. național-ță-
rănesc sub președinția lui Ion Mi-
halache compus din P. național din
.Ardeal și cel țărănesc, înființat în
1918 de Icn Mihalacbe, cari au fu­
zionat în 1926. P. poporului înfiin­
țat în Moldova în 1918 de generalul
Averescu; în 1920 a fuzionat cu
fracțiunea Ardeleană a P. național-
în frunte cu O. Goga, de care s’a
despărțit în 1932. P. conservator în
frunte cu Grigore N. Filipéscu. P.
național sub conducerea lui N. Ior-
ga. P. țărănesc-Lupist condus de
Dr. N. Lupu, care a fuzionat cu P.
n. ț. la 14' Martie 1934. P. nâțional-
■agrar condus de C. Argetoianu și
Țărănesc-radical condus de Grigo­
re Iunian și C. Stere, o fracțiune
desmembrată din P. nat. țărănesc..
Liga apărării naționale sub condu­
cerea lui A, C. Cuza. Garda de Fier
Ç. Zelea-Codreanu desființată în
1933. P. socialist și cel comunist-
P. maghiar sub șefia lui Gh. Beth-
len și P. german cu Hans Otto
l-.oth. Partidele politice periculoase
ordmei și siguranței' publice, pot fi
dt<n., ate de consiliul de miniștrii
(partidul comunist și garda de fier
1934). (L. pubi. Mon. Of. 83/1934).
Pt. compì, vezi Grupări politice.
Pașcani, com. urb. în iui. Baia,
13.750 loc. Reșed. plășii. 2769 clă­
diri, 3433 gospodării, 344 întrepr.
ind. și comerc. Judecătorie, poștă,
cfr. în loc. Autorități jud. Fălticeni
51 km. București la 387 km.
— 444 —
Pas d’intérêt, pas d’action,
este o regulă de drept în virtutea
căreia nimeni nu poate să facă ac­
țiune în justiție, fără să aibă ne­
apărat un interes.
Pasiv, e totalitatea datoriilor u-
nei persoane sau unei întreprinderi.
Passiver widerstand, rezistență
pasivă contra violențelor Coroanei,
recomanda Victor von Unch (1806—
1886) președintele Adunării națio­
nale din Berlin în timpul revolu­
ției din 1848.
Pașapoarte, sunt mici cărți por­
tative 9/13 cm. compuse din 20 pag.
numerotate; fiecare pag. are un
fond deschis, făcând să iasă în a-
parență marca țării. Culorile co­
pertei sunt de cui. albastru-închis.
Se emit în numele Regelui de: mi­
nist. de interne, prefecți și poliții
în municipii; în streinătate de le-
gațiuni pe: 12, 6 și 3 luni. Pe fie­
care pagină va fi tipărit în limba
română și franceză. La liberare se
plătesc .taxele prevăzute de legea
timbrului. P. sunt individuale. Cu
toate acestea soțul, soția și copii
legitimi minori pot figura pe ace­
lași pașaport; nu pot figura pe ace­
lași P. guvernantele, damele de
companie, servitori, secretari, ețp.
Se liberează tuturor cetățenilor
rom. și celor ce se bucură de pro-
tecțiunea rom. Cererile se adresea­
ză prefecturii și sunt însoțite de
toate actele necesare. Persoanele
cari au obținut un P. îl vor putea
reînoi. Nu se pot libera P. tinerilor
înscriși în tabelele de recensământ,
militarilor, cari n’au aprobarea aut.
mii. Persoanelor lipsite de mijloace
li se poate libera P. scutite de taxe.
Pt. P. colectiv se percepe o singură
taxă. (Leg. asupra P. 1912); Se pe­
depsește cu închisoare delà 3 luni
la 2 ani, oricine va plăsmui sau
preface un P. sau va adăuga vreun
cuvânt sau cifră. Cu aceiași ped;
cel ce se va servi de un P. fals; cei
ce vor fi înlesnit trecerea peste
frontieră în mod fraudulos. P. se
timbrează cu: 200 lei pe termene de
3 luni, cu 300 lei pe 6 luni, cu 500
lei pe 12 luni și P. de emigrare
(plus sporuri de 204-10%). Pt. cei
ce merg în misiuni of. saw studii
numai cu %. Plata taxei se face
 Pastorală — Pater
prin aplicare de timbre mob. sau
prin viză.
Pastorală, scrisoarea adresată de
un e^iscup preoților și credincioși­
lor săi, mai ales la sărbătorile mai
mari, cuprinzând învăiături dog­
matice și îndemnuri în viață mo­
rală.
Pășuni, se înțeleg acele terenuri
proprieiatca comunelor, locuitorilor
sau scaiului destinate pt. pășunatul
vitelor, te disting în: „pășuni co­
munale'' acele terenuri cari sunt
proprietatea comunelor ad-tive, do-
nanuiie prin orice moduri legale.
„Pășuni comune'' sunt acelea apar­
ținând obștiilor, asociațiunilor sau
grupărilor sub orice formă. „Pă­
șuni ae rezervă" în munte sau bal­
tă, aparținând statului, jud. corn,
sau instituțiilor publice puse sub
controlul statului. P. comunale se
întrebuințează pt. pășunat și pt.
cultivarea plantelor de nutreț; nu
pot fi înstrăinate, divizate sau gre­
vate de sarcini. Modul de folosire
a lor se stabilește prin amenaja-
ment întocmit de organele Minist.
de agricultură, care este obligator
pt. comune. Dacă P. este destinat
la mai multe comune dr. fiecăreia
este determinat de numărul locui­
torilor. Au dr.. a folosi pășunea
comunală: toți proprietari de vite
cari n’au pășune proprie sau co­
mună. Ad-ția și exploatarea păș.
com. se lace de consiliul eoni, și
primar, sub controlul serv, agricol
județean. Comuna nu va plăti ni­
mic primarului sau funcționarului
însărcinat cu ad-ția P. Pt. folosința
pășunei primăria este obl. a în­
cheia contracte cu locuitori, fixând
anumite taxe pt. fiecare cap de vi­
tă. Comuna are dr. de detențiune a
vitelor pt. neplata taxei de pășu­
nat. Bugetul pășunei comunale va
forma un capitol separat în buge­
tul general al com. Veniturile P.
sunt afectate pt. necesități proprii
ale pășunei: plata prețului, datorii­
lor, impozitelor, chelt. de ad-ție, lu­
crări de întreținere, îmbunătățiri,
amenajamente, plata și întreținerea
reproducătorilor, etc. Numai după
acoperirea acestora, excedentul va
putea fi întrebuințat la alte lucrări.
Paza vitelor pe pășuni se face de
paznici angajați și plătiți de comu­
— 445 —
nă; supravegherea se face de orga­
nele corn. Când pășunea este mai.
mare de 100 ha. se pot angaja paz­
nici de pășune cari au calitatea de
agenți de poliție. Pășunile comune,
se administrează de asociație de
pășunat (v. c.) formată din toți be­
neficiari și proprietari pășunei.
Când. într’o comună se află atât
pășune comună cât și comunală, sa
va putea constitui asoc. de pășunat
comun. Comuna având dr. propor­
țional cu întinderea P. Sunt regle­
mentate ide legea P. din 25 Aprilie
1928 și regulam. 12 Iunie 1928. Con­
trolul aplicării legii este dat orga­
nelor ministerelor: agriculturi, in­
terne și finanțe; poliția este încre­
dințată: paznicilor, jandarmilor,
primarilor, notarilor, etc. Contro­
lul bănesc al asociațiilor de pășu­
nat se face de: primpretor și orga­
nele serv, agricol jud. sunt respon-
zabili de nereguli sau fraude pro­
venite din negligență (49). Se pe­
depsesc cu amendă de 500—5000 lei
acei ce schimbă destinația P. cei ce
Introduc vitele înainte de epoca fi­
xată de autorități. Contrav. se ju­
decă de judecătorie.
Pătârlagele, com. rur. în jud.
Buzău, reșed. plășii Buzău. 996 loc.
în 1931 i s’au atașat 16 sate din
jur. Judecătorie, secție jand. poștă,,
cfr. în loc. Prefectură, tribunal Bu­
zău la 56 km.
Patentă fixă, este un impozit
fix pe care îl plăteau micii indus­
triași și comercianți, al căror venit
net nu întrecea de 150.000 lei anual.
Cota este pt. veniturile delà 5001
lei la 150.000 lei de 400—14.000 lei
imp. către stat; micile asociațiuni
miniere 15% din valoarea brută a
aurului sau argintului, prin reți­
nere directă de oficiile de schimb.
Micii meseriași vor fi impuși cu
reducere de 20%; a fost desființat.
Pater ist est quem justae nup-
tiae demonstrant; este o regulă de
drept, în virtutea căreia acela este
tatăl, pe care o căsătorie legitimă
îl arată. Bărbatul mamei mele este
tatăl meu; adică ori de fâ+o ori un
copil este conceput în timpul căsă­
toriei, este o prezumpție legală că
acel copil este legitim, adică eșit
din operile soțului.
 Paternitate — Patroni
Paternitate, (Dr. civ.) este legă­ următoare, ca un tezaur neprețuit
tura ce unește pe tată cu copilul și ca o garanție a viitorului. (Dr.
.său. (v. Filiațiune). P. este legitimă, M. Văraru, Dr. Const, pag. 24).
acetici cana rezultă uintr’o căsă­ Patriarhatul, Înseamnă epoca de
torie (v. c.), naturală rezultată în trecere uela matriarhat (v. c.) la
afară de căsătorie, recunoscută de starea de monogamie patriarhală.
tată prin actul căsătoriei sau act S’au domesticit animalele și tur­
autentic; civilă rezultată din a- mele, s’au ivit bogății necunoscute.
dopțiune (v. c.). Copiii legitimau, Cele două trebuinți primordiale ce
v..r atta aceleași drepturi ca și co­ călăuzeau pe omul primitiv: sexua­
piii legitimi. Căutarea paternității litatea și foamea s’au disciplinat.
dcpă legea rom. și îranceză, este In regimul patriarhal, predomină
interzisă, afară de cazul răpirei, autoritatea bărbatului, celui mai
când epoca răpirei va corespunde tare. Gelozia naște și omul consi­
cu cea a zănuslirei copilului. Lé­ deră femeia sau femeile sale drept
gué civile uin Ardeal, admit cău­ proprietăți. In acest regim se naște
tarea paternității în orice împre­ cultul strămoșilor; cel care a mu­
jurări. Căutarea maternității este rit se transforma în zeu și veghea
permisă. Copilul ce-și va reclama mai departe asupra familiei.
mama, va li dator a dovedi prin Patriarhie, teritoriul asupra că:
acte că el este (a04—308 C. civ.). P. ruia se extinde' jurisdictiunea u-
în dr. internațional se determină nui patr±arh, cuprinzând mai mul­
•după Legea care cârmueste căsăto­ te mitropolii și eparhii. P. rom.
ria în momentul nașterii copilului. s’a înființat în 1922, mitropolitul
Puterea paternă în regulă genera­ primat al Rom. Dr. Miron Cristea
lă, este cârmuită de legea tatălui. fiind înălțat la rangul de patriarh,
Prin anteproiectul codului civil, se (v. Culte).
admite căutarea paternității, în Patricieni, în imperiul roman
scop de despăgubiri pt. întreținere, (v. c.) se numeau învingătorii, adi­
.cheltueli de lehuzie și pensiune ali­ că o clasă civilă și politică privi­
mentară pt. copil. Acțiunea va pu-
dea fi pornită în tot timpul mino­ legiată. Ei aveau singuri dr. de-a
ocupa funcțiunile publice; P. erau
rității copilului și de copil în 3 ani în perpetuă luptă cu „plebeii“ cla­
delà dob. majorității. Paternitatea
se va prezuma: dacă pretinsul ta­ sa supușilor.
tă a coabitat cu mama copilului Patrimoniul sacru, interdiece-
între a 300 și 180-a zi, înaintea naș­ san se numește fondul destinat pt.
terii copilului, afară dacă, mama întreținerea episcopiilor, ordinaria-
a avut o purtare nevrednică; când telor, seminariilor și parohiilor
în timpul zămislirei, mama a fost greco-catolice. Se alimentează din
siluită sau răpită, cânii mama a toate veniturile averilor bisericești,
fost logodită, când au trăit în con­ subvențiuni și din contribuția sta­
cubinaj, etc. Pensiunea alimentară tului, la salarizarea clerului. Este
pt. copil se acordă până la majo­ administrat de consiliul episcopi-
ritate. lor; este persoană juridică, (art.
XIII concordat), (v. c.).
Patria, este o legătură sufletea­ Patrimoniul statului, regulam,
scă, indisolubilă, ce se stabilește privitor la inventarierea ratrimo-
între un pământ și generațiile cari niului Statului Mon. Of. 61/1930.
s’au născut, au trăit și au dispărut
pe acest teritoriu. Bucuriile și du-, Patroni, (Econ. soc.) se numesc
rerile unui trecut îndelungat, ci­ persoane fizice sau juridice, cari
mentează cea mai strânsă legătură ocupă în mod obișnuit la lucru, în
între stat și teritoriu respectiv. întreprinderi sau exercițiul profe­
Sângele generațiilor trecute, s’a siei lor, unul sau mai mulți lucră­
vărsat pt. apărarea lui și teritoriul tori sau funcționari particulari, fie
unui stat, păstrează în sânul său în timpul anului, fie numai la a-
osemintele eroilor cari au știut să-l numite epoci; proprietarii sau ar­
apere, contra dușmanilor din mă! orii de vase, persoanele cari
.afară pentru a-1 trece generațiilor dau în mod regulat lucrătorilor de

446
 Patrularea — Pedeapsă
lucru; societăți, asociațiuni, orga-
nizațiuni, etc. cari angajează unul
sau mai mulți lucrători sau func­
ționari. P. nu poate ține ucenici (v.
c.) decât numai dacă, posedă un
titlu de capacitate profesională.
Sunt incapabili de a ține ucenici:
cei condamnați pt. crime sau fapte
infamante, cei decăzuți din dr. de
a fi tutori, cu purtări vitioase, cari
n’au împlinit vârsta de 21 ani; băr­
bați necăsăt. văduvi sau cari nu
locuesc cu soția, nu pot angaja u-
cenici sub 18 ani. Dr. de a ține u-
cenici, poate fi ridicat de autori­
tatea industrială respectivă, fie
provizor sau definitivi, (v. 2—4 leg.
Contractelor de muncă 1929). Pt.
prestarea serviciilor sale P. este
obl. a încheia cu salariații, con­
tractul individual sau colectiv de
muncă (v. c.) el este obl. la plata
remunerației stipulate; P. este obl.
a acorda salariatului un concediu
anual de odihnă; a îngriji ca exe­
cut. muncii să nu aducă vreo vă­
tămare salariatului.
Patrularea jandarmilor, este
■executarea serviciului ordinar. E-
fectivul P. este în principiu un șef
de post și un însoțitor; în împre­
jurări speciale, va putea fi mărit.
P. compusă dintr’un jandarm va fi
în următoarele cazuri: ca patrulă
de control a celorlalte, ca excorta
unui individ nepericulos. pt. linii
de comunicație, pt. patrularea în
comuna de reședință, gări, stațiuni
balneare. El poate fi numai șef de
patrulă. Jandarmii patrulează pe
jos; trebuie să aibă ținută regle­
mentară, înarmați cu cartușe. Îna­
inte de plecare șeful de post înmâ­
nează șefului de P. foaia de patru­
lare și dă instrucțiuni, ordonă în­
cărcarea armelor. Jandarmii ob-
searvă cu toată atențiunea terenul,
drumul, împrejurimile; jandarmii
n au voie a se despărți, ei merg pe
ambele margini ale drumului. Se
vor face notări în foaia de patru­
lare. P. este .normală“ care se
execută obișnuit și ,,specială“ care
urmărește observarea unei părți de
teritoriu, un obiect, etc. Jandarmii
execută serv, exterior în medie 24
ore vara și 18 iarna.
Păuliș, comuna urbană în jud.
Arad, 2(1(11 loc. pretură, judecătorie
— 447 —
Radna. cfr. și P. t. t. în loc. Arad
82 km.
P. C. A. prescurtarea cuvinte­
lor Regia Porturilor și Căilor de
comunicație pe apă (v. c.).
Pecica, com. rurală în jud. A-
rad, reșed. plășii. 8622 loc. Judecă­
torie, percepție, secție jand. P. t.
t. cfr. în loc. Prefectură, tribunal
Arad 21 km.
Pecul, se numește plata cuve­
nită condamnaților pt. muncile e-
fectuate în penitenciare (y. c.). P.
este de 30—35% din beneficiul mun­
cii, pt. condamnați la muncă sil­
nică și temniță; 40—45% pt. con­
damnați la închisoare corecțională
și colonii.
Pedagogia, este știința princi­
piilor și arta mijloacelor educației
școlare.
Pedeapsă, (Dr. pen.) este răul,
suferințe pe care o înfige societa­
tea, prin reprezentanții săi indivi­
dului care e condamnat judecăto-
rește pt. o infracțiune (v. c.). Rolul
pedepsei este: să coreagă pe infrac­
tor, să prevină comiterea de noui
infr. La popoare vechi P. era cru­
dă, sălbatecă. La Romani erau pe­
depse cu moartea prin andere, prin
spânzurare, etc. Codul lui Matei
Rasarab prevedea arderea pe rug,
turnarea de plumb topit pe gât.
Sub influența scrierilor lui Becca­
ria (1764) toate legiuirile lumii au
fost revizuite în sensul îndulcirii
pedepselor. Codul pen. român este
cel mai dulce, delicvenții trimiși în
judecată, găsesc un sentiment au­
tentic de indulgentă. Calitățile pe­
depsei: să fie personală, să nu se
pedepsească decât cel vinovat; în
antichitate se pedepsea și familia
delicventului; săi fie sigură, să fie
egalitară, lără deosebire de clasă
socială și fără, privilegii; să fie în
proporție cu gravitatea infracțiu-
nei; să fie moralizatoare, să fie
prevăzută de o lege, să fie revoca­
bilă dacă s’a dat din greșală, să fie
destul de severă. Pedeps. pt. crime
la noi sunt: munca silnică pe viață
și pe timp mărginit, recluziune, de­
tențiune și degradațiune civică țv.
ac. c.). Codul de justiție militară
mai prevede pedeapsa cu moartea
și degradațiune militară. Pedepse
 Pedeapsa
corecționale dela 6 luni până la 6
ani; interdicțiunea dr. politice sau
civile (v. ac. c.); începe să curgă din
ziua pronunțării și sfârșesc prin:
prescripțiune, amnistie, reabilitare
(v. ac. c.), iertarea soțului în caz
de adulter. In legislațiile streine
există și azi pedeapsă cu moartea
(v. c.).
Pedeapsa bâtei, sau „douăzeci și
cinci" a fost o P. care se putea a-
plica celor ce comiteau abateri de
ordine morală, sau cu privire la
siguranță persoanelor. A fost prac­
ticată în special, în timpul războiu­
lui și după Unire, fără ca să fi
fost prevăzută de vreo lege. Con­
stituția din 1923 a abrogat aseme­
nea pedepse. In Unearia a fost pre­
văzută de legea XXIV 1920, abro­
gată după un an, în baza căreia se
putea aplica bărbaților 5—25 lovi­
turi. Era aplicată de justiție pt.
acei, față de cari pedepsele obici­
nuite nu aveau mare efect. In tim­
purile din urmă a fost aplicată în
Dania (v. c.) prin leerea din 1 Apr.
1905—. 1911, pt. bărbați de 18—55
ani. In Anglia prin legea 1863 și
prin „Criminal low ’ 1912, pt. răpi­
tori de fete și criminali. In Prusia
s’a anlicat până în 1919.
Pedeapsa cu moartea, iDr
pen.) este o pedeapsă criminală, ca­
re se execută prin: decapitare,
strangulare, sau electrificare. La
noi nu există decât în timp de răz­
boi, la militari; există la multe po­
poare din Europa și este pedeapsa
care o întâlnim la toate popoarele
din cele mai vechi timpuri. Pt.. pri­
ma dată în sec. al 18-lea, sub in­
fluența scrierilor lui Beccaria s’a
pus problema legitimității ei. Cri­
ticele aduse P. c. m. sunt: nu e gra-
dabilă, este ireparabilă în caz de
erori judiciare, acesta este argu­
mentul mai principal și temeinic;
e demoralizatoare, nu corigea pe
condamnat; este ineficace neîmpie­
dicând asasinatele: e inee-ală pt. că
unii o preferă în locul muncii sil­
nice, pt. alții este îngrozitoare; e
contrarie religiunei, viata fiind da­
tă delà Dzeu. omul n’are drentul
să o răpească. Contra argumentele
sunt: e justă, pt. că se aplică unui
individ care a omorât pe un altul
cu premeditare, e necesară pt. că
— 448 —
apără societatea de criminali, cari
au posibilitatea să evadeze din în­
chisoare, este pedeapsa cea mai
exemplară, care intermediază în
gradul cel mai mare, împiedica'
promovarea de noui criminali des-
cendenți. In America nu numai le­
gile o prevăd, dar chiar poporul o-
aplică „Legea lui Lynch’’ (v. c.). P,
c. m. există în: Franța, Germania,
Danemarca, Spania, Suedia, Anglia,
Austria, Ungaria, Serbia; în Bel­
gia figurează în cod, dar nu se a-
plică. E desființată în: Italia, Ro­
mânia, Portugalia, Norvegia, Olan­
da. Codul just. mii. o prevede la noi,
în ipoteze grave, în timpul răsbo-
iului pt. trădarea, etc.
Pedeapsa pt. neglijență în ser­
viciu, după diferitele legi în vigoa­
re în Ardeal după unire, organele
justiției aveau dr. a aplica diferite-
amenzi funcționarilor comunali și
în deosebi notarilor comunali, în­
sărcinați de aceste autorități cu di­
ferite lucrări în interes particular;
ca: inventare, partaj, etc. în cazul
când nu s’ar fi întocmit la timp
aceste lucrări. Astfel s’a făcut mult
abuz cu aceste amenzi întrucât se
aplicau în mod arbitrar, fără,
ascultarea funcționarului, fără a
se putea constata vina acestuia.
Statutul funcț pubi, a curmat acest
abuz de pedepsire și a reglementat
procedura aplicării pedepselor, a-
brogând orice texte din legi sau re­
gulamente din întreg cuprinsul tă­
rii cari dau dreptul autorităților
judecătorești de a aplica amenzi..
Textele cari se referă Ia disciplina
funcționarilor sunt ârt.. 51 și urm.,
din Statut și 91 și urmă din Regu­
lament. Art. 91 Regulament spune:
Funcționarii vor p.utea fi pedepsiți:
disciplinar în cazul când nu exe­
cută îndatoririle de serviciu, puse
în sarcina lor prin legi, regulamen­
te, ordonanțe sau ordine scrise. Art-
51. (Statut). Pedepsele disciplinare
sunt: 1) mustrarea verbală sau
scrisă; 2) mustrarea cu pierderea
salarului pe cel mult 15 zile; 3)
ștergerea de pe-tabloul de avansări;
4) mutare pe cale disciplinară; 5)
excluderea din serviciu până la 6
luni cu pierderea salariului; 6) pu­
nerea în disponibilitate: 7) desti­
tuirea. Art. 52. Pedepsele delà Nr...
 Pedepse
1) și 2) se pot aplica de șeful su­
perior al autorității, de care de­
pinde funcționarul. Celelalte pe­
depse se dau numai cu avizul con­
form al comisiei de disciplină. Mai
departe se descrie procedura an­
chetei, judecata în fata comisiei,
etc. Art. 70 spune: Se abrogă orice
legi, regulamente sau dispoziții de
orice natură din întreg teritoriu
Româmei, contrarii prezentului
Statut, la punerea lui în aplicare.
In virtutea acestor texte, nici-o pe­
deapsă nu se poate aplica funcțio­
narilor publici deci și notarilor de­
cât de șeful superior al autorității
de care depinde funcționarul, după
o prealabilă anchetă și după ascul­
tarea funcționarului și după avizul
conform al comisiunei de discipli­
nară: orice legi, regulamente sau
dispozițiuni de orice natură din în­
treg teritoriul României (deci și din
Ardeal) contrarii Statutului, adică
prin cari s’ar aplica măsuri dis­
ciplinare, de alte autorități decât
acele indicate de Sta*ut și cu alte
forme decât cele prescrise tot de
statut, sunt și rămân abrogate.
Texte de atâtea ori consfințite de
jurisprudent. Reiese clar că auto­
ritățile judectăorești n’au dr. să a-
plice pedepse notarilor com. pt. ne­
glijență în serviciu, chiar dacă di­
ferite legi din provinciile alimte le
dau dr. Asemenea pedepse sunt:
arbitrare, ilevaie și jignitoare pt.
demnitatea notarului si ce este mai
curios că tocmai justiția este acea
cari le aplică în disprețul dispozi-
țiunilor categorice ale Statutului
dar și mai interesant este acea că
nimenea nu s’a sesizat de această
măsură. Ce este ue făcut în împre­
jurarea când notarul să srăsește în
fața unei asemenea i-’choieri de ne-
densire a iud°rătorului? Se va face
întâmmnare la ai’tcriJa+ea care
le-a aplicat și în caz când nu vor
fi retrăsese va cere reformarea ei:
de către ’Tr’bunal aa-ă emană delà
iude-'ătnrie d de către Curtea de
Anei da"ă emană ir1ela Tribunal:
pentru: incompetență, violarea tex­
telor amintite mai sus. imixtiune,
etc. (Extras din România Ad-tivă,
Dec. 1934).
Pedepse, (Dr. pen.) după noul
cod penal sunt următoarele: Pe­
- 449
depsele privative de libertate, pentru
crime sunt: munca silnică pe viață
și pe timp mărginit 5—20 ani; tem­
niță grea ciela 3 la 15 ani. In
materie politică: detențiunea grea
pe viață și pe timp mărginit 5—20
ani; detențiunea riguroasă dela 3
la 15 ani; privative de libertate și
pecuniare, pentru delicte sunt: în­
chisoare corecțională dela una lună
la 10 ani și amenda delà 2000 la
20.000 lei. In materie politică: de­
tențiunea simplă dela una lună la
10 ani și amenda delà 2000 la 20.000
lei. Pt. contravenții sunt: închisoa­
re polițienească dela una zi la una
lună și amendă delà 50 la 1000 lei.
Pt. adolescenți: mustrare, libertate
supravegheată, educație corectivă,
închisoare corecțională, sau deten­
țiune simplă. Pedeapsă privativa
de drepturi nu poate fi pronunțată
în contra adolescentului. Pedeap­
să pecuniară se poate aplica numai
în icazul când adolescentul este
mai mare de 15 ani și are avere
sau profesiune. Pedeapsa muncii
silnice, a temniței grele, a deten­
țiunii grele și riguroase, atrage de
drept degradațiunea civilă pe tim­
pul executării pedepsei si pierd, dr.
publice. Condamnații sunt incapa­
bili de a-și administra averea lor
și de a dispune de ea prin acte în­
tre vii, pe timpul pedepsei. Ei sunt
puși sub curatela, după formele
prevăzute de codul civil, pt. numi­
rea curatorilor. Bunurile condam­
natului îi sunt predate după exe­
cutarea pedepsei și curatorul va da
socoteală de administrațiunea sa.
In timpul executării pedepsei, nici
o sumă, nici un fel de ajutor, nici
o parte din avere, nu poate fi în­
credințată condamnatului la mun­
că silnică. Femeile condamnate la
oricare din pedepsele de mai sus;
vor fi ținute separat de bărbați și
supuse la o muncă potrivită sexu­
lui și vârstei lor. în raport cu re­
gimul rede’ sei. Pe lângă pedepsele
privative de libertate, instanța va
pronunța si amenda, ca pedeapsă
complimentară, în carurile nrevă-
zute de lece. Pedepsele privative
de drepturi sunt: degradarea civi­
că delà 3 la 10 ani, în materie de
crimă: interd'cția corecțională delà
unu la 6 ani, în materie de delict;
decăderea din puterea părintească.
29
 Pedepse — Penitenciare
în cazurile prevăzute de lege.
Aceste pedepse însoțesc de drept,
pedepsele privative de libertate, în
timpul executării lor. Condamnații
primari vor ti complect separați de
r ecidi viști, iar minorii de majori.
Ei vor li închiși în secțiuni spe­
ciale, complect despărțite. Admi­
nistrația penitenciară va fixa o me­
serie pt. conciamnații care nu au
niciuna. Intelectualii sunt întreb,
la lucr. potrivit aptitudinei lor. Pe
lângă fiecare penitenciar, colonie
penitenciară, instituit de educație
corectivă, funcționează o comisiu-
ne de supraveghere, compusă: din
președintele tribunalului respectiv,
sau un judecător delegat de el; din
primul procuror sau procurorul
tribunalului, precum și din direc­
torul, preotul, învățătorul și medi­
cul instituțiilor de mai sus și un
delegat al societății de patronaj.
Când durata pedepselor este hotă­
râtă pe zile, luni sau ani, ziua se
socotește de 24 ore, luna de 30 zile
și anul de 365 zile. Ziua în care în­
cepe pedeapsa și ziua în care înce­
tează, se țin în seamă condamna­
tului, ca zile depline. Durata ori­
cărei pedepse privative de ’liber­
tate, se socotește din ziua în care
condamnatul este închis. In cazul
unei condamnări la cel mult 2 ani
îchisoare corecțională. detențiune
simplă sau amendă, instanța de
fond, prin însăși hotărârea con-
damnatoare, poate suspenda exe­
cutarea pedepsei pronunțate, pe
timp de 3 ani, plus durata pedepsei
dacă condamnatul n’a suferit mai
înainte nici o condamnare privati­
vă de libertate pt. crimă sau de­
lict, chiar de a fost reabilitat.
Pedepse disciplinare, (Dr. dis-
cipl.) prevăzute în art. 51 din Sta­
tut sunt: mustrarea verbală sau
scrisă, mustrarea cu pierderea sa­
lariului până la 15 zile, ștergerea
de pe tabloul de avansări, mutarea
pe cale disciplinară, excluderea din
serviciu pe timp de maximum 6
luni, cu pierderea salariului, pu­
nerea în disponibilitate si destitui­
rea. Ultimelee două pedepse se a-
plică de șeful autorității; celelalte
p. se dau numai cu avizul comisiei
de disciplină (v. c.). Trimiterea în
judecată corn, discipl. se hotărește
- 450
de șeful autorității, pe baza unor
cercetări a șefului ierarhic, cu
ascukarea funcț. care are dr. să ia
cunoștință de cuprinsul dosarului.
Funcț. pedepsit cu punerea în disp.
nu mai poate fi reprimit, decât
după doi ani, în clasa cea mai de
jos a funcțiunei ce a avut, iar cei
destituiti nu vor mai putea ocupa
niciodată vreo funcțiune publică.
Pedepse pt. funcționari C. F. K.
sunt: „de ordine“ mustrarea, amen­
da și blamul; „disciplinare“ muta­
rea, întârzierea delà avansare, dis­
ponibilitatea și destituirea. Cele de
ordine se aplică de șefii ierarhici;
cele disciplinare de comisiile dis­
ciplinare. Mustrarea verbală sau
scrisă, se aplică pt. prima greșală
mică, neglijențe, neregularități
fără urmări pt. serviciu. Amenda
până la 15% reținere din salariu
se aplică celui pedepsit cu mustra­
re. Blamul cu înscrierea în statul
de serviciu, se aplică celui pedepsit
cu P. precedente. Mutarea discipli­
nară se a lică funcț. cu purtări
rele în serviciu și societate; întâr­
zierea delà avansare, pt. neglijențe
sau abateri compromițătoare, în
urma mutării disciplinare. Pune­
rea în disponibilitate se aplica pt.
abateri grave, cu posibilitatea
funcț. de-a ocupa alte funcțiuni pu­
blice. Destituirea este P. cea mai
gravă; se aplică pt. părăsirea pos­
tului, neprezentare motivată la ser­
viciu, provocare de accidente gra­
ve, refuzul sau părăsirea serviciu­
lui cel puțin 10 zile consecutive, în­
sușirea de bani 3au materiale, sau
distrugerea lor, primire de daruri,
rapoarte falșe, greșeli grave, insti­
gare la greve, etc.
Penal, v. Legiuiri. Drept. Co­
dul.
Penitenciare, (Dr. pen.) sunt or­
ganizate prin legea din 30 Iul. 1930.
Pt. executarea pedepselor privative
de libertate sunt următoarele P. de
muncă silnică și pe timp mărginit,
de temniță grea, pt. detențiune, pt.
crime, recluziune, corecționale, tem­
niță ușoară, detențiune nt. delicte,
colonii agricole, industriale, Pt. va­
gabondaj și case de sănătate. In
capitala fiecărui județ funcț. câte
un P. pt. pedepse (v. c.) rână la 6
luni închisoare. Pt. executarea mă-
 Pensia
surilor preventive funct. institute
de prevențiune (v. c.). P. sunt or­
ganizate pe baza sistemului pro-
.gresist. „P. de muncă silnică'1 sunt
instalate în regiuni miniere; con­
damnării vor fi separați; executa
• osânda în P. deosebite sau despăr-
țăminte speciale; în timpul nopții
vor ii închiși în celule individuale.
In caz de transportare vor fi puși
în tiare; au voie să trimită și pri­
mească scrisori, odată pe lună; pot
fi vizitați la 2 luni numai de rude,
sub control. Sunt supuși la regim
sever ue muncă în mine, sau in­
dustrii, păstrând tăcerea. Nu pot
să-și înuulcească traiul cu alimen­
te aduse uin afară sau din interio­
rul cantinei; poartă costum spe­
cial. Pt. P. de temniță grea pe viață
se aplică acelaș regim. „Temniță
grea' sunt instalate în centrele in-
-dustriale; condamnații vor fi în­
chiși în timpul nopții în celule in­
dividuale, muncă în ateliere; pot
să-și îndulcească traiul cu alimen­
te. Pt. P. de recluziune, se aplică
acelaș regim cu uniformă. P. de
detențiune pt. crime: închiși în tim­
pul nopții în celule. Zilnic o oră
de plimbare, poartă costum, mun­
că obligatorie în ateliere. P. corec-
ționale: închisoare celulară în tim­
pul nopții; drept de plimbare, se-
parațiune; costum, muncă obliga­
torie, în ultimele luni muncă în
'semi-libertate. Temnița ușoară a-
celaș regim. Colonii agricole: mun­
că agricolă obl. Casele de sănătate;
deținuții internați, vor fi tratați
potrivit cerințelor medicale. Toți
•deținuții sunt supuși mijloacelor de
instrucțiune și educațiune, dacă au
o pedeapsă mai mare de 6 luni și
nu au trecut de 40 ani. Pt. îndru­
mare morală, li se vor ține cuvân­
tări și vor participa la servicii re­
ligioase. P lângă fiecare P. va
funcț. o societate de patronaj (v. c.).
Cei ce au meserie, vor practica me­
seria obișnuită; ceilaTi vor învăța
câte o meserie. Deținuții preveniți
nu sunt obl.. să muncească. Bene­
ficiile muncii se va împărți: 45%
statului, 20% părții civile și 35%
deținutului, la muncă zilnică și
temniță: 60% statului, 40% deținu­
tului din instituții de prevenție. Pt.
condamnații recidiviști (v. c.) par­
tea va fi mai mică cu 10%. Partea
— 451
cuvenită victimei se dă anual, a-
ceea a condamnatului, se va da ju­
mătate lunar, afară de condamn,
la muncă zilnică și temniță și
cealaltă jum. la ispășirea pedepsei.
Toate P. și institutele, vor avea
secțiuni complecte pt. femei și mi­
nori. Regimul stabilit pt. bărbați
este aplicabil și femeilor. Deținuți
cari fac dovadă de rele purtări pot fi
pedepsiți cu: mustrare, diferite in-
terțdicții, suspendarea preumblării
zilnice, interzicerea comunicării, re­
ținerea peculului (v. c.) pe 15 zile,
diminuarea porției de hrană, cul­
carea pe pat fără saltea. izcÂarea,
etc. Conducerea P. este încredința­
tă Direcțiunei Generale a P. în
frunte cu directorul general și un
consiliu superior, compus din 10
membrii, magistrati, juriști, etc.
Fiecare P. este adm. de un director
sau subdirector, secretar, intendent,
învățători, preoți, medici, maeștri,
infirmieri, gardieni.
Pensia de accident, este de 2/s
din salarul asiguratului pt. incapa­
citate totală. După moartea pensio­
narului, soția are dr. la 20% din
salariul asiguratului, acelaș dr. îl
au părinții sau copii legitimi.
Pensia de invaliditate, pt. sa-
lariații industriali și comerciali,
este regi, de L. din 8 Aprilie 1933.
Drepturile la P. i. se obține în ur­
ma unei boli urmată de o incapa­
citate de muncă. Se compune din-
tr’o sumă fixă, potrivit clasei I—V,
după o cotizațiune de boală (v. c.)
de cel puțin 200 săptămâni, cu obl.
ca asiguratul, să fi cotizat cel pu­
țin 16 săptămâni anual. După
moartea pensionarului urmașii au
dr. la pensie: 50% soția sau soțul
supraviețuitor, 33% copii legitimi
până la vârsta de 18 ani. (art. 18—
22). Pensiile de orice fel, se suspen­
dă, în caz de închisoare, când asi­
guratul locuește în străinătate; în­
cetează când s'au folosit acte fal­
șe, când asiguratul a fost expulzat,
când văduva se recăsătorește. In
caz de accident de muncă P. se a-
cordă cea mai mare.
Pensia urmașilor, este aceea ca­
re se acordă văduvei și copiilor le­
gitimi ai funcționarului decedat,
dacă acesta avea cel puțin 10 ani
de serviciu. Văduva are dr. la pen-
29*
 Pensiune
sie, dacă celebrarea căsătoriei s’a
făcut înainte de înscriere la pen­
sie; cota este 26% pană ia 2 ani ne
căsăt. uin pensiunea cuvenită so­
țului, cu un spor de 8% pt. fiecare
an căsăt. până la 5 ani; 66% pt. 15
ani ' ue căsăt. și 70% pt. 30 an de
căsăt. Dr. de pensie al văduvei du­
rează până la moarte; ea are acest
dr. și în cazul când ea însuși ar
fi funcționară sau chiar pensiona­
ră; vO,.,n au arept la pensie până
la vârsta de Îs ani, sau 21 ani,
când urmează studii. Cota este de
20% pt. un copil, 35% pt. doi și
50% pt. mai mulți din pensia cu­
venită tatălui. Orfani de ambi pă-
rn.i: 50% pt. un copil, 75% pt. doi
și P. întreagă pt. mai mulți. Juris-
prudența a statorit că. copii unei
funcționare decedate nu au dr. la
pensiune dacă tatăl lor trăiește.
Pensiune, statutul funcț. pubi,
prin art. 21 prevede că pt. timpul
servit cu rețineri, funcționarul are
dr. la o pensiune, proporțională cu
timpul și saiariul avut în momen­
tul pensionării. Prin P. își asigură
funcț. putința de a trăi în chip cu­
viincios, atunci când vârsta, boaia
sau in.irmitățile, nu i-ar mai per­
mite să-și îndeplinească serviciul
în mod normal. P. este achitarea
unei datorii a statului, chiar când
ar fi superioară vărsămintelor fă­
cute; este remunerarea serviciilor
trecute ale funcționarului, un tel
de. remunerare, pe care a datorit-o
statul funcționarului, pt. servicii­
le sale din trecut, dar pe care o
servește într’un moment, când
prestarea acestor servicii a încetat.
P. este reglementată de legea gen,
de pensiuni din 15 Apr. 1925, cu u-
nele medi icări din 15 Mai 1928, 20
August 1929, 26 Apr. 1930, 18 Apr.
1931 și 3 Aug. 1931; această lege a
înlocuit Leg. din 1902. După aceste
texte, au dreptul la pensii to;i
funcționarii statului, județelor sau
comunelor, militarii etc. cărora li
s’au reținut pt. casa generală de
■ensiuni. P. sunt pens. pt. vechime
în serviciu, pens. pt. infirmități și
pens, urmașilor, (v. ac. c.) Stabili­
rea dr. la P. se face de comisiunea
de pensii (v. c.) de pe lângă Casa
Gen. de Pensiuni (v. c.) pe baza ac­
telor prezentate, fără citarea păr-
— 452 —
. uociziunile acestora sunt emisa;
cu dr. de a^el la Curtea de Con­
turi (v. c.) în termen de 60 zile li­
bere, cu dr. de recurs în Casație în
30 zile libere. P. se compune din:
pensia ae rază și cele vreo 11 spo­
ruri, adoriate din 1919 până în
19d0, cari reprezintă cam 60% din
pensiunea de bază, mânerile pt.
pensii esce de lo/o asupra salariu­
lui, cu accesorii și se retina prin
ștatele de salar, vărsându-se de ad-
ți<- casei de pens. P. nereclamată,
timp de 5 ani se prescrie; acele ne­
reclamate, se șterg din registre și
se j lățesc numai delà data recla­
mării lor. Jurisprudența Casației,,
a statorit că P. pot fi reduse prin,
deciziune ministerială. Pens, "unt
personale și definit ve, ele pot fi
revizuite pentru erori de fapt. Nici
un fond pentru pensiuni în sarcina
statului, nu se poate acorda, de­
cât prin lege. (113 Const.). P. nu
poate fi urmărită decât până la
x/s pt. datoriii către stat, chirii,
creanțe alimentare și % pt. resti­
tuirea dotei în caz de desfacerea
căsătoriei. Dr. la pens, se pierde
prin demisiune (v. c.). Sporurile la
pensie delà 1919—1930 au fost: la 1
Iulie 1919 ce 10% pt. ’ensiile de ba­
ză până la 100 Iei, 60% până la 300
lei, 30% până la 600 și 10% peste
600 lei, la 1 Oct. 1922 de 100% asu­
pra rrimului spor; la 1 Apr. 1923
40% ia totalul sporurilor: la 1 Ian.
1924, 12% la totalul sporurilor și
pensia de bază; 'a Ian. 1925, 30%
pensia de bază; la 'an. 1025, 30%
la total; la 1 Jan. 1926, variind de­
là 40—50%, dela 1 Iul. 11%, la L
Mai 1927, de 40% pt. pensionarii în­
scriși până la 1 Apr. 1922, 60% du­
pă această rlată și 20%, după 1925;
Ia 1 Apr. 1928 de 10—20% și Ia 11
Ian. 1930 pens, peste 2000 lei de 16
—21%. Calcularea P. se face nu­
mai pt. timpul cât s’au făcut reți­
neri. In trecut, Begulamentul Or­
ganic (v. c.) a fost prima legiuire,
care prevedea pensiuni; era foarte
darnic cu foștii slușbași ai statu­
lui, pensiunile acordându-se la
vârsta de 50 ani. Funcționarul ca­
re servise 8 ani, lua 1/3 din leafă
când ieșea la pensie. Cel care ser­
vise 16 ani lua 2/3 iar c^l ce servise
24 ani lua leafa întreagă. La sta­
bilirea pensiei, șe ținea seamă de
 Pensiune — Perceperea
ojltima leafă avută în serviciu, Pâ­
nă la 1868, pe.isii.mle nu numai că
erau mari, dar se transmiteau vă­
duvei și letelor nemăritate, până
la moarte, iar bărbaților până la
majorat. Lec ea pens.unilor din
1868, fixa vârsta de pensionare la
■60 ani, când se acorda jumătate
din leafă, după 20 ani de serviciu
și trei pătrimi după 36 ani de ser­
viciu, din care numai o jumăta­
te era transmisibilă copiilor, și
numai până la majorat. Statul fi­
xa suma contribuției sale pentru
pensiuni, la 1 milion »51.851 lei,
iar în caz că suma nu se ajungea,
se scădea o cotă oarecare din pen­
sii.
Pensiune pentru infirmități,
-se dobân ește de funcționarul care
a devenit infirm sau a căpătat o
rănire, care îl face impropriu pt.
serviciu. P. pt. i. este egală cu 40%
•din retribuita cuvenită pt. un ser
viciu de 10 ani, sporit cu cate 3%
pt. fiecare ari, dacă infirmitatea
a fost contractată în timpul servi­
ciului, Dacă infirmitatea face pe
funcț. impropriu de orice muncă,
pensia nu poate fi ma mică de
75%; ea va fi întreagă, când funcț.
a contractat-o în urma unui acci­
dent în serviciu, sau expunerea
vieții în interes public. Când in­
firmitatea provine din alte cauze,
25% din retr. rt. 10 ani, sporită cu
3% pt. fiecare an în plus. Funcțio­
narul infirm va fi pus din oficiu,
sau la cererea personală în retra­
gere, după avizul cornisi unei medi­
cale, compusă din: ad-torul finan­
ciar, medicul primar, al județului,
al casei de pensii și cel curant al
infirmului. Funcționarul infirm,
care înainte de a sesiza comisiunea
medicală a demisionat, n’are dr. la
pensiune. In cazul când funcționa­
rul devine infirm din cauza unor
boale contractată în afară de ser­
viciu, are dr. la un ajutor egal cu
sal. pe un an, fără accesoriu, dacă
a servit nână la 5 ani si pe 2 ani
până la 10 ani, în caz de tubercu­
loză va fi egal cu sal. pe 3 ani.
Pensiune pentru vechime, se
dobândește de drept la vârsta da 57
ani, sau 30 ani de serviciu Pi
funcț. publici, 65 ani pt. cei ecle­
ziastici, 50 ani pt. ofițeri inferiori,
— 453
56 ani pt. ofițeri superiori și 45 ani
pt. reangajați. P. pt. V. încep după
10 ani împliniți; stabilirea se face
după timpul servit cu rețineri, du­
pă media salarului de bază, primit
în cei trei ani din urmă și după
cota de pensiune care este de 25%
din media salariului ultim de ba­
ză după 10 ani de serviciu S' fie­
care an servit peste acest termen,
dă dr. la 3% spor, până la limita
de vârstă (v. c.). Dr. la pensie se
stabilește de comisia de pensii (v.
c.) în urma actelor înaintate (v și
penis uni).
Penticostaliști, (Culte) este o
sectă religioasă ne autorizată de
legea cultelor; aderenții cred în. co­
borârea Sf. Duh în mijlocul oame­
nilor la a 50 zi de post. Sunt o
schismă cela 1 autiști, (v. c.) de cari
se deosebesc prin aceea că, admit
„milenismul" adică Mântuitorul va
veni pe pământ și va judeca lu­
mea în timpul domniei Sale de
1000 ani, cât va sta pe pământ.
Perceperea veniturilor publice,
de orice natură ale statului, jude­
țelor, comunelor sau instituțiilor
publice, rezultând din roluri, con­
tracte sau orice alte titluri, se fa­
ce de administratori, perceptoii,
agenți, notari, etc. Personalul de
percepere face rarte din min 1st de
finanțe. Controlul p. se face de
controlori pt. percepții (v. c.; și
subinspect ori. Organele ele control
rămân responsabile de sumele de­
la pillale de perceptori, dacă pro­
vine din lipsa de control. Percep­
torii sunt obligați a depune o ga­
ranție la Intrarea în serv. Pt. toa­
te sumele neîncasate, perceptorii
sunt responsabili cu averea hr.
Contribuabilul, care nu va achita
impozitele la exigibilitatea lor. va
fi urmărit. Pt. orice sume încasate
(lela contriln ab’l, se liberează chi­
tanțe din registre oficiale. Urmă­
rirea are de obiect: sechestrarea a-
verii debitorului; clacă e mare se
vor lua măsuri de asigurare prin
sigilare. A emul va face un inven­
tar de obiectele sechestrate și va
întocmi proces verbal. O copie de
ne acestea se va lăsa contribuabi­
lului. Dacă în termen de 15 zile
delà sechestrare, nu se va achita
imp. se vor face publicațiile de li
 Percepții — Perchizitie
citație, iar în ziua fixată se va
proceda la vânzarea obiectelor. Pt.
sumele mai mari de 5000 lei se va
face după autorizarea ad-toru.ui
financiar, pilefec'tului sau prima­
rului pt. imp. jud. sau comunale.
Nu se pot urmări: paturile, așler-
nuturile și îmbrăcămintea strict
necesară, boi trăgători, o vacă,
patru capre, șease oi, sau un râ-
mător și nutrețul lor. Carul, căru­
ța, plugul!, cărți, mașini trebuin­
cioase, stupi, echipamente etc. ț4—
34 L. percep. 1931.)
Percepții fiscale, funcționează
în fiecare județ, pt. urmărirea și
perceperea veniturilor publice. Au
aceiași ccmpetință ca și circum­
scripțiile de constatare (v. c.j. In
fruntea fiecărei P. este un percep­
tor numit dintre candidații pose­
sori ai diplomei de bacalaureat,
școli superioare de comerț sau de
învățători, în urma unui stagiu
și examen de admitere. Percepto­
rul este răspunzător de întreaga
gestiune a circumscripției sale;
primește vărsările făcute de agen­
ții de încasări, varsă sumele la ad-
ția de încasări, (v. c.) cu autoriza­
rea ad-torului face plăți, întoc
mește și liberează carnete de con­
tribuabili, (v. c.) supraveghează
activitatea perceptorilor de agenții
și funcționarilor în subordine. La
P. se păstrează rolurile nominale
pe comune. Perceptorii comunică
debitele la agenți, prin ext.’ise și
borderouri. In Ardeal și Banat, în
comunele rurale, funcțiunea de
perceptori o îndeplineau notarii,
(v. c.) cari aveau aceleși drepturi
și oblie-aițuni, în ce privește urmă­
rirea și perceperea veniturilor, ca
și perceptorii de agenti. In 1934
s’au luat notarilor această atrib.
rămânând P. pt. impozite comuna­
le. Pt. una sau mai multe comune
funcționează perceptorii de agenți,
cari fac numai urmărire și înca­
sare (26.32 L. 1 Ian. 1933.)
Perceptor, este șeful oficiului
de percepere al veniturilor publice;
funcționează sub răspunderea ad­
ministratorului financiar. La In­
trarea în funcție depune o garan­
ție, echivalentă cu retribuția brută
pe 2 ani. Sunt responsabili de su­
inele delapidate de agenții de per­
- 454 —
cepere. Ministerul poate acordat
prime în raport cu încasările rea­
lizate la sfârșitul anului. Sunt res­
ponsabili cu întreaga lor avere,,
fără a mai lua nici-o Inscripție pt
sumele neîncasate la data exigibi­
lității. Până în a 2 lună dela linea
anului, sunt obligați a-si înainta
ad-țiilor financiare, conturile de-
gestiune pe anul expirat. In caz de
mutare, întocmește liste nominati­
ve de rămășițe.
Perehizifiuni, (Proc. pol.) sunt
actele făcute de ofițerii poliției ju­
diciare, (v. c.) pt. descoperirea unei.-
infracțiuni. P. se fac în locuința
sau în orice alte locuri unde s’a
comis o infracțiune, s’a refugiat
sau prins autorul sau complicii,
sau ori ce alte locuri bănuite. P.
se poate face și în hainele purtate-
de o persoană, cârciumile, birturi­
le, casele de toleranță, sau în cari
sy joacă jocuri de noroc, sau cari
servesc pt. ascunderea infractori­
lor, se pot face P. fără autorizație..
P. domiciliară (v. domiciliu) se fa­
ce în urma unei hotărâri scrisă a
jud. de instr, sau procurorului; în
caz de flagrant delict P. se poate-
face fără autorizație. P. se face-
când este nevoie să se găsească in­
dicii asupra infracțiunilor, autori­
lor sau complicilor; poate fi cor­
porală sau domiciliară; principiul'
inviolabilității domiciliului, ^pre­
văzut în constituție, îsi capătă o
restricțiune. P. trebuiesc făcute,
numai în cazurile stabilite de lege.
Procurorul este îndreptățit a au­
toriza P. domiciliară, (v. Ancheta,
judiciară).
Perchizitie domiciliară, (Proc..
pol.) se poate face de patrulă sau
ofițerul de poliție, în cazuri de:
flagrant delict (v. c.) care se pe­
depsește cu închisoare; când făp­
tuitorul s’a refugiat în casa altuia,,
dacă se aud strigăte de ajutor,,
dacă locatarul cere sau acesta se-,
află sub supraveghere polițieneas­
că; cârciumele sau localuri în
cari se joacă jocuri interzise, sau-
cari servesc de ascunziș infracto­
rului. In alte cazuri se cere autori­
zația procurorului. P. d. se face în-
prezenta 2 martori; se face între*
orele 8 dimineața și 18 seara;;
noaptea numai excepțional. Re-
 Peregul — Persia
proces verbal (v. c.). Se pot con­ zultatul P. se consemmnează în
fisca toate obiectele a căror între­ va putea fi pus în circulațiune pe
buințare este oprită. Scrisori, te­ căile publice, fără un P. de c. libe­
legrame, mesagerii ce se află la rat de prefecturi de judêt sau ches­
poștă, nu pot fi confiscate, decât turi de poliție. P. c. va purta nu­
cu autorizație. Ele nu rot fi desfă­ măr de ordine, care aparține vehi­
cute de jandarmi, ci se înaintează culului. Posesorii sunt obligați a
parchetului. Femeile vor fi perch, se prezenta cu automob. care va fi
numai de femei. examinat dacă întrunește condițiu-
Peregul-Mare, corn, rurală în nile cerute, pt. a i se putea libera
jud. Arad. 1510 loc. Pretură, jude­ un permis. P. de c. cuprinde: nu­
cătorie, cfr. Pecica 20 km. of. P. t. mele și domiciliul proprietarului,
t. Pereeul-Mic. Arad 41 km. marca, fabrica, tipul, numele con­
structorului, felul vehiculului, Nr.
Peregul-Mic, corn. rur. în jud. motorului, șasiului și cailor p. ;H.
Arad, 1642 loc. Pretură, judecăto­ P.) pt. automobile se timbrează cu
rie, cfr. Pecica 14 km. P. t. t. în loc. 200 lei, plus sporuri 20+10%; pt.
Arad 35 km. trăsură și camioane 100 lei.
Periam, comuna rurală în jud. Permis de vânat, este o auto-
Timiș; reșed. plășii, 5185 loc. Jude­ rizațiune, liberată în comunele ru­
cătorie, percepție, secție jand. P. rale de primpretor (v. c.) în orașe
t. t. cfr. în loc. Prefectură, tribunal de prefect. P. de v. este nominal și
Timișoara la 50 km. prevăzut cu fotografie, în urma li­
Perimare, (Pr. civ.l. In toate ca­ nei taxe de 100 lei achit, la ad-ția
zurile în care procedura nu s’a în­ financiară. Este valabil un an. Per­
deplinit, părțile nerre7entându-se misul nu va fi liberat: minorilor,
și dacă procesul este lăsat în pă­ păzitorilor de holde, pădurarilor,
răsire timp de 1 an, cererea adre­ interzișilor celor pedepsiți pt. bra­
sată instanței este perimată (fără conaj (v. c.) și celor cunoscuți ca
valoare). Termenul de P. curge din atare, condamnaț’lor pt. crime sau
ziua în care părțile au primit re­ delicte, etc. va putea fi refuzat ori­
gulat citația, termenul se întrerupe cărei persoane care nu va fi în­
ori de câte ori o parte solicită fi­ scrisă în rolurile fiscului, condam­
xarea unui termen de judecată. In nați la închisoare mai mult de
caz de P. instanța va pune cauza șease luni, cerșetorilor și vagabon­
în pauzare și nu o va relua în cer­ zilor. Vânătorul este obligat a pur­
cetare. decât la o nouă cerere a ta întotdeauna la sine P. d. v. Ni­
I ărților. Poate avea loc în orice sta­ meni nu poate vâna fără a avea
diu al procesului; judecarea fondu­ permis de armă. (36—51 Leg. vâ­
lui, apel sau recurs. Se poate de­ nat 1021 +
clara și la cererea părților. Permis international de călă­
torie cu. automobilul, se liberează
Permis de conducere, (pr. pol.) de Automobil Club Retrăi al Româ­
orice conducător de vehicule, tre­ niei. Cererea nt. obținerea P. i. tre­
buie să aibă un P. de c. liberat de buie să cuprindă: indicațiuni cu
chestura poliției sau prefectură; privire la automobil (v. c.), dovada,
cererea însoțită de acte de identi­ permisul de conducere, foaie de
tate și în urma unui examen de circulație, carnet de identitate al
verificarea cunoștințelor și aptitu­ proprietarului și conducătorului și
dinilor sale. P. de c. nu devine de­ fotografia. Pt, circu’ația internațio­
finitiv, decât după 6 luni delà li­ nală re lângă rlaca de înmatricu­
berare. Nu pot obține P. decât cei lare, trebuie să poarte placa ară­
ce au vârsta de 21 ani. Retragerea tătoare a tării unde vehiculul este
P. se poate face când titularul a înreo-istrat, (v. State).
suferit o infirmitate, sau când a
fost condamnat pt. accident păgu­ Persia, reo-at. sunraf. 1.647.000
bitor. kmp. cu 10 mii. loc. In timpul răs-
boiului a fost sub ocupație engle­
Permis de circulațiune, (Pr. ză, In 1021 a încheiat convenutine
pol.) nici-un automobil (v. c.) nu cu Rusia sovietică (v. c.) de unire,

455 —
 Persoană
actualmente independentă. Are o
armată de 40.000 oameni, în dru­
mul de expansiune al propagandei
comuniste.
Persoană, (Dr. const.) este o
ființă capabilă de a avea drepturi
și obligațiuni. P. luate în acest
sens nu pot fi decât ființe omenești.
P. sunt de două feluri: pers, fizice
și pers, juridice (v. c.); astăzi orice
ființă omenească are calitatea de
persoană. In dreptul popoarelor
vechi și în dr. roman, sclavii nu
intrau în rândul pers, ci erau so­
cotiți ca lucruri. Calitatea de per­
soană a cuiva începe delà naștere
și se sfârșește la moarte. Pt. ca
cineva să fie recunoscut ca pers,
trebuie ca să se nască viu. P. are și
alte atribute: trebuie să aparțină u-
ne<i familii și să aibă o naționalitate.
In trecut se punea și problema li­
bertății; chiar dacă nu era sclav,
după unele legislații putea fi semi-
liber; o persoană trebuie să aibă
un patrimoniu și un domiciliu (v.
ac. c.). Cuvântul persoană este de
origine latină; înseamnă „masca'1
pe care și-o puneau pe față actorii
romani la reprezentația în aer li­
ber, cu scopul de a face, grație u-
nor lame metalice, să răsune vocea
„per so nare". Dr. copilului născut,
va fi recunoscut delà zămislire.
Persoană juridică, (Dr. adm.)
este o reunire de mai multe per­
soane fizice, sau o individualitate
creată sau recunoscută de lege și
care este susceptibilă de a avea
drepturi și datorii ca și persoana
fizică. P. j. mai poartă numele de
P. morale sau civile. P. j. sunt:
„De drept public'' acele create prin
intervenția statului, cum sunt
statul, județul, comună și alte sta­
bilimente nublice. Pe lângă acestea
sunt așa zisele „stabilimente publi­
ce“, cari sunt servicii desfăcute
din organismul statului, cărora li
s’a recunoscut P. i. cum sunt: Aca­
demia Română, Universitățile, etc.
Stabilimente, de utilitate publică
sunt acele cari servesc un interes
public și deși au fost create de par­
ticulari dar ajutate de stat ca: E-
foria spitalelor civile, etc. „P. j. de
drept privat'' (v. c.) sunt acelea cari
satisfac interese particulare; acelea
456 —
cari sunt întemeiate prin voința
uneia sau mai multor persoane,
cari servesc interese particulare.
Aici intră societățile civile și co­
merciale. Persoanele juridice nu
sunt o creațiune a dreptului mo­
dern; le întâlnim și la romani sub
foi ma „universitates personarum11
și „universitates rerum“; pt. cele
dintâiu se numără statul, comune­
le, civitates, coloniae, municipis,
apoi diierite asociațiuni, colegii,
etc. „colegia corpora“. Coloniștii
Romani au adus în Dacia multe
din organizațiunile lor. In vechiul
nostru drept întâlnim P. j. ca, bi­
sericile, mănăstirile, eforia, cutiei
milelor pe la sfârșitul sec. XVIII,
apoi breslele de meseriași, negus­
tori, tovărășii, etc. Aceste pe’rsoarțe
juridice se nășteau prin voința fon­
datorilor și până la sfârșitul sec.
XIX nu era necesară nici-o autori­
zație din partea puterii publice. Pt.
întemeierea bisericilor, era obiceiul
a se cere consimțimântul arhiereu­
lui respectiv. Pravila lui Matei Ba­
sar ab 1652, cerea într’adevăr apro­
barea arhiereului respectiv pt. zi­
direa bisericilor. Teoria persoane­
lor juridice (v. c.) formează un ca­
pitol deosebit al dreptului public.
După unii P. j. este o ficțiune crea­
tă de legiuitor, căci fizicește și real­
mente nu există. După alții ele
sunt realități, legiuitorul nu face
altceva decât a recunoaște că, de­
parte de a fi vorba de creațiuni
fictive, P. j. sunt adevărate reali­
tăți sub raportul juridic, au o voin­
ță proprie, deosebită de aceea aso­
ciațiilor sunt însărcinate cu un or­
gan propriu, care le exteriorizează
această voință; că statul înregis­
trează doar nașterea unei P. j-
Chiar în dreptul roman P. j. erau
realități, având întreaga capacitate
juridică. P. j. se împart în două
mari grupe: asociațiuni, funda-
țiuni, sau așezăminte. Cea dintâi
asociațiune învestită ca pers. j. este
statul, cu subdiviziunile sale ad-
ții județe și comune, cari sunt re­
zultatul ranortului de drept, între
populație și teritoriu, având scop
asigurarea condițiunilor favorabile
pt. desvoltarea populației.: Aceste
P. j. au un caracter politic; putere
de comandă, sunt P. i. teritoriale
de drept natural, conform art. 4
 Persoană
Constit. județele și comunele sunt juridice streine, autorizate a func­
diviziuni teritoriale; alte subdivi­ ționa, au domiciliul la sediul sucur­
ziuni teritoriale cu personalitatea salei. (14 L. c. p.). Capacitatea P. j.
jur. nu se mai pot înființa. Capa­ este reglementată de legile sau sta­
citatea juridică a statului este ne­ tutele cari au creat-o; au capacita­
limitată și poate face orice acte; tea de a contracta toate actele cari
legea nu poate reglementa decât intră în domeniul lor și se bucură
condijunile de formă a actelor sa­ de toate dr. și libertățile publice
le. P. j. a statului este reprezentată garantate de Constituție și Legea
prin miniștri. ConfLctele între mi­ pers, juridice ca: libertatea cultu­
niștrii nu se pot rezolva în fața pu­ lui, presei, întrunirilor, de asocia­
blicului, ci pe cale ad-tivă. P. j. a ție, inviolabilitatea domiciliului, dr.
județelor este reprezentată de pre­ de proprietate, etc. afară de dr. po­
fect, (art. 75 Pr. c.) a comunei de litice și dr. civile de natură fami­
primar. Capacitatea juridică a a- liară. Persoanele juridice str;eine,
cestora, este mărginită la acte pre­ în ce privește statele streine,: ele
văzute de legea ad-tivă. „Stabili­ sunt persoane „Jure naturali“. Este
mente publice" sunt serviciile pu­ principiul reciprocității, de a recu­
blice ale statului, județului sau co­ noaște pers. j. a statelor streine.
munei, cu un patrimoniu propriu Celelalte pers. j. nu vor putea func­
și cu P. j. ca: Direcțiunea gene­ ționa în România, decât numai cu
rală C. F. R. P. T. T. Casa Păduri­ autorizația guvernului, dată prin
lor, Casa generală de pensii, Casa decret regal și după ce au dobân­
de depuneri, Universitățile, etc.; dit pers, juridică (236 C. com.): „le­
aceste persoane j. sunt create prin- ges non volent extra territorium
tr’o lege. „Asociaț uni de interes statuentis“, și dacă sunt recunos­
public"' sunt P. j. create de indi­ cute de legea țării lor de origină.
vizi, spre a satisface un interes pu­ Autorizata guvernului român se
blic paralel cu a'țiunea statului va înscrie în registrul, (v. Asocia-
sau a subdiviziunilor sale. „Stabi­ țiuni. Societăți).
limente de utilitate publică"' sunt
acelea izvorâte din inițiativa pri­ Persoană juridică de drept pri­
vată, cari conlucrează cu statul sau vat (Dr. adm.) este asociațiunea
cu pers, juridice înființate de el mai multor persoane, cari pun în
ca: Academia Română, Liga cul­ comun, în mod permanent, contri-
turală, Eforia spitalelor civile, U- buțiunea lor materială, cunoștin­
niversitatea săsească, Comitetele țele și activitatea lor pt. realizarea
școlare, etc. Legea recunoscând u- unui scop, care nu urmărește foloa­
tilitatea lor, le asimilează cu stabi­ se pecuniare sau patrimoniale.
limentele publice; ele funcționează Scopul asociației poate fi pur ideal,
în baza regulelor de dr ad-tiv și se să corespundă intereselor generale
mai numesc „persoane de drent ad- ale colectivității, sau numai ale u-
’tiv“; statul le acordă protecțiunea nei categorii sociale, din care aso­
sa manifestată prin: dr. de a cere ciații fac parte, sau să corespundă
revizuirea hotărârilor definitive intereselor personale nepatrimonia­
cari sunt sunuse legii contabilității le ale asociaților, (art. 31 Leg. pers,
publice. Statul are dr. de privilegiu jur. 1924). Personalitatea juridică
asupra averilor și a funcționarilor, se dobândește prin hotărârea tri­
dr. de hinotecă. legală; funcționarii bunalului civil, în circumscripțiu-
lor intră sub prevederile statutului nea căruia se constitue asociațiu­
funct. pubi. (v. c.). Ele lucrează nea. Pt. aceasta este necesar: a)
prin acte de drept privat: în actele concluziunea ministerului public,
lor, statul are drept de amestec. avizul ministerului în competință
Domiciliul P. j. este acolo unde ea căruia cade scopul asociației; b)
își are centrul ad-ției. (96 C. civ.). statutele și actele constitutive (v.
Domiciliul persoanei juridice este c.) compunerea organelor de di­
la sediul principal al ad-tiei sale. recție și ad-țiune întocmite con­
(13 L. ners. j. 1924). Cita*iunea lor form legilor în vigoare; c) scopul
în justiție, se face la „scaunul ad- asociațiunei să nu fie ilicit, contrar
'^iunei'1. (75 Pr. civ.). Persoanele ordinei publice sau bunelor mora­

- 457 —
 Personalul — Pertractare
vuri. Hotărârea tribunalului este
pronunțată numai cu drept de apel.
P. j. ia naștere la data înscrierii
în registrul special. Nici-o modifi­
care nu se poate aduce statutelor
(v. c.), decât prin hotărâre judecă­
torească. Asociațiunea nu poate fi
constituită decât cu un număr de
douăzeci membrii prin statute au­
tentificate. Organele asociației sunt:
a) Adunarea generală, care decide
asupra tuturor chestunilor asocia­
ției, numește și revocă organele a-
sociației și decide în toate chestiu­
nile ce nu cad în competința orga­
nelor de direcție sau control; b)
Direcțiunea, un comitet sau consi­
liu de ad-ție, compus în majoritate
din cetățeni români, cari ex. hotă­
rârile adunării generale și repre­
zint' ciația în actele vieții sale.
Calitatea de asociat este personală
și inalienabilă; nu poate fi trans­
misă succesorilor. In caz de retra­
gere, asociatul nu păstrează nici
un dr. asupra avutului social. Aso­
ciația își pierde pers. j. prin: voin­
ța membrilor, expirarea termenu­
lui, realizarea scopului, insolvabili­
tatea, neputința realizării scopului,
prin hotărâre judecătorească, jurn.
consiliului de miniștrii, cu avizul
comisiunei sup. a pers, juridice.
Când persoana j. își desfășură acti­
vitatea împotriva bunelor moravuri,
ordinei și siguranței publice. „Aso-
ciațiuni de interes privat“ sunt a-
cele cari urmăresc satisfacerea u-
nor interese personale nepatrimo­
niale, ca asociațuni profesionale,
din ele neputând face parte decât
persoane cari au' anumite profe­
siuni. Pt. înființarea și funcționa­
rea unor asemenea asociațiuni sunt
legi speciale ce le acordă și pers,
juridică, cum e: Legea Sindicatelor
Profesionale din 1921, Legea Cor­
pului de avocati 1931, Legea pt. re­
organizare a Camerelor de comerț
și Industrie 1921, mod. 1934. Față
de aceste asociațiuni Legea pers,
juridice din 1924 se va aplica nu­
mai când aceste legi sunt neîndes­
tulătoare. Toate celelalte asocia-
țiuni, cari nu au lege specială, vor
dobândi pers, juridică pe baza legii
din 1924. „Asociațiuni cooperative'1,
sunt organizate prin Legea coope­
rației din 1929, al căror scop este
propășirea economică a membrilor
458 —
lor componenti urintr’o întreprin­
dere comună. Statul organizează,,
controlează și sprijină materiali­
cește cooperativa. „Asociațiuni de-
interes privat cu scop patrimonial1*
sunt acele cari au de scop realiza­
rea unui interes imediat și mate­
rial al membrilor. „Societate" este'
un contract prin care două sau mai
multe persoane se învoesc să pună,
ceva în comun, cu scop de-a îm­
părți foloasele ce ar putea deriva.
(1491 C. civ.). Acestea sunt: socie­
tăți comerciale în nume colectiv,
în comandită și cele anonime, că­
rora legea le recunoaște pers. j.
(79 C. com.). „Fundațuni" sunt așe­
zăminte cărora întemeietorii lor le-
afectează un patrimoniu determi­
nat pt. atingerea unui scop de or­
din general, cultural, artiste, fi­
lantropic, etc. Ele pot fi constituite-
prin act autentic sau prin testa­
ment, în baza legii din 1924. Cererea,
adresată justiției se va face după
instituirea organelor de ad-ție. Ac­
tul fundațiunei trebuie să cuprin­
dă: locul, patrimoniul, organele de
direcție, modul de funcționare și
celelalte condiții nt. P. i. Fundațiu-
nea încetează, când scopul ei a fost
împlinit, insolvabilitate, prip ho­
tărâre judecătorească, prin deri­
ziunea executorului.
Personalul C. F. R. este regle­
mentat de Leg. Statutului pers. c.
f. (v. c.) pubi. Mon. Of. 97/1933, se-
compune din: funcționari, agenți,.
meseriași și lucrători, (v. Funcțio­
nari C. F. R.).
Pertractare, (Proc. civ.) se nu­
mește cercetarea și desbaterea u-
nei cauze în fața unei instanțe de-
judecată: Curți, tribunale, judecă­
torii și judecătorii polițienești (v. c.)
în Ardeal, polițaii în orașe și prim-
pretori în comunele rurale. In cau­
ze de poliție contravențională, se
ține de obi/eiu la reședința judecă­
toriei polițienești; se poate ținea și
la fața locului sau în oricare co­
mună. Ținerea pertractărilor a fost
reglementată de art. 103 din ordo­
nanța Nr. 65.000 din 1909 ungară.
Fiecare cauză urmează a se rezol­
va pe cât nosibil într’o singură per­
tractare. Fixarea P. se face de ju-
dăcătorul polițienesc, la un termen
cât mai scurt; la fixarea termenu-
 Peru — Pescuit
lui. se va avea în vedere, ca cita-
tiunea să poată fi trimisă și pri­
mită de fiecare parte sau martori;
dovada înmanuării citatiunei să
poată sosi la jucies ăt. poli ienească,
■»a ote de ziua fixată pt. P. In ziua
fixată, judecătorul poliț. consta­
tând prezența părților și a marto­
rilor, deschide desbaterea cauzei cu
explicarea pe scurt a cauzei; invită
pe martori sau experți a părăsi șe­
dința și a sta la dispoziția sa, spre
a fi ascultați când le va veni rân­
dul. In caz când, acuzatorul pri­
mind citația, nu s’a prezentat la
desbatere, nici nu și-a motivat ab­
sența, sau n’a împuternicit pe ni­
meni a-1 re; rezenta, cauza se con­
sideră revocată, acțiunea se stinge
și reclamantul poate fi obligat la
plata speselor de procedură. Dacă
vătămatul nu s’a prezentat, i se
poate fi oblicat la plata speselor de
procedură. Dacă vătămatul nu s’a
prezentat, i se poate statori preten-
țiunea pe baza rugării și a actelor
înaintate. Când acuzatul nu s’a
prezentat nici n’a justificat lipsa,
poate fi codamnat în lipsă, având
dr. ca în termen de 8 zile să-și îna­
inteze „scuza“' care poate fi luată
în considerare și ascultat ulterior.
Când martorii nu se prezintă, tre­
buie citat pt. alt termen, putân-
du-i-se aplica o pedeapsă. Când
prezența martorului este absolut
necesară, se va cere parchetului a
emite contra lui mandat de adu­
cere. P. este verbală și Publică: ju­
decat. politial poate tine ședința
restrânsă numai cu părțile, în in­
teresul moralei sau ordinei. Nimeni
nu poate avea arme sau bastoane.
Interogatoriul ( v. c.) începe cu
luarea datelor personale ale incul­
patului, după aceasta, cu întreba­
rea. dacă a rriceput acuza și că se
simte vinovat. Judecătorul pol.
poate suspenda procedura dovedi­
toare, dacă inculpatul recunoaște
comiterea contravențiunei de care
este acuzat. Când inculpatul ar avea
domiciliul în circumscripțiunea al­
tei judecătorii poliț. poate fi ascul­
tat prin „comisiunea rogatorie“ (v.
c.); dună ascultarea părților se ia
interogatoriul martorilor (v. c.).
Când se crede necesar, se poate lua
jurământul părților sau martorilor.
Judecătorul este îndreptățit a în­
— 459 —
cerca să împace părțile. Spesele de
procedură pot fi: spese de drum,
diurne taxe pt. experți, prețuitori,
de execuție, diurnele martorilor,
despăgubirile reclamantului, toate
acestea dat ă au fost cerute înain­
tea terminării P. Procesul verbal
de pertractare va indica pe scurt:
cum a decurs P, afirmatiunile, pro­
puneri, dorinți și declarațiunea
părților; dovezile câștigate și su­
mele cerute ca despăgubire. Actele
prezentate, indicații ordonate de
vreo lege, etc.; trebuie cetit și ex­
plicat dacă se cere. Piecare decla­
rație trebuie semnată de decla-
ranți; când procesul verbal (v. c.)
conține mai multe fete trebuie le­
gat și sigilat. Intercalările făcute
sau ștersături în procesul verbal,
trebuiesc făcute ca să fie vizibile
cuvintele șterse și să se facă men­
țiune. Complectări se fac la sfâr­
șitul rroc. verb. După închiderea
P. se aduce ,.deciziunea“ (v. c.) de:
condamnare sau de achitare, care
poate fi comunicată părților, în
ziua de desbatere sau ulterior în
scris.
Peru, republică sud-americană.
Supraf. 1.355.054 kmp. cu 4.800.000
loc. 53% indieni. Capitala Lima cu
225.000 loc. După constituția din
1923 în fruntea statului este un
președinte, ales de popor pe 5 ani;
el ex. puterea executivă și repre­
zintă statul. Organe legislative
sunt camera și senatul. Guvernul
se comrune din șase membri.
Pescuit, este reglementat prin
Legea din 10 Oct. 1896 si Regulam..
15 Aug. 1897, înseamnă a prinde,
a-și aproria pești, raci, scoici, stri­
dii, etc. Drentul de pescuit în fluvii
și ape navigabile, aparține statu­
lui; riveranii au dr. a pescui gra­
tuit pt. hrana lor și familii, în
toate celelalte râuri dreptul este al
riveranilor. In toate apele din Ba­
sarabia și Dobrogea dr. de pescuit
este al statului. In apele închise
(v. c.) dr. este al proprietarului te­
renului. Nimeni nu va î utea pes­
cui dacă nu va avea o autoriza-
țiune svecială, liberată de proprie­
tarul terenului sau de autoritatea
în drept. Dr. de pescuit se poate
arenda unei sau mai multor per­
soane Este oprit pescuitul cu dina-
 Pesta — Petitiunea
mită, explozibile sau materii otră­
vitoare, cu plasa, năvodul, prosto-
volul, vologul, crâmnul, coșurile,
etc. ale căror ochiuri vor avea mai
puțin de 4 cm. Peștii prinși cari
nu vor avea dimensiunea cerută,
sau a căror pescuire este oprită,
pescarii vor fi obligați ai arunca
în apă. Ministerul domeniilor va
putea declara anumite părți din
fluvii, râuri, părae, etc. interzise
pt. pescuit, ca regiuni de cruțare
și reproducțiune a peștelui. Este
oprită pescuirea în capetele apelor
mici, la vărsarea lor în fluvii, un­
de se face trecerea peștilor. Pro­
prietarii cari vor construi stăvili,
zăgazuri pe râurile curgătoare
sunt obligați a face și trecători de
. pește. Pescuitul este 'interzis în
epocile de cruțare î Aprilie—1 Iu­
nie: pț. păstrăvi, delà 15 Sept. 1
Ianuarie .... Este oprita pes­
cuirea oricărui pui de pește, sau
dacă nu are dimensiunea He: 20
cm. lin, scobar, cosac, plătică, vă­
duvită și păstrăv; 15 cm. caracu­
dă, 25 cm. lipan, 30 cm. cega, șa­
lău, crap, mreană; 40 cm. lostriță;
50 cm. bogșar 60 cm. păstrungă;
80 cm. nisetru, și 100 cm. morun;
dimensiunea va fi măsurată delà
mijlocul ochului la finea coadei.
Este orrită aruncarea în ape a
: materiilor stricătoare peștelui.
Topirea inului și-a cânepei, în a-
pele deschise și curgătoare este
oprită. Oricine va pescui fără au­
torizație în zona de cruțare, sau
la trecători de pești, se va pedepsi
cu amendă delà 200—5000 lei; ori­
cine va pescui cu explozibile, nar­
cotice sau otrăvuri cu amendă de­
là 500—10.000 lei și închisoare pâ­
nă la 3 luni. Infracțiunile se vor
•constata de toți agenții comunali,
ad-tivi sau polițienești, prin pro­
cese verbale și se vor judeca de
judecătorie. Pescuitul în marea te­
ritorială (v. c.) și exploatarea P.
este încredințată Adm. P. A. R. I.
D. (v. c.) P. în largul mării este li­
ber
Pesta,V. Ciumă.
Pesta bovină, (San. vet.)
(ciuma vitelor) este o boală care
atinge toate rumegătoarele. Simp-
; lamele tremurături. toropeală și
încetarea lactaîției, respirația ac­
460
celerată, culoarea roșie maculată
a mucoaselor, nu mănâncă, băli-
garea tardivă, lăcrămare, scurge­
re a nasului și vagina'ă, bale mul­
te, băligare subțire. După 3—4 zi­
le pete proeminente de mărimea
mazărei pe mlucoasa buzelor, lim-
bei. obraz, gingii, nas, vagin, cari
se acopere cu un strat de culoa­
rea seului. Este oprit transportul
animalelor, sau produselor lor
c’;n satele contaminate de P. b. în­
dată ce într’o localitate a fost .de­
clarată, se va evalua valoarea, a-
nunalelor, cari vor putea fi uci­
se; cele suspecte se vor izola 30
zile. Curțile infectate se vor în­
semna cu inscripția „pesta bovină“
și ține sub observație,. Localită­
țile infectate vor fi puse la măsuri
speciale de poliția sanitară vete
speciale de poliție sanitară vete-
50. A se vedea „carantină“.
Pesta porcilor, (San vet.) este
o boală însoțită de holera porci­
lor. Simptome: tuse, respirație
grea, înapetență-, înroșirea pielei
în măsură mai mică și constipa-
ție. Porcii bolnavi se vor seches­
tra. Porcii bănuiți de boală se pot
da în consumație dacă la autopsie
nu prezintă leziuni intestinale.
Peșteana de Jiu, com. rur. în
jud. Gorj, reșed. plășii Jiu cu sa­
tul Cocăreni', 1976 loc. 'Judecăto­
rie, secție jand. poștă în loc. cfr.
Cărbunești la 24 km. Prefectură,
tribunal Tg. Jiu la 29 km.
Petifiune, este o scrisoare adre­
sată iunei autorități, sau institu-
țiuni ipubliice, prin care petentul
solicită un drept, o favoare, sau
un concurs al autorității. P. tre­
buie să cuprindă: numele, pronu­
mele, domiciliul, ocupațiunea și
semnătura petentuliuii. Dreptul de
petițiune este recunoscut de Con­
stituție. P. trebuie să fie timbrată.
Celor netimbrate nu li se dă curs.
Autoritatea care a primit P. este
obligată a primi și aviza despre
soluțimnea dată. (v. Memoriu).
Petifiunea drepturilor, „Act of
Settlement'' s’a numit statutul
fundamental votat de parlamentul
englez, în 1627, care era o afirmare
a unor principii din „magna Char­
ta“ (v. c.). Prin P. d. camera a
 Petreștl — Pilul
forțat pe rege să sancționeze un
statut, prin care se garanta că ni­
meni nu va mai fi supus la taxe
ilegale, încarcerat și pedepsii,
când s’ar opune la plata unor
contribuțiuni neconsimtită de par­
lament. In acelaș timp, regele se
obligă a respecta și alte libertăți,
pdativ la chestiuni militare. A
luat naștere din împrejurarea că
cinci en: Iezi fuseseră arestați pt.
refuz de a plăti dări impiuse de
re<p.
Petrești, com. rur. în jud. Alba,
2719 loc. pretură, judecătorie, cfr.
P. t. t. Sebeș, 5 km. Alba-Iulie 20
km.
Petrolifere, V. Taxe de consu­
mație asu ra produselor.
Petroșani, comună urb. în jud.
Hunedoara. 15.377 loc. Reșed. plă­
șii P. 2208 c’ădiri; 3985 gospodării,
260 întrepr. ind. și comerc. judecă­
torie, ncștă, cfr. gimnaziu în loc.
Autorități jud. Deva la 90 km.
Mare centru minier cărbuni. In
1900 avea numai 7765 loc. rom.
263’.
Pianul de jos, corn. rur. în jud.
Alba. 1527 loc pretură, judecăto­
rie, P. t. t. Sebeș, cfr. Vințul de jos
6 km. Alba-Iulia 26 km.
Pianul de sus, corn. rur. în jud.
Alba, 2013 loc. pretură, judecătorie.
P. t. t. Sebeș, cfr. Vințul de jos.
Alba ’up a ’’0 km.
Piatra Neamț, comună urb. re­
șed jud. Neamț. 30.211 loc. Oraș
de munte cu climă bună. 5.512 clă­
diri, 6743 gospodării, 1061 întrepr.
ind. și comerc. Autorități județe
ne. H'eu, școală normală Buc. la
383 km.
Pichet, mic detașament de sol­
dati, însărcinați de obiceiu cu pa­
za ^rani'elor tării.
Pietate, dispoziția sufletească de
a se iurta cu devoluțiunea cuveni­
tă față de D-zeu și instituțiunile
reU-^onsp
Piefe comerciale, Urbanism.) în
orașe sunt destinate să asigure a-
provi7ionarea locuitorilor, cu DU-
mente necesare vieții și activității
lor zilnice. Ele servesc pt. aprovi­
zionarea locuitorilor cu alimente,
lemne, fân, animale de muncă.
— 4G1
unelte agricole feau industriale,
mașini etc. Ele se deosebesc în:
„permanente* halele de cartier,
abatorii și târgurile de vite. „Co­
merciale periodice“, târguri săptă­
mânale, expoziții etc. P. de cartier
trebuiesc să nu fie prea departe;
distanța între două piețe vecine să
nu fie mai mult ca 2 km. P. gene­
rale de aprovizionare, au caracte­
rul de engrosist; poziția lor. tre­
buie să fie la marginea orașelor.
Piețe publice, (Urbanism.) la
încrucișarea mai multor străzi (v.
c.) unde este o circulație mai in­
tensă se crează a P. p. de circula­
țiune, cu spațiul suficient pt. a
asigura mișcarea comodă a vehi­
culelor. Formele lor sunt: „regu­
late“ cele simetrice poligonale și
circulare, în cari străzile converg
câte un singur punct central; „ne­
regulate“ semi-circulare și semi­
poligonale, cari prezintă condi-
țiuni mai favorabile pt. circula­
ție. Circulațiunea pe P. trebuie
să fie organizată și dirijată rațio­
nal, să aibă refugiuri, să fie tan­
gente la prelungirile alinierilor
trotoarelor, pt. ca direcțiunile de
circulate să fie indicate cu preci-
ziune; să ocupe de preferință spa­
țieri moarte, unde circulațiunea
nu tinde a se stabili. Refugiurile
mari pot servi pt. fântâni orna­
mentale, candelabre, chioșcuri de
vânzare, săli de așteptare pt. tram
vae sau autobuse, pt. opere cultu­
rale, grădinițe, monumente etc.
Pietoni, se numesc oamenii
cari circulă pe jos pe străzi. Adu­
narea sau oprirea. P. în raza cir­
culației (v. c.) pe drumuri (v. c.)
este interzisă. In orașe P. sunt obl.
a merge numai pe trotoare, unde
este aglomerație re partea dreap­
tă în sensul drumului; la încruci­
șare sunt obl. a se asiaura că nu
este în apropiere niciun vehicul în
mers. In orașe trecerea piezișă a
drumurilor nu este permisă, ci
numai deadreptul. Contravenient»
se rede sesc cu 2000—1000 lei a-
men’ă (62 Leg. circulației).
Pilul, com. rur. în jud. Arad,
2083 b c. ; retură, judecătorie, Chi-
șineu-Criș, P. T. T. în loc cfr. Gră­
niceri 7 km. Arad 69 km.
 Piraterie — Plantațiuni
Piraterie, se numește expedi­
ția armată întreprinsă pe mare,
care urmărește însușirea prin vio­
lență a lucrurilor, a mărfurilor și
chiar a indivizilor aflați pe vase,
în timpul navigațiunei pe mare.
Pt. stârpirea P. s’a admis contro­
lul vaselor pe mare în anumite
condițiuni. Acela care, făcând-par­
te din echipajul unui vas ce na­
viga pe . cont propriu, fără autori­
zație legală sau abuzând de o au­
torizație, săvârșește în timp de
pace, prin violență sau amenințare
de a omorî, acte de prădare, în
scopul de a răpi vasul sau bunu­
rile de pe el, comite crima de pira­
terie și se pedepsește cu temniță
•grea delà 7 ani 12 ani, amendă
delà 10 000 la 20.000 lei și degrada­
re civilă delà 5 la 8 ani.
Pitești, comună urb. reșed. jud.
Argeș. 19.630 loc. Nod. de cale fe­
rată 3.284 clădiri, 4448 gospodării:
753 întrepr. ind. și comerc. Autori­
tăți județene, liceu; Buc. la 108
km.
Pyromania, este un fel de ne­
bunie, un instinct anormal nelă­
murit, care determină pe individ
să t ună foc numai pt. plăcerea
pe care i-o procură măreția aces­
tui dezastru; cel mai celebru act
de P. a fost a lui Nerone când a
incendiat Roma, pt plăcerea de a
se putea Inspira în poeziile sale.
Plagiator, scriitor care fură
din operele altora, dând cele scri­
se ca ale sale.
Plăinești, com rur. tn jud. R.
Sărat, reșed. plășii PI. judecăto­
rie, secție jand. poștă în loc, cfr.
Gugești la 4 km. Prefectură, tri­
bunal R. Sărat la 18 km.
Plan de aliniere, v. Aliniere.
Planuri de... (Urbanism.) se nu­
mește un tablou cuprinzând lucră­
rile edibtare ce urmează a fi fă­
cute într’o comună, planurile stră­
zilor, trotoarelor, cu dimensiunile
acestora, al edificiilor publice,
grădini, parcuri, piețe etc. Se în­
tocmește de un inginer, arhitect,
și clupă ce a fost aprobat de auto­
ritatea superioară, orice lucrări
viitoare, se fac conform cu preve­
derile PI. de s. El ajută la moder­
nizarea orașelor (v. c.) și este cea
— 462 —
mai importantă procedură în na-
terie de urbanism >'v. c.).
Plângere prealabilă, este o
cerere a părții vătămate adresată
justiției, în chestiuni în cari cei ce-
tarea și urmărirea nu pot avea ioc
fără PI. p. Trebuie Introdusă în 3
luni delà comiterea faptului. Este
revocabilă până la închiderea des-
batenlor.
Planimetrie, (Cadastru.) în to­
pometrie se numește totalitatea,
semnelor obiectelor, informațiuni-
lor și desenelor, făcute de mâna
omenească pt. idenpf’earea unui
teren.
Plantațiuni, pe drumurile pu­
blice, pășuni, etc. se fac după nor­
mele oficiului central de plantare
(v. c.) din Minist. de domenii.
Fondurile pt. PI. se vor procura:
de Casa Autonomă a Drumurilor,
județe, comune și subvențiuni de
stat. Pomii și arborii necesari
pl. se vor pune la dispoziția co­
munelor sau locuitorilor pe pre­
țul de regie, delà pepinierele sta­
tului, ale camerelor de agricultu­
ră, județelor sau comunelor. Mi­
nist de domenii, camerele de agric.
județele și comunele, sunt obl. a
prevedea în bugetele lor. suma pt.
pepiniere de arbori. îngrijirea pl-
se face de paznici jurați, sub con­
trolul autorităților respective (L.
pubi. M. O. 91/1930).
Plantațiuni în orașe, Urbanism.)
Densitatea exagerată a orașelor
(v. c.) și sporul repede al popu-
lațiunei, a transformat orașele în
adevărate cazărmi, focare de boli
și epidemii. Neajunsurile au fost
mai mari pt. clase’e populației,
cari neavând grădini, nici posibi­
litatea să iasă la țară, rămâneau
mereu în zidurile orașului. O Trac­
țiune contra acestei stări s’a ivit,
care a dus la înzestrarea orașelor
cu spațiuri libere, plantate în
abundență și cu plantarea chiar a
străzilor. Importanța P .o. pt. să­
nătatea, moralul, estetica orașelor
și comunelor este considerabilă.
Depărtarea de natură, lipsa de
aer de lumină, de soare. miș"are
în aer liber, s’au arătat vătămă­
toare pt. desvoltarea fizică a cor­
pului, pt. întreținerea fon’elor și
poftei de lucru. Pl. favorizează.
 Piantatimi — Plasă
sănătatea, îndulcește caracterele,
Întreține dragostea de frumusețile
naturale, înveselește omenirea, e-
■xercită un farmec special plăcut,
constitue elementul estetic de sea­
mă, încadrează ornamentul operi-
lor de artă etc. PI. sunt: „private"
cari constau din totalitatea grădi­
nilor particulare, grădinițele de
fațadă etc. „publice“ ca: planta­
țiuni de stradă, grădinițe și squa-
ruri, grădini publice, parcuri, sis-
'teme de parcuri, păduri (v. ac. c.).
Plantațiuni pe stradă, constau
■din șiruri de arbori așezate la
marginea exterioară a trotoarelor,
la intervale de 5—10 m. PI. con-
stituiesc cel mai simplu mijloc de
împodobire cu verdeață a orașelor,
(v. c.) introducând natura în ma­
sele de piatră ale acestora. Adop­
tarea 1’1. convine numai străzilor
(v.. c.) mai importante, cu trotoa-
re largi de cel puțin 5 m. pt. a per­
mite desvoltarea coroanei lor. Fe­
lul arborilor variază; cei mai o-
bișnuiți sunt tei, castani, salcâmi,
sau chiar pomi fructiferi. Șirurile
■de arbori se exclud la bulevarde
înzestrate la capetele lor cu monu­
mente de artă, clădiri publice, a
căror perspectivă trebuie menaja­
tă pt. a putea fi privite de public.
Planuri de sistematizare, (Urb.)
comunele urbane iș stațiuni bal-
neo-climaterice Jaunt obl. să-și
întocmească PI. de aliniere, nivel­
aient și de sistematizare (v c.) PI.
vor fi făcute de serviciile tehnice,
sau se vor angaja specialiști. La
întocmirea lor, se va ține seamă
de cerințele viitorului, rezervân-
du-se locuri pt. piețe, grădini de
plantațiuni, parcuri, edificii și mo­
numente, deschideri de noi străzi,
■etc. pt. comunele rurale se vor în­
tocmi în marginea nevoilor. încă
din 1894, legiuitorul s’a preocupat
de înfrumusețarea comunelor, de
răspândirea științei urbanismului
(v. c.) Impunând Planuri și
sistematizare, care sintetiza pla­
nul de desvoltare a comunelor
dar în fapt ele au fost întocmite
în mod rudimentar, fără a se ține
seamă de desvoltarea viitoare a toriile de „ocoale", în fruntea că­
orașelor; deaeeea alinierile se mo­
difică necontenit, avem străzi
— 463
strâmte. Un prim pas s’a făcut
prin L. din 1925, care a impus PI.
în mod obligator, pt. com. urb. și
rur. mai importante.
Planuri de lucrări, sunt acte
ad-tive, cuprinzând desenurile u-
nei lucrări, întocmite de arhitecți,
ingineri, sau funcționari tehnici,
referitor la forma, mărimea, sti­
lul și poziția unei lucrări proiec­
tate; Pl. 1. înainte de a fi aplicate
trebuiesc aprobate de autorjitatea
care Ie-a. proiectat; funcționarii
cari au alcătuit sau controlat pla­
nuri și devizuri pt. a căror execu
tare se face o cheltuială de 20%
mai mare decât acea stabilită, vor
fi îndepărtați dn funcție, (art. 781.
L. c. p.)_ PI. lucr. ale județelor, se
fac de serviciile lor tehnice sau
prin concurs, dacă sunt mai im­
portante; pt. comune cari n’au a-
ceste servicii, le fac serviciile teh­
nice jud. cu aprobarea prefectu­
lui.
Plasă, (Dr. adm.) este acea u-
nitat.e administrativă, intermedia­
ră între județ și comună; o instan­
ță cea mai apropiată pentru co­
ordonare, control, îndrumare, tu
telă și apel, în toate chestiunile
administrative, economice, finan­
ciare, sanitare etc. emanate deli
comună. Plasa reprezintă tradiția
ad-tivă; apare și-a rămas în sufle­
tul țăranului, ca cea mai impor­
tantă și potrivită organizație ad-
t vă, pentru necesilatea populației
rurale. Constitue ;u.n sistem de
comunicație,-care are centru na­
tural al drumurilor, unde totdea­
una se desvoltă un târg sau un
oraș în plină creștere, care deser­
vește admirabil comunele cari fac
parte din ea.. Este autoritatea ca­
re realizează cea mai perfectă des­
centralizare administrativă. Isto­
ric: Instituția plasei se pierde de
parte în negura trecutului; apar«
deodată cu județul (v. c.) atât tn
Ardeal cât și în principatele Ro­
mâne. Documente din sec. 17 arată
existența PI. în Muntenia și Mol­
dova. Ținuturile din Moldova erau
împărțite în ocoale (plăși) cuvânt
întrebuințat și astăzi pt. judecă
rora era „ocolașul", funcționar
ad-tiv și reprezentant al Dom-
 Plasă
nului din ocol. Mai târziu, ocola-
șului i se dă numirea de căpitan
de mazili; în ținuturile de fronlie
ră se numea „căpitan de margi­
ne“; era un dregător cu atrib. al
tive, financiare, militare, jude­
cătorești, sub ordinele directe ale
ispravnicului de ținut. In Munte­
nia, prjmul organ de ad-ție, era
„vătaful de plain“, însărcinat cu
paza plaiului, de hoți, tâlhari, fu
rii de dobitoace; judeca gâlcevele
mici dintre locuitori. Pt. paza pia
iului avea câteva sute de „plăeși“.
Vătaful sta sub ordinele „căpița
nului de județ“. Mai târziu vătaful
ia numirea de „căpitan de plain“.
Prin .condica lui Alex. Ipsilante se
prevedea că vătaful de pl. se nu­
mește prin „pitac domnesc“; prin
această măsură se urmărea a se
stabili o independentă a vătafului
față de ispravnic și ridicarea au­
torității sale ad-tive. Regulamen­
tul Organic (v c.) organizează pla­
sa iar pe șeful său îl numește
„Sub-ocărmuitor de județ“; prin
procedura criminală a lui Barbu
Știrbei 1830 i se atribue dreptul
de a judeca și pedepsi abaterile
polițienești săvârșite în plasă.
Constituția din 1 Iulie 1886 prin
art. 4 prevede: „Teritoriul Româ­
niei este împărțit în județe, jude­
țele în plăși, și plășile în comune“.
Aceste diviziuni și subdiviziuni nu
pot fi schimbate sau rectificate
decât rrin o lege“. După Const, din
1886 pl. este o subdiviziune consti­
tuțională a județului; recunoscân-
du-i-se chiar și personalitatea ju­
ridică, (v. c.) deși constituția n’o
spunea. Ceiace nu făcea nici cu ju­
dețul. Legea consiliilor jud. din
1864, schimbă numirea Sub-ocâr-
muitorului în aceea de „subpre­
fect“, dându-i un mare număr de
drenturi și atribuțiuni ad-tive și
judecătorești. Legea comunală din
1904 mod. 1908, dă o organizare
specială Pl. fixându-i drepturi și
atribuțiuni importante. iar în
fruntea ei se institue elemente cu
o pregătire specială. Schimbă și
numirea subprefectului în aceea
de „administrator de plasă“'. Sub
imperiul acestei legi, s’a constatat
i> mare înviorare și progres pe te­
renul ad-ției rurale, grație atrib.
și drepturilor pe cari le exercită
- 464 —
Pl. Ad-torul de plasă era funcțio­
nar cu prpgătire academică, nu­
mit prin oecret regal; stabil în
funcțiune; era organ de îndru­
mare, coordonare, control și tute­
lă a ad-^iei, reprezentantul direct
al puterii centrale, șeful poli.iei.
.1 a -ț,i. i d.n plasă, judeca contra-
vențiuni și aplica amenzi, puiea
pune în mișcare forța armată. „In
Ardeal“ Pl. apare încă în sec. XII-
lea ca o diviziune a cetă,ilor; erau
câte 2 în fiecare cetate In fruntea
plășii era „soîgăbirăul'“ (Crainicul)
ca funcționar al regelui' cu atri­
buții administrative și judecăto­
rești. Se numea „Judex-servientium
regis“ (Kiràlyi szolgâinak birâja)
„judecătorul servitorilor regelui’';
prescurtat „szolgabiro“. Acesta
este primul început al Pl. ca insti­
tuție ad-tivă. In sec. XIII cetățile
s’au contopit cu județele delà șes,
iar numărul solgăbirăilor s’a spo­
rit la 4. La anul 1291 găsim pri­
mul decret al regelui Andrei III,
care reglementează plasa. La 1435
regele Sigismund prin decretul
său, statorea modul de alegere al
solgăbirăilor. La 1486, Matei Cor­
vin insti.ue jurați pe lângă fiecare
plasă. Prin decretul regelui Miksa
1569 se crează vice-solgabirăi (vi­
ce iudices nobilium) ca ajutor ai
solgăbirăilor. Sub autoritatea Pl.
erau și orașele. Legea din 1886, re­
glementează Pl. în fruntea căreia
era un Primpretor (v. c.) funcțio­
nar județean și reprezentant al
puterii centrale, având importante-
drepturi și atribuțiuni; era primul
funcționar în plasă, cu o compe-
tință în toate domeniile vieții ad-ti­
ve.. Pl. avea servicii speciale ca:
contabilitatea, sanitar, veterinar,,
al drumurilor, sev. contravențio­
nal, arhiva și secretariatul, cari
funcționau sub conducerea și răs­
punderea primpretorului. Pl. avea
„monitorul special“ prin care se
transmiteau ordinele si deriziu­
nile ad-tive. Atrib. Pl. erau: în toa­
te chestiunile de administrație co­
munală, numiri de funcționari,
alegeri, stare civilă, disciplină, in­
dustriale, sanitare, veterinare, dru­
muri, polițienești, servitori, instan­
ță contravențională, organ de di­
rectivă și control a tot ce se des­
fășura pe feritomi Pl. Rolul plă-
 Plasa
șii era atât de mare încât fiecare-
minister era în primul rând re­
prezentat prin plasă. In timpul
răsboiului mondial primpretorul
avea și dreptul de a scuti de sub
arme. Datorită acestei organizări a
Pl. în Ardeal, viața rurală, sub
toate aspectele ei, a luat o desvol­
tare, ajungând la un grad asemă­
nător statelor din apus. Nu este
comună, unde clădiri publice, dru­
muri, străzi, diguri, școli, agricul­
tura, zootehnia, industria, comer­
țul, corectitudinea ad-tivă, etc. să
nu poarte peceta inițiativei și crea­
ției primpretorilor. Regimul din
Ardeal, a fost în vigoare până în
1925. Prin vechimea sa, Pl. atât în
Principatele Române cât și în
Ardeal, se confundă cu primele
forme de org. ad-tivă, înrădăcina­
tă adânc în viața și tradiția locui­
torilor. La Pl. cetățeanul își rezol­
va gratuit toate nevoile sale pe
cari nu le putea rezolva în comune
și primea îndrumările de car avea
nevoie. Era axa în jurul căreia se.
învârtea întreaga viață de ad-ție
comunală. A fost apărătorul de zi­
le grele al cetățenilor și îndrumă­
torul lor de totdeauna, devenind
factorul cel mai important pentru
desvoltarea vieții rurale. Consti­
tuția din 1923, nu recunoaște ca­
racterul constituțional a plășii;
prima lege de unificare ad-tivă
din 1925, a redus simțitor dreptu­
rile și sferele de activtiate ale Pl.
ceia ce a influențat defavorabil în­
treaga ad-ție publică. Plășile pu­
teau fi create sau desființate prin
simple deciziuni ministeriale. S’au
înființat instituții parazitare ală­
turi de plăși, cărora li s’a dat o
parte din atribuțiile acesteia, cre-
indu-se astfel plaga funcționaris-
mului; o bună parte din atrib. plă­
șii au fost date: județelor, came­
relor de comerț și industrie, jude­
cătoriilor, diferitelor inspectorate
situate adesea la sute de kilometri
de comune, unde locuitorii sunt o-
bligați a se deplasa pt. chestiuni
rezolvate de plasă. Această trans­
ferare de drepturi și atrib. dela Pl.
a creat o mare greutate și confu-
ziune pt. locuitorii, impunându-le
deplasări inutile și cheltueli apă­
sătoare. La alcătuirea legiuirilor
ad-tive, tendința de înzestrare a
— 465 —
plășii cu dreptul și atribuțiile sale
de altădată, a fost învinsă de inte­
resele meschine de partid, al căror
tendință este de a doborî sentinela
vecinie trează care este plasă și a
pune întreaga ad-ție .în serviciul
politicei ca o creație a acesteia și
un mijloc de plasare al tuturor
elementelor aflate în serviciul
partidului, fără vreo considerațiune
de pregătire sau competență. Acea­
stă stare dezastruoasă va dura
până atunci, când tendința de re­
facere morală, ad-tivă și a împli-
nirei și înzestrării plășii cu atri­
butele avute va birui la elaborarea
legilor. In toată țara sunt 412 plăși
(în 1934). După legea ad-tivă din
1925 în întreaga țară erau 498
plăși. Legea ad-tivă din 1929 le a
redus numărul la 322; în Ardeal re­
ducerea s’a făcut în proporție mai
mică față de Vechiul Regat, unde
reducerea s’a făcut în proporție de
jumătate, ceeace a îngreunat mult
ad-ția, contribuind ca majoritatea
plășilor să aibă până la 175 de sa­
te. (Pt. a cunoaște rolul, atribu-
țiuni, etc. v. Primpretor). (v. Prim­
pretorul și Plasa de G. Ursu (1933).
Plasa, revistă pentru studii și
probleme ad-tive și sociale, apare
lunar sub direcția d-lui Ion G. Is-
vir, primpretor de plasă. Redacția
București, Str. Schitul Maicelor Nr.
32; abon. anual 300 lei pt. institu-
țiuni și 200 pt. particulari.
Plasa în legislațiile streine:
Franța și Belgia arrondissements,
Ungaria jârâs, Germania Kreis,
Cehoslovacia okresu, Jugoslavia
Sresko-nacelstvo. (v. toate aceste
cuv.).
Plasa sanitară, a fost înființată
prin L. sanitară art. 57—68, M. O.
154/1930. Se compune din una sau
mai multe plăși (v, c.) ad-tive. La
reședința Pl. s. va funcționa un
spital de plasă, întreținut de județ
(v. c.). Internarea contagioșilor, pri­
mează față de ceilalți bolnavi. In
comuna de reședință va mai func­
ționa un dispensar mixt pt. trata­
mentul ambulator și consultațiuni,
condus de medicul comunal. PI. s.
este condusă de un medic higienisț,
ajutat de medici comunali, agenți,
oficianți, etc. Medicul higienisț con­
lucrează cu primpretorul (v. c.), a-
30
 Plasare — Podii
vând conducerea higienei și salu­
brității comunelor; este obligat a
inspecta lunar comunele din jdasă
și ia orice măsuri erele de cuviin­
ță: îndrumează, controlează, dă in-
dicațiuni, controlează stabilimen­
tele industriale, veghează la higie­
na alimentelor, a școlilor, raportea­
ză org superioare.
Plasare, v. Oficii de plasare.
Plăsmuire de monedă, (Dr.
pen.) este un delict penal, care con­
stă din contrafacerea sau falsifica­
rea monedei, care are curs în Ro­
mânia. Pl. se pedepsește cu amen­
dă și închisoare fixă de 5 ani. Prin
excepțiune vor fi apărați de pe­
deapsă culpabilii, cari vor fi de­
nunțat pe autorii sau complicii lor.
(112—116 C. penal).
Plată, (Dr. civ.) se numește stin­
gerea creanței unei obligațiuni ori
prestarea unei sume de bani; acel
ce face plata se numește debitor.
Pt. validitatea unei plăți făcută de
debitor se cere: creditorul să fie
proprietar pe lucru care i se plă­
tește și să aibă capacitatea de a-1
înstrăina. Plata cheltuelilor statu­
lui, se face în baza unei ordonan­
țe sau mandat de plată, emis de
miniștrii sau ordonatorii secun­
dari (v. c.). P. se face de caseriile
publice (v. c.) ale statului; P. se
face după ce casierul a cons* al at
că există un aviz de plată, că or­
donanța este vizată de consilierul
controlor (v. c.) și dacă persoana
este aceea în drept a ridica banii.
Plata se mai poate face în baza
carnetelor de plată (v. c.). art. 122—
133—137 L. c. p.).
Plata lucrului efectuat, v. Lu­
cru efectuat.
Plăti exterioare, ale statului
sau serviciilor publice în străină­
tate sau în monedă streină, se vor
face numai de Ministerul de finan­
țe, în bugetul căruia vor figura.
Pt. comune și județe proiectele de
asemenea plăți vor fi comunicate
cons'lierului controlor (v. c.). Va fi
aprobat de delegația economică a
guvernului și Banca Națională, (v.
L. ”ubl. M. O. 94/1932).
Platină, pt. controlul fabricate­
lor din Pl. toate obiectele de pla­
tină vor fi marcate cu semnul „vul­
466
turul cu un delfin în ghiare“ în-
tr’o încadrare geometrică pentago­
nale, Pl. este de un singur titlu.
950/1000. (v. Metale prețioase).
Plebea, în imperiul roman se
îium'a clasa supușilor; ei formau
, Pl. învinșilor, sau cuceriților. Pl.
i era îi continuă luptă cu clasa pa-
! tri elenilor (v. c.).
! Plebiscit, (Dr. const.) votul po-
I norului, rrin care se pronunță pt.
sau contre unei chestiuni, pt. ca-
re-i consultat. PI. se practică în
; Germania pt. a aproba sau desa-
’i proba actele guvernului. Ponulatia
\ regiunei Saure, în 1935 se va pro­
nunța prin Pl. asupra aparținerii
sale
Pledoarie, discursul avocatului
care »ledează pentru clientul său.
Plenar, în număr complect. Șe-
j dința plenară, când sunt convocati
! feti membrii unei adunări, asocia-
; țivni sau a unui corp constituit.
Plenipotențiar, diplomat însăr­
cinat c.u puteri depline, ministru
plenipotențiar.
' Plenița, corn, urbană în jud.
Dolj, 7805 loc. Reșed. plășii Pl. 2025
clădiri. 1824 gospodării, 123 întrepr.
ind. și comerc. Judecătorie, poștă
în loc. cfr. în Moțătei la 24 km.
Autorități jud. Craiova la 62 km.
Ploești, municipiu, reșed. jud.
Prahova. 77.325 loc. Oraș cu mare
industrie de petrol, etc. 13.134 clă­
diri, 17.931 gospodării, 2178 întrepr.
comerc. și ind. Autorități județene,
licee, școli normale, comerc. etc.
Cel mai important nod de cfr. In
plină, desvoltare și înfrumusețai .•*.
București la 60 km.
Plus valoare, se înțelege o creș­
tere a valorii proprietăților sau
clădirilor, prin deschiderea sau a-
mena'area străzilor, piețelor, pasa­
jelor. etc. create de primării. In
acest caz L. adm. din 1929 prevede
că 20% din această Pl. revine co­
munei.
Plutocratic, domnia celor avuți,
puterea financiară.
Podu-Iloaei, com. rur. în jud.
Iași, reșed. plășii, 3789 Ioc, Judecă­
torie, secție iand. poștă, cfr. în loc.
Prefectură, tribunal Iași la 20 km.
 Podul — Poduri
Podul Turcului, corn, rurală în
jud. Tecuci, reșed. plășii. 1709 loc.
Judecătorie, secție jand. poștă în
loc. cfr. Berbeci la 27 km. Prefec­
tură, tribunal Tecuci la 42 km.
Poduri plutitoare, SUnt poduri
mobile, pt. trecerea peste râuri a
persoanelor sau animalelor și cari
țin locul podurilor obișnuite, plu­
tind pe apă cu ajutorul frânghiilor
de sârmă. Instalarea lor se face de
autoritatea proprietară a drumu­
lui pe care podul o deservește
(stat, județ sau comună). In cazul
când se ivește necesitatea înfiin­
țării unui pod plutitor, acesta tre­
buie să fie stabilit de autoritatea
proprietară a drumului. Autorita­
tea în urma importanței circulației
va stabili mijloacele financiare de
cari dispune, pt. înfiiințarea podu­
lui, timpul cât va dura expl. orele
in cari este obligatoriu să fie asi­
gurată trecerea, taxele ce se pot
percepe și dacă expl. se va face di­
rect sau prin concesiune, care se
va da prin licitațiune pe termen,
•care nu va trece de 10 ani. Taxele
de trecere nu vor cuprinde decât
clielt. de manipulare și întreținere.
Ele vor fi stabilite de autoritatea
respectivă. Pt. podul de pe un drum
care deservește mai multe drumuri
taxele se vor stabili d® delegația
cons, județean, (art. 65 L. drum.
1932). In caz de concesionare auto­
ritatea își poate rezerva dreptul de
a mai înființa alături și alte po­
duri, dacă nevoile circulației o vor
cere, precum și a revizui taxele de
trecere. Actul de autorizare se libe­
rează ele serviciul apelor din regiu­
nea respectivă. Folosința podurilor
■se va înscrie în cadastrul folosin­
țelor de apă. Podurile plutitoare
din Ardeal și Banat, cari funcț. în
baza actelor vechii de concesiune,
vor funcționa și mai departe pt.
•durata prevăzută în actele de con­
cesiune. Dacă nu s’a specificat ter­
menul sau acest termen este mai
lung de 30 ani, el va înceta după
30 ani delà aplicarea legii regimu­
lui a'-elor din 1923. adică cel mai
târziu la 23 Iulie 1954, conf, art. 67
al acelei legi. (Instr. Minist. Lu­
crări pubi. Nr. 38.2774/19.33). Potri­
vit art. 5 din legea drumurilor din
22 Aprilie 1932, podurile peste râuri
- 467
sunt considerate ca accesoriile dru
murilor publice, ca făcând parte in
tegrantă din ele: autoritatea pu
blică, care are în poprietate dru
mul și are administrația podulu
care leagă acel drum. In atari con
dițiuni, constituirea, întreținerea și
paza podurilor fixe sau plutitoare
peste râuri, cade în sarcina exclu­
sivă a statului dacă este vorba de
poduri ce fac parte integrantă din
drumuri de Stat, în sarcina jude­
țelor, dacă este vorba de poduri ce
leagă drumuri județene și vicinale
și în sarcina comunelor dacă este
vorba de poduri ale drumurilor co­
munale. Administrațiunea publică
care este proprietara drumului,
este singura în drept să aprecieze,
dacă interesul economic general,
reclamă constituirea unui pod și
deci clin acest punct de vedere să
autorizeze înființarea lui, fixând
totodată prin regulament și taxele
de perceput, atunci când este vor­
ba de un pod plutitor, fie că acest
pod esté construit pt cheltuiala
administrației respective și exploa­
tat de ea prin organe proprii, fie
că construirea și exploatarea lui a
fost concesionată unei terțe persoa­
ne, urmând ca apoi regulamentul
de fixarea taxelor să fie supus a-
probării autorităților tutelare com­
petente, cari vor soluționa și even­
tualele reclamațiuni ce s’ar face
contra cuantumului lor, de către
cei interesați. Că dacă din punct de
vedere al competinței administra­
tive, administrațiile publice îndrep­
tățite să decidă și să autorize în
principiu înființarea podurilor plu­
titoare, sunt cele mai sus arătate
din punct de vedere al competinței
tehnice, autorizațiunile de înființa­
rea și funcționarea unor asemenea
poduri, se liberează de organele
prevăzute de art. 27 din Regula­
mentul pt. aplicarea legii regimu­
lui apelor, în conformitate cu dis-
pozițiunile art. 16 § 2 și 3 și arti­
colele următoare din acelaș regula­
ment și anume de Minist. Lucr.
Pubi, și al Comunicațiilor, prin Di­
recția Apelor, care singur este în
drept a decide, câni este vorba de
un pod plutitor, care servește pt.
comunicații publice sau numai pt.
nevoia particularilor, dar care este
acționat prin cablu întins peste apă
30*
 Pogon — Politia
să autorize funcționarea lui, verifi­
când cu aceasta ocazie dimensiu­
nile și capacitatea de transport a
podului, modul lui de manipulare,
fixarea liniei de plutire a podului,
lucrările de apărare a țărmurilor și
de întreținere a albiei, etc. în con­
formitate cu dispozițiunile art. 52—
56 din regulament. Cu ocazia libe­
rării autorizațiilor pt. înființarea
și funcționarea podurilor plutitoa­
re peste râuri, sunt a se aplica
atât dispozițiunile legii drumurilor,
cât și cele din legea și regulamen­
tul pt. aplicarea legii regimului a-
pelor. (Avizul Nr. 26 Apr. 1933 Co­
mit. Central Rev.).
Pogon, măsură de suprafață de
1296 st. sau 5012.08 mp.
Pojar, (San.) (rugeolă, zapor)
este o boală epidemică, foarte mo­
lipsitoare, mai ales la copii. Sem­
nele: fierbințeală și fiori neregulați;
bolnavul se simte rău, abătut, mo­
leșit, are dureri de cap, greață și
chiar vărsături; fierbințeala se ri­
dică până la 40“C, când încep a se
ivi pe corp pete mici roșii rotunde,
cari se aseamănă cu pișcăturile de
purici, ridicate deasupra pielei, cari
dispar la apăsarea cu degetul pt.
a se ivi din neu la ridicarea lui.
Bolnavul este cuprins de o tuse
seacă, însoțită de răgușeală și un
fel de înec în piept; ochii se înro­
șesc și lăcrimează. Copii mai au
spasme și urdinare. Aceste semne
durează până la 4 zile. Petele în­
cep cu fața și apoi pe tot corpul.
După 4 zile petele încep a se scă-
moșii și dispar în formă de tărâțe
de pe piele. Boala poate dura 14
zile. Ea poate să se complice fie o-
prindu-se petele, fie când apar pete
negre, când devine periculoasă. Po­
jarul simplu nu este periculos și
tratamentul este mai mult higie-
nic; odaie bine aerisită, încălzită la
18°C, hrană cu lapte sau supă, cu­
rățenie, spălături cu apă boricată
pe ochi, gură, mâni. Pt. a înlesni
eșirea petelor se va da ceai de nal­
bă, etc. se va aviza imediat medi­
cul și autoritatea ad-tivă și poli­
țienească; bolnavul va sta în casă
6 săptămâni; adică se va desinfec­
ta; copii nu vor fi lăsați a lua con­
tact cu bolnavul.
Pojorâta, corn, rurală în jud
468 —
C.-Lung, f. reșed. plășii Moldova,
2836 loc. secție jand. poștă, cfr. în
loc, judecătorie, prefectură, tribu­
nal C.-Lung la 8 km.
Poligam, cel însurat cu mai
multe temei, ca la mahomedani. Se
pedepseștee P.
Politeism, religiune ce admit
mai mulți zei.
Poliță, v. Cambie.
Polifia, are misiunea de a ga­
ranta ființa statului înlăuntru, ră­
mânând ca forța armată să-i asi­
gure existența în afară. Orice stat
are doi inamici: unul în afară, pe
care-1 cunoaște și unul înlăuntru,
nevăzut, nebănuit, permanent și
activ, pe care poliția este chemată
a-1 supraveghea, descoperii și ur­
mării. P. este deci acel element al
forței publice, (v. c.) care are în­
sărcinarea de a menține ordinea
publică, de a garanta siguranța
persoanelor și ocrotirea bunurilor.
P. are misiunea de a face să se
bucure toți locuitorii țării în tre­
buințele lor comune al vieții de
toate zilele, de avantagiile ce nu
s’ar putea procura îndestul prin
forțele lor individuale. Scopul ei
este: de a executa toate legile și re­
gulamentele de ad-ție publică, a
preveni și înlătura comiterea in­
fracțiunilor, de a apăra teritoriul
țării de tot ce poate cauza dezor­
dini, a înlesni ca fiecare să trăiască
după a sa condițiune; ea desfiin­
țează obstacolele, poprește lucrările
vătămătoare, ordonă pe cele nece­
sare și cere în ajutor forța publică
și pe oamenii de artă, la trebuință,
pe toți cetățenii. Atrib. principale
sunt: privegherea, acțiunea, autori­
tatea, izvorul puterii și regula au­
torității sale sunt legile și regulam,
de ad-ție publică. P. se divide în:
Poliția generală, care cuprinde in­
teresele generale ale țării și P. co­
munală, care se referă în general
numai la interesele locale ale co­
munei. Caracterul esențial al P.
este dr. de constrângere imediată.
Datoria sa este de a fi întotdeauna
prezentă, vigilentă, pt. a putea pre­
veni acțiunea infractorilor, (v. Pre-
ventism). Poliția de siguranță (v. c.)
are misiunea de-a apăra ființa și
existența satului. Poliția generală
 Politia
a statului este org. prin Legea Pol.
gen. M. O. 159/1929, cu mod. M. O.
.3/1930. In întreg terii. tării se exe­
cută sub autoritatea și controlul
Minist. de interne. Atribuțiuni: ca
P. ad-tivă: a apăra libertatea pro­
prietatea și .siguranța persoanelor
și a drepturilor constituționale, le­
gale și sociale; a prevenii infrac­
țiunile la legi, regulamente și or­
donanțe ad-tive și a executa măsu­
rile de poliție și orice îndatoriri
impuse de acestea; a sprijini opera
de asistență și ocrotire socială și a
veghea la menținerea ordinei pu­
blice. Ca „P. judiciară“, a constata
și urmării orice infracțiuni con­
form legilor și a trimite pe făptui­
tori înaintea justiției, a încasa a-
menzi .contravenționale, a executa
măsurile ordonate de justiție, con­
tra persoanelor sau bunurilor. Ca
„P. de siguranță sau informativă“,
a culege, instrumenta și aduce la
cunoștința autorităților superioare
științele și indiciile privitoare la
fapte sau stări contrare ordinei pu­
blice (v. c.) și siguranței statului. .
Serviciile centrale ale P. alcătuesc
Direcțiunea Generală a P. (v. c.).
Serviciile exterioare sunt: Prefec­
tura poliției municipiului Bucu­
rești; Inspectoratele regionale de
P. Chesturile de P. din municipii,
Polițiile din orașele de reședință,
Comisariatele și detașamentele de
P. (v. ac. c.). Dreptul de reglemen­
tare în materie de pol. aparține
autorităților comunale, iar execut,
măsurilor se face de ofițerii și a-
genții pol. generale. Serv, exterioa­
re de pol. rurală sunt: inspectora­
tele, legiunile de jandarmi, secțiile
și posturile de jandarmi (v. ac. c.).
Personalul P. se împarte în: ofițeri
și agenti ca: directorul gen. pre­
fectul pol. capitalei, subdirectori
gen. și directorii dir.ectiunei gen.
inspectori de pol. chestori, subin-
spectori, șefi de pol. secretari de
chesturi și pol. comisari și comi­
sari ajutori. Li sunt ofițeri ai pol.
judiciare, cu toate atrib. de politie
generală. „Agenții“, agenti din biu-
rcurile judiciare, detectivi și gar­
dieni publici, cari stau la dispozi­
ția ofițerilor de politie. Personalul
ad-tiv este cel cuprins în statutul
funcționarilor publici (v. c.). Perso­
nalul tehnic și de specialitate cupr.
- 469 —
medici, experți de diferite catego­
rii, cartografi, fotografi, electri­
cieni, stenografi, mecanici, etc.
Competența ofițerilor și agenților
este de a constata și instrumenta
toate infracțiunile la legi, regula­
mente și ordonanțe ad-tive, comise
în circumscripția sau sectorului
lor; agenții, în lipsa ofițerului, pot
constata și instrum. numai contra-
ve.nțiunile (v. c.) flagra,nie de sim­
plă poliție. Formațiunile teritoriale
pol. în general sunt organizate pe
3 servicii speciale: ad-tiv, judiciar
și de siguranță; ofițerii și agenții
mai au și dr. de-a impune și în­
casa amenzi, prevăzute de dif.
legi, întocmind procese verbale, (v.
c.) din care unul se va da amen­
datului. Organele ad-tive poliție­
nești sunt: prefectul de poliție,
primpretorul și notarul (v. ac. c.).
Orice autoritate, poate cere con­
cursul P. pt. îndeplinirea atrib. sa­
le; particularii pot adresa cereri și
face reclamații. P. cari sunt obl.
a-le cerceta ș,i lua măsuri. Infor-
mațiuni de natură confidențială nu
pot fi comunicate aut. decât cu a-
probarea Minisi, de interne. Recru­
tarea pers. P. se face: dintre licen-
țiații în drept, pt. funcțiunile delà
comisar în sus; școala de poliție
științifică, sau 8 cl. liceu pt. comi­
sar ajutor, 4 cl. sec. pt. agenți și
detectivi și 4 cl. primare pt. gar­
dieni. Transferările în P. se pot
face: în interes de serviciu, prin
consimțimânt și disciplinar. Acti­
vitatea P. este continuă și nesus­
ceptibilă de a fi suspendată în
timpul sărbătorilor legale (v. c.).
Ofițerii și agenții nu pot face uz de
armă decât în: legitimă apărare
(v. c.), în caz de crimă (v. c.) sau
evadare, când infractorii fug și nu
este nici un mijloc de ,a-i opri. Fie­
care funcționar al pol. este perso­
nal responsabil de serv, prestat. Pt
merite și eroism, ofițerii și agenții
pot primi recompense. „Istoric“.
Primul organ de politie la noi a
fost „pârcălabul“, devenit mai târ­
ziu ispravnic; în orașe se numea
„staroste și dirigător“. La 1620 Ra­
du Mihnea a înființat în București
un demnitar polițienesc „Agă“ cu
dr. de a judeca unele pricini; avea
sub comandă „străjerii“. In sec. 18,
apare marele vornic de poliție. Sub
 Politia
Al. Cuza, s’a înființat un serv, de
siguranță de stat. Regulamentul
Organic (v. c.) menține pe agă și
împărțea orașul în plăși, în capul
căreia se găsea un „ipistat“. La
1850, aga primește titlul de prefect
de poliție, plășile se desființează și
apar comisariatele. In 1882, se în­
ființează secțiile polițienești. In
1903, prefectura poliției este sepa­
rată de aceea a județului, iar în
1908 s’a înființat: Direcțiunea Sigu­
ranței Statului, polițiile de frontie­
ră și porturi; s.e desființează poli­
ția comunală. Prin Regulamentul
Organic al poliției în București era.
marele agă, ajutat de un „cinov-
nic“. Orașul era împărțit în 5 cu­
lori sau plăși, în frunte cu câte un
comisar; pe lângă comisari, erau
câte 2 dorobanți călări. In Moldova
pe lângă P. erau „seimeni“ în uni­
formă, comandați de căpitan. In
orașe funcționa poliție pe lângă
fiecare ispravnicat și cârmuire de
plasă; erau dorobanții călări, co-
maritiați de ,,tiști‘‘. In Moldova erau
slujitori călări pe lângă fiecare aut.
ad-tivă. Pt. transp. poștei s’au în­
ființat țimirași pedeștrii. In 1850
corpul de slujitori s’a transformat
în corp de jandarmi. Regulam.
Org. a mai înființat Vătășei călări,
câte doi de fiecare sat.
Poliția ad-tivă, este acea ramu­
ră a puterii publice, care are mi­
siunea de a menține ordinea pu­
blică și a asigura libera executare
a facultăților cetățenești, a asigura
ordinea în raporturile dintre indi­
vizi și preîntâmpina săvârșirea in­
fracțiunilor. P. este însărcinată a
asigura libertatea, proprietatea și
siguranța individuală, iar caracte­
rul ei este vigilența. Poliția adm.
cuprinde toate ramurile P. ca: po­
liție propriu zis, jandarmerie, a-
genți silvici, de drumuri, de mono­
poluri. euarzi comunali, etc.
Polifia de câmp, este reglemen­
tată de legea XII 1894- în Ardeal,
aplicabilă pt. toate măsurile și aba­
terile sau contravențiunile de câmp.
Paza câmpului se face de jurați
(art. 74) știutori de carte și apți pt.
aceasta. Obligația juraților este a
înștiința aut. comunală în termen
de 24 ore: toate raeubele cauzate
pe hotar, sau a mâna și închide în
— 470
oborul comunal, toate vitele aflate
în locuri oprite și a evalua pagu­
bele cauzate. Contravențiunile se
judecă de primpretori cari pot a-
plica amenzi delà 50 până la 2000
lei și fixa despăgubirile pt. pagu­
bele cauzate. Judecarea contrav. se
face în ședință publică, cu ascul­
tarea părților. Gànci nu este loc Ia
despăgubiri, amenda se poate da
fără a se mai ține desbatere cu dr.
pt. împricinat a cere în 15 zile des­
batere, în caz când nu s’ar simți
vinovat sau amenda va fi prea ma­
re. Primpretorul aduce „deriziuni“,,
supuse recursului la judecătorul de
ocol. Contrav. de câmp se prescriu
după trecerea de 0 luni. Amenda se
încasează /> în favorul statului, %
în a comunei. Prin jurisprudențe
ale Casației, judecarea acestor con­
trav. s’a dat în competința judecă­
torilor pt. motivul că legea ad-tivă
din 1929 și a poliției, n’au amintit
de aceste atribuțiuni, jviispruden-
ța casației a fost întemeiată pe mo­
tive greșite; s’a omis considerațiu-
nea că legile din Ardeal menținute
prin art. 104 din Constituție, erau
legi interprovinciale și ele nu pu­
teau fi abrogate, decât printr’o lege
specială, sau prin aceea că o lege
nouă, reglementează materia. Nici­
decum dispozițiuni din aceste legi
nu puteau fi abrogate, prin faptul
că o lege nouă a omis să reproducă
textele ei sau să amintească, că ele:
rămân în vigoare.
Poliția generală, măsuri cu ca­
racter general privitor la P. su­
iau de Ministerul de interne; ele se
comunică posturilor de jandarmi
(v. c.) pt. executare și șefilor ierar­
hici pt. control. Prefecții și prim-
pretorii, (v, ac. c.) pot lua aceleași
măsuri în circ. lor. Comandanții de
legiuni, chestorii și șefii polițiilor,
țin legătură permanentă prin cola­
borare, comunicându-și evenimen­
tele referitoare la ordinea publică
(v. c.).
Poliția judiciară, (Proc. pen.)
este acea ramură a forței publice,
care uzând de mijloacele legale.,
procedează Ia urmărirea și desco­
perirea crimelor, delictelor și con­
travențiilor, adună probe și dă pe
făptuitor în judecata tribunalelor.
(13 Pr. p.). Organele P. j. se nu-
 Polizia
mese „ofițeri de poliție judiciară'"
cari sunt: primi procurori, jude­
cători de instrucție, prefecții de po­
liție și județ, primpretori și pre­
tori; chestori de pol.ție, comisari,
subcomisari, primari, șefii posturi­
lor și secțiilor de jandarmi, agenții
silvici, inspectorii poștelor și îinau-
ciari. (14—15 Pr. p. 85 Pr. p.). P. j.
este pusă sub supravegherea Mi­
nisterului public (.v, c.). Atriliuțiu-
nite sale sunt: a primi denunțurile
despite crime sau delicte și a înștiin­
ța parchetul, să asculte pe denun­
țători, pe parați și pe martori și să
facă procese verbale, (v. c.) cere
autorizație de arestare sau perchi-
ziție delà primul procuror; în caz
de flagrant delict (v. c.) pot aresta
si perehiziționa fără autorizație.
(177 P. p. Ü. 59 P. rom.). P. j. pt,
orice relațiune trebuie să întoc­
mească proces verbal, pe care-1
înaintează parchetului; ofițerii P.
j. nu-și pot anula singuri actele
dresate, chiar dacă nu sunt înte­
meiate.
Politia rurală, este org. prin le­
gea din 25 idee. 1868. Se exercită
prin guarzi câmpeni și este pusă
sub jurisdicțiunca specială a plășii
și autorităților comunale, f iecare
comună este obligată a avea nu­
mărul trebuincios de guarzi câm­
peni pt. paza holdelor, livezilor, să­
dirilor și dumbrăvilor, câte 1 guard
la suta de familii. Tocmeala guar­
dului se va face cu anul, plătit din
fondurile comunale; vor fi oameni
cu bune purtări în vârstă de 21—66
ani. Primarul este șeful guarzilor,
putându-i înlocui în caz de negli­
jențe. Vor rauorta primarului în 24
ore, orice pagubă suferită; în caz
contrar sunt responsabili de pagu­
bele pricinuite, (art. 7). Vor putea
fi numiți și guarzi particulari pt.
proprietăți particulare. Nimeni nu
poate pășuna pe pământul altuia
fără voia proprietarului; pășunatul
vitelor fără păstor este oprit; fie­
care comună este obl. a avea păs­
torii necesari pt. paza turmelor,
cirezilor, etc. un obor (ocol) pt. în­
chiderea vitelor prinse prin holde,
livezi, etc. Guarzii și proprietari au
dr. să prindă vitele ce se vor găsi
în locuri oprite și le ver duce la
ocolul comunal și va înștiința pe
— 471 —
consilierul corn. însărcinat cu ține­
rea registrului, care dacă s’a făcut
și pagubă, va înștiința pe primar
care în 24 ore va face o estimare
la fața locului, față cu părțile, în­
tocmind proces verbal de evaluarea
pagunei și-1 va înainta judecăto-
toriei. Dacă vitele nu au făcut stri­
căciuni se va aplica numai amen­
dă. Vitele aduse la obor, nu se vol­
tine închise, dacât până la aviza­
rea stăpânului; tot timpul cât vor
sta închise se vor hrăni, adăpa și
îngriji; la liberare se va mai cal­
cula pe lângă amendă și costul în­
treținerii lor. Când stăpânul vitelor
va ii ner unoscut, după trecerea de
3 zile, primarul le va declara de
pripas. întocmind proces verbal de
semnalmentele vitelor, părul, locul
unde s’au găsit, amenda și-1 va
înainta primpretorului și prefectu­
lui pt. a publica în plasă și județ.
Vitele vor fi încredințate pt. ținere
unui locuitor. Dacă în 6 luni stă­
pânul nu se va găsi, vitele se vor
vinde prin licitație publică, în fa­
vorul comunei, după ce se vor a-
chita întreținerea și paguba cauza­
tă de vite. Cel ce va tăinui o vită
de pripas, precum și cel ce va re­
fuza liberarea ei la cererea stăpâ­
nului, se va considera ca furt și se
va pedepsi ca atare. Se pedepsesc
cu amendă de 50—500 lei cei ce fac
foc pe câmpuri la o distanță mai
mică de 50 metri de case, păduri
pârloage, etc. Cel ce a luat în
ascuns fructe, struguri, pometuri,
etc. Cei ce au frânt crăcite arbori­
lor altoite, au astupat șanțurile, dă­
râmat garduri, cel ce a pășunat pe
locuri oprite, cel ce ucide dobitoace,
strică drumuri de hotar, etc. (art.
103). Amenda se va pronunța în
favoarea comunei și statului în
prop, ele 50%. (v. Poliția de câmp).
Politia sanitară veterinară,
se face de medici veterinari și de
ofițerii poliției judiciare (v. c.), mă­
celăriile (v. c.) și debitele de meze­
luri, trebuiesc să întrunească con-
dițiunile de higiena, prevăzute. P.
s. V. se exercită cu privire la tăie­
rea și vânzarea cărnii, peștelui,
ouă, vânat, lapte și la toate alimen­
tele de origină animală (v. c.), în­
treținerea abatorilor (v. c.), măce­
lării, fabrici de cărnuri și a instru­
 Poliția — Populația
mentelor aflătoare întrînsele. Căr- I statul a luat-o în șirul problemelor
nurile, ouăle și laptele, alterate, sale; ex. problema muncii, etc. (v.
murdare, sau improprii pt. consum, Partide politice).
se vor confisca. Este oprită tăierea
animalelor, în afară de abator; ex­ Politica economică, este totali­
punerea cărnurilor în vitrine sau tatea operațiunilor pe care un stat
la uși. Transportul cărnurilor delà le face în scopul ca producțiunea
abator se va face în vehicule căp­ națională să aibă forme cât mai
tușite cu tablă de zinc. Abatoriile variate și să satisfacă nevoile de
trebuiesc să fie înzestrate cu trichi- consumație a tuturor teritoriilor
noscoape, măcelăriile cu pivniță statului. „P. e. protecționis-tă“ este
sau dulapuri frigorifere. Medicii aceea care țintește la izolarea terit.
veterinari vor supraveghea anima­ statului față de alte state, prin taxe
lele producătoare de lapte. Nu este vamale asupra mărfurilor impor­
permis a se pune în vânzare, decât tate din alte state, în scopul încu­
laptele delà vaci, bivolițe, oi sau rajării producțiunei naționale; „a
capre. Comerțul cu lapte se face în binelui public“ când industriile
urma unei autorizații a serv, vete­ streine sunt atrase în țară prin
rinar. Medicii vet. au dr. a ridica favoruri; taxele vamale sunt des­
probe pt, analiză, când au bănuia­ ființate, se crează un schimb viu
lă că un aliment este falșificat. A: între toți locuitorii, se înmulțesc
baterile delà legea poliției vet. și mijloacele de comunicație, se ușu­
Regulam, din 5 Ian. 1926 se con­ rează schimbul, se înlesnește o lar­
stată prin încheierea de procese gă circulație a banului, etc. In pe­
verbale de către medicii veterinari, rioada crizei econmice din 1930—
procurori, judecători de ocol, prim- 1934, toate statele au adoptat regi­
pretori și toți ofițerii poliției judi­ mul protecției economice naționale
ciare; se va pedepsi cu amendă de și al contigentării, ca remediu pt.
5000 lei oricine va contraveni la combaterea crizei.
prescripțiunea legii și regul. Cu Politica vamală, se numește to­
10.000 lei și închisoare până la 6 talitatea operațiunilor întreprinse
luni, acei ce vor fi vândut sau scos de un stat pt. progresul industrial.
în vânzare animale bolnave. Amen­ Ea se bazează pe următoarele: a)
zile se pronunță de serv, zoot-vete- a scuti de taxe vamale materiile
rinar, cu drept de apel la tribunal. prime necesare industriei și agri­
Poliția științifică, v. Școala de culturii pt. a încuraja aceste două
Poliția tehnică, v. Ancheta ju­ ramuri; b) a lovi prin taxe fiscale
articolele inutile sau dispensabile,
diciară. mătăsuri, parfumerii, etc. impor­
Poliție, v. Inspectorate de .... tate din alte țări; c) a lovi cu taxe
Direcțiunea gen. a ... economice mărfurile cari se produc
Poliție criminală, v. Comisiu- în interior și a căror încurajare
ne'a internațională de ... nu ar fi oportună și a încuraja pe
Poliție secretă, v. G. P. U. Ceka. acele cari sunt necesare în caz de
Polițienească, v. Tehnica. apărare națională.
Politica, este știința care cer­ Populația globului pământesc,
cetează scopul și mijloacele guver­ V. Globul pământesc.
nării și arta prin care se guver­ Populația României, după re­
nează statul, aplicând acest studiu. censământul din 29 Dec. 1930 este
P. este știința care se ocupă cu de 18.052.896 locuitori repartizată
așezămintele statului, analizându-le pe provincii /istorice este: Ardeal
din punct de vedere al ideii de 5.546.898; Basarabia 3.865.506; Bu­
drept, conducătoare în evoluția lor covina 846.703; Dobrogea 811.332;
și le tratează, în mod comparativ, Moldova 2.413.123; Muntenia 4 mi­
ținând seama de desvoltarea lor lioane 036.605; Oltenia 1.516.372.
istorică. P. socială are de obiect Teritoriile alipite total 9.266.404.
studiul special al așezămintelor de Vechiul Regat 8.786.492. Din a-
ocrotire specială și de protecțiune ceastă. populație urbană este:
a claselor sociale, a căror îngrijire 3.626.894 sau 20.1% din care în ve

- 472 —
 Pòpulatiune — Polonia
Ș chiul regat 1.674.299, în teritoriile
f alipite 1.190.459 loc. Repartizată pe
Ș naționalități sunt: români 13 mili-
f nane 717.372 sau 75,9%; unguri
■ 1.395.355 sau 7,7%; germani 747.683
( sau 4,1%; evrei 1.137.191 sau 6,4%;
; ruteni 256.324 sau 1,2 %; ruși
; 231.262 sau 1,3%; bulgari 163.835
sau 0,9%; turci, sârbi, armeni și
alții 448.503.
Populațiune, este totalita­
tea indivizilor, cari locuesc pe te­
ritoriul unui stat și se supun co­
mandamentului său; este unul din
elementele esențiale, fără de care
idea de stat nu poate fi concepu­
tă. (v. Națiune).
Poprire, înseamnă oprirea
de a plăti o sumă celui în drept a
primi bani și reținerea sumei în
favorul altei persoane. Orice cereri
•de propriri asupra sumelor achita­
te de stat, se adresează autorității
■care are dreptul de ordonanțare.
Sumele poprite se vor depune la
•Casa de depuneri, unde cei ce au
cerut poprirea, le vor putea ridi­
ca după ce au justificat, că vali­
darea poprirei a rămas definitivă.
"Nimeni nu va pufèa ridica aceste
sume, dacă nu va arăta numărul
recipisei și anul în care s’a poprit.
Pt. sumele popr. Casa de depu­
neri va plăti procentul obișnuit,
(art. 138—9 legi). Propriri asupra
sumelor cuvenite întreprinzători­
lor pt. servicii efectuate, nu se vor
putea aplica decât asupra decon­
tului fiscal, după ce va fi asigura­
tă plata lucrătorilor, a furnituri­
lor sau materialelor, până la ter­
minare. (art. 112 L. c. p.).
Pornografia, literatura mur­
dară, care tinde să excite simțuri­
le, trezind instinctele animalice,
în dauna sentimentelor estetice și
morale; art. 37 și 391 cod. pen. pe­
depsește P.
Portugalia, republică în Pen­
insula Iberică. Supraf. 91.948 kmp.
•cu 6.032.991 loc. cu coloniile 2 mi­
lioane 518.524 kmp. și 12.806.428
loc. După constituția din 1919, în
fruntea statului este un președinte
ales de congres pe 5 ani. El este
șeful puterii executive; numește și
revocă pe miniștrii, reprezintă sta­
— 473
tul: Reprezentanța nat. (Congres­
so) se compune din camera depu-
taților (Camara dos Deputados) cu
165 membrii aleși pe 3 ani și se­
natul 71 membrii aleși pe 6 ani.
Congresul exercită puterea legiui­
toare, decide în privința răsboiu­
lui și păcii, poate înlătura pe pre­
ședinte, care nu poate disolva ca­
mera fără consultarea comisiunei
congresului. Se împarte în 4 pro­
vincii și 17 departamente.
Porturi șt căi de comunicație
pe apă, v. Regia . ..
Polonia, republică, din nor­
dul Europei. Supraf. 388.390 kmp.
cu 30 mii. loc. Org prin Constit.
din 17 Martie 1921. Suveranitatea
națională aparține poporului, care
o ex. prin: Dieta și senatul, ca or­
gane legislative; președintele repu-
blicei și miniștrii ca organe ale
puterii executive. Legile se votează
numai de dietă, care împreună cu
guvernul are inițiativa lor. „Die­
ta“ se compune din membrii aleși
pe 5 ani de alegători, bărbați și fe­
mei, în vârstă de 21 ani. Sunt eli­
gibili, toți alegătorii în vârstă _ de
25 ani inclusiv militarii activi,
funcționari, magistrati, profesori,
primind din oficiu un concediu
socotit la anii de serviciu. Depută­
ții sunt inamovibili; afară de fla­
grant delict, nu pot fi urmăriți
sau deținuți pt. tot timpul man­
datului. Convocarea dietei se face
de președinte în sesiuni ordinare
și extraordinare. Dieta își alege
biuroul compus din: mareșal, vice-
mareșal și secretari. Ședințele
sunt publice și secrete. Fiecare
proiect de lege votat de dietă, tre­
buie comunicat senatului, care îl
poate restitui pt. modificare sau
complectare; dieta în 30 zile tre­
buie să discute din nou legea; cu
majoritatea de voturi, poate refu­
za modificarea propusă de senat'
și legea este trimisă pt. promul­
gare. Senatul se compune din se­
natori de 40 ani, civili si militari,
aleși pe voevodate de către toți
alegătorii delà dietă, în vârstă de
30 ani. Sesiunea senatului este a-
ceea a dietei; el este mai mult un
organ consultativ decât legislativ.
Președintele republicei este ales pe
7 ani de membrii dietei și senatu­
 Poșta
lui, reuniți în adunarea naționa­
lă; el este șeful, puterii executive,
numește pe primul ministru și
funcționarii autorităților civile și
militare, este șeful suprem al for­
ței armate, dă .decrete, regulamen­
te, ordine sau interdicțiuni; ace­
leași dr. au fiecare din miniștrii.
Președ. are dr. de grațiere redu­
ceri și amnistiere de pedepse; re­
prezintă statul înaiară; cu con­
simțământul dietei încheie alianțe
și declară răsboi. Toate actele lui
sunt semnate de primul ministru
și ministru respectiv. El este r-s-
ponsabil în fața tribunalului de
stat, pt. violarea const, și infrac­
țiuni penale; nu are răspundere
pt. actele funcțiunii sale. Miniștrii
alcătuesc guvernul, care are răs­
pundere constituțională pt. politi­
ca generală a statului în fața tri­
bunalului de stat. Miniștrii răs­
pund solidar și pt. actele de guver­
nământ ale președ. republ. Tribu­
nalul de stat se compune din 12
judecători aleși 8 de dietă și 4 de
senat pt. fiecare seziune. Terit.
statului este împărțit în: Voevo-
date, starostii (plăși) și comune,
persoane juridice cu consilii deli­
berative, în fruntea cărora este
câte un oficiu condus de funcțio­
nari de stat, cari au directiva, con­
trolul și tutela. Principiul de org.
este desconcentrarea ad-tivă. Con­
siliile comunale, de plasă și pro­
vinciale decid în toate chestiunile
de interes local; sunt prezidate de
funcționarii de stat cari sunt și
org’ane executive a deliberărilor a-
cestora. Statul ex. controlul acti­
vității tuturor organelor autono­
me, putând sesiza tribunalul ad-
tiv, ori de câte ori acesta a luat
hotărâri ilegale. Justiția este sepa­
rată de ad-ție; judecătorii sunt in­
dependenți numiți de președintele
republicei afară de judecătorii de
pace, cari sunt aleși de populație.
Trbunalele n'au drept a judeca
constituționalitatea unei legi sau
regulament. Pt. crime și delicte po­
litice, este juriul. Pe deasupra este
tribunalul suprem în toate ches­
tiunile civile și penale. Tribunalele
militare au organizație separată.
Pt. soluționarea conflictelor de
competențe între aut. ad-tive și tri­
bunale, funcționează tribunalul
— 474 —
special. Cetățenii se bucură de toa­
te dr. și libertățile publice. O le­
ge a presei fixează responsabilita­
tea în caz de abuz. Toți cetățeniî=
au drept a-și păstra, naționalita­
tea, cultiva limba și obiceiurile na­
ționale. Religia majoritară este
cea romano-catolică. Belațiunil»
între stat și biserică sunt fixate în
statut de acord cu Sf. scaun și ra­
tificat de dietă. Învățământul este
obligator și gratuit în școlile sta­
tului. Autoritățile civile au drept
a pune în mișcare forța publică,,
în cazuri de rebeliuni, când con­
stituția și siguranța publică ar fi
amenințate; consiliul de miniștrii,
poate suspenda temporar unele
depturi și libertăți individuale: lib.
individuală, a presei, secretul co-
resp. inviolabilitatea domiciliului.,
dr. de asociere etc. pt. întreg feri­
tomi statului sau numai pentru
localitatea amenințată; acest de­
cret are (nevoie și de aprobarea
dietei. Polonia după reformele din
1926 are 18 ministere: președinția
consiliului de miniștrii, externe.,
afaceri militare, tezaurului, justi­
ției, culte și instrucțiuni, interne,
agricultură, industrie și comerț,,
lucrări publice, muncă și protec-
țiunii sociale,/ (comunicații, refor­
mei agrare, poște și telegrafe. Ța­
ra din punct de vedere adminis­
trativ, este împărțită, în 16 voevo-
date (provincii) și 277 starostii
(plăși). Pe deasupra autorităților
administrative, este tribunalul su
perior administrativ; președintele
consiliului de miniștrii, asigură
continuitatea operei de guvernă­
mânt și stabilește legătura dintre
minisere; pe lângă aceasta funcțio
nează și tribunalul administrativ.
Poșta, este o vastă organiza­
ție pusă în mișcare de agenții n-
mani, având ca obiect principal:
transportul corespondenței scrise,,
a monedei, ia diferitelor obiecte,
transmisiunea telegramelor și este
astăzi, (nu numai :un (instrument
de progres general întrebuințat de
puterea executivă pentru transmi­
terea ordinelor și primirea știri­
lor, dar și un organ principal pt.
cultura, comerțul și industria ța­
rii. Oficiile P. sunt,: de stat și ofi­
cii autorizate. Of. de stat sunt con­
 Poșta.
duse de către un diriginte, ajutat
de personalul necesar; cele autori­
zate de persoane angajate cu con­
tract. Ambele categorii se înfiin­
țează prin decizia Directiunei ge­
nerale. In cursul anului 1931, ex-
ploatareja. poștelor iși .‘Telegrafelor
s’a făcut prin mijlocire-a a 6433
oficii contractuale, 205 agenții spe­
ciale, 106 agenții contractuale,
4149 oficii poștale comunale și prin
284 stațiuni C. F. R., 6 stațiuni N.
F. R„ 322 oficii poștale ambulante,
4149 oficii poștale comunale. Total
6433 oficii în toată țara. Numărul
cutiilor de scrisori aflate în servi­
ciu în cursul anului 1931 și puse
la dispoziția publicului au fost de
8301. In cursul anului 1931 cores­
pondențele poștale prin avion s’au
efectuat cu avioanele C. I. D. N. A.
și s’au transportat corespondențe
cu diferite țări în număr de 11.891
bucăți. Deasememea avioanele soc.
C. I. D. N. A. au mai transportat
529 colete poștale din străinătate
pt. România în greutate totală de
7213 kgr. Cursele s’au efectuat, în­
cepând din luna Aprilie până în
luna Novembrie. Nici un sechestru
nu se poate pune pe obiectele tele-
grafo-poștale. Curierii, ștafetele,
trăsurile de poștă și cai în par­
curs, sunt scutiți de orice taxe de
trecere pe șosele, poduri 'sau de
bariere. Nicio arestare a persona­
lului poștelor și exercițiul funcțiu-
nei nu se poate face, fără încu-
noștiințarea șefului . pentru înlo­
cuire. Liniile telegrafo-poștale vor
fi păzite de toți agenții puterii pu­
blice, cu atribuțiuni de poliție.
Oricine va aduce stricăciune linii
lor telefonice, telegrafice sau ma­
terialului întrebuințat, se pedep­
sește cu amendă de 50—2000 lei.
Comunele sunt responsabile pt
stricăciunele făcute pe teritoriile
lor. Ad-ția P. t. t. acordă despăgu­
biri nt. obiectele pierdute (v. Me­
sagerii). Administrația P. este în­
credințată Regiei autonome a poș­
telor, telegrafelor și telefoanelor,
org. prin Legea pt. crearea ei în
3 Aug. 1929. Este condusă după
principiul comercial; exploatează
și administrează toate drepturile
de monopol, imobile, instalațiuni,
rețele telegrafice și telefonice etc
ap-arțin,ând ad-ției P. T. T. Este
475 —
persoană juridică (v. c.) cu gestiu­
ne autonomă. Este reprezentată le­
gal prin directorul genereal; este
scutită de orice impozit sau taxe
către stat, județ sau comune. Mi­
nisterul Comunicațiilor ane con­
trolul activității -tuturor organelor
P. T. T. putând da îndrumări și
instrucțiuni. Guvernul este repre­
zentat printr’un comisar. Ad-ția
P. T. T. este încredințată: „Consi­
liului de ad-ție" compus din direc­
torul gen. P. T. T. 2 delegați ai
ministerelor de comunicații, câte 1
interne, finanțe, un inginer electri­
cian, un jurist, un delegat al Uniu-
nei camerelor de comerț, delegați
numiți dintre funcționari, pe 4 ani.
Consiliul conduce ad-ția autonomă
P. T. T. aprobă veniturile și chel­
tuielile, încheie bilanțul, tarife
propune împrumuturi, Riferite
propuneri de împrumut, vânzări
etc. „Comitetul de direcție“ este or­
ganul reprezentativ al consiliului:
se compune din: directorul gen. și
doi membrii delegați din consiliu.
„Direcțiunea generală“ are con­
ducerea întregei activități, exe­
cută deriziunile consiliului; capul
ei este directorul general numit
prin decret regal la propunerea mi­
nist. de comunicații. Directorul
este referentul consiliului, contro­
lează aplicarea bugetului- a conta­
bilității, aprobă numirile de perso
nai. Dir. gen. este împărțită în ser
vicii centrale și direcțiuni regio­
nale exterioare. Comisarul guver­
nului supraveghează activitatea
ad-ției P. T. T. are dr. a cere di-
recțiunei suspendarea oricărei de-
ciziuni ce ar fi contrară legilor
regulam, sau intereselor superioa­
re de stat. Toate serviciile presta­
te pt. autoritățile publice vor fi
plătite. Bugetul P. T. T. este su­
pus votului adunării deputaților,
formând o anexă a bugetului sta
tului (v. c.).
Poșta în antichitate și m evul
mediu, poșta există odată cu or­
ganizația de stat, izvorând din ne­
cesitatea acestuia de a comunica
ordinele sale guvernatorilor de­
părtați și a obține știri de la ei.
Primele servicii de poștă despre ca­
re putem avea oarecare date sunt
cele ale Perșilor și Romanilor.
 Poșta
Xenofon și Herodot menționează
un serviciu regulat de alergători,
stabilit cam pe la anii 550 înainte
de Christos, de către Cyirus. Im­
periul roman a simțit nevoia unei
permanente legături a Romei cu
provinciile cucerite printr’un ser
viciu postai bine organizat; la
anul 31 înainte de Christos. Împă­
iatul August, Introduse poșta mer­
gătoare (cursus publicus), pe care
mai tărziu împăratul Adrian a
transformat-o în serviciu imperial.
De acest serviciu, particularii nu
se puteau servi, ci numai înalții
funcționari ai statului, și aceștia
cu autorizațiuni speciale numite
„diplomata“. Odată cu dispariția
imperiului și ,al lumei vechi, se
năruie și întreaga organizație în­
făptuită'; începutul organizării
serviciului de poștă în evul me
■diu, se datorește universităților
înființate atunci, cari atrăgeau
un mare număr de studenti ve-
niți din toate părțile țării, pentru
a primi cultura dela marii profe­
sori și savanți de atunci. Cum stu­
denții simțeau nevoia să întrețină
legături cu cei rămași acasă, uni
versitățile înființară un serviciu
de curieri numiți „mesageri“, cari
transportau scrisori, laduoeau in
formațiuni, iar mai târziu trans­
portau chiar persoane. Cu timpul
■serviciile de poștă s’au orgainzat
în toate țările, mergând mână în
mână cu civilizația, poșta apă
rând în secolul al XVIII-lea, ca o
instituție de primul ordin de stat,
cu o mare răspundere morală, e-
conomică și socială. La 1863, s’a
ținut la Paris o conferință poșta­
lă internațională, iar la 1874 a
luat ființă „Uniunea Generală ia
Poștelor”, prin convenția delà
Berna, fixându-se taxe internațio­
nale uniforme, conf. art. 1 al con­
venției pt. schimbul coresponden­
țelor: scrisori, cărți poștale, impri­
mate, probe de mărfuri și hârtii
de afaceri. Astăzi putem afirma că
Uniunea Poștală a fost prima in­
stituție, care a putut realiza Sta­
tele Unite ale tuturor popoarelor
și un congres poștal poate fi foar­
te bine comparat cu un parlament
al lumii. „In România” (v. c.) P.
a luat ființă odată cu întemeierea
Principatelor. Serviciul poștal se
— 476 -
|făce(a prin „Curieri domnești“
plătiți de locuitori p’.in sistemul
„cislei“ (v. c.). Prin documentul
lui Mircea cel Mare la 1399, lo­
cuitorii satului „Pulconți“ se scu­
teau de sarcina de a da cai pt.
„olac“, (cărucioare de poștă) cari
circulau cu o mare viteză. In sec.
XVII se Introduc primele Irelee
poștale cu schimbul de cai între:
Târgoviște—București, București—
Călărași—Constantinopol, Craio­
va—Buc., Iași—Bârlad—Chilia—
Constantinopol, Iași—Cernovitz—
Praga. Aceste relee serveau pt
transportul domnitorilor, a înalți-
lor demnitari și pt. corespondență
particulară. Serviciul de poștă mai
era încredințat negustorilor și că­
lugărilor, cari călătoreau des.
Poștei i se spunea „menzil“. Prin
hrisovul lui Al. Ipsilante în 1775,
s’a făcut o primă organizare a P.
scutindu-se satele de a mai con­
tribui la întreținerea menzilhale-
lor și a drumurilor; caii au fost
cumpărați, iar slujitorii acestora
au devenit funcționari de stat sub
conducerea unui „vel-spătur". Prin
art. 9 se arată că „poștele nu vol­
gervi numai pt. trebuințele dom­
nului, ci se pun la dispoziția pu­
blicului, în schimbul unei taxe de
10 bani de cal și ceas. Sub regula­
mentul Organic (v. c.) P. a fost
exploatată prin antreprenori (ot-
cupcii) după condițiunile fixate de
obșteasca adunare. Sumele pt. în­
treținerea P. au fost fixate la
633.000 piaștrii în Moldova și 947.418
piaștrii în Muntenia. Antreprenorii
erau obligați a primi delà particu­
lari scrisori și gropuri de valoare
pt. expediere. Taxa era de 4 bani
pt. fiecare poștă (20 kilometri)
Sub domnia Iui Mihai Sturdza P
a fost obiectul unei îngrijiri deose­
bite, oprindu-se abuzurile și bătăi­
le pe cari călătorii se simțeau în
drept a le împărți surugiilor, si-
lindu-i să meargă mai repede ceia-
ce pricinuia deseori vătămarea sau
moartea cailor. S’a mai înființa*
câte o casă a menzilurilor în Iași
și București, menite să înlesnească
raporturile între cele două guver .
ne și antreprenorii diferitelor re­
lee poștale, antreprenorii fiind di­
rect răspunzători de scrisorile și
valorile ce transportau. După uni­
 Poștale — Prahova
rea Principatelor, poștele au fost decătorie, percepție, secție jand.
org. prin legea din 1864, statul re- P. t, t. cfr. în loc. Prefectură, tri­
zervându-și drepturile de monopol. bunal în Odorimi la. 38 km.
Atunci, s’a publicat și prima publi- Pragmatic,relativ la afacerile^.cL.
cațiune „Buletinul tele graf o-poș ■ vile .Qi..-.sociajp- istorie pragmatica?
tal“'. Intre 1836—1869 în ambele care prezintă evenimentele așa,
Principate au funcițonat biurouri încât să s>e poată trage din ele
poștale străine, atașate pe lângă concluziuni practice pentru afa­
Consulatele streine. In 1892 s’a ceri; sancțiune pragmatică, regu­
org. serviciul poștal rural. In 191 i, lament în materie eclesiastică, în
s’a instalat în parcul Carol, pri­ special actul prin care Carol VI
mul post de telegrafie fără fir. Le­ de Austria (1713), asigură ficei sa­
gea de org. P. t. t. din 1920, este le Maria Tereza succesiunea la
prima lege care realizează o des­ tron.
centralizare, iar în 1927 s’a elabo­
rat legea de erg. a personalului și Prahova,județ de Munte în Mun­
administrațiunei P. t. t. Legi ante­ tenia, mărginit la V. cu jud. Dâm-
rioare sunt: 1871, 1880, 1892 și 1913. bovița la N. cu jud Brașov, la E.
Prin legea din Martie 1929, s’a cre­ cu jud. Buzău, la S .cu Ilfov. Ca­
at „Regia autonmă P. T. T.“. pitala Ploești cu suprafața de 5040
kmp. cu 478.007 loc. cu densit. de
Poștale, convențiuni și aran­ 94,8 loc. pe kmp. Reședința plăși-
jamente au fost semnate la Stock­ lor Ploești, Văleni, Sinaia, Câm-
holm între mai toate statele lumii ■pina, Filipești, Urlați, Drăgă-
la 28 Aug. 1924, având obiect ur­ nești. Comune urbane: Sinaia
mătoarele: Convențiunea poștală Câmpina, Slănic, Urlați, Filipești
universală, aranjament privitor Văleni. Notariate: 159. Com. rura­
la schimbul scrisorilor și cutiilor le 166; sate 235. Tribunal, Cerc.
cu valori. Aranj. priv. :a schimbul Recr. Adm. finan. Legiune jand
coletelor la serv, mandatelor poș­ Cameră de comerț; Agricolă;
tale, virimentelo-r (v. c.) la serv, Muncă în Ploești. Licee: Sfții Pe­
recuvrementelor poștale și la abo tru și Pavel băeți, lie. Despina
namertele de ziare și publicațiuni Doamna, fete, Institutul Regina
periodice. Acordurile au fost rati­ Elisabeta, fete. Gimn. Mihail Emi-
ficate d<e România, pubi. în Mon. nescu, gimn. Râpeanu. Școli sup.
Of. 22 Aprilie 1928. de comerț băeți și fete, școala pro-
Postelnic, rang onorific de bo­ fes. școala de menaj, școala de
ierie, mareșalul Curții) însărci­ arte și meserii, șc. normală de
nat cu paza camerei de dormit a băeți în Ploești. Lie. de fete Câmpi­
Domnului și care introducea la au­ na. Șc. normală fete Predeal.
diențe, unul din cei șase mari bo­ Populația rep. pe naționalități: ro­
ieri de divan; ministru afacerilor mâni 437.251, unguri 697, germ.
streine, sub fanarioti. 501, evrei 51, ruși 88, bulgari 33,
Posturi de jandarmi, sunt for­ diverși 650. Alege 8 deputați, 4 se­
mațiuni teritoriale, cuprinzând ilateri. 46 cons. jud. Secretar g,n.
una sau mai multe comune și Eugen Bogdan. Șefi de serv. N..
compus din 5—9 jandarmi; sunt: Ivănceanu, N. Petrescu, dr. Ste-
pedestre, călări, mixte, cu bicicle­ rescu, dr. D. Pojescu. Primpretorir
te sau motociclete. Mai multe pos Gh. Popescu Cioroiu, Gh. Ștefă-
turi formează o secție, (v. c.) care nescu, L. Caracaș, M. Chirculescu.
are întinderea unei plăși (v. c.). I. Georgescu, V. Ionescu Caradia.
Org. prin L. jand. 24 III. 1929 Cifra totală a bug. pe 1933: veni­
Reg. 16. III. 1931. turi 156.506.661. Chelt. 152.765.758
Post-scriptum (p. s.) Adaos lei. Industrii: Industria petrolului
Ploești-Câmpina Ind. lemnului
Ia o scrisoare, după semnătură. Gh. Bărbulescu Ploești. Fahr, de
Pozifiunea ofițerilor, v. Activi­ ciment Comarnic, Fabr. de postav
tate, Disponibilitate, Ofițeri. Ploești și Azuga. Fabr. de sticlă
Praid, com. rurală în jud. Odor­ Azuga. Produse renumite: Vinuri,
imi, reșed. plășii Pr. 2793 loc. ju­ Valea Călugărească, Urlați și

— 477 —
 Pravila — Prefect
Ceptura. Grâu. Pucheni Moșneni,
Puecheni Crainici, .Drăgănești.
Lungimea șoselelor: Naț. 176 km.
Județ 900. Numărul gospodăriilor
107.856, clădiri 104.212, întrepr. in-
dust. și corn. 6840. Stema jud. Scut
albastru cu o capra neagră stând
pe o stâncă de argint și privind
spre stânga.
Pravilă, colecție de canoane și
legi bisericești orientale. Cea din­
tâi P. românească a apărut în tim­
pul lui Vasile Lupu (1634—1654);
nu avea putere de lege în toate
părțile sale, cuprinzând și legi abro­
gate și eșite din uz. E un izvor
bogat de drept bisericesc și civil.
Prefect, (Dr. adm.) este un
funcționar politic reprezentând
autoritatea centrală în județ nu­
mit de guvern. Prefectul este ca­
pul ad-ției județene, șeful poliției
ad-tive din județ și are amestec
direct asupra mersului întregei
ad-țiuni județene și comunale. Nu­
mește funcționarii județeni, le a-
plică pedepse, convoacă și prez;-
dează consiliul și delegația jude­
țeană. Reprezintă guvernul în ju­
deț și corespunde cu oricare mi-
minister. Este funcționar politic,
vine și pleacă odată cu guvernul,
care l-a numit; aceasta este una
din marile inconveniente ale ad-
ției, căci în asemenea împrejurări
nu se menține continuitate și prin
el se introduce politică în ad-ție.
Pt. a fi numit pr. se cere: vârsta
30 ani, un titlu academic. După în­
locuire este membru în cons. jud.
„Prefectul de carieră'' este unul
din marile deziderate ale ad-țieh
Istoria în Ardeal. Până la Matei
Corvin nref era numit de rege al
cărui trimis special era prin art.
"9 al Decretului 1486, al Iui Matei
Corv'in. Prefectul), subprefectul și
primnretorîi i'erau procBamați „a-
părătorii dreptății“; prin art. 60
prevede că prefect nu poate fi de­
cât un nobil sau un fruntaș al ju­
dețului. Tot acest decret dispunea
că prefectul se alege de adunarea
județeană dintre fruntașii din ju­
deț. Aceasta constitue un început
al autonomiei județene. Până la
jumătatea secolului 16. pref, a fost
funcționar de carieră, cu atrib
judecătorești, ad-tive și militare.
- 478
El era comandantul armatelor din
,'.’deț. Un document al Episcioiei
maghiare din Oradea „Văradi Re
gestrum'“ din 1205, numește .Co­
mes Castrii", pe judecătorul jude­
țului «au căpitanului de cetate și
„comes provincia pe conducăto­
rul jud. delà șes. In decretul rege­
lui Andrei III din 1191, se vor­
bește despre „Comite parochiali“
șeful jud. de șes. In Ardeal după
legea XXI 1886 era „Cornițele su­
prem“ numit prin decret regal, fă­
ră condițiuni de pregătire și sta­
bilitate; el funcționa până cân 1
avea încrederea ministrului. Era
leprezeiitantul guvernului pe lân­
gă ad-ția autonomă județeană și
comunală. însărcinat cu controlul
și supravegherea autorităților lo­
cale. Era președinte de dr. al con­
siliului și delegației jud. al cons,
municipal, al comisiunei judiciare
permanentă etc. prin acest dr. a-
vea în mâna sa toată conducerea
și inițiativa ad-ției. Consiliile nu­
meau în funcțiune pe toți funcțio­
narii jud. și com. și pref. confirma
pe cei aleși. Convoca adunările ad-
țiilor autonome, exercita controlul
asupra lor și funcționarilor lor,
exercita dr. de disciplină și aplica
pedepse; dispunea de întregul apa­
rat funcționăresc din județ. Avea
dr. de anulare a hotărârilor ilegale
ale ad-țiilor autonome. Prin Decre­
tul Nr. II al Consiliului Dirigent
(v. c.) atrib. P. s’au lărgit dân-
du-i-se și din atrib. congregației
jud. desființată. (Pentru istoric in
V. Begat v. județ). După legea unif.
1925, era capul ad-ției județene, re­
prezentantul puterii centrale, nu­
mit prin decret regal. Nu i se cerea
condițiuni speciale de numire. Con
troia și supraveghea întreaga ad-
ție județeană și comunală, convoca
și prezida adunările consiliului sl
delegației. împreună cu delegația
numea, revoca și aplica pedepse
funcționarilor județeni; era șeful
poliției din județ, semna în numele
jud. toate actele acestuia, avea dr.
a da ordonanțe de poliție. In atri-
buțiunile sale era ajutat de un sub­
prefect (v. c? și unul sau doi func­
ționari numiți de minister, cari
formau cabinetul său. (art. 330—
352). Prefectul după L. din 1929 se
numea prin decret regal. Nu i se
 Prefect — Prefectura
cerea conditimi de studii determi­
nate. Era reprezentantul puterii
centrale în județ, fără o sferă prea
întinsă de atribuțiuni; exercita
controlul și supravegherea ad-țiu-
nilor locale din județ, îngrijea de
publicarea legilor și regulamente­
lor, da concurs pt. executarea ho-
tărîrilor consiliului jud. Era șeful
poliției din jud. putând cere pune­
rea în mișcare a forței armate.
Avea dr. să raporteze departamen­
telor, observațiunile sale, putea da
ordonanțe polițienești. El putea co
respunde cu ministerul numai prin
directoratul ministerial. Pr. a fost
aproape în întregime expropriat de
atribuțiuni, de președintele dele­
gației jud. (v. c.). El nu mai era
șeful jud. Toate atribuțiunile im­
portante atribuite de legea din
1925, au fost date președintelui de­
leg. Din această cauză s’au ivit nu
meroase conflicte între acești doi
șefi, cari își revendicau fiecare în­
tâietatea în frunte i jud. Prin L.
din 1931, instituția președintelui
delegației a fost desființată și atri­
buțiile sale date Pr.
Prefect ad-tiv, este funcționarul
de Carieră, recrutat dintre funcțio­
narii ad-tivi, în special dintre prim-
pretori. servind drept chezășie de
pregătire profesională, care se află
în mod permanent în fruntea jud.
pt. deservirea intereselor locale și
generale. Superioritatea pre.f. ad-
tiv constă în: permanenta funcțiu-
nei sale care îi permite îndeplini­
rea unui program întreg de activi­
tate și cunoștințe în serviciu; pre­
gătirea profesională va face cu pu­
tință desvoltarea instituției, con­
form principiilor doctrinare și ad-
tive, oferind ad-țiilor o garanție de
sănătoasă îndrumare și rezolvare
a problemelor ce înlesnesc progre­
sul județului; atribuțiuni bine de
finite cari vor împiedica orice con­
flict, din sânul ad-ției.
Prefets, se numește prefectul
județului în Franța, Este funcțio­
nar de carieră, numit de președin­
tele republicei. Este funcționarul
cel mai important în ad-tia depar­
tamentului (v. c.) francez. Organ
de îndrumare, tutelă, control și su­
praveghere a întregei ad-țiuni
Convoacă ședințele consiliului, dă
— 479
ordonanțe polițienești și rezolvă
toate chestiunile ad-tive și poliție­
nești, cari nu sunt date în com­
petința guvernului; numește revo­
că și aplică pedepse disciplinare,
tuturor funcț. județeni, de plasă și
comunali. Aprobă bugetele depar­
tamentelor, regulamente, înființări
de impozite, etc. El este în fruntea
departamentului cel mai important
funcț. Are ca ajutori pe primpre-
tori (Sous-préfets, v. c.) 2—5 de fie­
care departament, cu aceleași atri­
buțiuni, în ce privește ad-ția comu­
nală și municipală din cuprinsul
plășii (v. c.).
Prefectura politiei București,
este org. prin 1J. pubi. Mon. Of.
159/1929. In fruntea ei este prefec­
tul poliției ajutat de secretarul ge­
neral. Serviciile sunt: „al poliției
ad-tive“ cu atribuțiunea: transmi­
terea și rânduirea ordonanțelor
polițienești, mișcarea personalului,
numiri, înaintări, etc. liberarea au-
torizațiunilor polițienești, pașa­
poarte, higienă, etc. Are 5 biurouri:
pol. ad-tive, personalului, pașa­
poarte. arhivă, intendenta și arest.
„Serv, poliției judiciare" cu atrib.
urmărirea și constatarea crimelor
și delictelor săvârșite în București,
întocmirea »criptelor și cazierelor
lucrări de poliție științifică, con­
trolul recidiviștilor și infractorilor;
are 4 biurouri: de cercetări și ur­
măriri, identificare, fișe și caziere și
arhivei. „Serv, poliției sociale, mo­
ravuri și informațiuni“ cu atrib.’
supravegherea activității colective:
întruniri, jocuri de noroc, loterii,
cluburi, asociațiuni, asistență so­
cială, mișcări sociale, informațiuni
etc. cu 5 biurouri: ordinei pubi, de
moravuri, populației, arhivei și e-
vidențe, secretariatului, cifrului și
transmisiunilor. „Serv, controlului
streinilor" pt. supravegherea strei
nilor, hoteluri, hanuri, etc. cu biu-
rourile: controlul streinilor, contr.
hoteilelor, hanuri, arhivei și fișe.
„Serv, circitlației" cu atr.b. de: cla­
sarea, verificarea și numerotarea
vehiculelor, liberarea permiselor
de circulație, permiselor de condu­
cere, are 2 biurouri. Toate servi­
ciile sunt conduse de șefi de poli­
ție; serv. pol. judiciare este condus
de 1 chestor (v. c.). Mai are servi­
 Prefecturi — Presă
ciile: medical', contabilității și ca­
sieriei, gardienilor publici. Serv,
exterioare sunt: chesturile de sec­
toare, divizate în circumscripții po­
lițienești; comisariate de pol. ata­
șate pe lângă diferite autorități.
Chesturile sunt conduse de 1 ches­
tor și au urm. biurouri: ad-tiv,
populației și contr. streinilor, ser­
vitorilor, ordinei și asistenței so­
ciale; serviciile exterioare ale ches­
turilor sunt comisariatele poliție­
nești.
Prefecturi de cetate, v. Județ.
Cetăți.
Prejudicialul, păgubitor, vătă­
mător.
Prejudicial, care trebuie să fie
judecat în primul rând: acțiune
prejudicială. Chestiuni prejudiciale
sunt cazuri când un tribunal este
obligat să suspende judecata până
la rezolvarea de către un alt tri­
bunal sau autorități publice, a unei
chestiuni de care ar depinde solu­
ția procesului în curs ex. când în
cursul unui proces penal se pro­
duce un act atacat în f'alș și auto­
rul falșului trăește, proc. se sus­
pendă până la judecata falșului.
Preoți militari, ia fiecare regi­
ment se numesc prin decret regal
câte 1 Pr. m. de ritul religios, din
care este formată majoritatea mi­
litarilor. Pt. minoritățile religioa­
se, câte un preot în fiecare garni­
zoană de cel puțin 4 corpuri de
trupă. Pr. m.. sunt asimilați cu
gradele ofițerești, cu dr. de înain­
tare, soldă și pensiune si îndato­
riri militare. Pr. m. de regiment
este asimilat cu gradul de căpitan;
Pr. de divizie, cu major sau locot.
col. Pr. de corp de armată și șefii
religioși ai celorlalte rituri, cu lo­
cot. col. sau colonel. Inspectorul
clerului milit. cu gr. de general.
N’au nici parohie nici catedre. Insp.
clerului milit. este un membru al
Sf. Sinod cu gradul de episcop. El
poartă titlul de „Episcop de Alba-
Iulia“. Pr. m. se recrutează dintre
licențiați și doctori în teologie. Toți
preoții până la vârsta de 60 ani,
vor forma cadrele de rezervă ale
clerului milit. și vor servi la com-
plectarea efectivului la mobilizare,
(v. și Legea din 6 Aug. 1921).
- 480 —
Prepus, (Dr. comerc.) este per­
soana însărcinată de un comer­
ciant din țară sau străinătate, cu
comerțul sau cu o ramură a co­
merțului său, într’unul sau mai
multe locuri determinate. Prepusul
nu poate substitui o altă, persoană
în drepturile sale, afară de cazu­
rile de reprezentare în fața autori­
tăților judiciare și administrative,
când își va putea substitui unul
sau mai mulți avocati. Prepusul
poate să îndeplinească toate ope­
rațiunile necesare exercițiului co­
merțului, cu care a fost însărcinat.
El poate intenta orice acțiune și
sta în judecată în numele repre­
zentantului, pt. obligațiile ce au
decurs din actele săvârșite în exer­
cițiul comerțului cu care a fost în­
sărcinat. Prepusul, numai cu au­
torizarea expresă și scrisă, va pu­
tea înstrăina și ipoteca imobilele
reprezentantului și contracta îm­
prumuturi în numele si contul
acestuia. In caz de abatere, prepu­
sul răsnunde de daune, iar repre­
zentantul are dreptul să reclame
beneficiile ce ar rezulta din aceste
operațiuni.
Presă, se numește totalitatea
publicațiunilor, ziare, reviste, etc.
ce apar la o epocă determinată, ce
se adresează publicului și cu un
conținut ce se referă la lucruri ac­
tuale. Este cel mai puternic mijloc
de răspândire a ideilor și opinii­
lor, a curentelor de gândire. Unii
autori o consideră ca a patra pu­
tere în stat. Primele ziare datează
din epoca domniei faraonului
Thoutmes III, 1750 a. Cr. Ele erau
scrise ne papirus și conțineau nu­
mai știri oficiale. In timpul roma­
nilor erau „Acta Diurna'" cari cu­
prindeau desbaterile adunării se­
natului, adunării poporului, cere­
monii funebre, incendii, execuții.
Ziarul chinez „King-Pao‘" din Pe­
king are o vechime de 1254 ani. In-
evul mediu apar alergătorii cu
noutăți, cari mergeau cu noutăți
din cartier în cartier si relatau
prin viu grai noutățile. Mai târziu
ei au început să expedieze și în
provincie foi scrise de mână. Sub
această formă a viețuit ziarul până
în sec. XVII la apariția ziarului
imprimat. Primul nuvelist france*
 Presbiterian — Prescripțiune
a fost Capet. In 1665 Loret obține
delà rege dreptul de a scrie noută­
țile în versuri. In sec. XV a apă-
rut_ ..Journal d’un Bourgeois de Pa­
ris’’. La 1631 apare „La Gazette”.
Primul cotidian „Le journal de Pa­
ris’ apare în 1777, la 1789 „Le jour­
nal des Débats“. Revoluția franc,
a dat naștere la un mare număr
de gazete. La 1836 apare „La Pres­
se’1; la 1867 „Le Petit Parisien”,
„Le Matin“, etc. Cuvântul „jurnal“
este întrebuințat pt. prima dată de
D’Antorf din Anvers. In Germania
ziariștii culegeau știri din streină-
tate, le scriau de mână și trimi­
teau săptămânal prinților și oame­
nilor de stat, își procurau știri delà
cântăreți, studenți, voiajori, comer-
cianți, etc. In 1505 apare în Bava­
ria „Neue Zeitung“, la 1542 Luther
publica „Neue Zeitung vom Rhein'1.
Primul cotidian german a fost
„Leipziger Zeitung“ apărut la Leip­
zig în 1660. Astăzi în Germania a-
par 3390 ziare și 4740 de reviste.
In Anglia primul ziar apare în
1588 „English Mercur“. La 1715 a-
pare „Times“, în 1846 „Daily Te­
legraph“. Azi apar în Londra 31
cotidiane de dimineața și 13 de sea­
ra. Revista „New of the World"
are cel mai mare tiraj din lume,
3 mil. exemplare. In Statele Unite
primele ziare au fost scoase de e-
migranți la 1673 „May Flower“. Re­
gele presei este William Rodolphe
Hearst care dispune de 38 ziare
mari și 12 reviste. Cel mai mare
cotidian este „New-York Dail
News“ care apare în 1.400.000 ex.
In România în sec. XVII apare pre­
sa religioasă, care răspândea lite­
ratura religioasă. Gazetele erau a-
duse din streinătate și erau citite
numai de Domnii de pe acea vre­
me. La 1788 apare la Iași ziarul
„Courier de Moldavie“ scris în 1.
franceză și română. La 1793 Paul
Jorgovici a scos un ziar românesc
la Viena. La 1817 T. Racocea și
Budai Deleanu scot ziarul „Cristo-
maticul românesc“. La 1812 apare
la Brașov „Gazeta Transilvaniei“,
redactată de Gh. Sincro. La 1829
Eliade editează „Curierul Roma
nesc“. La 1832, apare „Buletinul“
care devine apoi „Monitorul Ofi­
cial". La 1871 apare „Adevărul“
sub direcția lui V. Beldiman, iar la
481
1884 „Universul" lui L. Cazzavillan.
La 1904 apare „Dimineața“. In
București apar azi 21 cotidiane: 9
dimineața și 12 după amiazi. Cele
de dimineața sunt: Argus, Buka-
resti Lapok, Dimineața, Dreptatea,
Curentul, Cuvântul, Monitorul O-
ficial, Rampa, Universul. După
masă: Adeverul, Epoca, Bucarester
Tageblatt, Independance Rou­
maine, Lupta, Mișcarea, Nașa Recî.
Neamul Românesc, Ordinea Nouă,
Țara Noastră, Viitorul, Voința (v.
ac. c.). In provincii mai importan­
te sunt: Patria-Cluj, Vestul-Timi-
șoara, Alba-Iulia, Ellenzék-Cluj,
etc. După o statistică recentă s’a
constatat că la redactarea, tipări­
rea, expedierea și răspândirea zia­
relor „Adeverul și Dimineața“ con­
tribue 14.000 de persoane, (v. Emil
Samoilă, Ziaristica București 1932).
Regimul legal al presei este bazat
pe ar,t. 25, 26 și 105 din Constituție.
In Ardeal se mai aplică legea din
1914, în Bucovina L. 1862. Nici o
măsură preventivă nu poate fi
luată contra Pr. Toate publicațiu-
nile trebuie să aibă: un director
sau redactor responsabil. Delictele
de presă sunt de competența Curții
cu juri. Este regi, de L. presei din
1862 și art. 193 din Codul penal,
care regi, răspunderea gazetaru­
lui, obligându-I a însera răspunsul,
(v. Libertatea Pr.).
Presbiterian, membru unei sec­
te de protestanți englezi, cari n’ad-
mit decât preoți, toți egali fără
nici un episcop.
Prescriptiune, (Proc, pen.) este
mijlocul de a scăpa de consecin­
țele penale sau civile ale unei in-
“racțiuni sau condamnațiuni pe­
nale, prin trecerea timpului prevă­
zut de lege. P. constitue un mod
de stingere al urmării, al acțiunii
pubi, sau civile și a dreptului de
ex. a unei condamnațiuni penale,
dacă în timpul fixat de lege, n’a
început urmărirea, sau nu s’a fă­
cut executarea. Fundamentul juri­
dic al Pr. se bazează pe: lipsa ori­
cărui interes social de-a mai ur­
mări o infracțiune, a cărei amin­
tire s’a șters și uitat; greutatea fa­
cerii probei după un timp mai în­
delungat. Termenul de Pr. după
legiuirile anterioare era: 10 ani pt.
31
 Președinția — Președintele
crime, 5 ani pt. delicte, 1 an pt.
crime de presă, 4 luni pt. delicte
de presă și 1 an pt. contravențiuni.
(593—595 Pr. pen.). In Ardeal Pr.
era 5—20 ani pt. crime și 3 ani pt.
delicte. (106 C. p. ung.). In Buco
vina acțiunea pt. crime e impre­
scriptibilă. In Germania 20 ani pt.
cijixie. In Statele Unice 3 ani pt.
crime nepedepsite cu moartea. Pr.
începe din ziua comiterii crimei,
delictului sau contrav. Pt. delicte
continue din ziua când actul ce
const, delictul a încetat. Pt. crime
și delite Pr. poate fi întreruptă
prin actele de instrucțiune și ur­
mărire. După noul proiect de cod
penal, pedeapsa muncii silnice și a
detențiunii grele se prescrie prin
20 ani, iar pedeapsa temniței grele
și detențiuni riguroase se prescrie
prin 15 ani. Pedepsele corecționale
mai mari de 5 ani se prescriu_prin
10 ani, iar cele mai mici de 5 ani
se prescriu prin 5 ani. Pentru mi­
nori termenele de mai sus se reduc
la jumătate. Preseripțiunea pedep­
selor privative de libertate nu atra­
ge prescrierea pedepselor accesorii
și nici a măsurilor de siguranță.
Condamnatul a cărui pedeapsă
criminală a fost prescrisă, nu
poate reveni în comună, sau într’o
comună apropiată d eaceea în care
locuește victima, asupra căreia a
comis crima, sau moștenitorii a-
cestuia în linie dreaptă. Pr. sunt
prescrise și stinse în folosul statu­
lui; toate creanțele a căror plată
nu a fost reclamată timp de 3 ani
socotiți delà încheierea anului,
afară de contracte și cumpărări
cari ar cuprinde alt termen de Pr.
Nu va avea loc, când plata nu s:a
putut face din vina ad-ției sau ju­
decății; orice creditor va fi în drept
a cere certificat prin care să se
constate data în care a cerut și ac­
tele ipe cari și-ai sprijinit-o; ase­
menea sunt Pr. în folosul statului,
sumele depuse sau valorile aflate
în scrisori, colete, gropuri poștale,
etc. nereclamate timp de 3 ani.
(art. 141—144 L. c. p.).
Președinția Consiliului <le mi­
niștrii, este cea mai importantă
instituție de stat. In regimul par­
lamentar modern, președintele de
consiliu este menit să poarte în­
— 482
treaga răspundere a guvernării și
pt. aceasta are la dispoziție toate
serviciile statului, cu ajutorul că­
rora își îndeplinește însărcinările.
Pr. consiliului de miniștri este șe­
ful guvernului (v. c.), asigură coor­
donarea între toate ministerele (v.
c.), are direcțiunea politicei gene­
rale a statului; el alege și compu­
ne cabinetul din colaboratori cari
întrucâtva sunt supuși lui; are dr.
a pune chestiunea de încredere în
fața parlamentului; nici un minis­
tru nu poate angaja răspunderea
colectivă a guvernului, fără apro­
barea președ. de consiliu. Nu există
vicepreșed. de consiliu, dar prin
tradiție minist. justiției este păs­
trătorul sigiliului statului și inte­
rimar al funcț. de președ. de con­
siliu; este ajutat de un subsecreta­
riat de stat, de un secretar gene­
ral și are unele servicii. Cabinetul
președ. și al subsecretarului, secre­
tariatul general, direcția informa­
țiilor cu serv, presei, propagandei
și informațiunei. Comisiunea dis­
ciplinară permanentă pt. funcțio­
narii ad-țiilor centrale și exterioa­
re și consiliul superior al apărării
țării. Secretarul general redactea­
ză jurnalele și procesele verbale ale
consiliului de miniștrii și a tutu­
ror actelor supuse semnături rega­
le. In Anglia primul ministru (v.
c.) dispune ele un mare număr de
numiri; el numește pe toți miniș­
trii, titlurile de noblețe, episcopi,
etc. se numesc numai la recoman-
dația lui. El are dr. de a numi în
toate funcțiunile supuse ordinului
coroanei.
Președintele delegației a fost
o inovație a legii ad-tive din 1929;
era șeful ad-ției județene, luând
locul prefectului de până atunci. A
fost o compilație nefericită a legilor
ungurești, care însă s’a dovedit ne­
potrivită regimului românesc. P. d.
era ales de consiliul județean din­
tre candidații, licențiați în drept cu
practică ad-tivă de cel puțin 3 ani;
ministerul încă putea da dispense
de aceste condițiuni și astfel au de­
ținut această funcțiune preoți, în­
vățători și chiar meseriași fără
nici-o experiență ad-tivă. El putea
fi recrutat ș; în afară de consilii.
Era organul executiv al consiliului
 Prestațiune
și șeful ad-ției județene; da direc­ asupa veniturilor proprietăților a-
tive funcționarilor jud. și comunali, gricole din comunele rurale, stabi­
iscălea toate actele oficiale ale jud. lită conform art. 29, 30 și 31 din L.
executa ordinele guvernului, ale drum, le va putea achita prin Iu
•directorului ministerial, hotărîrile erari echivalente, ce le va executa
consiliului și a delegației, ordo­ în natură, pe drumurile comunale
nanța cheltuelile jud. controla sta­ și județene din raza comunelor.
rea veniturilor și clielt. ad-ției co­ Munca în natură se va executa cu
munelor, făcea inspecții la acestea. brațele de către locuitorii cari n’au
■Convoca ședințele consiliului și pre­ vite trăgătoare și cu carele de acei
cida delegația; conducea serviciile ce au vite trăgătoare. Consiliile ju­
jud. și stabilea cercul de activitate dețene vor stabili în fiecare an uni­
al funcționarilor, angaja și demitea form pt. toate comunele rurale din
.personalul de serviciu. Legea dove- județ sau după, regiuni, prețurile
-dindu-se inaplicabilă la acest capi­ zilelor de muncă cu brațele și cu
tol, mai ales în urma deselor con­ vitele trăgătoare pt. drumuri. Ori­
flicte între aceștia și prefect, cari ce locuitor care voiește să uzeze de
își revendicau fiecare întâietatea Pr. este obligat să anunțe aceasta,
în fruntea jud. prin Decretul din primăriei comunei, în fiecare an,
1931 a fost suprimată această func­ cel mai târziu până la 1 Octombrie
țiune, trecându-se toate atribuțiu­ pt. anul următor. (art. 34 L. drum.).
nile sale asupra prefectului, (art. In fiecare an, după stabilirea defi­
2-47—257). nitivă a, veniturilor din proprietă­
țile agricole, fiecare percepție fis­
Prestațiuni, sunt contribuțiuni cală, va întocmi și trimite comune­
in natură, la cari pot fi obligați lo­ lor rurale din cuprinsul circum­
cuitori cu ziua sau cu măsura, pt. scripției sale, o tabelă nominală cu­
a îndeplini unele servicii excepțio­ prinzând pe toți locuitorii comunei
nale și urgențe, sau prestațiuni pt. cu, sumele pe cari le au de plată
drumuri și anume; cele provocate pt. drumurile comunale, din cota
numai în cazuri de calamități, ca: adițională asupra, acelor venituri.
inundații, incendii, înzăpeziri, a- Fiecare administrație comunală,
tacuri de tâlhari sau bande înar­ va nota pe tabela primită, pe acei
mate, din țară sau de peste fron­ locuitori, cari au făcut declarația
tieră (atacuri foarte repetate în în termen, pt. achitarea în natură
Basarabia și Dobrogea) periclitând a sumei impuse. Tabela astfel com­
viața și avutul locuitorilor, etc. în­ plectată împreună eu dosarul de-
cheierea delegațiunei sau consiliu­ clarațiunilor de mai sus, se va îna­
lui comunal, pt. înființarea, acestor inta serviciului județean al drumu­
prestații în natură, va prevede și rilor va întocmi rolul definitiv de
sumele ce trebuiesc plătite de că­ dare în debit, care se va trimite
tre locuitori, cari din cauze bine percepțiilor fiscale spre încasare și
constatate nu pot presta serviciul totdeodată, va întocmi tabelele cu
ordonat în natură. Fr. pot fi ordo­ numărul zilelor de prestat în na­
nate de primpretor în cazuri de in­ tură de fiecare locuitor, precum și
cendii, inundații, înzăpeziri sau al­ repartiția la lucrări a acestora, ți­
te evenimente. Aceste încheieri le nând seamă de prețurile zilelor de
execută primarul comunei. în mo­ muncă fixate pt. acel an. Fracțiu­
dul prescris în hotărîre, sau dacă nile de zile ce vor rezulta, se vor
nu e timp suficient pt. îndeplini­ socoti ca zile întregi. Tabela presta­
rea acestor formalități, cu delà si­ torilor si tabloul de repartiție al
ne putere. în proporția pericolului zilelor de prestație pt. lucrări, se
împrejurărilor și posibilităților ce­ vor trimite comunelor rurale res­
lor mai nimerite, pt. a se putea sal­ pective spre a fi afișate, așa ca fie­
va comuna mai repede de perico­ care interesat să, ia cunoștință. E-
lul ivit. Prestațiunile pt. drumuri pocile de lucru se vor fixa astfel,
sunt de 2 categorii: orice locuitor, ca să nu sufere muncile agricole, iar
care are de plătit pt. drumuri’e co­ locuitorii vor fi încunoștiințați de
munale sume reprezentând 35 la epoca de lucru prin chemări indi­
sută din cota adițională aplicată viduale, cu cel puțin o lună înainte

483
 Prețul — Primar
de începerea epocei de lucru, la
care prestatorul va răspunde ară­
tând zilele în cari va putea să exe­
cute prestația. In nici un caz dis­
tanța unde se vor executa lucrările,
nu va fi mai mare de 10 km. delà
locul de reședință al prestatorului.
Locuitorii cari nu vor răspunde la
chemări sau nu vor fi executat în
întregime zilele impuse, vor fi în­
datorați să plătească în bani pe
lângă sumele cu cari sunt impuși
sau echivalentul zilelor rămase ne­
lucrate, un spor de 10% din valoa­
rea acelor sume.
Prețul, (Econ. pol.) este un ra­
port stabdit între două lucruri, în
care unni din cei doi este moneda.
„Pr. unic" este acela care se stabi­
lește pe piață la un moment dat pe
produsele similare; pe piața comer­
cială aceasta se numește „Curs“ și
servește de bază la toate operațiu­
nile. El trebuie să fie așa fel ca. să
corespundă cu cantitatea oferită
sau cu acea cerută. Dacă pe piață
sunt mai muhi vânzători decât
cumpărători, Pr. trebuie să scadă.
„Pr. pieții“ este acela care satisface
cel mai mare număr de cumpără­
tori sau vânzători; înainte de a
cumpăra sau vinde cercetează pre­
țul cu care se oferă mărfurile și
nu contractează decât atunci când
li se pare că partea contrarie oferă
condiții avanta.gioase. Prețul este
acea cantitate de monedă (v. c.) ca­
re este dată în schimb pt. bunuri
și servicii; el rezultă din raportul
între cerere și ofertă. Holul decisiv
îl are cererea, căci fără cerere nu
poate exista nici ofertă. In mod
normal scăderea Pr. trebuie să ri­
dice oferta.
Prețuri, v. Indicele.
Prețuri maxime, v. Specula ili­
cită.
Prevenit, acuzat de un delict
sau de o crimă și deținut ca atare;
cel căruia i se impută o infrac­
țiune.
Preventism, (Pr. pol.) este unul
din mijloacele cele mai eficace pt.
serv, poliției și siguranței de stat.
P. se întemeiează pe prevederea mai
dinainte a evenimentelor și luarea
măsurilor necesare pt. preîntâmpi­
narea evenimentelor dăunătoare,
484
sau împiedecarea infracțiunilor, (v.
Politie). Mijloacele de P. sunt: pu­
blicarea și aiișarea legilor, ordo­
nanțelor polițienești, primăriilor
sau prefectur.lor, etichetajul, pla­
carded, instalarea ae bariere, pos­
turi de pază, închiderea anumitor
localuri, diferite interuicțmni, fixa­
rea de tarile sau taxe, maximaliza-
rea anumitor taxe, etc. Măsurile
preventive au la bază indulgența,
experiența și spiritul de observație
al poliției. Mai poate consta din?
urmărirea unui inculpat, punerea
în imposibilitate de a se comite o-
crimă sau delict, deținerea preven­
tivă și înaintarea inculpatului, se­
chestrarea, perchizițiune corporală
și domiciliară și interogarea.
Prevenutine, v. Institute.
Prezumpțiune, (Proc, civ.) este
o consecință indirectă pe care le­
gea sau magistratul o trage din-
tr’un fapt cunoscut, la un fapt ne­
cunoscut. E o consecință conjectu­
rală trasă indirect pe cale de pro­
babilitate; ex. când o persoană pre­
zintă ca fapt cunoscut că credito­
rul său i-a restitui titlu] original,
care constată datoria lui. Această
restituire, deși nu dovedește direct
plata, din cauză că în majoritatea
cazurilor creditorul restitue titlul
original numai atunci când i s’a
achitat datoria; legiuitorul trage
concluzia indirectă că datoria s’a
stins; acestea sunt Pr. de fapt. „P,
legale" sunt acele pe cari legea le
leagă de anumite acte sau fapte,
ca: actele pe cari legea le declară
nule pt. că au fost făcute în frauda
legii; autoritatea pe care legea o dă
lucrului judecat (v. c.). P. legală
scutește partea' în folosul căreia a
fost stabilită de orice dovadă. „Pr.
stabilite de lege“ sunt acele lăsate
la lumina și înțelepciunea judecă­
torului, care se va întemeia pe ele,
numai dacă sunt grave, precise și
concordante.
Primar, (Dr. adm.) este capul
ad-tiv și gospodăresc al unei co­
mune. Se alege de consiliul comu­
nal, odată cu constituirea, acestuia
și mandatul luj dlurează cât al con­
siliului care l-a ales. Primarul gi­
rează afacerile comunei; este orga­
nul executiv al ad-ției comunale,
administrează toate interesele co­
 Primar
munei, împreună cu delegația, cu
■consiliul sau cu notarul (v. c.) în
com. rurale. Semnul distinctiv al
P. este o cingătoare cu culorile na­
ționale, pe care o poartă la toate
ceremoniile oficiale și Ia celebra­
rea căsătoriilor (v. c.) P. reprezintă
comuna în justiție. Este șeful poli­
ției comunale. Convoacă și prezi­
dează ședințele consiliului și dele­
gației, execută deliberările acesto­
ra, controlează mersul ad-ției și
gospodăriei. Liberează certificate
și semnează toată corespondența
comunei; este ofițer de stare civilă,
ordonanțează plățile comunei, in­
spectează piețele și căile de comu­
nicație. Are dr. a da ordonanțe po­
lițienești (v. c.). P. îndeplinește ori­
ce alte atrib. date prin legi. El își
înaintează demisia, sau poate fi în­
lăturat prin hotărîrea instanței tu­
telare, care-1 poate suspenda în caz
■de abateri. Se alege de consiliu
dintre membrii aleși cu majoritate
relativă a voturilor. El poate dele­
ga parte din atribuțiunile sale aju­
torului de primar, (art. 45 L. adm.
M. O. 65/1934). Se alege întotdeauna
când se face premenirea consiliu­
lui. Pr. orașului de reședință sau
municipiului este membru de drept
în consiliul județean. In comunele
declarate stațiuni climaterice sau
balneare primarul și ajutorul vor
putea fi numiți de minister, chiar
dacă n’au domiciliul în loc. Isto­
ricul P. în Muntenia, magistratul
municipal purta numele de „județ“,
în Moldova se numea „șoltuz“; era
ales de locuitori, ambii erau asis­
tați de câte 12 pârgari; iuidețul și
pârgariî reprezentau interesele co­
munei, autentificau acte, judecau
procese, repartizau și percepeau im­
pozite și îngrijeau de toate nevoile
comunei. SoltUzul în Moldova pe
lângă aceste atribuțiuni era și re­
prezentant al guvernului: strângea
•dările și exercita atrib. polițienești.
{Pt. comnlectare v. Comună. Muni­
cipii). Dună l°gea din 1864 era nu­
mit de Domn pt. orașe si de mi­
nistru pt. comunele rurale, dintre
trei consilieri, cari au obtinut ma­
joritate de voturi; era șeful ad-tiei
locale si reprezentant al puterii
centrale și ofițer de stare civilă. In
Ardeal după legea XXII 1886, pri­
marul era ales de alegători în co­
— 485
munele rurale și de către consiliu
în orașe; el era președintele repre­
zentanței comunale, a antistiei și
senatului în orașe. Era ales pe șase
ani; trebuia să funcționeze cel pu­
țin 2 ani. El nu era ofițer de stare
civilă, nici nu avea alte atribuțiuni
decât acelea referitoare la gospo­
dăria comunală. Chestiunile ad-
tive erau încredințate notarului.
După legea din 1904, era organul
executoriu al comunei si reprezen­
tant al puterii centrale; în calitate
de organ al comunei avea dr. să
facă acte conservatorii; strângerea
veniturilor, etc. Ca reprezentant al
statului era ofițer de poliție judi­
ciară de stare civilă, era ofițer per­
manent de poliție, cu drept de a
cere intervențiunea armatei, în caz
de tulburare a ordinei publice. Era
președintele judecătoriei comunale.
După legea din 1925, primarul era
șeful ad-ției locale, însărcinat cu
executarea hotărârilor consiliului
comunal și ale delegației; el era și
reprezentantul guvernului în comu­
nă. Atribuțiunile i-au fost mult mă­
rite. Era ofițer de stare civilă, ofi­
țer de poliție judiciară, reprezenta
comuna în justiție, prezida consi­
liul șl delegația permanentă; ordo­
nanța chel.tuelile comunale și în­
deplinea toate actele de ad-ție ce
nu erau rezervate exclusiv consi­
liului sau delegației, da ordonanțe
polițienești. In caz de disolvare a
consiliului, el putea rămâne până
la alegerea noului consiliu, dacă nu
s’a făcut vinovat și el de faptele
imputate consiliului. Primarul du­
pă legea adm. din 1929 în corn, ru­
rale se alegea prin sufragiu; uni­
versal; în comunele urbane se ale­
gea de consiliu. Era capul ad-ției
comunale, administra toate intere­
sele comunei împreună cu delega­
ția cons. (art. 150—166). Era ofițer
de stare civilă și de poliție judi­
ciară; executa deriziunile consiliu­
lui și a delegației, reprezenta comu­
na în iustiție și în fața tuturor au­
torităților publice. Avea ad-ția do­
meniului privat al comunei, ordo­
nanța plățile, etc. Putpa delega par­
te din atribuțiuni ajutorului său.
El prezida și convoca consiliul și
delegația și semna în numele co­
munei orice acte. Putea fi îndepăr­
tat prin hotărîrea consiliului sau
 Prime — Primpretorul
prin demisie.
Prime, pt. realizarea unui re­
zultat mai bun al exploatării ad-
ției C. F. 11. se acordă ca răsplată
personalului direct interesat re­
compense bănești, în afară de sa­
lariu și accesorii, al căror cuantum
este reglementat prin instrucțiuni.
Prime de încasări, se acordă
perceptorilor în baza art. 11 mod.
1931 pe lângă salariu, prime de în­
casări în raport cu debitul; între
85—100% prima va fi 1—2% din în­
casări de 75—95% prima 1—1.5%
până la 10.000.000 lei pt. 75—95%
prima 0.5—1%, peste 10 milioane
0.4—0.6%; pentru rămășițe se acor­
dă 1%. Primele se calculează nu­
mai la imp. cuvenite statului și se
plătesc în primele 3 luni ale anu­
lui următor; repartiția se face de
Ministerul de finanțe.
Primogenitura, întâietate de
naștere: dreptul de primogenitura,
privilegiu ce atribuia fiului întâiu
născut, cea mai mare parte a moș­
tenirii. Succesiunea tronului Ro­
mâniei se cuvine primului născut
de sex bărbătesc.
Primordial, cel mai vechiu, cel
dintâiu în ordine.
Primo occupanti. Dreptul celui
dintâi ocupant. Maximă de drept.
Primpretor, este șeful ad-tiv al
plășii (v. c.), funcționar exterior al
minist. de interne; funcționează in­
dependent sub controlul inspecto­
rului general ad-tiv și al prefectu­
lui. Este cel mai important și pri­
mul funcționar în plasă. însărcinat
cu îndrumarea, privegherea, contro­
lul și tutela ad-ției comunelor din
plasă. Primpretorul reprezintă gu­
vernul în plasă; este șeful ad-ției
comunale și c'e plasă, dă directivele
necesare pt. buna funcționare. Este
autoritate de îndrumare, control,
tutelă și supraveghere, asupra tu­
turor actelor comunale. Se pronun­
ță asupra deliberațiunilor consilii­
lor sau dele’atiunilcr. Este ofițer
de poliție ad-tivă și .judiciară (v. c.\
El poate anula sau suspenda orice
acte ilegale ale comunelor. Face
inspecții în comune asupra mersu­
lui ad-ției ti asupra întregei activi­
tăți comunale, din toate ramurile
vieții sociale, ia măsurile de în­
— 486 -
dreptare și informează guvernul șE
pe prefect asupra celor constatate,
întreprinde anchete în contra func­
ționarilor comunali și aplică sanc­
țiuni în caz de abateri. Tine confe­
rințe cu notarii și primarii comu­
nelor și cu participarea tuturor șe­
filor de autorități din plasă, asupra
tuturor chestiunilor ad-tive și ne­
voile generale ale plășii. Este șeful
poliției și jandarmeriei din plasă.
Exercită poliția spectacolelor și în­
trunirilor publice. îngrijește de-
menținerea ordinei și aplicarea le­
gilor. Poate pune în mișcare forța,
armată și poate lua măsurile nece­
sare pt. menținerea ordinei și în­
cetarea evenimentelor ce amenință
judecă unele contravențiuni și apli­
că amenzi la abaterile prevăzute
de diferitele legi și regulamente,
judecă unele contravențiuni și apli­
că pedepsele prevăzute. Iși îndeph
atrib. de poliție, în colaborare cu
șeful poliției delà reședința jude­
țului. In termen de 4 zile delà data,
lor i se comunică toate actele ju­
ridice (v. c.) ale acestora. Nici un
act jutt'idic al comunelor nu poate
fi pus în aplicare înainte de 10 zile-
delà comunicare Pr. (42 L. comite­
telor locale M. O. 90/1933). Actele
sale de control și tutelă sunt ata­
cabile în fața comitetelor de revi­
zuire (v. c.). Este obligat a se pro­
nunța în 30 zile asupra actelor ad-
tive cari reclamă aprobarea sa.
(art. 43). Pot aplica sancțiuni con­
tra celor vinovați de abuzuri, sau
neexecutări de ordine. P. se nu­
mesc de Ministerul de interne, din­
tre licenDații sau doctorii în drept
sau științe de stat, cu o practică în
ad-ție de cel puțin 5 ani. El are
gradul de șef de serviciu și poate-
fi avansat pe loc, până la gradul
de subdirector în minister. Dintre
primpretori se fac numirile în
funcțiunile de director de prefectu­
ră, inspectori generali ad-tivi sau-
funcționari superiori din minister..
(Pt. compì, v. Plasă), (v. Primpre-
tcrul și- Plasa, Alba-Iulia. 1933, de
Gavrii Ursu. v. Primpretorul în­
trecut).
Primpretor, v. Inspecție comu-
na'ă.
Primpretorul în streinătate.
Cehoslovacia, Okresni heitman:
 Primpretorul
Franța, Sous-pi'efets; Belgia, Comis-
saire d’arondissemeut; Ungaria, Fô-
szolgabiró; Germania, Landrath;
Jugoslavia, Sreski Nacelnic (v. ac.
c.).
Primpretorul în trecut, exis­
tența plășii și a primp retorului se
pierde departe în negura vremilor.
In Ardeal apare pt. prima dată în
sec. XII ca administrator și jude­
cător al servilor regelui „Judex ser-
vientium régis“ (kirâly szolgâinak
birója) prescurtat „szolgabiró“ în
cetăți; erau câte doi de cetate, sub
ordinele comitelui (Comes regalis).
In sec. XIII cetățile contopindu-se
cu județele dela șes, numărul lor
s’a sporit la 4. La 1291 găsim pri­
mul decret al regelui Andrei IU,
care reglementa instituția solgabi-
răilor. In 1435 decretul regelui Si­
gismund prevedea că alegerea lor
se va face de către nobilii județu­
lui, dându-i atribuțiuni ad-tive, fi­
nanciare și judecătorești. Matei
Corvin 1486, prin decretul 8 și 9
institue jurați (consiliu) pe lângă
primpretor și prevedea că în unele
județe va fi numit cu salariu. El
trebuia să fie om voinic și munci­
tor, precum spunea decretul: „de
teamă, de plăcere și pentru bani,
să poată împiedeca fără de legile".
Delà acea dată solgăbirăi devin or­
gane ale regelui, chiar în contra
nobililor. Regele Miksa la 1569,
crează vice-pretori (vice iudices no­
bilium) ca aiutori a) primpretoru-
lui; sub autoritatea sa erau și orase­
le. Regele Carol III 1729, a dat dr. a
aplica amenzi până a 3000 florini.
Legea ad-tivă din 1886 art. 71 îl
proclama „primul funcționar în
plasă“'. Atribuțiuni după această
lege: era șeful ad-ției, poliției și a
tuturor funcționarilor din plasă;
îndruma, supraveghea, controla și
exercita tutela ad-tivă asupra tu­
turor actelor comunale. Reprezen­
ta guvernul în toate împrejurările,
era membru de drept în consiliul
județean si în toate societățile sau
corporațiunile cu caracter social,
cultural sau de binefacere, judeca
un mare număr de contravențiuni,
arlica amenzi și pedepse discipli­
nare, convoca și prezici a. alegerile
comunale. Era în cl. VII de sala­
riu, egal cu rangul de Locot. Colo­
— 487 —
nel. (Cl. I începea delà primul mi­
nistru). In Principatele Române,
în sec 17-lea apar „vătafi“ în Mun­
tenia și „ocolași“ în Moldova. Oco-
lașu’l era funcționar ad-tiv și re­
prezentant al domnului; mai târziu
i se dă numirea de „căpitan de ma­
zili“, iar în ținuturile de frontieră
„căpitan de margine“ cu atrib. ad-
tive, Rilanciare, militare si judecă­
torești. stând sub ordinele isprav­
nicului de ținut. In Muntenia era
vătaful de plain, însărcinat cu pa­
za și ad-ția plaiului și cu judecarea
„gâlcevilor dintre locuitori“. Sta
sub ordinele căpitanului de județ.
Mai târziu i se dă numirea de „că­
pitan de plaiu". Prin condica lui
Al. Ipsilante se prevedea, că văta­
ful se numește „prin pitac dom­
nesc“. Tudor Vladimirescu a fost
căpitan al plășii Cloșani, jud. Me­
hedinți de unde a pornit mișcarea
sa. Regulamentul Organic îi schim­
bă numirea în aceea de „sub-ocâr-
muitori de județ“, iar prin proce­
dura criminală a lui Barbu Știrbey
1830. i se dă atrib. de a judeca și
pedepsi abaterile polițienești. Prin
legea consiliilor județene 2 “Aprilie
1864, i se schimbă numirea în „sub­
prefect“, statorindu-i o largă sferă
de activitate. Procedura penală din
1864 art, 139—168 dă în competința
subprefectului, judecarea unui ma­
re număr de contravențiuni poli­
tisi! ‘ști, abrogată în parte prin le­
gea judecătoriilor de ocoale din
1917, mod 1908, schimbă numirea
în „administrator de plasA'“ men
ținându-i atribuțiunile. Era numit
prin deci et regal, în urma propu-
miei Mir ist. de interne dintre can­
didați licențiați în drept și științe
de stat, după depunerea examenu­
lui de capacitate în fața consiliului
superior ad-tiv (v. c.). Ad-tori de pl.
erau de 2 categorii: cl. I și H-a;
erau stabili, nu puteau fi mutați
decât în urma unei pedepse discip­
linare, cu avizul cons, superior ad-
tiv. Atribuțiunile lor erau nume­
roase: îndrumarea', supravegherea
și controlul ad-tiv al comunelor;
erau reprezentanții guvernului, șe­
fii poliției și a funcționarilor din
nlasă. ofițer de poliție judiciară,
iudeca contravențiuni și aplica pe­
depse polițienești și disciplinare.
Putea pune în mișcare forța arma­
 Primul — Procedură
tă; sta în corespondentă directă cu
orice autoritate publică. ( Plasă,
v. Primpretorul și Plasa de G.
Ursu, Alba-Iulia 1933).
Primul ministru, v. Președintele
consiliului de ...
Principiile declarafiunii de
unire a Ardealului cu România, v.
Unire.
Pripas, vită de pripas, fără stă­
pân, găsită prin holde și pe dru­
muri; băiat de pripas, rătăcind pe
drumuri.
Priveghere, sunt drepturi acor­
date de lege statului, instituțiuni-
lor publice sau particularilor, de-a
fi despăgubiți de o daună suferită
sau pt. o creanță înaintea altor
creditori. Statul, județul, comiuna
și instituțiile publice, au privilegii
legale asupra averii oricărui ges­
tionar (v. c.) pt. pagubele suferite.
Privilegiul ia naștere din momentul
inscripțiunii; se exercită oriunde ar
funcționa gestionarul. în ordinea
următoare: Statul, județul, comu­
nele, instituțiile publice, etc. Nu se
poate statornici, decât în ma­
terie de impozite. Nici o exceptiune
nu se poate statornici, decât prin-
tr’o lege. (112 Const.). Sunt desfiin-
te orice privilegii cari dau dr. anu­
mitor instituti'Uni sau corporatiuni
în trecut, a percepe taxe sau impo­
zite, sub orice formă sau denumire
s’ar percepe, în afară de cele per­
cepute în favorul statului, județe­
lor, comunelor și camerelor profe­
sionale. (119 l.eg. confributiunei di­
recte).
Prizonieri de răsboi, aranja­
mente și acorduri. Aprobarea acor­
durilor și aranjamentelor în folo­
sul P. de r. încheiate în conferința
din Copenhaga 2 Novembrie 1917
Decretul Regal M. O. 266/1918.
Probă, (Proc. civ.) înseamnă de­
monstrarea adevărului nrin unul
din mijloacele permise de lege, că
e adevărat faptul juridic din care
izvorește dreptul pe care-1 pretind;
Codul civil prin art. 1170 «revede
că: dovada se face prin înscrisuri,
prin martori, prin prezumptiuni,
prin mărturisirea unei părți și
prin jurământ. Probe legale sunt:
jurământul, actul autentic. înscri­
suri sub semnătură privată; proba
— 488
o face persoana care afirmă un
fapt contrariu unei situațiuni do­
bândite sau unei stări obișnuite.
Probe morale sunt acelea unde nu
este necesară dovada materială;
ex. mărturisire, declarație, etc. In
materie criminală, la jurați nu exi­
stă numai probe morale. Codul de
procedură civilă prevede că partea
care afirmă fapte cu consecințe >u-
ridice în proces, trebuie să le do­
vedească. Pr. se poate face prin:
înscrisuri, martori, prin mărturisi­
rea unei din părți, prin jurământ
(v. c.). Mărturisirea este: „judicia­
ră“ făcută justiției de partea sau
împuternicitul său; are deplină do­
vadă împotriva aceluia care a fă­
cut-o „extra judiciară“ este acea
socotită ca un fapt supus aprecie­
rii instanței, potrivit re.gulelor obiș­
nuite de dovadă. Instanța poate
proceda din oficiu la verificarea
faptelor susținute de părți. înscri­
sul autentic (v. c.) face deplină do­
vadă asupra faptelor constatate de
funcționarul care l-a întocmit. Con-
vențiunea nu se poate dovedi cu
martori (v. c.) decât până la suma
de 3000 lei.
Probă contrară, (Pol. jud.) se
numește mijlocul de a dovedi în
justiție netemeinicia unui act ad­
ministrativ. sau proces verbal (v.
c.), întocmit de anumiți funcțio­
nari, prezentând anumite acte scri­
se, autentificată sau chiar cu mar­
tori. Procesele verbale cari fac do­
vada în justiție până la proba con­
trară, sunt acele întocmite de a-
genți, sau funcționari cari nu a-
veau o competentă bine definită; ex.
procesul verbal al primarului pt.
constatarea insalubrității unui sta­
biliment comercial, face dovada
până la proba contrară, pe când
a medicului oficial face dovada
pană la înscrierea în fals (v. c.))
Probă scrisă, v. început de...
Procedură, totalitatea actelor pt.
a ajunge la soluția unui proces,
urmărirea, instrucția, judecarea
inculpatului și executarea pedepsei.
Procedura civilă, este acea ra­
mură a dreptului privat, care se
ocupă cu organizarea, procedarea
și competința instanțelor civile, în
judecarea infracțiunilor de drept
 Procedură — Procese
civil. Codul de Pr. civ. a fost pro­
mulgat în 1864, cu unele modif. uit.
In 1920, s’a început elaborarea unui
anteproiect de Pr. civ. care fiind
gata în 1933, a fost depus pe bip-
rourile adunărilor legiuitoare.
Procedura penală, este acea
parte a dreptului public intern ca­
re cuprinde totalitatea formelor, ce
determină organizarea, competința
și modul de a proceda al instan­
țelor penale în judecarea infracto.
rilor și aplicarea pedepselor. Codul
de Pr. p. a fost promulgat la 2 Dec.
1864, cu modif. ulterioare 1874, 1902.
In Ardeal legea de Pr. p. Ung. din
4 Oct. 1896, cu modif. 1907, 1908,
1909 și 1913. In Bucovina Pr. p. aus­
triacă din 1873. Prin legea org.
jud. 1925 în Ardeal și Bucovina,
s’au introdus dispozițiunile Pr. p.
române cu privire la: poliția judi­
ciară, ministerul public, judecători
de instrucție, camera de punere sub
acuzare, confirmarea și infirmarea
mandatului de tribunal, etc. In Ba­
sarabia prin decr. din 22 Mai 1919
s’a introdus Pr. penală română,
înlocuind Pr. penală rusă din 20
Nov. 1864. Legile relative la orga­
nizarea judecăt. s’au unificat în
toată țara. Prima perioadă de Pr.
p. începe din cele mai vechi tim­
puri până la 1780. până la care da­
tă procedura se baza pe absolutis­
mul Domnului și anumite colecții
de j uri sor udențe de dr. bizantin, (v.
Bazilicalele). Instanța de judecată
era Domnul sau Divanul. A doua
perioadă 1780—1864, întrod. codului
Ipsilante, o copie a bazilicalelelor și
manualul lui Ilarmenopolus. Con­
dica criminală a lui lonită Sturza
în Moldova copiată după codul aus­
triac 1826. Condica de proced. cri-
minalicească 1850. (v. Dreptul pe­
nal).
Proces, este orice afacere ce
poate fi tradusă în fata tribunalu­
lui; proces civil când interesele
părților sunt regulate de codul ci­
vil; când sunt de natură penală
avem un proces penal. In dreptul
civil persoana care se plânge în
contra altuia este „reclamant“, iar
persoana căruia so face plângerea
se cheamă ..pârât“. In dreptul pe­
nal cel căzut sub o acțiune publică
se numește ..inculpat'1, „prevenit“,
— 489 —
„certat de judecată“, „recidivist“
(v. ac. c.). In dreptul civil recla­
mantul și inculpatul se numesc și
părți.
Proces verbal de inspecție co­
munală. v. Inspecție comunală.
Procese verbale, (Dr. adm.) sunt
actele întocmite de, ofițerii poliției
judiciare (v. c.) cu ocaziunea cer­
cetării unei infracțiuni, sau cari
constată existenta și toate împreju­
rările în cari s’a comis infracțiu­
nea. Expresiunea de proces verbal
derivă delà aceea că înainte ofițerii
de poliție judiciară nefiind cunos­
cători de carte făceau declarațiuni
verbale. Pr. v. este un titlu de do­
vadă în justiție; este actul cel mai
important al ofițerului de poliție
judiciară (v. c.). De cuprinsul lor
depinde în mare parte soarta in­
culpatului; de aceea trebuie să în­
deplinească anumite condițiuni sub
pedeapsă de nulitate și de aceea nu
trebuie să scape din vedere lucruri
importante. Pr. v. fac dovada în
justifie până la înscrierea în falș
(v. c.). Unele pot fi combătute și
prin probe contrarii (v. c.) scrise
sau chiar prin martori, (art. 152
P. p.). Pr. v. în materie penală tre­
buie să cuprindă: a) timpul când
s’a făcut, ziua și ora spre a se con­
stată dacă funcționarul respectiv
era competent a instrumenta la a-
cea dată; b) numele, pronumele ce­
lui ce instrumentează; c) de cine a
fost sesizat, numele, domiciliul, etc.
modul cum a luat cunoștință de
infracțiune, din reclamati® scrisă,
verbală, telegrafică, din zvon pu­
blic, etc.; d) numele infracțiunei, aJ
infractorului, calitatea, starea fap­
tică a infracțiunei și locul unde
s’a comis; e) declarația reclaman­
tului, vătămatului, victimei și a
infractorului, dacă este "rezent; f)
constatarea personală a celui care
instrumentează; g) ascultarea mar­
torilor; h) confruntări între "ărți;
i) părerea sumară a medicului, ex­
pertului; j) descinderi, perchizitiuni
și rezultatul obținut; k) mențiune
că el s’a făcut cu infractorul,, cu
corpurile delicte, timpul și locul
când s’a încheiat și semnătura
funcționarului și a asistenților.
Semnăturile se vor pune și la sfâr­
șitul fiecărei pagini. In materie
 Proces
criminală Pr. v. nu fac nici o do­
vadă la jurați, cari sunt suverani
a-și face convingerea prin orice
mijloace. In cazuri de crime se va
mai descrie: casa, curtea. împreju­
rimile, urmele crimei, pete de sân­
ge, urme, etc Se va schița planul
locului crimei, corpurile delicte,
descrierea cadavrului, a poziției în
care s’a găsit, (examinarea rănilor și
descrierea după felul instrumente­
lor cu cari s’a comis. Dacă infrac­
torul a fost prins, interogarea lui
trebuie făcută amănunțit, descrisă
în Pr. v. și examinarea amănun­
țită a vesmintelor; dacă se găsesc
pete de sânge, zgârieturi sau răni
și orice urmă fizică ce ar dovedi
că el este infractorul. Jurispruden-
ta a. statorit că este destul a se
arăta. în Pr. v. faptul comis, fără
a se indica și textul de lege pe ca­
re s’ar sprijini; această chestiune
este de resortul justiției. Nici un
text de lege nu cere sub pedeapsă
de nulitate, -ca procesele verbale de
constatarea, delictelor să fie sub­
scrise de delicvent sau martori;
chiar când aceste neregularități ar
exista, nu pot atrage nulitatea, (v.
Ancheta judiciară).
Proces verbal de ședințele
consiliului comuniil se redactează
de notar, sau secretar. Trebuie să
cuprindă: titlul „proces verbal“
ziua, luna, anul și locul unde s’a
întocmit; mențiune că s’a luat în
ședință ordinară sau extraordinară
a consiliului. Numele, pronumele
celor prezență constatarea că șe­
dința a fost anunțată reglementar
și că fiecare din membrii au luat,
cunoștință prin invitațiune la do­
miciliu, semnate de fiecare, atât
despre ținerea ședinței cât și despre
cuprinsul ordinei de zi (v. c.). Men­
țiunea, că la ședința consiliului (v.
c.) s’au prezentat majoritatea mem­
brilor, prevăzuți de lege pt. a pu
tea. lua hotărâri valide, că au fost
invitați a Ira parte, primnretorul,
medicul sau al;i specialiști. Men­
țiune că în urma acestor consta­
tări președintele deschide ședința
și supune desbaterei ordinea de zi,
care va cuprinde toate chestiunile
supuse desbaterii, începând cu „ce­
tirea. sumarului ședinței preceden­
te" (v. c.). Consiliul va delibera prin
490 -
„hotărâri“, iar delegația consiliului
prin „deciziuni“. Atât Pr. v. cât și
hotărârile sau deriziunile vor fi
numerotate cu numeri arabi, înce­
pând cu numărul 1 și continuând
până la sfârșitul anului. Înainte de
a se redacta hotărârea sau deriziu­
nea d-nii notari, secretari ai consi­
liilor sau primari, vor descrie
obiectul chestiunei, expunerea amă­
nunțită și discuțiunile sau propu­
nerile ce vor avea loc asupra cau­
zei. Se va mai arăta, dacă proce­
dura este îndeplinită (publicațiuni,
licitații, avize ale difertelor comi-
siuni, evaluări, opinia referentului,
etc.), textele de legi, regulamente,,
planuri, ordine ale autorităților su­
perioare. „Hotărârile“ sau deriziu­
nile vor fi redactate clar și moti­
vate cu toate temeiurile de drept
și de fapt, cari stau la baza hot
cu textele de legi, regulamente, dis-
pozițiuni sau ordine. In cuprinsul
hotărârii sau c’eciziunii, nu se pot in­
tercala anumite păreri, propuneri
sau discuțiuni avute cu acea oca-
ziune de membrii consiliului. Toate
acestea vor fi cuprinse în „obiectul"
cauzei, care se va scrie în partea
stângă a. coalei și numai după ce
toate propunerile și discuțiile vor
fi încheiate, se va redacta hotărâ­
rea, scrisă în partea dreaptă a coa­
lei. Hot. sau deciziunile trebuie să
fie clare, să fie redactate așa fel ca
să nu poată da loc la interpretări;
ele trebuiesc să fie categorice. Pro­
cesele verbale. împreună cu copia
convocatorului, vor fi înaintate în
4 zile autorității de control; pretu­
ră 2 exem. pt. comunele rurale, pre­
fecture! pt. orașe și inspectoratului
ad-tiv pt. județe și municipii, cari
vor controla legalitatea lor. înche­
ierile (v. c.) cari reclamă aproba,
rea autorității superioare, se vor
mainta acest’ia, numai după ce au
rămas definitive, fie prin neapela-
re, fie după respingerea apelurilor
sau contestațiilor. La. sfârșit se va
face formula de încheiere, arătân
du-se data și locul unde s’a înche­
iat Pr. v. (să nu se facă confuziune-
între cuvintele de „întocmit“ și „în
cheiat"). Cuvântul „ încheiat“ va
însemna „închiderea“ pe când cu­
vântul „întocmit“ va însemna
„scrierea dresarea“ Pr. v. Se va
arăta anume punctele tari vor fi
 Proces
supuse aprobării autorității tutela­
re și termenul în care acestea tre­
buiesc înaintate, precum și mențiu­
nea că: câte o copie a Pr. v. s’a
înaintat autorităților însărcinate cu
controlul. Certificarea conformită­
ții cu originalul se va face de pri­
mar și notar. Forma Pr. c. va fi:
PROCES VERBAL,
întocmit astăzi, ziua . . : luna........
anul........ cu ocazia ședinței ordina­
re a consiliului comunei..................
convocată în localul primăriei co­
munale, la care au fost prezenți
.................. > 5
Președintele constată că ședința
a fost convocată în conformitate cu
dispozițiunile art.... din legea...
că au luat cunoștință despre con­
vocare și despre ordinea de zi, toți
membrii consiliului, constatat prin
semnăturile proprii din convocator.
Se mai constată că la ședință s’au
prezentat majoritatea membrilor
prevăzută de art. . . . din legea ....
pentru a putea aduce hotărâri va­
lide. La ședință au fost invitați a
lua parte conf. ar .... din legea ...
D-nii: primpretcr, medic de circ,
medic veterinar.
Că în urma celor de mai sus pre­
ședintele deschide ședința ordinară
a consiliului comunal și supune
pentru desbatere următoarea ordi­
ne de zi: ( se vor menționa toate
chestiunile cupr. în ordinea de zi)
Asupra primei chestiuni din or­
dinea de zi:
D-l notar citește referatul înre­
gistrat sub No........ din..................
.............. prin care casierul comunal
arată, că alocația prevăzută în bu­
getul comunei pe exercițiul............
............ la art......... „pentru impri­
mate și registre'“ s’a. epuizat și tre­
buind procurate condici cu soma
țiuni și procese verbale de seches­
tru în vederea intensificării înca­
sării veniturilor comunale, este ne­
voie a se spori alocația acestui ar­
ticol cu o sumă care să se ia din
fondul pentru deschideri de credite
suplimentare prevăzut la art........
din buget, unde există credit dis­
ponibil, spre a se putea face față
acestei cheltueli.
D-l primar, luând cuvântul, ex­
pune consiliului că, într'adevăr a-
- 491 -
locația pentru imprimate și regis­
tre s'a epuizat și că pentru acope­
rirea cheltuelilor cerute de casierul
comunal, este nevoie a se deschide
un créait suplimentar de lei........
la art.......... din bugetul anului cu­
rent, care se va acoperi din fondul
prevăzut în buget la art........ unde
există credit disponibil.
D-l consilier N. N. propune că,
creditul suplimentar ce se va des
chide, să lie mai mare spre a se
putea lace față tuturor cheltuelilor
de imprimate și registre ce vor mai
necesi.a până la sfârșitul anului.
Consiliul deliberând:
Asupra referatului casierului co­
munal înreg. sub No................ prin
care solicită deschiderea unui cre­
dit suplimentar la art........ din bu
getul comunei pe exercițiul............
cu care să procure imprimate de
somațiuni și procese verbale de se­
chestru, în vederea accelerării în­
casării veniturilor comunale.
Având în vedere atât expunerea
D-lui primar, că la art............ din
acelaș buget: „Fond pentru deschi­
dere de credite suplimentare“ exi
stă alocație disponibilă, cât și pro
punerea D-lui consilier...................
că creditul ce se va deschide să fie
mai mare spre a se putea face față
cheltuelilor de registre și imprimate
până la finele anului;
Considerând că după disp. art.
........ L. P. O. A. locale când cre­
ditele alocate prin buget nu ajung
pentru a acoperi cheltuelile la care
au fost afectate, sau când se ivesc
cheltueli neprevăzute, ce nu pot su­
feri amânare, se vor putea deschide
credite suplimentare în marginile
articolului special, prevăzut în a
cest scop prin buget;
Că după dispozițiunile din citata
lege, deschiderea creditelor supli
mentare se face printr’un vot al
consiliului respectiv, ca și pentru
aprobarea bugetului;
In unanimitate, sau în majoritate
Hotărește:
Art. 1. — Deschiderea delà art.
........ din bugetul comunei pe exer­
cițiul .................. a unui credit su
plimentar de lei.......... cu care «ă
 Proclamație — Program
majoreze alocația art.......... „impri­
mate și registre“ spre a se procura
formularele de somații și procese
verbale de sechestru cum și alte im­
primate și registre de care va fi
nevoie până la închiderea exerci
țiului.
Art. 2. — D-l primar este însăr­
cinat a înainta prezenta încheiere,
preturii plășii pentru aprobare du­
pă ce va fi afișată conform legi
pentru organizarea administrației
locale, împreună cu procesul ver­
bal de afișare.
După epuizarea ordinei de zi, ur­
mează formula de închidere.
Drept pentru care s’a întocmit
prezentul proces verbal într'un
exemplar original, din care câte o
copie certificată de primar și notar
se vor înainta în termen de 4 zile
Prefecturei și D-lui Primpretor
pentru control, conform art.... din
legea........ iar punctele Nr..........
vor fi înaintate D-lui Primpretor,
Prefecturei, Inspectoratului ad-tiv,
în termen de .... zile, pentru apro­
bare, însoțite de toate actele nece­
sare.
încheiat la data de ......................
în localul primăriei comunei........
S’au încheiat la data și locul mai
sus amintit. In cazul când încheie­
rea se face în aceiași zi. Urmează
subscrierile.
Proclamație, este o publicațiu-
ne solemnă de răsboi. De obiceiu
proclamațiunea este adresată popo­
rului de către Rege sau guvern.
Procură, împuternicirea cuiva de
a semna și a conduce afacerile u-
nei firme comerciale în numele și
contul șefului firmei care i-a dat
încredințarea.
Procurator, (Dr. comerc.) este o
persoană împuternicită de a face
anumite acte înlocuind o altă per­
soană și lucrând în numele aces­
teia. Drepturile procuratorului sunt
limitate de mandatul său. (v. Re­
prezentantă comerc.).
Procurisi;, în comerț este per­
soana căreia i se> dă împuternici­
rea în afaceri de a lucra în numele
unei firme comerciale și de a sem­
na în numele firmei.
Procurori de pe lânipj Curtea
de conturi, sunt membrii Ministe­
— 492 -
rului public (v. c.) numiți prin de­
cret regal, cu atribuțiuni de a a-
sista la ședințele Curții, a pune
concluziuni, a veghea la executarea
deciziilor acesteia, a supraveghea
exacta îndeplinire a serviciului la
Curte și a ține evidentele tuturor
gestionarilor publici (v. c.), a con­
turilor și a actelor de gestiune.
Procurorii sunt în număr de 4, din
tre care un procuror general. (3,
61, 68 Leg. c. p.).
Proiect de buget. Ministerele și
administrațiile de stat, înainte de
a întocmi pr. de buget definitiv
sunt obligate a comunica până la
1 lan. Ministerului de finanțe orice
propuneri noui, cei privesc la vii­
torul buget, cari vor fi aprobate
sau respinse de acesta; până la 1
Febr. proiectele bug. vor fi depuse
Min. de finanțe, care le va cerceta
și face modificările necesare; Pr.
de buget definitive se vor depune
până la 1 Febr. (art. 35 L. c. p.).
Ministerul de finanțe va întocmi
proiectul de buget și după aproba­
rea consiliului de miniștrii până la
1 Martie îl va trimite deliberării
Adunării deputaților. (v. Buget).
Profesori universitari, sunt
numai profesorii titulari agregați
(v. c.) sunt inamovibili; directori de
drept ai instituțiilor, clinicelor, la­
boratoarelor, seminarelor, etc. Pt.
a fi numit profesor se cere: să fie
cetățean român, doctor sau inginer
în specialitatea pt. care candidea­
ză, să aibă lucrări publicate. Numi­
rea se face în urma unui examen
dat în fața comisiei compusă din
7 profesori universitari, prin de­
cret regal, la propunerea senatu­
lui. (18 Leg. înv. univ.).
Profilaxie, este mijlocul de a
preîntâmpina producerea unei boa-
le, de a păzi de acea boală pe in­
divid sau societatea.
Profilaxia boalelor infecțioase.
se face prin aplicarea următoarelor
măsuri: declararea obligatorie a
boalei, stabilirea originei și a filia-
țiunei, izolarea bolnavilor și a celor
suspecți, desinfecția. vaccinarea.
(Pt. comnlectare v. Boli infecțioase.
Epidemii).
Program, este linia de acțiune,
etapele ce trebuiesc străbătute și
 Progresiune — Proprietate
mijloacele ce trebuiesc întrebuin­
țate de o persoană sau autoritate,
pt ajungerea unui scop sau lucrări
Este un fel de tablou al viitorului,
în care evenimentele apropiate sunt
însemnate cu oarecare preciziune,
iar cele mai îndepărtate apar din
ce în ce mai vag. Întocmirea un-ui
program este o operațiune grea și
importantă; ea pune în mișcare
toate serviciile și științee speciale
ale funcționarilor. Un program
bun trebuie să fie: unic, adică nu
se poate pune în aplicare mai mul­
te programe; acțiunea de conduce­
re a P. trebuie să fie continuă; Pr.
să fie destul de mlădios spre a pu­
tea primii modificări, să aibă des­
tulă preciziune în raport cu necu­
noscuta viitorului, deci: unitate,
continuitate, mlădiere și preciziune.
Programul de lucrări pt. ad-țiile
comunale și județene se întocmește
până la 1 Ian. a fiecărei an pt. a-
nul următor, de consiliile respec­
tive. (39 L. 14 Mai 1933). Legea adm.
din 1925 obliga consiliile corn, la
facerea unui Pr. de lucrări pe 8
ani.
Progresiune geometrică, Se
numește o succesiune de cifre cari
au o legătură între ele prin rapor­
turi de înmulțire sau împărțire
Ex. populația unei țări crește în Pr.
g. 1, 2, 4, 8, 16, etc. pe când mij­
loacele de trai în Pr. aritmetică ex.
1. 2, 3, 4, 5, 6, etc.
Prohibițiune. (Ec. pol.) 1) in­
terzicere legală; 2) oprire, în unele
cazuri, a mărfurilor streine de a
intra în țară. Statul are dreptul a
interzice formal Introducerea în
țară a anumitor articole prin im­
port. In categoria articolelor Pr.
intră de obi- eiu produsele fabrica­
te de monopolurile statului ca: tu­
tun, chibrituri, cărți de joc, etc. Se
pot prohibi și alte articole. Ex. în
America a fost prohibit importul
alcoolului până în 1933 pt. că era
oprit consumul său.
Proletari, se înțeleg acei cari
trăesc numai din munca lor, adică
clasa muncitorilor; săracii din im
periul roman, scutiți de impozite și
servicii militare, cari contribuiau
la susținerea statului numai prin
urmașii lor.
- 493 -
Proletarier aller Ländern, ner-
einigt euch,! „Proletari din toate ță­
rile, uniți-vă!‘‘ Ultimele cuvinte ale
manifestului partidului socialist,
redactat de Karl Marx și Friedrich
Engels și publicat la 1848.
Promulgare, (Dr. const.) este
actul prin care regele în calitate de
șef al puterii executive, ordonă a-
plicarea unei legi și prin care o
învestește cu formula executorie și
confirmă în fața națiunei că legea
este alcătuită cu formele constitu­
ționale, înștiințând că națiunea
trebuie să se supună ei. După ce o
lege a fost promulgată ea se pu­
blică în Mon. Of. spre a fi cunos­
cută de națiune. Numai după ce o
lege a fost sancționată (v. c.), pro­
mulgată și publicată, își produce
efectul său. Legile au putere obli­
gatorie numai după publicarea în
Mon. Of. După noul proiect de Cod
civ. au putere obl. numai după a
5-a zi dela pubi.
Pronunciamento, manifest prin
care poporul e chemat la răscoală
împotriva guvernului.
Proprietate, (Dr. civ.) Constitu­
ția prin art. 17 garantează proprie­
tatea ae orice fel. Nimeni nu poate
fi expropriat decât în caz de utili­
tate publică cu o prealabilă despă­
gubire. Numai românii și cei na
tuiralizați pot dobândi imobile ru­
rale; streinii vor avea dreptul nu­
mai la contravaloarea acestor imo­
bile. După constituția din 1866, pro­
prietatea era declarată „sacră și
inviolabilă". Zăcămintele miniere
și bogățiile de orice natură sunt
proprietatea statului. Căile de co­
municație, spațiul atmosferic, apele
navigabile, sunt de domeniul pu­
blic. Caracterul de „sacră și invio­
labilă“ a proprietății, convenea a-
ristocrației române, formată din
marii proprietari. Acest principiu a
durat până la 1918, când guvernul
român retras la Iași, a fost silit să
schimbe acest principiu, dând posi­
bilitate pt. împroprietărirea demo-
bilizaților, din moșiile statului, ca o
consecință a promisiunei făcută de
Regele Ferdinand I. Proprietatea
particulară, în caz de ocupație
streină, rămâne inviolabilă. Sta
tul are dreptul să-și însușească nu­
 Proprietate — Protectionism
mai proprietatea aparținând statu­
lui ocupat; aceasta îi revine de fapt,
întrucât prin ocuparea teritoriului
s’a substituit suveranității interne
și asupra sa au trecut nu numai
dreptul acestei suveranități, dar
chiar și obligația de a administra
acel teritoriu și a înlesni activita­
tea vieții civile și sociale.
Proprietate literară și artistică
este dreptul unui autor sau artist
de a se folosi el singur de creațiile
sale literare sau artistice. Nimeni
n’are drept de-a reproduce și pune
in vânzare o operă literară sau ar­
tistică fără învoirea autorului. (A
se vedea L. asupra dr. de autor
Mon. Of. 68/1923).
Proprietăți funciare, (Cadas­
tru) înseamnă o parte a suprafeței
naturale a solului, care este des­
părțită de părțile învecinate prin-
tr’o delimitare stabilă și vizibilă,
sau prin hotar de exploatare, di­
ferind de părțile învecinate prin
felul de cultură sau folosință. Fie­
care Pr. f. este desemnată geome-
tricește în cadastrul funciar (v. c )
și se numește parcelă și este indi­
vidualizată printr'un număr. Tere­
nul m_ai mic de 100 m. p. pt. vii,
grădini sau 800 m. p. celelalte pro­
prietăți, nu va forma o parcelă, ci
se va uni cu proprietățile înveci­
nate. Pt. f. este indicată după ra­
murile de cultură sau folosința: a)
imobile supuse contribuțiunilor pu­
blice dumă destinația lor economi­
că: arabile, fânețe, grădini, vii, pă­
șuni, păduri, stufăriș, bălți lacuri,
etc.; b) imobile fără venit cadastral
ca: terenuri clădite și curți, tere­
nuri neproductive, bălti, lacuri, etc.
cari nu aduc nici-un venit prin ex­
ploatare.
Prorogare, înseamnă întinderea
competinței peste limitele ce legea
fixează. In unele cazuri, judecătorii
sunt autorizați de a hotărî în pri­
vința unor a aceri, cari după regu-
lele ordinare nu intră în competin-
ța lor. Prorogarea este voluntară,
când este făcută prin voința păr­
ților și presupune un proces înce­
put. Pr. legală are loc când pe
lân<?ă acțiunea principală, pendin­
te de un tribunal, legea autoriză a
face si alte cereri accesorii, cari ur­
mează a se jude'a cu acțiunea prin­
— 494 —
cipală. Prorogare de sesiuni parla­
mentare, este amânarea deschiderii
corpurilor legiuitoare cu un termen
oarecare. P. se tace prin decret re­
gal. P. sesiunei consiliului jud. se
face prin decizie ministerială.
Proscomidia, se numește prima
parte a sfintei liturgii, în cursul
căreia se pregătește pâinea și vinul
pentru sf. euharistie. Se mai nu­
mește locul unde se pregătesc ele­
mentele Sf. euharisiri și se păstrea­
ză vasele sfinte și sfintele acopere-
minte; este o scobitură în peretele
de miază-noapte al altarului.
Prospecțiune, înseamnă cerceta­
re generală la suprafața unui re­
giuni, prin studii geologice, măsu­
rări fizice, magnetice, electrice și
prin mici lucrări de suprafață, în
scop de a determina existența unor
zăcăminte miniere. Permise de Pr.
se liberează de Ministr. industriei
pe 1 an, persoanelor sau întreprin­
derilor cari dovedesc capacitatea
tehnică pt. aceste cercetări; permi­
sul poate fi reînoit din an în an;
el nu implică și acordarea dr. de
exploatare. Proprietarii de terenuri
nu pot împiedeca Pr. organelor ad-
tive; sunt obl. a da concurs pose­
sorilor de permise de Pr. taxa a-
nuală este de 2000 lei. (5 Leg. mi­
nelor 1929).
Prostituția, (Poliție soc.) casele
de prostituție sunt interzise. Fe­
meile cari practică individual Pr.
își pot închiria în mod strict, per­
sonal locuințe, la îndepărtare, de
biserică, școală sau instituțiuni de
educație; ele nu pot avea domici­
liul în restaurante, cârciumi sau
localuri de consumație, nici nu pot
fi angajate în serv, acestor loca­
luri. Femeile cari practică Pr. sunt
obl. a poseda în camera lor medi­
camente antivenerice si un impri­
mat afișat în loc vizibil cu instruc­
țiuni relativ la măsuri profilactice.
Sunt supuse suprav. serv, sanitar
și li se liberează fișe de sănătate,
(v. Reg. pt. comb, boalelor venerice
19ș3).
Protectionism, (Ec. pol.) sistem
ele economie politică ce consistă a
pune taxe mari pe produsele strei­
ne, a căror Introducere ar putea
păgubi industriei naționale.
 Protest — Provocare
Protest, (Dr. cambial) este un
act solemn și’public făcut de un
funcționar competent, prin care se
constată că o persoană, posesoară
a unei cambii, a făcut demersurile
necesare pt. conservarea dr. sale,
în cazul când se constată refuzul
de plată la scadență, de către per­
soana asupra căreia este trasă. Pr.
se face la portărel sau jud. de ocol.
In Ardeal și Bucovina se face la
notarul public (v. c.), în cele două
zile ce urmează scadentei. Pr. de
neplată dă drept la exercitarea ac-
țiunei cambiale (v. c.) asupra gi-
ranților. Pr. trebuie să cuprindă:
numele funcționarului, data și ca­
litatea portărelului, etc. se transcrie
în întregime cambia cu girurile și
cu toate obligațiile; se arată per­
soana somată a face plata și ce
răspuns', a dat.
Protocoale diplomatice, (Dr.
int.) sunt mijloace scrise, prin cai i
se constată angajamentul unor
state sub forma unor dări de sea­
mă sau procese verbale ale unor
conferințe ținute între plenipoten­
țiarii statelor interesate. Pr. în re­
gulă generală sunt, precedate de a-
numite convențiuni (v. c.) interna-
țioale.
Protocoale funduare, (Cadas­
tru se numesc anumite procese ver­
bale, cari țin loc cărților funduare
(v. c.) și unde sunt însemnate toate
datele în legătură cu o prorietate.
Au trei pagini însemnate cu libe­
rile A, B, C, cuprinzând: a) numele
și datele personale ale proprietaru­
lui; b) schimbările în dreptul de
proprietate și c) servitutiile sau
sarcinile ce grevează proprietatea.
P. f. au luat naștere la data când
s’a introdus sistemul cărții fun­
duare în Ardeal, dresându-se aceste
procese verbale, despre fiecare imo­
bil minând ca datele din ele să. fie
trecute în cariile fund. Ulterior s’a
constatat că și acestea pot servi
scopului; au rămas în multe locuri
și astăzi.
Protopop, demnitate bisericea­
scă, învestită de obiceiu ou juris-
dicțiune asupra unui teritoriu nu­
mit protopopiat, ori district proto-
popesc. In România veche P-ul se
numește Protoiereu Si are jurisdic-
țiune asupra unui întreg județ.
495 —
Providența divină, biserica
creștină numește îngrijirea conti­
nuă a lui D-zeu de lume. In idea
de P. sunt trei acte: „Conservarea“
este acea lucrare D-zeiască, în baza
căreia lucruri e și ființele create se
păstrează în forma lor originală.
„Cooperarea“ D-zeu împărtășește
creaturilor ajutorul său pt. ajun­
gerea scopului; „guvernarea“ este
conducerea creaturilor către scopul
existenței lor.
Provocarea, (Dr. pen.) este atunci
când o persoană prin amenințări
sau loviri a fost pusă în situația
de a se apăra față de agresor. P.
apără de pedeapsă dacă: crimele
sau delictele au fost provocate, prin
lovire sau violență asupra persoa­
nei infractorului, sau asupra unei
alte persoane; b) când crimele sau
delictele au fost săvârșite sub im­
periul unei puternice turburări,
provocate prin injuriile grave ale
victimei contra autorului și dacă
faptul s’a săvârșit în mod spontan,
în timpul acelei emoțiuni; c) când
crimele sau delictele se comit de
soț. asupra soției sale, sau asupra
complicelui, ori de către soție asu­
pra soțului său, sau asupra com­
plicei, chiar în momentul surprin­
derii lor în flagrant delict de adul­
ter. Scuza nu e admisibilă când
provocarea provine: a) din partea
părinților sau a altei persoane că­
reia autorul îi datora respect și re­
cunoștință, ca și părinților; b) când
vine din partea .unui alienat, unui
eonii sau (unei persoane, care prin
infirmitatea sa inspiră milă, sau
avea nevoie de ocrotire; c) în caz
de omor, săvârșit de soț asupra so­
ției sale, sau de către aceasta asu­
pra soțului său. (art. 144). Când
fapta scuzei este dovedită, pedeapsa
se micșorează în modul următor:
a) dacă legea pt. infracțiunea co­
misă prevede pedeapsa muncii sil­
nice, sau detențiuni grele, se aulică
închisoarea sau detențiunea simplă
delà 3—5 ani; iar în cazul celorlalte
pedepse criminale se aplică închi­
soarea corecțională sau detențiunea
simplă dela 1 an la 3 ani; h) dacă
maximul pedepsei nrevăzut de lege,
nf. delictul săvârșit, este cel puțin
5 ani închisoare corecțională, sau
detențiune simplă delà 6 luni până
 Prusia — Pudoare
la un an; c) pt. orice alt delict, al
cărui maximum prevăzut de lege
este sub 5 ani închisoare corecțio-
nală sau detențiunea simplă delà
2—4 luni; iar dacă pedeapsa este
sub 4 luni, se aplică amenda până
la 5000 lei și când pedeapsa este
numai amendă, se va reduce la mi­
nimum general al acestei pedepse.
Prusia, „Freistaat Preussen“ cel
mai mare stat federal în republica
germană. Supraf. 291.700 kmp. cu
39.750.000 loc. Capitala Berlin, (v.
Germania).
Psalmi, în doctrina religioasă se
numesc anumite preziceri ou pri­
vire la Mântuitorul Isus Cristos,
descrierea lui a împrejurărilor din
viața sa, sau asupra altor împre­
jurări de natură bisericească.
P. T. prescurtarea din pieno ti­
tillo“ (cu titlul întreg sau proemiso
titulo (cu titlul spus din capul lo­
cului). Se pune pe circulari, afișe,
etc. spre a arăta că, deși exempla­
rul ce-1 ai în mână nu arată titlul
ce ți se cuvine, acel titlu ți se dă
totuși și-ți poți închipui că e pus
în locul inițialelor P. T.
P. T. T. inițialele cuvintelor:
poștă, telegraf și telefoane; actual­
mente P. T. (v. Poștă).
Publicațiunea legilor, este ac­
tul puterii executive prin care o le­
ge votată și promulgată, precum și
orice regulament, etc. este adus la
cunoștința cetățenilor. P. are de
scop de a face obligatoriu aceste
texte. Actul de publicație trebuie
contrasemnat de un ministru, (art.
37 Const.). Ministrul de justiție este
oblicat cu publicarea legilor.
Publicațiuni de căsătorie, (Dr.
civ.) sunt actele, prin cari ofițerii
de stare civilă anunță proiectul de
căsătorie a viitorilor soți, în scopul
ca cei interesați să poată face opo-
zițiune (v. c.) la căsătorie, sau pt.
a se putea constata dacă există sau
nu piedeci la căsătorie. Actul de P.
va cuprinde, pe lângă datele ară­
tate în declanatiunea de căsătorie
(v. c.) și invitațiunea, ca toți cei ce
cunosc piedici la căsăt. să facă o
pozițiune în 10 zile delà afișare. P.
stă afișată 8 zile libere. Ofițerul st.
civ. încheie proces, verbal de con­
stat. afișării. P. se face la domici­
— 496 —
liul celor chemați a-și da consim-
țimântul. După expirarea a 10 zile
ofițerul căruia i s’a trimis P. pt.
afișare o va restitui, însoțită de pro­
cesul verbal constatând afișarea.
Dispense de pubi, se acordă de pro­
curorul tribunalului, pt. motive gra­
ve. (90—97 Reg. st. civ.). Judecăto­
rul de ocol poate acorda dispense
de pubi. Dacă viitorii soți voiesc a
se căsători în fața altui ofițer de
stare civ. li se poate libera un cer­
tificat, adeverind că publicațiunile
s’au tăcut și că nu sunt opozițiuni.
(Noul proiect de Cod civil).
Publicatiuni: iege,a pt. obliga­
țiunea atelierelor de arte grafice
din 1904, prevede că fiecare tipo­
grafie este obligată a trimite lunar
câte 2 ex. din toate publicațiile A-
cademiei Române București, Fun­
dației Universitare Carol -I Bucu­
rești, Bibliotecilor Universitare
Cluj, Cernăuți și facultăți de drept
București.
Pucioasa, corn, urbană în jud.
Dâmbovița. 5779 loc. Reșed. plășii
P. 1418 clădiri, 1406 gospodării, 182
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poștă, cfr. în loc. Autorități jud.
Târgoviște la 18 km.
Pui, tomună rurală în jud. Hu­
nedoara, reșed. plășii P. 930 loc.
Judecătorie, percepție, secție jand.
P. t. t. cfr. în loc. Prefectură, tri­
bunal Deva la 62 km.
Pudoare, comite delictul de viol
și se pedepsește cu închisoare co­
recțională delà 5 la 8 ani și inter-
dicțiune corecțională delà 3 la 5
ani: 1) bărbatul care, prin violență
sau amenințare, constrânge o per­
soană de sex femenin. ca să aibă
cu el relațiuni sexuale, în afară de
căsătorie; 2) bărbatul care, profi­
tând de starea de inconștiență a
unei persoane de sex femenin, sau
de neputința acesteia de a-și expri­
ma voința, ori de a se apăra, are
cu ea relațiuni sexuale. în afară
de căsătorie, indiferent dacă el sau
altcineva a produs aceatsă stare;
dacă victima este mai mică de 13
ani, pedeapsa este închisoarea co­
recțională delà 6 la 10 ani și inter­
dicție corecțională delà 2 la 5 ani.
Acela care, prin violentă sau ame­
nințare, ori profitând de starea
 Punerea — Puterea
arătată mai s>us, săvârșește acte de
inversiune sexuală asupra unei per­
soane de sex femenin, comite delic­
tul de violentă contra pudoarei și
se pedepsește cu închisoare corec-
țională delà 2 la 5 ani și interdic­
ție corecțională delà 1 la 3 ani, în­
trucât nu ar constitui o infracțiu­
ne mai gravă. Bărbatul care, fără
violență, are relațiuni sexuale cu o
fată onestă mai tânără de 15 ani,
comite delictul de atentat la pu­
doare fără violență și se pedepsește
cu închisoare corecțională dela 1
la 3 ani. Dacă din atentat la P. re­
zultă moartea victimei, pedeapsa
este munca silnică pe viață. Delic­
tele de viol, violență contra pudoa­
rei și atentatul la pudoare fără
violență, nu se pedepsește dacă
până la pronunțarea sentinței pe­
nale a intervenit căsătoria între
autor și victimă. Se pedepsesc cu
închisoare dela 1 la 3 ani: acela ca­
re, substituindu-se unei alte per­
soane, profită de eroarea în care
se găsește o femeie și are cu ea re-
lațiuni sexuale, comite delictul de
atentat fraudulos la pudoare; acela
care, prin promisiuni formale de
căsătorie, determină o persoană de
sex femenin de a avea cu el rela­
țiuni sexuale cu o persoană ares­
tată sau deținută, ce se află sub
paza sa, sau i-a fost încredințată
în executarea unei măsuri a auto­
rității competente, comite delictul
de atentat la pudoare prin abuz de
putere. Acela care în public, se
dedă la acte, gesturi sau orice ma­
nifestări verbale, cu caracter obs­
cen, comite delictul de ultra j la bu­
nele moravuri și se pedepsește cu
închisoare corecțională dela 1 la 6
luni și amendă delà 2000 la 3000 lei.
Punerea în întârziere, iste so­
mația prin care creditorul învită pe
debitor a-și achita datoria. P. i. se
face printr’o notificare dată prin
intermediul portăreilor. P. ;i. are
efectul că obligă pe debitor la dau­
ne interese, suportă riscurile și
atrage rezilierea contractului.
Putere, În sens politic vulgar
înseamnă a fi la putere, a guver­
na, a avea posibilitatea de a ex­
ploata patrimoniul public. In sens
ad-tiv sub putere înțelegem atribu-
țiunile, cu cari sunt învestite orga­
— 497 —
nele, funcționarii, ad-torii și toți
agenții forței executive, în scopul
de a menține ordinea, de drept și
a libertății de acțiune a particula­
rilor în calitate de cetățeni, în li­
mitele dispozițiunilor legale. P. în
sine produce numai teamă, pe când
față de autoritate (v. c.) publicul
are respect. P. se primește delà al­
ții, autoritatea și o câștigă indivi­
dul în ex. funcțiunei ce îndepli­
nește.
Puterea armată, se compune
din: armata activă, cu cadrele ei
permanente, rezerva și miliția
Toți românii fără deosebire de ori­
gine etnică, de limbă sau religie,
fac parte din elementele P. a.; gra­
dele, decorațiunile și pensiile mili­
tare nu se pot lua decât în baza
■unei sentințe sau unei legi. Con-
tigentul armatei se votează în fie­
care an de Adunarea deputaților.
Nici o trupă arm. streină nu poate
fi admisă în serviciul statului, nu
poate intra sau trece teritoriul ro­
mân, decât în puterea unei legi;
consiliul superior al apărării țării,
va îngriji în mod permanent de
măsurile necesare pt. org. apărării
naționale. (119—123 Const.).
Putere de supraveghere, (Dr.
disciplinar) se numește dreptul pe
care șeful de serviciu îl are de a
da instrucțiuni și ordine de servi­
ciu agenților în subordine. P. de s.
are un caracter preventiv; nu poate
avea obiect, decât serviciul public,
există față de toți agenții publici,
(v. Control).
Puterea disciplinară, este
dreptul agenților publici superiori
de a impune o corecțiune agenților
inferiori subordonați, când săvâr­
șesc o eroare de serviciu. Este o
măsură cu caracter represiv. P. d.
urmărește ameliorarea funcționă­
rii serviciului pubi, fie prin corec-
țiunea agentului, fie prin exclude­
rea lui temporară sau definitivă
din serviciu, (v. Disciplină).
Puterea ierarhică, (Dr. discipli­
nar) este un drept al șefului unui
serviciu de a exercita control asu­
pra actelor juridice și ad-tive ale
agenților inferiori pt. asigurarea
funcționării serviciului, (v. Control
ierarhic).
32
 Puterea — Qui
Puterea executivă, v. Rege. Gu­
vern. Consiliul de miniștrii.
Puterea judecătorească, după
legea de org. jud. din 1924, cu mod.
în 1926, 1926 și 1931 P. jud. se com­
pune din: Judecătorii. Tribunale,
Curți de Apel, Curțile cu juri și
înalta Curte de Casație. Judecăto­
riile sunt: urbane, rurale sau mix­
te. Tribunalele funcționează în fie­
care capitală de județ; în județele
din Cadrilater funcț. și Cadiatele,
judecătorii musulmane. Curțile de
Apel sunt în număr de 12, în: Bra­
șov, București, Cernăuți, Chișinău.
Constanța, Cluj, Craiova, Galați,
Iași, Oradea, l'imișoara și Târgu-
Mureș. Curțile de jurați funcționea­
ză pe lângă fiecare tribunal în
cauze de crime și pt. delicte de pre­
să și politice afară de Ardeal un­
de nu funcționează. Curtea cu ju­
rați este suspendată. Curtea de Ca­
sație funcționează în București;
este organizată prin legea din 1925
cu modificări în 1930. Afară de ju-
decătorii, pe lângă toate inst. jud..
funcționează Ministerul public (v.
c.). Art. 10 Const, prevede că nici-o
jurisdicțiune nu se poate înființa,
decât în baza unei legi. Nimeni nu
poate fi sustras delà judecătorii
ce-i dă legea, (art. 12 Cost.). Juriul
este statornicit în materii: crimina­
le, delicte de presă și politice, con­
tra ordinai și siguranței statului,
afară de delictele contra suveranu­
lui țării, membrilor familiei regale,
■etc.; judecătorii sunt inamovibili.
Numai Curtea de Casație în sec­
țiuni unite are drept a judeca in-
constituționalitatea legilor și a le
Q, a 17-a literă din alfabet. Pre­
scurtat: q = quintus; în măsuri
q ~ quintal.
Quai d’Orsay, palatul ministe­
rului de externe al Franței, situat
pe Q. d’O. pe malul st. al fl. Seine
la Paris.
Quazi delict, este aceea faptă
- 498 —
declara inaplicabile pe acelea, con­
trarii Const. Dreptul de recurs în
Casație este de ordin constituțional.
Contenciosul ad-tiv (v. c.) este în
competința puterii judecătorești.
Cei lezați în drepturi printr’un act
ad-tiv, au dreptul a se adresa Con­
tenciosului ad-tiv care poate anula
actul, sau pronunța daune.
Puterile statului. Constituția
prin art. 23 prevede că toate pute­
rile emană delà națiune. Puterea
legislativă se exercită colectiv de
către Rege și reprezentatiunea na­
țională, compusă din Senat și A-
dunarea Deputaților; orice lege ce­
re învoirea a câtor trei ramuri ale
puterii legiuitoare. Inițiativa legi­
lor este dată fiecăreia din cele trei
ramuri ale Suveranității naționale
(v. c.) cu drept de autoritate, se
face numai de puterea legiuitoare.
Puterea executivă este încredințată
regelui, care o exercită conform
constituției. Puterea judecătorească,
se exercită de organele ei și se exe­
cută în numele regelui.
Putna, județ în Moldova, cu ca­
pitala Focșani. Supraf. 3340 kmp.
cu 193.738 loc. din cari 134.934 loc.
pop. rur. cu o dens, de 58 loc. pe
kmp. Orașe: Adj ud, Mărășești, Odo-
bești, Panciu. Plăși: Caregna cu
reșed. în Păunești, Gârlele în Foc­
șani, Panciu, Sascut, Vrancea în
Vidra. Are 223 sate, 46.820 clădiri,
46.678 gospodării, 3239 întrepr. ind.
și comerc. Stema: Scut roșu, ou un
trunchiu de stejar cu cap, înconjurat
de o coroană de frunze de viță și
de struguri.
Q
ilicită și dăunătoare, comisă din
greșală, sau neglijență. Qu. d. sunt
de natură civilă și dau loc la des­
păgubiri către cel lezat.
Qui contra legem agit, nihil
agit, este o regulă de drept în vir­
tutea căreia atunci când pt. vali-
 Răcăciuni — Rădăuți
■darea actului legea cere întrunirea nulitatea actului.
•unor condițiuni, nerespectarea u- Quintal, măsură de grehtate,
neia din ele atrage inexistența sau aprox. 50.000 gr.

R
R, a 18-a literă din alfabetul ro- I la S. cu jud. Câmpulung. Capitala
mân; în medicină R. = rețetă; R. = Rădăuți, cu suprafața de 2360 kmp.
Reaumur; în ceasornicărie R. = re­ cu 161.865 loc. din care populație
tarde, a întârzia; R. (postă) — scri­ rurală 135.039 loc. cu densit. de
soarea recomandată. 68.6 loc. pe kmp. Reședința plășilor
Răcăciuni, com. rurală în jud. bane: Seletin, Șiret, Rădăuți. Comune ur­
Rădăuți, Șiret. Notariate 43,
Bacău, reșed. plășii Bistriță. 2110 corn. rur. 67. Percepții: Rădăuți, Și­
loc. In 1931 i s’au atașat satele: Be-
ret, cu 7 agenții. Judecătorii: Ră­
rindești, Ciocani, Gâșteni, Gh. Buz­ dăuți, Șiret, Seletin, Potila, Vico-
dugan, Răstoaca, Teiuși. Judecăto­ vul de sus. Tribunal, Cerc. recr.
rie, .secție jand. poștă, cfr. în loc. Adm. financ. Legiune jand:. în Ră­
Prefectură, tribunal Bacău la 29 dăuți, Șiret, Seletin, Putila, Vicov.
km. Insp. pol. și sig. Insp. gen. zoot.
Răcari, comună rurală în jud. Insp. sanitar, Insp. muncii, Direc­
Dâmbovița, reșed. plășii Finta, 2290 țiunea poștală în Cernăuți. Mitro­
loc. Judecătorie, poștă, cfr. Gher- polia Cernăuți. Populația repr. pe
.gani 1 km. Prefectură, tribunal Târ- naționalități: români 97.625, ung.
goviște 40 km. 10.992, germ. 17.946, evrei 12.133,
Rachiuri, sunt acelea al căror diverși 30.531. Repr. pe confes. ort.
alcool, aromă și gust particular rom. 115.170, gr. cat. 2368, mozaici
sunt preparate cu spirt industrial, 13.179, dif. 4560. Alege 4 deputati, 3
sau sunt liqueruri și rom, dacă senatori, 30 cons. jud. Prefect Ilie
sunt preparate cu spirt de vin (v. Vișan. Dir. Pref. Dr. Constantin Di-
c.). Fabricarea R. este interzisă sub mitriuc. Secretar gen. Leon Goian.
același acoperemânt sau în vecină­ Șefi de serv. Leon Goian, Carol
tatea depozitelor de vinuri, sau de Allinger, Dr. Maurițiu, Ing. Rudolf
băuturi alcoolice (v. c.) din fructe. Iosif Kâpostassy. Primpretori: Dr.
R. nu pot fi puse în consumație cu Ottocar Kratkhy, Gheorghe Rusu,
•o tărie mai mare de 30 gr. alcool, Dr. Gheorghe Șcraba. Funcționari
(v. Represiunea fraudelor în băut, jud. 32. Cifra totală a bug. pe 1933:
alcoolice). venituri și cheltueli 18.709.674 lei.
Râciu, com. rurală în jud. Mu­ Bănci: B. Națională, B. Evreească,
reș, reșed. plășii R. 1750 loc. per­ în Rădăuți; B. Economie și Credit
cepție, secție jand. P. t. t. cfr. în și B. Comercială Națională suc. în
loc. Judecătorie Tg.-Mureș, Teaca. Seletin. Industrii: Fabrici de che­
Prefectură, tribunal Tg.-Mureș la restea, de doage, de ciment. Mori
■25 km. sistematice, Fabrică de spirt, de
Rabie, v. Turbare. nasturi, de bere, în Rădăuți. Lun-1
gimea șoselelor nat. 92 km. județ
Rădăufi, comună urbană, reșed. 275 km. Linii cfr. 132 km. N-rul gos­
jud. Rădăuți, 16.808 loc. Oraș ve- podăriilor 38.459, clădiri 36.187, în­
chiu în Bucovina. 3448 clădiri, 4215 trepr. industr. și comerc. 342. Stema
gospodării, 1102 întrepr. ind. și jud. Scut., despicat. In I cartier, ro­
■comerc. Autorități jud. Episcopie șu, o iapă de argint, stânga un
gr. ort. înființată de Al. cel Bun mânz, dreapta în II albastru, un
1402. București la 489 km. cerc de aur, marginea superioară o
Rădăufi, județ în Bucovina, fascie neagră cu o coroană voevo-
mărginit la N. cu jud. Storojineț, dală de aur însoțită de 2 cruci de
la E. cu Dorohoi, la V. cu Polonia, argint cu brațele triblate.

— 499 — 32*
 Radicalism — Rampa
Radicalism, (Dr. const.) sistem
politic ce tinde la o reformă com­
plectă a instituțiunilor unei țări pt.
a promova mersul vieții sociale și
economice.
Radio-difuziune, v. Societate
de .. .
Radio-difuziune, fondul pt. des-
voltarea rețelei naționale, reg. de
L. pubi. M. O. 246/1932. Se compune
din: taxa de 30 lei pt. kg. de apa­
rate ae radio; 10 lei pe kg. de ma­
teriale, 20 lei pt. fiecare lampă de
recepție radiof. 10% din taxa asu­
pra aparatelor de recepție, 70% din
taxele inițiale de verificarea apa­
ratelor. Taxele se percep: prin tim­
bre vamale. Este păstrat la Banca
Naț. Scopul: pt. lucrări de desvol-
tarea R. sporirea capitalului social
al Societății de R. prin aportul sta­
tului. Cei ce se vor sustrage deia
plata taxelor de mai sus, vor fi im­
puși la o amendă de 10 ori valoa­
rea taxelor.
Radiofonia, audițiunea R. este
garantată prin L. pubi. Mon. Of.,
246/1932. Orice posesor autorizat al
unui aparat radioelectric, care plă­
tește abonamentul, are dr. de a se
folosi de aparatul său. nestinghe­
rit de perturbațiuni produse de alte
aparate, mașini, vehicule sau insta-
lațiuni electrice sau radio-electrice, I
ce ar funcționa. Posesorii de insta-
lațiune conturbătoare vor adopta
aparate de anihilarea perturbațiu-
nilor. Toți cei cari vor fi prejudi-
ciați în dr. de audițiune R. au dr.
a cere președintelui tribunalului
încetarea perturbațiunilor; să facă
acțiune în daune conf. art. 998 cod
civil celui ce le-a cauzat perturba-
țiunea. Pedepse: amendă de 100—
100.000 lei. Recidiviștii se vor con­
damna cu oprirea functionărei in-
stalațiunilcr. Pedepsele se vor apli­
ca de judecătorul de ocol pe baza
proceseor verbale întocmite de a-
genții Minist. de comunicații. Ce­
rerile pt. încetarea perturbațiuni­
lor se vor adresa președintelui tri­
bunalului, arătându-se numele ce­
lor ce conturbă, care este obligat
a face să înceteze perturbațiunea
aplic ând pedepse celor vinovați și
prin încheieri va îndruma pe cei
avizați a face să înceteze pertur­
bațiunea.
500
Radiografia, este un mijloc de
a fixa pe o placă fotografică cu a-
jutorul razelor (Röntgen) imaginea,
organului examinat.
Radna, comună rurală în jud.
Arad, reșed. plășii R. 2468 loc. Ju­
decătorie, percepție, secție jand. P.
t. t. cfr. în loc. Prefectură, tribunal
Arad la 35 km.
Rador, „Orient-Radio" societate
pt. informațiuni telegrafice, publi­
citate și informațiuni comerciale și
economice. Obiectul ei este: exploa­
tarea de agenți de informații tele­
grafice și de presă, în țară și strei-
nătate, cu toate serviciile ce le com­
portă: serviciul de știri, telegrafice,
telefonice, radiofonice, politice, co­
merciale, financiare, sportive, pt.
ziare, stabilimente publice, telegra­
mele burselor, etc. Exploatarea in­
serțiilor în ziarele române și strei­
ne, informațiuni, etc. Statul acordă
societății toate avantajele legale,
cele mai favorbalie; dr. exclusiv de
recepționară1 a tuturor cursurilor de
bursă, devize, informațiuni de pre­
să, etc. cu dr. de-a le comercializa;
dreptul de transmisiune a știrilor
sale prin P. T. T. și T. F. F. drep­
tul de-a poseda instalațiuni pro­
prii pt. recepție și transmisiune.
Guvernul este reprezentat printr’un
comisar. Soc. se administrează de
un consiliu comp, din 7 membrii,
3 sunt de drept. Este o soc. pe ac­
țiuni, deținute de stat. Banca Na­
țională și Camera de comerț Bucu­
rești. Personalul soc. este român.
Funcționarea ei a fost autorizată
prin L. pubi. M. O. 72/1926.
Răducăneni, corn. rur. în jud.
Fălciu, f. reșed. plășii R. 3041 loc.
In 1931 i s’au alipit satele: Bazga,
Cozia, Roșu. Judecătorie, jandar­
merie, poștă, în loc. cfr. prefectură,
tribunal în Huși la 45 km.
Răhău, comună rurală în jud.
Alba, 2025 loc. pretură, judecătorie,
P. t. t. Sebeș, cfr. Răhău 2 km.
Alba-Iulia 24 km.
Rămășițe de încasat, v. Veni­
turi comunale și județene.
Râmet, comună rurală în jud.
Alba, 2070 loc. pretură, judecătorie,
cfr. P. t. t. Aiud 25 km. Alba-Iulia
37 km.
Rampa, z;ar pentru teatru, ar-
 Râmnicul — Răpirea
tă, literatură, cinematograf, sport,
etc. înființat în 1911. Apare zilnic.
Director Scarlat Froda. Redactori:
V. Timus, Al. Petrovici, J. Berariu,
I. Mașof, I. Jianu, Costăchescu. Se­
cretar B. Cehan.
Râmnicul-Sărat, comună urba­
nă, reșed. jud. R.-Sărat. 15.013 loc.'
2948 clădiri, 3321 gospodării, 628
întrepr. ind. și comerc. Autorități
jud. Aici s’au dat bătălia din 9—14
Dec. 1916. Trupele rusești de apă­
rare au fost înfrânte. București la
163 km.
Râmnicul-Sărat, județ în Mol­
dova. Supraf. 3324 kmp. cu 185.110
loc. din cari 178.097 loc. pop. rur.
cu o densit. de 55.7 loc. pe kmp. Ca­
pitala R.-Sărat. Plășiile: I. G. Du­
ca în Măicănești, Boldu, orașul în
R.-Sărat, Dumitrești, Plăinești. Are
‘237 sate, 40.503 clădiri. 42.727 gos-
pod. 2935 întrepr. ind. și comerc.
Stema: Scut albastru, cu un cal de
argint galopând spre dreapta. Sim­
bolizează vestitele crescătorii de cai
din județ.
Râmnicul-Vâlcea, comună urb.
reșed. jud. Vâlcea, 15.162 loc. Reșed.
Episcopiei Râmnicului; 3272 clă­
diri, 3538 gospodării, 317 întrepr.
ind. și comerc. Autorități județene,
liceu, industrii de cherestea, pie­
lărie. etc. București Ia 293 km.
Răni, (Med. leg.) se numesc a-
cele produse cu instrumente con­
tondente sau tăioase. R. produse
de instrumente ascuțite au orifi­
ciul mic și de cele mai multe ori
sunt profunde; cele foarte subțiri
ca ace, etc. pot pătrunde în corp
fără să lase nici-o urmă sau rană.
•Când instrumentul este ceva mai
gros, sulă, corni de furcă, etc. rana
este. însoțită de scurgere de sânge.
Instrumentele tăioase cuțite, pum­
nale, când au tăiuș bine ascuțit
produs plăgi, căpătând câteodată
forma instrumentului, cu formă
triunghiulară lungă și îngustă; a-
cele fără vârf ascuțit, bricele, să­
biile. seceri, coase, etc. produc plăgi
rectiline, lungi și înguste, cu mar­
gini regulate și unghiuri ascuțite.
R. produse prin arme de foc va­
riază după natura armei (v. c.),
forma și dimensiunea proiectilului,
calitatea și cantitatea încărcăturii
— 501 —
și mai ales distanța dela care s’a.
tras focul. Cea mai obișnuită ar­
mă este revolverul. R. produse de
glonte de obiceiu au formă circu­
lară sau ovală, colorate în negru,
cu marginile regulate, înconjurat
de o zonă ovală de culoare gălbue
sau brună și lată de câțiva mili­
metrii. Dacă arma a fost încărcată
cu alice și focul s’a tras delà o
distanță până la 65 cm. alicele pă­
trund grămadă și produc o singu­
ră plagă cu formă neregulată; dacă
s’a tras delà o distanță și mai mică
împrejurul plăgii se formează un
fel de tatuaj (v. c.) provenind din
grăuntele de pulbere încrustat în
piele; dacă s’a tras delà o distan­
ță de 1—2 cm. gazele produse de
Combustiunea pulberei pătrund sub
piele, o desprinde și o sfâșie în for­
mă de cruce sau de stea. Dacă fo­
cul este tras de departe fiecare ali­
ce intră separat și produc o mul­
țime de plăgi, mai mult sau mai
puțin depărtate după distanța de
unde s’a tras. Când proiectilul a
trecut prin corp se va cerceta care
este orificiul de intrare și de eșire.
In majoritatea cazurilor orificiul
de intrare este mai mic ca cel de
eșire, buzele plăcii ?la intrare a pro­
iectilului sunt aplicate înlăuntru,
la cel de eșire sunt răsfrânte în afa­
ră. Se va identifica proiectilul gă­
sit. Semnele după cari se pot cu­
noaște rănile produse în timpul
vieții sunt: hemoragia, coagularea
sângelui (v. c.) și depărtarea buze­
lor plăgii și imbibarea sângelui pe
buzele plăgii. Când rana este pro­
dusă asupra unui cadavru țesetu-
rile rupte nu se depărtează, sân­
gele nu se coagulează.
Răpciugă, v. Marva.
Răpirea, acela care, prin amă­
gire, amenințare sau violență, în
afară de cazurile prevăzute de art.
444, răpește, reține, sau sechestrea
ză o persoană mai mică de 15 ani
împliniți, luând-o de sub puterea
părintească sau autortatea tutela­
ră sub care se află, comite delict
de răpire de minori și se pedep­
sește cu închisoare corecțională
delà 3 la 5 ani. Pedeapsa este în­
chisoare corecțională delà 5 la 8
ani, dacă faptul se comite pt. a în­
trebuința pe minor la desfrâu, cer­
 Raport
șetorie sau Ia obținerea altui pro­ I nistrează. Notarii vor înainta prim-
fit material, precum și în cazul pretorului raportul lor până la 25
când se cer sume de bani în schim­ ale fiecărei luni, iar primpretorii
bul libertății. Dacă asupra copilu­ vor nainta prefecture! raportul lu­
lui răpit, reținut sau sechestrat nar cel mai târziu până la 5 ale-
s’au săvârșit loviri ori s’au cauzat fiecărei luni. Primpretorii vor mai
vătămări sănătății pedeapsa este înainta în luna Ianuarie al fiecă­
închisoare corecțională delà 3 la 6 rui an un ițaport general asupra stă­
ani; iar dacă s’au produs infirmi­ rilor comunelor și locuitorilor din
tăți ori s’a săvârșit atentat la pu­ comunele plășii pe anul expirat și
doare sau viol pedeapsa este închi­ asupra trebuințelor plășii pt. anul
soare corecțională delà 7 la 10 ani următor. Se va arăta amănunțit
și interdicție corecțională delà 2 la mersul administrației și tuturor ra­
5 ani. Acela care răpește, reține murilor de activitate semnalate în>
sau sechestrează, cu voia ei, o fată raportul lunar pt. anul expirat și
mai mică de 15 ani împliniți, însă se vor face propunerile de îmbu­
fără consimțimântul părinților sau nătățire pt. anul ce vine. Acelaș ra­
a tutorului și acela care, prin ame­ port se va face înainte de fiecare
nințare sau violentă, răpește, reți­ sesiune a consiliului județean. 1rs
ne sau sechestrează o persoană de alcătuirea raportului său primpre-
sex feminin, sub pretext de căsăto­ torul se va servii de constatările
rie, sau pt. a săvârși asupra ei acte sale cu ocaziunea inspecțiilor și de
contra pudoarei, se pedepsește cu informațiunile și propunerile făcu­
închisoare corecțională delà 1 la 2 te de notari. Atât prefectul cât și
ani. primpretorul trebuie să cerceteze-
Raport, y. Corespondență. Scri­ cu atențiune cele semnalate și să
sori ad-tive. ia toate măsurile de îndreptare re­
Raport lunar, Primpretorii (v. clamate de împrejurări. Numai
c.) au obligațiunea de a înainta pre­ astfel raportul lunar sau anual își
fectului un raport lunar asupra si­ va avea utilitatea lui și se vor ob­
tuației comunelor și locuitorilor ține rezultatele dorite de legiuitorul
din plasă și asupra trebuințelor. care a impus facerea acestui raport.
Același raport trebuie să-l facă pre­ Raportul lunar pt. primpretori și
fectul ministerului asupra județu­ notari se va referi la chestiunile și
lui, precum și notarul către prim- va avea forma arătată mai jos. (v.
pretor asupra comunelor ce admi- și Inspecțiuni comunale).

Se va arăta activitatea desfășurată de func­

ționarii comunali: notar, primar, consilieri;
câte ședințe a ținut consiliul? Dacă au luat
hotărâri legale? Dacă s’au înaintat pentru con­
Situația administrativă. trol și tutelă? Starea conturilor de gestiune,
Activitatea funcționari­ inventare, rezolvarea actelor administrative;
lor și consiliilor comu­ motivul restanțelor de acte nerezolvate; ține­
nale. rea scriptelor și registrelor administrative;
dacă sunt table de inscripții comunale la in­
trările și eșirile din comune, la încrucișări de-
drumuri, primărie, etc.? Piedicile întâmpinate
în desfășurarea activității administrative; ce
se propune pentru îndreptarea situației?
Starea încasărilor; sumele încasate din impo­
Situația financiară a co­ zite și venituri comunale și în impozite de
munelor. încasarea im- Stat; ce măsuri s’au luat pentru accelerarea
încasărilor de impozite? Ce greutăți se întâm­
pină în încasarea acestora? dacă primarul, ca-

502
 Raport
sierul și perceptorul depune toată străduința
pentru încasări; dacă nu se face o rea admi­
pozitelor de stat și co­ nistrare a banului comunal; dacă se face ve­
nale. rificarea situației de casă lunar? Asupra ope­
rațiunilor în scriptele de contabilitate. Ce so-
luțiuni se propun pentru îndreptarea situației?

Dacă recolta a fost suficientă? dacă este nevoie

de cereale în comune; sau dacă locuitorii au
pentru vânzare? Starea semănăturilor; dacă
s’au semănat suficient, se va arăta proporția
față de anul trecut sau față de suprafețele
Starea economică a arabile. Dacă populația are unelte agricole
populației; starea semă­ mecanice; dacă semințele se selecționează. Ce
năturilor și pomicutura. greutăți se opun asupra unei bune economii
comunale? Paza țărinelor, pădurilor, etc. Sta­
rea pomilor: ce soiuri de pomi sunt? și căror
soiuri de pomi le priește terenul din comune?
Ce soluțiuni se propune pentru o bună stare
economică?

Se va arăta dacă au bântuit boli epidemice la

oameni și anume ce fel de boli? dacă au fost
arătate autorităților superioare? ce măsuri a
prescris medicul și cum s’au aplicat aceste
măsuri? câte cazuri mortale au fost? Ce boli
sociale bântuie în comune ș i care este motivul
răspândirii acestor boli? Dacă în comune este
apă potabilă (bună de beut), dacă salubritatea
comunei este bună? Curățirea, măturarea stră­
zilor și șanțurilor; dacă gunoaele, latrinele sau
Situația sanitară a lo­ alte impurități nu se depozitează în fața ca­
cuitorilor; epidemii. Si­ selor, pe marginea drumurilor. în șanțuri sau
tuația sanitară veteri- în fața curților la drum? Dacă în comună este
rinară a animalelor. dispensar comunal și cum este întreținut? Dacă
se dau consultațiuni gratuite celor săraci ce
au drept la consultațiuni gratuite si dacă me­
dicul vizitează des comunele și școlile?
Starea sanitară a vitelor: dacă comunele au
reproducători masculi de rasă; dacă funcțio­
nează reproducători neautorizați. Ce boli epi­
demice au bântuit la animale? Câte cazuri mor­
tale? Dacă au fost văzute de medicul veterinar
și ce măsuri s’au prescris și aplicat? Ce mă­
suri de îndreptare se propun?

Dacă școlile sunt bine îngrijite. Dacă au fost

curățite la timp și sunt în stare de funcțio­
nare? Dacă este nevoie de edificare de localuri
noui pentru școală? Dacă se dă cota școlară
si ce anume sume s’au dat? Dacă copii frec­
Situația culturală Și ventează școlile? Dacă se aplică amenzile șco
morală; școli, biserici. lare? Dacă locuitorii cercetează biserica și dacă
se respectă sărbătorile legale? Dacă sunt secte
religioase și ce activitate desfășoară? Care este
motivul răspândirii lor? Dacă sunt societăți
culturale și ce activitate desfășoară? Ce solu­
țiuni se propun nentru îndreptare?

— 503 -
 Raport — Răsboiu
Dacă s’au întâmplat crime, delicte, incendii sau
alte evenimente cari turbură ordinea și sigu­
ranța publică? Care este cauza acestora? Se
va arăta ce anume întâmplări s’au petrecut.
Ordinea și siguranța Cum se aplică și respectă legile și regulamen­
publică; aplicarea legi­ tele? Ce greutăți se întâmpină în aplicarea lor
lor și regulamentelor; și dacă locuitorii le cunosc? Cum își fac dato­
crime, delicte, incendii. ria guarzii de noapte, guarzii câmpeni, poliția
comunală și jandarmi? Dacă aceștia dau con­
curs la executarea legilor sau dispozițiunilor
administrative? Ce greutăți se întâmpină și ce
soluțiuni se propun?
Dacă drumurile sunt bune și practicabile; ce
reparațiuni li s’au făcut? Ce drumuri sunt im­
Starea drumurilor și practicabile? Starea podurilor; cum funcțio­
celorlalte mijloace de nează podurile plutitoare dacă sunt? Dacă s’a
comunicație. făcut prestație în natură pentru drumuri; ce
măsuri s’au luat nentru îmbunătățirea situa­
ției drumurilor? Ce propuneri se fac?
Dacă între autoritățile comunale (primărie,
jandarmi, învățători, preoți, perceptori, etc.)
este colaborare și conlucrare; dacă între aceștia
Colaborarea și conlucra­ sau funcționarii lor există anumite neînțele­
rea între autoritățile geri sau conflicte și cari sunt motivele? Dacă
■comunale. se întrunesc în cazuri de nevoie pentru a se
sfătui și lua măsurile pentru ameliorarea ne­
voilor comunale; dacă își dau concurs reci­
proc? Ce măsuri se propun pentru îmbunătă­
țirea situației?
Măsurile luate pentru Se va arăta detailat ce anume măsuri s’au
remedierea celor de mai luat pentru îndreptarea stărilor semnalate mai
sus. sus și pentru îmbunătățirea situației.
Trebuințele plășii sau Se va arăta anume ce trebuin+i generale au
comunelor și îmbună­ comunele, cari ar putea fi împlinite de plasă,
tățirile ce ar putea in­ de județ sau prin asocierea comunelor; cum
troduce. s’ar putea îmbunătății stările existente? Ce
măsuri generale se cer a fi luate?

Răsboiu, (M'ilit.) este o suspen­ să încheie o pace acordând învin­

dare a regimului obicinuit și nor­
mal de drept; își are regulile și le­
gile lui, cari contrazic aproape în­
totdeauna orice concepție de drept,
beligeranți având ca tinta necesi­
tatea de a învinge cu orice preț și
orice mijloace. Un mijloc suprem
la care două sau mai multe state
au recurs „in extremis“ pt. rezol­
varea unui conflict internațional (v.
c.). Portalis a definit: „Dreptul răs-
boiului esce bazat pe aceia că un
popor în interesul conservării, sau
pentru grija apărării sale, voiește,
sau trebuie să se manifeste cu vio­
lență față de alt popor“. Kant în
cartea sa „Dreptul natural“, spu­
ne: „Scopul răsboiului nu este de a
distruge pe inamic, ci de a-1 obliga
gătorului satisfacțiunea voită; tre­
buie deci Să se ferească de a în­
trebuința mijloace cari ar face ca
in vvtur orice împăcare să nu mai
fie posibilă“. S’a susținut că drep­
tul R. es:e fără margini. „Jus belii
infinitum“ interpretat prin faculta­
tea ce o au beligeranții de-a uza
de toate mijloacele de natură să
facă pe adversar să cedeze. In anti­
chitate R. avea un caracter barbar,
era dus pe viață și moarte; prizo­
nierii erau chinuiți și masacrați;
nu exista principiul egalității de
tratament a prizonierilor, sau popu­
lației din teritoriile ocupate. Astăzi
R. are legi, cărora puterile belige­
rante trebuie să se supună. R. dus
de națiunile civilizate are ca bază

504 -
 Kăsboiu
principiul „că fiind un rău inevi­
tabil, el nu trebuie să aibă de
obiect suprimarea inamicului. R.
presupune o acțiune delà stat la
stat, fără vreo influentă asupra in­
divizilor supuși statelor beligeran­
te; lupta se angajează numai între
forțele militare. Mijloacele viclene
ea: otrăvirea, as asin’atul, etc. sunt
Înlăturate, dacă se recurge la ele
aceasta peate duce la severe re­
presalii contra statului ce face uz
de aceasta. Națiunea cucerită nu
poate fi redusă la stare de sclava-
g-iu. Libertatea civilă a poporului
învins trebuie respectată. Legile
moderne cată să suprtime tot ce
•este arbitrar și desordonat în răs-
boiu. Aceste progrese se atribuie:
influenței religiunei creștine, idei­
lor cavalerești și spiritului filosofiei
moderne, unde ideile de umanita­
te, de dreptate, de drept natural,
rațiune, inteligență reală și adevă­
rată, găsesc un loc de frunte. R.
modern este o relațiune delà stat
la stat, nu delà individ la individ.
Intre două sau mai multe națiuni
beligerante locuitorii ce le compun,
ca oameni nu sunt dușmani; ei
sunt numai ca soldați. Atâta timp
cât supușii statelor în stare de răs-
hoiu nu iau parte personal la osti­
lități, drepturile și bunurile lor
personale-nu sunt atinse de opera­
țiunile R. efectele acestuia sunt li­
mitate la dr. și proprietățile pu­
blice ale națiunii. In timp de răs-
hoiu suveranitatea națională poate
fi suspendată parțial sau în între­
gime și în locul autorităților civile,
magistratură, administrație, etc.
poate intra în acțiune instanța mi­
litară. care judecă, administrează
și conduce după principiile dictate
de situația de răsboiu și după ne­
voile totalității națiunei. Astfel au­
toritatea militară se poate substitui
instanței judecătorești, judecând
delictele și crimele în legătură cu
situațiunea de răsboiu, conform le­
gilor militare, poate efectua rechi-
^ițiuni și impune populației orice
fel de restricțiuni sau prestațiuni
în scopul conservării și apărării
teritoriului n'ațiunei. Textele din dr.
international cari au reglementat
răsboiul sunt: celebra declarație de
•neutralitate armată a împărătesei
Catherina Rusiei la 1760. Instruc­
- 505
țiunile pt. armatele în campanie
dată de guvernul Statelor Unite în
1863. Convenția delà Geneva din
1864, prin care s'a stabilit respec­
tul ce se datorește răniților și ce­
lor ce-i îngrijesc. Declarația (v. c.)
din Petersburg la 1866 prin care se
proclama „nelegal și contra legilor
umanității, întrebuințarea armelor
cari ar agrava fără folos suferin­
țele oamenilor scoși din luptă, sau
le-ar aduce o moarte sigură. Con­
ferința oela Rruxelles la 1871, în
care .s’a stabilit și reglementat le­
gile și obiceiurile răsboiului, pe cari
Rusia în 1876 în răsboiul contra
Turciei le-a aplicat în întregime.
Conferința internațională ținută la
Haga din inițiativa Rusiei în 1899
între 26 guverne, în care s’au re­
glementat legile și obiceiurile ar­
matei pe uscat; iar la 1907, în a
doua conferință delà Haga, ținută
între 44 guverne, s’au întărit pre­
scripțiile regulamentului din 1899.
Prin art. 3 al acestei convențiuni se
prevedea: „Partea beligerantă care
ar viola dispozițiunile zisului regu­
lament, va fi ținută la indemnități
dacă este loc. Va fi responzabilă de
toate actele comise de persoanele
făcând parte din forța sa armată“.
Cel mai important act cu privire la
reglementarea răsboiului este: ,.Pac­
tul Briand-Kellog" (v. c.) încheiat
si semnat de 15 state la Paris în
27 August 1928, la care au aderat
toate statele lumii. Prin aceste se
condamnă recursul la răsboiu pt.,
regularea diferendelor internațio­
nale și se renunță la el ca instru­
ment de politică națională în rela-
țiunile mutuale ale statelor. Regu­
larea tuturor diferendelor sau con­
flictelor de orice natură de aci
înainte vor fi urmărite numai prin
mijlocul pacific. După cum se ve­
de dr. internațional modern a re­
glementat R. până la a-1 exclude
și declara în afară de lege, consti­
tuind o crimă din partea unui stat
care fără a fi atacat va recurge
la el. Aceste acorduri internațio­
nale nu ar putea fi rupte sau în­
trerupte de R. Intre beligeranți a-
cordurile au o consecință comu­
nă tuturor; neexecutarea unei
clauze din partea unui semnatar
desleagă pe ceilalți de obligațiu­
nile contractuale. Istoria R. cu-
 Răsboiul
Ecas.tö asemenea nesocotiri de tra­
tate. In 1912 regulamentul militar
german admitea numai o valoare
morală convențiunilor d'eia Haga,
Geneva și Brukselles. In August
1914 Germania calcă în picioare
tratatul de neutralitate a Belgiei,
iar în războiul mondial Germania
întrebuințează armele prohibite, o-
trăvuri, explosibile distrugătoare
etc. După semnarea pactului Kel-
log, Japonia în Novembrie 1931
pornește războiu contra Chinei și
ocupă însemnate teritorii ale a-
cesteia deși ambele state erau
semnatare ale pactului. Totuși
convențiunile internaționale sunt
codificațiunea unei legi morale, su­
perioare care este obligatorie chiar
pentru victimele violatiunei. Aceste
convențiuni au fost colectiv garan­
tate de toate națiunile civilizate al
căror reprezentanți le-au semnat.
Judecătorii ai violării convențiu­
nilor internaționale, pe lângă sta­
tele beligerante și neutre este și
totalitatea popoarejlor a căror o-
noare a fost pusă în joc prin sem­
nătura reprezentanților lor, pentru
garantarea progresului civiliza-
țiunii. In trecut statul agresor era
acela care încălca cu armata te-
ritorul unui stat; concepția moder­
nă a statorit că stat agresor este
acela, care nu s’ar supune unui ar­
bitraj internațional (v. c.) sau de-
ciziunei acestuia. R. între state în­
cepe după ce anumite conflicte
diplomatice nu au putut fi soluțio­
nate; după ce statul ce se pretinde
nedreptățit sau ofensat s’a con­
vins că nici un mijloc altul nu mai
există pentru a putea obține satis-
facțiunea dorită. De obicei se dă un
ultim avertisment „ultimatum" (v.
c.) în care se formulează toate
punctele litigioase și se dă un ter­
men scurt pentru acceptarea sau
respingerea lor, după expirarea
căruia se trimite declarația forma­
lă de răsboiu (v. c.) în același timp
la frontiere începe bubuitul arma­
telor și statele sunt în stare de R.
Ultimatumul Austriei, preludiul
răsboiului mondial adresat Sâr-
biei după atentatul dela Sarajevo
din 28 Iunie 1914, cuprindea 10
puncte; din acestea 5 erau în legă­
tură cu atentatul, celelalte se refe- I
- 506 -
reau la: reprimarea din partea
Sârbiei a oricărei propagandă
contra Austriei, disolvarea „narod-
nei", controlul învățământului în
școlile sârbești de Austria, conce­
dierea ofițerilor și funcționarilor
compromiși față de Austria, cola­
borarea guvernului austriac la an­
cheta din Sârbia. Pentru accepta­
rea lor necondiționată s’a acordat
48 ore. Deși condițiuni intenționat
de a nu putea fi acceptate, guver­
nul sârb a primit 9 din acestea,
dar ai zecelea neprimit a fost de-
ajuns ca Austria în 28 Iunie 1914
să declare răsboiu Sârbiei. împă­
ratul Francise Iosif a spus despre
ultimatum: „Rusia nu poate să to­
lereze aceasta; de aici va naște un
mare răsboiu“. In aceiași oră lân­
gă poarta Johanis din Jena, s’a
prăbușit cel din urmă din cei trei
plopi ai păcii, plantați cu 100 ani
înainte, în timpul congresului delà,
Viena. Declarația de răsboiu a Ro­
mâniei (v. c.) din 27 August 1916
se întemeia pe principiul de auto­
determinare și desrobirea româ­
nilor de sub Austro-Ungaria și u-
nirea cu România. Consecințele R.
pot fi ocupațiunea militară datori­
tă faptelor norocoase ale unuia din
beligeranți, care creiază țării ocu­
pate o situațitine die supunere față
de ocupant, ce poate impune mă­
surile și legile sale până la reocu­
parea teritorjului. Statul ocupant
are puteri similare cu ale statului
legal: de a lua măsuri pentru func­
ționarea vieții politice, mersul ser­
viciilor publice și al justiției. EI
poate înlocui funcționarii politici
poate suspenda judecătorii și înlo­
cui cu funcționarii săi și poate fa­
ce orice acte de ad-ție publică. în­
trucât ocupantul nu suspendă au­
toritatea legilor, justiția și ad-ția
își vor continua funcționarea nor­
mală. Ocupantul are drept de re-
chizițiune de a percepe impozite
etc. Nu poate confisca proprietatea
particulară afară de aceia a statu­
lui legal. R. se sfârșește prin în­
frângerea sau renunțarea la osti­
lități a unuia din beligeranți. (v.
Tratat.)
Răsboiul mondial, (1914—1918) a
lost cel mai crâncen răsboiu pe ca­
 Răsboiul
re l’a avut omenirea vreodată. A
început în ziua de 28 Iulie 1914,
când Austria a declarat răsboi
Serbiei. La el au luat parte aproa­
pe toate statele lumii. A avut loc
pe uscat, pe apă și în aer și au
luat parte la el toate forțele' active
ale națiunilor. Originile R. m.
sunt cu mult anterioare anului
1914. In sec. XIX și XX dominau
două curente; creșterea mare a
producției, a creat o rivalitate a
popoarelor; iar pe de altă parte
spiritul național al popoarelor o-
primate izvorât din ideia de liber­
tate au dat R. m. caracterul de
răsboiu liberator. Anglia după că­
derea lui Napoleon își câștigase o
uominație a mărilor și coloniilor,
păstrarea cărora pt. ea era o nece­
sitate vitală, iar pt. mentinerea lui
avea nevce de echilibrul perma­
nent al popoarelor. Tendința ei
era să fie întotdeauna un arbitru
al puterilor de pe continent. Ger­
mania după răsboiul din 1871 a
devenit putere continentală, s’a u
nificat și s’a proclamat imperiu,
luând o mare desvoltare. Popu­
lația, se înmulțea considerabil, iar
producția sa creștea încât colonii­
le și piețile sale erau insuficiente,
de aici a pornit ideea de expan­
siune spre orient, „urang nach.
Osten“ de aceea a făcut alianțe cu
Austro-Ungaria și .‘talia (Tritila a-
lianță) la care s’a alăturat Româ­
nia și Bulgaria. Aceasta era un
plan al unei confederațiuni a Eu­
ropei Centrale. Dintr'o încredere
exagerată în forțelor sale, în Ger­
mania s’a creat o mentalitate im­
perialistă, provocatoare, acel ger­
manism, care avea ca țintă domi­
nația universală a popoarelor.
„Deutschland über alles". Franța
învinsă în 1871 era predominată
de gândul revanșei și repararea
nedreptății ce i-se făcuse prin ră­
pirea Alsaciei și Lorenei. Desvol-
tarea și întărirea Germaniei a si­
lit-o să închee alianțe cu Anglia și
Rusia, cari la rândul lor vedeau un
rericol în desvoltar ea Germaniei.
România deși aliată cu Austro-
Ungaria, aștepta momentul favo­
rabil pt. realizarea idealului său
național. Cehii, Slovacii, Polonezii
din Austro-Ungaria se gândeau la
liberarea lor. Italia deși făcea par­
— 507 -
te din Tripla Alianță, plănuia câș­
tigarea teritoriilor naționale: Ti­
rol, Triest, Fiume și'Coasta Dal­
mației, stăpânite de Austria. In a-
ceste împrejurări orice conflict în­
tre două națiuni lua • proporții
mari și împărțea Europa în două
tabere. Pericolul unui răsboiu ge­
neral se simțea pretutindeni și de
acea toate națiunile se înarmau,
ceia ce în loc să înlăture pericolul,
îi apropia. Scânteia R. m. a izbuc­
nit în ziua de 28 Iunie 1914 când
studentul G avvilo Princip a ucis
pe principele moștenitor Francise
Ferdinand al Austriei la Saraevo.
In urma atentatului Austria fără
să poată dovedi cu ceva amestecul
guvernului sârb, trimite Serbiei un
ultimai inacceptabil în 23 Iulie, iar
în 28 Iulie îi declară răsboi, deși
se acceptaseră condițiunile impu­
se. Rusia a început mobilizarea în
29 Iulie iar Germania din acest
motiv îi declară răsboi la 1 August,
iar la 3 August declară răsboiu
Franței aliata Rusiei. In 4 Au­
gust Anglia declară răsboiu Ger­
maniei, după ce aoeas’a trecuse ho­
tarul Belgiei neutre. Astfel puterile
centrale (Austro-Ung. Germania)
erau în agresiune. Răsboiul începe
după planuri bine stabilite încă
din timp de pace. Mobilizările se
fac cu repeziciune. Planul de atac
al Germaniei era să atace rapid
Franța dinspre Nord, cu încălca­
rea Belgiei și ocolirea barierei for­
tificate Belfort-Verdun; ocuparea
Parisului și distrugerea forțelor
franceze. Armatele franceze sub
comanda generalului Jofre se gân­
deau în schimb la o ofensivă ful­
gerătoare. Rusia avea să atace
Austro-Ungaria, ocuparea Buda­
pestei și Vienei. Serbia și Munte-
negru trebuiau să ocupe regiunile
cu populație slavă. Germania tri­
mite contra Franței 23 corpuri de
armată și 13 corp, rezervă, în a-
ceiași proporție era armata fran­
ceză cu cea engleză și belgiană.
Astfel răsboiul pe frontul apu­
sean începe între 3 mii de ostași.
Anglia având o armată mică avea
misiunea de a da un’ajutor pe usicat,
iar pe mare să blocheze toate por­
turile germane. Răsboiul se extin­
de și asupra coloniilor, iar cu In­
trarea Japoniei și extremul orient.
 Răsboiul
Francezii în Alsacia n’au dat de­ Germaniei la 6 Aprilie 1917. Ajuto­
cât rezultate efemere, pe când ger­ rul Americei a asigurat definitiv
manii ocupă o parte a Belgiei și vi ctonia aliaților. Elementele ori­
pătrund în nordul Franței, iar ar­ ginale ale răsboiului sunt: inten­
mata franceză se - retrage pe Mar­ sitatea focului de mitraliere, bom­
na unde se dă contraofensivă, fran­ bardament cu obuze toxice, artile­
ceză între 6—12 Sept, care se ter­ ria grea și aviația. Germanii în
mină cu victoria franceză; a fost 1918 trag cu un tun delà 120 km.
cea mai importantă luptă a R. m. asupra Parisului în 1917 inventea­
Rezultatul moral a fost mare; sol- ză Yperita, ce] mai periculos gaz
dații francezi și-au recâștigat în­ de luptă. Aliații mai adaugă care­
crederea în forța lor, în schimb le de luptă, iar germanii „aruncă­
armata germană ,a rămas depri­ toarele de mine'’. Soarta răsboiu­
mată. Această luptă a decis de lui s.e decide definitiv în favoarea
fapt victoria armatelor antantei. aliaților la a doua victorie delà
Delà acea dată armatele franceze Marna 15—18 Iulie 1918, când ata-
și germane se întăresc pe poziții curie germane au fost iremediabil
și cu mici modificări a frontului sfărâmate, în urma căreia germa­
se stabilesc pentru 4 ani. Pe fron­ nii au început retragerea iar în 11
tul oriental Rusia prin masa popu­ Nov. au fost nevoiți a primi toate
lației sale găsea că are o superio­ condițiunile armistițiului (v. c.).
ritate sdrobitoare; ea însă era fră­ Aliații Germaniei au capitulat mai
mântată de toate viciile regimului înainte. In Germania a izbucnit
său politic. Prin serviciul său pu­ revoluția; în 8 Nov. se proclamă
ternic de spionaj Germania a pu­ republică, iar în 9 Nov. împăratul
tut paraliza întreaga activitate a Wilhelm abdică și se refugiază în fi­
Rusiei și în curând a reușit a landa. Concomitent cu Intrarea A-
zdrobi 2 tarmate jale acelsteia în mericei în răsboiu a izbucnit revo­
Prusia Orientală, silind astfel Ru­ luția rusească, constituind un eve­
sia să se retragă deși ea ocupase niment nefavorabil pentru aliați;
Galiția și Bucovina. La sud răs­ aceasta a amânat victoria acestora
boiul s’a stabilizat cu ocuparea cu un an. Rusia ajunsă pe mâna
Sârbiei de către Aust.ro-Ungaria. comuniștilor închee armistițiul la
Războiul pe mări a făcut impos 15 Dec. 1917 cu puterile centrale,
bilă aprovizionarea Germaniei și iar la 3 Martie 1918 pacea delà
i-a rupt legătura ei cu coloniile. )„Bresi-Li,towsk‘'‘. România izolată
Evenimente mai importante ale R. este deasemeni silită să semneze
m. sunt apoi intrarea Italiei în tratatul delà București în 16 Mar­
răsboiu de partea aliatilo^ în 23 tie 1918. In Armistițiul impus ger­
Mai 1915. La 12 Mai 1915 puterile manilor de generalul Foch, ger­
centrale reușesc să spargă frontul manii renunțau la tratatele delà
rusesc și să ocune întreaga Polo­ Brest-Litowfsk și București; eva­
nie La 5 Oct. 1915 întră în răsboiu cuarea tuturor teritoriilor ocupa­
și Bulgaria. In 1916, evenimente te în timpul răsboiului, predarea
mai importante au fost: bătălia în mâna aliaților întregului mate­
delà Verdun și intrarea României rial de răsboiu și instituirea con­
în răsboiu la 28 August și Portu­ trolului militar al puterilor aliate.
galiei la 9 Martie. Răsboiul pe Conferința păcii se întrunește la
mare se da între submarinele ger­ Paris în 18 Ian. 1919, unde din
mane și flota puterilor aliate. Au mulțimea de comisiuni se remarcă
fost distruse și corăbiile ale state­ acel consiliu de 4. Wilson, Lloyd
lor neutre, ceia ce a determinat In­ George. Clemenceau, Orlando, ca-
trarea în răsboiu a Americei. Pre­ re a trașat liniile fundamentale al
ședintele ei Wilson era contra ori­ păcii. Tratatul de pace cu Germa­
cărei știrbiri a comerțului neutru. nia se semnează la Wersailles, în
La 31 Martie 1917 Germania a de­ 29 Iunie 1919. Cu celelalte state se
clarat răsboiul submarin fără cru­ semnează: la Saint-Germain cu
țare, la care Statele Unite au ră­ Austria la 10 Sept. 1919; la Neuily
spuns cu ruperea relațiunilor di­ cu Bulgaria la 27 Nov. 1919; la
plomatice și declararea răsboiului Trianon cu Ungaria la 4 Iun 1920;

— 508 —
 Răsboiul
la Sèvres cu Turcia. Clauzele prin­
cipale ale tratatelor sunt: Franța
primește Alsacia și Lorena; ocupă
teritoriul Rh inului pt. garanție;
coloniile germane se îmnart între
Franța și Anglia. Italia primește
teritoriile naționale delà Austria.
Din teritoriile Austro-Ung. se în­
ființează Cehoslovacia; Ardealul
se alipește de România; Croația-
Slavonia, Bosnia și Herțegovina și
o parte a Banatului se alipesc la
Serbia. Ungaria se reduce la teri­
toriul său național. Se înființează
Polonia. Basarabia se realipește
României etc. Puterile centrale
rămân responsabile de catastrofa
războiului și trebuie să supoarte
reparațiuni. Tratatul delà Wer-
sailles înființează Societatea Na­
țiunilor (v. c.), limitează arma­
mentul, asigură libera desvoltare
a minorităților etnice. Pierderile
R. m. sunt imense. După statisti­
cile oficiale numărul morților a
fost: Franța 1.346.000 oameni sau
3.6% din populația țării; Anglia
746.003 sau 1.25%; Italia 496.000
sau 1.24%; România 220.000 sau
3%. Germania circa 2 mii. Rusia
1.500.000 morți. La aceste pierderi
se mai adaugă numărul imens a,
invalizilor.
Răsboiul pentru întregirea
neamueui, a fost acela între anii
1916—1919. Preludiile marelui
răsboiu se găsesc în sistemul de
alianțe și de înțelegeri, care a române, avură îndată ca efect răs­
dcnin/.t în politica exterioară a
Statelor Europei după Răsboiul
franco-german delà 1870—1871,
care a silit regatul României f
caute deasemenea liniștea și razi-
mul pe l!ângă una >lin marile
constelații euronene. Delà 1883 Ro­
mânia a fost aliată Triplei Alianțe
(v. c.) rrintr’un tratat politic, de­
fensiv. Era temerea de Rusia. In
politica sa tradițională de expan­
siune către sud, cu Constantino-
polul, și strâmtorile drept obiec­
tiv, România era cea dintăi barie­
ră, peste care Rusia trebuia să
treacă, prima piedică, pe care tre­
buia s’o înlăture. In cursul lun-
gei serii de răsboaie ruso-turce,
Rusia putuse anexa Basarabia, dar
nu izbutise să absoarbe România..
Tratatul delà Paris, din 1856, care
— 509 —
punea sfârșit răsboiului din Cri-
meea, restituie României jumăta­
tea meridională a Basarabiei, ră­
pită în 1812. Dar răsboiul din 1877
—1878 însângerase din nou Româ­
nia și adusese ruptura definitivă
între Ruși și Români. Trecerea
trupelor rusești prin teritoriul ro­
manesc tusese regulată printr o
convenție încheiată între cele două
Siate. Rusia garanta integritatea
teritoriului românesc. Dar înche­
ierea păcii aduse României cea
mai crudă decepție. Drept răsplată
a ajutorului dat,de România, Ru­
sia răpește încă odată Basarabia.
Dreptul celui mai tare, combina­
ții;:; oculte ale marilor puteri și
temerea de complicații, s’au unit
icate pentru jertfirea României.
Congresul delà Berlin ratifică și el
al doilea rapt al Basarabiei. Tra­
tatul care lega România de Tripla
Alianță era secret. Conținutul său
nu era cunoscut decât de Suveran
și de Ministerul de Externe. El a
asigurat României treizeci de ani
de liniște și de siguranță, timp în
care țara și-a putut întări institu­
țiile și îndeplini progrese remar­
cabile sub toate raporturile. Dar
alianța rămânea impopulară, anti­
națională, iar conștiința publică
o repudia. Răsboiul balcanic delà
1912—1913 puse pe 'tapet proble­
ma politicii externe a Romanici.
Criza balcanică delà 1913 și regu-
larea ei, mulțumită intervenț'ei
turnarea cu desăvârșire a princi­
piilor de politică externă a Româ­
niei. Austro-Ungaria a fost singu­
ra putere auropeană, care a ieș’t
nemulțumită de criză și al cărei
prestigiu a ieșit micșorat. Rezul­
tatul a fost că pentru întâia oară,
delà 1878, România și Rusia se re­
găsesc alături. Paralel cu această
apropiere, răceala se accentua zi
cu zi între România și Austro-Un­
garia. Alianța nefirească ce unei
cele două state de trei decenii nu
putuse rezista la prima încercare
hotărâtoare. Intre cancelariile Bu­
cureștilor și a Vienei se afa
Transilvania. La lumina focului
din Balcani, România văzuse lim
pede situația. Tratatul cu Trip's
Alianță era în realitate o legătură
de vasalitate față de Austro-Unga-
 Răsboiul
ria și mormântul idealului națio­
nal român. Un puternic reviriment
se produsese în sufletul românesc
și politica oficială a guvernanților
începuse să se întoarcă din dru
mul bătut până acum și s’o apuce
pe calea de mult indicată de in
stinctul norodului. Cârmuitorii
împărăției începură să se gân­
dească a da o lovitură mare în
afară, ca să întărească prestigiul
monarhiei și să distrugă spriji­
nul natural al popoarelor. Se pre
gătiră demersuri la Belgrad și la
București. Tocmai în mijlocul a-
cestor chibzueli și puneri la cale
se întâmplă drama delà Serajevo
și izbucnește războiul mondial, ca­
re puse România într’o stane foarte
grea. Să rămână neutră sau să ia
parte la luptă? In al doilea caz, să
fie de partea Triplei Alianțe sau de
a înțelegerii? Problema era încur­
cată și spinoasă. Prima întrebare
ce i se punea era a tratatului cu
Tripla Alianță. In consiliul de co­
roană delà 3 August 1914, Regele
Carol, cu toată marea lui autori­
tate, n’a putut convinge pe nimeni
că tratatul pe care-1 avem ne obli­
gă să intrăm în răsboiu, alături de
puterile centrale. Consiliul db Co­
roană decise neutralitatea și expec­
tativa armatei sale. Dar această
neutralitate nu putea să fie defini­
tivă. Răsboiul scoase la lumina zi­
lei toate racilele constituționale ale
aranjamentelor politice europene.
Greul situației, pt. România, era
că ea avea revendicări naționale.
Din spre Rusia avea Basarabia. Din
spre Austro-Ungaria avea Transil­
vania și Bucovina. O hotărâre nu
se poate lua, decât cântărind im­
portanța câștigului sperat și posi­
bilitățile obținerii lui. Intervenții și
presiuni puternice, venite din afară,
alimentau desacordul. Bucureștii
ajunseseră o arenă pe care diplo­
mația europeană se întrecea în o-
ferte. Ura și temerea de Rusia erau
cu iscusință exploatate de Puterile
Centrale. Anexarea Transilvaniei
era răsplata oferită de celalalt
grup de beligeranți; ea făcea parte
din programul de răsboi afișat de
Antantă: liberarea popoarelor asu­
prite. Curentul antantofil era mult
mai puternic. Opinia publică era,
cu adevărat, întreagă de partea
— 510 —
I Antantei. Și instinctul național
triumfă! Cârmuitorii politici ai Sta­
tului român își fixară atitudinea.
România avea să meargă cu An­
tanta, propunându-și ca țintă rea­
lizarea idealului național: unirea
provinciilor române de dincolo de
Carpați. La 1 Octombrie 1914, 1.
Brattami, primul ministru al Ro­
mâniei, încheie cu Sassonov, mi­
nistru de ext. al Rusiei, o conven­
ție secretă, în care erau fixate lim­
pede și cu tărie bazele politicii de
răsboi a României. Doi ani de a-
dăstare de tratative, de rugăminți,
de încurajări, de amenințări. Ru­
sia nu dorea colaborarea României;
ea suspenda negocierile, când si­
tuația generală i se părea favora­
bilă și le relua, când barometrul
succeselor începea să coboare. In
vara anului 1916, evenimentele zo­
riră desnodământul. Antanta trece
printr’o fază critică. Starea gene­
rală a oștirilor sale, pe teatrul euro­
pean al răsboiului, se apropia de o
cotitură primejdioasă. La 17 Au­
gust, I. Brătianu iscălii cu Antanta
convențiile de răsboi, iar în noap­
tea de 27 August armata română
trecu Canpații. Sforțarea necurma­
tă, săvârșită în cei doi ani de neu­
tralitate, izbutise să aducă rezultate
simțitoare. Armata putu să mobili­
zeze, la intrarea în răsboi, un total
de 833.758 oameni. Dar pregătirea
ei militară prezenta și lipsuri se­
rioase. (Const. Kirițescu, Răsboiul
nostru de întregire). Armata rom.
a trecut Carpații pt. desrobirea Ar­
dealului. Prima etapă a ofensivei
era linia Mureșului, unde avea să
opereze 3 arm. I Gen. Culcer. II
gen. Averescu, IV gen. Prezan cu o
oștire de 420.000 oameni: arm. III
gen. Aslan avea să susțină frontul
spre Bulgaria, cu ajutorul rușilor.
Comanda supremă o avea Regele
Ferdinand. Dușmanii inversară
planul românesc; atacară armata
română dinspre Bulgaria, cu tru­
pe bulgaro-turce și germane. Arma­
ta rom. ocupă în Ardeal Brașovul
29 Aug. Petroșani, Orșova, Miercu-
rea-Ciuc, Odorhei, Făgăraș 5—28
Sept. Se dau lupte crâncene la Me-
rișor, Sibiu. Trupele germane luate
de pe celelalte fronturi și sub co­
manda gen. Falkenhain întreprind
contra ofensiva la sfârșitul lui Sept.
 Răsboiul
Legătura între trupele rom. nu se
făcuse decât între arm. II și IV,
grupările Olt, prin Cerna rămăse­
seră izolate. Grupul Olt înfrânt la
Sibiu se retrage pe frontieră, ce­
lelalte arm. n’au putut contraba­
lansa acțiunea delà Sibiu; urmarea
a fost retragerea generală în tre-
cătorile Carpaților. Pt. insuccesul
campaniei din Ardeal a fost hotă­
râtoare înfrângerea delà Turtucaia
si Dobrogea, unde au trebuit trimi­
se o parte a trupelor um Ardeal;
ofensivele armatei rom. n’au dat
rezultatul dorit în Dobrogea și ast­
fel au căzut rând pe rând: Constan-
ța-Cernavodă, etc. In Ardeal se des-
lănțue ofensiva dușmană pt. trece­
rea munților. Planul german era
deschiderea drjumului spre Bucu­
rești, trecerea Dunării și capturarea
întregei armate din Muntenia. In
fața pericolului românii avea a sus­
ține un front de 1200 km. Trecerea
munților fu oprită prin rezistența
eroică a românilor (23—29 Oct.).
Dar ruperea frontului în sudul Tg.
Jiului (16—17 Nov.) deschise drum
liber dușmanului. In 21 Nov. cade
Craiova în 25 trecătoarea Oltului;
românii părăsesc Câmpulung în 28
Nov. Astfel grupul Cerna rămâne
izolat și începe retragerea grea ca­
re se termină cu capitularea la 6
Dec. Mackenzen trecuse Dunărea
pe la Zimnicea. Trupele inamice se
îndreptau înspre București. Româ­
nii au pierdut luptele de pe Neaj-
lov și Argeș, cele mai mari din
prima parte a răsboiului unde din
nenorocire au fost prinse și planu
rile de răsboiu ale românilor. Tru­
pele române s’au concentrat pt. a-
părarea capitalei care n’a putut re­
zista decât până în 6 Dec. când ar­
matele române au fost înfrânte și
germanii au ocupat București. Ur­
marea a fost retragerea generală
spre Șiret. Rușii părăsesc și ei Do­
brogea, iar la 10 Ian. 1917 frontul
se stabilizează. înfrângerea arma­
tei române se datora mai multor
cauze: intrarea României în răs­
boiu n’a fost pregătită, nici mo­
mentul n’a fost cel mai potrivit;
n’a venit ajutorul rusesc prevăzut;
nu s’a produs ofensiva rusească,
iar cea din Macedonia n’a avut
nici-un efect. România avea cel
mai lung și mai periculos front.
— 511 -
care trebuie susținut cu o armată
insuficient pregătită. Iarna anului
1917 a fost timpul refacerii cu toate
epidemiile ce bântuiau grozav. Ar­
mata rusă era în debandată, în ur­
ma revoluției din Rusia. Armata
română s’a refăcut în condițium
tehnice moderne, cu ajutorul misiu-
nei franceze sub comanda gen. Ber­
thelot. In 1917 intră și America în
răsboi și aliații prind un nou cu-
raj și resping pacea separată a
Austriei. In 8 Iunie 1917 sosesc la
lași Voluntarii ardeleni aduși din
Rusia. In 1917 se pregăteau mari
ofensive ae aliați care se deslănțuie
și pe frontul rom. în 23 Iulie la
Nămoloasa; iar la 22 Iulie— 1 Aug.
marea ofensivă delà Mărăști. Fron­
tul german a rămas zdrobit. Victo­
ria însă n’a putut fi exploatată din
cauza dezastrului rusesc delà Tar-
nopol. Succesele germane în Rusia
decid pe germani a întreprinde o
ofensivă în România pt. ocuparea
Moldovei și desființarea armatei ro­
mâne. A urmat apoi marea bătălie
delà Mărășești, Făurei-Siret, Doaga-
Pătrășcani, etc. 6—19 Aug. contra­
ofensivă română, 10 Aug. în urma
cărora germanii întreprind bătălia
decisivă de spargerea frontului ro­
mân între Mărășești-Răzoare (19
Aug.) care se termină cu victoria
românilor. Rușii au suspendat ope­
rațiunile încheind un armistițiu ge­
neral cu germanii, ceeace a trebuit
să-l facă și armatele ruse din Mol­
dova. Românii amenințați să ră­
mână izolați au trebuit să semneze
armistițiul din 9 Dec. la Focșani.
La 5 Febr. 1918 se institue la Iași
guvernul Averescu, care încheie o
pace preliminară cu puterile cen­
trale la 5 Martie. Pacea definitivă
o încheie guvernul Marghiloman la
7 Mai 1918. Prin această pace Ro­
mânia pierdea întreagă Dobrogea
și o fâșie lungă a Carpaților. In-
torsura de pe frontul apusean adu­
se victoria finală a aliaților. La 10
Nov. armata rom. era din nou mo­
bilizată în timp ce germanii înce­
puseră retragerea. La 1 Dec. tre­
ceau Carpații ultimele resturi ale
arm. germane. Adunarea dela Al-
ba-Iulia proclamă unirea Ardealu­
lui cu patria mamă, după ce Basa­
rabia se unise încă la 9 Aprilie 1918.
A urmat apoi campania delà Tisa
 Rășeani — Răspunderea
a armatei române în 1919, termi-
nându-se cu ocuparea Budapestei
la 9 Aug. 1919. Conferința păcii s’a
deschis la Versailles în 18 Ian. 1919.
Tratatele de pace ale Romdnieis'a.u
semnat cu Ungaria la Trianon în
4 Iunie 1920; cu Bulgaria la Neuilly,
27 Nov. 1919. Un tratat special în­
tre marile puteri și Polonia, Ro­
mânia, Cehoslovacia și Jugoslavia
prin cari România a obtinut fron­
tierele actuale, (v. România;.
Rășeani, comună rurală în jud.
Bălți, reșed.. plășii R. formată din
satele: Copăceanca, Ivănușca, Nigo-
reni, Răcăria, Rășeani, Ușurei. 9848
loc. jandarmi, poștă în loc, judecă­
torie Copăceni, cfr. Drochia 25 km.
Prefectură, tribunal Bălți la 36 km.
Râșnov, comună rurală în jud-
Brașov. 5381 loc. Stațiune climate­
rică subcarpatină. P. t. t. cfr. în
loc. Prefectură, tribunal, judecăto­
rie Brașov la 15 km. Aici este un
frumos castel regal.
Răsplata muncii, este semnul
onorific ce se acordă acelora ce au
servit cu credință statul, timp de
25 ani fără întrerupere sau 30 ani
cu întrerupere. înființat prin De­
cretul Regal din 19 Iulie 1931. Au
dr. la acest semn funcționarii pu­
blici, miniștrii, subsecretarii de
stat, membrii parlamentului acei
cari vor împlini condițiunile vor
face o întâmpinare pe cale ierar­
hică. R. m. se compune dintr’o cru­
ce de. Malta (v. c.) în metal de ar­
gint având în centru un medalion
cu cifrul XXV aurit, atârnat pe o
panglică albastru închis cu 6 dungi
galbene de 2 mm.
Răspunderi, (Dr. discipl.) orice
funcționar care în mod intenționat
sau prin omitere ar cauza pagubă
statului sau vreunei ad-tii publice,
este obligat a o repara, independent
de penalitățile la cari s’ar expune.
Funcționarii publici vor fi trimiși
în judecata Curți de conturi pt. ne­
reguli, care va putea condamna pe
vinovat la o amendă echivalentă cu
salariul până la 4 luni și sesiza co­
misia disciplinară. (224—227 L. c.
p.).
Răspunderi ad-tive, Legea ad-
tivă din 1929 prin art. 508 prevedea
că: primarul președintele, delega­
- 512 —
ției județene, prefectul membrii con­
siliilor comunale și jud. și orice
funcționar al acestora, erau obli­
gați să despăgubească comuna, ju­
dețul sau pe particularii vătămați
de orice pagubă le-ar fi cauzat pe
nedrept și fără competință, dacă,
dauna nu a putut fi reparată pe
căile de reformare prevăzute de
lege. (v. și Fapte personale). Acest
articol constituia o dispozițiune do
înaltă moralitate, menită să aducă
o îndreptare simțitoare în ad-ție și
să întroneze spiritul legalității. Ac­
țiunea directă contra funcționaru­
lui era admisă în fața instanțelor
de drept comun, numai dacă mai
întâi actul a fost atacat în fața in­
stanțelor de drept comun, numai
dacă mai întâi actul a fost atacat
în fața instanțelor ad-tive de refor­
mare.
Răspunderea statului, pt. acte­
le funcționarilor jurisprudența a.
statorit că se acordă daune mate­
riale ori de câte ori statul sau au­
toritățile sale au cauzat pagube
unui particular (v. Acte ad-tive) ju-
risprudența franc, a statorit că din
moment ce un agent al statului a
comis prin fapta sa voită sau gre­
șită o daună statului datorește re­
parație pt. motivul de echitate.
Ideia răspunderii statului pt. ero­
rile ad-tive sau judiciare este nouă,
înainte de revoluțiile franc, ideia
curentă era că statul este o putere
superioară; o putere imposibilă, ce
nu poate greși. Ideia suveranității
statului excludea ideia responz. In
sec. 18 ideia se agită. Benthman,
Dumont au pus principiul că în caz
când cineva a suferit o urmărire
și o detențiune, iar în urmă este
achitat este drept ca onoarea să-i
fie reparată și patrimoniul despă­
gubit. In principiu toată lumea este
de acord; în practică soluția se
schimbă. Sunt multe argumente
cari refuză orice despăgub. a sta­
tului pt. că: s’ar încărca bugetul
statului, restrânge cercetările pe­
nale de teama eventualelor despă­
gubiri, că achitarea nu întotdeauna
înseamnă nevinovăție, ci lipsa de
dovezi. In Franța principiul repa­
rării statului a fost admis prin le­
gea din 8 Ian. 1895, în cazuri de
achitare în urma unei revizuiri. In
 Răzvrătire — Razii
Germania in principiu justiției nu
despăgubește; pt. actele ad-tive se
admite despăgubiri. In Anglia justi­
ția nu datorește nici un fel de re­
parație pt. faptele sale; statul nu
despăgubește particularul care a su­
ferit un act nedrept, o arestare, etc.
are dr. să cheme în judecată pe ju­
decătorul care a comis nedreptatea.
Răspunderea este a funcționarului
care a comis actul nelegal. La noi
Legea org. judecat, admite acțiune
recursorie în trei cazuri: dacă ma­
gistratul a lucrat cu vicleșug, sau
a fost mituit; când legea îl declară
răspunzător și în caz de tăgadă de
dreptate. Este un umil început care
nu prea a lăsat aplicarea în prac­
tică. (v. Acte de autoritate).
Răsvrătîre, (Dr. pen.) răsvrăti-
tor este acel care, în scop de a
provoca războiu civil în tară, înar­
mează sau instigă pe locuitori de
a se înarma unii contra altora, ori
de a săvârși omoruri si jafuri,
ori unde pe teritorul țării; consti­
tue crimă de răsvrătire și se pe­
depsește cu detențiunea riguroasă
delà 7—10 ani și cu degradațiunea
civică delà 3—5 ani. Dacă în urma
faptului de mai sus au fost atacate
sau ocupate oficii publice, înstitu-
țiuni sau lucrări militare, depozite
de arme sau alte materiale de răs­
boiu, căi ferate ori uzine, pedeapsa
este detențiunea grea delà 10—15
ani. (v. Siguranța pubi.).
Ratificare, se chiama aproba­
rea pe care o persoană o dă în nu­
mele său asupra actelor făcute de
altă persoană care nu avuse man­
dat pt. aceasta. R. este actul prin
care parlamentul confirmă și apro­
bă decretele de legi emise în tim­
pul când funcționarea acestuia era
suspendată sau era în vacanță, _ex.
ratificarea Decr. prin cari s’au
deschis credite, sau modificat art.
bugetare, (art. 74 L. c. p.). Ratifi­
care de tratate este notificarea pe
care capii statelor și-o dau reci­
proc pt. aprobarea tratatelor inter­
naționale încheiate prin lenipoten-
țiari. In costituțiile moderne R. se
fac printr’o lege specială votată de
parlament. R. se consideră ca fiind
în asentimentul națiunei întrucât
a fost făcută de șeful statului; nu
se poate cere ca puterile streine să
- 513 —
fie obligate a verifica dacă șeful
statului a observat sau nu obliga­
țiunile constituționale ale statului,
adică R. a făcut-o cu consultarea
parlamentului sau nu.
Raționalizare, (Econ. pol.) în­
seamnă economisirea unui cuantum
anumit de muncă în procesul de
producție, din care cauză un nu­
măr anumit de muncitori rămân
fără lucru. Plin raționalizare cos­
tul de producție se ieftenește într’o
proporție echivalentă cu cuantu­
mul de salarii economisite. R. pro­
duce o criză socială, creind șoma­
jul. După unii economiști R. aduce
cu sine o criză economică: șomerii
nu mai pot consuma, nu pot plăti
impozite, desfacerea producției su­
fere întrucât o bună parte din con­
sumatori nu mai cumpără; duce
la o criză socială prin crearea șo­
majului. După alții R. aducând ief-
tenirea costului de producție spo­
rește puterea de cumpărare a res­
tului populației, al cărei venit nu
s’a schimbat; consumul trece delà
șomeuri la restul populației; este
doar o deplasare a puterii de cum­
părare delà șomeuri la restul popu­
lației.
Ratione materiae și vel loci, v.
Competință.
Răzăși, v. Moșneni.
Războîeni, com. rurală în jud.
Neamț, reșed. plășii Muntele, form,
din satele: Borșeni, Poeni, Tâm-
pești, Totoești, Uscați, Primăria
Uscați. 2559 loc. Judecătorie, poștă,
jandarmi în loc. cfr. Hatăcești 20
km. Aut. județene P.-Neamț 27 km.
Razii, (Proc. pol.) sunt cercetări
organizate de poliție sau jandarmi
(v. c.) pe un teritoriu mai mare ca­
re nu poate fi cercetat sistematic
de poliții și siguranța publică, ca­
re sau în anumite locuri apar in­
divizi periculoși și nu ar putea fi
prinși sigur. R. se fac cu ajutorul
jandarmilor sau locuitorilor cunos­
cători ai locurilor. Se va face
după un plan stabilit; se va fixa
timpul de plecare, direcția și ora
de întâlnire a patrulelor, cari vor
ținea legături între ele astfel ca in­
divizii să nu se poată strecura
printre ele. Legătura între patrule
se va stabili prin semne de recu-
33
 Reabilitare — Rebeliune
noaștere, fluere sau focuri de armă
în caz grav.
Reabilitare, (Dr. pen.) este ac­
tul judecătoresc prin care se șterg
pt. viitor toate incapacitățile civile,
politice, publice, cari rezultau din-
tr’o condamnare. Se șterge chiar
condamnarea; reabilitatul comițând
o nouă infracțiune nu e recidivist;
buletinul de condamnați (v. c.) se
scoate din cazierul judiciar (v. c.).
Din punct de vedere civil condam­
narea subzistă. R. are de scop să
îndemne pe un om ca să se poarte
bine; ea deșteaptă sentimentul mo­
ral în inima celor condamnați; fă­
când să lucreze, în speranța că vor
reintra în viața civilă si cuceri
toate drepturile cetățenești. R. exi­
stă în favoarea comercianților fă­
liți. Legea din 20 Dec.'1916 reabili­
tează pe toți condamnați la o pe­
deapsă corecțională, dacă în timp
de răsboi s’a distins printr’un fapt
de arme. Art. 27 din legea electo­
rală 1926 prevede reabilitarea pt.
anumite infracțiuni. Pentru prima
dată la noi a fost prevăzută în co­
dul Știrbey. Orice condamnat la o
pedeapsă criminală sau corecțio-
nală poate obține reabilitarea judi­
ciară. Reabilitarea nu atrage rein­
tegrarea de drept în funcțiunea
din care a fost scos în urma con­
damnării. Se va socoii însă celui
reabilitat termenul de pensiune
câștigat anterior condamnării; iar
dacă este pensionar, el reintră în
drepturile sale din momentul rea­
bilitării. Judecata poate admite ce­
lor reabilitați în materie politică
și reintegrarea lor în funcțiunea
din care au fost scoși. R. penală
pi. delictul de bancrută frauduloa­
să nu atrage de drept și reabilita­
rea comercială. R. poate fi acorda­
tă, după expirarea unui termen de
10 ani, pt. cei condamnați la pe­
depse criminale; de 5 ani, pt. cei
condamnați la pedepse corecționale
mai mari de & ani: de 3 ani, pt. pe­
depse mai mici de 5 ani. sau la a-
mendă. R. va fi pronunțată de in­
stanță, când sunt întrunite urmă­
toarele condițiuni: 1) dacă condam­
natul nu a suferit o nouă, condam­
nare criminală sau corecțională;
2) dacă condamnatul a avut o pur­
tare bună; 3) dacă are mijloace
— 514
de existență; 4) dacă a achi­
tat în întregime cheltuelile de ju­
decată și despăgubirii«, civile, la
plata cărora a fost obligat. R. poate
fi revocată, când după acordarea
ei s’a descoperit că cel reabilitat
mai suferise și alte onclamnări pt.
crime sau delicte.
Reaetiune, acțiunea unui corp
asupra altuia în acelaș timp. Acțiu­
nea unui partid, unui om politic,
când se opune progresului și vrea
să se reîntoarcă la ideile sau for­
mele sociale trecute. O acțiune
poate produce întotdeauna o R.
Rebeliune, (Dr. pen.) este orice
atac, rezistență cu violență, în con­
tra unui funcționar ad-tiv sau ju-
decăt. care ar fi în lucrarea de exe-
cuțiune a legilor, ordinelor, sau or­
donanțelor autorităților publice,
sau hotărârilor judecătorești. (170
C. penal). Se pedepsește după îm­
prejurări ca crimă sau delict. Ori­
ce îndemnuri la R. contra autori­
tăților, făcute pe străzi, căi publice
sau în fața acestora în exercițiul
funcțiunei lor se pedepsesc cu în­
chisoare până la 6 luni. (22 L. pubi.
M. O. 68/1933). Acela care săvâr­
șește acte de violență sau între­
buințează amenințări grave, față
de o adunare legiuitoare sau o co-
misiune a acesteia, sau un repre­
zentant al lor, în scopul de a îm­
piedica, în orice mod. exercițiul li­
ber al mandatului sau funcțiunii
lor, sau de a-i constrânge ca să ia
sau să nu ia o hotărâre sau dis-
pozițiune. comite crima de rebeliu­
ne contra adunărilor legiuitoare și
se pedepsește cu detențiune rigu­
roasă dela 3 la 5 ani și degradare
civică dela 1 la 3 ani. Dacă faptul
se săvârșește față de guvern, un
corp administrativ sau judiciar,
sau o autoritate publică, se pedep­
sește cu închisoare corecțională
dela 2—5 ani și interdicțiunea delà
1—2 ani. Când faptele se comit de
o ceată, pedeapsa este aceea pre­
văzută în aceste articole pt. mem­
brii cetei, iar pt. instigatori și capii
minimum și maximum acelei pe­
depse se sporește cu un sfert. Când
faptul se săvârșește în contra unui
funcționar public sau unei persoa­
ne însărcinate cu un serviciu pu­
blic, în exercițiul funcțiunii, întru-
 Rebut — Reeeptionarea
cât nu constitue o infracțiune mai
gravă se pedepsește cu închisoarea
corecțională delà 6 luni la 2 ani.
Dacă s’ar cauza răniri, infirmități
sau moarte, se aplică pedepsele
prevăzute pt. acele infracțiuni, spo­
rite cu un sfert.
Rebut, corespondentă căzută în
R. se numește acea corespondență
care pt. diferite motive n’a putut
fi remisă destinatarilor, au fost re­
fuzate de aceștia sau n’au fost fran­
cate, se înaintează luna r direcțiu-
nei generale care le păstrează timp
de 1 an, după care se distrug. îna­
inte de a se distruge ad-ția poște­
lor este autorizată a deschide co­
respondența pt. a găsi notele tre­
buincioase reînapoierii lor și a
căuta obiecte și documente de va­
loare cuprinse în ele ținându-le la
dispoziția celor interesați. Lista o-
hiectelor găsite se publică în -
nitorul Oficial.
Recaș, corn, rurală în jud. Ti­
miș, reșed. plășii. 4204 loc. Judecă­
torie, secție jand. percepție P. t. t.
cfr. la 2 km. în loc. Prefectură, tri­
bunal Timișoara Ia 24 km.
Recensământ, (Statistică) se nu­
mește numărătoarea populației, fă­
cută la anumite intervale. In Țările
Românești s’au făcut R. fiscale și
militare încă în sec. al XV. Un R.
fiscal s’a tăcut în Muntenia în 1820,
apoi în amândouă țările în anii
1840 și 1845. Primul R. sistematic
și complect s’a făcut în 1859. După
obiceiul de acum, R. general în
toate țările se face din 10 în 10
ani. Ultimul recensământ la noi s’a
făcut în 1930. Prima catagrafie s’a
făcut scb Regulamentul Organic
(v. .c) al dovilea în 1859, când s’a
înființat câte un oficiu statistic în
Muntenia și Moldova contopite în
1802.
Recensământul populației, în­
seamnă numărătoarea; are o mare
importanță <1. p. d. v. „științific“
multe rezultate statistice n’ar avea
valoare dacă, nu s’ar raporta la
cifra populației pt. a aprecia ade­
văratele efecte. „Ad-tive“, împărți­
rea ad-tivă se face în raport cu
densitatea centrelor de populație:
numărul senatorilor și deputaților
se fixează după numărul popu­
515 -
lației. „Economic financiar“, anu­
mite taxe și impozite se stabilesc
în raport cu diferite categorii so­
ciale. Astfel recensământul din 1927
în Ploești a descoperit peste 12.000
contribuabili cari se sustrăgeau în
mod fraudulos delà taxe și impo­
zitele comunale. „Sodar, putem să
știm componența fiecărei clase so­
ciale și profesionale. R. se face pe­
riodic, din 5 în 5, sau 10 în 10 ani:
se fac la data fixă, cuprinzând toți
indivizii de pe teritoriul tării. Tre­
buie să cuprindă populațiunea „de
fapt" cari deși lipsesc în momen­
tul facerii, au domiciliul stabil în
țară. Primul recensământ științific
delà Unire s’a făcut în 1930. Face­
rea R. este regi, de L. pulbl. M. O.
257/1930 și Regulamentul său. Se
face într’o singură zi în toată țara,
la fiecare 10 ani. Toate științele cu­
lese cu ocaziunea R. p. sunt confi­
dențiale. Declarațiunile obținute
delà locuitori nu vor putea servi
dovadă, în fața instanțelor judecă­
torești sau fiscale; funcționarul ca­
re va divulga asemenea științe se
pedepsește cu închisoare dela 1—0
luni. Toți locuitorii sunt obligați să,
comunice informațiunile ce li se
cer de agenții de recensământ. Toți
funcționarii statului sunt obligați
să servească ca recensori statistici,
când sunt chemați.
Recensori, (Statistică) se nu­
mesc toți funcționarii de stat, che­
mați a îndeplini lucrările de recen­
sământ (v. c.) general al populației.
Toți funcționarii pubi, sunt obl. a
servi la R. când sunt chemați a-
vând dr. la o diurnă fixă. Atribu­
țiuni: să distribuie locuitorilor im­
primate de recensământ, să culea­
gă științele cerute. Ei lucrează du­
pă indicațiun.ile Direcțiunei gen. a
recensământului și controlorilor.
Recepție, primirea cu ceremo­
nial a oaspeților mai ales din par­
tea înalților demnitari, ia zile so­
lemne. De ex. recepția la prefectu­
ră, la primărie, episcopie.
Receptionarea cazului de
moarte este actul prin care se con­
stată moartea unei persoane și a-
verea mobilă sau imobilă, rămasă,
în iurma. sa. Se întocmește de no­
tarii comunali în 4 exemplare și
se înaintează: judecătoriei, ad-ției
33«
 Recepțiune — Rechizifiuni
financiare, aut. tutelare si primă­
riei. Este de două feluri: pt. cei de­
cedati în urma cărora rămâne a
vere și decedati fără a lăsa avere.
R. c. m. cuprinde 3 feluri de date:
1) date pritind decedatul, numele,
pronumele, s.area civ. etatea, reli­
gia, locul nașterii, domiciliul dece­
datului, datele pers, a soțului su­
praviețuitor., copiilor, -urmașilor
sau celor îndreptățiți la moștenire,
dacă a rămas testament, documen­
te de valoare, decoratiuni, etc. 2)
Dată asupra, averii mobile și imo­
bile, întinderea și valoarea; dacă
este grevată de sarcini, etc. 3) Date
ref. la reprezentarea legală: dacă
soțul, supraviețuitor nu este împie­
decat la ex. tutelei, dacă primește
tutela; cine este desemnat tutor sau
curator (datele- personale). R. c. in.
se întocmește în 8 zile dela data
inorții. Este un act pe care notarul,
îl face din oficiu. Este înregistrat
și poartă numirea notariatului.
Cazul de moarte fără avere cuprin­
de numai datele pers, ale deceda­
tului. Este un act pe care notarii
îl fac din oficiu în mod obligator.
Recept-iune, este luarea în pri­
mire a lucrărilor sau furniturilor,
fie contractuale, fie în regie, care
se face de către o comisiune nu­
mită de șeful ad-ției respective. R.
se face prin întocmirea unui pro­
ces-verbal în care se vor nrevedea
toate amănuntele în legătură cu
obiectele recepționate. R. se face în
fața furnizorului sau antrepreno­
rului care va semna procesul ver­
bal. (art. 108—109 I.. c. p.).
Rechizițiuni, (Mild.) este drep­
tul pe care îl are statul, de a-și
mări domeniul public prin R. de
mobile, imobile și materiale delà
particulari pt. (satisfacerea nevoi­
lor sale. Dr. de rech. este un atri­
but al dr. de comandament (v. c.)
și se prezintă ca o operațiune de
putere publică, de R. se face uz în
deosebi în timp de război pt. a a-
sigura hrana, cantonamentul si
transportul trupelor în marș, pre­
cum și în cazuri de manevre. Pt.
R. efectuate se acordă îndemni-
ti uni pecuniare; chiar în acest caz
R. își păstrează caracterul arbitra-
riului. R. privesc lucruri foarte va-
516 -
riate ca: hrană trupei, locuințe, pt,
cantonament, servicii de uuuu...,
interpreti, vehicule și animale de
transport. R. sunt regi, ue E. recul,
làuti, mod. loia și 1916. Se pot efec­
tua în caz de mobilizare sau în
timp de pace, în caz ue: concen­
trare, manevre, mișcări de trupe,
etc. Autoritatea militară are dr. să
ceară delà locuitori tot ceeace îi
este necesar pt. întreținere, mișca­
rea și operațiunile armatei. Dr. de
a face R. aparține exclusiv autori­
tății militare. Olițerul însărcinat cu
R. trebuie să aibă asupra sa: dele-
gațiunea prin care să-și legitimeze
dr. tariful R. carnet de bonuri și
adeverințe colective. In tinip de
răsboiu ofițerii comandanți de tru­
pe pot face R. și fără acestea. R.
se determină prin ordin în care se
arată felul și cantitatea. Proprieta­
rii cărora nu li se vor libera bo­
nuri sau ihi.a,nțe provizorii, vor
înștiința primăriei în 15 zile. Pt. în­
lăturarea tuturor neajunsurilor cu
privire la R. se institue o comisiune
de R. compusă din câte un repre­
zentant, ai Ministr. de interne, in­
dustrie, agricultură, etc. si 2 ai Mi­
nisi. armatei, câte o comisiune mix­
tă funcționează pe lângă fiecare
cerc de recruiare. Nimeni nu poate-
refuza rechiziția ce i se va cere.
Recensământul rechiziției se face
în fiecare an, în luna Sept, de o
comisiune compusă din: câte un
delegat al aut. polițienești, cercului
de recrutare și primărie care în­
tocmește tabelele de recensământ
(v. c.). Proprietarii sunt obligați a
prezenta comisiunei cai, iepele, ca­
târi delà vârsta de 3 ani în sus.
Comisiunea se transp. la domiciliul
fiecărui locuitor; la sfârșit centra­
lizează tabele moi. D. Inspectarea
și clasarea se face de comisiunea
de clasare (v. c.) compusă dintr’un
ofițer, primpretorul plășii și medi­
cul veterinar. Predarea R. se face
la data și locul stabilit în ordinul
de R. pt. fiecare proprietar. Surit
scutiți de R. edificiile publice, spi­
tale, mănăstiri, etc. cai si vehicu­
lele agenților diplomatici, serv, de-
pompieri, al poștelor, a străinilor,
armăsari și iepe de rasă întreb, nu­
mai pt. reproducțiune, cei bolnavi,
cari nu au vârstă de 4 ani, armă­
1 sari pur sânge sub 5 ani. caii of’*
 Recidivă — Recluziune
țerilor activi sau rezervă, iepele
pline și ou manzi sub 4 luni. Ve­
hiculele necesare primăriilor. Vor
tfi scutiți de prestații de serv, per­
soanele civile mai mari de 50 ani
specialișli mai mari de 60 ani, in­
firmi și funcționari. Prețul R. se
statereste în fiecare an în luna Fe­
bruarie și se publică în Mon. Of. pt.
întreaga țară. Abaterile se pedep­
sesc cu închisoare delà 15 zile la
2 ani. In stare de ocupațiune mili­
tară stalul ocupant are dr. a face
în limi a, necesităților de R. pt.
întreținerea armatei cu alimente
sau alte furnituri. Dr. de R. al pu­
terii ocupante decurge din substi­
tuirea ocupantului în dr. statului
■ocupat. Convențiunea delà Bruxel­
les prin art. 40 stabilea că inamicul
nu are dr. a cere mai multe R; de-
■cât are nevoe pt. armata de ocu­
pații, el n’are dreut, la R. sau con­
fiscarea proprietății particulare. R.
nu poate fi făcută decât de ofițerul
însărcinat special cu aceasta, ea
nu poate fi făcută de orice militar
din armata de ocupație. R. trebuie
făcută în raport cu mijloacele țării
■ocupate, ea nu se poate întinde la
•obiectele die lux. Pentru R. luate
trebuie să se elibereze în scris, in­
dicând numele persoanei ce o face,
natura, cantitatea și prețul, lucru­
rilor R. In caz de R. neregulată
victima de răsboi va putea fi des­
păgubită de comuna respective. Nu
există o obligațiune a statului pt.
R. neregulate.
Recidivă, (Dr. pen.) este starea,
unui individ, care după ce a fost
con damnat și și-a ispășit pedeapsa,
■comite o nouă crimă sau delicte, în
intervalul de 10 ani, de când și-a
ispășit, redeapsu, sau comite o nouă
contravenție, în interval de 1 an,
dela hotărâre pt. prima contraven­
ție. R. agravează pedeapsa. Condi-
țiuni pt. R. după o crimă să se co­
mită o altă, crimă; după crimă un
delict; după delict alt delict; după
contravenție altă contravenție. R.
delà crimă la crimă se va condam­
na la o nedeansă cu un grad mai
mare, decât ho+ăreste legea pt. acea
•crimă. R. de’a crimă la delict, se
aplică maximul pedepsei pt. delict,
sau se poate îndoi, cândi pt. delic­
tul simplu ar fi prevăzută maximul
517
pedepsei. Tot așa și la R. delà de­
lict la delict. La contravenții se
aplică maximul pedepsei pt. acele
contrav. Pentru constatarea R. la
curți și tribunale se țin registre de
condamnați sau se țin caziere ju­
diciare (v. c.) și se îace identifica­
rea antropometrica (v. c.). La ju­
rați asupra R. se pronunță curtea.
La romani se găsea sub numele de
„reiteratio“, se aplica o pedeapsă
mai aspră. In evul mediu, furtul
repetat de trei ori se pedepsea cu
moartea. In Anglia recidivistul era
spânzurat. La noi codul lui V. Lu-
pu pedepsea primul furt cu bătae;
al doilea să-l însemne la nas, al
treilea să moară în furci. Nu se so­
cotește în stare de recidivă acela
care, fiind condamnat printr’o ho­
tărâre irevocabilă, pt. un delict a
săvârșit în urmă o crimă, nici mi­
norul care nu a împlinit 19 ani și
majorul care a săvârșit o nouă in­
fracțiune, după ce fusese condam­
nat pt. o altă infracțiune comisă
în epoca adolescenței. Nu este R.
a) dacă în momentul săvârșirii u-
nei noui crime sau unui nou délier,
trecuse 10 ani în caz de pedeapsă
criminală sau 5 ani în caz de pe­
deapsă corecțională, lela executa­
rea sau gra'ierea pedepsei; b) dacă
pedearsa anterioară pronunțată
prin hotărârea de condamnare i
fost prescrisă; c) dacă crimele sau
delictele t t. care infractorul a fost
condamnat mai înainte, prinți’ o
hotărâre irevocabilă, au fost am-
nestiate sau dacă acele crime ori
delicte nu mai sunt pedepsite de
lege; d) dacă în momentul săvâr­
șirii infracțiunii, condamnatul este
reabilitat.
Recipîse, se numesc adeverin­
țele eliberate de casierii (v. c.) pu­
blice în care se adeverește primi­
rea unei sume în favorul statului
sau ad-ției publice. R. sunt tăiate
dintr’un registru cu matcă, în care
se notează. în litere suma, primită:
pentru impozitele directe agentul
va nota și în carnetul de contribua­
bil (v. c.j suma primită si va sem­
na. (art. 60 L. c. p.).
Recluziune, (Dr. pen.) este o pe­
deapsă criminală privativă le liber­
tate pt. timp de 5—10 ani cu regim
aspru și munca obligatorie. Con-
 Recrutare — Rectificare
damnatul la R. lucrează în peniten­
ciar; produsul muncei se împarte
între siat și recl.uzionist. din care
i se dă o jumătate, iar cealaltă i se
dă la liberare. In timpul osândei
i se va putea da o mică parte din
veniturile sale. R. are consecinți:
iuterdicțiune legală; asupra averii
sale se institue curatela; degrada-
tiunea civică pe timpul pedepsei.
Multe legi ad-tive prevăd interdic-
țiuni și incompatibilități (y. c.) pt.
cei condamnați, de a nu putea ocu­
pa anumite funcțiuni publice de a
nu putea fi ales consilier, primar,
deputat, etc. (v. închisori).
Recrutare, (Milit.) este regi, de
I.egea din 1930 și Regulamentul
pubi. în M. O. 263/1932. Toți cetă­
țenii romàni, fără deosebire de o-
rigine etnică, de limbă sau religie
datoresc personal servciul militar.
R. începe la 1 Martie în fiecare an,
pe b??a tabelelor de recensământ (v.
c.) și durează maximum 70 zile.
Consiliul de recrutare (v. c.) se
compune din: Comandantul cercu­
lui de recrutare, șeful biuroului de
recrutare respectiv, un medic mili­
tar, primpretorul plășii, sau șeful
poliției în capitalele de județe și un
membru al cons, județean. (42—46
Reg.). Asupra aptitudinilor fizice
ale tinerilor Pt. armele de bază își
va da avizul medicul recrutor, de­
numirea pt. fiecare armă se face
de ceilalți membrii militari; în caz
de divergență preșerdintele decide.
După ce consiliul de R. va statua
asupra clasării fiecărui tânăr îi va
libera o adeverință, iar celor amâ­
nați sau improprii certificate. Ti­
nerii cari la enoca recrutării se gă­
sesc în străinătate se pot recruta
de un consiliu întrunit la reședin­
ța legațiunilor române. Tinerii ab­
solvenți de licee, școli normale, pro­
fesionale superioare, vor face ser­
viciul militar un an și vor putea
deveni ofițeri de rezervă. Tinerii
clasificați ca excluși sau dispensați
vor plăti o taxă militară stabilită
până la vârsta de 50 ani; cei amâ­
nați numai pe timpul amânării.
Tinerii cari prin fraudă sau sus­
tras dela R. vor fi trimiși în jude­
cata instanțelor militare si pedep­
siți cu închisoare delà 4 luni la 1
an, (v. Armata).
— 518 —
Rectificarea actelor de stare
civilă, erorile de scriere constatate
înainte de semnarea actului vor fi
rectificate prin adnotare în rubrica,
specială. După ce actul a fost sem­
nat de ofițerul stării civile (v. c.)
nici-o R. nu se mai poate face de­
cât în baza unei hot. judecătorești..
înscrierile ordonate de justiție se
vor face în registrele (v. c.) anului
în curs. Rectificările, adopțiuni, le­
gitimări, schimbări de nume, etc..
se vor face în rubr. 10 în reg. pt.
nașteri. In corpul actului nu se va
face nici-o schimbare. In caz de R.
se va arăta actul în baza căruia,
s’a făcut. In Ardeal ofit. st. civile
este competent a lua act de recu­
noașterea copilului nelegitim, făcu­
tă de tatăl său natural în rubrica,
specială la naștere. (20—29 Reg- st.
civ. 14 Oct. 1928).
Rectificare de buget, (Contab.)
este atunci când creditele alocate-
la un articol din buget, nu ajung
să acopere chelt. pt. cari au fost,
afectate și pt. acoperirea lor se:
deschid credite suplimentare sau
extraordinare (v. c.) delà articolul
special prevăzut în buget pentru
acest scop. R. b. se face prin votul
consiliului respectiv, aprobat de-
autoritatea tutelară. Art. 72 L. c.
p. și art. 53 din L. finanțelor locale,,
prevăd că: dacă creditele alocate
pt. materiale nu sunt suficiente pt.
acoperirea trebuințelor serviciilor
la cari sunt afectate, sau când se
ivesc chelt. neprevăzute ce nu pot
suferii amânare, se vor putea des­
chide credite supl. sau extraordina­
re, în limitele articolelor prevăzute
în acest scop în buget. Alocațiile
de personal nu pot fi sporite prin
asemenea credite. Creditele supl, și
extraord. pt. comune și județe, nu
pot fi sporite prin modificare de
buget (v. c.) sau prin anulări de
articole art. 46 L. fin. loc. R. b. la
comune și județe se poate face a-
nulându-se în parte sau total sume
dela art. cari n’au găsit întrebuin­
țare și sporindu-se art. unde este
nevoe de credit. Inovatiunea constă
în acea că rectificarea nu se face
prin intermediul art. de credite
supl. sau extraord. R. se face cu
aceleași forme ca și pt. votarea bu­
getului. Pt. compì, v. Modificare de
 Recurs — Referendum
buget). Noțiunea de R. b. este mai
mult o inovație nefericită a legiui­
torului din 1933.
Recurs, (Procedură) este o cale
de atac contra cărților de judecată
ale judecătoriilor (v. c.) date în
prima și ultima instanță. Se decla­
ră la grefa judec. în 5 zile și este
suspensiv de executare. Este cere­
rea ce o poate face o persoană in­
teresată, ca procesul său să fie ju­
decat în ultima instanță, de Curtea
de Casație. R. se mai face în fața
tribunalelor în contra sentințelor
sau hotărâri date de judecătorii în
ultima instanță. In Ardeal R. se
mai înaintează în contra hotărâri­
lor autorităților polițienești și pre­
turi în contravențiunile judecate în
ultima instanță. Instanțele în fața
cărora se judecă R. nu cercetează
fondul procesului. Ele judecă nu­
mai dacă s’a aplicat sau s’a violat
o lege; dacă s’au făcut omisiuni
esențiale, s’au ivit probe noui le
culpabilitate sau neculpabilitate;
ele judecă numai forma procedu-
rei. Recurs contra deciziunei aut.
de poliție contrav. se poate îndrep­
ta la instanța III petnru cazuri de:
incompetință, violare de lege, sen­
tința sau deciziunea nu este clară
sau în contradicție cu motivarea;
cazul nu e contraventiune. Terme­
nul de R. este arătat în fiecare ho­
tărâre supusă R. Contabili sau mâ­
nuitorii de bani publici pot face re­
curs în contra deciziunei Curții de
conturi pt. violare a legei sau pt.
călcare de forme R. nu este sus­
pensiv de executare. Termenul de
R. este de 3 luni.
Redevențe, sunt taxe achitate
pt. concesiunile miniere și hidrau­
lice, în raport cu rentabilitatea în­
treprinderii; este o participare a
statului la beneficiile întreprinde­
rii. R. sunt stabilite de minister fa­
ță cu mărimea instalațiilor și sca­
ra progresivitătii acesteia, (v. 128
ș 186 Leg. minelor și Leg. energiei).
R. Ia sonde de petrol este de 8%; la
sonde cari au o prod, până la 10
tone la zi, peste 10 tone între 11—
35% din produsul brut. Legea pt.
cărăușia publică (v. c.) din 18 Oct.
1932 prevede că R. statului, delà
vehiculele cari transportă pasageri
sau mărfuri pe căile publice este
519
de; 6 bani de fiecare loc de călător
și km. parcurs o singură dată; 10
bani ia autoturism, 16 bani auto­
buze. 1 leu de fiecare tonă și km.
da mărfuri transp. cu autocamioa­
ne, de 3 lf-i pt. traseele paralele cu
liniile cfr. „ ,
Reducțiune, acțiune în R. este
acțiunea civilă prin care se urmă­
rește nu distrugerea actului, ci nu­
mai reducerea prețului sau anga­
jamentelor prea oneroase, făcute de
cineva. Este acțiune semilaterală
urmărind reducerea angajamente­
lor numai dintr’o parte.
Reescont, (Dr. com.) scontare
din nou la o altă bancă a unui
cambiu deja scontat.
Referat, (Adm.) se numește pro­
punerea scrisă a unui funcționar
special însărcinat pt. rezolvarea u-
nui act. Prin R. se studiază o ches­
tiune, adunând elementele de jude­
cată pt. soluționarea. In ultima in­
stanță asupra R. se pronunță șeful
serviciului care-1 poate primi așa
cum i-a fost formulat de referent
(v. c.) sau îl poate modifica după
vederile sale. R. întotdeauna va fi
contrasemnat de referent, care ră­
mâne responsabil față de șeful
ierarhic asupra modului cum a în­
tocmit R.
Referendari, sunt organe de
control și verificare pe lângă Cur­
tea de Conturi (v. c.), în număr de
66, având atribuțiunea de a cerceta
conturile mânuitorilor de bani, sau
materiale publice. Conturile de ges­
tiune, situațiile lunare, etc. pe cari
le înaintează Curții cu raport mo­
tivat, pt. deliberare. R. sunt inamo­
vibili; sunt șefi referendari defini­
tivi și stagiari, șefi cl. I sunt egali
în grad cu primul președinte de
tribunal, șef cl. II, III președinților
și judecătorilor de tribunale.
Referendum, (Dr. const.) apro­
barea poporului în Elveția, Germa­
nia și Austria, când guvernul chea­
mă pe alegători să aprobe, ori să
respingă, o lege votată de parlar­
mene Guvernul e obligat să facă
R. ori de câte ori un număr anu­
mit de cetățeni îl cer. Referendum
înseamnă votul poporului care ia
o hotărâre'în locul guvernului sau
parlamentului. R. se institue pt. a
 Referent — Reformată
cunoaște care este voința poporu
lui într'o anumită chestiune sau
lege interesând statul. Constituția
Germaniei (v. c.) admite R. atunci
când guvernul ar refuza a supune
desbaterii Reichstagului o anumită
chestiune, sau ar refuza aplicarea
unei legi votată de acesta. In El­
veția încă există R. în problemele
mai importante de stat.
Referent, este un funcționar în­
credințat cu cercetarea unei cauze
asupra căreia este obligat a face
un raport detailat către autoritatea
res pectivă. Cel încredințat din pt
tea unei comisii să comunice hotă­
rârea adusă.
Referenti, sunt funcționarii ai
serviciilor publice, însărcinați cu
studierea propunerii și rezolvarea
actelor ad-ței ce cad în competința
serviciului pe lângă care funcțio­
nează. R. primesc actele delà re­
gistratură (v. c.) sau dela șeful au­
torității, după care le cercetează și
face proiectul pt. rezolvare, pe care
o supune aprobări șefului autori­
tății- Originalul referatului va pur­
ta semnătura referentului dacă nu
este el cel în drept a-1 contrasem­
na. Actele sé pot rezolva prin: ho­
tărâri ale consiliilor comunale, ju­
dețene, de ad-ție, etc. prin deciziuni
ale delegațiilor sau comisiunilor
respective; prin adrese către auto­
rități și prin raport către aut. su­
perioare. Tn consilii, delegațiuni sau
comisiuni, R. pot fi chemați pt. a
da explicatiunile cuvenite; uneori
acestea pot aduce hotărâri, fără
consultarea R. Hotărârile sau de­
riziunile (v. ac. c.) vor fi motivate,
cu arătarea precisă a dispozițiuni-
lor legale, invocând conținutul a-
cestora, cu arătarea căilor de atac
autoritățile în fața cărora, urmează
a se ataca și termenul. La începu­
tul rezolvărei se va arăta obiectul
chestiunei. Șeful autorității va pu­
tea modifica referatul R. păstrând
însă la dosar originalul proiectului
de referat. Referentii sunt respon­
sabili față de șeful autorității nt.
referatele lor, când acestea au fost
însușite. Fiecare R. va avea o bi­
bliotecă juridică sau ad-tivă, va a-
vea dr. a cere date statistice, fi­
nanciare. etc. dela serviciile respec­
tive pt. a putea face referatele ne­
cesare. R. este obligat a studia, a-
mănunțit cauzele, a face mențiune
de legile sau dispozițiunile cari gu­
vernează afacerea, (v. Corespon­
dență. Scrisori ad-tive).
Reforma monetară, (Fin.) se
numește operațiunea de unificare
a regimului monetar făcută de stat.
Cea mai importantă R. m. la noi
a fost în 1920 când în urma uni­
ficării teritoriilor române și în ur­
ma răsboiului, circulau pe terito­
riul statului mai multe feluri de
monede: biletele băncii generale
2200 milioane; ruble rusești 1210
mii. lei; coroana austro-ung. 4360
mii. lei. In total R. m. a costat 7
miliarde lei; 1900 mii. lei s’a resti­
tuit din tezaurul băncii Austro-
Ung. din aurul găsit. Guvernul a
cerut un credit dela Banca . Națio­
nală de 5 miliarde.
Reformare, este mijlocul prin
care sunt desființate actele și de-
ciziunile ilegale ale autorităților
ad-tive de către autoritățile supe­
rioare sau instanțele de contencios.
Comitetele de revizuire au drept
de a reforma sau anula orice act
ad-tiv contrar legii, obligând au­
toritatea a lua altă deciziune con­
form legii. Reformare se mai în­
țelege deciziunea definitivă a unui
consiliul de reformă, prin care un
militar este îndepărtat definitiv din
toate rozitiunile militare, cu sau
fără pierderea gradului. Ofițerul
care și-a pierdut gradul prin R-
este trecut cu gradul de soldat în
elementele armatei. Ofițerii pot fi
reformați pentru: greșeli grave de
serviciu, sau contra disciplinei și
contra onoarei ca militar și om; pt.
închisoare mai lungă de 6 ani. R.
se face prin Decret Regal. în urma
raportului Minist. armatei. Consi­
liul de R. se compune: 1 general
sau colonel președ. si 4 col. sau
Id.-Col. ca membrii. Trimiterea în
fața Cons, de R. se face pe baza
raportului șefului ierarhic. (39—50
L. noziției of. M. O. 83/1931).
Reformată, religie a unei bise­
rici maghiare din Ardeal, organi­
zată într’o singură eparhie cu re-
«evinta în Cluj, înglobând circa
500.000 credincioși în toată țara. Se
conduce prin așa numitul Presbi­
terio, compus din delegati laici C's
 Refuz — Regia
și preoți 1/â). Susține peste 30 școale
secundare și 200 școale primare eu
600 puteri didactice, (v. Culte).
Refuz de serviciu, (Dr. discipl.)
Funcționarul public care, cu inten-
țiune și pe nedrept, refuză, omite
sau întârzie îndeplinirea unui act
la care este obligat în virtutea func­
țiunii sau serviciului său, comite
delictul refuzului de servicu dato
rt legalmente, și se pedepsește cu
închisoarea corecțională delà 2—6
luni și amendă delà 1500—2000 lei.
Funcționarul public care. în afară
de cazul prevăzut de art. 205, pără­
sește funcțiunea, serviciul sau lu­
crarea în scop de a prejudicia in­
teresele principale ale funcțiunii
sau serviciului, comite delictul de
abandonare și se pedepsește.
Regat, y. Monarhie. Rege.
Regatul papal, 0 parte din Ita­
lia centrală, stăpânită de Papa
până în 1870, când s’a alăturat re­
gatului Italiei. R. p. s’a format din
donația exarhatului Ravenei și
Pentapolis făcută Papei Ștefan al
II Pepin la Bref consolidat apoi
•de Carol cel Mare. (v. Vaticanul).
Rege, după Constituția din
1866 și din 1923, Regele României
este șeful statului și al puterii exe­
cutive, în care calitate reprezintă
țara în afară față de celelalte pu­
teri și primește reprezentanții țări­
lor amice, cari își prezintă scriso­
rile de acreditare si dă asemenea
scrisori reprezentanților României
și streinătății. Puterile constituțio­
nale ale Regelui sunt ereditare, în
linie directă și legitimă a M. S. Re­
gelui Carol I de. Ilolienzollern Sig­
maringen, din bărbat în bărbat,
prin ordinul de primogenitura și
cu excluderea perpetuă a femeilor-
și coborâtorilor lor. In caz de va­
canță a Tronului (v. c.) adunările
legiuitoare întrunite într’una sin­
gură, vor alege pe noul Rege din-
tr’o dinastie suverană din Europa
occidentală. In timpul vacanței
Tronului Adunările legiuitoare vor
numi o locotenentă regală (v. c.)
care va exercita puterile regale
până la suirea pe Tron a noului
Rege. Regele este major la 18 ani.
El în viață fiind poate numi o Re­
gență (v. c.) compusă din 3 persoa­
— Ò2 1 —
ne' care după moartea lui să ex.
puterile regale în timpul minori­
tăți Regelui; sau când Regele ar ii
în imposibilitate de a domni. Per­
soana Regelui este inviolabilă, mi­
niștri lui sunt răspunzători; nici-un
act al Regelui nu este valabil dacă
nu va fi contrasemnat de un mi­
nistru. El nu poate fi tot deodată
și șeful unui alt stat fără consim-
țimântul adunărilor. Puterile Re­
gelui sunt: numește și revocă pe
miniștri; sancționează și promulgă
legile. Regele are drept de amnistie
în materie politică și grațiere în
materie criminală. Regele numește
sau confirmă în funcțiuni publice;
face regulamente de administrație
publică, fără a putea modifica sau
suspenda legile Sau a scuti pe ci­
neva. de ex. lor. Regele este capul
puterii armatei. El conferă gradele
în armată și conferă decorațiunile
române; are dreptul a bate mone­
dă; încheie convențiunile necesare
cu statele străine; convoacă, deschi­
de și închide sesiunea corpurilor
legiuitoare; are drept a disolva a-
dunări’e, actul de disolvare trebuie
să conțină și convocarea nouilor
adunării. El poate amâna adunări­
le pe termen până la 1 lună. Re­
gele nu are alte puteri decât acele
date lui prin Constituție. (77—91
Constit.).
Regență, (Dr. const.) Regele în
viață fiind poate numi o Regență,
compusă din 3 persoane, care după
moartea regelui să ex. puterile re­
gale, pe tot timpul minorității suc­
cesorului Tronului. Regența se nu­
mește cu primirea reprezentanței
naționale; ea va exercita și tutela
succesorului Ia Tron. Dacă la moar­
tea Regelui. Regența nu ar fi nu­
mită, ambele adunări întrunite în-
tr’o singură adunare vor numi o
Regență, care va funcționa numai
clupă depunerea jurământului. Re­
gența se mai poate alege atunci
când miniștrii constată că Regele
este în imposibilitate de a domni,
în care caz se convoacă îndată a-
dunările, cari aleg Regenta, care
va forma și tutela Regelui. In tim­
pul Regenței nici-o modificare nu
nu se poate aduce Constituției. (83—
85 C.onstit.).
Regia autonomă a porturilor,
 Regia — Registratura
P. C. A. și căilor de comunicație pe
apă org. prin legea din 2 Aug. 1929.
Atrib. sunt de a exploata și adm.
căile de comunicație pe apă, por­
turile, vasele, instalațiile plutitoare
și toate bunurile și să exercite
drepturile și obligațiunile pt. aces­
tea aparținând statului. Este per­
soană juridică (v. c.). Se adm. de
un consiliu compus din delegați al
ministerelor: comunicație, indus­
trie, finanțe, agricultură si mari­
nei. Ad-ția R. este autonomă, sub
controlul satului. Pt. conducerea
afacerilor curente funcționează co­
mitetul de direcție și direcțiunea
generală. Are sediul în București.
Direcțiunea generală este condusă
de un director general; este împăr­
țită în serviciile: porturile mariti­
me, iluviile și poliția porturilor,
malurilor și navigației.
Regia autonomă a poștelor,
v. Poștă.
Regie, lucrări prin R. se numesc
acele lucrări pe cari ad-tia le exe­
cută deadreptul prin agenții săi;
fie pt. că nu s’au prezentat la lici­
tație ofertanți, fie pt. că legea per­
mite aceasta, (v. Lucrări). Se nu­
mește sistemul economic, după care
statul își administrează singur în­
treprinderile sale și el vinde pro­
dusul acestora. Sistemul R. este
criticat pt. că exploatarea fiind fă­
cută de stat prin funcționari plă­
tiți cu salar fix, cari n’au interesul
de a face ca întreprinderea să ob­
țină maximum de rendement.
Reghin, comună urbană în jud.
Mureș, 9182 loc. Reșed. plășii R.
1688 clădiri, 2092 gospodării, 627
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poștă, cfr. în loc. Industrii de che­
restea. Autorități jud. la Tg.-Mureș
32 km.
Regimente, sunt unități ale ar­
matei de uscat, denumite de infan­
terie, cavalerie, artilerie, după felul
armei din care, se compune. R. de
infanterie sunt formate din 2—4
batalioane și din unități de: mitra­
liere, armament, de înso+ire, legă­
turi și pioneri. R. de cavalerie sunt
form, din: 2—3 divizoane și din u-
nități, ca și infanteria; R. de arti­
lerie sunt form, din 2—4 divizioane
și unități de: mitraliere, legături,
transmisiuni și observație.
522 —
Regimul Cesaro-papal, (Drept;
const.) era regimul de organizare
al statului în care biserica se con­
funda cu statul. Șeful statului era
și cap al religiunei. Biserica fiind
absorbită de stat puterea civilă era
acea care modifica religiunea. Ast­
fel a fost în Rusia țaristă și este
azi în Anglia. Cesaro-papia datea­
ză din 1534 când Heinrich VIII al
Angliei, necăjit pe papa că nu voia
să-l divorțeze de soția sa. ca să se
căsătorească cu Ana Bolena, se
proclamă cap al bisericei angli­
cane.
Registratura, (Adm.) este un
serviciu special ce funcționează pe
lângă fiecare autoritate publică,
având menirea de a înregistra
toate actele și corespondența intra­
tă și o repartizează la serviciile și
biurourile respective. R. este com­
pusă din unul sau două registre;
de obiceiu primul cu numeri cu soț,
celălalt fără soț. Un registru in­
dice alfabetic în care se înregis­
trează obiectul rezumat al fiecărui
act, la litera respectivă sau la mai
multe litere după titlul variat ce
se poate da unei cauze; uneori se
întrebuințează foi volante pt. înre­
gistrare în scopul de a se înregis­
tra cât mai urgent și a putea fi
încredințat acest serviciu ia cât
mai mulți funcționari dacă este ne­
cesar. Aceste foi volante apoi se
concentrează într’unul sau mai
multe volume. Inregistrearea cu­
prinde: data intrării, numărul ac­
tului și autoritatea sau numele
părții, și domiciliul; obiectul ne
scurt, serviciul la care este repar­
tizat și data. Numerotarea se face
printr’o stampilă automată sau se
scrie. R. este condusă de un șef re­
gistrator și funcționarii necesari:
la servicii mai mici înregistrarea
se face de un funcționar desemnat.
La R. mai aparține și arhivă (v. c.)
si serviciul de expediție a corespon­
denței. Până în prezent nu avem
un sistem unic de înregistrare și
clasare a actelor. In unele servicii
actele se clasează după natură
chestie’nei, formându-se dosare, în
alte locuri în ordinea intrării ac­
telor.
Atribuțiunile R. primirea și
înregistrarea tuturor actelor și pe-
 Registre
tițiunilor și repartizarea lor la ser­
viciile respective; tinerea registre­
lor în regulă cu notarea tuturor
datelor survenite ulterior înregis­
trării actelor; întocmirea indicelui
alfabetic; păstrarea dosarelor și
actelor rămase. La autorități unde
se ține și expediția, are atrib. de:
expediere a întregei corespondențe
oficiale; evidența termenelor de ur-
gitare. Șeful biur. R. primește și
desface toată corespondența, afară
de cea confmențială sau personală
pe care o dă setului autorității. La
desfacerea plicurilor observă dacă
toate numerile indicate pe plic și
anexele arătate în hârtie, sunt a
lăturate; când constată o lipsă no­
tează pe plic sau pe act, pe care îl
predă referentului respectiv. La
contestațiuni, apeluri, recursuri,
opozițiuni, sau orice alte chestiuni
legate de termene, sosite prin poștă
se vor păstra la dosar si plicurile
în cari au sosit spre a se putea
constata data sosirei și „data certă“
(v. c.). Corespondența desfăcută o
prezintă șefului autorității sau re-
ferenților respectivi după ce a apli­
cat pe ea stampila de Intrare, cu
data și numărul de înregistrare a
actului. La înregistrare se va con­
stata dacă actul mai are un alt nu­
măr anterior, care se va scrie in
rubrica corespunzătoare a ștampi­
lei; numărul ulterior va fi acel de
înregistrare. Fiecare act va fi în”e-
gistrat la număr separat, cu ex­
cepția: dovezilor de înmanuare,
scrisori cari nu reclamă rezolvare,
rapoarte etc. pe cari se va aplica
Nrul actului, cu mențiunea „ad“;
reclame, invitațiuni, oferte comer­
ciale etc. nu se vor înregistra. Re-
gistratoru examinează anexele, a-
nulează timbrele, scriind pe fieca­
re anexă numărul actului și anul;
dacă numărul actelor'. întrece de
20. nrul actelor se scrie numai pe
cele importante, în rubrica ștam­
pilei se va nota greutatea lor; ac­
tele sosite vor fi înregistrate c î
data' sosirei. La cererea persoanei
se poate libera contramarca ștam­
pilei de înregistrare prevăzute cu
data, numărul și semnătura sa.
Registratorul pe lângă registrul
de intrare, mai conduce registrul
indice (v. c.) și registrul numeric.
Șefii de serv, preiau dela R. actele
523 —
cu „Condica de repartiție“ .. actele
pe cari le cercetează și repartizea­
ză între funcționari pt. rezolvare,
(v. și Expediție. Corespondență.
Scrisori ad-tive).
Registre, ad-tive, pt. .comune­
le rurale sunt: ad-tive, sanitare,
veterinare, de contabilitate, de sta­
re civilă. „R. ad-tive" sunt: de in­
trare și eșire, reg. indice alfabetic
al actelor înreg. pt. procesele ver­
bale ale consiliului și delegației, de
statistică generală, de membrii co­
munei, de naționalitate, electorale:
cameră și senat și pt. alegeri ad-
tive, de învoeli agricole, de inspec-
țiuni, pt. autcrizațiuni de construc­
ții, reg. gen. de dosare și registre,
de gaj agricol, de expediția actelor,
de diverse care se va linia după ne-
voe. „R. sanitare" de vaccinare și
revaccinare, de distribuirea gratuit
a medicamentelor, pt. certif. de
proveniente și sănătate a animale­
lor și produselor animale, pt. bo­
lile molipsitoare, vitelor tăiate. „R.
de contabilitate" chitanțier pt. în­
casări, jurnal de casă, reg. de par-
tizi, pt. venituri și cheltueli, reg.
ordonanțelor de plată, pt. înscrie­
rea ord. pl. inventar, pt. înscrierea
actelor de valori, pt. angajări, de
constatarea și așezarea veniturilor,
condica pt. biletele de vite, chitan­
țiere pt. încasarea taxelor comuna­
le. „R. de stare civilă" pt. născuți,
morți, căsătoriți, pt. înscrierea pu-
hlicațiunilor de căsătorie, pt. în­
scrierea hot. de despărțenie, pt. în­
scrierea adopțiunilor, pt. înscrierea
declarațiunilor de schimbarea cul­
tului. (Pt. detalii a se vedea in­
struct. Minist. Interne pubi. în bro­
șură în 1933).
Registre, v. Contabilitatea or­
donatorilor. Mânuitorilor de bani
și mat.
Registre comerciale, codul le
comerț impune comercianților în­
datorirea de a avea următoarele
registre legale: jurnal, reg. inven­
tar și copier de scrisori (v. ac. c.)
societățile, bănci si reg. cartea ma­
re, registrele auxiliare sunt: strața,
maestrul sau cartea , mare, reg.
portofoliului, reg. scadențar, reg.
de casă, reg. de mărfuri etc. (v. ac.
c.) R. c. fac probă în justiție, și co­
merciantul este obligat a le prezon-
 Registre
ta în: procese comerciale, în cazuri
de faliment, incendiu etc. jurnalul
și inventarul trebue timbrate 1 leu
pt. fiecare pagină, șnuruite, para­
fate și sigilate (v. ac. c.). La fiecare
încheiere de an R. trebue prezenta­
te pt. viză tribunalului comercial,
unde se constată că nu sunt file al­
be, sau ștersături. Comerc. care nu
ține în.regulă R. poate fi declarat
în bancrută frauduloasă. R. c. art.
50 Cod. corn. Registrele comercian­
ților, ținute regulat, pot face probă
în justiție între comercianții pentru
fapte și chestiuni de comerț. Când
însă contestațiunea e între un re­
gistru și o persoană civilă codul
civ. prin art. 1183 prevede că regis­
trele comercianților nu fac dovadă
deplină în favoarea lui. Reg. în­
totdeauna fac dovadă în contra co­
merciantului, chiar neregulat ținu­
te, (art. 52 C. com.). Orice comer­
ciant este obligat să înscrie în re­
gistrul jurnal, zi după zi și cu re­
ferire la documentele justificative,
debitele și creditele, operațiunile co­
merțului său, negocierile, acceptă­
rile sau girurile titlurilor de cre­
dit și în general tot ce primește sau
plătește sub orice titlu, trecând pe
măsura ridicării lor și sumele în­
trebuințate pentru cheltuielile de
întreținere. In registrul inventar,
fiecare comerciant este obligat să
înscrie la începutul comerțului, ca­
pitalul inițial pus în comerț, în­
treaga sa avere mobilă si imobilă,
precum și datoriile sale. Comer­
ciantul este obligat să întocmească
inventarul averii sale într’un inter­
val de trei luni dela data închiderii
exercițiului anual. Inventarul va
cuprinde arătarea și evaluarea a-
mănunțită a activului si pasivului
comerciantului, iar într’un pcst se­
parat de evidență și evaluarea
globală a activului și pasivului ri­
verii străine comerțului său. Pe
baza acestor date se va întocmi bi­
lanțul, care va fi lămurit și în­
deajuns de amănunțit, pentru a în­
fățișa situația exactă a întreprin­
derii. Activul și pasivul vor fi tre­
cute în inventar și bilanț, dună va­
loarea lor reală din momentul in­
ventarierii; Registrul covier va cu­
prinde, în copie și după ordinea
lor, corespondenta și documentele
trimise de comerciant. R. vor fi ț’-
524 —
nute în limba română sau în una
din limbile europene vii și scrise
cu caractere latine, după ordinea
datei fiecărei operațiuni, fără a se
lasă vreun loc în alb și fără a se
face ștersături sau adăogiri. In ca­
zul când sunt necesare îndreptări,
ele vor fi astfel lăcute încât cuvin­
tele îndreptate să poată fi citite.
Registrele obligatorii vor fi nume­
rotate pe fiecare pagină și parafate
de oficiul registrului comerțului
unde este înscrisă firma, iar în lo­
calitățile nereședință de tribunal,
de judecătoria respectivă. Judecăto­
rul va constata pe ultima pagină
a acestor registre numărul filelor
ce compun fiecare registru, men­
țiunea al câtelea registru s’a pre­
zentat, va semna1 această certifi­
care și va pune pe legătura șnuru­
lui sigilul instanței. Jurnalul, in­
ventarul și cartea mare vor fi pre­
zentate autorității competente, la
sfârșitul fiecărui an comercial,
spre încheiere și viză. Registrul in­
ventar poate fi prezentat în termen
de trei luni dela încheierea exerci­
țiului .financiar'.1 Judecătorul va
pune sub ultima operațiune înscri­
să și semnată de comerciant urmă­
toarea viză: „Astăzi la . . . s’a pre­
zentat de comerciantul... registrul
... care fiind ținut în regulă, am
constatat următoarele ... și s’a vi­
zat cu a noastră semnătură“, apli-
cându-se sigilul instanței. La ofi­
ciul registrului comerțului se ține
un registru în care se înscrie nu­
mele comercianților cari au pre
zentat registrele lor, ce anume re­
gistru, precum și numărul filelor
fiecăruia. Când prin întrebuințarea
unui sistem mecanic. înregistrări­
le se fac pe foi volante. comer­
ciantul va prezenta aceste foi nu­
merotate spre parafare, viză și da­
tare. Când unul dintre registre a
fost terminat în cursul unui an,
va fi prezentat de îndată autori­
tății competente spre a fi vizat
pentru încheiere. Comercianții sunt
bligați a păstra timp de cinci ani
dela cea din urmă viză, registrele
obligatorii corespondenta primită,
precum și documentele comerciale.
Registre de stare civilă, sunt:
registrele pentru născuti. căsătoriți
și morti, în 2 ex. pt. publicațiunea
 Registrul
căsăt. în 1 ex. și. registrele speciale
pt. înscrierea hot. de divorț (v. c.)
și adopțiune, ținute de ofițerii stă­
rii civile (v. c..) pt. întocmirea ac­
telor de stare civilă (v. c.). Nu pot
fi întrebuințate înainte de a fi nu­
merotate, șnuruite și parafate de
președ. tribunalului care va face
mențiune de aceasta pe ultima pa­
gină a fiecărui registru. R. st. c.
sunt păstrate cu îngrijire, în ordi­
ne cronologică și sub cbee, în ofi­
ciul stării civile (v. c.). în casa co­
munală. La 31 Dec. al fiecărui an
se vor încheia și subscrie de ofi­
țerul st. întocm. proces verbal (v.
c.) și întocmește o listă alfabetică
de toți născuți și morti înscriși în
cursul anului. Un ex. al registrului
împreună cu lista se vor înainta
în luna Ianuarie tribunalului pt.
păstrare; celălalt se va păstra la,
comună. Costul R. este în sarcina
comunei (v. c.). înscrierile în R. se
va face cu mare îngrijire, fără pre­
scurtări, fără răzături, ștersături,
îndreptări sau scrieri peste sau în­
tre rânduri. Erorile de scriere con­
statate înainte de semnarea actului
se vor constata în rubrica specială.
După ce actul a fost semnat de o-
fițerul stării civile, nu se mai poate
face nici-o rectificare, decât în ur­
ma unei hotărâri judecătorești. în­
scrierea în R. se face în limba ro­
mână; fee va ceti înfățișătorțului.
Rectificările (v. c.) ulterioare ordo­
nate de justiție, adopțiunile, legiti­
mările cor iilor, schimbări de nume
etc. se vor face în rubrica specială,
a reg. de naștere cu arătarea actu­
lui pe temeiul căruia s’a făcut.
Controlul R. se face de primpretori
(v. c.), procurori și judecători; sunt
publice. Orice persoană poate ob­
ținea extracte (v. c.) din R. Dacă
un R. s’a pierdut, distrus sau de­
venit neîntrebuințabil, tribunalul
va trimite o copie depe R. aflate a-
colo (v. 5—45 Reg. stării civile 14
Oct. 1928).
Registrul comerțului, în fie­
care județ se va ține de către ca­
mera de Comerț și Industrie un re­
gistru al comerțului, în care se vor
trece toate Inscripțiile cerute de
codul comercial. In acest scop, va
funcționa iun oficiu special, con­
dus de un judecător-delegat, însăr­
— 525 -
cinat cu ținerea și supravegherea
registrului. Judecătorul-delegat va
fi asistat de un secretar. Oricine
voește a exercita un comerț este
obligat ca, înainte de începerea
lui, să ceară înscrierea în registrul
comerțului, la oficiul iîn circum­
scripția căruia urmează să exerci­
te acest comerț. Cererea de înscrie­
re va cuprinde: a) numele, pronu­
mele și naționalitatea comercian­
tului; b) firma comercială și dife­
ritele embleme întrebuințate în
comerț; c) data și locul nașterii;
d) obiectul și telul comerțului; e)
actele de autorizare și reabilitare
pentru exercițiul comerțului, în ca­
zurile prevăzute de lege; f) arăta­
rea regimului matrimonial sub ca­
re este căsătorii; g) sediul între­
prinderii (localitatea, strada și nu­
mărul), locurile unde se află su­
cursalele sau agențiile acesteia în
țară sau în străinătate; h) felul
comerțului ce a mai exercitat și
locul, cu arătarea dacă a fost de­
clarat falit și reabilitat, în țară sau
străinătate, ori dacă a beneficiat
de un concordat în țară sau străi­
nătate. Pentru dovedirea celor de
mai sus, petiționarul va alătura la
cerere actele și autorizările cerute
de lege și va semna în registrul o-
ficiului. Comerciantul va fi obligat
să depună la oficiul registrului co­
pie legalizată după orice modificare
a reg mului corn icial și matrimo­
nial, în termen de 15 zile, pt. a fi
menționate în registru. Oricine se
socotește păgubit printr’o înscriere
sau mențiune efectuată are dreptul
să ceară, judecătorului registrului,
radierea, in contra oricărei înche­
ieri a judecătorului oficiului re­
gistrului, se poate face apel, în ter­
men de cincisprezece zile delà pro­
nunțare, la secția tribunalului din
care face parte judecătorul. Comer­
ciantul care are mai multe sucur­
sale sau agenții, trebue să ceară
înscrierea tuturor. Comerciantul
este obligat a menționa pe facturi,
scrisori, note de comandă, tarife,
prospecte și orice alte publicații
întrebuințate în comerț, numărul
de ordine din registrul comerțului
sub care se află înscrisă firma. Un
registru central al comerțului, va
fi păstrat de un oficiu special al
Uniunei Camerelor de Comerț și de
 Registrul — Regiuni
Industrie. Reg. comerț, sunt publi­
ce. Toți cei obligați să ceară o în­
scriere, să facă o mențiune, să de­
pună o semnătură sau să prezinte
anumite acte cari nu se vor con­
forma legii, se vor pedepsi cu a-
mendă delà 5.000 până la 50.000 lei.
In caz de recidivă pedeapsa va fi
îndoitul amenzii prevăzută mai
sus. R. al c. a fost înființat prin
Legea pubi. Mon. Of. 84/1913. Fir­
mele înscrise în R. c. sunt obligate
a-și procura brevetul industrial în
baza căruia pot funcționa, fără a-
îfst brevet nu pot fi induse în R.
c. Societățile cc operative nu sunt
suj use înmatriculării în R. c. (L.
Cooperației art. 31).
Registrul cadastral funciar,
după terminarea operațiunilor ca­
dastrale pe teren, delegatul cadas­
trului (v. c.) va calcula suprafața
imobilelor măsurate, redactează în
ordinea numerilor topografici R. c.
el cuprinde: a) numărul topografic
al parcelelor și indicarea părții de
hotar în care se află proprietatea,
ramura de cultură, clasa și îmbu­
nătățirile aflate pe bunurile imo­
biliare; suprafața parcelelor în
hectare și m. p. venitul net cadas­
tral (v. c.) numele și pronumele
posesorilor, porecla și domiciliul,
câte un ex. din R. c. se va preda:
Direcțiunei cadastrale, judecăto­
riei pt. redactarea foilor funduare
(v. c.); comisiunei cad. pt. clasifi­
carea și evaluarea proprietăți'rr
(v. c.) R. c. va fi întocmit pe co­
mune.
Regiunea ad-tivă, (Dr. adm.)
este o unitate ad-tivă superioară,
intermediară între stat si județe.
In 1929 s’a înființat prin legea ad-
ției locale, sub titlul de „Directora­
te ministeriale" în număr de 7; cu
sediul: București, Craiova, Timi­
șoara, Cluj, Cernăuți, Iași și Chi-
șinău. Directoratele însă nu au pu­
tut avea o viabilitate pentru că
constituția prin art. 4, interzice îm
nărțirea teritoriului afară de jude­
țe și comune, și astfel nu li s’a Pu­
iuț acorda personalitatea juridică;
fiind conduse de un exponent poli­
tic al guvernului, toată activitatea
sa ad-tivă a fost abătută delà ade­
vărata sa cale; atribuțiunile erau
acordate directorilor ministeriali
— 526
pe cale Ide delegațiune, modifica­
bile și revocabile, ceia ce a dat a-
cestor unități un caracter hibrid,
provizoriu și neisprăvit; n’au rea­
lizat descentralizarea '.ad-tivă, de­
cât într’o mică măsură din cauza
opoziției chiar a ministerelor și pt.
că multe atrib. erau relative la or­
ganizarea internă și nu în folosul
publicului. Nu aveau un patrimo­
niu nie . buget propriu. R. există în
Jugoslavia (Banovine) pers, juridi
ce (v. c.) sub conducerea unui ban
având drepturi și atrib. bine pre
cizate (Statul exte împărțit în 9 R
în plăsi și comune). Cehoslovacii
este împărțită în 5 R. cu persona
litatea juridică. Polonia este împ
în Voevodate; tot asemenea și Bel
gia și Austria în provincii. Pentru
prima dată la 1862 s’a procedat la
împărțirea Regatului în 4 regiuni:
Moldova de jos și sus; Muntenia și
Oltenia, numite prefecturi generale.
Legea jud. din 1872 admite asocia­
țiile județene pt. anumite lucrări.
Proiectul din 1909 avea un caracter
regionalist. Tot așa proiectul Carp
1912 înființa 6 regiuni, în frunte cu
câte un director regional, consiliu
regional și comitetul regional. In
fiecare regiune erau 4 directori re­
gionali; directorul ad-tiy era prezi­
dentul regiunei. Consiliul era com­
pus din câte 2 membrii delegați de
județe. Alt proiect a fost în 1918 al
partidului liberal care împărțea
Regatul Vechiu în 7 regiuni, repre­
zentate de câte un consiliu compus
din prefecți, președ. consiliilor ju­
dețene și primarii capitalelor de
județe. Cel mai important proiect a
fost a lui C. Argetoianu în 1921 ca­
re împărțea România în 9 regiuni,
cu consiliu compus din delegați ai
județelor și muncipiilor câte 1 de
fiecare și membrii de dr. In frun­
tea regiunei era prezidentul regiu­
nei ca organ al nuferii centrale, cu
atrib. de control și tutelă asupra
jud. municipiilor, plăși și comune.
Proiectul urmărea un regim tutelar
regional de deconcentrare; el redu­
cea numărul județelor și structura
lor era așa fel că jud. V. Regat, tre­
ceau Carnații în Ardeal și Prutul
în Basarabia.
Regiuni de constatare a impo­
zitelor au fost înființate prin L-
 Reglementarea — Regulament
pubi. M. O. Nr. 1/1933. Terit. țării
se împarte în 9 R. d. c. Reg. I mu­
nicipiul București, 11 județele Ilfov,
Fiasca, Muscel, Constanța, caliacra.
Teleorman, i’ranova si Buzău cu
reșed. în București. 111 Craiova: pt.
jud. Meaedinți, Dolj, Gor.j, Vâlcea,
Homanați, Argeș și Olt. iv Galați:
cu jud. Brăila, Duina, R.-Sărat, ni-
tova, Tecuci, Tulcea. Ismail, C. Al­
bă, Covurlui și Caliul. V lași, cu
jud.: Iași, Roman, bacău. Neamț,
Vaslui, Fălciu. Bălți, Sorocoa, 'Ii-
ghina, Lăpușna și Orhei. VI Cer­
năuți, cu jud.: Suceava. C.-Lung,
Baia, Botoșani, Dorohoi. Cernăuți,
Hotin, Storojineț, Rădăuți. VII Bra­
șov, cu jud.: Brașov, Făgăraș, Ciuc
Trei Scaune, Mureș, Sibiu, Târnava
Mică și T. Mare, Odorhei. VIII Cluj,
jud. Cluj, Alba, Turc'a. Someș, Nă-
săud, Sălaj, Satu-Mare. Maramu­
reș, Bihor. IX Timișoara: cu jud.
Timiș, Arad, Severin, Caraș și Hu­
nedoara. Fiecare R.. de C. este con­
dusă de un director regional, for­
mând fiecare câte un directorat re­
gional. Atribuțiunile directorului
sunt: supraveghează întreg serviciul
de constatare a impozitelor; pri­
mește și centralizează debitele, se
pronunță asupra scăderii sumelor
ce nu se mai pot încasa; întrunește
în fiecare lună pe toți inspectorii
regiunei pt. examinarea mersului
general 'al lucrărilor; apără inte­
resele trustului în fața curților de
apel; ordonanțează clielt. ce-i sunt
delegate; este șeful întregului per­
sonal de constatare al regiun-i.
Fiecare regiune are două servicii,
de constatare pt. impozite directe
și indirecte, subîmpărțite în servi­
cii. Pe lângă fiecare regiune func­
ționează 3 inspectori regionali de
constatare (v. c.) ca organe de con­
trol și inspecție sub directa autori­
tate a directorului regional. Ca or­
gane ale D. d. c. sunt administra­
țiile de constatare (v. c.), 54 la nu­
măr în toată țara. Județele sunt îm­
părțite în circumscripțiuni'de con­
statare în frunte cu câte un con­
trôlera (v. c.). ajutat de unul sau
mai mulți controlori ajutori. In
1934 s’a preconizat desființare R. c.
Reglementarea produefiunei,
D'.con. po1.'' înseamnă menținerea
unui echilibru între producție și
— 527 -
consumație pt. bunul mers al vieții
economice și al societății. Dacă se
produce prea puțin rămân trebuin­
țe nesatisfăcute, iar dacă se produ­
ce prea mult rezultă risipă de bo­
gății și pierderi de forțe. Econo­
miști explică această reglementare
prin legea cererei și ofertei, care
spune că „lucrurile valorează mai
mult sau mai puțin, după cum sunt
produse în cantitate mai mult sau
mai puțin suiicientă pt. trebuințele
populației.
Regruparea comunelor, v. Te­
ritoriu ad-tiv.
Regulament, (Dr. const.) este un
fel de lege, care are norme de con­
duită obligatorie, cu sancțiuni, însă
cari nu sunt făcute de puterea legiui­
toare, ci de obiceiu de puterea exe­
cutivă. Este un fel de legiferare
prin delegație de către puterea exe­
cutivă pe cale de regulament. Reg.
este alcătuit în cadrul sau temeiul
unei legi. In majoritatea cazurilor
Reg. desvoltă dispozițiunile unei
legi și le complectează, fără a putea
modifica principiile acesteia. Reg.
are putere de lege și instanțele jud.
sau ad-tive judecă sau procedează
conform prevederilor regulamen­
tului, fără a avea drept a cerceta
legalitatea reg. de obiceiu sunt în­
tocmite de miniștrii și supuse apro­
bării Regelui. R. sunt acele făcute
de șeful statului pe cale de decrete
regulament cu caracter imperativ
și general și cu atribut de ordin
constit. pt. asigurarea aplic, legilor
sau crea organizațiuni ad-tive, etc.
R. de ad-ție pubi, al căror întoc­
mire este ordonată de o lege și au
de scop a. o complecta; Reg. simple
sau ordinare în care șeful statului
statorește singur și din proprie ini­
țiativă, în măsura puterilor confe­
rite. R. alcătuite de miniștrii ca
șefi ai departamentelor pt. organi­
zarea personalului sau pt. determi­
narea uncr reguli de procedură ad-
tivă. R. întocmite de prefecți în
materie de poliție ad-tivă; R com.
sau municipală alcătuite de consi­
liile respective în materie de hi-
gienă, salubritate, edilitate, poliție
comunală, înființări de impozite și
taxe, sau alte venituri și pt. org.
diferitelor servicii, R. județene pri­
vitoare la: salubritatea publică.
 Regulamente
higiena, curățirea Străzilor și cana-
lurilcr, întreținerea drumurilor, po­
milor, măsuri de paza, incendiilor,
organizarea pompierilor, înființare
de taxe, poliția târgurilor, sanita­
re, etc.
Regulamente comunale, după
legea ad-tivă din 1929 comunele pu­
teau întocmii cu aprobarea autori
tații tutelare Regulamente în cari
să se reglementeze: higiena, salu­
britatea și poliția comunală: R. de
edilitate comunală, R. de municipa-
lizare, R. de veniturile comunale și
taxele percepute, R. de poliție co­
munală (106—114). R. înainte de a
fi puse în aplicare vor trebui pu­
blicate în foile oficiale. R. sunt vo­
tate de consilii și aprobate de au­
toritatea tutelară.
Regulamentul Organic, (Dr.
rom.) a fost un fel de constituție
dată Principatelor Române în tim­
pul ocupației rusești (1928—1834), a
fost elaborat de o comisiune com­
pusă din delegații ambelor Princi­
pate, sub controlul gen. Chiselef și
prezidată de fostul consul rus Min-
ciakaj. Comisiunea din Țara Rom.
a fost compusă din boierii: Grigore
Băleanu ban, Gheorghe Filipescu
vornic, Ștefan Bălăceanu logofăt,
Al. Vilara hatman și Barbu Stir-
bey; din Moldova: Costache Pașcani
vistiernic. Mihai Sturza vornic,
poetul Costache Conache vornic,
Iordache Catargiu vistiernic și Gh.
Asachi. După multe discuții apro­
bat de Poartă R. O. a intrat în vi­
goare la 1 Iulie 1831 în Tara Rom.
și 1 Ian. 1932 în Moldova, prin a-
ceasta s’a dat o mai bună organi­
zare Princip, creindu-se fiecăruia o
„adunare obștească*' compusă din
câte 150 membrii, cari alegeau pe
Domn, stabileau birurile asupra ce­
tățenilor și perceperea veniturilor
(luaturilor) și cheltuelilor (datori­
lor) statului (art. 51), cari până la
această dată au fost o manevră ru­
sească în scopul de a anexa Princi­
patele menținând privilegiile boie­
rești ca: șerbia, clara, scutirea
dări pt. boierii, etc. totuși a avut
părțile sale bune, Principatele au
fost guvernate în spirit unitar; s’au
reglementat situația puterilor în
Stat, regimul administrativ și juri­
dic, politica învățământului, condi-
528 -
țiunile agrare și economice, etc.
toate acestea erau reglementate pt.
ambele Principate. Arbitrarul Dom­
nului i s’a pus capăt. R. O. a fost
acordat de ruși la cererea boierii­
lor din ambele Princip, a contri­
buit, fără voia rușilor, la unirea
celor două Țării. R. a fost înlocuit
la 1858 cu convențiunea delà Pa­
ris. In 1848 R. O. a fost ars în semn
de ură față de ruși.
Regulamente sanitare comu­
nale .Ț județene, fiecare municipiu
pt. raza lui și fiecare județ pt. toate
comunele aparținătoare, sunt obli­
gate să aibă un regulament de sa­
lubritate publică (v. c. care va pre­
scrie normele pt.: a) ridicarea și
depozitarea gunoaielor și lăturilor;
b) curățenia și stropirea străzilor,
piețelor și a curților private; c) în­
grădirea, curățirea și cultivarea
locurilor virane și higiena solulu;
d) crearea și întreținerea parcuri­
lor, grădinilor publice, locurilor de
joc pt. copii și terene de sport; e)
poliția înmormântărilor, transpor­
turilor de cadavre, cimitirelor și
crematoriilor; f) întreținerea și su­
pravegherea capelelor mortuare a
cimitirelor și a localului pt. obduc-
țiuni; g) înlăturarea cauzelor de in-
fecțiune a instalațiunilor nesănă­
toase și a fumului; h) construirea
și întreținerea latrinelor, hasnale-
lor și racordurilor la rețeaua pu­
blică; i) construirea si întreținerea
fântânilor, puțurilor și a apelor de
care se servește populația sau din
care se adapă vitele; k) controlul
locuințelor; 1) controlul localuri­
lor publice și a localurilor de con­
sumație; m) construirea și întreți­
nerea abatoarelor: n) controlul ali­
mentelor și băuturilor; o) elimina­
rea surselor sau cauzelor de zgo­
mot inutil și dăunător, liniștei pu­
blice în comunele urbane, stabilind
penalități pt. reprimarea lor; p)
executarea prescripțiunilor sanitare
obligatorii în timpul construcției și
reconstrucției caselor destinate pt.
localuri de utilitate publică; r) coo­
perarea autorităților de stat și ju­
deț in lupta contra boalelor infec-
țmase si sociale; s) stabilirea ordi­
nelor în care se vor realiza diferite
lucrări publice. Acest regulament
va fi valabil numai după ce a fost
 Regularea — Remizeri
aprobat de Ministerul muncii, să­
nătății și ocrotirilor socale.
Regularea definitivă a buge­
tului se iace pnmr o ie„e specială
până la 1 Febr. al anului care ur­
mează după încheierea exercițiu­
lui. Legea va fi însoțită de memo­
riul Curții de conturi de răspunsu­
rile aiteritelor administrații la ob­
servațiile Curții de conturi, (aii.
164—165 L. c. p.).
Reichspräsident, se numește ca­
pul statului Germaniei (v. c.), ales
de totalitatea alegătorilor germani,
pe 7 ani. Reprezintă Germania în
afară și înlăuntru; numește guver­
nul, funcționari și ofițerii. Este șe­
ful armatei, are dr. de amnistie;
actele lui sunt contrasemnate de
miniștrii. Poate guverna prin de-
crete-legi.
Reiehsrath, se numește consiliul
federal al statelor germane, alcă­
tuit din reprezentanții statelor fe­
derale; fiecare stat are un vot; sta­
tele mai mari pt. fiecare milion de
locuit, un vot în plus, fără a putea
avea mai mult de din numărul
total al voturilor. Atrib. sale sunt:
legislative, consultative și ad-tive.
Are dr. a se opune legilor votate
de Reichstag', în care caz președin­
tele repUbl. este obligat a supune
legea unui referendum popular.
Reichstag, se numește parla­
mentul german, compus din depu­
tati aleși de toți cetățenii germani
de 20 ani împliniți, pe termen de
4 ani. Se întrunește de drept în
prima Miercure a lunei Nov. Poate
fi disolvat de președ. republicei.
Atrib. sunt de ordin legislativ pt.
întreg imperiul german (v. c.). Mo­
dul de alegere a fost statorit prin
legea din 27 Anr. 1920. mod. 24 Oct.
1922, .31 Dec. 19’3 și 12 Martie 1924.
Numărul deputatelor variază dună
numărul alegătorilor cari votea­
ză. In 1933 era de 640 deputati, în
1924 erau 469 deputati.
Reichswehr, expresiune, cu care
în Germania se numește armata
regulată și care se traduce: „apă­
rarea mmeriului".
Reintegrare, repunerea din nou
într’o funcție sau slujbă, de unde
un funcționar a fost înlăturat; re­
stabilirea unei situații anterioare.
— 529 —
Religia, este totalitatea dogme­
lor bisericești, legătura dintre Dum­
nezeu și om; e „naturală" când o-
mul ajunge la cunoștința dependen­
ței de D-zeu și a adevărurilor re­
ligioase pe cale naturală; „supra­
naturală“' când adevărurile ei omul
le cunoaște prin revelatiune, mai
ales prin învățăturile lui Isus Hr.
Religiile sunt: monoteisle, bazate pe
credința într’un singur D-zeu și po­
liteiste, care admit mai multi „D-
zei“ monoteiste sunt: creștinismul,
Judaismul, Mahomedanismul, etc.
După cele mai nouă statistici, re­
ligiile pământului se împart astfel:
creștini 613 milioane, necreștini 1
miliard, 120 milioane. Creștinii
sunt împărțiți: în Europa 410 mi­
lioane, în Asia 37 milioane, în Afri­
ca 134 milioane, în Australia și Po-
linezia 12 milioane. Necreștini tră­
iesc în Europa 16 milioane, în Asia
888 milioane, în Africa 151 milioa­
ne, în America 14 mii. în Australia
44 milioane. Dintre creș.ini 290 mi­
lioane sunt catolici, 160 mlioane or-
todoxi și 166 milioane protestanți.
Dintre necreștini 16 mii. evrei, 227
mii. mahomedani, 310 mii. confu­
ciani, 215 mil. brahmanisti, 140 mil.
budhiști, 47 mil. șintioști etc. (v. Glo­
bul pământesc. Confesiune. Culte).
Noul cod civil stabilește că R. co­
piilor al căror părinți aparțin ace­
leași R. urmează pe părinți; dacă
nu sunt de aceiași R. fiecare copil
va urma relisnunea părintelui de
sexul său. Părinții hotărăsc odată
pt. totdeauna religiunea fiecărui co­
pil prin declarațiunea de căsătorie
(v. c.) sau cu prilejul nașterii.
Remiză, este o anumită sumă
cuvenită chelnerului din suma de
plată a consumatorului reprezintă
aprox. 10% din suma totală.
Remiterea datoriei, (Dr. com.)
este actul prin care creditorul re­
nunță în mod gratuit de a cere
plata totală sau parțială. R. fiind
volountară se aseamănă cu dona-
țiunea; poate fi expresă când con­
stă dintr’o declarație expresă a cre­
ditorului; sau tacită când rezultă
din împrejurări sau fapte. R. mai
noat.e fi silită în caz de concordat,
(v. c.).
Remizeri de bursă, sunt man-
34
 Reni — Represiunea
datari ai agenților oficiali de pe
lângă burse (v. c.) au atribuțiunile
ce le sunt date de agenti pe lângă
cari sunt atașați; nu pot încheia
în numele lor operațiuni de bursă.
Reni, comună urbană în jud. Is­
mail. 11.956 loc. Reședința plășii R.
2051 clădiri, 2659 gospodării, 371 în-
trepr. inel, și comerc. Judecătorie,
poștă, cfr. în loo. Port la Dunăre.
Autorități județene la Ismail 53 km.
Rentă, este un venit produs de
o avere fără ca proprietarul să fi
contribuit cu vreo muncă. „R. via­
geră" este o sumă pe care o per­
soană o primește pe viată, fie ca
o contra valoare a proprietăților
sale folosite ele altcineva, fie ca un
ajutor din partea statului ca re­
compensă a unor servicii făcute.
Repaus duminical, este regle­
mentat de legea R. d. din 23 Iunie
1925 și Regulam, din 24 Iunie 1925.
Prevede că stabilimentele comer­
ciale și industriale cari întrebuin­
țează salariati sunt obl. a-le acor­
da un repaus de 24 ore în zile de
Duminecă și sărbători legale (v. c.),
începând dela ora 6 dim. până la
acea oră a doua zi. Când salariati
după confesiunea lor vor avea și
alte sărbători religioase, li se va
acorda rep. Legea R. d. nu se apli­
că: micilor meseriași, cari lucr.
singuri sau cu copii lor. cu obl. ca
să tină închise prăvăliile. Ucenici
se consideră salariati. In zile de R.
d. se pot ținea deschise sau vinde
Pe piață până la ora 10: măcelă­
riile, mezelăriile. lăptăriile, franze-
lăriile, pescăriile, prăv. de zarzava­
turi, fructe, ouă, pasări: se acordă
o jumăt. oră peste termen pt. în­
chidere. Până la 12 băile publice.
Vor fi deschise toată ziua: hoteluri,
hanuri, cafenele, cofetării, plăcin­
tării, ceinării, restaurante, berării,
bodegi, farmacii, spitale, sanatorii,
aziluri, florării, lu'stragerii, prăv.
de desfacerea benzinei și uleiuri. In
aiunul anului nou sau crăciun da­
că va fi duminecă nu* se animă R.
d. Stabilimentele comerciale pot. fi
deschise în zilele de duminecă si
sărbători legale, când în acele zile
ar fi bâlciuri sau iarmaroace. Orele
de închidere înt.renr. comerciale se
fixează de Minist. muncii și vor fi:
ora 19 în zile de lucru și ora 20
- 530 -
ajun de sărb. cu un repaus de 2
ore la prânz.
Repausuri pentru jandarmi,
în timpul patrulării jandarmii (v.
ac. c.) pot face repausuri pt. a-și
ajusta încălțămintea, echipamentul
(10 minute), R. mijlociu 1—3 ore,
când serviciul durează peste 6 ore.
R. mâți 4—6 ore, când serviciul
întrece peste 12 ore. R. mare se fa­
ce sub acoperiș. Comunele sunt
obligate a se îngriji de local pt. R.
Repertoare de legi, sunt lu­
crări prețioase pt. ad-țiile publice.
In ad-ție se cunosc R. Paul Pârjo-
lescu. Repert. cuprinzând legile, de­
cretele, regulam, jurnalele, deci-
ziuni și circulări în ordinea crono­
logică și alfabetică, delà 1 Apr.
1916—1924. D. Ieșan, Repertoarul le­
gilor. decretelor și regulamentelor
publicate în Mon. Of. din 1864 până
în 1931 în vigoare aranjate în or­
dinea alfabetică, cu toate modifică­
rile ulterioare și cu trimiteri la
texte similare; este o lucrare de o
mare importanță pt. autoritățile si
funcționarii publici. A doua ediție
este pubi. în 1934, complectată până
la zi. Se poate comanda la autor.
București, Minist. de interne.
Replică, un contra răspuns la
ceeace ți-a răspuns cineva.
Represism, (Pr. pol.) este mij­
locul prin care o poliție exercită
prin propria sa forță dr. de con­
strângere pt. pedepsirea unei in­
fracțiuni sau violente materiale co­
mise. Mijloacele de represiune pri­
vesc numai pe anumiți indivizi ele
au ca scop descoperirea infractori­
lor și calificarea fantelor din punct
de vedere penal. R. urmează ime­
diat dună comiterea infr. prin prin­
derea infractorilor, dresarea acte­
lor, nerchizitiuni, descinderi la fața
locului, confiscări, arestări, jude-
"a+a. închisoare, etc. toate consti­
tue R.
Represiunea fraudelor în bău­
turile. alcoolice, este reg1. de le^ça
din 4 Iunie 1927, cu Regulam, din
16 Aug. 1929 si prin Ieșea monom
spirtului din 22 Anr. 1932. Cotrolul
și supravegherea nroductiunei și a
comerțului cu băut, alcoolice se fa­
ce de Ministerul de finanțe prin
serviciul R. fr. și o comisiune per"
 Reprezentarea — Reprezentațiune
manentă. Constatarea infracțiuni­
lor se face de minister, ad-tori fi­
nanciari, judecătorul de ocol, or-
.ganele pt. controlul sanitar au
drept să inspecteze localurile în
'Cari se fabrică sau depozitează bău­
turi să se asigure de calitatea lor,
.să verifice registrele comercianțilcr
.și depozitarilor, să ia probe din
băut, din orice loc, dresându-se pro­
ces verbal; probele luate sunt sigi­
late și se înaintează serv, agricol
județean cari le transmite ministe­
rului pt. analiza în laboratorii au­
torizate, cari în termen de 15 zile
restitue ministerului rezultatul ana­
lizei, care încunoștiințează pe agen­
tul care a luat probele. Procesele
verbale de, contrav. se înaintează
Minist. de finanțe și 1 ex. se predă
•contravenientului. Minist. dă deci-
ziune de amendă cu dr. de apel la
tribunal în 10 zile. Contrav. se pe­
depsesc toate cu amenzi delà 1000
până la 200.000 lei, aplicată în pro­
porție cu cantitatea și felul fraudei
•constatată. Pedeapsa închisorii se
pronunță de tribunal, la cererea
ministerului, (v. art. 73—81).
Reprezentarea comercială, în
materie comercială este reprezen­
tarea care poate fi dată. în afară
■de modurile prevăzute de dreptul
comun și prin înscrierea împuter­
nicirii în registrul, comerțului din
circumscripția căruia se află sediul
principal al întreprinderii repre­
zentantului. împuternicirea se va
publica în Monitorul Oficial. Când
legea cere forma scrisă, precum și
pt. contractarea de operațiuni pe
credit, reprezentarea trebuie să fie
expresă și dată prin act scris. Re­
prezentarea dată pt. anumite ope­
rațiuni autoriză pe reprezentant să
facă toate actele necesare nt. înde­
plinirea lor. Față cu cei de al trei­
lea reprezentarea tacită se socotește
generală și cunrinde toate actele
necesare îndeplinirii sale. Repre­
zentarea roate fi oricând revocată
sau restrânsă. Renun+area ,1a drep­
tul de revocare sau restrângere este
nulă, în afară de cazurile când le­
gea dispune altfel, Reprezentantul
nu va rutea revoca sau restrânge
reprezentarea când este dată și în
interesul reprezentantului. Repre­
zentarea încetează prin moartea
531
sau incapacitatea reprezentantului.
Reprezentanța națională, (Dr.
const.) se compune din Adunarea
deputaților și senatului, care îm­
preună alcătuesc puterea legiuitoa­
re. La noi este sistemul bicameral
țv. c.j.Constit. prin art. 42 prevede
că „membrii adunărilor reprezintă
națiunea; la începutul fiecărei le­
gislații adunările își aleg biu-
roul, președinți și vicepreședinți.
Iile funcționează după regulamen­
tele lor speciale. Fiecare hotărâre
se ia cu majoritate de voturi. Adu­
nările țin ședințe cu jumătate plus
unul din membrii înscriși în ape­
lul nominal. Voturile se dau prin
ridicare și ședere, prin viu grai,
sau prin scrutin secret. Adunările
au drept de a amenda o lege; de a
face anchete; de a trimite miniștri­
lor petițiuni. Membrii adunărilor
au drept a face interpelări, la cari
miniștrii sunt obligați a răspunde;
în timpul sesiunilor nu pot fi ur­
măriți, sau arestați decât cu auto­
rizația adunării; ei se bucură de
imunitate parlamentară. Membrii
ambelor camere sunt alesi pe 4 ani
(42—63 Const.). întrunirea Corpuri­
lor legiuitoare are loc la 15 Oct. a
fiecărui an. Durata sesiunei este de
5 luni. Ședințele sunt publice; când
interese generale o cer ele pot fi se­
crete. Funcționarea la un loc a
ambelor adunări în R.. naț. au loc:
a) când după indicațiunea Regelui
are loc desemnarea și alegerea suc­
cesorului dintr’o dinastie străină,
art. 78—79; b) când numesc locote­
nenta regală și la moartea Regelui;
c) când R. n. primește Regența al­
cătuită de Rege sau când o nu­
mesc, art. 83; d) când primesc ju­
rământul Regelui; e) când își dau
consimțimântul ca Regele să fie tot
deodată șeful unui stat străin; f)
nt. revizuirea constituției și d"s°m-
narea art. «upuse revizuirei. Actele
făcute de R. n. poartă numele de
legi-decrete. Regulamentul Organic
(v. c.) o numea „obșteasca aduna-
narc“.
Reprezentațiune, für. const.) în­
seamnă alegerea unui număr mai
restrâns de cetățeni chiar și a uu
nuia singur care primește manda­
tul de a exercita funcțiunile de stat
sau ad-țiunile locale și a îngriji de
34*
 Republică — Responsabilitatea
îndeplinirea lor. R. lucrează în nu­
mele statului sau a membrilor cari
au ales în mod nelimitat, după cea
mai bună cunoștință a sa; spre deo­
sebire de mandatul civil (v. c.) unde
mandatarul funcționează după in­
strucțiunile da.e de mandant, sau
acele definite de lege. Art. 33 Const,
declară că „toate puterile emană
delà națiune, care nu le poate exer­
cita decât prin delega,iune, tiu. a
principiile și regulele așezate prin
constituțiune. Acest articol repre­
zintă victoria democrației în lupta
pt. câștigarea drepturilor și liber­
tăților; consfințind principiul că
„națiunea este detentoarea. izvorul
tuturor puterilor statului. Cum to­
talitatea acestei națiuni nu poate
exercita direct această funcțiune,
din cauza extensiunei teritoriale;
numărului mare de cetățeni, deo­
sebirilor de vârstă, de sănătate, de
maturitate, gândire, a mijloacelor
de comunicație, etc. s’a recurs la
sistemul reprezentațiunei care dă
posibilitatea ca în mod indirect
să-și poată spune cuvântul.
Republică, (Dr. const.) o formă
de guvernăm, unde poporul exerci­
tă direct suveranitatea prin dele­
gați aleși de el și în care orice ce­
tățean poate ajunge președinte al
R. In Europa sunt 17 state R. în
America 21.
Reșița, corn, urbană în jud. Ca-
raș. 20.008 loc. Reședința plășii R.
2690 clădiri, 5812 gospodării, 422
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poșta, cir. întrepr. metalurgice, u-
zine de fier Reșița. Autorități juu.
Oravița la 56 km.
Responsabilitatea ad-tivă, se
numește răspunderea ce o are sta­
tul sau autoritățile pubi, sau func­
ționarii lor pt. actele ilegale făcute
de agenții lor prin cari s’au vătă­
mat drepturi particulare. Se nune
în condițiuni deosebite de acelea a
dr. 1 rivat. Statul, lucrează ca ;-tat
suveran de putere politică și Stat
persoană juridică prin serviciile
sale numeroase ce alcătuesc ad-ția.
întrucât serviciile oubliée sunt for­
mate și conduse de indivizi, func­
ționând uneori în afară de inten-
țivnile legiuitorului, producând pa­
gube particularilor administrați.
Aceste pagube pot avea diferite na­
— 532 —
turi și cauze generatoare deosebite
și pronolema se pune „că cine tre-
nuie sa ^es^agubv-asvà pe cel vătă­
mat’. In dr. iranctz pi. nrana uată
a fost soluționate prin celebra „Le-
clarațiune a drepturilor omului“ (v.,
c.) care aa'ibuia întreaga responsa­
bilitate funcționarilor; admițând
resp. statului într’un singur caz al
exproprierii pt. uti.ita,e publică,.
Această teorie a fost aplicată în.
Franța până la sfârșitul sec. XIX
dela care dată s’a aarnis principiul,
responsamataçii a..-ț.m în a. i um ne
acte. La noi s’a admis principiul
R. statului rezultat din actele ad-
tive, care este de dacă destul de
veche. Constit. din 1866 a admis-
principiul resp. Statului pt. dau­
nele cauzate particularului. Legea
Curții de Cas. 1905 dispunea că
„partea vătămată de un regula­
ment sau ne o ordonanță tăcută
cu călcarea legii de către ad-ții, să
se adreseze instanțelor ordinare
pt. daune-interese. Constit. din 1923-
prin art. 17 menține dr. particu­
larului de a ii despăgubit în caz
de expropriere pt. cauză de utilita­
te pubi, iar prin art. 99 preveder
„orice parte vătămată de un de­
cret sau uispozițiune semnată sau
contra semn, de un ministru care
violează un text al Const, sau legi.,
poate cere statului în conformita­
te cu dr. comun, despăgubiri bă­
nești pentru prejudiciul cauzat.
Art. 107 prevede: „cel vătămat în
dr. sale, printr'un act ad-tiv de au­
toritate sau de gestiune făcut cu
călcarea legilor și regulam, fie
prin reaua voință a autorității ad-
tive de a rezolva cererea privitoare
la un drept, poate face cererea la
instanțele jud. pt. recunoașterea
dr. său“. Legea Content', ad-tiv re­
produce în art. 6 principiile Con­
stit. Statului funcț. rublici preve­
de responzabilitatea statului, jude­
țelor și comunelor rezultate din
vătămările aduse particularilor de
funcț publici. Răspunderea statului
comunelor sau jud. poate rezulta
conf. art. 107 Constit. din actele de
autoriiate (v. c.) ale ad-tiuni!or Pe­
cari se cer următoarele condițiunR
să fie un act de autoritate sau de
gestiune (v. c.) orice alt act ad-tiv
care nu întrunește însușirile aces­
tea nu poate duce la răsp. ad-țiu-
 Responsabilitatea
mei. Să fie făcut cu încălcarea le­
gilor sau regulam.; dacă actul este
făcut în marginile stricte a unei
legi chiar dacă rezultă daune pt.
particular, reclamatiunea nu este
.admisă. Reclamantul să fie vătă­
mat într’un drept iar nu într’un
simplu interes. Autoritatea publi­
că răspunde și pentru faptele ad-
tive V. c.) săvârșite de funcționari
in exercițiul funcțiunei. Cererile de
daune interese se judecă de Con­
tenciosul ad-tiv (v. c.l. In contra
actelor de guvernământ, de co­
mandament militar (v. ac. c.) și
fapte de război nu este admisă ac­
țiunea în contencios.
Responsabilitatea funcționarilor
publici, (Dr. discipl.) este de două
feluri. In afară de exercițiul funcț.
sale în caz de crime, delicte neres-
pectarea de angajamente etc. în
aceste cazuri răspunde ca orice
particular după regulele dr. co­
mun, uneori calitatea de funcțio­
nar constitue „o circumstanță a-
gravantă“ (v. c.l.In exercițiul
funcț. sale legale poate comite fap­
te de natură penală ca: sustragere
de bani publici, desființare .de ac­
te, luare de mită, violare de domi­
ciliu etc. în aceste cazuri resp. va
fi determinată de Codul penal- (140
urm.) care a consacrat un capitol
special „crimele și delictele comise
de funcț. pubi. în ex. funcțiunei
lor“. In alt caz funcț. în ex. funcț.
poate face acte sau fapte care să
cauzeze un prejudiciu cuiva, „gre­
șelile în timpul serv.“ cari sunt de
două feluri: „greșeli de serviciu“
acele re cari un funcț. le poate să­
vârși din cauza defectelor inerente
naturii Isale omenești, dar având
în ftotdeauina 'intențiunea de a-și
îndeplini conștiincios serviciul, fă­
ră gândul de a cauza vre-un preju­
diciu. Ex. din nebăgare de seamă
va îndruma o petiție la altă auto­
ritate decât cea competentă, cau­
zând ragubă particularului. In a-
cest caz particularul nu are acțiu­
ne contra funcționarului, ci în
contra ad-ției nt. despăgubire;
funcționarul va răspunde față de
autoritate, care are toate mijloace­
le de-ai aplica anumite sancțiuni.
„Greșeli personale de serviciu“
sunt acele comise de funcț. cu in­
— 533 —
tențiunea evidentă de-a pricin.ii
pagube. Ex. Când funcț. în loc de
a da curs unui act, l-a reținut la
sine sau l-a distrus. Toate abateri­
le delà legi ale funct. sunt greșeli
personale, presupunând intențiu­
nea de a îndeplini serviciul în con-
dițiuni ilegale. Criteriul de deose­
bire este „intențiunea'1'. In acest
caz. particularul lezat are acțiune
contra ad-ției care la rându-i poa­
te chema în garanție ne funcțio­
nar, sau chiar contra funcționaru­
lui personal. Pentru prima dată
în dr. francez s’a prevăzut princi­
piul responsabilității funcț.; la 1789
când prin art. 15 al „Declarației
drepturilor“ (v. c.) se prevedea:
..Societatea are dr. a cere socotea­
lă oricărui agent public de admi-
nistrațiunea lui“. In privința a-
ceasta Constit. prin art. 31 preve­
de: .„Nici o autorizare -prealabilă
nu este necesară pentru a se exer­
cita urmăriri contra funcț. pubi,
pt. faptele ad-țiunii lor. de părțile
vătămate, rămânând însă, neatinse
regulile speciale în privința mi­
niștrilor. Cazurile și modul urmă-
rirei se vor regula prin anume
legi". Iar art. 13 din statut prevede:
„Când funcționarul săvârșește un
fapt prin depășirea limitelor man­
datului său, a sferei atribuțiunilor
sale legale sau prin abuz de pute­
re și acest fapt lezează pe particu­
lari, atunci statul, județul sau co­
muna, legalmente răspunzătoare,
vor putea chema în garanție pe
funcționarul, autorul faptului, pt.
a fi făcut bănește răspunzător
Funcționarul în contra căruia s’a
făcut o reclamație nefondată său
temerară, va avea (dr. a cere în
justiție daune interese“. Art. 14.
Leg. Contenc. prevede: „Cererile
în justiție, vizate prin legea de fa­
ță, vor putea fi îndreptate nu nu­
mai contra ad-țiunei respective,
dar încă în mod solidar și perso­
nal în contra ad-torilor cari au
semnat actul, în cazul când aceste
cereri au de obiect plata unor des­
păgubiri pt. prejudicii cauzate sau
daune pt. întârziere“. Rezultă deci
că pt. greșeli personale de servi­
ciu, răspunderea este solidară, în­
tre funcț. și ad-ție. In toate cazu­
rile când este vorba de călcarea le­
gilor din partea funcționarului, a­
 Responsabilitatea — Resortisanți
trage responsabilitatea sa. Ordinul
legal al superiorului scutește pe
funcț. inferior de răspunderi. (V.
ordin).
Responsabilitatea ministerială,
V. Miniștrii.
Responsabilitatea penală, le­
giuitorul penal împarte viața omu­
lui în i perioade: a) până la 8 ani;
infracțiunea comisă de un copil
mai mic de 8 ani deplini nu se pe­
depsește (v. Cod. penal); 8—15 ani
se presupune că nu există răspun­
dere; când minorul a comis infrac­
țiunea cu discernământ dar dă o
pedeapsă mai ușoară. La 20 de ani
împliniți este majoritatea întreagă
și se aplică răspunderea întreagă.
Majoritatea civilă ei-.te la 21 de ani.
Crimele comise de un minor sunt
considerate delicte, se judecă de
tribunalele corecționale; când au
existat complici majori se judiecă
de juriu, (v. Majoritate. Adolescen­
ță).
Restabilizare, (Finanțe) înseam­
nă stabilirea unui curs forțat al
monedei (v. c.) după situația pieții,
care este în funcție de valoarea
mărfurilor și de viteza de circula­
ție a banilor. R. înseamnă opera­
țiunea financiară care are de scop
reducerea, micșorarea cursului,
hârtiei monetare a unui stat a
cărui monedă a fost stabilizată
(v. c.) 'a un curs prea urcat, în ra­
port cu puterea de cumpărare a a-
celei monede. R. tinde a ușura pe
debitori; R. își are importanță pt.
comerțul cu străinătatea; ea tin­
de la sporirea exportului prin efte-
nirea banilor cari pot fi ușor pro­
curați de exportatori și restrânge­
rea importului prin valoarea mai
scăzută a monedei, în raport cu al­
te monede străine; de unde urmea­
ză o scumpire a mărfurilor în in­
terior și chiar a vieții și implicit o
sporire a monedei în circulație,
însemnează o reducere a acoperi-
rei metalice a unei monede stabili­
zată, iar pentru plusul de acope­
rire (stocul de aur sau devize) să se
emită o nouă cantitate de monedă.
R. se face atunci când se constată
că stabilizarea (v. c.) monedei s’a
făcut la un curs prea urcat. Ur­
mările R. sunt: sporirea monedei
în circulație, scumpirea mărfuri­
— 534
lor în interior și o ușurare pt-
banca de emisiune a statului a că­
rei ohi. pt. acoperire metalică se-
reduce la o cotă stabilită, iar pt.
plusul de aur emite noui monede
(v. Inflație, Stabilizare, Revalori­
zare).
Restaurante, SUnt acele loca­
luri unde se vinde consumatorilor-
așezați la mese în orele ide mân­
cări calde și reci, ca accesoriu la
mancare: vin, bere, țuică și ra­
chiuri. Vânzarea se face în baza,
unui brevet (v. c.) liberat de Direc­
țiunea gen. a Monopolului alcoolu­
lui. Un R. la 800 loc. în corn, urb-
și 500 în corn, rurale. Consumația,
băut, spirt, nu este permisă înain­
te de ora 7 dim. și nu poate conti­
nua peste ora 10 seara în com.,
rur. și ora 1 noaptea în orașe. Du­
mineca și sărb. legale este oprită,
înainte ue ora 12. Ad-ția monop-
pcate autoriza vânzarea peste ora
1 noaptea în orașe; în com. rurale-
peste ora 10 pt. restaurantele apro­
piate de gări, porturi. (203 . Leg-
Monop. Spirt. 1932). R. sunt des­
chise toată ziua, băuturi pot servi
u -i in 4 mpul mesei. (10 Reg..
L. repaus dum.) (Peste ora permi­
să se pot vinde numai cu autori­
zarea Minist. de finanțe în baza,
unei taxe. (v. deciz. 7446/1929, 205-
Leg. Spirt. Mon. Of. 140/1930). Cla­
sificarea rest, se face de o comi-
siune în sate compusă din prim-
pretor, medic de circ. în orașe de-
poliție. Patronii cari întrebuin­
țează noaptea dela ora 10 femei pt.
muncă trebue să ceară aut. Minist..
muncii prin insp. respective cu a-
rătarea numărului și serv. împli­
nit. Contravenția se constată de
poliție și jand. Restauratorii nu
pot depăși un beneficiu de 30% a-
s-upra nrețului de cost al mărfi i-
Sunt obl. a avea liste de preturi
t-”*' d T’»<nila"i. L. speculei 16 Iul.
1923). R. în comunele rurale reșe
dințe de preturi sau judecătorii se-
pot deschide unul la 1500 loc. în-
afară de numărul celorlalte debi­
te. Nu se pot deschide mai aproa-
pe decât la 100 m. în linie dreaptă
în apropiere de școală sau biseri­
că.
Resortisanți, (Dr. int.) se nu-
vențiunile internationale cari sta-
 Restitutio — Reviste
bilesc relațiuni comerciale sau
„modus-vivendi“ (v. c.) se numesc
supușii statelor contractante, do­
miciliati pe teritorul statului con­
tractant.
Restitutio in integrum, (Dr. ro­
man) a reda cuiva deplinătatea u-
nei posesiuni știrbite. Principiu de
drept roman.
Retorsiune, (Dr. int.) se nu­
mește în Dr. internațional mijlocul
de a constrânge în mod pacific pe
un stat să nu-și exercite dr. sale
în prejudiciul celorlalte State, prin
diferite interdicțiuni sau măsuri
ca de ex. împiedecarea importului
din alt stat, prin taxe vamale ex­
cesive și speciale; Statul contra
căruia sa luat asemenea măsuri
ia și el aceste măsuri silind pe ce­
lalalt stat să-și schimbe sistemul,
să-și retragă măsura care-1 preju­
diciază.
Retragerea, (Milit.) este pozi-
țiunea militarului eșit, definitiv din
activitate sau rezervă (v. c.), în­
cetând pt. dânsul obligațiunea de
serviciu militar. Ofițerul din acti­
vitate sau disponibilitate (v. ac.
c.) este trecut în R. pt. limită de
vârstă infirmitate. incapacitate,
purtarea rea obicinuită, vădită in­
tenție sau neglijarea serviciului,
lipsă de conștiinciozitate în onoarea
ofițerilor. Pt. limită de vârstă: ofi­
țerii inferiori Ia 55 ani, Loc. Col.
61, Colonelii 63; Gen. brigadă 65;
gen. div. 67; gen Corp. l,a 70 ani.
Retroactiv, (Dr. const.) este
principiul după care o lege se a
plică numai din momentul apari­
ției sale; ea nu dispune pt. trecut
art. 1 C. civ. spune: Legea dispun3
numai pt. viitor, ea nu are efect
retroactiv. Parlamentul poate vota
legi cu caracter retroactiv; ex. le­
gile interpretative (v. Interpreta­
rea legilor) sau legilor penale, cari
au efect R. când sunt mai blânde.
O lege care va vătăma drepturile
câștigate va fi o lege retroactivă;
o lege care respectă dr. câștigate
(v. c.). este o lege neretroactivă. R.
are efect că toate faptele petrecute
înainte de apariția unei legi se
pot judeca dură această lege chiar
dacă ele au avut loc sub imperiul
unei alte legi vechi.
535
Reuter, agenție, de comunicat
diverse știri din lumea întreagă, în
Londra. Inf. în 1849 de germanul
Reuter Paul Juliu.
Revalorizare, (Fin.) înseamnă
o creștere a valorii banilor, fie
prin reducerea prețurilor la măr­
furi, deflație (v. cf), fie prin adop­
tarea pe cale legală a unei unități
monetäre mai scumpe si prin cal­
cularea tuturor cifrelor economice
pe baza monedei mai scumpe. Ti­
are efect: încasările statului pre­
cum și salariile scad în proporția
scumpirei banilor; dacă prin o
măsură legală nu se reduc dato­
riile, taxelo vamale etc. debitori:
nu pot plăti, instituțiile de credit
sufere pierderi, datoriile statului
trebuiesc plătite după quantumuT
nerevalorizat. Taxele vamale devin
relativ mai urcate, ceiace îngreu­
nează schimbul de mărfuri. Toate
acestea pot crea perțurbațiuni o
conomice. De acea R. trebue făcută
cu multă precautiune.
Revelafiune, în doctrina bise-
r; ceașcă este actul prin care Dum­
nezeu se face cunoscut pe sine;
ființa sa, planurile sale, creaturii
raționale. D-zeu fiind ființa abso­
lută, spirituală și care nu cade sub
simțuri, omul n’ar fi putut ajunge
să-l cunoască dacă el nu se desco­
perea. R. este „naturală“ care poa­
te fi observată cu ajutorul minții,
din observarea naturii a sufletului
omenesc, a evenimentelor istorice
„supranaturală" când D-zeu se fa­
ce cunoscut prin mijloace cari nu
pot fi înțelese decât prin credin­
ță.
Revista Administrativă, or­
gan al asociației ' funcționarilor
ad-tivi din Ardeal, apare lunar sub
conducerea unui comitet redactor.
T. Moisil. Red. si adm. Cluj, Str.
Berde 3. Abon. 400 lei anual.
Reviste de drept, România
Administrativă anul XVI Buc.
Parcul Delavrancea al. A. abon.
300. Curierul Administrativ an II
Abrud, abon. 300 lei an. Revista
Administrativă an. XII Cluj, Ber­
de 2. abon. 300 lei an; Administra­
ția Română Periam (Timiș) organ
al Asociației notarilor. Plasa Buc.
G. Panu, 300 Iei. Pandectele Ro-
 Revizorate — Rezerve
mâne Buc. C. Victoriei abon 800
lei. Dreptul an LX Buc. Str. Spiri­
don 300 lei. Curierul Judiciar an
XLI Buc. Artei abon 1000 lei. Ju-
risprudența Generală an X. Buc.
Artei abon. 1000 iei. Jurisprudența
Română an XIX Buc Rahovei, 300
lei. Buletinul Curților de apel IX.
Buc. Rahovei 200 lei. Pandectele
săptămânale an 8 Buc. Sărindar
700 lei, Revista de _dreptjenai și
știința penitenciară? ,an 14 Buc.
Șos. Iancului 200 lei. Bucovina re­
vistă de drept Cernăuți Iancu
Flondor 7 abon. 700 lei. Revista ju­
diciară Cluj Palatul Justiției a-
bon. 800 lei. (v. toate c.). Buletinul
Curților de apel 200 lei. Informator
Judiciar 200 Iei, Revista de drept
500 lei, bilunare. Ardealul juridic
Cluj, 400 lei, lunare. Revista de
drept public 800 lei trimestrială
Buc. Bursei. Toate se not abona
la Librăria Alcalay, abonamentul
este anual. Revista funcționarilor
publici fondată în 1925, organ a1
Societății generale a funcț. pubi.,
Red. și ad-ția, Buc. Palatul Funcț..
publici, riața Victoriei. Revista de
jurisprudents Buc.
Revizorate școlare, SUnt insti-
tuțiuni de ad-ție, control și îndru­
mare al învățământului primar, în
fiecare județ este câte un R. având
în frunte câte un revizor, numit
dintre învățătorii titulari, mai
vechi în grad. întreținerea R. este
în sarcina județului.
Revizuire, (Contenc. adm.) este
actul prin care o aut. judecat, sau
ad-tivă cercetează din nou o aface­
re judecată anterior; acțiunea în
R. are loc înaintea instanțelor ad-
nve dela 'are eman( a deriziune,
luată de baz i unor acte eronate
sau falșe. R. se poate cere de păr­
țile interesate. Art. 11 Reg. Statut
dă dr. funcționarului a cere revi­
zuirea deciziunei ide condamnare,
dacă se constată că actele în baza
cărora s’a luat dec. au fost falșe.
Se poate cere revizuirea pensiei pt.
erori de fapt cu privire la timpul
servit, la ret.ribuțiune, vârstă și e-
rori de acte (42 Leg. pens.). R. este
admisă pt. .toate chestiunile pro­
cedurale cari nu ar fi prevăzute
de legi speciale. (288 Pr. civ.)_.
Curtea de Conturi poate revizui
— 536 -
un cont asupra căruia va fi dat o
deriziune sau ideclarațiune defini­
tive, bazate pe acte pe cari curtea
n ; avut în vedere la pronun­
țarea deciziunei. R. are loc când
partea interesată s’a adresat în
Casație. R. pune în desbatere în­
treaga afacere sau numai părțile
cari se cer a fi revizuite.
Revocarea din serviciu, v.
Dreptul disciplinar în Anglia.
Revolufie, schimbarea violentă
în guvernarea țării, însoțită de
lupte, (v. Complot. Rebeliune).
Revue Internationale sciences,
ad-tives, este publicațiunea Insti­
tutului internațional de științe ad-
tive, cu sediul la Bruxelles; unde
are și redacția și ad-ția în Rue de
la Brasserie 16. Publică articole
ad-tive, statistice și financiare, cu
colaborarea celor mai proeminente
condee ad-tive din toate statele eu­
ropene. Abonament 15 Belgas a-
nual.
Rezervă, (Milit.) este pozițiunea
militarului care încetează definitiv
de a mai face parte din cadrele
active ale armatei, dar care este
însă susceptibil de a fi întrebuin­
țat într’un serviciu în timp de pa­
ce sau răsboi, până la limita de
vârstă (v. c.) Ofițerul este trecut
în R. prin demisionare din arma­
tă sau prin trecerea din oficiu pt.
următoarele: 2 ani împliniți în
disponibilitate (v. c.) de interese,
limită de vârstă căsătorie ne au­
torizată, ocuparea unei funcț. pu­
blice. Pt. limită de vârstă ofițerii
se trec la: 50 ani ofițerii inferiori;
52 ani maior, 54. Lt. Col.; 56 Colo­
neii, 59 Gen. de brigadă; 61 Gen. de
div. 63 Gen. de corp. Prevestirea
pt. trecerea în R. se face la 1 Ian.
al fiecărui an. Ofițerul chemit
temporar în armată are toate
drepturile (22—31 L. pubi. M. O.
83/C.-L
Rezervă, fondul de .... este creat
de instituțiile financiare și comer­
ciale prin rețineri din venitul curat
a cărui menire e să acopere unele
pierderi neprevăzute.
Rezervă testamentară, (Dr. civ.)
este c parte din avere pe care le­
gea o asigură copiilor ca drept la
moștenirea, lăsată de părinți și de
 Reziliere — Romanafi
care aceștia nu pot dispune pe ca­
ie de testament.
Reziliere, este un mijloc prin
care u act ad-tiv poate fi desfiin­
țat prin vcința părților, sau prin-
tr'un nou acord între acestea. R.
unilaterală este atunci când buna
înțelegere a părților nu se poate
realiza: ex. contracte de mandat,
de închirieri etc.
Rezina Târg, com. rur. în jud.
Grhei, reșed. plășii R. 3545 loc. ju­
decătorie, secț. jand. poștă în loc.
cfr. Mateuți 6 km. Prefectură, tri­
bunal Orhei la 60 km.
Rex regnat, sed non gnbernat.
Regele domnește dar nu guvernea­
ză. L 7amoyski (1541—1605) în Die­
ta Poloniei.
Requiem, serviciu divin pt. morți
la rom. catti.
Riscuri, (Comerț) sunt pier­
derile suferite prin caz fortuit a
unor lucruri, cari au făcut obiec­
tul unei convențiuni. R. .le supor­
tă fie debitorul fie creditorul, ex.
când un negustor a cumpărat și
achitat marfa în fabrică, pierderi­
le suferite cu transportul le sufere
«el; când însă a comandat marfa și
a preluat-o în prăvălia sa, riscu­
rile le suportă fabricantul.
Rociu, corn, rurală în jud. Ar­
geș, reșed. plășii Dâmbovnic, 1919
loc. judecătorie, poștă, jandarmi
în loc. cfr. Leordeni la 18 km. Pre­
fectură. tribunal Pitești la 22 km.
Rodna, com. rurală în jud. Nă-
săud, reșed. plășii R. 4878 loc. ju­
decătorie,. percepție, secție jand.
P. t. t. cfr. în loc. Prefectură, tri­
bunal în Bistrița la 50 km.
Roman, v. Imperiul.
Roman, județ în Moldova măr­
ginit la V. cu jud. Neamț, la N. cu
jud. Fălticeni, la N. E. cu jud. Iași,
la S. cu jud. Vaslui. Capitala Ro­
man cu suprafața de 1880 kmp. cu
Reședința plășilor Roman, Mir­
cești, I. G. Duca. Notariate 43 corn.
Tur. 66 sate 216. Percepții Roman,
Trifești, Dămienești, Mircești și I.
G. Duca, cu 15 agenții, judecăto­
rii: Roman, Dămienești, Mircești,
Băcești, I. G. Duca. Licee: lie. „Ro­
man Vodă“ băeți, lie. de fete Stur- i
za Constantino, Seminarul Sf.
— 537 —
Gheorghe, școala profesională.
Școli sup.: de comerț, șc. elementa­
ră de comerț, șc. medie de agri­
cultură. Aparține Circ. Curții de
Apel, Insp. pol. și sigur., Insp. șco­
lar, Insp. gen. Zoot., Insp. sanitar,
Insp. agronomic Iași, Insp. mun­
cii Bacău. Direcțiunea poștală,
Dir. finan. Iași. Mitropolia Roman.
Alege 4 deputati, 2 senatori, 32
cons. jud. Prefect Dr. Ioan Bădă-
rău. Secretar gen. Alex. Teodo-
rescu. Șefi de serv. P. Gall, M.
Enescu, R. Racoviță, I. Vărlan.
Primpretori: Alex. Tebeica, Ștefan
Zalomir, loan Teodorescu. Func­
ționari jud. 100. Cifra totală a
bug. pe 1933: Venituri și chelt.
20.944.944. Bănci: B. Națională, B.
Romanului, B. Industria și Co­
merț, B. Unirea, B. Creditul Mă­
runt, B. Suceava, B. Salariaților
Publici, în Roman, B. Băceștilor în
Băcești. Industrii: Fabrica de za­
hăr Danubiana, fabr. dje făină, fa­
brica de ulei, fabr. de tăbăcărie,
fabr. de bomboane, toate în Ro­
man. Lungimea șoselelor naț. 108
km. județ, 193 km. N-rul gospodă­
riilor 35.425, clădiri 34,427, întrepr.
ind. și comerc. 2409. Stema jud.
Scut roșu cu trei spice de grâu de
aur, așezate vertical lângă altul.
Simbol., marea producție de cereale
a județului.
Romanați, județ în Muntenia.
Capitala Caracal. Suprafața 3560
kmp. cu 271.288 loc. din cari 246.568
loc. pop. rur. cu densit. 76 loc. pe
kmp. Reședința plășilor: Corabia,
Caracal, Piatra Balș, corn, urba­
ne: Caracal, Corabia. Balș. Notaria­
te 127. corn. rur. 129, sate 252. Au­
torități județene în Caracal. Licee:
de băeți „I. Asan“, liceu de fete, șc.
normală de fete, profesională fete,
menaj, șc. de comerț, meserii, toate
în Caracal. Alege 6 deputati, 3 se­
natori, 30 cons. jud. Prefect Ion E,
Veleanu. Director Prefectură N.
Predescu Secretar gen. Vasile M-i-
teesou. Primpretori: Ion Dobrescu,
Filip Trifon, Cristea Lilov, N.
Enescu. Cifra totală a veniturilor
pe 1933: 24.795.111 lei, cheltuelile
23.274.351 lei. Lungimea șoselelor
naț. 241 km. jud. 455 km. N-rul
gospodăriilor 54.7T6; clădiri 55.896,
întrepr. ind. și com. 2836. Stema:
 Roluri — România
Scut albastru tăiat. In câmpul su­
perior un snop de grâu de aur; în
câmpul inferior un pod de aur
peste valuri de argint. Simbolizea­
ză bogăția în grâne si trecerea Du­
nării la Zimnicea de către arma­
tele române în răsboiul pentru ne­
atârnare.
Roluri de impozite, sunt regis­
tre de contribuțiuni întocmite de
circumscripțiunile de constatare,
după matricole (v. c.) pe suburbii
și comune. In ele se trec toți con­
tribuabili, pe străzi în ordinea nu­
merelor de case, cu toate impozi­
tele ce contribuabilul are de plată
efectiv în comuna respectivă. Ele
mai cuprind încasările și dobânzile
survenite. Se preschimbă în fie­
care an. încheierea lor se face a-
nual de către perceptor.
Românești, corn, rur» în jud.
Tighina, f. reșed. plășii C.ogălnic.
4887 loc. Judecătorie, jandarmi, cfr.
poștă, în loc. Prefectură, tribunal
Tighina la 88 km.
România. Evoluțiunea istorică a
org. politice. Transformările prin
cari a trecut organizarea statului
până în sec. XV este greu de pre­
cizat, pt. că români ne având o
con-stituțiune scrisă, vechiul drept
public român se bazează pe tradi-
țiune, obiceiul pământului. în tra­
tate, în hrisoave și în cronografele
țării. Istoria politică română are
cinci perioade: a) din cele mai
vechi timpuri până la înființarea
Principatelor (1290 Munt. și 1355
Mold.); b) delà întemeierea Princi­
patelor până la Mihai Viteazul
(1593); c) delà Mihai Viteazul până
la Regulamentul Organic (1831); d)
delà Reg. Org. până la 1918 și e)
delà 1918 până în prezent. In pri­
ma perioadă găsim în Țările Ro­
mâne populațiune compusă din
geți și daci, a căror înrîurire, du­
nă cucerirea romană a rămas ne­
însemnată. După cucerire de către
romani, Daci'a a devenit provincia
împăratului, unde au fost trimise
trunele cele mai bune, iar coloniștii
romani au fost așezați în târgurile
și orașele părăsite de daci și prin
locurile cele mai bune: Ardeal,
Banat. Oltenia. Orașul cel mai im­
portant era Sarmisegetuza, fosta
reședință a lui Decebal și noua re­
— 538 —
ședință a guvernatorului roman,
uncie se adunau deputății cetăților
Daciei în consiliu pt. a hotărî de-
interesele locale și a numi pe dre­
gători. Unele orașe ale Daciei (v,
c.) aveau „jus italicum" (v. c.) fiind
scutite de impozite funciare, capi-
tațiune (v. c.), aveau magistrati a-
leși, etc. Guvernul este acela al
municipiilor, cari erau orașe su­
puse, cărora romanii le dau dr. d&
cetățenie în schimbul unor sarcini
(munus capere), fără a avea dr. de
a distribui justiția. Fiecare oraș,
avea magistrații săi aleși, cari îl
administrau. In cetăți erau corpo-
rațiuni, sau colegii de meșteșugari,
având fiecare câte un patron. Epo­
ca de înflorire a Daciei n’a durat
mult din cauza năvălirilor barbare
și din cauză că Aurelian în anul
274 a părăsit Dacia, trecând peste
Dunăre. Unii istorici au susținut
că odată cu Aurelian s’au retras
din Dacia toți -coloniștii romani,
alții din contră, că acesta s’a re­
tras numai cu oștirile sale; fapt
este că din amestecul dacilor cu
romanii a eșit un element nou:
„românii“. Dintre năvălitori cei ce
au exercitat cea mai mare înrâu­
rire asupra Țărilor Rom. au fost
slavii și bulgarii, dela cari s’au
împrumutat moravuri, dneptul în
instituțiunile politico-sociale, până,
la imperiul româno-bulgar al fra­
ților Assan (1186). Perioada II. în­
ființarea Principatelor. In secolul
XII—XIII găsim în Dacia diferite-
principate sau Voevodate: al Bâr­
ladului. Moldova de sus. Banatul
Severinului, Maramureș, etc. Mu­
nicipiile cari luaseră o desvoltare
frumoasă, după părăsirea Daciei
de romani au dispărut; locuitorii
părăsindu-le. le-au uitat chiar și
numirile, întrebuințând numele de
„cetate1'. In această epocă încep să.
ia ființă sate și târguri; mai târ­
ziu iau ființă orașele, cuvânt de
origină maghiar „vâros“ ceeace
dovedește influența celor ce veneau
de peste Carpați. închegarea Prin­
cipatelor române s’a făcut sub ac­
țiunea unui curent de imigrare în
Tara Rom. și Moldova a români­
lor din Ardeal, prin veacul -al 13^
lea, cum și acțiunei politice a lui
Radu Negru, principe de Făgăraș
în Muntenia și Dragoș Vodă din
 România
Maramureș in Moldova. Fundato­
rii așezămintelor publice în Țara
Rom. sunt frații Assan, întemeie­
torii imperiului româno-bulgar.
Acțiunea de unificare a fost aju­
tată de faptul că Ungaria atunci
se afla sub guvernarea unui copil
„Ladislau IV“ ameninț" ță de răs­
coale interne, momentul era opor­
tun pt. a rupe legăturile de vasa­
litate. Radu Negru, după ce a cu­
rățit țara de tătari, a supus Ba­
natul Severinului și rupt orice le­
gături pu Ungaria, suindu-se pe
tron a luat titlul de „Ion Radu
Vodă“, cu mila lui D-zeu, voevod
al Țării Rom. și ban al Severinu­
lui. Organizațiunea politică în e-
poca de formațiune era acea a „ab­
solutismului domnilor“. Domnul a-
vea puteri nețărmurite, drept de
viață și de moarte asupra poporu­
lui. După art. 4 al tratatului din
1391 dintre Mircea cel Mare și Ba-
iazid, capul statului era eligibil în
sensul că se alegea dintre descen­
dență fostului domn „din osul
domnului“. Alegerea se făcea de
către mitropoliți, episcopi și bo­
ieri; în urmă se aclama și de po­
por. Puterea legiuitoare o exercita
domnul împreună cu adunarea ță­
rii, compusă din mitropoliți, egu­
meni, episcopi, boieri, proprietari
rurali, căpitanii'de răsboiu, etc. A-
dunarea nu avea caracterul unei
reprezentanțe, ci era mai mult con­
sultativă și se convoca de Domn în
împrejurări grele pt. țară. Domnul
nu era ținut să respecte propune­
rile adunării; el avea concentrate în
mâinile sale puterea executivă, le­
giuitoare și judecătorească. Drep­
tatea se distribuia de el sau în nu­
mele lui. Domnul judeca ajutat de
o adunare „divan“ compusă din
clerul înalt și boieri, al jcăror vot
era consultativ. Domnul avea drep­
tul de viață și moarte cu totul dis­
creționar; principiul autorității, lu­
crului judecat nu era cunoscut; se
putea anela la Domnul următor
contra hot. predecesorului și jude­
cățile nu se mai terminau. Nu se
făcea deosebire între domeniul sta­
tului și al Domnului. Clasa popo­
rului mai influență în stat era cl.
boierilor (v. c.) cărora se încredin­
țau funcțiunile publice Dregătorii
la început erau piatiti cu pămân­
— 539 —
turi ce li se dau; mai târziu Dom­
nul le dădea lefuri fixe, sau le da
o parte din veniturile diferitelor
moșii. Perceperea impozitèlor (v.
c.) se făcea după sistemul cislei
(v. c.) fixându-se o sumă oarecare
pe sat, iar locuitorii o repartizau
între ei. Armata se înîățișează. ca
o putere organizată. Mircea cel
Mare în Țara Rom. și Petru Mușat
în Moldova, sunt întemeietorii ar­
matei permanente. Mai înainte
erau oștiri improvizate. Cei mai
buni oșteni se numeau „tarabani“
și se îndeletniceau cu portul arme­
lor din tată în fiu. Celelalte arme
erau: sulițari, roșii de tară, vână­
tori. călărași, aprozi, garda dom­
nească, seimeni. Șefii se numeau:
spătar, căpitan, vătaf, sutaș, căprar.
Armele erau: sabia, sulița, scutul,
arcul cu săgețile, măciuca, coasa și
săcurea. Poporul era împărțit în:
„rumâni și vecini“ (v. c.). locuitori
a căror situație se deosebea de a. al­
tor clase, ei erau un fel de robi,
obligați să muncească în cuprinsul
unei moșii boierești, pe care se
aflau, fără să o poată părăsi; une­
ori' ei aveau și moșiile lor. Mult
timp -a fost o stare care se rezuma
la exploatarea nemiloasă a țărani­
lor, cari de multe ori pt. a scăpa
de sarcinile grele ce li se cereau,
fugeau peste fruntarii, sau de pe
moșiile boierești pe cele mănăsti­
rești, unde erau mai hine tratați.
„Moșneni“ și „răzeșii“ (v. ac. c.)
erau țăranii liberi, cari îsi păstrau
moșiile lor, de multe ori aceștia
cădeau în rumânie din cauza mi­
zeriei și a greutăților vieții. In ur­
ma numeroaselor emigrațiuni Și
răscoale țărănești în 1746 s’a hotă­
rât desrobirea țăranilor, dându-li-
se moșiile ce le ocupaseră, plătind
o anumită sumă de bani. In epoca
fanariotă Domnii încetează de a
mai fi electivi, ei sunt numiți la
Constantinopol. Această epocă deși
este o epocă de decădere, <©a este
o epocă de progres d. p. d. v. al
dreptului public; instituțiunile . de
stat iau forme mai determinate;
noțiunea de stat face un pas îna­
inte. (Pentru a cunoaște org. ad-
tivă a se vedea: județ, comună, o-
rașe, plasă). Ideile revoluțiuneî
franceze delà 1789 pătrund și în
principate și revoluția lui Tudor
 România
Vladimirescu, căpitanul plășii Clo-
șani, scapă țara de epoca fanario­
tă. Prin tratatul dela Cetatea Al­
tă (1822) Turcia se obligă să res­
pecte anumite privilegii. Adunările
Principatelor aleg pe Domn iar
poarta îl confirma. Rusia rezer-
vându-și dreptul de censura prin
consulul său. In prima parte a tra­
tatului se proclamă oarecum au­
tonomia Principatelor. Prin trata­
tul delà Adrianopole (1829) se in­
stitue două comisiuni pt. org. Prin­
cipatelor. Regulamentul Organic
(v. c.) votat de adunările legiuitoa­
re a Principatelor a fost pus în
vigoare la 1831 și timp de .27 ani
a ținut loc de constituție. El are
o însemnătate mare căci deși opera
streinilor, cuprindea întreaga orga­
nizație politică și ad-tivă a state­
lor; e primul pas spre regimul par­
lamentar constituțional; în ele se
găseau mai toate principiile con­
stituției actuale, separațiunea pu­
terilor, repriezentațiune națională,
începuturi de descentralizare, in­
dependența magistraturei, etc. Prin
tratatul delà Paris (v. c.) Rusia re­
nunță la protectoratul asupra Ță­
rilor Rom. Principatele au fost pu­
se sub protectoratul celor 7 puteri:
Franța, Anglia, Italia. Prusia, Tur­
cia, Austria și Rusia. Acest tratat
asigură navigațiunea ne Dunăre,
(v. Statutul Dunării). La congres
plenipotențiarul francez Valewski
propune unirea principatelor. S’a
hotărât instituirea unei comisiuni
speciale de unificarea legilor și
consultarea poporului. In 1857 s’au
întrunit „divanurile ad-hoc“ (v. c.)
ale Principatelor, cari și-au expri­
mat dorințele formulând „declara­
ția celor patru puncte“ (v. c.). Al
doilea congres lin Paris 1858, a
semnat „convențiunea constituțio­
nală“ (v. c.) a Principatelor, care
așeza ne temelii mai democratice,
mai liberale organizați unea țărilor.
Convențiunea a fost în vigoară până
la 2 Iulie 1864, când a fost înlocui­
tă cu „Statutul“ (v. c.) promulgat
de Cuza și confirmat de tară prin
plebiscit. La 24 Ianuarie 1859 Prin­
cipatele Rom. s’au unit, contopin-
du-se într’un singur stat, cu un
singur Domn, în persoana lui Alex.
Ion Cuza, cu o singură adunare
legislativă, cu un singur minister
— 540 —
în capitala țării. București. Prin
actul adițional al convențiunei din
1858 se ; revedea și un senat, com­
pus din mitropoliți, episcopi; cei
mai vechi generali ai armatei și
64 membrii, din cari 32 numiți de
Domn. Statutul a fost înlocuit cu
constituțiunea (v. c.) din 1866, care
a fost în vigoară până la 1923, când
s’a pus în aplicare noua constitu­
ție în vigoare.
România. Modificări teritoriale.
Din contopirea românilor, «cuceri­
tori și colonizatori cu dacii băști­
nași, s’a născut poporul român.
Retras la început în văile Carpa-
ților, el s’a desvoltat și s’a întins
dealungul râurilor, pornind delà
izvoare, până ce i-a fost oprită ca­
lea de cele trei mari râuri
Dunărea la sud. Nistrul la est și
Tisa la vest. Toată regiunea cu­
prinsă între aceste trei mari râuri
alcătuia „Dacia Homană". Peste a-
cest ținut, după retragerea lui Au­
relian în anul 274, au năvălit po­
poare barbare, iar românii s’au re­
fugiat în văile munților, în locuri
sigure, iar când hoardele barbare
se îndepărtau și românii se retră­
geau la câmpie. Astfel a dus o via­
ță de secole întregi cu instituții
patriarhale. Abia în sec. XIII, când
invaziile barbare încetează, româ­
nii reapar cu organizatiunile lor
etnice și s’au grupat în formațiuni
politice noui. O fantezie a istoriei
a vrut ca tocmai „leagănul națiu-
nei române“. Ardealul, să nu se
poată constitui în stat independent,
deoarece unul din popoarele bar­
bare năvălitoare „ungurii“ s’au a-
șezat în sec. IX-lea între Tisa și
Dunăre, s’au întins spre est până la
poalele Carpaților, că astfel națiu­
nea română în sec. XIII—XIV intră
în viața politică, desmembrată în
trei părți: la nord și la est de Car­
pati s’a alcătuit Principatul neatâr­
nat al Munteniei și la est, între
munți și Nistru se întindea Princi­
patul Moldovei. Delà Aurelian pt.
prima dată Mihai Viteazul, Voevo-
dul Munteniei, cucerește Ardealul
și la 1599 se încoronează la Alba-
Iulia ca Domn al acestei provin­
cii, iar în 1600 cucerește Moldova,
realizându-se astfel unitatea poli­
tică și teritorială a poporului ro­
 România
mân; deși vremelnică această uni­ provinciile deslipite de vitregia
re, căci în 22 Aug. 16o0 Marele Voe- vremurilor s’au unit cu patria ma­
vod fu ucis mișelește, totuși unirea mă. Prima a fost Basarabia, apoi
tuturor românilor a fost testamen­ Bucovina și Ardealul în anul 1918,
tul politic lăsat de Mihai Viteazul în 1913 Dobrogea nouă. Noul Stat
generațiilor viitoare, in diferite român întregit are o suprafață de
rânduri românii ardeleni s’au răs- 295.094 kmp. iar la 1918 avea o
vrătit contra stăpânirii maghiare: populație de 17.267.966 loc. dintre
la 1794 a fost revoluția lui Horia; cari români erau 13.062.806 loc. sau
la 1848 a lui lancu. Cele două Prin­ un procent de -75.7% pe când toate
cipate, Moldova și Muntenia, duc celelalte naționalități laolaltă erau
o viață deosebită până în sec. XVII de numai 24.3% din populația țării.
ele au întreținut raporturi de va­ Comparând situația din Transil­
salitate cu turcia care le garanta vania la 1910 și 1930 constatăm că
integritatea lor teritorială. De abia la sate proporția românilor crește
în sec. XVIII turcii calcă în pi­ delà 59.5% la 62.7%, iar cea a un­
cioare capitulațiile și impun Țări­ gurilor scade delà 26.4% la 21.4%;
lor române un regim umilitor. Sta­ la orașe românii cresc delà 19.6%
tele vecine profitând . de slăbirea la 35.0%, ungurii s ad d:ela 62% la
imperiului otoman încep să rupă 38%, germanii scad delà 15% la
fâșii din Țările române. Austria 13.3%.
în înțelegere cu Rusia pune la ca­
le anexarea Munteniei, ocupă și Tratatele de pace încheiate după
păstrează vremelnic Oltenia. Prin marele răsboiu, prin cari s’a recu­
pacea delà Passarovics (1718) Aus­ noscut alipirea acestor provincii la
tria a anexat Banatul Olteniei, re­ România au fost: cu Austria la
stituit în 1739 prin tratatul delà Saint Germaine en Laye, la 10
Belgrad. La 1775 a răpit Bucovina Sept. 1919, ratificat prin L. pubi.
datorită slăbiciunii Porții, pe care M. O. 140/1920; cu Bulgaria la
a căutat să o rut-enizeze. La 1812 Neuilly sur Seine la 27 Nov. 1919,
prin tratatul delà București, Rusia ratif. Leg. M. O. 135/1920; eu Ger-
a răpit Basarabia, punând Prutul mania la Versailles, 28 Iunie 1919,
ca hotar; la 1819, după răsboiul ratif I.eg. M. O. 134/1920; cu Turcia
Crimeei, s’a restituit de ruși jude­ la Lausanne, 23 Iulie 1923, ratif.
țele Cahul, Bolgrad și Ismail pe Le,g. M. O. 189/1924; cu Ungaria la
care rușii ni le-au luat, iar la 1878 Trianon, 4 Iunie 1920, ratif. Leg.
prin tratatul delà Berlin. La 1859 M. O. 126/1920. Cu Rusia s’au în­
cele două Principate Române s’au cheiat acordurile delà Geneva în
unit într’un singur stat. învierea 1934 pt. luarea legăturilor diplo­
țărilor române începe în 1821 cu matice între România si Rusia,
Tudor Vladimirescu.Căpitanul plășii prin cari aceasta din urmă recu­
Cloșani din jud. Mehedinți, care noaște status-quo teritorial actual
izgonii pe greci din țară; ea sporii al României și renunță la Basara­
în 1848, ajungând până la actul bia.
unirii din 1859 prin alegerea unui România. Poporul și teritorul.
singur Domn. Apoi încheierea unei
dinastii naționale; cucerirea inde­ Regatul României este un stat na­
pendenței noului stat român și înăl­ țional, unitar și indivizibil. Terito­
țarea României la rangul de Re­ rul Rom. este nealienabil. Supraf.
gat în 1881. Statul modern a fost Românei este de 295.049 kmp. cu o
creat cuprinzând deocamdată mai populație de 19.041.200 loc. (în 1934),
puțin de jumătate din Dobrogea.
Era un s+at cu o formă geografica din care români 14.426.622 sau 76%
ce-și întindea brațele pt. a îmbră­ din numărul loc. ou o densitate de
țișa provinciile pierdute. Realiza­ 61.2 loc. pe kmp. Din aceasta pop.
rea integri'ății teritoriale a Româ­ rur. este 15.200.888 sau 79.9%, iar
niei era o necesitate vitală pt. Sta­
tul român și astfel după marele locuitorii la orașe 3.841.312, sau
războiu mondial, rând pe rând, 21.1%.

541
 România
Populația Rom. repartizată după loc nu reprezintă decât 24%, cei
originea etnică (limba maternă) mai numeroși sunt ungurii, 7.7%,
în 1930 urmează evreii cu 6.4%, apoi ger­
manii cu 4.1%, rușii cu. 1.2%, ru­
Loc. după origine Numărul tenii cu 1.3%, iar celelalte minori­
etnică lor %
tăți toate sunt sub 1%.
Din tabloul de rep. popul, pe pro­
Români 13.717.372 76 vincii vedem că cea mai măre, atât
Unguri 1.395.355 7,7 ca întindere, cât și ca populație este
Germani 747.683 4,1 Ardealul, formând 29.7% din popu­
Evrei 1.137191 7,4 lație și 34.6% din teritoriu; urm.
Ruși 231 262 1,2 Muntenia cu 23.3% pop. și 17.8%
Ruteni 256 224 1,3 din terit. Basarabia cu 15.9% pop.
Bulgari 163.835 0,9 și 15% lin terit. Moldova 13.5% pop.
Turci 155.068 0,8 și 12.9% terit. Oltenia 8.4% pop. și
Sârbi 57,317 0,3 8.2% terit. Bucovina 4.7% pop. și
Armeni 60.000 0,4 3.5% terit. Dobrogea 4.5% pop. și
Diferiți 175.627 0,9 7.8% terit. Din totalul populației
provinciile au 9.319.058 loc. sa>u
Total: . . I 18.095 532 1100 51.4%. Vechiul Regat 8.776.474 loc.
România este un stat ou o covâr­ sau 48.6%, ca întindere teritoriala
șitoare majoritate de români; ei re­ provinciile laolaltă au 164.872 kmp.
prezintă 76% din totalul populației, sau 55% din terit. (Dobrogea numai
pe când minoritățile etnice la un jud. Caliacra și Duroștor 7726 kmp.).
Populația Rom. repartizată pe provincii istorice în 1930
Supraf. Dens, la 1
Provincia Nr. locuit. % %
în kmp. kmp.

Ardealul 5.592.127 29.7 102.282 34.6 55.7

Muntenia 4 028.303 23.3 52.505 17,8 76.7
Basarabia 2.863.409 15.9 44.422 15 0 64.5
Moldova 2.427.448 13,5 38.058 12,9 67.8
Oltenia 1 519.389 9.4 24.078 8.2 631
Bucovina 854.524 4.7 10.442 3.5 81.7
Dobrogea 812-332 4.5 23 262 7.8 34 9
Total : . 18.095.532 100 295.049 100 61.2
Mișcarea populației României în anul 1932
j

la 1000 lo c .
E x c e d . n a t.
p o p u lația

D ivorțuri

sub 1 an
N ăscuți-
n atu ral
N ăscuți-

Căsăto*

D ecese
D ecese

m orți
Exced.
T o tal

Provincii
vii

rii

A) Mediul rural ș urban întrun te

România 18,426.159 662.049 399.346 262.703 175.137 7.370 11.901 122.184|14.2
Oltenia 1/49.467 57.201 33.424 23.777 15 182 734 1.566 9 25215.3
Muntenia 4,125.526 159.613 84 016 75.597 43.118 2.448 2.865 28 620 18.3
Dobrogea 830.808 36.626 19.539 17.087 8.334 301 636 7 264 20.6
Moldova 2 496 547 106.588 62.751 43.837 24.175 1 372 2170 21.598 17.6
Basarabia 2,933.781 118.238 71.797 46.441 28.124 458 1.515 21.945 15.8
Bucovina 868.745 26.886 16.940 9.946 8 802 119 833 5.514 14.4
Transilvania 3,269.598 97.242 63.548 33.694 28.550 997 1.307 15.746 10 3
Banat 942.892 19 062 19 275 -.213 6.794 365 344 3 440 -0.2
Crișana Maram. 1,408.795 40.593 28.056 12.537 12.058 576 650 7.805 8,9
B) Mediu Rural
România 14.911.172, 583.510Î 332.799I 250.711 145.823 4.5511 8.098 107.580(16.8

— 542 —
 România
C) Mediul Urban
România I 3.514.9871 78.5391 66.547| 11.992| 29.314|2.819j 3.803[ 14.604| 3.4
Din cifrele de mai sus vedem Crișana-Maramureș 8.9, Banatul
că cea mai mare natalitate este în este în descreștere prezentând un
comunele rurale, reprezentând un minus de 0.2 ceeace înseamnă că
excedent natural de 16.8 nașt. la o numărul moliilor depășește pe cel
mie de loc. pe când excedentul nat. al născutilor. In ce privește căsă­
al orașelor este numai de 3.4 la o toriile cel mai mare -număr este în
mie loc. Repartizat pe provincii ex­ Muntenia, apoi Ardeal. Basarabia,
cedentul natural (decesele scăzute etc.; cu privire la divorțuri în pro­
din născuti-vii inclusiv cele sub 1 porție cu căsătoriile cel mai mare
an) cel mai mare este în Dobrogea număr de divorțuri este în Moldo­
20.6 la o mie loc. urmează Munte­ va, urmează Muntenia, Oltenia, Ba­
nia cu 18.3, Moldova cu Ì7.6, Basa­ natul, Dobrogea; cel mai mic în
rabia cu 15.8, Oltenia cu 15.3, Bu­ Bucovina, Basarabia, apoi Ardea­
covina cu 14.4, Arăealul cu 10.3, lul.
Statistica celor născuți-vii pe religii în anul 1931, rep. pe provincii
xX —
O XX >
fi £
05
3
X
o
O xX
CJ OS
E
c
« < xX
o
S
n itari

ozaic
’rovincii •D QJ u. > o U. G
O O o <5 O cL 4= o
4-> □
o u <x O o cC <X o
o £ 2 <u
H O Ô ai m s X
Mediul Rural și Urban întrunite
lomânia 607 144 473.668 47.173 31.674 10.293 17.989 1.956 1.404 1.991 12.586 7.032 1.213 165
Jltenia 50.813 50 669 7 55 7 6 — — 15 22 30 5 7
luntenia 142 401 139 592 140 782 173 146 2 45 153 1.156 35 110 67
lobrogea 30.465 22.396 6 2Ö6 495 46 — 171 23 38 6.946 88 —
Moldova 97 663 89.559 55 4.501 43 26 — 88 39 3.254 14 81 3
îasarabia 106.585 98.086 19 268 2.782 19 2 1.078 665 3.228 3 416 20
Jucovina 25.784 20.449 475 2.802 510 23 11 21 18 1.139 7 304 25
ransilvania 94.964 26.566 33.656 11.708 5.708 12.333 1891 — 376 1.582 ■ 2 118 29
lan at 19.473 11.411 765 6.200 272 423 7 1 204 153 — 28 9
rișana-Mar. 38.997 14.940 12.050 5.107 293 3.967 43 — 468 2.015 5 63 15
Decesele
pe rei.
lomânia 380.251 287.608 28.547 22.401 5.992 12.346 1.274 1.115 868 9.891 6.423 631 3.155
Din acest tabloul se poate vedea sunt minorități adică de abia 0-2%.
proporția minorităților etnice față
de națiunea dominantă. Cele două Statistica celor născuți vii pe sexe
confesiuni gr. ort. și gr. cat. sunt și provincii în 1931 :
confesiuni române. Catolică și pro­
testantă sunt germanii, ungurii, re Total născuți:
form, și unitariană unguri, lipo­ Provincia :
mase. fem.
veni sunt în Basarabia; baptiști în
număr mai mare în Basarabia, Oltenia 26.148 24.669
Crișana și Ardeal evreii sunt răs­ Muntenia 73.083 69.318
pândiți în toată țara, mai nume­ Dobrogea 15 661 14 804
roși în Maramureș. Moldova și Ba­ Moldova 50187 47.477
sarabia, vin apoi Bucovina, Ardea­ Basarabia 54 988 51.597
lul și Muntenia, foarte puțini în Ol­ Bucovina 13.333 12.451
tenia, Dobrogea și Banat. Mahome­ Transilvania 49.0’3 45.951
dani sunt în Dobrogea. Se constată Banat 10 017 9.446
în general că în Oltenia numărul Crișana-Maram. 20 081 18.905
minorităților de orice fel este foarte
mic; din 50.662 născuți de abia 134 Total : . 312.527 294.617

— 543 -
 România
Din tabloul de mai sus vedem că
în acel an s’au născut cu 18.000
bărbați mai mult decât femei.
România, Constituita a fost vo­
tată de auunarea națională consti­
tuantă dela 20 și 27 Martie 1923
și pubi. în Mon. Of. Nr. 282, din 27
Martie 1923. In titlul I prevede că
România este un stat national u-
nitar și indivizibil; teritoriul său
este indivizibil, nu se poate schim­
ba sau rectifica, nu se poate colo­
niza cu populație streină, despre
împărțirea ad-tivă. In Cap. II re­
glementează drepturile românilor.
Românii fără deosebire de origine
etnică, limbă sau religie se bucură
de libertatea conștiinței, lib. învă­
țământului, lib. presei, a întruni­
rilor, de asociație și de toate dr. și
lib. stabilite prin legi. Nu se ad­
mite în stat nici-o deosebire de naș­
tere sau clase sociale. Toți românii
sunt egali înaintea legii. Numai
românii sunt admiși în funcțiunile
publice și militare. Condițiunile de
numire, disciplină, drepturile și în­
datoririle funcționarilor (v. c.) sunt
reglementate de Statutul funcț. pu­
blici, pubi. în Mon. Of. 60 din 19
Iunie 1923. Privilegiile, scutirile și
monopolurile de clase sunt oprite;
titlurile de noblețe nu sunt ad­
mise. Libertatea individuală este
garantată; nimeni nu poate fi ur­
mărit, perchiziționat decât cu for­
mele prevăzute de lege. Domiciliul
'este inviolabil. Nici-o pedeapsă nu
poate fi înființată, nici aplicată de­
cât în puterea unei legi. Nu se
poate înființa pedeapsa cu moar­
tea. Proprietatea de orice natură
este garantată; nimeni nu poate fi
expropriat decât pt. cauză de uti­
litate publică, cu o dreaptă despă­
gubire. iL. 1864, mod. 1923). Numai
românii pot dob. imobile rurale;
streinii vor avea numai dr. la va­
loarea lor. Zăcămintele, miniere și
toate bogățiile subsolului sunt pro­
prietatea Statului. Condițiunile de
punere în valoare a zăcămintelor
miniere sunt reel, de Leg. minelor
din 4 Iulie 1924, mod. gȘ Martie
1929. (v. Mine). Căile de comunica­
ție, spațiul atmosferic și apele na­
vigabile sunt de domeniul public.
Toți factorii producțiunei se bucu­
ră de o egală protecțiune; statul
— 544 —
poate interveni prin legi în rapor­
turile aintre acești factori. Liner-
tatea muncii va fi apăraia. Munca.
este reglementată prin Leg. 18 Oct..
19.j2; ref. la munca minorilor și fe­
meilor; L. 21 tune 19.fl munca în
porturi; L. 5 Apr. 1929 pt. contrac­
tele de muncă. L. 10 Aug. la>i
asigurări sociale. Libertatea culte­
lor este garantată, întrucât exerc..
lor nu aduce o încălcare a ordinei
pubi, bunele moravuri și legilor, (v.
Culte). Biserica țv. c.) gr. ort. și
cea gr. cat. sunt biserici românești;
cea gr. ort. este biserică dominan­
tă; org. ei este determinată de L.
din 6 Mai 1925. Raporturile dintre-
stat și celelalte culte sunt stabilite
prin L. regimului general al culte­
lor din 22 Apr. 1928 și concordatul
încheiat cu Vaticanul (v. c.) din 13
Iunie 1929. Actele stării civile sunt
de atribuția autorităților civile; în­
tocmirea lor trebuie să preceadă
benedicțiunea religioasă. învăță­
mântul este liber, întrucât nu va fi
contra legilor; cel primar -este obli­
gator și gratuit în școlile statului.
Const, garantează libertatea de a
comunica ideile prin viu grai, prin
scris și presă. Censura nu se va
putea înființa decât în stare de a-
sediu (v. c.j. P'iecare publicațiune
va trebui să aibă un director sau
redactor, numele cărora va fi scris
în fruntea pubi. Delictele de presă
se judecă de jurați, afară de cele
contra suveranului, statului, etc.
Arestul preventiv în materie de
presă este oprit. Secretul corespon­
denței este neviolabil. Românii au
dreptul a se aduna pașnic, fără ar­
me pt. a trata tot felul de ches­
tiuni, fără a fi nevoe de autoriza­
ție. Condițiunile de asociere și a-
cordarea personalității juridice sunt
regi, de L. 6 Febr. 1924. Părțile vă­
tămate pot ex. urmăriri contra func­
ționarilor publici pt. faptele ac­
țiunii lor. Cazurile, modul de ur­
mărire și răspunderile funcț. sunt
regi, de legi. Contenciosul ad-tiv se
exercită de Curtea de apel; este
regi, de L. din 23 Dec. 1925. Cei vă-
tămați în drepturile lor printr’un
act ad-tiv de autoritate sau gestiu­
ne, făcut cu călcarea legilor, pot
cere in st. judecătorești recunoaș­
terea acestor dr. Toate puterile Sta­
tului emană delà națiune, care nu
 Romania
Ie poate ex. decât prin, delegațiune.
Puterea legislativă se ex. colectiv
de rege și reprezentanta națională
(v. ac. c.). Camera și senatul. Orice
lege cere învoirea a câtor trei ra­
muri ale put. legiuitoare, nici-o le­
ge nu poate fi supusă sancțiunei
regelui decât după ce a fost votată
liber de majoritatea ambelor adu­
nări, afară de buget, care se votea­
ză numai de adunarea deputaților
(v. c.). Interpretarea legilor se face
de adunări și Curtea de casație (v.
c.). In fiecare an Ministerul justi­
ției va publica colecțiunea legilor.
Puterea executivă se ex. de rege și
miniștrii. Puterea judecătorească
se ex. de organele judecătorești
cari sunt: o curte de casație și jus­
tiție cu 3 secții și 98 magistrati; 12
Curți de apel ou 28 secț. si 265 ma­
gistrati; 72 tribunale cu 130 secț.
și 1066 magistrati; 473 judecătorii
cu 1145 magistrati. Org. judecăto­
rească este regi, de L. din 26 Iunie
1924, cu modif. ulterioare. Nici-o
jurisdicțiune nu se poate înființa
decât prin lege. Curtea de Casație
în secțiuni unite are dr. a judeca
constituționalitatea legilor; judecă­
torii sunt inamovibili; juriul este
statorit în toate materiile crimina­
le și de presă. Justiția militară este
org. prin Codul just, milit. din 24
Mai 1884, cu modif. 1894. 1916, 1920
și 1924. Reprezentanța națională
(v. c.) membrii adunărilor repre­
zintă națiunea; ședințele lor sunt
publice. Nimeni nu poate fi mem­
bru deodată a ambelor adunări.
Deputății și senatorii numiți într’o
funcțiune salariată pierd mandatul
lor. La începutul fiecărei legisla
turi și sesiuni adunările aleg pe
președintele, vicepreș. și membrii
biurourilor. Adunările țin ședințe
cu majoritate plus unu a membri­
lor ce le compun; voturile se dau
prin ridicare, ședere, viu grai și
scrutin secret. Oricine are dr. a
adresa petițiuni adunărilor. Nici-ur>
membru al adunărilor nu poate fi
urmărit pt. ideile exprimate și nu
poate fi arestat în timpul sesiuni­
lor, decât cu autorizațiunea adună­
rii respective. Fiecare adunare de­
termină prin regulament modul de
exercitare a atribuțiunilor. Proce­
dura de alegere a membrilor adu­
- 545 —
nării, condițiunile cerute pt. a fi a-
legător, incapacitățile, nedeinnită-
țile, etc. sunt statorite de Legea e-
lectoral.ă din 27 Martie 1926. Mem­
brii ambelor adunări sunt aleși pe
4 ani. „Adunarea deputaților'' se
compune din 383 deputati aleși de
cetățenii români, majori, prin vot
universal, egal direct, obligator și
secret, pe baza reprezentării mino­
rității. Alegerea se face pe circum­
scripții, fiecare județ formează o
circ. Numărul deputaților pe pro­
vincii este: Ardeal 122, Basarabia
51, Bucovina 18, Vechiul Regat 192.
Este eligibil la Adunarea dep. orice
cetățean român care: are ex. drep­
turilor civile și politice; vârsta de
25 ani și domiciliul în România.
„Senatul" se compune din senatori
aleși și senatori de drept. Sunt e-
leși 204 sen. după cum urmează: 113
sen. aleși de alegătorii în vârstă de
40 ani, 71 sen. aleși de consiliile co­
munale și județene; 16 sen. aleși
de camerile profesionale și 4 sena­
tori aleși de universități. „Senatori
de drept“ sunt: moștenitorul tro­
nului la 18 ani; mitropoliții și epis­
copii; capii confesiunilor; președin­
tele Academiei Române. Devin se­
natori: foștii președinți de consiliu
cu vechime de 4 ani; -foștii președ.
ai corpurilor legiuitoare în 8 se­
siuni; foștii senatori și deputati a-
leși de 10 ori; generalii de rezervă
și retragere cari au comandat ar­
mata în război 3 luni și foștii Șefi
ai Marelui Stat Major. Spre a fi
eligibil se cere vârsta de 40 ani, dr,
civile și politice și cetățenie româ­
nă. Pentru facerea și coordonarea
legilor, ca organ consultativ, este
Consiliul legislativ, care își dă avi­
zul la fiecare lege. „Regele" este
capul puterei armate; numește și
revoacă pe miniștrii; sancționează
și promulgă legile; are dr. de am­
nistie și grațiere de pedepse; nu­
mește și confirmă în funcțiunile
publice; acordă gradele militare;
face regulamente; are dr. a bate
monedă. Regele încheie tratate și
convențiuni cu statele străine; des­
chide și convoacă adunările. Lista
civilă a Regelui este fixată la 40
mii. anual prin L. 27 Iunie 1930.
Puterile constituționale ale Rege­
lui sunt ereditare în linie directă,
cu excluderea femeilor. In lipsă
35
 Romania
de coborâtori directi succesiunea
se va cuveni celui mai în vârstă
dintre frati sau coborâtorii lor.
Dacă frații sau coborâtorii lor nu
s’ar găsii sau n'ar primii, regele
încă în viață fiind va putea indica
pe succesorul la tron dintr’o di­
nastie străină; dacă nici una nu se
va putea realiza tronul va fi va­
cant, când adunările întrunite în-
tr’o singură adunare vor alege un
rege dintr’o dinastie suverană din
Europa Centrală. Regele în viață
fiind poate numi o regență comp,
din 3 pers. pt. timpul cât moște­
nitorul tronului ar fi minor. In
timpul regenței nici-o modificare a
constituției nu se poate aduce. Per­
soana regelui este inviolabilă; nici
un act al regelui nu are tărie dacă
nu este contrasemnat de un minis­
tru, care prin aceasta devine răs­
punzător. „Miniștrii“ alcătuesc gu­
vernul și exercită puterea executi­
vă în numele regelui. La desbate-
rile adunărilor este necesară pre­
zența cel puțin a unui ministru.
Miniștrii pot fi urmăriți la cere­
rea regelui sau uneia din adunări,
în fața Curții de Casație. Subse­
cretarii de stat lucrează și iau par­
te la desbaterile adunărilor sub
responsabilitatea miniștrilor. „Ar­
mata" se compune din: armata ac­
tivă, rezervă și miliții. Toți româ­
nii sunt obl. a face parte din unul
din elementele armatei. Armata este
org. prin legile: din 13 Mai 1930,
ref. la org. ei, Legea asupra recru­
tării arm. 7 Iulie 1930. Pentru org.
apărării naționale este „Consiliul
sup. al apărării țăii“. Culorile
drapelului sunt: albastru, galben și
roșu, așezate vertical. Constituția
(v. c.) nu poate fi suspendată nici
în total nici în parte; ea poate fi
revizuită la inițiativa regelui sau
adunărilor cari apoi reunite stabi­
lesc părțile cari trebuiesc revizuite,
în urma acestui vot sunt de drept
disolvate, iar adunările noui pro­
cedează la modificare.
România. Organizarea admi­
nistrativă. Constituția prin art. 4
prevede că Teritoriul României d.
p. <d. v. ad-tiv se împarte în județe
și județele în comune. Numărul,
întinderea și subdiviziunile lor te­
ritoriale se vor stabili prin legi. Or­
ganizarea ad-tivă comunală și ju­
— 546 —
dețeană este reglementată de Le­
gea ad-tivă din 3 Aug. 1929, cu mo-
dif. ulterioare. Principiul de org.
este autonomia ad-țiilor locale, cu
tutela exercitată id’e organele pute­
rii ceritrâle; In fruntea comunei
este primarul cu consiliul comu­
nal; consiliul se compune din con­
silieri aleși de alegători prin vot
universal și secret și din consilieri
de drept, (v. Consiliul comunal).
Alegerile se fac pe 6 ani. cu reîno-
iri din 3 în 3 ani. Primarul se a-
lege din sânul consiliului; este o-
fițer de stare civilă și șeful gospo­
dăriei comunale; el convoacă con­
siliul și execută hotărârile lui, re­
prezintă comuna și semnează ac­
tele acesteia. Organul principal în
ad-ția comunelor rurale este nota­
rci; el conduce cancelaria comuna­
lă, contrasemnează și redactează
toată corespondența comunei. Co­
munele sunt: com.rurale, corn, ur­
bane și municipii. Controlul și tu­
tela asupra coni. rur. se face de
primpretori; asupra corn. urb. de
prefect și municipii de inspectorii
generali ad-tivi și ministerul de in­
terne. Numărul total al comunelor
este de 8202, repartizate astfel: 21
municipii, 50 corn, urbane reședin­
țe de județe, 100 corn. urb. nereșed.
85 com. suburbane și 7946 corn, ru­
rale. „Județele" au în frunte un
consiliu județean și prefectul ca
agent al guvernului. Ad-ția jud.
este încredințată consiliului jud.
compus din consilieri aleși și con­
silieri de drept recrutați ca și la
comună. Prefectul reprezintă jude­
țul în toate împrejurările, semnea­
ză toate actele în numeile jud. or­
donanțează plățile; întocmește or­
dinea de zi a consiliului, convoacă
adunările și execută hotărârile a-
cestuia. Exercită controlul și dis­
ciplina asupra funcționarilor jud.
și ad-țiilor locale; este președin­
tele delegației consiliului. El este
cel mai important funcționar în ju­
deț; el este Comisarul guvernului,
pe care-1 reprezintă cu ori ce oca-
ziune. Prefectul reprezintă toate
ministerele și ține legătura cu ace­
stea în toate chestiunile ce privesc
departamentele respective. El este
funcționar politic, vine si pleacă o-
dată cu guvernul care Ta numit.
România este împărțită în 71 jud.
 România
împărțirea administrativă (Județele României)
N r. cu ren t j

|
D ensit. pop.
la 1 km . p.
Nr. p lăsilo r
N r. c o m u n e lo r
lo cu ito ri ­
în km . p.
S u p rafața

(în v. R e g a t
JUDEȚUL REȘEDINȚA

s a te lo r)
N rul
lor
1

1 Alba Alba-Iulia 3.433 213.795 152 7 62,3

2 Arad Arad 6.248 423.824 225 10 67,8
3 Argeș Curtea de Arges 4.216 258.305 505 5 61,3
4 Bacău Bacău 4.410 260.781 367 7 59,1
5 Baia Fălticeni 3.353 155.915 171 4 46,5
6 Balti Bălti 5.260 386.476 343 6 73,5
7 Bihor Oradea 7 467 509.130 418 12 68,2
8 Botoșani Botoșani 3.077 216.537 221 4 70,4
9 Brasov Brasov 2.605 167 946 48 3 64,5
10 Brăila Brăila 4.286 219.932 105 5 51,4
11 Buzău Buzău 4.936 309.425 432 6 62,7
12 Cahul Cahul 4 482 194.631 190 4 43 4
13 Caliacra Bazargic 4.500 166.588 203 4 37’0
14 Caras Oravita 4.693 200.390 124 6 43 6
15 Câmpulung C.-lung Bucovina 2.349 95.174 50 3 40 5
16 Cernăuți Cernăuți 1.771 305.097 94 4 172’3
17 Cetatea Albă Cetatea Albă 7.595 340.459 189 8 448
18 Ciuc Miercurea Ciuc 4.993 146.584 57 5 29’4
19 Cluj Cluj 4.813 333.545 232 9 69’3
20 Constanta Constanta 6.910 249.914 208 6 36 2
21 Covurlui Galati 2.662 211.196 97 4 79’3
22 Dâmbovita Târgoviste 3.440 310.310 356 7 90’2
23 Dolj Craiova 6.538 487.047 407 8 74'5
24 Dorohoi Dorohoi 2.846 209.248 211 5 73’5
25 Durostor Silistra 3.226 211.439 191 5 65’5
26 Făgăraș Făgăraș 2.432 86.461 86 4 35’6
27 Fălciu Huși “ 2.120 113.049 141 3 53’3
28 Gorj Târgu-Jiu 4.579 208.099 438 5 45’4
29 Hotin Hotin 3.782 395.345 208 6 104'5
30 Hunedoara Deva 7.695 331.677 413 11 43,1
31 Ialomița Călărași 7.095 295.500 195 7 41,6
32 Iași Iași 3.227 276.230 286 5 85,6
33 Ilfov București 5.157 992.416 214 10 191,7
34 Ismail Ismail 4.212 224.229 70 4 53,2
35 Lăpușna Chisinău 4.181 421.857 247 6 100,9
36 Maramureș Sigliet 3.381 162.158 57 4 48,0
37 Mehedinți Turnu-Severin 5.320 306.339 405 6 57,6
38 Mures Tg.-Mures 4.856 289.817 248 9 59,7
39 Muscel Câmpulung 3.058 150.458 209 3 49,2
40 Năsăud Bistrita 4.326 145.423 109 6 33,6
41 Neamț Piatra-Neamt 3.977 198.670 235 5 50,0
42 Odorhei Odorheiu 2.977 130.646 140 5 43,9
43 Olt Slatina 2.863 184 219 307 4 64,3
44 Orhei Orhei 4.246 277.009 214 5 65,2
45 Prahova Ploesti 5.040 478.007 381 10 94,8
46 Putna Focsani 3.340 193.738 223 5 58,0
47 Rădăuți Rădăuți 2.360 161.865 69 3 68,6
48 Râmnicul Sărat Râmnicul-Sărat 3.324 185.110 237 5 55,7
49 Roman Roman 1.880 151.918 204 3 80,8
50 Romanați Caracal 3.560 271.288 248 4 76,2
51 Satu-Mare Satu-Mare 4.242 295.131 211 8 69,6
52 Sălaj. Zălau 5.191 342 672 285 10 66,0

— 547 35*
 România
53 Severin Lugoj 6.422 240.715 224 8 37.5
54 Sibiu Sibiu 3.531 193,309 89 6 54.7
55 Someș Dej 3.965 220.353 261 7 55.6
56 Soroca Soroca 4.331 315.774 242 6 72.9
57 Storojineț Storojineț 2.653 169,518 67 3 63.9
58 Suceava Suceava 1.309 121.870 61 4 93.1
59 Târnava-Mare Sighișoara 2.836 148.798 109 5 52.5
60 Târnava-Mică Blaj \ 2.081 148 340 133 4 71,3
61 T ecuci Tecuci 2,408 157.079 255 5 65.2
62 Teleorman Turnu-Măgurele 4.577 348.027 176 7 76,0
63 Tighina Tighina 6.333 307.629 144 5 48.6
64 Timiș-Torontal Timișoara 7.600 500.416 240 13 65.8
65 Trei-Scaune Sf. Gheorghe 3.337 136.358 103 5 40.9
66 Tulcea Tulcea 8.626 183.391 123 4 21.3
67 Turda Turda 3.158 181 953 125 6 57.6
68 Tutova Bârlad 2.498 144.267 245 3 57 8
69. Vaslui Vaslui 2.260 138.870 177 3 61.4
70 Vâlcea Râmnicul-Vâlcea 4.081 246.616 501 6 60.4
71 Vlașca Giurgiu 4.494 296.616 240 5 66,0
TOTAL . . - 1
295.049 18.052.896 15.201 407 61,2

Organismul ad-tiv, intermediar Serviciile exterioare sunt: Prefec­

între județe și comune este „plasa'
având în frunte pe primpretor, ca
reprezentant al guvernutui, organ
de îndrumare, directive, control și
tutelă asupra ad-ției comunale. In
toată tara sunt 417 plăși. și prim-
pretori; ei sunt ajutați de câte un
secretar de plasă și funcționarii
necesari. Reședința plășilor este în
comune centre mai importante de
populație. Primpretorii (v. c.) re­
prezintă pe prefecți și au aceleași
drepturi ca și prefecții în ce pri­
vește controlul, îndrumarea și tu­
tela asupra comunelor rurale și
urbane nereședințe. Sunt șefii po­
litiei din plasă. Poliția este org.
prin Leg. M. O. 159/1929. cu mod,.
M. O. 3/1930. In întreg ferit, țării
se execută sub autoritatea și con­
trolul Minist. de interne pt. a apă­
ra libertatea, proprietatea și sigu­
ranța persoanelor și a drepturilor
constituționale, a prevenii infrac­
țiunile la legi, regulamente și or­
donanțe ad-tive, a veeghea la men­
ținerea ordinei publice. Ca P. „ju­
diciară“ a constata și urmări ori­
ce infracțiuni conform legilor. Ca
P. de „siguranță sau informativă“
a culege, instrumenta și aduce la
cunoștința autorităților superioare,
științele și indiciile privitoare la
fapte sau stări contrare ordinei pu­
blice (v. c.) și siguranței statului.
Serviciile centrale ale P. alcătuesc
Direcțiunea Generală a P. (v. c.).
tura poliției Municipiului Bucu­
rești, Inspectoratele regionale de P„
Chesturile de P. din municipii, Po­
lițiile din orașele de reședință, Co­
misariatele și detașamentele de P.
V. ac. c.). In comunele rurale pt.
paza și ordinea pubi, este „jandar­
meria" un corp organizat milită-
rește pus sub ordinele Ministerului
de interne și a autorităților sale
subalterne, în ce privește siguran-
ția și poliția și subordinele Minist.
armatei în ce privește disciplina,
instrucția, condițiunile de recruta­
re, etc. Este organizată în „pos­
turi“ dela 3—5 jandarmi având fe­
ritomi uneia, sau mai multe co­
mune; „secții“ cuprinzând mai mu­
te posturi. „Legiuni“ cupr. un ju­
deț, batalioane, regimente și In­
spectorate. (v. Jandarmereia).
România. Cititele și instruc­
țiunea publică se bucură de toate
l bertățile, întrucât exercițiul lor nu
atinge ordinea pubi, bunele mora­
vuri și legile sale de organizare.
Credințele religioase nu pot împie­
dica pe nimeni diela obligațiunile
impuse de legi. Nici-un cult nu
poate avea relatiuni de dependen­
ță cu autoritățile bisericești din
străinătate. Toate cultele sunt obl.
a face servicii religioase la solem­
nități naționale. Statul are asupra
lor dr. de control prin Minist. cul­
telor; sunt obl. a înainta acestuia

548 —
 România
orice acte și informatiuni. Șefii
cult, nu vor fi introduși în func­
țiune decât după aprobarea Rege­
lui. Chelt pt. întreținerea cult, se
vor acoperi din mijloace proprii,
având dr. a impune credincioșilor
contribuțiuni; statul acordă aju­
toare în raport cu numărul credin­
cioșilor. Oricine a împlinit 18 ani
peate trece delà un cult la altul.
Cultele sunt reglementate de ur­
mătoarele legi: L. regimului gene­
Populația României repartizată pe confesiuni în 1930 și situația Cultelor
Nrul_ Nrul
Cultul credincio­ episcop,
șilor și mitrop.
ral al Cult, din 22 Apr. 1928. Con­
cordatul încheiat cu Vaticanul pubi.
Mon. Of. 126/1929 pt. cultul catolic.
L. pt. org. bisiericei ortodoxe 1927.
Conform, constit. avem: Culte na­
ționale: ortodox și gr. cat. culte
minoritare și secte religioase. Bise­
rica ortodoxă este biserica domi­
nanță. Capii tuturor confesiunilor
mitropoliții și episcopii sunt mem­
brii de drept ai senatului, (v. Cul­
te).
Nrul
Nrul Contribuția
parohii­
preoților Stat. în 1933
lor și
protoerei. pt. -cult.
filiale

gr. ort. rom. 13.198.081 18 8.121 10.292 353.633 547

gr. cat. rom. 1.341.631 5 1.673 1.725 59.181.197
rom. cat. 1.087.036 5 746 643 28.014.440
reform-calvin 655.685 2 869 893 18.151.490
■ev. luth. 370.681 1 287 332 9.162.670
unitari 71.294 1 117 113 3.403.000
mozaici 1.123.598 — 731 922 7.570.000
(rabini) (sinagogi)

baptisti-adv. 38.503 — 1425 case — —

mahomed 155.066 — — — — —
alții 53.960 — — - — —
Total ; . . . 18.095.532 32 12.544 16.348 479.116 347
învățământul primar cuprinde: viticultură, ucenici. Ciclul sup.
grădini de copii între 5—7 ani; cupr. licee și școli secundare de fe­
școli primare delà 7 ani, cu 4 ani te gr. II. seminarii teologice, școli
-curs și școli complimentare cu 3 normale, de comerț, arte si meserii,
ani curs. Obligativitatea învăță­ profesionale gr. II, menaj, agricul­
mântului primar este până la 16 tură, viticultură, horticultură, școli
ani. Școli de adulți funcționează pt. pt. funcționari: ofițeri de poliție,
cei ce nu și-au putut complecta cu­
noștințele în școala primară. în­ notari, conservatorii de muzică, de
vățământul secundar: cuprinde cic­ bele arte. învățăm, sup. cupr
lul inferior de 4 ani și altul supe­ universități, academii de agricul­
rior’ de 4 ani. Ciclul inferior cupr. tură, comerț, școala de horticultu­
gimnazii, școli medii, școli secun­ ră, politehnici, școala sup. .de știin­
dare, școli de comerț, meserii, pro­ țe de stat, de agronomie, șc. mili­
fesionale, de menaj, agricultură, tare, șc. de notari titrați.
Statistica cunoașterii limbei române în 1930
neromâni cari
Totalul celor
Populația români cunosc limba nu cunosc ce cunosc
în 193’0 română limba română limba română

! % % % %

18.095.532 13.717.372 75.6 4.209.292 23.2 168.868 0.9 17.926.664 99.1

— 549 —
 România
Din tabloul de mai sus rezultă (v. c.) organizată prin legea din 31
că din totalitatea populației 75.6% Iulie 1929. Anul financiar începe la
sunt români; 23.2% neromâni cari 1 Aprilie și se sfârșește la 31 Mar
cunosc limba română si un pro­ tie anul următor. Bugetul statului
cent de 99.1 locuitori cari cunosc este votat anual de adunarea de
limba română și de abia un pro­ putaților.
cent de 0.9% nu cunosc limba ro­
mână, ceeace arată covârșitoarea Bugetele Rom. pe anii 1926—1933,
majoritate și influentă a poporului fără cfr. P.t.t. și casa de pensii
român.
România. Finanțele statului
Anual Venituri Cheltueli
sunt reglementate de: Legea Con-
tab. pubi. 23 Iulie 1929; L. Contribu-
tiunilor directe 1933; L. finanțelor 1926 29.277 mii. 28.457 mii..
locale 1933 și L. pt. constatarea și 1927 36 008 „ 34.526 „
urmărirea veniturilor publice 1934. 1928 38.350 „ 38.350 „
Nici-un impozit nu se poate stabili 1929 37.700 „ 37.700 „
și percepe decât pe baza unei legi, 1930 37.450 „ 37.450 ,
numai în favorul statului, comu 1933 25.400 „ 25.400 „
nelor, județelor și instituțiilor pu­ Sarcinile fiscale, inclusiv impozi
blice de stat. Controlul preventiv tele căti-e comune și județe în 193^?
și cel de gestiune al veniturilor și au fost de 23 miliarde lei, sau în
chelt. se ex. de Curtea de Conturi medie 1300 lei pe cap de familie.
Evoluția impozitelor către stat, județ, comună în miliarde lei :
Sare. fisc. Venitul Sare. fisc, Venitul naț.
Evoluția
Anul Stat, jud. național pe cap de pe cap de
sare. fisc.
com. global familie familie

1926 32.3 165.1 1911 lei 9.750 lei 100

1928 36.3 191.4 2089 V 11.000 97
1930 38.3 138.9 2110 7.760 141
1932 23.01 90 0 1300 4.800 140
Datoriile României in 1933 erau următoarele
împrumut de stabilizare 1929, rente etc. lire steri.: 42.444417
Renta unificată acord Paris 5%, fr. aur: 353.284.150
Renta unificată acord. Berlin, lei aur: 226.165..557
împrumut stabilizare 1929, dolari: 64.008.600'
Rentă Austro-Ung. preluată fi. aur: 100.738.224
Rentă Austro-Ung. preluată cor. aur: 178.167.625
Rentă Austro-Ung. căi ferate fr. elv. 48.340.688
împrumut stabilizare 1929, 1931 fr. hârtie: 1.837.675.455
Rentă și împrumut 1925—926 lire ital.: 161.121.856
Aranjament Belg.-eivețian fr. belg.: 6.391.005
Rente antebelice, împrumut 1919—1922 lei: 99.993.230.200
Datorii de răsboi lei: 39.583.511.656
Biv. alte dat. „Relief bonds“ lei: 1.564.557.760
Total general Lei: 141.140.299.622
Comerțul Rom. 1926—27 în miliarde lei:
I m p o r t: E X p o r t
valoarea
val.
Anul tone mii. tone diferența
mii. lei
Lei mii. lei

1926 917.694 31.135 6.105.676 38.223 4- 7.088

1927 489.644 33.927 7.346.816 34.927 + 1.000

- 550 —
 Romania
Romania. Agricultură. După Plante aliment. 1.386.196 -
Plante industr. 335.689 —
răsboiu marea proprietate a fost —
împărțită; un număr de 5.962.990 Ogoare sterpe 577.241
hectare au fost expropiate, fiind Fânețe și pășuni 3.980.559; 13 „
împroprietăriți un număr de Pomii și vii 553.328 ; 1.8,
1.475.691 țărani cu 3.440.632 hectare, Păduri 7.224,017 ’; 25,
Ne product ape 4.569.604 —
iar restul este în curs de împro­
prietărire, iar o parte constitue Total; 29.496.700
rezerve de Stat. Au fost împroprie­
tăriți foștii militari în răsboiu, in­ Din suprafața arabilă a țării,
valizii, orfanii și alții. Suprafețele marea proprietate este de 1.390.292
cultivate în anul 1933 pe întreaga ha. supraf. arabilă, sau 10.77%, iar
suprafață a țării, repartizată, pe mica proprietate este de 10.520.655
diferite culturi, în hectare a fost: ha. propr. arabilă, sau 89.23%. To­
Terenuri arabile 13.199.138; 45% talul suprafețelor însămânțate în
i ânețe și nutrețe 717.766- 1932 a fost de 12.662.776 ha.
Producția solului în 1931, cu speciile de producte în hectare și
quintale :

supraf. în­ Product, Totalul Val. brutto

Produsele sămânțate medie la ha. product, a produselor
ha. în quint în quint. Lei

Ovăz 791.752 8.1 6.426.717 1.478.144.900

Grâu 3.466.417 10.6 36 882.925 16.390.696.100
Porumb 4.776.258 12.5 59.929.698 10.188.048.700
Mei 76.592 10.2 781.329 234.398.300
Orz 1.786.861 8.4 14.671.470 2.860.931.800
Secară 407.088 8.7 3.546.481 1.317.662.780
Cartofi 277.227 66 20.083.940 2.711.331.900
gfeclă de
Zahăr 18 380 168 3.029.903 260.521.400
Vii și 3.391.829 q. 10.004.933.300
416.201 25
Pruni 7.815.117 hc. 10.253.352.820
Totalul valorii produselor agri- linelor, a fost în creștere cu 6%;
cole în 1931, cultivate pe o supra­ numărul bovinelor era în des­
față de 13.997.993 ha. a fost în va­ creștere cu 15%; numărul boilor
loare brutto de 55.731.022,300 lei sau cu 9%; porcii până în 1929 au fost
o valoare mijlocie de 3416 lei pe în descreștere, dela care dată au
hectar. Amintim că datele cu pri­ marcat o creștere simțitoare, (v. A-
vire la secară șl la prune le-am nimale).
luat din statistica anului 1932. ,,A- România. Drumurile. România
nimalele". După statistica din 1931, posedă 114.250 km. șosele din cari
în întreaga țară erau: 22.272.373 19.300 km. șosele naționale, iar
animale și anume: 94.950 km. șosele județene și comu­
Vite cornute 4.079.467 sau 19% nale; clin acestea. 1100 km. șos. naț.
Cai 1.988.126 n 9„ betonate în afară de raza orașelor
Catâri 1,551 »
și 750 km. pavate cu granit. Dru­
Măgari 11.650 »
murile sunt administrate de Direc­
Bivoli 189,239 »
țiunea gen. a drumurilor, din mi­
Porci 3.221.472 )f 14 „ nisterul comunicațiilor, având or­
Oi 12.356.015 n ö5’„ gane externe serv, de drumuri de
Capre 424.855 » 2„ pe lângă prefecturi. Administrația
drumurilor este regi, de L. din 20
Total : 22.272.373 Aprilie 1932. ,,Căile ferate" sunt
La această dată se constată, că proprietatea statului; se adminis­
în interval de 5 ani numărul caba­ trează de ..Regia Autonomă a C. F.
 România — Rudenie
R.“ (v. c.) org. prin L. din 1 Iulie
1929, condusă de un consiliu de
ad-ție și directorul general. Ca or­
gane externe inspecțiile de mișca­
re, tracțiune, serv, de contabilita­
Distanțele km. între câteva orașe principale, după distanța C. F. R.
I Arad ; 461 [ 631 !
j Brașov | 170 |
București | 539
I Cernăuți
I Cluj
> Iași
România Administrativă, re­
vistă administrativă lunară pt. în­
drumare, profesională și apărarea,
intereselor funcț, ad-tivi. Fondată
de V. C. Nicolau în 1919; apare sub
direcția d-lui T. C. Marinescu, di­
rector general în Ministerul de in­
terne; secretar de redacție d-1 Al.
Lascarov Moldovanu, scriitor și
avocat în Ministerul de interne.
Colaborează la revistă cei mai
distinși administratori și doctri­
nari ai ad-țiiei române. Redacția:
Parcul Delavrancea 4, București.
Abon. 250 lei pt. autorități și 100 lei
pt. funcționari.
Roșia Montană, corn. rur. în
jud. Alba, 2167 loc. pretură, jude­
cătorie Abrud, cfr, P. t. t. în loc.
Alba-Iulia 61 km. Până la 1920 a
fost reședință plășii.
Roșiorii de vede, comună urb.
în jud. Teleorman. 11.443 loc. Re-
șed. plășii R. V. 2764 clădiri, 2686
gospodării, 528 întrepr. ind. și co­
rn ere. Judecătorie, poștă, cfr. în loc.
Aut. județene T.-Măgurele la 43
km.
Rovine, comună rurală în jud.
Alba, 7014 .loc. Pretură, judecăto­
rie, cfr. Pecica 3 km. P. t. t. în loc.
Arad 22 km.
Rucăr, comună rurală în jud.
Muscel, reșed. plășii Dâmbovița cu
te, etc. Posedă o rețea de 11.396 km.
lungime, 2329 locomotive (1931),
2768 vag. die călători, poștă și ba­
gaje, 10.250 vag. marfă, 9783 vag.
cazane.
903 j 334 j 858 ; 282 [ 869 | 255
590 [ 333 | 397 387 j 460 | 589
I 503 | 227 | 251 | 438 | 759
| 400 | 522 j 790 | 228 | 536
j 730 i 447 I 466 | 256
I Constanța '• 478 | 387 j 1015
I Craiova | 659 | 635
J 602
Satu-Mare
satele Dâmbovița și Podul Dâm-
bov. 4332 loc. Judecătorie, cfr. tri­
bunal, prjfectură C.-Lung la 23 km.
Rudenie, (Dr. civ.) este legătu­
ra care unește două sau mai mul­
te persoane provocate prin căsăto­
rie sau alianță. R. se stabilește
prin numărul de generații; fiecare
generațiune numără iun grad. Șirul
gradelor se numește linie. Se nu­
mește „linia dreptă“ șirul gradelor
între persoanele ce se cobor una
dintr’alta; „linie colaterală“ șirul
gradelor între persoanele ce nu se
cobor unele din altele, dar cari se
cobor dintr'un autor comun. Linia
dreaptă se împarte în linie dreaptă
ascendentă și linia dr. descendentă
care este acea care leagă pe capul
neamului cu cei ce se cobor delà
el, ascendentă este acea care leagă
pe o persoană cu acei din care se
coboară. Fiul este către tatăl în cel
dintâi grad, nepotul de fiu în al
doilea si vice-versa, tatăl și buni­
cul căjre fii lor și nepoții lor de
fii. In linie colaterală gradele se
numără după generațiuni începând
dela una din rude până la autorul
comun și delà acesta la cealaltă
rudă. Frații sunt în gradiul al doi­
lea, unchiul și nepotul în al 3-lea,
verii primari în al 4-lea și vice­
versa. (v. Alianță).
Rumâni, (Dr. român) se nu­
meau vechii moșneni sau clăcașii
- 552
 Rupea — Rusia
(v. c.) în trecut, asupra cărora
Domnii aruncau biruri atât de
grele, încât nu puteau fi plătite și
astfel moșiile erau luate pe seama
Domnului, iar moșnenii deveneau
vecini sau rumâni. R. munceau
proprietarului oricât li se cerea
„fără soroc'' și puteau fi vânduți,
puteau fi puși amanet, nu puteau
pleca de pe moșie decât fugind un­
de îi aștepta pedepse grele. Situa­
ția R. a fost întărită legal prin-
rr'un așezământ al lui Miliai Vitea-
•zu la 1595, R. aveau cea mai neno­
rocită situafie, fiind considerati ca
robi. După ei veneau clăcașii (v.
c.) cu o situație ceva mai bună, cu
drept de a primi delà proprietar
o întindere oarecare de pământ, pe
care o muncea, dând proprietaru­
lui o dijmă (v. c.) oarecare, (v. Io­
bagi).
Rupea, comună rurală în jud..
Târnava Mare, reșed. plășii R. 2792
loc. Judecătorie, percepție, secție
jand. P. t. t. în loc. cfr. Ilomorod
"Cohalm la 3 km. Prefectură, tribu­
nal Sighișoara 53 km.
Rusia Sovietică, „liossdjskaia
Socialisticeskaia Federacionapa So-
vetskaia Iiespublika", prescurtat
R. S. F. S. R. (Republică federativă
a sovietelor ruse). Mai în urmă:
„Uniunea Rusiei Sovietice'' (U. R.
S. ) formată din vechiul imperiu ru­
sesc. R. s. propriu zisă se compu­
ne din 10 republici autonome cen­
trale: Raskiria, Sovietele Trans-
caucaziene, Mongolia, Krimea, Ka­
relia, Dagestan, Durjat. Soviete'e
germane, tătărești și alte 13 state
mai mici, cu o suprafață de
20.615.038 kmp. cu 86.740.300 locui­
tori. In uniune mai aparțin: Rusia
Albă, Ucraina, Transcaucazia,
Turkmenia, etc. în total 22.035.932
kmp. cu 139.753.900 locuitori. Rusia
sovietică este organizată prin con­
stituția din 19 Iulie 1918, votată de
congresul național sovietic. In pri­
ma parte a acestuia se cuprinde
declarația drepturilor poporului
lucrător, al căror principii sunt
următoarele: Abolirea oricăror di­
viziuni de clase sociale, suprima­
rea și exterminarea capitalismului.
Abolirea drepturilor de proprietate
— 553
a pământului de orice fel, care este
considerată ca aparținând națiunei
întregi, care o transmite lucrăto­
rilor fără nici-o indemnitate. Pă­
durile, apele, fabricile, uzinele, căi
ferate și orice alte mijloace de pro-
ductiune, transport, etc. devin pro­
prietăți naționale exploatate prin
soviete.. Anularea tuturor împru­
muturilor sau obligațiunilor făcu­
te de guvernul țarist, rechiziționa­
rea în favorul statului a tuturor
băncilor, emanciparea maselor lu­
crătoare de sub jugul Capitalist
(sic), munca obligatorie. înarma­
rea lucrătorilor și țăranilor și des-
armarea complectă a clasei bur­
gheze. Ruptura complectă cu poli­
tica barbară a civilizațiunei bur­
gheze, etc. dictatura proletariatu­
lui; puterea interioară aparține lu­
crătorilor și țăranilor întruniți în
soviete. Puterea suverană a republ
aparține congresului național so­
vietic și comitetului executiv. Li
bertatea conștiinței a proletariatu­
lui, separația bisericei de stat și a
școli de biserică; toți cetățenii sunt
lberi a face propagandă religioasă
și antireligioasă. Deviza republicei
este: „cine lucrează are pâine''; ser­
viciul militar obligator; onoarea
de a lupta cu arme, o au numai
lucrători, ceilalți pot servi în ar­
mată fără arme (19). Solidaritatea
tuturor proletarilor din toate state­
le lumi. Drept de refugiu pt. crime
politice sau religioase oricărui in­
culpat din statele străine. Drep
turi egale pt. toți cetățenii fără
deosebire de rasă, de naționalitate
stabiliți în Rusia dacă sunt comu­
niști. Serviciul militar este delà
19—40 ani. Serv, activ 2—3 ani, in­
strucției milit. și politică, serv, a-
fectiv 5 ani cu concentrări de 1
lună anual și rezerva 13 ani. Efec­
tivele în 1932 au fost de 700.000 oa­
meni și 200.000 încorporați în tru­
pele speciale ale G. P. U.-lui (v. c.).
Puterea supremă a republ. este în­
credințată: congresului național al
sovietelor, comitetului central exe­
cutiv și consiiului comisariilor (gu­
vernul). Intre acestea organul su­
prem este comitetul central execu­
tiv. Congresul naț. sovietic se com­
pune din 2276 reprezentanți ai so­
vietelor orășenești, 1 deputat la
 Rusia
25.000 alegători și din reprezentanți
ai : guvernămintelor provinciale, 1
dep. la 125.000 loc. Se întrunește în
2 ședințe ord. anual și Jn ședințe
extraordinare. Atribuțiunile . sale
exerecitate colectiv cu comit, cen­
tral sunt: modificarea constituției,
direcția generală a politicei inter­
ne și externe, diviziunea ad-tvă, te­
ritorială, declarațiunea de răsboi
sau încheierea păcii, tratate inter­
naționale, împrumuturi, statorește
bazele fundamentale ale economiei
naționale, ratifică cifra bugetului,
impozite, organizarea forței-arma-
te, a justiției, dr. de amnestii, etc.
Comitetul central executiv se com­
pune din 450 membrii, aleși de con­
gresul nat. sovietic. El este orga­
nul superior; legislativ, ad-tiv, de
control și directive al republicei.
Coordonează și unifică lucrările de
legislație și ad-ție, supraveghează
aplicarea constituției și oordonan-
țelor; examinează și ratifică pro­
iectele de decrete și toate propune­
rile guvernului. Consiliul comisa­
rilor este numit de comitetul cen­
tral executiv; se compune din 18
comisariate (ministere) : afaceri
străine, răsboi, marină, interne,
justiție, muncă, asist, publică, in­
strucțiune publică, poștă și telegr.
naționalități, finanțe, comunicații,
agricultură, comerț și industrie, a-
provizionare, control guvernamen­
tal, higiena pubi, și consiliul supe­
rior al economiei naționale. Cons,
comisarilor este însărcinat cu di­
recția generală a afacerilar repu­
blicei; publică decrete, ordonanțe
și ia măsurile necesare pt. func­
ționarea aparatului guvernamen­
tal. Toate măsurile și ordonanțele
lui mai importante pt. politica ge­
nerală. sunt supuse ratificărei co­
mitetului central executiv. Miniștri
sunt responsabili față de comitetul
centr. executiv. Diviziunea ad-tivă
teritorială este în: provincii, guver-
năminte, districte si cantoane, în
fruntea cărora se găsește câte un
congres comp, din repr. ai popo­
rului. Congresul provincial se com­
pune din reprezentanții ai soviete­
lor aleși de congresele guberniale
în proporție de: 1 deputat la 5000
alegători orășeni și 25.000 alegători
rurali. Numărul total al membrilor
— 554
nu poate fi mai mare de 500. Con­
gresul gubernial are până la 300’
membri, reprezentanți ai sovietelor
orășenești. Congresul de cantoane
și districte în proporție de 1 dele­
gat la 2000 alegători. Congresul de
districte se compun până la 300
reprezent. ai sovietelor rurale, 1
dep. pt. 1000 loc. Congresele de can­
ton se compun din repr. ai sovie­
telor rurale, 1 dep. pt. fiecare 10’
membrii din soviet. Organele execu­
tive ale congreselor sunt comitetele
lor executive, compuse din 25 mem­
brii în provincii și gubernii, 20 în
districte și 10 în cantoane. Comu­
nele și orașele sunt conduse de so­
viete locale formate din deputati,
1 dep. la 1000 loc. în orașe și la
100 loc. în comune, aleși de alegă­
tori de ambele sexe, în vârsta de
18 ani, indiferent de naționalitate
sau reședință. Nu pot fi nici alegă­
tori nici eligibili, funcționari sala­
riati; persoanele care trăiesc din
venite ce nu provine din munca
manuală, comercianții, unenti co­
merciali, reprezetanții bisericilor,
agenții poliției secrete, jandarmi și
toți acei ce nu sunt comuniști. Atri-
zuțiunile organelor provinciale, gu-
bern, districtuale, de canton și so­
viete sunt: aplicarea ordonanțelor,
măsuri relativ la desvoltarea eco­
nomică și culturală; decid în toate
chest, de interes local. Alegerile
membrilor sovietelor locale se face
după obiceiul poporului în zilele fi­
xate de sovietul local. Votul este
public; se face în fata unei comi-
sinnl compuse din reprezentanții
sovietelor locale și ai puterii cen­
trale. Cea mai importantă institu­
ție a republ. sovietice este G. P. U.
(v. c.) un vast aparat de poliție, ca­
re spionează, reprimă, judecă,
sancționează, și supraveghează în­
treaga viață a statului sovietic.
Emblema Rusiei sovietice se com­
pune din: o secere și ciocan de aur
încrucișate, cu mânerul în jos și
înconjurată de o coroană, de spicer
toate pe un fond roșu., răspândind
razele soarelui., cu inscripția: „Re­
publica socialistă federativă, rusă, a
sovietelor“ și „proletari din toate
țările uniți-vă'n Culorile, drapelu­
lui sunt: roșu cu inscripția R. C-
F. R. d. S.
 S. — Sălaj
s
S, a 19-a literă din alfabetul ro­
mân. S = Sud ; la ceasornice „slower“
= mai încet.
Saba, com. rur, în jud. C. Albă,
reșed. plășii Liman, 4414 loc. In 1931
i s’au anexat satele Achembet și Bugaz,
judecătorie, secție jand. poștă în loc.
cfr. tribunal, prefectură C. Albă la 7 km.
Sabia lui Damocles, adică sabia
pe care Dionisie, tiranul Syracuzei
(405—367) pusese s’o atârne de un fir
de păr de cal, deasupra capului lui
Damocles, care se desfăta la masa re­
gească. Prin această expresie care a
trecut în mai toate limbile, se simbo­
lizează o primejdie ce poate lovi pe
cineva în mijlocul unei fericiri aparente.
Sabotajul, un mijloc de luptă în­
trebuințat de socialism, ce constă în
producerea voită a muncii inferioare
sau deteriorarea materialului încredin­
țat muncitorilor. S. este atunci când
muncitorii unei fabrici nemulțumiți sau
Tău sfătuiți, strică mașini, unelte sau
materiale din fabrică cu scopul să pă­
gubească pe patron sau lucrează mai
puține ore. S. se pedepsește (33—35
Leg. confi, m.). Se aplică și aici prin­
cipiul legii Berenger, art. 43. (v. Leg.
Berenger.)
Săcueni, corn, rurală în jud. Bihor
reșed. plășii S. 5630 loc. judecătorie,
secție jand. percepție P. t. t. cfr. la 2
km. în loc. Prefectură, tribunal Oradia
la 41 km.
Sadagura, corn. urb. în jud. Cer­
năuți, 9005 loc. Reșed. plășii Prutului.
2025 clădiri ; 2280 gospodării ; 359 în­
treprinderi ind. și comerc. judecătorie,
poștă cfr. în loc. Aut. județene Cer­
năuți la 8 km.
Sălaj, județ din Ardeal, cap. Zalău.
Suprafața 5191 km. p. cu 342.672 loc.
din care populație rurală 310.937 loc.
cu densitate de 66 loc. pe km. p. Re­
ședința plășilor: Zălau, Crasna, Jibou.
Tășnad, Cehul-Silvaniei, Carei, Șimleul-
Silvaniei, Valea lui Mihai, Bucium Su-
pur. Notariate 102. Corn. rur. 286. Per­
cepții Zălau, Tășnad, Card, Jibou, Șim-
leul-Silvaniei, Cehul-Silvaniei. Judecă­
torii : Carei, Șimleul-Silvaniei, Zălau,
555 —
Crasna, Cehul-Silvaniei, Jibou, Tășnad,
Valea lui Mihai. Tribunal. Cerc. Recr.
Adm. Financ. Legiune jand. toate în
Zălau. Camera comerc. Oradea, agri­
colă Zălau, muncă Cluj. Licee : lie. de
băeți Simion Bărnuțiu în Șimleu, lie. de
băeți Vasile Lucaci Carei. Școli sup. :
Colegiul Wesselényi Zălau, Gimn. unit.
Zălau, Șc. norm. pt. conducătoare Șim-
leul, Șc. sec. fete Carei, Șc. Arte Me­
serii Carei, Șc. Arte Meserii Cehul-Silv.
Aparține Circ. Curții de Apel Oradea.
Insp. Gen. Adm. Insp. pol. și sig. Insp.
școlar. Insp. Reg. Zoot. Insp. sanitar.
Insp. Agronomic. Insp. muncii Cluj. Di­
recțiunea Poștală Oradea. Dir. Financ.
Cluj. Episcopia gr.-cat. și ort. Cluj,
Oradea, gr.-cat. Baia-Mare. Populația
repr. pe naționalități : români 184.790,
unguri 96.053, germani 21.590, evrei
14.546, diferiți 8807. Repr. pe confe­
siuni : gr.-cat. 172.067, gr. ort. rom.
13.729, rom. cat. 38.498, mozaici 14.508,
diferiți 87.294. Alege 6. Deputați 3. Se­
natori 33. Cons. jud. Prefect Dr. M.
Gurzău. Director Prefect. Dr. Sima Cor­
nel. Secretar Gen. loan Deleu. Șefi de
Serv. Dr. Supuran Victor, Dr. Sami
Adalbert, Dr. Lazăr Gavril, Tarea Tra­
ian. Primpretori : Coriolan Pop, Dr.
German Ioaft, Hoblea Dumitru, Iancu
Pop, Gheorghe Pop, Gavril Ursu, Iuliu
Vaida, Dr. Cornel Gheție. Funcționari
Jud. 28. Cifra totală a bug. pe 1933 :
Venituri 23,499.490. Cheltueli 22,497.692.
Bănci : Sălăjana, Silvania, de păstrare,
Națională, Șimleu, Porolisum, Casa de
păstrare, Comercială Zălau. Industrii :
fabr. de țgle Zălau, Vladeasa, Sălă-
jeana jibou, piele Cehul-Silv., Mine de
cărbuni Surduc, Lupoaia. Produse re­
numite din : Șimleul Silv. mere Șiml.
Silv. Prune Stărciu, Valcău, Plopis, Saz.
Grâu plasa Carei și Valea lui Mihai.
Lung mea șoselelor naț. 144 km. jud.
692 km. Nrul gospodăriilor 78.107, clă­
diri 70.768, intrepr. ind. și corn. 4155.
Istoric : județul s’a format din județul
Krasna și Șimleu, a căror existență ne-o
semnalează documentele vechi din 1216.
In 1925 i s’au atașat plășiile Carei
deslipit delà jud. Satu-Mare ; Valea lui
Mihai dela Bihor și 2 notariate delà
jud. Someș. Stema jud. Scut scartelat.
 Sălard — Salariu
In I cartier roșu, un braț de argint
ținând în mână un mănunchiu din 2
frunze verzi de stejar o ghindă, două
spice grâu, două foi verzi și un stru­
gure de aur cu o frunză de viță verde;
cartier II albastru, o cetate de argint,
cu 3 turnuri crenelate, cel din față
dreptunghiular, cele din lături rotunde,
așezată pe o terasă deluroasă neagră;
al III cartier un țap sălbatec de argint,
ridicat în două picioare spre stânga ;
cartier IV 3 fascii ondulate de aur.
Sălard, corn, rurală în jud. Bihor
reșed. plășii S. 2827 loc. Secție jand.
percepție în loc, judecătorie Oradea,
Săcueni, Mărghita. P. t. t. în loc. cfr.
Tămășeu la 10 km. tribunal, prefectură
Oradea la 24 km.
Salariu, (Ec. pol.) este echivalentul
muncei prestată de un funcționar sau
angajat public. S. și accesorii ale funcț.
publici încep a curge după depunerea
jurământului, din ziua instalării în ser­
viciu. S. se lichidează lunar și sunt
plătite la 20 ale lunei. S. și accesorii
plătite fără drept se rețin din dreptu­
rile ulterioare (art. 116 scp.). Funcțio­
narii publici au dreptul la salarii co­
respunzătoare gradului sau funcțiunei
ce ocupă și la o indemnitate de chirie,
variind după starea civilă și localitatea
unde își au reședința, funcționarii cu
copii primesc și un ajutor de familie.
Excepțional, până la intrarea în normal
se mai acordă funcț. un adaus pentru
scumpetea traiului, proporțional cu sa­
lariul și după localitate. Dacă ambii
soți sunt funcț. primesc fiecare indem,
de chirie, ajutorul de familie se acordă
numai unuia ; indemn. de chirie și aju­
torul familiar se fixează în fiecare an
prin buget (art. 16 din Statul și 36 din
Reg.). S’a pus problema dacă diferite
sporuri acordate funcț. la diferite epoci
pentru majorarea lefii de bază, fac
parte integrantă din salariu și pensii
sau constitue un accesoriu, al lui. In­
stanțele noastre de contencios au sta-
torit că aceste indemnizații, chirie,
scumpete etc. fac parte integrantă din
salariul funcț. Curtea de Casație a sta-
forit definitiv că aceste accesorii sunt
acordate în vederea atenuării depre­
cierii monetare, având caracter provi­
zoriu ; prin legea bugetară pot fi ma­
jorate, micșorate sau suprimate fără ca
funcț. să poată pretinde menținerea lor
baza Statutului. Problema salarizării
la noi este destul de complicată din
556 —
cauza numeroaselor legii cari regle­
mentează salarizarea funcționarilor. In
Ardeal până la 1919 exista o singură
lege de salarizare, iar la 1919 Norma­
tivul de salarizare al Consiliului Diri­
gent abrogat prin statut în 1924. In
Vechiul Regat existau până la 1916,
9 legi principale de organizare cari
reglementau și salariile. Din această
cauză au existat tipuri de salarizare
foarte variate delà administrație la ad-
ministraiie, și ar fi cu greu a se întruni
aceste tipuri de salarii la un loc mai
ales că începând din 1921 până în 1927,
în fiecare an s’a acordat câte un spor
la salarii. In 1930 salariile oscilau în
felul următor: Primpreșed. de Casație
56.150 lei lunar. Inginer Inspector 39.700,
General de corp de arm. 48.850. Di­
rector ministerial 51.000, Prefect 22.000.
Profesor def. cu 6 gradații 20.000, Șef
de biurou în minist. de finanțe 9100.
Primpretor gr. de șef biur. 7950. Căpi­
tan 14.350. Inginer stagiar 11.750, jude­
cător cl. II 15.650. Medic de circum­
scripție 12.950. Sublocotenent 9750.
Notari 2600—5700 etc. O lege de ar­
monizare s’a votat de corpurile legiui­
toare în 31 Mai 1927 dar care n’a fost
pusă în aplicare. Această lege împărțea
salariul funcț. în 28 de tipuri începând
delà 100 până la 4000 lei aur lunar.
Aceste salarii raportate la grade în ser­
vicii se potrivesc salarizării din Vechiul
Regat înainte de 1916, o nouă încer­
care de armonizare a salariilor s’a în­
cercat în 1931 în vederea întocmirei
bugetului pe 1932, aceasta la presiu­
nile depuse din toate părțile din nou
s’a abandonat și astfel salariile au ră­
mas aceleași, cu reducerile de 8—30°/o
din 1931 și de 15°/o în 1932. In buge­
tul anului 1931 suma brută a salariilor
tuturor funcț. publici plătite din bug.
statului afară de cfr. P. t. t. figurează
la suma de Lei: 17.517,258.404, pentru
un număr total de 247.087 funcționari.
Din ultima statistică oficială intocmită
după bugetul general pe 1932 rezultă
că avem un număr de 188.616 funcțio­
nari publici, cu un total anual al sala­
riilor de 6.593,713.588 lei, fără regiile
autonome. Repartizat pe ministere: Mi­
nisterul de finanțe, 18.559 funcționari
cu un salariu de 760,968.000 lei anual.
Ministerul internelor : 29 835 funcționari
fără efectivul jandarmilor de 15 646
jand.; salarii 1.139,858.589 lei, în care
se cuprinde și indemnitatea fixă a ofi­
țerilor de jandarmi cu 7,724.388 lei.
 Salariu
Ministerul de justiție: 11.290 funcțio­
nari ; salarii 693,732.600 lei. Ministerul
afacerilor străine: 390 funcționari cu
43,803.600 lei. Ministerul agriculturii :
5045 cu 329,251.400 salarii, anual. Mi­
nisterul muncii : 7796 cu 412,572.940 lei.
Ministerul armatei : 32.787, în care nu
se cuprind ofițerii înaintați la 1 Iulie
1932, cu 2.279,605.500 lei. Ministerul
lucrărilor publice și comunicațiilor 571
funcționari, cu 38,634.600 lei lunar. La
ministerul instrucțiunii, culte și arte :
80.723 funcționari. cu 3.772,792.430 lei.
La președinția consiliului de miniștri :
54 funcționari cu 5,230.800 salarii. La
Regii și Case Autonome funcționează
92.263 funcționari cu un salariu anual
de 3.832,548.640 lei. In total avem
280.879 funcționari cu un salariu anual
de 13.426,262.228 lei. In baza legii
contrib. directe 1923, sunt supuse unui
impozit (v. c.) de 4°/o toate veniturile
din salarii până la 4000 lei lunar și la
8% pt. diferența ce trece de 4000,
după ce va fi scăzut 750 lei minimum
neimpozabil, plata lui se face direct de
ad-ție. Se mai rețin : 10°/o din salariul
cu accesorii pt. casa de pensiuni, V4
din salariul în primele luni Ia numire
în funcțiune, sporul salariului de bază
pe o lună în caz de avansare. Se mai
pot face rețineri, pt. diferite datorii ale
funcționarului la casele de credit și
ajutor etc. Remunerarea în natură este
interzisă. Plata se face numai în zile
lucrătoare. S. nu poate fi proprit decât
până la 2/io și nu pot fi cedate decât
până la 4/io. Creanța salariatului (v. c.)
pt. neplata S. este garantată integral
cu un privilegiu imediat înaintea ori­
cărei creanțe. Acțiunea pt. neplata S.
se prescrie în 3 ani. In caz de suspen­
dare conf. art. 58 statut funcționarii
n’au dr. la salar; când a fost achitat
are dr. la jumătate. La suspendarea
conf. art. 57 are dr. la întreg salarul.
Prin legea publicată M. O. 237/932 s’a
fixat un maximum de S. la 35.000 lu­
nar brutto.
Salariu de bază, este suma în
bani pe care funcționarul o primea îna­
inte de război ; în epoca în care mo­
neda era la paritatea aur și care de
atunci a fost menținută în buget ca un
salariu simbol ; pe lângă acest salariu
după războiu s’au acordat diferite in­
demnități (v. c.) de scumpete în repe­
tate rânduri. Aceste indemnități sunt
lăsate la aprecierea legiuitorului buge­
tar, care le poate micșora, sau chiar
557 —
suprima, fără ca funcționarul să aibă
drept de acțiune în contencios. Legiui­
torul s’a ocupat în două rânduri de
deosebirile între salariul de bază și
accesorii ; odată prin statul (art. 17)
spunând că funcționarii cari ocupă două
sau mai multe funcțiuni n’au drept la
alocație de chirie și celelalte accesorii
decât pt. o singură funcțiune pt. cele­
lalte vor primi numai salariul de bază.
Legea generală de pensiuni art. 63 dis­
pune că la calcului pensiei să nu se
țină seamă de diurne, chirii și orice
alte indemnități plătite ca accesorii pe
lângă salariu.
Salariu, teoria, (Econ. pol.) este
remunerația pe care patronul o acordă
muncitorului în schimbul muncii pre­
state ; este echivalentul acestei munci.
S. este „nominal“ când e determinat în
monedă fixă și în contractul de muncă ;
„real“ când este în raport cu costul
vieții. Teoria salariului diferă Ricardo
susține că prețul natural al munci este
acela care furnizează muncit, mijlocul
dea subsista și perpetua, fără nici-o
schimbare în condițiunile de existență,
Legea „cererei și ofertei“ unde un fond
anume destinat S. al cărui coeficent ar
fi diviziunea acestui fond prin numărul
muncitorilor. Legea de aramă stabilită
de Turgot și Necker, adoptată de Las­
salle, după care S. nu trebue să depă­
șească trebuințele de întreținere a mun­
citorului. După doctțina socialismului
(v. c.) în frunte cu Karl Marx, lucrăto­
rul obligat a muncii 12 ore pe zi, rea­
lizează în 5 ore valoarea muncii sale,
restul de 7 ore constitue plus valoa­
rea pe care patronul și-o însușește pe
nedrept. După doctrinele optimiste sa­
lariile vor spori necontenit odată cu
progresul tehnic și în raport cu pro­
ductivitatea munci ; sporirea producției
trebue să aducă sporirea salariului ; ve­
nitul realizat urmează a fi împărțit între
capitaliști și muncitori. După teoria
maltuziană, cauza care reduce clasa
proletară la un minim de existență e
datorită legilor populației. Dacă mun­
citorul își mărește venitul numărul mem­
brilor familiei va sporii, înmulțind bra­
țele de lucru și scăzând salariile; deci
propagă reducerea natalității căci spo­
rirea brațelor atrage extinderea mize­
riei. Factorii cari trebue să amelioreze
situația morală și materială a muncito­
rului sunt: „Statul“ prin politica sa
economică, prin lucrări ce le face, prin
reglementarea legală a S. „patronii“
 Săliște — Sancțiune
cari trebue să acorde S. funcțion. și
să evite perioadele de crize prin limi­
tarea producției, protecția muncitorului
care în schimb recunoaște patronului
un dr. de tutelă, dob. un dr. de parti-
cipațiune la beneficii și colaborează la
gestiune. „Acțiunea muncitorilor“ prin
înființarea sindicatelor armele destinate
să suprime regimul salariatului și ex­
ploatarea capitalistă. Sindicalismul de­
vine astfel celula inițială a sociețății
viitoare întronând și noua reglementare
a producțiunei.
Săliște, corn, rurală în jud. Sibiu,
reșed. plășii S. 3819 loc. judecătorie,
percepție, secție jand. P. 1.1. cfr. în loc
la 2 km. Prefectură, tribunal Sibiu la
26 km.
Salonta, corn. urb. în jud. Bihor,
15.176 loc. Reșed. plășii S. 3732 clă­
diri ; 4093 gospodării ; 243 intrepr. ind.
și comerc. judecătorie, poștă, cfr. în
loc. Aut. jud. Oradea la 39 km. In 1900
avea 14.107 loc.
Salubritatea comunelor;curțile
se vor mătura odată pe săptămână ;
depozitele de bălegar nu se pot păstra
decât până în luna Martie, când va fi
transportat pe locurile de cultură. Pu­
țurile și fântânile vor fi împrejmuite cu
pietriș pe o rază de 3 m. iar ghizdu-
-rile lor vor fi Inaile de 1 m. delà ni­
velul locului. Topirea inului și cânepei
nu este permisă decât la 100 m. de
sat lângă ape curgătoare sau în gropi
împrejmuite, încât să nu se poată adăpa
vitele din ele.
Salubritatea publică. (San.) Ori­
cine va pricinui vreo cauză de insalu­
britate prin orice fel de lucrări, prin rea
întreținere, prin neexecutarea unor re­
parații sau orice altă cauză, va fi obl.
a face în termen scurt lucrările nece­
sare pt. ameliorarea S. Medicul oficial
are dr. a vizita personal sau prin or­
ganele sale localurile publice și a lua
măsuri pt. ținea curățenie. Localurile
de consumație pot fi inspectate la orice
oră. când sunt deschise. Are dr. a or­
dona facerea lucrărilor necesare ; ne­
executarea lor va atrage amendă până
la 10.000 lei și facerea lucrării prin
ad-ția respectivă. Când o casă de locuit
(v. c.) atelier etc. este insalubră, poate
fi declarată nelocuibilă, de comisiunea
de Insalubritate, sau se poate dispune
evacuarea, repararea sau chiar dărâ­
marea ei. (322 L. sanitară M. O. 154/1930
și 87/1933). Primarii comunelor și me­
558
dicii pot Impune construirea de latrine
igienice, sau împlinirea, oricăror lipsuri
la casele devenite neigienice. Fiecare
municipiu și județ pt. comune sunt obl.
a avea un regulament de S. care va
prescrie normele pt ; ridicarea și depo­
zitarea gunoaielor și lăturilor, curățenia
și stropirea străzilor, piețelor și curți­
lor îngrădirea, curățirea și cultivarea
locurilor virane și igiena solului ; cre­
area, întreținerea parcurilor, grădinilor
pubi, locurilor de joc pt. copii și tere-
nelor de sport ; poliția înmormântărilor,
transportul de cadavre, cimitirelor și
crematorii; întreținerea și supravegherea
capelelor mortuare a cimitirelor, înlătu­
rarea cauzelor de infecțiuni, construirea
și întreținerea, latrinelor fântânilor, pu­
țurilor și apelor de alimentație, a aba­
toarelor ; controlul locuințelor, localu­
rilor publice alimente și băuturi; eli­
minarea cauzelor de zgomot ; executa­
rea prescripțiunilor sanitare cu oca-
ziunea construcției caselor cooperarea
cu autoritățile de stat pt. combaterea
boalelor infecțioase (v. c.) etc. Regula­
mentele vor fi valabile numai după
aprobarea lor de minist. sănătății (354).
Saius reipublicae suprema lex
esto, maximă de drept public la romani
care înseamnă : Mântuirea republicii să
fie legea supremă pentru cârmuitori. •
Sâmbăteni, corn. rur. în jud. Arad.
1965 loc. pretură, judecătorie Aradul
nou, P. T. T. Qhioroc, cfr. în loc.
Arad 16 km.
Sancțiune, (Dr. Const.) este apro­
barea pe care Regele o dă unei legi în
calitate de al treilea factor al puterii
legiuitoare, art : 34 din Const, prevede
că puterea legislativă se exercită colec­
tiv de către Rege și reprezentanța na­
țională. Deci fiecare lege are nevoie de
voturile câtor trei ramuri ale acestei
puteri. Manifestațiunea voinței mo­
narhului, sau votarea sa se numește
„sancțiune“. S. în alt senz înseamnă
procedura prin care individul în socie­
tate, poate fi silit, printr’o forță supe­
rioară lui, a face sau a se abține dea
face ceva, în domeniul dreptului. 2. Pro­
cedura legală prin care deținătorii for­
ței publice (v. o.) se învestesc cu drep­
tul de-a o pune în mișcare, pt. apăra­
rea unui drept. Ex. dr. de constrângere
atunci când cineva este persecutat în
dr. sale publice. S. nerespectării repau­
sului duminical pt. un cârciumar, poate
fi retragerea brevetului. Dreptul este
 Sânicolaul — Sărbători
incert și virtual ; el nu ia formă deter­
minată dacât prin o hotărâre, care con­
stitue S. cât timp recunoașterea nu e
făcută, dr. este inexistent și nimeni nu
poate să-1 afirme. S. unei legi sau unui
regulament constă în consecințele ci­
vile șl penale la care s’ar expune cei
ce le-ar viola. Legile își determină sin­
gure sancțiunile lor, căci numai puterea
legiuitoare are dr. de a stabili penali-
lăți sau sancțiuni civile.
Sânicolaul-Mare, corn, rurală în
jud. Timiș reșed. plășii, 9143 loc. jude­
cătorie, percepție, Secție jand. P. t. t.
cfr. în loc. Prefectură, tribunal Timi­
șoara la 61 km.
Sânicolaul mic, corn. rur. în jud.
Arad, 2933 loc. pretură, judecătorie,
cfr. Aradul nou 1 km. P. t. t. în. loc.
Arad 4 km.
Sanitară, Legea S. și de ocrotire
■din 14 Iul. 1930 M. O. 154 mod. M. O.
163/931, 184/1931, 87/1933. Legea sani­
tară reglementează următoarele : Insti­
tutele sanitare ; serviciile sanitare și de
: ocrotire centrale și exterioare ; spitale
dispensarii, laboratoare de higțienă, ser-
‘ vicii de ocrotire, exercițiul medicinei și
personalul sanitar, medici, salarizarea
, gradația pensionarea lor, profilaxia și
combaterea boalelor infecțioase, vene­
rice etc. salubritatea publică ; controlul
sanitar al alimentelor, regulamente sa­
nitare comunale, instituția farmaciei,
exercițiul farmaciei; înființarea, conce­
sionarea farm, personalul farmaceutic,
expl. farm, și controlul lor, colegiul far­
maceutic ; drogherii, industria produse­
lor medicamentoase, sancțiuni ; ocroti­
rea națională, a mamei și copilului,
‘ asistența defectivilor, alienați, orbi, sur-
~ do-muți, asistența socială; așezăminte
sanitare ; fondul general sanitar și de
’ -ocrotire ; fondul județean și comunal,
casa de economii a pers, sanitare ; dis-
’ poziții fiscale și tranzitorii (Cititorul va
/ găsi fiecare articol în ordinea alfabe­
tică). Toate amenzile, sancțiunile pre-
i- văzute de L. s. afară de pedeapsa In­
i' -chisorii se aplică de Minist. sănătății,
I -directorul gen. al sănătății, medici pri-
Imari și medici șefi de municipii. Contra
deciziunei de amendare cei interesați
•au drept de apel în 15 zile, înaintat
autorității sanitare care a aplicat amenda
,■ prin organul ad-tiv care ia înmanuat
1 deriziunea.
Sanitar serviciul de ocrotire
comunal îndatoririle comunelor (v. c.)
559
d. p. d. v. sanitar este: de a asigura
salubritatea comunei, de a asigura apro­
vizionarea cu apă potabilă (v. c.) în­
depărtarea rezidurilor (murdării), exe­
cutarea prescripțiilor sanitare pt. con­
strucții și locuințe, a veghea la starea
sanitară a locuințelor, curățenia indivi­
duală, colaborarea pt. supravegherea
produselor alimentare, crearea și între­
ținerea abatoriilor, asigura asistența ju­
ridică și sanitară; a colabora la execu­
tarea legilor sanitare. Comuna este obli­
gată să asigure asistența medicală gra­
tuită bolnavilor lipsiți de mijloace și
tratament în spital. Când comuna nu va
dispune de mijloace, aceste cheltuieli
vor fi suportate de județ sau din fon­
dul gen. sanitar (v. c.) Lucrările pt.
salubritate corn, vor fi prevăzute in bu­
get. In comunele rurale va fi un medic
comunal pt. 20.000 locuitori. Comunele
rurale se pot asocia pt. întreținerea
pers, sanitar (v. Medic comunal). In co­
munele rurale va funcționa câte o casă
de ocrotire. Comuna este obligată a
asigura retribuția pers, sanit. locuință,
luminat și încălzit, județul poate con­
tribui la aceste sarcini (60—81. L. san.
M. O. 154/1930).
Sanitare și de ocrotire, Di­
recțiunea fondurilor speciale. S. și de
O. Lege pt. înființarea ei Mon. Of.
163/1931.
Sanitar, serviciul județean,
este condus de un medic primar care
are urm. atribuțiuni: controlează acti­
vitatea instituțiunilor sanitare din ju­
deț, exercițiul medicinei, farmaciei, dro­
gheriei, dentisticei și moșitul din cup­
rinsul județului, ia măsuri preventive
și represive pt. combaterea bolilor și
epidemiilor; aplică amenzi, face pro­
puneri pt. numiri de personal, acordă
concedii; este șeful personalului me­
dical din județ etc.
Sânleani, corn. rur. în jud. Arad
1400 loc. pretură, judecătorie Aradul
nou, cfr. P. t. t. Arad 7 km.
Sânmărtin, corn, rurală în jud.
Ciuc, reșed. plășii S. 1428 loc. judecă­
torie, percepție, secție jand. P. t. t.
cfr. Sășimian la 5 km. Prefectură tri­
bunal Miercurea Ciuc la 16 km.
Șantaj, a pretinte bani, avantaje
sau favoruri delà o persoană, cu ame­
nințarea de a da la iveală fapte scan­
daloase.
Sărbători legale, statutul func-
 Sarata — Sat
ționarilor publici prin art. 8 statorește
următoarele sărbători : Sf. Vasile, Bo­
tezul Domnului, Sf. Ion, Unirea Prin­
cipatelor și a tuturor Românilor, în­
tâmpinarea Domnului, Buna vestire, 5
zile de Paști, Sf. Gheorghe, înălțarea
Domnului, Sf. Treime, 10 Maiu, Sf.
Constantin și Elena, Sf. Petru și Pa­
vel, Adormirea și nașterea Maicei Dom­
nului, înălțarea Sf. Cruci, Sf. Dumitru,
Sf. Mihail și Gavril, Sf. Nicolae, 4 zile
de Crăciun și zilele de Duminecă. Afară
de aceste mai sunt sărbători naționale
ca : Urcarea pe tron a M. S. Regelui
Carol al II-lea, Nașterea Măriei Sale
Voevodul Mihai, Nașterea M. S. Re­
ginei Văduve etc. Pt. personalul cfr.:
Dumineci, Sf. Vasile, Bobotează, Sf.
Ioan, Unirea principatelor, 3 zile de
paști, Sf. Gheorghe, înălțarea D-lui Ru­
salii, 1 și 10 Mai. Sf. Dumitru, Sf. Ni­
colae și 3 zile de crăciun
Sărata, Corn. rur. în jud. C. Albă
f. reșed. plășii, 2777 loc cu satul Stan-
gop. judecătorie, jandarmărie, poștă
cfr. în loc. Prefectură, tribunal C. Albă
la 56 km.
Saarre, teritor foarte bogat d.
p. d. v. industrial, deslipit delà Ger­
mania și format din populațiune în maj.
germană, minele sale au fost cedate
Franței prin tratatul delà Versailles,
drept garanție pt. executarea obliga­
țiunilor Germaniei față de Franța. Pt.
a se asigura garanțiile acordate Fr. s’a
suspendat dr. de liberă determinare al
acestei populațiuni, al cărei soartă se
va decive printr’un plebiscit în 1935.
Până atunci este guvernat de Socie­
tatea Națiunilor.
Sarea, dreptul de exploatare al
zăcămintelor de S. aparține statului,
fără ca acesta să fie obl. a plăti vreo
redevență (v. c.) sau despăgubire pro­
prietarului suprafeței. Comunele cari
au beneficiat de folosința fântânilor
așezate se vor folosi și mai departe
pt. consumul propriu. Deschiderea de
noi isvoare este interzisă. Transportul
S. nu se poate face fără o chitanță sau
act al C. A. M. (v. c.) Prețul cu care
se vinde în consumația internă S. se
statorește de C. A. M. Vânzarea S. pt.
hrana umană este liberă. C. A. M. va
putea înființa depozite și va putea în­
ființa monopolul asupra vânzării S. (L.
Monop. M. O. 144 art. 23—37.)
Sărmașu, corn, rurală în jud. Cluj-
reșed. plășii S. 2962 loc. judecătorie.
percepție, secție jand. P. t. t. cfr. în
Ioc. Prefectură tribunal Cluj la 62 km.
Sarsânlar, corn. rur. în jud. Du-
roștor reșed. plășii, 1175 loc. judecă­
toria, prefectură, tribunal, Silistra la
42 km. cfr. Oltenița la 33 km.
Sărulești, corn. rur. în jud. Ilfov,
reșed. plași S. 1739 loc. judecătorie,
secție jand. cfr. în loc. Prefectură, tri­
bunal București la 47 km.
Sat, (Dr. adm.) este o unitate ad-
tivă, și subdiviziune a unei comune
rurale, fără personalitatea juridică. In
trecutul nostru ad-tiv S. a avut impor­
tanța și istoria sa specială; nu avea
pers, juridică. S. este pt. oricine marea
realitate istorică și factorul de des-
voltare pt. viitor. In Vechiul Regat prin
desele schimbări în structura comune­
lor rurale, s’a ignorat satul. Aici teme­
lia org. ad-tive o forma o grupare arti­
ficială și arbitrară a mai multor S. In
adevăr S. în vechiul Regat dispărea
într’o formațiune arbitrară a comunei,
care se desfăcea și refăcea după cap­
riciul nenumăraților politician!. Igno-
dându-se această celulă importantă care
era S. era falsificată întreaga viață
ad-tivă, cu toată fațada instituțiunilor
constituționale. In trecut ca reprezen­
tanți ai autorității în sate erau: juzii,
vătămani, pârcălabi sau cnezi, însărci­
nați mai ales cu, strângerea dărilor și
câte odată cu distribuția justiției în
procese de mică importanță dintre să­
teni. S. erau de patru categorii : sate
libere sau de moșneni, sate domnești,
S. mănăstirești și S. boerești. S. de
moșneni se bucurau de o mai mare
libertate decât celelalte. Locuitorii erau
ținuți să plătească dări către domnie.
De multeori domnul arunca asupra unui
sat o dare atât de mare pe care S. nu
o putea plăti și astfel în mod abuziv
domnul dispunea de el, fie vânzându-î
sau dăruindu-1, iar locuitorii, deveneau
vecini sau clăcași (v. c.). Alteori un
sat înreg de moșneni se dădea de bună
voe unui puternic al zilei sau unei
mănăstiri, ne mai putând suporta bi­
rurile ce-I apăsau. S. mănăstirești erau
scutite de dări către Stat. Domnul
atribuia mănăstirilor și dreptul de juris-
dicțiune asupra locuitorilor din satele
mănăstirești. Numai pt. afaceri de mare
importanță se recurgea la funcționar»
domnești. Regulamentul Organic (v. c.>
acordă satelor un început de persona­
litate. Se recunoștea S. dr. dea avea
 Satu
un patrimoniu așa numita „Cutia obștei“
destinată însă mai mult pt. ;plata im­
pozitului partea Statului ; numai
după ce birul se împlinea, se puteau
cheltui bani pt. alte nevoi. Conducerea
S. se încredințează unui sfat compus
din preotul satului și alți 3 membrii.
Sfatul sătesc alcătuia bugetul. Veniturile
proveneau din: contribuțiuni stabilite
asupra satului ; cheltuieli erau pt. plata
învățătorului, a notarului, vătășelului,
pândarilor, dorobanților etc. Bugeiul
era supus aprobării subprefectului.
Legea din 1864 org. S. în comune ru­
rale ; o comună trebuia să aibă cel
puțin 500 loc. dacă un Sat nu avea
acest număr, trebuia să fie alipit la un
alt sat vecin. Legea din 1904 organi­
zează pt. prima dată viața S. el era o
subdiviziune a comunei constituind o
aglomerațiune de cel puțin 100 loc. O
altă subdiviziune a comunei era cătunul,
care nu avea nici-o organizare proprie,
interesele lui erau reprezentate de sfa­
tul satului căruia aparținea. Prin această
lege se înființează organe deliberante
„sfatul sătesc“ compus din 5 membrii
aleși pe 4 ani și executive „delegatul
satului“ care evea menirea să susțină
interesele S. pe lângă consiliul comunal;
el prezida întrunirile sfatului. Satele
mai îndepărtate de reședința comunei;
puteau avea un ajutor de primar, membru
în consiliul comunal. In contra hotă­
rârilor consiliului, sfatul avea dr. să
facă apel la prefect în 15 zile. Primarul
putea delega o parte din atribuțiunile
sale delegatului satului care prezida și
judecătoria sătească. In sate se mai
alegeau câte unul sau doi jurați cari
formau judecătoria sătească. S. După
legea Unif. adm. 1925 nu era persoană
juridică ; legea prin art. 9 spune că
pers. jur. sunt: Comuna și județul.
După legea din 1929 erau de două
categorii. S. mici cu o populație până
la 600 loc. și S. mari cu peste 600 loc.
Mai multe S. erau grupate într’o co­
mună rurală, care trebuia să aibă mi­
nimum de 10 000 loc. Erau considerate
ca sectoare a comunei, aveau organi­
zație diferită ; cele cu până la 600 loc.
se puteau administra după alegere, prin
o adunare sătească, sau prin un con­
siliu sătesc. Cele cu peste 600 loc.
aveau un consiliu obligator. S avea
personalitatea juridică. Erau două in-
stituțiuni etajate, ceia ce a produs o
risipă de activitate și de bani, provo­
când conflicte și confuziuni de atribu-
561 —
țiuni. Orcanele S. după L. 1929 erau
în satele mici, adunarea sătească sau
consiliul ales după voința majorității
locuitorilor. Adunarea săt. era alcătuită
din toți membrii comunei capi de fa­
milii în vârsată de 25 ani cari erau
înscriși pe o listă specială, prezidată
de un primar ales de adunare. Con­
vocarea adunării se făcea după tre­
buință prin afișare sau batere de tobă,
de preferință în zile de sărbătoare. Era
legal consituită când luau parte jumă­
tatea membrilor. Votarea se făcea prin
ridicare de mâini, prin împărțirea adu­
nării în două sau orice alt mod. Bacă
după două convocări adunarea nu se
întrunea, consiliul comunei din care
satul făcea parte, lua hotărârile ce au
fost puse la ordinea zilei. Legea nu
fixa seziunile adunării. Organul execu­
tiv al S. era primarul ; alți funcționari
erau : încasatorul, străjerul și secretarul
sătesc. In satele mici putea fi ales un
consiliu, dacă un număr de cel puțin
20 capi de familie o cereau ; care
funcționa în locul adunării. Atribuțiunile
adunării sau consiliului sătesc erau
acele de gospodărie sătească, întreține­
rea și funcționarea serviciilor sătești,
controlul și tutela asupra satului erau
făcute de : primarul comunei căreia era
afiliat, primpretor și prefect. S. cu o
populație mai mare de 600 loc. aveau
obligator un consiliu comunal, primar,
ajutor, delegația consiliului, încasator
și secretar sătesc, recrutați după nor­
mele stabilite pt. comunele rurale for­
mate dintr’un singur sat, având aceleași
drepturi și atribuțiuni. O mare parte
din veniturile S. era vărsată comunei
de reședință, pt. acoperirea nevoilor
comunale, ceiace împedica orece des-
voltare a S. Prin Legea din 1931 s’a
abrogat acea parte din lege care se
referea la sate, și s’au creat în locul
lor comune rurale. In special adunarea
sătească a fost viu criticată pe motiv
de inconstituționalitate, susținându-se
că ar fi o guvernare directă oprită în
mod categoric de art. 33 din Constitu-
țiune, cari prevede că: „toate puterile
emană delà națiune, care nu le poate
exercita decât numai prin delegațiune“
la întocmirea Legii din 1929 numărul
S. era de 15.267.
Satu-Lung, corn, suburbană în jud.
Brașov. 5876 loc. Stațiune climaterică,
judecătorie, percepție în Brașov. P. 1.1.
Cernatu, cfr, Dârște 5 km. Prefectură,
tribunal Brașov la 13 km.
36
 Satu — Scarlatina
Satu-Mare județ în N. V. Țării,
mărginit la S. cu jud. Sălaj la V. cu
Ungaria, la N. cu Ceho-Slovacia la E. cu
Maramureș cap. SatuMare. Suprafața
4742 km. p. cu 295131 loc. din care
populație rurală 227075 loc. cu densi­
tate de 692 loc. pe kmp. Reședința plăși-
lor Arded, Baia-Mare Copalnic Mănăș-
tur, Orașul Nou, Satu-Mare, Seini, Șom-
cuta Mare, Halmei. Corn. urb. Baia
Mare și Baia Sprie. Notariate 70. Corn,
rur. 209. Percepții Satu Mare, Baia
Atare, Seini, Halmeiu, Arded, Șomcuta
Mare, cu 3 agenții, Judecătorii Satu
Mare, Baia Mare, Arded, Șomcuta Mare,
Halmeiu, Copalnic Mănăștur, Negrești,
Seini. Tribunal, Cerc. Recr., Adm. Fin.,
Legiune Jand. toate în Satu Mare. Ca­
mera comerc, agricolă Satu Mare. Licee,
Scoli sup., Aparține Circ., Curții de
Apel Oradea. Insp. Gen. Adm., lnsp.
pol. și sig. Cluj. Insp. școlar Oradea.
Insp. Reg. Zoot., Insp. sanitar, Insp.
Agronomic., Insp. muncii Cluj. Direc­
țiunea Poștală Oradea. Dir. Financiară
Cluj. Episcopia Oradea. Populația repr.
pe naționalități : români 160,066, unguri
57.826, germani 11.621, evrei 14.717, ruși
454, bulgari 142, diferiți 1884. Repr. pe
confesiuni : gr. cat. 152.770, gr. ort. rom.
11.020, rom. cat. 29.6C0, luterani 210,
mozaici 25.033, diferiți 240. Alege 6
Deputați, 2 Senatori ; 44 Cons. jud. Pre­
fect Dr. Pogăciaș Ion. Director Prefect
Pop Alexandru. Secretar Gen. Octavian
Pop. Șefi de Serv. Dr. Coconeți Emil,
German Ioan. Primpretori : Pop Grigor,
Pop Traian, Urdea Vasile, Cosma Gh.,
Pop Ludovic, Butean Ion, Pop Ștefan,
Dragoș Vasile. Cifra totală a bug. pe
anul 1933 : Venituri 27,725.316, Cheltueli
27,123.931. Bănci: Banca Națională a
Rom., Banca Marmorosch Blank, Banca
Union, Banca Satu Mare, Banca Națio­
nală de Economii în Satu Mare, Banca
Comercială în Baia Mare. Industrii :
Fabrici de nasturi, de dantele, de vop­
sele, de piele și industrie chimică, Ex­
ploatare de carieră de piatră, „Unio“
fabr. de vagoane în Satu-Mare, Phönix
fabr. de acid, sulfuric în Baia Mare.
Lungimea șoselelor naț. 224 km., jud.
410 km. Linii cfr. 303 km. Nrul gospo­
dăriilor 68070, clădiri 59636, întrepr.
ind. și corn. 4929. Stema jud. Scut scar-
telat. In I cartier roșu, un cerb negru
mergând spre stânga; în II albastru un
măr de argint cu mere de aur; în 111
albastru un snop de grâu de aur; IV
roșu, o frunză de viță verde cu un
562
strugure de aur, pe verde un turn de
cetate de argint crenelat cu poarta ar­
cuită și 2 ferestre dreptunghiulare.
Satu Mare, municipiu: reșed. jud.
Satu Mare. 49917 loc. Mare oraș co­
mercial. 5980 clădiri, 11241 gospodării,
1797 întrepr. ind. și comerc. Autorități
județene, liceu, fabrici de vagoane, mă­
suri, etc. Din 1925 este capitală de
județ. In 1900 avea numai 26881 loc.
rom. 6000. Românii în proporție
cu mult mai mare desnaționalizați,
păstrându-și religia gr. cat.
Satu-Nou, corn. rur. în jud. Arad,
2364 loc. pretură, judecătorie Chișinău
Criș, P. t. t. Vânători, cfr. Livada Mică
14 km., Arad 62 km.
Savent comună urbană în jud.
Dorohoi, 4738 loc. Reșed. plășii Bașeu.
1172 clădiri, 1037 gospodării, 296 într.
ind. și comerc. Judecătorie, poștă în
loc, cfr. Ungureni 11 km. Aut. județene,
Dorohoi la 36 km.
Saxonia, republică în confedera-
țiunea statelor germane; Suprafața
14.493 kmp. cu 4,980689 loc. Capit.
Drezda (v. și Germania).
Scadență, este termenul ultim pre­
văzut într’o cambie (v. c.) la care
aceasta trebue prezentată acceptantului
pt. a face plata : iar în caz de refuz
se face protest (v. c.) dacă ziua S. este
zi de sărbătoare plata se face a doua
zi ; cel în drept a o plăti este acela
care se legitimează prin o serie de
giruri.
Scara, În topografie se numește
raportul care există între o lungime
luată pe hartă (v. c.) și lungimea pe
care o reprezintă pe teren. Pt. a re­
produce pe hartă imaginea exactă a
terenului se reduc toate lungimile într’o
proporție determinată sub formă de
fracții, al cărui numitor este un multi­
plu de 10. Astfel scara hărților militare
scrise sub forma de 100.000 arată că
lungimile naturale de pe teren au fost
reduse de o sută de mii de ori, sau că
un milimetru pe hartă repr. 100.000
milimetri pe teren. Cu cât numitorul
scărei este mai mic, cu atât scara este
mai mare. In regulă gen. 1 milimetru
pe hartă repr. 100 metri pe teren ; un
centimetru rept. 1 km.
Scarlatină, (San.) este o boală
epidemică foarte molipsitoare și peri­
culoasă ; o odevărată spaimă a părin­
ților. Semnele : fierbințeală mare cu du-
 Schimbarea — Școala
rere de gât, eșirea pe piele a unor
puncte roșii, la început separate între
ele, cari mai târziu se împreună, for­
mând pete mari de culoarea zmeurei,
acoperind pielea peste tot. Acestea mai
târziu cad sub forme de pelițe late.
Boala se propagă prin un microb în :
scuipat, prin muci, prin haine, mâncări,
lapte nefiert etc. cari stau în camera
bolnavului. In prima perioadă nu are
niciun semn ; în per. II. se arată prin
ferbințeală și durere de gât, sete mare,
greață, vărsături, fundul gâtului roșu
uscat ; gălcii gâtului umflați și dure-
roși. Această perioadă ține 12—36 ore.
per. III. se ivesc petele, fierbințeala
poate ajunge 41 grade. Durata ei este
de 5—6 zile. per. IV. de descămoșare;
pelea de pe degete se deslipește, la
tălpi cade în bucăți, ține 8—15 zile.
Scarlatina durează obicnuit 16—24 zile.
Convalescența până la 40 zile. Nici-o
boală molipsitoare nu are atâtea com-
plicațiuni. Tratament: se va prescrie
de medic care va fi chemat imediat.
Bolnavul va fi izolat, locuința dezin­
fectată împreună cu toate lucrurile din
ea. Copii de școală vor fi ținuți acasă
cel puțin o lună după ce s’au vindecat.
Scolile în cari s’a ivit boala se vor
închide și dezinfecta. Cadavrele se vor
dezinfecta și îngropa adânc. In scarla­
tina ușoară vor fi de ajuns îngrijiri hi-
genice ; bolnavul va sta în pat, odae
aerisită și luminată ; din odae se vor
scoate perini, perdele, mobile netre-
buincioase încă delà începutul boalei.
Odaia se va aerisi, bolnavul să nu ră­
cească. Hrana va fi lapte bine fiert.
Medicul va prescrie combaterea celor­
lalte complicațiuni. Autoritățile ad-tive
vor lua măsuri de izolarea bolnavilor,
de a opri accesul străinilor în casele
contaminate, cari vor fi însemnate cu
bilete de culoare roșie cu inscripția
„boală molipsitoare“. Se vor suspenda
cursurile în școli. Se va ordona caran­
tina comunelor infectate. Bolnavii vor
fi îngropați imediat după moarte. Ca­
davrele vor fi dezinfectate. Se va in­
terzice ceremonia sau adunări la în­
mormântare ; se vor interzice împăr­
țirea de alimente sau mâncări la în­
mormântări. Se va încunoștința autori­
tatea sanitară și toate comunele înve­
cinate de ivirea boalei. (v. Boli infec-
țioase.)
Schimbarea confesiunei, v.
Confesiune.
563 —
Schimb, v. Scrisori de .. .
Shimbul, în sens economic este
acela care ne ajută să utilizăm mai
bine bogățiile, cari altfel ar rămânea
inutile, să întrebuințăm mai bine per­
soanele și capacitatea ior, cari altfel ar
rămânea neîntrebuințate. Cu ajutorul S.
fiecare poate să-și procure tot de ce
are nevoie și să-se dedice producțiunei
unui anumit lucru potrivit aptitudinilor
sale și pt. trebuințele altora. Fără S.
asociația și diferențierea muncii ar cere
o înțelegere între producător și con­
sumator așa ca în erele primitive ; S.
permite circulația bunurilor, trece peste
cercul familiei se extinde pe toată
suprafața țării sau a pământului. Toate
produsele sunt făcute pt. a fi schim­
bate. Bogățiile se prețuiesc după va­
loarea lor de schimb. Mijlocul cel mai
frecvent de S. cs’e monede (v. c.) nu­
mită ca „valoare de schimb“.
Schismă, în doctrina religioasă se
numește abaterea delà canoane (v. c.)
S. despărțire, desbinare religioasă.
Schöndorf, corn. rur. înjud. Arad,
1796 loc. pretură, judecătorie Aradul
nou, P. t. t. Sânicolaul mic, cfr. Za-
brani 9 km. Arad 56 km.
Sclavagiu în vechiul drept era
situațiunea unei categorii de cetățeni
cari nu aveau nici un fel de drepturi
publice. D. p. d. v. al drepturilor erau
clasați în rândul animalelor. Aceștia
erau în special prizionerii de război.
Pt. prima dată Constituțiunea Franței
a proclamat în 1781 „abolirea calității
de serv și de mănă moartă, sub orice
denumire; orice om trebue să fie liber“.
La noi „G. Bibescu“ a emancipat robi
mănăstirilor în 1847. La 1847. La 1855
„Barbu Stirbey“ a decretat desrobirea
țiganilor. Astăzi codul civil precizează
că nimeni nu poate să-și angajeze ser­
viciile sale pe toată viața, (v. și Iobagi).
Școala clasică, (Dr. pen.) A fost
fondată de Beccaria ; se bazează pe stu­
diul infracțiunilor în dreptul penal; le
divide în: Crime, delicte și contraven-
țiuni. Pornește delà premiza că omul
este liber să comită sau nu o infrac­
țiune ; din moment ce a comis este răs­
punzător, iar pedeapsa e legitimă. Atri-
bue o mulțime de influențe ca : educa-
țiunea, ereditatea, circumstanțe din mo­
mentul comiterii crimelor etc. Când pe­
deapsa trebue să fie mai mică în ra­
port cu responsabilitatea. Merge spre
36*
 Școala
îndulcirea pedepselor. Admite circum­
stanțe atenuante, spunând că „cu cât
forța impulsivă e mai mare, cu atât
responsabilitatea e mai mică și pe­
deapsa mai blândă“. Pedepsește tenta­
tiva cu o treaptă mai jos decât crima
izbutită ; pedeapsa este ceva rușinos,
cel pedepsit este blamabil, merită dis­
preț. Are numai două feluri de pe­
depse ; închisoarea și amenda (v. Școala
pozitivistă).
Școala de arhivari, înființată în
1924 și e în legătură cu „arhivele sta­
tului“ (București), unde se țin și cursu­
rile. Scopul este să pregătească arhi-
vari-peleografi. Se primesc numai ba-
calauriați.
Școala de documentate și
științe, administrative funcț în București;
director Dl Paul Negulescu, are scopul
dea pregătii pe bunii funcționarii pt. ad-
țiile publice. Sunt admiși funcționari
sau absolvenții de liceu. Diplomele sale
au fost echivalate cu absolvența liceu­
lui pt. funcționarii aflați în serviciu dacă
au cel puțin absolvența cursului infe­
rior de liceu. (Dec. No. 180.210/1933
Mon. Of. 10/1934 Min. Instr.) Cursurile
durează 3 ani și se liberează diplome
de licență.
Școala dogmatică, (Dr. const.)
scriitorii de drept public se disting în
două școli : „dogmatică și istorică“. S.
d. consideră constituțiunea (v. c.) unui
popor ca un fapt întâmplător și arbitrar, '
care exercită o influență asupra popo­
rului, susceptibilă insă de schimbări.
Tendința este de a găsi o constituțiune
care să se poată adapta de toate so­
cietățile; după aceasta toate institu-
țiunile sociale pot fi identice.
Școala economică, (Econ. pol.) tatea atavismului și epilepsiei. Impărțește
este o doctrină care preconizează ab­
senteismul statului în raporturile dintre
capital și muncă; societatea industrială
este pt. S. e. câmpul de ocupație, unde
cel tare doboară pe cel slab, datorită
concurenței, a cărei disciplină este con­
cretizată în formula „laissezfaire laissez pom ramura uscată ; ei sunt incorigibili,
passer“. S. e. i se spune economică so­
cială (v. c.) bazată pe ideia de solida­
ritatea socială. S. e. vede în muncă un
simplu obiect de comerț; ea se pre­
ocupă de bunuri cu excluderea persoa­
nelor ; forța de muncă a omului este
privită din punct de vedere pur econo­
mic (v. Economie politică).
Școala istorică, (Dr. const.) pri­ zează pedeapsa pe apărarea socială ;
vește legile, condițiunea socială a unui
popor ca o consecință necesară a or­
ganismului său a condițiunilor și-a mo­
ravurilor acestui popor. Precum fiecare
individ își are temperamentul, Consti­
tuțiune tot asemenea fiecare popor își
are o constituțiune, o organizare proprie.
Școala de poliție științifică,
funcț. în București, în baza Regulam.
M. O. 21/1930. Scopul : să înzestreze
cu o cultură și educație profesională,
specială pe viitorii funcționari ai poli­
ției ; să complecteze cunoștiințele și
educația profesională ; să mențină me­
reu vii raporturi între științele și prac­
tica poliținească ; are 3 secțiuni : pt.
funcț. superiori, inferiori și gardieni.
Condițiuni de admitere : „Secț. supe­
rioară“ licența sau diploma universi­
tară ; durata studiilor 1 an. Cursurile
sunt : de specialdate și de cultură ju­
ridică, predate de profesori titulari. Ma­
teriile Sc. sunt : dreptul polițienesc, org.
poliției română, pol. ad-ti vă; infractorii,
mijloacele de informare, urmărire și in­
strucțiune, poliția technică, identitatea
criminalilor, medicina legală, Drept con­
stituțional, ad-tiv, penal, procedura pe­
nală etc. Examenele se trec în fața pro­
fesorului respectiv : de diplomă în fața,
juriului. „Secțiunea Il-a“ pt. pregătirea
agenților inferiori : detectivi și comisari
ajutori. Condițiuni : 4 cl. sec. cursurile
1 an, se predau elemente din studiile
de mai sus.
Școala pozitivistă, (Dr. pen.)
fondată de Lombrozo, autorul celebrei
lucrări „L’uomo deliquente“ se bazează
pe antropologia criminală (v. c.) deose-
bindu-se de școala clasică prin acea
că susține existența infractorului născut
a tipului criminal și atribue criminali­
infractori în 3 categorii : „Infractorul
născut“ are prin ereditate în sânge
pornirea spre crimă. Aceștia sunt cei
mai periculoși pt. societate, căci nu poț
fi transformați în oameni morali și
trebuesc omorâți, după cum tai dintr’un
închisoarea le dă posibilitate de eva­
dare. „Infractori de ocazie“ au consti­
tuțiunea morală ; nu sunt atât de răi ;
comite infracțiunea în împrejurări extra­
ordinare. „Infractori de obiceiu“ care
comite infrac, din cauza lipsei de edu­
cație și a împrejurărilor în care a trăit.
Mai sunt infrac, pe pasiune. S. p. ba­
 Școala — Școli
pt. ea nu există liberul arbitru. Pedeapsa
e un mijloc de apărare contra infrac,
•ca și față de un câine turbat, e un
ajutor conștiințelor turburi. Admite ex­
presia de ofenză, atac și apărare în
loc de „pedeapsă“. Caută micșorarea
numărului infractorilor când sunt peri­
culoși, cere stârpirea lor. Școala pozi­
tivistă nu admite circumstanțe ate­
nuante ; tentativa e pedepsită ca și
pedeapsa. Prevede pedeapsa cu moarte
sau deportare perpetuă pt. criminali
aăscuți ; pt. infr. de ocazie nu cere
pedeapsă ci repararea daunei ; pt. cri­
minali nebuni ospicii speciale, etc. (v.
Teoriile lui Lombrozo Școala clasică,)
Școala superioară de agri­
cultură. Mai întâi „institutul de agri­
cultură“ delà Pantelimon, înf. în 1852
de Știrbei, mutat la Herăstrău, reorga­
nizată în 1921, are de scop să dea o
pregătire superioară în domeniu! știin­
țelor agricole. Învăț, este de 4 ani
(dintre cari unul de practică sau spe­
cializare). Se acordă diploma de ingi­
ner agronom ; are cămin și cantină.
Școala superioară de arhi­
vistică și paleografie, înf. prin L. 15
Apr. 1925, funcț. pe lângă arhivele sta­
lului în Buc. Scopul : să promoveze
studiile de specialitate în legătură cu
arhivele și bibliotecile ; studierea docu­
mentelor, sigiliilor, monumentelor he­
raldice, mimaturistice etc. să pregătească
funcț. pt. arhivele statului, bibliotecilor
publice, să formeze experți grafici pt.
instanțele judecătorești. Are 3 secții :
arhivistică-paleografică ; de bibliologie
și de expertiză grafică. Cursurile durează
2 ani. Diplomații S. vor avea drept de
preferință la numiri în toate funcțiunile
delà arhivele statului, autorităților, sau
biblioteci, (v. Regulam. M. Of. 131/1931.)
Școala superioară de științe
de stat. A fost înființată în 1871, când
se numea „Școala liberă de științe
politice administrative“. Numele de
astăzi l’a primit în 1900. In 1926 i s’a
. aprobat actualul regulament de func­
ționare. Scopul ei este să pregătească
funcționari pt. administrațiile publice
și particulare și să promoveze studiile
administrative, politice și economice.
Școala are o secțiune politică, admini­
strativă și alta economico-financiară,
se admit bacalaureați și absolvenți de
• liceu. Cursurile durează 3 ani. Se eli­
berează diplome de licențiat și de
doctor în științele de stat ; funcționează
565
în localul Academiei de înalte studii
comerciale și industriale București. Prin
deciziunea Minist. Instr. No. 180.210
din 10 Nov. 1933. Diplomele sale au
fost echivalate cu absolvența liceului pt.
funcționarii aflații în serviciu, (v. Știința
Dreptului administrativ.)
Școli de jandarmi, au de scop
pregătirea profesională a jandarmeriei
(v. c.) ele sunt : Șc. pregătitoare pt.
jandarmi, ofițeri de poliție, șefi de secții
și Șc. specială pt. ofițerii corpului de
jand. Șc. sunt înglobate în jandarmerie,
reședința lor se fixează prin decizie
minist. In Șc. de j. se predau cursuri
de specialitate militară, de îmbogățirea
cunoștințelor generale și jandarmerești.
Cursul durează 10 luni pt. fiecare ca­
tegorie. (Leg. jand. 24. III. 1929. Regulam.
16. III. 931.)
Școli de notari, funcționează în :
Lugoj, Arad, Făgăraș org. prin Regu­
lam. pubi. în Mon. Of. 1811. 1926. Sunt
admiși candidații delà 18—40 ani, ab­
solvenți de liceu, sau școli echivalente,
în urma unui examen din materiile :
limba și literatura română, istoria na­
țională, geografia, drept, ad-tiv și econ.
politica. Examenul constă din probă
scrisă eliminatorie și probă orală. Nu­
mărul elevilor nu poate trece de 100,
primi 25 la clasificare vor fi bursieri,
restul scutiți de orice taxe școlare.
Cursurile durează 10 luni delà 10 Oct.
la 10 Aug. anul următor. Materiile pre­
date sunt din Dreptul constituțional,
ad-tiv, civil, proced civilă și penală,
științe financiare. Cunoștințe din agri­
cultură, medicină populară și diferite
legi în legătură cu ad-ția comunală.
După terminarea examenelor se libe­
rează diploma de Minist. de Interne.
Cei ce n’au obținut nota medic 6 vor
fi declarați respinși. Personalul de
învățământ se cumpune din 1 director
și 5 profesori. In 1934 s’a înființat o
Sc. n. în București pt. notari titrați al
cărei cursuri durează 3 luni și sunt
admiși numai licențiați în drept. Func­
ționarea celorlalte Șc. de notari a fost
suspendată.
Școli de șoferi, funcționează cu
autorizațiunea și sub controlul minist.
muncii. Pot deschide Șc. s. ingineri
mecanici, electricieni sau specialiști în
automobile. A. C. R. R. Camerele pro­
fesionale etc. (Dec. min. Mon. Of.
52/930.)
Școli politechnice, sunt acele
 Școli — Scrisori
unde se prepară elementele technice, din
București înființată în 1867, la 1881 a
fost reorganizată și numită „Școala
Națională de Poduri și Șosele“. In 1922
transf. pt. a corespunde nevoilor for­
mării inginerilor de diferite specialități.
Cuprinde cinci secțiuni : construcțiuni,
mecanică, electricitate, de mine și meta­
lurgie industrială și silvică. Admiterea
în anul I. se face pe baza de baca­
laureat și absolvenții școlilor tehnice
medii, după trecerea examenului. Durata
studiilor este de 4 ani. Școala are cămin
și cantină. S. p. din Timișoara, înfiin­
țată în Nov. 1920. Are două secțiuni ;
mecanică, electricitate și mine.
Școli superioare, sunt : Sc. po­
litehnice din București și Timișoara
înființate în 1920. Cursurile de 4 ani.
Șc. de architectură înf. 1898 pt. pre­
gătirea de arhitecți durata cursurilor
este de 3 ani. Școale de arte frumoase
cu 4 ani. Conservatoriile de muzică și
artă dramatică, cursuri de 4 ani. In
1930 s’a înființat academia de muzică
religioasă pe lângă Sf. Patriarhie. Aca­
demiile de agricultură cu 4 ani. învățăm,
silvic. Academiile comerciale și in­
dustriale din Buc. și Cluj cu 3 ani de
cursuri.
Scont, (Dr. comerc.) înseamnă scă-
zământ dat debitorului, care face o plată
către o bancă înante de scadență.
„Scontare“ înseamnă revizuirea valori­
lor și banilor spre a se constata dacă
starea lor consună cu registrele în care
se ține evidența. Se pots conta : cambii,
devize, valută, hărții de valoare și de
mărfuri.
Scrieri cifrate, v. Criptografie.
Scripta publica probant se ipso,
adagiu latin, care înseamnă că înscri­
surile publice se probează singure
actul autentic are putere de lege, până
la înscrierea în falș.
Scrisori administrative (cores­
pondența). Corespondența cuprinde
totalitatea hârtiilor ce intră, să rezolvă,
și expediază de un serviciu sau auto­
ritate publică. Este mijlocul de comu­
nicație în scris, între autoritățile sau
administrațiile publice ; este cea dintâi
știință a funcționarului, chemat într’un
serviciu public. Corespondența este
„Oficială“ când se face între autorită­
țile publice, sau particulari și aceste
autorități. Este „particulară“ atunci când
ea are loc între particulari. Corespon­
566 —
dența trimisă de o autoritate superioară
alteia inferioare, se numește „ordin,
instrucțiune sau circulară.“ Forma în
care să răspunde de către autoritatea
inferioară este „raportul“. Corespon­
dența intervenită între autorități egale
în grad se numește „adresă“. Prin or­
din organul superior dă dispozițiuni de
a se face sau împlini ceva, sau chiar
de a nu face anumite acte. Ordinele
trebue să fie categorice, stilizate im­
perativ ; să fie clare, să nu fie sus­
ceptibile de diferite interpretări, ca ast­
fel organul inferior să le poată pricepe
și executa cu ușurință. Ele trebue să
fie cât mai rezumate, fără însă a se
elimina din cuprinsul lor elementele
principale ale cauzei cari le-a determi­
nat. Referentul unei cauze trebue ca să
formuleze dispozițiunile categorice de
executare, sau acele pe cari lec
primit și trebuesc transmise orga­
nelor inferioare. Este răul obicei u
al multor autorități cari trimit or­
dine lungi ; uneori mai cuprind în copii
și alte adrese sau ordine primite, fără
a formula dispozițiuni categorice mul-
țumindu-se a face lectură lungă, lăsând
pe funcționarul inferior să extragă el
elementele de executat din ordin, ceiace
este obositor pentru acesta și nu în­
totdeauna se pot găsi adevăratele dis­
pozițiuni cari trebuesc executate. Uneori
ordinul poate fi însoțit de o „instruc­
țiune“ prin care autoritatea superioară
explică modul în care trebue ezecutat
un ordin, sau prin care se arată cum
trebue să se facă o anume procedură
uniformă pentru toate serviciile admi­
nistrative. Sunt opinii exprimate de
autoritatea superioară, cari sunt obli­
gatorii pentru subaltern. Circulara este
un ordin desvoltat, spre a fi bine în­
țeles, prin care o autoritate superioară
se adresează, în acelaș timp și în aceiași
termeni unei categorii întregi de func­
ționari. In circulară se dau instrucțiuni
de modul cum funcționarii trebue să-și
îndeplinească îndatoririle ; are de scop
a uniformiza mersul serviciului ; a lă­
muri și preciza anumite texte de legi
sau regulamente pentru a înlesni apli-
cațiunea lor. Formula corespondenței
este scrisul în forma lui elegantă și
îngrijită: „avem onoare a Vă ruga,
sau: avem onoare a raporta“. Funcțio­
narul în corespondența sa fie către o
autoritate superioară fie inferioară
căreia se adresează întrebuințează plu­
ralul „noi; avem onoare“ întrucât repre­
 Scrisori
zintă instituția ; scrie în numele autori­
tăți pe lângă care funcționează. Nu este
admis a se întrebuința singularul „eu“
„sau“ am onoare a raporta ; vă invit,
vă îndrum. Acest termen al singularului,
pe lângă că nu este expresiunea colec­
tivității reprezentată prin funcționar, dar
mai este un termen inelegant, care jig­
nește regulele poliței administrative. De
acea fiecare proces verbal, deciziune,
ordonanță sau certificat, liberat de un
funcționar va începe cu formula : „Noi
primarul etc. având în vedere . . .“ Co­
respondența făcută de un funcționar îi
trădează gradul de cultură, de educație:
arată măsura în care și-a însușit cunoș­
tințele serviciului. De acea ea trebue
făcută cu multă îngrijire, după o amă­
nunțită cercetare a legilor, regulamen­
telor sau dispozițiunilor de administra­
ție, despre cari trebue să se facă men­
țiune în corespondență : mai cu seamă
în partea unde se cere executarea unei
dispozițiuni, se propune ceva, sau se
reclamă un drept sau o favoare. O co­
respondență nu va fi îngrijit redactată
numai prin respectarea regulelor or­
tografice, ea va trebuii să descrie o
cauză, cu toate amănuntele ei, cu toate
temeiurile de drept și de fapt pe care
se bazează. Fiecare scrisoare emanată
delà o autoritate publică, trebuie semnată
de șeful autorității și contrasemnată de
șeful serviciului care a întocmit cores­
pondența; trebuie să aibă un număr
de înregistrare. Este o greșeală să se
dea mai multe numere același cores­
pondențe așa cum fac multe autorități,
cari înregistrează hârtia atât la intrare cât
și la eșire, dându-i numere deosebite;
acest sistem complică manipularea cores­
pondenței și face ca să nu o mai putem
urmări. Fiecare scrisoare de coresponden­
ță, va purta deasupra în stânga, numele
autorități și sediul său, numărul de înre­
gistrare și data cănd s’a făcut. Dea­
supra în dreapta se va scrie, în scurt
extras obiectul corespondenței, pentru
ca funcționarii cari o manipulează, sau
cărora este adresată să cunoască obiec­
tul chestiunei și să o poată înregistra
cu ușurință. Cum trebue manipulată co­
respondența ? Dacă am văzut că la re­
dactarea ei, corespondența are anumite
reguli dela cari nu ne putem abate, fără
a complica mersul serviciului, apoi nu
este mai puțin adevărat că, manipula­
rea acesteia trebue făcută după anu­
mite metode, pentru ca să o putem ur­
mări și ulterior. Prima grije a celui ce
567 —
desface corespondența sosită prin poștă
este ca să facă o revizie a plicurilor ;
scrisorile confidențiale se vor preda ne­
desfăcute șefului autorității, celea adre­
sate pe numele funcționarilor se vor
preda acestora și se va desface numai
corespondența sosită pe numele auto­
rități. Dupăce s’a desfăcut plicul se va
controla dacă în el au fost toate actele
al căror număr era scris pe plic, după
acea se vor cerceta dacă se găsesc
toate anexele despre cari se face men­
țiune în actele originale. In ambele
aceste cazuri dacă se va constata lipsa
unui act, se va anunța autoritatea emi­
tentă cerând să se expedieze actul. Se
va cerceta dacă anumite acte sunt tim­
brate legal, se vor anula timbrele ne
anulate, apoi corespondența va fi re­
partizată funcționarilor sau referenților
respectivi. După aceste verificări toate
hârtiile se vor înregistra în registrul de
intrare, dându-se fiecărui act un număr
de ordine. înregistrarea se va face prin
aplicarea ștampilei de înregistrare. La
actele emanate delà autoritățile judecă­
torești financiare etc. ca : citațiuni, sen­
tințe, mandate, procese verbale, etc. se
vor păstra și plicurile cari se vor atașa
la actul înregistrat pentru ca în caz de
nevoe să se poată just fica anumite în­
târzieri în executarea lui, prin prezen­
tarea publicului cu data oficiului poș­
tal prin care s’a primit. La expedierea
corespondenței, expeditorul înainte de
a introduce corespondența în plic va
controla : dacă este semnată, dacă are
număr o va colaționa prin confruntarea
scrisorii ‘ ce se expediează cu origina­
lul ; va cerceta dacă se găsesc toate
enexele amintite în actul original, dacă
timbrele sunt anulate, dacă adresa pe
scrisoare consună cu acea din actul ori­
ginal, apoi va scrie adresele pe plicuri.
La înregistrarea actelor se va face re­
zumatul cauzei, scriindu-se câ prim cu­
vânt obiectul principal al chestiunei sau
acțiunei. Așa de ex. dacă o corespon­
dență se va referi la accelerarea înca­
sări impozitelor, în registru se va scrie
„Impozite accelerarea încasării lor“, sau
dacă se va referi la întocmirea statis­
ticei trimestriale a animalelor se va
scrie ; „Animale, întocmirea statisticei
trimestriale“ și în așa fel pentru fie­
care cauză. Este o mică abatere delà
regulele gramaticale, dar este necesară
pentrucă obiectul extras în acest fel va
fi indus în registrul indice alfabetice la
litera respectivă. Imediat după ce ac-
 Scrisori — Scrutin
tele au fost înregistrate se vor induce
în registrul indice alfabetic după me­
toda arătată mai sus, care ne va da
o posibiliiate pentru mai târziu de-a
găsi cu ușurință orice act căutându-șe
la literele inițiale ale obiectului descris
în forma de mai sus. Cauzele perso­
nale se vor induce după numele de fa­
milie ale persoanei. Manipularea cores­
pondenței ce urmează a se rezolva ul­
terior se face cu ajutorul dulapului de
termene sau condica de termene. (V.
Corespondență. Ordin. Circulară. In­
strucțiune.)
Scrisori de acreditare, (Dr.
int.) se numesc actele pin cari agenți
diplomatici (v. c.) sunt învestiți cu mi­
siunea de a reprezenta statul pe lângă
o putere străină. S. a. trebuesc remise
șefului statului pe lângă care sunt acre­
ditați, care după primirea lor face re­
cunoașterea oficială a agentului. Remi­
terea S. a. se face cu o anum tă pro­
cedură ; îndată după sosire. Agentul
încunoștiințează Ministerul de externe,
notificând oficial, în scris sosirea sa
anexând în copie S. a.
Scrisori de schimb, (Comerț)
se numesc în comerț acele scrisori la
ordinul cărora trebue să se execute o
anumită plată, într’un anumit loc și la
o anumită dată. Se mai numesc și
„devize“. Băncile se ocupă cu cumpă­
rarea acestor scrisori, delà toți cari
sunt creditorii străinătății, în special
delà cei ce au vândut mărfuri în străi­
nătate și le vând acelora cari au de
făcut plăți în străinătate pt. cumpără­
turi. Sc. d. sch. sunt polițe și cekuri,
emise de negustorii cari au vândut
mărfuri, în special de negustorii fran­
cezi, englezi, americani etc. cari au
vândut mărfuri în stră nătate și au tras
o poliță asupra cumpărătorului din
Londra sau New-York, sau au primit
delà ei ca plată un cek plătibil la
Londra sau New-York. Ele sunt cău­
tate de toți acei ce au de făcut plăți
în străinătate. In principiu orice creanță
este plătibilă la domiciliul creditorului;
cum de multe ori nu se poate procura
monedă aur atunci își va procura delà
o bancă hârtii plătible în orașul unde
se află creditorul, i-le va trimite și va
scăpa de datorie. Sc. d. s. se nego­
ciază la burse. Val. lor oscilează după
variațiunea cererei și ofertei, aceste
variațiuni se numesc „cursul schim­
bului“. Depind de mișcarea comerțului
568
import și export, (v. c.)
Scrisori diplomatice, sunt acele
acte cari emană delà șeful unui stat
sau delà guvernul acestuia, fiind adre­
sate celuilalt Stat, îi pot constitui aces­
tuia anumite drepturi sau obligațiuni.
In regulă gen. prin Sc. d. se acredi­
tează agenții diplomatici (v. c.) pe
lângă guvernele altor state.
Scrisori postale, afară de stat
nimeni n’are drept să înființeze servicii
pt. transport de scrisori, ziare, impri­
mate de orice fel, cărți postale, valori
etc. până la greutatea de 5 kg. Direc­
țiunea poștală este obl. a pune la dis­
poziția aut, judecătorești corespondența
deschisă ce s’ar socoti necesară la
descoperirea crimelor sau delictelor.
Se primesc scrisori cu expres, care se
expediază prin mijloace rapide Ser. și
trimiterile postale pot fi trimise „re­
comandat“ plătind o taxă suplimentară.
Este interzis a-se într’oduce în scri­
sori : bani, valori sau obiecte prețioase.
Oficiile postale vor puiea pune la dis­
poziția persoanelor cari vor cere că­
suțe postale (v. c.) Corespondențele
cari n’au putut fi remise destinatarilor
sau refuzate de aceștia sau nefrancate
sunt declarate căzute în rebut, (v.
Postă. Secretul coresp.)
Scrutin, (Dr. el.) se numește siste­
mul votării, este „S. nominal“ când
candidaci se prezintă personal și sin­
guri în fața alegătorilor cu un buletin
special și personal ; „S pe listă“ can­
didare pe listă, candidați se prezmtă
grupați pe liste de candidați, alegători
nu votează pe fiecare candidat ci în­
treaga listă închiderea Ser. are loc la
ora 20 sau după ce toți alegătorii au
votat despuierea lui se face în fața
candidaților, delegaților sau asistenților.
Președintele citește cu glas tare nu­
mărul listei care a fost votată pe fie­
care buletin, arătându-1 candidaților.
Rezultatul se constată în 2 liste; una
ținută de grefier, alta de un asistent în
care se constată : totalul voturilor, vo­
turi nule sau anulabile, listele de can­
didați și numărul vot. întrunite de fie­
care. După despuiere președintele în-
chee proces verbal în dublu ex. asupra
mersului operațiunilor și numărul vot.
obținute de fiecare listă. Buletinele de­
spoiate se ard, iar cele neîntrebuințate
se trimit biuroului electoral jud. Vio­
larea Ser. adăugirea, sustragerea sau
înloc. buletinelor se pedepsește cu în-
 Scuze — Secretarul
chisoare deli 5—10 ani, și amendă.
(81—85. 118. Leg. el.)
Scuze legale, (Dr. pen.) sunt
acele cauze, prevăzute de lege, cari
uneori apără cu desăvârșire de pe­
deapsă, pe cel ce a comis o crimă sau
un delict ; alteori micșorează pedeapsa.
„Absolutorii“ cari apără de pedeapsă
ex. plăsmuitorul de monedă, sau cel
ce a participat la un complot este apă­
rat de pedeapsă dacă denunță pe com­
plici, sau înlesnește arestarea lor ; fap­
tele justificative (v. c.) „Scuze legale
atenuante“ sunt : speciale, numai unor
infracțiuni ex. excaladarea ziua, flagran­
tul delict (v. ac. c.) „S l generale“
minoritatea și provocarea. S. 1. apără
de răspundere sau o micșorează sunt :
alienațiunea mintală; Beția, afară de
beția provocată ; constrângerea, fizică
sau morală; eroarea; starea de nece­
sitate, Legitimă apărare, ordinul legii
si Comanda autorității, Copii până la
13 ani; surdo-muții, provocarea (vezi
toate aceste cuvinte).
Sebeș, comună urb. în jud. Alba.
9213 loc. Reședința plășii Sebeș. 1895
ciădiri, 2202 gospod., 319 întrepr. ini.
și comerc, judecătorie, poștă, cfr, direc­
țiune silvică, percepție în loc. Autori­
tăți jud. Alba-Iulia la 16 km. In 1900
avea 7770 loc. rom. 4857.
Sebiș. corn, rurală în jud. Arad,
reșed. plășii S. 2162 loc. judecătorie,
percepție, secție jand. p.t.t., cfr. în loc,
prefectură, tribunal Arad la 90 km.
Sechestru, se numește depozita­
rea unui lucru (bun) litigios, tn mâinile
unei a treia persoană, care trebuie să-l
păstreze până ce se va decide asupra-i.
Scopul S. e că până la această deri­
ziune lucrul să nu fie înstrăinat. Se­
chestru asupra sumelor cuvenite între­
prinzătorilor pt. servicii efectuate nu se
vor putea aplica decât asupra decon­
tului final, după ce a fost asigurată
plata lucrărilor, a lucrătorilor, a furni­
turilor sau materialelor până la termi­
nare (art 112 L. c. p.). Acel care pe
nedrept, sustrage vreun lucru din de­
pozitul ce servește la păstrarea lucru­
rilor sechestrate de către o instanță
judecătorească sau un organ executiv
al unei autorități, comite delictul de
sustragere de obiecte sechestrate și
se pedepsește cu închisoarea corecțio-
nală delà 6 luni la 2 ani și amendă
delà 1500 —3000 Lei. Acel care, cu in-
569 —
tențiune, sustrage de sub sechestru
lucrurile care sunt proprietatea sa, co­
mite delictul de sustragere de sub sigilii
și se pedepsește cu închisoarea corec-
ț onală delà două luni până la 1 an
și amendă delà 1500—3000 lei.
Secretariatul general este un
sérviciu comun fiecărui minister; el este
organismul cel mai important. In sta­
tele cu o ad-ție mai stabilă ca a noastră
S g. este organismul care coordonează
întreaga activitate a ministerului (v. c.)
organ de ajutor și colabora directă cu
aceasta; prin S. g. se continuă tradiția
și unitatea de conducere. Are în sar­
cina sa conducerea unei serii întregi
de servicii, cu ajutorul cărora își poate
da seama în permanență de situațiunea
ministerului și poate reprezenta politica
de continuitate. S. g. are sub ordinele
sale, secțiile, personalului, a inspectori­
lor, de registratură și archivă, de studii,
documentațiuni și statistică, de arhi­
tectură, contencios, intendență, comisiile
de numiri și înaintări (v. ac. c.) biblio­
teca, medicul. La noi S. g. se recru­
tează în majoritatea cazurilor dintre
politiciani, adesea fără nici-o pregătire
și competință. In Occident el este un
funcționar stabil. Secretarul general are
atribuțiuni proprii : conduce S. g. supra­
veghează și controlează funcț. serviciilor,
îndrumează personalul, ține statele de
serviciu. Ministerul îi poate delega
parte din atrib. sale prin deciziune
ministerială.
Secretarul general al județului.
Este primul funcționar județean după
Directorul Prefecturei, însărcinat cu
atribuțiuni de natură gospodărească a
județului, după legea din 1929 era
numit de consiliu dintre licențiați de
preferință ; el trebuie să fi funcționat
timp de 3 ani în gradul de șef de ser­
viciu. I se cere examen de capacitate.
El supraveghează toate serviciile jud.
Este secretarul ședințelor consiliului și
delegației, redactează procesele ver­
bale; pregătește lucrările consiliul și
delegației, asistă la toate ședințele ace­
steia ; păstrează arhiva și documentele
jud. I se pot delega semnarea core­
spondenței și ordonanțarea cheltuielilor
precum și orice alte atribuțiuni. Fără
prezența lui consiliul nu poate funcționa.
In caz de împiedecare poate fi înlocuit
cu un șef de serviciu mai vechiu în
grad. După L. unif. adm. 1925 era asi­
milat în grad cu pretorul și trebuia să
 Seceretul — Secureni
întrunească condițiunele de numire ale
acestuia.
Secretul corespondenței pos­
tale, funcționarii P. t. t. de orice grad
sunt obligați a păstra secretul telegra­
melor și coresp. poștale. Orice func­
ționar telegrafo-postai va fi destituit și
condamnat la amendă și închisoare pre­
văzută de art, 156 C. penal, dacă prin
orice mijloc a luat cunoștință de con­
ținutul unei scrisori sau pachet sigilat;
dacă a înlesnit altuia acest lucru dacă
va sustrage o scrisoare sau alt obiect,
dacă va spune la o a treia persoană
că două persoane corespund prin postă,
dacă va comunica conținutul unei tele­
grame la orice persoană străină, pre­
cum și dacă cu intențiune va suprima
sau modifica textul unei telegrame, dacă
va face divulgări asupra unei convor­
biri telefonice. S. c. telegramelor și al
convorbirilor telefonice este neviolabil.
Legile speciale arată când în interesul
instrucției penale se poate face excepție
la acest articol. (27 Const.)
Secretul profesional, datoria ce
o au funcționarii și profesioniști liberi
de a tăinui ceia ce pot alia cu pri-
legiul îndeplinirii funcțiunii lor. Violarea
S. p. se pedepsește. Art. 305 Cod-penal
prevede că : „doctorii, chirurgi, farma­
ciști, moașele și orice alte persoane,
care după natura profesiunei lor sunt
cunoscătoare și păstrătoare a secretelor
ce li-se încredințează, dacă le vor da
pe față, se pedepsesc cu închisoare
delà 1—6 luni, și amendă 1000-50CO
lei, afară de întâmplări când legea cere
o asemenea destăinuire. Art. 328 Pr.
pen. Ung. prevede că : advocatul, chi­
rurgul, funcționarul public, farmacistul,
moașa etc. cari vor divulga altuia fără
motiv întemeiat, secretul aflat în vir­
tutea funcțiunei lor, se pedepsesc cu
închisoare până la 3 luni. Secretul pr.
e o regulă de conștiință formulată
riguros în jurământul lui Hippocrate
părintele medicinei. „Orice voiu auzi
sau pricepe în timpul exercițiului și cu
prilejuf funcțiunei mele, sau chiar înafară,
nu voi divulga, păstrând tăcere, discre-
țiuriea, ca cea mai sacră datorie.“
Secție de jandarmi, este o for­
mație cuprinzând mai multe posturi de
jandarmi, de obiceiu cuprinde teritorul
unei plăși (v. c.). Este condusă de un
șef de secție și jandarmi după nece­
sitate. S. se grupează în Legiune (v. c.)
Atrib. șefului de S. sunt: a instrui,
570
conduce, adm. și controla execut, ser­
viciului de posturi, și a menține legă­
tura cu toate autoritățile din raza S.
(Leg. jand. 24 III. 929. Reg. 16. Ill 931),
Secțiune de votațe, se numește
cercul alegatorilor, cari votează în ace­
lași loc cuprinde cel mult 3000 ale­
gători, socotit după registrul electoral.
Secțiunea este prezidată de judecători
trași la sorți. Desemnarea S. v. se face
de președintele biuroului electoral jud.
cu 15 zile înainte de ziua votării (36 —
43 L. elect.). Consumul băuturilor
alcoolice este interzis în zona de vo­
tare. Localul S. poate fi : în școli, pri­
mării, judecătorii etc. Fiecare local de
vot trebue să aibă gherete și stampile
suficiente, pregătirea operațiunilor da
vot, are scop : desemnarea posturilor de
pază, ștampilarea buletinelor, tragerea
la sorți a asistenților, inspectarea ghe­
retelor și camerelor de votare etc. Pre­
ședintele are singur poliția alegerilor.
Prefecți’, primarii, pretorii, jandarmii,
polițai sau orice alți funcț. afară de
candidați și acei ce apaițin biroului
de vot nu pot staționa în zona de vo­
tare. Votul este secret, fiecare alegat
votează în ghereta închisă.
Sector, (Dr. adm.) se numește
o subîmpărțire a municipiilor, persoane
juridice, cu ad-ție seperată de aceia a
municipiului. Prin legea Municipiului
București în 1926 s’au cieat 4 sectoare
menținute și prin L. din 1929 S. are
patrimoniul său propriu și organe (pri­
mar, consiliu), de ad ție distincte de
ale municipiuli. In alte state Europene
s’au creat S. numai în orașele mari :
Paris, Berlin, Londra etc. fără a avea
personalitatea juridică, ci sunt simple
unități ad-ție de descongestionară. S.
După L. adm. din .925 nu erau per­
soane juridice. Crearea lor se făcea
prin decret regal la propunere mun-
cipiului respectiv.
Secularizare, (Dr. român) con­
fiscare de către stat a averilor b seri-
cești; U din pământul țării era al
mănăstirilor rom. închinate celor din
Orient. Călugării greci instalați în mă­
năstiri foloseau averile după bunul lor
plac. Alex. Cuza 1863 a secularizat
toate acestea averi închinate, oferind
pt. ele locurilor sfinte despăgubire de
30 milioane franci cari nu s’au mai
plătit.
Secureni tg. corn. rur. în jud.
Hotin, reșed. plăși S. 5789 loc. jude-
 Ședințe — Ședințele
cätorie secfe jand. poștă cfr. la 2 km.
în loc. Prefectură, tribunal Hotin la
80 km.
Ședințe, se numesc adunările unor
corpuri constituite, sau ale justiției, în
cari discută și se aduc ;hotărâri în ca­
zurile supuse desbaterei. In principiu
sunt publice. Publicitatea ședințelor
atât în ad-ție cât și în justiție este în
Interesul părților cari prin prezența
publicului se execută un fel de control
asupra litiganților și apărătorilor; a
magistrațiilor cari au mai multă grje
să păstreze stima și încrederea tuturor
în imparțialitate, este în interesul so­
cietății pt. ca justiția să răspândească
o influență salutată în depăitare și să
insufle încrederea și să împiedice pro­
cesele nedrepte. In materie grațioasă
ședințele nu sunt publice ; hotârlrea
trebue pronunțată în public. Poliția
ședințelor este încredințată președintelui;
toți cei ce vor asista în sală vor stă
cu capul descoperii și cu respect. (De­
liberări).
Ședințele consiliului corn, șijud,
se deschid și închid de primar în co­
mune și de prefect la județe, sau de
înlocuitorii lor. înainte de deschiderea
ședinței președintele constată dacă s’a
făcut, convocarea prealabilă a membri­
lor prin invitațiuni scrise. Secretarul ci­
tește apelul nominal și după ce preșe­
dintele constată că sunt prezenți majo­
ritatea prevăzută de lege pt. a putea
delibera, deschide ședința. Ordinea de
zi (v. c.) începe întotdeauna prin ceti­
rea sumarului ședinței precedente, care
se supune votului și aprobării cons.beri­
lor, cari au dr. a face o'oservațiuni de
modul cum s’au trecut părerile lor în
procesul verbal al ședinței (v. c.) și să
ceară rectificarea. Desbaterile (v. c.)
cons liilor sunt publice, afară de cazu­
rile prevăzute de lege sau când */3 a
membrilor cer ședințe secrete. Ordinea
vorbirii o fixează președintele ; nici un
membru nu poate vorbi decât o sin­
gură dată îa aceiași chest une după ter­
minarea discuției au dr. a reflecta asupra
părerilor exprimate. Președintele poate
lua cuvântul de câte ori crede necesar ;
pe vorbitor numai președintele îl poate
întrerupe. Acel ce face personalități,
trece peste marginile bunei cuviinți,
jignește morala și demnitatea consiliu­
lui, se va chema la ordine, i se va re­
trage cuvântul, iar când ședința ar fi
tulburată prin zgomot se va suspenda
571
pe timp scurt; când după deschidere
nu s’ar putea continua din cauza zgo­
motului sau tulburătorilor se va amâna
continuarea desbaterilor pt. altă dată.
Președintele are dr. a evacua pe tur­
burători. Obiectele supuse deliberării
(v. c.) se vor expune de referenți, sau
un membru desemnat, cari dau expli-
cațiuni cerute. Membrii consiliului au
dreptul a cere să se cetească toate
scriptele respective și să ceară lămu­
riri. Un obiect cuprins în ordinea de
zi (V. c) se va putea scoale numai cu
aprobarea majorității membrilor. înainte
de a se fi pronunțat asupra unui obiect
pus în discuție nu se va putea lua în
discuție alt obiect Consiliul Corn, se
pronunță prin „holărîri“ cari se iau la
terminarea desbaterei, după ce preșe­
dintele mai întâi face un rezumat al
propunerilor. înainte de votare membrii
sunt în drept a lua cuvântul pt. formu­
larea hotărârei. Votarea se face pe față
sau prin vot secret. In timpul votării
nimenea nu poate vorbi sau să-și sus­
țină votul. La votarea nominală preșe­
dintele votează numai în caz de pari­
tate, iar întrebarea o pune așa fel ca
membrii să nu poată răspunde decât
prin „da“ sau „nu“. Hotărârile sunt
luate cu majoritate de voturi ; în caz
de paritate (v. c.) se procedează la o
nouă votare. Mențiunea numărului de
voturi cari au format majoritatea nu
este obligatorie în procesul verbal; ho­
tărârile luate nu se mai pot schimba
în aceiași ședință. Interpelări se pot
adresa numai după terminarea chestiu­
nilor ordinei de zi. Publicului asis­
tent i-se va desemna loc aparte în sală ;
acesta trebue să se comporte cuvin-
cios, să păstreze ordinea, să respecte
demnitatea consiliului și să nu-și ma­
nifesteze plăcerea sau neplăcerea. Pre­
ședintele va putea evacua publicul când
acesta va provoca desordine sau face
zgomot. Ș. c. se țin în localul primăriei.
Hotărîrile luate în S. ținute în alt lo­
cal decât primăria sunt nule. Legea din
1925 prevedea sancțiunea disolvăiii con­
siliului care se aduna în alt local decât
al primăriei. In cazul când în îmoreju-
rări excepționale localurile primăriei nu
sunt la dispoziție, acesta nu comite o
ilegalitate întrunindu-se într’o casâ par-
ticulură. Unele orașe din Franța con­
struind săli pt. festivități s’a admis ca
ședințele consililor să poată fi ținute în
aceste săli, fiind considerate ca o anexă
a primăriei. Consiliul nu poate delibera
 Șefi — Senatori
decât numai de față fiind majoritatea
absolută a membrilor cerută de lege.
Prin majoritate absolută se înțelege ju­
mătate plus unul din numărul lor in­
clusiv consilerii de drept. Prin mem­
brii ce compun cons, se înțeleg numai
cei ce actualmente fac parte din el, fără
a fi numărați și acei ce înainte au fă­
cut dar nu mai fac parte. Prezența ma­
jorității membrilor este necesară nu
numai la des:h;derea ședinței ci și tim­
pul votului, fiindcă votul constitue de-
l.berarea. Chestiunile de specialitate nu
pot fi supuse deliberării fără referatul
funcționarului competent care va fi ci­
tit și menționat în procesul verbal. Con­
siliul poate decide să fie chemați în
ședință și ascultați exoerți de ale căror
lămuriri ar avea nevoe. La ședințe în
orașe municipii asistă prefectul, cu dr.
de a face observațiuni, în comunele ru­
rale primpretorul. Notarul în comunele
rurale și secretarul în celelalte as stâ
la toate S. Primarul sau cel ce prezi­
dează are poliția S. Ei pot ordona scoa­
terea din sală a tulburătorilor. Delibe­
rările consiliului vor fi înscrise într’un
proces verbal (v. c.)
Șefi de garnizoană, fiecare co­
mună rurală are câte un șef de garni­
zoană, șeful de post sau de secție, care
îndeplinește lucrările de mobilizare în
timp de pace. Atribuțiuni : face contro­
lul actelor militarilor aflați în concediu,
vizează biletele de voe ; raportează
corpurilor de trupe abaterile comise de
militari și dresează acte; execută cer­
cetări ordonate de autorităț le militare,
urmărește pe infractorii militari, în
unire cu aut. ad-tive asigură cartiruirea
militarilor ; execută atribuțiunile date
în caz de mobilizare.
Șefi de lucrări, sunt profesorii
atașați pe lângă câte o catedră univer­
sitară, care are un laborator și lucrează
sub direcția profesorului titular sau
agregat (v. c.). Numirea se face de mi­
nisterul Instr, după recomandarea se­
natului univ. Condițiunile sunt acele pt.
profesorii universitari (v. c,) 48 L. înv.
Univ. 1923.
Segarcea, corn. rur. în jud. Dolj,
reșed. plășii, 6477 loc. judecătorie,
secție jand. poștă cfr. în loc. Prefectură,
tribunal, Craiova la 28 km.
Seini, corn, rurală în jud. Satu-
Mare, reșed. plășii S. 5161 loc. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. t. t.
— 572
cfr. în loc. Prefectură, tribunal Satu-
Mare la 36 km.
Seismograf, este un aparat pen­
dular, care înregistrează în mod auto­
mat mișcările scoarței pământului.
Seitin, corn. rur. în jud. Arad,
4540 loc. pretură, judecătorie, cfr. Pe-
cica 6 km. P. t. t. în loc. Arad 32 km.
Seleitn, corn. rur. în jud Rădăuți,
reșed. plășii Putila. 4171 loc judecă­
torie, secție jand, noștă, cfr. în loc.
Prefectură, tribunal Rădăuți la 64 km.
Semafor, telegraf aierian așezat
pe coastele mării pentru a putea co­
respunde cu nav gatorii prin semnale
optice.
Semiologie socială, este o
știință care are de scop stabilirea și
studierea simptomelor, faptelor carac­
teristice diferitelor stării socile, (v. In­
dice).
Semlac, corn. rur. în jud. Arad.
5328 loc. pretură, judecătorie, cfr. Pe-
cica 5 km. P. t. t. în. loc. Arad 26 km.
Semnalizări pe drumuri, v.
Table indicatoare.
Senatori, sunt reprezentanți ai
națiunei, aleși de cetățenii români delà
vârsta de 40 ani împliniți. La alegerea
acestor S fiecare județ constitue o cir­
cumscripție electorală. S. din întreagă
țara, repartizați pe județe, aleși prin
vot obligator, egal, direct și secret de
cetățenii români, delà vârsta de 40 ani
împl niți. Numărul lor este: Alba 1;
Arad 3; Argeș 1; Băcău 2; Bălți 2; Bi­
hor 4; Botoșani 1; Brăila 1; Brașov 1;
Buzău 2; Cahul 1; Caüacra 1; Câmpu­
lung 1; Cernăuți 2; Caraș 2; Cetatea
Albă 2; Ciuc 1; Cluj 2; Constanța 1;
Covurlui 1; Dâmbovița 2; Dolj 4; Do-
rohoiu 1; Durostor 1; Făgăraș 1: Fâl-
ciu 1; Fălticeni 1; Qorj 1; Hotin 1; Hu­
nedoara 3; Ialomița 1; Iași 2; Ilfov 7;
Isrna'l 1; Lăpușna 3; Maramureș 1;
Mehedinți 2; Mureș 2; Muscel 1; Nă-
săud 1; Neamțu 1; Orhei 2; Olt 1;
Odorhei 1; Prahova 3; Putna 1; Râm­
nicul-Sărat 1; Roman 1; Romanați 1;
Rădăuți 2; Sălaj 2; Satu-Mare 1; Seve­
rin 2; Sibiu 1; Someș 2; Soroca 2; Sto-
rojineț 1; Suceava 1; Târnava-Mare 1;
Târnava-Mică 1; Timiș-Torontal 4; Te­
cuci 1; Teleorman 2; Tighina 1; Trei-
Scaune 1; Tulcea 1; Turda 1; Tutova 1;
Vaslui 1; Vâlcea 1; Vlașca 2. To­
tala........................................... .113
 Senatul — Separatiunea
Consiliilor comunale și jud.................... 71
Circ. Cam. de industrie și comerț. 8
Circ. Camerelor agricole........................ 4
Circ. Camerelor muncii......................
Colegiilor Universitare ......................
Total . . 204
Senatul, se compune din senatori
aleși și senatori de drept. Senatori
aleși surt: S. aleși de către alegători
pe circumscripții electorale prin vot
universal etc. în total 113. Senatori
aleși de către Consiliile Comunale și
județene câte-unul de fiecare județ, to­
tal 71 ; S. aleși de membrii Camerelor
de Comerți, de Industrie, Muncă și de
Agricultură întruniți în colegii separate
aleg câte unul de ficare categorie si
pentru fiecare Circ, el în total 12, S.
aleși de fiecare Un versitate câte unul
total 4. S. de drept sunt: Moștenitorul
tronului la vârșta de 18 ani; Patriarhul,
Mitropoliții țării, Gr. ort. și Gr. cat. 5.
Episcopi ai Bis. ort. și Gr. cat. 17 ;
Capii confesiunilor recunoscute de stat;
reprezentantul suprem al musulmanilor
și președintele Academiei Române. Nu­
mărul tuturor ar fi de 231 de sena­
tori, art 73 din Constit. prevede că
devin senatori de drept foști președinți
ai Corpurilor legiuitoare în cursul a 8
seziuni ordinare ; foști senatori și de­
putati aleși în 10 legislaturi ; foști prim
miniștrii care au ocupat funcțiunea 5
ani ; generali cari au ex. comanda unei
armate în fața inamicului cel puțin 3
luni ; care au îndeplinit funcț. de șef.
al Marelui Stat Major, sau inspector
general de armată 4 ani și foști Pre-
șed. ai adunărilor naționale din Chi-
șinău, Alba-Iulia și Cernăuți care au
declarat unirea. Pot fi aleși senatori :
cetățeni români care au vârsta de 40
ani împliniți, au ex. dr. civile și poli­
tice și au domiciliul în România. Du­
rata mandatului S. aleși este de 4 ani;
acelor de drept nedeterminată (V. Re­
prezentanța națională.)
Sens unic, (Proc. pol.) este un
mijloc de restrângere a circulației pe
străzile cu circulație prea mare, în sen­
sul că pe srăzile cu S. u. plecarea se
face numai într’o singură direcție; fie
că se face numai, plecarea, fie nuuiai
re’ntoarcerea pe rceași stradă. S. u.
este hotărât de autoritățile polițienești
în scop de a ușura circulația (v. c.)
așa în București pe Calea Victoriei se
admite numai Intrarea veh culelor spre
centrul capitalei.
Sentințe judecătorești, v. Ho­
tărâri.
4
Sentințe, date de judecători sau
tribunale vor cuprinde; arătarea și
4
compunerea, instanței, numărul dosa­
rului, numele și calitatea părților în
preces, a mandatarilor, reprezentanților
avocaților; obiectul procesului, conclu-
ziunile părților, starea de fapt, arătarea
amănunțită a probelor și motivelor in­
stanței, motivele pentru cari instanța a
înlăturat vreo probă, mijlocul de apă­
rare a unea din părți ; dispozitivul, prin
care se va arăta ceeace instanța hotă-
rește în virtutea legii; data pronunțării
S. cu arătarea că s’a pronunțat în șe­
dință publică, semnătura judecătorilor
și grefierului.
Sentințe ale autorităților de
poliție contravențională, v. Deciziuni.
Separatismul, 1. Tendința de de­
spărțire între indivizi sau grupuri so­
ciale când părerile lor variază. 2. O
formă prin care tinde să se realizeze
pornirile autonomiște într’un stat.
Separațiuneaputerilorîn stat,
(Dr. Const,) este principiul după care
puterile în stat sunt separale și inde­
pendente una față de altă ; După Con­
stituția Rom. puterea executivă este
încredințată Regelui și guvernului, șe­
ful acesteia este Regele. Puterea le­
gislativă se ex. colectiv de către Rege
și reprezentanța naț. (v. c.) Puterea ju­
decătorească se ex. de către organele
ei, care lucrează în numele Regelui,
deși ele sunt independente una față de
alta totuș colaborează (v. c ) și se con­
trolează reciproc. Aceasta contribue că
ele funcționează mai bine și se supun
principiului și cooperării și solidarității
puterilor cari se realizează prin acea
că toate puterile lucrează pentru bi­
nele statului. Principiul S. P. a fost
formulat mai întâiu de Lacke în seco­
lul al 17-lea, apoi de Montesquieu
desvoltat în cartea sa „L’esprit des
Lois“ spiritul legilor ; acest principiu
și-a găsit aplicația pentru prima oară
în constituția franc, din 1791. La noi
principiul S. P. pentru prima oară sa
aplicat prin Regulamentul Organic din
1831 (v. c.) până la această dată toate
puterile erau în seama Domn lor cari
uzau și abuzau de ele după bunul lor
plac. Istoricul Dimitrie Cantemir scrie
despre Domni : Se întindea puterea
lor nu numai asupra boerilor și locui-
573
 Sepreuș — Serviciu
terilor Moldovei ci încă și asupra al­
tora când se afla în țară. Viața și
moartea lor era în mâinele Domnilor ;
judecând el pe cineva la moarte la
bătae la surghiun sau la pierderea tu­
turor moșiilor și cu strâmbătate și ti­
ranie ; cei loviți pot numai să se roage
prin viu grai. Toate drepturile militare
și civile atârna de bunul său plac; el
da celor iub ți de el le ia delà cei
urâți. Pentru împărțirea lor D-l nu are
nici o regulă scrisă.
Șepreuș, Corn. rur. în jud. Arad,
4061 loc. pretură, judecătorie, Chișineu
Cris, P. t. t. în loc. cfr. Cerulei 11 km
Arad 78 km.
Șerban-Vodă, reșed. pl. Vidra,
corn, suburbană a Mun'cipiului Bucu­
rești 9975 Io.’. Judecătorie Oltenița.
Șercaia, Corn, rurală în jud. Fă­
găraș, reșed. plăși Ș. 1680 loc. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P. t. t.
cfr. în loc. Prefectură, tribunal în Fă­
găraș la 14 km.
Seruri și vaccinuri, prepara­
rea lor în România este un monopol al
minist. sănătății exercitat prin Institutul
de S. v. Dr. I. Cantacuzino. (v. c.)
Servicii comunale,pot fi grupate
în : aministrativ de contabilitate, tech-
nice, sanitar, veterinar, Zootehnic, con­
tencios etc. „serv, ad-tiv“ are urmă­
toarele atribuțiuni : ține corespondența
cu toate autoritățile, rezolvă cererile
locuitorilor, poliția comunală, serbări,
ținerea la curent a listelor electorale și
a locuitorilor, chestiuni de naționalitate
și apartenență, de paupertate și noto­
rietate, afișajul, repaus duminical, toate
chestiunile industriale, comerciale sau
agricole ca : brevete industriale, cărți
de lucru, chest, de ucenicie, hornărit,
paza și poliția de câmp, bilete de vite,
aprovizionare, vânat, pescuit, cârciume,
autorizațiuni pt. spectacole, ajutoare pt.
sâraci, șomeri etc. chest, orfanale, tutelă,
societăți, recensământ, militare, rechi-
zițiuni, îngrijirea mormintelor eroilor,
statistice, starea civilă, registratură, ar­
hivă și exped ție etc." Serv, financiar
și al contabilități" cu biur. constatarea,
urmărirea și perceperea veniturilor co­
munale, ținerea registrului indice de
toți contribuabili, primirea, cercetarea
și referarea asupra reclamațiunilor în
materie de taxe, cotizațiuni și impozite,
lucrări pregătitoare pt. înființarea aces­
tora, încheierea rolurilor și scriptelor
anuale, ținerea inventarului com. în­
casarea și mânuirea banilor, Întocmirea
situațiun lor, ț nerea jurnalului de casă;
întocmirea proectului de buget, emiterea
ordonanțelor de plată (v. c.) întocmirea
statelor de plată și a conturilor de
gestiune a dosarelor de actele justifi­
cative, cercetarea și verificarea acestora,
ținerea tuturor registrelor de contab li-
tate, adm. bunurilor mobile și imobile,
asigurarea, înstrăinarea sau cumpărarea
acestora, licitațiuni, etc. „Serv, technic“
facerea tuturor studiilor, întocm. proec-
telor de lucrări, caete de sarcini (v. c.)
devize, cond țiunile de licitație pt. luc­
rări, planuri, sch.țe, etc. pt. toate luc­
rările de apă, arhitectură, edilitate,
tehnice, de drumuri etc. ț.nerea tuturor
actelor acestor lucrări. Examinarea ce-
lenlor pt. consfrucțiuni, supraveherea
și conducerea tuturor lucrărilor, supra­
vegherea construcțiunilor paiticulare ;
executarea lucrărilor de construire, re­
parație, și întreținerea drumur.lor și
străzilor comunale, pavaje, poduri, etc.
recepționarea lucrărilor, poliția drumu­
rilor și circulației, întocmirea programu­
lui de lucru, planului de sistematizare,
aliniere și nivelment, și executarea tu­
turor atnb techn'ce. „Serv, contencios"
cu atrib. de : reprezentarea și apărarea
comunei în justiție, avize și oficii juri­
dice în chestiuni de aplicare a legilor
și regulamentelor. Chestiuni de drept,
exproprieri, intentări de procese, în­
chirieri, proecte de licitațiuni, arendări,
redactări de contracte.
Servicii de conte CÎOS, în mi­
nistere și autorități publică se ocupă
cu conducerea părții ad-tive a conten­
ciosului, cu strângerea documentelor și
pregătirea lucrărilor și dosarelor privind
cauzele de procese și a tuturor ches­
tiunilor de drept ; ținerea situației tu­
turor chestiunilor jur'dice rezolvate sau
în curs de rezolvare (v. Avoca fi publici).
Servicii diplomatice, v. Acenți.
Serviciul agricol județean,
funcționează pe lângă fiecare prefectură
de județ ci organ al statului și de
execuție al Camerei agricole. Se com­
pune din : director, subdirector și func-
ț onari de birou, agronomi, tehnicieni
etc. Org. prin Reg pubi. Mon. Of. 13
Nov. 1933. Atribuțiunile serviciului ag-
gricol județean sunt : a) Aplicarea legi­
lor cu caracter de tehnică și adminis­
trație agricolă ; b) îndrumare tehnică
agricolă, cu concursul tuturor organelor
 Serviciul — Servitor
locale ; c) Aplicarea programului de
activitate tehnic al Camerei de agri­
cultură. In aplicarea acestui program,
va avea concursul Camerei agricole,
precum și al tuturor instituțiunilor agri­
cole, economice și administrative din
județ; d) Propaganda pentru desvoltarea
cooperației agricole și îndrumarea teh­
nică a cooperativelor și asociațiunlor
agricole ; e) Supravegherea, îndrumarea
și controlul exploatării pășunilor comu­
nale și comune ; /) Desăvârșirea lucră­
rilor de reformă agrară ; g) Colaborarea
cu organele locale ale Ministerului de
Instrucțiune Publică, pentru organizarea
învățământului complimentat de tip
agricol; h) întocmirea lucrărilor de sta­
tistica agricolă; i) Strângerea și coor­
donarea datelor necesare pentru întoc­
mirea lucrărilor de mobilizare agricolă;
j) Participarea prin directorul său ca
reprezentant al Ministerului Agriculturi
și Domeniilor, în comisiunile locale cu
caracter agricol și economic, instituite
în diferite ocaziuni. Serviciul agrico-
județean, fiind în acelaș timp și orga­
nul de execuție al Camerei de agri­
cultură, este însărcinat cu traducerea
în fapt a atribuțiumlor prevăzute de
art. 26 și 27 din legea și regulamentul
Camerelor de agricultură.
Serviciul cabinetului minis­
terului, funcționează pe lângă fiecare
minister (v. c.) și subsecretariat, condus
de funcționarii politici, persoane de
încredere ale ministerului, cari vin și
pleacă cu dânsul. Este condus de 1 șef
de cabinet, ajutat la nevoe și de alți
funcț. Atribuțiuni : primirea corespon­
denței, adresate personal ministerului,
cifrarea și descifrarea (v. ac. c.) cores­
pondenței, fixarea ordinei audiențelor și
enee alte atrib. date de ministru.
Serviciul contabilității, servi­
ciul public care angajează, lichidează,
ordonanțează sau mănuește bani sau ma­
teriale publice, trebue să aibă un Serv,
de cont. însărcinat cu concentrarea da­
telor pt. întocmirea bugetului, cu în­
registrarea angajamentelor din cursul
anului, cu înregistrarea ordonanțelor și
mandatelor de plată și a debitelor. Con­
trolul S. c. se face de către consilierul
control (v. c.) care funcționează pe lângă
fiecare minister art. 11. L. c. p. și de
serviciile centrale de Cont, din mi­
nistere.
ț Serviciul drumurilor județene,
i' funcționează pe lângă fiecare județ și
575
depinde de Direcțiunea generală a dru­
murilor (v. c.). Se compune din perso­
nal tehnic ; ingineri, conductori, pi-
chieri, etc. și personal ad-tiv necesar.
Are în atnb. sa lucrări, întreținere și
rep. a drumurilor naționale, județene
și comunale. Personal inferiori pt. dru­
murile jud. se numește de județ pt.
cele de stat de Dir. generală a drumu­
rilor. îndeplinește toate însărcinările pt.
drumurile comunale.
Serviciul militar, este o obli­
gațiune ce o are fiecare cetățean de a
servi sub arme sau a fi la dispoziția
armatei, se face : 2 ani sub arme, 18
în rezervă și 6 ani în miliții, în total
26 ant, delà 21 până la 47 ani.
Serviciul mișcării fondurilor,
face parte din Ministerul de finanțe,
având următoarele atribuțiuni : să cen­
tralizeze zilnic situația caseriilor admi­
nistrațiilor financiare, să comunice fie­
cărui minister și oficiilor de casierie
distribuția lunară a fondurilor, să repar­
tizeze zilnic numerarul necesar pt. toate
plățile statului, să înregistreze și să
pună viza „bun de plată“ pe avizele
ordonanțelor de plată.
Serviciul public, (dr. adm.) este
creat și organizat de stat, sau de către
subdiviziunile sale ad-tive, pt. a satis­
face în mod regulat și continuu nevoile
generale și îndeplinirea atribuțiunilor
statorite în anumite norme de funcțio­
nare. Nici un serviciu public nu poate
fi creiat sau desființat de cât prin lege.
Numărul posturilor se determină prin
buget, ne putându-se suprima pe această
cale posturile ocupate de funcționarii
stabili (art. 3 din statut). In cazul când
prin lege să suprimă un serviciu public
autoritatea respectivă este datoare a
repartiza pe funcționari stabili în alte
servicii în funcțiuni similare, fără ai
putea pune în disponibilități. Funcț.
stabili păstrează gradul și salariul. S.
public are caracter continu ; este creat
prin lege, care îi prevede organizarea
și hotărește competmța. (V. Funcțiune
publică.)
Servitor (Dr. pol.) este acela care
pt. o plată se îndatorează a pune ser­
viciile sale personale, la dispoziția unei
persoane sau întreprindere, cu zua,
săptămâna, luna sau anul, având vârsta
de 15 ani împliniți. Este reglementat
de legea din 16 Iunie 1892, iar în Ar­
deal de legea XLV 1907. Fiecare S. este
obligat a avea o condică de servit,
 Severin — Sfântul
cupr. datele personale, liberate de biu-
rounle de servitori și de primpretori
în Ardeal. Condicuțele sunt valabile 3
ani. Ele trebue vizate la intrare și la
eșire delà stăpâni. Nu este permis nici
unui stăpân a primi în serv. S. fără
condicuță, care rămâne în păstrarea
stăpânului. Toate obligațiunile impuse
biurourilor de servitori în orașe, se vor
îndeplini în comunele rurale de pri­
mării. Contractul de angajament poate
fi verbal sau scris. Obligațiile servito­
rilor sunt : a împlini serv pt. care a
fost angajat cu exactitate și bună cre­
dință ; să primească ordinele stăpânului.
Orice expresiune sau faptă necuviin­
cioasă la adresa stăpânului sau fa­
miliei sale constitue ofenză și se
pedepsește ; să nu lipsească din oficiu,
să nu primească în casă sau curte per­
soane străiue fără învoirea stăpânului,
să păstreze în bună stare tot ce a pri­
mit delà stăpân. Dacă stăpânul are bă­
nuieli poate face prechiziție a obiecte­
lor. S. nu are voe a părăsi serv. îna­
inte de a înștiința stăpânul cu 15 zile
înainte; este obligat a despăgubi pe
stăpân de toate stricăciunile cauzate
cu rea voință; pt. despăgubire stăpâ­
nul este în drept a reținea din leafa
serv. Obligațiunile stăpânului sunt : Al
trata cu blândețe; a-i da locuință și
hrană ; ai plăti salarul integral și re­
gulat; a-1 ține in serviciu când îl con­
cediază înainte de termen este obligat
a-i achita salariul pe 15 zile la orașe
și 25 zile la țară. Stăpânul îl poate con­
cedia Înainte de termen dacă : nu este
destoinic, din nepricepere sau rea vo­
ință cauzează pagube ; lipsește fără voia
stăpânului, pt. beție sau purtare destră­
bălată ; pt. furt. Stăpânul are dr. a face
mustrări când serv, este de rea cre­
dință ; a-i abzice serviciul cu 15 zile
pt. anumite motive. Orice stăpân va
avea a se plânge contra servitorului
va reclama în scris poliției, în Ardeal
primpretorului, care va proceda la cer­
cetarea reci. în 24 ore. Contra vențium le
se judecă de judecători, în Ardeal de
primpretori ; hotărârile se dau în ul­
tima instanță ; în Ardeal cu dr. de apel
ta judecătorii Contravențiunile se pe­
depsesc cu amendă delà 50—500 Lei.
In Ardeal cu amendă până la 4000 Lei
și închisoare până la 6 luni. Acțiunea
trebue să se pună în mișcare în timp
de 8 zile. Ridicarea condicuței se poate
face de prefect, sau primpretor pt. aba­
teri ale servitorilor.
— 576 —
Severin, județ în Banat. Capitala
Lugoj. Suprafața 6422 kmp. cu 240.266
loc. cu densit. 37 pe kmp. Plășile ;
Birchiș, Caransebeș, Lugoj, Orșova, Te-
regova. Notariate. Corn. rur. 226. Co­
mune urbane. Percepții : Bălinț, Bir­
chiș, Caransebeș, Lugoj, Orșova, Sacul,
Teregova, Ferdinand. Herendești. Jude­
cătorii : Făgeț, Lugoj, Caransebeș, Te­
regova. Aut. jud. în Lugoj N-rul gos­
podarilor 54.906, clădiri 52.121. Stema :
Scut tăiat. In câmpul superior, albastru,
un stup de argint, la dreapta și stânga
câte trei albine de aur, așezate 2. 1,
în câmpul roșu, un pod de aur cu două
bolți peste valuri, de argint, deasupra
podului un braț înarmat de argint,
ținând o sabie de argint, acostat la
stânga de un soare de aur, la dreapta
de un craiu nou de argint. Simbolizează
trecerea victorioasă a armatelor romane
în Dacia.
Sezizare, înseamnă înștiințarea
adresată unei autorități ad-tive sau ju­
decătorești, prin care se arată comi­
terea unei ilegalității și se cere o sanc­
țiune sau repararea unei daune cauzate.
Ex. orice alegător al unei comune ca
și orice persoană interesată poate cere
delà instanțele în drept nulitatea sau
anularea deliberațiunilor consiliului co­
muna), luate cu încălcarea legilor sau
regulam sau înafară de competința sa.
Seziune, v. Reprezentanța Nat.
Cons Iii corn, și județene.!
Sfânta Ana, corn, rurală în jud.,
Arad, reșed. plășii Sf. A. 5583 loc. ju­
decătorie, percepție, secție jand. P. 1.1.
cfr. în loc. Prefectură, tribunal Arad
la 24 km.
Sfânta Treime, biserica creștină
susține ca Dumnezeu este unul și ace­
lași în trei persoane ; ceiace înseamnă
că este o unică ființă sau substanță
D-zeiască, care este spirit absolut în
trei persoane : Tatăl, Fiul și Duhul
Sîânt.
Sfântu-Gheorghe, comună urb.
reșed. jud. Trei-Scaune, 10.942 loc.
1963 clădiri, 2602 gospod. 486 întrepr.
ind. comerc. Aut. județene, gară locală-
Buc. la 203 km.
Sfântul Sinod, se compune din
toți mitropoliți, episcopii, archierei și
vicarii în funcțiune, prezidat de patriarh.
Atribuțiuni: a păstra unitatea dogma­
tică și canonică cu celelate biser. ci or­
todoxe, a păstra unitatea credinței ; a.
 1 Sfatul — Sigilarea
cultului și a așezămintelor canonice ; a
trata orice chestiuni de dogmatică,
sacramentală și rituală, a lua măsuri
pt. promovarea vieții religioase și mo­
ralității clerului și credincioșilor, și a
veghea la Bunul mers al afacerilor bi­
sericești, a judeca pe membrii clerului,
a hotărî în toate chestiunile religioase;
a-și da avizul asupra proectelor de legi
bisericești. Se întrunește in ședințe or­
dinare și extraordinare.
Sfatul țării, a fost parlamentul
Basarabiei (v. c.), care a funcționat și
administrat interesele Basarabiei delà
căderea regimului Țarist rusesc și până
la unirea sa cu România. Foștii depu­
tati ai Sf. țării prin legea din 31 Mar­
tie 1928 au fost împroprietăriți cu câte
50 hectare pământ. După unire ca o
recunoștință a națiunei, li-s’a mai acor­
dat câte o diplomă academică. Astăzi
se numesc „foști sfatuliști“.
Sfintele taine, sunt lucruri sfin­
te cari într’o formă văzută, împărtășesc
credincioșilor grația sfințitoare cea
nevăzută. Mântuitorul a rânduit ca Sf.
t. să conste dintr’o parte văzută (tru­
pul) și alta nevăzută (sufletul omenesc).
Sf. t. sunt ; în număr de 7 ca : Sf. bo­
tez, Sf. mir, Sf. euharistie (împărtășa­
nie) taina preoției, taina căsătoriei, Sf.
maslu și moartea.)
Sanghai, oraș din China, renumit
prin comerțul său de ceai, lână, mătase,
bumbac, piei, grâu etc. apr. 3 mii. loc.
din cari mulți străini, al 5 lea port la
mare din lume. La 1842 s’au stabilit
primi europeni, este împărțit în trei
părți: Orașul Chinei înconjurat de ma­
rele zid chinez; concesiunea internațio­
nală aparținând americanilor și engle­
zilor și concesiunea franceză; subur­
biile: Chapel, Wasug. etc. Ad-ția ora­
șului se face de un consiliu municipal
compus din 12 consilieri din cari numai
2 sunt chinezi; tot străini dețin și po­
liția în virtutea obiceiului. Jurisdicția
este acea a regimului capitulațiunilor
(v. c.), fiecare stat are judecătorii pro­
prii pt. naționali săi. O Curte mixtă
hotărește asupra proceselor dintre Chi­
nezi și străini. Aut. ad-tive străine au
dr. a percepe impozite și dola cetățenii
Chinei. Paza orașului se face de un
corp internațional de voluntari înființat
la 1854 pus comandă și echipamentul
Angliei.
Shilling, moneda engleză. 1 Liră
sterlină = 20 shillingi.
577
Sibiu, municipiu, reșed. jud. Sibiu.
48.013 loc. Mare centru industr. șiCo-
merc. 5091 clădiri, 11.228 gospod. 1836
intrepr. ind. și comerc. Reșed. Mitro­
poliei gr. ort. a Ardealului. Are toate
aut. județene, licee, școli sup. muzee.
Aici s’a întrunit primadată Consiliul
Dirigent în 1918. Episcopie lutherană
săsească. In 1900 avea numai. 29.577
loc. rom. 8016.
Sibiu, județ în sudul Ardealului.
Suprf. 3531 kmp. cu 193.303 loc. din
cari 145.296 loc. pop. rur. cu o dens,
de 54,7 loc. pe kmp. Plășiile : Miercu­
rea Sibiu, Ocna Sibiu. Săliște, Sibiu,
Nochrich, Avrig. Are 89 corn, rurale;
39.490 clădiri. 45.896 gospodărrii, 4441
intrepr. ind. și comerc. Documente
vechi amintesc de existența sa încă la
anul 1224. Stema : Scut albastru cu un
turn de cetate, de argint,, cu un cat și
poartă arcuită și Zăbrelită, catul are 2
ferestre pătrate, iar deasupra turnului
se inalță 6 spice de grâu de aur.
Sic, „așa“ astfel-; cuvânt ce se
pune între paranteze, în text sau la
sfârșitul unei citațiuni, ca să se arate
că e întocmai după origina), cu greșala
sau ciudățenia ei.
Șiclău, corn. rur. în jud. Arad, 2779
loc. pretură, judecătorie Chișineu-Criș,
P. t. t. cfr. în loc. Arad 58 km.
Sicilia, corn. rur. în jud. Arad,
3626 loc. pretură, judecătorie, P. t. t.
cfr. Ineu 7 km. Arad 70 km.
Sighet, corn. urb. reșed. jud. Mara­
mureș. 27 684 loc. Așezat ne malul stâng
al Tisei. 3962 clădiri ; 5679 gospodării ;
509 intrepr. ind și comerc. Aut. jude­
țene. licee, gară, .ucurești la 888 km.
In sec. XIV era capitala Voevodatului
Maramureș.
Sigilarea, (Pr. pol.) este punerea
s'gilului pe extremitâțiile șnurului, trase
prin foile unui registru comercial sau
de contabilitate. Sigilarea registrelor
comerciale, jurnal și reg. inventar, se
face de tribunalul comercial. Pt. re­
gistrele de control comunal sau jud. se
aplică de prefectul jud. S. se mai
aplică și la alte registre ad-tive ca :
reg. de stare civilă, diferite chitanțiere
etc. ea are de scop ca reg. să nu
poată fi Înlăturate, sau înlocuite, dea
nu se putea elimina sau înlocui pa­
gini din reg. înainte de S. reg. trebuesc
șnuruite și parafate (v. c.) S. se mai
aplică și la alte obiecte, case de bani,
 Sighișoara — Siguranța
uși etc. Cu scopul de a conserva sta­
rea în care se găseau la un moment,
până la rezolvarea cauzei de justiție.
Acel care, pe nedrept, înlătură sau di­
struge sigiliile care au fost aplicate în
baza unei dispozițiuni legale, sau din
ordinul unei autorități asupra unui lucru
sau act, piesă, aparat sau orice alt
obiect, comite delictul de rupere de
sigilii și se pedepsește cu închisoarea
corecțională delà 2 luni până la 1 și
amendă delà 1.500—3 000 lei. Aceiași
pedeapsă se aplică și custodelui, atunci
când ruperea sigiliilor s’a săvârșit din
culpa sa Aplicarea s giliilor se face de
autoritatea polițienească, de justiția sau
alte aut. ad-tive ; aplicarea se constată
prin proces verbal.
Sighișoara, comuna urb. reșed.
jud. Târnava-Mare 13.096 loc. 2 440
clădirii ; 3180 gospodării ; 385. întrepr.
ind. comerc. Este construit după mo­
delul orașelor germane, având o parte
înconjurată de zid, ridicată pe deal.
Licee. Autorități județene, gară în loc.
Buc. la 299 km. In 1900 avea 10.868
loc. rom. 3100.
Siguranța, (Dr. pol.) măsurile de
siguranță sunt : 1. Internarea infracto­
rilor alienați într’un ospiciu; 2. Inter­
narea infractorilor anormali fizici sau
psihici într’un azil. 3. Deținerea infrac­
torilor din obiceiu într’un stabiliment
special. 4. Internarea vagabonzilor și
cerșetorilor într’o casă de muncă; 5. In­
ternarea infractorilor minori într’un sta­
biliment de educație și corecție ; 6 -Li­
berarea supravegheată pentru minori ;
7. Măsuri tutelare pentru infractori mi­
nori (v. c.) ; 8. Interdicîiunea de a se
afla în anumite localități; 9. Interdic-
țiunea de a se afla în anumite localuri ;
10. Interdicțiunea de a exercita o pro­
fesiune sau meserie. 11. Expulzarea
străinilor ; 12. Confiscarea specială ;
13. Cauțiunea de bună purtare ; 14. în­
chiderea localului; 15. Disolvarea sau
suspendarea unei persoane juridice.
Măsurile de siguranță se execută în­
dată ce hotărîrea de comandamnarea a
rămas irevocabilă. Măsurile de sigu­
ranță se execută după împlinirea pe­
depsei. Dacă s’au pronunțat mai multe
măsuri de siguranță, judecătorul va
fixa ordinea în care ele urmează a fi
executate.
Siguranța publică, (Dr. pol.)
Acela care cu bună știință, distruge sau
ascunde documente sau acte, care sta­
578
bilesc drepturi ale Statului Român în
raport cu un Stat sau cu un guvern
străin, comite crima de compromitere
a intereselor de Stat și se pedepsește
cu temniță grea delà 5 la 10 ani și
degradare civică delà 3 la 5 ani. Orice
atentat contra vieții, integrității corpo­
rale sau libertății Regelui, constitue
crimă de înaltă trădare și se pedep­
sește cu muncă silnică pe viață. Aten­
tatele contra Reginei sau Principelui
moștenitor, se pedepsesc cu muncă sil­
nică dela 10 la 20 ani, afară de cazul
când faptul ar constitui o infracțiune
pedepsită de lege cu o pedeapsă mai
mare. Atentatele contra celorlalți mem­
brii ai familiei Regale se pedepsesc cu
muncă silnică delà 5 la 10 ani, afară
de cazul când faptul ar constitui o in­
fracțiune pedepsită de lege cu o pe­
deapsă mai mare. Orice ofenză adusă
în public persoanei Regelui, constitue
delictul de ofenză a regalității și se
pedepsește cu închisoare corecțională
delà 1 an la 2 ani. Dacă faptul se co­
mite contra Reginei sau Principelui moș­
tenitor, pedeapsa este închisoare corec-
țională delà 6 luni la un an. Dacă fap­
tul se comite contra celorlalți membri
ai familiei regale, pedeapsa este închi­
soare corecțională delà 3 la 6 luni. Acela
care, în public, aduce imputări Regelui
pentru actele guvernului său, de care
numai miniștrii sunt responsabili, co­
mite delictul de ofensă a constituționa­
lității și se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 3 luni la un an și
amendă delà 2000 la 10.000 lei. Publi­
carea, reproducerea sau răspândirea, cu
rea credință de știri false, cu privire la
ordinea legală de suctesiune la tron și
a formei de guvernământ, se pedep­
sește cu același pedepse. Acțiunea pe­
nală pentru urmării ea infracțiunilor, nu
poate fi pusă în mișcare decât în urma
autorizației date de Ministerul de Jus­
tiție. Acel care săvârșește acte violente,
în scop de a schimba forma constitu­
țională a Statului ordinea legală de
succesiune la tron, forma de guvernă­
mânt, precum și acela care instigă pe
locuitori de a se ridica în contra auto­
rităților Regelui, ori puterilor constitu­
ționale ale Statului, comite crimă de
uzurpare a ordinei constituționale și se
pedepsește cu detențiune grea delà 5
la 10 ani și degradare civică delà 3 la
5 ani. Acela care comite vreun act pre­
parator pentru săvârșirea crimelor pre­
văzute mai sus, se pedepsește cu în-
 Siguranfa
chisoare corecțională delà 3 la 5 ani.
Constituie delictul de uneltire conira
ordinei sociale și se pedepsește cu în­
chisoare corecțională delà 3 la 7 ani ;
a) Faptul de a face propagandă pentru
instalarea, prin violență, a dictaturii
unei clase sociale asupra alteia sau pt.
suprimarea, prin violență, a unei clase
sociale sau, în general, pentru răstur­
narea, în mod violent a ordinei sociale
existente în Scat ; b) Faptul de a con­
stitui sau organiza asociații secrete în
scopul arătat la punctul a, fie că au
«ri nu caracter internațional ; c) Faptul
de a lucra, prin mijloace violente, pentru
a produce teroare, teamă sau învălmă­
șeală ori desordine publică, cu scop de
a schimba ordinea economică sau so­
cială din România ; d) Faptul de a în­
tră în legătură cu vreo persoană
sau asociație cu caracter internațional,
din străinătate sau din țară, în scopul
de a primi instrucțiuni sau ajutorare
de orice fel pentru oregătirea unei re­
voluții sociale ; e) Faptul de a ajuta,
cu știință, în orice mod, o asociațiune
din străinătate sau din țară, care ar
avea de scop să lupte, prin mijloacele
de sub literile a și c, contra ordinei
economice sau sociale din România;
/) Faptul de a se afilia sau deveni, cu
știință, membru al vreuneia din asocia­
țiile prevăzute în alin, b și c de mai
sus. Când, pt. realizarea scopului ară­
tat în alineatele precedente, s’au comis
fapte sau acte de violență contra per­
soanelor sau patrimoniului, pedeapsa
va fi închisoare corecțională delà 5 la
10 ani, dacă ele nu constitue o infrac­
țiune mai gravă. Acela care, cu scopul de
a provoca război civil în țară, înar­
mează sau instingă pe locuitori de a
se înarma unii contra altora ori de a
săvârși tâlhării și omoruri, ori unde pe
teritoriul țării, comite crima de răzvră­
tire, și se pedepsește cu detențiune ri­
guroasă delà 7 la 10 ani și cu degra­
dare civică delà 3 la 5 ani. Dacă în
urma faptului de mai sus au fost ata­
cate sau ocupate oficii publice, insti­
tuții sau lucrări militare, depozite de
arme sau alte materiale de războiu, căi
ferate ori uzine, pedeapsa este deten­
țiune grea dela 10 la 15 ani și degra­
dare civică delà 5 la 8 ani. Dacă însă
s’au săvârșit tâlhării, incendii, distru­
geri ori s’au cauzat vătămări grave ale
sănătății sau integrității corporale pe­
deapsa este muncă silnică delà 15 la
20 ani și degradare civică delà 6 la 10
— 579
ani, întru cât faptele nu ar constitui
infracțiuni mai grave In cazul când s’au
comis omoruri, precum și atunci când
faptele din alineatul precedent au fost
săvârșite prin mașini infernale, explo-
sibile sau alte mijloace similare, pe­
deapsa este muncă silnică pe viață.
Acela care, în scopul de a provoca in-
surecțiune contra puterii Statului, strânge
sau face să se strângă trupe armate,
ori le procură sau le înlesnește pro­
curarea de arme sau munițiuni, comite
crima de însurecțiune armată, și se pe-
dedepsește cu muncă silnică delà 15
la 20 ani și degradare civică delà 5 la
10 ani ; iar dacă insurecțiunea s’a pro­
dus, pedeapsa este muncă silnică pe
viață. Comite crima de uzurpare mili­
tară și se pedepsește cu detențiune grea
delà 5 la 10 ani și degradarea civică
delà 3 la 5 ani, acela care în mod ile­
gal sau arbitrar și în scopul de a pro­
duce dezordine în Stat sau de a primej­
dui siguranța, săvârșește vreunul din
faptele următoare ; a) ia comanda mi­
litară asupra unei trupe, asupra unui
post, a unei localități, a unei bastiment
de războiu, a unei cetăți sau loc întărit ;
b) continuă a exercita comanda ce i s’a
revocat; cj angajează ori face să angajeze
sau să înroleze soldați ; d) ține adunată
oștirea, în contra ordinelor cei s’au dat,
de a o libera sau a o trimite la vatră. Acela
care exercită, în mod ilegal, o funcție
cu caracter politic, sau continuă a o
exercita în mod ilegal, comite crimă de
uzurpare politică, și se pedepsește cu
detențiunea grea delà 5 la 15 ani și
cu degradare civică delà 3 la 8 am.
Acela care, putând dispune de forța
publică, ordonă mișcarea acestei forțe
sau întrebuințarea ei în contra înrolării
sau adunării de oameni, în vederea în­
tocmirii oștirii legale, comite crima de
întrebuințare abuzivă a forței publice
contra organizării armatei, și se pe­
depsește cu detențiune grea delà 5 la
10 ani și degradare civică delà 3 la 5
ani. Când ordinul a fost executat, pe­
deapsa este detențiune grea dela 10 la
15 ani, și degradare civică delà 5 la
10 ani. Acela care, prin cuvinte sau
acte, aduce ofensă, în public, națiunii
române, comite delictul de ofensă a
națiunii și se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 6 luni la 2 ani. Dacă
faptul se comite prin presă, pedeapsa
este închisoare corecțională dela 1 la
3 ani. Acela care, prin cuvinte sau
gesturi, exprimă dispreț sau batjocură
 Silîstra — Sindicalism
pentru armele sau drapelul țării, arbo­
rat in public, ori armele sau emble­
mele de cari se servesc autoritățile ci­
vile sau militare, ca semne ale calității
lor, ori alte semne ale autorităților pu­
blice, precum și acela care le necin­
stește, sau în scop de dispreț sau bat­
jocură, le smulge, distruge, deteriorează,
în public, comite delictul de ofensă a
drapelului național, și se pedepsește
cu închisoare corecțională delà 2 luni
la 1 an și cu amendă delà 2000 la
10.000 lei. Funcționarii publici care,
prin înțelegere prealabilă, in mod co­
lectiv, refuză a îndeplini serviciul pu­
blic, sau suspendă funcționarea ace­
stuia periclitând interesele generale
publice, comit delictul de coalițiune
contra siguranței Statului, și se pedep­
sesc cu închisoare corecțională delà 6
luni la 2 ani și interdicție corecțională
delà 1 la 2 ani. Dacă faptul de mal
sus se comite în urma înțelegerii între
autoritățile civile și militare, pedeapsa
este închisoare corecțională delà 2 la 5
ani și interdicție corecțională delà 2 la
5 ani ; iar instigatorii se pedepsesc cu
închisoare corecțională delà 3 la 6 ani
$i cu interdicție corecțională delà 3 la
6 ani. Pedeapsa prevăzută în aliniatul
1 se aplică și în cazul când faptul este
comis de persoane care îndeplinesc
servicii sau lucrări publice sau de uti­
litate publică. Acela care, prin orice
mijloace, instigă direct pe militari de a
nu se supune legilor, sau de a călca
jurământul depus, sau alte obl gațiuni
militare, ori instigă pe cei delà vatră a
nu răspunde chemării lor, comite de­
lictul de instigare antimilitară, și se
pedepsește cu închisoare corecțională
delà 1 la 3 ani. Când instigarea va fi
referitoare la comiterea de acte, în
scopul de a micșora producțiunea ne­
cesară apărării naționale, sau de a îm­
piedica repararea sau transportarea
materialului necesar unei asemenea
apărări, ori la distrugerea acestui ma­
terial, pedeapsa este închisoare corec-
țională delà 2 la 6 ani, amendă delà
50C0 la 15.000 lei, și interdict e corec­
țională delà 1 la 3 ani. Acela care,
pe teritorul Statului Român, comite,
contra șefului unui Stat străin, atentate,
se pedepsește cu temniță grea delà 10
la 15 ani ; iar când atentatul a avut ca
rezultat moartea șefului Statului străin,
pedeapsa este munca silnică pe viață.
Acela care, pe teritoriul țării, aduce
ofensă în contra persoanei șefului unui
Sfat străin, se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 6 luni la 1 an. (v. și
Lin;ștea publică.)
Silistra , corn. urb. reșed. jud. Du-
roștor 17.415 loc. Port la Dunăre.
3526 clădiri, 4068 gospodării, 708 în-
trepr. ind. și corriere. Aut. județene-
152 km. de București.
Silvice, v. Păduri Amenajament.
Șimleul Silvaniei, comuna urb.
în jud. Sălaj. 7.496 lor. Resed. plășii
S. s. 1921 clădir, 1734 gospodării ;
405 întrepr. ind. și comerc. judecătorie
poștă, cfr. Autorități jud. Zălau la
28 km.
Sinaia, comuna urb. în jud. Pra­
hova, 3906 loc. Reșed. plășii S. vestită
stațiune climaterică și reședința de
vată a M. S. Regelu’, 766 clădiri ; 868-
gospodării, 187 întrepr. ind. și comerc.
judecătorie, poștă, cfr. în loc Aut. ju­
dețene Ploești la 68 km.
Sindic, (Comerț) este un funcțio­
nar al minist. de industrie și comerț,
pe lângă burse (v. c.) Este șeful agen-
ților oficiali (v. c.) și exercită un con­
trol asupra tuturor operațiunilor de
bursă. Toate operațiunile în contul sta­
tului sau ad-țiilor publice se vor face
numai prin S. el va face cumpărările
și vânzările ordonate în justiție este
membru în comitetul pt. stabilirea cotei
oficiale la bursă.
Sindicalism, (c. soc,) este o ac­
țiune exclusivă economică exercitată de-
grupările profesionale, având drept scop
revoluționarea raporturilor economice
ale societății capitaliste. S. se distinge
de Marxism (v. c.) prin acea că nu-
admite teoria bazată pe fatalitatea re­
gimului capitalist. Revoluția nu se poate
produce prin efectul votului, ci număr
printr’un efort de energ-e și voință.
Apologist al violenței S. pretinde că
revoluția e o luptă de fiecare zi și pt.
stimularea muncitorilor în această luptă
contra capitalismului (v. c.) preconi­
zează naționalizarea mijloacelor de pro­
ducitene, încredințându-le grupărilor
sindicale. S. revoluționar neagă idea de
stat înlocuind-o cu acea a grupărilor
sociale ; el luptă împotriva ideii de
patriotism, și contra armatei care sim­
bolizează tirania statului. Această doc­
trina a luat naștere în congresul din
Limoges în 1895, respingând acțiunea
parlamentară; arma sa de luptă este
în uzină prin „sabotaj, boicotaj și grevă“
 Sindicate — Slavii
(v. c.) Războiul mondial a schimbat
radical această doctrină făcând-o con­
structivă și introducând concepția „ra­
țiune! experimentate“ apostolul acestei
teorii este Maxim Leroy în lucrarea
sa „Les Technique nouvelles du syn­
dicalisme“ (v. Producție).
Sindicate profesionale, (Ec.
soc.) Ja noi s’au creiat prin legea din
1921 și se inspiră din directivelele date
de biroul internațional al munci dela
Geneva. Au menirea de a reuni pe
muncitorii de aceiași breslă sau de
bresle diferite spre ași apăra interesele
lor a urmări a le da o desvoltare și
■a abate muncitorimea din calea pri­
mejdioasă. Art. 1 al legii spune „Srn-
dicatele profesionale au ca obiect stu­
diul, apărarea și desvoltarea interese­
lor profesionale“. S. au îndatorirea de
a studia mijloacele cele mai bune pt.
îmbunătățirea situației morale, mate­
riale și științele profesionale ale mem­
brilor. Dreptul de a se sindicaliza îl
au toate persoanele f zice cari exercită
aceiași profesiune sau profesiuni simi­
lare, dacă într’o localitate se găsesc
cel puțin 25 de persoane. S. p. sunt
persoane juridice. Pt. constituirea unui
sindicat este necesar: o cerere, actul
de împuternicire, statutele și un tablou
de membrii și conducătorii lor. Auto­
rizația de funcționare se liberează de
judecătoria de ocol. Sindicatele înce­
tează de a funcționa prin hotărârea
membrilor și prin sentința judecăto­
rească. In Ardeal și Bucovina sunt
uniuni cari au aceiași organizație. Prima
lege a S. p. a fost aceia a lui Waldeck
Rousseau în Franța la 1884 ca o con­
secință a formulei lansată de Asociația
internațională a muncitorilor (v. c.) din
1864 „emanciparea muncitorilor trebue
să fie opera exclusivă a muncitorilor.“
Sindicate pt. exportul ani­
malelor șl carne, se compun din membrii
producători și comercianți de animale.
Scopul : susținerea intereselor producă­
torilor și comercianț lor de animale ;
raționalizarea exportului ; org produc­
ției de vite, cautarea debușeurilor (v. c.)
înființării de cooperative, târguri, adu­
narea de date statistice etc. organele
S. sunt : adunarea generală, consiliului
■de ad-ție, comitetul de direcție, comi­
tetul de direcție și censori. S. se gru­
pează în uniune cu sediul In București
<v. Reg. M. O. 29/1931).
Sine die, fără a hotărî zua, fără
581
termen. Parlamentul a fost amânat sine
die.
Sine qua non, fără care nu se
poate f jce nimic. Condiție sine qua non.
Șintea mare, corn. rur. în jad.
Arad. 2211 loc. pretură, judecătorie, cfr.
Chișineu Criș, 6 km. P. 1.1. în loc. Arad
54 km.
Sionismul, (Pol. soc.) mișcarea
mai nouă a evreilor, care urmărește
creiarea unui stat evreiesc în Palestina.
Șiret, corn, urb în jud. Rădăuți,
10025 loc. Reșed. plășii S. 2170 clă­
diri ; 2472 gospodării ; 427 întrepr. ind.
și comerc. judecătorie, poștă, cfr. în loc.
Aut. județene Rădăuți la 19 km.
Șiria, corn, rurală în jud. Arad,
reșed. plășii S. 5868, secție jand. P. 1.1.
cfr. în loc. Prefectură, tribunal Arad la
36 km.
Situații, Casieriile administrațiilor
financiare sunt obligate în fiecare zi a
comunica ministerului de finanțe, si­
tuala încasărilor, plăților, soldului nu­
merar în casă și a sumei vărsate la
Banca Națională. S. lunare se vor
înainta de aceștia Curți de conturi
despre încasări și plăți efectuate în luna
precedentă, aceiaș situație o vor înainta
Casieriile centrala de pe lângă minister
cu arătarea sumelor încasate și achi­
tate pt. aceste ministere (art. 155—62
L. c. p.).
Slănic, comună urb. în jud. Prahova.
6274 loc. reșed plășii Vărbilău. 1751
clădiri, 1461 gospodării, 119 întrep. ind.
și comerc. judecătorie, poștă, cfr. în
loc.. Stațiune balneo climaterică salină.
Aut. județene Ploești 36 km.
Slatina, comună urb. reșed. jud.
Olt. 11.010 loc. 2081 clădiri, 1943 gos­
podării; 284 întrep. ind. și comerc.
Autorități județene ; la 189 km. de
București.
Slavii, seminție barbară veniți din
bazinul Vistulei și Niprului. Expan­
siunea lor începe din sec. IV. ocupând
mai întâi Germania slavizind-o jum.
apoi Boemia ocupând toată Ceho-Slo-
vacia de azi până la Dunăre. De aici
trece Dunărea în Panonia unde se în­
tâlnesc cu Slavinii. Aceștia staționează
mai mult timp în Dacia apoi trec Du­
nărea colonizând Moesia, Macedonia și
Tracia, rămânând în Dacia numai câteva
grupuri mici cari cu timpul s’au des-
naționalizat ; cei cari au rămas In patria
 Șlep — Societate
lor primitivă au dat naștere poporului
polonez iar din ramura cea mai de est,
au luat naștere Rușii. Din punct de
vedere ad-tiv ei erau la început împăr-
țiți în clanuri sau triburi. Un trib era
format din membrii unei familii. Mai
târziu familiile s’au întovărășit în co­
munități (verve) și acestea în plăși
(voloste sau jupe); în fruntea lor era
un senat sau sfat de bătrâni (vice) care
administra averea vervei sau a volostei.
Șlep, vas plutitor ce se remorchează,
amenajat special pentru transportul ce-
rerealelor.
Slobozia, comună urb. în jud. Ia­
lomița. 7605 loc. Reședința plășii. 1521
clădiri, 1733 gospodării ; 262 întrepr.
ind. și comete. judecătorie, poștă, cfr.
în Joc. Autorități jud. Călărași la 45 km.
Șnuruirea, înseamnă a trece prin
foile unui registru de contabilitate, a
unui șnur (sfoară) anume la marginea
broșată, în așa fel ca extremitățile
șnurului să se împreune la ultima pa­
gină, unde se aplică sigiliul autorității
competente. (V. Sigilare.)
Socialism, (Pol. soc) Este o doc­
trină după care organizația juridică și
economică a capitalismului (v. c.) ac­
tual constitue o înapoiere delà dreptu­
rile firești ale omenirii. S. luptă pentru
înlăturarea mijloacelor de producțiune
actuală prin „Socializare“. Propune
desființarea proprietății particularilor a
fabricilor, stabilimentelor etc. și apoi
prin legi să se stabilească egalitatea
veniturilor pentru fiecare; statul ar
trebui să ia asupra sa toate proprie­
tățile și stabilimentele și să le adm.
prin colectivism, împărțind beneficiile
în părți egale; nu cere și egalitatea
aportului de muncă. S. își întemeiază
socializarea pe afirmația că „muncitorii
ar fi niște sclavi ai capitalismului, că
realizează maximum de venituri cu mi­
nimum de cheli, în detrimentul munci­
torilor“. S. prin desființarea capitalis­
mului tinde la înființarea „societății vii­
toare“ în care toți locuitori ar fi egali
în ce privește veniturile. El are ca de­
viză lupta de clasă, care a găsit un
mare răsunet printre muncitori lumei.
S. a luat naștere în 1848, când Engels
și Karl Marx au adresat chemarea
„proletari din toate țările uniți-vă“. La
1864 s’a înființat la Londra prima aso­
ciație internațională a lucrătorilor con­
dusă de Engels, Karl Marx și anarhis­
tul rus Bacunin. La 1870 s’a desființat,
— 582
iar la 1889 la Congresul din Amster­
dam s’a re’nființat sub numirea „Inter­
naționala li socialistă din Amsterdam“.
Principiile S. au fost formulate de Karl
Marx în cartea sa „Das capital“ în
care susține că supravaloarea producției
rezultă din munca muncitorului însu­
șită de capitalism, constitue un furt
deghizat ; că forma societății capitaliste
prin acumularea capitalului în mâini
puține prin trusturi, carteluri etc. aduce
creșterea mizeriei proletare. Teoriile
lui Karl Marx au fost aplicate de co­
munism (v. c.) în Rusia din 1917, care
după câțiva ani a răsturnat întreaga
teorie ca neaplicabilă. Astăzi (1932-
Rusia sovietică, revine la proprietatea
individuală recunoaște capitalul ca
util etc.
Societate, (Dr. Comerc.) este un
contract prin care două sau mai multe
persoane se] învoiesc să pună ceva în
comun, cu scop de-a împărți foloasele
ce ar putea deriva (1491 C. Civ.) Ace­
stea sunt : Societăți comerciale în nume
colectiv, în comandită și cele anonime,
cărora legea le recunoaște personalitatea
juridică (79 C. Corn.). „Fundațiuni“
sunt așezămintele cărora întemeietorii
le afectează un patrimoniu determinat'
pt. atingerea unui scop de ordin gene­
ral, cultural, artistic, filantropic, etc.
Ele pot fi constituite prin act autentic
sau prin testament, în baza legii 1924
Cererea adresată justiției se va face
după instituirea organelor de ad-ție.
Actul fundațiunei trebuie să cuprindă :
locul, patrimoniul, organele de direcție,
modul de funcționare și celelalte con­
diții pentru pers, juridice. Fundațiunea
încetează când scopul ei a fost împlinit,
insolvabilitate, prin hotărâre judecăto­
rească, prin deciziunea executorilor.
Societate cooperativă este c
soc. comercială, cu capital variabil, cu
număr neliminat și variat de asociați,
cu scop de propășire economică a mem­
brilor printr’o întreprindere comună.
S. c. poate fi : cu răspundere nelimi­
tată, când obligațiunile soc. sunt garan­
tate solidar de asociație și cu răspun­
dere limitată. Trebue să aibă cel puțin
25 asociații, să aibă statute (v, c.) ca­
pitalul poate fi oricât de mare. Un
asociat nu poate avea mai mult de 100
părți sociale din întreg capitalul, o parte
nu poate fi mai mică de 500 Lei. S. c.
este constituită dacă s-a vărsat cel puțin
10°,o din capitalul subscris. Are de­
 Societatea
numirea „Societate cooperativă“ urmată
de indicarea obiectului ; de consum,
producție aprovizionare, vânzare etc.
S. c. se vor putea constitui numai dacă
statutele vor purta viza oficiului național
al Coop. (v. c.) Uniunei de cooper.
Orice schimbare de ad-tor, censori, tre­
bue înscrisă în registrul ținut la jude­
cătorie. Asociați vor fi numai cei ce
locuesc în comună cari după consti­
tuire vor semna o declarație cuprinzând
numele, domiciliul, numărul și valoarea
părților. Fiecare asociat se poate retrage
din asociație. In caz de pierderi, aso­
ciații sunt obl. a contribui Ia acoperi­
rea pierderilor, cari răspund pt obli­
gațiunile ei. Asociații au controlul ad-
ției. Ad-ția soc. este încredințată unui
consiliu din 5—12 asociați, aleși de
adunarea gen. pe trei ani, cari repre­
zintă soc Consiliul revocă și numește
funcționarii, alege pe președinte, vice-
președ. și casier. Ad-torii, sunt răs­
punzători față de soc. Adunările gene­
rale (v. c.) sunt ordinare, (v. c.) Regi­
strele soc. sunt : reg. inventar, jurnal,
reg. asociaților pt. deliberări (v. ac. c.)
Reg. vor fi ținute în limba română.
Bilanțul (v. c ) se întocmește pe exer­
cițiul dela 1 lan. până la 31 Dec. Câ­
știgul se repartizează de adunarea gen.;
cel puțin 10°/o se va da fondului de
rezervă. S. c. se disolva : prin înplini-
rea termenului, faliment, imposibilitate
de a realiza obiectul societății, termi­
narea întreprinderii. Deciziunea Of. Na­
țional al ccop. sau asociaților. Lichida­
rea se va face conform codului de co­
merț. Controlul se face de : Oficiul Na­
țional, Uniunii și federale. S. c. se bu­
cură de protecția și încurajarea indu­
striei naționale; sunt preferate la în­
treprinderi și lucrări. Reducerea impo­
zitelor, reducere de preț pt. transpor­
turi pe c. f. r. Scutirea de orice taxe
de timbru la constituire, lichidare, mo-
dif. statute, actele de vânzări imobiliare
acțiunile în justiție pt. împrumuturi până
la 5000 lei (Legea cooperat, din 28
Martie 1929. mod. 4 Aprilie 1930. Re­
gulam. 27 Nov. 1929.)
Societatea dedefaziunerarfio-
telefonică, a fost înființată în 1928, în
scopul ae a exploata difuziunea radio-
telefonică în România. Organizată pe
baza statutului său din 1928 și legea
pentru instalarea și folosirea stabili­
mentelor radio-electrice, are sediul în
București. Capital social 50,000 000, din
583 —
care 30 milioane aportul Statului și 20
milioane particular, împărțit în 100.000
acțiuni à 500 Lei. Statul a acordat S.
D. R. exclusivitatea emisiunii radio-
telefonice, cu caracter de difuziune ca :
conferințe, cursuri, concerte, publicitate,
comunicate referitor la starea timpului,
semnal oral, discursuri publice și orice
comunicări cu caracter general. Statul
acordă toate avantajele de cari se bu­
cură industria națională. Taxele de abo­
namente pentru audițiune radio-fonică
se stabilesc de Ministerul de Comuni­
cații, de acord cu Societatea și se în­
casează prin oficiile poștale. Din taxa
30°/o revine Regiei Autonome a Poște­
lor. S. D. R. T. este obligată a trans­
mite fără taxe ; buletine meteorologice,
comunicate de presă ale Ministerelor și
orice comunicate stabilite ca fiind în
interes superior de Stat. Ori când inte­
resele apărării naționale, vor cere pos­
turile pot fi întrebuințate de stat sau
chiar oprite. Statul exercită controlul
său printr’un comisar special pe lângă
societate, unde mai funcționează și un
comisariat special de poliție. Sîudiourile
societății sunt în strada General Berthe­
lot Nr. 20. Administrația se face de un
consiliu compus din 9 membrii : 6 nu­
miți de Guvern-și 3 aleși de adunarea
generală pe 4 ani. Președintele este de­
semnat de Guvern pe un an. Consiliul
decide în toate afacerile societății. Di­
rectorul General al societății este nu­
mit de Consiliu înafară de membrii
acestuia. El conduce administrația so­
cietății și execută hotărârile consiliului.
Controlul gestiunei societăți se face de
un comitet de censori, compus din 5
membri, în majoritate numiți de Gu­
vern pe un an In 1933 consiliul se com­
punea din Dnii : Al. Mavrodi președinte ;
Ion Al. Brătescu-Voinești vicepreșe­
dinte ; Col. N. Condiescu, E. Filotti ;
Prof. Dr. Hurmuzescu ; Corneliu Mol-
dovanu, Pr. Naie Popescu ; Liviu Re-
breanu ; Victor Slăvescu membrii și Ing.
G. V. Munteanu Director General. In
1932 s’a construit studioul mare permi­
țând execuții de ansamblu în condițiuni
perfecte. Societatea posedă un post
de 12 kilovați instalat la Băneasa, care
lucrează cu 364,5 m. lungime de undă
și un al doilea post «Radio România“
instalat la Bod, aproape de Brașov,
care lucrează pe o lungime de undă
de 1860 m. cu o putere de 20 kilovați.
In 1933 s’a comandat un post de radio­
i difuziune de 150 kilovați la societatea
 Societatea
Markoni din Londra, care va fi instalat
în regiunea Brașov Programul de radio'
se compune din : muzică (3/a din totalul
emisiunei) opere, teatru, concerte, fes­
tivaluri, cicluri muzicale, conferințe,
slujbe religioase, informațiuni, comuni­
cate etc. Societatea desfășoară o operă
de propagandă culturală și națională,
prin oastea mare a învățaților, scriito­
rilor, profesorilor, artiștilor, ziariștilor,
tehnicienilor etc. cari vorbesc la micro­
fon. Este o tribună nouă de populari­
zarea ideilor, faptelor, cunoștințelor fo­
lositoare și informațiuni. Are o orchestră
compusă din 80 persoane. Are legături
telefonice cu Opera Română, Teatrul
Național, Ateneu, Fundația Carol și di­
ferite alte săli și restaurante din Bucu­
rești, de unde se transmit audițiunile.
In programul său figurează înființarea
de diferite posturi regionale, în special
în Ardeal, spre a contrabalansa propa­
ganda ce se face de alte posturi stră­
ine. Oricine dorește a-și instala un post
de recepțiune radiofonică este obligat
a adresa o cerere Regiei P. T. T. după
un anume formular aflător la oricare
oficiu poștal și a achita taxa care este
de : 300 Lei anual pentru aparat cu ga-
lenă, 600 Lei aparate cu lămpi și 3000
Lei pentru restaurante, magazii de ra­
dio etc. în comune rurale 1200 Lei. La
instalarea unui aparat se mai plătește
o taxă de verificare. Veniturile socie­
tății sunt din aceste taxe, din contribu-
țiunea Statului și din diferite taxe asupra
aparatelor și pieselor de radio, înfiin­
țate prin legea din 28 Octomvrie
1932, pentru desvoltarea rețelei națio­
nale de radio-difuziune. Audițiunea ra­
diofonică este garantată prin Legea din
28 Octomvrie 1932 M. Of. No. 246 ; în
baza căreia ori care posesor autorizat
al unui aparat radio-electric, care plă­
tește abonamentul are drept de a se
folosi de aparatul său nestingherit de
perturbațiuni produse de alte aparate,
mașini, vehicule, sau instalațiuni elec­
trice sau radio-electrice ce ar funcționa.
Posesorii de instalațiuni conturbatoare
vor adopta apa'ațele de anihilare a
perturbațiunilor. Toți cei ce vor fi pre­
judicial în dreptul lor de audițiune ra­
diofonică au drept a cere președintelui
Tribunalului încetarea perturbațiunilor.
Cererea scrisă va arăta numele și do­
miciliului conturbatorului, în baza că­
reia președintele Tribunalului prin In­
cineri va ordona încetarea perturbațiuni,
Oricine va fi conturbat în dreptul său
— 584
de audițiune mai are drept să facă ac­
țiune în daune conform art. 998 cod.
civ. celui ce le-a cauzat perturburațiunea.
Pedepsele sunt amenda de 1000 până
la 100.000 Lei ; recidiviști se vor con­
damna cu oprirea funcționării stațiuni­
lor. Pedepse-le se vor aplica de jude­
cătorul de ocol, pe baza proceselor
verbale întocmite de agenții Ministeru­
lui de Comunicații. Tot asemenea se
pedepsesc cu pedepse și confiscarea
aparatelor toți acei ce fără autorizațiune
pun în funcțiune aparat de recepțiune
radiofonică.
Societatea generală a func­
ționarilor publici este persoană juri­
dică, autonomă cu sediul în București.
A fost înființată prin legea din 30 Mai
1913 și reorg. prin legea din 21 Oct.
1931, mod. art. 1, 2, 3, 5, 6, 10, 12,
15, 16 în 7 Aprilie 1931. Scopul S. g.
este de a procura membrilor ei orice
înleșmri și sprijini d. p. d. v. eco­
nomic, filantropic și profesional cultu­
ral. Membrii S. g. sunt toți funcționarii
publici (v. c.) cari își cer înscrierea și
contribue cu o cotizație lunară. Capi­
talul S. se formează din : subvențiuni
de stat, donațiuni și capitalurile sale.
Statul a contribuit cu 5 mii. Lei. Imo­
bilele societății sunt scutite de orice
impozite. S. g. beneficiază de regimul
scutirilor de taxe de timbru, postă te­
legraf, etc. ca și statul. Mărfurile și
materialele procurate de soc. pt. con­
sumul funcționarilor sunt scutite de
taxe vamale și se bucură de reducere
de 5O°/o pe. Cfr. Are terenuri în câteva
localități balneare și climaterice pt. clă­
diri. Are buletinul său special. Cotiza-
țiunile funcționarilor se rețin de ad-
țiuni prin statele lunare sau bonuri de
penziune precum și sumele datorate de
membrii luate ca împrumut. Sumele
datorite S. g. vor fi considerate ca și
cele către stat, sunt privilegiate și se
urmăresc conform legii de urmărire.
Sumele depuse la Soc. nu se pot ur­
inări. Este administrată de un consiliu
de ad-ție, ales de membrii și sub con­
trolul unui comisar al guvernului și a
unei comisiuni numiți pe 6 ani. Func­
ționarii Soc. sunt funcționari publici,
bucurându-se de toate drepturile și
prerogativele. Are un palat propriu în
București.
Societatea națiunilor, este o
instituție internațională, cu sediul la
Geneva (Elveția) a fost înființată prin
 Societăți
tratatul dela Wersailles din 1920, pe
baza unui pact semnat de 23 națiuni,
la care au aderat alte 22 naț'uni ale
lumii. Idea înființării S. n. nu era nouă,
a fost preconizată de Fenelon, Abatele
de Saint Pierre, J. J. Rousseau, Kant
etc. A fost însușită de Wilson, preșe-
S. U. A. care a reluat ideia după răz­
boi și în cele 14 puncte ale sale, cari
au format bazele păcii în articolul final
propunea înființarea unei s<?cietăți a
națiunilor. Pactul S n. proclamă ur­
mătoarele declarațiuni de principii :
Pentru a se desvolta cooperațiunea
între națiuni și pentru a le garanta
pacea și siguranța, trebue să se pri­
mească anumite obligațiuni pentru a
nu mai recurge la războiu, să se între­
țină la lumina zilei relațiuni interna­
ționale, întemeiate pe justiție și pe
onoare, să se observe riguros prescrip-
țiunile dr. internațional, recunoscute ca
regulă de purtare efectivă a guvernelor.
Să domnească justiția și să se resDecte
în mod scrupulos toate obligațiunile
tratatelor, în raporturile reciproce dintre
popoarele organizate Pentru ajungerea
acestui rezultat Pactul instituie S. N.
pe care o organizează și îi dă atribu-
țiunea să ia măsuri în viitor să îm­
piedice războaiele de agresiune, ga­
rantând integritatea teritorială și inde­
pendența politică a statelor membre
ale S. N. Recunoaște nevoia reducerii
armamentului ; declară că orice război
sau amenințare interesează societatea
întreagă, care trebue să ia măsuri pro­
prii pentru pacea națiunilor; să oblige
pe membrii ca să supună Consiliului
S. N. orice conflict și să nu recurgă la
războiu, decât după 3 luni dela data
hotărârei Cons, sau comisiunei de ar­
bitraj (v. c.) Statul care va recurge la
război împotriva stipulațiunilor din pact,
va fi considerat că a comis act de
război contra tuturor statelor membre
ale S. N, cari vor rupe de îndată orice
legături comerc. și financ. și sili cu
forța arm. a respecta stipulațiunile
pactului. Orice convențiune sau tratat
încheiat de state trebue înregistrat la
secretariatul S. N. și publicat. S. n. a
mai luat măsuri pt. o legiferare inter­
națională a muncii și instituirea unui
mandat exerc. în numele S. pt. pro­
tecția popoarelor înapoiate în civitiza-
țiune. S. n. este compusă din membrii
originari și membrii aderenți. Organul
suprem al S este adunarea membrilor,
fiecare stat are trei reprezent. și un
— 585
singur vot. Cons, de ad-ție compus din
reprezentanții Statelor Unite, Angliei,
Franței, Italiei, Japoniei și Germaniei,
și din reprezentanții altor patru state
aleși de adunare. In fiecare an își alege
un președinte al societății dintre repr.
dif. state. Pentru prima dată reprezen­
tantul României Dl. N. Tituleseu a fost
ales în 1930 și reales în 1931. S N.
este asistată de un secretariat general ;
un biurou internațional al muncii și
o Curte Permanentă de justiție la Haga.
S. n. recomandă soluțiile problemelor
dificile între state, rezultate din execu­
tarea tratatelor internaționale. In acti­
vitatea sa a soluționat mai multe con­
flicte ca acele a Sileziei,, Chestiunea
optanților Unguri, conflictul Chino-Ja-
ponez înlăturarea războuilui (v. Pactul
Briand-Kellog) problema desarmării,
etc. etc., S. n. nu are la dispoziție nici
un mijloc de constrângere. Sa discutat
chestiunea dacă S. N. nu trebuie să
aibă o forță proprie. In ultimul timp s’a
propus a se înființa o flotilă aeriană
internațională la dispoziția S. N. cu
ajutorul căreia să impună respectul tra­
tatelor oricărui stat agresor. Pactul S.
n. este obligatoriu numai pentru statele
membre ale ei atâta timp cât nu-și
pierd această calitate.
Societăți, v. Persoane juridice.
Societăți comerciale^. Statute).
Societăți de binefacere, sunt
asociațiuni organizate în scopul de a
participa la opera de ocrotire națională
(v. c.) și la munca de asistență socială
S. b. se ocupă de : ocrotirea mamei (v.
c.) copiilor mici, tineretului, asistența
familiei dependente, copii părăsiți, anor­
malilor, combaterea plăgilor sociale, și
societății de patronaj (v. c.). Atribuțiu-
nile lor sunt fixate printr’un statut apro­
bat de ministerul sănătății. S. b. pt. buna
lor funcționare pot face apel la contri­
buția benevolă a publicului (v. c.) 1—10
zile pe an. Pt. organizarea chetei S. b.
se vor grupa pe județe.
Societăți de patronaj, sunt so­
cietăți compuse din personagi de carita­
te, având scopul de a se îngriji de
soarta condamnaților liberați ; ale găsi
ocupațiune și a le îndrepta moravurile.
Pe lângă fiecare tribunal va funcționa
o societate de patronaj, sub suprave­
gherea Ministerului de justiție, ajutat de
un consiliu central, în vederea recla­
sării sociale a condamnaților liberați
 Societăți — Someș
Societăți de vânătoare, func­
ționează având de scop exercitarea sau
ocrotirea vânătoarei (v. c.). Funcționa­
rea lor trebue să fie autorizată de minist.
domeniilor. Toți vânătorii trebue să fie
membrii ai s v. (71 Leg. Vânat. 921).
Sociologia, știința sociabilității
omenești, a structurii și funcțiunilor
sociale. Cercetează organizarea și des-
voltarea societăți, căutând să stabilească
regulele generale din studiul evolutiv și
comparativ al acestora servindu-se de
istorie și celelaite științe sociale.
Sociologia criminală, ramură a
antropologiei criminale, bazată pe stu­
diul psihologic al infractoriior în expli­
carea criminalità ții, susținută de „Școala
criminalistă“ italiană, în frunte cu Ce­
sare Lombroso, Enrico Ferri, Garofalo,
Scipio Sighele, s. a. (v. Teoriile lui
Lombroso).
Socodor, corn. rur. în jud. Arad,
4766 loc. pretură, judecătorie Chișineu-
Criș, cfr. P. t. t. în loc. Arad 52 km.
Sohodol, corn. rur. în jud. Alba,
4815 locuitori, pretură, judecătorie,
Abrud 17 km., cfr. P. t. t. Câmpeni 5
km. Alba-Iulia 79 km.
Solea, corn. urb. în jud. Suceava.
2.825 loc. f. reșed. plășii Arbore. 745
clădirii, 685 gospodării; 55 întreprepr.
ind. și comerc., judecătorie, poștă în
loc, cfr. Cecica la 12 km. Autoritățile
jud. la Suceava 44 km.
Solidarism, (Econ. soc.) teorie eco­
nomică, după care societatea oameni­
lor trebue transformată într’un fel de
mare societate de ajutor reciproc, în
care solidaritatea naturală, îndreptată
prin bună voința fiecăruia, sau în lipsa
ei prin constrângerea legală, va deveni
dreptate în care fiecare va lua partea
lui din sarcina altuia și-și va primi
partea din profitul altuia. S. se deose­
bește de socialism prin acea că men­
ține bazele actualei ordine sociale : pro­
prietate, moștenire, libertate etc. Chiar
Statutul este o formă mai veche a S.
(v. Sindicalism )
Solidaritate, 1. Cooperațiune,
conlucrare dintre oameni, răspunderea
unuia este a tuturor, se bazează pe
simpatia reciprocă a membrilor socie­
tăți, pe cooperare, luptă, muncă, creație
cultură și activitate morală în comun ;
2. Obligația ce o au debitorii sau cre­
ditori în privința plății creanțelor, când
unul e răspunzător pentru toți și invers.
— 586 —
Șomaj, înseamnă! lipsă de lucru
pentru muncitori și intelectuali. țDupă
statistica oficiului internațional al mun­
cii delà Geneva în anul 1931 situația
șomajului era : în cifre rotunde : Ger­
mania 4 milioane. Anglia 2,800.000,
Italia 730.000, Polonia 332000, Ceho­
slovacia 210000, Austria 200.000, Bel­
gia 176.162, Olanda 65.000, Franța
53.COO, Ungaria 29.C00, Statele Unite
7 milioane, România nu figura cu șo­
maj.
Somațiune, (Proc. pol ) este în-
vitațiunea, pe care reprezentantul auto­
rității competente o face celor din
atrupament (v. c) să se împrăștie sau
să nu conturbe liniștea publică. In caz
de nesupunere la S. agenții forței pu­
blice (v. c.) sunt în drept a face arestări
după trei somațiuni de rigoare. Când
agentul este atacat de oameni înarmați ;
agentul este în legitimă apărare (v. c)
având drept a face uz de armă. S se
mai face prin salve trase în aer când
pericolul este iminent și când agentul
este în imposibilitate a o face cu vo­
cea din cauza zgomotului sau vocife­
rărilor. Formula S. este : „In numele
legii vă somez a evacua sala în ter­
men de 5 minute ; a înceta conturbarea
liniștei publice ; a vă împrăștia etc. Se
va arăta întotdeauna ce anume are de
făcut publicul și termenul ce i se acordă.
Șomcuta-Mare, corn, rurală în
jud. Satu-Mare, reșed. plășii S. M.
2963 loc. judecătorie, percepție, secție
jand. P. t. t. Prefectură, tribunal Satu-
Mare la 65 km.
Someș, județ. în Ardeal, mărginit
la N. cu jud. Maramureș, la V. cu Să­
laj la S. cu Cluj, la E. cu Năsăud, cap.
Dej. Suprafața 3965 km. p. cu 220,353
loc. din care populație rurală 198.383,
loc. cu densit. de 53,6 loc. pe km. p. Re­
ședința plășilor Beclean, Chiochiș, Dej,
Gârbou, Gherla, Ileanda, Târgu-Lăpu-
șului. Corn. urb. Dej și Gherla, Nota­
riate 64. Corn. rur. 261. Percepții Dej,
Gherla, Beclean, Ileanda, T.-Lăpușului.
Judecătorii : Beclean, Dej, Gârbou,
Gherla, Ileanda, Tg, Lăpușului. Tribu­
nal. Cerc. Recr. Ad. Financ. Legiune
Jand. Agricolă în Dej. Aparține Circ.
Curții de Apel. Insp. Gen. Adm. Insp.
pol. și sig. Inspector, școlar. Insp. Reg.
Zoot. Insp. sanitar. Insp. Agronomic.
Insp. muncii. Direcțiunea Poștală. Dir.
Financ. Episcopia Cluj. Alege 5 Depu­
tati, 3 Senatori, 36 cons. jud. Prefect
 Somoscheși — Sous
Valeriu Bilțiu. Director Prefect Dr. Cor­
nel Pop. Secretar Qen. George Pop.
Șefi de Serv. Dr. Mihail Cuvalcic, loan
Filip, Alex. Gheorghel. Primpretori :
Valentin Boca, Emil Busiția, Alex. Băr­
bos, Benedict Socaciu, Ioan Bărbos,
Vasile Aleva, Virgil Todoran. Funcționari
Jud. 36. Crifa totală a bug. pe 1933.
Venituri și Cheltueli : 14,900.40 . Bănci :
Banca Populara, B. Românească, B.
Someșeană, B. Țibleșana, B. Agricul­
tură Industrie șt Com. toate în Dej.
Industrii : Fabrici de spirt, mori în Dej,
apoi fabr. de hârtie șt tricotage. Pro­
duse renumite fructe în Ciresoaca și
Iclod pepeni. Lungimea șoselelor naț. 135
km. jud. 488 km. Linii cfr. 133 km.
Nrul gospodăriilor 48.094 ; întrepr. ind.
și com. 2606 Istoria adm. Este unul din.
jud. cele mai vechi din Ardeal ; se nu­
mea Solnoc Dobâca. In sec. XIII, se
amintea despre jud. Solncc ; tot atunci
a luat ființă jud. Dobâca. In 1876 am­
bele jud. sau unit. Stana: Scut albastru
cu o poartă de cetate de argintflancatăde
două turnuri de argint crenalate, având,
cele două ferestre suprapuse ; pe zidul
porții stema Mcldovii.
Șomoscheși, corn. rur. în județul
Arad, 2345 loc. pretură, judecătorie lneu, 1
cfr. P, t. t. Cermeiu4 km. Arad 82 km. 1
Soroca, județ. în Basarabia. Măr­
ginit la V. cu Hotin la N. E. cu Ucraina
la S. E. Orhei, S. v. Bălți. Capitala So­
roca. Suprafața 4351 km. p, cu 315.774
loc, din cari 301.113 pop. rur. cu dens.
72,9 km. p. Reședința plășdor Zgurița,
Cotiungenii Mari, Târnova, Florești corn,
urb. Soroca. Notariate 61. Corn. Rurale
61. Sate 247. Percepții: Soroca, Flo­
rești, Cotiungenii Mari, Zgurița, Dondu-
șaia cu 24 agenții, judecătorii: Soroca,
Oiaci, Tărnova, Zgurița, Florești, Ca-
tngenii. Tribunal. Cerc. Recr. Adm.
Financ. Leg. Jand. Camera Comerț
Agricolă. Muncă. Licee : lie. băețt A. D.
Xenopoi, lie. Technic Agricol. lie. ev-
reesc băeți,lie. de fete Domnița Ruxanda,
școala profesională de fete, toate în So­
roca. Apartine Circ. Curiții de Apel.
Insp. Gen. Adm. lnsp, Pol. și Sigur.
Insp. școlar. Insp. Regx. Zoot. Insp.
Sanitar. Insp, Agron. Insp. Muncii. Di­
recțiunea Poștală. Dir Fin. Chișinău.
Episcopia Bălți. Populația repr. pe Nat.
români 239.058, evrei 30.374, ruși 23.335,
diversi 897. Repr. pe conf. Ort. rom.
289.377, gr. cat. 756, rom. cat. mozaici
30.407, dif. 550. Alege 6 deputați. 3 Se­
587 —
natori. 36 Cons. Jud. Prefect Alex. Mă-
năilă. Director Fret Anton Petrescu,
Șefi de Serv. A. C. Popovici, Vladimir
Bodanovici, S. Stoica, V. Bivol, E. Har-
che. Primpretori : Alex. Vainer, Vasile
Levițechi, Vladimir Neamțu, Leonid Boz-
darevici. Funcționari Jud. 118. Cifra to­
tală a bug. Venituri și cheltueli 35 mi­
lioane 227.973 Lei pe 1933. Băncii : B.
Națională, B. Basarabiei, B. Româ­
nească, B. Centrală în Soroca. Lungi­
mea șoselelor 147 km. Jud. 292 km.
Numărul gospodăriilor 73 395. Clădiri
67.804. întrepr. industr. și corn. 4.299.
județului Soroca. Stema Scut roșu
cu o cetate, de argint, cu trei turnuri,
mijloc dreptunghiular, cele laterale ro­
tunde, toate având sus terestrul de me-
terege. Turnul din mijloc are o poartă
boltită în arc frânt și deasupra ei o
fereastră, turnurile laterale câte două
ferestre dreptun ghiulare suprapuse.Ce­
tatea așezată pe valuri de argint, bă­
tută de valuri de argint.
Soroca, comună urb. reșed. a jud.
Soroca, 14.661 loc. 2547 clădiri, 3347
gospodării, 511 întrepr. ind. și comerc.
Autorități județene cfr. în Florești la
34 km. București la 585 km.
Șosele, v. Drumuri.
Sous-prèfets, (Dr. adm.) subpre­
fect, șeful arondismentului (v. c.) în
Franța ; funcționar al puterii centrale ;
organ de îndrumare tutelă, suprave­
ghere și control în ce privește ad-ția
comunală și de plasă. Se numește prin
decretul Președ. Republicei franceze,
dintre licențiați în științe ad-tive sau
funcționarii ad-tivi. Atribuțiunile sale
sunt reglementate prin legea din 5
Aprilie >884, mod. 1913, 1924 și prin
decret, 5 Nov. 1926. Este șeful ad-ției;
poliției și jandarmeriei în arondisment
(plasă) Are dr. a lua măsurile recla­
mate de împrejurări și a aplica sanc­
țiuni disciplinare, face inspecții ad-tive
în comune și orașe ; aprobă toate ho­
tărârile consiliilor acestora, bugetele,
înstrăinări, împrumuturi, lucrări etc. pt.
cari legea cere aprobare tutelară. In­
troduce anchete contra funcționarilor,
convoacă corpul electoral pt. alegeri
comunale, decide asupra modif. terito­
riale a comunelor ; se pronunță asupra
anulării hotărârilor consiliilor corn,
luate cu călcarea legilor. Când vreun
primar refuză ordonanțarea unei chelt.
obligatorii, ordinul S. ține loc de man-
 Șovinism — Specula
dat și se achită. El poate pune în
mișcare for|a armată. In ad-ția franceză
apare ca cel mai important organ pt.
bunul mers al ad-ției locale, (v. și
Primpretor.)
Șovinism. Patriotism exagerat, mai
ales d. p. d. v. militar. Fanatism na­
țional. Ex. Ungurii sunt șoviniști.
Spania republică din 1930. Supra­
fața 506.670 kmp. cu 21,860 000 locui­
tori. in fruntea republicei este un pre­
dante ales care reprezintă statul ; este
un semidictator. Sp. ca nici-o altă țară
din lume este bântuită de revoluțiuni
fie, socialiste, comuniste, sau militare.
Guvernul se compune din 10 miniștrii,
cu un președinte de consiliu, care asi­
gură unitatea și coordonează activita­
tea guvernului și ad-ției publice. Pe
lângă preșidenție funcționează diferite
comisiuni : de recrutarea funcționarilor
publici ; al economiei naționale, de
conbuStibil, al aeronauticei de cadastre
etc. Ministerele sunt; externe, justiție,
răsboi, maiiiă, industrie, interne și
sănătate, agricultură și lucrări publice,
muncă, industrie și comerț, finanțe.
Adunările legiuitoare au rămas adu­
narea deputaților și senatul, al căror
funcționare este mai rară. Statul se
împarte în 49 de ținuturi, în arondis-
mente (plășii) în 44. 325 comune. In
fruntea comunei este un consiliu ales,
al cărui competință se reduce la acte
de mică importanță. Puterea centrală
exercită un control excesiv asupra co­
munelor printr’un agent al său.
spânzurarea, (Med. leg.) moar­
tea prin Sp. este acea provocată de o
legătură petrecută în jurul gâtului și
fixată la o astfel de înălțime în cât
corpul rămâne atârnat în aer. In moar­
tea prin Sp. pierderea cunoștinței vine
foarte repede și face pe pacient inca­
pabil de sforțări coordonate. Prima
grije a ofițerului de poliție judiciară
(v. c.) este de a ști dacă se găsește în
fața unei crime sau sinucideri ; de
multe ori pt. un observator* mai puțin
atent asasinatele pot trece drept sinu­
cideri. Se va cerceta dacă în jurul ca­
davrului nu sunt urme de luptă, pași
cari nu sunt ale victimei, pozițiunea
cârligului de care s’a legat sfoara, dacă
se află la o înălțime prea mare, unde
să nu fi putut ajunge sinucigașul, dacă
nu este vre-un scaun pe care să se fi
urcat etc. Cadavrul trebue fotografiat.
Cauza principală a morței este închi­
588 —
derea căilor respiratorii datorită apă­
sării ex de legătură. Fața cadavrului
devine roșie cărămizie sau albă, când
nodul este așezat în spate ; urechile
sunt vinete, ochii eșiți din orbite, pe
buze o mică cantitate de spumă roșia­
tică. Corpul cadavrului după ce se
desleagă capătă o culoare roșie, iar
după câteva ere albă.
Spectacole publice se numesc
reprezentațiile artistice, cinematografice
sportive sau distractive de orice fel, la
cari se percep taxe de intrare. Sp. p.
„artistice“ sunt: reprezentațiile de artă
dramatică, de operâ, reviste, concerte,
„distractive“ sunt : seratele, ceaiurile
dansante, baluri, varieteuri, circ etc.
„sportive“ acele cari servesc la forma­
rea și desvoltarea educației fizice : foot-
bal, box. aviație, alergări, patinaj, etc.
Impozitele asupra Sp. p. sunt f xate în
legea din 8 Aprilie 1933. Ele sunt:
20% pt. cele artistice ; 25% cinema­
tografice; 20% cele distractive; 10%
pt. cele sportive. Trupele de teatre par­
ticulare cari dau reprezentații în limba
română 12°/°- Horele țărăneșt sunt scu­
tite de taxe. încasarea impozitului se
face asupra valoarei brute a biletelor.
Biletele pt. Sp. vor fi formate din :
marcă, contramarcă și cupon de in­
trare; ele vor fi prezentate ad-ției de
încasări și plăți înainte de a fi puse în
vânzare pt. viză și perceperea impozi­
tului. Ele vor fi confecționate din hâr­
tie procurate de ministerul de finanțe.
Întreprinzătorii de Sp. p. vor afișa în
mod vizibil tariful de prețuri. Consta­
tarea contravențiunilor se tace de repre­
zentanții minist. de finanțe, care va
aplica amenda, cu drept de apel la tri­
banal. Amenda este: fixă de 20.000 Lei
dacă biletele n’au fost supuse la viză ;
50.000 fixă plus 10 Lei de fiecare bilet
imprimat pe altă hârtie decât acea pro­
curată de ad-ția de încasări și plăți,
sau dacă întreprinzătorul a reținut bi­
lețele delà spectatori pt. a le revinde;
20.000 Lei dacă s’a perceput altă taxă
decât acea statorită în tarif. După a
treia contravențiune se va putea închide
localul.
Specula ilicită, este reglementată
de Leg. din 17 Iunie 1923. Consiliile
comunale au dr. a fixa prețuri maxime
asupra următoarelor articole : pâine,
făină, carne, pește, untură, lapte, zahăr,
tarife pentru transporturi, restaurante,
hoteluri, băi, ospătării și asupra tuturor
 Speologie — Spitale
obiectelor de prima necesitate, califi­
cate ca atare prin jurn. consiliului de
miniștrii. Fixarea prețurilor maxime se
face luându-se avizul, câte unui repre­
zentant al : consumatorilor și al unui
negustor. In Orașe fixarea prețurilor
mazimale este obligatorie și sunt obli­
gatorii după pubi, care sunt revizuite
lunar. Pt. articole cari nu sunt de prima
necesitate prețul maxim va putea fi
fixai de minist. de industrie, și comerț.
Se vor pedepsi cu închisoare delà 3
luni la 1 an și amendă 50CO—20.000
Lei cei ce vor aduna de pe piață măr­
furi sau alimente în cantități ce depă­
șesc nevoile lor, provocând urcarea pre­
țurilor; cu amendă până la 30.000 Lei
și 1—30 zile închisoare cei ce nu vor
respecta prețurile maximale stabilite,
sau vor refuza a vinde mărfurile din
prăvălie. Cu închisoare până la un an
oricine va înșela pe cumpărător, dân-
du-i marfă alta decât acea pe care o
oferise sau declarase că o are. Cu
amendă 1000—50C0 Lei cei ce vând
lipsă la cântar. Contravențiunile se
constată de judecători, polițai, Prefecți,
Inspectori polițienești și ad-tori ; pre­
tori, jandarmi, medici de plasă, etc.
Speologie, știința care se ocupă
cu studiul cavităților subterane (peșteri)
și a vieții din ele.
Spinetti, com. rur. în jud. Olt,
reșed. plășii, form, din satele: Cuza
Vodă, Davidești, Vineți, 2425 loc. Sec­
ție jand. poșta în loc. cfr. Corbu la
25 km. judecătorie Optași, Slatina la
38 km.
Spionaj. (Dr. pen.) este îndelet­
nicirea acelui, care își procură infor-
mațiuni sau acte secrete asupra orga­
nizării militare a unui stat, tnmitându-
le sau predându-le altui stat. Sp. în
contra statului rom, constitue o crimă
și se pedepsește ; când trădarea (v. c.)
este comisă de un străin, ea constitue
crimă de spionaj și se pedepsește cu
muncă silnică delà 5—15 ani și degra­
darea civică delà 5—15 ani ; iar cea
prevăzută de ait. 180 constitue delictul
de spionaj și se pedepsește cu pedapsa
prevăzută în acel articol, reducându-se
maximum la jumătate. Tentativa crimei
și delictului de spionaj se pedepsește
ca și crima sau delictul consumat. In
timp de războiu, dispozițiunile acestei
secțiuni se aplică, în măsura în care
sunt de acord cu convențiunile inter­
naționale referitoare la spionaj (v. Si­
— 589
guranță publică)
Spionajul sovietic, v.GPU,
Spirtoase. Legea monopolului vân­
zării și băuturilor spirtuoase publicată
în Mon. Of. 96 din 22. Aprilie 1932.
Sunt monopolizate în favoarea statului ;
spirtul industrial, agricol, din vin, ra­
chiuri din : fructe, tescovină, drojdie
de vin fabricate în cazane industriale.
Afară de cele fabricate de cultivatori
din produsele lor. Fabricarea spirtului se
face în fabricele existente; alte fabrici
nu se pot înființa. Consumul de alcool
se fixează la 350.000 hl. anual, care
se reduce cu 25°/o la fiecare 5 ani (21).
Vânzarea băuturilor spirtoase se face
în depozitele ad-ției monop. în sticle
închise etichetate pe un preț fix. Ex­
portul spirtului se face de ad-ție (57).
Controlul fabricării spirt, se face ne
Ministerul finanțelor prin garda finan­
ciară. Spirtoasele sustrase delà control
vor fi confiscate împreună cu vasele
și aplica amendă de 5 ori prețul de
monopol și închisoare până la 3 luni
(82) contravențiile la fabricarea S. se
pedepsesc cu amendă de 2000—2000
le și închiderea. Constatarea contro-
luluisefacedeinsărcinații Minist. finanțe
și Agricultură. Asupra băuturilor alcoo­
lice nu se poate înființa nici-o taxă sau
dare locală. (102.) Fabricarea berii este
condiționată autorizării. Fabricarea vi­
nului (v. c.) este liberă. Vânzarea băut,
spirt, se face în baza unui brevet (v. c.>
liberat de Direcțiunea generală a M.
Se poate face cu amânuntul, desfacerea
cu paharul sau în vasu până la 30
litri, delà această cantitate sunt „cu
ridicata“. Vânzarea se face în debite
(v. c.) ca restaurante (v. c.) hoteluri,
hanuri, cafenele, cofetării, ceainării, bo­
degi, Cârciumi (v. ac. c.). In băcănii nu
se poate consuma în local.
Spitale, (San.) sunt instituțiuni sa­
nitare pt. tratamentul bolnavilor. Stau
sub controlul minist. sănătății ; pot
funcționa numai cu aprobarea sa. Con-
dțiuni pt. a putea funcționa: să aibă
personal necesar, o înzestrare și un
local corespunzător. Sunt obl. a primii
orice bolnav fără,nici-o deosebire ; cele
din capitalele de județ sunt obl. a avea
cel puțin 60 paturi, vor colabora la
specializarea medicilor; In fruntea fie­
cărui spital este un medic primar, di­
rector numit de minister la propunerea
consiliului medical al spitalului. Sp. si
sanatoriile publice vor avea cel puțin
 Sporuri — Stabilitate
50 paturi. Directorul este reprezentan­
tul autorității superioare, șeful erarhic,
conduce ad-ția Sp. el are dr. la lo­
cuință, încălzit și luminat în natură.
Fiecare spital are cel puțin câte un ad-
tor, controlor și impiegat. Pt. îngrijirea
în Sp. bolnavii vor plăti taxele legale;
pt. asigurafi se vor plăti de casa asi­
gurărilor sociale; casa de ajutor cfr.
etc. In ce privește alimentația și între­
ținerea paturile se împart în 3 clase:
75° o din paturi de cl. 111. 15Q/° cl. II. și
lO°/o cl. I. Este interzis medicilor a
primii onorarii medicale delà bolnavi
de cl. III. cei din cl. I. și li. vor plăti
onorarii pt. tratament, operațiuni și taxe
pentru examinare și analize, după nor­
mele regulamentare ; nici un fel de alte
taxe nu se pot percepe. Funcționarii
publici au dr. la o reducere de öO^/o
în Sp. ministerului. Sp. sunt în sarcina
județului, a orașelor sau comunelor;
ele pot avea subvențiune delà stat. Fie­
care Sp. va avea un buget. Controlul
ad-tiv se face de organele minist. săn. de
inspectori gen. sanitari. (109—121 L.
san. M. O. 154—1930.)
Sporuri, la pensii v. Pensiuni.
Sreski nacelnic, se numește prim-
pretorul (v. c.) șeful plăși în Jugoslavia.
Este funcționar de stat, numit prin
decret regal la propunerea minist. de
interne. Este funcționar de gradul 111.
categ. I. în ordinea funcțiunilor în stat.
Este reprezentantul tuturor departa­
mentelor ministeriale sub ordinele di­
recte ale banului (șeful provinciei) ;
reprezintă guvernul în toate ocaziunile
și la ceremoniii. Atribuțiunile sale sunt
nelimitate; este organ de îndrumare
tutelă, control și supraveghere a tot ce
se referă la viața ad-tivă, a comunelor
și orașelor de pe teritorul plășii ; șeful
poliției, a jandarmăriei și a tuturor
funcționarilor comunali. Se îngrijește de
binele obștesc, putând lua orice măsuri
din inițiativă proprie, pe cari le crede
necesare. Ține legătură între populație
și guveru și rezolva toate nevoile lo­
cuitorilor; este dator a apăra în fața
oricărei autorități interesele locuitorilor
și a le rezolvă când acestea ar refuza.
Poate pune în mișcară forța armată în
cazuri de rebeliuni. înaintează rapoarte
trimestriale și anuale minist de interne,
în cari arată stările din plasă și pro-
propune măsurle de luat.
Sresko-Nacelstvo, (Dr. adm.) se
numește unitatea adm. de plasă, din
590 —
Jugoslavia, org. prin legea adm. din
1929. Plasa este organul cel mai im­
portant, intermediar între comune și
banovine (provincii), nu are consiliu.
In fruntea plășii este primpretorul
(Sreski Nacelnic, v. c.) funcționar de
stat și organ al puterii centrale, ajutat
de funcționarii adm. și de specialitate.
Atribuțiunile plășii sunt nelimitate ; le­
gea proclamă că în competința sa cad
toate chestiunile și lucrările în legătură
cu mersul general al ad-ției și orice
alte chestiuni din resortul tuturor de­
partamentelor ministeriale. Sub autori­
tatea plășii sunt și orașele, afară de
cele reședințe de banovine. Modificarea
teritoriului plășii nu se poate face de­
cât prin o lege. Când o plasă are o
întindere prea mare se pot crea expo-
zituri pretoriale.
Stabilimente publice, (Dr. adm.)
Controlul lor, hotelierii, hangiii, per­
soanele cari închiriază camere mobilate
cu ziua, săptămâna sau luna, sunt da­
tori a ținea registre în cari vor trece
zilnic călători sosiți și plecați ; ei sunt
datori a prezenta călătorilor un buletin
pt. complectare pe care patronii sunt
obl. în 12 ore ale prezenta poliției în
orașe și posturilor de jand. în comu­
nele rurale. Hotelierii, hangiii sunt
opriți a tolera în local jocuri de no­
roc ; a ținea în serv, ca pastori per­
soane fără certificate de bune purtări ;
de a înlesni sau tolera prostituția, a
găzdui persoanele fără căpătâi. Consta­
tarea infracțiunilor se face de poliții,
primpretori și șefi de secție jand. Când
se constată că nu s’a întocmit buleti­
nul ofițerul de poliție va putea aplica
amenda prin proces-verbal 100—1000
lei (45—55 Leg. Contr. Străini).
Stabilitate, (Dr. adm.) este situa­
ția unui funcționar definitiv, care nu
poate fi pedepsit, transferat sau înlo­
cuit decât cu anumite condițiuni pre­
văzute de legea de organizare a corpu­
lui din care face parte. St. se acordă
de autoritatea respectivă după avizul
Comisiunei pt. propuneri de numiri și
înaintări, după un stagiu de un an;
dacă funcționarul după trecerea unui
an de stagiu nu va fi găsit apt pt. a fi
declarat stabil, i se va mai acorda un
an, după trecerea căruia Corn, ne gă-
sindu-1 apt a fi declarat stabil, funcț.
va putea fi îndepărtat din funcțiune.
Stabilitatea trebuie să se obțină ex­
pres: ea nu rezultă din alte împreju-
 Stabilizare — Standardul
rări ; funcț. avansat dela un grad la
altul, dobândește stabilitatea dacă
avansarea sa făcut cu avizul conform
al Corn. pt. propuneri de numiri, în
care caz nu este nevoie de o confir­
mare expresă în funcțiune. Postul unui
funcționar stabil nu poate fi declarat
vacant; în caz de desființarea acestuia
autoritatea este obligată a repartiza pe
funcționar într’un serviciu similar.
Funcț. stabil demisionând din serviciul
unei instituțiuni și trecând în serviciul
alteia își pierde stabilitatea afară dacă
această trecere nu se face prin trans­
ferare.
Stabilizare, (Finanțe) înseamnă
echilibrul între mijloacele de plată și
nevoile pieții. Consecința St. este men­
ținerea constantă a prețurilor. Stabili­
zarea monetară este un procedeu fi­
nanciar constând în statorrficirea unui
raport legal între valoarea nominală și
cea reală a unei hârtii monedă. Ex.
dacă hârtia monedă de 100 va avea o
valoarea reală de 10 ea va fi decretată
ca având valoarea legală 10 și așa va
fi primită la casieriile publice. St. are
avantagiui că reduce sarcina Statului
de a rambursa biletele cu val. lor no­
minală în cazul unei revalorizări (v. c.)
Se bazează pe acea că hârtia monedă
fiind emisă In vremuri grele pt. tezau­
rul statului și în cantită(i mari, ar pune
statul la obligațiuni considerabile când
ar trebui să convertească hârtia laval,
nominală. Pentru a preîntâmpina fluc­
tuațiile monedei, ceeace ar fi avut re-
percursiuni neplăcute asupra creditului,
s’au luat măsuri de stabilizarea leului,
care se depreciase într’atât încât în Mai
1926, francul elvețian valora 51.41 Lei.
In urma unei politici cuminți leul a
ajuns să fie stabilizat de fapt, cotând
în jurul lui 3 17 franci elvețiani suta de
lei, tot cursul anului sau 1 fr. elv. va­
lora 31 Lei. Măsuri de stabilizare for­
mală s’au luat numai după ce Franța
și Italia și-au stabilizat moneda, în
1927 și 1928. Guvernul în 1928, a con­
tractat un împrumut de 101 milioane
dolari, cursul între 88—92, destinat nu
numai stabilizării, ci și răscumpărării
portofoliului nelichid al Băncii Națio-
nele, refacerei rețelei de cale ferată și
altor îmbunătățiri în economia țării. îm­
prumutul, care poartă o dobândă de
7% și e rambursabil în 1959, s’a contrac­
tat deodată pe mai multe piețe. Apoi,
prin legea din 7 Februarie 1929, s’a
votat stabilizarea. România adopta sis­
— 591 —
temul monetar „Gold exchange stan­
dard“, (v. c.) obligându-se să aibă mo­
neda acoperită 35%, din care, cel pu­
țin 25°/o în aur, iar până la 42°/o, cu
devize. Leul a fost stabilizat la cursul
3,10 fr. elv. suta de lei și 813 lei lira
sterlină. Pentru a permite operațiunile
de bursă, se îngăduia perceperea unei
suprataxe de 5°/o. In aur, leul stabili­
zat valoreeză 10 mgr. aur la paritatea
9/10. așa că un kgr. de aur 9/10 valo­
rează 100.000 Lei, iar un kgr. de aur
pur, 111.111 Lei Raportul între leul aur
și leul hârte sa fixat la : 100 Lei hâr­
tie = 3,10 lei aur sau 1 leu aur = 32,25
lei hârtie. Echivalentele sale în monedă
străină este : 1 franc elvețian 1 leu aur ;
1 dolar 5,183 lei aur; 1 liră sterlină
25.22 lei aur ; 1 leu aur 4,92 fr. fran­
cezi. După convențiunea statului cu
Banca Națională, aceasta poate emite
■ bilete de bancă de câte 5000, 1000,
500 și 100 lei, urmând a avea o aco­
perire de 35% aur și Devize streine.
Dar cel puțin 25% aur pur. Statul va
bate monede divizionare de 1, 2, 5, 10,
și 20 lei din aliaj de aluminium, și
nichel până la valoarea de 3 miliarde
și monede de argint à 50 și 100 lei.
Stagiu. (Dr. adm.) este timpul în
care un funcționar nu se bucură de
toate drepturile asupra funcțiunei sale ;
în acest timp el poate fi transferat, sau
chiar înlocuit din funcțiune, fără a
putea pretinde că a fost știrbit în
drepturi, art 37 din Statut și 79 din
Regulament, fixează acest stagiu la un
an, după care funcționarul poate do­
bândii stabilitatea (v. c) delà autori­
tatea respectivă, în urma avizului Co-
misiunei pt. propuneri de numiri (v. c.)
Jurisprudența a stabilit că funcționarii
stagiari cu examen, deși nu se bucură
de stabilitate și nu ar avea acțiune în
contencios (v. a) totuși situația lor nu
este lăsată la bunul plac al autorității,
îndepărtarea lor din funcțiune se poate
numai cu avizul Corn. pt. propuneri
și înaintări, după unul sau doi ani de
stagiu în care timp să se constate că
funcționarul nu și-a însușit cunoștințele
funcției.
Standardul vieții. (Econ. pol.)
se numește suma trebuințelor unui om
sau a unei comunități, cum și suma
mijloacelor pt. statisfacerea lor. ,St. v.
este în legătură cu nivelul trebuințelor
individului, clasa socială din care face
parte, condițiunile de viață, obiceurile,
 Stănișești — Starea
concepțiile și mijloacelor de venit ce
le are la dispoziție. Modul de viață al
clasei sau păturei sociale din care in­
dividul face parte, este ținta până la
care el tinde să-și extindă minimul
trebuințelor sale. Suma de care un om
are nevoe în împrejurări normale pt.
existența sa se numește „minimul de
existență“.
Stănișești corn. rur. în jud. Tecuci
f. reșed. plășii St. 1019 loc. judecătorie,
secție jand. poștă în loc, cfr. Bacău la
50 km. Prefectură, tribunal Tecuci la
Starea civilă, este situațiunea le­
gală a indivizilor în privința relațiilor
de familie, nașterea, filiație, căsătoria,
despărțenia, divorțul și moartea. Actele
St. c. sunt întocmite de : primarii co­
munelor urbane și rurale, cu dr. de a
delega această atrib. unui membru al
delegației sau Consiliului agenții diplo­
matici pt. români din statele străine ;
căpitanii și patroni vaselor navigabile
și militari în caz de mobilizare. Este
reglementată de legea st. c. din 25
Februarie 1928 și regulam. 14. Oct.
1928. Stc. se dovedește prin registrele
(v. c ) păstrate de ofițerul Stări civile
(v. c.). Rectificarea actelor de st. c.
(v. c.) nu se poate face decât în urma
unei hotărâri judecătorești; în Ardeal
Of. st. civile au competința a lua act
de recunoașterea copiilor nelegitimi de
tatăl lor (27. Regul.) înscrierile ordo­
nate de justiție se vor face în registr.
anului in curs, chiar dacă sunt referi­
toare la ani expirați. Actele st. c. pri­
vind pe români săvârșite în străinătate,
se vor înscrie în reg. st. c. din țară,
după cererea părți, sau când este tri­
mis pe cale diplomatică : acelea în-
tocm. de un ofițer de stare civilă pri­
vind pe un străin, pot fi trimise in
extrase (v. c.). Minist. de interne pt. a
fi trimise Minist. de ext. Controlul ac­
telor de St. c. se face de primpretori,
procurori și judecători. Suprimarea st.
c. este o crimă, care constă în substi­
tuirea unui copil în locul altuia, sau
de a-1 face să treacă drept născut
dintr’o femee care in realitate nu l-a
născut, dându-se copilului o altă filia-
țiune decât cea adevărată și răpindu-i-
se, prin falșificare, mijlocul de a proba
filiațiunea sa legitimă sau naturală. Tri­
bunalele civile vor fi singure în drept
a hotărî asupra reclamațiunilor privitor
la starea civilă (299. C. civ.) Pentru
prima dată se semnalează în Ardeal la
592 —
1563 când se impune obligativitatea
anunțării căsătoriilor și a botezurilor.
Se ținea de oficiile parohiale ; mai
târziu s’a început notarea nașterilor și
morți, cari au fost efectuate de preoți
actele se păstrau la bisericii. La 1890
s’a prevăzut pentru prima dată sanc­
țiuni contra preoților cari n’ar întocmi
reglementar actele ceia ce a determinat
guvernul a vota legea stării civile din
1894 prin cari se dau în atrib. autori­
tăților ad-tive. (v. Acte de stare Civilă.)
Starea de asediu, (Dr. pol.) se
înțelege situația în care se găsește
un stat sau o provincie, care din punct
de vedere al ordinei și siguranței pub­
lice. ar fi expus la un pericol din par­
tea unor grupuri mai mici, sau mai
mari de indivizi Prin. st. de asediu se
suspendă parțial sau general libertatea
individuală și a libertățiilor publice în
mod provizoriu, iar în locul autorități­
lor civile sau judecătorești aparautori-
tățiile militare, cari sunt competente a
urmării, judeca și condamna toate in­
fracțiunile contra statului, ordinea și
siguranței publice. Se mai institue cen­
sura publicațiunilor și ordonă orice alte
restricțiuni referitor la circulație, călă­
torie etc. St. a. se institue și se ridică
prin decret regal ; ea este prevăzută de
Constituție prin art. 128, care prevede
că ; „în caz de pericole de stat, prin
lege se poate Institui stare de asediu*.
Prima lege asupra St. a. este acea din
10 Dec. 1864 cu mod. în 1907 și 1916
care este încă în vigoare. înființarea
St. a a fost autorizată prin L. pubi. M.
O. 29—933. Guvernul este autorizat a
decreta la orice moment pt. 6 luni St.
a. Delictele de ultraj și ultraj cu lovire
comise în timpul St. a. se vor pedepsi
cu maximul pedepselor prevăzute pt.
acestea în codul penal. In caz de reci­
dive se va putea merge până la îndoi­
tul maximului pedepselor. Rănirile și
lovirile se vor mai pedepsi și cu inter-
dicțiune delà 1—3 ani a drepturilor
publice. St. d. a. va putea fi ridicată
de guvern oricând înainte de expirarea
termenului de 6 luni ; la nevoie se va
putea reînființa. In caz de alegeri se
suspendă. St. a. este un act de guver­
nământ care nu poate face obiectul
cenzurei instanțelor judecătorești ; opor­
tunitatea acestui act nu poate fi jude­
cată sau critică decât de parlament.
Starea de necesitate, (Dr. pen.)
Nu se socotește infracțiune faptul co-
 Stat
mis pentru a scăpa dela un pericol
grav și iminent, născut în mod fortuit,
pt. via{a sau integritatea corporală pro­
prie, sau a urei persoane cu care ar fi
legat printr’o rudenie apropiată sau te­
meinică afecțiune și care nu putea fi
înlăturat altfel. Aceiași dispozițiune se
aplică și țt. salvarea averii, cu condi-
tiunea ca bunul salvat să fie cel puțin
de o valoare mai mare ca bunul sacri­
ficat. (V. și Forță majoră).
Stat. (Dr. cor st.) este forma su­
perioară de socielate omenească, în­
vestită cu puterea executivă de comandă,
asupra colectivității de indivizi așezați
pe un teritoriu determinat cei- aparține
în propriu. Statul este personificai ea
Juridică a națiunei; esle persoană ca­
pabilă de a avea drepturi și datorii.
Dreptul statului este Dr. de comanda­
ment, adecă dreptul de a uza de forța pu­
blică pentru înlăturarea oricărui pericol
al existenței sale ; dar apără și existența
națiunei pe cate o reprezintă. St. pre­
supune deci existența unei societăți
care locuește pe un teritoriu determi­
nat, supusă unei stăpâniri, deci a unui
șef și a unei forțe publice capabile să-i
apere înafară și să Impună voința sa
în lăuntru. Deci elementele constitutive
ale unui stat sunt, o populație, un te­
ritoriu și existența unei autorități publice,
înzestrată cu o forță de constrângere.
St. reprezintă interesele colective ale
tuturor locuitorilor și pentru toate grupă­
rile existente pe teritorul său, le apără
contra inamicilor dinafară sau chiar din
lăuntru. Astfel St. și subdiviziunilor
sale le revine rolul de a supraveghea,
potoli și domina toți factorii vieții
civile, dând fiecăruia posibilitate de
desvoltare în limitele respectului datorit
altora. St. român este un stat național
și indivizibil. Teritoriul Românei este
nealienabil. Hotarele statului nu pot fi
schimbate sau rectificate decât în vir­
tutea unei legi ; așa spune Constituția
(v. c.) prin art. 1 și 2. Textul de mai
sus se leferă la starea din punct de
vedere politic ; el nu poate fi constituit
din mai multe alcătuiri politice, cari
i-ar da aspectul unei confederațiuni de
state. Prin art. 4 Constit. spune : Teri­
torul Românei din punct de vedere
ad-tiv se împarte în județe și județele
în comune, al căror subdiviziuni teri­
toriale se vor stabili prin legile de
organizare. De unde se înțelege că
legiuitorul constituant a voit să cimen­
teze pe veci unirea provinciilor româ­
593
nești. După acea Constit. prin art. 3
mai prevede că teritorul României nu se
poate coloniza cu populație de gintă
străină. Statul Român este un Stat
monarhic Constituțional, democrat,
garamând deplina libertate a indivi-
z lor și grupăriilor sociale. Constit.
proclamă principiul suveranității na­
ționale ; separațiunea puterilor, egali­
tatea sexelor și acordă toate drepturile
și libertățile de orice fel, întrucât acestea
nu aduc vreo atingere a drepturilor și
puteriilor St. român (v. Constituție.)
Caracteristica Statului democrat este
acea că pe lângă atribuțiunile, lui esen­
țiale și-a mai asumat o serie de noi
atribiițiuni ; de a intervenii în lupta
econcmică a claselor sociale; de a
proteja pe cei slabi, și a organiza a
activitatea industrială ; și a întins acti­
vitatea protegiuitoare în domeniul
artelor, învățământului, a munci; această
intervenție a St. se bazează pe acea
că : el nu are o valoare în sine, nu
există decât pentru a îndeplini o funcție
practică ; această funcție constă în a
garanta menținerea și progresul colec­
tivității nationale și a favoriza libera
și liniștita desvoltare a activității indi­
viduale. Pentru a face parte din org.
internațională un stat trebue să fie re­
cunoscut oficial de către celelalte state.
Mai nou recunoașterea St. se face in­
direct de către Societatea Națiunilor
(v. c.) Schimbările formei de guvernă­
mânt din regat în republică sau vice
versa nu trebue sc recunoscute, afară
de cazul când aceasta nouă formă nu
respectă convențiunile internaționale,
sau dacă nu asigură continuitatea, sau
atinge drepturile și obl. internaționale.
Căutând originea St. va trebui să răs­
colim departe în negura vremurilor:
originea adevărată a St. este familia,
care trăia sub autoritate șefilor de fa­
milie. Pentru a se apăra contra fiare­
lor mai multe familii au format clanu­
rile, cari unirdu-se mai multe au luat
naștere triburile sub conducerea unui
șef, învestit cu un drept de autoritate
asupra tuturor familiilor. Puterea lui
era de natură politică spre deosebire
de acea a capiilor de familie; astfel
tribul a fost prima unitate politică a
statului. Mai târziu triburile înmulțindu-
se și teritoriile deținute nu mai asi­
gurau hrana neamurilor ce-1 alcătuiau,
au început cuceririle de mari teritorii
care au dat naștere războiului între tri­
buri, pentru cucerirea celui mai bun
 Stat — State
teritoriu. De aici s’a simțit nemai
voia ca mai muite triburi contopinduse,
fie prin cucerire, fie în nevoia de
a se apăra și-au format organizațiuni
pentru a putea respinge atacul altor
triburi nomade. Primele state erau
într’o permanentă stare de război de
aceia ele s’au văzut silite a-și crea o
forță care să poată respinge atacurile
din afară și să se poată impune față
de supuși, aceasta trebuia să constitue
o unitate compactă, să fie recrutată
din elemente de încredere, organizată,
instruită și disciplinată, căci numai așa
putea corespunde misiunei sale. Astfel
St. în evoluția sa a ajuns până la statul
organizat și puternic de astăzi.
Stat Major, un corp de ofițeri
de unde se dau directivele unei mari
unități. Marele Stat Major al armatei,
anexă al Ministerului apărări naț. în-
sărc. cu pregătirea și conducerea ar­
matei d. p. d. v. tactic, în timp de
pace și războiu.
State, pentru circulația internațio­
nală, tăblițele de pe automobile, va­
poare etc. cari indică St. căruia îi apar­
ține vehiculul este desemnat prin literile
următoare: Germania D. Austria A.
Belgia B. Anglia G. B. Bulgaria B. G.
Dantzig D. A. Danemarka D. R. Spa­
nia S. P. Estonia E. Finlanda S. F.
Franța F. Greica G. R, Ungaria M.
Italia și L'tuama I. Luxemburg L. Nor­
vegia N. O. Olanda N. Polonia P. L.
Portugalia P. România R. M, Rusia
Sovietică S. R. Jugoslavia S. H. S.
Suedia S Elveția C. H. Cehoslovacia
C. S. Literile inițiale ale Statelor au
fost statorite în conferința internațio­
nală ținută la Paris în Iunie 1925.
State de serviciu, v. Caziere
ad-tive.
State de serviciu pentru func­
ționarii C. F. R. cuprind : starea ci­
vilă, militară studii, data jurământului,
numirei, decorațiuni, mutării, avansări,
concedii, pedepse, gratificaci și orice
modificări în situația funcționarului sau
agentului. Odată cu st. s. se întocmesc
și foile calificative (v. c.).
State nominative, (Contab.) in
caz când plata cheltuehlor (v. c.) nu
a fost sau nu s’a putut face până la
31 Martie adm nistrațnle publice vor
întocmi st. n. pe cari le vor trimite
ministerului de finanțe, care după avi­
594 —
zul consilierului Controlor (v. c.) le va
lichida și ordonanța în contul bugetului
în curs (v. Exerciții). St. n. se vor în­
tocmi în 30 zile delà încheerea anului,
de cheltuelile ce nu s’au putut lichida
până la 15 Mai se vor înainta minist.
de finanțe. (38. L. c. p.)
Statele Unite U. S. A. mare re­
publică federativă din America de
Nord. Supraf. 7,996.920 kmp. cu 122
mii. locuitori. Se compune din urmă­
toarele 49 state confederate : Alabama,
Arizona, Arkansas, Colorado, Connec­
ticut, Delaware, Distr. Columbia, Flo­
rida, Georgia, Idaho, Illinois, Indiana,
Iowa, Kalifornia, Kausas, Kentucky,
Louisiano, Maine, Maryland, Massachu­
setts, Michigan, Minnesote, Mississipi,
Missouri, Montana, Nebraska, New-
Hampshire, New-Yersey, New-York,
Nevada, North Karolina, North Dakota,
Ohio, Oklahama, Oregon, Pennsylva­
nia, Rhode-Island, South Karolina,
Soch Dakota, Tennessee, Texas, Utah,
Vermont, Virginia, Washington, West-
Virginia, Wisconsin, Wyeming. Din
punct de vedere a dreptului este pa­
tria drepturilor, nu cunoaște privilegii,
nu face distincție între cetățeni și nici
un alt drept de naștere. Dr. sunt egale
pt. toți cetățenii americani. Constituția
din 1787, modificată 1870, prevede că
toți cetățenii celor 49 de state ale
americii sunt egali în fața legii. Statele
Unite sunt autonome în ce privește
chestiunile lor interne, însă în chestiuni
externe, teritoriale, armată, marină,
Indiei și coloniilor sunt rezervate ex­
clusiv guvernului din Washington. Fie­
care stat își are constituție proprie,
care în chestiunile: externe, armată,
marină, Indiei, colonii etc. sunt comu­
ne, în celelalte chestiuni, principiile
constituționale diferă. In fruntea fie­
cărui stat este câte un guvernator și
două corpuri legiuitoare. Guvernatorul
e- te ales direct de popor dintre înalții
funcționari, coloniile sunt administrate
de guvernatori numiți direct de preșe­
dintele statelor unite. Legile aduse de
parlamentele țărilor sunt valabile nu­
mai atunci dacă n’au fost nimicite de
congresul din Washington, compus din
câte un delegat al fiecărui stat. Suve­
ranitatea statelor unite se exercită de :
președintele republicei, vicepreședinte
ș corpurile legiuitoare din Washing­
ton. Prerogai ivele președ. sunt mari,
aproape discreționare ; ele întrec pute­
rile regilor europeni. Este șeful arma­
 Statele
tei și marinei ; cu consimțământul se­
natului închee tratate cu statele streine ; mitetul nu se pronunță, proectul nu
numește agenții diplomatici, membrii
superiori ai justiției și funcționarii pu­
blici ; veghează la aplicarea legilor,
poate suspenda hotărârile congresului,
numește pe miniștrii cari numai lui
sunt răspunzători. Poate fi tras la ră­
spundere pt. trădare, conrupție sau
alte abateri grave ; instanța de judecată
este senatul. Președintele Reputilicei
este ales pe 4 ani, prin sufragiu uni­
versal cu majoritate absolută a voturi­
lor, dar alegătorii nu votează direct pe
președinte, ci aleg reprezentanții fie­
cărui stat pt. senat și pt. congres,
cari apoi alege pe președinte. Dacă
nici unul dintre candidați, nu întru­ stat federal. Miniștrti au un rol foarte
nește majoritatea, el este ales de par­
lament dintre 3 candidați cari au obți­
nut cele mai multe voturi. Fiecare
stat având un singur vot. Alegerea se
face la începutul lunei Nov. din al
patrulea an, iar intrarea în funcțiune a
președintelui se face numai la 4 Mar­
tie anul următor. Aceiași procedură cu
alegerea vice-președintelui, care este
de drept președintele senatului ; el nu
se ocupă cu chestiuni politice sau ad-
tive. Corpurile legiuitoare se compun
<lin congresul federal (The House) și
senat, „camera“ se compune din depu-
tați aleși de cetățeni, un deputat la
175.000 mii locuitori aleși pe doui ani ;
teritoriile și coloniile trimit numai de­
legați. „Senatul“ se compune din câte judiciară federală cuprinde : o curte
doi reprezentanți ai fiecărui stat, aleși
pe 6 ani. Pot fi aleși deputați cetățenii
de 25 ani cu domiciliul cel puțin 7 ani
în S 1J. O lege votată de parlament
poate fi modificată de senat, când am­
bele au căzut de acord se cere apro­
barea președintelui, care poate cere
modificările necesare trimițând-o cor­
purilor respective; când o lege a fost
respinsă de președinte pentruca ea să
fie valabilă trebue să întrunescă 2/3 din
voturile ambelor adunări. Constituția
(Habeas-Corpus) nu poate fi suspen­
dată decât în caz de război, sau revo­
luție. Legile nu pot prevedea confisca­
rea averii, nici nu pot avea efect retro­
activ. Nu pot acorda titluri de noblețe
sau privilegii. In St. U. în materie de
guvernare și ad-ție, joacă un mare rol
„comitetele parlamentare“, compuse din
5—7 membrii. Puterea lor este atât de
mare că uneori constitue chiar un im­
pediment pt. guvernare. Fiecare proect
de lege este supus unui comitet, care
face un raport asupra lui, iar dacă co­
poate deveni lege, ceiace uneori para­
lizează activitatea parlamentară, și-o re­
duce la ședințe secrete, iar adunarea
are mai mult rolul unui biurou de înre­
gistrare. De aci provine lipsa de orice
interes al ședințelor adunărilor, micșo-
râng răspunderile și înlesnind corup­
ția ; președinții acestor comisiuni au
puteri ministeriale. La congres sunt 47
și la senat 44 de asemenea co­
misiuni. Ministerele sunt: externe, fi­
nanțe, război, marină, poștă, interne,
agricultură și justiție ; instrucție, culte,
comerț, industrie etc. celelalte ches­
tiuni sunt lăsate în seama fiecărui
neînsemnat ; ei sunt considerați ca
agenți subalterni ai președintelui re­
public. care singur și-i alege ; ei sunt
mai mult consilieri ai președintelui ; nu
merg în adunările legiuitoare și n’au
răspundere politică. Președintele nu
poate disolva nici una din adunări, cari
rămân până la terminarea legislature i.
Totasemenea nici adunările nu pot răs­
turna pe miniștrii. In St. U. s’a consacrat
principiul restrângerii puterii parlamen­
tare, dar în schimb s’a organizat puterea
judecătorească în mod deosebit. Pe lângă
jurisdicțiunea proprie a fiecărui stat,
există o jurisdicțiune superioară care
forțează pe state să se supună legilor
comune și constituției federale. Puterea
supremă „Supreme Court“ în Washing­
ton ; curți inferioare „Court of appeal“
68 curți de districte. Crimele se judecă
de juriu. Inconstituționalitatea legilor
poate fi propusă înaintatea curții fede­
rale, Fiecare din cele 49 de state ce
form. St. U. are constituție separată
toate aceste constituțiuni prevăd forma
republicană, declarațiuni de drepturi,
toate proc'amă suveranitatea poporului
etc. ele variază în chestiuni de detaliu ;
așa în 31 state judecătorii sunt aleși
de popor, în 5 sunt aleși de corpurile
legiuitoare ; în 8 sunt numiți de guver­
nator, apoi alte deosebiri de procedură
judecătorească etc. In fiecare stat este
un corp legislativ „Assembly“ compus
din senat și adunarea reprezentanților.
Numărul senatorilor este de 8—15, al
deputaților 21—321. Corpurile leg. exer­
cită puterea legiuitoare privitoare la in­
teresele particulare ale statului ; ei aleg
pe senatorii congresului federal. Teri-
torul statelor se împarte în departa-
 Static — Statistica
mente (county) plăși (town) și comune ;
orașele se divid în circumscripțiuni
(city) cari au ad-(ie proprie. Adminis­
trația: puterea judecătorească are dr.
a pipăi constituționalitatea legilor și un
dr. de supraveghere asupra ad-țiilor lo­
cale. Judecătorii aprobă statutele și re­
gulam. ad-țiilcr locale; ei dau ordine
ad-ției, nerespectarea cărora atrage
amendă și chiar închisoare. Drept de
control asupra ad-ției mai au și par­
ticulari, cari pot da în jupecată ad-ția
pt. violare de lege. Pe deasupra tutu­
ror este curtea federală de justiție
ad-țivă „court of. claims“. Ad-ția este
a doauă ramură a justiției. Comuna
este autonomă ea constitue nucleul
vieți publice, este similară cu comitatul
din punct de vedere al dreptului. Co­
muna rurală (town) este condusă de
adunarea cetățenilor și corpul judecă­
toresc ; în orașe de organe deliberante,
„select-men“ cari formează puterea
executivă comunală. Nu există tutelă
ad-tivă ; comunele nu dau socoteala
decât meetingului anual și justiției. Ra­
porturile sale cu statul constau în a
sprijini serviciile publice și executarea
legilor. Autoritatea superioară este sin­
gură legea care-i fixează atribuțiunile,
ierarhia și pedeapsa funcționarilor pt.
abuzuri sunt pronunțate de tribunale.
Toată puterea comunală emană delà
popor ; funcționarii și consilierii au în­
sărcinarea numai de a executa voința
populară, manifestată în meeting.
Static, (statistică) se numește pro­
cedura statistică constând din compo­
nența numerică a populațiunei într’un
moment dat. Circumscrierea la un te­
ritoriu determinat considerată în prin­
cipalele sale caractere sociale. Cerce­
tarea populațiunei din p. d. v. St. se
face cu ajutorul recensămintelor ; iar
dinamic prin ajutorul registrelor de
stare civilă : nașteri, căsăt. morți.
Statistica este știința care stabilește
normele generale după care trebue con­
dusă ori ce lucrare statistică. Procedeul
ei se compune din o lungă serie de ope­
rațiuni relative la alegerea subiectului
de examinat, la culegerea datelor pri­
mitive, verificarea și clasificarea lor,
transformarea matematică etc. Lucrările
sunt : adunarea materialului, elaborarea
și lucrarea lui, expunerea rezultatului
și interpretarea lui. Primul recensământ
în Princioatele Rom. s’a făcut sub dom­
nia lui C. Mavrocordai (1702) altul la
596 —
1769 sub ocupațiunea rusească. Pentru
prima dală Regulamentul Organic, reg­
lementează facerea „Catagrafiilor“ din
7 în 7 ani. Sa înființat pe lângă minist.
de interne o secțiune a „statisticei
Țărei“ lucrările acesteia nu se dădeau
publicității. Prințul Nicolae Suțu (1849)
și-a alcătuit lucrarea „Noțions Statis­
tique sur la Moldavie“, la 1867 pubi,
o alta lucrare. „Observațion Statistique
de la Roumanie“. La 1857 Min. finanțe
al Munteniei a înființat un „biurou sta­
tistic“ care a luat ființă numai în 1859
pe lângă minist. de interne. St. a fost
org. prin decretul lui Cuza 1 Apr. 1859.
In 1871 s’a făcut o nouă org. menținând
oficiul central de statistică ; pe lângă
fiecare minister s’au creat referenți
statistici. In 1883 cu înființarea min.
industriei s’a mutat la acest minister,
iar la 1892 ia numirea de „Direcțiunea
statisticei generale a Statului“. Prin
decretul din 1919 s’a dat o nouă org.
statisticei, iar în 1921 Direcțiunea Stat,
s’a desmembrat, serviciile st. trecând
la ministerele respective. In 1925 s’a
creat Institutul de statistică gen. a sta­
tului, pe lângă care funcționează consi­
liul sup. al statisticei și Direcțiunea
gen. compusă din : Serv, central de
coordonare, și serv, studii și publica-
țiuni. Departamentele ministeriale au
serviciul de statistică. „St. demografică“'
mișcarea populației, născuți, morți,
căsăt. divorțuri, sinuciși etc. „St. poli­
tică și ad-tivă, electorală, presă,, ad-ție
etc. St. are o mare importanță, după
ea putem constata starea economică a
țării, instrumentelor agricole, animale,
păduri, pescării, salarii și prețuri agri­
cole. La Min. industriei : producțiunea
industr. societăți, întreprinderi, incedii ;
la Min. finanțe : import, export, alcool,
impozite, funcționari și pensionari ;
Min. muncii, muncă, imigrări, emigrări,
asigurări muncit, organizațiuni, coope-
ție, Minist. instrucție, învățământ muzee,
publicațiuni, educație. Min. justiție,
crime, falimente, firme, acte de notariat,
testamente, închisori ; C. F. R. trans­
porturi, linii, venituri și chelt. P. T. T.
telegrame, corespondență, linii tel. Min-
Lucrări publice, drumurile, șosele, po­
duri, lucrări etc. Legea Inst. St. a su­
ferit modificări în 1929, Institutul a
rămas autonom pe lângă Min. munciL
Direcțiunea generală a fost încorporată
ca simplă Dir. gen. pe lângă acesta.
Statistica prețurilor, v. indicele
 Stațiuni — Statute
Stațiuni balneare, (Dr. adm.)
sunt acele localități unde se întrebuin­
țează în scop curativ apele minerale
naturale, ori nomoluri și orice izvoare
sau stabilimente de cură. „Climaterice“
cari având amenajări necesare se bu­
cură de factori chiar materii vindecă­
toare, ca aer, munte, păduri etc. „balneo­
climaterice“ este acea unde întrunește
ambele, condițiuni. Pt. a se putea de­
schide o St. este necesară autorizația
Minist. sănătății, arătându-se analiza
fizico chimică a apei, pt. climaterice
planul de situația st. și un studiu asupra
climatului. Regimul economic al apelor
minerale este acela al minelor. In fie­
care st. declarată de utilitate pubi, func­
ționează o comisiune compusă din me­
dici, subprefectul sau primpretorul, un
farmacist, inginerul stațiunei, primarul
și notarul c imunei. Cu atrib. de ad-ție
a St. se bucură de : reduceri cu 50°/o
la transp. pe cfr. în timpul sezonul" pt.
vizitatori și personalul st. la transp.
mașinilor, apei minerale etc. St. sunt
obligate a acorda gratuități sau redu­
ceri pt. bolnavi lipsiți de mijloace, func­
ționari publici. 1. o. v. și fam. acestora.
Stațiuni agronomice org. prin
legea din 5 Mai 1927 în diferite regiuni
ale țării, cu scopul de a studia aplica­
rea celor mai potrivite procedee pt.
progresul agriculturei, solul, clima și
vegetația. Sunt organizațiuni distincte
școlare, ferme, pepiniere. Sunt și organe
de îndrumare ale cultivatorilor din
regiune.
Statut personal, (Dr. int.) în­
seamnă regulele de drept privitoarea la
capacitatea sau la situația juridică a
persoanei dacă este român sau strein,
dacă este major sau minor, capabil sau
incapabil, căsătorit sau necăsătorit, dacă
este rezultat din o familie legitimă sau
nelegitimă etc. St. p. are importanța
pentru rezolvarea conflictelor de legi
(v. c.) spre a ști care este legea care
se aplică unei persoane când aceasta
se găseste în altă țară decât țara lui.
In regulă generală ori de câte ori este
vorba de o lege de St. P. se va aplica
legea națională a individului. Legile de
poliție și siguranță publică se aplică
acolo unde individul se găseste. St. P.
urmărește pe individ ori în care țară
s’ar găsi. Dacă un străin după legea
lui națională este major la 16 ani af-
lându-se în România el va putea face
acte juridice sau se va putea căsători, deși '
după legile române majoritatea nu se
acordă la 16 ani (v. Statut real), toate
lucrurile referitoare la capacitatea per­
soanei intră în st. pers. Toate dispo-
zițiunile care au legătură cu situația
juridică a unei persoane întră în. st. p.
Statut Real (Dr. int.) se înțeleg
legile sau regulile de drept cari se re­
feră la lucruri, dar în special la mobile
ca: dispozițiunile după cari se face
transmiterea sau dobândirea proprie­
tății, cum trebue să se reclame proprie­
tatea, cari sunt drepturile proprietaru­
lui etc. Art. 2. din C. Civil prevede că:
Numai imobilele aflătoare în cuprinsul
teritoriului României, sunt supuse le­
gilor române; orice român sau străin
va revendica proprietatea imobiliară
în România, va trebui să se supună
legilor române, Legi cu caracter de
St. r. mai sunt legile de poliție și
siguranță, cari se aplică tuturor celor
ce se găsesc pe teritoriul României,
chiar dacă după legea lor națională
(v. Statut personal) ar fi altfel. Mai
sunt alte dispozițiuni de ordine pu­
blică etc. ca acea privitoare la forma
actelor, cari trebuesc făcute după for­
mele locului. „Loens regit actum“ (v.
c.) actul va fi valabil numai dacă s’au
îndeplinit formele locului, adecă s’a
aplicat legea țării unde s’a făcut actul.
Sunt actele cari reglementează înfiin­
țarea și funcționarea societăților sau
stabilimentelor publice ; regulamentele
de funcționare al acestora.
Statute pt. societăți comerciale sau
cooperative trebue să cuprindă numele,
pronumele și domiciliul asociaților fon­
datori, părțile subscrise și vărsămintele
făcute. Firma și sediul soc. Obiectul,
arătarea operațiunilor ce poate face.
Felul și limita răspunderii asociaților.
Mărimea, modul și timpul vărsămintelor
subscrise, norme pt. admiterea, retra­
gerea și excluderea asociaților. Circum­
scripția de unde pot fi admiși asociații,
norme pt. administrarea soc. convocarea
și ținerea adunării generale, alegerea
consiliului de ad-ție, numărul, puterile
și îndatoririle acestora : pt. distribuirea
beneficiilor, acoperirea pagubelor, fon­
dul de rezervă. Condițiuni în cari soc.
poate lucra cu alte persoane sau soc
Dispozițiuni cu priv. la forma, timpul
în cari se fac înștiințările, soc. etc.
întocmirea și verificarea bilanțului, lichi­
darea și disolvarea soc. Modul și va­
loare exporturilor făcute in natură ;
 Statutul
numele, domiciliul asociaților însărci­
nați cu formalitățile de constituire. Du­
rata soc. Numele, pronumele domiciliul
primilor ad-tori cu arătarea pers, care
au semnătură socială. Statutele se
depun la judecătoria de ocol sau tri­
bunal în triplu exemplare pt. a fi în­
scrise in registre. Modificarea S. tre-
bue să fie hotărâtă de adunarea gene­
rală (v. și art. 30 Leg. cooperației 28
Martie 1929).
Statutul bisericei ortodoxe,
v. Biserica.
Statutul Dunării, acest fluviu din
cauza caracterului său internațional, a
fost supus unui regim de drept deose­
bit. Pentru primaoară prin tratatul delà
Paris 1814, s’a desbătut chestiunea li­
bertății fluviale pe râurile cari străbat
mai multe state. Congresul |dela Viena
1815 proclamă principiul liberei navi-
gațiuni pe Dunăre. Prin tratatul delà
Akerman, Rusia punând mâna pe gurile
Dunării a închis eșirea la mare și îm­
piedecat libertatea navigațiun'i. Trata­
tul delà Paris 1856 întorcând Moldovei
cele trei județe, a îndepărtat Rusia delà
Dunăre, proclamând libertatea de na-
vigațiune, mai instituie două comisiuni;
una europeană (v. c.) compusă din de­
legații celor 7 puteri, cu atrib. de-a in-
lesni navig. la gurile Dunării, a doua
(v. comisiunea inttrnațională) compusă
din delegați a-i statelor riverane, cu
atribuțiuni de poliție și siguranța navig.
fluviale pe Dunăre, delà Ulm până la
Brăila. Tratatul delà Londra 1871 a
prorogat puterile corn, europene pe 12
ani, a impus României, Sârbiei și Austr.
Ung. de-a înlătura piedicile puse navi-
gațiunei ia Porțile de fier. Tratatul delà
Berlin 1878 a redat Rusiei brațul Chi­
lia, România a fost primită în comi­
siunea europeană, Austr. Ung., a fost
obligată singură a face lucrările de nav.
la Porțile de fier ; toate fortărețele de
pe maiul Dunării între porțile de fier
și mare au trebuit dărâmate, vasele de
război nu puteau circula pe această
porțiune. A mai statorit complecta in­
dependență a comisiunei europene față
de autoritățile locale. Conferința delà
Londra 1883, la care România n’a fost
invitată, a prorogat corn, europ. pe 21
ani, cu clauza de tacită reconducțiune
din 3 în 3 ani ; a scos de sub contro­
lul său brațul Sulina ; a instituit o co-
misiune mixtă pentru ex. controlului
navigațiuni. Brăila Porțile de Fier. Ro­
598 —
mânia mult timp n’a recunoscut câ­
teva stipulațiuni ale acestei confe­
rințe. Dunărea de mijloc din cauza
neaplicațiunei tratatului delà 1883 a
rămas supusă dr. comun al statelor
riverane. Prin tratatul dela Buc. 1918,
neratilicat de România. Puterile cen­
trale intenționau a impune numeroase
restricțiuni regimului juridical Dunării.
România nu ar mai fi avut dr. a per­
cepe taxe de navigație timp de 5 ani
asupra mărfurilor importate și expor­
tate prin gurile Dunării. Tratatul
delà Versailles 1919 declară ca rețea
de navigațiune fluvială internațională
toată porțiunea Dunării delà Ulm în
jos ; pe toată aceasta porțiune naviga-
țiunea va fi supusă unui regim de
egalitate pentru toate pavilioanele. Co­
misiunea Europeană a fost reînființată,
Ungaria a luat locul Austr.-Ung. Tra­
tatele delà Saint Germaine, Neuilly și
Trianon au confirmat aceleași stipula­
țiuni, Statutul actual al Dunării a fost
elaborat în conferința delà Paris 23
Iulie 1921, care proclamă libertatea na-
vigațiunei pe Dunăre și egalitatea da
tratament. Impărțește Dunărea de c
mare până la Brăila în „Dunărea ma­
ritimă“ pusă sub autoritatea comisiei
europene cu sediul în Galați, și „Du­
nărea Fluvială“ delà Ulm ia Brăila,
sub autoritatea comisiunei internaționale
cu sediul la-Bratislava.
Statutul funcționarilor publici
este Legea generală care reglementează
condițiunile de numiri, în funcțiunile
publice. St. a fost votat și publicat în
Mon. Of. No. 60 din 19 Iunie 1923,
regulamentul său publicat în Mon. Of.
No. 189 din 23 Nov. 1923, pus în apli­
care la 1 Ian. 1924. St. se aplică tutu­
ror funcționarilor de stat, județ, comună
sau instituții al căror buget este supus
aprobării Parlamentului. Nu se aplică :
funcțiunilor politice și elective, Mitropo-
liții și Episcopii, funcționarilor Corpu­
rilor Legiuitoare, funcț. specialiști, lucră­
torilor și personalului angajat provizo­
riu. St. se împarte în două părți : în
prima parte se ocupă de condițiunile
generale de admisibilitate în funcțiuni,
stabilitate (v. c.) îndatoriri și răspunderi,
incompatibilități, salarii, indemnizări,
pensii și concedii (v. ac. c.) și asocia
țiile de funcționari. Partea Il a cuprin­
de: dispozițiuni speciale, condițiuni de
admisibilitate, de numiri și înaintări,
transferări (v. c.) de disciplină (v. c.)
 Statutul — Stema
și dispozițiuni diverse. St. este pre­
văzut de Constituție prin art. 8 ;
acesta a pus capăt schimbărilor abu­
zive ce se făceau în rândurile funcțio­
narilor, a instituțiilor publice și ames­
tecului politic în administrație. St.
a fost determinat de mișcarea func­
ționarilor publici în anii 1920—1921,
urmată de greva din 1922 ; a fost
un prim pas pentru garanția drep­
turilor, cu greu câștigate ale funcțio­
narilor. Constituția stabilește că situația
funcționarilor publici nu poate fi nici
reglementară, nici bugetară numai legală
(v. Dr. M. Văraru, Curierul Administra­
tiv No. 5/1931) garantând dreptul
asupra funcțiunei, dr. de avansare (v. c.)
de stabilitate etc. că situația funcțio
narilor nu poate fi reglementată decât
prin lege. St. f. p. O lungă tradiție, în­
tărită mai ales delà unire încoace, făcuse
din funcț. pubi, adevărați prizioneri ai
oamenilor politici. Viața ad-tivă a țării
era în funcție de partidul care era la
putere. Funcționarul era instrument în
mâinile acestui partid. El își îndeplinea
serviciul după dorința șefului politic,
care era omul zilei. Această situație
era cât de dezastruoasă pt. ad-ție. O
remunerație insuficientă, o nesiguranță
de siuații a funcționarilor, o disciplină
despotică; erau vițiuri de organizare,
cași împiedecarea, oricărei desvoltări
ad-tive. In epoca refacerii țării între­
gite, s’a simțit ca una din cele mai
imperioase nevoi, reglementarea situa­
ției funcț. pubi. St. f. p. a fost acordat
și pt. motivul că, în Ardeal și Buco­
vina, funcționarii se bucurau de situații
legale prin legi foarte bune. Constitu-
țiunea din 1866, manifesta vădit pre­
ocuparea de a se acorda legi speciale
„asupra condițiunilor de admisibilitate
și de înaintare în funcțiunile publice“
(art. 10 și 131). După răsboi necesita'e
unui statut al funcț. pubi, a apărut
inexorabilă, mai ales pt. funcționarii
din Bucovina și Ardeal cari sub im-
oeriul Austro-Ung. au avut legile XXI
1886 pt. reglementarea numirilor a dr.
și atrib. funcționarilor Legea X. 1904
referitor la dr. de pensiune. Situația
funcționarilor publici este reglementată
de statut, de legea Cumulului în func­
țiunile pubi. (v. c.) legea electorală,
1926 (leg. Contenciosului ad-tiv, 1925)
legea armonizării salariilor 1927 (sus­
pendată) Leg. gen. de pensiuni 1925.
Statutul lui Cuza, guvernul Co-
gălniceanu ne putând lucra mai departe
— 599
cu o adunare electivă, Domnul Cuza, a
dat lovitura de stat din 2 Mai 1864,
disolvând adunarea și suprimând ple­
biscitul poporului „Statutul desvoltă-
tor al Convențiunei din 7 August 1858,
pe care l’a promulgat în 2 Iulie 1864.
St. proclama convențiunea delà Paris
(v. c.) ca lege fundamentală ; el des­
ființa pentru prima oră „Adunarea pon­
dératrice“ (senatul) care împreună cu
Domnul și Adunarea electivă avea să
ex. puterea legiuitoare. Prin art. 18 al.
St. se dă drept Domnului ca fără con­
cursul adunării până la convocarea noiei
adunări să facă legi după propunerea
guvernului și cu avizul Consiliului de
stat (v. c.) In puterea acestui articol
s’a făcut o serie de legi ca : Codul Ci­
vil, Codul penal, Codul de procedură
penală, legea pentru regularea proprie­
tății rurale etc. St. a fost înlocuit cu
Constituția din 1866.
Statutul personalului C. F. R.
Legea care stabilește normele de nu­
mire, tratare și eșire din serviciu a
pers. cfr. a drepturilor, îndatoririlor și
răspunderea lui ; pubi. în Mon. Of.
97/1933. Se aplică: funționarilor, agen-
ților, meseriașilor și lucrătorilor C. F.
R. el reglementează : numirea în ser­
viciu, statele de serviciu, foi califica­
tive (v. ac. c.) îndatoriri, drepturi, săr­
bători, concedii, asociații avansări, că­
lătorii pe cfr. pedepse, cercetări comi-
siuni disciplinare, pensionari etc.
Statu- QUO, (pentru : în statu-quo
ante) Starea în care se găseau (se mai
află încă lucrările. Expresie întrebuin­
țată mai ales în diplomație) A păstra
statu-quo, Statu-quo ante bellum, si­
tuația cum era înainte de începerea
războuiului.
Ștefănești, comună urb. în jud.
Botoșani. 8886 loc. Reșed. plășii, 2198
clădiri, 2214 gospodării ; 396 întrepr.
ind. și comerc. judecătorie, poștă în
loc. cfr. Trușești la 16 km. Aut. județene
la Botoșani 46 km.
ștef ănești, corn. rur. în jud.’Muscel,
reșed. plășii Golești, 2265 cu satele :
Florica și Isvorani, judecătorie, secție
jand. poșta în loc, cfr. Florica la 3 km.
Prefectură, tribunal Câmpu-Lung la
56 km.
Stema Regatului României.
A fost fixată prin legea din 23 Iulie
1921 ; se compune din trei scuturi puse
unul peste altul : scutul mare sc. mediu
și scutul mic. 11. Scutul mare: pe al-
 Stemele — Stenografie
bastru o acvilă de aur cu ciocul și
ghiarele roșii, cu coroana regală de
aur pe cap, ținând în cioc-o cruce de
aur, în ghiara dreaptă o spadă, în cea
stângă un sceptru de aur, acvila Româ­
niei, armele regalității române. 2. Pe
pieptul acvilei scutul mediu încuartat cu
insițiune între cartierele de jos, cuprin­
zând armele țărilor surori unite. Sus
în dreapta armele V. Principat al Țăr i
Românești pe albastrul cu acvila de
aur, cu ciocul și ghiarele roșii ținând în
cioc o cruce pedată de aur, însoțită de
un soare de aur la dreapta și de una
lună de aur la stânga. Sus stânga
armele V. Principat al Moldovei pe
roșu un cap de bou negru, însoțit de
o stea de aur, între coarne de o rază
de aur la dreapta și o semi luna de
aur la stânga. III. Jos la dreapta armele
Banatului, pe roșu, peste valuri natu­
rale un pod de aur cu două deschideri
(podul lui Traian) din care ese un leu
de aur. 4. Jos stânga armele Vechiului
Mare principat al Transilvaniei, albastru
și aur împărțit prin o fășie îngustă
roșie din care iese o aquiiă neagră cu
ciocul de aur, însoțită de un soare de
aur la dreapta și de o semilună de
argint la stânga ; jos 7 turnuri roșii,
cu câte 2 rânduri de crenele și 2 ferestre,
cu porțile închise. 5. In insițiune, ar­
mele Dobrogei : pe albastru, doi delfini
de aur afrontați cu cozile ridicate în
sus. III. Peste tot scutul mic, încuartat
de argint și negru, armele Casei Dom­
nitoare de Hohenzolern. Pe scutul mare
coroana mare de oțel al României, ținută
de 2 lei de aur stând pe arabescuri de
aur. Colanul ordinului Carol 1. Pe așarpa
albastră cu marginile de aur, deviza
Casei domnitoare Hohenzolern în litere
latine de aur. „Nihil Sine Deo“. Pavi­
lionul de purpură cu marginea de aur
timbrat cu coroana de ,aur ornată cu
nestemate. Stema se întrebuințează în
trei forme : cea mare în actele statului
emanate delà Rege, în actele oficiale
internaționale ; cea medie de Autorită­
țile statului și armată. Cea mică pe
sigilii și stampile oficiale.
Stemele județelor, v. fiecare
județ.
Stenografie, scriere prescurtată,
cu un alfabet compus din semne con­
venționale, formate din linii drepte,
orizontale, oblice etc. St. este o scriere
fonetică cu un alfabet prescurtat. Ea a
fost întrebuințată, încă acum două mii
600
ani. Primul stenograf cunoscut este
Marca Talia Tirone, sclavul eliberat a
lui Cicero, marele orator roman. Grație
modului de a scrie, inventat de el, ni
s’au păstrat discursurile strălucite ale
lui Cicero. Notele tironiene au fost
întrebuințate până la căderea Romei, și
datorită lor, diferitele desbateri și dis­
cursuri de ordin juridic și religios au
fost transmise erei de mai târziu. In
Evul Mediu, stenografia n’a mai fost
utilizată, întrebuințându-se numai oare-
cari prescurtări și anume indicându-se
cuvinte bine definite prin inițiala lor.
Pe la începutul secolului XVI., steno­
grafia a început să fie din nou utili­
zată și anume în Anglia, de episcopul
fohn Jewel. întemeietorul stenografiei
adevărate a fos Samuel Taylor. (1749—
1811), profesor la universitatea din Ox­
ford. Metoda lui a fost adoptată în
toată Europa. In Germania s’a între­
buințat mai târziu stenografia engleză
până la 1824, când Xaver Gabelsber­
ger a publicat prima sa lucrare, modi­
ficată ulterior de Wilhelm Stolitze și
Ferdinand Schray. In Franța, steno­
grafia a fost răspândită pe la sfârșitul
secolului al 16-lea de olandezul Schen­
kel. In 1633, apare primul tratat fran­
cez de stenografie, publicat de abatele
Jacques Cossard. H. Prévost răspân­
dește în Franța sistemul lui S. Taylor,
cu modificări importante. Couen de
Prépéau (1776—1837) este adevăratul
creator al stenografiei franceze. Sis­
temul lui Prépéau a fost perfecționat
pe la 1867 de Emile Duployé. In Ro­
mânia primul care a încercat să răs­
pândească stenografia, a fost C. A.
Rosetti, dar n’a reușit din cauza eve­
nimentelor politice din țară, cari i-au
atras preocupările în altă direcție. Al
doilea care a făcut aceeaș încercare,
cu oarecare rezultat pozitiv, a fost
Heinrich Winterhadler. Un elev al
acestuia, Ilie Bosianu a scos un ma­
nual de stenografie. In 1898, d. Henri
Stahl adoptează în limba română ste­
nografia lui Duployé, O altă adaptare
s’a făcut de Trainon Negrescu. Azi, la
noi sunt răspândite următoarele sis­
teme : H. Sthal, Stoltze-Schrey, Duployé
și Gabelsberger. Stenografia are o im­
portanță covârșitoare în gazetărie. Re­
porterul, în profesiunea sa, trebue să
dispună azi, și de posibilitatea de a
reține cele auzite și văzute pentru un
timp mai lung, sau atât cât îi este ne­
cesar până să aștearnă pe hârtie lucru-
 Știinfa
rile ce interesează publicul. Un prețios
ajutor pentru reporter este stenografia.
Grație ei, el poate urmări și reda ușor
desbaterile parlamentare, discursurile
politice și altele. O Importanță și mai
mare are însă, stenografia în serviciul
telefonic al ziarelor. Un stenograf bun
poate lua la telefon, ținându-se seama
de oarecari deranjamente pe liniile te­
lefonice, între 60 și 80 cuvinte pe mi­
nut, adică aproximativ de 10 ori mai
mult de cât o persoană, care nu știe
să stenografieze. Din cauza aceasta
toate ziarele întrebuințează calea tele­
fonică, singura rapidă și ieftină, dacă
cel ce recepționează este un stenograf.
Știința dreptului adm-tiv,
Dreptul adm. actualmente se studiază
în : facultăți de drept ale celor 4 uni­
versități. Facultatea de drept din Iași
are o catedră de drept adm-tiv și le­
gislativ agrară și industrală. Facultatea
din București are la licență și doctorat
câte o catedră de drept ad-tiv și una
de drept adm-tiv și constituțional. Fa­
cultatea Cernăuți are la licență o ca­
tedră și la doctorat a conferință de
drept ad-tiv. Facultatea Cluj are la li­
cență o catedră de drept ad-tiv. Aca­
demia de drept delà Oradea, are o
conferință de drept ad-tiv. Pe lângă
nici una din aceste facultăți nu se gă­
sește un seminar de drept ad-tiv. Aca­
demia de înalte studii comerciale are
o catedră de drept ad-tiv. Scoal Sup
de război are un curs de drept ad-tiv.-
Sc. Potitehnică are o catedră de drept
ad-tiv și constituțional. Sc. Superioară
de Științe de Stat (v. c.) are două ca­
tedre de drept ad-tiv. Este prima insti­
tuție superioară unde științele ad-tive
se învață într’un grad mai desvoltat și
metodic ; pe lângă că funcționează și
un seminar de drept ad-tiv unde stu­
denții își însușesc complecte cunoștințe
ad-tive în adevărata accepțiune a cu­
vântului de acea licențați acestei școli
au reușit înaintea altor candidați delà
alte facultăți, la concursurile pt. ocupa­
rea diferitelor funcțiuni ; în deosebi la
acea de pretori. Ia reprezintă cea din-
tâiu preocupare, prima operă pt. pre­
gătirea specializată pe baze științifice,
a funcționarilor de ad-ție. In școli se­
cundare se fac noțiuni de drept ad-tiv
și constituțional. Sc. de notari, Arad,
Lugoj și Făgăraș se învață noțiune de
drept ad-tiv și 2 luni practică ad-tivă
Institutul de Științe adtive, pe lângă
care funcționează și Sc. Superioară de
601
Științe ad-tive ; din Buc. au un caracter
particulari ; studenți o pot urma chiar
fără frequentarea cursurilor. Este un
mijloc de specializare a funcționarilor
ad-tivi cari sunt admiși fără alte con­
dițiuni. Organul său este revista de
drept public. Sc. de Jandarmi din Ora­
dea Mare pt. ofițeri și subofițeri unde
se predă un curs de drept ad-tiv. Le­
gea ad-tivă din 1925 prevedea înfiin-
țgrea unei facultăți ad-tive, dar care
încă nu s’a înființat.
Știința financiară, se ocupă cu
studiul economiei financiare, cu veni­
turile publice și aplicarea lor ; obiectul
său este studiul problemelor ridicate
de veniturile și cheltuelile publice. 2.
Este știința care caută modalitățile după
cari statul și ad-țiile locale procură
bogățiile necesare existenței și funcțio­
nării lor, precum și modalitățile lor de
utilizare. Ea se mai numește și „eco­
nomia statului“. Istoria financiară în
România se împarte în 4 epoci: 1. Delà
întemeierea principatelor până la reforma
lui Mavrocordat (sec. XVII). In această
perioadă veniturile Principatelor rezultau
din : proprietățile particulare ale Dom­
nului, din confiscări, din obligațiunile
oamenilor de a presta servicii și din
impozite. Clasa țărănească era obl. să
facă diferite servicii Domnului ca: „cai
de olac“ rechiziție de cai pt. corespon­
dență, „pold“ era obl. țăranilor de a
plăti Domnului ori de câte ori cerea;
„paradă" era obl. de a găzdui pe oșteni,
slugile Domnului și pe soli străini ;
„boi de podvadă" Domnul avea dr. să
mobilizeze pe oameni cu vitele lor pt.
anumite transporturi. Populația mai
plătea anumite contribuțiuni în natură
sub formă de zecimi asupra produselor
agricole. Fiecare dare avea numele său
ca: „văcăritul“ dare percepută asupra
boilor, vacilor și cailor, „albinăritul"
era o dare pe stup : „goștiria" era dare
pe oi și porci, „viniriciul domnesc“ era
o zeciuială asupra vinului: „pogonări-
tul" impozit pe vie. Mai erau : pripă­
șitul, tutunăritul, funiăritul, etc. Dările
fiind grele și numeroase, contribuabili
se plângeau Domnului ; uneori se re­
fugiau părăsindu-și gospodăriile pt. că
nu-și puteau plăti dările. La începutul
Principatelor era o sigură dare „cisla“
se plătea de sat o anumită sumă. Alte
biruri erau : Zahareaua cameniței ; birul
pt. odăile turcești, al jigniței, al tătari­
lor, slugeriei, vazianilor, cărăușilor, slo­
boziilor etc. Pt. raporturile comerciale
 Storojineț — Străini
erau „vama mare“ pt. importul și ex­
portul mărfurilor, „vama mică“ când
obiectele erau fără valoare. Aparatul
de percepere era compus din : marele
vistiernic (ministru de finanțe) „marele
vameș“ era peste vămi, pârcălabi și
ispravnici de ținut, ajutați de birari și
globnici, gostinarii, olăcarii, pripășanii,
catarii etc. Veniturile statului erau și
ale Domnului; care le repartiza după
necesitatea timpurilor. Constantin Mavro-
cordat la 1741 a reformat multe d n
aceste sisteme: a introdus obligativi­
tatea imp. pt. toți ; locuitorii făceau
parte dintr’o cisiă care se făcea pe ca­
pete ; săteanul era responsabil numai
pt. partea sa, desființează unele dări
adaose: Regulamentul Organic (v. c.) des­
ființează toate dările vechi și introduce
două impozite noui : pe capitație și
asupra industriei și comerțului ; capita-
ț a se aplica numai țăranilor, iar mese­
riași plăteau patenta, ca impozite in­
directe erau : vămile dările asupra sărei
taxe de import și export. Reg. org. are
meritul că a simplificat sistemul de im­
punere. După 1848 comunele ridicau
zecimi asupra impozitului și un nou
impozit asupra terenurilor neclădite. In
1858 existau : imp. pe capitație (30 Lei
pe cap de familie) asupra mazililor 45
și 76 Lei ; imp. asupra comerțului și
industriei. La 1864 s’au păstrat până
la răsboi. Patenta s’a introdus prin le­
gea din 1863.
Storojineț, județ în Bucovina.
Capitala Storojineț. Suprafața 2653 kmp.
cu 169.518 loc. cu dens, de 93,1 loc.
pe kmp. Reședința plășilor Văscăuți,
Storojineț, Vijnița. Corn, urbane. Nota­
riate 39, corn. rur. 63. Judecătorii Sto­
rojineț, Vășcăuți, Vijnița, Ciudeiu, Stă-
neștii de jos. Aut. jud. în Storojineț.
Licee : Reg. Ferdinand în Storojineț,
gimnaziu Vijnița. Aparține Curții de
Apel. Insp. Gen. Adm. Insp. Pol. și Sig.
Insp. Școlar. Insp. Reg. Zoot. Insp.
Sanitar. Insp. Agronomic. Insp. Muncii.
Direcțiunea Poștală. Dir. Financ. Epi­
scopia. Toate în Cernăuți. Alege 3 de-
putați, 2 senatori, 24 cons. jud. Prefect
Clement Bocancea, director prefectură
Alex. Socoleanu, secretar gen. Dim.
Chihulca, șef. de serv. Ion Adam, Dr.
Teodor Costic, Rudolf Stelilich, prim-
pretori Pop Mihai, Traian, Simon, Const.
Bacinski. Funcționari jud. 25. Cifra to­
tală a veniturilor și cheltuielile 11,359.711
Lei pe 1933. Industrii : Fabrici de spirt;
cherestea în : Ciudeiu, Cireș, Davideni,
602 —
Bănila, Crasna Iloschi, Pătrăuți Prisăcă-
rem, Stăniș'.ii de jos; fabrici de che­
restea în Slobozia Comărești, Jadova,
Panca, Bărbești, Berhomete, Șipotele,
Ispas, Lucavățul Moga, Vijnicioara. Mai
sunt numeroase fabr. de spirt. Industr.
lemnului foarte desvoltată și fabr. spir­
tului, caracteristic regiunei muntoas e
Nrul Gospodarilor 41.250, clădiri 40.601.
Intrepr. industriale și corn. 2698. Istoria
Adm. A luat ființă în 1926 prin conto­
pirea celor trei ținuturi bucovinene :
Văscăuți, Vijnița, Storojineț Stema :
Scut tăiat ; în câmpul superior, roșu,
un cerb de aur mergând spre dreapta;
în câmpul inferior, de argint, trei brazi
verzi pe o terasă verde.
Storojineț, corn. urb. reșed. a jud.
Storojineț, 16.808 loc. 1925 clădiri, 2101
gospodării ; 402 întrepr. comerc. Au­
torități județene, gară locală la 525
km. de. București.
Străini, (Dr. pol.) sunt acei indivizi
cari, se găsesc vremelnic sau permanent
pe teritoriul unui Stat, nu au cu acesta
raportul juridic de naționalitate, pe
care îi păstrează cu statul lor de ori­
gină. Dreptul public recunoaște străini­
lor un minim de drept și obligațiuni.
Constit. prin art. 9 prevede „toți străinii
aflați pe pământul Românei se bucură
de protecțiunea dată de legi persoanelor
și averilor în general“. St. în trecut au
fost considerați ca o sarcină asupra
statului ; după răsboi mulți din aceștia
s’au dedat la agitații dăunătoare contra
statului, de acea acesta a fost nevoit,
a lua măsuri preventive și de apărare,
ca o consecință a dr. statului de a trăi
și apăra ființa „salus re:publicae su­
prema lex c-sto“ (v. c.) care justifică
măsurile împotriva atacurilor venite delà
St. Legea pt. controlul străinilor din
20 Martie 1915, cu modif. 2 Martie
1921 și regulamentul din 24 Martie
1915, mod. 1923, reglementează : intrarea
S. stabilirea pe teritoriul statului, con­
trolul și îndepărtarea lor. St. în termen
de 8 zile delà sosirea în Rom. sunt
obligați a se prezenta poliției în orașe
și primpretori în corn, rurale pt. a
obține biletul de liberă petrecere (v. c.)
In caz de schimbare a locuinței Str.
este obl. a înștiința autoritatea care ia
liberat biletul. Str. care se va abate
delà regulele de mai sus se va amenda
cu 1C00 lei (5 Leg. pt. controlul str.)
de primpretori sau poliție. Str. care
nici după amendă nu va cere bilet de
 Străjeri — Străzi
liberă pelr. va fi pedepsit cu închisoare
delà 15 zile la 1 an. Nici o întreprin­
dere, instituție sau particular nu va
putea angaja în serv. str. fără bilet
de liberă petr. Dezertorii și refugiaților
politici li se vor da bilete de liberă
petrecere în urma autorizației dată de
Minist. de Interne. Autoritatea respec­
tivă va întocmi un interogator al str.
după un model ștabdit de minist.
Străinii născuți și crescuți în țară, cari
nu sau bucurat de vreo protecție, străină
sunt scutiți de bilet de lib. petr. Re­
fugiaților ruși, turci, armeni, li se li­
berează certificat de ședere în țară,
prin Societatea Națiunilor numite Dr.
Nancert. Fiecare autoritate însărcinată cu
controlul str. va avea evidențele cu­
prinzând toți străinii întrați și eșiți și
acei ce li s’a acordat prelungire. Re­
vizuire anuală a str. se face în luna
Iunie, de către comisiunile de reviziuri
ce funcționează pe lângă fiecare inspec­
torat de munca (v. c.) cari cercetează
actele și motivele invocate de Str. pt.
rămânerea în țară, cu dr. a le acorda
prelungire sau revoca dr. de ședere
în țară. In contra hot. comisiunilor de
rev. Str. are dr. de apel la comisiunea
migrațiunilor din Min. munci. La pre­
zentarea apelurilor polițiile sau pretu­
rile vor libera adeverințe Str. valabile
pe 40 zile, cu drept de prelungire 15
zile când în acest timp nu s’ar fi re­
zolvat. Apelurile vor fi însoțite de bile­
tul de liberă petrecere și alte acte. La
prezentarea actelor pt. revizuire se vor
libera Str. o dovadă, valabilă până la
rezolvarea actelor și maximum 2 luni.
La prelungire se vor plăti taxele de
timbru a biletului de liberă petrecere
ca și la întocmirea lui. Str. pot fi inter­
nați (v. c.) în timp de război și se­
chestrarea averii pt. eventuale pagube
suferite de stat. Legea din 22 Dec.
1916 lua din mână S. ad-ția societăți­
lor comerc. a bunurilor mob. și imob.
dând-o ad-ței justiției și chiar lichida­
rea ; ordonanța se pronunța de preșe­
dintele tribunalului cu ascultarea părților,
cu dr. de apel fără opoziție sau recurs.
Se mai interzicea relațiunile comerciale
cu supușii statelor inamice deciarând
nule toate actele sau contractele în­
cheiate. Str. nu pot dobândi imobile
rurale în România, ei au dr. la contra
valoarea acestora. St. pot reveni rom.
prin naturalizare (v. c.)
Străjeri, (Dr. pol.) se numesc pă­
zitori de noapte în comunele rurale. Se
603 —
aleg de consiliul comunal pe termen
de un an, cu drept de a fi reale și.
Retribuțiunea lor se face de comună
după posibilitate, fie din casieria aces­
teia, fie în natură, suportată direct de
locuitori. Str. în ce privește serviciul
lor sunt la dispoziția primarului, în ce
privește instrucția și controlul lor stau
sub ordinele jandarmeriei. Paza în co­
mune este regi, de Legea poliției rurale
din 1868.
Strâmtori, se numesc porțiuni de
mare strânse între coaste, și cari unesc
porțiunile unei mări, sau stabilesc le­
gătură între două mări deosebite. St.
sont ale mării : Baltice, Magelanului,
Gibraltar, Bosfor, Dardanele etc. Prin
oonvenția delà Lauzane (1923) stabi­
lește statutul juridic al Str. în sensul
că în timp de pace navele de comerț
și aero-nave au întreaga libertate de
trecere. In timp de răsboiu ele au ace­
lași lib. dacă Turcia e neutră, iar dacă
este în răsboi sunt supuse unui cont­
rol. In caz de pericol a navig. Franța,
Anglia, Italia si Japonia vor garanta
această libertate.
Strangulare, (Med. leg.) este un
act de violență consistând dintr’o apă­
sare de jur-împrejurul gâtului, sau nu­
mai pe partea sa interioară ; legătura
strânge axa gâtului, oprrște circulația
la creer, respirația și viața, în al doilea
caz mâna apasă vasele și nervii, se
produce un soc laringian și sincopă
mortală Str. este una din crimele (v. c.)
cele mai obișnuite ; este sigură, înlă­
tură vărsarea de sânge și nu produce
zgomot; se face cu mâinile sau cu aju­
torul unei legături : cravată batistă etc.
Fața strangulaților este umflată, de cu­
loare roșie-vânătă ; când moartea a
fost violentă este palidă. Pe față, pleoape
și gât cadavrul prezintă echimoze punc­
tate ; limba umflată scoasă printre
dinți ; ochii injectați si deschiși etc.
Cazurile de sinucidere prin Str. sunt
foarte rare. Pe gâtul victimei se pot
observa urmele lăsate de unghiile cri­
minalului.
Străzi, (Urbanism) o bună întoc­
mire a str. orășănești reclamă îndepli­
nirea unor condițiuni d. p. d. v. al tra­
seului, al lungimei și al lărgimei lor.
Ca întocmire în plan, linia dreaptă a
Str. are cele mai multe avantagii ; ea
are și desavantagii căci ea nu convine
terenurilor ondulate sau accidentate,
provocând pante și terasamente mari.
 Strehaia — Subofițeri
„Linia curbă“ se impune la terenurile
ondulate sau accidentate. Să se evite
curbe și contracurbe numeroase. Limi­
tele laterale ale str. consitue două și­
ruri de aliniere, „alinierea blocurilor“
este acea care limitează suprafața des­
tinată circulației, inclusiv trotuarele,
„alinierea clădirilor“ stabilește limita
dinspre stradă a suprafețelor clădite,
ea poate coincide cu alinierea blocuri­
lor, sau poate fi în retragere cu 2—4
metrii lărgime care constitue grădinița
de fațadă. Lărgimea străzilor de mică
circulație trebue să fie de cel puțin 12
metri ; 8 m. zonă căruțabilă și 2X2
trotoar. aceasta corespunde încruci-
șărei a 3 vehicole. Pt. Străzi de mare
circulație 24—32 metrii: 12—18 m.
zonă căruțabilă și 2X6—7 m. trotoare.
Lărgimea de 32 metri este indispen­
sabilă când pe ea trece un tranvai cu
șine duble. Pt. artere speciale unde
mai intervin și cerinți estetice ca plan­
tații etc. cu 40—150 metri.
Strehaia, comună urb. în județul
Mehedinți. 7 999 loc. Reședința plășii
Motrul. 2095 clădiri, 1944 gospodării,
105 întrepr. ind. și comerc. judecătorie,
poștă, cfr. în loc. Aut. județene T. Se­
verin la 46 km.
Stremț, com. rur. în jud. Alba, 1684
loc. pretură judecătorie, P. t. t. cfr.
Teiuș 4 km. Alba-Iulia 21 km.
Studenți în biblie, (Culte) sau
Nazarineni, se numește o sectă reli­
gioasă întemeiată de Ion Iacob Wirz,
un meseriaș din Basel, răspândit de
preotul catolic Ignatz Lindi în Germa­
nia, Austria, Rusia etc. Doctrina lor se
bazează pe pocăință, care se admi­
nistrează copiilor între 7—14 ani. Ni­
meni nu poate fi pocăit dacă nu s’a
botezat ; mai susțin că Hristos n’a mu­
rit ci numai a leșinat. La sfârșitul lumii
va fi o împărție a lui Isus de 1000 ani.
Este o sectă al cărei funcționare este
interzisă.
Stupefiante, se numesc : opiul cu
preparatele sale, morfină, condeină, co­
caina, haschischul, etherul și orice alte
substanțe naturale sau sintetice, cu
efecte similare acestora. Importul fabri­
carea, debitarea și comerțul cu St. este
interzis, afară de instituții cari vor avea
aprobarea Minist. sănătăți. Acei ce vor
importa, fabrica sau vinde St. se vor
pedepsi cu închisoare până la 2 ani și
amendă până la 100.000 Lei. Acei ce
vor întrebuința în societatea altora, vor
— 604
oferi sau înlesni întrebuința se pedep­
sesc cu închisoare până la 6 luni și
amendă până la 100.000 Lei. Aceiași
pedeapsă pt. medici și farmaciști cari
vor înlesni procurarea lor, fără ordo­
nanțe medicale. Abaterile se constată
de toți ofițerii poliției judiciare (v. c.)
Instrucția se face de urgență și se ju­
decă după legea micului parchet (v. c.)
Legea din 25 Aprilie 1928.
Subcomisîuni teatrale, func­
ționează în fiecare județ compusă din:
primarul orașului de reședință ca pre­
ședinte, delegatul poliției, medicul corn,
și un delegat al uniunei, cinematogra­
felor. Atrib. S. c. sunt : să-și dea avizul
asupra condițiunilor de soliditate și
igiena localurilor destinate pt. cinema­
tografe (v. c.)
Subprefect, se numește funcționa­
rul superior delà prefecturi,care ajuta pe
prefect și îl înlocuia în funcție la nevoe.
L. Unif. adm. 1925 prevedea că se
numește prin decret regal dintre licen-
țiații în drept cari au servit 5 ani ca
ad-tor de plasă sau subprefect. Era
unul din cei mai importanți funcționari
ai prefecturei, cu pregătire și compe­
tență ; prin Legea adm. din 1929 acea­
stă funcțiune a fost desființată și în­
locuită cu președintele delegației jude­
țului (v. c.). Subprefectul în Ardeal era
ad-torul ales al județului ; avea impor-
tantedrepturi : când găsea că vreun ordin
al guvernului este ilegal sau dăunător
județului avea dr. să-și formuleze
obecțiunile într’o adresă către prefect
sau minister; dacă ministerul nu reve­
nia asupra lui în 8 zile îl supunea
congregației, jud. care avea dr. a opune
rezistență. In 1931 a fost creată func­
țiunea de Director de prefectură (v. c.).
Suboficii județene pt. plan-
tațiunl, (Urbanism) funcționează pe
lângă camerile de agricultură, prezi­
date de prefect. Atribuțiuni: stabilirea
normelor pt. plantațiuni (v. c.) studierea
și stabilirea felului pomilor, înființări
de pepiniere, avizează asupra tuturor
măsurilor de plantare.
Subofițeri, sunt toți militarii grade
inferioare cuprinși în ierarhia militară
între gradul de sergent și sublocotenent,
ambele exclusiv. S. sunt organe ajută­
toare ale ofițerilor putându-i înlocui
la nevoie. Sunt înscriși într’un anuar
al minist armatei. Se recrutează dintre
absolvenții școalelor de S. cari au gra­
dul de sergenți. Înaintarea lor se face
 Subordonare — Suedia
de ministerul armatei la vechime, (v.
și L. pubi. M. O. 65/1932.)
Subordonare, (Dr. disciplinar)
înseamnă supunere a inferiorului față
de superior. Intre ad-ție interesul unui
agent nu poate avea întâetate față de
interesul administrației ; ca interesele
unei familii trebue să treacă înaintea
aceluia al unuia dintre membrii ei; că
interesul statului trebue să primeze pe
acela al unui cetățean sau al unui grup
de cetățeni.
Subrogare, este acea ficțiune prin
care o datorie plătită de un terțiu sau
de debitor cu banii dați de un terțiu,
deși e stinsă față de un creditor, să
consideră ca subsistând cu toate acce­
soriile în profitul acestui terțiu ; se
spune plata piin subrogare.
Subscripție publică, (Finanțe)
este un sistem de împrumut (v. c.) prin
care Statul fixează condițiunile (cursul
de emisiune) și apoi se adresează ma­
relui public pt. a subscrie (împrumuta)
sume în condițiunile fixate. Acest sis­
tem are inconvenientul că nu poate fi
practicat decât în țârile bogate în Ca­
pitaluri.
Subsecretari de Stat, sunt
auxiliari ai Miniștrilor; se pot înființa
prin lege, pot lua parte la desbateri
parlamentare, în Consiliul de ministri
și funcționează sub responsabilitatea
ministrului (93.100 Const.) S’a introdus
prin modificarea Constit. la 1884, dar
nu s’a recurs până după răsboi la 1920
când s’a înființat pentru prima dată S.
refacerei și al aprovizionări. Este in­
stituție de origine Engleză, când mi­
niștri nu aveau acces decât în Camera
din care făceau parte și astfel s’a în­
ființat S. ca delegat al ministrului. In
Franța a fost introdusă sub restaurație,
prin ordonanța din 9 Mai 1816. Sub
Ludovic Filip a căpătat drept de a lua
parte la desbateri parlamentare. La noi
S. creindu-se prin lege guvernul nu
poate schimba prin Decret destina-
țiunea dela un Minister la altul. Se pot
da însă delegații. Nu pot contrasemna
nici un act al Regelui. S. de stat se
numesc de Rege la propunerea primu­
lui Ministru, în fața căruia depun jură­
mântul ; ei au Cabinetul lor separat de
al ministrului și Șef de Cabinet.
Suburbii, (Dr. adm.) se numesc
aglomerațiuni atenante periferice de
clădiri sau cartiere noui, ce sau adău­
605 —
gat orașelor ; ele fac parle integrantă
din acele orașe. Ele însă pot avea o
ad-ție aparte de acea a orașului căruia
aprțin. Măsurile generale orânduită de
autoritățile orășenești li se aplică. Pro­
cesul de formațiune a S. a fost faptul
că unele orașe în urma aglomerațiunei
de populațiune s’au extins până la co­
munele învecinate, cari apoi au fost in­
globate orașului.
Suceava, corn. urb. reședința jud.
Suceava. 17.001 loc. Fostă reședință
Domnească a Moldovei. 3237 clădiri,
3903 gospodării, 571 intrepr. ind. și
comerc. Autorități județene, liceu, la
447 km. de București.
Suceava, jud. în Bucovina. Capi­
tala Suceava. Suprafața 1309 km. p. cu
121.870 loc. cu densit. 91,1 loc. pe kmp.
Reședința plășilor Solea, Bosancea, lli-
șești, Dârmănești. Notariate 37. Corn,
rur. 64. Comune urbane Suceava, Solea.
Percepții Suceava, Bosancea, Ițcani ga­
ra, Ilișești, Solea. Autorități jud. Su­
ceava. Judecătorii Solea, Ilișești. Liceu
Ștefan Cei Mare de fete. Doamna Ma­
ria. Sc. comerc. de agricultură meserii
în Suceava Industrii fabr. pielărie, me­
zeluri, mori în Suceava, fabr. de zahăr,
uleuri, cuie de lemn, piele, vopsele In
Ițcani. 28.144 gosp. 27.813 clădiri. 2002.
Intrepr. industriale și com. Stema: Scut,
roșu, cu cinci piscuri de munte, de ar­
gint ; pe cel din mijloc se înalță o cru­
ce patriarhală triplă, susținută de doi
lei de aur, limbați roșu, cu labele sus-
perioare țin o coroană voevodală de
aur, deasupra crucii, cu cele inferioare
se reazemă pe brațul inferior al crucii
și pe piscurile apropiate.
Suedia Sfat in Nordul Europei.
Suprafața 448 460 kmp. cu 6,236.118
locuitori. După consituția din 1856 mod.
1909, este monarhie constituțională. Re­
gele este șeful puterii executive, de­
clară răsboi și încheie pace, împreună
cu corpurile legiuitoare ex. puterea le­
gislativă ; nu are nici o răspundere. Se­
natul (Riksdag) se compune din 150
senatori aleși de consiliile comunale pe
6 ani. Camera din 230 deputați aleși
pe 3 ani de cetățeni de 24 ani. Puterea
executivă se exercită de consiliul de
miniștrii. (Statsrat) compus din 10 mi­
niștrii. Regele poate disolva ambele
adunări. Se împarte în 25 de circum-
scripțiuni (lănre) în fruntea cărora este
câte un prefect numit de rege. In frun­
tea orașului Stockholm este un guver-
 Sufocare — Suplinire
nator; organe deliberante la orașe și
circumscripț:i sunt consilii alese. Cir­
cumscripțiile se impart in plăși (Krono-
fagde) în fruntea cărora este câte un
funcționari al puterii centrale ; ca organ
de directive, tutelă și control. Justiția
se distribue de 216 judecători, două
curți și curtea supremă (Romemgen).
Judecătorii sunt inamovibili. Primarii
comunelor sunt numiți de rege sau de
miniștrii, dintre ad-tori sau juriști. In
orașe este numită și delegația perma­
nentă (radman). Ad-ția este perfecțio­
nată și civilizată prin selecția și nu­
mirea tuturor funcționarilor. Impozitele
se percep prin intermediul oficiilor poș­
tale fără agenți de urmărire. Admini­
strația județeană este condusă de
funcționari de carieră „Candessekretare“
care are putere de deciziune pt. toate
problemele jud. Pt. a i numit in func­
țiuni mai importante, candidatul pe
lângă pregătire trebue să dovedească o
practică făcută în ad-tie.
Sufocare, se înțeleg toate cazu­
rile în care un obstacol mecanic, altul
decât strangularea sau înecarea (v. ac.
c ) oprește violent Intrarea aerului în
p'ămâni. Poate fi provocată prin : as­
tuparea directă a nărilor și gurei; in­
troducerea corpurilor streine în căile
respiratorii, prin apăsarea pereților
pieptului sau abdomenului ; prin aco­
perirea capului cu pământ sau pulbere.
La adulți moartea este însoțită de vio­
lențe ; cazurile de crime sunt foarte
rare. S. este crima cea mai des comisă
asupra copiilor prin introducerea în
largine a unui tampon de vată sau
cârpă.
Sufragiu universal, (Dr. elect.)
înseamnă dreptul de a vota în alegerile
parlamentare sau ad-tive, acordat tu­
turor cetățenilor la vârsta de 21 ani,
dacă nu întră în unul din cazurile de
excludere delà dr. de vot, menț onate
de legi.
Șugag, Corn. rur. în jud. Alba
2249 loc. pretură, judecătorie, cfr. Se­
beș 29 km. P. t. t. Săsciori 44 km.
Sulina, Comuna urb. în jud. Tulcea
5928 loc. Reșed. plășii, 1306 clădiri,
1372 gospodării ; 192 intrepr. ind. și
comerc. judecătorie, postă în loc cfr.
Babadag la 110 km. Mare port Ia Du­
năre. Aut. județene Tulcea la 75 km.
Sulița, corn rur. în jud. Hotin re­
șed. plășii S. 7350 loc. In 1931 s’au
606
anexat satele : Marșeniți, Stroiești, ju­
decătorie, secția, jand. poștă cfr. în
loc. Prefectură, tribunal Hotin la 45 km.
Sumarul ședinței, (Adm.) se nu­
mește rezumatul chestiunilor pt. deli­
berare și hotărârilor luate de un consiliu
comunal sau județan. Sumarul se scrie
în ședință cuprizând : numele membrilor
ce iau parte, chestiunile puse la ordi­
nea de zi conform adresei de convo­
care ; hotărârile luate în fiecare cauză ;
opiniile separate ; semnăturile originale
ale membrilor pentru fiecare hotărâre
sau în josul S. ș. opiniile separate vor
fi semnate de cei ce le fac. S. ș. se
scrie pe o coală de hârtie, se înre­
gistrează în registrul deîntrare. Pe baza
S. ș. și conform cu notele luate se
redactează procesul verbal al ședinței
(v. c.) în care se vor arăta discuțiunile
ce au avut loc; considerațiunile de
drept și de fapt pe baza cărora s’a
deliberat. Aceste procese se semnează
de primar, noiar și membrii. Este bine
să nu se facă confuzie între sumarul
ședinței și procesul verbal al ședinței.
Sumarul cuprinde pe scurt, chestiunile
puse la ordinea zilei și hotărîrile luate,
pe când în procesul verbal sunt pe
larg cuprinse toate discuțiunile avute,
hotărîrile luate, precum motivele și
considerațiunile legale cari au stat la
baza hotărîrei. La începutul fiecărei
ședință se va ceti sumarul ședinței
anterioare ; totuși, dacă procesul verbal
redactat nu este prea lung se va ceti
acesta. S. ș. nu se comunică autorită­
ților tutelare sau de control ; ele se
păstrează Ia dosarul ședinței. (V. De­
liberări, Consiliu, Ședințe.)
Supleanți, (Dr. elect.) se numesc
acei ce candidând pe o listă pt. alege­
rile comunale sau județene n’au putut
pătrunde în consilii din cauză că au
fost înscriși mai în urmă pe listă, ur­
mând ca ei se ocupe vacanțele ce ar
surveni. Candidaci nealeșii se declară
S. La vacanțe, prin deces, demisiune
sau orice alte împrejurări. S. va fi che­
mat în ordinea clasificării, să înlocuiască
pe titularul acelei liste, dacă consiliul
în urma verificării făcute, găsește că
întrunește condițiunile cerute de lege.
Dacă nu mai sunt S. pe aceiași listă,
locul rămâne vacant, neputându-se re­
curge la S. înscriși pe alte liste.
Suplinire, (Dr. adm.) este înlocui­
rea unei autorități prin alta, înlocuirea
care se operează de plin drept pr>a
 Supra — Suspendare
simplu fapt că titularul lipsește, sau e
împiedecat în exercitarea atribuțiunilor
sale. Suplinire se numește însărcinarea
provizorie a unui funcționar public, cu
exercitarea atribuțiunilor de serviciu, în
cazul când titularul unei funcțiuni este
împiedicat. In caz de S. exercitarea
funcțiunei trece de plin drept asupra
unui alt funcționar public (v. Delegație)
în cazul demisiunei primarului, este
înlocuit de drept de ajutor de primar.
In caz de concediu a secretarului ge­
neral este înlocuit de cel mai vechiu
șef de serviciu județean desemnat de
prefect. Delegația Consiliului se sub­
stitue de plin drept în atribuțiunile in­
tegrale ale consiliului comunal, în cazul
disol varii acestuia. S. este provizorie
și se fake în baza legii ; este obliga­
torie și nu este revocabilă „ad-nutum“
(v. c.) pt. că nu depinde de voința per­
sonală a titularului funcțiunei. Suplean­
tul este învestit cu toate atribuțiunile
de serviciu a titularului.
Supra cotă, (Finanțe) se numește
un impozit, așezat asupra fiecăruia
dintre veniturile supuse impozitelor ele­
mentare (v. c.). A fost înființat prin L.
din 1 Apr. 1934 prin care s’a desființat
impozitul global, (v. c.) Se impun cu
S. c. persoanele fizice, asociațiunile și
pers, juridice. Se încasează pe cale de
reținere și vărsarea directă la locul
unde se realizează venitul. Cota de im­
punere este 0.80% sau 160 L. pt. ve­
nitul de 20.000 Lei până la 80.000 L.
la fiecare 1000, crește cu 14—31 Lei.
Pt. 100.000 Lei imp. 2.30% sau 2300
Lei. La 200.000 L. 3.87% sau 7750 Lei.
La 1 mii. Lei. 15,50°, o sau 155.000 Lei.
La 2 mii. 18,60% sau 372.000 Lei. La
5 mii. 22% sau 1,100.000 Lei. Delà 5
mil. crește cu 12.800 Lei la fiecare
50.000 Lei adecă se impune cu 30%.
Suprafețe cultivate, în anul 1930
au fost: Terenuri arabile 11 milioane
hectare sau 37% din suprafața țării,
fânațe cultivate 758 mii hectare 2,23%
plante alimentare 399 sau 1,41% ogoare
sterpe 347,296. 1,18%. fânețe naturale
și pășuni 4 miliona 13%, livezi de pomi
și vd 613,000. 2,08%, păduri 7,224.000,
24,50% și terenuri neproductive și ape
4,739,000. 16%. Suprafața României este
29,489.200 hectare, repartizată pe pro­
vincii : Basarabia 4,179.520. Bucovina
1,106.230. Ardeal 10,318.510 și Vechiul
Regat 13,885 210 hectare.
607 —
Suprimarea stării civile, v.
stare civilă.
Supurul de jos, corn. rur. în jud.
Sălaj, f. reședința plășii S. j. 1691 Ioc.,
jandarmi, poștă, cfr. în loc, judecătoria
Tășnad. Prefectură, tribunal Zălau la
39 km.
Surori de ocrotire, sunt agente
sanitari cari funcționează pe lângă me­
dicii comunali și de circumscripție.
Atribuțiuni : a ajuta pe medic la con-
sultațiuni în dispensare a conduce casa
de ocrotire, sub supravegherea medi­
cului ; a face vizite școalelor și copiilor
de școală interesându-se de starea lor
sanitară ; a da sfaturi pt. creșterea
copilului, îngrijirea mamei în timpul
sarcinei, și după naștere ; a se interesa
de dêsvoltarea sugacilor și copiilor
mici, ai îndruma la medic în spital în
caz de boală ; a face anchete sociale
în familii și a da sfaturi de bună go­
spodărie, a descoperii bolnavii și boli-
lele contagioase ; a face femeilor in­
strucție igienă și gospodărie casnică.
Surdo mutism, Surdo-mutul nu
răspunde de infracțiunea comisă, dacă
se constată că în momentul comiterii
nu a avut discernământ ; iar în caz
contrar i se aplică pedeapsa închisorii
corecționale în limitele prevăzute pentru
minori, (v. Incapacitate.)
Susleni, corn. rur. în jud. Orhei.
f. reșed. plășii S. 4300 loc. jandarmerie,
poștă în loc. cfr. Soldănești la 35 km.
Prefectură Orhei la 15 km.
Suspendare din serviciu (Dr.
discipl.), este actul prin care o autori­
tate publică a suspendat din serviciu
pe un funcționar, învinuit de abateri în
serv, cari trag după sine o pedeapsă
disciplinară (v. c). S are loc pentru ca
prezența funcț. în serviciu să nu poată
influența cercetările ce au loc în cursul
anchetei, sau înainte de începerea ace­
stuia. După terminarea anchetei suspen­
darea nu mai poate avea loc. Funcț
suspendat este trimis în judecata Corn,
discipl. în termen de 2 luni ; ia înce­
tează după 30 zile dacă Corn, discipl.
n’a fost sesizata S. nu atrage după sine
pierderea salarului. S. mai are loc
atunci când în contra funct. s’a deschis
acțiunea publică în baza ordonanței
judecătorului de instrucție pentru: fals,
furt, înșelăciune, atentate contra bunu­
rilor moravuri, mituire, delapidare de
 Suveranitate — Squaruri
bani publici, percepere de taxe ilegale, I tibilă adică or cât o națiune străină
rupere de sigilii, sustragere de acte,
instigare la grevă (v. c.). In aceste cazuri bândi suveranitate prin prescripțiune ;
suspendarea se transformă în destituire
dacă funct. a fost condamnat art. 57 și
58 din Statut. Când funcț. a fost sus­
pendat conform, art. 58, nu are drept
la plata salarului aceasta este condi­
ționat de sentința instanței judecăto­
rești în ipoteza achitării. Când pedeapsa
principală conf. art. 51 funct. nu are
drept, la salar. S. poate fi atacată pe
calea recursului în Contencios. Prin
pierderea salariului se înțelege și acce­
soriile (C. Cas. III. 842/1929). S. pre­
văzută de art. 58 din statut fiind obli­
gatorie și motivată de crimele și de­
lictele acele prevăzute, este fără plată
de salariu spre deosebire de suspen­
darea prevăzută de art. 57 care este cu
plata salariului. Dacă funcționarul este
achitat definitiv de instanțele penale și
comisia de disciplină care îl vor apăra
de orice vină, va primi salariul. Dacă
suspendarea a durat mai mult de 3 luni
va primi salariul jumătate. Funcționarii
își păstrează dr. de a chema în justiție
statul sau instituțiunile de stat înaintea
instanțelor ordinare spre a dovedi că
acțiunea penală a fost o înscenare, când
judecata va putea decide achit, sala­
riului întreg pe toată durate suspen­
dării (L. interpretativă 21. III. 1933).
Suveranitate națională, (Dr. sau adăposti fără autorizație guvernului
Const.) este expresiunea voinții națio­
nale, în sensul că națiunea română,
fiind considerată ca o persoană mo­
rală de drept public, are o voință
proprie distinctivă de voința membrilor
componenți. Această voință se exercită
prin organele reprezentative (v. Dr. M.
Văraru Dr. Constit. 1930) cari sunt :
puterea legislativă, executivă și puterea
judecătorească. Suveranitate sau voință
națională potrivit art. 33 din Constit.
Toate puterile emană delà națiune,
care nu le poate exercită decât prin
delegațiune, iar membrii adunărilor
reprezintă națiunea, cari se aleg pe 4
ani. S. naț. are caracterele : este națio­
nală, în sensul că majoritatea popula-
țiunei 85°/o aparține naț. rom ; este una
singură în sensul că pe teritoriul ro­
mân nu se găsește altă putere suve­
rană. Este supremă, în sensul că suv.
naț. este cea mai puternică; contra
voinței sale nu se poate opune nici
o altă voința ; este inalienabilă apar­
ținând exclusiv națiunei ; imprescrip-
608 —
ar ocupa un teritoriu, nu poate do­
este permanentă transmitându-se din
generație în generație (v. Puterile sta­
tului). Suv. înseamnă că nimeni afară
de statul român pe teritoriul său nu
are drept a săvârși acte de autoritate
ca o consecință a inviolabilității teritori­
ale; Consecință acestui principiu este
că : judecățile tribunalelor străine nu
au forță executivă în România. Singur
statul român, prin reprezentanții săi
regele miniștri și adunările legiuitoare,
au dreptul a face legi și regulamente,
precum și a împune aplicaiea lor pe
teritoriul României. Cetățenii români in­
diferent de origine etnică, numai statu­
lui român sunt obligați a contribui cu
impozite a servii în armata română.
Nici un cetățean român nu poate face
parte din armata altui stat fără autori-
zațiunea prealabilă a guvernului român.
Statul român este obligat a ocroti pe
cetățenii români, ai apăra, indife­
rent dacă aceștia se găsesc chiar și pe
teritoriul altui stat străin. In cazul când
un cetățean român ar fi fost deținut sau
arestat pe nedrept, de către un alt stat
străin, statul român va trebui să inter­
vină pe cale diplomatică pentru ocro­
tirea supusului său. in baza principiului
suveranității naționale nici-o putere ar­
mată nu poate trece hotarele României
român, în cazul când o putere străină
ar concentra trupele sale în apropierea
granițelor României, guvernul român
are obl. a interveni, pe cale diplomatică
cerând explicațiuni statului respectiv și
retragerea acestor trupe.
Squaruri, (Urbanism.) se numesc
spațiuri libere plantate, pe întindere
mică desemnate în numeroase puncte
depe suprafața orașelor (v. c.) Ele ser­
vesc pt. odihna în aer liber, preumb­
lări, jocuri de copii etc. Ele descon­
gestionează cartierele populate și le în-
frumuțează. Uneori Sq. se combină cu
motive architecturale, fântâni, monu­
mente etc. Exemple ^interesante de Sq-
avem în București Sq. Ateneului, Sf.
Gheorghe, Domnița Bălașa ; în Cluj Sq.
Teatrului Național. O categorie speci­
ală de Sq. o constitue grădinițile din
interiorul clădirilor mari.
 T. — Table

T
T, a 20-a literă clin alfabet; în munei va fi imprimată cu litere
comerț T ■= Tara, T — Tonă. mai mari și vizibile delà distanță;
Tabele de recensământ, sunt va avea cuprinsul: Regatul Româ­
imprimate în cari se trec, după niei; Județul... Plasa.... Comu­
declarațiunea proprietarilor, orce na... „Table indicatoare la încru­
obiecte, vehicule sau animale de cișările de drumuri"' vor indica di­
cari ar putea avea nevoe armata recția drumului, cu arătarea comu­
în tim,p de răsboi, manevre sau nei mai apropiate sau mai multor
mișcări de trupe. Se întocmesc de comune pe cari le parcurge, pre­
o comisiune mixtă compusă din cum și arătarea punctului final
câte un reprezentant al poliției, ar­ până unde duce, comuna ultimă,
matei și primăriei. Se păstrează la orașul sau ' reședința județului; cu
primăriile comunale, un extras se arătarea distanțelor în km. până
trimite cercului de recrutare, vor la fiecare comună sau punct final.
trebui ținute la curent cu toate Direcția drumului va fi indicată de
modificările sau adăugirile, (v. Re­ o săgeată sau de cuvântul „spre“.
censământ). Tabla va fi așezată paralel cu di­
Tabele de recensământ, pt. re­ recția drumului putându-se așeșza
pe un stâlp doă sau chiar trei ta­
crutare, notarii în comunele rurale ble, după numărul drumurilor ce
și polițiile în orașe în cursul lunei se întretaie. Pe o singură tablă se
Sept, jvor întocmi ’tabele pregăti­ pot indica comunele și distanțele
toare de recensământ ale tinerilor în două direcții, desemnându-se să­
cari împlinesc 19 ani până la 31 geata cu indicatorul în direcția res­
Dec. al anul'ui. Se întocmesc după pectivă. Cuprinsul unei asemenea
registrele stării civile, extracte, de­ table poate fi: „spre comuna... 5
clarații, caziere, etc. Se afișează km. comuna ... 12 km. până la .. .
până la 1 Oct. In acelaș timp se 24 km. (Aici se va arăta punctul
vor întocmi în 2 ex. T. r. ale tine­ final al drumului, comuna mai im­
rilor cari până la 31 Dec. împlinesc portantă, orașul sau capitala jud.).
21 ani. Ele cuprind: numele, pro­ Aceste table sunt așezate fie în co­
numele, originea etnică (v. c.), re- mune, fie în afară de comune, la
ligiunea, semnalmente, lopul și da­ încrucișări de dumuri. „Table in­
ta nașterei, profesiunea, știința de dicând oficiile comunale". La nota­
carte, starea materială, numele pă- riat va cuprinde: Regatul Româ­
rințilori, etc. Intre 1—30 Nov. în niei (în formă rotundă sau ovală
fiecare an se verifică și centrali­ deasupra), Județul... Plasa .. . No­
zează de o comisiune comp, din de­ tariatul comunei... Aceiași inscrip­
legații: cercului de recrutare, prim- ție și același format pt. primăria
pretor și un consilier județean, în­ comunală, oficiul stării civile, sau
trunită la reședința fiecărei plăși alte instituțiuni comunale. La toate
(v. c.). Centralizarea constă din aceste table va fi imprimat în mij­
întrunirea într’un singur dosar a loc emblema Regatului. Tabla pt.
T. r. dintr’o plasă, separat pt. cei pretura plășii va fi: Regatul Ro­
ce împlinesc 19 ani. 10 sau 21 ani. mâniei; Ministerul de Interne; Pre­
(26—27 Reg. Recrutării Mon. Of. fectura județului... Pretura plă­
263/1932). șii... Pentru percepția fiscală sau
Table comunale, sunt inscrip- : circumscripția de control ya fi: Re­
țiiuni cari indică numirea comune­ gatul României; Ministerul Finan­
lor, străzilor sau autorităților ce țelor; Administrația Te .încasări și
se găsesc, într’o comună. Tabelele plăți (sau de constatare)... Per­
indicatoare ale comunelor sunt: cepția fiscală . . . sau circ, de con­
„tabele, la intrările și eșirile din co­ trol... Pentru postului de jan­
mune“ trebuie să indice numirea darmi: Revatiu,1 României: Ministe­
comunei, iudcțul și plasa căreia îi rul de Interne; Legiunea de jand...
aparține; în mijloc va fi imprima­ Postul de jandarmi... T. c. vor fi
tă emblema statlu'lui. Numirea co- de metal emailat, având fondul alb

609 —
 Table — Talmudul
și inscripția cu litere negre, iar
emblema Regatului va. fi colorată.
Forma tablelor va fi ovală sau pă­
trată; întotdeauna inscripția va a-
vea forma ovală. Este răul obiceiu
al multor autorități cari confecțio­
nează table nereglementare cari
indică numai numele autorității,
fără emeblema regală și fără a
arăta autoritatea superioară căreia
aparțin. 0 tablă confecționată după
modelul arătat de noi înalță acel
oficiu; îi mărește prestigiul în fața
cetățenilor și face ca în. fața aces­
tora armele regatului și înaltele
autorități să se bucure de o mare
stimă și importanță. O ad-ție pu­
blică ce n’ai* avea o tablă în felul
de mai sus, nu arareori este ase­
mănată de cetățean cu orice altă
casă particulară. O tablă frumoasă
creiază încrederea în acea autori­
tate, căci cetățeanul văzând-o își
va forma convingerea că și actele
făcute de acea autoritate vor fi tot.
atât de frumoase ca și tabla, ce re­
prezintă oficiul. „Table indicând
numele străzilor“ vor cuprinde nu­
mai numirea străzii; ele vor fi așe­
zate la capătul străzilor sau la
locurile tunde sunt întretăiate de
alte străzi. In cazul când strada
poartă numele unei persoane isto­
rice, literare, politice, etc. pe tabla
delà începutul străzii se va arăta
calitatea, anul nașterii și clacă nu
mai este în viață, anul morții al
persoanei. Stâlpii pe cari se fixea­
ză tablele comunale, delà intrări și
eșjiri și din comune și cele delà
încrucișări de drumuri vor fi din
material solid fier sau lemn vopsit
în culorile naționale, (v. Drumuri).
Toți agenții forței publice sunt
obl. a supraveghea T. c. Distruge­
rea lor constitue delictul de distru­
gerea lucrului public și se pedep­
sește.
Table de identitate pt, vehicu­
le, v. Inițialele orașelor.
Table indicatoare pe drumuri,
sunt table care se așează în zona
drumului pt. a indica măsurile de
restricțiune aduse circulației sau
diferite semnalizări. T. i. a locuri­
lor primejdioase au fermă triun­
ghiulară, cu laturi de 75 cm. sunt
fixate la capătul stâlpilor de metal
sau lemn, se așează Ia cel mult 250
610 —
m. de obstacol. T. pt. regi, circula-
țiunei, 60 cm. fondul albastru în­
chis, ou scris alb. Semnale de re-
stricțiuni în circulație (v. c.) for­
ma circulară, roșu, alb, albastru
60 cm. diametru. T. de orientare,
indicatoare a punctelor de frontie­
ră, a localităților apropiate, cu dis­
tanțele, drept unghiulare, fond al­
bastru închis, ou scrisul alb. Aut.
polițienești sunt obl. a supraveghea
întreținerea acestor T. Sunt bu­
nuri publice, în îngrijirea autori­
tăților locale. Cei ce vor distruge
aceste semnale se pedepsesc cu
4000—10.000 lei și plata semnalelor,
(art, 62 Legea circulației). Infrac­
țiunile se constată de ofițerii poli­
ției judiciare, (v. c.).
Tâlhăria, (Dr. pen.) se numește
fapta aceluia care prin violență
sau amenințare ia un lucru mobil
ce nu-i aparține, din posesiunea
sau detențiunea altuia, în scopul
de a și-l însușii pe nedrept. Delic­
tul de T. se pedepsește cu închi­
soare corecțională delà 3—8 ani și
interdicție corecțională. Este T. și
se pedepsește cu 3—8 ani închisoa­
re acela care, surprins fiind în fla­
grant delict de furt, întrebuințează
violență sau amenințare, în scopul
de a păstra lucrul furat, sau a dis­
truge urmele delictului, ori de a a-
sigura scăparea sa sau a co-parti-
cipanților săi. Acela care ia un lu­
cru delà o persoană, pe care a
pus-o, în acest scop în stare de in­
conștiență sau neputință de a se
apăra, prin narcotice sau alte mij­
loace. Acela care obține, prin vio­
lență sau amenințare, semnătura
sau remiterea unui act, unui titlu,
sau oricărui alt înscris care poate
avea efecte juridice, (v. Furt. In­
fracțiune).
Talmudul, (Dr. bisericesc) este
o vastă compilație de păreri trase
din diverse școli și epoce, cuprin­
zând vechile hotărâri rabinice, cari
alcătuesc „legea repetată“ scrisă în
limba ebraică în sec III și comen­
tarii, glose, discuțiuni, adnotațiuni.
T. cuprinde teoloffie, morală, poli­
tică, jurisprudență. medicină, fa­
bule, legende, formule magice, toate
visurile și rrejudecățile poporul111
evreesc și toate actele academiilor
rabinice dintre sec. I—V. Cuprinde
 Tândărei -
■două feleuri de dispozițiuni; cu ca­
racter obligatoriu, sunt legea, al­
tele fiind legende, fabule, n’au au­
toritate pt. evrei. Sunt două T. din
Ierusalim și din Babilon. T. este
un strigăt de rezbel contra distru­
gătorilor temeiului, religiunei și
apărătorilor lor și poporului evre-
esc. luda nu iartă, el cere ochi pt.
■ochi, dinte pt. dinte. Silința- lui este
a scăpa religiunea și nationality
tea lui Israel. Evrei încep a se e-
mancipa de T. care este puternic
numai unde Israel e izolat.
Tândărei, com. rurală în jud.
Ialomița, reșed. plășii, 2963 loc. Ju­
decătorie, secție jand. poștă, cfr. în jud. Neamț. 9127 loc. Reșed. plqșii
loc. Prefectură, tribunal Călărași
la 62 km.
Tara Noastră, ziar politic, ofi­
cios al partidului naț. agrarian, al
<d-lui Oct. Goga. Inf. 1932. Director
Eugen Goga. Redactori: Al. Hodoș,
D. Ciurezu, D. Cucu, A. Mirahorian,
Cezar Petrescu, V. Râmniceanu,
etc.
Tara Românească, se numește
partea din Sudul tării noastre, cu­
prinsă între Carpații meridionali,
Dunăre și linia. Focșani-Nămoloa-
•sa-Galați, fc-rmată din cele două
provincii istorice, Oltenia și Mun­
tenia. S’a format încet și trainic în
curs de două secole, prin dispari­
ția voevozilor mai mărunți prin
1090, apoi a lui Seneslav și Litovoi
pe la 1247; așa apare la începutul
sec. XIV Basarab Domn al Ț. r.
Sub Mircea cel Bătrân ajunge mai
puternică ajungând până la Marea
Neagră și în Nord până la Milcov.
Supraf. 52.505 kmu. cu 4.028.303 loc.
■cu o densit. de 76.7 loc. ne kmp.
Cunrinde 17 județe și 44 de orașe.
Târgoviște, corn, urbană, reșed.
jud. Dâmbovița.. 22.482 loc. Fostă
capitala Țării Rpm. 4116 clădiri,
4500 gospodării, 535 întrepr. ind. și
comerc. Aici sunt resturi ale civi­
lizației vechi românești: palatul
domnesc, festa biserică mitropolita­
nă. In apropiere Mănăstirea Dea­
lului cu liceu militar.
Târgu-Frumos, comună urb. în lor târgului, comune sau particu­
jud. Iași. 4929 l,oc. Reșed. plășii. lari cari sunt obligați a achita in­
1007 clădiri, 1159 gospodării, 297 în­ demnizația medicilor veterinari %
trepr. ind. și comerc. Judecătorie, din diurna legală dacă prezența sa
Târguri
poștă, cfr. în loc. Aut. județene
lași la 42 km. București 495 km.
Târgu-Jiu, comună urb. reșed.
jud. Gorj, 12.944 loc. 2596 clădiri,
2750 gospodării, 329 întrepr. ind. și
comerc. Aut. județene, liceu. La 336
km. de București.
Târgu-Mureș, municipiu, reșed.
jud'. Mureș, 38.116 loc. Mare centru
industrial și comerc. 4690 clădiri,
8103 gospodării, 1039 întrepr. ind. și
comerc. Licee, școală normală, li­
ceu militar, autorități județene,
Curte de apel. Este un nod de cfr.
La 495 km. de București.
Târgu-Neamf, comună urb. în
Neamț. 2416 clădiri, 2224 gospod.
449 întrepr. ind. și comerc. Judecă­
torie, poștă în loc. cfr. Pașcani la
32 km. Autorități județene Piatra-
Neamț Ia 40 km.
Târgu-Ocna, comună urb. în
jud. Neamț. 9127 loc. Reșed. plășii
1 rotuș. 2980 clădiri, 3019 gospod.
327 întrepr. ind. și comerc. Judecă­
torie, poștă, cfr. în loc. Autorități
jud. Bacău la 64 km.
Târgu-Secuesc, comună urbană
în jud. Trei-Scaune. 5147 loc. Reședc
plășii Tg.-S. 990 clădiri. 1269 gos­
podării. 391 întrepr. ind. și comerc.
Judecătorie, poștă, cfr. în loc. Aut.
județene în Sf. Gheorghe, la 34 km.
Târguri, se înțelege acele oboa­
re unde producătorii își vând sau
își schimbă între ei mărfurile pro­
duse. I'. de cereale sau vite nu pot
avea loc dumineca; de mărfuri se
pot ținea. Pot avea loc o singură zi
pe săptămână. Se încuviințează ți­
nerea lor de Minist. industriei la
avizul Min. muncii, (v. Legea inter­
zicerii T. de cereale, vite în zile de
duminici 19 Sept. 1924). v. Oboare.
Târguri de animale, sunt puse
sub controlul medicului veterinar,
nu se pot înființa decât afară de
raza comunei și conform planuri­
lor autorizate de Minist. int. (27
Legea pol. sanit. veterinară 1912,
mod. 1926). Serviciul sanitar veteri­
nar revine în sarcina proprietari­

— 611
 Târguri — Târnava
nu este cerută mai multe de 5 ore
și 75% peste aceasta. La târguri de
țară o diurnă întreagă sau când
medici se deplasează în afară de
reședință. Proprietarii de târg mai
sunt obl. a rambursa cheltueli de
transport; a pune la disp. medicu­
lui personalul necesar.
Târguri de consum, (Urbanism)
se numesc acele târguri de animale
din municipii, înzestrate cu insta­
lații trebuincioase; funcționează pe
lângă abatorii. Ele trebuie să fie
prevăzute cu linie ferată, cu cheiu
de debarcare și ocoale pt. exami­
narea sanitară a animalelor, graj­
duri pt. adăpostire, hale de vânza­
re pt. animale, grajduri pt. animale
rămase nevâniute, basculă insta­
lații pt. dezinfectare, groapă de gu-
noiu. Ad-ția târgului se face de o-
rașe, prin sereviciile respective.
Târguri de mostre, v. Expoziții.
Tarif, (Finanțe) ,se numește pre­
țul stabilit pt. serviciile de trans­
port. Ex. T. căilor ferate. T. se dis­
ting după natura obiectelor, per­
soane, obiecte, animale. După dis­
tincție: de import, export. După iu­
țeală: mare sau mică viteză. „7'. di­
ferențiale' astfel alcătuit încât pre­
țul transp. să scadă prin creșterea
distanței; ex. pt. 100 kg. se va plăti
pe o distanță de 1—100 km. 5 lei,
delà 101—200, 4 lei pe km. etc.
Tariful vamal, 'Finanțe) se în­
țelege regimul taxelor pt. mărfuri
importate sau exportate. „T. gene­
ral": înseamnă regimul vamal al
Unei țări aplicabil pt. toate țările.
„Convențional" este acela ce se de­
termină de înțelegeri între state, de
tratate de comerț. Ele sunt nume­
roase. Raporturile cu diferite state
impun abateri repetate delà tariful
general. De cbiceiu la încheierea
convențiunilor comerciale se cere
aplicarea clauzei „națiunei cele mai
favorizate“ (v. c.) care înseamnă,
acordarea pt. statele contractante,
a avantagiilcr acordate pt. statele
străine, cu cari r.’ar încheia, ulte­
rior convențiuni. „T. diferențiale"
se numește acela care se aplică în
mod snedal unui stat anumit, cu
care statul nostru de ex. vrea să
intre în lupta vamală; tariful v. se
urcă cu 20—30%. „T. maxim" este
612 -
acela care se aplică statelor cu car»
nu sunt convențiuni vamale. ,,T.
minim" este acela care înseamnă
limita inferioară a concesiunilor a-
cordate țărilor cari dau în schimb
avantaje corespunzătoare. Acorda­
rea acestei favoare se face prin le­
ge. ,,T. specific" este acela ce se-
percepe după numărul bucăților.
„Ad valorem" acela perceput după
valoare.
Tarine, v. Poliția rurală.
Târnava-Mare, județ în Ardeal,
mărginit la N. ou jud. Târnava-
Mică, la S. cu Sibiu, Făgăraș și
Brașov, la E. cu 'irei-Scaune, la N.
E. cu Odorhei. Capitala Sighișoara.
Suprafața 2836 kmp. cu 148.798 loc.
din cari 120.153 populație rurală.
Reședința plășilor, a judecătoriilor
și a percepțiilor: Agnita, Mediaș,
Rupea, Sighișoara. Comune urbane
Sighișoara, Mediaș. Notariate 77,
com. rur. 109. Tribunal, Cerc. recr.
Adm. fin. Legiune jand. în Sighi­
șoara. Cameră de comerț Brașov. A-
gricolă Sighișoara, Muncă Sibiu
filială Sighișoara. Aparține Circ.
Curții de apel Brașov, Insp. gen.
adm. Insp. pol. și sig. Insp. școlar
Cluj. Insp. reg. zoot. Tg.-Mureș.
Insp. sanitar Cluj. Insp. agron. Si­
ghișoara. Insp. muncii Sibiu. Direc­
țiunea poșta’ă Cluj. Dir. financ.
Brașov. Mitropolia Sibiu. Populația
repr. pe nat. români 69.684, unguri
17.540. sași 61.754, evrei 1131, ruși
54-, bulgari 39, diferiți 1164. Repr. Pe
relisii ort. rom. 54.402, gr. cat,
15.214, rom. cat. 6327, reform. 8169.
luth. 62.258, mozaici 1138, dif. 3358.
Alege 4 deputa i, 2 senatori, 32 cons,
jud. Prefect Victor Stirbet. Director
Pref. Ciplea Vasile. Secretar gen.
Dr. Weisskircher Ernest. Șefi de
serv. Hulea Virgil. Primpretori:
Langa Vaier, Binder loan, Schaașer
Martin, Felszeshi Mihail. Funcțio­
nari jud. 36. Cifra totală a buge­
tului: venituri și cheltueli 25.855.3, o
lei în 1933. Bănci: B. Națională, B.
Poporului, B. Furnica în Sighișoaj
ra. B. Albina, B. Generală Sihiană
Mediaș. B. Economii Rupea. Indus­
trii: fahr, postav, mătase, piele»
spirt, cherestea, textile Sighișoara,
sticlă, vase err'ailate, imprimate,
piele, sa’am, solie teracotă în Me­
diaș; cherestea, parchet Hornorod,
 Târnava — Tatuaje
salam, piele, spirt Agnita. Produse
renumite: vinuri, Vorumloc, Dupu-
sul, Nemșa, Șeica Mică, Moșna, Bo­
vine: Mediaș, Moșna, Brateiu. Ca­
baline: Homorod, Porcine (rasa Baz-
na): Moșna, Aței, Copșa-Mică.
Sfeclă de zahăr Homorod. Lungi­
mea șoselelor nat. 172 km. jud. 294
km. cfr. 192 km. N-rul gospodării­
lor 36.317, clădiri 33.324, întrepr. in­
dustriale și comerc. 2637. Istoria
adm. jud. s’a înființat în 1876, for­
mată din fostele scaune săsești: Si­
ghișoara, Mediaș, Rupea și Cincul
Mare și o parte din fostul jud. Al­
ba de sus. In 1926 i s’au desiipit câ­
teva comune atașate la jud; Făgă­
raș și Sibiu și anexat aitele i s’au
anexat delà jud. Târnava-Mică.
Stema jud. Scut tăiat. Câmpul su­
perior albastru des Meat; în I car­
tier un braț de argint ținând o ra­
mură de vită de vie verde, cu 4
struguri de aur; în cartier II o
poartă de cetate de argint, cu trei
turnuri mici crenelate, la intrarea
ei un leu de aur, coroana murală
pe cap și ținând cu labele ante­
rioare o lance de aur cu o fâșie de
argint.
Târnava-Mică, județ în Ardeal,
cu capit. Blaj, până în 1933 avea
reședința în Diciosânmărtin. Su-
praf. 2081 kmp. cu 148.340 loc. din
care 133.442 loc. pop. rurală, cu o
densit. de 71.3 loc. pe kmp. Plășiile:
Blaj, Diciosânmărtin, Dumbrăveni,
Iernut. Orașe: Dumbrăveni, Dicio
sânmărtin, Blaj. Corn. rur. 133; are
32.824 clădiri, 34.376 goispod. 1939
întrenr. ind. și comerc. Stema: Scut
despicat. In I cartier, roșu, un gri­
fon de aur, ridicat pe labele dina­
poi, pe o terasă verde, între 2 fascii
de aur, ținând în laba.anterioară
dreantă un strugure de aur cu o
frunză verde; în cartierul II albas­
tru, o poartă de cetate, arcuită, de
argint, ou două turnuri crenelate
și având în intrare stema Moldo­
vei. Documente vechi amintesc exi-.
stența județului încă în 1216, sub
numirea de jud. ..Târnava1'.
Târnova, comună rurală în jud.
Arad, 2728 loc. Pretură, judecătorie,
Ineu, cfr. P. t. t. Spineni 3 km.
Arad 55 km.
Târnova, comună rurală în jud.
Soroca, f. reședința plășii. 3359 loc.
613 —
Judecătorie, jandarmi, poștă, cfr.
în loc. Prefectură, tribunal Soroca
60 km.
Tarutino, com. rurală în jud.
C.-Albă, reșed. plășii Decebal. 5806
loc. Judecătorie, secție jand. poștă
în loc. cfr. Anciocrac. Prefectură,
tribunal C.-Albă la 109 km.
Tașlâc, comună rurală în jud.
Cetatea Albă, reșed. plășii Cazaci.
4909 loc. Secție jand. poștă în loc.
Judecătorie Ivănești, cfr. Arciz 24
km. Prefectură, tribunal Cetatea
Albă la 100 km.
Tășnad, corn. rur. în jud. Sălaj,
reșed. plășii T. 5803 loc. Judecăto­
rie, percepție, secție jand. P. t. t,
cfr. în loc la 2% km. Tribunal, pre­
fectură Zălau la 61 km.
Tatar-Bunar, com. rur. în jud.
Cetatea Aibă, reșed. plășii, 7612 loc.
Judecătorie, secție jand. poștă în
loc.
Tatuajele, sunt cicatrice rezul­
tate din aplicarea pe corpul indi­
vizilor a diferite împunsături, ar­
suri, etc. cu diferite corpuri cari
reprezintă anumite forme sau sem­
ne geometrice. T. ca semn particu­
lar este un element prețios de iden­
tificare. T. se poate găsi în toate
părțile corpului; la criminali în ge­
neral ele cuprind inițialele nume­
lui, data sau locul nașterii, emble­
me profesionale, numele amantei,
soției sau copiilor, data căsătoriei,
etc. Origina T. se crede că ar fi
adusă de marinari sau militari
cari venind în contact cu popu-
lațiunile sălbatice, pe cari, religiu-
nile lor îi obligă a se tatua. Se pro­
pagă mai mult printre condamnați,
din cauza insensibilității pielei sau
plictiselii. T. se execută idle către
profesioniști în modul următor: se
ia foaia pe care se află desenul
ales de client și se aplică pe piele,
pe care se reproduce printr’o serie
de înțepături cu acul, urmând con­
tururile desenului; adesea operato­
rul se servește de 2 sau 3 ace cu
cari face deodată înțepăturile la o
adâncime de 1 mm. regiunea înțe­
pată se umflă și produce o rană
ușoară, a cărei coajă cade după
10—15 zile lăsând să apară dese­
nul. Pt. colorarea T. operatorii se
servesc dte negru, galben, cărbune
 Tanfi — Taylorism
de lemn pisat, cerneală, albăstreală
etc. pe cari le introduc sub piele
odată cu acele. Recidiviști au înce­
put să-și dea seama că T> sunt măr­
turia unui trecut periculos, de acea
majoritatea nu se mai tatuază, iar
cei ce le au început să fac să dis­
pară prin înțepături cu ace muiate
în tanin și nitrat ele argint în locul
T. unde se formează o rană care
vindecându-se lasă o simplă cica­
trice palidă.
Tăuți, coin. rur. în ju)d„ Arad,
2638 loc. prefectură, judecătorie
Ineu, P. t. t. în loc. cfr. Spineni 15
km. Arad 67 km.
Taxe, (Finanțe) sunt percepțiuni
reprezentând prețul unui serviciu
ce se face contribuabilului de către
o autoritate publică. T. sunt impo­
zite speciale, percepute de autori-
tățiile publice în schimbul unui ser­
viciu public ce s’a adus cetățeanu­
lui și sunt în raport cu serviciile
ce particularii primesc în schimbul
taxelor. T. sunt: pe beuturi spir­
toase, produse petrolifere, vamale,
taxe înființate de comun® și județe
conform legii finanțelor locale; ta­
xe de timbru (v. c.) asupra succe­
siunilor și donațiilor. Taxele pot îi
de mai multe feluri: „Taxe comu­
nale“ sunt acele percepute în fa­
voarea comunei; ele nu se pot așeza
decât cu învoirea consiliului comu­
nal, în baza unei legi. (Ill Const.).
Comunele au dreptul de a înființa
taxe pt. folosința bunurilor, din do­
meniul public: grădini piețe, tro-
toare, drumuri, curățirea gunoae-
lor, pt. diferite servicii făcute par­
ticularilor, vehicule, etc. înființa­
rea taxelor comunale este regi, de
Leg. finanțelor locale pubi. în M.
O. Nr. 88/1933, la care se găsește și
tabloul T. (v. Venituri. Impozite).
„Taxe asupra produselor petrolife­
re“ prin Leg. pubi. în M. O. Nr.
1/1933 s’au înființat următoarele
taxe de consiumație asunra prod,
petrolifere: gazolină și benzină cu
densitate până la 0.785, petrol ușor
special dens. 0.786—804 lei 6 de kg.
petrol lampant, rafinat sau destilat
dens. 0.805—0.830 lei 1.50 de kg. ben­
zină ușoară, dens. 0.725—0.740 lei
1.50 motorină, dens. 0.831—0.900,
scursori petrolifere cuptate lei 1.50
kg. parafină și tearină 15 lei kg.
614 —
uleiuri minerale cu dens. 0.901—
0.980 lei 10 de kg. Taxele se plătesc
anticipat la Ad-ția financiară.
„Taxe pt. titlurile de capacitate
profesională'’ v. Meseriași.
Taxe ad-valorem, (Finanțe) este
o taxă ce se poate percepe asupra
mărfurilor transportate de corner-
cianți și industriași pe străzile ora­
șului cât și din depozite. Este una
din taxele comunale ce se pot în­
ființa. Maximul taxei este de 0.50%
și nu se poate înființa decât în co­
mune urbane. Se înființează de
consiliul comunei. O marfă nu
poate fi impusă de două ori la
taxă în acel oraș și nicLjn altele.
Perceperea taxei se face fie în baza
facturilor sau actului care indică
prețul, fie de cost, fie de vânzare
al mărfii, după cum se va stallili.
Este un sistem greoi, complicat și
nedrept de percepere, de aceea sé
recurge rar la el.
Taxe comunale, v. Impozite. Ve­
nituri comunale.
Taxe militare, Art. 78 din legea
recrutării armatei din 7 Iulie 1920
prevede că sunt supuși taxei mili­
tare. exclușii delà serviciul militar,
cei improprii, cei amânați, dispă-
ruții sau omișii din tabelele de re­
crutare. Taxele mlitare variază de
la 60 la 2000 Lei anual, se plătesc
până la vârsta de 50 ani. El se în­
casează odată cu impozitele de
stat.
Taxe de timbru, v. Timbre.
Timbrarea actelor.
Taxe către Stat la salarii, v.
Impozite pe salarii. Supra-^cotă.
Taxe pe spectacole, v. specta­
cole.
Taxe vamale, v. Vămi.
Taxe zootehnice, v. Zooteh­
nice.
Taylorism, (Dr. adm.) se nu­
mește descoperirea americanului
Taylor, care se bazează pe o docu­
mentație obținută în urma experi-
mentațiilor de laborator;, un labo­
rator servește în mod minunat în-
treprinderei. căreia îi dă o docu’;
mentare. Desvoltarea industriei
germane se datorește numărul-ui
■mens de laboratoare, unde s’au fă­
cut cercetări tehnice, cu rezultate
 Teaca — Tehnica
considerabile. Documentarea este
căutarea și clasarea faptelor și
ideilor. In orice serviciu de docu-
mentațiune serioasă clasarea docu­
mentelor joacă un mare rol pentru
ușurarea căutării; ea se bazează
pe fișe, pt. fiecare chestiune; iar
fișele se clasează pe specialități
Intr’un serviciu public colaborato­
rii săi mai prețioși pt. documenta-
țiune sunt funcționarii, cari vin
în contact cu viata reală, de multe
ori în contradicție cu starea de le­
galitate. Documentațiunea trebue
să cuprindă toate faptele, ideile
sau metodele noui; toate nouile
proceduri, invențiuni recente, de
aceia trebue să se întemeieze pe
cărți, dicționare, publicațiuni, jur­
nale, rapoarte, studii făcute de ad-
ministrațiuni străine. circulari,
cataloage etc. în măsură a înbu-
nătății activitatea administrativă,
clasificarea materialului documen­
tar are mare importantă căci i'ă-
ră o bună clasificare nu se poate
găsi. Pe lângă fiecare serviciu pu­
blic trebue creat un biurou dé do­
cumentare, punându-i-se la dispo­
ziție materialul și metoda die lucru.
Aceasta trebue să posede: a biblio­
tecă, în care să se găsească lucrări­
le și publicațiunile catalogate în
mod sistematic. Acest biurou de.
studii trebue să colaboreze la re­
dactarea circularilor, regulamen­
tar etc. să i-se comunice orice idei
sau propuneri, fiecare funcționar
trebue să-și comunice observațiu-
nile sale. Statistica este mijlocul
cel mai bun de documentare admi­
nistrativă, pt. acea fiecare servi­
ciu trebue să aibă un biurou sta­
tistic, care să arate modul de evo­
luitane al diverselor fapte și ope­
rațiuni ale autorității, din cari se
pot trase concluzii, de cari trebue
să se țină seamă în orice operațiu­
ne. Tavlorismul este deci metoda
de administrație rațională, (v. <1.
Cristescu, Noțiuni introductive în
studiul ad-ției experimentale).
Teaca, corn, rurală în iud. Mu­
reș, reșed. plășii T. 2598_ loc. jude­
cătorie, percepție, secție iand. 1'.
T. T. cfr. in loc. Prefectură, tribu­
nal Tg. Mureș la 60 km.
Techirghiol, comună urb.
în jud. Constanța, stațiune balnea­
615
ră maritimă. 1905 loc. 482 clădiri,
376 gospodării, 35 întrepr. ind. și
comerc. judecătorie, postă, cfr. în
loc. (Instanța la 16 km.
Tehnica juridică, înseamnă a
formula și a interpreta principiile
juridice, „legislativă" este acea ca­
re -stabilește forma instituțiunei ju­
ridice, cunoașterea vieții reale și
de drept, adoptarea fenomenelor
sociale, politice, economice și for­
ma juridică; aceasta înseamnă în­
tocmirea legii. „T. interpretativă“
înseamnă formarea jurisprudenței,
și doctrinei.
Tehnica polițienească sau cri-
minologică, este arta practică și
științifică pt. descoperirea crimelor.
La baza tuturor cercetărilor poli­
țienești stă: observarea. ipoteza,
experimentarea și raționamentul,
cari se bazează pe științele fizice
și biologice. Cele mai importante
metode sunt: identificarea antro-
pometrică, cazierele judiciare, mar­
tori, (v. ac. c.) declarațiile inculpa­
tului și prin „metoda analitică“ ce
are la bază cercetarea împrejură­
rilor în cari se presupune că s’ar
fi comis erma, fără ca mai întâi
să se fi controlat observații'e di­
recte, ex. dat de Edgar Poe: o tâ­
nără lucrătoare de o frumusețe
rară din New-York, dispare; după
o săptămână este regăsită în tovă­
rășia unui căpitan de marină. In
urmă se logodește cu un tânăr care
o iubea; după 5 luni dispare din
nou și peste 6 zile cadavrul ei este
găsit într’un râu. Corpul are nu­
meroase sgărieturi; în jurul gâtu­
lui are o legătură strânsă. Conclu­
zia poliției care a anchetat, a fost
că numita a fost violată și asasi­
nată de niște vagabonzi. Edgar
Poe din recitările ziarelor și prin
puterea, raționamentului a identi­
ficat cadavrul lucrătoarei. A mai
afirmat că dacă ar fi fost asasina­
tă de un grup nu se găse’a în bos­
chet urmele unei lupte, fata nu ar
fi putut opune rezistență, că dacă
erau mai mulți criminali, ei nu ar
fi târât corpul victimei ci l-ar fi
dus ne sus; că nu ar fi distrus un
gard, ce se afla între boschet și
râu. că legătura în jurul gâtului
arată că, cadavrul a fost transpor­
tat de un singur criminal. Barca
 Tecuci — Telefoane
ce a servit la crimă a dispărut,
ceia ce' indică un om obișnuit cu
apa. Omul cu care a dispărut pri-
maoară fata, era un ofițer de ma­
rină, iar timpul între cele două
dispariții corespunde unei călăto­
rii maritimă. Cercetările poliției
și justiției întemeiate pe acest ra­
ționament au descoperit criminalul
pe acel ofițer de marină.
Tecuci, comună urbană, reșed.
judi Tecuci. 17.259 loc. Nod. de
cfr. 3.318 clădiri, 3777 gospodării,
576 întrepr. ind. și comerc. Auto­
rități județene, liceu, școală de a-
viație, la 238 km. de București.
Tecuci, jud. în Moldova, măr­
ginit la E. cu jud. Tutova, la V.
cu Bacău și Putna, iar la S. V. cu
Râmnicul-Sărat. Capitala Tecuci.
Suprafața 2408 kmp. cu 157.079 loc.
din cari 190.820 pop. rur. cu 65,2
loc. dens pe kmp. Reședința plăși-
lor: Tecuci, P. Turcului, Găiceana,
Ivești, Drăhășești. Notariate 48.
Corn rurale 60, sate 266. Percepții:
Tecuci, Barc.e-a Veche, Tg. Colo-
nești, Corad, Șerbăneșți. Corbasca,
Cozmești, Ungureni, Vultureni. Ju­
decătorii: Tecuci, Ivești, P. Turcu­
lui, Găiceana, Stănișești, Tribunal,
Cerc Recr. Adm. financ. Leg. jand.
Cameră de Comerț, Agricolă, Mun­
că în Tecuci. Aparține Circ. Curții
de Apel G'alați, Insp. gen Adm. Iași.
Insp. pol. și sigur. Iași. Insp. șco­
lar Bârlad. Insp. reg. zoot. Iași.
Episcopia Roman. Alege 4 deputati,
2 senatori, 30 cons. jud. Prefect N.
Teodorescu. Director pref. V. G, Ne-
grutz. Secretar gen. Niculae Ho-
zoc, Șefi de sere. Ștefan Petrea, D.
Cațighera, C. David, Sp. Cațighera,
T. Popovici etc. Cifra totală a bug.
Venituri și cheltueli 16.428.40p în
1932. Bănci: Tecuci, Prevederea,
Scont, Casa de Credit și Agricultu­
ră, Sindicatul Agricol, Oituz, Con­
cordia în Tecuci. B. Furnica în
Nicorești. Industrii: Fabr. de că­
rămizi, de tăbăcănie Tecuci. Fabr.
de cogniac Berhicei. Produse renu­
mite vinuri, Nicorești, Buciumeni,
Poiana, Cozmești, Grâu; Stănișești,
și colonești. Lungimea șoselelor
81 km. Jud. 420 km. Linii cfr. 68
km. N-rul gospodăriilor 35.907,
clădiri 35.295 întrepr. industr. și
comerc. 2093. Istoria Adm,: Este
unul din cele mai vechi jud. îm­
preună cu o parte a jud. Covurlui
și Tutova există sub numirea de
„Haliciul Mic". Stema jud. Scut
roșu, un strugure de aur, cu două
frunze de viță verzi.
Te-Deum, (laudamus). Pe tine,
Doamne (te slăvim)! Imn de mul­
țumire al catolicilor. Serviciul di­
vin la sărbători naționale.
Teiuș, corn, rurală în jud. Al­
ba, reșed. plășii, 5123 loc. judecă­
torie, percepție, cfr.P. t. t. notar
public în loc. Mare nod. de cfr cu
cea mai frumoasă gară din Ardeal.
Vestite târguri de vite, parochie
gr. ort. gr. cat. In 1910 avea deabia
2878 loc. Tribunal, prefectură, ad-
ție financiară Alba-Iulia la 18 km.
Telefoane, dreptul de exploata­
rea instalațiunilor T. este rezervat
statului. Comunicațiile telefonice
se împ'art în rețele: „urbane“ ace­
le cuprinse în interiorul unui oraș,
„interurbane“ acele cari cupr. in­
stalațiile ce pun în comunicație
mai multe localități. Exploatarea
rețelelor telef. se face prin abona­
mente la posturile instalate la, do­
miciliul parti cuarilor si autorități
și prin convorbiri din posturile sau
cabinetele telefonice publice. , Ma­
teriale și aparatele întrebuințate
la instalațiile tel. sunt proprietatea
al-ției T. nu pot fi cedate, urmărite
sau sechestrate pt. datoriile abona-
ților. Unitatea de convorbire este
de 3 minute. Convorbirile de orice
categorie pot fi întrerupte după 10
minute, când așteaptă și alte pers,
să vorbească. Convorbiri cari ating
siguranța pubi, sau bunele mora
vuri sunt interzise. Statul în 1930
a concesionat pe 30 ani expl. tele­
foanelor unei societăți particulare
întitulată „Societatea Română de
Telefoane“ S. R. T. toate rețelele
se împart în 4 categorii: I-a rețele
cu o rază de 5 km. cu peste 5000
abonați; II. delà 500 la 5000 abo­
nați cu o rază de 4 km. III. delà 50
la 500 abonați cu o rază de 2 km.
IV rețele cu o rază de 2 km. delà
1—50 abonați. „Abonamentele“ la
T. sunt la cele 4 categorii: la do­
miciliu; 3000—7000 Lei pt. magazi­
ne și biurouri particulare, societăți
și stabilimente industriale; 3000
11.000 Lei hoteluri și localuri de
 Telegrafie — Telenești
ccr.sumație; 10—16.000 Lei pt bănci;
12 000—20:000 Lei pt. cluburi. Ta­
xele de convorbiri sunt: de 5 lei pi.
3 minute din cabinele publice în
aceiași localitate; 20 Lei cu abonați
din același județ; 40 Lei cu județele
vecine și 60 lei cu celelalte județe.
Convorbiri urgente de trei ori a-
ceste taxe. Convorbirile efectuate
între orele 6 .seara și 8 diminea­
ța se încasează cu o taxă de 60%,
cele efect. Dumineci și sărbă­
tori cu o suprataxă de 5 lei. Pt.
ziare agenții de pubi, se acordă re­
duceri de 50%. T. sunt concesiona­
te Societății „Morgan“.
Telegrafie fără fir, s’a în­
ființat pt. prima dată un serviciu
de T. f. f. în 1905, făcând comuni­
cația între vapoarele române și re­
țeaua telegrafică română de pe
•coasta mării la Constanța, reorg.
în .1009. Radiogijimele pot fi re­
dactate în limbagiu clar. Taxa te­
legramelor este taxa telegrafică
ordinară plus un supliment. Ra­
diotelegrafia a fost reglementată
prin convențiunea de R. telegr. in­
ternațională din 25 Nov. 1927 delà
Washington, ratificată de Româ­
nia prin L. 21 Iul. 1930.
Telegrame, se numește cores­
pondența transmisă prin telegraf,
telefon ' sau cablu. Pot fi redactate
în orice limbă scrise cu litere lati­
ne; expeditorul în limbă străină
poate fi obligat a preda traducerea
în limba română. Pt. telegrame de
stat se admit T. scrise în cifre sau
litere secrete (v. Criptografie, Ci­
fru). Particulari pot rêdacta T.
compuse în cifre, cu obl. de a pre­
da. ad-ției poștei dicționarul cifru-
lui și plata de colaționare. Origi­
nalele T. și bandele T. se păstrează
la oficiu 1 an dela data lor, cu toa­
te precauțiunile necesare secretu­
lui; textul lor nu poate fi comuni­
cat decât destinatarului. Direc­
țiunea poștelor este obligată a pu­
ne la dispozițiile aut. judecătoriști
T. și scrisorile deschise ce s’ar so­
coti necesare la descoperirea cri­
melor au delictelor. Francarea (v.
c.) T. este obligatorie la prezentare;
taxa se socotește 2 lei de cuvânt în
țară. T. de presă beneficiază de o
reducere de 50%, semnele de punc-
țație, apostrof, trăsuri de unire, nu
— 617 —
se taxează. Se socotesc cuvinte sin­
gure și taxează, litere sau cifre izo­
late, sublinierea cuvintelor, paran­
teza, guilemelele. împreunarea sau
alterarea cuvintelor contrare uzu­
lui, nu se admisă. Maxmiul lungi-
mei unui cuvânt este 15, caracterul
morse. T. cu adresă complectă se
(R. P.) înaintea adresei T. destina­
tarului, cele cu adresă converfftă
trebuie să fie cunoscută adresa de
oficiu. Prioritatea în expedierea u-
nei T. se obține dacă s’a scris cu­
vântul „urgent“ sau „D“. Orice ex­
peditor poate plăti răspunsul ce
cere scriind „răspuns plătit“ sau
(R. P.) înainttea adresei T. destina­
tarul unei asemenea T. primește un
bon care-i dă dr. a expedia gratis
o T. cu numărul de cuvinte plătite,
bonul este valabil 6 săptămâni. T.
multiplă este acea care poate fi
adresată în aceiași localitate la
inai mulți destinatari, sau unui
destinatar, la mai multe domicilii,
cu obl. de a se percepe o taxă de
copie 1 leu Pt. fiecare 10 cuvinte.
Destinatarul unei T. poate cere să
i se transmită în altă localitate.
Prezentatorul are dr. a opri trans­
miterea fie la punctul de pornire,
fie Ia cel dé destinație, (v. Mesa­
gerii. Secretul corespondenței). A-
cela care, cu știință și pe nedrept,
deschide o scrisoare, telegramă sau
corespondență închisă, sau orice în­
scris închis, care nu sunt adresate
lui, în scopul de a lua cunoștință
de conținut sau de a și-l însuși pe
cale de reproducere, comite delictul
de violare a secretului coresponden­
ței și se pedepsește cu închisoare
corecțională delà 1 la 6 luni și a-
mendă delà 2000 la 3000 lei. Aceeași
pedeapsă se aplică și aceluia care,
luând cunoștință de anumite fapte,
din conținutul unei scrisori sau co
respodențe deschise, sau al unei co­
municări telefoince, care nu i-au
fost adresate sau încredințate, Ie
divulgă, procurându-și un profit
material, sau cauzând altuia un,
prejudiciu moral sau material.
Telenești Tg. com. rur. în jud.
Orhei, reșed. plășii, 5209 loc. cu sa­
tele: Ineși și Mihălașa 7312 loc. Ju­
decătorie, jandarmi, poștă în loc.
cfr. Călărași la 35 km. Prefectură,
tribunal Orhei la 41 km.
 Teleorman — Tentativă
Teleorman, județ în Muntenia.
Suprafața 4577 kmp. cu 348.027 loc.
din care 288.918 loc. pop. rur. Ca­
pitala Turnu-Măgurele. Plășiile: Ba­
iaci, Roșiorii de Vede, T.-Măgurele,
Zimnicea, Alexandria, Salcia, Slă­
vești. Orașe: Alexandria, Roșiorii de
Vede, Zimnicea. Face parte din E-
parhia Mitrop. București, Curtea de
apsl, Insp. școlar, etc. București.
Are 176 sate, 6.8.179 clădiri, 71.889
gospod. 3715 întrepr. ind. și comerc.
Stema: Scut albastru, cu trei oi de
argint, spre dreapta așezate 2, 1.
Simbolizează bogăția ținutului în
turma de ci și comerțul cu lână.
Teina, com. rur. în jud. Alba,
1163 loc. Pretură, judecătorie Alba-
Iulia, P. t. t. Ighiu, cfr. Sard 5 km.
Alba-Tulia 14 km.
Temnița grea, este o pedeapsă
privativă de libertate delà 3—15
ani, aplicată pt. crime. Temnița
grea se execută în penitenciare a-
nume destinate pentru aceasta. Con­
damnatul la temniță grea se închi­
de, la începutul executării pedepsei,
în celulă individuală, unde va fi ți­
nut separat ziua și noaptea timp
de 8 luni, dacă pedeapsa sa este de
3—7 ani, și de un an, dacă pedeap­
sa este delà 7—15 ani. După expi­
rarea termenului de mai sus, în
timpul zilei el va fi supus la mun­
că în comun, sub regimul tăcerii,
în interiorul închisorii, iar în tim­
pul nopții la separațiune celulară.
Condamnatul la temniță grea va
executa, în interiorul penitenciaru­
lui, muncă cu caracter industrial,
potrivită aptitudinilor sale, conform
regulamentului închisorii; iar în
afară de penitenciar, lucrări de uti­
litate publică, însă numai cu con-
simțimântul său. Cel oblig'at la se-
parațiune celulară va executa în
celulă muncă impusă de direcțiune.
Regimul de executare al. temniței
grele este mai blând decât acela
stabilit pt. muncă silnică. După
executarea a din pedeapsă, con­
damnatul la temniță grea., care,
prin îndemn la muncă și bună pur­
tare, dă speranțe de îndreptare, va
fi trecut, pt. executarea restului pe­
depsei, în colonie penitenciară; iar
după executare a 3lt din totalul pe­
depsei, va putea obține liberarea
condițională. Produsul muncii con­
— 618
damnatului se va împărți, conform
art. 27, putându-se lăsa în folosul
condamantului % din produs, (v.
Pedepse).
Tentativă, (Dr. pen.) dela vorba
latinească „tentare'1 este orice în­
ceput de execuțiune a crimei de se
vor fi curmat în împrejurări cu to­
tul neatârnate de voința autorului
ei, se va pedepsi cu o treaptă mai
jos decât aceea ce s’ar fi cuvenit
de s’ar fi executat crima (38 C. pen.)
condițiuni pt. existența T. să existe:
acte de execuțiune, intențiune, voin­
ță în mod persistent, să fie vorba
de crime sau delicte mai grele, a-
gentul să nu fi terminat seria ac­
telor externe. Se pedepsește cu un
grad mai jos decât crima neizbu­
tită. Atentatul contra vieții regelui,
de răsturnare formei de guvernă­
mânt, de-a provoca răsboi civil, se
pedepsește cu muncă silnică pe via­
ță. T. nu există la contravențiuni.
Este tentativă, când hotărârea de a
cornile o crimă sau un delict, a fost
manifestată prin începerea actului
de executare a crimei sau delictului
și când acel act a fost întrerupt sau
nu și-a produs efectul. Tentativa de
crimă se pedepsește, în cazul când
legea nu dispune altfel, cu o pe­
deapsă de un grad mai .jos, decât
aceea ce s’ar cuveni pt. crima con­
sumată. Când pedeapsa este tem­
nița grea, tentativa se pedepsește
cu -nchisoarea corecțională, însă nu
mai mică de 2 ani. Iar dacă pedeap­
sa este aceea de detențiune rigu­
roasă, tentativa se pedepsește cu
detențiunea simplă, însă nu mai
mică de 2 ani. Tentativa de delict
se pedepsește numai în cazurile pre­
văzute printr’o lege, când se aplică
o pedeapsă cuprinsă între minimum
general al pedepsei și minimum
special prevăzut pt. delictul săvâr­
șit. Este tentativă și în cazul când
începerea executării infracțiunii in­
tenționată nu este posibilă, fie din
cauza lipsei de prevedere a auto­
rului. în ceeace privește locul și
timpul unde trebuia să se găsească
obiectul T. în acest caz se pedep­
sește, cu o pedeapsă ce nu depășește
o treime din minimum prescrise de
lege pt, comitere. Tentativa nu sa
pedepsește: când autorul a curmat
de bună voie executarea începută;
 Teologia — Teoria
dacă autorul a înlăturat de bună
voie și mai înainte de descoperirea
faptei sale, consecințele ce rezultau
’din acțiunea sa.
Teologia, este știința despre di­
vinitate. având ca obiect existența,
atributele și raporturile lui Dum­
nezeu cu lumea.
Teoria actelor de guvernământ,
(Dr. adm.) a fost una din cele mai
desbătute teorii al dr. ad-tiv care
în afară de texte precise, a fost lă­
sată mult timp în seama jurispru-
denței, solicitată de interese opuse:
acela al ad-ției care ca să se sus­
tragă răspunderii avea interesul să
facă din orice act al său un act de
guvernământ; apoi acela al parti­
cularului care ar fi voit a fi primit
a se plânge împotriva tuturor ac­
telor ad-țiunei. „Teoria scopului
actelor“ a fost aceea care caracte­
riza actele de guvernământ (v. c.)
după mobilul politic. Ceeace face
actul de guv. este scopul ce se ur­
mărește. Actul care are de scop a-
părarea societății, împotriva ina­
micilor din lăuntru sau din afară,
„Teoria formei“ după care actele
de guvernământ ar putea fi distru­
se după forma exterioară pe care
ele o îmbracă. „Teoria naturii ac­
telor“ este aceea care caracterizea­
ză actele după chiar natura lor in­
trinsecă. considerându-le ca mani-
festațiuni ale funcțiunii guverna­
mentale, deosebit de cea ad-tivă;
această teorie a fost adoptată și de
sistemul legislațiunii române. „T.
constituționalității“ susține că ac­
tele de ffuv. sunt făcute numai de
guvern în puterea unui text precis
din constituțiune; ad-tia cu toate
că este întrunită în aceleași mâini
ca și guvernul nu poate face ase­
menea acte. ,.T. forței majore“ se
sprijină ne elementul forței majo­
re, atunci când interesul public o
reclamă. Cum în dr. penal sub „le­
gitimă apărare“ legitimează anu­
mite acte, tot așa în dr. ad-tiv for­
ța majoră are efect a scuti de res­
ponsabilitate ad-ția autoare a actu­
lui. „Teoria negativa“ care neagă
existența actelor de guv. de ordin
constituțional, susținând că nici-un
interes nu este ca ele să fie sustrase
cotenciosului ad-tiv, faptele de răs-
boi fiind de forță majoră nu sunt,
— 619 —
susceptibile nici de recurs în anu­
lare. Mai susține că dreptul nici nu
cunoaște o „autoritate guvernamen­
tală“ deosebită de cea aditivă. Că
a admi.te existență unor acte sus­
trase recursului în anulare, se a-
duce o gravă excepțiune principiu­
lui legislației. „T. legalității“ care
refuză a recunoaște existența în
stat a unei puteri care să se exer­
cite în afară de drept și unei cate­
gorii de acte arbitrare, pe cari re-
gulele de drept să nu le poată atin­
ge. Dacă ele se fac totuși, nu există
nici-un motiv pt. ca ele să fie sus­
trase cenzurii contenciosului ad-tiv.
(v. Dr. Ad-tiv 1929, Teodorescu A.).
Teoria Iui Lombroso, a luat
naștere în 1876, odată cu apariția
cărții sale „L’uomo deliquente“. Di­
vide infractorii în: infractori năs-
cuți la care crima e ereditară în
sânge; sunt incorigibili; formarea
spre crimă e congenitală și sângele
nu se poate îndrepta. Ei trebuiesc
suprimați prin moarte. Tipul cri­
minal care se deosebește de omul
normal, prezintă anomalii somati­
ce, în uitătură crucișe, frunte în­
gustă și încrețită, urechile îndepăr­
tate, fălci puternice, craniul mic,
fața lungă, gropițe occipitale, între­
buințează mâna stângă, sunt insen­
sibili la dureri fizice, sunt nepre­
văzători, vanitoși, etc. Atavismul
face să se nască în criminalii socie­
tăților moderne instinctele omului
preistoric și ale omului din Evul-
mediu. Crima este o reîntoarcere la
barbaria strămoșilor noștri. „Ne­
bunia morală“ criminalul e un
monstru lipsit de simt moral, o fia­
ră cu chip de om. „Epilepsia“ toate
caracterele nebunilor morali s’a
constatat si la epileptici. T. lui L.
au fost îmbrățișate de E. Feri, Ga-
roffalo, A. Mauro; au contribuit ca
dr. penal (v. c.) rămas staționar a
devenit obiectul de studii a o mul­
țime' de cercetători și a prosperat.
Teoria persoanelor juridice,
(Dr. adm.) este una din cele mai
interesante chestiuni ale dr. public,
care le-a repartizat în două grupe:
„teoriile dualiste“ recunosc alături
de persoana individului o pers, dis­
tinctă, aceia a pers. jur. „teoriile
moniste“ tăgăduesc existența pers,
jur. alături și în afară de indivizi;
 Teorii — Terenuri
în pers. jur. văd o etichetă ce ascun­
de anumite fenomene ale vieții in­
dividuale. Grupa teoriilor dualiste
cuprind: „teoria ficțiunei“, care ad­
mite existența pers. jur. alături de
indivizi, dar susține că aceasta este
o ficțiune, o creațiune artificială a
legiuitorului. Teoria ficțunei a fost
desvoltată de Savigny care susține:
„omul își proclamă titlul de capa­
citate juridică prin aparitiunea sa;
acesta este semnul vizibil ce i se
recunoaște. Când capacitatea natu­
rală.a omului este întinsă la ființa
ideală, acest semn lipsește și numai
voința supremă îl poate înlocui;
creind subiecte artificiale de dr.:
pentru ca indivizii să alcătuiască o
pers. jur. trebuie să întrunească a-
numite condițiuni. Aceste persoane
sunt ființe ideale, fictive, creiate de
lege. Capacitatea juridică le este
dată de acesta. Laurent spune:
„Toată lumea este de acord că pers,
civile sunt ființe fictive, întrucât
numai legiuitorul are dr. de-a crea
aceste persoane“, la vocea legiuito­
rului ese o ființă din neant și figu­
rează pe un picior de egalitate cu
ființele creiate de D-zeu. Aceasta
înseamnă că totul este fictiv. „Teo­
ria realității'" este susținută de
Gierfce, Beséler, Picard, etc. cari
pretind că departe de a fi vorba de
creațiuni fictive pers. jur. sunt rea­
lități sub raportul dreptului, ceeace
constitue realitatea juridică este
voința autonomă a pers. jur. deose­
bită de aceea a fiecărui asociat.
Pers. jur. sunt înzestrate nu numai
cu o voință a lor proprie, dar și
cu un organ care exteriorizează
această voință. Cum din combina-
țiunea corpurilor chimice rezultă
■un corp compus, cu individualita­
tea și realitatea proprie, distinctă
de-a componenților, așa și grupa­
rea indivizilor și contopirea voin­
ței lor naște o ființă nouă; legea
nu face decât să înregistreze acea­
stă naștere, Saleilles adaugă: „In
toate epocile teoria realității a fost
admisă de conștiința maselor de
juriști, de doctori, capacitatea și
personalitatea grupelor colective
s’a impus ca un fapt pe care tre­
buie să-1 constatăm, iar nu la o
născocire rafinată și subtilă de ori­
gine artificială sau legală. Teoria
„monista" neagă existența unei per­
— 620
sonalități fictive sau reale; nu ad­
mite în afară de indivizi existeîiță
nici unei persoane, ci socotește că
pers, juridică este numai o moda­
litate de-a exprima ideia de asocia-
țiune. Personalitatea juridică este
doar o etichetă sub care se ascunde
proprietatea colectivă; este expre-
siunea ce servă a desemna grupa­
rea indivizilor interesați; pers, mo­
rală este considerată ca o dogmă,
o religiune ce și-a trăit timpul și
în care ei nu cred. Aceste teorii
sunt îmbrățișate de: Bekker, Pla­
niol, Duguit, Jézé, etc. Legiuitorul
român a admis sistemul concesiu-
nei legale, în care pers. j;ur. este
emanațiunea legii; care-i determi
nă marginile în cari această pers
se va ex. și tot ea i-o ridică. Pers
juridică nu există decât atât cât
există o lege și numai în marginile
acestei legi. Teoria ficțiunei fiind
adoptată de legiuitorul român sis­
temul concesunei legeale, a trecut
în dr. nostru pozitiv, (v. Anibal Teo-
dorescu. Dr. Adm.).
Teorii, se numesc anumite cer­
cetări sau convingeri personale din
domeniul dreptului amintite prin
tratate sau nublicațiuni de drept.
T. aparține doctrinarilor; sunt a-
numite principii exteriorizate spre
a fi împărtășite și de alții și a
servi ca runct de plecare unor noui
cercetări sau aplicațiuni. T. servesc
la lămurirea controverselor juridi­
ce; pt. orientare legiuitorului, înles-
nindu-i statornicirea unei situațiuni
le^a'e din punct de vedere al drep­
tului.
Teregova, corn, rurală în jud.
Severin, reșed. plășii T. 3767_ Ioc.
Judecătorie, percepție, secție jand.
P. t. t. cfr. în loc. Prefectură, tri­
bunal I.uso.i 78 km.
Terenuri degradate, se numesc
acele: cari și-au pierdut puterea de
a susține vegetația, alunecări, ^sur­
pări, grohotișuri, nisipuri zburătoa­
re, ogașe, râpe, ravene, torente, etc.
T. d. sunt supuse ameliorării ori­
cui ar anarține d. p. d. v. al pro­
prietății. Pt. ameliorarea lor se vor
lua măsuri de: restricțiune tempo­
rare la folosință, efectuări de îm­
păduriri sau înerbări și efectuări
de lucrări tehnice pt. fixarea tere­
nurilor și corecțiunei torenților. Lu-
 Terenuri — Teritoriu
crările de ameliorare sunt conside­
rate, ca lucr. «urgente de utilitate pu­
blică. Determinarea perimetrului
d.e ameliorare se face pe teren de
o comisiune compusă din: primpre-
torul plășii ea președinte, un ingi­
ner silvic, agronomul regional, un
delegat, al serv, apelor si primarul
comunal. Comisiunea va fixa peri­
metrul cu semne vizibile, descrierea
terenului, schițe, etc. care constitue
planul de ameliorare, supus apro­
bării Minist. agriculturii după ca­
re se va face împădurirea de stat.
Fondul pt. ameliorare îl va pune la
dispoziție Minist. de domenii. (Leg.
pubi. Mon. Of. 141/1930).
Terenuri rezerve de Stat, sunt
terenuri expropriate cari la împro­
prietărirea țăranilor au rămas în
proprietatea statului; ele se vor a-
renda pe termen până la 25 ani, ab­
solvenților școlilor de agricultu­
ră, cooperativelor’ și specialiștilor,
afară de funcționari de stat. Ei
sunt obligați a-1 cultiva cu pomi,
pueții, semințe, animale de prăsilă,
albine, creșterea viermilor de mă­
tase. Arăndașii vor fi obligați a
avea unelte stabilite de Minist. agr.
T. r. st. servesc de pildă și îndru­
mare micilor producători spre o
cultură mai rațională. (Reg; pt.
arend. r. st. M. O. 46/1925).
Teritoriu, este acea parte de pă­
mânt cuprinsă între frontierele u-
nui stat la care se mai adaugă ma­
rea teritorială (v. c.) precum și tot
spațiul atmosferic. T. se mai înțe­
lege și a subdiviziunilor ad-tive ale
Statului ca: județe, plăși. comune
sau alte grupări sociale. T. statu­
lui, comunelor și județelor este sta­
bilit prin legi; acestea poartă nu­
mirea de grupări politice pe când
aite grupări sunt cunoscute ca gru­
pări sociale, iar teritoriul lor are
importanța numai în ce privește li­
mitele până unde își exercită anu­
me atribuțiuni și le privesc numai
pe acestea. T. este al treilea ele­
ment esențial pt. existenta statului.
Un stat nici nu se poate imagina
fără un teritoriu determinat. T.
are importanța prin întinderea, va­
rietatea și bogăția solului. Un teri­
toriu cu sol și subsol bog’at și în­
tindere mare contribue-la, îmbogă­
țirea internă a statului și indepen­
621
denții sale economice. T. este im­
portant din punct de vedere stra­
tegic când prezintă limite naturale
puternice pt. siguranța statului.
Constituția română prin art. 1—4
proclamă indivizibilitatea și inalie­
nabilitatea teritoriului. Hotarele
României nu pot fi rectificate de­
cât în virtutea unei legi. Teritoriul
României nu se poate coloniza cu
populație de gintă streină, adică
cu neamuri de altă rasă decât cu
cea latină. T. Rom. din punct de ve­
dere ad-tiv se împarte în județe,
județele în comune; numărul, întin­
derea și subdiviziunile lor terito­
riale se vor stabili după formele
prevăzute în legile de organizare
ad-tivă. Județele se divid în plăși,
iar comunele în sectoare. Modif. T.
unei comune sau crearea unei co­
mune noui, se face prin votul con­
siliilor comunale respective, apro­
bate de consiliul județean; pt. co­
mune urb. municipii și^județe prin
votul consiliilor respective, aproba­
te de consiliul județean; pt. com.
urb. municipii și județe prin votul
consiliilor respective, aprobate de
Minist. de interne. In caz când <■ '
munele sau jud. nu cad de acord
va decide consiliul de miniștrii la
propunerea Minist. in’erne. tart. L.
adm. mod. M. O. 65/1934). Principa­
tele Rom. prin situația lor au fost
obiectul poftelor continu. Prin pa­
cea delà Passarovici (1718) Austria
a anexat Banatul Olteniei, restituit
în 1739 1 rin tratatul delà Belgrad.
La 1775 a răpit Bucovina datorită
slăbiciunei Porții pe care a căutat
să o înstrăineze. La 1812 prin tra­
tatul delà București, Rusia a răpit
Basarabia punând Prutul ca hotar;
la 1819 ni s’au restituit porturile
dunărene: Turnu, Giurgiu și Brăila
de către turci, iar la 185b, după
răsb. Crimeii s’au restituit de ruși
județele: Cahul, Ismail și Bolgrad
pe care Rusia ni le-a luat iar la
1878 prin tratatul delà Berlin. La
1859 cele două Principate Rom. s’au
unit într’un singur stat. La 1913
prin pacea delà București s‘a ală­
turat Dohrogea nouă. In 1918, în
urma Actelor de unire (v. c.) vo­
tate de adunările naționale din: A1-
ba-lulia, Chișinău și Cernăuți, a
readus la ferit. României, Basara-
 Teritoriu — Tifus
bia, Bucovina și Ardealul. Prima
lege care a instituit un regim aa-
tiv unitar a fost Legea unif. ad-tive
din 1925. T. Rom. are o supraf. de
295.049 kmp.
Teritoriu ad-tiv, conform legi
din 15 Iulie 1931 teritoriul Româ­
niei este grupat în următoarele u-
nități ad-tive: 71 județe, 20 muni­
cipii, 51 comune urbane reședințe
de județ, 100 comune urb. nereșe-
dințe, 85 suburbane, 7946 comune
rurale, în care sunt grupate 16.046
sate, grupate în 407 plăși.
Termen, este timpul fixat Pt.
îndeplinirea unui act de procedură;
se înțelege pe zile libere, ncsocotin-
du-se ziua când începe, nici ziua
când se sfârșește T. cele sfârșite în-
tr’o zi de sărbătoare, se vor pre­
lungi până la sfârșitul celei dintâi
zile de lucru. T. pt. înmânarea unei
citațiuni (v. c.) este: 5 zile în loc
și 10 zile în altă localitate din țară.
„T. fix" acela care se sfârșește în
ziua, luna sau săptămâna cores­
punzând zilei, săpt. lunei anului
când a început să curgă. In calcu­
larea termenelor nu se va lua în
considerare ziua întâmplării care
determină . curgerea termenului
afară dacă legea nu dispune altfel.
Testament, Dr. civ.) este.un act
solemn revocabil, prin care o per­
soană (testatorul) hotărăște ce se va
întâmpla cu o parte sau întreaga
sa avere după moartea lui. „T. olo­
graf" scris pe dea’ntregul, datat și
iscălit de testator. „T.autentic" le­
galizat de judecător și citit în au­
zul testatorului. „T. mistic“ poate
fi scris de altă persoană, iscălit de
testator; este închis, sigilat și în­
credințat judecătorului, care în­
cheie pe plicul T. proces verbal și-l
păstrează în casa tribunalului. T.
cu data ultimă anulează pe cele­
lalte, dacă există. In Ardeal se face
•de notari (v. c.) în scris și certifi­
cat de notari. Trebuie să cuprindă
dorința părților și dispozițiunile tes­
tatorului cu privirea la averea ce
lasă. Va cuprinde: .data, numele,
pronumele, domiciliul și profesiu­
nea testatorului și celor în favoa­
rea cărora s’a făcut; se va arăta
că a fost făcut în momente lucide
pt. testator și că n’a fost silit de I
622 —
nimeni. Cuprinsul lui se poate mo­
difica printr’un „codicil" (v. c.) cu­
prinzând dispozițiuni ulterioare
scrise în josul testamentului. In Ar­
deal se poate face și verbal în fața
a 4 martori a căror declarație este
cuprinsă în proces verbal, este va­
labil dacă s'a consemnat în proces
verbal în 3 luni delà moartea tes­
tatorului. După codul austriac, cei
puși sub curatelă sau tutorat nu-și
pot face T. decât pt. jumătate din
averea lor; după codul civil ma­
ghiar aceștia își pot face pt. întrea­
ga avere. Orice testament care este
scris și subscris de testator, trebuie
făcut în prezența a 2 martori; pt.
cei ce nu știu scrie este necesară
prezența a 4 martori.
Tezaur de Stat, se numește re­
zerva de monedă metalică pe care
statele o păstrează pt. acoperirea
chelt. pt. cazuri de război în lipsa
altor resurse de venituri. In trecut
exista obiceiul ca statele să facă a-
semenea rezerve și a le utiliza în
momente de mare nevoe pt. stat. In
zilele noastre T. publice nu mai au
însemnătatea din trecut.“din cauza
altor posibilități financiare în ca­
zuri extraord. pt. stat, cum este:
creditul, apelul la băncile de emi­
siune, bonuri de tezaur, etc.
The right man in the right pla­
ce, fiecare om are locul lui, sau
omul cel mai potrivit la locul cel
mai potrivit. Este principiul selec­
ționării valorilor umane după apti­
tudinile corespunzătoare cerințelor
societății. A fost formulat de Layard
în camera comunelor din Anglia la
15 Ianuarie 1855.
Tifus exantematie, (Sanit.) este
o boală epidemică care se desvoltă
mai ales unde sunt îngrămădiri de
oameni; la cei ce trăesc în sărăcie,
murdărie, lipsiți de hrană, cei su­
puși la oboseli, cari trăesc în aer
stricat. T. are 3 perioade: 1} bolna­
vul are fiori, dureri de cap, tremu­
rători, amețeli, căldură mare, in­
somnie, toropeală mare; 2) se ivesc
niște pete roșietice la început cari
devin apoi închise, aiureli, consti-
pație; 3) abaterea și toropeala se
agravează până ce bolnavul moare.
Tratamentul este higienic și dietic.
Se va chema medicul imediat. Bol­
 Țigani — Timbrarea
navul va fi izolat, (v. si Febră tifoi­
dă. Epidemii).
Țigani nomazi, când în decur­
sul unei patrulări jandarmii (v. c.)
întâlnesc o caravană de Ț. n. so­
mează pe toți să se dea jos, să des-
hame cai, și să-i așeze înaintea că­
ruței. Va fi chemat șeful (bulibașa)
și i se vor cere toate actele săla­
șului, cari voi’ fi reținute la post
până în ziua care părăsește comu­
na; se vor chema bărbații câte u-
nul și se va convinge că n’au ar­
me. Armele și sculele de tot felul se
vor cnfisca. -Sălașul va fi perchizi-
ționat într’un loc închis în comu­
ne; osiile și roțile și materiile de tot
felul se vor examina dacă nu con­
țin metale sau bijuterii.
Tighlna, comună urbană reșed.
jud. Tighina. 31.698 loc. pe malul
Nistrului. -4776 clădiri. 7091 gospo­
dării, 873 întrepr. ind. si comerc.
Autorități județene, liceu. Un mare
pod peste Nistru lega orașul de Ru­
sia, distrus în timpul răsboiului.
București la 566 km.
Tighina, județ în Basarabia. Ca­
pitala Tighina. Suprafața 6333 kmp.
cu 307.629 loc. din cari 263.572 loc.
pop. rurală; cu o densit. 48.6 loc.
pe kmp. Reședința plășilor: Tighi­
na, Căușani, Ceadârlunga, Cimiș-
lia, Taraclia. Notariate 82, coni. rur.
110, sate 144. Comune urbane: Ti­
ghina, Comrat. Percepții: Tighina,
Comrat, Bulboaca, Căușani, Cimiș-
lia. Românești. Autorități jud. în
Tighina. Școală sup. Comrat, Ti­
ghina. Aparține Curții de apel Chi­
șinău. Insp. gen. adm. Insp. pol. și
sig. Insp. reg. zoot. Insp. sanitar.
Insp. muncii, toate în Chișinău. Di­
recțiunea poștală Chișinău. Dir. fin.
Iași. Episcopia, Mitropoliei Chiși­
nău. Populația repr. pe naționali­
tăți: români 186.972, germani 7311,
evrei 17.338, ruși 33.483, bulgari
19.876, ucraineni 13.021, găgăuți
27.726. Repr. de confesiuni: ort. rom.
280.928, catolici 1095, protest 6216,
mozaici 17.338, dif. 2052. Alege 5 de­
putati. 2 senatori, 36 cons. jud. Pre­
fect Alex. Văleanu. Director Prefec­
tură Gh. Radovean. Secretar gen. V.
Hurezeanu. Șefi de serv. Leonid
Golinschii, Grecu Moisei. Primpre-
tori: Tihon Modval, Gh. Gal, Mi­
hail Credunescu. Funcționari jud.
— 623 —
44. Cifra totală a bugetului,pe 1933:
venituri 28.293.280 lei, cheltueli
25.836.655 lei. Bănci: Națională, Ro­
mânească, Basarabia, Fed. Băncilor
populare, Agricolă, în Tighina. In­
dustrii: îabr. de bere, ulei, țigle Ti­
ghina, Comrat. Produse renumite:
vinuri, grâu, fructe. Lungimea șo­
selelor naț. 290 km. jud. 384 km. cfr.
265 km. N-rul gospodăriiloi' 62.542,
clădiri 59.229, întrepr. ind. și com.
3327. Stema: Scut roșu, un leu de
aur, șezând spre dreapta, privind
în față și ținând laba anterioară
dreaptă ridicată în sus.
Tileagd, com. rurală în jud. Bi­
hor. reșed. plășii T. 3404 loc. jud.
Oradea, secție jand. percepție, P. t.
t. cfr. la 2% km. în loc. Prefectură,
tribunal Oradea 21 km.
Timbrarea actelor, este regi, de
Leg. timbrului M. O. 91/1927, cu nu­
meroasele modificări, la: 25 Aprilie
1928, 1 Ian. și 25 Dec. 1929, 3 Aug.
1931, 1 Ian. 18 Mart. 1 Apr. 10 Oct.
1932, Iun. 1933 și 1 Apr. 1934. Ta­
xele și impozitele cele mai frecven­
te, în ordinea alfabetică a chestiu­
nilor, la dala de 10 Sept. 1934, au
fost următoarele: Acte de identitate
timbru fix 7 lei Acțiunile societă­
ților anonime sau în comandită, la
valoarea nominală 1.4%; în cazuri
de fuziuni, pt. acțiunile vechi 0.7%.
Adeverințele de predare sau plată,
chitanțele, delà oricine ar emana:
a) până la 100 lei valoare, scutite;
b) delà 100—10.000 lei valoare tim­
bru fix 3 lei. Acțiuni în just, fără
caracter patrimonial prin cari nu
se cer sume de bani: la judecătorii
60 lei, tribunal 200 lei. Curți 300 lei;
delà 10.000—50.000 lei valoare tim­
bru fix 7 lei; dela 50.000—100.000 lei
valoare timbru fix 14 lei și delà
100.000 lei în sus prima 100.000 lei
14 lei și fiecare 100.000 lei în plus,
nefracționată, câte 2 lei. Anexele
imprimate sau manuscrise, indife­
rent de numărul filelor, dacă nu
sunt acte supuse altor.taxg de tim­
bru sau impozite, timbru fix 2 lei.
Anticrezele (contractele prin cari
debitorul lasă creditorului venitu­
rile unui imobil): actul până la 5000
lei valoare timbrul fix 14 lei; actul
peste 5000 lei val. timbru fix 27 lei;
impozitul proporțional, ce se perce­
pe exclusiv prin viză, la valoare
 Timbrarea
1.60%. Apelurile: în contra consta­
tărilor, .încheierilor si deciziunilor
date de autoritățile administrative,
timbru fix 27 lei; în contra deci­
ziunilor comisiunilor de impunere
fiscale, scutite; în materie de tutelă
și curatela scutite; făcute la Curtea
de Conturi în puterea diferitelor
legi 27 lei. Aporturile aduse în so­
cietăți, fie la înființarea lor, fie ul­
terior la fuzionarea a două sau mai
multe societăți: actul până la 5000
lei val. timbru fix li lei; peste 5000
lei, 27 lei; impozitul proporțional,
care se percepe exclusiv prin viză:
aportul în numerar, obiecte corpo­
rale sau drepturi corporale: în so­
cietățile pe acțiuni, la valoare 1.4%,
în alte societăți, la val. 2.7%; apor­
tul în imobile sau drepturi reale,
concesiuni miniere sau contracte de
exploatări de păduri: în societățile
pe acțiuni, la val. 6.60%; în caz de
fuzionare, aporturile impozabile ca­
re constitue vechiul capital al socie­
tăților fuzionate se impun cu 0.60%;
în alte societăți, la valoare 8%. Bi­
letele: localnicilor pt. trecerea fron­
tierei, timbru fix 7 ei; străinilor pt.
libera petrecere în țară: lucrători
și persoane de serviciu imigranți,
264 lei; funcționarii din industrie,
pomerț și agricultură imigranți, 660
lei; profesioniștii pe cont propriu
imigranți, 1360 lei; neimigranți 660
lei. Taxele acestea se percep atât
la eliberarea biletelor cât si la fie­
care prelungire, indiferent de du­
rata ei. Biletele de vite: pt. vite
mici, de cap 2 lei; pt. vite mari, de
cap 5 lei. Brevetele: pt. exercitarea
unui comerț sau industrii, timbru
fix 660 lei; pt. exercitarea unei me­
serii, 27 lei; pt. desfacerea de bău­
turi spirtoase, 660 lei. Cambiile ne­
gociate în țară: când scadența e
mai mică de 6 luni după val. 0.4%;
peste 6 luni, 0.7%. Cambiile cari
conțin mențiunea că valoarea e în
marfă, vor beneficia de o reducere
de impozit de 50% asupra acestor
taxe. Certificatele sau testimoniile
liberate de autoritățile nublice. de
notarii publici, sau de particulari,
12 lei. Cesiunile sau răscumpărări­
le: de creanțe sau drepturi incor­
porale după val. 0.60%; de contracte
arendări, închirieri, subarendări și
subînchirieri dură val. 1.20%; cesiu­
nile sau vânzările de drepturi suc­
624 —
cesorale: actul de cesiuni până la
5oOO lei valoare, timbru fix 14 lei;
actul de cesiuni peste 5000 lei val.
27 lei; impozitul proporțional plă-
tibil exclusiv prin viză, după val.
0.60%. Chitanțele și adeverințele de
predare sau de plată, delà oricine
ar emana: până la 100 lei valoare,
scutite; delà 100—10.000 lei valoare,
timbru fix 3 lei; delà 10.000—50.000
lei val. timbru fix 7 lei; delà 50.000—
100.000 lei val. timbru fix 14 lei;
delà 100.000 lei în sus, după prima
100.000 lei 14 lei și după fiecare
100.000 lei în sus nefracționată câte
2 lei; cele cuprinse în textul unui
contract supus impozitului propor­
țional sau progresiv, scutite; ale
ale funcționarilor și pensionarilor
publici, confirmând primirea sala­
riilor, pensiilor și îndemnziațiilor
de orice fel, scutite. Contractele:
prin cari se dă în întreprindere per­
ceperea unui venit comunal, jude­
țean sau al statului, după valoare,
1.20%; aleatorii (de noroc) precum
și loteriile autorizate prin legi, cu
excepția celor de binefaceri, după
valoarea totală a lozurilor sau bi­
letelor emise, 2.70%. Convențiile din­
tre soți privitoare la comunitățile
de bunuri formate în epoca căsă­
toriei: după actul de convenție până
la 5000 lei val. 27 lei; după actul de
convenție peste 5000 lei val. 27 lei;
impozitul proporțional plătibil ex­
clusiv prin viză, după val. 1.40%.
Copiile sau extractele: de pe actele
stării civile, timbru fix 7 lei; libe­
rate de autorități de pe orice acte,
registre, condici, matricole, cărți
funduare și foi cadastrale, timbru
fix 7 lei; actele autentice sau lega­
lizate, ce se rețin la dosar și cele,
înmânate părților, precum și cele
lăsate autorităților fiscale la nlata
taxelor de timbru și impozitelor
proporționale, fix 7 iei. Declarațiu-
nile: de vărsări de bani la casele
publice, constituind petițiuni adre­
sate autorităților, 11 lei; de impu­
nere, scutite. Donațiunile între vii:
actul de donatiune până la 5000 lei
val. 14 lei; actul de donatiune peste
5000 1. val. 27 Iei; impozitul propor­
țional 1%. Echivalentul sau irnpoj
zitul asupra bunurilor de mână
moartă ale persoanelor juridice;
asupra bunurilor mobiliare de ori­
ce fel, după valoaea netă, 0.20.?;
_______________ Timbrarea
asupra bunurilor imobiliare prin tre autoritățile publice, și de către
natura lor. după val. brută, 0.40%; particulari, când se fac pe act se­
asupra bunurilor imobiliare ale so­ parat, fix, 6 lei. Înzestrările și do-
cietăților pe acțiuni și cooperative, națiunile cu titlu de dotă (zestre):
după val. brută, 0.20%. Electorale: actul de dotă până la 5000 1. val.
toate cererile și actele de procedură fix, 14 lei; peste 5000 val. 27 lei; im­
în materie electorală scutite. Ex­ pozitul proporțional, jumătate im­
pertizele sau actele de evaluare pozitul din tariful pentru succesi­
la orice fel de instanță, sau între uni. Ipotecile: actul de ipotecă până
particulari, a averilor mobiliare: la 5060 lei valoare, 15 lei; actul de
până la 5000 lei val, globală fix, ipotecă peste 5000 lei valoare, 27 lei;
14 lei; peste 5000 lei, 53 lei. Explo­ impozitul proporțional plătibil ex­
rare: cererile pt. permisul de ex­ clusiv prin viză, după valoare,
ploatare prevăzut de legea minelor, 1,60%. Legalizările, cum sunt: lega­
timbru fix, 264 lei. Exploatare de lizarea semnăturilor, darea de dată
mine, cariere, de păduri, de tere­ certă actelor, certificările sau ates­
nuri pt. fabricarea cărămizilor: du­ tările pentru conformitate de că­
pă actul (contractul) de exploatare tre autoritățile publice și notarii
până la 5000 lei val. fix 14 lei; peste publici, precum și' traducerile de
5000 lei val. fix 27 lei; impozitul orice fel și certificarea de către ad-
proporțional plătibil exclusiv prin vocați a semnăturilor ne procuri,
viză, după va. 8%. Extrasele 7 lei. fix 12 lei. Naturalizările. Cererile
Facturile de vânzări de mărfuri ale de naturalizare fix, 660 lei. Notele
comercianților și industriașilor du­ (borderourile) de cheltueli, precum
pă val. facturată, 0.20%. Pentru și situațiunile inginerilor, arhitec-
facturi se întrebeuințează timbrele ților și întreprinderilor de lucrări:
speciale stând din două părți apli­ până la 100 lei scutit; delà 101—1000
cabilă, una pe cotorul facturii și lei valoare fix, 2 lei; delà 1001-
alta pe factura elibeartă. In caz de 10.000 lei valoare fix, 3 lei; delà
vânzări cu amănuntul către parti­ 10.000 lei valoare în sus fix, 7 lei;
culari, scutite. Foile de expediție Numele patronimic. Cererile d;e
cari însoțesc obiectele transportate schimbarea numelui fix. 660 lei.
prin poștă, fix 3 lei. Furniturile fă­ Pașapoartele: pe termen de 3 luni,
cute prin licitație publică sau co­ 500 lei; pe termen de 6 luni, 750
mande scrise ori verbale: pt. auto­ lei; pe termen de 12 luni, 1000 lei;
ritățile publice, după val. . 1.40%; (maiorat în 1933), pentru emigra­
pt. particulari (numai în cazul când re, 500 lei; pt. studii, se taxează cui
sunt constatate prin acte scrise): % din taxele de mai sus. Pentru
după actul scris până la 5000 lei pașapoarte încă se întrebuințează
val. fix 14 lei; după actul scris timbre anume 'confecționate. Per­
peste 5000 lei val. fix 27 lei; impozi­ misele: de întabulare, date de debi­
tul proporțional după valoare fix tor creditorului cu privire la orice
1.40%. împrumuturile chirografare creanțe civile sau comerciale: actul
spe credit personal garantat numai până la 5000 lei valoare fix, 14 lei;
prin semnătură): pe termen până actul peste 5000 lei valoare fix, 27
la un an, după sumă, 0.70%; ne lei; impozitul proporțional plătibil
termen mai lung de un an sau fă­ exclusiv prin viză după sumă (va­
ră termen, după sumă, 1,40%. în­ loare), 1%; de vânătoare și poseda­
chirierile și arendările, fie scrise re de arme fix, 132 lei; de pescuit,
fie verbale: pe termen până la o fix, 27 lei; pentru construcțiuni: de
lună, fără prelungire scutite; pe clădiri de zid în comunele urbane,
termen delà o lună în sus până la 132 lei;1 de magazii de scânduri,
30 ani, după suma chiriei cumu­ împrejmuiri de lemn, instalații de
late, 1,40%; pe termen mai lung de apă, canale, electricitate, gaz, gri­
30 ani, sau fără termen, se vor im­ laje și pentru reparațiuni ordinare
pune ca vânzări, la valoarea venală în comunele urbane, 14 lei; de libe­
a imobilului, 6,60%. Intabulările. ră circulație: pentru automobile,
Cererile de întabularea drepturilor camio'ane-automobile, 264 lei: pen­
imobiliare în cărțile funduare, fix, I tru trăsuri și camioane, 132 lei.
66 lei. Inventariile întocmite de că­ Petițiunile : de orice fel către auto-

625
 Timbre — Timiș
ritățile publice sau cu caracter pu­
blic, 8 lei;către rege, scutite. Pune­
rile în posesie. Cererile moștenitori­
lor și legatarilor, precum și actele
de predarea legatelor: până la va­
loare de 5000 lei, 14 lei; delà 5000—■
50.000 lei valoare, 27 lei; delà
50.000—200.000 lei valoare, 66 lei;
delà 200.000 lei valoare în sus, 132
lei. Radierile. Cererile de radierea
inscripțiunilor și drepturilor reale
imobiliare în genere fix, 66 lei;
creanțelor ipotecare vechi, până la
200 lei, 11 lei. Recursurile; în ma­
terie de pensii scutite; în mate­
rie de contencios administrativ, 132
lei; în materie de contravențiuni
fiscale: La tribunal 50 lei; La Curți
100 lei.
Timbre de aviație, s au înfiin­
țat prin Legea din 8 Aprilie 1931,
constau din timbre mobile a: 0,50
lei ce se apică pe cărțile poștale și
imprimate afară de publicațiuni;
1 leu pe scrisori, cărți poștale ilus-
toate cererile către autorități; 2 lei
toate cererile către autoirități; 2 ei
telegramele, mesageriile, bilete de
spectacole, și toate acele acte publi­
ce și comerciale supuse timbrului
mobil.
Timbru, este un impozit care se
percepe sub formă de acte, hârtii
sau semne puse pe actele juridice;
este fix sau proporțional; ca semn
poate fi încrustat sau mobil și im­
pozit pe acte și fapte juridice, re­
glementat prin legea din 29 Aprilie
1927, cu o serie de modificări și
sporirea timbr. si impozitului 1
Ian. 1929, cu 20% și 21 Iul 19229
cu 10%. Prin art. 4—13 prevede o
întreagă serie de taxe de timbru;
cetitorul le va găsi la fiecare arti­
col al acestei lucrări, (v. Timbra­
rea actelor). Sunt -supuse la taxe
de timbru și impozit proporțional
(v. c.) toate actele și faptele juridi­
ce prevăzute de lege afară de cele
scutite prin art. 22. (v. acest arti­
col). Taxa de T. se percepe prin a-
plicarea de timbre mobile sau prin
viză. Primul cuvânt al actului se
va scrie re T. mobil, sau se va anu­
la de aut. publică. Taxele de T.
nu se restitue. Contravențiunil» ’a
legea T. .se constată de inspectori
financiari, ad-tori, controlori fis­
cali, și orice funcționari publici
— 626
însărcinați de Minist. de finanțe.
Funcționarul public de orice fel,
care va da curs unui act netimbrat
sau insuficient timbrat, sau pt. ca­
re nu s’a perceput impozitul pro­
porțional sau prin viză, se va pe­
depsi cu 500 lei dacă val. T. nu în­
trece de 500 Lei; delà această su­
mă amenda va fi îndoitul timbru­
lui cuvenit. La aceiași pedeapsă
sunt supuși comercianții cari vor
facturi timbrate. Se va pedepsi cu
vinde, sau cei ce vor cumpăra fără
amendă 500—2000 Lei sau închisoa­
re delà 15 zile la 6 luni. Cel ce se
va servi de T. întrebuințate sau le
va fi vândut sau se vor sustrage
de pe actele timbrate, cu închisoa­
re delà 3—5 ani, cei ce vor contra
face, falșifica timbrele statului,
ori vor Introduce în țară T. con­
trafăcute. Minist de finapțe acor­
dă o remiză de 3% debitanților în
com urbane și 10% în corn rurale.
Pt. rezolvirea dificultăților de apli­
care a legii funcționează Q_comisiu-
ne pe lângă ministerul de finanțe
compusă din delegații: minist. de
finanțe, justiție, sănătate, curții de
casație, camere de comerț, aerico-
le, băncii naționale și baroului de
Ilfov, care își dă avizul asupra
chestiunilor ce li se supun.
Timiș, județ din Banat, mărgi­
nit la V. cu Ungaria, la N. cu jud.
Arad, Ia E. cu jud. Caraș și Seve­
rin, iar la S. V. cu Jugoslavia. Ca­
pitala Timișoara. Suprafața 7600
kmp. cu 500.416 loc. din cari
402.481 pop. rurală cu dens. 65.8 loc.
pe kmp. Reședința plășilor: Buziaș,
Centrala, Ciacova, Comloș, Deta,
Gătaia, Giulvăz, Jimbolia, Lipova,
Periam. Recaș, Sânicolaul Mare,
Vinta. Corn. urb. Lipova. Notaria­
te. 176, corn rurale 241. Percepții:
Timișoara, Beșenova Veche, Com-
loșul Mare, Periam, Lovrin, Bi-
led, Vinga, Satchinez, Sânicolau
Mare, Secusigiu, Lipova, Alios, Re­
ca.«, Belint, Buziaș. Chevereșul
Mare, Freidorf, Becicherecul Mic,
Ciacova, Banloc, Peciul Nou, Df'
ta, Gătaia, Jimbolia. Judecătorii:
Timișoara, Biled, Buziaș, Ciacova,
Deta, Jimbolia, Linova, Recaș, Sâ­
nicolaul Mare, Vinga. Tribunal,
Cerc Recr. Arm. financ. Leg. jand.
Cameră Comerț, Agricolă. Munca.
 Timișoara — Topografie
.Licee: de fete, băeți. Școli sup.:
politechnică și normală. Aparț'.ne
Circ. Curfii de Apel, Insp. gen. adm.
Insp. pol. și sigur. Insp. școlar,
Insp. reg. zoot. Insp. sanitar, Di­
recțiunea poștală în Timișoara.
Episcopia (Mitropolia) Arad. Popu­
lația repr. pe naț.: români 192.131,
.unguri 71.326, germani 180.046, ev­
rei 11.125, sârbi 29.285, bulgari
10.261, diverși 9.234. Alege 10 depu­
tati, 4 senatori, 42 cons. jud. Pre­
fect Coriolan Bâran. Director pref.
luliu Ionescu, secretar gen. Emil
Tieran, șefi de serv. Iosif Penția,
Aurel Bobei, Cornel Teicu, Traian
Ungur, P. Manciù, R. Rudneanu.
Primpretori: I. Dineu. I. Stupariu,
P. Vichentie, S. Corcheș, P. Crăciu-
nescu, P. Baba, Dr. Gh. Stoi, Al.
Ciugudeanu, 'Ir. Suciu, D. Menciu,
Ernest Weisz, I. Deac, P. Manta,
Cifra totală a bugetului: Venituri
111.593.999. Cheltuieli: 80.847.279 în
1933. Gospodărij 135.566, clădiri
108.665, întrepr. industr. și corn.
11.808. Stema jud. Scut tăiat, câm­
pul superior despicat, prezintă în
cartier de argint, stema Huniadeș-
lilor; corbul stând pe o creangă de
stejar și ținând în cioc un inel de
aur; în cartierul II tăiat, jumătatea
de sus, cu fondul negru un leu de
nur ieșind spre dreapta și ținând în
laba anterioară dreaptă o sabie de
argint, jumătatea de jos. cu fondul
roșu trei fascio de aur. Câmpul in­
ferior al scutului, albastru, înfăți­
șează cetatea Timișoarei pe o te­
rasă verde.
Timișoara, municipiu, reședin­
ța jud. Timiș-Torontal; 91.866 loc.
7.966 clădiri, 25.222 gospodării;
32.40 întreprinderi ind. și comerc.
Mare centru industrial și comer­
cial în Banat. Inspectorat ad-tiv,
polițienesc, Curte de apel, autori­
tăți județene. In 1900 avea 53..033
Ioc. din cari rom. 6014.
Timp, se numește perioada în
care urmează a se îndeplini o ac­
țiune. Timpul se socotește: minu­
tul, ora, ziua, săptămâna, luna și
anul. La calcularea T. se socotește
ziua de 24 ore, săptămâna de 7 zile,
luna 30 zile și anul 365 de zile. (v.
Termen).
Tinca, com. rur. în jud. Bihor,
reșed. plășii T. 3849 loc. judecătorie,
627
percepție, secție de jand. P. t. t. cfr
în loc. Prefectură, tribunal Oradea
la 40 km.
Tipar, corn, rurală în jud. Arad,
2443 loc. pretură, judecătorie, cfr.
Chișineu Criș 16 km. P. t. t. Șintea
Mare. Arad 64 km.
Tirania, era epoca în care su­
veranul satului era un tiran, un
uzurpator de putere în potriva legi­
lor și moravurilor în scop egoist
și în paguba asociațiunei politice.
Tiranul făcea toate actele în nume­
le lui; el nu se temea de responsa­
bilități. De obiceiu tiranul era un
om din partidul popular; el se de­
clara hotărât împotriva celor bo-
gați; avea o singură regulă de câr­
muire: să izbească aristocrația și
să se sprijine pe popor. Grecia a
oferit guvernăm: nte tiranice.
Tirez le rideau, ia farce est
jouée! Lăsați cortina, farsa e ju­
cată! Ultimele cuvinte ale lui Ra­
belais, înainte de execuție.
Titu, corn. rur. în jud. Dâmbo-
vița, reșed. plășii T. form, din sa­
tele: Fusca, Hagionica, Plopu. 2208
loc. judecătorie, secție jand. poștă,
cfr. la 2 km. Prefectură, tribunal
Târgoviște la 36 km.
Tontinele, (Finanțe) se numesc
împrumuturi cu dată de rambur­
sare indirectă. Operațiunea este
că mai mulți capitaliști acordă sta­
tului un anumit împrumut; Statul
se obligă să plătească fiecăruia o
anuitate, care, să cuprindă dobân­
da și amortizarea. Capitaliștii au
aproximativ aceiași vârstă și sub­
scriu aceleași sume; acei cari su-
: ravie'uesc împart între ei dobân­
zile și amortizările. Pt. prima dată
T. au fost practicate în Franta la
1653 de către un bancher italian,
Laurent Tonti de unde-și trage nu­
mele.
Toplița, com. rurală în jud.
Mureș, reșed. plășii T. 8.318 loc.
judecătorie, secție jand. percepție,
P. t. t. cfr. în loc. Prefectură, tribu­
nal Tg. Mureș la 97 km...
Topografie, este știința care are
de scop să reprezinte suprafața pă­
mântului, și să redea imaginea a-
cestuia, prin planuri, hărți sau re­
lief.
 Toute — Trădare
Toute nation a le guvernement
qu elle merite, Fiecare popor are
guvernul pe care-1 merită. Joseph
de Maistre (1753—1821).
Trafic de influentă, (cod pen.)
este intervenția pe lângă un func­
ționar public spre a obține avan-
tagii nelegale și primirea unor su­
me în acest scop. Acel care, preva-
lându-se de trecerea sac influența
reală sau presupusă ce ar avea pe
lângă un funcționar public, sau o
persoană însărcinată cu un servi­
ciu public, în numele acestuia, cu
știrea sau fără știrea lui, într’un
chip direct sau indirect, cere sau
face să i se promită lui sau altuia
vreun dar, sau vreun profit care
nu i se cuvine ca remunerație, pen­
tru intervenția sa pe lângă acel
funcționar sau persoană însărci­
nată cu un serviciu public, ca să
facă sau să nu facă vreun act din
cele ce întră în atribuțiunile sale,
comite delictul de trafic de influen­
ță și se pedepsește cu închisoare co-
recțională delà 6 luni la 2 ani, a-
mendă delà 2.000—10.000 lei și in-
terdicțiunea corecțională delà 1—3
ani. Dacă culpabilul a cerut remu­
nerația sau promisiunea ei, pentru;
a cumpăra favoarea unui funcțio­
nar public, spu pentru a-1 remune­
ra, pedeapsa este închisoarea co­
recțională delà 1—3 api și amendă
delà 2000—10.000 lei si interdicția-
nea corecțională delà 1—3 ani. Lu­
crurile primite sau valoarea lor se
vor lua în profitul casei amenzi­
lor.
Trădare, (Dr. pen.). Cetățeanul
român care săvârșește vre-o faptă,
în scop de a supune teritoriul Sta­
tului sau o parte din el suveranită­
ții unui Stat străin, sau de a su­
prima ori știrbi independența Sta­
tului, comite crimă de trădare și
se pedepsește cu muncă silnică pe
viață. Cu aceeași pedeapsă se pe­
depsește și faptul săvârșit în scopul
de a distruge unitatea Statului.
Cetățeanul român care poartă ar­
me contra patriei sale, sau se în­
rolează în armata unui Stat aflat
în război cu Statul român, comite
crimă de trădare și se pedepsește
cu muncă silnică pe vi'ață. Cetă­
țeanul român care uneltește sau se
pune în înțelegere cu guvernele
- 628 —
străine sau cu agenții lor, ori cu
asociațiuni sau grupări străine, cu
caracter politic, spre a provoca răz­
boi contra Statului român, spre a
înlesni ori aduce ocupațiunea
străină, comite crimă de trăda­
re și se pedepsește cu muncă silni­
că pe viață. Dacă înțelegerea nu
și-a adus scopul, pedeapsa este
muncă silnică delà 5 la 10 ani și
degradare civică delà 3 la 5 ani.
Comite crimă de trădare și se pe­
depsește cu muncă silnică pe viață,
cetățeanul român, care în timp de
război: predă inamicului sau re­
prezentanților lui, orașe, porturi,
locuri întărite sau orice aFe pos­
turi de apărare; predă institutiuni
publice, bastimente, arsenaluri,
magazii, depozite de arme, muni­
ții sau alte obiecte de război fără
autorizația aut. române. Procură
inamicului soldați, oameni sau a-
nimale necesare acestuia, provi-
ziuni, arme, munițiuni, sau orice
materiale de război; îndeamnă pe
-.oldații armatei române să treacă
la inamic; servește inamicului de
informator sau călăuză, ori ascun­
de, sau ajută să ascundă pe spio­
nii lui; participă la comploturi, în
scopul de a constrânge pe coman­
dantul unei localități asediate de
a se preda, sau a capitula; comuni­
că inamicului planuri de opera­
țiuni militare, sau planurile locu­
rilor sau posturilor întărite, cu­
vântul de ordine, secretul unei ne-
gociațiuni sau orice alte științe,
care, în interesul operațiunilor mi­
litare și siguranței Statului, nu
trebuesc divulgate; provoacă revol­
te sau panică în trupele de apăra­
re ale tării, sau împiedecă legătura
unităților în fața inamicului; fa­
ce înrolări, în țară sau în străină­
tate, pentru c putere străină în
război cu Bomâi ia. Distruge, in­
cendiază sau nurc în stare de ne-
întrebuințar?. -jud orice mijloace,
material de război, sau alimente
ale armatei române sau vreun post
sau cale ferată, în dauna armatei
române și în favoarea inamicului
Orice alte fapte, în afară de cele
enumerate ma: sus. comise cu in-
tențiune de a da spriiin inamicu­
lui, sau a favoriza activitatea sa, se
pedepsește cu muncă silnică delà
5—10 ani și degradațiunea civica
 Traducători — Transferare
delà 3—5 ani. Pedepsele prevăzute
se aplică și când actul încriminat
este îndreptat contra unui aliat cu
care România luptă în comun. Co­
mite crimă de trădare prin infide­
litate și se pedepsește cu muncă
silnică delà 10—20 ani și degrada-
țiunea civică dela 5—10 ani; a) a-
cel funcționar public, agent sau
presupus al guvernului, care, cu
bună știință, transmite șau procu­
ră, în original sau în copie, ori
divulgă în totul sau în parte, unui
guvern străin, agenților săi sau
oricărei alte peițsoane, fără cali­
tatea de a lua cunoștință de ele:
planuri, schițe, desene, fotografii,
acte, scripte sau documente, ori
•documente diplomatice secrete, in-
formațiuni sau notițe secrete de
ordin militar, interesând apărarea
Statului, mobilizarea și concentra­
rea armatei și mobilizarea econo­
mică. industrială și financiară a
teritoriului național, starea, can­
titatea și calitatea materialului
militar de orice categorie, piețele
întărite, forturile, arsenalele mili­
tare și maritime, porturile, vasele
de război, arme, munițiuni, explo­
zibile, sau elementele lor constitu­
tive, mașini, mecanisme sau părți
din ele, ori echipamente sau orice
alte referințe asupra obiectelor sau
lucrărilor, care, în interesul apă­
rării naționale, nu trebuesc divul­
gate și care fuseseră încredințate
susnumitelor persoane, sau de ca­
re avea cunoștință cu oe'aziunea
funcțiunii sau însărcinării lor; b)
Cetățeanul român care comite fap­
tul de mai sus, când una din lu­
crările prevăzute la paragraful
precedent i-a fost încredințată sub
orice titlu, sau de care avea cunoș­
tință, fie oficial, fie în virtutea si­
tuației, profesiunii sau vreunei
misiuni, cu care fusese însărcinat.
Traducători, și interpreti pe
lângă instanțele judecătorești, vezi
Regulamentul pt. stabilirea condi-
țiunilor de capacitate si funcțio­
nare a lor. Mon. Of. 230, 1 Oct.
1925.
Trainwayc, (Urbanism) servesc
transporturilor mai puțin repezi
pt. distanțe mai mici în interiorul
orașelor (v. c.). Ele procură locui­
torilor transporturi comode și ef-
— 629
tine; descarcă străzile (v. c.) prea
frecventate de o circulațiune căru-
țabilă gr.eoae; asigură o legătură
suficientă cu gările, porturi etc. o-
feră transporturi agreabile către
împrejurimi interesante, parcuri,
păduri sau locuri din apropieri.
Liniile Tr. trebue să fie pe artere­
le mari; să nu jeneze circuluația;
să nu circule cu o iuțeală prea ma­
re. La noi primele Tr. au luat fiin­
ță în București în 1885, la Timi­
șoara 1890, la Chișinău, Iași, Ora­
dea, Galați, etc. In 1903 Bucueștii
avea 70 km. de linii de tramvai;
Timișoara 24 km. Chișinău 17. Pri­
mele Tr. au fost trase de cai. In
1900 s’a construit primul Tr. elec­
tric în Buc. în 1920—1931 s’au elec­
trificat toate liniile Tr. din Bucu­
rești.
Transferare, (Dr. discipl.) este
numirea funcționarului într’o altă
funcțiune, având rang egal, dar
situat într’o altă localitate. Trans­
ferare este actul prin care un
funcționar a fost trecut din oficiu
sau după cerere dintr’un loc în-
tr altul. Art. 49 din St. prevede că
funcț. pot fi transferați dela un
serviciu la altul sau chiar în altă
autoritate, însă cu încuviințarea
șefului autorității ce părăsește și
a celui unde intră. T. dela un serv,
la altul al aceleiași aut. și dela un
județ la altul în serv, exterioare,
sunt obligatorii, dacă sunt făcu­
te în interes de serviciu. în func­
țiuni echivalente și cu avizul com.
pt. prop, de numiri. Funcționarii
transferați în interes de serviciu
au dreptul la transport gratuit,
iurisprudenta rom. a statorit că:
Deciziunea de transferare trebue
să arate funcțiunea în care se fa­
ce transferarea pt. a se putea con­
trola echivalenta funcț. care poa­
te rezulta din egalitatea de trata­
ment material, din importanța
funcț. a prestigiului profesional;
trebue să mai arate interesul de
serviciu bine motivat. Funcț. ne­
mulțumit cu transf. are dreptul a
ataca decizia de transf. în termen
de 30 zile delà data când i s’a co­
municat la contenciosul ad-tiv,
(art. 4 leg. cont. adm.). Transferare
se mai înțelege și atunci când se
transmite un drept de proprietate
 Transilvania — Tratate
a unei acțiuni, transf de atribu-
țiuni etc. Funcț. transf. este obli­
gat a se prezenta în termen de 7
zile libere la serviciul unde a fost
tr. Este unul din cele mai ușoare
mijloace de pedepsire a funcț. Pâ­
nă la Statutul din 1924, funcț. era
deplasat.. în continuu cu întreaga
sa familie dela un capăt la celalalt
al tării.
Transilvania, v. Ardeal.
Transit, Transportul de măr­
furi peste teritoriul unui Stat stră­
in. 2. Totalitatea mărfurilor im­
portate și apoi reexportate. Trece­
rea acestor mărfuri se face fără
taxe vamale, plătindu-se numai o
mică taxă de T.
Transcaucazia, republică so­
cialistă sovietică, făcând parte din
uniunea sovietică rusească (v. c.).
Suprafața 189.948 kmp. cu 6 mii.
loc. Capi. Tiflis. Prin constituția
din 1922 s’a alipit la Uniunea so­
vietică rusă. Interesele lăuntrice
ale statului sunt reprezentate de
un guvernământ al sovietelor oră-
șănești și provinciale compus din
95 membrii, deasupra căruia este
o comisiune de 5 comisari, cu un
președinte. Afacerile externe co­
merciale, și de comunicații sunt
rtezervate consiliului comisarilor
din Moscova D. p. d. v. ad-tiv se
împarte în 3 provincii: Armenia,
Georgia și Aserbaidjam.
Tratamentul nafiunei celei
mai favorizate, v. Clauza.
Tratate, sunt acorduri cari in­
tervin între două sau mai multe
state cari au ca obiecte de regle­
mentat anumite interese ale lor;
convențiuni internaționale de ordin
politic, în cari se stipulează anu­
mite obligațiuni sau convențiuni
între state. In timpurile moderne
practica tratatelor este foarte răs­
pândită, devenind foarte numeroase
din care cauză ele poartă diferite
denumiri ca: tratate, convențiuni,
acte, declarațiuni, pacte, angaja­
mente. (v. c.) etc. Tr. sunt de mai
multe feluri: după natura intere­
sului fiecărui stat. Cele mai multe
sunt Tr. de Comerț și politice. Ori­
ginea tratatului este cât se poate
de veche; în antichitate încheerea
tratatului era înconjurată de un
— 630 —
anumit ceremonial; erau cunoscu­
te numai tr. de pace și de alianță»
Tratatele de comerț au apărut a-
bia pela sfârșitul sec. al XVlI-lea
delà care dată principiul solidari­
tății între state a crescut și răz-
boaele au fost tot mai rare. Drep­
tul internațional nu prevede nici-o
formă pt. redacțiunea unui tratat,
decât că în baza uzanțelor inter­
naționale se scrie în limba france­
ză. Pentru valabilitatea lor se cer
anumite condițiuni de fond cum
sunt: dr. de negociere, sau capaci­
tate de a încheea tratate, acordul
de voințe, dat cu scopul de a face
să nască o obligațiune juridică;
consimțământul liber. consimțit,
adică să fie dat fără violență, vi­
cii sau doi, afară de tratatele de
pace la cari practica internaționa­
lă a înlăturat teoria violenței, cari
adeseori sunt impuse tocmai prin
violență. Tr. trebue să aibă un
obiect licit și posibil. Este nul uti
tratat care ar restrânge libertatea
mărilor sau ar impune obligațiuni
imposibile de executat. „Imposi-
billum nulla obl'gatio“. Altă con-
dițiune este ca tratatul să fie în-
cheeat de persoane ce au calitatea,
să semneze și vorbească în numele
statului. Ele se închee de împuter­
niciți speciali ai guvernelor sau de
miniștrii. Tr. după încheere tre-
buesc ratificate de parlament sau
o lege specială. Tr. se închee în ur­
ma negocierilor duse între diferite
comisiuni speciale ale statelor, sau
sunt duse direct de agenți diplo­
matici (v. c.). Negociatorii își veri­
fică mai întâiu reciproc împuter­
nicirile după care urmează nego­
cierile. Tr. au efect între părți.
Statele consideră o obligațiune
morală de a respecta Tr. cari în
dr. internațional au efectul con­
tractelor de dr. privat. In antichi­
tate pt. executarea Tr. ca un mijloc
de constrângere se trimitea un os-
tatec până la executarea tratatu­
lui. In practica modernă există
„garanția directă“ constând în a-
ceea că statul victorios își atribue
un drept de ocupațiune asupra ri­
nei porțiuni de teritoriu până la
executarea Tr.; o altă metodă este
intervențiunea unei a treia putere
care garantează ex. Tr. și se an­
gajează să o asigure prin forță.
 Trei — Tulcea
Tr. iau sfârșit prin: renunțare la
ele, expirarea termenului, prin ne­
înțelegerea reciprocă, denunțare,
modificarea situației juridice, a
statului și starea de răsboi. Tr. de
pace în urma războiului mondial a
fost iscălit în 28 Iunie 1919 la Ver­
sailles cu Germania; 10 Sept. 1919
la St. Germain cu Austria, 29 No-
emb. 1919 la Neuilly cu Bulgaria,
4 Iunie 1920 la Trianon cu Unga­
ria și 10 Aug. 1920 la Sevres cu
Turcia.
Trei-Scaune, județ în Ardeal
cu capitala Sf. Gheorghe. Supraf.
3337 kmp. cu 136.358 loc. din care
pop. rur. 120.269 loc. densit. 40.9
loc. pe kmp. Plășiile: Baraolt, Co-
vasna, Sf. Gheorghe, Ozun, Tg. Se­
cuiesc. Orașe: Tg. Secuiesc. 103
corn. rur. 33.835 clădiri, 34 495 gos­
podări . 3401 intrepr. ind. și co­
merc. Stema: Scut, albastru cu un
braț fumat, ținând o sabie dreap­
tă de argint ce străpunge o inimă
roșie însoțit la dreapta de un soa­
re de aur, la stânga de un crai
nou de argint, înconjurat de trei
stele de aur.
Tribunale, (Procedură) sunt,
în ordinea ierarchică, a doua in­
stanță de judecată. Sunt civile și
tribunalele corecțion'ale. Org. prin
legea din 24 Iunie 1924 cu modif.
14 Apr. 1925 și uit. și regulam. 29
Dec. 1925. Fiecare Tr. se compune
din 1 președinte, cel puțin 2 jude­
cători de ședințe și supleanți, gre­
fieri, ajutori grefieri, și impiegati.
Organizarea Tr. e bazată pe prin­
cipiul unității de jurisdicțiune ci­
vilă și penală; când judecă afaceri
penale se compune din 2 judecă­
tori, în caz de divergentă 3. Pro­
curorul în materie corecțională fa­
ce parte din comp trib. In toată
țara sunt 71 trib. In județe mai
populate Tr. are mai multe sec­
țiuni: Buc. 7, Cluj 4, Făgăraș, Vas­
lui câte 1. Este competent a jude­
ca toate delictele, afară de cele da­
te judecătoriilor; în Ardeal și toate
crimele și delictele de presă în lipsa
juriului. Ca instanță de apel jude­
că apelurile și recursurile delà ju­
decătorii. E justițiabilă orice per­
soană afară de: militari, magis­
trati, ofițeri de poliție judiciară.
Desbaterile sunt publice, orale și
631 —
contradictorii. Se pronunță prin
sentințe; supuse opoziției în 5 zile
acelorași instanțe și apelului la
curtea de apel în 10 zile.
Trust, (Ec. soc.) este o legătură
strânsă între anumite ramuri de
producțiune care mergei până la
fuziune. Scopul Tr. este organiza­
rea producției și vânzări, împiede­
carea concurenței, delimitarea zo­
nelor de desfacere pt. fiecare aso­
ciat, fixarea producției și a prețu­
lui de vânzare. Tr. împinge la lo­
calizarea și concentrarea indus­
triei. Cel mai vechiu Tr. este acela
al petrolului (Standard Oii trust)
prin fuziunea a 29 societăți în 1872.
Tr. oțelului, etc.
Tuberculoza la vite, (San. vet.)
este o boală răspândită între vitele
cornute, mai rar la oi, capre, cai;
sunt atinse vitele cornute ținute
în grajd. Bacilii pătrund în corp
prin plămâni cu aerul inspirat,
așezându-se în corp, dau naștere
unor noduri transparente (tuber­
culi) cari dau naștere la focare. Se
cunoaște greu după rumegarea pu­
țin alterată, balonări frecvente.
Animalele bolnave de T. se vor
destina măcelăriei. Toate vacile și
bivolițele cari clau lapte pt. con­
sum. pubi, se vor vaccina cu tuber-
culină, odată pe an. Unde s’a con­
statat T. vaccinarea se va face de
2 ori anual. întreprinderile de stat,
jud. corn, sau particulare cari
vând tauri sau vaci pt. prăsilă
sunt obl. a prezenta certificatul de
tuberculinizare. (54. Leg. poliției
veterinare).
Tulcea, comună urbană reșed.
jud. Tulcea, 20.104 loc. Port la Du­
năre. 4573 clădiri; 4381 gospodării;
554 întrepr. ind. și comerc. Autori­
tăți .județene. La 351 km. de Bucu­
rești.
Tulcea, județ în Dobrogea,
8.624 km. cu 183.391 loc. din cari
142.727 loc. pop. rurală, cu o den­
sit. de 21,3 loc. pe kmp. Plășîle: Ba-
badag, Tulcea, Măcin, Topolog.
Face parte din Eparh. Galați,
Curtea de Apel Constanța. Orașe:
Babadag, Isacea, Măcin,. Sulina,
are 123 sate, 38.337 clădiri, 37.812
gospod. 2487 întrepr. ind. și comerc.
Stema jud. Scut albastru, cu trei
 Turbare —■ Turda
fascii de argint, străbătute de doi
delfini de aur.
Turbare, (Sanit.) sau rabia,
este o boală epidemică virulentă,
care se desvoltă spontan la anima­
le și se transmite la om prin muș­
cătură sau numai prin tingere.
Boala netratată este întotdeauna
mortală. Semnele: în prima peri­
oadă sau de incubatiune durează
20 zile, până la 2 luni, când omul a
fost mușcat la mâini sau picioare
și 14 zile când a fost mușcat la fa­
ță. In această perioadă boala lu­
crează în ascuns, fără nici un
semn exterior; rănile se vindecă
repede; pela sfârșitul perioadei o-
mul simte niște furnicături, înțe­
pături, arsuri și chiar dureri zvâc-
nitoare în partea mușcată; mai
are anestezie în dreptul rănii, sau
chiar paralizii. Otrava turbării
umblă dealungul corpului. începe
apoi perioada a doua, cu turbarea
declarată prin schimbarea caracte­
rului, inteligenții, a sentimentelor;
bolnavul este trist, neliniștit, cau­
tă singurătatea, fuge de ai săi, in­
capabil de lucru; are dureri de cap,
halucinațiuni. insomnie, respira-
țiune neregulată, are „idrofobie“
(o frică de apă) de-și are o sete ar­
zătoare. Apoi încep accesele turbă­
rii, bolnavul nu mai poate sta lo­
cului, se ridică, se culcă, zbeară,
se lovește de pereți, gura i-se um­
ple de spumă, caută să fugă, să
sară, se zbate, rupe așternutul.
După trecerea crizelor urmează
paralizia. După ivirea turbării nu
trec decât 5—6 zile până la moar­
te. T. nu se transmite delà om la
om; întotdeauna dela un animal,
câine, lup, oaie, capră, pisică etc.
Agentul contagios este în salivă, în
sânge, în substanța cerebro spina­
lă a animalului, produsă de un mi­
crob. Tratament: T. odată ivită nu
se mai poate vindeca; cel muit
bolnavului i-se vor ușura suferin­
țele prin ferirea de tot ceia ce-1 su­
pără. Dacă ea nu se poate vindeca
apoi ea se poate preveni, cu rezul­
tat minunat, datorită descoperiri­
lor lui „Pasteur". Bolnavul mușcat
de animal turbat sau cel bănuit de
T. va fi internat în institutul Anti-
rabic din Cluj, sau București, ime­
diat chiar în prima zi, unde i se
— 632 —
va face tratamentul antirabic. Du­
pă mușcare imediat se va stoarce
rana să curgă mult sânge din ea,
se va spăla apoi cu apă multă și
se va arde bine cu fierul roșu, iar
pe deasupra se va pansa cu un
pansament antiseptic. Proprietarul
unui animal turbat este dator a-1
izola și încunoștința imediat auto­
ritățile. Toate animalele bolnave
de turbare sau bănuite se vor u-
cide. Este oprit a se tăia pt. con­
sumație animalele atinse de tur­
bare. Autopsia cadavrelor se va
face numai de medici veterinari.
Cadavrele se vor distruge. Unde
s'au ivit cazuri frecvente de T. se
va organiza carantina câinilor cari
se vor distruge cu orice mijloace
de oricine, (v. Carantină. Epidemii.
Epizotii).
Turda, comună urb. reșed. jud.
Turda 20.057 loc. 3351 clădiri, 4641
gospodării; 662 întrepr. ind. și co­
merc. Autorități județene, liceu,
fabrici de sticlă, ciment. București
la 460 km. In 1900 avea 12.177 loc.
rom. 3102.
Turda, județ în Transilvania,
mărginit la V. cu jud. Arad și Bi­
hor, la N. cu jud. Cluj, la E. cu
jud. Mureș și la S. cu jud. Alba și
Târnava Mică. Capitala Turda. Su­
prafața 3158 kmp. cu 181.953 loc.
cu densit de 57.6 loc. pe kmp. Re­
ședința plășilor: Câmpeni, Baia de
Arieș, Iara, Turda, Luduș, Câmpia
Turzii; corn urb. Turda. Notariate
46, com. rurale 125. Percepții: Tui
da, Câmpeni, Iara, Luduș. Tribu­
nal, Cerc. recr. Adm. financ. Leg.
ianrl. Cameră agricolă, liceu de
băeți în Turda. Aparține circ.
Curții de Anei, Insp. gen. adm.
Insp. noi. și sig. Insp. școlar, Insp.
reg. Zoot. Insp. sanitar, Insp. a-
gron. Insp. muncii, Direcțiunea
poștală. Dir. fin. Mitropolia în CT.’U
Populația repr. pe nat. români
124.970, unguri 34.055, germani
1175, evrei 2187, diverși 1267. Repr.
pe conf. Ort. rom. 59.548, gr. cat.
75.422, rom. cat. 3386. reform. 22.545.
mozaici 2187, dif. 7391. Alege 4 de­
putati, 2 senatori, 30 cons. jud. Pre­
fect Remus Pașca, Director pref. I.
E. Ciuleam. Șefi de serv. Gustav
Andrea. lean Cădariu, Vaier Muș­
te, Edmund Ilajdu. Primpretori:
 Turnu — Tutela
V. Mot ira, Dtru. Barbu, Vasile Ro­
șu, Ernestin Nemeș, Octavian Mi­
ron, Aurel Goșa. Funcționari jud.
30. Cifra totală a bug. Venituri și
cheltuieli 24.451.622 lei pe 1933
Bănci: Banca Națională, B. Cen­
trală, B. Arieșană, B. Comerțului
în Turda. Industrii: Soc. de gaz
metan, fabr. de sticlă, fabr. de ci­
ment, fabr. de var, fabr. de tera­
cotă în Turda. Fabr. de sârmă
Câmpia Turzii, fabr. .de oțet în
rom. Luduș. Lungimea șoselelor
217 km. Jud. 165 km. Nrul gospo­
dăriilor 39.921, clădiri 39.718, în­
trepr. industr. și comerc. 2159.
Compunerea teritorială actuală a
.județului s’a făcut prin art. de
leg. I. din 1877 cu modif. mai mici
în 1925 și 1929. Existența sa ca ju­
deț este semnalată în documentele
delà anul 1175. Stema jud. Scut de
aur cu un stejar verde, de care
este atârnat un scut fasciat albas­
tru aur roșu. Simbolizează ideea
de unitate națională, plantată în
inimele românilor de către Mihai
Viteazul, omorât pe Câmpia Tur­
zii.
Turnu, corn. rur. în jud. Arad.
2079 loc. pretură, judecătorie Pe-
cica, P. T. T. în loc. cfr. Ferma
Ciala. 10 km. Arad 19 km.
Turnu-Măgurele, comună urb.
reșed .jud. Teleorman. 17.351 loc.
întrepr. ind. și comerc. Aut. jude­
țene, gară locală. Mare centru de
grâne. La 242 km. de București.
Turnu-Severin, comună urb.
reșed. jud. Mehedinți. 21.073 loc.
3735 clădiri, 5148 gospod. 651 în­
trepr. ind. și comerc. Orașul a fost
înființat de generalul Kiselef în
1833. Port la Dunăre. Autorități
județene, la 364 km. de București.
Turtucaia, comună urb. în
jud. Duroștor. 11.103 loc. Reșed.
plășii. 2.225 clădiri, 2480 gospodă­
rii, 224 întrepr. industr. și cornele,
judecătorie, poștă, cfr. în loc. Ta
1916 s’a dat mare bătălie delà T.
Autorități jud. Silistra la 66 km.
Tuse convulsivă, (San.) sau
tuse măgărească, este o tuse mo­
lipsitoare de care de obiceiu nu­
mai odată suferă omul în viață.
Ea atinge mai mult copii de 2— 5
ani. Nu este periculoasă, dar poate
— 633 —
aduce grave complicațiuni. Este
însoțită de fierbințeală. Copilul
noate avea scurgeri de sânge din
nas, se poate transforma în pneu­
monie. emfizem, oftică, etc. Dura­
ta ei poate fi 1—2 luni. Tratament:
izolarea imediată a copilului de
ceilalți sănătoși; aer curat în ca­
meră, dezinfecție, bolnavul va sta
în pat. Se va chema imediat doc­
torul. Autoritățile ad-tive și poli­
țienești vor executa prescripțiile
medicului, (v. Epidemii).
Tutelă, (Dr. civ.) se numește si­
tuația unei persoane care din punct
de vedere al capacității juridice are
nevoie de ocrotirea și consimțimân-
tul altei persoane numită tutor, pt.
controlul actelor tutorilor și cura­
torilor sunt secțiunile tutelare de
pe lângă Tribunale. Organele tute­
lare sunt regi, de legea XX 1877, mo­
dif. 1925. Notarul comunal este tu-
torul public, este obligat: a întocmi
din oficiu actul cazului de moarte
pt. succesiuni; îngrijește de asigu­
rarea averii; întocmește inventarul,
propune un tutor și-l înlocueș+e
până își va prelua funcțiunea; ține
în evidență pe pupili și interziși,
întocmește socotelile tutorilor cari
nu știu scrie, este instanța în cazul
când legea nu prevede altceva,
poate fi însărcinat cu orice atribu-
țiuni de autoritățile tutelare. Prim-
pretorul este organul de control a-
supra organelor de tutelă comuna­
lă în toate chestiunile lor. După
sistemul codului civil român acti­
vitatea organelor de tutelă este su­
pusă controlului consiliului de fa­
milie (v. c.) și instanțelor judecă­
torești: juclecăt. de ocol până la va­
loarea de 10.000 lei. Tribunalului
pt. o valoare mai mare.
Tutela, după proectul de cod civ.
T. este o sarcină personală, obliga­
torie și fără plată, cu obl. de a în­
griji de persoana minorului, a-1 re­
prezenta și adm. bunurile. Se va
deschide când părinții au murit
sau sunt decăzuți din puterea pă­
rintească. Este un singur tutor, ca­
re poate fi desemnat de părinți încă
în viață sau de instanța tutelară.
Nu rot fi tutori: minorii, interzișii.
falitul, cel cu purtare rea. Tutorul
va putea cere o plată dacă averea
minorului și greutățile ad-ției o în-
 Tutela
dreptățesc. Sunt apărați de T. înal-
ții funcționari, militarii, cei peste
60 ani, femeile, etc. Activitatea tu-
torului este supravegheată de in­
stanța tutelară. Inscripțiunile, lu­
crurile de preț și documentele de
seamă vor fi depuse pe numele mi­
norului în locul arătat de instanța
tutelară. Sumele de bani la casa de
depuneri. Inst. tutelară va întocmi
inventarul averii minorului. Tuto-
rul nu va putea dispune cu titlu
gratuit sau înstrăina averea mino­
rului decât cu aprobarea Instanței
tutelare. T. va lua sfârșit prin
moartea sau majoritatea copilului
sau prin încheierea, instanței tute­
lare în urma purtării rele a tuto-
rului. La sfârșitul T. se va face o
dare de seamă generală.
Tutela ad-tivă, (Dr. adm.) se în­
țelege un drept recunoscut unor au­
torități ad-tive, determinate de lege,
de a controla și censura anumite
acte ale unor servicii publice dotate
cu personalitate juridică. T. ad-tivă
este dreptul autorității centrale de
a controla administrațiunea jude­
țeană, comunală și acea a stabili­
mentelor publice, exercitat asupra
actelor mai importante si față, de
organele lor deliberante. _T. constă
în acea ca hotărârile ad-țiilor lo­
cale mai importante nu devin exe­
cutorii decât după ce acestea au
.fost supuse aprobării autorității pt.
control. T. nu este un sistem de
ad-ție, ci un dr. de control al au­
torității centrale; ea se exercită în
scopul de a preveni încălcările de
legi și abuzurile acestor autorități
și a apăra interesul județelor sau
comunelor, împiedecând depășirea
rolului pe care legea îl acordă aces­
tor autorități. Tutela trebuie să re­
zulte din textul legii și. să arate
precis actele, asupra cărora se a-
plică precum și organele în drept
a o exercita. Autoritatea tutelară
are drept a aproba actul așa cum
a fost făcut, sau a-1 respinge ne-
având dr. a-1 modifica. In caz de
respingere se va arăta partea ce
urmează a fi modificată. Actele su­
puse tutelei nu pot fi atacate în
contencios ad-tiv; ele pot fi atacate
ne calea apelului la instanțele de
jurisdicție ad-tivă: Comitete de Re­
vizuire (v. c.), Consiliu superior ad-
— 634 —
tiv sau Curte de Conturi. Intr’un
alt sens T. a. este exercitarea drep­
turilor, pe cari organele desemnate
de lege îl au pt. a aproba sau res­
pinge (după cum sunt luate sau nu
în conformitate cu legea și intere­
sele ad-ției), încheierea organelor
deliberative ale ad-țiunilor locale,
cari nu sunt executorii prin ele în-
șile. Cum sunt: acele privitoare la
buget, împrumuturi, înstrăinări,
tranzacții și compromisuri, conce­
siuni și regulamente, (art. 42 Leg..
Com. Rev. 1933) care se vor trimite
aprobării tutelare pt. com. rurale
primpretori, afară de bugete cari
se aprobă de prefect și pt. cele urb.
prefecții pt. municipii și județe Mi­
nisterul de interne. Atribuțiunile
de T. date de art. 323 L. adm. 1929
delegației cons. jud. au treceut asuT
pra primpretorului pt. corn, rurale,,
prefect și minister, rămânând dele­
gației numai cecetarea conturilor
de gestiune ale corn. rur. și urb. ne-
reșed. T. ad-tivă asupra actelor ad-
tive ale comunelor rurale se exer­
cită de primpretori; pt. comunele
urbane de rrefecți: pt. municipii și
județe de către minister. Nici-un
act juridic al consiliilor și delega­
țiilor ad-țiilor locale nu poate fi
pus în aplicare înainte de 10 zile
dela data, primirei lui de organul
de control ad-tiv. Dispozițiile pri­
marilor și delegațiilor referitoare
la gestiunea zilnică sunt executori
imediat. Toate actele consiliilor și
org. executive sunt executorii prin
ele înșile afară de bugete, împru­
muturi, înstrăinări, concesiuni și
regulamente cari sunt supuse apro­
bării tutelare, l'art. 42 L. Comit, de
rev. M. O. 90/1933). Actele supuse
acestei anrobări se supun numai
după ce au râmas definitive prin
neapelare, sau respingerea acțiuni­
lor îndreptate contra lor. Când le­
gea cere si un aviz al organului de
specialitate, la cererea de aprobare
se va anexa și acest aviz. Actele
sunuse anrobării se consideră apro­
bate. dacă autoritatea de control
ad-tiv nu s’a pronunțat în 30 zile
delà primire. Actele de tutelă pot
fi atacate înaintea instanțelor „ de
jurisdicție ad-tivă (v. c.) de către
ad-țiile locale sau particularii, vă-
tămati. Actele juridice ale ad-țiilo,r
locale pot fi atacate în fața comi-
 Tutelare — Tuzla
tetelor de revizuire (v. c.) de orga­
nele de control. După L. ad-tivă din
1929 organele de T. erau: Delega­
ția consiliului comunei rurale for­
mată din mai multe sate și prima­
rul ei pt. satele din cuprinsul co­
munei; delegația consiliului jud. cu
președintele ei pt. comunele urbane
și rurale; comitetul local de revi­
zuire pt. municipii și județe; Comi­
tetul central de revizuire ca instan­
ță de apel și control în ce privește
T. Comitetelor locale; Ministerul de
interne și consiliul de miniștrii în
anumite cazuri prevăzute de lege,
(art. 323). Un exemplar de pe hotă­
rârile consiliilor comunale și jud.
se înaintează în 4 zile autorităților
de control și tutelă. Erau supuse
aprobării: regulamentele, împru­
muturile, actele de dispozițiuni,
vânzări, cumpărări, arendări și în­
chirierile pe un termen mai lung
de 3 ani; tranzacțiuni, lucrări, în­
treprinderi și furnituri când anga­
jau chelt. peste prevederile bugeta­
re. (art. 345). In vechea organizare
a Țărilor Române nu era cunoscu­
tă tutela, ci numai controlul ierar­
hic. Pt. prima dată a fost Introdusă
de legea din 1864; era executată de
Ministerul de interne și de Rege.
După legea din 1904, ex. T. asupra
actelor comunale se făc«a de: pre­
fect, delegațiunea județeană, minis­
terul de interne, Rege și parlament.
Tutelare, v. Instanțe.
Tutor, (Dr. civ.) este persoana
însărcinată să reprezinte pe minor
în actele vieții civile si să-i admi­
nistreze averea, sub supravegherea
unui „Consiliu de familie". T. poate
fi unul din părinți când moare ce­
lălalt. Când mor amândoi părinții
T. este unul din . ascendenții' (v. c.).
Dacă aceștia, linsese este o rudă
aleasă de consiliul de familie. T.
este obligat a da socoteală ad-ției
la majoratul minorului, anual la
cererea consiliului de familie, sau
a tribunalului. El nu‘ poate înstrăi­
na din avere.
Tutova, județ în Moldova. Capi­
tala Bârlad. Suprafața 2498 kmp.
cu 144.267 loc. din cari 118.078 loc.
pop. rurală, cu densit. 37.8 loc,, pe
kmp. Plășiile: V. Pârvan în Bâr­
lad. M. K. Epureanu în Murgeni,
Al. Vlahuță în Puești. com. rur. 83,
sate 245. Percepții: Bârlad I, II,
- 635 —
Pueți, Ghidigeni, Băcani. Judecăto­
rii: Bârlad, Bălăbănești, Coroești,
Pueți. Autorități județene în Bâr­
lad. Licee: Cedreanu de băeți și Ior-
gu Radu de fete Bârlad, școli sup.
comerț, sup. și înf. normală băeți,
profesională, menaj fete, meserii
Bârlad. Aparține Curții de apel Ga­
lați. Insp. gen. adm. Insp. pol. și
sig. Insp. școlar în Iași. Insp. reg..
zoot. Brăila. Insp. sanit. Iași. Insp.
agronomic Iași. Insp. muncii Brăi­
la. Direcț. poștală Iași. Dir. financ.
Galați. Mitropolia lași. Alege 5 de­
putati, 2 senatori, 30 cons. jud. Pre­
fect Ion Guriță. Director Prefectură
Ion Popescu. Secretar gen. N. Pe-
trovici. Șefi de serv. Alex. Popovici,
Mihai Avram. Primpretori: N. Mun-
teanu, Andrei Tenea, Const. Beldie.
Funcționari jud. 17. Cifra totală a,
buegtului pe 1933: venituri 20.621.922
lei, chelt 20.433.361 lei. Bănci: Naț.
Rom. Moldova, Tutovei, Populară,
Pieței, Țăranilor, în Bârlad. Indus­
trii: fabr. de vată, fabr. ulei, de var
în Bârlad. Lungimea șoselelor naț.
170 km. jud. 91 km. cfr. 144 km.
N-rul gospodăriilor 33.846, clădiri
33.149, întrepr. industr. și corn. 2395.
Stema: Scut roșu, cu trei pești de
argint suprapuși.
Tutunul, constitue un monopol
al Statului (v. c.), cultura sa se fa­
ce numai în baza autorizației libe­
rată de organele Casei Autonome a
Monopolurilor (v. c.). Autorizația
este personală și se dă pe mai multi
ani. Cultivatorii sunt obl. să lucrej
ze întinderea de pământ autorizată
să predea C. A. M. întreaga canti­
tate de T. care va fixa un preț pt.
cultivatori. Cultiv, cari nu vor pre­
da T. recoltat în întregime comit
infracț. Fabricarea, importul și
vânzarea fabricatelor din T. se face
de C. A. M. care va fixa prețurile
de vânzare. Vânzarea se face în de­
bite de tutun (v. c.). L. Mon. Rega­
tului M O. 144/1930. T. a se vedea
Reg. fondului pt. îmbunătățirea
culturii T. ajutorarea cultivatorilor
și asigurării Mon. Of. 244/1922. (v.
Monopol).
Tuzla, corn. urb. în jud. C. Albă.
3157 loc. f. reșed. plășii T. 659 clă­
diri, 630 gospod. 58 întrepr. ind. șî
comerc. Judecătorie, poștă în loc.
cfr. Culevcea la 20 km. Aut. jud.
Cetatea Albă la 51 km.
 U. — Uda
U
u, a 21-a literă din alfabetul ro­
man.
Ubi bene, ibi patria, Unde-i
bine, acolo e patria. Deviza acelora,
pt. cari plăcerile au mai multă în­
semnătate decât sentimentul patrio­
tic. După Cicerone, originea citatu­
lui ar fi în „Plutos“ de Aristofan.
Românul zice, dimpotrivă: Fie pâi­
nea cât de rea, tot mai bine în țara
mea!
Ucenic, (Ec. soc.) este orice per­
soană care se angajează a primi o
pregătire profesională, practică și
teoretică, în schimbul unei munci,
statorite în contractul de U. în­
cheiat cu o persoană fizică sau ju­
ridică din ramura industriei sau
comerțului. Ucenicia este regi, de
Legea din 5 Aprilie 1929. Pt. a fi
admis ca ucenic se cere: să fie să­
nătos și apt pt. munca respectivă,
să aibă cel puțin 14 ani împliniți.
(5 Leg. pt. munca minorilor 1928).
Contractul de ucenicie trebuie fă­
cut în 3 ex. scris, semnat de patron
și repr. minorului, din care unul
se va înregistra și depune la aut.
industriale (primării de orașe și
preturi în Ardeal), care-1 va cerce­
ta dacă întrunește condițiunile.
Contractul trebuie să cuprindă: nu­
mele, pronumele și domiciliul, pa­
tronului, U. și reprezentanților săi,
profesiunea, starea civilă a patro­
nului și studiile U. Declarația U.
sau reprezentantul (sub 18 ani) că
nu este legat prin alt contract de
U. determinarea profesiunei și con­
dițiunile în cari se va face învăță­
tura; data și durata contractului,
obligațiunile părților pt. întreține­
rea U. plata salariului dacă s’a con­
venit. Durata maximă a contractu­
lui de U. este 4 ani, se consideră
definitiv numai după trecerea ma­
ximum 4 luni de încercare. Contr.
se prelungește de dr. cu îndoitul
timpului de absentare nejustificată.
Ucenicul nu poate fi pus să exerc.
decât munci în directă legătură cu
profesiunea și proporțional cu pu­
terea sa. U. nu va putea fi între­
buințat la munca casnică a patro­
nului său: abaterile se pedepsesc
cu amendă de 500—5000 lei. (art.
636 —
29). Durata muncii trebuie să fie
așa fel ca U. să aibă 11 ore repaos,
care va cuprinde orele 10 ’ seara
până la orele 6 dim. Patronul este
obligat a acorda, timpul necesar pt.
eomplectarea instrucției, care se va
socoti în orele de muncă un con­
cediu de 15 zile anual, afară de
sărbători legale (v. c.). Timpul pe­
trecut la un patron se va socoti în
serv, altui patron. Obligațiile U.:
să se poarte cu respect și cuviință,
să execute conștiincios însărcină­
rile date și îndatoririle prevăzute
în contract. Contractul de U. este
desființat prin moarte sau chemare
sub drapel, al uneia din părți; prin
lichidare sau falimentul patronului
sau incapacitatea cestuia de a ține
ucenici (v. Patroni', prin consimți-
mânt'Ul părților. Autoritatea indus­
trială poate desființa contr. pt. ne-
executarea dispozițiunilor stipulate:
injurii, calomnii, violente, maltra­
tări a părților, schimbarea domi­
ciliului sau profesiunei, boala, etc.
Desființarea contr. se va aduce la
cunoștința aut. industriale. Contro­
lul și inspecțiile asupra modului
cum se execută contractul, se face
de organele aut. industriale sau ca­
merelor de muncă (v. c.). La expi­
rarea contractului, patronul va li­
bera certificatul de practică. Patro­
nul, care va întrebuința ucenicul la
munci casnice, care lovit de incapa­
citate, va angaja U. se pedepsește
cu amendă de 500—5000 lei, în caz
de recidivă, cu maximul amendei si
luarea dr. de a ține U. Ucenicul,
care va părăsi serviciul fără con-
simțimânt, i ierde dr. la timpul ser­
vit; este răspunzător de daunele
cauzate stăpânului prin părăsirea
serviciului. Daunele se aplică de in­
stanța industriale. (26—36). înche­
ierea contractului de U. desființa­
rea lui și liberarea titlului de ca­
pacitate se face prin camera dé
muncă, (v. L. pt. căminuri de l •
Mon. Of. 67/1926).
Uda, corn, rurală în jud. Argeș,
reșed. plășii, form, din satele: Ba-
gești, Braniștea, Giornea. Cotu, Ca­
reni, Grebănul, Miercani. Setrari.
2623 loc. Secție jand. în loc. Jude-
 Ucraina — Ungaria
cătorie. poștă în niellitele, cfr. tri­
bunal, prefectură Pitești 34 km,
Ukraina, republică, făcând par­
te din Uniunea sovietelor rusești.
Supraf. 326.040 kmp. cu 28.397.000
loc. (Pt. compì, v. Rusia Sovietică).
Ultima ratio regum 'régis), ul­
timul mijloc (argument) al regilor.
Maxima cardinalului Richelieu. In­
scripția tainurilor lui Ludovic XIV
și a celor prusiene delà 1742.
Ultimatum, cea din urmă so­
mație, condiție irevocabile, ultima
propunere, precisă și hotărâtoare,
pe care o putere o face alteia și
care, dacă nu e primită, trebuie
s’aducă războiul. (v. Război).
Ultraj, (Dr. pen.) faptul de a in­
sulta saui lovi pe un funcționar pu­
blic în exercițiul funcțiunii sale.
U. se pedepsește de lege în propor­
ție cu gravitatea insultei. Pentru a
fi ultrajat nu e neapărat nevoe de
cuvinte sau atitudini grosolane, ci
e deajuns ca din împrejurările și
tonul cu care au fost rostite cu­
vintele, chiar cele politicoase, să
reiază o intenție de batjocură la
adresa funcționarului public. Există
delictul de ultraj și atunci când se
pronunță cuvinte injurioase, nu la
adresa unui funcționar, ci la au­
toritatea din care face parte acel
funcționar. Delictul de U. cu sau
fără lovire, comis cu oc-aziunea u-
nei adunări publice, manifestațiuni
sau procesiuni pe străzi, organizate
în scop de-a răsturna pardinea so­
cială, se pedepsește cu închisoare
delà 3 la 6 ani. (25 L. pubi. M. O.
68/1933). Acela, care prin cuvinte,
gesturi sau acte, aduce atingere o-
noarei sau prestigiului unui func­
ționar public, în prezența acestuia,
fie în timpul exercițiului funcțiunii,
fie pt, fapte îndeplinite în exerci­
țiul funcțiunii, comite delict de ul­
traj contra funcționarului public și
se pedepsește cu închisoare corec-
țională, dela 1 la 6 luni si amendă
delà 2000 la 3000 lei. Aceiași pedeap­
să se aplică și în cazul când ul­
trajul se comite prin orice mijloace
de comunicare și ajunge la cunoș­
tința funcționarului public. Dacă
ultrajul se aplică în ședință publi­
că, contra unui judecător, repre­
zentant al Ministerului public, sau
637 —
jurat, pedeapsa este închisoare co-
recțională delà 6 luni la 1 an și
amendă delà 2000 la 3000 lei. Acela
care săvârșește faptul prevăzut în
art, 243, contra unei adunări legiui­
toare, unei comisiuni sau unui mem­
bru al acestei adunări, ori contra
unui corp administrativ sau judi­
ciar, ori contra unei autorități, în
prezența acestora și în exercițiul
funcțiunii lor, comite delictul de
ultraj contra autorități publice și
se pedepsește cu închisoare corec-
țională delà 6 luni la 1 an și amen­
dă delà 2000 la 5000 lei. Dacă fap­
tul prevăzut de art. 243 și 344 este
săvârșit prin acte de violență sau
amenințări grave, constitue delic­
tul de ultraj cu violentă și se pe­
depsește cu închisoare corecțională,.
delà 6 luni la 2 ani și interdicție
corecțională, dela 1 la 2 ani; iar
dacă sau cauzat răniri grave, cu
închisoare corecțională. dela 1 la
4 ani și interdicție corecțională,
dela 1 la 4 ani.
Ultraj la morala publică, este
atunci când se rostesc sau se strigă
în public, cuvinte murdare sau in­
jurii, la adresa bisericei, a mora­
lei, etc.
Ungaria, regat din Europa cen­
trală. Suprafa 92.950 kmp. cu 8 mii,
locuitori. Până la 1918 a format o
uniune personală (v. c.) cu Austria.
Constituțiunea din 1920 menține
forma monarhică, până la rezolva­
rea definitivă a chestiunei regale;
în fruntea statului a fost instituit
un regent, în persoana lui Jlorthi
Miklos, care este șeful statului și
reprezintă țara în afară și înlăun-
tru. El numește și revoacă pe mi­
niștrii și pe toți funcționarii pu­
blici, este șeful putereii executive.
Guvernul se compune din miniștrii
în frunte cu >un prim-ministru (mi­
nister elnök). Guvernul împreună cu
regentul ex. puterea executivă. Mi­
niștrii se recrutează dir ire funcțio­
nari sau din sânul partidelor poli­
tice. Organul legislativ este parla­
mentul (orszâggyülés) compus din
deputați aleși de alegători. Este îm­
părțită în 25 județe cari au în frun­
te câte un prefect i(fôispân), un
subprefect și consiliu județean org.
în baza- legii ad-tive din 1886, care-
a fost în vigoare până în 1925 și îrt
 Ungheni — Unirea
Ardeal. Județele se împart în plășii
și comune. In urma desmembrării
teritoriilor foste ale U. până în
1918, mai multe județe de frontieră
s’au grupat pt. a forma un singur
județ, păstrându-și vechea numi­
re. Astfel sunt județele: Borsod,
Gömör și Kishont, cari formează
un singur județ purtând numele
tuturor trei; apoi Csanâd, Arad și
Torontâl; Györ, Moson și Pozsony;
Komârom și Esztergom, Nogrâd și
Hont; Szabolcs și Ung; Szatmâr,
Ugocsa, Bereg. Justiția s_e distribue
prin 201 judecătorii, 24 tribunale, 5
curți ele apel și 1 curie (curte su­
premă de justiție), 5.barouri de no­
tari publici, 17 barouri advocațiale.
Armata se compune din oameni vo­
luntari pt. serviciul grănicerilor,
jandarmeriei și poliția internă. Prin
tratatul de pace, U. îi este interzis
de a avea armată permanentă și
trupe organizate în scop de a pre­
găti națiunea în vederea unui even­
tual răsboi. Totuși aceasta interdic-
țiune este pur platonică. întrucât
șub diferite titluri și scopuri in­
strucția militară se face fiecărui
cetățean maghiar, prin intermediul
diferitelor societăți sportive și de
educație; iar pe de altă parte U. se
înarmează procurându-și arme
clandestin, în special cu concursul
italienilor, sfidând astfel tratatele
de pace. Culorile drapelului sunt:
roșu.-alb-verde.
Ungheni Tg. corn. rur. în jud.
Iași, reșed. plășii Copou. 652 loc.
Judecătorie, secție jand. poștă, cfr.
în loc. Prefectură, tribunal Iași la
25 km.
Unirea Ardealului cu România
s’a făcut în urma Adunării Națio­
nale a românilor din întreg Ardea­
lului. ținută la Alba-Iulia, în ziua
de 1 Dec. 1918, la care au luat par­
te peste 120.000 români. Episcopii
au slujit serviciile divine la biseri­
cile gr. ort. și unite, după care po­
porul a plecat spre Câmpia Cetății
lui Mihai Viteazul. Consiliul Națio­
nal, după o scurtă deliberare în
sala c'asinei militare, și-a depus
mandatul în mâinile Adunării. Du­
pă ce s’au verificat mandatele de-
legaților Consiliilor Naționale din
țară (1228) s’a ales biuroul, sub |
preșidenția lui Gh. Pop de Băsești;
638 —
apoi s’au început cuvântările, și
luat hotărârile Principiile cari stau
la baza unirii au fost: Neamul ro­
mânesc a fost zămislit din necesi­
tatea imperiului roman de a-și a-
șeza o santinelă puternică în Car-
pații sud-estici și coborâșurile lor
împotriva semițiilor barbare“. După
prăbușirea imperiului roman, orfa­
nii romanici se amestecă cu slavii
și constitue o singură fire: neamul
românesc ce-și pierde unitatea de
stat, se fărâmă sub dominațiuni
răzlețe, pierde încopcierea cu flu­
viul larg și luminos al istoriei u-
niversale. După 18 veacuri se tre­
zește la conștiință națională, hota­
rele etnice ale acestui popor cu pre-
ciziune aproape milimetrică, sunt
tot acelea, cari sunt desemnate pe
harta istoriei drept hotare ale „Da­
ciei lui Traian'1, însă, răscolirile
spre fericire ale neamului nostru,
s’au lovit veacuri dearândul, de ne-
sațiul hrănitorilor dușmani. Româ­
nii, sunt adevăratul și legitimul
proprietar al pământului, ce fusese
altă dată „Dacia romană,“. Insă ei au
fost considerați străini și sclavi pe
pământul lor strămoșesc. Suflul de
libertate din Franța a pătruns și în
munții noștrii. Insă, când am în­
cercat să creem întocmirile lumei
noi, oprimatorii noștrii, s’au înfră­
țit cu împăratul pe care-1 detrona­
seră, și pentru care, ne vărsarăm
sângele nostru în 1848; au unit cu
forța Ardealul nostru cu Țara Un­
gurească și printr’un constituționa­
lism falș și mincinos ne-au luat li­
bertatea culturel, ne-au desființat
politicește, bisericile noastre le-au
aservit tendinței lor de opresiune
și ne-au făcut imposibil progresul
economic. Politica statului ungar
de prigoană și extirpare a culmi­
nat în timpul războiului mondial,
când sutele de mii de români, lup­
tau sub steag vitreg, însă frații și
părinții ostașilor, erau târâți în la­
găre de internare și temnițe; presa
ne-a fost sugrumată, școala închi­
să, adunările bisericești puse sub
control; se urzeau planuri diaboli­
ce de distrugere politică, patria și
tronul s’au conjurat împotriva noa­
stră și ne pregăteau mormântul.
Există însă o lege ce îndrumă cu
necesitate omenirea către civilizația
prin descătușarea libertății indivi-
 Unirea
duale și nationale; națiunile trebuie
să fie libere, pentruca între egale
drepturi și condițiuni să poată în­
cheia acea mare unire a popoare­
lor, care va fi chemată să repre­
zinte o concepțiune superioară pe
scara civilizației și să sporească
astfel fericirea obștească, pe pă­
mânt. Crezul Apusului luminat, a
fost eliberarea națiunilor, acesta a
fost scopul războiului mondial, nu
de dragul acestor națiuni, ci pentru
interesul lumii. Națiunea română
din Ardeal, scăpată din robie, a-
leargă în brațele dulcei sale mame.
Liberarea ei, însemnează unirea ei
cu Țara Românească; distrusă bar­
baria — unirea tuturor Românilor
într’un singur stat, este cea mai fi­
rească pretențiune a civilizației. In
urma acestor principii. Adunarea
Națională din 1 Dec. 1918, cu una­
nimitate de voturi a votat următo­
rul act: I. Adunarea Națională a
tuturor românilor din Transilvania,
Banat și Țara Ungurească, adunați
prin reprezentanții lor îndreptățiți,
Ia Alba-Iulia, în ziua de 18 Novem-
brie (1 Decembrie) 1918, decretează
unirea acelor români și a tuturor
teritoriilor locuite de dânșii cu Ro­
mânia. Adunarea Națională procla­
mă îndeosebi dreptul inalienabil al
națiunii române la întreg Banatul,
cupris între râurile Mureș, Tisa și
Dunăre. II. Adunarea, Națională,
rezolvă teritoriilor sus indicate au­
tonomie provizorie, până la întru­
nirea Constituantei, aleasă pe baza
votului universal. III. Im. legătură
cu aceasta ca principii fundamen­
tale la alcătuirea noului stat ro­
mân Adunarea Națională proclamă
următoarele: 1. Deplina libertate
națională pentru toate popoarele
conlocuitoare. Fiecare popor se va
instrui, administra și judeca în
limba sa proprie prin indivizi din
sânul său și fiecare popor va primi
drept de reprezentare în corpurile
legiuitoare și la guvernarea țării,
în proporție cu numărul indivizilor
ce-1 alcătnesc. 2. Egală îndreptățire
și deplină libertate autonomă con­
fesională, petnru toate confesiu­
nile din stat. 3 înfăptuirea desă­
vârșită a unui reeim curat demo­
cratic pe toate terenele vieții publi­
ce. Votul obștesc, direct, egal, secret
pe comune, în mod proporțional,
— 639
pentru ambele sexe în vârsta de 21
ani, la reprezentarea în comune,
județe ori parlament. 4. Desăvârșita
libertate de presă, asociere și în­
trunire; libera propagandă a tutu­
ror gândirilor omenești. 5. Reforma
agrară radicală. Se va face con-
scrierea tuturor proprietăților, în
special a proprietăților mari. In
baza acestei conscrieri, desființând,
fidei-comisele și în temeiul dreptu­
lui de a micșora, după putință la­
tifundiile, i se va face posibil țăra­
nului să-și creeze o proprietate
(arător, pășune, pădure) cel puțin
atât cât să poată munci el și fami­
lia lui. Principiul conducător al a-
cestei politici agrare, e pe de o
parte promovarea nivelării sociale,
pe de altă parte potențarea produc-
țiunei. 6. Muncitorimei industriale
i se asigură aceleiași drepturi și a-
vantagii, cari sunt legiferate în cele
mai avansate state industriale din
apus. IV. Adunarea Națională dă
expresiune dorinței sale, ca con­
gresul de pace să înfăptuiască co­
munitatea națiunilor libere în așa
chip, ca dreptatea și libertatea să
fie asigurate pentru toate națiunile
mari și mici deopotrivă, iar în vii­
tor să se elimineze războiul ca mij­
loc pentru regularea raporturilor
internaționale. V. Românii adunați
în această adunare națională salu­
tă pe frații lor din Bucovina scă-
pați din jugul monarhiei austro-
ungare și uniți cu țara mamă Ro­
mânia. VI. Adunarea Națională sa­
lută cu iubire și entuziasm libera­
rea națiunilor subjugate până aici
în monarhia Austro-ungară, anume
națiunile: cehoslovacă, austro-ger­
mana, jugoslava, polonă și ruteană
și hotărește ca acest salut al său
să se aducă la cunoștința tuturor
acelor națiuni. VII. Adunarea Na­
țională cu smerenie se închină îna­
intea memoriei acelor bravi români
cari în acest războiu și-au vărsat
sângele pentru înfăptuirea idealu­
lui nostru murind pentru libertatea
și unitatea națiunei române. VIII.
Adunarea Națională dă expresiune
mulțumitei și admirațiunei sale tu­
turor puterilor aliate cari prin
strălucitele lupte purtate cu cerbi­
cie împotriva unui dușman de mul­
te decenii pentru războiu au scăpat,
civilizațiunea din ghiarele barba-
 United — Uniunea
riei. IX. Pentru conducerea mai de­
parte a afacerilor națiunei române
din Transilvania, Banat și Țara
Ungurească, Adunarea Națională
hotărește instituirea unui Mare Sfat
Național Român, care va avea toată
îndreptățirea să reprezinte națiu­
nea română oricând și pretutindeni
față de toate națiunile lumii și să
ia toate dispozițiunile, pe cari le va
afla necesare în interesul națiunei.
United States of North Ame­
rica, v. Statele Unite.
Uniti, v. Biserica gr. cat. unită.
Uniune incorporala. (Dr. const.)
este o strânsă asociere de state din
punct de vedere intern și extern,
încât constitue o org. comună, păs-
strându-și oarecare individualitate
în materie ad-tivă și legislație ci­
vile. Astfel a fost Anglia și Irlanda
până la 1922, când Irlanda și-a dat
o constituție, alcătuindu-și o putere
legislativă proprie; puterea execu­
tivă rămânând și mai departe Re­
gelui Angliei.
Uniune personală, (Dr. const.)
este asocierea a două state pt. un
timp determinat prin alegerea unui
suveran, sau a unei dinastii comu­
ne. Statele își păstrează personali­
tatea lòr, dar au acelaș; monarh.
Așa au fost Principatele Rom. când
au ales în persoana lui Cuza (1859)
un singur domnitor. U. p. legătură
menținută între două sau mai mul­
te state prin persoana domnitoru­
lui. Părțile își păstrează deplină
suveranitate. U. reală când statele
prin învoială reciprocă stabilesc
strânse relații între ele, ex. Irlanda
până la 1922 U. p. și Gemania.
Uniune reală, (Dr. const.) este
o asociere definitivă între două
state, cari păstrând d. p. d. v. inte­
rior o personalitate de sine stătă­
toare, nu alcătuesc decât un singur
stat d. p. d. v. exterior al capaci­
tății suverane și au același suvej
ran. Statele asociate pot să aibă
unele ministere comune: răsboi, fi­
nanțe, externe. Pe această bază a
fost alcătuită Austro-Ungaria prin
compromisul delà 1867. Principatele
Rom. au format U. p. întrucât a-
veau o curte de casație la Focșani.
Uniunea avocaților, înființată |
prin Legea din 1923; 'este organul
- 640 —
general al barourilor avocaților (v.
c.) din România. Este persoană ju­
ridică, scutită de timbru și orie»
dări. Este condusă de un consiliu
general compus din membrii aleși
câte unul de ficera barou pe 3 ani.
Are în sarcina sa ad-ția și condu­
cerea afacerilor avocaților, organ
consultativ și deliberativ în aceste
afaceri. Organul său reprezentativ
este comisiunea permanentă.
Uniunea Camerelor de Agricul­
tură, este emanațiunea camerelor
agricole jud. și camerelor regiona­
le (v. ac. c.). Atribuțiuni: să repre­
zinte interesele agricultorilor, coor­
donarea și îndrumarea camerelor
agricole; să dea avizul asupra bu­
getelor, să exercite controlul asu­
pra acestora și să semnaleze mi­
nisterului abuzurile constatate; să
dea camerelor consultațiile necesa­
re; să-și dea avizul asupra proec-
telcr de legi agricole, etc. Se com­
pune din: câte un delegat al came­
relor de agricultură și 2 delegați ai
camerelor regionale; 6 directori ai
serv, agricole din Minist. agricul­
turii; rectorii academiilor de agri­
cultură; directorii institutelor d&
cercetări agronomice, zootehnice, de
export și al cooperației. Organele
U. sunt: adunarea generală com­
pusă din membrii titulari; consiliul
de ad-ție compus din 7 membrii, 2
delegați de Minis, agricult, și 5 de
camerele de agricultură; mandatul
cons, este de 5 ani. Comisiunea de
control compusă din 3 membrii,
câte un delegat al U. și Ministerelor
de agricultură și finanțe. Organele
de execuție al U. este directorul ge­
neral, împreună cu întreg persona­
lul de ad-ție. El este și secretarul
consiliului de ad-ție. (v. Leg. Ca­
merelor agric. 1 Iulie 1930, Reg. 9
Martie 1932).
Uniunea exportatorilor de ani­
male, este o instituție pt. coordona­
rea activității sindicatelor exp. de
animale (v. c.) cu sediul în Bucu­
rești. Se compune din președinții
și câte 2 delegați ai sindicatelor etc.
Atribuțiuni: a reprezenta interese­
le sindicatelor pt. raționalizarea ex­
portului de animale și carne proa-
si ătă, făcând legătura între acestea
și piețele străine sau autorități; va
repartiza între sindicate contingen-
 Uniunea — Urbanism
tul animalelor pt. export, va jude­
ca recl'amațiile membrilor, dă avize
etc. Organele sale sunt, adunarea,
consiliul de ad-ție. Comit, de di­
recție. (v. Regulam. M. O. 29/1931).
Uniunea interparlamentară,
înființată la 1888 din membri ai
parlamentelor din diferite țări.
Lupta pt. supraarbitraj și înțele­
gerea internațională a popoarelor;
ține conferințe anuale și susține Un
birou.
Uniunea republicei sovietice,
V. Rusia.
Uniunii de cooperative, sunt
grupări de societăți cooperative (v.
c.) în scopul de a-și organiza au­
tocontrolul. Funcționează după a-
celeași norme ca societățile Coop,
însă fără capital. Afilierea într’o
U. c. este obligatorie pentru socie­
tate. Atribuțiunile U. sunt: Contro­
lul societățiilor cooperative; rezolvă
diferendele între societăți; execută
orice măsuri i s’ar da de oficiful
național al coperației (v. c.) orga­
nizarea asistenței, statisticei, pro­
pagandei cooperative, congrese etc.
In fruntea U. este câte un consiliu
de ad-ție, ales de adunarea gene­
rală (66.78 Leg. Coop. 1929).
Universități, sunt instituții de
stat, autonome, de cercetări pt.
progresul științei și răspândirea
culturei și așezăminte de învăță­
mânt teoretic și aplicat; sunt org.
prin legea din 20 Aprilie 1932 Mon.
Of. 96; sunt în: București, Iași,
Cluj, și Cernăuți. Sunt persoane
juridice (v. c.) reprezentate și con­
duse de rector ajutat de senatul
universitar. Sunt împărțite în fa­
cultăți după fiecare ramură a ști­
inței, conduse de câte un decan.
Rectorul este ales dintre profesori
pe câte 5 ani; decanii pe câte 3
ani. Senatul se compune din rec­
tor, decani, și câte uri delegat al
fiecărei facultăți, prezidat de rec­
tor sau pro-rector. Mai este consi­
liul universitar, compus din toți
profesorii titulari și agregați pt. a-
numite probleme importante. A-
ceștia întruniți în colegii universi­
tare aleg pe senatorul univ. Pe
lângă fiecare U. și facultate fune,
câte un consiliu consultativ compus
din 3 membrii. Corpul didactic se
fidi
compune din: profesori titulari,
agregați, și conferențiari, (v. ac. c.)
și persoane ajutătoare. Profesorii
și agregații sunt inamovibili. în­
scrierea în U. se face în baza di­
plomei de bacalaureat. Anul șco­
lar începe la 1 Oct. până la 1 Iu­
lie; sesiunea de examene Iunie și
Oct. și extra-ordinară Februarie.
Acordă diplome de licență și doc­
tor. Durata cursurilor cel puțin 4
ani pt. licență și 2 pț. doctor; pt.
doctor în medicină 6 ani. Taxele
pt. studenti sunt: de înscriere, de
bibliotecă, de examen, laborator,
sau institute, și construcție.
Universul, este unul din cele
mai mari ziare de informații, cu
tendința de independență naționa­
lă. Fondat în 1882 de Luigi Cazza-
villan. Apare de 7 ori săpt. răspân­
dit în toată țara, în special în V.
Regat. In 1914 a luat conducerea
Dl Stelian Popescu. In 1916 și-a în­
trerupt apariția și reluat în 1918.
Subdirectori: Șt. Brăiloiu, Al. Po-
pescu-Necșești. Redactori: Romu­
lus Șeișanu, Al. Agneș, C. Bacal-
bașa, V. Bilciurescu, Neagu Boe-
rescu, Al. Cazaban, R. Donici, C.
Fulga, C. Georgescu, V. Ionescu-
Vion, Haralamb Ionescu, Mihail
Mora, C. Orășanu, etc. etc. Secre­
tari: B. Marian, Naum Apostolescu,
I. Iova, A. Svlcina. Are cel mai
mare tiraj dintre ziarele'române.
Urbanism, se numește știința
care se ocupă cu studiul și pres­
crierea măsurilor pt. îmbunătățirea
elementelor și factorilor principali,
cari întră în compunerea orașelor,
(v. Orașe amenajare). U. este stu­
diul general al condițiunilor și
manifestațiunilor de existență și
desvoltare a orașelor. Are de obi­
ect: toate lucrările de construcție,
menite să ajute populațiunii orășă-
nești ca să ridice locuințe și sedii
de activitate modernă; să înles­
nească și să construiască așeză­
minte de higiena, artă, știință, ad-
ție, etc. U. pregătește terenul co­
mun pe care se desfășoară acti­
vitatea construitoare individuală;
asigură condițiuni și planuri pt.
locuințele cetățenești; el trasează
cadrul în care se desvoltă tendin­
țele individuale și programul după
care trebue să se orienteze con­
 Urgitare — Utilitate
strucția publică și particulară. In
vechime orașele se desvoltau încet;
rareori ajungeau la întinderi extra­
ordinare de azi. După invențiunea
aburului, a mașinelor. a locomoti­
velor etc. s’au ivit conditiuni favo­
rabile pt./ desvoltarea orașelor,.
Grație mașinilor circulația și in­
dustriile au luat un avânt extra­
ordinar. O consecință a degvoltării
industriale, a fost o imigrație ex­
traordinară a sătenilor la orașe,
atrași de salarii la fabrici, între­
prinderi, producăndu-se o creștere
surprinzătoare a populației și ne­
voia de înmulțire a locuințelor oră-
șănești: Această înmulțire s’a pro­
dus in grabă, fără dirijare, ‘ fără
plan și program de desvoltare. S'au
clădit mereu case lângă case, pe
strade înguste, fără o prevedere de
cerințele mari cireulațiuni, rezulta­
tul a fost că ulterior circulația și
transporturile au devenit imposi­
bile în cuprinsul orașului. Lipsa
de străzi largi au cauzat o stare de
cogestione permanentă. De altă
parte s’au înmulțit clădirile înalte
pe străzi înguste; așezarea indus­
triilor fără localizare dirijată a
cauzat o stare sanitară precară.
S’au făcut greșeli mari; sau creat
neajunsuri grave; locuitorii au ri­
dicat reclamațiuni și proteste stri­
gătoare. Edili ne pregătiți, s’au pu­
tut îngriji de o bună desvoltare a
orașelor; au trebuit să recunoască
nevoia de a se aplica mijloace și
metode noui; au fost chemați oa­
menii de știință, ad-tori cu știință
și experiență; sfaturi depuse au dat
naștere la o nouă știință a „techni-
cei urbanistice'“. Cunoașterea aces­
tei științe este indispensabilă pt.
ad-torii și edilii orășănești; de ea
depinde în mare măsură propăși­
rea orașelor. Posedarea unui plan
de sistematizare (v. c.) este o ne­
cesitate imperioasă pt. comune; nu­
mai urmând un plan serios de lu­
crări, se poate ajunge la o amena­
jare (v. c.) satisfăcătoare. Multe
ad-țiuni comunale nu-și dau sea­
ma despre aceasta. Srieri și autori
asMpra U sunt: Al. Davidescu, curs
de urbanism Buc. 1930. Buls L’es-
tetique des Villes, joyant, Traite
d’urbanism etc.
Urgitare, se numește în ad-ție
642
I invitațiunea de a rezolva un act
> trimis de o autoritate alteia. Urgi-
I tarea se face de obiceiu de 2 ori;
prima- pe hârtie albă, a doua roșie;
termenul în care trebuesc să se re­
zolve chestiunea variază după na­
tura afacerii și distanta autorității
urgitată. In urgitare de obiceiu se
arată termenul înlăuntrul căruia
un act se rezolvă. Dacă după ur-
gitarea a 2-a nu se rezolvă chesti­
unea, se poate introduce cercetare
disciplinar;! contra funcționarului
neglijent în cazul când n’a arătat
motivul nerezolvării. Pt. urgitări
se va ținea o condică specială. Nu
se urgițează autoritățile superioa­
re; acestea pot fi rugate prin ra­
port ca să rezolve chestiunile.
Urlați, comună urb. îq jud.
Prahova. 5.421 loc. Reșed. plășii.
1330 clădiri, 1.179 gospodării, 107
întreprinderi ind. și comerc. jude­
cătorie, poștă în loc, cfr. Albești la
5 km. Autorități jud. Ploești la 23
km.
Urmărire, (Pros. pol.) este pro­
cedura îndeplinit;! de ofițerii poli­
ției judiciare (v. c.) care are de
scop a descoperi pe infractor, a în­
vesti prin procuror pe judecătorul
de .instrucție; a cere probele dove­
ditoare într’o infracție. U. se or­
donă de procuror (v. Instrucțiune);
ea se termină prin concluziuni
sau propuneri. In contra urmăririi
nu există drept de apel.
Urziceni, comună urbană în jud.
Ialomița. 8.705 loc. Reșed. plășii U.
1702 clădiri, 1859 gospodării; 213
întrepr. ind. și comerc. judecăto­
rie. poștă, cfr. în loc. Aut. jud. Că­
lărași la 100 km.
Utilitate, se numește în Econ.
pol. nevoia și dorința persoanelor
de a împlini vreuna 'din nevoile
vieții lor, de a servi la întreținerea
acestei vieți sau de a mări buna
stare. Pt. ca un lucru să fie util este
necesar să existe o anumită relație
între lucru și numa din nevoile
pers.; să știm dacă poate satisface
nevoile noastre.
Utilitate publică, este stare u-
nui bun afectat uzului public și ca­
re servește unui interes general; ex.
căile de comunicație. U. p. pentru
lucrări de interes general se de-
 Uzură — Vagabonzi
«Iară de puterea legiuitoare; pt.
județe de consiliu județean și de
guvern. Declararea U. p. se face
în totdeauna în baza unei cercetări
la fața locului. Constituția prin art.
17 prevede că nimeni nu poate fi
expropriat decât pt. utilitate pu­
blică.
Uzură, L. se numește delictul,
care consistă în a percepe interese
mai mari decât prețul fixat de lege.
2. Figurat: câștig disproporționat
față de munca depusă spre a-1 ob­
ținea.
V, a 22 a literă din alfabetul ro­
mân; ca cifră romană V. = 5. în fi-'
zică V. = Vest. V. — Vezi.
Vacanta tronului, Constit. prin
.art. 78 prevede că în lipsă de co­
borâtori în linie dreaptă a M. S.
Carol I de Hohenzollern succesiunea
Tronului se cuvine celui mai în
vârstă dintre frații sau coborâtorii
acestora. In caz când nici unul din
frați sau coborâtori nu star mai
găsi, sau ar declara că nu primesc
Tronul, atunci Regele va putea in­
dica succesorul său dintr’o dinastie
«traimi din Europa. Dacă nici una
nici alta nu va avea Ioc Tronul es­
te vacant, în care caz ambele adu­
nări se întrunesc de îndată într’o
singură adunare și cel mai târziu
in 8 zile cu majoritate aleg un Re­
ge din o dinastie străină din Euro­
pa occidentală. Dacă adunările s’ar
afla disolvate în momentul vacan­
ței Tronului, adunările cele vechi
se adună rână la întrunirea noi­
lor adunări.
Vaccinațiune, (San.) anti-
variolică se face în primul an al
vieții copilului; este obligatorie, re-
vaccinația se face la vârsta de 7 și
8 ani. In focarele epidemice de va­
riolă se poate face revaccinațiune
generală. Este gratuită, se face de
medicii oficiali. Orice persoană ce
se va sustrage V. se amendează cu
100—2000 Lei.
Vagabondaj, (Dr. pol.) înseam­
— 643 —
Uzurpare, acțiunea, prin care
cineva pune mâna cu forța și se fo­
losește de bunurile unei alte per­
soane.
Uzurpajiune, se numește atunci
când un act ad-tiv sau deliberațiu-
ne este făcută înafară de sfera și
competința unei ad-țiuni sau func­
ționar public. Ex. când aduce o a-
tingere principiului separațiunei
puterilor; când s’ar tranșa procese
de drept civil; când s’ar lua o de­
riziune de căte un organ desbră-
cat de orice autoritate și calitate.
(V. și Incompetență).
V
nă cameni fără căpătâi, cari n’au
domicilii statornice, nici mijloace
de hrană, nu exercită nici-o mese­
rie; sunt interzise în România.
Este reglementat prin legea pt. în-
frânarea C. și vag. Mon. Of. 9 Iul.
1921 și reg. 29 Oct. 1921 Pt. înfrâ-
narea C. și vag. funcționează în
fiecare județ un biurou de asisten­
ță pt. plasarea celor apți de muncă.
Comunele sunt obligate a prevedea
în bugete un fond pt. ajutorarea
V. găsiți inapți pt. muncă. Pt. in­
firmi funcționează ospicii; școli de
îndreptare și ocrotire pt. minori și
colonii de muncă, pe lângă inspec­
toratele regionale sanitare. Toți
cerșetorii sau vagabonzii vor fi
înaintați polițiilor, unde li-se în­
tocmesc proces verbal (v. c.) și
înaintează împreună cu individul
biuroului de asist, jud. dacă indi­
vidul este apt de muncă este înain­
tat judecătoriei sau tribunalului,
când vag. va purta arme, sau acte
falșe. La polițiile în capitale de ju­
deț se țin fișe pt. cerșetori și func-
ițonează un biurou de tiraj al C.
Orice individ apt pt. muncă, cul­
pabil de C. sau vagab. va fi pedep­
sit cu colonizarea pt. muncă delà
5—30 zile; în caz de recidivă 1—6
luni; dacă în termen de 5 ani va
săvârși o nouă infracțiune cu pe­
deapsă delà 6 luni la 5 ani.
Vagabonzi, (Dr. pol.) oameni
fără căpătâi, sunt aci cari nu au
o locuință statornică, nici mijloc
 Vâlcea — Valea
de hrană și nu exercită nici-o me­
serie deși ar avea mijloace și pu­
tința să o facă. Sunt V. și acei cari
fie că au sau nu un domiciliu își
agonisesc hrana practicând sau în­
lesnind acțiuni sau jocuri imorale,
meserii degradatoare sau orice al­
te ilicite. Vor fi ridicați și internați
în școli de îndreptare; minorii pâ­
nă la 18 ani, vor fi ținuți până la
maturitate sau căsătorie. Tirarea
V. se face de poliții unde se stabi­
lește: fapta comisă, discernămân­
tul și răspunderea celui învinuit;
dacă este apt pt. muncă; munca la
care se pretează, ce asistență tre­
bue dată celor inconștienți, inapți
sau iresponsabili. (L. Vagab. M. O.
76/1924). Agentul care va găsi un
V. îl va ridica, constata delictul și
trimite poliției competente. In caz
de condamnări succesive, pentru
vagabondaj sau cerșătorL judecata
va futea ordona ca cel condamnat
a doua oară, să fie internat pe timp
de cel puțin 2 ani și cel mult 10
ani, într’o casă de muncă anume
destinată pentru aceasta. Cei așe­
zați în casa de muncă sunt obli­
gați să învețe o meserie sau mește­
șug, potrivit aptitudinilor sale. (v.
Cerșetorie.).
Vâlcea, județ în Oltenia, măr
ginit la E. jud. Argeș la N. eu jud.
Sibiu, la V. cu jud. Gorj și Dolj la
S. cu Romanați. Capitala Râmni­
cul Vâlcea. Suprafața 4081 kmp. cu
246 616 loc. din cari 213.485 pop.
rur. cu densit. de 60.4 loc. pe kmp.
Reședința plăților: Bălcești, R.
Vâlcea, Cădești, Drăgășani, Hore­
zu, Grădiștea; com. urb. R.-Vâlcea,
Drăgășani. Ocnele Mari, Călimă-
nești, Govora. Corn rurale 131. Per­
cento: R. Vâlcea, Drăgășani, Ho­
rezu Lădești și Zlătreni. cu 36 a-
genții. Judecătorii: Călimănești, R-
Vâlcea, Răbeni, Bistrița, Lădești,
Horezu, Zlătreni, Bălcești, Drăgă­
șani. iTibunal, Cerci. recr. Adm.
financ. Leg. jand. Cameră comerț,
Agricolă. Industrii în R. Vâlcea.
Licee: Alex. Lahovary băeți, Semi­
narul Sf. Nicolae, liceu de fete în
R. Vâlcea. Gimnz. la Drăgășani,
Șc. de meserii la Horezu și Otete-
lișu. Școli sup. de comerț, Șc. nor­
mală de băeți, Șc. de meserii, Șc.
•de menaj în R. Vâlcea. Aparține
— 644 —
circ. Curții de Apel, Insp. gen. adm.
Insp. pol. și sigur. Insp, școlar,
Insp. reg. zoot. Insp. sanitar, Insp.
agron. Insp. muncii. Direcțiunea
poștală, Dir. fin. Craiova; Episco­
pia Noului Severin cu reșed. în
R. Vâlcea. Alege 5 deputati 2 sena­
tori, 36 cons. jud. Prefect, Eugen
Băcescu, director pref. și secretar
gem I. Roșariu; șefi de serv. Ion
Niță, Josif Strâmbeanu. I. Daviles-
cu, Gh. Neamțu, I. Constantinescu.
Primpretori: N. Voiculescu, Gh.
Vețeleanu, M. Popescu-Telega. M.
Zavricescu. Funcționari jud. 140.
Cifra totală a bug. pe 1933: Veni­
turi 39.530.286, Cheltuieli 22.408.181.
Bănci: B. Națională, Banca Râm­
nicului, B. Vâlcea, B. Albina, B.
Creditul Țărănesc în R. Vâlcea. B.
Viticolă, B. Drăgășani, în Drăgă­
șani, B. Horezului la Horezu și B.
Bălceștilor la Bălcești. Produse
renumite: Vinuri în corn. Drăgă­
șani, Călina, Prundeni, Zăvideni,
Orlești, Valea Bisericii, Mitrofani,.
Crețeni și Zlătăreni. Lemne: Bre-
zoiu, Călimănești stațiune balnea­
ră. Lungimea șoselelor 189 km.
jud. 602 km. Linii cfr. 127 km.
N-rul gospodăriilor 58.074, clădiri
63.769, întrepr. industr. și comerc.
1968. Stema jud. Scut albastru tă­
iat, în câmpul superior o fântână
cu o roată de aur, un stăvar și un
cal de argint, sărind în două pi­
cioare, în care stăvarul îl ține de
căpăstru; câmpul inferior un măr
desrădăcinat de argint, cu mere de
aur.
Vâlcov, 'comună urbană în jud.
Ismail. 7.404 loc. Reșed. plășii Chi­
lia Nouă. 1492 clădiri, 1613 gospo­
dării, 124 întrepr. ind. și comerc.
Port la Dunăre, poștă în Ioc. cfr.
Sărata la 77 km. Aut. jud. Ismail
Ia 70 km.
Valea lui Mihai, com. rurală
în jud. Sălaj, reșed. plășii V. 1. M.
8088 loc. judecătorie, percepție, sec­
ție jand. cfr. P. t. t. în loc. Prefec­
tură, tribunal Zalău la 110 km.
Valea Rea Tg. corn, rurală în
jud. Bacău, reșed. plășii Tazlău
formată din satele: Bălăneasa,
Lunca Mateești, Orașa, Poiana,
Prăjoaia, Scâriga, 3039 loc. Secție
jand. poștă în loc. judecătorie Scor-
 Văleni — Vânătoare
țeni, cfr. Onești la 21 km. Prefectu­ rești sau ad-tive devenită definiti­
ră, tribunal Bacău la 31 km. vă și executorie, fie prin neapelare,
Vălenii de Munte, comună -urb. fie după urmarea tuturor căilor
în jud. Prahova. 4.227 loc. f. reșed. de atac.
plășii Teleajen. 1052 clădiri, 954 Vaiate, monedă metal prețios,
gospodării, 164 întrepr. industr. și este un T,itlu legal, pe care statul
comerc. judecătorie, poștă, cfr .în îl întrebuințează ca mijloc de pla­
loc. Universitatea populară N. lor- tă.
ga, școală de misionare. Autorități
județene în Ploești 28 km. Vama, corn. urb. în jud. C.
Lung. 5.211 loc. Reșed. plășii Mol­
Valoarea, (Econ. pol.) este un dova. 1404 clădiri; 1383 gospodării;
raport între două lucruri, între 120 întrepr. industr. și comerc.
<două utilități; este o ordine de cla­ Poșta, cfr. în loc. judecătorie. Aut.
se între două lucruri dorite, com­ judecătorești C. Lung la 14 km.
parate în lungime, volume, greu­
tăți etc. Este o noțiune relativă, de Vămi, (Fin.) se numesc oficii
același ordin ca și mărimea sau situate în punctele de frontieră, în­
greutatea. Dacă ar exista numai un sărcinate cu controlul pasagerilor
singur corp pe lume nu s’ar putea și a mărfurilor ce intră și ies din
spune că are mai multă sau mai țară, prin aceste puncte, precum și
puțină valoare. Nu poate fi nici o cu perceperea taxelor vamale asu­
urcare generală, nici o scoborâre pra mărfurilor. Taxele ce se per­
gen. a V. ci trebue să fie înțeleasa cep la vămi sunt: „taxe de export"
în sensul că „ori de câte ori se ce se percep asupra mărfurilor ce
schimbă sau se compară două lu­ ies din țară, sunt suportate de că­
cruri V. unuia nu poate, să crească tre comercianții români de multe
«decât într’atâta, întrucât V. celui­ ori acestea constitue un impediment
lalt scade. Valoare se numește ca­ serios pt. export deaceea multe sta­
pacitatea bunurilor de a putea pro­ te le au redus simțitor. „Taxe de
cura în schimb cu ele alte bunuri. import' sum cele mai răspândite;
Unde există un schimb regulat V. ele -surit foarte productive și foarte
se măsoară prin monedă (v. c.) ca­ comode, se percep asupra mărfuri­
re este o mărime obiectivă și se a- lor intrate în țară. Ele pot fi:
plică la toate subiectele . economi­ „fiscale" când ele umăresc numai
ce. V. fiind media dorințelor unui venituri pt. tezaur; „economice"
mare număr de persoane, are un (protecț’oniste) când urmăresc des-
caracter general, are un curs, o co­ voltarea industriei naționale. Sta­
tă ce se impune tuturor. Cumpără­ tele agriccle au tot interesul a~și
torii și vânzătorii urmează cursul crea o industrie proprie prin taxe­
pe care-1 are o marfă. „Valoarea le vamale. Un stat după ce a a-
obiectivă de schimb1' care este pre­ juns Ia o desvoltare industrială are
țul mărfii. Factorii cari determină tot interesul a desființa orice taxe
V. și prețul sunt „utilitatea" natu­ protection!ste „Taxe de tranzit"
rală și calitățile unui bun pt. sa­ sunt acele ce se percep pt. mărfuri­
tisfacerea trebuințelor; „raritatea" le ce trec numai printr’o țară, cu
ceia ce e accesibil din abundență și destinația pentru o altă tară. Acest
fără muncă nu are V. „intensita­ comerț este recomandabil pt. că
tea" cu care se simte , trebuința desvoltă circulația, creiază antre­
obiectului, un lucru chiar folositor, pozite, dă de lucru populației. Sta­
dacă nu există posibilitate de în­ tul poate interzice importul anu­
trebuințare, n’are valoare, ex. Căr­ mitor mărfuri fabricate ale mono­
bunii în Africa Centrală. „Costul polului statului (v. c.) (v. Tariful
de producție“ munca, de a desco­ vamal).
peri, prelucra și transporta un bun. Vânătoare, este reglementată
Econmiștii mai consideră „tre­ prin legea din 27 Oct. 1921. Drep­
buința ' ca decisivă în determina­ tul de V. aparține proprietarului
rea V, fondului. Proprietățile comunale
Valoare de drept, se numește de V. se arendează de primar prin
situația unei hotărâri judecăto­ licitație publică (v. c.). Proprietarii

- 645
 Vânători — Vase
terenurilor de vânat sunt răspun­
zători de stricăciunile cauzate se­
mănăturilor altera. 'Vânătoarea
este oprită în epocile: 1 Febr. 1
August pt. cerbi, capre negre; 1 că și cad, lasă urma unor adânci­
Dec. 1 Mai căprioare; 1 Febr. 15
Sept, iepuri; 1 Sept. 1 Dec. Dropiile
și spurcaci; 15 Ian. 15 Aug. găini­
le de munte; 15 lan. 1 Sept, faza­
nii; 1 Dec. 1 Sept, potârnichile; 15
Ian. 15 Aug. prepelițele, cârstei,
porumbei sălbateci, turturele,
sturzi; 1 Apr. 15 Iul. lebede, gâște
și rațe sălbatice; 1 Mai 15 Iul. si­
tari, .beeaținele etc. Păsările cân-
tătoare sunt oprite în tot timpul.
Este interzis a aduna ouăle, a stri­
ca cuibul etc. începând din a 7 zi
delà oprirea vânatului este interzis
a se vinde vânat. Este permisă vâ­
nătoarea în tot timpul pt.: _ lupi,
urși, burzuci, vulpi, pisici sălbatice,
viezuri, nevăstuici, dihori, jderi
vidre și orice animale sau păsări
răpitoare. V. este permisă numai
cu pușca; este oprită V. cu lațuri,
curse, otrăvuri etc. afară de ani­
malele răpitoare. V. cu ogarul este
interzis; pt. copoi este necesară au­
torizație specială. Afară de cei în­
dreptățiți nimeni nu poate lăsa
câini pe terenul de vânat, afară, de
câini de păstori. Cine voește să vâ­
neze este dator a avea un permis
de vânat (v. c.) și permis de armă.
Pt. stârplrea animalelor răpitoare
se poate aranja V. din oficiu; la
acestea vor lua parte ca gonaci lo­
cuitorii comunelor. Delictele și
contrav. se pedepsesc cu amendă,
delà 200—5000 Eei și închisoare pâ­
nă la 3 luni, apli.a'e de judecă­
torii. Constatarea se face de orice
agent public.
Vânători, corn. rur. în jud. Arad,
2335 loc. pretură, judecătorie Chi-
șineu Criș, P. T. T. în loc. cfr. Li­
vada Mică 14 km. Arad 70 km.
Vânju Mare, erm rur. în jud.
Mehedinți, reșed. plășii, 2552 loc.
judecătorie, secție jand. poștă în
loc. cfr. tribunal, prefectură T. Se­
verin. 34 km
Vârfù Câmpului, corn. rur.
în jud. Dorohoi, reșed. plășii Șiret.
1403 loc. în 1931 s’au alipit 9 sate,
poștă, secție jand. în loc. judecă­
torie, Mihăileni. cfr. Bucecea 14
km. Prefectură Dorohoi la 10 km.
— 646 —
Varioala, (San.) sau vărsat, esta
o boală molipsitoare cu fierbințeli
și eșirea pe corp a unor bășicuțe
cu puroiu, când bășicuțele se usu­
turi cari rămân pt, toată viața. Se
ia delà om la om prin puroiul și
cojile bășicuțelor, prin aer, prin
haine, rufărie. Tratamentul este
vaccinul, igiena locuinței, hrană
numai cu lichide. Se va chema me­
dicul. (v. Boli infecțioase).
Variola oilor, (San. vet), este-
o boală cu febră și exantem. Simp-
toame: tristeță, nu mănâncă, cu­
loarea roșie a ochilor; după 2 zile
puncte roșii pe pântece, și părțile-
din lăuntru, din cari se desvoltă
niște nodulețe, care se prefac în bă­
șicuțe. Pielea este umflată. Anima­
lul lăcrimează și mucii îi curge din
nas. Dacă vărsatul se constată în-
tr’o turmă, se vor separa oile bol­
nave și trata prin ser și inocula
preventiv. Carnea oilor bolnave
este oprită a se da în consumație.
Cadavrele se vor distruge; pielea
și lâna se pot întrebuința după
dezinfectare.
Vărșandcom. rur. în jud. Arad»
251(1 loc. pretură, judecătorie Chi-
șineu Criș, P. T. 'I. în loc. cfr. Gră­
niceri 12 km. Arad 74 km.
Vasalitate, (Dr. int.) înseam­
nă raportul de subordonare prin
care un stat care deși întrunind
elementele: populație, teritoriu, pu­
tere, se află sub autoritatea altui
Stat, cași când ar fi o provincie a
acestuia. Statul vasal, datorește a-
sistență militară, impozite, nu are
moneda sa etc. Statul vasal fiind
subordonat altui stat, n’are o ca­
pacitate internațională.
Vașcău, com. rurală în jud. Bi­
hor, reșed. plășii V. 1287 loc. jude­
cătorie, percepție, secție jand. P.
t. f. cfr. în loc. Prefectură, tribu­
nal Oradea 89 km.
Vășcăufi, com. urb. în jud. Sto-
rojineț, 6354 loc. Reșed. plășii Cere-
mușului, 1601 clădiri, 1716 gospodă­
rii; 209 întrepr. industr. și corriere,
judecătorie, poștă, cfr. în loc. Aut.,
județene Storojinet la 41 km.
Vase maritime, (Dr. int.) se nu­
mesc orice vapoare sau corăbii
cari fac navigațiune pe mări des-
 Vaslui — Vehicule
elùse. In dreptul international sunt
considerate ca lucruri mobile, to­
tuși unele state la transmiterea
proprietății lor se cere transcrip-
tiunea în registrele publice. Răs­
punderea proprietarilor de V. se
determină după legea unde căpita­
nul a primit puterile, adică, unde
proprietarul domiciliază sau unde
i-a dat împuternicirea. Este legea
pavilionului care este aplicabilă
pretutindeni, afară de cazul când
V. a fost părăsit. Contractul de în­
chiriere a unui vas este cârmuit de
legea locului de destinație a măr­
furilor; acolo trebuie plătită chiria
și executate principalele obliga­
țiuni ale părților. Abordagiul în
marea teritorială (v. c.) ca și abor­
dajul fluvial se judecă după legea
locului unde s’a produs,. Când a-
bordajul sa produs în largul mă­
rii se aplică legeal [judecătorjului
care a fost sesizat.
Vaslui, comună urb. reșed. jud.
Vaslui. 15.388 loc. 2847 clădiri;
3192 gospodării; 495 întrepr. in­
dustr. și comerc. Aut. județene, li­
ceu. La 340 tai. de București.
Vaslui, județ în Moldova, mărgi­
nit, la N. cu jud. lași, la E. cu jud.
Fâlciu, la S. cu jud. Tutova, la V.
cu jud. Roman. Capitala Vaslui.
Suprafața- 2260 kmp. cu 143.596 loc.
cu dens, de 61,4 pe kmp. Reședința
plăților: Negrești, Codăești, Vaslui.
Notariate 53; com rurale 82, sate
236. Judecătorii: Vaslui, Codăești,
Negrești, Pungeș. Tribunal, Cerc,
recr. Adm. financ. Legiune jand.
Cameră, de Comerț, secție Agricolă,
în Vaslui, Muncă Iași. Licee: Mi­
hail Kogălniceanu de băeți. Soc.
Femeilor Rom. de fete. Școli: nor­
mală de băeți, Ștefan cel Mare, Șc.
prof, de fete, șc. țesători«. Popu­
lația repr. pe naț. români 139.007,
germani 14, evrei 4394, ruși 15, bul­
gari 12, diverși 150. Alege 38 cons,
jud. Prefect Alex. Gorgoș. Director
pref. N. Gogonea, secretar gen. D.
Andrieșeanu, șefi de serv. Mihăi-
lescu, I. Popa, N. Ribolschi. Prim-
pretori: N. Gogonea, N. Buzdugan,
A. Dărescu. Funcționari jud. 144.
Cifra totală a bug. Venituri și
cheltuieli 12.39C.642. Bănci: Banca
Națională, B. Populară. Casa de
Credit a Agricultorilor în Vaslui.
— 647
Industrii: Mori și fabr. de ulei în
Vaslui, fabr. de țigle și cărămidă
tot în Vaslui. Produse renumite:
grâu și vinuri, Paiu, Buștea, Tibă-
nești și Deleni. Lungimea șoselelor
105 km. Jud. 105 km. Linii cfr. 61
km. N-rul gospodăriilor 31.701, clă­
diri 32.353, întrepr. industr. și co­
merc. 1440. Stema jud.: Scut roșu
cu un stup de argint, însoțit sus și
pe lături de câte o albină de aur.
Vatican, reședința papilor în
Roma, este un conglomerat de clă­
diri cu 20 curți și 11.000 camere, în
partea Nordestică a coloniei Vati-
canus. începutul clădirii V.-lui s’a
făcut în. sec. al VI, în timpul papei
Symmchus. Sunt renumite muzeele
de antichități, bibliotecile cu 25.600
manuscrise, Scala Reggia, capela
Sixtină, loggiile, stanțele lui Raf­
fael și neprețuitele colecții do arte
ale V-ului. Gh. Sincai în timpul
studiilor sale teologice a fost nu­
mit Custode al pivi.
Vatra Dornei, ccm. urb. în jud.
C. Lung. 9.878 clădiri, 2507 gospo­
dării, 306 întrepr. industr. și co­
merc. Judecătorie, poștă, cfr. în
loc. Aut. județene C. Lung la 41
km.
Vehicule, se numește orice mij­
loc de transport ca: trăsuri, cami­
oane, automopile, autobuze, etc.
Fiecare V. care merge izolat pe
căile publice, trebue să aibă un
conducător care trebue să ție par­
tea dreaptă; el trebue să ia partea
stângă când vrea ca să înainteze.
La încrucișări trebue să cedeze V.
care vine din dreapta. In timpul
nopții nici un vehicul nu poate cir­
cula fără a fi semnalat de un foc
alb. Cei ce vor arunca pietre, lem­
ne etc. asupra V. se pedepsesc cu
2000—4000 Lei. (62 Legea circula­
ției 1930). Conducătorii oricărui V.
sunt obl. a opri la primul semnal
al unui agent al forței publice; a
opri la locul unui accident; abateri
se ped. cu. 4000—10.000 Lei amen­
dă (62) V. de orice fel pt. a fi ad­
mise a circula pe căile publice (v.
c.) trebuesc înmatriculate la ches­
turile și polițiile orașelor de reșe­
dințe, cari vor ținea registre în
cari se vor induce datele și con-
damnațiunile suferite. Taxele pt.
V. vor fi de 500 Lei pt. automobile
 Venerice — Venituri
și 200 Lei pt. V. cu tracțiune ani­
mală. Lățimea V. nu poate fi mai
mare de 2E> m. întrecerile între V.
sunt interzise. Orice conducător de
V. trebue să aivă un permis ele
conducere (v. c.). Autoritățile vor
putea hotărî anumite locuri pt. sta­
ționarea V. (v. Automobile).
Venerice, (San.) se numesc boa-
lele: sifilisul, blenoragia și șan-
crul moale. Persoanele atinse de
aceste bo'ale sunt obl. a se supune
tratamentului medical. Spitalele și
orice instituțiuni de asistență me­
dicală de stat, județ, comună, etc.
sunt obligate a da consultațiuni
gratuite și a face tratamentul bol­
navilor. atinși de B. v. dacă dove­
desc că sunt lipsiți de mijloace.
Medicii oficiali sau particulari
sunt obl. a da instrucțiuni referi­
toare la natura boalei, modul de
propagare, a-i indica tratamentul
și a-i pune în vedere penalitățile.
Boalele venerice nu constitue mo­
tiv de concediere din serviciu atât
timp cât nu pot contamina pe al­
ții. Transmiterea conștientă pe ori­
ce cale, a boalelor V. va fi pedepsită
cu închisoare delà 3 luni la 1 an.
Persoanele cari prin împrejurările
în cari trăesc sunt expuse la con­
tractarea și transmisiunea boalelor
V. por fi supravegheate prin exa­
minări periodice. Tratamentul boa­
lelor V. este îngăduit numai doc­
torilor cu liberă practică și în in­
stituțiuni sanitare. Militarii cari la
terminarea serviciului sunt atinși
de vreo boală V. vor fi reținuți în
spitale până la vindecare. La elibe­
rare autoritatea sanitară milit. va
comunica confidențial aut. sanita­
re delà, domiciliul militarului pt.
supravegheri și îngrijire. Infrac­
țiunile la abaterile de mai sus sunt
constatate de medici. Orice bolnav
atins de una din aceste boale este
obl. a se supune tratamentului in­
dicat de medici cari vor libera
bolnavilor un carnet de tratament.
Bolnavii cari prin lipsa lor de cul­
tură constitue un pericol real de
răspândirea boalei vor fi internați
în spitale, cei cu leziuni contagioa­
se vor fi primiți cu precădere. La
stabilirea contaminării vor servi
certificate liberate de medicii ofi­
ciali. (art. 11 Regulam, pt. combat.
- 648
boalelor V. pubi. în Mon. Of.
57/1933). Părinții sau tutorii sunt
obligați a se îngriji de tratamentul
minorilor. Denunțul unui bolnav
V. relativ la izvorul infecțiunei sa­
le pt. urmărirea persoanei încrimi­
nate se va adresa instanțelor ju­
decătorești, cari vor delega pt. cer­
cetare un medic oficial; procedura
va fi discretă. Combaterea boalelor
V. cade în sarcina Minist. Muncii.
Venit cadastral, &0 numește
câștigul net ce rămâne posesorului
imobilului, după scăderea cheltue-
lilor obișnuite, în zona de clasifi­
care și necesare culturei solului și
producției în sistemul de economie
al majorității posesorilor. La cal­
cularea acestor chelt. nu se va lua
în considerare situațiunea mate­
rială a posesorului, nici sarcinile
ce grevează imobilul. La evaluarea
V. c. se vor mai scădea eventuale
chelt. cu instalațiuni de amenaja­
re sau ameliorare, diguri, iazuri,
apărări etc. In vederea stabilirii
(v. c.) țara este împărțită în re­
giuni și zone de evaluare, după
condițiunile solului, climei, legă­
turilor de comunicație și economie.
Numărul claselor într’o zonă nu
poate depăși de 8. Fiecare proprie­
tate funciară (v. c.) cu venit cadas­
tral se va îngloba într’o clasă de
calitate prin comparația cu tere­
nurile model. Minist agriculturei
va publica pe regiuni V. c. la cla­
sele de calitate pt. fiecare ramură
de cultură, luând ca bază venitul
mediu al terenului molel. (25—27
L. Cad. 20 Apr. 1933).
Venituri comunale ți județe­
ne, sunt regi, de L. 13 Aprilie 1933.
Ele sunt: ordinare, extraordinare,
cu destinație specială și diverse,
„ordinare“ sunt: cotele adiționale,
cota parte din unele impozite de
stat, fondul comunal și jud. taxe
comunale, veniturile din averi, ale
bunurilor expl. întreprinderilor,
pășune eie. „extraordinare“ sunt:
din vânzări de bunuri și legate,
„cu destinație specială“ împrumu­
turi (v. c.) delà drumuri, arenda
cârciumelor, cotizațiuni. subven-
țiuni de stat, fonduri cu destinație
specială; „diverse“ rămășițe din
exerciții închise, orice venite ne­
prevăzute și întâmplătoare. Comu-
 Venituri — Veniturile
nele și județele vor fixa anual co­
tele adiționale suplimentare 50%
asupra cotelor legale. In comunele
unde se fabrică rachiu se atribue
25% din impozitul pe consumație;
în comunele urbane 33% din impo­
zitul pe spectacole (v. c.) 20% asu­
pra succesiunilor; în municipii 1—
25% din încasări asupra pariuri -
lor, la curse și alte sporturi: 66%
din încasările taxelor din curentul
electric, gaz natural, produsul ta­
xelor nt. extragerea nămolului,
pietriș, etc. cota parte din impozi­
tele pe unele articole de consuma­
ție (v. Fond comunal și județean).
Comunele urbane au dr. a percepe
un impozit de maximum 15% asu­
pra valorii locative a terenurilor
virane. Comunele sunt autorizate
să înființeze taxe: pt. folosința gră­
dinilor, piețe, străzi, trotoare etc.
pt. serviciile: curățirii gunoaelor,
apelor, tăerea vitelor, cotitul vase­
lor, curățitul coșurilor, căntăritul
mărfurilor și pt. orice alte servicii
prestate particularilor; pt. uzul
excepțional al drumurilor, străzi,
bulevarde; pt. folosirea producăto-
torilor masculi. Veniturile rezulta­
te din activitatea econmică: aren-
zii, exploatări de moșii, ferme, pă­
duri, pescuit, redevențe, cupoane,
dobânzi etc. sunt așezate și perce­
pute în baza unui regulament. Ve­
niturile extraordinare vor fi folo­
site exclusiv pt. înzestrări și îmbu­
nătățiri. Cele cu destinație specială
se pot întrebuința numai pt. scopul
pt. care au fost afectate. Comunele
pot percepe cotizațiuni pt. crearea
sau întreținerea de îmbunătățiri
cari nu pot fi suportate din V. or­
dinare și cari folosesc unei catego­
rii de locuitori; înființarea lor se
face prin regulament (31). In de­
cursul anului consiliile pot înfiin­
ța ori de câte ori va fi nevoe de
procurarea V. excepționale. Eva­
luarea V. se face prin socotirea fie­
cărui V. în parte, ținând seama de
media încasărilor ultimilor 3 . ani.
V. întreprinderilor comunale vor
aconeri cheltuielile de exploatare
■apoi se va constitui un fond de re­
zervă pt. reparațiuni și îmbunătă­
țiri, consemnat la casa de Depu­
neri. Rămășițele de încasat din
exercițiile închise vor servi la a-
chitarea ordonanțelor restante, iar
— 649 -
prisosul va fi întrebuințat la in-
vestițiuni sau la îmbunătățiri (45)
constatarea V. provenite din im­
pozite directe sau indirecte, se face
de organele Minist de finanțe, cele
izvorâte din taxe și contribuțiuni
locale, de organele comunale, în
baza declarațiunilor anuale. Comi-
siunea pt. constatarea veniturilor
comunala autonome se va forma
din câte un delegat al: serv, finan­
ciar sau notarul în corn, rurale; al
consiliului; al contribuabililor în
orașe. Contra constatărilor comi-
siunei se va putea înainta apel în
20 zile, comisiunei de apel compu­
să din 2 membrii delegați de consi­
liu prezidată de judecătorul de
ocol. Cor-tra deciziunei acesteia se
poate face recurs Ia tribunal în 30
zile pt. exces de putere violare de
lege, omisiune esențială sau in­
competență. In baza constatărilor
rămase definitive se vor întocmi
roluri. încasarea V. din cotele adi­
ționale se face de organele statu­
lui; partea cuvenită din impozite
de stat se varsă direct comunei
sau județului de agenții de înca­
sare sau ad-tori pt. județe. V. co­
munale provenite din impozite și
taxe com. se încasează de casieri
(v. c.) sau perceptori comunali în
orașe, asimilați cu agenții minist.
de finanțe, supuși controlului or­
ganelor acestuia.
Venituri publice, se înțeleg su­
ma jbunurior evonomice, cari în­
tr’un timp determinat întră perio­
dic în gospodăria Statului și cari
pot fi consumate fără ca prin a-
ceasta să se micșoreze tulpina a-
verei, a subiectului economic. Ele
sunt impozitele și taxele (v. Perce­
perea veniturilor publice).
Veniturile Statului și adm, pu­
blice sunt prevăzute prin bugetul
anual. In caz de prelungire a bu­
getului veniturile excepționale nu
se pot încasa și pe anul următor.
Toate V. statului se vor vărsa di­
rect casieriilor publice (v. c.) și în­
registra la un art. din buget. Pen­
tru orice încasare de bani publici
trebue să se libereze de încasator
(v. Casier) o recipisă tăiată din
cotor cu matcă. Veniturile statului
prevăzute în bugetul anului 1932
au fost în cifre rotunde următoa-
 Venituri — Veterinară
rele: din impozite directe 7.300 mii.
impozite indirecte: vămi 3.100 mii,
taxe din spirt 1.830 mil, taxe pe di­
ferite articole 2.150 mii, cifra de a-
faceri 1.200 mii, spectacole 80 mii,
taxe de timbru și impozit pe acte
și fapte juridice 3.100 mii, exce­
dentele direcțiunilor speciale și re­
gii și Caselor autonome 4.637 mii,
Ministerul de finanțe 1.297 mii,
Ministerul de interne 25 mii, Mi­
nist. de justiție 103 mii, Minist. ext.
56 mii, Minist. agricult. si dom. 132
mii. Minist. muncii, săn. și ccr.
soc, 20 mii, Minist. de industrie și
comerț 158 mii. Minist. armatei 202
mii, Minist. lucrărilor pubi. 9 mil,
Instrucțiunei și cultelor 25 mii, în
total Lei 25.424 mii. Venituri în­
tâmplătoare, sunt toate acele veni­
turi realizate din vânzarea bunuri­
lor mobile și imobile sau ori cari
altele cari au luat naștere după
votarea bugetului și acele plăți
restituite din nou la tezaur (art.
60 leg. cont, pubi.), (v. Finanțe).
Venituri nete impozabile, se
obțin seăzându-se din venitul brut
rezultat din operațiuni anuale
cheltueli proprii ale întreprinderei
ca: chirii sau arenzi, dobânzi, sa­
larii, costul materiilor prime, a-
mortismente. alocații la casele de
pensii; venitul se stabilește după:
bilanț piin constatare directă sau
prezumții bazat pe cifra de afa­
ceri, registre etc.
Verificarea măsurilor fi greută­
ților (v. c.' este de 3 feluri: primi­
tivă’1 la care sunt supuse toate
măsurile și greutățile uquì, înain­
te de a fi puse în uz. „periodică“
se face în fiecare an, de biuroul de
măsuri și greutăți (v. c.) „pe neaș­
teptate“ se fac prin surprindere.
V. va fi constatată prin aplicarea
unor mărci de verificare. (Sigilii
of.). V. se face de verificatori, și
ajutor de pe lângă Direcția și biu-
rourile.de măsuri și greutăți; mă­
surile nelegale se vor confisca și
aplica amendă până la 1000 Lei.
Ofițerii și agenții polițienești sunt
obl. a însoți pe verificatori în ex.
funcțiunei lor. Verificatorii sunt
ofițeri de poliție judiciară, dresând
procese verbale (v. c.\ Amenzile se
aplică de judecătorii în termene
scurte și cu precădere. (37—45 Leg.
- 650 —
Măsuri și greutăți 1910 mod. 1921).
Veterinară, este știința medi­
cală aplicată asupra animalelor,
mai ales celor domestice. învăță­
mântul V. mai înainte se făcea ca
o anexă în înv. medical. Cea din-
t.âiu școală V. s’a înființat în Lyon.
La noi s’a. înființat în 1861 școala
de medicină V. In 1919 a fost trans­
formată în facultate a universită­
ții din București, (v. Medici Vete­
rinari).
Veterinară, sanitară politia,.
V se aplică în toate cazurile de
boale contagioase (v. c.) la anima­
le (v. c.) org. prin legea din 1912 cu
mod. în 5 lan. 1926, are de scop a-
părarea sănătății animalelor, pre­
venirea și combaterea boalelor in-
fecțioase la animale. Organele di­
plomatice și toate organele ad-tive
din județele de frontieră vor infor­
ma Ministerul de Interne despre
apariția boalelor în țările vecine.
Pt. a preveni invaziunea boalelor
contagioase din alte țări Minist. de
Interne va opri sau restrânge im­
portul și tranzitul animalelor. Ce­
lor atinse de boli infecțioase se vor
respinge sau distruge. Când prin
examen nu se poate stabili starea
sănătății lor se vor ținea sub ob­
servație la oficiile veterinare delà
frontieră. Este oprită circularea,
vânzarea, expunerea în târguri, ex­
poziții, a animalelor atinse de boa­
le infecțioase. Oricine deține sau
îngrijește animale este obligat să
înștiințeze aut. comunală cazurile
de îmbolnăviri, aut. adm. sau poli­
țienești luând cunoștința de ivirea
unei boale infecțioase sunt obliga­
te de: izolare a animalelor bolnave,
a înștiința serv, veterinar, a trans­
porta de urgență cadavrele la ci­
mitirele de animale (v. c.) unde se
vor păstra până la sosirea medi­
cului veterinar. In caz de boale
contagioase medicul veterinar va
prescrie măsurile necesare de co­
mun acord cu primpretorul. Ani­
malele bolnave și localitățile infec­
tate se vor izola; se va opri pășu-
narea pe locurile infectate; anima­
lele bolnave pot fi chiar ucise.:
când epizotia are un caracter mai
grav se vor opri târgurile; se vor
distruge cadavrele, materiile viru-
 Veto — Violarea
lente, gunoiul, nutrețul; se vor des­
infecta locurile și obiectele conta­
minate; ridicarea măsurilor de pol.
v. se va face de medicul veterinar.
Pentru prevenirea bolilor, medicii
vet. vor face vaccinări cu substan­
țe radio-active și curăție gratuit.
Veto, refuz. In constituție se a-
cordă suveranilor dreptul de veto.
Vidra, corn, rurală în jud. Put-
na, reșed. p-lășii Mărăști. 843 loc.
(fără satele alipite). Judecătorie,
jandarmi, poștă în loc, cfr. Cucueți
la 4 km Focșani la 33 km.
Vidra, coin, rurală în jud. Ilfov,
reșed. plășii V. 3190 loc. Secție jand.
po.jtă, cfr. în loc. Judecătorie Olte­
niei.. București la 23 km.
Vii, planlațiunile de V. sunt
reel, de Legea și Regulam. Mon. Of.
2S('/I932. Orice nouă plantațiune, re­
facere sau reconstituire nu se poate
fac3 decât în baza autorizațiunei
Camerei de agricultură (v. c.), în
baza unei cereri în care se va ară­
ta numele, prenumele, ocupațiunea,
domiciliul, suprafața ce dorește, si­
tuația locului, varietățile și canti
taten de viță. Este oprită plantarea
viilor cu hibrizi producători clirecți.
(Reg. Mon. Of. 299/1932).
Viitorul, ziar politic, oficios al
partidului Nat. Liberal de sub cond.
d ’ui Dinu Brătianu. Fondat în
1907. Director Nie. Maxim. Secretar
\. Savela, Redactori: V. Barcă, I.
Cantacuzino, G. Comnoteca, A. I.
Leder, A Marcu, Paul Prodan, etc.
Vijnifa, comună urbană în jud.
Storojineț, 3806 loc. Reșed. plășii
Răstoacele. 712 clădiri, 936 gospodă­
rii. 275 întrepr. ind. și comerc. Ju­
decătorie, poștă, cfr. în Ioc. Auto­
rități jud. Storojinet la 54 km.
Vin, fabricarea vinului se face
numai în comuna de producțiune
a strugurilor. Fabricarea V. din:
tescovina, boașcă, prăștină, drojdie
sau stafide cu adăogire de al­
cool sau zahăr este oprită. Declara­
rea V. (v. c.) se face în fiecare an
până la 31 Dec. la primăria comu­
ne' unde s’a făcut vinificarea. Co-
mercianții de V. nu pot vinde sub
același acoperământ: spirt sau ra­
chiuri industriale, zahăr și stafide,
nici nu este permis a se vinde V. în
apropiere de asemenea depozite.
651
Boștina și drojdia de V. nu pot eși
din comuna de origine decât în ba­
za certificatului de liberă circula­
ție liberată de percepția locală, (v.
L. repr. fraudelor în băuturi alcoo­
lice 1927). In fiecare an după cules
producătorii sunt obligați a face o
declarație la primăria comunei de:
suprafața viilor ce posed, numărul
vițelor, cantitatea de vin produs și
celui rămas din anul trecut. Pri­
măria trimite copii percepției res­
pective. Cei ce nu fac declarație se
pedepsesc cu 500—5000 lei amendă.
(118—119 Legea mon. spirt. 1932).
Vinul sub 7 gr. centi gr. alcool nu
se poate pune în vânzare. Taxe de
consumație se plătesc la percepție
sau ad-ția financiară pentru vinul
transportat la locul producției. Bi­
letul de liberă circulație se libe­
rează de primărie după plata taxei
de 75 bani litru, V. șampanizat 10
lei. spumos 5 lei.
Viuga, com. rurală în jud. Ti­
miș, reșed. plășii, 4770 loc. Judecă­
torie, percepție, secție jand. P. t. t.
cfr. în loc. Prefectură, tribunal Ti­
mișoara la 29 km.
Vingard, comună rurală în jud.
Alba, 2222 loc. pretură Sebeș, jude­
cătorie Mercurea, cfr. P. t. t. Cunța
13 km. Alba-Iulia 51 km.
Viatul de jos, Com. rur în jud.
Alba, 4154 loc. reșed. plășii. Percep­
ție, secție jand. P. t. t. cfr. în loc.
Judecătorie, prefectură în Alba-
Iulia la 13 km. In 1910 avea 3854
loc. din care 3089 rom. ceilalți ung.
și germ. Par. gr. ort. și gr. cat.
Viol, (Dr. pen.) actul prin care
un bărbat abuzează de o femeie,
necinstindu-o prin violentă sau și­
retenie. V. e o crimă pedepsită de
codul penal. Nu trebuie confundat
cu atentatul la pudoare, d.e care se
deosebește prin acea că V. presu­
pune consumarea actului.
Violarea legii, (Cont, adm.) este
o infracțiune la legea care intere­
sează fondul dreptului. Orice vio­
lare sau greșită aplicațiune a legii
săvârșită de un ad-tor prin deriziu­
nile sale vor atrage nulitatea aces­
tora, dacă actul este luat cu „dena­
turare de putere“ sau de exces de
putere, (v. ac. c.). Oricine se simte
lezat în dr. printr’un act ad-tiv de
 Violență — Vlașca
autoritate are dr. a se adresa in­
stanțelor de contencios sau chiar
justiție ordinare.
Violență, (Dr. pen.) este temerea
sub care se găsește cel ce contrac­
tează, crezând că va Ii expusă per­
soana sau averea sa, sau altă per­
soană scumpă lui, la un rău con­
siderabil și iminent. V. poate fi ma­
terială prin bătae, etc. sau morală
prin amenințări. V. este cauză de
nulitate sau de anulare a unui con­
tract.
Virament poștal, este o opera­
țiune prin mijlocul căreia titularul
unui cont curent poștal (v. c.) dis­
pune de transferarea sumelor sale
în favorul său, sau altei persoane.
Pe lângă Direcțiunea gen. P. t. t.
funcționează un serv. pt. încasarea,
plata și transportul sumelor de bani
prin mijlocul cekurilor (v. c.) și V.
poștale. Orice titular al unui cont
•curent postai, poate ordona facerea
de viramente dela contul său la un
cont curent pestai ținut într’o țară
streină. Valoarea V. poate fi în mo­
neda țării de origină sau acea de
destinație. Taxa de V. nu poate fi
mai mare de 1% din suma virată,
(v. Lege pt. înființarea serv, de ce-
kuri și viramente. Mon. Of. 12 Apr.
1927 și aranjamentul internațional
priv. la V. Mon. Of. 22 Apr. 1928).
Virimente, (Confab.! este ope­
rația prin care se face trecerea unei
sume dela un-articol bugetar cu a-
îocația prea mare, la altul a cărei
alocație a fost insuficientă în
cursul unui exercițiu (v. c.). V. tre­
buie să se facă cu aprobarea par­
lamentului sau prin decret regal,
(art. 72—74 L. c. p.). Pt. bugetele
comunale virimentele vor fi apro­
bate de autoritatea tutelară.
Viribus unitisi cu puteri unite.
Deviza lui Franz Iosef I, fostul îm­
părat al Austro-Ungariei.
Vișeul de sus, corn, rurală în
jud. Maramureș, reșed. plășii V. d.
s. 10.919 loc. Judecătorie, percepție,
■secție jand. P t. t. în loc, cfr. Vișeul
de jos. Prefectură, tribunal Sighet
Ia 62 km.
Viteză, se numește iuțeala cu
care orice fel de vehicul este îngă­
duit să meargă în trecere prin co­
mune. V. nu poate fi mai mare de
- 652 —
25 km. pe oră și 15 km. pt. vehicule
de marfă, ea trebuie micșorată în
totdeauna în apropiere de școli;
când depășesc sau încrucișează pe
drum grupuri de oameni, cicliști,
cirezi sau turme, la bifurcări sau
încrucișări de drumuri, sau când
vizibilitatea drumului nu este bună,
pe drum mocirlos, etc. Abaterile se
pedepsesc cu amendă delà 200—1000
Iei. (L. circulației 1929, art. 62).
Viții, înseamnă nerespectarea a-
numiter formalități cerute de lege
și regulamente pt. întocmirea re­
gulată a unui act sau deciziune ad-
tivă. V. de fermă sunt neregulari-
tăți substanțiale cari fac actul anu-
labil; se referă la lipsa anumitor
forme, ex. lipsa avizului comisiunei
de propuneri. V. substanțiale pot fi
acelea cari violează o lege ex. prin
actul ad-tiv se atinge un drept câș­
tigat, sau este o denaturare de pu­
tere. (x. c.).
Viziru, comună rurală în jud.
Brăila, reșed. plășii Viziru. 4870 loc.
Judecătorie, secție jand. poștă în
loc, cfr. lanca la 24 km. Prefectură,
tribunal Brăila la 36 km.
Vlașca, județ în Muntenia, măr­
ginit la N, cu jud. Dâmbovița, Ia
V. cu Argeș și Teleorman, la S. cu
Bulgaria, la E. cu Ilfov. Capitala
Giurgiu. Suprafața 4494 kmp. cu
296.614 loc. din care 266.266 loc.
Reședința plășilor: Călugăreni, Dră-
gănești, Giurgiu, Vida, Grația. Com.
rur. 182, sate 245. Perecepții: Giur­
giu, Singureni, Ghimpați, Vida,
Gratia; agenții 39. Tribunal, Cerc,
recr. Legiune jand. Adm. financ. în
Giurgiu. Licee: de băeți T. Maio-
rescu, lie. de fete Alexandrina Can-
tacuzino, lie. de fete Regina Maria,
școli sup. comercială și șc. corn, ele­
mentară. șc. de meserii și șc. pro­
fesională. Alege 6 deputati, 2 sena­
tori, 36 cons. jud. Prefect A. Rădu-
lescu. Director Prefectură și secre­
tar gen. T. Dumitriu. Șefi de
serviciu: I. V. Dumitriu, loan Pre-
descu. Primpretori: Panait Nede-
delescu, Vasile Dobrescu, M. Pe­
trescu, I. Pamfil, A. Niculescu. Cifra
totală a veniturilor si cheltuielilor
31.126.499 lei. Industrii: fahr, de za­
hăr, mori, fabr. de cherestea, de că­
rămidă. de tăbăcărie, de ape ga-
 Voie — Jugoslavia
zoas-e, de raliat, fahr, de decorticat
orezul, în Giurgiu. Produse renu­
mite: grâu, fructe, struguri, cartofi
și zarzavaturi. Lungimea șoselelor
naț. 197 km. jud. 717 km. N-rul gos­
podăriilor 63.036, clădiri 59.006, în-
trepr. ind. și comerc. 2789. Stema
jud. Scut albastru cu trei stejari de
argint desrădăcinați și așezați 2, 1.
Voie de nullité n'a lieu contre
les< jugements, este o controversă
juridică, după care în contra unei
hotărâri definitive nu ar fi nici-un
mijloc de nulitate.
Voilà le soleil d’Austerlitz!
Iată soarele delà Austerlitz! Napo­
leon I, la 7 Septembrie 1812, la ră­
săritul soarelui, înainte de lupta
delà Moscova.
Volintiri, comună rurală în jud.
Cetatea Albă, reșed. plășii, 7430 loc.
Judecătorie, secție jand. Dflștă în loc.
cfr. Căușani la 25 km. Prefectură,
tribunal Cetatea Albă la 65 km.
Y
Y, a 25 a literă din alfabetul. Se
întrebuințează numai în cuvinte
străine.
Yperita, face parte din gazele
de luptă (v. c.), este tipul vezican-
țilcr piuterpici. Prin acțiunea ei
lentă și înșelătoare este un produs
din cele mai periculoasă. In doză
concentrată atacă mucoasa; leziu­
nile oculare produce conjunctivită
și lăcrămare puternică, ulcerație,
orbire; mucoasele căilor respirato­
rii sunt distruse; arsurile epider­
mei sunt foarte dureroase, se de­
clară unde pielea este mai subțire;
se vindecă, cu mare încetineală. In
contact cu corpul se disolvă în gră­
sime, pătrunzând în țesuturi pro­
ducând tvrburări fiziologice grave.
Y. fiind lichid se prinde puternic de
teren, rămânând imbibât mai mul­
te ore, chiar 15 zile. In răsboiul
mondial 1914—1918 a produs de 8
cri mai mari pierderi decât celelalte
gaze; cazurile mortale au fost pu­
ține. A fost întrebuințat de ger­
mani.
Yugoslavia, monarhie constitu­
653
Vomești, comună rurală în jir.l.
Dâmbovița, reșed. plășii, 1350 loc.
Judecătorie, secție jand. poștă în loc.
cfr. perfectură, tribunal Târgoviște
la 25 km.
Vorniceni, corn, rurală în jud.
Lăpușna, f. reșed. de plasă, 3554 loc.
Judecătorie, jandarmi, poștă în loc.
cfr. Băculești la 5 km. Prefectură,,
tribunal Chișinău la 40 km.
Vox populi, vox Dei, Glasul
poporului, glasul lui Dumnezeu.
Vrânceni, corn, rurală în jud.
Cernăuți, f. reșed. de plasă, 4178
loc. jandarmerie, poștă, cfr. în loc.
judecătorie Zastavna. Prefectură,
tribunal Cernăuți la 46 km.
V. R. R. prescurtarea cuvintelor
„Virtus, Romana Rediviva'“ (virtutea
romană reînviată) inscripție cuprin­
să în stemele multor județe din Ro­
mânia, simbolizând vechile virtuți
ostășești, ale romanilor renăscute.
ționalii din Sudul Europei Centrale;
situată la S. V. țării noastre. Su­
prafața 248.667 kmp. cu 14.500.000
locuitori. Constituția din 21 August
1921, suspendată de Regele Alexan­
dru în 5 Ianuarie 1929, redată din
nou în 1932, proclamă egalitatea tu­
turor cetățenilor în fața legii și
toate libertățile publice. Regele este-
șeful statului, reprezintă țara în
afară și înlăuntru, este șeful puterii
executive, sancționează și promulgă
legile, este șeful tuturor forțelor
militare. Are drept de amnistie și
grațiere pt. delicte politice și mili­
tare, declară răsboiu și încheie pa­
ce, convoacă adunările legislative,
are drept de disolvarea acestora,
numește si revocă pe miniștrii și pe
toți funcționarii superiori. Toate
actele sale sunt contrasemnate de
nn ministru. Este inviolabil și nu
poate fi responsabil pt. nimic. Pt.
cazuri de absență el poate fi înlo­
cuit maximum 10 luni de consiliul
de miniștrii. Când regele ar fi mi­
nor sau în imposibilitatea de a
domni, se institue regența compusă
din 3 membrii, aleși de adunarea.
 Jugoslavia
națională. Corpurile legiuitoare se și supravegherea ad-ției, arondis-
compun din: „Scupcina“ (adunarea mentelcr și comunelor. Organele re
deputațilcr) și senat. Scupcina se giunti sunt: „adunarea regională“
compune din deputati aleși de ale­ încredințată cu administrarea afa
gători prin vot universal pe 4 ani; cerilor regionale: face regulamente,
un deputat la 40.000 locuitori. Drep­ impune și percepe impozite, etc.
tul de vot îl are fiecare cet&tean Marele jupan este șeful suprem al
yugoslav la vârsta de 21 ani; afară adunării regionale; exercită tutela
de militari. Pot fi aleși candidati! și controlul -asupra acesteia; el
cu drept de vot la vârsta de 30 ani, poate refuza aprobarea oricărei de­
cari știu să vorbească și să scrie riziuni sau regulament al adunării
limba yugoslavă. Nu pot candida când ar c onstata că s’a încălcat
funcționarii, decât dacă au renun­ vreo lege. El exercită un control și
țat la funcțiune cu un an înainte tutelă asupra tuturor administra­
de semnarea decretului de convo­ țiilor din regiune, fie direct, fie prin
care a alegătorilor. Scupcina se în­ reprezentanții săi „Sreski nacel-
trunește în ședințe ordinare la 20 nici“ (v. c.) sau prin organe teh­
Octombrie ale fiecărui an în Bel­ nice. El arc drept a suspenda ho­
grad. In caz de răsboiu se poate tărârile administrațiilor locale. Cei
întruni în Gricare oraș. Proiectele nemulțumiți cu hotărârile sale au
de le^i sunt prezentate de miniștrii drept de recurs în fata consiliului
după aprobarea regelui. Senatul în­ de stat, care dacă nu se pronunță
ființat în 1932, se compune din se­ într’o lună hotărârea devine execu­
natori delegați de diferite institu- torie. Pt. litigiile administrative
țiuni și jumătate numiți de rege, sunt tribunalele administrative. Ad­
■dintre diferiți specialiști recunos­ ministrația Y. este organizată con­
cută O lege are nevoe de votul am­ form legii din 1928. Consiliul de stat
belor adunări și aprobarea regelui. este tribunalul administrativ su­
Miniștrii întruniți formează consi­ prem; el se compune din membrii
liul de miniștrii; în chestiuni mai numiți de rege, la propunerea pre­
importante este prezidat de rege. ședintelui consiliului de miniștrii,
Primul ministru dă directiva între­ jumătate propuși de adunarea na­
gului guvern și dispune de politica țională și jumătate desemnați de
statului; fiind omul de încredere rege, dintre înalții funcționari ai
al regelui are puteri mai mari ca statului, cu studii universitare și
ale unui prim-ministru din alte cu o vechime de 10 ani în serviciul
state. Parlamentul are drept de an­ statului; ei unt inamovibili. Atri-
chetă și învestigațiuni în materie buțiunile sale sunt: a) în calitate
electorală și ad-tivă. Miniștrii sunt de tribunal administrativ hotărește
urmăriți și judecați de „tribunalul în toate conflictele de caracter ad­
de stat“ compus din 6 consilieri de ministrativ; b) ca organ de admi­
stat și 6 judecători delà Curtea de nistrație supremă al statului, hotă­
casație, sub preșidenția președinte­ rește asupra actelor administrative
lui Curții de casație. Teritorul este cari cer aprobarea sa după legile
împărțit în regiuni (banpțvine) aron- speciale; c) exercită controlul asu­
dismente (plăși) (v. c.) și comune, pra unităților autonome, hotărește
cari toate sunt diviziuni constitu­ în conflictele între autorități. Func­
tionale. Regiunile numără până la ționarii sunt stabili; ei nu pot fi
1 milion locuitori. In fruntea regiu- mutați sau înlocuiți contra voinței
nei este câte un „mare jupan'1 (ban) lor decât pe baza unei sentințe a
numit de rege, care administrează unui tribunal disciplinar, sau pe­
afacerile statului și cele locale prin nal. Comunele sunt autonome în
funcționari, organele sale. Atribu- chestiunile lor locale; mai multe
țiunea regiunilor: finanțele regio­ comune formează o plasă (v. c.) în
nale, venituri și cheltueli, lucrări fruntea căreia este un funcționar
publice, agricultură, viticultură, de stat (sreski nacelnic) care exer­
pescuit, ad-ția domeniilor regiona­ cită îndrumarea, controlul, directi­
le, sănătatea publică, drumuri, în­ va și tutela administrației acestora.
grijirea tuturor instituțiunilor, sa­ Justiția este distribuită de tribuna­
natorii; directiva, controlul, tutela le independente, cari pot fi insti-

— 654 —
 Z — Zincografia
tuite numai prin lege. Ele sunt: de
drept comun și administrative. Pe
deasupra lor este curtea de casație.
Ministerul de finanțe administrează
patrimoniile statului; minele, apele,
sursele minerale și forțele naturale,
sunt proprietatea statului. Servi­
ciul militar este obligator; organi­
zarea și efectivul armatei și mari­
z
Z, a 26-a literă din alfabetul ro­
mân.
Zălau, comună urbană reșed.
jud. Sălaj. 8154 loc. 1584 clădiri,
1944 gospodării, 300 întrepr. ind. și
comerc. Catedrală gr. ort. și gr. cat.
Aut. județene, camera agricultură,
gimnaziu. La 663 km. de București.
In 1900 acea 7639 loc.
Zastavna, comună rurală în jud.
Cernăuți, 5038 loc. Reșed. plășii
Nistrului. 1207 clădiri, 1298 gospo­
dării, 144 întrepr. ind. și comerc.
Judecătorie, poștă, cfr. în loc. Au­
torități jud. în Cernăuți la 27 km.
Zerind, comună rurală în jud.
Arad, 2355 loc. preutră, judecătorie,
cfr. Livada Mică 4 km. P. t. t. în
loc. Arad 60 km.
Zestre, (Dr. civ.) este averea ce
soțul primește pt, a întâmpina sar­
cinile căsătoriei (v. c.). Z. de obi-
ceiu este constituită de părinții vii­
toarei soții. Rămâne întreagă asu­
pra părintelui care a constituit-o.
Inzestratorul datereste dobânzi pt.
întârzierea predărei Z. (v. și Dotă.
Convențiuni matrimoniale).
Zi, înseamnă un interval de 24
ore; de obiceiu ziua începe la ora
12 și un minut din noapte și se
sfârșește la aceiaș oră. Ziua de lu­
cru este acea stabilită de întreprin­
deri; de obiceiu ea începe cu ora 6
dim. nu poate avea o durată mai
lungă de 8 ore în intervalul de 24
ore.
Ziariști, pentru o cât mai ra­
pidă, ușoară și precisă informare
a publicului, președinția consiliului
de miniștrii, pune la dispoziția pre­
sei un număr de 550 permise de că
655 —
nei sunt fixate de lege. Tribunalele
militare sunt independente și jude­
cătorii sunt inamovibili. Modificarea
constituțiunei se poate face de adu­
nările constituite cu aprobarea re­
gelui. Propunerea de modificare nu
o poate face decât regele. Culorile
drapelului sunt: bleu-alb-roșu.
lătorie gratuită pe cfr. din cari 25
pt. ziariștii străini și 25 pt. scrii­
torii români. Prețul de 20.000 lei
permisul se achită de Minist. de
finanțe. Se distribue de o comisiu­
ne compusă din reprezentanți ai
presei, ziariștilor profesioniști cu
vechime de cel puțin 5 ani în presă,
înscris în una din asociațiile de
presă și la casa de pensiuni a zia­
riștilor. (v. Presă).
Zile libere, în ad-ție și justiție,
termenul care curge dela data fa­
cerei sau comunicării unui act sau
hotărâre, în interiorul căruia cei
interesați au drept a. face anumite
întâmpinări, opoziții sau apeluri.
In numărul zilelor statorite pt. ase­
menea întâmpinări, nu intră ziua
în care s’a făcut sau comunicat ac­
tul nici acea când termenul se sfâr­
șește. Dacă ultima zi ar fi o sărbă­
toare legală, termenul se prelun­
gește, cuprinzând și prima zi de lu­
cru imediat următoare. Spre deose­
bire de „zile pline“ (v. c.) când se
socotesc toate zilele acordate.
Zile pline, în ad-ție și justiție
se numește termenul care curge
din ziua facerii sau publicării unui
act și până în ziua când termenul
se sfârșește, în intervalul căruia
cei interesați pot face anumite în­
tâmpinări opozițiuni sau apeluri,
(v. Zile libere).
Zimnicea, com. urbană în jud.
Teleorman. 10.933 loc. Reșed. plășii
Z. 2151 clădiri, 2065 gospodării, 137
întrepr. ind. și comerc. Judecătorie,
poștă, cfr. în loc. Port la Dunăre.
Zincografia, Se numește opera­
ția tehnică de reproducere tipogra­
fică a figurilor, desenelor și a foto-
 Zlatna — Zvoriște
grafiilor prin clișeuri făcute din
plăci de zinc.
Zlatna, comună ' rurală în jud.
Alba, reșed. plășii, 3807 loc. Percep­
ție, judecătorie, cfr. P. t. t, Direc­
țiunea minieră în loc. Uzine meta­
lurgice, aurifere, școală de meserii.
Prefectură, tribunal Alba-Iulia la
35 km.
Zone orășănești, (Urbanism) în
procesul de formațiune al orașelor,
există o tendință de localizare a u-
nora din diferite categorii de acti­
vitate socială: comerț, industrie, lo­
cuințe familiare, institutiuni finan­
ciare, culturale, etc. „Zona comer­
cială"' îi convin pozițiunile cu o
circulațiune intensă și vioaie, unde
contactul cu publicul este mai frec­
vent: bulevarde, cu trotuare mari,
cu clădiri mari și atrăgătoare. Ar­
terele mari. „Zona industrială'" re­
clamă spațiuri mari, regulate și
plane, situate în apropiere de căi
de comunicație. Acestea la periferia
orașului (v Orașe amenajări. Ur­
banism) pt. instalarea atelierelor,
magazinelor. Ele trebuie să fie ast­
fel situate ca fumul și gazele de­
gajate din uzine și fabrici să nu
vină asupra orașului. Ele se așează
„sub direcțiunea vânturilor domi­
nante“. „Zona rezidențială" unde
656
sunt locuințele acelor locuitori cari
cer o atmosferă mai liniștită și să­
nătoasă. cu plantațiuni, parcuri, etc.
„Zone de vile"'. „Zona universitară“
unde sunt universitățile sau școlile
superioare. Acestea sunt la margi­
nea orașului pe lângă parcuri,
plantațiuni sau păduri, cu circula­
ție suficientă cu orașul. „Zona fi­
nanciară"' cum sunt în marile orașe.
Zootehnic, v. Consiliul superior.
Zootehnice taxe, sunt percep-
țiuni ce servesc ca venituri pt. ca­
merele agricole, județene și regio­
nale (v. _c.) în scopul de a-și înde­
plini atribuțiunile date în sarcina
lor. Se percep prin timbre mobile
aplicate pc biletele de vite (v. c.)
sau pt. tăierea la abator câte: 10'
lei vită mare și 25 pt. tăiere la
abator, 5 lei vită mică 12 abator,
2 și 3 lei oi, capre, porci, etc. Nici
un. bilet de identitate sau tăiere la
abator nu se va elibera fără apli­
carea acestor timbre. (82 Reg. Leg.
Camerei Agric. 9 Martie 1932).
Zvoriște, comună rurală în jud.
Dorohoi, f. reșed. pl. Șiret, 1203 loc.
In 1931 s’au alipit satele: Buda,
Dealu, Slobozia, Stăncuța, Stânca și
Șerbănești. Judecătorie Mihăileni-,
cfr. Bucecea, prefectură, tribunal
Dorohoi la 18 km.
 Jncheere

Am crezut că acest dicționar ar fi incomplect fără a arăta pre­

ocupările de cari am fost călăuzit la alcătuirea lui.
Conceput înainte cu șapte ani, „Dicționarul Enciclopedic Ad-,
ministrativi a pornit din dorința de a pune la îndemâna func­
ționarului, un ghid de orientare administrativă și a-i procura un
mijloc, pentru a-și putea împrospăta sau completa o cultură spe­
cială, necesară oricărui funcționar.
Împrejurările actuale cer ca funcționarul să fie cât mai bine
pregătit, să aibă la îndemână cât mai multe resurse informative,
căci numai astfel administrația va putea fi îndreptată pe un drum,
al progresului, alături de alte ramuri ale vieții sociale.
Ar fi greu să descriu munca grea și istovitoare ce am depus
în timp de șapte ani la alcătuirea acestui dicționar ; dar pe cât
erau de mari greutățile, uneori chiar piedicile întâmpinate, cu atât
mai mult îmi era arzătoare dorința de a-l vedea odată gata; de
a vedea că și în administrația românească s'a făcut măcar un înce­
put în această directivă. S
In prefața Dicționarului Enciclopedic Ilustrat, Dl Profesor
1. Candrea, citează aforismul vestitului filolog „Scaliger“ (1540—
1609) unde se spune că : „mai ușoară poate fi socotită pentru cineva
osânda de a munci toată viața la ocnă, decât aceia de a face un
dicționar“. Poate că este cea mai nemerită comparație ce se poate
face, pentru a scoate la iveală munca grea și istovitoare ce reclamă
aliătuirea a unui dicționar enciclopedic.
Este adevărat că, date fiind greutățile întâmpinate și lipsa,
în administrație, a unei lucrări similare, ar fi natural ca prima
ediție să nu fie decât arareori foarte bună. Din parte-mi, am o ne­
țărmurită satisfacție că am făcut tot ce omenește era posibil, ca să
adun întrTin volum, o. imagine cât mai fidelă, cât mai reală a
administrației. Am muncit ani dearândul, ziua și noaptea, pri-
vându mă de odihnă, de alte plăceri permise ori cărui cetăți an.
Acestei cărți i-am consacrat toate plăcerile mele, toate puterile mele.
Pentru buna reușită a ei am depus tot sufletul, toate cunoștiințele
mele. Tinta vieții mele era numai această carte.
Dacă în cărțile de administrație publică nu poate fi vorba de

— 657 —
 originalitate> cu atât mai mult se poate spune aceasta despre un
Dicționar Enciclopedic Administrativ ; cercetătorul enciclopedic trebue
să se întemeieze pe date pozitive; el trebue să prezinte numai știin­
țele și informațiunile bine controlate, Un dicționar care ar cuprinde
teorii noui, formulate la catedră, ar fi o lucrare fără nici o uti­
litate practică.
N'am citat întotdeauna numele autorului sau a cărții, de unde am
cules informațiunile, pentrucă nu voiam să lungesc prea mult ar­
ticolele ; după acea, pentrucă la acelaș articol erau adunate infor-
mațiuni din mai multe resurse; că astfel de multe ori n'aș fi
putut arăta adevărata origine a informațiunei.
Eu îmi revendic doar meritul de a fi putut aduna la un loc
un material informativ, atât de vast, atât de variat și răspânait
prin sute de tratate, cărți, publicațiuni și prin atâtea sute de legi,
regulamente și dispozițiuni de administrație generală care altfel
ar fi rămas necunoscute. Am adunat în această carte tot ceeace
credeam că va fi necesar funcționarului, pentru orientarea admini­
strativă și pentru îmbogățirea sau complectarea cunoștințelor sale
culturale și speciale.
Mă simt dator ca pe această cale să aduc muLumiri și să-mi
arăt recunoștiința pentru sprijinul moral și material ce mi s'a
dat de către: Dl Mmistru de Interne Ion Încuieț; Dl Ministru
Dr. Valeriu Pop ; Inalt Prea Sf. Nicolae Ivan, Episcopul Clujului ;
Dlui Emil Hațieganu, fost Ministru; Dlui Mihai Gurzău, Pre­
fectul Jud. Sălaj ; Dlui Ion Pogăciaș, Prefectul Jud, Satu-Mare ;
Dlui Virgil Ionescu-Darzeu, Director Gen. în Ministerul de In­
terne ; Dlui Romulus Dianu, redactor la ziarul „Curentul“ ;
Dlui E. Grădinara, Consilier cultural la Municipiul Timișoara;
Dlui Paul Dimitriu, Revizor școlar ; Dlui Augustin Maxim, Di­
rector școlar' precum și tuturor celor ce m’au încurajat și m'au
ajutat, sub orice formă.
Mulțumesc apoi vrednicilor conducători ai Institutului tipo­
grafic „Cartea Românească“ din Cluj, în frunte cu Dl T. Huber,
Director; Dlui Ion Scridon și Dlui Ion Chidu, pentru execuția
frumoasă și îngrijită a Iu rării.
Mulțumesc Dlui Ion Condor, licențiat în științelele administra­
tive, pentru munca depusă cu atâta pricepere, la corectarea mate­
rialului, și îmi exprim credința că D-sa, va de-veni un prețios
element al administrației.
A fost o vreme când eu însumi am crezut că niciodată nu
voiu putea duce la bun sfârșit această lucrare; date fiind atâtea
greutăți de tot felul ; căci dacă am întâmpinat greutăți în ce pri­
vește adunarea materialului și a tipărirei, apoi trebue să o spun
— cu multă durere — că numeroase greutăți, chiar piedici, am
avut de înfruntat din partea anumitor oameni. Au fost mulți cari
m’au încurajat; m’au ajutat; dar din nenorocire au fost și câțiva
cari mi au pus piedici, aflând că ce am de gând să fac. Nepri­
cepere .. . a fost răutate?... nu pot preciza; dar știu acea că

— 658 —
uneori piedeca pusă de ei, mă oprea tocmai când crezusem că am
trecut cel mai mare hop. li scuz astăzi, pentrucă bunul D zeu mi-a
ajutat, li scuz pentrucă nu este mâhnire mai mare pentru un rău
voitor decât atunci, când îi răspunzi prin tăcere și îți poți continua
drumul peste barele puse de el.
Recunosc, nu era locul se amintesc aci despre acest amănunt
neplăcut, dar am făcut-o totuși pentrucă cititorul să priceapă măcar
în parte greutățile ce am întâmpinat.
Acum închei cu urarea ca „să dea bunul D-zeu ca această
muncă să fie încununată cu un succes deplin și „Dicționarul En­
ciclopedic Administrativ“ să complecteze adevăratul gol în admi­
nistrație', să aibă o utilitate practică, tot atât de mare pe cât de
mare și arzătoare, mi-a fost dorința de a-lvedea întocmit și tipărit.
Cluj, la 2 Decembrie 1934,

Autorul.

- 659