"În spatele sistemului perfect al cărţii de credit, al codului de bare, realizat prin computer, se

ascunde o dictatură universală, se ascunde sclavia, robia faţă de antihrist"

(Cuviosul Paisie Aghioritul)

Din „profeţiile” lui Bertrand Russel

Reducerea numarului populaţiei este un bine necesar pentru dezvoltarea lumii”.

„Pînă acum razboiul n-a avut un efect prea mare asupra creşterii populaţiei, care a
continuat pe parcursul a două războaie mondiale. Poate că războiul bacteriologic ar fi
mai eficient. aca la fiecare generaţie s-ar răspîndi în lume o ciumă neagră,
supravieţuitorii ar putea să procreeze liber fără ca, totuşi, să populeze prea mult planeta.
Poate că această stare de lucruri este neplăcută, dar ce dacă! Persoanele cu adevărat
nobile sînt indiferente la fericire, în special a celorlalţi”.
 "

#n mod gradat, prin reproducere selectivă, diferenţele congenitale dintre conducători şi

conduşi vor creşte pînă cînd vor deveni specii aproape diferite. $ revoltă a plebei ar
deveni la fel de negîndită ca şi o insurecţie organizată a oilor împotriva practicii de a
mînca carne de oaie. "

"ieta, in%ecţiile şi interdicţiile se vor combina, de la vîrstă foarte timpurie să producă

acel tip de caracter şi tip de credinţe pe care autorităţile îl consideră dezirabil şi orice
critică serioasă a puterii va deveni imposibilă psi&ologic."

"Populaţia nu va cunoaşte felul în care i se inoculează convingerile. 'înd te&nica se va fi

perfectat, fiecare guvern care a educat generaţii de oameni în acest fel va putea sa
controleze întreaga populaţie în mod eficient şi sigur, fără a fi nevoie de armate sau
poliţie( Propaganda educaţională, cu a%utorul guvernului, va putea să obţină rezultate
într-o singură generaţie. )*istă însă două puternice forţe care se opun unei
astfel de politici+ una este religia, iar cealalta este patriotismul( $
societate ştiinţifică nu poate fi stabilă decît sub conducerea unui guvern
mondial.”
ertrand !ussell,
laureat al Premiului obel,
#n $mpactul %tiinţei #n societate, &'

****************************************

+ursa http--savatie./ordpress.com-

Noua Ordine Mondială- câteva

informa ții esen țiale
 'onducătorii lumii încearcă să convingă întreaga
umanitate că singura soluţie în stabilirea şi menţinerea "păcii mondiale” este crearea
oii $rdini ondiale, prin unificarea tuturor superputerilor lumii. #n realitate, Noua
Ordine Mondială #nseamnă planuri masive de reducere a
populaţiei, sfâritul democraţiei i distrugerea suveranităţii
naţiunilor.
acă aceste sc&imbări ar fi anunţate desc&is, ar genera aproape sigur proteste masive şi
violenţe la scară mondială. e aceea, planurile conducătorilor din umbră sunt păstrate
secrete şi implementate gradat. Populaţia este masiv dezinformată prin mass-media.

tilizarea puternicelor grupuri de presiune şi a avanta%elor financiare pentru coruperea

politicienilor, folosirea unei reţele de activişti poziţionaţi strategic şi utilizarea
mi%loacelor de informare corporatiste pentru muşamalizarea adevărului şi răsp/ndirea
propagandei, dovedesc că pregătirile pentru întreaga operaţiune au necesitat mult timp
şi planificare. 0ipsa opoziţiei substanţiale în interiorul sistemului dovedeşte prezenţa
unei reţele de colaboratori benevoli care au infiltrat sistemul şi prestează "munca
murdară” pentru aşa-zisa )lită mondială.

eseori este greu de crezut că elitele au reuşit să-şi e*tindă puterea peste at/t de multe
posturi de control, peste spectrul combinat al economicului, politicului şi vieţii sociale.
1ici îşi au originile scepticismul şi sintagma "teoria” conspiraţiei. in nefericire, faptul
că toate sc&imbările se îndreaptă într-o singură direcţie e*clude posibilitatea unei
coincidenţe. $portunismul şi conformismul sunt larg răsp/ndite într-o societate care
continuă să se elibereze de orice restricţie, inclusiv de valorile morale.

oua $rdine ondială nu mai este astăzi un concept vag formulat. #n plină criză
economică, oua $rdine ondială devine sub oc&ii noştri o realitate care, treptat,
prinde contur. 'riza financiară vine din marile centre comerciale 2 e3 4or5, 0ondra,
Paris, 6o57o, 8ong 9ong. Potrivit studiului ":lobal 'ities ;nde*”, realizat de cercetătorii
de la compania americană de consultanţă în management 1.6. 9earne7 împreună cu
<oreign Polic7 şi 6&e '&icago 'ouncil of :lobal 1ffairs, în cele cinci orase puternic
globalizate s-a înregistrat cea mai mare perturbare a indicilor bursieri.

"#n prezent, succesele şi eşecurile globalizării sunt percepute cel mai acut la nivelul
marilor metropole", se arată în studiul 1.6. 9earne7. $raşele care figurează în topul
globalizării sunt şi cele mai afectate din punct de vedere al falimentelor şi al şoma%ului
din industria financiară. #n marile centre urbane se află epicentrul crizei actuale. #n faza
a doua a crizei, pe măsură ce aceasta se e*tinde către industrii, criza va atinge şi marile
centre industriale.

<ondul onetar+ "=reţi bani! =om tipări mai mulţi bani>”

#n cur/nd, <ondul onetar ;nternaţional ar putea a%unge la fundul sacului de bani, în

condiţiile în care numarul ţărilor care solicită fonduri de a%utor este tot mai mare. 1stfel
de cereri vin din toate colţurile lumii, de la )uropa de )st p/nă la 1merica 0atina, 1frica
şi 1sia. ?rad @etser, e*pert la faimoasa organizaţie francmasonică 'ouncil for <oreign
Relations A'<RB declara că nevoia de finanţare e*ternă a tuturor ţărilor vizate de <;
a%unge la CDD-EDD de miliarde de dolari, şi atenţionează că "suma ar scufunda complet
<ondul onetar".

Pentru a obţine lic&idităţi, <ondul poate emite obligaţiuni în nume propriu, pe pieţele
financiare. ;nstitutia nu a apelat însă, niciodată la această opţiune. 1 preferat să solicite
depozite din partea celor FGC de state membre.

$pţiunea de forţă ma%oră este de a tipări bani, prin emisiuni tip @pecial ra3ing Rig&ts,
instrument financiar preferat şi de%a folosit de <; şi de ?anca ondială. 1sta nu e
altceva dec/t o invitaţie "fără perdea” pentru ca inflaţia să crească şi mai mult. #n
cur/nd, nicio monedă financiară nu va mai valora nimic, fie ca se numeste dolar, euro
sau 7en.

ictatura financiară, soluţia-miracol a grupului ?ilderberg pentru rezolvarea crizei

actuale

"'rizele economice au fost şi vor fi deseori provocate cu abilitate c&iar de noi cu scopul
de a retrage Apentru noi 2 n. red.B bani din circulaţie". 1cesta este un citat din al HH-lea
protocol secret francmasonic.

Primul-ministru al arii ?ritanii, preşedintele <rantei şi înalţi oficiali internaţionali cer

instaurarea unei dictaturi financiare pentru a rezolva actuala criză economică. e data
aceasta, şi cei mai sceptici vor trebui să recunoască evidenţa+ actuala criză financiară
este folosită de cei care urmaresc să conduca această planetă, pentru a instaura oua
$rdine ondială.

@oluţia de creare a unei autorităţi financiar-bancare unice, la care s-a a%uns c&ipurile
după mai multe înt/lniri ale liderilor mondiali, a fost de fapt decisă la înt/lnirea
?ilderberg din iunie IDDG.

@cenariul prin care s-a a%uns aici nu este nici pe departe unul nou+ el a mai fost utilizat
în FGFC, în FJDK, în FJIJ, în FJLL şi în FJKF sub acelaşi prete*t+ asigurarea stabilităţii şi
creşterii economice. e fiecare dată a urmat însă o nouă criza, şi mai amplă, şi mai
gravă, care a mărit tot mai mult puterea guvernului financiar din umbră.

J iunie IDDG 2 Preşedintele ?ăncii <ederale din e3 4or5, cere implementarea unui
organism unic de control al băncilor de pe întreaga planetă.

0a înt/lnirea ?ilderberg de anul acesta au participat foarte multe persoane c&eie din
sistemul bancar şi financiar+ 6imot&7 :eit&ner Apreşedintele ?ăncii <ederale din e3
4or5B, ?en ?ernan5e Apreşedintele <ederal ReserveB, 8enr7 Paulson A@ecretarul
6rezoreriei @1B, Mean-'laude 6ric&et Apreşedintele ?ăncii 'entrale )uropeneB, Robert
Noellic5 Apreşedintele ?ăncii ondialeB.

nii autori care au avut cura%ul să facă dezvăluiri despre conspiraţia mondială au
avertizat atunci Aîn iunie IDDGB că scopul înt/lnirii ?ilderberg de anul acesta este
discutarea modalităţii de implementare a guvernului unic mondial utiliz/nd o criză
financiară.

ici nu se înc&eiase bine înt/lnirea ?ilderberg Adesfăşurată la Oas&ington între C şi G

iunie IDDGB ca 6imot&7 :eit&ner se pl/ngea în <inancial 6imes de gravele probleme
financiare create de actualul sistem. "=ina o poartă e*istenţa băncilor centrale, iar
problema se va rezolva doar prin instaurarea unui unic organism, care să controleze
întregul sistem bancar.”

@istemul băncilor centrale sau nationale a fost însă creat tot de cei care acum vor Anumai
aparentB să îl distrugă Adar în realitate, vor sa îl e*tindăB. Prima din aceasta serie a fost
<ederal Reserve din @1. $rice bancă centrală are puterea de a emite bani pentru o
întreagă naţiune şi, prin acest mecanism, controlează rata dob/nzilor, rezervele de
monedă şi stabileşte, retrag/nd sau lans/nd bani lic&izi pe piaţă, valoarea monedei
nationale. $ bancă centrală poate da bani cu împrumut guvernului, însă evident că face
aceasta în sc&imbul unei dob/nzi. 1tunci c/nd dă cu împrumut dolarii produşi astfel,
<ederal Reserve cere o dob/ndă, care intră buzunarul celor care o conduc, şi determină
o creştere a cantităţii de bani pe care aceştia o pot apoi din nou împrumuta. ) un cerc
vicios fără sf/rşit, iar la ora actuală nu e*istă niciun alt mecanism mai ingenios şi mai
diabolic de îmbogăţire. #n lăcomia şi inconştienţa lor, cei care l-au creat îşi doresc acum
sa îl e*tindă la nivel planetar.

IC septembrie 2 Meffre7 :arten, membru '<R, cere crearea 1utorităţii onetare

:lobale A:lobal onetar7 1ut&orit7, :1B

Meffre7 :arten, membru '<R A'ouncil of <oreign RelationsB a participat şi el la

înt/lnirea ?ilderberg şi îşi aduce aportul la punerea în aplicare a celor decise de acest
guvern mondial din umbră. #ntr-un articol din <inancial 6imes av/nd ca titlu "1vem
nevoie de o nouă 1utoritate onetară :lobală” AOe need a ne3 :lobal onetar7
1ut&orit7B anunţă că omenirea se confruntă cu o criză globală, care cere soluţii globale.

;ată ce scrie el în <inancial 6imes+ "'&iar dacă operaţiunea de pompare masivă de

fonduri din partea statului are succes, ea va trebui să fie urmată de o soluţie pe termen
lung+ instaurarea unei 1utorităţi :lobale onetare. Oas&ingtonul recunoaşte că această
criză a devenit globală. ?ăncile centrale au început de%a să realizeze acţiuni sincronizate
de in%ectare de fonduri în pieţele de capital. 1ceasta ar trebui să ducă la un răspuns
internaţional coerent Aadică toată lumea să faca la felB, menit nu doar să stingă focarele
create, ci şi să reconstruiască şi să menţină pieţele de capital pe termen lung. Propusa
1utoritate onetară :lobală A:1B va superviza la s/nge activităţile autorităţilor
naţionale, mai acerb dec/t <;-ul, şi va controla implementarea unor reglementări
globale. =a acţiona ca o 'urte de %udecată a falimentelor pentru companiile globale de o
anumita mărime. 'ele mai mari companii financiare globale vor trebui să se înregistreze
la :1 şi vor fi obligate să se supună monitorizării acestuia. 'omitetul de conducere al
:1 va include banc&eri din @1, area ?ritanie, niunea )uropeană, Maponia,
'&ina, 1rabia @audită şi ?razilia. =a fi finanţat prin contribuţii obligatorii de fiecare ţara
care se va anga%a la aceasta şi de prime de tip asigurare plătite de companiile financiare
globale, publice sau private.”

'eea ce Meffre7 :arten descrie în articolul său este de fapt o dictatură financiară globală.
i nu este doar o teorie, ci un plan care începe să fie pus în aplicare.

FQ octombrie 2 :ordon ?ro3n, primul ministru al arii ?ritanii cere "o nouă
ar&itectură financiară mondială pentru o eră globală".

"neori este nevoie de o criză, pentru ca oamenii să accepte, că ceea ce era de mult
evident şi ar fi trebuit făcut încă de mulţi ani, nu mai poate fi am/nat acum,” spune
:ordon ?ro3n într-un discurs. "6rebuie să creăm o nouă ar&itectură financiară
internaţionala pentru o eră globală. 6rebuie să avem un nou sistem ?retton Ooods, să
construim o nouă ar&itectură financiară internaţională pentru anii ce vor urma.”

1cordul ?retton Ooods a fost adoptat în iulie FJLL pentru a reconstrui sistemul
economic internaţional după al oilea Război ondial. )l stabilea un cadru de
administrare monetară, dict/nd regulile pentru sc&imburile comerciale şi financiare
între ţările industrializate. 1şa au fost create <ondul onetar ;nternaţional şi ?anca
ondială, ca organisme menite "să garanteze stabilitatea financiară şi creşterea
economică la nivel internaţional” Aadică e*act acelaşi prete*t care este servit şi astazi 2
şi iată unde am a%unsB.

FC octombrie 2 icolas @ar5oz7, preşedintele <ranţei cere un "guvern financiar mondial"

icolas @ar5oz7 este un alt persona% c&eie în acest %oc. ;nstaurat în fruntea <ranţei cu
spri%inul masoneriei şi al ';1-ului Aîn spatele său se află 1lain ?auer, fost are aestru
al arelui $rient al <ranţei şi agent ';1B, @ar5oz7 conduce acum grupul liderilor
europeni. eloc înt/mplator, <ranţa se află acum la preşedenţia 'omisiei )uropene,
e*act în perioada deznodăm/ntului actualei crize financiare. ici nu se putea om mai
potrivit pentru a aduce ţările )uropei la linia trasată de grupul ?ilderberg..

0a ultima înt/lnire care a avut loc pe FC octombrie la ?ru*elles cu liderii ţărilor membre
), icolas @ar5oz7 a vorbit de un guvern financiar mondial+ "propun ca, la finalul
acestui 'onsiliu, să venim cu un mesa% unitar. #n acest spirit am propus un summit
internaţional p/nă la finalul acestui an, de preferinţă la e3 4or5, acolo unde a început
totul, pentru refondarea sistemului financiar internaţional. oresc ca, în ceea ce priveşte
acest subiect, noi, europenii, să fim deplin uniţi. 'riza actuală este criza prea-multului.
6rebuie să refondam sistemul, iar această refundamentare trebuie să fie globală. icio
institutie financiară nu trebuie să scape reglementarii şi supraveg&erii.”

Principalul consilier economic al preşedintelui @ar5oz7, <ranois Perol, a e*plicat presei

că "pentru a răspunde crizei financiare trebuie să lucrăm în trei direcţii. 1cest nou acord
va implica în primul r/nd un sistem de reglementare financiară bazat pe controlul
tuturor agenţilor financiari, a fondurilor de protecţie împotriva riscurilor A&edge fondsB,
a agenţiilor de rating şi a băncilor". 1celaşi lucru îl spunea şi Meffre7 :arten>

1l doilea punct propus de <ranţa este "crearea unui guvern economic Scu adevăratT
mondial, care să nu fie redus la :G, pentru că din acesta nu fac parte două dintre ţările
cele mai populate din lume, '&ina şi ;ndia, şi nici ?razilia, e*ic sau vreo ţară africană.”
P/na aici nicio noutate.

i al treilea punct+ ";nstituirea unui sistem de cooperare monetară între marile state,
pentru că unul dintre motivele actualei crize îl constituie dereglările monetare din anii
UJD şi de la începutul anilor IDDD, care au determinat @tatele nite, '&ina şi )uropa,
fiecare pentru sine, să elaboreze o politică diferită". 1dică toată lumea să "%oace” după
regulile lor. <ără e*cepţii.

'oncluzia!
'oncluzia acestei mascarade! #n urma summitului de la ?ru*elles, liderii ) au făcut
presiuni asupra Oas&ington-ului pentru ca acesta să reformeze rapid şi în profunzime
sistemul financiar actual. ;ar Oas&ington-ul a fost e*trem de mulţumit să subscrie
planului care fusese lansat c&iar de el, ca instrument docil al ?ilderberg.

;storia se repetă sub acelaşi slogan+ "$rdo ab c&ao” Ala ordine prin &aosB

6oate cele de mai sus nu sunt altceva dec/t repetarea pas cu pas a unei vec&i strategii,
care a mai fost utilizată de c/teva ori de-a lungul istoriei, cu aceleaşi consecinţe
dezastruoase pentru omenire. e fiecare dată scenariul a fost identic+ s-a creat o situaţie
de criză, s-a oferit o soluţie Ac&ipurile pentru a menţine stabilitateaB şi apoi au fost
implementate măsuri care au creat un şi mai mare control din partea aşa-zisei elite
mondiale.

'onspiraţioniştii numesc această strategie "dialectica &egeliana a tezei, antitezei şi

sintezei". asonii o numesc "$rdo ab c&ao” Ala ordine prin &aos sau mai bine spus la
oua $rdine ondială prin &aosB. 1u instaurat-o c&iar ca deviză a celui mai înalt grad
din Ritul @coţian, gradul QQ.

Puţină istorie ne face mai deştepţi+ Rot&sc&ild, organ, Roc5efeller

#n FGFC, at&an Rot&sc&ild a preluat controlul asupra economiei europene, provoc/nd o

cădere a bursei din 0ondra. #n acel moment, )uropa era sătula de război, iar viitorul
întregului continent depindea de deznodăm/ntul bataliei de la Oaterloo. acă armata
lui apoleon ieşea victorioasă, ;mperiul francez urma să deţină puterea asupra )uropei.
acă, din contră, c/ştiga armata coalitiei anglo-pruso-olandeze, condusă de ducele de
Oellington, a%ungea 1nglia într-o pozitie de putere. $ricum Rot&sc&ild nu avea nimic de
pierdut, întruc/t finanţase ambele tabere. upă cum se ştie, bătălia de la Oaterloo a
avut ca rezultat înfr/ngerea lui apoleon.

'el care a finanţat reconstrucţia )uropei şi stabilizarea sistemului economic după

războaiele napoleoniene a fost Rot&sc&ild. <ondurile din care el a împrumutat
naţiunilor )uropei, îndator/ndu-le, au provenit dintr-o înşelăciune celebră. tiliz/nd
reţeaua sa de spioni, at&an Rot&sc&ild a aflat înaintea celorlalţi englezi care era
rezultatul importantei bătălii de la Oaterloo. 0e-a transmis agenţilor săi de la bursă să
v/ndă puternic acţiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalţi să creadă că el ştie ceva şi că
ducele de Oellington a pierdut bătălia de la Oaterloo. 6oată lumea a intrat în panică,
grăbindu-se să scape de acţiunile britanice "fără valoare”, pentru a-şi salva măcar o
parte din averi.

upă c/teva ore, bursa din 0ondra se prăbuşise total. '/nd a sosit ştirea oficială că
Oellington c/ştigase de fapt bătălia de la Oaterloo, era de%a prea t/rziu. Rot&sc&ild
cumpărase cea mai mare parte din piaţă pe o sumă de nimic. #n c/teva secunde,
acţiunile britanice au crescut peste valoarea lor iniţială şi iată cum peste noapte, averea
de%a fabuloasă a lui Rot&sc&ild s-a multiplicat de ID de ori. in aceşti bani, clanul
Rot&sc&ild a dat apoi împrumuturi Aevident cu dob/nzile de rigoareB ţărilor europene,
at/t de dornice să se refacă după lunga perioadă de război Afinanţat tot de Rot&sc&ildB şi
să a%ungă la( stabilitate economică.

6ot stabilitatea economică a fost invocata şi pentru a %ustifica crearea <ederal Reserve.
Prima bancă supranaţională din lume a apărut în urma unei false crize financiare,
declanşate de un alt membru al elitei, banc&erul M. P. organ. #n FJDK, M. P. organ a
început să răsp/ndească zvonul că băncile au dificultăţi şi nu vor mai putea face
rambursări. 'a şi în e*emplul anterior cu at&an Rot&sc&ild, acest zvon a căpătat
credibilitate pentru că venea de la o persoană despre care se presupunea că ştie ce
spune. @-a creat panică, toată lumea s-a îng&esuit să îşi retragă depozitele din bănci,
lucru ce a dus la falimente în lanţ Aaproape CLDD de bănci au dispărut atunciB.

1poi 'ongresul american a demarat o anc&etă pentru a stabili care este cauza acestui
dezastru şi cum poate fi el evitat. 'omisia însărcinată cu această misiune era condusa de
senatorul elson 1ldric&. 1cesta era liderul partidei republicane din @enat, dar şi
trezorier al lo%ii masonice din R&ode ;sland şi omul banc&erilor Ade altfel avea să devina
membru al clanului Roc5effeler, fiica sa 1bb7 :reene 1ldric& căsătorindu-se cu Mo&n .
Roc5efeller Mr.B. 1ldric& a propus ca soluţie "salvatoare” crearea unei ?ănci 'entrale
care să veg&eze pentru ca dezastrul din FJDK să nu se mai repete niciodată. ;storia a
arătat că el s-a mai repetat de atunci de mai multe ori.

#n FJFD, <ederal Reserve 1ct a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani aşa cum
era firesc, ci de banc&eri, în cadrul unei înt/lniri secrete, organizate în casa lui M.P.
organ din Me57ll ;sland. 1poi documentul i-a fost dat lui 1ldric& care l-a prezentat
'ongresului. ;niţial nu a avut sorţi de izb/ndă, dar în FJFQ, c/nd Ooodro3 Oilson a
devenit preşedinte al @1, a fost aprobat. #n sc&imbul susţinerii financiare şi politice în
alegeri, Oilson le promisese banc&erilor că, odată a%uns preşedinte, va aproba fără să
clipească constituirea <ederal Reserve. 'u două zile înainte de 'raciun, c/nd o mare
parte din membrii 'ongresului american nu erau prezenţi, <ederal Reserve 1ct a fost
transformat în lege, fiind aprobat de 'ongres şi de preşedintele @1.

upă mulţi ani, Ooodro3 Oilson scria cu regret+ "aţiunea americană este controlată
de sistemul de credit. @istemul de credit este unul privat, creşterea naţiunii şi toate
activităţile noastre sunt în m/inile a doar c/ţiva oameni, care nu fac altceva dec/t să
controleze şi să distrugă libertatea economică. 1m a%uns să fim una din cele mai prost
guvernate, cele mai complet controlate şi mai dominate guverne din lumea civilizată. u
avem un guvern cu opinie liberă, m/nat de propriile convingeri, ci un guvern aservit
opiniei şi supus presiunilor unui mic grup de oameni care îl controlează.”
@enatorul 0ouis c<adden spunea în FJQI în 'ongresul american+ "Prin constituirea
<ederal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. n superstat, controlat de
banc&erii internationali care acţionează împreună pentru a transforma lumea în sclavul
lor. <ederal Reserve a uzurpat guvernul".

Publicului i s-a spus atunci că <ederal Reserve este soluţia ideală şi unică pentru a
menţine stabilitatea economică Asună cunoscut, nu-i aşa!B. @trăzile şi ziarele erau pline
de afişe în care americanilor li se arăta cum inflatia, şoma%ul şi criza economică sunt de
acum de domeniul trecutului, datorită apariţiei <ederal Reserve. 1 urmat însă marea
criza economică din FJIJ A6&e great depressionB, care a predat @1 cu totul în m/inile
banc&erilor.

#n FJLL a fost implementat sistemului ?retton Ooods pentru a restabili economia după
al oilea Război ondial Ao altă criză generată cu finanţarea aceloraşi banc&eriB. 'u
acest prile% au apărut alte instituţii financiare de genul <ederal Reserve, dar pe scară mai
e*tinsă+ <ondul onetar ;nternaţional şi ?anca ondială.

<ederal Reserve a oprit în FJKF convertibilitatea dolarului în aur, produc/nd o nouă criză
pe piaţă, care a transformat dolarul american în principala monedă de sc&imb Amai ales
pentru comerţul cu petrolB a planetei. e fiecare dată s-a invocat nevoia de stabilitate
economică.

0ista utilizării acestui scenariu este lungă şi se înc&eie AsperămB cu actuala criză
financiară, orc&estrată de aceeaşi banc&eri din umbră prin intermediul organizaţiilor
lor+ <ederal Reserve, ?anca ondială, <; şi băncile centrale AnaţionaleB ale celor mai
mari puteri ale lumii.

1plic/nd cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesară

acceptării unei noi autorităţi financiare, unice la nivel mondial, conduse de acelasi grup
restr/ns care vrea să domine întreaga planetă.

<inal

Poate că toate aceste detalii financiare vă obosesc( in pacate, guvernul mondial ne-a
obisnuit să lăsăm c&estiunile economice şi financiare, at/t de complicate, pe seama
"e*perţilor” Acare sunt instruiţi să g/ndească şi să acţioneze numai în interesul "elitei”
mondiale, fiind nişte instrumente ale guvernului din umbrăB.

Pentru cei pe care detaliile îi ostenesc Aşi mai ales pentru a-i convinge de importanţa
acestoraB merită să citiţi cu atenţie următoarea poveste care rezumă ce este greşit cu
actuala criză financiară, cum a fost ea creată de guvernul din umbră, şi cum singurii care
au de pierdut de pe urma ei nu sunt nici institutiile financiare aflate în aşa-zis faliment,
nici ?anca ondială, nici preşedinţii şi miniştrii care fac %ocurile lor, ci fiecare dintre
noi.

#ntr-un sătuc de c/mpie, a venit un investitor însoţit de secretarul lui. 1 bătut la prima
poartă înt/lnită în cale şi i-a spus proprietarului+ "ite, eu sunt colecţionar de broscuţe.
aca îmi aduci o broscuţă, am să îţi dau pe ea FD euro. Văranul a fugit repede la balta
din spatele casei şi a luat o broscuţă. ;-a dat-o investitorului şi a primit cei FD euro. 1poi
le-a povestit vecinilor ce afacere bună a făcut el. 1 doua zi, fiecare ţăran s-a dus la
investitor cu c/te o broscuţă, pe care a v/ndut-o cu FD euro.

upă c/teva zile, investitorul le-a spus sătenilor+ "=ăd ca afacerea merge. e azi, pentru
fiecare broscuţă am să vă plătesc c/te ID de euro.”

Văranii, bucuroşi nevoie mare, au dat fuga la baltă, au cules c/te broscuţe au putut, şi i
le-au predat investitorului, primind fiecare c/te ID de euro pe bucată. upă alte c/teva
zile, acesta s-a întors acasă la el şi l-a lasat pe secretarul său să mai adune broscuţe încă
două săptăm/ni.

#nainte de a pleca, le-a spus+ "ragii mei, sunt nevoit să mă întorc urgent la mine acasă
ca să mă ocup de afaceri. =ă promit însă că la întoarcere, am să cumpar de la voi
broscuţele cu ED de euro bucata”. i a plecat, în uralele sătenilor.

1 doua zi, secretarul investitorului i-a adunat pe săteni şi le-a ţinut următorul discurs+
"<raţilor, m-am g/ndit la o afacere pentru voi. eful meu se va întoarce peste două
săptăm/ni i vă va plati c/te ED pe euro de broscuţă. acă vreţi, eu vă pot vinde înapoi
broscutele pe care mi le-ati dat, pentru QC de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu ED şi
veţi c/ştiga astfel c/te IC de euro. Profitul vostru va fi frumusel şi fără niciun efort. 'e
spuneţi!”

@ătenii s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei cur/nd. 1u pus
m/nă de la m/nă, s-au împrumutat care pe unde a putut şi au cumparat broscuţele
înapoi cu QC de euro bucata. @ecretarul investitorului a luat banii şi s-a făcut nevăzut. ;ar
sătenii au rămas cu broscuţele, cu banii daţi şi cu datorii la creditori.

avid Roc5efeller recunoaşte că face parte din conspiraţia care a pus la cale globalizarea

avid Roc5efeller a condus multă vreme ?anca '&ase an&attan, este membru al
societăţii secrete ;lluminati şi al "1ristocraţiei egre” planetare. #mpreuna cu Nbignie3
?rzezins5i, a pus bazele 'omisiei 6rilaterale şi este unul din cei mai importanţi
reprezentanţi ai aşa-zisei ")lite mondiale” care a pus la cale planurile globalizării
mondiale.
#n octombrie IDDI, avid Roc5effeler şi-a publicat emoriile, în care povesteşte,
printre altele, cum a activat în serviciile secrete militare în timpul celui de-al doilea
război mondial, dezvolt/ndu-şi "abilitatea de a construi o reţea de surse de informare şi
de influenţă.”

#nsă pasa%ul cel mai interesant din aceste emorii se găseşte la pagina LDC. Roc5efeller
admite aici că face parte dintr-o conspiraţie secretă internaţională, care are ca scop
globalizarea+

"6imp de mai bine de un secol, e*tremişti ideologici aparţin/nd întregului spectru

politic s-au folosit de ocazia unor incidente mediatizate pentru a ataca familia
Roc5efeller şi a pretinde că aceasta are o e*agerată influenţă asupra institutiilor politice
şi economice americane. nii dintre ei cred c&iar că facem parte dintr-o conspiraţie
secretă care lucrează împotriva intereselor 1mericii. e caracterizează pe mine şi
familia mea ca fiind "internaţionalişti” care conspiră la crearea unei structuri politice şi
economice unice globale, o nouă lume, dacă vreţi. acă aceasta este acuzaţia, pledez
=;$=16 şi sunt m/ndru de asta.”

OUA ORDI E MO DIALĂ

Scris de SACCSIV
Vă propun în cele ce urmeaz ă un istoric al activit ăţilor celebrei familii, al c ărui
singur scop faptic şi declarat a fost, este şi va fi construirea unui guvern mondial
unic, a unei societ ăţi omene şti planetare ghidat ă de doctrina „Ilumina ţilor”
formulată acum peste 200 de ani, un imperiu global preg ătit pentru a fi închinat
Antihristului ce va s ă vin ă.

Acţiunile rockefeller-ilor nu s-au limitat la o uria şă acumulare de capital din

industria petrolieră şi bănci. Nu există domeniu de activitate fundamental de
natură să strice valorile reale ale umanit ăţii în care s ă nu fie implica ţi
(homosexualitate, eugenie, avorturi) şi nu au ratat, începînd din secolul 19, nici
una din etapele edific ării NOII ORDINI MONDIALE la care s ă nu- şi aduc ă
contribuţia în mod major şi uneori determinant (Liga Naţiunilor, finan ţarea
industriei naziste, ONU, Banca Mondiala, FMI, UE, Consiliul Mondial al
Bisericilor). Au fondat şi finanţat organisme financiare şi politice interne şi
internaţionale aflate în vârful piramidei decizionale ce sfor ăresc conduc ătorii
naţiunilor ş i sistemul economic mondial (Federal Reserve, Council on Foreign
Relations, Asia Society, Bilderberg, Population Council, Comisia Trilateral ă, North
American Free Trade Agreement - NAFTA, Group of Thirty). Au fondat universit ăţi
ş i au finanţat centre de învăţămînt, adevarate fabrici de pregatit marionete
ascultătoare fidele sistemului.
Pentru o mai bună înţelegere a activit ăţii lor p ăpu şăre şti generale, s ă facem îns ă
o scurtă incursiune în istoricul acestei familii:

Că mă tă ria
Unii din precursorii sistemului financiar bancar modern au fost Templierii. S-a putut constata astfel
că cei ce sunt la butoanele acestuia nu doar c ă strâng averi colosale, dar influen ţeaz ă masiv
politicul, pot declanşa războaie, pot determina însu şi cursul istoriei. Dar ei au fost doar deschiz ători
de drum în acest domeniu şi nu aveau destulă experienţă acumulata, astfel încât partea v ăzut ă a
ordinului a sfârşit tragic. Dar cei interesaţi au avut ce înv ăţa şi au dedus c ă nu e de ajuns
influenţarea puterii politice, ci trebuie ca îns ăşi vechea putere politic ă s ă fie înlocuit ă cu un sistem
politic marionetă. Mai mult, că trebuie distrus ă şi puterea bisericii. Primul care a pus în practic ă
experienţa acelor deschizători de drum în domeniul financiar bancar politic a fost Mayer Amschel
Rothschild (1744–1812), fondatorul imperiului bancar al familiei Rothschild, cea mai de succes
familie din istorie. Mayer Amschel Rothschild zicea: „Daţi-mi controlul banilor unei naţiuni şi nu-mi
mai pasă cine îi face legile.”

Acesta şi mai apoi fiii săi au creat acest imperiu cu intindere european ă determinînd explozia
revoluţiei industriale pe continent, au influenţat dezvoltarea sa economic ă pe direcţia folosirii
combustibililor fosili, inclusiv dezvoltarea transporturilor, au modernizat şi st ăpânit sistemul bursier,
au finanţat mereu ambele tabere ale unui război, au pus la punct un sistem continental de informaţii
rapide etc. La sfârşitul secolului 19 controlau peste jumătate din întreaga bog ăţie a planetei.
Desigur, ei au fost vârful unui iceberg, partea v ăzut ă a unui sistem piramidal în care au fost ajuta ţi
de prieteni mai puţin văzuţi. În SUA, i-au finanţat pe colo şii Rockefeller (petrol), Andrew Carnegie
(oţel), Harriman (căi ferate), J. P. Morgan şi pe bancherii ce au pus bazele Rezervei Federale.

Să urmărim acum un scurt istoric al evoluţiei prietenilor din SUA ai familiei Rothschild. Dup ă
declararea independenţei, timp de peste un secol, preocuparea gigantului a fost extinderea
teritorială la nivel nord-american şi dezvoltarea economică. Influenţa sa internaţional ă în acest timp
a fost minimală. Au ap ărut astfel câ ţiva gigan ţi în petrol, oţel, c ărbune, c ăi ferate, b ănci, etc.:

John Davison Rockefeller

John Davison Rockefeller (1839–1937) fondeaz ă în 1870, împreună cu fratele s ău William
Rockefeller (1841–1922), mega-colosul Standard Oil, care cuprinde Standard Oil of New Jersey
(SONJ) (companie redenumită Exxon, acum parte a ExxonMobil, corporaţie membr ă în Council on
Foreign Relations), Standard Oil of New York (redenumită Mobil, acum parte a ExxonMobil),
Standard Oil of California (redenumită Chevron, corporaţie membră în Council on Foreign
Relations), Standard Oil of Indiana (redenumit ă Amoco, acum parte a BP, corpora ţie membr ă în
Council on Foreign Relations), Standard Oil of Ohio sau Sohio (acum, parte a BP), Anglo-American
Oil Co. (acum, Esso UK), South Penn Oil Co. (devenit ă Pennzoil, acum parte a Shell-ului, corpora ţie
membră în Council on Foreign Relations). Acest Rockefeller este considerat a fi fost cel mai bogat
om al tuturor timpurilor. A fost de asemenea fondatorul Universit ăţii din Chicago şi al Universit ăţii
Rockefeller în 1901, denumită iniţial Rockefeller Institute for Medical Research, care a „produs” 23
de laureaţi ai premiului Nobel. În 1913, a creat Rockefeller Foundation.

John Davison Rockefeller Jr.

John Davison Rockefeller Jr. (1874–1960), fiul lui John D. Rockefeller. Membru al societaţilor
secrete Alpha Delta Phi şi Phi Beta Kappa. După terminarea studiilor, devine director la Standard
Oil, iar mai apoi şi la compania lui J. P. Morgan, U.S. Steel.

James Stillman
James Stillman (1850–1918), împreună cu W. H. Harriman, Jacob Schiff şi William Rockefeller
controla cele mai importante c ăi ferate (Texas and Pacific Railroad, Southern Pacific Railroad,
International-Great Northern Railroad, Union Pacific Southern Railway, St. Louis, Brownsville and
Mexico Railway, Mexican National Railroad), precum şi National City Bank of New York. Fetele lui,
Sarah Elizabeth Stillman şi Isabel Goodrich Stillman s-au m ăritat cu William Goodsell Rockefeller şi
Percy Avery Rockefeller, fiii asociatului, prietenului şi preşedintelui corporaţiei Standard Oil, William
Rockefeller. Unul din descendenţii astfel rezultaţi, James Stillman Rockefeller, a fost pre şedinte al
National City Bank of New York (acum Citibank), dar a lucrat şi pentru Brown Brothers Harriman. Tot
el a încorporat şi First National Bank.

În 1946, David Rockefeller devine singurul bancher al familiei (Chase National Bank). Pe atunci,
preşedinte era unchiul său, Winthrop Aldrich, fiul gigantului Nelson W. Aldrich. Banca devine Chase
Manhattan Bank în 1955 (acum denumit ă J. P. Morgan Chase). Aceasta joac ă astfel rolul de „rival ă”
a National City Bank of New York, devenit ă First National City Bank (iar acum Citibank, parte a
Citigroup). În fapt, National City a avut o lung ă asociere cu familia Rockefeller. James Stillman
Rockefeller şi David au fost înscăunaţi la conducerea celor doi giganţi în 1959, respectiv 1960. Curat
„rivali”. Dar să revenim la începutul secolului şi să trecem în revist ă greii acelor vremuri:

Andrew Carnegie
Andrew Carnegie (1835–1919), magnatul corporaţiei Carnegie Steel Company, cumpărat ă în 1901
de J. P. Morgan şi transformat ă în colosul US Steel cu ramifica ţii pân ă în Europa central ă. Dup ă
tranzacţie se retrage din afaceri. Fondatorul, în 1910, al instituţiilor care îi poart ă numele.

John Pierpont Morgan

John Pierpont Morgan (1837–1913), un adevarat gigant în bănci–finanţe, industrie. După R ăzboiul
Civil, Morgan a început să investească în c ăile ferate şi curând conducea industria transporturilor. El
nu construia noi drumuri, ci le consolida pe cele cu probleme financiare, proces denumit
„morganizare”. Programul s ău era compatibil cu cele ale marilor corporaţii, care doreau s ă înl ăture
competiţia prin formarea trusturilor şi monopolurilor.

Acesta a fost începutul marii crize corporative din New York. Capitali şti puternici, precum Philip
Armour („regele” industriei alimentare pe-atunci) şi Collis Huntington („regele” industriei
transporturilor) s-au mutat în New York în 1890, pentru a fi aproape de marile case de investi ţii,
precum Morgan & Co., Lehman Brothers şi Kuhn & oeb. Pîn ă în 1895, New York ajunsese sediul
principal al corporaţiilor din SUA. Aproape jumătate din milionarii americani locuiau în metropola
New York. Morgan controla cartelul Wall Street, considerat în perioada respectiv ă (a şa cum este şi
astazi) „cea mai mare putere financiară din istorie”.

La începutul anilor 1900, în culmea puterii sale, Morgan domina 100 de corporaţii cu active de peste
22 miliarde USD. (Iar un milard din acea vreme echivala cu aproximtiv 190 miliarde de azi. Deci
vorbim de aproximativ 4 200 de miliarde...) Edificator este c ă, la moartea sa, averea din testament
era foarte mică... Unde s-a dus restul? Unde trebuia, el fiind unul dintre principalii locotenenţi ai lui
Rothschild la acea vreme. Morgan a mai avut strânse relaţii de afaceri cu Nelson W. Aldrich şi
familia Warburg.

Familia Warburg
Paul Warburg (1868–1932) împreună cu fraţii s ăi Max (1867–1946) şi Felix (1871–1937) au fost
proprietarii firmei M. M. Warburg & CO din Germania. Max a r ămas în Europa iar Paul şi Felix au
înfiinţat în SUA Kuhn, Loeb & Co, împreun ă cu Jacob Schiff, la care se al ătur ă şi Otto Hermann
Kahn (1867–1934). Paul Warburg a fost şi preşedinte al Bank of Manhattan. De asemenea, primul
director al aşa-zisului Council On Foreign Relations (CFR).

Max Warburg a fost şi unul dintre industria şii de la IG Farben. Mega compania germană IG Farben a
avut strânse şi scandaloase legături de afaceri cu Bank of Manhattan condus ă de Paul Warburg.
Mai mult, Max a fost acuzat c ă a finanţat puterea naţional-socialist ă.

James Warburg
James Warburg (1896-1969) (fiul lui Paul), consultant financiar al pre şedintelui Franklin D.
Roosevelt, declara în faţa Senatului SUA pe 7 februarie 1950: „Vom avea un Guvern Mondial fie c ă
ne place, fie că nu ne place. Singura întrebare este dac ă acest Guvern Mondial va fi adoptat prin
cucerire sau prin accept.”

Nelson Aldrich
Nelson W. Aldrich (1841–1915), politician şi bancher. Strânse leg ături de afaceri cu J. P. Morgan şi
Paul Warburg. Vizionarul care a născocit Federal Reserve Act. Foarte activ mason. Fiica sa, Abby
Aldrich, a fost mama lui David Rockefeller.

Ţinînd seama de toate acestea, înc ă de la începutul secolului al XX-lea, jurnali şti de înalt ă clas ă
precum Lincoln Steffens şi Ida Tarbell observau pentru prima dat ă faptul c ă America nu mai era
condusă de politicieni, ci de marii oameni de afaceri.

Crizele economice şi înfiinţarea Rezervei Federale

După această enormă acumulare de capital, s-a trecut la crearea unui organism care s ă controleze
întregul sistem financiar-bancar al SUA.
Astfel, în 1907 Jacob Schiff (socrul lui Felix Morgan) declara într-un discurs la New York c ă, f ăr ă o
bancă centrală care să aibă un control adecvat, ţara va aluneca înspre cele mai severe crize din
istorie. Apoi - după criza artificial ă din 1907, „rezolvată” de J. P. Morgan - în 1908 Congresul îl
însărcineaz ă pe Nelson W. Aldrich cu cercetarea cauzelor şi cu c ăutarea solu ţiilor pentru prevenirea
crizelor… Acesta, dup ă o vizită la greii din finanţe europeni (Rothschilds şi prietenii), se întâlne şte în
noiembrie 1910 la Jekyll Island Club cu Paul Warburg (Kuhn, Loeb & Co.), Frank A. Vanderlip (din
partea National City Bank of New York), Henry P. Davison (din partea companiilor J. P. Morgan),
Charles D. Norton (din partea First National Bank of New York), Benjamin Strong (reprezentant J. P.
Morgan), în cel mai mare secret posibil, şi pun bazele Rezervei Federale (Federal Reserve), în
conformitate cu înţelegerea prealabilă dintre Aldrich, Warburg, J. P. Morgan, Rockefeller. Secretul
era necesar, deoarece opinia publică nu ar fi acceptat o „banc ă naţional ă” înfiinţată de b ănci private.
Federal Reserve este recunoscută oficial abia în 1913, de către Woodrow Wilson, influenţat fiind de
Bernard Mannes Baruch.

Presedinţii SUA nu erau de capul lor nici pe atunci, avînd ca şi azi sfătuitori şi supraveghetori, cum a
fost şi Bernard Mannes Baruch (1870–1965). Acesta, după ce şi-a p ăr ăsit afacerile, a devenit
eminenţa cenuşie sfătuitoare a preşedinţilor Woodrow Wilson şi Franklin D. Roosevelt pe probleme
economice (apărea în momentele importante generate de implicarea Statelor Unite în cele dou ă
războaie mondiale). În timpul primului război mondial, a fost pre şedinte al War Industries Board,
jucînd un rol principal în efortul industrial de r ăzboi şi avantajînd enorm US Steel. L-a secondat pe
Woodrow Wilson la Conferinţa de Pace de la Versailles. (ATENTIE! - nici nu se terminase r ăzboiul,
şi se faceau deja planurile Societăţii Naţiunilor.) Membru Brain Trust, în timpul celui de al doilea
război mondial a fost consultant economic al pre şedintelui Franklin D. Roosevelt. În 1946, a fost
reprezentantul SUA la United Nations Atomic Energy Commission.

Acest preşedinte Woodrow Wilson, chiar dacă ascultător, a spus totu şi ceva remarcabil: „Unii dintre
cei mai mari oameni din Statele Unite din domeniul comerţului şi producţiei se tem de ceva. Ei ştiu
că undeva există o putere atât de organizat ă, atât de subtil ă, atât de atent ă, atât de complet ă, de
perseverentă încât nu au curajul s ă o vorbeasc ă de r ău sau s ă o condamne decât în şoapt ă.”

Cele trei ră zboaie mondiale

PĂ PU Ş ARII au pricinuit crize şi r ăzboaie şi au finanţat mereu ambele tabere. Se spune ca Ilumina ţii
doreau trei războaie mondiale pentru aşezarea lucrurilor pe făgaşul dorit de ei. Albert Pike a şi
confirmat-o. Primul r ăzboi a fost declanşat pentru destr ămarea marilor imperii suspecte ca fiind
neloiale noii puteri, pentru capitalizarea PĂPU ŞARILOR, pentru preg ătirea celui de al doilea r ăzboi
şi pentru primul pas spre GUVERNUL MONDIAL, anume Liga Naţiunilor (1919). Al doilea r ăzboi a
pornit în jurul chestiunii evreieşti, ELITELE folosind, dup ă terminarea lui, rasa precum un zid
protector, un formidabil sistem datorit ă c ăruia nu poţi spune ceva împotriva lor, c ăci se pornesc
automat reacţii de combatere a „anti-semitismului”. S ă ne amintim aici de dr. Nahum Goldman,
(1894-1982), preşedinte al World Zionist Organization, ce spunea aşa (în 1958, la World Jewish
Conference în Geneva):
„Un declin al curentului anti-semit sincer ar putea constiutui un nou pericol pentru supravieţuirea
evreiască. Dispariţia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activit ăţii noastre.”

Apoi, al doilea război a dus la înfiinţarea ONU (1945) şi a tuturor organismelor mondiale din ce în ce
mai centralizate: Banca Mondial ă (1945), FMI (1944), Consiliul Mondial al Bisericilor şi Uniunea
Europeană.

Al treilea război mondial va fi şi cel mai cumplit, fiind legat de, şi petrecîndu-se simultan cu crizele
financiare, alimentare, cu marile mişc ări de stradă. El va fi necesar pentru oferirea „soluţiei”:
GUVERNUl MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE.

Aşa au făcut şi înainte de al doilea r ăzboi, precum recuno ştea Ben Bernanke, pre şedintele
consiliului guvernatorilor Rezervei Federale, de care s-a tot auzit în ultima vreme: „Referitor la Marea
Depresie (Great Depression, din anii ‚30 ai veacului trecut), aveţi dreptate, noi am f ăcut-o. Ne pare
rău.”

Crizele duc la creşterea enormă a puterii celor care le provoac ă. Astfel, în timpul Marii Depresii,
John Davison Rockefeller Jr. devine cel mai mare proprietar imobiliar din New York, dezvoltînd
Rockefeller Center. Cu timpul, acolo s-au stabilit coloşii GE (General Electric Company), RCA
(Radio Corporation of America), NBC (National Broadcasting Company), RKO (Radio-Keith-
Orpheum Pictures), Standard Oil of New Jersey (Esso), Associated Press, Time Inc., Chase
National Bank (acum, JP Morgan Chase). A finanţat masiv programe ale Ligii Naţiunilor. Ecumenist
îndârjit, a finanţat de asemenea enorm cultele protestante şi baptiste: Interchurch World Movement,
Federal Council of Churches, Union Theological Seminary, Riverside Church şi World Council of
Churches. A finanţat construcţia a şez ămîntului Palestine Archaeological Museum şi Rockefeller
Museum, ce azi adăposteşte şi celebrele manuscrise de la Marea Moart ă.

Înainte de aceasta îns ă, în 1928, Rockefeller preg ăte şte dezastrul din 1929. Rockefellerii au vândut
acţiunile companiei gigant Amalgamated Copper Mining Company (sau Anaconda, care controla
exploatarea cuprului, zincului şi aluminiului), pe care mai apoi tot ei le-au cump ărat. Fluctuaţia a fost
uriaşă, de la 40 la 128 dolari per acţiune în trei luni. A fost considerat ă cea mai mare fraud ă din
istoria bancară de până atunci şi cauza declan şării MARII CRIZE.

Vorbeam la începutul articolului de necesitatea ca aceia ce domin ă sectorul financiar-bancar (deci

toată economia) să stapâneasc ă şi politicul. Lucru care s-a şi întâmplat, dup ă cum vom vedea în
continuare.

Council On Foreign Relations (CFR) (Consiliul

Pentru Relaţii Externe)
A fost înfiinţat în 1921, primul director fiind Paul Warburg. Cei care au stapânit consiliul înc ă de la
început sunt Rockefellerii, prin John D. Rockefeller Jr., care l-a şi finan ţat enorm. Finan ţările au
continuat prin Rockefeller Brothers Fund. În 1949, David Rockefeller devine cel mai tân ăr director al
Consiliului, pe care de atunci îl st ăpâneşte. Consiliul a iniţiat şi preg ătit figuri importante ale politicii
internaţionale americane, care TO ŢI sunt obligatoriu membri ai consiliului.
Consiliul publică bilunarul Foreign Affairs. Elihu Root, cel care a fost primul preşedinte al Council on
Foreign Relations, spunea despre publicaţie că este un ghid pentru opinia publică. Consiliul este
strâns legat de David Rockefeller Studies Program. Joseph Kraft, fost membru al CFR şi al Comisiei
Trilaterale, spune despre Consiliu că este Elita Puterii, condus de oameni cu interese şi viziuni
similare aflaţi în spatele „scenei” ce creaz ă evenimente de pe poziţii invulnerabile. Chester Ward -
amiral şi fost judec ător în Marina Militar ă a SUA, membru în CFR timp de 15 ani - spunea: „Scopul
principal al CFR este slăbirea suveranităţii SUA şi a independenţei naţionale şi supunerea ei unui
guvern unic mondial.”

Experimentul nazist
Pentru declanşarea celui de al doilea război mondial şi atingerea scopului pentru care a fost pus la
cale, PĂPU ŞARII au finanţat în chip tic ălos partidul nazist, denumit de fapt Nationalsozialistische
Deutsche Arbeiterpartei, adică Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor din Germania, care dorea
dezvoltarea ţării într-o Volksgemeinschaft (comunitate a poporului). Antisemitismul şi rasismul erau
îmbrăţişate de germani înainte de a fi fluturate de Hitler. Acestea - al ături de socialism, de dorin ţa de
a-şi recâştiga demnitatea naţională şi de neo-păgânism - i-au condus pe nazişti la putere prin
susţinerea maselor. În aceste condiţii, începuse s ă se pun ă în discu ţie problema evreiasc ă şi s ă se
caute soluţii pentru ca aceştia să plece, înfiinţîndu-se un stat al lor. Solu ţiile propuse au fost multe,
dar nu s-a facut nimic concret. În schimb, toţi evreii „importan ţi” - c ăm ătari de nivel planetar,
industriaşi, savanţi - au plecat. (În legătură cu ultimii, putem face o parantez ă mai mult decât
interesantă. Naziştii considerau fizica atomului o ştiinţă evreiasc ă, precum şi este. Astfel, savan ţii
evrei au plecat în SUA, au f ăcut bomba atomic ă şi dezastrul ce a urmat îl ştim cu to ţii.)

Unul dintre cei mai activi luptători împotriva Rezervei Federale a fost politicianul republican Louis
Thomas McFadden (1876-1936), preşedinte al United States House Committee on Banking and
Currency 1920-1931. Iată o mostră din discursul său anti-ELITE din perioada trimfului nazist din
Germania: „După primul război mondial, Germania a c ăzut în mâinile bancherilor internaţionali, care
acum o conduc şi o aprovizionează, dar o şi imobilizeaz ă. I-au cump ărat industria, i-au luat
resursele, îi controleaz ă utilităţile publice. Bancherii internaţionali subvenţionează actualul guvern al
Germaniei şi de asemenea dau fiecare dolar din banii pe care Adolf Hitler i-a folosit în campania sa
risipitoare. Prin intermediul Federal Reserve Board, peste 30 de miliarde dolari din banii americanilor
au fost pompaţi spre Germania. Cu toţii aţi auzit de cheltuielile din Germania: locuinţe moderniste,
marele ei planetarium, sălile ei de gimnastic ă, bazinele de înot, autostr ăzile ei, fabricile ei perfecte.
Toate acestea au fost f ăcute cu banii no ştri, toate acestea au fost d ăruite Germaniei prin intermediul
Federal Reserve Board. Federal Reserve Board a pompat atât de multe miliarde de dolari spre
Germania, încât nici nu îndr ăznesc s ă spună suma total ă.”

Tot el acuza bancherii de pe Wall Street că au subvenţionat revoluţia bolşevic ă prin intermediul
Federal Reserve Board şi că au cauzat deliberat Marea Depresie. (A pl ătit îns ă pentru lupta sa:
odată, s-a tras asupra lui, iar mai apoi a fost otr ăvit.)
Să trecem în revistă câţiva dintre finanţatorii
nazismului:
Henry Ford (1863–1947), fondator al Ford Motor Company şi „părintele” liniei de asamblare folosit ă
în producţia de mas ă. Mason. (Prima conferinţă Bilderberg din SUA, din 1957, a fost sponsorizat ă
de Ford Foundation. Iar familia Ford face parte din cercul prietenilor apropiaţi ai familiei Rockefeller.)
Mega compania nazistă IG Farben a avut strânse şi scandaloase leg ături de afaceri cu Ford Motor
Company. Mai mult, Henry Ford a fost un susţin ător anti-semit al lui Hitler. Iar Hitler a fost, la rândul
sau, profund influenţat de scrierile lui Ford, care i-au servit ca surs ă de inspiraţie pentru Mein Kampf.
Mai apoi, chiar l-a decorat prin diplomaţii s ăi.

William Averell Harriman (1891–1986), politician, afacerist şi diplomat. Fiul baronului din transporturi
E. H. Harriman. Ministru al comerţului sub pre şedintele Harry S. Truman şi guvernator al New York-
ului. Membru Skull and Bones. Trimis special al preşedintelui Franklin D. Roosevelt în Europa,
ambasador în Uniunea Sovietică şi Marea Britanie. A fost cas ătorit cu fosta so ţie a fiului lui Winston
Churchill. În 1922. întemeiază banca W. A. Harriman & Co. În 1927, i se al ătur ă fratele s ău, aceasta
devenind Harriman Brothers & Company, care în 1931 se une şte cu Brown Bros. & Co., devenind
gigantul de mare succes Brown Brothers Harriman & Co., care i-a avut ca angajati apropiaţi şi pe
George Herbert Walker şi ginerele său Prescott Bush. Printre propriet ăţile lor, mai putem enumera
Union Pacific Railroad, Merchant Shipping Corporation, Polaroid Corporation. Banca lor a fost
implicată în finanţări şi relaţii de afaceri cu companii germane, inclusiv cu unul din cei mai mari
finanţişti ai nazismului, industriaşul Fritz Thyssen. Acestea au continuat şi după ce Hitler a declarat
război Statelor Unite. Membru marcant al Consiliului pentru Relaţii Externe (Council Of Foreign
Relations).

Prescott Sheldon Bush (1895–1972), senator al Statelor Unite, tat ăl fostului pre şedinte George H.
W. Bush, bunicul lui George W. Bush. Membru al Zeta Psi şi Skull and Bones. Împreun ă cu Brown
Brothers Harriman, fondează Union Banking Corp.-New York, care a finanţat regimul nazist. În 1924,
este făcut vicepreşedinte al A. Harriman & Co. de c ătre socrul s ău, George Herbert Walker. Şapte
ani mai târziu, devine partener fondator al Brown Brothers Harriman & Co.. Leg ături apropiate cu
Liga Americană a Controlului Naşterilor (American Birth Control League) din 1942 şi mai apoi cu
Planificarea Naşterilor (Planned Parenthood) în 1947.

Spaţiul german a devenit de asemenea şi zona de lucru a laboratoarelor experimentale a două

componente indispensabile viitoarei societăţi dorite de ei: 1) supravegherea, monitorizarea,
îndosarierea plebei (precursoarele implanturilor cu microcipuri); şi 2) eugenia.

1) Gigantul IBM (International Business Machines), cu filiale deschise şi în Germania, a creat pentru
nazişti un sistem foarte complex, pe baz ă de carduri perforate, pentru a avea control asupra datelor
personale. Imediat ce invadau o ţară, nemţii verificau sistemul de recens ământ cu ajutorul cardurilor,
luînd astfel urma fiecărui non-arian. IBM este companie membr ă a Council on Foreign Relations. De
fapt, a avut mereu relaţii strânse cu P ĂPU ŞARII. Fondatorul ei - Thomas J. Watson (1874–1956),
mason, fost membru al Carnegie Endowment for International Peace, membru al cultului Bohemian
Grove - a fost medaliat de Adolf Hitler.
2) Cea mai ticăloasă faţă a nazismului a fost îns ă eugenia, pe care nu nem ţii au inventat-o. Unul
dintre cei mai importanţi eugenişti, Charles Benedict Davenport (1866–1944), a devenit director al
Cold Spring Harbor Laboratory în 1910, când a fondat şi Eugenics Record Office. În 1911, acesta
scrie cartea sa de referinţă Heredity în Relation to Eugenics. În 1904, The Cold Spring Harbor
Laboratory este finanţat de Carnegie Institution of Washington, iar în 1921 este reorganizat ă,
numindu-se Carnegie Institution Department of Genetics. Între 1910–1940 g ăzduie şte Eugenics
Record Office a lui Charles B. Davenport şi a asistentului s ău Harry H. Laughlin. Eugenics Record
Office a fost finanţată însă iniţial de Mary Harriman, v ăduva lui E. H. Harriman, iar apoi de Carnegie
Institution. Institutul este răspunz ător pentru legile ce au dus la multe steriliz ări for ţate în SUA.

În 1911, familia Rockefeller exportă eugenia în Germania prin rul ări de bani c ătre Institutul Kaiser
Wilhelm, care mai târziu va fi stâlp central al celui de-al treilea Reich. Institutul Kaiser Wilhelm
(Kaiser Wilhelm Gesellschaft) a fost fondat în 1911 şi i-a avut printre directori pe Walther Bothe,
Peter Debye, Albert Einstein, Fritz Haber şi Werner Heisenberg. Finanţări majore au venit din partea
Rockefeller Foundation. Între 1937–1940 preşedinte a fost Carl Bosch (1874–1940), laureat în 1931
al premiului Nobel pentru chimie, care din 1935 devine preşedintele IG Farben.

În 1916, iubita lui H. G. Wells, Margaret Sanger, a început promovarea eugeniei în SUA. În 1923,
Sanger primeşte fonduri masive din partea familiei Rockefeller. Sanger a fost amic ă şi colaboratoare
a feministei anarhiste Emma Goldman (1869 - 1940). John Davison Rockefeller Jr. a ajutat-o şi
finanţat-o masiv pe Margaret Sanger cu a ei American Birth Control League, devenit ă mai tîrziu
Planned Parenthood. Clarence J. Gamble, stapânul mega companiei Procter and Gamble a fost şi el
foarte activ în uciderea de prunci nen ăscuţi. Împreun ă cu Margaret Sanger şi Robert Latou
Dickinson a reuşit r ăspândirea avortului în întreaga SUA, dup ă care şi-a început o intens ă activitate
de promovare a lui la scară globală. În 1924, Hitler a scris „Mein Kampf” (sau „Lupta Mea”), în care i-
a creditat pe eugeniştii americani ca fiind sursa lui de inspiraţie. Hitler chiar i-a scris eugenistului
american şi conservator Madison Grant, numind „biblie” a sa cartea acestuia „Trecerea marii rase”.

În perioada sa de glorie, Adolf Hitler declara: „Socialismul Naţional se va folosi de propria revoluţie
pentru stabilirea unei noi ordini mondiale”. Dar nu el a avut parte de Noua Ordine Mondial ă, nefiind
decât o marionetă într-o etap ă premerg ătoare. Bilderberg Group, Trilateral Commission, Council on
Foreign Relations sunt cele ce o pregătesc acum în forma sa final ă.

După al doilea ră zboi mondial

La sfârşitul celui de al doilea război mondial, s-a instaurat o nou ă important ă etap ă în edificarea
GUVERNULUI MONDIAL: s-au întemeiat FMI (1944), Banca Mondial ă şi ONU (1945), iar mai apoi
altele. În 1946, Nelson Rockefeller şi tat ăl s ău John D. Rockefeller Jr. cump ăr ă un teren de la
William Zeckendorf, pe care îl donează Organizaţie Naţiunilor Unite, unde se construie şte sediul
acesteia. Să urmărim şi activitatea altor membri ai familiei:

John D. Rockefeller al treilea (1906–1978), membru al Council on Foreign Relations, Foreign Policy
Association şi Institute of Pacific Relations. Pre şedinte al Rockefeller Brothers Fund (1940–1956) şi
Rockefeller Foundation. În cadrul vizitei în Japonia din 1950 pentru concluziile tratatului de pace,
întreprinsă împreună cu secretarul de stat John Foster Dulles, ia contact cu mul ţi lideri locali din
toate domeniile importante. De asemenea, a fost foarte activ în cadrul Asia Society. În 1967, creaz ă
Asian Cultural Program pentru încurajarea schimburilor culturale dintre extremul Orient şi vestici. La
iniţiativa sa, se creaz ă Lincoln Center (Chamber Music Society of Lincoln Center, Film Society of
Lincoln Center, Jazz at Lincoln Center, Juilliard School, Lincoln Center Theater, Metropolitan Opera,
New York City Ballet, New York City Opera, New York Philharmonic, New York Public Library for the
Performing Arts, School of American Ballet şi Lincoln Center for the Performing Arts, Inc., c ăreia îi
devine preşedinte şi pe care o finanţează masiv.

În 1952, fondează Population Council, al cărui cel mai important obiectiv este planificarea familial ă.
Cu toate c ă a fost controversat, avîndu- şi r ăd ăcinile în mi şcarea „eugenic ă”, Population Council şi-a
văzut liniştit de treabă, devenind cu timpul un gigant cu ramificaţii în peste 60 de ţări. Primul
preşedinte al Consiliului a fost un eugenist apropiat familiei Rockefeller, Frederick Osborn, autorul
„Introducerii în Eugenie” (1940), lider al American Eugenics Society şi unul din fondatorii lui Pioneer
Fund. Acesta scria în 1968: „Scopurile eugeniei ar trebui realizate sub alte denumiri decît
«eugenia».”

Apoi, preşedintele Nixon a înfiinţat Comisia pentru Creşterea Populaţiei (Commission on Population
Growth) şi Viitorul American (The American Future), cunoscut ă ca Rockefeller Commission, cu
Rockefeller preşedinte. Nixon a dat o mare importanţă acestor comisii, creînd cadrul legislativ
adecvat funcţionării lor şi pentru punerea în practic ă a hot ătârilor luate de acestea. Se considera de
neacceptat realizarea previziunilor ca în 2013 populaţia SUA să ajungă la 400 de milioane (dacă se
continua ritmul de atunci al cre şterii demografice). Ca modalităţi importante avute în vedere pentru
menţinerea unui număr constant al populaţiei se aflau legalizarea avortului şi educaţia sexuală în
şcoli.

Nelson Aldrich Rockefeller (1908–1979), a fost vice preşedinte al USA şi guvernator al New York-
ului, nume greu în Council on Foreign Relations şi Trilateral Commission. Membru Casque and
Gauntlet, Phi Beta Kappa şi Psi Upsilon. În 1956, a creat Special Studies Project (finan ţat de
Rockefeller Brothers), pentru care l-a recrutat ca director pe Henry Kissinger şi pe „ilumina ţii”
Edward Teller (părintele bombei cu hidrogen), John Gardner (preşedinte al Carnegie Corporation) şi
greul din presă Henry Luce. De asemenea, pe fraţii s ăi Laurance şi John D. Rockefeller al treilea.
Participant la întruniri ale Bilderberg Group şi Bohemian Grove.

Nemilos, a înăbuşit în sânge o revoltă a unor detinuţi în 1971. A fost un suporter al pedepsei
capitale, 14 execuţii avînd loc pe când era guvernator. Pentru corporaţia de dezvoltare urban ă New
York a călcat în picioare drepturile de proprietate ale multor cet ăţeni.

Într-un articol intitulat „Chemare la construirea unei noi ordini mondiale” (New York Times, februarie
1962), a scris: „Naţiunile Unite nu au fost şi nu sunt capabile s ă aduc ă o nou ă ordine mondial ă,
cerută de evenimentele actuale. Este necesar ca SUA s ă preia conducerea tuturor popoarelor şi s ă
pună în practică conceptele şi aspiraţiile de suveranitate national ă printr-o viziune federal ă.”
Actualul patriarh al familiei Rockefeller este David (1915 -) fondator al Bilderberg Group, membru al
Bohemian Grove. Şef al Rockefeller Foundation şi Rockefeller Center. Director al Carnegie
Endowment for International Peace al ături de Alger Hiss, John Foster Dulles (Central Intelligence
Agency), Dwight D. Eisenhower şi fondatorul IBM Thomas J. Watson. În 1949, devine cel mai tîn ăr
director al Council on Foreign Relations, pe care de atunci îl stapâneşte. A iniţiat Marshall Plan.

Printre apropiaţii lui David Rockefeller: Rothschild, generalul George C. Marshall, membrii familiei
Ford, Bill Clinton, Henry Kissinger, Riley P. Bechtel (Bechtel Group), Gianni Agnelli (Fiat), John
Loudon (Royal Dutch-Shell), C. Douglas Dillon, David Packard (Hewlett-Packard), familia Dulles,
Katharine Graham (Washington Post), Brooke Astor (Waldorf-Astoria Hotels), Peter G. Peterson
(preşedinte al Blackstone Group, fost preşedinte al Council on Foreign Relations), Arthur Ochs
Sulzberger Jr. (preşedinte al New York Times).

Banca să are strânse legături cu World Bank. Trei dintre pre şedinţii acesteia, John J. McCloy,
Eugene R. Black Sr. şi George Woods au lucrat pentru el. James D. Wolfensohn este chiar asociat
apropiat al familiei, fiind director al Rockefeller Foundation şi al altor organisme Rockefeller. De
asemenea, familia a gazduit pe propietăţile sale numeroase întâlniri regulate cu guvernatori de b ănci
naţionale sau ale World Bank şi FMI. Un alt apropiat al familiei, Joseph Verner Reed Jr, a fost
asistentul lui Eugene R. Black Sr. (al c ărui tat ă a fost pre şedinte al Federal Reserve).

David Rockefeller a dezvoltat legături apropiate cu Central Intelligence Agency (CIA) înc ă din anii
`50, prin: Allen Dulles, directorul Richard Helms, Archibald Roosevelt Jr., Kermit Roosevelt Jr.,
William Bundy.

În 1965, David Rockefeller şi câţiva oameni de afaceri au fondat Council of the Americas, fondat ă în
1965 ca organizaţie de afaceri pentru promovarea comerţului liber, a democraţiei şi a pieţei libere pe
întreg cuprinsul continentului. Membrii s ăi din SUA sunt mari corporaţii cu interese de afaceri în
America Latină, preşedinţi, miniştri, b ănci centrale, politicieni, afaceri şti şi finan ţi şti. Consiliul a fost
un suporter şi un instrument în conceperea acordului North American Free Trade Agreement
(NAFTA) şi Central American Free Trade Agreement (CAFTA), ambele promovate puternic de David
Rockefeller. În 1973, a fost creat ă la iniţiativa sa Comisia Trilateral ă. Alţi membri fondatori au fost
Alan Greenspan şi Paul Volcker, ambii fo şti capi ai Federal Reserve. De asemenea, Zbigniew
Brzezinski, care a fost şi director.

În vara lui 1964, David Rockefeller are o întâlnire de dou ă ore şi jum ătate cu Nikita Hrusciov. Apoi şi
cu succesorul său, Leonid Brejnev. În mai 1973, Chase Manhattan Bank deschide la Moscova un
birou în piaţa Karl Marx. David Rockefeller a fost preşedinte al Overseas Development Council of
the US-USSR Trade şi al Economic Council, Inc., fost fondat tot în 1973. În ianuarie 1989, o
delegaţie a Comisiei Trilaterale - formată din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-
preşedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller şi fostul
secretar de stat al SUA, Henry Kissinger - s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge c ă
URSS trebuie să se integreze în marile instituţii financiare ale lumii: GATT, FMI şi Banca Mondial ă.
Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvântul şi i-a spus lui Gorbaciov:
„Domnule preşedinte, nu pot să v ă spun exact când se va întâmpla - probabil într-un interval de 15
ani - dar Europa va fi un stat federal şi trebuie s ă v ă pregati ţi pentru aceasta.” Bukovsky nu şi-a
putut reţine uimirea faţă de capacităţile profetice ale lui Giscard d’Estaing: „Asta se întâmpla în
ianuarie 1989, într-o vreme în care tratatul de la Maastricht din 1992 nici m ăcar nu fusese schi ţat.”

În 1992, David Rockefeller a fost desemnat să conducă Russian-American Bankers Forum, grup
consultativ ce a sf ătuit Rusia în privinţa moderniz ării b ăncilor.

Edificator pentru ce are în cap sunt înse şi declaraţiile sale. În august 1973, într-un articol pentru New
Yorker Times, zicea: „Experimentul social din China lui Mao este unul din cele mai importante şi de
success din istorie.” Aceasta pentru că şi China le-a servit şi le serve şte drept laborator de studiu
pentru societatea de mâine dorită de ei. La Consiliul de Afaceri al Naţiunilor Unite din 14 septembrie
1994, zicea: „Dar aceasta fereastr ă de ocazii în care putem construi o ordine mondial ă
interdependentă nu va fi deschisă pentru mult timp. Deja sunt forţe puternice care lucreaz ă şi
ameninţă să distrug ă toate speranţele şi eforturile noastre de a ridica o structur ă rezistent ă de
interdependenţă globală.” Ş i, zicerea lui cea mai cunoscut ă: „Tot ce avem nevoie este o criz ă
majoră, şi naţiunile vor accepta Noua Ordine Mondial ă.”

Sub impulsul lui David Rockefeller, Grupul Bilderberg se întruneşte pentru prima dat ă la „Hotel de
Bilderberg”, de unde şi denumirea, lângă Arnhem, între 29 şi 31 mai 1954. Emblematic pentru
scopul şi modalitatea de lucru a celor ce se întrunesc periodic la aceste întâlniri este declaraţia de la
5 iunie 1991 a fondatorului David Rockefeller (din partea Council for Foreign Relations) cu privire la
prestaţia presei faţă de deciziile Bilderberg: „Suntem recunosc ători conducerilor publicaţiilor The
Washington Post, The New York Times, Time Magazine şi altor mari publicaţii ai c ăror directori au
participat la întâlnirile noastre şi au respectat promisiunea lor de discreţie pentru ultimii 40 de ani. Ar
fi fost imposibil pentru noi să dezvolt ăm planul nostru global dac ă am fi devenit subiecţi ai luminilor
presei în toţi aceşti ani, dar lumea este mult mai sofisticat ă şi mai pregatit ă acum s ă înainteze spre o
guvernare globală...”

Un alt membru al familiei este Jay Rockefeller (1937 -), senator, nepot al lui Nelson W. Aldrich.
Împreună cu fiul său sunt greii trustului Asia Society, creat ă de tat ăl s ău. Membru al Council on
Foreign Relations, participant la Bilderberg Group, preşedinte al Intelligence Committee, care
include: Office of the Director of National Intelligence, Central Intelligence Agency, Defense
Intelligence Agency, National Security Agency, National Geospatial-Intelligence Agency, National
Reconnaissance Office; componentele de informaţii din: Department of State, Federal Bureau of
Investigation, Department of the Treasury, Department of Energy.

Mai deţine următoarele funcţii: vicepreşedinte al comisiei senatoriale Oversight of the Terrorist
Surveillance Program, preşedinte al comisiei senatoriale Aviation Operations, Safety, and Security,
preşedinte al comisiei senatoriale. În 2002, face o vizit ă oficial ă în Orientul Mijlociu, unde vorbe şte
despre invazia Irakului sub pretextul armelor de distrugere în mas ă. Se pronun ţă pentru o strâns ă
legătură între companiile de telecomunicaţii şi National Security Agency (NSA) pentru monitorizarea
cetăţenilor. De asemenea, pentru tortura practicat ă de CIA. Tot el este iniţiatorul documentului
CYBERSECURITY, legea Internetului.
 !mperiul financiar Rot"sc"ild

e peste IDD de ani, banca Rot&sc&ild este inima finanţelor mondiale. 1re o reţea de LD
de birouri în mai mult de QD de ţări din )uropa, 1merica şi 1ustralia. )dmond de
Rot&sc&ild AFJIE-FJJKB spunea + W n Rot&sc&ild care nu este bogat, evreu, filantrop,
banc&er şi care nu duce un anume stil de viaţă, nu este un Rot&sc&ild X. ;storia este
aceeaşi ca a oricărei alte familii de industriaşi din @1 sau din 1ngliaY numai că trebuie
recunoscute circumstanţele puţin favorabile în care s-a produs ascensiunea ei. <amilia
Rot&sc&ild, provenind din evrei din :ermania, s-a impus încă din secolul H=; în
domeniul bancar şi financiar şi filantropic. 0a sf/rşitul secolului H;H, a susţinut
sionismul, pe care )dmond Rot&sc&ild îl e*plica astfel + ” n evreu american care dă
bani unui evreu englez pentru a aduce un evreu polonez în Palestina”.

<ondatorul familiei,"tatăl pieţii financiare internaţionale”

1msc&el a7er Rot&sc&ild s-a născut la IQ februarie în FKLL la <ranc5furt, ca fiu al lui
oses 1msc&el ?auer. )l a transformat comerţul cu v/nzare pe datorie, practicat de
tatăl său, într-o bancă. 1verea lui a7er a avut ca punct de plecare afacerile acestuia cu
aristocratul :uillaume, care moştenise una dintre cele mai uriaşe averi din )uropa şi
care i-a cerut lui a7er să i-o gestioneze. e altfel, :uillaume a şi plecat timp de mai
mulţi ani într-un fel de e*il, av/nd încredere totală în Rot&sc&ild.
1msc&el avea K copii, din care cinci erau băieţi. <iecare dintre ei, cum împlinea IC de
ani, a fost trimis să creeze sau să preia conducerea unei filiale a băncii Rot&sc&ild din
0ondra, Paris, =iena, apoli şi <ranc5furt, operă a tatălui lor. 1şa au apărut cele cinci
ramuri ale familiei. 0a IJ septembrie FGII, împăratul 1ustriei <ranois ;er îi ridică la
rangul de baroni pe toţi cei cinci fii ai lui a7er, astfel că descendenţii lor legitimi pe
linie masculină poartă titlul, indiferent de naţionalitate. #n IDDC, a7er a ocupat locul K
pe lista celor mai influenţi oameni din întreaga istorie, potrivit revistei <orbes, care l-a
declarat "tatăl pieţii financiare internaţionale”.'ăsătoriile dintre ramuri au permis
familiei să păstreze controlul asupra averii şi să se dezvolte în mai multe domenii ale
activităţii bancare, capacitatea lor de a finanţa, oferind oportunităţi de investiţii. #n
secolul H;H, au devenit importanţi finanţatori şi acţionari în e*ploatări miniere şi în
dezvoltări de căi ferate, două paliere ale dezvoltării industriale din )uropa. @c&imbările
de guverne şi evenimentele politice au %ucat, după împre%urări, un rol pozitiv sau negativ
asupra averii Rot&sc&ild. Revoluţia din FGLG, criza din anii ZQD şi apariţia nazismului au
marcat serios istoria clanului.

Putere financiară şi politică

1stăzi, mai e*istă doar ramurile franceză şi engleză ale familiei, celelalte trei- germană,
austriacă şi italiană-dispăr/nd. e-a lungul anilor, c&iar dacă e*pansiunea Rot&sc&ild
era o realitate, decala%ul dintre ramuri a început să apară, provocat de viaţa din ce în ce
mai decadentă şi plină de snobism şi aroganţă , manifestate de membrii generaţiei a
treia de după fondator. )i şi-au folosit întreaga putere financiară şi politică pentru a-şi
învinge concurenţii şi pentru a se instala în noile sectoare industriale create de revoluţia
industrială de la mi%locul sec. H;H. 'ra&ul din FJIJ, cu un impact puternic asupra
finanţelor, l-a determinat pe baronul 0ouis von Rot&sc&ild să încerce, fără succes,
consolidarea 'reditanstalt, prin fuziune cu filiala băncii Rot&sc&ild. 1şa că înFJQG şi-a
abandonat afacerea şi a părăsit 1ustria. Palatele Rot&sc&ild au fost confiscate şi distruse
de nazişti. #n FJJJ, guvernul austriac a returnat celebrei familii ICD de opera de artă
furate de regimul lui 8itler şi care s-au regăsit în muzeele vieneze. #n ;talia, odată cu
reunificarea ţării din FGEF, bănca Rot&sc&ild s-a înc&is. ici ramura germană n-a fost
mai norocoasă. Oil&em 'arl von Rot&sc&ild AFGIG-FJDFB a fost ultimul banc&er al
familiei la <ranc5furt.
;nstalat la 0ondra, at&an a7er Rot&sc&ild AFKKK-FGQEB, fondator al băncii londoneze,
ar fi făcut avere, fiind informat înaintea tuturor, printr-un porumbel voia%or, de victoria
englezilor de la Oaterloo, ceea ce i-a permis speculaţii financiare avanta%oase. 1ceasta,
pentru că avusese inspiraţia de a finanţa campania ducelui de Oellington împotriva lui
apoleon.ouă titluri de nobleţe au fost create pentru a-i răsplăti pe membrii familiei
Rot&sc&ild + cel de baronet şi cel de baron. 0ionel de Rot&sc&ild AFGDG-FGKJB va finanţa
guvernul britanic pentru participarea la lucrările de la canalul @uez şi se va lansa în
dezvoltarea căilor ferate din <ranţa, iar fiul său, 1lfred, va conduce ID de ani banca
londoneză. <raţii Rot&sc&ild au preluat şi controlul companiei miniere spaniole, Rio
6into, devenind acţionari principali ai minelor de diamant din 1frica de @ud.

?aronul :u7, patriar&ul clanului

#n <ranţa, Mames de Rot&sc&ild AFKJI-FGEGB a instalat prima bancă a familiei pe strada
0affite din Paris.are colecţionar de artă, pasionat de cai, vin şi recepţii filantropice, el a
construit castelul e <erri[res. 'u trecerea anilor, familia a trebuit să facă faţă şi
antisemitismului, moment gestionat cu m/nă de fier de baronul :u7 de Rot&sc&ild.
1verea i-a fost confiscată de regimul de la =ic&7 şi de nemţi. upă eliberarea <ranţei,
banca Rot&sc&ild s-a relansat, dar a fost naţionalizată înFJGF. ;n replică, :u7 a părăsit
<ranţa, stabilindu-se o vreme la e3 4or5 şi acuz/ndu-i pe francezi de antisemitism.
Patriar&ul familiei Rot&sc&ild, cum era denumit :u7, s-a născut pe IF mai FJDJ şi şi-a
petrecut o bună parte din copilărie într-un castel al familiei, at/t de somptuos înc/t se
spune că un monar& european ar fi e*clamat+”n rege nu şi-ar putea permite aşa ceva.
oar un Rot&sc&ild poate”. ai t/rziu, după revenirea la Paris, avea să declare+ "-am
dus în 1merica pentru că fusesem e*pulzat din lumea afacerilor în <ranţa. 1cum, se ştie
că noi contam la fel de mult ca verii noştri englezi”. <iul său, avid de Rot&sc&ild, atunci
în v/rstă de QJ ans, a decis să creeze o nouă bancă la Paris. #n IDDQ, el preia conducerea
" Rot&sc&ild”. eşi a susţinut o politică de investiţii în companii ca ic&elin, e
?eers şi ;?, despre baronul de Rot&sc&ild s-a spus că a avut marele rol de a prevedea
e*tinderea agresivă a investiţiilor în afara $ccidentului, inclusiv a e*ploatărilor
petroliere din @a&ara şi a celor miniere din auritania, la care se adauga finanţările
acordate de Rot&sc&ild unor mine de plumb din Peru. #n FJGD, familia Rot&sc&ild avea
în <ranţa I.DDD de anga%aţi şi controla afaceri cu un profit anual pe atunci de peste FF
miliarde de dolari. 6ot în IDDD, <rance 6elecom primea sfaturi de la Rot&sc&ild\'o în
ac&iziţia $range. umai din consultanţa financiară, Rot&sc&ild a dominat piaţa franceză
în perioada respectivă, adun/nd FK miliarde de euro din ID de contracte şi încă FD
miliarde din alte opt contracte gin IDDF.

)lie Robert avea IC] din averea familiei

1nul trecut, celebrul clan Rot&sc&ild, a fost de două ori în doliu. upă moartea
baronului :u7 de Rot&sc&ild, s-a stins şi baronul )lie Robert de Rot&sc&ild AJD de aniB.
'unoscut drept unul dintre membrii eminenţi ai ramurii franceze a clanului de mari
banc&eri, )lie a murit în urma unui atac de cord, survenit la o partidă de v/nătoare, pe
domeniul său de l/ngă ;nnsbruc5.)lie a luptat în cel de-al oilea Război ondial, în
trupele aliaţilor şi împreună cu regimentul său, 1nciens 'uirassiers, el a fost capturat de
armata germană. 1 fost dus la ienberg, dar, după ce a fost descoperit că avea planuri
de evadare, a fost mutat într-unul din cele mai dure lagăre, din 0ubec5. 1colo s-a
înt/lnit cu fratele său, 1lain, ambii bucur/ndu-se de şansa de a fi trataţi ca ofiţeri
capturaţi, reuşind să scape de lagărele de e*terminare.Revenit în <ranţa, el a contribuit
intens la prosperitatea afacerilor familiei. @-a ocupat de celebrele podgorii '&/teau
0afite Rot&sc&ild, care se întind pe FDD &a. ?aronul )lie Robert a deţinut IC] din
capitalul imperiului bancar şi a diri%at reconversia companiei feroviare Paris-07on-
arsilia într-un lanţ de &oteluri şi restaurante, înainte de a prelua conducerea
podgoriilor din regiunea ?ordeau*. n e*pert degustător de vinuri, baronul a înfiinţat
'&/teau 0afite Rot&sc&ild, în anii FJCD.

n veritabil Rot&sc&ild acumulează averi

upă IDD de ani de la înfiinţarea dinastiei, at&aniel Rot&sc&ild, QE de ani, e pe punctul
de a deveni cel mai bogat descendent al renumitei familii.'/ştigurile obţinute de cel de-
al cincilea baron de Rot&sc&ild vor atinge în cur/nd pragul de un miliard de dolari.
;nvestiţiile din craina, )uropa de )st şi, cel mai important, acţiunile deţinute la <ondul
de investiţii 1tticus 'apital, evaluat la FL mld. euro, îi asigură un loc confortabil între
miliardarii lumii.1semeni strămoşilor, at&aniel preferă să fie o prezenţă discretă în
viaţa publică. )l este principalul consilier al lui $leg eripas5a, unul dintre cei mai
bogaţi oligar&i din Rusia, proprietarul gigantului de aluminiu Rosal, care a fuzionat
recent cu alte două grupuri pentru a crea cea mai mare companie de aluminiu la nivel
mondial.
i ca un Rot&sc&ild veritabil, lui at&aniel îi place să trăiască viaţa la ma*imum+ sc&ior
pasionat, are reşedinta principală în 9losters, )lveţia, şi foloseşte avionul personal
pentru a a%unge la celelalte locuinţe din Paris, oscova, 0ondra, e3 4or5 şi :recia. @e
înt/lneşte cu actriţe celebre şi cu fotomodele, este membru al '1 al ?roo5ings
;nstitution, organizatia de cercetare din Oas&ington, şi bea vinuri doar din podgoriile
Rot&sc&ild. "1 face parte din familie înseamnă enorm. at ştie că îşi va îndeplini
misiunea de baron Rot&sc&ild doar dacă va acumula mari averi”, spune Meffre7 0eeds,
un apropiat al baronului. e altfel, povara de a fi urmaşul dinastiei Rot&sc&ild este
destul de grea. #n FJJE, unuia dintre nepoţii Rot&sc&ild, lui 1msc&el,LF de ani, i s-a
cerut să conducă banca familiei din 0ondra. 1 fost găsit sp/nzurat în camera de &otel(
Patru ani mai t/rziu, Rap&ael de Rot&sc&ild a murit pe o stradă din e3 4or5 din cauza
unei supradoze de &eroină.

de Lucia Ivănescu

+ursa &ttp+^^333.independent-al.ro

Banc"erii evrei #mpotriva României Mari

Rot"sc"ild i Baruc" la $onferinţa de pace de la %aris, &'&'

eşi victorioasă după primul război mondial, Rom/niei nu i s-a permis să participe la
masa negocierilor de pace de la Paris, în calitate de partener, în cadrul aşa-zisei
"'onferinţe de Pace” din FJFJ. 1ceastă întrunire a fost de fapt coordonată şi condusă din
umbră de către "consilierii” secreţi evrei ai reprezentanţilor celor trei mari puteri+
@tatele nite ale 1mericii, 1nglia şi <ranţa.
"'onsilierul” preşedintelui @..1., Ooodro3 Oilson, a fost banc&erul evreu american
?ernard ?aruc&, care a avut un rol deosebit de activ în întreg scenariul primului război
mondial. #n acelaşi timp "consilierii” primului ministru al 1ngliei, avid 0lo7d :eorge,
era un membru al familiei Rot&sc&ild, anume P&ilip @assoon, iar al primului ministru
francez, :eorges 'lemenceau, era c&iar banc&erul evreu Meroboam Rot&sc&ild Adeg&izat
sub numele :eorges andelB.
eşi înregimentat în tabăra ocultei iudeo-masonice, preşedintele american Oilson,
dezvăluise cu c/ţiva ani mai devreme, în FJFQ, situaţia de fapt+
"e c/nd am intrat în politică, mulţi oameni mi-au încredinţat opiniile lor. nii din cei
mai importanţi oameni din @tatelor nite ale 1mericii se tem de ceva sau de cineva. )i
ştiu că e*istă undeva o putere at/t de organizată, at/t de solidă, de atentă, de concretă,
universală, înc/t preferă să vorbească în şoaptă atunci c/nd îşi e*primă dezaprobarea”
AO. Oilson, 6&e e3 <reedomB.
a%oritatea analiştilor consideră mărturisirea voalată a preşedintelui @..1., Ooodro3
Oilson, drept mărturia faptului că în FJFQ @tatele nite 1mericane erau de%a la
c&eremul ocultei universale.
?en%amin <reedman, un evreu creştinat, este cel care a demascat, la nivelul istoriei,
marea conspiraţie "5&azară”, prin care evreii sionişti acţionează pentru a-şi subordona
întreaga civilizaţie. ?. <reedman şi-a petrecut viaţa în oligar&ia şi în cercurile sioniste
evreieşti şi, astfel, fusese str/ns asociat cu ?ernard ?aruc&, cu @amuel nterma7er şi cu
preşedinţii marionete ai @..1. m/nuiţi de aceştia.
;ată dezvăluirile lui ?en%amin <reedman referitor la situaţia primului război mondial şi
la rolul ocult %ucat de evreimea sionistă+ :ermania a oferit la un moment dat arii
?ritanii condiţii de pace e*trem de avanta%oase+ înc&eierea păcii cu revenirea la situaţia
de dinainte de război, favorabilă 1ngliei. :uvernul britanic se g/ndea serios să le
accepte, c/nd în octombrie FJFE sioniştii din 0ondra, reprezentanţi ai evreimii est-
europene Ainclusiv din Rom/niaB, au împiedicat înc&eierea păcii, promiţ/nd arii
?ritanii o victorie care va fi obţinută de @tatele nite ale 1mericii Acare, la acea dată, nu
intraseră în primul război mondial şi nu erau în conflict cu nimeniB, cu condiţia ca
area ?ritanie să le dăruiască sioniştilor Palestina A;sraelul de aziB, la care nici area
?ritanie, nici evreii din )uropa răsăriteană Aevrei 5&azariB nu aveau nici un drept
natural.
#n @tatele nite ale 1mericii, zice ?en%amin <reedman, evreii deţineau pe atunci, Aca şi
acumB presa de mare circulaţie. )i urau Rusia ţaristă Acare îi oprea pe evrei să acceadă la
putereB şi-i doreau înfr/ngerea, motiv pentru care banc&erii evrei de pe Oall @treet,
precum 9u&n şi 0oeb, refuzau să finanţeze aliaţii Rusiei+ 1nglia şi <ranţa. ar imediat
ce sioniştii au obţinut promisiunea că li se va "dărui” patria palestinienilor Ape care îi vor
putea masacra şi izgoni pentru a-şi putea întinde statul lor "mesianic”B, imediat, deci,
toată presa americană, ce fusese p/nă atunci pro-germană, dintr-o dată a descoperit că
nemţii sunt "&uni”, că taie m/inile copilaşilor de ţ/ţă cu baionetele şi alte asemenea
fantezii. u se putea citi nimic altceva în presa americană dec/t despre cauza sf/ntă a
războiului împotriva :ermaniei. arionetă a talmudiştilor, preşedintele @tatelor nite
ale 1mericii, Ooodro3 Oilson, a declarat război :ermaniei, iar la 0ondra a fost
semnată "eclaraţia ?alfour”, prin care s-a dat sentinţa de moarte poporului
palestinian.
in acel moment, în @..1., ziarişti, scriitori, politicieni, banc&eri evrei sau în
subordinea acestora, se în&amă la construcţia oii $rdini ondiale, războiul mondial
Aprimul război mondialB fiind considerat p/rg&ia necesară demarării efective a bazelor
nevăzute ale acesteia . #n fond generoasă ca idee, noua ordine mondială cu un guvern
mondial, era construită Aşi încă mai esteB de evrei pentru evrei, fiind forma cea mai
îndrăzneaţă şi fanatică a naţionalismului religios israelit, sionismul. oua $rdine
ondială nu a fost concepută pentru a oferi şanse egale tuturor naţiunilor, ci
supremaţia uneia singure, cea evreiască.
'e puteau însemna interesele naţionale ale rom/nilor la FJFJ pentru aceşti mari regizori
ai istoriei universale dec/t un moft, un obiectiv neînsemnat sau, poate, c&iar o piedică în
scopurile "marelui plan”! #nvingători pe frontul de luptă armat, rom/nii nu puteau
accepta că de fapt alţii sunt "adevăraţii” învingători, cum se auto-considerau evreii
sionişti. ai mult, deveniseră de%a foarte incomozi prin marşul armatei rom/ne prin
6ransilvania, care s-a înc&eiat doar la ?udapesta prin răsturnarea regimului iudeo-
bolşevic AcomunistB al lui ?ela 9un. $r, comunismul era una dintre formulele de
moment ale sionismului de a cuceri dominaţia lumii.
Preşedintele @..1. însuşi, Ooodro3 Oilson, se anga%ează în lucrarea ocultei iudaice de
planificare a lumii postbelice, încă din anul FJFK, anul revoluţiei iudeo-bolşevice din
Rusia şi al intrării @..1. în primul război mondial. "'oincidenţa” este considerată de
unii autori ca menită să zdrobească :ermania spre a se da m/nă liberă iudeo-
bolşevismului Acum am arătat, o variantă cameleonică a sionismului de a cuceri lumeaB
spre )uropa, politică repetată fără nici o imaginaţie şi în al doilea război mondial, c/nd
ieşirea @..1. din neutralitate a decis victoria iudeo-bolşevismului în )uropa şi a
comunismului în '&ina, 'oreea şi =ietnam.
in FJFG, încep/nd cu e3 4or5 Oorld, presa din @..1. spri%inea revoluţia iudeo-
bolşevică, fără a lua poziţie pentru apărarea drepturilor omului "călcate sub cizmoacele
pline de s/nge ale comisarilor iudei”. 1sasinarea a milioane de ruşi şi a altor naţii ce se
opuneau comunismului era indiferentă presei americane, aservită cauzei evreieşti . ai
mult, un director al <ederal Rezerve ?an5 scria în anul marilor masacre din Rusia, în
ziarul mai sus citat+ "Rusia ne arată drumul spre mari şi impetuoase sc&imbări ale
lumii( mă bucur că se înt/mplă aşa>”
'onsilierul şi confidentul preşedintelui american Oilson era un anume "colonel”
)d3ard andel 8ouse, care de%a lansase din FJFI ideea răsturnării guvernelor şi a
înlocuirii cu regimuri socialiste. 1m arătat că tot sub acelaşi nume de andel, la
"'onferinţa de Pace” de la Paris participase la culisele întrunirii, în calitate de "consilier”
al prim-ministrului francez, banc&erul evreu M. Rot&sc&ild, ceea ce ne îndreptăţeşte să
credem că între cei doi a e*istat o legătură necunoscută istoriei. $ricum, în urma
"'onferinţei” de la Paris, la FD ianuarie FJID, sub presiunea preşedintelui @tatelor nite
ale 1mericii s-a înfiinţat prima structură mondialistă, 0iga aţiunilor, al cărei pact
Rom/nia a fost nevoită să îl semneze. 'ea mai mare contribuţie la acest eveniment a
avut-o, la Paris, c&iar andel 8ouse, acelaşi persona% care, ulterior, în @..1., a
reorganizat ;nstitutul de 1faceri ;nternaţionale sub numele de 'onsiliul pentru Relaţii
)*terne Acunoscutul '.<.R.B, organizaţie care şi astăzi este unul dintre cele mai eficiente
mecanisme de acţiune pentru instaurarea "Republicii niversale” condusă din umbră de
evreii sionişti. Prin periodicul organizaţiei, <oreign 1ffairs, se susţine, din FJII, ideea
unui guvern mondial, iar ofensiva ideologic-propagandistă se desfăşoară tot aici, pe
planuri largi, cu începere din FJIG+ doctrinarii, ideologii, filozofii, sociologii, esteticienii
iudei sau în solda iudaismului încep să precizeze conceptul de ouă $rdine ondială .
(ionismul a cunoscut întotdeauna două curente+ primul dădea întîietate menirii
mesianice a poporului evreu de a domni asupra tuturor celorlalte popoare ale lumii, iar
al doilea 2 "refacerii” statului evreu, distrus din voinţă divină pentru nerecunoaşterea de
către evrei a <iului lui umnezeu, ;isus 8ristos. 'ele două curente au cunoscut partizani
care s-au luptat între ei pentru supremaţie în cadrul colocviilor evreieşti, dar
întotdeauna au a%uns prin a coe*ista şi c&iar prin a se spri%ini reciproc, astfel înc/t,
finalmente, cele două tendinţe sunt mai degrabă două direcţii ale acţiunii sioniste.
1stfel, la "'onferinţa de Pace” de la Paris din FJFJ a participat la un moment dat şi o
"delegaţie” compusă din FFK evrei şi condusă de ?ernard ?aruc& Acare mai avea şi rolul
ocult de consilier al preşedintelui american, de unde rezultă regia evenimentelorB.
Relatarea îi aparţine lui <reedman+
"1m fost unul dintre ei şi ştiu cum s-au petrecut lucrurile. elegaţia a scos la iveală
eclaraţia ?alfour prin care i se promisese Palestina, iar nemţii şi-au dat atunci seama
că tot măcelul pe care-l suferiseră şi toată suferinţa la care erau supuşi, cu ţara ciop/rţită
şi populaţia epuizată de birurile crunte impuse nemţilor ca reparaţii de război îşi au
rădăcina în t/rgul în virtutea căruia evreii din răsăritul )uropei puteau folosi forţa
financiară şi militară a marilor puteri pentru ca să practice genocidul împotriva
palestinienilor”.

#nsă manipularea "'onferinţei de Pace” de la Paris de către evreii sionişti nu era

îndreptată doar împotriva nemţilor sau palestinienilor, ci împotriva întregii civilizaţii
creştine, ale cărei rosturi trebuiau reaşezate astfel înc/t oculta evreiască internaţională
să facă un pas important către dominarea şi subordonarea întregii lumi. $ astfel de
soartă îi era rezervată şi Rom/niei, învingătoare în război, cu sute de mii de morţi, dar
ale cărei interese erau tratate ca secundare faţă de cele ale evreilor din ţară.
ar iată mecanismele acestei mari regizări a istoriei moderne a lumii, regie şi
conspiraţie ce a condus la înfiinţarea 0igii aţiunilor nite, embrionul unui viitor
guvern mondial condus din umbra de casta ocultă a banc&erilor şi sioniştilor evrei şi
impusă de preşedintele american Oilson prin "eclaraţia” în FL puncte, concepută ca
sistem de principii al "'onferinţei”+ Pentru coordonarea lucrărilor 'onferinţei a fost
instituit, ca autoritate supremă, un 'onsiliu "de Nece”. )l era alcătuit din c/te doi
reprezentanţi 2 primul ministru şi ministrul de )*terne 2 ai celor cinci mari puteri
învingătoare+ <ranţa, 1nglia, @tatele nite, ;talia şi Maponia. 0a sf/rşitul lunii martie
însă, din 'onsiliul "de Nece”, şi-a făcut apariţia un 'onsiliu @uprem, denumit 'onsiliul
,celor Patru”, format din :eorges 'lemenceau A<ranţaB, Ooodro3 Oilson A@..1.B,
avid 0lo7d :eorge Aprim-ministru al 1nglieiB şi )manuele $rlando Aprim-ministrul
;talieiB. 'a un fapt nu lipsit de importantă, este de reţinut că "'ei Patru” făceau parte, cu
grade înalte, din organizaţiile masonice ale ţării lor.
0a Paris, stilul dictatorial a fost folosit şi faţă de aliaţii mai mari, dar cu at/t mai mult
faţă de cei mai mici, aşa cum a fost cazul Rom/niei, iar cei care au dictat "Pacea”, au
trasat graniţele )uropei şi au impus sisteme şi practici politice pe măsura intereselor lor
au fost 'lemenceau, Oilson şi 0lo7d :eorge, fiecare dintre ei fiind însă asistat de
consilierii de taină evrei, a căror contribuţie a fost &otăr/toare în deciziile impuse de
"'ei 6rei ari”.
#n aparenţă, delegaţia americană era condusă de preşedintele Oilson, dar cel fără
consimţăm/ntul căruia nu se lua nici o &otăr/re era "colonelul” 8ouse, un persona%
misterios, reprezentantul intereselor organizaţiilor masonice americane. n al doilea
consilier al preşedintelui Oilson a fost ?ernard ?aruc&, banc&erul american-evreu care
în timpul ostilităţilor avusese în subordine departamentul industriei de război, iar la
alegerile din FJFI şi FJFE finanţase campania electorală pentru alegerea preşedintelui.
'onsilierul de taină al lui 'lemenceau era :eorges andel, numele lui adevărat fiind
însă Meroboam Rot&sc&ild, iar 0lo7d :eorge îl avea alături pe @ir P&ilip @assoon,
descendent în linie directă din 1msc&el Rot&sc&ild, întemeietorul binecunoscutei
dinastii de banc&eri evrei. 0a lucrările 'onferinţei el purta titlul de secretar particular al
primului ministru şi în această calitate lua parte la cele mai secrete consfătuiri ale
"'onsiliului @uprem” al 'onferinţei de Pace.
Rom/nia era reprezentată de primul ei ministru, ;on ;.'. ?rătianu, dar "1liaţii”
contestau legitimitatea pretenţiilor noastre teritoriale. )i nu erau dispuşi să recunoască
unirea ?asarabiei cu Rom/nia, nu erau dispuşi să recunoască apartenenţă ?anatului la
Rom/nia. :reutăţile cu care s-a confruntat delegaţia rom/nă au fost provocate, în
general, de "@tatutul inorităţilor” care ne-a fost impus, şi în special de veşnica
problemă a încetăţenirii evreilor, la care aceştia aspirau pentru a-şi putea asigura averile
dob/ndite prin camătă, speculă şi negoţ.
0a FI februarie FJFJ, ?rătianu scria de la Paris către ?ucureşti+
")vreii de aici, sub influenţa sugestiilor şi a documentării primite Sde la evreiiT din
Rom/nia, consideră decretul nostru de naturalizare ca neîndestulător. )i obiectează că
naturalizarea răm/ne individuală, pentru că e supusă la formalităţi complicate( 1m
avut lungi convorbiri în această privinţă cu )douard de Rol&sc&ild şi cu ;srael 0ev7,
marele rabin al <ranţei( '&estiunea evreiască, problemă internaţională prin definiţie,
cu multiplele şi variatele ei legături, care îngreuiase at/t de mult situaţia Rom/niei
ici la 'ongresul de la ?erlin, se aşează acum în calea noastră la 'onferinţa de Pace din
Paris”.
0a r/ndul său, 'onstantin 9iriţescu în ;storia războiului venirii reîntregirea Rom/niei,
scria+
"'uloarele 'onferinţei de Pace Sde la ParisT erau pline de oameni de afaceri care
adulmecau în Rom/nia o pradă bogată şi uşor de apucat, dacă se e*ploatau greutăţile
politice în care se zbătea. )i erau susţinuţi în prima linie de 8oo3er, dictatorul
alimentaţiei, care nu se sfiia să ameninţe făţiş cu suprimarea a%utorului alimentar pe
care @tatele nite îl acordă Rom/niei -ca, de altfel, şi altor state aflate în suferinţă Sdupă
războiT 2 dacă aceasta manifestă intransigenţă la propunerile oamenilor de afaceri
americani. #n special, petrolul rom/n e*cita, în primul r/nd, interesul businessmen-ilor
americani, în cap cu influenta, societate @tandard $il Scomponentă a ocultei financiareT,
în culisele 'onferinţei, pluteşte un pronunţat miros de emanaţii de petrol”.
ar cea mai categorică descriere a situaţiei aparţine profesorului englez R.O. @eton
Oatson de la niversitatea din 0ondra, care, referindu-se la "tendinţele încă nelămurite
ale 'onferinţei de la Paris”, o aminteşte şi pe aceea de "încercare de a smulge Rom/niei
concesiuni industriale foarte însemnate în folosul unui grup de financiari evrei
americani, sub ameninţarea de a pierde spri%inul 1mericii la 'onferinţă”.
1proape concomitent cu desfăşurarea acestor evenimente de la Paris din FJFJ, soldate
cu importante capitulaţii rom/neşti, în Rom/nia se năştea 0egiunea 1r&ang&elului
i&ail, organizaţie condusă de 'orneliu Nelea 'odreanu, anti-sovietică şi anti-evreiască,
care avea să se implice într-un război s/ngeros cu oculta evreiască mondială.
'onsiliul 1facerilor )*terne A'.<.R.B, cu adresa actuală în 8arold Pratt 8ouse pe )ast
EGt& @treet în e3 4or5, a fost înfiinţat în FJIF. in anul FJII, '.<.R a demarat editarea
publicaţiei 1faceri )*terne.
'onform paginii de internet a 'onsiliului A&ttp+^^foreignaffairs.orgB, acesta s-a înfiinţat
atunci c/nd "c/ţiva participanţi americani la 'onferinţa de Pace de la Paris au decis că
este cazul să se familiarizeze c/t mai mulţi americani cu responsabilităţile şi obligaţiile
internaţionale în continuă creştere ale @tatelor nite”. #n FJIF, c/nd a fost fondat,
'onsiliul 1facerilor )*terne A'.<.R.B era dominat de banc&erul M.P.organ, care la
r/ndul său era un tentacul al caracatiţei Rot&sc&ild. 'onsiliul a fost creat de evrei, care
au manipulat 'onferinţa de Pace de la Paris din FJFJ, iar la ora actuală este în spatele
acţiunilor mondialiste, fiind încă controlat de evrei. ";nstituţiile internaţionale
concepute în FJLC+ $..., ?anca ondială şi <ondul onetar ;nternaţional, au fost
anticipate în studiile făcute de 'onsiliul 1facerilor )*terne.” Ae3 4or5 agazine, K
$ctombrie FJJEB.
upă cum rezultă din raportul anual al '.<.R., IGL din membrii săi sunt oficiali ai
guvernului @tatelor nite.
"$rice organizaţie care se poate lăuda că IGL dintre membrii săi sunt oficiali ai
guvernului @atelor nite ar trebui să fie bine cunoscuta. i totuşi ma%oritatea
americanilor nu au auzit niciodată de 'onsiliul 1facerilor )*terne. na dintre
e*plicaţiile acestei situaţii este faptul că FKF de %urnalişti, corespondenţi şi directori
e*ecutivi în comunicaţii sunt în acelaşi timp membri ai 'onsiliului 1facerilor )*terne şi
nu scriu despre organizaţie.” AMo&n canus, 'ine conduce 1merica!B

Mentalitatea francmasonică
 de Mircea )liade

u cunosc nici un francmason si din toate cartile pe care le-am citit n-am inteles nimic
asupra francmasoneriei. u stiu ce vor acesti oameni, cine le-a bagat in cap ca isi trag
doctrinele de la @olomon si de la Piramide, si de ce sint atit de misteriosi cu "secretele”
lor pe care le publica totusi in sute de carti de propaganda. ar un lucru am invatat din
comertul meu cu literatura aceasta aiurita+ am invatat sa cunosc mentalitatea
francmasonica.

=a veti mira, poate, aflind ca acord o mentalitate francmasonica unor oameni care n-au
nimic de-a face cu aceasta societate secreta. ;ntr-adevar, uimitor cit de multi intelectuali
%udeca lumea, spiritul si istoria cu o asemenea mentalitate francmasonica. Pe care as
putea-o rezuma astfel+ fel simplist de a vedea lucrurile, criterii abstracte de %udecarea
istoriei. n mar*ist, de pilda, e*emplifica de minune mentalitatea aceasta
francmasonica. Pentru mar*ist, toate lucrurile sint clare, toata istoria este un %oc de
forte economice, rigide, simpliste pina la absurd, abstracte pina la confuzie. 'u un
mar*ist nu poti discuta. 'u nici un intelectual de formatie "francmasonica” nu poti
discuta. ;n capul lui e prea multa "lumina”, sint prea multe "certitudini”Y problemele se
rezolva, toate, cu aceeasi ecuatie, necunoscutele sint, toate, de acelasi grad, pe acelasi
plan.

1m inceput sa ma gindesc serios ca parado*ul acesta 2 mentalitate francmasonica 2 nu

este un simplu parado*, dupa ce am cunoscut in mai deaproape mentalitatea mar*ista.
n mar*ist este un om cu o mie de certitudini si care accepta un singur miracol+ opera
lui 9arl ar*. Pentru el istoria se rezolva in citeva formule simple, care e*plica tot,
satisface orice curiozitate, preintimpina orice controversa-irationalul, imprevizibilul,
ireductibilul 2 toate acele forte obscure si peste putinta de anticipat care fac istoria unei
tari sa se deosebeasca net de istoria altei tari 2 pentru un fericit mar*ist cu mentalitate
francmasonica nu e*ista.

Ceea ce caracterizeaza aceasta mentalitate francmasonica este strania

conjugare a abstractului si a grosolanului. ;ntr-adevar, un spirit francmason
%udeca lumea si istoria intr-un c&ip abstract Aadica fara atingere directa cu realitatile,
fara e*perienta timpului, fara priza asupra prezentuluiB. n francmason pur singe, ar
spune de pilda cam astfel+ i&ai =iteazul a reprezentat cutare <orta si a %ignit cutare
simbolY din aceasta cauza, lipsindu-i a%utorul aestrului 6rei @tele, si-a gasit moartea
asa cum era de asteptat. A1m pe masa, acum cind scriu, o serie intreaga de carti ale
"magistrului” Ragon. aca cineva se indoieste de felul cum am rezumat %udecata
masonica asupra istoriei, pot cita din Ragon. @i %ocul poate continuaB.

1ti observat cit de "abstract” si cit de grosolan totusi %udeca un mason 2 sau un mar*ist,
unul cu mentalitate masonica 2 istoria, lumea, viata. u e*ista concret pentru eiY nu
e*ista fapte, pur si simplu fapte, adica evenimente imprevizibile, ireductibile, irationale.
)i poseda o sc&ema simplista 2 adica semidocta, adica pseudorationala, lipsita de
patrundere filosofica si in acelasi timp lipsita de intuitia directa a faptelor, a realitatilor
2 si cu aceasta sc&ema rezolva totul. Pentru un fericit participant la mentalitatea
masonica nu e*ista enigma dupacum nu e*ista destin. 6oate se pot prevedea, toate se
pot e*plicaY toate si pentru oricine.

<reud si psi&analiza alcatuiesc inca un admirabil e*emplu de ceea ce numesc

mentalitate francmasonica. <reud laicizeaza Absolutul, adica pune la indemina
oricui o c&eie unica prin care, crede el, se e*plica toate cele sufletesti. e unde inainte
intelegerea 1bsolutului Aadica a sensului e*istentei, sufletului, a realitatilor suprafirestiB
presupunea efort, asceza, inteligenta 2 deci inegalitate 2 psi&analiza ofera tuturor
aceasta intelegere in sc&imbul a trei sau patru carti, accesibile oricui, costind
apro*imativ FDDD lei. <reud este un grav e*emplu de tradare a spiritualitatii iudaice 2
adica de monovalenta transferata si de laicizare a 1bsolutului. e altfel, ar fi interesant
de studiat aparitia elementului dramatic in spiritualitatea iudaica Aunde n-a e*istat
niciodata, unde liturgia era singurul dinamism acceptat in e*perienta spirituluiB 2 care
dupa parerea noastra coincide cu aceasta laicizare a 1bsolutului.

u mai e nevoie de efort, de inegalitate, de inteligenta deci 2 caci sc&ema e la indemina

oricui. ;nvata un simbol in plus, si ai inteles )vul ediu. 'itesti un volum din
"'apitalul” lui ar* si ai inteles feudalismul. Platesti inca o ta*a la 0o%a si inveti un al
doilea simbolY intelegi atunci misterul secolului al H=;;;-lea. 'itesti un al doilea volum
din "'apital” 2 si intelegi Revolutia <ranceza.

Poate ca cele ce scriu par vorbe glumete. @i n-as vrea sa para asa. 0ucrurile sunt prea
serioase si prea triste. u stiu ce e aceea societate sau lo%a masonica, dar mi se pare ca
spiritul masoneriei-simplism, anti-istorie, abstractiune versus grosolanie 2 a patruns si
a rascolit intreaga mentalitate europeana. @int clase intregi de oameni atit de siguri ca
posedac&eia universului, clavis abs conditorum, incit nici nu mai poti sta de vorba
cu ei. @i observati ca aceasta certitudine nu se refera la principii, la esenta lucrurilor, la
un domeniu propriu filosofiei sau religiei 2 ci se refera la un domeniu de realitati
fenomenologice, in vesnica prefacere, in evanescenta revenireY viata, istoria, omul de
toate zilele si omul faptelor mari.

u stiu daca ati intilnit si dumneavoastra asemenea "intelectuali” de formatie masonica,

oameni cu care nu poti sta de vorba asupra lucrurilor de toate zilele, ci cu care trebuie sa
te intilnesti pe un teren neutru de discutie. Priviti cu mai multa luare aminte asemenea
oameni. =eti observa ca ei toti accepta un miracol in centrul intelegerii lor universale. )i
admit ca, in cursul istoriei, a intervenit la o anumita data un eveniment unic, singular,
ireversibil 2 prin care se e*plica totul si pentru toata lumea. )ste un proces invers, de
degradare, a ceea ce am putea numi mentalitatea crestina, daca crestinismul ar fi
ceva abstract si nu s-ar contopi, in cazurile sale autentice, cu insasi firea omului, cu
omenia. @i un crestin admite ca prin faptul istoric al venirii Mintuitorului pe pamint
lumea s-a sc&imbat. @i acest fapt este ireversibil si este un miracol. ar observati cite
deosebiri de mentalitatea laica moderna, de mentalitatea masonica. ;n primul rind,
crestinul religios in generalAfilosoful, moralistulB, accepta &arul, mintuirea, destinul,
istoriaY accepta o economie spirituala paralela cu economia, sa mi se ierte e*presia,
"economica”. 'ontinuati dumneavoastra si veti gasi cite deosebiri veti voi.

)*ista un lucru pe care mentalitatea masonica il refuza indir%it+ subtilitatea, disocierea

planurilor. n socialist stie una si bunaY un teozof stie trei si bune. ar numai UNA, sau
numai TREI. iciodata altceva, niciodata altfel. =eti spune+ bine, dar acesta este insasi
scopul ratiunii Aal gindirii stiintifice sau filosoficeB, de a gasi numai o lege, numai un
criteriu de intelegere al lumii.

<oarte %ust. umai ca ratiunea cauta o lege care sa se refere la principii, la esenta.
nitatea ratiunii consta in coerenta, nu in monovalenta. entalitatea masonica,
dimpotriva, ignora coerenta, ocupindu-se numai de monovalenta. 1dica, in loc de a
%udeca lumea organic AcoerentB, o %udeca simplist Aconstrins, monovalentB.

u stiu, si nu intereseaza orientarea acestor note, daca e*ista vreo legatura istorica intre
feluritele manifestari ale mentalitatii masonice in lumea moderna Ailuminism, mar*ism,
teozofism, anti-istorism etc.B. e altfel, mentalitatea masonica se manifesta si in afara
cadrelor mentionate mai sus. 1m un e*celent prieten care %udeca lumea masonic, fara a
fi nici mar*ist, nici teozof. )ste numai simplist, si putin cam semidoct. 'u cit stii mai
convins "una si buna”, cu atit te apropii de mentalitatea masonica.

;ata, de pilda, istoria politicii romanesti de la pasoptism la FJQQ. Peste tot nu intilnesti
decit legi abstracte, fapte iluministe, gindire grosolana. 0ipseste cu desavirsire simtul
realului, al concretului, al omeniei, intuitia de toate zilele. @i lista e*emplelor poate
continua.

(01remea2, &3 septembrie &'4)

 N*$* %aulescu+ (piritul divin al adevrului
va apra #n veci omenirea

#n rezumat, 6almudul 2 legislatia politico-religioas_ a ovreilor 2 în loc s_ combat_, ca

)vang&eliile, patimile de proprietate si de dominatie, el împinge din contr_ aceste vicii
la o culme nemaipomenit_, pentru ca s_ realizeze visul lui ;uda de a fi, în acelasi timp, si
proprietarul întregului p_m/nt si st_p/nul întregii omeniri.
ar, 2 pe c/nd apostolii crestini predicar_ idealul lor în fata cerului, 2 6almudul se
ascunde+ iat_ cele dou_ apendice ale sale, 'a&alul si <rancmasoneria, sunt înc_ si mai
vizibile ca d/nsul.
6us-trei întrebuinteaz_, pentru a r_m/ne în întuneric, un mi%loc sc/rbos si blestemat,
adic_ minciuna.
inciuna este deci baza sistemului %idovesc, c_ruia i se poate zice+ „vorbesti, deci minti.
ar minciuna are un dusman pe care-l ur_ste de moarte, anume adev_rul.
$r, adev_rul este tr_s_tura distinctiv_ a 'restinismului. 8ristos a zis+ „)u sunt adev_rul”
si de aceea doctrina lui este în e*ecratie înaintea lui ;srael.
inciuna, din contr_, caracterizeaz_ ceea ce se numeste „@piritul r_ului” sau iavolului.
1stfel ;isus, adres/ndu-se ovreilor, le zise+
„=oi din tat_l vostru iavolul sunteti si poftele tat_lui vostru voiti s_ faceti. 1cela
ucig_tor de oameni a fost dintru început si întru adev_r n-a st_tut, c_ci nu este adev_r
întru d/nsul”.
'/nd gr_ieste minciuna, dintre ale sale gr_ieste, c_ci mincinos este si tat_l ei.
P_r_sind lumea, 8ristos a trimis ucenicilor s_i o arm_ invincibil_, adic_ u&ul @_u.
@piritul divin al 1dev_rului, care va ap_ra în veci omenirea, în contra spiritului diavolesc
al minciunii.
#naintea acestui @pirit al 1dev_rului m_ înc&in, strig/nd din ad/ncul sufletului+ 'R)
# 80 @<`6>

(Prof. 5r. . C. Paulescu, din 6iziologia 6ilozofic7. 8almudul, Cahalul, 6ranc9

:asoneria, vol.$$, uc. &'&, pag. 3393&)

Dr* N*$*%aulescu si ovreimea

!storia o fac i #nvingătorii i #nvinii* Deopotrivă* .nsă, de scris o scriu

numai #nvingătorii* ?ineînţeles potrivit voinţei lor. e c/te ori voiesc ei 1devărul!(
e c/te ori le convine ca acesta să fie aflat!( $ri măcar căutat(

1l doilea Război ondial a sc&imbat faţa lumii. i s-a sf/rşit acum mai bine de o
%umătate de veac.
ar ştiţi şi cine l-a c/ştigat! 'ine l-a c/ştigat în fapt! 'ine-i realul lui c/ştigător!(
.ncă #n &'/& %rofesorul Doctor Nicolae $onstantin %aulescu (&;4'9
&'&) descoperă insulina. @ubstanţa care, an după an, salvează vieţile a milioane şi
milioane de suferinzi de diabet. 'are îi este brevetată de inisterul ;ndustriei şi
'omerţului la FD aprilie FJII, sub denumirea de WpancreinăX. ar pentru care ?anting
şi c0eod primesc, în FJIL, Premiul obel.

La !"# luni de la a$ari%ia rezultatelor definitive ale lui N&C& 'aulescu (n
$resa )tiin%ifică interna%ională*+, -&C& .anting )i C&/& .est0 lucr1nd (n
laboratorul de fiziologie al $rofesorului McLeod de la Universitatea din
Toronto0 fac $ublice rezultatele ob%inute (n aceea)i direc%ie )i revendicate
ca fiind ale lor& Adevăratul desco$eritor $rotestează )i $roduce dovezile
necesare0 s$rijinit de o $arte a lumii )tiin%ifice a vremii0 dar nu mai $oate
(m$iedica marea nedre$tate abil regizată de forurile occidentale
*$robabil )i sub anumite $resiuni evreie)ti0 av1nd (n vedere $roasta
re$uta%ie de antisemit $e care )i"o crease savantul rom1n,& .anting )i
McLeod $rimesc 'remiul Nobel*+,& 2e comitea astfel0 cu o abjec%ie senină0
$robabil cea mai mare escroc3erie din istoria )tiin%ifică a secolului 44&5

(!ăzvan Codrescu, 5octorul icolae C. Paulescu sau %tiinţa lui +cio 5eum <sse, #n
volumul 5octorul icolae C. Paulescu sau =tiinţa mărturisitoare, Crestomaţie, note %i
tablou bio9bibliografic de !ăzvan Codrescu, <ditura Christiana, ucure%ti, >33>, pag.
&'9>3)

)scroc"erie nici până astă0i reparată1 2Oare de ce345 )scroc"erie despre

care Dr* 6* 7rifu mărturisete pu8lic #n &'99+

medici evrei m"au rugat să intervin $e l1ngă $rofesorul 'aulescu )i să"l

rog să nu mai combată jidovimea0 ca să $oată (ntre$rinde ei0 evreii0 o
cam$anie de $e urma căreia d1nsul va ob%ine0 cu siguran%ă0 'remiul
6Nobel7& 8ar $rofesorul a refuzat categoric )i a $referat să se lase furat&5

(5r. 1. 8rifu, Profesorul Paulescu &;4'9&'&, $ntroducere la volumul 5r. .C.

Paulescu, 6iziologie filosofică, vol. $, oţiunile de ?+uflet2 %i ?5umnezeu2 #n 6iziologie,
<diţie #ngri@ită de 5r. 1. 8rifu, 6undaţia regală pentru iteratură %i Artă, ucure%ti,
&'BB, pag. >4)

:(ă nu mai com8ată ;idovimea<1

Dară cum anume o :com8ătea<3

„= adresat, #n &'/&, o lungă :(crisoare către ovrei< 2%aulescu, $ele patru

patimi, > :(crisoare către Ovrei<, pag* &?/-/&&5, #n care le arăta, cu
propriile lor mărturii, intenţiile criminale i viţiile, #n care s-au scufundat,
> de ce sunt urâţi de lume, > ce soartă nenorocită #i ateaptă*
@e vor8ia despre legea divină a !u8irii i-i c"ema #n sânul Bisericii lui
$"ristos”.(5r. 1. 8rifu, opera citată, pag. B)
„Nu mai c"inuiţi Omenirea, #ntreţinând Discordia i provocând revoluţii i
ră08oaie*
@ăsaţi lumea #n pace, > i 8inefacerile %ăcei se vor revărsa asupra voastră*
Dar, mai presus de toate, cereţi lui Dumne0eu să ai8ă milă de voi i să vă
dea puţină #nţelepciune, ca să nu mai persecutaţi $retinismul, i c"iar să
vă #ntoarceţi la Doctrina su8limă a lui $"ristos4 pe care, #n starea actuală
de turpitudine morală, #n care putre0iţi, n-o puteţi pricepe”.(icolae C.
Paulescu, Cele patru patimi %i remediile lor, <ditura Cartea !omnească, ucure%ti,
&'>&, pag. >&&)

„W$vreii au rămas o naţie.

1ceastă naţie e convinsă că ;mperiul lumii îi aparţine.
)a nu are ca mi%loc de a realiza aceasta, dec/t corupţia spiritelor care duce la
descompunerea socială.
Pentru a conc&ide, zicea arc&izul de la 6our du Pin, cu două decenii înainte Aaruis
de la 6our du Pin+ =ers un $rdre social c&rtien AFJDKB, citat de 0eon de Poncins în 0a
m7strieuse international %uive, Paris FJQE, pag. IKIB, emanciparea noastră depinde de
sistemul Părinţilor noştri+
1 nu se trata $vreii dec/t ca străini, şi ca străini prime%dioşi.
@ă se recunoască şi să se ab%ure toate erorile filosofice, politice şi economice cu care ei
ne-au otrăvit.
@ă se reconstituie în ordinea economică, ca şi în ordinea politică, organele vieţii proprii,
care ne făceau independenţi faţă de ei, şi stăp/ni la noi acasăX.
;ar 6oltaire, care, deşi nu era nici ateu, nici materialist, voia să combată totuşi
'atolicismul, 2 ca să placă asociaţiei oculte a asoneriei, 2 nu s-a putut împiedica să
scrie categoric, cu aproape două veacuri înainte, în Wictionnaire P&ilosop&iueX+

:Ovreii cred că #ntr-adevăr, #ntr-o 0i, pre0icerile oracolelor lor se vor

#ndeplini i că ei vor avea #mpărăţia pământului*<

Profesorul Paulescu era mult mai puţin ve&ement ca alţii. 6otuşi, o adevărată furie a
cuprins pe conducătorii ;udaismului, şi, fireşte, pe numeroşii lor WprieteniXAYB.
6otuşi, medicii evrei continuau să-i trimită pe coreligionarii lor, pentru ca profesorul
Paulescu, bun şi iertător, în faţa durerii, să le descurce cazurile ine*plicabile şi să încerce
să vindece pe cele disperate.”(5r. 1. 8rifu, opera citată, pag. B4)
Profesorul Paulescu, căruia „'linica, ?iologia şi <iziologia i-au revelat cu o splendidă
claritate, pe 'reator, 2 W'auza primarăX+

68emonstra%ia e9isten%ei unei cauze $rimare a vie%ii0 nematerială0 unică0

(n%elea$tă0 este termenul sublim la care ne conduce -iziologia&Această
Cauză $rimară este 8umnezeu7

, proclama Paulescu în faţa studenţilor săi uimiţi şi fermecaţi. (Paulescu, oţiunile de

D+ufletE %i D5umnezeuE #n 6iziologie F lecţie făcută la &; februarie &'3, la 6acultatea
de :edicină din ucure%ti)2 (5r. 1. 8rifu, opera citată, pag. 3)

orinţa curată şi fierbinte de a #i slu%i lui umnezeu+ iată ce-i leagă întreolaltă pe
profesor şi pe tineretul naţionalist Rom/n>

'/nd,la IQ martie FJIL începe la 'urtea cu Muraţi din ?ucureşti %udecarea aşa-zisului
complot al @tudenţimii împotriva propriului guvernAYB, are loc celebra depoziţie de
martori din partea ;storiei şi din partea ivinităţii a prof. dr. icolae Paulescu+
 AOnorată $urte1
Onoraţi ;uraţi1
$au0a a;unsă #n ;udecata domniilor d-voastră nu este tentativa decisă sau
intenţia neconcreti0ată a unor tineri studenţi de a #ntre8uinţa violenţa #n
raporturile dintre guvernaţi i guvernanţi*
$au0a a;unsă #n ;udecarea domniilor d-voastră nu este vreo ostilitate mai
mult sau mai puţin antisocială #mpotriva populaţiei evreieti panice,
muncitoare i până la pro8a contrară pre0umată a fi loială cu statul care o
gă0duiete i #n care trăiete*
Naţiunea Română a creat (tatul Român* Naţiunea Română este singura
răspun0ătoare #n !storie* Dacă piere România, nu alţii, ci singuri noi,
românii, vom fi vinovaţi*
Responsa8ilitatea aduce dreptul de a conduce i, #nainte de aceasta, dreptul
la apărare*
Românii sunt un popor panic i o naţiune contientă* (untem toleranţi cu
străinii pentru că avem legitimitate pe pământul strămoesc i pentru că nu
ne lipsete capacitatea de a asimila de 8ună voie*
Onorată $urte1
Onoraţi ;uraţi1
$au0a a;unsă #n ;udecata domniilor d-voastră este cea mai mare prime;die
naţională i socială din istoria de două milenii a poporului nostru*
$au0a a;unsă #naintea domniilor d-voastră este conspiraţia orţelor Oculte
mondiale de a ni se lua dreptul la suveranitate i de a fonda aici #n spaţiul
carpato-ponto-dunărean !sraelul european*
!sraelul european+ stat 8i-naţional cu evreii clasă conducătoare i
eCploatatoare #n calitate de naţiune #nvingătoare i cu noi, românii, clasă
su8ordonată i eCploatată #n calitate de naţiune #nvinsă*
.n România nu eCistă antisemitism nativ scop #n sine din ură de rasă sau
ură de religie* .n România eCistă numai un antisemitism reactiv de legitimă
apărare #mpotriva unei agresiuni din eCterior #n complicitate cu trădare din
interior*
Onorată $urte1
Onoraţi ;uraţi1
.nainte de a vă retrage #n camera de deli8erare i #nainte de a lua o deci0ie,
vă adrese0 o rugăminte* 6ă adrese0 rugămintea să vă gândiţi că sunteţi
eCponenţii unei naţiuni căreia Dumne0eu #i inter0ice a se sinucide*
Rugămintea că n-aveţi c"iar dreptul să uitaţi cele 9 generaţii
premergătoare de români care vă privesc din cer i din pământ*
Rugămintea să vă gândiţi că nu aveţi c"iar #ntreg dreptul de a nu ţine seama
de ce ateaptă i de ce nădă;duiesc de la d-voastră următoarele generaţii de
români*
Onorată $urte1
Onoraţi ;uraţi1
(unteţi #ndreptăţiţi să ;udecaţi după legile #n vigoare i după propria d-
voastră contiinţă*
Emila mea rugăminte i mare rugăminte a istoriei sunt ca la criteriul legii i
la criteriul contiinţei să adăugaţi criteriul Naţiunii care nu vrea să moară
i care nu tre8uie să moară*
Onorată $urte1
Onoraţi ;uraţi1

6ă #nsoţete rugămintea mea i eu alături de #ntreaga Naţiune avem

#ncredere #n domniile d-voastră*”

(5r. =erban :ilcoveanu, Pentru ce a fost asasinat Corneliu Gelea CodreanuH 3

noiembrie &';, vol.$, <Ipunerea cronologică a faptelor, <ditat fără scop lucrativ de
Asociaţia fo%tilor pre%edinţi ai +tudenţimii persoană @uridică %i iga pentru apărarea
Adevărului istoric persoană @uridică, ucure%ti, >33J, pag. &9&)

,,(?ucuria vieţii tale

<ost-a să găseşti
0eacurile ideale
<irii omeneşti(”

rezuma, după zece ani de la trecerea în eternitate a savantului, vărul său primar,
'incinat Pavelescu.
'ompleta-vom oare astăzi+

W@tăruinţa faptei noastre

)ste să le-urmăm.X!

Radu Mi3ai Cri)an

.ucure)ti0 :; se$tembrie <==#
Ion Antonescu desconspira Francmasoneria
 Ră08oiul =lianţei !sraeliţilor cu Românii

.mpotriva României ca stat*

ouă mari organizaţii evreieşti s-au implicat direct şi e*trem de activ în obţinerea de
drepturi pentru evreii ce invadaseră Principatele nite AVările Rom/neştiB, îndeosebi
oldova, mica ţară rom/nească ce devenise "debuşeul etnic” al marilor puteri europene
în privinţa evreilor. upă ce reuşiseră să acapareze controlul economic în oldova,
evreii, fără a avea nici un drept natural, din simplii refugiaţi, solicitau acum
"împăm/ntenirea”, adică statutul de rom/ni Asau cetăţeniaB, pentru a avea acces
nesting&erit de la p/rg&iile economice p/nă la cele mai înalte funcţii administrative ale
t/nărului stat rom/n. ;mplicarea organizaţiilor evreieşti mondiale a coincis cu
momentul creării în secolul al FJ-lea a statului rom/n modern, acestea obstrucţion/nd
pe orice cale realizarea dezideratelor naţionale rom/neşti.
'ele două organizaţii implicate erau 1lianţa ;sraelită niversală şi #naltul $rdin ?Znai
?Zrit&. @ediul central al 1lianţei ;sraelite Ade la înfiinţarea din FGEDB se găsea la Paris, iar
al ?Znai ?Zrit& la e3 4or5 Ade la înfiinţarea din FGLQB. e altfel, 1lianţa ;sraelită a fost
înfiinţată c&iar de către ?Znai ?Zrit&.
;ată apelul lansat către întregul "popor israelit” de către cei doi fondatori ai 1lianţei
;sraelite niversale, 'remieu* şi ontefiore Amandataţi de ?Znai ?Zrit&B, din care reiese
ca 1lianţa nu a fost dec/t o altă etapă a sionismului secular al evreilor+
>Alian%a noastră nu este nici euro$eană0 nici asiatică0 nici africană0 nici
americană0 nici australiană0 ea este universală0 (m$ră)tia%i (n mijlocul
unor $o$oare care sunt du)mane dre$turilor )i intereselor noastre0 vom
răm1ne membri ai $o$orului ales& Na%ionalitatea noastră este religia
$ărin%ilor no)tri )i nu recunoa)tem alta& Trăim (n %ări străine )i nu ne
$utem (ngriji de interesele vremelnice ale acestor %ări0 (ntruc1t interesele
noastre morale )i materiale sunt (n $rimejdie& Religia lui Israel trebuie să
cu$rindă i (ntr"o zi (ntreg $ăm1ntul& Cre)tinismul0 du)manul nostru de
veacuri0 zdrobit (n lu$tă0 e a$roa$e să (ngenunc3eze& 'e zi ce trece0
re%eaua cu care evreii (mbră%i)ează (ntreg $ăm1ntul se (ntinde0 iar
măre%ele $rofe%ii ale căr%ilor noastre sfinte se vor (m$lini& Nu este de$arte
tim$ul (n care toate bogă%iile 'ăm1ntului vor fi ale noastre&5
Primul succes al 1lianţei ;sraelite asupra rom/nilor a fost răspunsul favorabil al
domnitorului 1l.;.'uza, care în FGEL a declarat+ >?uvernul va lua măsuri curente
$entru emanci$area rom1nilor de rit israelit5& ai mult, 'uza concesionează
evreilor dreptul de a înfiinţa ?anca Rom/niei, cu dreptul de a emite monedă
rom/nească Aa se vedea capitolul următorB.
Problema însă s-a acutizat cu ocazia publicării în presă a proiectului 'onstituţiei
Rom/niei din FGEE. $pinia publică rom/nească, de%a îngrozită de faptele evreilor, s-a
revoltat atunci c/nd a citit 1rticolul E al proiectului acestei 'onstituţii, conform căruia
"religia nu poate fi un obstacol la împăm/ntenire”. oldovenii, cei mai năpăstuiţi
rom/ni în faţa rapacităţii evreilor, au înaintat proteste 1dunării 'onstituante, cer/nd să
nu se dea drepturi politice evreilor şi să nu fie împăm/nteniţi. $ serie de manifestaţii
anti-evreieşti s-au lăsat cu arestări, iar evreul francez ;saac 1dolf 'remieu* Apreşedinte
al 1lianţei ;sraelite şi fost ministru în "guvernul provizoriu” de la FGLG din <ranţaB se
deplasează la ?ucureşti şi are o consfătuire intimă cu deputaţii rom/ni în sediul
'amerei, oferind Rom/niei suma de IC milioane franci în sc&imbul adoptării unei
'onstituţii favorabile încetăţenirii evreilor infiltraţi între graniţele ţării.
Prezenţa israelitului ;saac 'remieu* în 'amera Parlamentului a scos însă populaţia
?ucureştiului în stradă, încon%ur/nd clădirea cu pricina şi ameninţ/nd cu strigăte
împotriva evreilor. eşi la şedinţele din 1dunarea 'onstituantă cei mai categorici
deputaţi împotriva evreilor erau cei din oldova, populaţia ?ucureştiului a dovedit o
solidaritate de e*cepţie cu aceştia pentru cauza naţională, merg/nd p/nă acolo înc/t
manifestaţia anti-israelită a culminat cu devastarea sinagogii din ?ucureşti. @-ar putea
spune că ;on ?rătianu este cel care a pus capăt acestei situaţii, prin declaraţia+ ")vreii au
devenit o plagă socială pentru Rom/nia şi, c/nd naţiunea este ameninţată, se deşteaptă
şi devine nu intolerantă, ci prevăzătoare>”.

eputaţii rom/ni au votat în unanimitate 'onstituţia Rom/niei la QD iunie FGEE cu

următorul te*t al 1rticolului K Afostul 1rticol E al proiectului 'onstituţieiB+ "umai
străinii de rit creştin pot dob/ndi împăm/ntenirea”. 1v/nd în vedere motivaţia
religioasă a evreilor pentru stăp/nirea lumii, renunţarea la ritul mozaic era imposibilă
pentru aceştia, ceea ce a însemnat declanşarea unui război ocult al evreilor împotriva
naţiunii rom/ne şi, după FQ ani de presiuni şi uneltiri, au reuşit revizuirea 'onstituţiei,
dar nu e*act cum voiseră.
)vreii 5&azari nu se puteau împăca cu ideea că un "popor neînsemnat” li se poate opune
tocmai pe meleagurile unde întrevedeau posibilitatea creării unui fel de ou ;srael, în
care ei să reprezinte aristocraţia privilegiată, iar băştinaşii rom/ni, forţa brută de
muncă.
?ogdan Petriceicu 8aşdeu publica, tot în anul adoptării 'onstituţiei, FGEE, la ?ucureşti,
lucrarea @tudii asupra iudaismului, în care arăta că evreii, nu numai de la noi, dar din
întreaga lume, sunt caracterizaţi de &idoasa cununie a trei calităţi negative+ tendinţa de
a c/ştiga fără muncă, lipsa simţului de demnitate şi vră%măşia contra tuturor popoarelor.
6otodată, evreii se ocupă cu specula, cu cămătăria şi sc&imbul banilor, iar acolo unde a
pătruns un evreu, e greu să-i fie concurent un creştin, căci evreii formează o adevărată
asociaţie de a%utor împotriva restului lumii.
?rătianu este atacat şi acuzat de organismele evreieşti mondiale. $pinia publică străină
este asaltată de blamări asupra rom/nilor. 1par însă şi articole de apărare a Rom/niei.
)ugen 'arada publică în FGEK, în periodicul 0e @iecle, studiul 0eş israelies, le
vagabondage et le ministre ?ratiano. #n acelaşi an, )rnest es%ardins publica, tot la
Paris, lucrarea 0eş Muifs de oldavie, arăt/nd că evreii răm/n cu totul străini de viaţa
naţiunii în s/nul căreia trăiese, că nu vor să urmeze şcolile rom/neşti, că se sustrag
serviciului militar şi se ocupă cu camătă.
<aţă de acuzele ce îi erau aduse din afara ţ_rii în "c&estiunea %idoveasc_” ca inistru de
;nterne, i&ail 9og_lniceanu r_spunde în iunie FGEJ inistrului de )*terne al
Rom/niei+
"#n Rom/nia, c&estiunea evreilor nu este o c&estiune religioasăY ea este o c&estiune
naţională şi totodată o c&estiune economică. #n Rom/nia, %idovii nu constituie numai o
comunitate religioasă deosebităY ei constituie în toată puterea cuv/ntului o naţionalitate,
străină de rom/ni prin origine, prin port, prin moravuri şi c&iar prin sentimente( 6oţi
acei care au vizitat Principatele SRom/neT, şi îndeosebi oldova, s-au înspăim/ntat de
aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l înfăţişează israeliţii polonezi care
împovărează oraşele noastre. '/nd ei au cercetat mai în fond comerţul, industria şi
mediile de convieţuire a acestei mulţimi, aceşti călători s-au spăim/ntat şi mai mult, căci
au văzut că %idovii sunt consumatori fără a fi producători. i că marea, şi pot zice,
singura şi principala lor industrie, este debitul băuturilor( iniştrii ai Rom/niei, ai
unei ţări cu un regim constituţional, noi nu putem guverna dec/t conform cu voinţa
naţiunii. @untem datori a ţine seama de trebuinţele, de păsurile şi, p/nă la un oarecare
punct, c&iar şi de pre%udiţiile ei( 1ceasta dovedeşte marea iritaţiune din partea
populaţiunilor rom/ne, provenită din grele suferinţe şi din o legitimă îngri%ire, căci este
vocea unei naţiuni ce se simte ameninţată în naţionalitatea şi în interesele sale
economice. 1ceastă voce o pot înăbuşi, dar nu este permis nici unui ministru rom/n, de
orice partid ar fi, de a nu o asculta. e aceea, nu de astăzi, ci de pururea, în tot timpul şi
sub toate regimurile, toţi omnii, toţi bărbaţii de stat ai Rom/niei, toţi acei ce poartă un
interes viu pentru ţara lor, s-au preocupat de necesitatea de a opri e*ploatarea poporului
rom/n printr-un alt popor străin lui, prin %idovi.”
0a r/ndul s_u, Principele Rom/niei, 'arol ;, viitorul rege al ţ_rii, îi scria tat_lui s_u, în
FGKI+
"-am dec/t o team_, ca evreii s_ nu sfredeleasc_ i s_ st_ruiasc_ at/t de mult pe l/ng_
puteri spre a c_p_ta drepturi politice pentru coreligionarii lor din Rom/nia, înc/t s_ ne
sileasc_ a li le da. 1sta ar duce la c_derea actualului minister AguvernB. 1cum c/teva luni,
izraeliţii se mai bucurau aici de c/teva simpatii în unele cercuri, dar de c/nd au f_cut
at/ta t_mb_l_u în )uropa, de c/nd presa evreiasc_ din toate ţ_rile atac_ cu înverunare
Rom/nia i vrea s_ obţin_ cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperat aici
deocamdat_”.
#n februarie FGKQ 'arol ; îi scrie din nou tatălui său+
"@untem învinuiţi prin ziare că prigonim pe evrei, fiindcă noua lege a licenţelor opreşte
pe evrei de a ţine debite la ţară. ar aceasta este o măsură înţeleaptă şi suntem &otăr/ţi
a respinge orice reclamaţie sau intervenţie în privinţa aceasta. 6rebuie să cunoască
cineva satele din oldova, ca să poată aprecia ce acţiune vătămătoare are evreul asupra
populaţiei ţărăneşti cu rac&iul lui falsificat”.
0upta era însă inegală> Posibilitatea evreilor de acces la urec&ile presei şi a puterilor
europene era superioară celei a rom/nilor sau a prietenilor lor. 1tacurile contra
Rom/niei continuă şi se înteţesc mai ales în perioada Războiului de ;ndependenţă al
Rom/niei. )vreul ;sidor 0oeb publica în FGKK, la Paris, lucrarea 0a situation des
;sraelites en 6uruie, en @erbie et en Roumanie, înşel/nd publicul că evreii sunt
persecutaţi de către rom/ni, e*pulzaţi şi înecaţi în unăre, ceea ce determina ziarul
italian <anfulla să scrie la ID octombrie FGKK că rom/nii, în timp ce luptă cu ;mperiul
$toman pentru obţinerea independenţei, sunt atacaţi pe la spate de lumea civilizată "cu
vec&ea artilerie a c&estiunii israelite”. 1sta nu a fost tot>
1nul următor, deşi învingători alături de ruşi în Războiul de ;ndependenţa, numit de
europeni şi războiul ruso-turc sau războiul din ?alcani, rom/nii s-au trezit blocaţi de
evrei în recunoaşterea independenţei lor de către puterile occidentale. 0eon :ambetta
trimite o scrisoare fermă guvernului rom/n+ "<ranţa nu va recunoaşte independenţa
ţării voastre fără ca voi să fi recunoscut drepturile civile tuturor evreilor, fără nici o
distincţiune”.
Prile%ul umilirii Rom/niei de către 1lianţa ;sraeliţilor şi de către ?Znai ?Zrit&, a fost oferit
de către 'ongresul de la ?erlin din FL iunie FGKG. 0a acest 'ongres, reprezentanţilor
Rom/niei învingătoare Acare făcuse mari sacrificii materiale şi %ertfe umane în războiul
contra turcilor din FGKK-FGKGB, ;on ?rătianu şi i&ail 9ogălniceanu, li s-a permis să ia
parte numai ca informatori, ca să prezinte punctul de vedere al rom/nilor într-o singură
şedinţă şi apoi să părăsească sala. Rom/nia nu era tratată ca o ţară învingătoare
deoarece interesele evreilor nu erau satisfăcute de legislaţia internă, îndeosebi de
'onstituţie.

A=ntisemitismul” lui )minescu *

#n acea vreme, marele poet naţional i&ai )minescu era anga%at politic ca redactor şef
al ziarelor 'urierul de ;aşi şi 6impul din ?ucureşti, poziţie din care a devenit un inamic
public al "1lianţei izraelite” prin atitudinea pe care a luat-o împotriva 'ongresului de la
?erlin şi a articolului LL adoptat de acest 'ongres care impunea Principatelor nite
rom/ne, în sc&imbul recunoaşterii independenţei, modificarea 'onstituţiei în favoarea
evreilor, îndeosebi prin aceeaşi modificare a articolului K. in acest motiv i&ai
)minescu anga%ează ziarele pe care le conducea, mai ales 6impul, în campania de presă
împotriva modificării 'onstituţiei şi a emancipării evreilor ca rom/ni, în condiţiile în
care aceştia intenţionau să îşi păstreze religia, cultura, graiul, limba şi obiceiurile.
<ără a fi pregătită economic, Rom/nia era de%a invadată de valuri de "imigranţi”
clandestini evrei ce se strecurau neîncetat din trei direcţii+ Rusia A;mperiul ţaristB,
6urcia A;mperiul otomanB şi ngaria A;mperiul austro-ungarB. 1u ocupat mai înt/i
oraşele şi satele din ?ucovina ca să treacă în oldova şi apoi în untenia, p/nă la
?ucureşti. 1%ung/nd în ?ucovina şi oldova, evreii au acaparat comerţul şi s-au e*tins
la sate, spre a practica pe scară largă c/rciumăritul. e aceea, aici avea să izbucnească
răscoala ţăranilor asupriţi în anul FJDK, răscoală care s-a e*tins în toată ţara.
)vreii veniţi din imperiul austro-ungar Adin ngariaB, dar nu numai aceştia, deşi
stabiliţi permanent în Rom/nia, se declarau "sudiţi”, adică supuşi austro-ungari, şi se
puneau sub protecţia reprezentanţelor diplomatice ale imperiului. 1stfel nu plăteau
impozite şi erau scutiţi de orice obligaţii către statul rom/n, în acest mod ei prosperau în
dauna rom/nilor plătitori de ta*e şi impozite. 6oată această situaţie a fost atacată cu o
e*traordinară energie de către ideologul Partidului 'onservator, publicistul i&ai
)minescu. )l pleda pentru acordarea către evrei a cetăţeniei doar individual, şi nu în
bloc, aşa cum solicitau aceştia, deoarece tot individual se acorda şi pentru rom/nii din
afara graniţelor de atunci ale ţării. 0a capătul unor îndelungate şi aprinse dezbateri din
1dunarea eputaţilor, din @enat şi din presă, triumfă c&iar punctul de vedere al lui
i&ai )minescu. e altfel, aceasta a fost una dintre puţinele campanii de presă
susţinute de )minescu în 6impul, şi încununate de succes. $ singură e*cepţie a fost
făcută pentru evrei privind acordarea cetăţeniei rom/neşti în grup, fiind vorba doar de
acei GGQ de evrei care şi-au dovedit loialitatea faţă de cauza naţională rom/nească şi au
participat la războiul de independenţă ca voluntari. )ste drept că serviciile acestora nu
s-au manifestat în prima linie, ci în spatele frontului, dar gestul lor a fost e*traordinar,
comparativ cu lipsa de loialitate generală a evreilor. odul cum evreii au trădat în
secolul următor armata rom/nă, a făcut ca, după primul război mondial, să primească
cetăţenia rom/nă doar evreii care semnau un anga%ament de loialitate faţă de statul
rom/n.
Pentru a înţelege problemele pe care le crea i&ai )minescu, at/t 1lianţei ;sraelite, c/t
şi guvernanţilor, vom reda c/teva din r/ndurile ce le semna în campania sa de presă din
cotidianul de opoziţie 6impul, unele deosebit de dure şi pline de patimă+
")vreii, de la FGLG şi p/nă astăzi, din QD.DDD s-au înmulţit prin imigraţiune la
CCD.DDD( oi, din parte-ne, ştim bine că )uropa cunoaşte pe deplin c&estiunea
evreiască din Rom/niaY o cunoaşte mai cu seamă )uropa cea c&emată a o cunoaşte,
lumea diplomatică şi cea oficială, înc/t art.LL al 6ratatului de la ?erlin a fost înscris în
instrumentul păcii cu deplină cunoştinţă de cauză, cu deplină cunoştinţă a greutăţilor şi
relelor ce va produce( $ricum am întoarce c&estiunea evreilor şi din orice latură am
privi-o, caracterul ei ad/nc imoral nu i se poate lua( iciodată pericolul unei
dominaţiuni străine sub forma ei cea mai sc/rboasă n-a fost mai mare dec/t tocmai
astăzi. acă toţi evreii 2 străini şi păm/nteni 2 vor căpăta deplinătatea drepturilor
civile, oldova nu mai are de trăit dec/t zece ani, Vara Rom/nească treizeci poate Se*act
peste treizeci de ani - în FJDK - va avea loc marea răscoală ţărănească împotriva
e*ploatării evreieştiT. @e va începe atunci acea luptă de e*ploatare fără milă 2 at/t de
favorizată de legislaţiunea liberală( omnia fanarioţilor a fost o epocă de aur în
comparaţie cu domnia de tină a evreilor şi să nu uite nimeni că evreii fiind clasă de
mi%loc şi legislaţiunea liberală fiind e*clusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci
stăp/ni privilegiaţi şi rom/nul slugă la %idan. Rom/nia nu e datoare nimic evreilor dec/t
doar cu o bună recoltă de c/nipă şi cu c/ţiva ţăruşi ciopliţi anume pentru membrii
păm/nteni ai 1lianţei ;zraelite. ;ar )uropa( a făcut din c&estiunea izraelită o c&estiune
de recunoaştere a independenţei noastre. ar, de va recunoaşte-o sau nu, pericolele
internaţionale ale e*istenţei noastre naţionale şi de stat răm/n aceleaşi. imic n-a a%utat
neutralitatea garantată, nimic nu va a%uta independenţa recunoscută, dacă pericole într-
adevăr e*istă. @au e organul guvernului at/t de naiv să creadă că, prin admiterea la
drepturi civile a o %umătate milion de vagabonzi, teritoriul Rom/niei devine sacrosanct
şi, dacă nu s-ar putea menţine un stat apărat de badea 6oader, se va putea menţine unul
trădat din capul locului de ;ţic şi de 0eiba! 1şadar 2 cu sau fără evrei 2 pericolele
internaţionale e*istă.

)vreii sunt un pericol imediat, pipăit şi văzutY ei formează acea nenumărată

populaţie cu desăv/rşire improductivă care trăieşte din precupeţirea muncii şi sănătăţii
rom/nului( Populaţia evreiască creşte înpătrit, a noastră dă îndărătY cea dint/i de la
începutul secolului şi p/n-acum a devenit de cincizeci de ori mai mare at/t prin naşteri
c/t şi prin imigraţiuneY ei au început a se aşeza prin locuri unde n-a călcat de secole
picior de evreu, prin '/mpulung şi 6/rgu-Miu bunăoară, ei ameninţă a împ/nzi toată
ţara şi a o preface într-o altă :aliţie, înc/t numărul lor înspăim/ntător vorbeşte de la
sine şi naţia are oric/nd înaintea oc&ilor pericolul întreg. oi nu suntem 2 izraeliţii o
ştiu bine 2 inamicii cauzei izraelite, dar amici înc/t să renegăm s/ngele nostru şi să
periclităm interesele poporului, care de sute de ani a apărat şi ţinut aceste ţări, aşa amici
nu suntem( 'el mai practic mi%loc pentru ca deputaţii din Vara Rom/nească să vadă cu
oc&ii proprii pericolul ce ameninţă oldova înt/i, apoi ţara întreagă, ar fi ca un tren
e*pres să plece cu toţi in corpore în oldova, să vadă de aproape ?otoşanii, ?acăul,
6/rgul <rumos, ;aşii şi să treacă apoi în c/teva sate ca să vadă &alul la care a a%uns
populaţia rurală( oldova are sute de mii de evrei, Vara Rom/nească numai zeci de
miiY în oldova nu e oraş în care evreii să nu formeze ma%oritatea sau cel puţin
%umătatea populaţiei(”.
0a scurt timp, ca lider al opiniei publice şi ideolog al Partidului 'onservator, )minescu
este nevoit să revină+
"e e silă de c&estiunea izraelită, întruc/t consistă din e*igenţe %idoveşti, şi ne
rezervasem ca, măcar în timpul c/t nu se reîntrunesc 'orpurile legiuitoare, să nu vorbim
de ea dec/t atunci c/nd ţara noastră ar fi ţinta unui atac, fie dinlăuntru, fie dinafară. 1
solicita SînsăT intervenirea diplomatică sau armată a străinilor contra ţării în care
trăieşti este un act de înaltă trădare comis împotriva acelei ţări. 1lianţa izraelită solicită
pe toate căile această intervenire. ii de evrei din ţară fac parte din 1lianţă. eci mii de
evrei din ţară sunt trădători(”.
1răt/nd primele veniri în oldova ale migraţiei evreieşti, )minescu arată că+
"6oţi scriitorii timpului aceluia depl/ng invaziunea evreilor din :aliţia şi Rusia, care,
fugind de serviciul militar, veneau ca roiurile de lăcuste, ca şi astăzi, fără paşapoarte, fie
pe vadurile Prutului, unde corupeau graniţa rusească mai bine păzită, fie pe cărări de
munte, necunoscute grănicerilor austrieci. e altminteri, şi ruşii şi austriecii erau
bucuroşi să scape de ei, ca şi astăzi.”
"eav/nd alte temeiuri de drept întru apărarea cauzei sale, 1lianţa ;zraelită, prin
organele sale, alesese ca temei umanitarismul . oi, rom/nii, vedem pe zi ce merge
răpinduni-se tăr/mul nostru economic, în propria noastră ţară, de invazia mereu
cresc/ndă a evreilor străini”.
#n argumentaţia sa, i&ai )minescu citează ziarul francez 0e @oleil, în care despre
meleagurile rom/neşti, se scria astfel+
"1m cunoscut personal pe un inginer francez stabilit în regiunile acelea care-mi zicea cu
o întristare adevărată+ Wîmi e aproape cu neputinţă să ţin mai mult timp pe aceiaşi
lucrători, îndată ce-i întrebuinţez la lucrări care constr/ng să şadă la c/mp, sunt
pierduţi. )vreii vin, le scontează cu mult înainte salariul săptăm/nii şi-i înveninează în
toată puterea cuv/ntului cu băuturi de toate felurile. @unt printre lucrători unii cărora
din aceasta li se trage moarteaY alţii pierd repede gustul munciiX.
eşi evreii au reuşit în cele din urmă modificarea art.K din 'onstituţie, prin activitatea
politico-%urnalistică a lui i&ai )minescu, Partidul 'onservator repurtează două mari
victorii împotriva intereselor evreieşti+ 0egea pentru neînstrăinarea păm/nturilor
ţărăneşti, care lua celei mai numeroase pături sociale, ţărănimea, posibilitatea să îşi
v/ndă evreilor păm/ntulY şi 0egea contra itzurei AcameteiB, care îl împiedica pe
cămătarul evreu să abuzeze total de ţăranul rom/n.
#n decembrie FGKE şi în ianuarie FGKK la 'onstantinopol, în 6urcia, are loc 'onferinţa
marilor puteri privitor la soarta popoarelor de sub stăp/nirea ;mperiului $toman. i cu
această ocazie 1lianţa ;sraelită se implică pentru ca evreii din ţările rom/ne să-şi
consolideze poziţia faţă de rom/ni. e aceea, i&ai )minescu se mobilizează
contracar/nd şi lovind c&iar şi în "marile puteri”, dispuse a crea privilegii evreilor în
teritoriile rom/neşti. 0imba%ul său incomod avea să atragă asupra sa atenţia
ambasadorilor acestor puternice state, care au raportat situaţia cancelariilor europene.
#n ianuarie FGKK, )minescu publica seria de articole )vreii şi 'onferinţa, încep/nd
astfel+
"$ seminţie care c/ştigă toate drepturile fără sacrificii şi muncă e cea evreiască( 'e
servicii a adus omenirii îndărătnicul şi egoistul neam evreiesc. $cup/ndu-se
pretutindeni numai cu traficarea muncii străine, aleg/ndu-şi de patrie numai ţările acele
unde prin deosebite împre%urări s-a încuibat corupţia, ei urmează în emigraţia lor pe
păm/nt tocmai calea opusă omenirii întregi( )vreul trece din :ermania în Polonia, din
Polonia în Rusia, din 1ustria în Rom/nia şi 6urcia, fiind pretutindeni semnul sigur,
simptomul unei boli sociale, a unei crize în viaţa poporului, care, ca la Polonia, se
sf/rşeşte c/teodată cu moartea naţionalităţii(
Prin ce muncă sau sacrificii şi-a c/ştigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetăţenii
statului rom/n! )i au luptat cu turcii, tătarii, polonii şi ungurii! 0or le-au pus turcii,
c/nd au înfr/nt tratatele vec&i, capul în poală! Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei
ţări, s-a dezgropat din învăluirile trecutului această limbă! Prin unul dinStreT ei şi-a
c/ştigat neamul rom/nesc un loc la soare! e c/nd rac&iul este un element de
civilizaţie!(
1stăzi, c/nd un prefect opreşte de la acest trafic pe un evreu, Pest&er-0lo7d, organ
redactat de evrei, şi după el Mournal des ebats descriu scene sălbatice din 6ur5estan ca
petrec/ndu-se în Rom/nia. <ie liniştiţi> n fir de păr din capul suditului SevreuT
c&ezaro-crăiesc n-a fost atins de nimenea, nici averea lui mistuită de m/inile populaţiei
rom/neşti.
n agent al guvernului unguresc zv/rle dintr-o şcoala zidită de rom/ni băncile afară,
demite pe învăţător şi pe preot, îşi bate %oc de un sat(, făcut-au caz presa austriacă de
aceasta! ici vorbă> ar SdacăT un prefect în Rom/nia cutează a opri pe un evreu de a
vinde băuturi spirtoase într-un sat! Persecuţie, pradă, nelegiuire>
@e-nţelege> Pun/nd o dată m/na pe presa europeană, care în genere nu mai are de ţintă
luminarea, ci e*citarea urelor între clase şi popoare, uşor li-e SevreilorT să spună, orice
minciună patentată. Publicul cafenelelor, blazat pe ipercultura europeană şi setos de
noutăţi de senzaţie, găseşte plăcere în citirea monstruozităţilor ce se vor fi petrec/nd în
Rom/nia. )vreii fac din %urnalistica europeană ceea ce au făcut din băuturile spirtoase la
noi 2 otravă.
)vreul nu merită drepturi nicăiri în )uropa, pentru că nu munceşteY iar traficul şi
scumpirea artificială a mi%loacelor de trai nu este muncă, şi aproape numai din aceasta
consistă evreul. )vreul nu cere libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. )l e
veşnic consumator, niciodată producător şi desigur că numai cu foarte rară e*cepţie se
va găsi într-adevăr c/te un evreu care să producă( 'el mai solid meseriaş e şi aici în
ţară, rom/nul sau germanul sau ce&ul, niciodată evreul. )l reprezintă concurenţa
nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă şi temeinică. ;eftin şi rău e
deviza evreului p/nă ce ruinează pe lucrătorul creştin, scump şi rău e deviza evreului
c/nd răm/ne stăp/nul pieţei(
omnia fanarioţilor a putrezit clasele noastre socialeY aristocraţia noastră, din
războinică şi m/ndră ce era, a devenit în cea mai mare parte servilă( Prin urmare clasa
înaltă a societăţii noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot
bizantinismul, se lasă înăduşită de ciocoimea ei, de fostele ei slugi, care, fără nici o
muncă merituoasă pentru societate, se urcă repede în locul vec&ii aristocraţii, ce dăduse
aşa de tare îndărăt( Răm/nea deci o singură clasă muncitoare, din a cărei e*ploatare
trebuia să trăiască toată societatea rom/nă+ ţăranul. ar c&iar e*ploatarea directă era o
muncă prea grea pentru aristocraţia foştilor cafegii şi ciubuccii, de aceea şi-au introdus
pretutindeni c/te un asociat activ c&ezaro-crăiesc, c/te un evreu(
Pericolul nu este în împre%urarea că evreii ar acapara toată proprietatea, ci în aceea că
nu sunt^nu pot fi rom/ni, precum în genere nu sunt, nici pot fi, germani, franţu%i,
italieni. e ce să ne înşelăm de bună voie, arăt/nd că înlăuntrul altor naţii ei au a%uns la
cutare sau cutare grad de cultură! u vedem astăzi că simţăm/ntul de rasă e mai
puternic în ei dec/t patriotismul, dec/t iubirea pentru naţia în mi%locul căreia trăiesc!(
ar ce reprezintă 1lianţa ;zraelită cu filialele ei din 1merica, 1nglia, 1ustro-ngaria,
<ranţa, ;talia, Rom/nia! @e pretinde că fiind evreii pretutindeni oprimaţi, această
alianţă are de scop să-i scape de opresiune. @ă vedem ce grozav de oprimaţi sunt la noi.
'omerţ şi capital în m/inile lor, proprietatea funciară urbană în cea mai mare parte în
m/inile lor, arenzile de moşii în oldova idem, pe sub m/nă tot debitul tutunului şi al
băuturilor spirtoase, negoţ de import şi e*port, cu un cuv/nt toate arterele vieţii
economice care se bazează pe speculă> #n ce constă grozava opresiune de care se pl/ng!
i, dacă se pl/ng, de ce nu aleg alte terenuri dec/t Rom/nia, alte ţări unde sunt egali în
toate cu cetăţenii statului! e ce nu 1ustria, <ranţa, :ermania ş.a. !
(1poi sunt totdeauna o armă a străinilor în contra noastră. P/nă şi ungurii 2 care
numai în gropi nu dau de cuminţi -îşi înc&ipuiau într-un r/nd o stăp/nire a oldovei
prin evrei şi ceangăi, pentru că ştiau că evreul s-ar asocia cu orişicine împotriva
poporului rom/nesc.
i astăzi, c/nd poate e*istenţa noastră e în %oc, c/nd ni se dispută drepturi seculare,
emanate din capitulaţiile luminaţilor omni ai acestor ţări, tot ei, şi prin uneltirea
alianţilor, ni se îngreunează poziţia, trec/nd peste capetele noastre, cer/nd drepturi de
la străini, de la duşmanii noştri c&iar.”
Pentru a-şi argumenta susţinerile, )minescu reproduce totodată în 6impul ştirea
apărută în ;ndependence belge+
"1lianţa niversală ;sraelită s-a unit de cur/nd cu ideea unei conferinţe evreieşti, a cărei
iniţiativă o luase nu de mult 1nglo-Me3is& 1ssociation( )a va avea loc la Paris, la FF
decembrie SFGKKT, sub preşedinţia d-lui 'remieu*, membru al @enatului şi preşedinte al
1lianţei ;sraelite( 'onferinţa ar fi adoptat de%a un program S...T asupra termenilor
căruia delegaţii trebuie să se înţeleagă pentru a reclama în favoarea evreilor stabiliţi în
provinciile 6urciei toate drepturile civile, politice sau religioase ce se cer pentru supuşii
creştini ai Porţii( )vreii din Rom/nia trebuie să aibă partea lor din aceste beneficii
întocmai ca şi cei din @/rbia. Rom/nia mai ales va da loc la o discuţie cu totul specială în
s/nul conferinţei. @e pare că evreii din Rom/nia sunt privaţi de drepturile civile şi
politice, cu toate că termenii 'onstituţiei nu prescriu nimic de felul acesta în privinţa
lor( Me3is& '&ronicle propune ca primele şedinţe ale acestui congres să se ţină cu uşile
înc&ise”.
)minescu contraatacă, scriind+

ADin cele mai sângeroase sacrificii ale omenirii, neamul care s-a folosit mai
mult, fără să rite nimic, au fost evreii* 6a să 0ică de aceea ar fi c"eltuit
Rusia 0eci de milioane de ru8le i ar fi pus #n micare sute de suflete
cretineti, de aceea i-ar fi pierdut (âr8ia floarea tineretului, de aceea
c"eltuim noi cu #ntreţinerea armatei aproape de /FG*GGG lei noi pe 0i,
pentru ca din aceste sudori amare ale ţăranului nostru, a celui sâr8, a
oierului muntenegrean, a rusului, să se folosească #n mod egal evreii, ei
care #n presă au fost contra cretinilor, ei care ne-au 8at;ocorit pe noi, pe
sâr8i, pe rui, ei care prin ;urnalistica lor făţarnică i mincinoasă ne
numesc semiasiaţi, semi8ar8ari* =poi să ne ierte dumnealor1 $onferinţa
Hde la $onstantinopolI s-a adunat pentru a regula starea celor care au
suferit i s-au sacrificat, nu a acelora care din aceste suferinţe i sacrificii s-
au folosit i astă0i ca totdeauna4 $ine nu-i varsă sângele pentru petecul
său de pământ strămoesc poate să precupeţească #nainte c"i8rituri i vaC,
dar va face 8ine să ne lase #n pace4 %entru români egala #ndreptăţire a
JGG*GGG de lipitori i precupeţi HevreiI este o c"estiune de moarte i viaţă,
i poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sa8ie decât
moartea lentă prin vitriol*
$oncedem că #ntre aceti JGG*GGG va fi unul la sută care să producă ceva
prin sine i să ţină la ţară i popor, dar când #n ţară avem KGG*GGG de
lucrători care produc, ţăranii, nu #nţeleg, alături de acetia JGG*GGG de
speculanţi ai productelor, #ncât fiecare evreu să trăiască din precupeţirea
muncii unui singur ţăran român* Drepturile dumnealor, civile i pu8lice,
nu #nseamnă decât dreptul de a eCploata poporul nostru #n 8ună voie4 (ă
mai fie #ncă apte alianţe, ca cea universală HisraelităI, care să conspire cu
uile #nc"ise #n contra naţiei româneti, noi vom ti să le arătăm totdeauna
lungul nasului, căci nu ne speriem nici de #n;urăturile presei ;idoveti, nici
de declamaţiile oratorilor idealiti, câtă vreme e vor8a de eCistenţa
poporului nostru* Dacă voiesc să ne cucerească, n-au decât s-o facă4 făţi,
ca toate naţiile, cu arma-n mână* Dar cu tertipuri i apucături nu merge
deocamdată, #n numărul #n care sunt la noi evreii, rămân străini de rit
necretin, ce nu se pot nici contopi cu poporul nostru, nici pot pretinde mai
mult decât de a fi suferiţi HtoleraţiI, i ne pare că n-au nici o cau0ă de a se
plânge de toleranţa noastră4
Oriunde e teren pentru neagra speculaţie, evreul e acasă, iar vaietele i
plângerile contra persecuţiei sunt mofturi care să acopere de mai #nainte
modul neomenos #n care sug pe cei pe care au că0ut ca lăcusta*”

'um e*plica, însă, i&ai )minescu brusca prezenţă, masivă, a evreilor în Rom/nia! )l
arăta că ţarul rus 1le*andru al ;;;-lea, nevoit să reacţioneze la ruinarea şi împovărarea
ţăranului rus, e*ploatat de evrei, i-a împins pe aceştia în afara Rusiei+ "e acolo măsura,
buna poate pentru Rusia, rea pentru noi, de-a e*pedia c/rduri întregi Sde evreiT în
Rom/nia cu paşapoarte în regulă, de-a împinge pe alţii să treacă noaptea fără paşaport
graniţele ţării noastre.
u trebuie să fie cineva un observator tocmai ad/nc pentru a vedea că Rom/nia geme de
evrei ruseşti. oaptea, uliţele ?ucureştilor sunt pline de figuri cu totul străine, la care
recunoşti numaidec/t că abia de ieri li s-a comandat de a-şi rade barba şi de a-şi tăia
perciunii. 6oate colţurile de uliţă sunt pline de colportori şi precupeţi, pe care nimeni nu
i-a văzut p/nă în anul acesta, cu un cuv/nt suntem ameninţaţi de a vedea şi ?ucureştii
prefăc/ndu-se într-un murdar cuib %idovesc, cum sunt ;aşii astăzi(
=ai de evreii din Rusia în ziua în care 1lianţa ;zraelită ar îndrăzni să intervină în
favoarea lor. 1r fi semnalul pentru un tratament şi mai energic dec/t cel de p/nă azi
Spentru reprimarea atitudinii lorT. ar aici, unde nimeni nu se atinge de persoana, de
avutul lor, aici, unde nu e vorba dec/t de a abate emigraţia lor stricăcioasă, prin mi%loace
cu totul umane, care sunt dreptul oricărui popor, aici 1lianţa ;zraelită îndrăzneşte a
interveni şi a calomnia din nou Rom/nia.
1lianţa ;zraelită are o mulţime de membri în Rom/nia( 1 fost o urmare naturală că
tocmai membrii cei mai influenţi ai 1lianţei din Rom/nia să fie încetăţeniţi. umai
Vepeş n-ar fi găsit destui pari pentru a le mulţumi pentru modul la care SseT pricep a fi
rom/niY noi suntem cu mult mai îngăduitori(
acă e cineva în stare de a face pe rom/ni să uite p/nă şi interesele statului lor, apoi
desigur aceştia sunt evreii, ei care nu cutează a combate o putere mare cum e Rusia, dar
se aruncă cu toată insolenţa lor cunoscută asupra unui stat mic, care a avut naivitatea de
a-i îngădui să fie cum sunt.
oi ştim bine că trei zile ar fi de a%uns pentru a regula at/t de definitiv c&estiunea
izraelită, înc/t 1lianţa să nu mai aibă pentru cine interveni. oi cunoaştem poporul, în
aparenţă at/t de bl/nd şi de guvernabil, are o margine blăndetea lui, pe care e
prime%dios de a o trece.”
SPentru completa imagine a campaniilor %urnalistului i&ai )minescu referitor la
'&estiunea ;zraelită, recomandăm antologia de te*te realizată de . =atamaniuc+
i&ai )minescu, '&estiunea )vreiască, ?ucureşti, IDDDT

Despre na0ism, comunism i masonerie

5ialog cu dr. 6lorin :atrescu, autorul cartii 0Kolocaustul !osu2

octorul <lorin atrescu provine dintr-o familie de luptatori anticomunisti.

Personalitate puternica, în timpul regimului comunist, <lorin atrescu avea sa intre în
conflict cu directorul @pitalului unicipal ?ucuresti, socrul lui @orin $prescu Aactualul
senator P@B. 1tunci a &otar/t sa plece în :ermania <ederala, unde avea sa fie medic
peste ID de ani. 1colo a continuat sa dezavueze dictatura comunista din Rom/nia. Prin
eforturi deosebite si pe banii lui. 1 contribuit la organizarea rezistentei anticomuniste
din :ermania, iar dupa caderea sistemului bolsevic, s-a întors în tara. #nca mai avea
iluzii. 1 tradus 'onstitutia :ermaniei <ederale si a oferit-o spre studiu si aplicare
conducatorilor 'onventiei emocrate. ;nutil fiindca toti cei FCDDD de specialisti stiau ce
aveau de facut. lterior, si-a oferit serviciile ca doctor cu practica într-o lume cu mari
performante în domeniu. 'onfratii l-au primit cu suspiciune.

#n paralel, doctorul <lorin atrescu a ramas un observator atent al fenomenelor politice

contemporane. 'artea 8olocaustul rosu este rezultatul acestor cercetari personale, care,
prin sagacitatea lor, neconventionala astazi, îl marc&eaza pe oricare cititor. Pe data de K
septembrie IDDE, <lorin atrescu, împreuna cu alti intelectuali rom/ni, a realizat la
'lu% un autentic proces al comunismului. 1ctiune care, din nefericire, nu s-a bucurat de
atentia cuvenita din partea presei si a prietenilor lui =ladimir 6ismaneanu, inc&izitorul
"epocii de aur”. -a înteles atunci ca "tot noi” trebuie sa facem rec&izitoriul
"&olocaustului rosu”(

- omnule doctor <lorin atrescu, ati realizat o carte fundamentala pentru întelegerea
istoriei moderne si contemporane a Rom/niei, a )uropei si c&iar a lumii. e ce i-ati spus
"8olocaustul Rosu”!
- #ntrebarea este legitima pentru ca aceasta sintagma îmi apartine, fara lipsa de
modestie. u a fost asa de greu sa gasesc aceasta sintagma. u cred ca este rezultatul
cautarii mele, c/t al faptului ca am avut cura%ul sa folosesc acest termen care era rezervat
în e*clusivitate "&olocaustului negru” sau "&olocaustului nazist” si de aici paralela cu
ceea ce au facut comunistii mi s-a parut absolut fireasca. 1proape nu-mi vine sa cred ca
sunt primul care m-am g/ndit la aceasta sintagma. -a fost o c&estiune de inovatie, c/t
mai mult o problema de cura%. <iindca în lumea vestica 2 ma refer în special la
:ermania 2 se spun at/t de multe lucruri despre tragedia nazismului si despre
&olocaustul fascist, înc/t aproape nimeni nu are cura%ul sa vorbeasca despre cealalta
tragedie care i-a urmat nazismului.

CompleIul vinovatiei

- e ce!
- Pentru ca în :ermania, comple*ul vinovatiei se cultiva într-un fel. n autor celebru si
un om de mare corectitudine 2 este vorba de orman <in5elstein 2 a avut cura%ul c&iar
sa scrie o carte despre ;ndustria &olocaustului 2 reflectii cu privire la e*ploatarea
suferintei evreilor. )*ista cercuri care, din aceasta tragedie a poporului evreu, au facut
un obiect aducator de bani. =a reamintesc ca, în afara de Procesul de la renberg, care
a fost, în principal un proces împotriva poporului german, vinovat de &olocaustul negru,
s-au adaugat despagubirile date nu numai evreilor care au suferit direct, dar si
generatiilor care au urmat si care însumeaza de%a circa FGD de miliarde de euro. ?ani
platiti de-a lungul timpului. '/nd ai în urma un asemenea trecut istoric tragic, aducator
de bani si daca îti întareste si pozitia în societate, este firesc sa-ti aperi cu dintii aceasta
lume ciudata a &olocaustului. ?a c&iar s-a deviat mai mult si s-a spus ca, daca cineva ar
îndrazni sa compare &olocaustul cu alta tragedie din istoria omenirii, înseamna ca
relativizeaza un soclu de care n-ai voie sa te-atingi. Rezulta de-aici o anumita teama
pentru istoricii de mare faima care au încercat sa compare cele doua tragedii. )*ista
c&iar un caz celebru al unui mare istoric german actual, 8elmut& von ollte, care spune
ca n-ar fi e*istat fascismul fara procesiunea comunismului. 'a fascismul a fost o
contrareactie la comunizarea )uropei.
- )ste %ustificata o asemenea perceptie!
- )ste oric/nd de discutat, cu argumente pro si contra. )ste foarte greu de spus daca este
în întregime adevarata si cred ca aici e c&eia problemei. <ara îndoiala ca ollte are în
parte dreptate, dar nu sunt istoric si nici contemporan cu cele doua tragedii. u stiu
daca c&iar asa a fost. #n orice caz, este evidenta asemanarea dintre doctrinele
fascismului si comunismului si mai ales mentinerea acestor regimuri la putere printr-un
aparat de teroare, cu o componenta specifica fascismului. 8itler, spre deosebire de
@talin, a dus la început o politica economica benefica pentru :ermania. 1 rezolvat
problema celor sapte milioane de someri, a restabilit putin demnitatea poporului
german, foarte umilit prin Pacea de la =ersailles, a creat locuri de munca, a facut
autostrazi, o masina pentru popor 2 =ol5s3agen etc. anipularea multimii prin
doctrina, alaturi de acoperirea monstruozitatii 2 ma refer la lagare, la 1us&c3itz si
celelalte 2 i-au creat o oarecare popularitate legitima. 'e popularitate aveau 0enin sau
@talin care au provocat o întreaga tragedie!

5umnezeu si propaganda

- 6otusi, e*ista astazi rusi care-i fac din nou statuie lui @talin, pe care îl vad ca pe un
erou al niunii @ovietice. 'a el ar fi salvat niunea @ovietica de la disparitie, ca daca n-
ar fi fost el, 8itler ar fi reusit sa distruga R@@. )*ista si o asemenea perceptie în
Rasarit.
- 6eza aceasta are si ea un dram de legitimitate. umai ca este si aici o imensa
manipulare. @a vedem legitimitatea. @talin a stiut sa mobilizeze poporul rus într-un mod
foarte abil, în acea parte a razboiului c/nd nemtii au a%uns la portile oscovei. )ste
vorba de acel act de tradare, decisiva pentru razboi, c/nd armata germana în loc sa
prinda ca într-o punga zeci de divizii sovietice, printr-un avertisment de la $rc&estra
Rosie din )lvetia, sovieticii au fost preveniti, au început atacurile de artilerie mai
devreme si asa au evitat o catastrofa militara de proportii, care probabil ar fi desc&is
întreaga Rusie armatei germane. 1u fost deci erori militare, dar si imense greseli
politice, care nu se datoreaza Oermac&tului, c/t aparatului de propaganda al @@. @i
anume politica rasiala, de discriminare a oamenilor si de tratare a rusilor ca popor
inferior, ca neoameni, desi sunt rasa nordica, la fel ca germanii. @unt înruditi.
- )ste interesant ca germanii de astazi ar avea suficiente motive sa vorbeasca despre
"8olocausutul Rosu”, dar totusi n-o fac.
- 1sa e. Prin urmare, au fost greseli militare, au fost erori politice îngrozitoare fata de
poporul rus. ;ar @talin si-a tras de partea lui, printr-un discurs demagogic, ?iserica. )
cunoscuta demonstratia facuta cu trei mii de preoti devotati 9:?-ului, care s-au rugat la
umnezeu, în Piata Rosie, pentru atus5a Rossia. ;deea ca @talin apara Rusia, ca are de
partea lui pe umnezeu si ?iserica pravoslavnica a fost un factor de propaganda foarte
important. eci, în afara de aceasta efervescenta a fermentului national rus în fata
agresiunii germane, imperiul sovietic avea o e*perienta tragica de pe urma lui @talin. Pe
de alta parte, masele reactioneaza identic la victorie sau la înfr/ngere. esi tara era
distrusa, c&iar daca QGDDD de militari de elita fusesera casapite de @talin înainte de
razboi, desi economia era la pam/nt, R@@ a supravietuit numai cu infuzie de capital si
te&nologie occidentala. 'el mai mare transfer venea din 1merica.

America, o tara de stnga

- e ce credeti ca, dintre cele doua rele, americanii, care faceau comert si cu R@@, si cu
:ermania nazista, au optat în final pentru ciuma rosie!
- #ntrebarea nu este asa de simpla. #n primul r/nd, nu este cunoscuta o atitudine de
dreapta a @tatelor nite în secolul HH. 1merica a facut permanent caz de democratie si
s-a pretins tara cu cel mai democratic regim din lume, c&iar daca un asemenea statut de
ob/rsie a democratiei apartine 1ngliei. 1merica nu a avut niciodata o înclinatie spre
ceea ce noi numim "centru-dreapta”. @i mai ales, catre o doctrina crestina. u putem
defini nici acum curentele politice din @1. @tim ca e*ista doua partide care alterneaza
la putere, dar mi-ar fi greu sa încadrez politica dusa de republicani sau de democrati
într-un curent politic sau doctrina. 'eea ce este sigur 2 democratii au fost asezati mai la
st/nga dec/t republicanii. 1tunci avem dintr-odata o tara care, la aparitia comunismului
în )uropa, n-a reactionat cum ar fi trebuit sa reactioneze o tara crestina. 1merica este
un stat în care ?iserica este secularizata, unde religia nu se preda în scoli, unde se
depune %uram/nt masonic de multe ori, dar nu se %ura pe ?iblie. Prin urmare, americanii
nu au avut imediat o reactie de respingere a comunismului.

#n al doilea r/nd, destule cercuri americane au sustinut financiar comunismul. e la

6rot5i si 0enin. Prin urmare, a fost colaborare, nu s-a cultivat repulsia fata de
comunism. ;mediat dupa Revolutia din $ctombrie, Roc5efeller avea e*ploatari
petroliere în 'aucaz. 1vea banca în centrul oscovei, e*istau sc&imburi comerciale si de
te&nologii. umai pentru opinia publica sovietica, 1merica a fost prezentata ca un
adversar al comunismului. #n realitate, între cele doua razboaie mondiale, a e*istat o
colaborare perfecta între R@@ si @1. 1proape ID de ani. @-a adaugat apoi un prete*t,
un alibi e*traordinar pentru americani+ a%ut/ndu-i pe sovietici, s-au opus fascismului.
1cest alibi le-a favorizat sa continue a%utorul masiv pentru R@@, carte trebuia sa se
mentina pe linia de plutire. 'um a a%uns un sistem falimentar la o asemena forta
militara! u doar printr-un buget militar urias. )*istau apoi FK orase din seria "H”, care
au adus prizonieri germani din toate orasele :ermaniei cucerite. 6oata intelig&entia
germana era adusa dupa invazia sovietica în aceste orase cu circuit înc&is, cu unele
conditii de viata c&iar foarte bune. 1sa au a%uns sovieticii la o te&nica militara, care sa-i
concureze pe americani.

are parte din te&nologia nucleara au furat-o. )ste un adevar a*iomatic. 6oti erau
agenti 9:?. 1u fost cercuri de st/nga din @1, care puteau ceda din convingere.
emonstrate sunt multe, cum a fost procesul sotilor Rosenberg, condamnati la moarte
pentru te&nologia furata, fiindca aveau resentimente fata de 1merica. @e adauga
fizicienii germani, confiscati dupa razboi. )*ista documente ca americanii acordau
a%utoare R@@ în domeniul nuclear, c&iar si ulterior.

Luramntul masonic

- 1ti vorbit de %uram/ntul masonic în societatea americana. 0a ce va referiti!

- 0a un lucru foarte simplu. u e*ista 1merica fara masoni. )ste statul masonic ideal. #n
nici un alt stat din lume, lo%ile masonice nu e*ercita o influenta mai mare în tot ce se
numeste viata politica, economica, financiara, sociala. #n calatoriile mele prin toata
lumea, nu am vazut nici un oras în care, în centrul localitatii sa fie temple masonice de
rit scotian, etalate precum catedralele în )uropa crestina. 1m vazut la intrarea în orasul
@edona din 1rizona, pe o placa de lemn, ziua si locul unde au loc întrunirile lo%ii. )ste de
notorietate. n stat care se pretinde crestin are peste LDD de religii si culte.
=icepresedintele ic5 '&ene7 a fost fotografiat c/nd depunea %uram/ntul+ avea cele
doua coloane masonice ale templului lui @olomon în spate.
- ai este valabil astazi %uram/ntul masonic, de care vorbeste icolae Paulescu, ritualul
cu tapul pe care ciracul, legat la oc&i si în patru labe, trebuie sa-l sarute sub coada!
- <ara îndoiala. ulti americani obisnuiti cred ca tara lor este crestina, dar ei stiu ca
trebuie sa faca si compromisuri ca sa promoveze într-o functie. 6rebuie sa ai un anumit
loc în ierar&ia masonica, altfel nu poti promova în @tatele nite. 1casa, americanul
poate sa fie un bun tata de familie, sa-si doreasca sa aiba copii, sa-si creasca familia
conform moralei crestine. )*ista deci o duplicitate pe care noi am trait-o în comunism.
- $ asemenea duplicitate a început sa se e*porte si în Rom/nia dupa FJJD.
- )*act. u este o acuza la adresa poporului american, un conglomerat de natiuni, unde
putem gasi orice stare de fapt, ca în orice tara. 'u siguranta însa, politica americana se
face la nivelul lo%ilor. #ntr-un interviu, an 0azarescu spunea ca nu poporul american îsi
alege presedintele, ci lo%ile din Oas&ington si ?altimore. Procesul electoral nu are nimic
de-a face cu democratia. 1sa cum :eorge ?us& si Mo&n 9err7 au facut parte din lo%a
"$asele si 'raniul”. emocratia este un %oc pentru multime. #n realitate, &otar/rea
apartine lo%ilor. 'e se înt/mpla cu pa* americana nu are nici o legatura cu ce crede
poprul american despre politica. 1m fost în 1merica de sase ori. 1m înteles ca pe 'oasta
1tlanticului este ingerinta lo%ilor de st/nga sau a arelui $rient. 'oasta Pacificului e
controlata de masoneria de dreapta, are tot o politica straina poporului american, pe
care-l gasim în orasele mici, în ferme, acolo unde oamenii nu sunt contaminati de
politica.
Cupola Mcultei

- u este falsa dis%unctia masonerie de dreapta 2 masonerie de st/nga!

- #n parte, da. #ntre ei, e*ista, prin definitie si prin regulamente, o armonie, cuv/nt auzit
frecvent în televizor, un semnal care arata ca în subteran noi ne întelegem si putem
discuta orice tema din politica lumii. 'oncurenta apare numai atunci c/nd vine vorba de
aria de actiune si influenta, de teritoriu. eci o adevarata lupta între ei apare numai
c/nd se creeaza grupuri de interese. #n subsol, acolo unde se înt/lnesc cei de gradul QQ
de Rit @cotian sau arele $rient, este o concordanta totala. e fapt, la masa dintre cele
doua ordine care guverneaza lumea, are loc o împartire a teritoriului. $ sa spuneti ca
este o fabulatieY e dreptul dumneavoastra.
- #n perioada interbelica, s-au realizat studii care arata ca 0o%a ?Znai ?Zrit& de la e3
4or5 ar fi capacul universal pentru toate aceste %ocuri, cu aparenta de st/nga sau de
dreapta. 'are este adevarul!
- )ste o afirmatie incorecta ca ?Znai ?Zrit& ar fi v/rful ierar&iei. oi stim ceva despre
ierar&ia masonica mondiala dupa aparitia descrierii piramidei masonice a unui individ,
Mo&n 6odd, care a fost mason de gradul QQ si a facut parte din 6ribunalul Rotsc&ild 2 o
grupare de FQ 2 forul suprem al masoneriei mondiale. )l a atras atentia ca pe dolarul
american se afla treptele piramidei masonice, care detin puterea mondiala suprema.
'am doua treimi din aceasta piramida o formeaza asa numitii iluminati+ ei detin puterea
efectiva a masoneriei mondiale 2 cam CDDD de persoane. )stimari relative din literatura
de specialitate. ?Znai ?Zrit& este ordin e*clusiv 5azar. u are nici o legatura cu evreii.
9azarii sunt o populatie turcica, trecuta la mozaism, în secolele =;;;-;H. 1re cam
CDD.DDD de membri în lume si se încadreaza în treptele superioare ale masoneriei a lui
6odd, deci nu se afla în v/rful piramidei. 1 doua mentiune+ e*ista însa structuri
masonice în care 5azarii au o reprezentare prevalenta, dar nu avem spatiu aici. 0a
întrebarea c/t de puternic este ordinul 5azar în structura masoneriei mondiale,
raspunsul este+ cov/rsitor.
- 1sadar, masoneria este implicata în toate procesele politice mondiale, inclusiv în
construirea comunismului, a epocii de aur. u le atribuim prea multe masonilor!
- )ste un lucru pe care l-am aflat destul de t/rziu. @loganul era ca tancurile rusesti 2
rareori spuneam "tancurile sovietice” 2 ne-au adus comunismul.
6aranul rom/n a venit în contact direct cu mu%icul rus, care avea mitraliera, prada, viola.
)l nu stia cum arata un 9=-ist. #n sc&imb, acelasi taran rom/n, contrar propagandei
comuniste, a ramas cu o imagine rezonabila, c&iar frumoasa, despre soldatul german,
care platea fiecare gaina, fiecare litru de vin.
@istemul nazist a fost un epifenomen, doar de c/tiva ani. 1ctele de cruzime au fost opera
unui numar redus de germani. Pe c/nd sistemul sovietic si doctrina bolsevica, cu ;lia
)renburg 2 un ucigas cu s/nge rece prin instigare la crima 2 au creat un soldat bolsevic
reeducat, cu o morala de lupta îngrozitoare. 1 ucide facea parte din doctrina de ocupant
a soldatului sovietic. Pe c/nd armata germana a venit ca partenera în Rom/nia. '/nd un
neamt aparea în tramvai, cei din %ur aveau senzatia de securitate. @i c/nd intra soldatul
sovietic, sareau pe geamuri, ascundeau femeile, tuica era rasturnata în sant. @e
confruntau doua civilizatii doua armate.
- 'artea 8olocaustul Rosu demonstreaza ca sistemul comunist este un e*periment de
distrugere sociala. e ce!
- ici un sistem politic nu se poate edifica fara o baza materiala. ;dei politice, de
transformare revolutionara, au avut si altii în istoria lumii. Pentru a trasnforma o
ideologie în dorinta de a acapara un teritoriu, de a lua puterea politica de la altcineva,
trebuie multi bani si forta materiala. '/nd am vazut ce se înt/mpla în lumea vestica, m-
am întrebat imediat+ 'ine a finantat comunismul! Pentru ca eu, organiz/nd
demonstratii anticomuniste cu doar c/teva zeci de oameni, initial, fac/nd un sediu al
'ongresului ondial Rom/nesc si al atiunilor 'aptive, platind c&iria pentru acea
camera, organiz/nd ziua natiunilor captive pe banii mei si o conferinta de presa la care
nu venea nimeni si vaz/nd c/t ma costa, normal ca mi-am pus întrebarea fireasca+ daca
noi, pentru o eficienta at/t de redusa, depunem eforturi financiare at/t de mari, oare ce-
a însemnat sa organizezi revolutia bolsevica! 6rot5i n-a venit cu o gentuta în )uropa, ci
a traversat 1tlanticul însotit de circa CDD de camarazi, care de fapt erau ostasi de elita,
instruiti pe un teren oferit de Roc5feller. 1stfel înc/t, dintr-un idealist cum parea 6rot5i
2 pentru ca idealistul poate avea toate culorile 2 am vazut dintr-odata o persoana
pragmatica, pregatita pentru a face revolutie, cu o mica armata l/nga el. @-au adaugat
ulterior finantarea americana pentru statul sovietic, fondurile alocate pentru partidele
comuniste. #n :ermania, la un moment dat, fonduri ale ?isericii )vang&elice erau
deturnate catre sandinistii din icaragua. intr-o discutie la televizor a rezultat ca
bietul contribuabil german îsi vedea donatiile facute pentru ?iserica merg/nd spre o
miscare de g&erila comunista. 1sa s-a înc&egat mecanismul e*plicarii punerii pe scena a
comunismului, mentinerea lui ca sistem si mai ales e*tensia lui, printr-o finantare care
tine de anumite cercuri financiare. #ncerc/nd sa esalonam cronologic e*pansiunea
acestui monstru, m-am lamurit ca revolutia bolsevica nu este o miscare spontana, într-o
situatie speciala 2 o armata tarista vlaguita de razboi, mu%icul rus satul de saracie si de
razboi 2 a e*istat un factor subiectiv, au fost agitatorii care au dat sc/nteia, au stiut unde
sa actioneze pentru a face revolutie.

5octrina si ingineria sociala

- in cartea dumneavoastra rezulta clar ca de e*perimentul comunist tot masonii se fac
vinovati si tot ei l-au distrus, pe principiul ")u te-am facut, eu te omor>”. )ste aici o
anume continuitate!
- <ara îndoiala> 1sta pentru ca a intervenit altceva. )ste continuitate, dar cu alte
mi%loace. ai înt/i afirmatia ca nu e*ista doctrina masonica de dreapta. '&iar lo%ile de
Rit @cotian din care fac parte familiile regale din )uropa sau Ritul @cotian din 1merica,
mult mai de dreapta dec/t arele $rient.
- u este tot o iluzie întretinuta! 1m înt/lnit masoni rom/ni care pretind ca fac parte
din lo%a de dreapta "?u%or @ion”(
- u, nu este o iluzie. )ste în parte si un act de manipulare. )u trebuie sa demonstrez
alegatorului ca am ceva cu dreapta sau ca sunt opus st/ngii macar. 1ltfel, cum s-ar
înt/mpla ca în lo%i masonice de dreapta au intrat o multime de ofiteri de securitate! Prin
urmare, este un %oc politic.
)*perimentul comunist are legatura cu ideologia masoneriei, care este atee si
internationalista. eci nu are cum sa fie de dreapta.
- aca parcurgem toate etapele, de la Revolutia <ranceza p/na la constructia europeana
actuala, care este scopul politic discret al masoneriei!
- ici nu mai este discret pentru cei care citesc. 1m facut comunismul fiindca este foarte
apropiat de ideologia masoneriei, care tinde spre un guvern mondial si un stat masonic
unic. ;ar pasii catre acest stat masonic unic sunt @tatele nite ale 1mericii si @tatele
nite ale )uropei. ;ar ce va urma este un guvern mondial cu dependinta politica
socialista sau comunista, conform ritualurilor masonice. Prin urmare ne îndreptam spre
un guvern mondial, care nu va avea alaturi ?iserica, în calitate de sfatuitor. e
îndreptam catre un stat care tinde catre distrugerea natiunilor, a familiei si a religiei. @e
doreste concentrarea puterii într-un singur centru sau în c/teva centre de putere. e
aceea, internationalistii, mondialistii, globalistii nu sunt în nici un caz de dreapta. )i
doar mimeaza un %oc al dreptei. Problema vizeaza doar concentrarea puterii.

Consumismul

- #n aceasta lupta teribila pentru putere, care mai este adversarul redutabil al
masoneriei!
- ationalismul.
ai înt/i trebuie însa precizat ca sucombarea imperiului comunist a fost un act deliberat
si calculat. @istemul nu mai functiona, îsi facuse de%a datoria. na din misiuni era sa
mentina o mare parte a :lobului într-o stare de subdezvoltare, de dictatura, provoc/nd
erodarea statului national. @a ne imaginam ca, daca tari mici, ca @ingapore sau 'oreea
de @ud, au devenit concurenti comerciali puternici pe piata mondiala, ce-ar fi fost tari cu
traditie ca Rom/nia, Polonia sau '&ina, ce concurenta uriasa ar fi creat aceste state
pentru cei vreo CDDD de indivizi care vor sa tina în m/ini puterea lumii! aca aceste
state ar fi beneficiat de un regim democratic! )*perimentul comunist de inginerie
sociala a tinut în mare parte din lume nu numai sub dictaturi odioase, care au distrus
destine individuale, dar care au ani&ilat economiile nationale. Prin tratate comerciale
subterane, bogatille acestor tari au fost spoliate. e aflam într-o tara de unde s-au
defrisat padurile, s-au furat resursele de uraniu si de alte rezerve strategice. @cenariul
este valabil pentru toate statele e*-comuniste. #n acest timp, lumea occidcentala a
progresat. ivelul de bunastare a crescut. 'oncomitent, statul masonic bine organizat
are gri%a sa satisfaca niste nevoi elementare ale omului obisnuit. 1sta este deosebirea
colosala între )uropa $ccidentala si tarile post-comuniste. 1sa s-a a%uns ca nivelul de
viata al omului mediu din vest sa fie cu mult superior fata de conditiile de viata ale
individului din spatiul comunist.
- @a întelegem ca se pregateste un imperiu mult mai subtil, mai pervers dec/t
comunismul, un imperiu al consumismului!
- n imperiu mondial, iar consumismul si datoria 2 traitul "înainte” pe carti de credit 2
a te face dator, a te împovara p/na la sf/rsitul vietii pentru casa, pentru masina, pentru
studiile copiilor 2 pe de o parte, este singura sansa a oamenilor tineri, pe de alta parte îi
împovareaza tot restul vietii cu rate lunare si vor avea foarte putin spatiu de respiratie.
;ar dob/nzile de la leasing, de la credite, care sunt uriase, în comparatie cu averile
acumulate, nu fac dec/t sa-i îndatoreze pe tineri. 1numite drepturi ale omului se reduc
si mai mult. #n comunism, îmi era frica sa vad daca nu s-a oprit masina neagra a
@ecuritatii în fata casei, ca sa-l aresteze pe tata, pe bunicul sau pe un vecin. asina
neagra dispare acum. 'ei care vorbesc limba%ul politic corect sau care se comporta
politic corect vor fi oamenii viitorului, pe care mondialistii se spri%ina. )ste o varianta a
lui &omo sovieticus.

+trategia

- e ce mondializarea este perceputa de unii observatori drept marea revansa, ultima,

fata de toate natiunile lumii!
- <ara îndoiala ca este o perceptie corecta. 1sa cum masoneria a contribuit si la faurirea
statului rom/n. ar atunci ne aflam în momentul în care se lucra la erodarea imperiilor,
a regatelor si trebuiau stimulate statele nationale. eci acceptarea statelor nationale era
un pas fiindca dusmanul numarul unu al masonilor atunci erau imperiile. #n acel
conte*t, Rom/nia si-a dob/ndit independenbta nationala. upa ce-am terminat
imperiile, am a%uns la faza în care avem în fata natiunile. #nt/i monar&iile, pe care, daca
nu le-am terminat, le distrugem din interior prin compromiterea familiilor regale.
Printesa iana a fost transformata, dintr-o posibila purtatoare a coroanei regale
britanice, într-o femeie de proasta calitate. #n familiile regale din @uedia, anemarca,
orvegia, au patruns prin casatorii 2 probabil diri%ate 2 componenti ce nu fac cinste
acestor familii. 'uv/ntul "regalitate” nu mai trezeste respect total si supunere ca oameni
dati de umnezeu pentru conducerea natiunii. onar&ia devine un dusman de baza,
dar din ea n-a ramas mare lucru. @a nu uitam ca seful de la 0ondon 'it7, care este mare
mason, merge înainte, iar regina )lisabeta a ;;-a vine dupa el. Prin urmare, regii ramasi
au putere consultativa, drepturile lor s-au redus foarte mult. Regele @paniei colaboreaza
mult cu prim-ministrul, are discutii private, dar &otar/rile guvernului socialist nu se
luau de acord cu regele. @ocialistii fac tot ce se spune de la lo%ile superioare. e aceea, si
regelui i&ai, care face si el parte din Ritul @cotian, nu i s-a dat dreptul sa ram/na în
Rom/nia. 1m convingerea ca asa a fost. '/nd s-au adunat un milion de oameni în fata
lui, putea sa ram/na în Rom/nia. ar se &otar/se sa nu mai fie regalitate. upa
distrugerea monar&iilor, se ani&ileaza natiunile. 1cesta este procesul la nivel
macroscopic. 0a scara microscopica, institutiile care ne sunt adversare si care trebuie sa
dispara sunt ?iserica, 1rmata si <amilia. 1ceasta erodare continua arata planul foarte
clar al unei institutii ce nu are a face cu morala noastra crestina.

Aurul lumii
- )*ista în =ec&iul 6estament un dicton straniu+ "=oi veti îng&iti aurul lumii>”. ici o
natiune nu are înscris ceva similar în cartea ei fundamentala. nde merge aurul lumii
moderne!
- 0a ora actuala, nu s e mai poate raspunde simplu, nici cunoscatorii nu pot spune unde
este trezorierul principal. 'a sa evaluam unde se concentreaza banii, va amintesc un
lucru. aca vrei sa faci o e*cursie în @tatele nite, am cerut bani de la banca în dolari.
e fiecare data, primeam bancnote noi. 6oti turistii germani, care pleaca peste 1tlantic,
primesc bani noi. olarul circula în întreaga lume. 'um sa tiparesti at/tia dolari noi!
6rebuie sa ai acoperire. ici o tara din lume nu are însa acoperire în aur, platina sau
actiuni bancare pentru emisiunea de dolari. Prin urmare, emisiunea de dolari costa doar
&/rtia, cerneala si manopera. u mai are nici o acoperire. @i atunci, cum raspundem la
întrebarea unde este depozitul bancar al lumii! #nainte se facea trimiterea la depozitul
de lingouri din aur al ?ancii ationale. 1stazi, vedem niste virgule care se muta în
computer. 1m trait în :ermania un episod interesant. <ara sa dau detalii, o anumita
firma avea o datorie foarte mare si era în pericol de faliment. Printr-un simplu %oc cu
mouse-ul, datoria s-a transformat dintr-o suma fabuloasa într-una ridicola, a unei
familii obisnuite. eci se %oaca cum vor ei cu bunastarea unei tari. 1m devenit tributari
cartilor de credit si manipularii financiare prin banca. ?anul ca atare îl folosim pentru
cumparaturi marunte. @e dau de%a pensii pe carduri si în Rom/nia.
- #nseamna ca nu trebuia sa aruncam cartile de mar*ism, în care se scria ca banii vor
disparea, natiunile vor disparea(
- @igur ca da, se lucreaza de%a. @e vor implanta cipuri sub piele si vom arata în fata
cititorului electronic si vom beneficia de cumparaturi în toate magazinele. <ara bani.
'artea de credit este o etapa intermediara. upa cum numerele recente de înmatriculare
ale masinilor sunt urmarite prin satelit. u sunt povesti.

:asoneria si democratia

- nde este salvarea, domnule doctor!

- 6rebuie o precizare. 'a sa a%ungi la etapa în care te dizolvi în creuzetul globalizarii,
trebuie sa fi trecut prin etapa democratiei. emocratia este asociata de rom/ni cu
notiunea de bunastare. )i nu vor doar sa-si e*puna liber opiniile, fara sa scoata cineva
pistolul pe masa. emocratia presupune, c&iar în regulile fi*ate de masonerie, o
realizare c/t de c/t a individului. e ce! n mason care conduce un trust international 2
si ei le conduc în totalitate 2 nu-si poate permite sa aiba salariati niste incapabili.
otiunea de concentrare a puterii si de acumulare a banilor se leaga de competenta
subordonatilor. n sef de firma este foarte important 2 cazul 9ruppului. ltimul
descendent al trustului era un &omose*ual si voia sa transforme ;nsula 'apri într-un
paradis al &omose*ualilor. u a trezit rezonante favorabile în familie. -a fost
dezmostenit, a primit o renta viagera, dar n-a ramas conducator. 9ruppul s-a desfiintat
si a devenit societate pe actiuni. Preluata de masoni, fara îndoiala. Prin urmare,
democratia în lumea vestica a însemnat competenta, eficienta. @ocietatea a produs bani
si a permis un nivel de viata. in considerente de calcul politic, nu din considerente
crestine, masonii vorbesc frecvent de liniste sociala. 'a sa le ti&neasca procesul lent de
cucerire a lumii, nu e nevoie de demonstratii în strada.
- u au învatat asta de la mar*isti!
- Posibil. Rezultanta a fost însa un nivel de trai ridicat.
- 'eausescu a fost mason!
- 1sa zic unii. )u nu stiu nimic concret. @e zice ca era în masoneria albastra, care nici
macar nu este structura masonica. )ste o organizatie pentru prostirea prostilor, care si
asa sunt prosti. asoneria albastra acorda trei grade+ este vorba de oameni care platesc
cotizatie la masonerie, le satisfac vanitatile ca au intrat si ei într-o organizatie secreta,
care conduce lumea, de care au auzit si ei de la a saptea m/na. #n realitate, nu au nici un
fel de acces la operatiunile de împartire a profitului.

+ecreta, nu 0discreta2

- @e alimenteaza de%a discret iluzia ca numai intr/nd în masonerie poti sa ai parte de

afaceri manoase, de cariera stralucita, numai asa poti sa ai acces la functii în stat, c&iar
la recunoasterea valorii artistice a operei(
- #n parte, este valabil. Pare de necrezut, dar eu, care sunt un om foarte obisnuit, am
primit invitatia sa fac parte din lo%a Paneuropa, în care se afla $tto de 8absburg, ultimul
urmas al dinastiei. 1m refuzat si am fost admonestat într-o situatie îngrozitoare de un
mason din e3 4or5. 'um de mi-am permis sa refuz!> i-a cerut c&iar si scrisoarea
înapoi. ;-am restituit-o. 1m refuzat de patru ori sa fac informari pentru @ecuritate
pentru a putea pleca în strainatate, tot asa am refuzat si intrarea în masonerie. <iindca o
consider la fel de pernicioasa. aca noi, rom/nii, dorim sa ne însusim democratia, sa
construim un stat democratic, o facem în speranta sa ne putem e*prima opiniile, sa nu
mai vedem monstruozitatile de nedreptate sociala de astazi, sa avem un nivel de trai
comparabil cu al statelor occidentale. ar pentru asta nu trebuie platit tributul de a
trece de la calitatea de membru de partid comunist la membru de lo%a. <iindca asta
ec&ivaleaza cu tradarea sistemului nostru de educatie, a credintei noastre în umnezeu.
1r însemna sa subordonam interesele prin lo%a care îsi zice nationala unor lo%i
internationale. u pot ca intelectual sa accept formularea masonica a laboratoarelor de
idei. #ntrunirile din lo%i se numesc "laboratoare de idei”. @orin Rosca @tanescu îsi pune
ca motto la editorial "nele idei, înainte de a deveni evenimente, sunt pregatite în
laboratoare”. n cuv/nt care nu e ales înt/mplator. @i-atunci te-ntrebi ce rost mai au
partidele! in moment ce, parasind Parlamentul, :uvernul, ?iserica, 6ribunalul, ?anca
ationala, ne înt/lnim în lo%a, unde se iau realele &otar/ri! aca optam pentru o
societate democratica desc&isa, cu egalitate, fraternitate, cu libertate, atunci de ce va
ascundeti, domnule! e ce va faceti adunarile în locuri inaccesibile publicului! e ce nu
se iau notite, în afara de protocoalele înc&eieate, pe care nu le vede nimeni! #n e3
e*ic, la @anta <e, am vazut un centru masonic, unde scria mare "1ccesibil publicului
între orele cutare si cutare”. e trei ori, am fost acolo în intervalul orar indicat+ tot
timpul era înc&is. $mul obisnuit, c/nd vede afisul, c&iar crede ca se poate intra acolo,
dar nu-l intereseaza problema pentru ca are alte gri%i. ;ar arele $rient din <ranta face
 si spectacole de vizionare. #si permite uneori sa arate ca ar fi desc&isi publicului si se
considera societate discreta, iar nu secreta. )ste o cacealma. #n concluzie, eu zic sa nu
mai vorbim despre democratie, îi lasam în plata omnului, desfiintam partidele politice,
îi lasam sa tipareasca dolari cu ce vor, &otar/ti împartirea tarilor, demolati biserici,
faceti ce vreti>

Pionul

- in cartea dumneavoastra rezulta ca :eorge @oros are un rol deosebit în construirea
societatilor dcesc&ise. e ce-l preocupa un asemenea obietiv!
- #n momentul de fata, îl consider pe @oros principalul pion al %ocurilor financiare
mondiale. )ste un om care aduce un folos urias pentru masonerie.
- )ste un altruist!
- 1sa zice el. )u nu cred. )l ofera o capcana foarte atractiva+ bursele @oros. <oarte multi
tineri straluciti din tarile e*-comuniste, încatusati de neociocoimea rosie, nu au nici o
sansa de promovare. 6rebuie sa plece. Putine firme îi cauta. @i atunci agentii lui @oros le
fac aceasta oferta, care presupune completarea unui formular. 6rebuie sa raspunda la
întrebari privind atitudinea fata de ?iserica, de familie, monar&ie, fata de principiile
morale. umai o parte sunt apoi racolati ca bursieri si dintre acestia aproape toti intra
în mecanismul masoneriei mondiale. ;nitial, în lo%ile de tineret, apoi li se dau functii tot
mai mari. 'azul lui i&ai Razvan ngureanu, ministrul de )*terne, este cunoscut. 6ot
;asiul stie ca este mason, ca a beneficiat de numeroase burse de care nu au beneficiat alti
tineri. )i trec din burse-n burse, iar copiii nostri sunt prosti>
- u ati primit nici un avertisment elegant din partea discretilor lumii!
- -am primit, probabil pentru ca nu ma considera o persoana at/t de importanta, înc/t
sa strice glontul pe mine. ;ar eu nu sunt un veleitar. Pot cugeta si asta am facut toata
viata si am avut cura%ul s-o fac în scris. imeni nu-mi poate lua dreptul de a spune
adevarul si de a ma oferi tarii mele pentru un guvern care ar avea realmente nevoie de
sfaturile mele. ai ales în domeniul sanitar, pentru învatam/ntul medical superior, dar
niciodata încolonat în organizatiile lor.

A consemnat 1iorel Patrichi

@ne Res$onse To >8es$re Nazism0 Comunism i Masonerie5

&* a8ian (aLs+

Novem8er &&, /GG' at 9+FG pm

"care mai este adversarul redutabil al masoneriei!
- ationalismul.”
'um arata dl atrescu, nationalismul este temutul adversar al maoneriei,al
comunismului, al neocomunismului de azi. u vedeti ca daca azi faci un parastas pt cei
morti in comunism, esti numit "e*tremist,fascist”! iar nationalismul este si azi groapa
de gunoi a societatii asa zis "democratice”.
aca arunci cu gunoaie in poporului roman sau in creedinta crestina, n-ai nimic 2 cum
fac domnii Patapievici, ?adilita, :abriel 1ndreescu, ?acons5i, 1ndrei ?adin etc. ar
daca iti aperi neamul si credinta de atacurile lor, esti "antisemit”, ii arzi ca pe draci( de
fapt c&iar îi ardem pe dracii din ei cand vorbim de nationalism si $rtodo*ie. <elicitari pt
cura%, dle atrescu> felicitari pt cura%, celor din acest blog>

uvernele masonice ale României

+ursa http--proortodoIia./ordpress.com

Motto+ Tendin%a din ce (n ce mai vizibilă a masoneriei de a aca$ara toate

func%iile im$ortante (n stat re$rezintă un $ericol $entru
Rom1nia&5 B Radu 7imofte, fost director (R!, senator %(D #n (enatul
României

'ărţile de propagandă masonică sunt ticsite cu e*emple de oameni politici care în

ultimii IDD de ani au făcut parte din această sectă satanică, <rancmasoneria. '/nd este
vorba despre trecut, masonii nu se sfiesc să se laude c/t de mult au influenţat ei
principalele evenimente din istoria modernă. '/nd vine însă vorba despre prezent, ei
adoptă e*act poziţia contrarie. @pre e*emplu, oria Nestorescu-Bălceti, mason
de grad #nalt i director al $entrului Naţional de (tudii rancmasonice,
afirma iritat #ntr-un interviu #n septem8rie /GGK+ Re$et $entru a mia
oară -rancmasoneria nu $une guverne )i nu dă jos mini)tri&5 asoneria,
susţin ei cu neruşinare, este o organizaţie de caritate, total inofensivă, care nu face
politică. #ntr-adevăr, în faţa publicului, ea se fereşte să ia apărarea unui partid sau a
altuia. #n culise însă trage sforile tuturor %ocurilor politice. $amenii care alcătuiesc
această sectă satanică fac tot timpul politică. i încă la nivel înalt, fiind plasaţi în poziţii
c&eie în mai toate ţările lumii. Rom/nia nu face e*cepţie.

Nuvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim9mini%tri masoni

Din cele opt guverne care s-au succedat #n România după evenimentele din
decem8rie &'?' 2fără a le lua #n calcul interimatele5, cel puţin cinci au fost
conduse #n mod cert de prim-minitri a căror apartenenţă la
francmasonerie este confirmată*

%etre Roman a condus primele două guverne postdecem8riste* Mason de

nivel #nalt, intens susţinut de Marele Orient al ranţei i de lo;ile italiene,
%etre Roman participă activ #n septem8rie &''G la #ntâlnirile cu Marele
(uveran al masoneriei italiene, )lvio (c"u88a* n document inedit, publicat în
FJJD, demonstrează apartenenţa sa la masonerie. )ste vorba despre o scrisoare care îi
poartă semnătura, alături de menţiunea strict secret, adresată ca de la frate la frate,
ambasadorului Rom/niei la 'airo, ;on 1ngelescu. 2unte%i autorizat5, scrie Petre
Roman, ca imediat du$ă $rimirea la $re)edintele MubaraD0 să (l asista%i la
ceremonia afilierii (n loja Mem$3is"Misraim din Cairo $e trimisul nostru0
fratele ?elu oican0 ade$t al @rdinului nostru cu gradul de Cavaler
Fados30 (n Loja de Rit sco%ian0 rectificat )i acce$tat (n care a%i $rimit
Lumina5& <ratele :elu =oican la care face referire ordinul lui Roman este nimeni altul
dec/t :elu =oican =oiculescu. 1cesta ocupa pe atunci funcţia de viceprim-ministru,
adică era ad%unctul lui Roman. Deputatul 6asile Matei a de0văluit ulterior, #n
fe8ruarie &''?, că %etre Roman i =drian Năstase 2ministru de eCterne #n al
doilea guvern Roman5 nu fac parte din aceeai lo;ă masonică, dar sunt
amândoi francmasoni*

Din &''? până #n &''', România are un alt prim-ministru mason, dar
provenit de pe o altă filieră+ Radu 6asile* upă ce se converteşte peste noapte la
catolicism şi intră în masoneria italiană, Radu =asile are o ascensiune subită. @e
remarcă prin mai multe „performanţe” în premieră în Rom/nia. @pre e*emplu, este
primul rom/n care ocupă o poziţie de conducere în organismele europene, devenind
vicepreşedinte al 1dunării Parlamentare a 'onsiliului )uropei. O altă premieră a
premierului Radu 6asile este vi0ita %apei #n România* Relaţiile sale cu lo;ile
italiene i cu Opus Dei 2sectă teroristă din interiorul Bisericii $atolice5 #l fac
să susţină curentul masonic ecumenist din cadrul Bisericii i să
intermedie0e, #n mai &''', prima vi0ită reali0ată de un (uveran pontif #ntr-
o ţară ortodoCă, după sc"isma religioasă din anul &GF9* 'u această
ocazie, %atriar"ia Română primete de la Opus Dei o donaţie #n valoare de
/GG*GGG de dolari pentru construirea $atedralei Mântuirii
Neamului* Relaţiile sale de înalt nivel cu masoneria italiană fac să fie şi primul rom/n
primit în audienţă privată de Papa ;oan Paul al ;;-lea Acare şi el a fost masonB, nu o dată,
ci c&iar de patru ori. e altfel, Radu =asile este cel care a tradus în limba rom/nă
?iografia Papei ;oan Paul al ;;-lea.

.ntre &''' i /GGG uvernul României este condus de un alt mason

recunoscut, Mugur !sărescu* #ntr-un mod ine*plicabil pentru cei care nu cunosc
apartenenţa sa la masonerie, ugur ;sărescu este de FK lungi ani guvernator al ?ăncii
aţionale a Rom/niei, poziţie pe care a rămas în ciuda sc&imbărilor de pe scena politică
rom/nească. Puţini ştiu faptul că ugur ;sărescu a fost menţinut pe această poziţie la
presiunile unor organisme financiare mondiale, care au ameninţat că îşi retrag
împrumuturile acordate Rom/niei, de fiecare dată c/nd s-a pus problema sc&imbării din
funcţie a lui ;sărescu. )*plicaţia acestei susţineri trebuie căutată în perioada c/t acesta a
lucrat la ;nstitutul de )conomie ondială din ?ucureşti. atorită acestei poziţii,
;sărescu mergea deseori în @1 încă dinainte de FJGJ. 1colo a fost racolat de 'onsiliul
pentru Relaţii )*terne A'ouncil of <oreign RelationsB care avea nevoie să-şi implanteze
în Rom/nia un om pe care să se poată baza. upă evenimentele din decembrie FJGJ
;sărescu a fost imediat activat. 1 petrecut o scurtă perioadă ca reprezentant comercial al
Rom/niei la 1mbasada din Oas&ington, apoi a devenit guvernator pe viaţă al ?ăncii
aţionale. isiunea sa era să se asigure că Rom/nia va face împrumuturi înrobitoare,
care să o facă dependentă de organismele financiare internaţionale+Banca Mondială,
Banca )uropeană de !nvestiţii, Banca )uropeană pentru Reconstrucţie i
De0voltare i ondul Monetar !nternaţional. i-o îndeplineşte peste aşteptările
stăp/nilor săi. Dintr-o ţară care #n decem8rie &'?' nu avea deloc datorii,
România are #n iulie /GG? datorii eCterne declarate de 9F,J9 miliarde de
euro* Puţini ştiu şi că ugur ;sărescu este membru al grupării masonice care face
%ocurile în economia mondială 2 'omisia 6rilaterală. e altfel, ;sărescu a avut gri%ă să se
încon%oare la ?R de mulţi masoni. 'el mai evident e*emplu este cel al lui eorge
6irgil (toenescu, mem8ru #n $onsiliul de administraţie al Băncii Naţionale,
dar i Mare (ecretar eneral al $onsiliului de grad  al Ritului (coţian din
România*

)ste de%a de notorietate faptul că =drian Năstase, prim-ministru al României

#ntre /GGG i /GG9 este mason de grad , cavaler de Malta i face parte din
$lu8ul RotarL* #ntr-un interviu din anii UJD, 1drian ăstase vorbeşte despre faptul că
este cavaler de alta, lucru pe care îl menţionează şi în '=-ul postat pe site-ul
Parlamentului. )ugen Ovidiu $"irovici, actualul Mare Maestru al Marii @o;i
Naţionale, a fost consilier pe pro8leme economice #n ca8inetul lui =drian
Năstase*

@a fel stau lucrurile i cu actualul prim-ministru, $ălin %opescu 7ăriceanu*

(e tie că acesta este fiul adoptiv al masonului Dan =medeo @ă0ărescu,
desemnat #n &''G (uveran Mare $omandor al (upremului $onsiliu de Rit
(coţian =ntic i =cceptat al României* 6eoria neimplicării masoneriei în politică
este un basm de adormit copiii, dacă ţinem cont doar de faptul că Dan =medeo
@ă0ărescu este unul dintre cei care au reînfiinţat Partidului aţional 0iberal după
FJGJ şi a deţinut funcţia de vicepreşedinte al P0 timp de şapte ani. Pe vremea c/nd
6ăriceanu era ministru al industriei şi comerţului în guvernul 'iorbea, l-a ales ca PR pe
un coleg de masonerie, $orneliu 6ioianu, conducătorul Marii @o;i a României.
0a r/ndul lui, 'orneliu =işoianu este foarte bun prieten şi partener de afaceri
cu Bogdan Bu0oianu, mason #n @o;a =lpina din )lveţia i %ro Mare Maestru
#n Marea @o;ă a României, unul dintre „8ăieţii detepţi” din afacerile cu
energie electrică, patron la )nergL olding i prote;at al premierului
7ăriceanu. 6aleriu (toica, vicepreedinte al %N@ până #n /GG& i preedinte
%N@ #n perioada /GG&-/GG/, a declarat, de altfel, că 7ăriceanu este mem8ru
al Marii @o;i a României i că a #ncercat să #i racole0e pe toţi liderii %N@ #n
această grupare*

;ată deci că cinci din cei opt prim-minitri ai României fac #n mod cert parte
din francmasonerie* '/t despre ceilalţi trei, nu s-a afirmat p/nă acum e*plicit că
sunt masoni. <otografiile-semnal îl dau însă de gol pe icolae =ăcăroiu, prim-ministru
între FJJI şi FJJE. #n IDDK, el va fi utilizat de fraţii de lo%ă pentru a-l înlocui pe 6raian
?ăsescu, suspendat temporar din funcţia de preşedinte al ţării de // 2numărul lo;ei
(ullPBones5 de parlamentari. #nainte de numirea sa ca preşedinte interimar, 0iarul
masonic Qiua publica o poză-semnal. ;maginea înfăţişa un =ăcăroiu diabolic, în ai
cărui oc&elari se reflecta un cerc alcătuit din m/ini reunite 2 simbol al frăţiei malefice
masonice.

7"eodor (tolo;an, premier al României #n perioada &''&-&''/, povestete

că a fost curtat de Marea @o;ă a României, din care face parte
7ăriceanu+ Gmi amintesc că acest domn i)oianu a venit la mine )i mi"a
$ro$us să intru (ntr"o lojă masonică& I"am zis să mă lase (n $ace cu
$rostiile5. Puţin probabil ca @tolo%an să fi refuzat totuşi pactul cu masoneria, fie ea a
lui '&irovici, fie a lui =işoianu. 'ert este că în perioada c/t a fost prim-ministru s-a
remarcat prin eforturile de a distruge economia rom/nească alături de guvernatorul
?ăncii aţionale, masonul ugur ;sărescu. e altfel, (tolo;an a fost ulterior
anga;at la Banca Mondială*

En mason, doi masoni, trei masoni4 un guvern

<rancmasoneria nu şi-a plasat degeaba oamenii în această poziţie c&eie. Primul-

ministru are privilegiul de a alege membrii guvernului. 'onsecinţa imediată a acestei
manevre a fost că prim-miniştrii masoni şi-au ales ec&ipa din r/ndul propriilor colegi de
lo%ă. 1ceasta a făcut ca în toate guvernele să e*iste cel puţin doi, trei sau c&iar mai mulţi
miniştri, despre care se ştie cu certitudine că sunt masoni.
0a o privire de ansamblu asupra guvernelor rom/neşti de după UGJ se observă c&iar că
anumite nume se repetă. 0ipsă de persoane pregătite şi dispuse să conducă un minister!
icidecum. eloc înt/mplător, cei care apar în mod repetat pe posturile de miniştri sunt
e*act cei care fac parte din francmasonerie.

nul dintre „veterani” este (orin run0ăverde. #ntr-o emisiune difuzată de Realitatea
6=, el a recunoscut că este mason. 1ceasta l-a făcut de nelipsit în ma%oritatea guvernelor
masonice de după UGJ+ ministru al ediului în :uvernul 'iorbea, ministru al 6urismului
în :uvernul Radu =asile şi de două ori ministru al 1părării în :uvernele ;sărescu şi
6ăriceanu. 1poi, c/nd nu a mai fost ministru, @orin <runzăverde a primit o călduţă
poziţie de deputat în Parlamentul Rom/niei şi mai nou este europarlamentar.

Masonul 6ictor Ba8iuc apare şi el constant în guvernele postdecembriste, c/nd la

un minister, c/nd la altul. inistru de Mustiţie în al doilea guvern Roman, ministru de
;nterne în :uvernul @tolo%an, ministru al Reformei în FJJG, de trei ori ministru al
1părării în :uvernele 'iorbea, ;sărescu şi Radu =asile. 'a şi <runzăverde, c/t nu a fost
ministru a fost deputat, iar din IDDC a fost numit preşedinte al 'amerei de 'omerţ şi
;ndustrie a Rom/niei, poziţie pe care a ocupat-o p/nă în IDDK. espre apartenenţa lui la
masonerie s-a discutat şi în 'amera eputaţilor în FJJG. Deputatul %etre urlea
afirma atunci, contestând ridicarea colonelului Nicolae =leCandru, senator
de %ra"ova, la rangul de general de 8rigadăH 8omnul Nicolae Ale9andru
intră (n '8 (n :<& Gn $erioada :<":J0 este de$utat din $artea '8+ din
:J0 senator din $artea '8& 8omnul Nicolae Ale9andru intră (n
masonerie (n :!& Tot domnul Nicolae Ale9andru este ridicat la gradul de
general0 (n :#0 (n tim$ ce ministru al a$ărării na%ionale este domnul
ictor .abiuc0 )i el membru al '80 )i el membru al masoneriei&5

.n unele ministere apartenenţa la masonerie a devenit o tradiţie*

Din cei nouă minitrii de eCterne care au activat până #n pre0ent se tie cu
certitudine că apte sunt masoni* =drian Năstase a fost ministru de eCterne
atât #n guvernul Roman, cât i #n guvernul (tolo;an* !-a urmat, #n guvernul
6ăcăroiu 2&''/-&''J5, 7eodor Melecanu, coleg de lo;ă cu Dinu %atriciu i
$ălin %opescu 7ăriceanu* !-a urmat =ndrei %leu, care a rămas #n această
funcţie preţ de două guvernări* uvernul $ior8ea 2&''J-&''K5 l-a avut ca
ministru de eCterne pe =drian (everin i el mem8ru al francmasoneriei* .n
guvernul lui !sărescu, i-a urmat masonul %etre Roman* En alt mason,
Mircea eoană a devenit apoi ministru de eCterne #n guvernul Năstase*
Mi"ai Ră0van Engureanu, ministru de eCterne #ntre /GG9 i /GGK aparţine
tinerei generaţii i a fost format din familie #n spiritul masonic* 7atăl său,
prof* dr* Stefan Engureanu este i el mason i a ocupat po0iţia de
viceprimar al municipiului !ai* Si cum masoneria nu #i uită oamenii #n
care investete, #n noiem8rie /GGK, când nu a mai fost ministru, Mi"ai
Ră0van Engureanu a fost propus ca director al (erviciului de !nformaţii
)Cterne, funcţie pe care o ocupă i #n pre0ent*

@a fel stau lucrurile la Ministerul de interne+ 6ictor Ba8iuc 2uvernul

(tolo;an5, Doru !oan 7ărăcilă 2uvernul 6ăcăroiu5, !oan Rus 2uvernul
Năstase5 apar toţi trei pe listele de mem8ri ai Marii @o;i Naţionale*

En alt mason declarat, !on $aramitru a fost Ministru al $ulturii timp de trei
guverne+ $ior8ea , Radu 6asile i Mugur !sărescu*

Ministrul ;ustiţiei din guvernul 6ăcăroiu, avril !osif $"iu08aian este i el

mason* 1 fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a @upremului 'onsiliu al $rdinului
asonic Rom/n, „1l.;. 'uza Princeps”. !oan 7alpe, fost ministru de stat pentru
coordonarea activităţilor din domeniile apărării naţionale, integrării
europene i ;ustiţiei este i el mason* @a fel Dan !oan %opescu, ministrul
industriei, economiei i comerţului din guvernul Năstase*

0ista poate continua, întruc/t subiectul nu a fost epuizat. 1ceste c/teva e*emple sunt
însă suficiente pentru a demonstra că masoneria minte cu neruşinare c/nd susţine că nu
se implică în politică.

de :ihaela Nheorghiu

=*$* $u0a-(tiinta antisemitismului

#nc_ o împerec&ere de vorbe, oribil_+ stiinta antisemitismului. 'um poate fi
antisemitismul, stiint_! @e vor întreba indignati savantii cu „rocele”, savantii cu „focele”,
savantii cu „i*ele”, savantii cu „sufi*ele”, savantii cu fi*ele lor pretinse „idei” de cultur_!
1ntisemitismul! Pentru savantii acestia e doar numai o s_lb_ticie+ manifestatie oarb_ de
instincte brutale, r_m_site ale unor timpuri preistorice. $ rusine în mi%locul civilizatiei
noastre, pe care o condamn_ deopotriv_ stiinta si constiinta luminat_ a omului liber de
pre%udec_ti si patimi.
1ceasta este „atmosfera” pe care au creat-o, mai cu deosebire %idanii 2 si pe care o
întretin %id_nitii 2 în %urul antisemitismului, prostind pe naivi sau e*ploat/nd naivitatea
celor prosti, cu pretentii+ de a fi si ei „la în_ltimea civilizatiei moderne”. @i cine nu
voieste s_ fie!
e pild_, e un caz interesant al unui %id_nit, de origine el însusi %um_tate %idan, vorbind
cu c/tiva ani mai înainte, cu aere de strasnic savant despre antisemitismul nostru, care
era si pe vremea aceea ceea ce este acum, nesc&imbat.
@i iat_ ce ne spune acest autor, nomen-odiosum 2 tr_d_tor atunci al g/ndirii nationale,
precum a fost mai pe urm_, tr_d_tor al actiunii nationale, în timpul r_zboiului 2 în
revista „=iata Rom/neasc_”, anul ;;, nr.FF, din oiembrie FJDK Apag. FGE, IDL-IDKB.
=reau s_ vorbesc despre c&estiunea evreiasc_( cu des_v/rsire denaturat_ de iudofagia
vulgar_ si feroce a antisemitilor nostri, care astfel( ne compromit în fata lumii
civilizate(
'u armele ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale cu propaganda de ur_,
cu p_timasa at/tare la e*cese, cu r_scolirea în masele populare a instinctelor bestiale(
se poate numai compromite o cauz_ dreapt_, 2 care nu este numai cauza
antisemitismului(

1 da, îns_ acestui conflict( un aer fals de prigonire a unei rase, de prigonire religioas_,
de antisemitism într-un cuv/nt, poate servi numai cauza adversarilor, bucurosi s_
e*ploateze divag_rile c/torva maniaci( scandalagii antisemiti, provoac_ punerea la
ordinea zilei a întregii c&estiuni prematur(
ici un popor, cu at/t mai putin al nostru, nu se poate îngr_di p/n_ la infinit, f_r_
pedeaps_, împotriva ideilor moderne si nici împotriva actiunii politice din afar_(
APuncte. Punctele de la urm_ sunt ale autoruluiB. 1sadar nu suspensive, ci
amenint_toare, p_r/nd a cuprinde o strasnic_ prevedere politic_, n.r.B
1 pune, deci, c&estiunea noastr_ pe terenul antisemitismului, pe al urii de ras_,
înseamn_ a ne duc e la o înfr/ngere rusinoas_ si fatal_ pentru noi( Porniri asiatice(
demagogie violent_, agitatiune nes_n_toas_( încercare de a specula asupra patimilor
întunecate( APuncte. Punctele de la urm_ sunt iar ale autorului, cuprinz/nd aceeasi
amenintare+ pentru asemenea oribile crime, ale antisemitismului nostru, n.r.B
1m reprodus aceast_ conceptie tipic_ a tuturor %id_nitilor. i se vede la ce se reduce+
clisee Alumea civilizat_, ideile moderneB, dar mai cu deosebire in%urii Aiudofagia vulgar_
si feroce, arme ruginite, instincte bestiale, divag_rile c/torva maniaci, scandalagii
antisemiti, porniri asiatice, patimi întunecateB.
1semenea „aprecieri”, le g_sim nu numai la %id_nitii vulgari, ci uneori c&iar la unii
reprezentanti de altfel distinsi ai culturii, în alte domenii. 1stfel, de pild_, eminentul
%urisconsult, profesor universitar, orator, om politic, fost ministrual instructiei publice,
d. '. 1rion, mi-a servit din cauza antisemitismului meu, în plin_ adunare a deputatilor,
apostrofa 2 putem zice celebr_, venind de la un b_rbat ca acesta 2 numindu-m_+ omul
cavernelor.
'/t pentru %idani 2 e*plicatia pe care o dau ei antisemitismului este înc_ si mai
caracteristic_. Pe l/ng_ obisnuitul cliseu, cu s_lb_ticie si ur_ 2 fireste, f_r_ motiv, c_ci nu
le convine s_ discute motivele 2 antisemitismul este dup_ d/nsii+ o nebunie, o
degenerare intelectual_, o boal_ a spiritului. #n modul acesta consider_ unul dintre
„intelectualii” moderni cei mai distinsi ai %idanilor, r. 9. 0ippe, de ilustr_origine, ca
str_nepot al vestitului comentator al 6almudului, Rasi, din veacul de mi%loc 2 cel cu „tob
sebegoim &arog”, pe cel mai bun dintre goimi, omoar_-l.
ed. r. 9. 0ippe, prip_sit la noi din :alitia si stabilit la ;asi 2 unde a fost înc&is,
omor/nd prin avort o crestin_ 2 a publicat c&iar o scriere special_ cu titlul+ „@imptome
ale boalei mintale antisemite” A„@imptome der 1ntisemitisc&en :eistes 9ran5&eit”,
;ass7 FGGKB.
@i ca o dovad_ c_ argumentele de care se servesc %idanii paraziti, împotriva
antisemitismului, sunt de o e*trem_ s_r_cie 2 ca si ale %id_nitilor si pururea aceleasi 2
iat_ ce spune, c&iar acum în urm_, 'urierul ;sraelit, oficialul organ el niunii )vreilor
p_m/nteni, în articolul de fond al num_rului s_u de =ineri, FC @eptembrie FJII,sub titlul
in%urios pentru noi, care scriem la 1PR1R)1 1t;$10, numindu-ne o band_ de
misei+
„)ste la antisemiti o stare de degenerare intelectual_ a%uns_ la perversitatea simturilor,
un fel de sadism mental, de care cei loviti sunt împinsi la minciun_ si calomnie”.
'um vedeti, este o e*plicatie foarte simpl_ dar si e*trem de naiv_+ tot ce se spune contra
%idanilor este minciun_ si calomnie, datorit_ unor degener_ri intelectuale specifice.
efinitia antisemitismului 2 de c_tre %id_niti si %idani 2 se rezum_, dar, în aceste dou_
cuvinte+ s_lb_ticie si nebunie+ se întelege+ ale antisemitilor. '/t pentru %idani 2 ca
fenomen social 2 ei nici nu intr_ în e*plicatia aceasta. 'a si cum nu ar fi.
„@_lb_ticia” si „nebunia” au f_cut ca toate popoarele, în toate timpurile, egiptenii, persii,
grecii, romanii, arabii precum si natiile moderne p/n_ în ultimul timp, s_ considere pe
%idani ca un pericol national si s_ ia m_suri împotriva lor.
„@_lb_ticia” si „nebunia” au întunecat întelegerea celor mai str_luciti reprezentanti ai
culturii tuturor natiilor, ca 'icero, @eneca, 6acit, o&amed, artin 0ut&er, :iordano
?runo, <riederic& cel are, =oltaire, apoleon ;, :oet&e, 8erder, ;mmanuel 9ant,
<ic&te, @c&open&auer, '&erles <ournier, 0ud3ig <euerbac&, Ric&ard Oagner, ?isma
rc5, Rudolf =irc&o3, 6&eodor ?illrot&, )ugen u&ring, si altii nenum_rati, în toate
domeniile, ca s_ se pronunte contra %idanilor.
„@_lb_ticia” si „nebunia”, în sf/rsit, e*plic_ antisemitismul celor mai alesi reprezentanti
ai culturii noastre, ca @imeon ?_rnut, ?. P. 8asdeu, =asile 1lecsandri, =asile 'onta,
i&ail )minescu.
@_lbatici si nebuni+ toti acestia. 'ivilizati si cuminti+ %id_nitii. ;ar %idanii+ ine*istenti.
1semenea aberatii se sfarm_ de la sine. 'u toate acestea, pentru a confuziona spiritul
maselor, ele se produc necontenit. e aceea tocmai si pentru c_ asemenea „teorie” 2
vrednic_ de capul %idanilor si de imbecilitatea si venalitatea %id_nitilor 2 nu este capabil_
s_ înteleag_ antisemitismul, ca fenomen social, noi îi vom spune „teoria
antisemit_”.
up_ aceast_ teorie, a noastr_, în alc_tuirea antisemitismului trebuie s_ deosebim trei
momente+ instinctul, constiinta, stiinta.
;nstinctul a f_cut ca întotdeauna multimea, care se preocup_ în primul r/nd de
interesele sale materiale imediate, s_ se împotriveasc_ parazitismului %idanilor, prin
misc_ri populare, adeseori s/ngeroase, si generale, precum a fost între altele multe,
pretutindeni, teribila miscare a cazacilor, din craina, condus_ de ?ogdan 8melnisc&7
si în care au pierit peste ICD.DDD de %idani în FELJ.
'onstiinta pericolului %idovesc se trezeste treptat, mai înt/i în clasele culte, si apoi se
întinde la tot mai multi, care se unesc cu multimea, spri%inind revendic_rile ei, ele însele
devenind constiente.
@tiinta începe cu cercet_ri partiale, p/n_ c/nd a%unge 2 abia în zilele noastre 2 la
determinarea obiectului ei, cercet/nd iudaismul ca fenomen social, desp_rtit de mediul
în care caut_ s_ se confunde si constat/nd c_ el este o problem_ uman_, si cea mai mare,
a c_rei solutie trebuie g_sit_.
'ercet_rile partiale, prin rezultatele la care a%ung, am putut zice c_ formeaz_
antisemitismul stiintei. 1ceasta este baza, care nu se confund_ îns_, cu stiinta
antisemitismului. 'eea ce le deosebeste este obiectul lor diferit. @i iat_ definitia 2 prin
determinarea obiectului 2 a acestei stiinte, care se vede c_ este o adev_rat_ stiint_ cu
domeniul ei propriu+ „@tiinta antisemitismului are ca obiect iudaismul ca problem_
social_, fiind astfel, în mod necesar, sinteza tuturor stiintelor care pot contribui l a
solutia ei”.
'are sunt aceste stiinte, care prin cercet_rile lor partiale contribuie la cunoasterea
iudaismului, am v_zut. @i iat_ în ce fel stiinta antisemitismului se foloseste de rezultatele
lor, pentru a îndruma solutia ei.
;storia+ constat_ c_ de la început %idanii sunt un popor r_t_citor printre celelalte
popoare, nomad, f_r_ patrie. @tiinta antisemitismului stabileste c_ acest nomadism este
contrar e*istentei popoarelor sedentare agricole si nu poate fi tolerat.
1ntropologia+ constat_ c_ %idanii sunt un amestec de rase diferite între d/nsele,
neînrudite, ca semitii, arianii. negrii, mongolii. tiinta antisemitismului e*plic_
sterilitatea natiei %id_nesti în domeniul culturii, ca un efect al acestei corciri si arat_ c_
aceast_ corcitur_ nu poate ser vi cu nimic cultura celorlalte natii, pe care numai o
falsific_, denatur/nd caracterele ei.
6eologia+ constat_ c_ religia %id_neasc_ este o religie particularist_, bazat_ pe leg_m/ntul
special înc&eiat de umnezeul lor, ;a&ve, cu %idanii, considerati ca popor ales, ca popor
sf/nt Aam codesB, desp_rtit de celelalte popoare.
@tiinta antisemitismului deduce cu rigurozitate c_ o asemenea conceptie e*clude
posibilitatea oric_rei conlucr_ri pasnice si a oric_rei asimil_ri cu %idanii.
Politica+ constat_ c_ pretutindeni, în mi%locul celorlalte natii, %idanii au organizatia lor
social_ deosebit_, constituind stat în stat. @tiinta antisemitismului conc&ide c_ %idanii
sunt un element anar&ic, periculos e*istentei tuturor statelor.
)conomia politic_+ constat_ c_ %idanii au tr_it în toate timpurile, c&iar în Palestina, ca
popor suprapus celorlalte natii, e*ploat/nd munca lor, f_r_ ca ei s_ fie direct
produc_tori. @tiinta antisemitismului zice c_ orice natie are dreptul s_-si apere munca sa
productiv_ de e*ploatarea %idani lor, care nu pot fi tolerati a tr_i ca paraziti,
compromit/nd e*istenta popoarelor.
<ilosofia+ constat_ c_ conceptia iudaismului despre viat_ este un anacronism contrar
prop_sirii umane. @tiinta antisemitismului impune , ca o datorie c_tre civilizatie, ca
aceast_ monstruozitate cultural_ s_ fie înl_turat_ prin silintele unite ale tuturor natiilor.
Pe constat_rile obiective ale diferitelor stiinte speciale 2 deosebite de d/nsa, stiinta
antisemitismului 2 îsi bazeaz_ concluziile ei, care toate duc, cu necesitate, la aceeasi
solutie+ eliminare %idanilor din mi%locul celorlalte popoare, pun/nd cap_t e*istentei lor
nefiresti, parazitare, datorate unor conceptii anacronice, contrar_ civilizatiei si linistii
tuturor natiilor si pe care ele nu o mai pot tolera.
1cea st_ teorie antisemit_ difer_, cum se vede, de teoria %id_neasc_ si a %id_nitilor, care
reduce e*plicatia antisemitismului la cele dou_ manifestatii sufletesti, individuale, si
care de îndat_ ce se manifest_ în mas_, sunt ele îns_si o problem_ social_+ s_lb _ticie si
ur_. @i o e*plic_ numai pe aceasta.
;nstinctul antisemitismului+ poate fi însotit uneori de s_lb_ticie si ur_. Pentru c_
instinctul e orb 2 cum se zice 2 desi e asa de sigur în ap_rarea vietii.
'onstiinta antisemitismului se adaug_, îns_, instinctului, înt_rind pornirile lui, oric/t ar
fi de „s_lbatice”. '_ci pentru a fi „civilizat”, trebuie mai înt/i s_ e*isti.
@tiinta antisemitismului+ vine, în sf/rsit, si e*plic_ fenomenul, lumin/nd tot mai multe
constiinta multimii si d/nd satisfactie deplin_ instinctului ei, cu izbucnirile lui violente,
pe care le legitimeaz_, dezv_luind cauza lor, în parazitismul %idanilor. 1stfel, ea ne d_
formula solutiei stiintifice, a problemei iudaismului 2 pe care nu ne mai r_m/ne dec/t s-
o punem în functie, pentru a o realiza.
1ntisemitismul modern întruneste dar toate energiile+ energia instinctului, energia
constiintei, energia stiintei, a adev_rului deplin dovedit, form/nd o formidabil_ putere
social_, capabil_ desigur s_ rezolve cea mai mare problem_ a civilizatiei timpului nostru
care este problema %id_neasc_. @i cu ce se ap_r_ %idanii si %id_nitii împotriva acestei
puteri uriase, c_ut/nd s_ prelungeasc_ e*istenta condamnat_ a parazitismului lor! 1m
v_zut+ clisee, in%urii si mofturi.
;udeofagia vulgar_ si feroce a antisemitilor nostri( ne compromit în fata lumii
civilizate( arme ruginite scoase din arsenalul prigonirilor medievale( R_scolirea în
masele populare a instinctelor bestiale( porniri asiatice( ebunie( @adism mental(
1cestea sunt toate argumentele 2 c_ci altele nu au 2 pe care le opun antisemitismului
nostru, crez/nd a-l înl_tura cu prostii.
Pe c/nd în s/nul tuturor natiilor, revoltate împotriva parazitismului ;udei nomade,
clocotesc energiile r_zbun_toare(

A.C. Cuza, Ap7rarea ational7, nr.&4, & ov. &'>>, an $)

 One Response To “A.C. Cuza-Stiinta Antisemitismului”

1. Lancier14 Says:

October 7, 2009 at 12:27 pm

Felicitari pentru postarea materialului semnat de AC Cuza, apostolul nationalismului romanesc, astazi uitat de cei mai
multi dintre nationalistii romani.
Traiasca AC Cuza!

Regele, amanta i @egiunea

=r"ang"elului Mi"ail

in cuprins+
• Puterea monar&ică pe m/na evreilorY
• esa%e divineY
• aşterea opoziţiei ultranaţionalisteY
• 'odreanu le cerea legionarilor pregătirea pentru luptă prin asceză activă,prin
credinţă,post şi rugăciuneY
• Portretul unei evreice periculoaseY
• ":1R1 $1R), 1R  @) PR)h>”Y
• "Rebeliunea legionară”, diversiune evreiască.
Puterea monar&ică pe m/na evreilor.

#n mai-iunie FJIJ, într-o notă informativă a unui agent al @iguranţei rom/ne se arată că
numeroşi ofiţeri din armată sunt recrutaţi în interiorul lo%ilor masonice din Rom/nia de
către publicistul i&ail egru Arecte i&ai Nussman, secretar de redacţie al ziarului
niversulB, unde "sunt luaţi în primire şi convinşi la ideea că prinţul 'arol trebuie să
vina în ţară, că sunt datori să îşi prelucreze camarazii spre a-i c/ştiga în favoarea acestei
idei întruc/t starea rea de lucruri actuală nu poate fi înlăturată dec/t de un rege ma%or şi
energic care nu roate fi dec/t prinţul 'arol.S...T @unt mulţi evrei în această lo%ă
Smasonică, @teaua PolarăT şi convingerea Sagentului @iguranţeiT este că evreii sunt aceia
care au pus la cale totul pentru aducerea prinţului 'arol, întruc/t sunt siguri de el că-i va
prote%a în orice împre%urare(” 1celaşi Nussman Aalias i&ail egruB prezida
săptăm/nal, în aceeaşi perioadă, şi lo%a 'avalerii @teagului din ?ucureşti, milit/nd
pentru readucerea lui 'arol al ;;-lea în fruntea statului.
<iu al regelui <erdinand al Rom/niei, prinţul 'arol al ;;-lea renunţase la tronul
Rom/niei în favoarea relaţiei amoroase cu evreica )lena 0upescu Anăscută :runbergB.

#ntre cei doi, totul a început la o cursă de autoturisme şi primul pas l-a făcut )lena
:runberg, care a reuşit destul de uşor să îl seducă pe prinţul moştenitor al tronului
Rom/niei. #nainte de a lua startul în cursa de autoturisme la care participa, o frumoasă
doamnă a aruncat în maşina prinţului un buc&et de flori şi i-a urat succes, z/mbindu-i şi
privindu-l provocator, ceea ce l-a determinat pe 'arol să a%ungă imediat în patul ei,
c&iar după cursa auto. @e c&ema atunci )lena 6/mpeanu, după numele soţului, maiorul
6/mpeanu, dar era fiica evreului "industriaş” u&am :runberg. Pentru a nu scăpa
ocazia apărută, de a-l manipula pe viitorul şef al statului rom/n, pe care îl sub%ugase şi
pe care îl domina, evreica l-a părăsit pe maiorul 6/mpeanu, revenind la numele său
rom/nesc după rată, 0upescu.
@ocotelile evreilor nu au ieşit de la început. Regele <erdinand al Rom/niei a condamnat
relaţia adulteră a celor doi amanţi, iar prinţul 'arol, care era de%a căsătorit, a preferat să
renunţe la succesiunea la tron şi la căsnicie, dec/t la farmecele evreieşti, plec/nd cu
0upeasca în străinătate, de unde însă nu a încetat, mai ales după moartea regelui, să
uneltească şi să tragă sfori pentru a relua tronul. Pentru evrei, 'arol al ;;-lea trecuse
e*amenul de foc. Renunţase la tron pentru una de-a lor. 'e garanţie mai mare puteau
avea că, odată venit pe tron, le va susţine interesele! i nu s-au înşelat. ;-au acordat tot
spri%inul pentru preluarea tronului, folosindu-se de lo%ile masonice din Rom/nia.
e%a în cadrul lo%ilor masonice din ?ucureşti erau atraşi şi activaţi în această misiune
amiralul ag&iotant regal Păiş, comandantul <undăţeanu, generalul :eorgescu,
comandorul ?uc&olzer, colonelul =. ?ădulescu, colonelul atropol, ofiţeri din aviaţie şi
marină.
@pre deosebire de amanta sa, prinţul 'arol nu a divorţat dec/t foarte t/rziu, negli%/ndu-
şi însă în totalitate soţia, mama fiului său, prinţul i&ai. 0a c/ţiva ani de la plecarea din
ţară, 'arol începuse să uneltească, spri%init de evrei, pentru recuperarea tronului
Rom/niei. Primul-ministru ;on ;.'. ?rătianu se opunea însă la întoarcerea pe tronul
ţării a unui aventurier, av/nd c&iar cura%ul să declare că dacă lucrurile nu se opresc, el
va declara Rom/nia republică, abrog/nd monar&ia. 1şa se face că întoarcerea lui 'arol
şi a )lenei 0upescu-:runberg la conducerii ţării s-a făcut după căderea de la guvernare a
Partidului 0iberal şi după moartea lui ;.'. ?rătianu.
'&iar regina-mamă, Regina aria era, la un moment dat, o piedică în calea întoarcerii
lui 'arol al ;;-lea deoarece, după moartea regelui <erdinand, împreună cu prinţul ?arbu
tirbei, trebuia să preia şi să asigure regenţa ţării, urmaşul legitim la tron, prinţul i&ai,
fiind minor. e aceea, interesele evreilor cereau ca regina să fie denigrată în faţa
publicului şi cineva trebuia să se ocupe de acest lucru. ;ată ce consemna în %urnalul său
intim, în acest sens, @imona 0a&ovar7, care făcea parte din suita reginei+ "'ampania de
denigrare împotriva reginei este alimentata în primul r/nd de :rigore <ilipescu(, apoi
de ziariştii şanta%işti( 'onfuzia domneşte şi în capetele oamenilor, in primul r/nd
pentru că fiecare g/ndeşte, c&iar dacă nu conştient+ We ce n-aş fi eu dictator sau
regent!X Puterea supremă, în trecut regală şi de neatins, este acum obiectul tuturor
poftelor, datorită poznelor principelui 'arol( 'ei care spun că virtual suntem o
republică, continuă să-şi spună că am putea fi cu adevărat, ceea ce ar fi mai simplu şi
mai puţin costisitor. 'onfuzia a pătruns şi în mintea lui 1ristide ?lan5. $ ridică în slăvi
pe regină, dar finanţează mişcarea W=lad 6epeşX, condusă de :rigore <ilipescu( s-ar
putea ca fondurile de la 6epeş să alunece uneori la SziarulT )poca” Adin agazin ;storic,
mai FJKLB. Rezultă din %urnalul curtezanei 0a&ovar7 că cel mai mare banc&er al ţării,
evreul 1ristide ?lan5 Aposesorul băncii armorosc&-?lan5B îi făcea în mod ocult servicii
lui 'arol al ;l-lea, finanţ/nd fundaţia liberalului :rigore <ilipescu, care, la r/ndul său,
conducea campania de denigrare a reginei-mamă, inclusiv prin presă 2 deşi, cu
făţărnicia binecunoscută, pe faţă, 1ristide ?lan5 o "ridica în slăvi pe regină”.
:rigore <ilipescu făcea parte dintr-un lung şir de ascendenţi masoni, cel mai renumit
fiind :&eorg&e <ilipescu Aag&iotant al domnitorului 'uza şi mareşal al 'urţii regelui
'arol ;B cu gr. JL în $rdinul de emp&is, supraveg&etor al lo%ii @teaua Rom/niei şi
venerabil al lo%ii #nţelepţii din 8eliopolis Alo%i de obedienţă evreiascăB. e aceea, nu
trebuie să ne mire că evreul 1ristide ?lan5 finanţa organizaţia lui <ilipescu, W=lad
6epeşX, care avea să se transforme mai t/rziu în Partidul 'onservator, c/nd regele 'arol
al ;;-lea avea să aibă nevoie de o diversiune pentru a diminua la alegeri puterea mişcării
legionare.
#n c/ţiva ani de la preluarea tronului Rom/niei s-a văzut că tandrul duet 'arol-)lena
:runberg a venit la conducerea ţării să o spolieze în favoarea lor şi a acoliţilor lor, în
general evrei. #n acest sens este elocventă scrisoarea pe care soţia generalului erou
)remia :rigorescu i-a adresat-o direct evreicei+
"1m luat &otăr/rea să-ţi scriu aceste r/nduri copleşită de o imensă durere. #ţi scriu ca
rom/ncă care îşi iubeşte profund ţara( 6oţi ţipă că orice se face în politica ţării, în
economia ei, în sc&imbările de guvern, în cumpărarea de materiale pentru ţară,
contracte pentru întreprinderi sau concesiuni etc., etc., toate trec numai prin oficina ta,
care a a%uns să diri%eze întreaga viaţă a ţării, şi implicit te face să devii cauza tuturor
mizeriilor, a sărăciei financiare(
(@e spune că regele, în prima linie doreşte ca să-i aduni bani(, că regele a venit în ţară
dec/t să-şi refacă situaţia materială(, că el ar fi venit în zile ca cele de azi sa sacrifice
ţara pentru o femeie( 6u, şi prin tine întreaga ta familie, pe care poporul nu vă poate
admite ca factori influenţi în conducerea destinelor lui, at/rnaţi ca plumbul de capul şi
de braţele regelui”.
1proape întreaga societate rom/nească o ura pe )lena 0upescu-:runberg, pentru rolul
nefast ce îl %uca pe l/ngă rege. #ntr-un raport al @iguranţei trimis acesteia Ade unde se
vede că evreica îşi aservise şi o parte a serviciilor secrete, ceea ce demonstrează
adevărata ei poziţie în statB se arată că marele filozof ae ;onescu ar pune "la cale
editarea în ţară a unei broşuri care să trateze felul dumneavoastră de viaţă, at/t anterior
cunoaşterii prinţului 'arol, c/t şi după aceea(” #ncet, încet, oamenii de încredere ai
regelui au devenit fie evreii, fie persoane agreate de aceştia. e e*emplu, postul de
secretar particular al regelui a fost preluat de )ugen ?u&man.
#nainte de preluarea conducerii ţării de către 'arol, Rom/nia a fost la un moment dat pe
punctul de fi guvernată prin regenţă de către prinţul icolae. #n urma unui consiliu de
coroană, însă, în FJQK, 'arol reuşeşte c&iar e*pulzarea prinţului icolae din familia
regală şi din ţară. )ste adevărat, totuşi, că prinţul icolae făcea parte şi din mişcarea
legionară, care se opunea activităţii evreieşti din Rom/nia, împre%urările îndepărtării
sale din familie au fost ţinute în secret de către casa regală, însă revista 6ime relata
astfel faptele+ "Ruptura finală dintre 'arol şi icolae s-a înt/mplat la o petrecere în
familie, la Palatul 'otroceni, c/nd 'arol a propus un toast în cinstea roşcovanei intruse,
madame 0upescu S:runbergT. Prinţul de FC ani, i&ai, a scăpat %os pa&arul de
şampanie. 'arol i-a tras un picior. icolae a intervenit. $ armă, se pare că a lui icolae,
a detunat. Regina aria, care a primit glonţul în piept, a început să scuipe s/nge”. upă
un an de zile, regina mamă ăria a încetat din viaţă, fără a se da publicităţii cauza
morţii. 6ot revista 6ime relata peste două luni de la primul eveniment+ "#n Rom/nia, a
cărei familie regală n-a fost niciodată considerată bogată ca să ţină un ia&t de F.QCD.DDD
dolari, cu at/t mai mult să cumpere unul, cumpărarea acestuia Sa ia&tului lui )duard al
=;;;-leaT a dus la concluzia zdrobitoare că )lena 0upescu S:runbergT este cea mai
şireată făcătoare de bani din Rom/nia. @e spune că ea şi-a format capitalul de la oamenii
care voiau să obţină ceva de la 'arol al ;;-lea, că a început să-şi depună la băncile din
?ucureşti averea mobilă şi, în sf/rşit, să aibă participare la industria-c&eie a Rom/niei,
în special cea controlată de guvern( @ăptăm/na trecută, abila fiică a negustorului de
vec&ituri Su&am :runbergT părea să-şi realizeze o ambiţie măreaţă+ o a doua croazieră
Scu ia&tulT Wa&linX, care s-o facă cunoscută în întreaga lume”.
<avorurile economice şi protecţia regală acordate de cuplul 'arol al ;;-lea )lena
:runberg veneau direct proporţional cu sumele de bani încasate de la oamenii de afaceri
veroşi, recomandaţi de către roşcovana )lena, în general evrei. nul dintre aceştia a fost
c&iar magnatul evreu a* 1usc&nitt, căruia i s-a desc&is uşa palatului regal împreună
cu icolae ala*a.
a* 1usc&nitt era fiul evreului $sias 1usc&nitt, care deţinea în secolul al FJ-lea, la
:alaţi, o firmă comercială de importat tablă. a* a mutat afacerea la ?ucureşti unde,
corup/nd în dreapta şi în st/nga, a reuşit să-şi impună firma, agazinele unite de
fierărie, ca deţin/nd monopolul importului de tablă pe întreaga ţară. 'umpăr/nd
acţiuni, a%unge în consiliul de administraţie al @ocietăţii Reşiţa, alături de ala*a, unde
a reuşit să oprească fabricarea tablei subţiri, foarte solicitată pe piaţa internă,
impun/ndu-şi astfel propriul monopol şi asupra acestei producţii, în timp ce ala*a a
reuşit, la r/ndul său, să bloc&eze producţia de locomotive la Reşiţa, spre a o dezvolta la
uzinele sale din ?ucureşti.
"1telierele de reparat locomotive ale lui ala*a şi agazinele unite de fierărie ale lui
1usc&nitt 2 se scria în presa vremii 2 îşi dau consultaţii mutuale te&nico-financiare,
agrementate de cele ale %uriştilor, spre a se putea strecura cu abilitate prin coclaurile
'odului Penal”. 6otuşi, pentru a-şi putea păstra monopolul afacerilor şi a-şi asigura
protecţia faţă de caracterul ilicit al afacerilor lor, evreii erau nevoiţi să facă şi sacrificii
băneşti. 1stfel, în iunie FJQF, cu ocazia împlinirii unui an de la instalarea pe tronul
Rom/niei a lui 'arol al ;;-lea, ala*a şi 1usc&nitt, prin mi%locirea )lenei 0upescu-
:runberg şi a secretarului particular al regelui, participă la ceremonia de la palat, unde
ţin un discurs şi înm/nează lui 'arol o servietă în care se afla un '.).'. de o sută de
milioane de lei, "pentru tot ce aţi făcut pentru industria grea”, mulţumeau escrocii. "ă
aşteptam să urmeze scena cea mare cu darea noastră afară din Palat Arelata ulterior
ala*aB. ar nu s-a înt/mplat nimic. 'arol al ;;-lea ne-a str/ns m/na pe r/nd şi apoi ne-
a decorat”. in acel moment s-a ştiut că regele "primeşte” Aconform asigurărilor date de
"uduia” :runbergB, iar pe viitor au fost evitate întrunirile publice pentru plasarea
"darului”. 'ooperarea s-a dovedit a fi foarte rodnică. ala*a şi 1usc&nitt i-au asigurat
regelui QD-QC] din totalul acţiunilor la zinele ala*a, ceea ce a condus la realizarea
unor profituri e*orbitante, şi pentru 'arol al ;;-lea, şi pentru ei. 0a r/ndul ei )lena
0upescu-:runberg a primit acţiuni şi atenţii în valoare de mai multe milioane de lei,
precum şi vila ce aparţinuse prinţului ?arbu tirbei, ferma de la @ăftica, tablouri de
:rigorescu şi 0uc&ian. ala*a şi 1usc&nitt se simţeau, iarăşi, obligaţi să piardă milioane
la partidele de poc&er %ucate cu )lena :runberg şi 'arol al ;;-lea, pentru că apoi îşi
scoteau însutit paguba din afacerile făcute pe seama bugetului statului. in
întreprinderile aflate în străinătate, care spoliau bugetul statului rom/n sub bag&eta
evreului 1usc&nitt, cu complicitatea şi cointeresarea tandemului 'arol-:runberg,
amintim+ Oic5ers-1mstrong din 0ondra, andelso&n din 8aga, @treg din =iena,
'.).P.;. din onaco sau 9a&n din 1le*andria-)gipt.
odul de transferare a banilor proveniţi de la cetăţenii rom/ni pentru bugetul statului,
transfer către buzunarele reţelei de afacerişti prote%aţi de )lena 0upescu-:runberg era
destul de primitiv. ;ată c/teva e*emple> 6uburile de oţel contractate de stat cu zinele
ala*a au costat cu LD] mai scump dec/t cele ce puteau fi procurate din altă parte, #n
anul FJQF, cu finanţarea băncilor evreieşti americane Aîmprumuturi ce au trebuit
restituite de către statul rom/n cu tot cu marile dob/nziB, au fost construiţi de către o
firmă suedeză FQD 5m de şosele. eşi au costat mai mult dec/t dublu dec/t dacă ar fi fost
construite cu antreprenori rom/ni, ele au fost e*ecutate at/t de necorespunzător, înc/t
iniţial li s-a refuzat recepţia. 'oncesionarea telefoanelor în aceeaşi perioadă către o
firmă evreiască americană a condus la pierderea anuală de către statul rom/n a c/te o
sută de milioane de lei.
#nsă desăv/rşita spoliere a statului rom/n a fost falimentul aran%at al marii băncii
evreieşti armorosc&-?lan5 Aa se vedea capitolul "?ăncile Rom/neşti”B, al cărei deficit
descoperit în FJQF-FJQI era de F.EDD.DDD.DDD lei. ?anca, cea mai mare bancă
comercială din Rom/nia, era tentaculul economic al ?Znai ?Zrit&, iar evreul 1ristide
?lan5, patronul băncii, se înv/rtea ca peştele prin apă la Palatul Regal, sponsoriz/nd în
dreapta şi în st/nga. ;ngineria pusă la cale mai făcea ca falimentul băncii să atragă şi
falimentul mai multor întreprinderi în care 'arol al ;;-lea şi )lena 0upescu-:runberg
fuseseră special cointeresaţi prin cedare de acţiuni. Pentru salvarea băncii a intervenit la
'arol c&iar tatăl roşcatei sale amante, icolae 0upescu Aa&am :runbergB. $ricum,
'arol al ;;-lea îi era însă obligat direct c&iar lui 1ristide ?lan5. e aceea, regele a obligat
?anca aţională a Rom/niei să acopere deficitul Atrebuie arătat că itiţă
'onstantinescu, guvernatorul ?ăncii aţionale a Rom/niei era în acelaşi timp şi
ministru de finanţe, deci o marionetă perfectă în m/na lui 'arol al ;;-leaB, Primăria
?ucureştiului să cumpere pentru o %umătate de miliard de lei un teren de la $topeni al
lui 1ristide ?lan5, iar guvernul să concesioneze Regia onopolului de @tat băncii
evreieşti. "'um molo&ul iudeu n-a fost sătul, regele dispune finalmente ca statul să preia
activul şi pasivul băncii armorosc&-?lan5Y asta însemn/nd că afacerile oneroase
evreieşti să fie suportate de contribuabilii rom/ni” ARadu 6eodoruB.

Mesa;e divine*

'iobanului analfabet Petrac&e 0upu din aglavit, i s-a arătat înt/ia dată oşul
AumnezeuB în mai şi în iunie FJQC, în perioada sărbătorii Rusaliilor, acest eveniment
sc&imb/ndu-i întreaga viaţă, în urma acestei apariţii Petrac&e 0upu s-a însănătoşit
subit, fiind p/nă atunci surdo-mut.
'ea mai interesantă comunicare a oşului făcută ciobanului, a fost aceea că "acă va
redeveni centrul spiritual al lumii ", dacă poporul se va pocăi. "acă ne pocăim, oşul
ne dă sănătate, ne dă gr/u, ne dă porumb(” 2 spunea Petrac&e 0upu. )l a dob/ndit în
scurt timp faima de mare profet popular, iar la locul apariţiilor oşului de la aglavit
se făceau adevărate pelerina%e, mulţi oameni găsindu-şi vindecarea trupească şi
sufletească. ulţi dintre cei care l-au însoţit pe ciobanul predicator în acea perioadă,
vedeau o flacără ca de foc în %urul trupului său. Petrac&e 0upu nu dob/ndise doar
vederea trupească. )l citea g/ndurile celorlalţi şi le cunoştea trecutul. ?ăg/ndu-şi m/na
în foc, nu i-a ars deloc, iar cu altă ocazie, afl/ndu-se în fruntea unei procesiuni populare
în c/mp, pentru a invoca ploaia, a mers cu o lum/nare aprinsă în bătaia puternică a
v/ntului, fără ca aceasta să se stingă. #ntr-o altă împre%urare, s-a rugat de oş şi ploaia a
fost îndepărtată de la locul unde avuseseră loc arătări ale oşului, şi unde în acel
moment se afla o mare mulţime de oameni. espre vindecările de la aglavit, a se vedea
lucrarea noastră 0eacuri şi remedii magice din 'arpati.
Petrac&e 0upu prevestea totodată apropierea războiului şi a altor necazuri pentru popor.
;mportanţa socială a predicilor ciobanului de la aglavit, care din îndemnul oşului
cerea rom/nilor să se lase de &oţii, de bogăţii şi de vră%măşii, a fost înregistrată de
ziarele vremii, care constatau că >lumea s"a lăsat (ntr"o mare măsură de 3o%ii )i
de omoruri0 s"au (m$u%inat judecă%ile )i o influen%ă moralizatoare se
resimte asu$ra vie%ii %ărănimii oltene)ti0 de $e urma Maglavitului5&
eşi devenise prima autoritate mistică şi morală a poporului, Petrac&e 0upu nu
obişnuia să peregrineze sau să călătorească. 0umea venea la el. 6otuşi, el a venit o
singură dată în capitala ţării, la ?ucureşti, în anul FJQG. @copul prezenţei lui la ?ucureşti
a rămas un mister timp peste CD de ani. @e ştie că Petrac&e 0upu s-a oprit în paro&ia
?isericii $borului =ec&i, l/ngă 'alea oşilor, deci în acel loc al oraşului unde se celebra
@ărbătoarea oşilor Asub numele de 6/rgul oşilorB. @e mai ştie că l-a vizitat la Palat pe
'arol al ;;-lea şi că a prezis că într-o zi va cădea pe păm/nt o stea care va arde cu foc la
răsărit şi la apus, la mi%loc vor fi cărbuni şi %ar şi vor veni dureri grele, care nu vor fi
înlăturate dacă lumea nu se va trezi moral.
$ dată cu moartea lui Petrac&e 0upu, în FJJL, a fost dezvăluit şi scopul real al vizitei sale
la ?ucureşti, preotul ;. ;onescu dezvăluind presei următoarele+ #n toamna anului FJCG,
în plin regim comunist, preotul ;onescu, ca reprezentant al episcopiei 'raiovei, a reuşit
să aibă o discuţie clandestină cu Petrac&e 0upu, noaptea t/rziu, în casa ciobanului Acare
era păzit de @ecuritate pentru a-i fi împiedicat orice contactB. Preotul ;onescu l-a rugat
pe cioban să-i spună cum a a%uns la regele 'arol al ;;-;ea, la ?ucureşti, şi ce i-a spus
regelui. Petrac&e 0upu i-a povestit că şi-a v/ndut două oi din curte, s-a dus la ?ucureşti
şi a fost primit de rege, căruia i-a spus că oşul l-a trimis să-i spună să-şi întrerupă
relaţia adulteră cu evreica, să-şi la înapoi nevasta părăsită şi să fie în r/ndul lumii, că
dacă nu face aşa îşi va pierde tronul şi este rău pentru ţară. >A lăsat ca$ul (n jos
KCarol al II"Iea )i n"a s$us nimic0 )i eu am $lecat0 dar a venit ce"a venit )i
$este el )i $este %ara0 fiindcă n"a ascultat ce i"am s$us din $artea
Mo)ului5
$ dată cu instalarea iudeo-comunismului în Rom/nia, Petrac&e 0upu a fost ridicat de
@ecuritate şi dus la cercetări penale, irecţia @ecurităţii, la ?ucureşti. 1şa cum vom
arăta în capitolele următoare, această secţie a @ecurităţii era controlată de evrei.
Petrac&e 0upu a fost întrebat la interogatoriu dacă a fost surdo-mut, cum s-a vindecat,
ce-a spus el la lume şi cine l-a pus să vorbească. 0e-a răspuns că toată lumea din sat ştie
că nu putea să vorbească şi să audă p/nă nu i s-a arătat oşul şi i-a spus ce să spună la
lume. R/z/nd, unul dintre ofiţerii anc&etatori l-a întrebat unde este steaua căzută din
cer asupra Rom/niei. Petrac&e 0upu i-a răspuns arăt/ndu-i steaua roşie comunistă pe
care o purta pe c&ipiu şi pe umeri, spun/ndu-i că aceasta era steaua pe care a anunţat-o
el că va veni.

Naterea opo0iţiei ultranaţionaliste*

0egiunea 1r&ang&elului i&ail a luat fiinţă în primăvara anului FJFJ, în pădurea

obrina, la iniţiativa celui care avea să îi devină 'ăpitan, 'orneliu Nelea 'odreanu.
$rganizaţia a mai fost denumită şi işcarea 0egionară sau :arda de <ier. ;niţial,
membrii grupului erau adolescenţi din ;aşi care %uraseră să lupte p/nă la moarte pentru
cauza creştină şi împotriva bolşevismului AcomunismuluiB ateist agresiv ce izbucnise în
Rusia, fiind promovat de elemente evreieşti Aşi av/nd tendinţa de a se e*tinde şi asupra
Rom/nieiB. #n acea epocă muncitorii rom/ni aveau toate motivele să ridice steagul luptei
împotriva unei e*ploatări capitaliste sălbatice, patronată parado*al tot de către evrei. @e
poate spune că ei erau seduşi în mod natural şi %ustificat de către ideile comuniste, însă
printre agenţii comunişti care aţ/ţau în Rom/nia ideile comuniste şi anar&iste, "s/ngele
rom/nesc era o mare raritate, căci în marea lor ma%oritate erau sau evrei aşezaţi pe
păm/ntul rom/nesc şi necinstiţi cu Sfaţă deT omenia de care este capabil neamul nostru,
sau ruşi strecuraţi de peste istru” Aafirmaţie legionarăB. $fensiva comunistă încon%ura
Rom/nia. 0a vest, în ngaria se proclamase de%a prima republică comunistă din )uropa
centrală, iar în Polonia, la nord, înaintau armatele roşii sovietice.
1cţiunile diversioniste coordonate de la oscova asupra Rom/niei erau coordonate de
9omitern A;nternaţionala 'omunistăB şi de .9.=.. Aserviciile secrete ruseB, ambele
conduse şi coordonate de către evrei, ceea ce dovedeşte că legionarii cam aveau dreptate.
9omintern-ul era condus de :r. ). Radomils5i, pe numele său real 1pelbaum. )l a
dispus "combinarea acţiunii legale cu cea ilegală” şi "crearea de nuclee comuniste în
sindicatele muncitoreşti” din statele vecine Rusiei. 1v/nd în vedere că în FJFJ, armata
rom/nă intervenise în ngaria şi înfr/nsese revoluţia bolşevică, Rom/nia era principalul
inamic al Rusiei comuniste, asupra ei concentr/ndu-se cu precădere acţiunile
diversioniste. Principalul adversar social al agenţilor .9.=.. devenise astfel mişcarea
legionară şi liderul ei, 'orneliu Nelea 'odreanu. "'ăpitanul” începuse, de aceea, a doua
fază a luptei sale+ demascarea agenţilor comunişti şi în%g&ebarea unui front de luptă
rom/nesc. #n lupta de demascare a agenţilor comunişti, 'odreanu îi semnalează în
primul r/nd pe evrei. )l însă a ţinut să precizeze+
"@ă nu vadă nimeni în noi nişte asupritori de evrei sau nişte m/ncători de %idani din ură
religioasă( inorităţile conlocuitoare urmează să se bucure de toate drepturile în
măsura loialităţii de care vor da dovadă faţă de @tatul Rom/n”.
@inteza "antisemitismului” legionar este prezentată la modul următor de către c&iar
mişcarea legionară Arevista 'arpaţii, noiembrie-decembrie FJKG, adridB+
";ntr/nd în luptă cu comunismul la noi şi studiindu-i problema, 'ăpitanul o găseşte
str/ns legată de problema evreiască(
1%utorul evreiesc la pătrunderea mar*ismului la noi în tară se canaliza pe mai multe
direcţii+
)conomic. 1capar/nd pe îndelete, fiind deţinători de fonduri internaţionale, sfere
importante din economia ţării, pe care apoi le e*ploatau nu în direcţia promovării unei
economii sănătoase, cu participarea maselor rom/neşti la beneficiile ei, ci în direcţia pur
egoistă, îmbogaţindu-se din ce în ce mai mult elementele evreieşti în detrimentul
rom/nului. ?a mai mult, cantităţi importante din această bogăţie a @tatului erau
deturnate şi e*patriate pentru a%utorarea cauzei evreieşti în lume. edreptăţile sociale
provocate astfel, dădeau naştere la nemulţumiri legitime în clasele nevoiaşe rom/neşti,
care văz/ndu-se nea%utorate şi neapărate în faţa acestor abuzuri e*ploatatoare, cădeau
pradă demagogiei mar*isteY Politic. eţinători ai bogăţiilor ţării puteau foarte uşor să
influenţeze în toate domeniile de afirmare rom/nească, în sensul vederilor şi intereselor
lor. Prin corupere şi cumpărări de conştiinţe în aria politicianistă rom/nă, evreii pun
m/na practic, pe conducerea politică a ţării pe care o diri%ează prin acoliţii lor. Procesul
se maturizează cu introducerea în palatul regelui ţării a nefastei )lena 0upescu, evreică
şi ea, prin care evreii pun stăp/nire pe voinţa regelui 'arol al ;;-leaY 'ulturală. )vreii
promovau şi susţineau în Rom/nia, printr-o bogată reţea de ziare şi reviste create de ei,
ideile cele mai periculoase at/t din punct de vedere naţional, c/t şi creştin şi moralY Prin
activitate directă. area ma%oritate a agitatorilor şi a propagandiştilor comunişti, at/t
între studenţi c/t şi între muncitori, erau evrei.”
"0upta care se apropie 2 spunea 'odreanu 2 nu va fi numai o încleştare dintre doua
sisteme politice( =a fi mai mult dec/t at/ta. =a fi o luptă între doua concepţii de viaţă,
între două spiritualităţi antagonice. Pe deoparte lumea noastră creştină, aruncată în
;storie de aşterea, răstignirea şi învierea /ntuitorului, pe de cealaltă parte, lumea
descreştinată în lupanarele ateismului şi aruncată în luptă de forţele oculte ce s-au opus
întotdeauna îndumnezeirii omului”.

$odreanu le cerea legionarilor pregătirea pentru luptă prin asce0ă

activă,prin credinţă,post i rugăciune*

anifestarea sa împotriva "politicianismului” se îndrepta împotriva ataşamentelor

internaţionale ale acestuia, c/t şi %ocului de interese personale din care politicienii îşi
făcuseră o religie, şi care îi îndepărta de pulsul poporului lor+ "etaşaţi de antenele
neamului lor, aceşti oameni rătăcesc stupid pe sălile organizaţiilor internaţionale ale
epocii, lu/nd contacte, înc&eind pacte ce nu vor funcţiona niciodată”.
0egiunea 1r&ang&elului i&ail avea numai şase ani de e*istenţă c/nd s-a &otăr/t, în
FJQQ, din ordinul forţelor oculte şi al Palatului, să fie distrusă definitiv. 1cest rol a fost
încredinţat primului-ministru liberal ;on :&. uca. u este lipsit de importanţă a se şti
că acest om de afaceri a făcut parte şi din consiliul de administraţii al ?ăncii
armorosc&-?lan5, fiind astfel racolat de oculta evreiască. Relativ la numirea lui ;.:&.
uca în funcţia de prim-ministru s-a acreditat la acel moment părerea că "un rol
important l-a %ucat doamna 0upescu, care lăsa să se creadă că ;.:&. uca îi era un bun
amicY se ve&icula şi ideea că, de fapt, uca era atras într-o cursă fără să-şi dea seama şi,
care, în fond, avea să-l ducă la pieire”.
#naintea numirii sale ca prim-ministru, în cadrul Partidului 0iberal e*istau propuneri
din partea grupării lui :rigore <ilipescu Acare dădea semne să-şi fi revenit din atitudinea
sa e*agerat carlistă, de unealtă a evreilorB pentru aplicarea unui "plan de luptă” care să-i
unească pe politicienii rom/ni în efortul de a-i impune lui 'arol al ;;-lea "să devină un
rege constituţional, să domnească şi să înceteze de a mai guverna” Aam citat din c&iar
raportul ce fusese înaintat regelui şi amantei sale de către agentul 8..B. e aceea, uca
trebuia atras, folosit şi aruncat. 1stfel, în cadrul unei călătorii la Paris, ;. :&. uca şi-a
luat obligaţia de a desfiinţa 0egiunea şi pe legionari. #n spatele acestor aran%amente de
la Paris s-au, aflat forţele evreieşti internaţionale, care vedeau un pericol în apropierea
de :ermania nazistă a mişcării legionare rom/neşti.
0a FD decembrie FJQQ, ;.:&. uca a &otăr/t dizolvarea mişcării legionare şi a interzis
participarea acesteia la alegerile ce trebuiau să aibă ;oc pentru Parlament. 0a IJ
decembrie FJQQ o ec&ipă de trei legionari l-a asasinat pe ;. :&. uca, în condiţiile în care
fusese c&emat de rege la @inaia şi fără a i se asigura protecţia. ;mplicarea )lenei
0upescu-:runberg a apărut odată cu dezvăluirea notelor secrete ale @iguranţei şi ale
serviciului secret personal creat de amanta evreică a regelui.
;ată nota secretă, adresată la l decembrie FJQL ,uduiei” )lena de către Pitulescu+
":uvernul 6ătărăscu, născut din voinţa dumneavoastră după asasinarea acelui temut
duşman al dumneavoastră, ;on :&. uca, are o importare, mai ales în ultimul timp,
stranie şi care se depărează de aşteptările ce v-aţi manifestat”.

Masoneria ca armă a )lenei @upescu-run8erg*

6rebuie arătat că nu doar ultranaţionaliştii legionari se opuneau oligar&iei evreieşti, dar

şi mulţi oameni politici cu înaltă prestanţă morală, aşa cum au fost ?rătienii şi icolae
6itulescu în cadrul partidului liberal, sau ;uliu aniu la ţărănişti. )forturile acestora
erau însă subminate constant de acţiunea masoneriei evreieşti.
=om reproduce din aceeaşi notă secretă a lui Pitulescu, care conducea serviciul secret
personal al )lenei 0upescu-:runberg+ "'el care întreţine însă spiritul actualei
comportări a guvernului faţă de dumneavoastră este tot duşmanul dumneavoastră de
moarte, dl. 6itulescu. 'u toată strădania d-lui <ranasovici de a-l înlătura pe acest om din
viaţa politică a ţării şi a Partidului 0iberal, totuşi el răm/ne tare pe poziţia politică”.
ota secretă a lui Pitulescu mai arată că icolae 6itulescu, cu a%utorul unor birouri de
informaţii din ţară urmărea orice acţiune a )lenei 0upescu. atele cu privire la relaţiile
intime dintre )lena 0upescu şi rege îi erau furnizate de către însuşi mareşalul Palatului.
#n străinătate, 6itulescu finanţa toate ştirile ce apăreau în legătură cu )lena 0upescu-
:runberg. in supraveg&erea convorbirilor şi a informaţiilor "obţinute din reţea”,
Pitulescu o mai informa pe amanta regelui că 6itulescu, de c/te ori lua contact cu regele
nu pierdea din vedere să-i atragă atenţia asupra dezastruoaselor consecinţe ale
continuării legăturii cu )lena 0upescu. 1şadar evreica îndrăznea să-şi urmărească în
scop de control c&iar şi amantul regal.
)forturilor e*terne ale liberalului 6itulescu se con%ugau cele interne ale lui inu
?rătianu, adversar în partid al primului-ministru 6ătărăscu. )l da un interviu ziarului
niversul, în care arăta că în FJQC guvernul marionetă regală a făcut o comandă
frauduloasă de armament către firma @5oda, QD] din plata de la buget intr/nd de fapt
"în buzunarele fără fund ale camarilei” Atandemul 'arol al ;;-lea 2 )lena :runbergB. ai
mult, inu ?rătianu arăta că, în urma vizitei făcute la zinele Reşiţa, ;.1.R.-?raşov şi
'ugir, a constatat că acestea aveau posibilitatea să fabrice toate tipurile de arme pe care
guvernul le-a comandat la @5oda, în 'e&ia.
@pri%init de palat, 6ătărăscu l-a învins în partid pe inu ?rătianu în FJQE, iar aceste
dispute politice intestine i-au permis lui 'arol al ;;-lea, în&ăitat cu magnaţii evrei ai
economiei rom/neşti, să devină cel mai bogat rege din lume, împreună cu concubina sa.
Preţul menţinerii la putere a lui 6ătărăscu a fost însă facilitarea de către acesta a
instaurării dictaturii personale a lui 'arol al ;;-lea.
Pentru instalarea dictaturii regale şi a unei noi 'onstituţii, acţiona cu precădere Mean
Pangal, marele comandor evreu al arii 0o%i aţionale din Rom/nia, intr-o notă
informativă a @iguranţei din mai FJQL reieşea că la locuinţa lui Mean Pangal a venit
masonul Petre Papacostea, secretarul mareşalului 1verescu Apreşedintele Partidului
PoporuluiB şi i-a spus că a văzut la mareşal un raport al @iguranţei în care erau înfăţişate
unele aspecte ale activităţii şefului masonilor, între care şi aceea relativ la 'onstituţia
nouă la care a lucrat Pangal, iar notiţele de m/nă "erau e*trase din 'onstituţia %aponeză,
din care dl. Pangal s-a inspirat şi din care a preluat aproape toate prerogativele regelui”.
#n primăvara anului FJQL, Mean Pangal era c&emat telefonic la 'arol al ;;-lea şi de c/te
trei ori pe săptăm/nă, de către secretarul particular )ugen ?uc&man. 0a acea vreme
şeful masoneriei rom/ne Aaripa obedientă evreilorB, Mean Pangal, îi recomanda regelui
formarea unui guvern cu prim-ministru în persoana mareşalului 1verescu. $ altă notă a
@iguranţei arăta că Mean Pangal s-a adresat celorlalţi masoni în templul din strada
'/mpineanu, astfel+
"u aveţi de ce vă teme, fiindcă nimeni nu ştie, s-a ţinut în secret faptul ca guvernul
1verescu va fi în realitate mason. '&iar dacă s-ar bănui prezenţa c/torva masoni, este dl
mareşal care acoperă şi spulberă orice bănuială cu prestigiul său. 1cela care va răspunde
de sc&imbarea 'onstituţiei şi de tolerarea dictaturii noastre este regele şi, în cel mai rău
caz, el va plăti oalele sparte”.
evine evident că instalarea dictaturii regale era pregătită de masonii evrei ca o
dictatură masonică. 6otuşi, mareşalul 1verescu nu numai că nu a mai vrut să facă %ocul
masonic, dar a intrat în conflict direct cu tandemul 'arol al ;;-lea )lena 0upescu-
:runberg, instalarea dictaturii am/n/ndu-se astfel cu trei ani.
<aptul că masonul evreu Mean Pangal avea un cuv/nt de spus în acţiunile politice cele
mai importante ale regelui 'arol al ;;-lea, rezultă din situaţia că atunci c/nd a devenit
ministru 'onstantin 1rgetoianu a dăruit 6emplului asonic din str. '/mpineanu LC
Aunde prezida Mean PangalB suma de un milion de lei. e altfel, urmărirea carierei lui
1rgetoianu, mason cu gradul QQ, ne arată importanţa masoneriei pe l/ngă 'arol al ;;-
lea+ în FJQG ministru la industrie şi comerţ Acel mai bun loc pentru manevre pe seama
bugetului statuluiB şi consilier regal, iar în FJQJ prim-ministru. 6otul o dată cu
instalarea dictaturii regale 2 "dictatura masonică” cum o numea Pangal 2 şi a noii
'onstituţii, pregătită de acelaşi Pangal. #n tot acest timp a e*istat o neîmpăcată ură între
asonerie şi işcarea 0egionară, semănată fie cu crime, fie cu devastări de temple
masonice.

%ortretul unei evreice periculoase*

)lena 0upescu-:runberg era, la data c/nd l-a sedus pe 'arol, soţia celui mai bun prieten
al acestuia şi fost camarad de arme în timpul primului război mondial. ;nteligentă, ea
ridica veniturile familiei prin organizarea de partide de po5er în propria-i casă, invit/nd
tinerii ofiţeri, mulţi atraşi de frumuseţea şi vioiciunea ei.
6alentul )lenei la %ocul de cărţi era ieşit din comun. "0ucru rar la femei, era o %ucătoare
ce nu trăda, nici prin tremurul m/inii, nici prin vreo sc&imbare pe c&ip, dacă îi mergea
bine sau nu la %oc. )ra renumită printre ofiţeri ca %ucătoare de po5er şi, din acelaşi
motiv, detestată de soţiile lor. @e spunea, nu fără oarecare motiv, că generoasa
ospitalitate a casei, imposibil de susţinut prin solda şi modestele venituri ale căpitanului
6/mpeanu, se datora c/ştigurilor ei la cărţi. u o dată, musafirii îşi plăteau regeşte
mesele printr-o e*tracţie fără dureri, la po5er, a banilor din buzunarele lor( rmărind
%ocul cu oc&ii mari, verzi-cenuşii, cu c&ipul neted asemenea porţelanului fin, nu avea
niciodată aerul %ucătorului fără scrupule(” A?arbara 'artland, =iaţa scandaloasă a
regelui 'arolB
#n conte*tul acestui mercantilism specific rasei, pentru evreica din ;aşi, principele 'arol
reprezenta în primul r/nd o partidă cu o imensă miză financiară. '/t timp s-au aflat în
e*il, după renunţarea la tron de către 'arol, alocaţiile băneşti din ţară veneau doar
sporadic, ceea ce o deran%a pe )lena, învăţată de%a să afişeze un lu* orbitor. in acest
motiv ea, se certa adesea cu el, iar vecinii începură să povestească, nu fără temei, despre
strigătele şi ţipetele isterice pe care le auzeau noaptea. Principalul subiect de reproş al
)lenei era că caracterul slab al lui 'arol, care nu acţiona eficient pentru a recupera
tronul Rom/niei+
- <ii bărbat> insista ea, ameninţ/ndu-l permanent că îl va părăsi.
0a un moment dat, c/nd în 1nglia @cotland 4ard-ul le-a dat peste cap planul de
trimitere a două avioane cu manifeste în Rom/nia, )lena :runberg s-a înfuriat peste
măsură pe 'arol, pe care îl acuza de slăbiciune, spun/ndu-i+
- Pe tine te-au e*pulzat englezii, nu pe mine> Realitatea era alta. '&iar ea era cauza
problemelor lui 'arol, motivul pentru care pierduse şi tronul, motivul pentru care nu era
susţinut să îl rec/ştige. 'el mai mare gazetar al ţării, după regretatul i&ai )minescu,
influentul Pamfil eicaru, l-a vizitat pe 'arol la Paris pentru a discuta o eventuală
viitoare campaniei de presă în favoarea întoarcerii lui la tron, dar l-a prevenit că are
puţine şanse dacă nu renunţă la legătura cu )lena :runberg. 'arol a protestat furibund,
arăt/nd că )lena era la fel de bună ca orice altă femeie.
- @ire, dintr-o zdreanţă murdară nu se poate face steag, i-a răspuns eicaru.
#n acel moment, )lena :runberg, care conform obiceiului asculta din spatele unei uşi, a
năvălit în cameră, spun/ndu-i ziaristului că Rom/nia nu o merită pe ea şi l-a dat afară.
#n cele din urmă, c/nd 'arol reuşeşte să se întoarcă în ţară şi să reia tronul, )lena
0upescu-:runberg era singura persoană căreia 'arol îi permitea să-l influenţeze în ceea
ce privea conducerea ţării, din care motiv regina mamă aria, a fost uşor îndepărtată,
iar regina )lena, mama prinţului i&ai, alungată din ţară.
n episod e*emplar pentru ce putere avea )lena :runberg, a fost cruzimea persecuţiei
prinţului 'antacuzino. embru al uneia din cele mai vec&i şi mai mari familii nobiliare
rom/ne, acesta îşi pierduse cea mai mare parte a averii prin aşa-zisa reforma agrară. 0a
un moment dat el a fost trimis în %udecată sub acuzaţia de complot împotriva vieţii
)lenei :runberg. în instanţă el a declarat însă că a fost amantul )lenei, iar aceasta l-a
înşelat şi, ca om de onoare, a vrut să se răzbune. "@pectatorii de la tribunal, la fel ca şi
%uraţii, erau înc/ntaţi de această ingenioasă apărare. nii c&iar crezură povestea( '&iar
şi aşa era de admirat modul abil în care prinţul întorsese %ocul împotriva regelui. Muraţii
dădură verdictul "nevinovat”( Puţin după aceea, prinţul muri într-un misterios accident
de maşină, iar 'arol o ţinu pe bătr/na mamă a acestuia, prinţesa 1le*andra, prizonieră
la domiciliu. #n ciuda protestelor oficiale făcute în scris de regina aria, prietenă
apropiată a bătr/nei, ferestrele acesteia au fost zăbrelite, apa întreruptă şi nici unui
avocat nu i se permise s-o vadă”. Aop. citat.B
na din primele perocupări ale evreicei a fost aceea de a se înavuţi pe sine şi pe cei de
un neam cu ea. 1proape nimeni nu ştia că a&am :runberg, tatăl )lenei, locuia la
?ucureşti şi că devenise e*trem de bogat, profit/nd de pe urma afacerilor ce i se
prezentau datorită fiicei lui. #n casa acestuia se aran%au cele mai secrete afaceri politice.
)lena, împreună cu 'arol, comandase şi folosea o serie de tuneluri subterane prin care
se deplasau la şi de la Palat la casa )lenei sau a tatălui ei, ori la casa regelui. )vreul
:runberg aducea clientela cu bani din lumea evreiască pentru afaceri pe seama
bugetului statului, care astfel umpleau buzunarele )lenei.
'ea mai sinistră şi cinică figură din antura%ului evreicei şi al regelui era însă un apropiat
al acesteia, propulsat brusc ca şef al Palatului. 'u origine cosmopolită ca şi ea, )rnest
rdăreanu avea un important filon de s/nge evreiesc în ascendenţa sa, adică era un
"%idan”, cum îi numeau rom/nii pe evreii proveniţi din căsătorii mi*te. )ra industriaş,
banc&er şi director al unui mare număr de companii ale căror interese acopereau practic
toată viaţa comercială a ţării. 0a vremea c/nd )lena :runberg l-a racolat pentru a-i servi
scopurile de rapidă înbogăţire, el avea QC de ani. )ra mic de statură, brunet, şi se
îmbrăca îngrozitor. '&ipul, dat cu ru% şi pudrat, spunea multe despre starea lui mentală.
1 reuşit să atragă asupra lui mai multă duşmănie populară dec/t regele şi amanta sa
evreică. )ra foarte viclean şi lipsit de scrupule, ceea ce îl scutea de lu*ul de a mai fi şi
inteligent. 'a şi pe acoliţii săi, îl interesa îndeosebi prezentul, să poată fura c/t mai mult,
motiv pentru care rom/nii îl porecliseră "urdăreanu”.
0a cererea )lenei, 'arol l-a numit mai înt/i pe acest rdăreanu secretar şi ag&iotant
personal, apoi şef al Palatului. )l a preluat funcţia )lenei :runberg de a-i di%mui pe toţi
cei care aveau audienţă la rege şi care altminteri nu puteau trece. ita preferată erau
banii. "Pe bună dreptate 2 scria un comentator britanic 2 se spune că aurul strălucitor al
coroanei Rom/niei este at/t de pătat şi şters înc/t abia dacă se mai vede. 'ă frumoasele
m/ini albe ale )lenei 0upescu S:runbergT ţin în ele viaţa şi moartea, iar g&earele lacome
şi apucătoare ale lui rdăreanu ţin destinul ţării, încet dar sigur, 'arol alunecă spre
dezastru, trăg/ndu-şi după el regatul.”
atorită lăcomiei ei tot mai mari, )lena :runberg a%unsese să coste Rom/nia o enormă
sumă de bani, numai pentru întreţinere. Primea anual din partea regelui ec&ivalentul a
FI.DDD de lire sterline, doar pentru toalete, iar bi%uteriile primite erau asigurate pentru
CD.DDD de lire sterline. ")vident, era femeia cea mai elegantă din Rom/nia 2 scria
?arbara 'artland -, dacă nu c&iar din întreaga )uropă a acelei vremi. 'u un gust
înnăscut şi cu talentul de a se pune c/t mai mult în valoare, nu se îmbrăca dec/t în
negru. a%oritatea toaletelor ei erau de la '&anel. iscuta zilnic cu croitorii, cu
modistele şi cu corsetierele ei de la Paris”.
)lena 0upescu-:runberg a%unsese adevărata putere din spatele tronului. 1 montat o
centrală telefonică proprie pentru interceptarea convorbirilor telefonice, iar şeful Poştei
i se subordona direct, pentru a-i raporta rezultatele violării corespondenţei. 'u a%utorul
lui ala*a, evreica trimitea în conturi din străinătate, în )lveţia şi unele state din
1merica 0atină, banii e*torcaţi de ea şi de rege.
#n iarna anului FJQL, 'arol al ;;-;ea a dat petrecere particulară la Palat, av/ndu-o alături
de sine pe amanta sa. oi dintre invitaţi erau şi generalul ;on 1ntonescu, împreună cu
soţia sa. "oamna 1ntonescu făcea parte din vec&ea aristocraţie rom/nească 2 relata
?.'., familia ei fiind cunoscută pentru antisemitismul ei. =ăz/nd-o pe )lena 0upescu
S:runbergT, ea se pl/nse cu glas tare soţului ei de insulta ce i se adusese prin invitarea la
aceeaşi masă cu o evreică, îşi ceru &aina, iar soţul ei nu mai putu face altceva dec/t s-a
ducă acasă.” #n altă variantă soţia generalul 1ntonescu a protestat că a fost invitată la
Palat de către o stricată ce a destrămat familia regală.
1 doua zi, generalul 1ntonescu, pe atunci şef al @tatului a%or la armatei rom/ne, s-a
trezit demis din funcţie şi trimis la o garnizoană de pe graniţă. 1 fost pe loc înlocuit cu
un evreu pe nume @amsonovici, prieten de al )lenei :runberg din vremea petrecută la
;aşi.
@ub presiunea rezultatelor alegerilor, opţiunea populaţiei rom/neşti din perioada
interbelică merg/nd înspre naţionalismul făţiş, 'arol al ;;-;ea l-a numit prim-ministru
pe liderul Partidului aţional 'reştin, poetul $ctavian :oga, ca o variantă preferabilă la
o guvernare legionară. 6otuşi acest episod a dus la ruptura de )lena :runberg, care a
plecat la Paris, neaccept/nd sub nici un motiv o guvernare a "antisemitului” şi
"demagogului megaloman” :oga, care afirmase că dacă din Rom/nia ar dispărea măcar
o %umătate de milion de evrei, aceasta ar reveni la prosperitate. na dintre primele
măsuri luate de $ctavian :oga a fost aceea de readucere în fruntea inisterului de
Război a generalului 1ntonescu.
#nsă, ced/nd propunerilor şi pregătirilor cercurilor evreieşti şi masonice, într-o seară
t/rziu, 'arol îl c&emă la Palat pe primul său ministru :oga şi îl anunţă că, încep/nd de
la miezul nopţii, încetează să mai fie premier, guvernul fiind demis. :oga tocmai
promovase o legislaţie care îi scotea pe evrei din numeroase profesii şi profesii.
:oga stătu c/teva clipe încremenit, p/nă a înţeles ce se înt/mplase, după care revoltat i-
a întors spatele regelui şi a plecat strig/nd+
- ;srael a triumfat>
e a doua zi, printr-un discurs radiodifuzat, 'arol şi-a instituit dictatura personală
asupra ţării şi a scos în afara legii ":arda de <ier” A0egiunea 1r&ang&elului i&ailB. #n
QE de ore, )lena :runberg a fost din nou l/ngă 'arol, venind într-un suflet de la Paris.
1u urmat doi ani de virulentă opoziţie populară la regimul 'arol ;;-:runberg-
rdăreanu, ce au culminat cu declanşarea războiului mondial şi cu ultimatumul privind
cedarea ?asarabiei şi a 6ransilvaniei. 'arol ;; era practic rupt de armata rom/nă şi de
clasa politică c/nd a decis cedarea ?asarabiei ruşilor, fără luptă. 'u toate acestea,
generalul ;on 1ntonescu a încercat să discute cu regele pentru a salva situaţia.
#n c&iar ziua în care 'arol ;; a întrunit 'onsiliul de 'oroană, IG iunie FJLD Aav/ndu-l în
dreapta sa pe rdăreanuB şi a decis cedarea ?asarabiei către sovietici, după plecarea
membrilor 'onsiliului rdăreanu a intrat şi a anuţat că generalul 1ntonescu cere o
audienţă. )lena :runberg, care se afla la rege pentru a-l alinta pe canapeaua din biroul
său, nu voia să uite şi să ierte "insulta” primită din partea soţiei generalului, de aceea
acestuia i s-a refuzat "audienţa”. 'a atare, rdăreanu, cu un r/n%et de triumf, iese pe
&olul de intrare şi îi spune generalului, la modul cel mai insultător, că nu este primit.
;on 1ntonescu, care considera că într-un astfel de moment pentru ţară, a%utorul său nu
putea fi respins de către rege, indiferent de trecut şi de ostilitatea )lenei :runberg, l-a
întrebat pe rdăreanu care este motivul pentru care nu este primit. Midanul i-a răspuns
trufaş că el ar fi &otăr/t în numele regelui să nu i se acorde nici o audienţă. 'a replică,
generalul 1ntonescu i-a aplicat o palmă lui rdăreanu, acesta a sărit la bătaie, baz/ndu-
se şi pe spri%inul slu%itorilor de la Palat, care însă au fugit. Rezultatul a fost o încăierare
bir%ărească, generalul l/s/ndu-l lat în bătaie pe şeful Palatului, pe care l-a bătut p/nă n-a
mai suflat. 1fl/nd despre înt/mplare. )lena :runberg a cerut pedepsirea generalului.
1 doua zi ;on 1ntonescu reuşeşte totuşi să pătrundă la Palat şi să se adreseze regelui,
cer/ndu-i să-l lase să apere graniţele tării, şi să nu cedeze sovieticilor ?asarabia şi
?ucovina.
- aiestate, Rom/nia se prăbuşeşte în ruine. @cenele din regiunile regatului nostru pe
care le-aţi cedat armatelor sovietice sunt de o zguduitoare tragedie. <uncţionarii civili
care au încercat cu credinţă să vă e*ecute ordinele au fost abandonaţi, iar militarilor li s-
au smuls gradele şi li s-au luat amele. 'apturarea acestor bogate teritorii s-a făcut
înainte de str/ngerea recoltei, iar o mare parte din &rana necesară pentru trupele şi
poporul nostru la iarna viitoare s-a pierdut( )ste o datorie de onoare şi un privilegiu
pentru mine de a vă spune, @ire, că poporul de dincolo, din teritoriul ane*at de Rusia
este acum total lipsit de orice încredere în membrii guvernului vostru. '&iar în acest
oraş, în ?ucureşti, ura împotriva celor vinovaţi de a vă sfătui greşit şi de a fi făcut acest
lucru mişelesc creşte cu fiecare clipă(
upă c/teva momente de tăcere, generalul a continuat+
- =reau doar să salvez ceea ce se mai poate salva din coroana aiestăţii =oastre, din ţara
şi graniţele noastre( =ă implor, aiestate, să mă ascultaţi în această clipă îngrozitoare
a istoriei noastre( =ă implor să nu-i mai ascultaţi pe cei a căror credinţă a fost
cumpărată de politicienii de dincolo de graniţele Rom/niei.
@-a aşternut o tăcere de c/teva minute, timp în care 'arol ;; se g/ndea la faptul că
generalul îi cerea pur şi simplu să renunţe la relaţiile cu )lena :runberg, cu rdăreanu,
la relaţiile cosmopolite cu legături internaţionale, apoi, uit/ndu-se ţintă la general, îi
răspunse+
- =ă admir cura%ul de a veni să-mi spuneţi toate acestea. -am să vă uit cuvintele>
ouăzecişipatru de ore mai t/rziu, membrii gărzii personale a regelui s-au deplasat la
domiciliul generalului 1ntonescu, l-au arestat şi l-au azv/rlit în înc&isoare fără a fi
%udecat.
'u arma în m/nă. Prin gestul asasinării lui ;. :&. uca, legionarii considerau că
demonstrează modul eroic în care înţeleg să activeze în planul social şi să arate că
"Rom/nia nu mai este moşia clicii a%unsă la guvern>”. in păcate căzuseră în cursa
întinsa şi lor, şi lui uca, de către )lena 0upescu-:runberg. 1u urmat momente grele
pentru legionari, prigoana şi crima fiind metodele care li s-au aplicat, şi cu care au
răspuns, în această confruntare fiindu-le ucis c&iar 'ăpitanul.
#n decembrie FJQK, 'arol al ;;-lea a fost consternat c/nd a văzut că la alegerile
parlamentare cei spri%iniţi de el nu au obţinut ma%oritatea necesară formării unui
guvern. ai mult, legionarii reorganizaţi sub numele Partidul 6otul pentru Vară,
obţinuseră EE de locuri de deputaţi, în aceste condiţii, aşa cum se va vedea mai %os,
regele aboleşte sistemul parlamentar, abrogă 'onstituţia şi instaurează dictatura.
$ficial, işcarea legionară prezintă astăzi astfel situaţia de atunci+ "#n Rom/nia
stăp/nea voinţa regelui 'arol al ;;-lea şi-a ocultei semite SevreieştiT din %urul tronului(
egalomania regelui 'arol al ;;-lea era punctul de convergenţă al acestor presiuni
obscure+ camarila palatului, în frunte cu )lena 0upescu şi rdăreanuY clica politică în
frunte cu 1rmand 'ălinescu Aministru de interneBY mafia iudaică, în frunte cu
<ilderman.” AOil&elm <ilderman, are aestru al 0o%ii 1mericano-Rom/ne 2 în fapt
acoperire pentru ?Znai ?Zrit& -, preşedinte al niunii )vreilor din Rom/nia, membru al
Me3is& 1genc7B.
<aptele s-au desfăşurat cu rapiditate. )vreii nu îşi puteau permite să le scape din m/nă
Rom/nia şi să cadă sub influenţa :ermaniei naziste, şi nici un efort nu era considerat
prea mare pentru obţinerea acestui deziderat.
0a FD februarie FJQG 'arol al ;;-lea instalează un "guvern consultativ” prin lovitură de
stat, sfid/nd 'onstituţia în vigoare. :uvernul era prezidat de patriar&ul iron 'ristea şi,
pentru a i se conferi o poleială de legitimitate, au fost cooptaţi ca miniştri şi şapte foşti
prim-miniştri. 0a FF februarie FJQG 'arol al ;;-lea abrogă 'onstituţia ţării, în vigoare din
FJIQ. 0a FC februarie FJQG interzice toate partidele politice, inclusiv işcarea 0egionară
APartidul 6otul pentru VarăB. 0a ID februarie proclamă o nouă 'onstituţie, pregătită în
laboratoarele evreo-masone, care conferea regelui puteri dictatoriale.
'orneliu 'odreanu, 'ăpitanul 0egiunii 1r&ang&elului i&ail, adresează o scrisoare
noului guvern, referindu-se la noua 'onstituţie+ "întreaga luptă naţională, după ID de
ani, se termină printr-o 'onstituţie care nu numai că nu rezolvă nimic din problema
vitală a naţiei noastre, ci vine să pecetluiască pentru totdeauna drepturile şi poziţiile
furate de la rom/ni de năvălitorii %idani, împotriva cărora noua 'onstituţie nu ne mai
desc&ide nici o posibilitate de apărare”.
$ altă scrisoare i-o trimite istoricului icolae ;orga, care atacase mişcarea legionară că
se ocupă de activităţi comerciale+ "'/nd acum FC ani în urmă tineretul manifesta
sgomotos împotriva cuceririi iudaice Anu mai sgomotos dec/t dl. ;orga la FJDEB, domnii
din guvernul de astăzi ne spuneau+ Wu aşa veţi rezolva problema> 1pucaţi-vă de
comerţ> <aceţi ca ei>X ;ată ne-am apucat( c/nd aţi văzut însă că pornim, că suntem
corecţi, că suntem capabili, că munca noastră este binecuv/ntată de umnezeu, veniţi
tot voi, şi distrugeţi acest început de comerţ rom/nesc( )u nu mă pot bate cu
dumneata. -am nici geniul, nici v/rsta, nici condeiul şi nici situaţia dumitale. ar din
ad/ncul unui suflet lovit şi nedreptăţit îţi strig, şi îţi voi striga din ad/ncul gropii+ eşti un
necinstit sufleteşte care ţi-ai bătut %oc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate(”
'ondamnat pentru a-l fi calomniat pe marele istoric icolae ;orga Acare l-a dat în
%udecată pentru scrisoarea de mai susB şi pentru delictul de uneltire contra ordinii
sociale şi crima de răzvrătire, 'orneliu 'odreanu, împreună cu încă FQ camarazi au fost
os/ndiţi la FD ani muncă silnică. 6otodată regimul carlisto-evreiesc a înfiinţat lagărele
de concentrare ce au fost ticsite cu legionari Aprintre cei înc&işi fiind şi tineri
intelectuali, precum ircea )liadeB. =enise mult aşteptatul moment al coaliţiei evreo-
masono-regale pentru asasinarea lui 'odreanu.
#n noaptea de IJ spre QD oiembrie FJQG, 'ăpitanul 'odreanu împreună cu alţi FQ
camarazi legionari au fost ridicaţi din lagărul de la R/mnicu @ărat pentru a fi
transportaţi la înc&isoarea Milava. Pe drum, în pădurea 6/ncăbeşti, din ordinul special al
regelui 'arol al ;;-lea, pus în aplicare de ministrul de interne 1rmand 'ălinescu, toţi cei
FL sunt asasinaţi prin strangulare, împuşcaţi şi aruncaţi într-o groapă comună la Milava
peste care s-a turnat acid sulfuric şi s-a aşezat o placă uriaşă de beton. $ficial s-a
anunţat că au fost împuşcaţi în timp ce încercau să evadeze de sub escortă. Pentru
această faptă 1rmand 'ălinescu a fost avansat de către rege din funcţia de ministru de
interne în cea de prim-ministru.
!storicii legionari afirmă că+

"imeni nu se aştepta la un astfel de act barbar din partea regelui şi a guvernului. ai
ales că cei ucişi erau înc&işi, condamnaţi la ani grei de temniţă. ar presiunile ocultei
fuseseră at/t de mari şi de convingătoare înc/t monstruozitatea actului nu mai avusese
nici o influenţă asupra deciziei( eful suprem ucis, ma%oritatea celorlalţi şefi legionari
în înc&isori împreună cu alte zeci de mii de luptători. 'ei rămaşi liberi, trăind în totală
clandestinitate, urmăriţi de autorităţi. Vara sub stare de asediu, lumea îngrozită( 1cesta
era bilanţul măreţ al stăp/nirii forţelor oculte în Rom/nia( Regele inconştient, era
satisfăcut. $cultele îşi frecau m/inile. S1rm/ndT 'ălinescu veg&ea ca nimic să nu mişte
în ţara suferinţelor şi a suspinelor.”

A=RD= MO=R), D=R NE () %R)DT1” #n ziua de IF septembrie FJQJ, primul-

ministru 1rm/nd 'ălinescu, după repetate eşecuri, este asasinat de către o ec&ipă de
legionari autointitulati Răzbunătorii. upă săv/rşirea asasinatului, cei nouă legionari au
ocupat postul naţional de radiodifuziune şi au anunţat întreaga ţară+ "1m pedepsit pe
acela cu a cărui învoire a fost omor/t cel mai mare rom/n, 'orneliu Nclea 'odreanul”,
apoi s-au predat poliţiei. 1u fost sc&ingiuiţi şi împuşcaţi pe loc, iar trupurile le-au fost
e*puse pe străzile ?ucureştiului, ca e*emplu pentru populaţie.
in ordinul regelui 'arol al ;;-lea, în toată ţara, în aceeaşi zi au fost asasinaţi sute de
legionari arestaţi, în plus au mai fost arestaţi c/te trei-cinci legionari în fiecare %udeţ al
ţării, asasinaţi pe loc de către poliţie şi lăsaţi pe străzi trei zile la r/nd pentru îngrozirea
populaţiei.
#ntre iunie-septembrie FJLD Rom/nia pierde fără luptă, prin cedare de către 'arol al ;;-
lea, următoarele teritorii+ 6ransilvania, ?asarabia, ?ucovina şi sudul obrogei. ltimele
trei au rămas pierdute p/nă în ziua de azi.
e îndată ce populaţia află despre cedarea 6ransilvaniei iese în stradă şi manifestă
împotriva regelui 'arol al ;;-lea. 0egionarii pregătesc o "revoluţie” socială pentru luna
septembrie, dar 'arol al ;;-lea încearcă să o evite, numindu-l prim-ministru pe
generalul ;on 1ntonescu, care se găsea la mănăstirea ?istriţa cu domiciliu forţat, impus
tot de rege. ici un partid însă nu mai vrea să participe la noul guvern, sau aşa vrea
1ntonescu să-l facă pe rege să creadă. #n seara zilei de C septembrie FJLD tineretul ieşit
în stradă la ?ucureşti, în frunte cu mişcarea legionară, cere abdicarea regelui, pe care îl
socotea principalul vinovat de dezastrul ţării. Revolta generală mocnea în aer. :eneralul
'oroamă, comandantul trupelor din 'apitală, căruia i se cere să restabilească ordinea,
declară că mai bine se lasă împuşcat dec/t să ordone desc&iderea focului asupra
tineretului. #n această situaţie, de pe noua poziţie deţinută, 1ntonescu îl somează pe
'arol să abdice şi să renunţe la tron în favoarea fiului său, i&ai.
Regele trădător de ţară 'arol al ;;-lea abdică şi pleacă în străinătate în dimineaţa de E
@eptembrie, împreună cu mult iubita sa evreică )lena :runberg, care, &oţeşte, la plecare
încearcă să-l ia cu ei şi pe i&ai, moştenitorul tronului. atorită unui ag&iotant regal,
tentativa nu reuşeşte. upă ce vagoanele trenului special au fost încărcate p/nă la refuz
cu bunurile mobile cele mai de preţ din Palatul regal de la ?ucureşti, fostul rege şi
evreica s-au îndreptat spre ;ugoslavia. <iind avertizaţi, în apropierea gării 6imişoara, cei
doi amanţi au cerut mecanicului de locomotivă să mărească viteza şi să nu oprească
p/nă la graniţă. '/nd de pe peronul gării din 6imişoara legionarii au desc&is focul
asupra trenului, 'arol, evreica şi oamenii lor erau aşezaţi pe burtă cu faţa la podeaua
vagonului. eşi gloanţele au ciuruit pereţii vagoanelor, rănit a fost doar mecanicul
trenului care a mai reuşit totuşi să ducă trenul p/nă la Mimbolia.

ARe8eliunea legionară”, diversiune evreiască*

0a FL septembrie Rom/nia se declară stat naţional-legionar, după ce prinţul i&ai a

depus %urăm/ntul faţă de ţară şi a confirmat puterile acordate lui ;on 1ntonescu ca
prim-ministru. 'ea mai puternică garanţie a afilierii Rom/niei la interesele :ermaniei
naziste Aideologic anga%ată împotriva dominaţiei evreieşti în )uropa şi în lumeB, era
prezenţa miniştrilor legionari la guvernare. #n această situaţie serviciile secrete sovietice
AruseştiB în colaborare cu elementele evreieşti din Rom/nia şi din întreaga lume aveau în
faţă cea mai grea misiune, scoaterea legionarilor de la guvernare. #n mod surprinzător
pentru neavizaţi, ei se vor folosi c&iar de către generalul ;on 1ntonescu pentru atingerea
acestui scop. 1stăzi evreii fac o mare nedreptate memoriei acestuia acuz/ndu-l de
genocid, după ce, practic, el i-a prote%at de intenţiile de e*terminare ale unor nazişti, şi
după ce i-a scos pe legionari de la guvernare, adevăraţii lor duşmani interni.
Prezenţa legionară la guvernare a determinat o serie de măsuri economice cu caracter
anti-evreiesc. 1ceste măsuri le-au provocat evreilor importante pre%udicii materiale,
urmărind mai înt/i limitarea activităţii evreilor în domeniul economic şi, ulterior,
eliminarea lor totală din economie. 1stfel, la+
U 9 octom8rie &'9G+ au fost e*propriate marile proprietăţi funciare rurale deţinute de
evreiY  FK noiem8rie &'9G+ a fost e*propriat patrimoniul forestier aflat în posesia
evreilorY  9 decem8rie &'9G+ au fost e*propriate vapoarele aparţin/nd evreilorY  /?
martie &'9&+ au fost e*propriate proprietăţilor funciare urbane evreieşti.
0a acea dată, sentimentele evreilor faţă de Rom/nia erau dintre cele mai ostile.
1tmosfera este redată de către unul dintre foştii lucrători din ;nformaţiile speciale ale
armatei, :eorge ag&erescu. )l evocă momentele retragerii armatei rom/ne din
teritoriile cedate de 'arol al ;;-lea niunii @ovietice. @oldaţii rom/ni >erau 3uidui%i )i
batjocori%i de evreii din t1rgurile )i ora)ele basarabene $e care le
$ărăseau Evreii din 8oro3oi )i din (ntreaga regiune erau gata0 la cea
mai mică ocazie0 să $ornească ac%iuni ostile0 demonstrative0 $entru a da
m1na cu armata sovietică de la /er%a& Erau nerăbdători să"i vadă $e ru)i
la 8oro3oi& Ca )ef al Informa%iilor diviziei B scrie ?& Mag3erescu "0 aveam
zilnic $rilejul să constat starea de efervescen%ă (n care trăia $o$ula%ia
evreiască din 8oro3oi& Rom1nii trăind toată ziua (n nelini)te0 răsuflau
mai u)or seara0 $entru ca (n zori să se trezească iar cu teama că ar $utea
vedea $e sovietici venind $este ei& Evreii (nsă0 cu urec3ile ciulite la
a$aratele de radio0 mi)un1nd unii la al%ii cu informa%ii $e care )i le
transmiteau ne(ncetat0 fremătau de nerăbdare sa"i vadă $e ru)i la
8oro3oi5& i aceleaşi sentimente le aveau evreii din toată ţara. <aptul că armata
sovietică intrase cu forţa în <inlanda la sf/rşitul anului FJQJ îi făcea să spere că aceeaşi
soartă o va avea şi Rom/nia, iar ei vor fi privilegiaţii noului regim politic .
area ?ritanie A1ngliaB, @tatele nite ale 1mericii şi niunea @ovietică ARusiaB, erau
potenţial unite la acea vreme ca "aliaţi” în marea confruntare mondială ce tocmai se
declanşa, lupt/nd împreună împotriva unei :ermanii şi a unei ;talii ce voiau o lume fără
evrei la c/rma economică a statelor. #n economia primelor două dintre viitoarele aliate
A1nglia şi @..1.B, evreii deţineau privilegii inimaginabile, reuşind c&iar să controleze
politica respectivelor state prin marii banc&eri evrei, aşa cu este cazul clanului de
banc&eri Rot&sc&ild . #n cazul celui de-al treilea aliat, niunea @ovietică, JD] din
conducerea statului o deţinea o minoritate+ evreii .
#n marea confruntare militară ce se pregătea, cei mari, dar mai ales oculta
internaţională evreiască, îşi puneau problema statelor "mici”, în care sferă de influenţă
vor cădea, pe care dintre giganţi îi va urma! i nu şi-au precupeţit eforturile pentru a
influenţa destinele acestor ţări, printre care şi Rom/nia. =enirea la putere a mişcării
legionare era cel mai mare rău imaginabil pentru evrei. ;on 1ntonescu era o variantă
mult preferabilă. 1cesta luptase în primul război mondial împotriva :ermaniei, iar la
FJDK, în ;aşi, trăsese în ţăranii răsculaţi împotriva asupritorilor evrei. )*istau deci şanse
de a fi "recuperat”.
#n ianuarie FJLF, la numai patru luni de e*istenţă a statului naţional-legionar "puterile
aliate” organizează la ?ucureşti un atentat asupra generalului 8ansen, şeful misiunii
militare germane în Rom/nia. n asemenea atentat nu putea avea nici o importanţă
strategică în confruntarea militară a celor două %umătăţi de lume, generalul 8ansen
put/nd fi oric/nd înlocuit cu alt ofiţer german. #nseamnă că alta a fost miza şi că %ocul de
culise al ocultei pregătise o capcană la ?ucureşti, cu miză politică. @e miza pe
încurcătura autorităţilor rom/ne, se miza pe disensiunile dintre noii guvernanţi, dar cel
mai mult, în diversiunea ce trebuia pusă în aplicare, se miza pe unii dintre oamenii din
antura%ul lui ;on 1ntonescu.
;ată faptele> ID ianuarie FJLF. aiorul oring, şeful transporturilor isiunii ilitare
germane din Rom/nia este asasinat în plină strada în ?ucureşti, în dreptul 8otelului
1mbasador, de către spionul asasin internaţional imitrie @arantopoulos. 0a anc&etă s-
a descoperit că la intrarea în Rom/nia, pe la 'onstanţa, a fost însoţit de doi agenţi
americani, dar se afla în slu%ba serviciului secret britanic pentru a-l asasina pe generalul
8ansen, şeful isiunii ilitare germane, şi numai dintr-o eroare a fost asasinat un
subordonat al acestuia.
:eneralul ;on 1ntonescu a găsit de urgenţă un ţap ispăşitor în persoana ministrului de
interne legionar 'onstantin Petrovicescu, pe care l-a destituit în aceeaşi zi cu asasinatul.
estituirea era ilegală şi abuzivă, deoarece numirea şi destituirea demnitarilor Aminiştri,
secretari de stat şi prefecţiB putea fi efectuată conform actului constituţional de la FL
septembrie FJQJ numai prin decret regal, şi nu de către primul-ministru.
1nterior destituirii sale de către ;on 1ntonescu, generalul Petrovicescu ordonase însă o
anc&etă asupra "elementelor care desfăşoară activitate ostilă Rom/niei”, dar nu a mai
apucat să afle rezultatele anc&etei, ce au rămas secrete şi nu au fost date publicităţii
dec/t după anul FJJD. "'u această ocazie a ieşit la iveală un lucru şocant. =iza de şedere
în Rom/nia a agentului imitrie @arantopoulos e*pirase înainte de comiterea
asasinatului şi a fost prelungită la cererea e*presă a lui 1le*andru Rioşeanu, subsecretar
de stat la inisterul de ;nterne, în acelaşi timp m/na dreaptă a generalului ;on
1ntonescu” A6eodor <ilip, 1devăruri e*plozive B. Reiese din această informaţie că
serviciile secrete aliate, fidele intereselor evreieşti la nivel mondial, aveau suficientă
influenţă pentru a putea determina acţiunile celor mai apropiaţi colaboratori ai
generalului 1ntonescu.
;mediat, legionarii au organizat o manifestaţie pentru apărarea ministrului de interne
legionar Petrovicescu, strig/nd totodată că "un brav ostaş al armatei germane poate fi
ucis în mi%locul ?ucureştiului, sub oc&ii lui Rioşeanu, omul %idanilor şi al grecilor”. i
nici nu ştiau că Rioşeanu îi prelungise viza de şedere în Rom/nia spionului-asasin>
6ot pe IF ianuarie FJLF, generalul ;on 1ntonescu dă o lovitură de stat armată, destituind
toţi prefecţii şi c&estorii, ma%oritatea legionari. 1ceştia fuseseră numiţi prin decret regal,
şi conform actului constitutiv puteau fi destituiţi numai prin decret regal. eciziile lui
;on 1ntonescu au fost astfel şi un gest de sfidare la adresa t/nărului rege i&ai.
a%oritatea prefecţilor şi c&estorilor fiind legionari, ei se sec&estrează în sedii refuz/nd
să-şi părăsească neconstituţional funcţiile. 1tunci, ;on 1ntonescu trimite armata pentru
a-i evacua forţat. 1şa a început ceea ce istoria scrisă de istoricii evrei a desemnat ca fiind
"rebeliunea legionară”. Printre cei mai mari măsluitori ai acestor evenimente a fost
acelaşi evreul Roller, care după instalarea comunismului în Rom/nia a rescris întreaga
istorie a rom/nilor, pentru a le fi servită oficial cu linguriţa în şcoli şi la învăţăm/ntul de
partid. )ste cel puţin ciudat să îi numeşti pe legionari rebeli, at/t timp c/t poziţia lor
corespundea dreptului constituţional, iar ;on 1ntonescu dădea o lovitură de stat
folosindu-se de poziţia de comandant al armatei pentru a-şi instaura dictatura
personală, o nouă dictatură pentru rom/ni, după cea regală a lui 'arol al ;;-lea.

"Rebeliunea legionară” a fost pregătită din afara ţării şi din ţară de elementele ostile
legiunii, care ştiau că legionarii se vor opune scoaterii de la putere, şi de aceea trebuiau
compromişi, în 'artea eagră, editată recent de 'omunitatea )vreilor din Rom/nia, se
recunoaşte desc&is că "evreii au contribuit la prăbuşirea în s/nge a regimului legionar”
 Ase auto-recunosc deci parte beligerantăB şi că "o serie de măsuri erau din vreme
pregătite”. inistrul de interne legionar Petrovicescu semnalase cu aproape trei luni
înainte de evenimente, în cadrul 'onsiliului de iniştri+>8e multă vreme avem
informa%ii că se $roduce o $enetrare de comuni)ti (n Mi)carea legionară5.
@erviciile secrete sovietice AruseştiB, conduse de evrei, începuseră încă din decembrie
FJLD acţiunea de dezinformare, răsp/ndind ştiri conform cărora în Rom/nia situaţia
este e*trem de grea şi că regele i&ai a plecat din ţară, că se pregăteşte o revoltă
generală deoarece între membrii guvernului e*istă neînţelegeri. '&iar cu a%utorul
secretarului de stat de la interne, Rioşeanu A"omul evreilor”, cum ziceau legionariiB, şi al
unor agenţi dubli ai @iguranţei, astfel de informaţii erau aduse la urec&ile lui ;on
1ntonescu, pentru a i se sugera debarasarea de legionari.
#n timpul "rebeliunii legionare” au fost scoase în stradă o mulţime de elemente, şi
legionare şi, cele mai periculoase, ne-legionare, elemente necesare creării unei stări de
&aos şi a unor diversiuni care să %ustifice desfiinţarea statului naţional-legionar. #n
acelaşi timp, armata rusă aştepta la ng&eni să poată pătrunde în ţară. Pentru a păcăli
?erlinul, astfel înc/t nemţii să nu ia apărarea legionarilor, postul de radio englezesc
?.?.'. a difuzat ştiri false în timpul rebeliunii, cum că legionarii s-au răsculat împotriva
1*ei şi a :ermaniei. @e pare că, pentru suficient timp, ;on 1ntonescu a avut m/nă liberă
de la ?erlin, iar raportul trimis de 8auffe, şeful @tatului a%or al isiunii ilitare
germane din Rom/nia nu mai putea sc&imba nimic, cărţile se făcuseră. "6ulburătorii
ordinii publice scria 8auffe nu nu fost legionari, ci comunişti, care încercau să
pescuiască în ape tulburi, în ţară domneşte liniştea.” $ricum, comuniştii 2 sau agitatorii
plătiţi de sovietici 2 sunt descrişi de martori ca fiind pleava societăţii, scoasă în stradă.
)i st/lceau, distr/ndu-se, lozincile specific legionare. 1stfel, în loc de "%os masonii>”, se
striga "%os nasolii>”
One Response To “Regele, Amanta Şi Legiunea Arhanghelului Mihail”

1. asi!e "uian Says:

September 2, 2009 at #:2$ pm

Codreanu a fost monarhist, dar asasin cum a fost Carol II
şi apoi feciorul Mihai, trădătorul, nu intră în categoria monarhică pe care a eplicato Codreanu!. ro"a"il că
Ferdinand a fost un #ege mai "un, dar şi în timpul $omniei lui
s%au petrecut fapte care un monarh n%ar fi tre"uit să le accepte, nici decum să le decoreze cu &teaua #om'niei!!!. Mă
refer aici la studen(ii care munceau la )ngheni, pe păm'ntul $oamnei *hica, la cărămidărie şi la o grădinărie ca să
suporte pe studen(ii care munceau să+şi clădească casa lor- un cămin studen(esc, pentrucă nu aeau unde să se
întrunească şi, guernele de atunci, ca şi acuma, în #om'nia erau la cheremul /idoimii care nu acceptau mişcări
na(ionaliste! în uniersită(i!!! 0i aşa s%a a/uns la conflictul terorist practicat de prefectul Iaşului, Manciu, care luni de
zile a terorizat cu "ătăuşii prefecturii pe "ie(ii studen(i care îşi făceau o educa(ie prin muncă şi, după at'tea "ătăi date
studen(ilor, profesorii uniersită(ii în frunte cu A. C. Cuza, l+au dat pe Manciu în /udecată şi, nu numai că nu s%a făcut
nicio dreptate ictimelor, dar Manciu, pe l'ngă limuzina pe care i+a făcuto cadou /idanii, a mai fost decorat şi cu
&teaua #om'niei1. Asta a fost prin 2345, p'nă c'nd, în acelaş an, t'nărul Corneliu 6elea Codreanu a făcut
dreptatea pe care tri"unalul n%o putea face!!!1
7asile *uian

=ctiunea studentimii Romanesti in Martie &'/,in

urma modificarii =rt*K din $onstitutie prin
acordarea de drepturi politice ;idanilor

e mult_ vreme se zvonea c_ Parlamentul

liberal, care era 1dunare 'onstituant_, av/nd deci misiunea de a modifica 'onstitutia,
are intentia s_ modifice art. K din 'onstitutie, în sensul de a acorda „cet_tenia si drepturi
politice tuturor %idanilor afl_tori în Rom/nia”.
P/n_ acum, acest articol din vec&ea 'onstitutie oprea încet_tenirea str_inilor si
constituia astfel o adev_rat_ pav_z_ de ocrotire a t_rii împotriva n_v_lirii si amestecului
%idanilor în conducerea propriilor noastre destine rom/nesti. 1cordarea acestui drept de
amestec în treburile publice ale Rom/niei a unui num_r de dou_ m ilioane de %idani,
acordarea unui drept de egalitate a %idanului prip_sit la noi de cur/nd, cu rom/nul înfipt
de milenii în acest p_m/nt, era totodat_ o nedreptate strig_toare la cer si o mare
prime%die national_, care nu putea s_ nu îngri%oreze si s_ nu c utremure pe orice rom/n
cu iubire pentru tara lui.
Profesorul 'uza, în fata acestei situatii, a scris o serie de articole nemuritoare, ar_t/nd
prime%dia care amenint_ viitorul acestei natii, iar „0iga” a r_sp/ndit în tar_ liste pentru a
fi isc_lite de rom/ni, prin care se cerea mentinerea art. K din 'onstitutie. 0istele au fost
acoperite de sute de mii de isc_lituri si au fost înaintate 1dun_rii 'onstituante.
)u am cugetat c_ noi, studentii, în timpul dezbaterii acestei grave c&estiuni, s_ plec_m
din toate centrele la ?ucuresti si acolo, împreun_ cu studentimea bucurestean_ si cu
populatia s_ manifest_m si s_ oprim atacul care avea s_ ne robeasc_ viitorul nostru. 1m
plecat la 'ern_uti, 'lu% si ?ucuresti.
@tudentii au primit propunerea si au început organizarea în vederea plec_rii. Pentru
momentul acesta trebuia s_ trimit o telegram_ conventional_.

Planul îns_ a c_zut. Pentru c_ noi ne asteptam ca dezbaterile în %urul acestei c&estiuni s_
dureze cel putin trei zile, în care timp ne-am fi putut deplasa la ?ucuresti.
$r, la IE martie, dezbaterile n-au durat nici o %um_tate de or_. :uvernul liberal, ca si
1dunarea 2 pare-se constienti de actul de mare rusine pe care-l f_ceau 2 au c_utat s_-l
ascund_, trec/ndu-l c/t mai neobservat.
1 doua zi dup_ acest mare act de tr_dare national_, presa asa-zis_ rom/neasc_, ca si cea
%id_neasc_, trecea sub t_cere actul infam. „imineata”, „0upta”, „1dev_rul”, publicau în
fiecare zi pagini întregi cu litere groase, conflictul dintre proprietari si c&iriasi la
?ucuresti si într-un colt c/teva vorbe prin care anuntau simplu si perfid+ art. K din
vec&ea 'onstitutie a fost înlocuit prin art. FQQ.
Partidul liberal si tic_loasa adunare de la FJIQ au pus si pecetluit astfel piatra de
morm/nt peste viitorul acestui neam.
ici in blestem alcopiilor, al mamelor, al b_tr/nilor, al tuturor rom/nilor în suferint_ pe
acest p_m/nt, acum si în veacul ceacului, nu va fi suficient pentru a r_spl_ti pe acesti
tr_d_tori de neam.
1stfel, în t_cere si într-o atmosfer_ de lasitate general_ se consuma marele act de
tr_dare national_.
umai glasul profesorului 'uza, personalitatea care predomina cum peste toat_ natia
rom/neasc_, se auzea+
„Rom/ni,'onstitutia de la IG martie FJIQ trebuie desfiintat_ imediat. Protestati în
contra votului ei. 'ereti alegeri libere. $rganizati-v_ pentru a v_ asigura biruinta. $
nou_ constitutie trebuie s_ garanteze drepturile de înt/ietate ale natiei rom/nesti, ca
natie dominant_ în @tat.”
'/nd am auzit la ;asi, m-a podidit pl/nsul. @i mi-am zis+
2 u se poate> 'el putin trebuie s_ se stie c_ am protestat. '_ci neamul c_ruia i se pune
asemenea %ug pe gruma%i si nici m_car nu protesteaz_, este un neam de imbecili.

1m f_cut atunci un manifest c_tre ieseni, c&em/nd pe toti rom/nii la o adunare de

protestare în niversitate. =estea acord_rii drepturilor la %idani s-a împr_stiat în toate
casele ca fulgerul. $rasul clocotea.
1utorit_tile, din ordinul guvernului, au scos armata, %andarmii, politiaY au început
provoc_rile si interdictia de circulatie. 1tunci planul s-a sc&imbat. 1dunarea nu s-a mai
f_cut la niversitate, ci în FL puncte ale orasului. 1ici au început manifestatiile si
ciocnirile care au durat toat_ noaptea.
1utorit_tile, armata si fortele politienesti au fost complet derutate prin sc&imbarea
brusc_ a planului de lupt_, a locului de adunare si prin purtarea lor în fug_ de la un
cap_t al orasului la cel_lalt, dup_ cum erau anuntati de agenti despre aparitia
manifestantilor, care ap_rau din %um_tate în %um_tate de or_ în puncte contrarii.
:rupul de sub comanda mea s-aîntrunit la punctul greu+ Podul Rosu A@ocolaB si 6g.
'uculuiY acolo unde obr_znicia %id_neasc_ sustinea c_ niciodat_ nu va putea intra vreun
manifestant antisemit nepedepsit cu moartea.
Pe acolo nu locuieste nici un rom/n. ii de %idani s-au trezit si forfoteau ca un cuib de
viermi. '/nd am fost primiti cu focuri de arm_, am r_spuns cu focuri de arm_.
oi nea-m f_cut datoria d/nd peste cap tot ce ne st_tea în cale si ar_t/nd %id_nimii c_
;asiul, str_vec&ea capital_ a oldovei, este înc_ rom/neasc_ si c_ acolo e bratul nostru
care st_p/neste, care poate îng_dui sau nu, care detine pacea sau r_zboiul, care
pedepseste sau iart_.
1 doua zi a sosit la ;asi în a%utorul celor dou_ regimente, al politiei, %andarmeriei si
%id_nimei, cavaleria din ?/rlad, iar foile din capital_ au ap_rut în editie special_+ „;asiul
a tr_it o noapte si o zi de revolutie”.
1t/t am putut face noi, niste copii. 1t/t ne-am priceput în momentul în care ni s-a pus
%ugul pe umeri. u l-am primit cu senin_tate, cu resemnare de iobag, cu lasitate. 1t/t si
%ur_m/ntul sacru pentru toat_ viata de a sf_r/ma acest %ug, oric/te lupte si %ertfe ni s-ar
cere.
1 doua zi m-am dus la Prefectura de Politie s_ duc m/ncare la cei arestati. 1colo, tocmai
era interogat si retinut ;ulian @/rbu, pentru motivul de a fi fost autorul manifestului.
=_z/nd aceasta, m-am prezentat anc&etatorului si i-am spus+
2 u e @/rbu autorul manifestuluiY eu sunt.

PR;1 )1 1R)@61R)

0a politie mi s-a spus+

- omnule 'odreanu, trebuie s_ mergi p/n_ la tribunal cu agentul.

-e ce cu agentul! 1m ripostat. erg singur. )ra prima dat_ c/nd mi se punea cuv/ntul
la îndoial_.
_ simteam ofensat.
- u, eu cu agentul nu merg. -are dec/t s_ mearg_ la ID metri în urma mea. )u m_ duc
singur.
'uv/ntul meu face mai mult dec/t ID de agenti de politie.

1%ung la 6ribunal. 1gentul intr_ si m_ introduce si pe mine în fata domnului %udec_tor

de instructie 'atic&i. omnul %udec_tor îmi spune+

2 )sti arestat si trebuie s_ te trimit la penitenciar.

'/nd am auzit mi s-a f_cut negru înaintea oc&ilor. Pe acea vreme „arestat”, era ceva
infamant. imeni dintre ieseni nu mai fusese arestat si nu se auzise ca un student
nationalist s_ fie arestat. ar eu cu trecutul meu de lupt_tor>
-am apropiat de masa %udec_torului de instructie si i-am spus+
2 omnule %udec_tor, eu nu primesc s_ fiu arestat si nimeni nu va putea s_ m_ ridice
pentru a m_ duce la penitenciar.

?ietul om, pentru a nu mai provoca discutie, a dat ordin agentului s_ m_ duc_ la
penitenciar si m-a sf_tuit s_ nu m_ opun. 1poi a plecat. 1gentul a încercat s_ m_ duc_. ;-
am spus+

2 u-te acas_ omule si las_-m_ în plata omnului, c_ nu m_ poti dumneata duce de aici.
1u venit si altii. )u am r_mas acolo de la ora FF ziua p/n_ seara la ora G. 6oate
interventiile de a m_ scoate au fost zadarnice.

)u m_ g/ndeam+

2u sunt vinovat cu nimic. i-am f_cut datoria c_tre neamul meu. ac_ e cineva
vinovat care trebuie arestat, sunt aceia care au f_cut r_u neamului meu+ Parlamentul
carea acordat drepturi politice %idanilor.

#n sf/rsit, au plecat toti functionarii de la tribunal, r/nd pe r/nd, p/n_ la usieri. )u am

r_mas cu agentii l/ng_ mine.
Pe la ora G sosesc trei ofiteri.

2 omnule 'odreanu, avem ordin s_ evacu_m acest tribunal.

-?ine, domnilor ofiteri, voi iesi afar_.

1m cobor/t sc_rile si am iesit. @pre surprinderea mea, acolo v_d o companie de

%andarmi în semicerc, procurori, %udec_tori si politie.
1tunci, eu merg drept înainte si m_ asez %os, în mi%locul curtii. =in autorit_tile si îmi
spun+

- 6rebuie s_ mergi la penitenciar.

-u merg.

-au ridicat pe sus, m-au pu s într-o tr_sur_ si ma-u dus la penitenciar, la pas, cu
compania de %andarmi dup_ mine. #n ultimul moment c/nd intram pe poart_, b_ietii s-
au repezit s_ m_ scoat_, dar revolverele agentilor i-au oprit.
)ra protestare contra legilor! u. )ra contra %ugului nedrept_tilor.



Pare c_ aceast_ protestare a mea de a intra pe linia arest_rilor era un presentiment c_

mult_ suferint_ va trebui s_ îndur, odat_ intrat pe aceast_ cale, între zidurile reci ale
înc&isorilor.
1m r_mas o s_pt_m/n_ acolo, p/n_ în a%unul Pastilor. Primele mele zile de înc&isoare>
0e-am suportat foarte greu moraliceste, pentru c_ nu puteam întelege ca cineva s_ fie
arestat atunci c/nd lupt_ pentru neamul s_u si din ordinul acelora care lupt_ contra
neamului.
0a iesire am plecat acas_. ulti rom/ni mi-au iesit înainte prin g_ri, f_c/ndu-mi
manifestatie de simpatie si îndemn/ndu-m_ s_ duc lupta mai departe, c_ci este a
neamului si neamul p/n_ la sf/rsit va învinge.



eamul întreg, în tot ce avea el mai bun, de la t_ran si p/n_ la intelectual, a primit cu
nespus_ durere trista veste a modific_rii art. KY dar nu pute face nimic, c_ci s-a trezit
v/ndut si tr_dat de conduc_torii lui. $are ce blestem pe capul nostru si ce p_cate ne-au
condamnat pe noi, rom/nii, ca s_ avem parte de asemenea ca nalii de conduc_tori!



;at_ fat_ în fat_+ dou_ momente istorice, în dou_ Rom/nii deosebite, cu dou_ r/nduri de
oameni si cu aceeasi problem_.
'onstituanta de la FGKJ, din Rom/nia ic_, mic_ de tot, care avea cura%ul s_ suporte
presiune )uropei si 'onstituanta de la FJIQ, din Rom/nia are, în_ltat_ din %ertfa
s/ngelui nostru, care din slug_rnicie interesat_, sub presiunea aceleiasi )urope, nu
preget_ s_ umileasc_ si s_ pun_ în pericol viata unei natiuni întregi.
:R)=1 :))R10 1 @6)6;;; '$6;
up_ Pasti lupta reîncepe. Pe frontul 0.1..'., profesorul 'uza continu_ actiunea prin
pres_, iar noi ceilalti ne ocup_m de organizare.#ncepe seria întrunirilor prin orase si
sate.
Pe frontul studentesc, modificarea art. K din 'onstitutie aduce sc&imb_ri. 'onduc_torii
de la ?ucuresti si 'lu%, care crezuser_ c_ p/n_ la cap_t o miscare studenteasc_ va putea
convinge guvernul s_ recunoasc_ cererile drepte ale studentimii, v_z/nd c_ acesta nu
numai c_ nu recunoaste nimic, dar c_ acord_ drepturi politice %idanilor, se descura%eaz_
am_r/ti si încep s_ fluture tot mai mult ideea capitul_rii.
0a 'lu%, c&iar presedintele convoac_ o adunare unde sustine teza intr_rii la cursuri.
asa studenteasc_ respinge propunerea si declar_ c_ ea lupt_ pentru onoare si c_ lupta
va trebui dus_ p/n_ la limita cea de pe urm_ a rezistentei. @ustin_torii acestei teze sunt+
;on ota, 'orneliu :eorgescu, ;sac ocanu, împreun_ cu tot grupul nostru. 1le*a îsi d_
demisia si este ales în locul lui presedinte al centrului studentesc „Petru aior”, ;on
ota cu un comitet nou. 1saltul guvernului pentru a determina pe studenti s_ intre la
cursuri cade si de ast_ dat_, dar cu sacrificarea conduc_torilor. ;on ota si înc_ sase
sunt eliminati pentru totdeauna din toate universit_tile pentru tinuta lor d/rz_.
0a ?ucuresti, un grup în frunte cu @imionescu si _nulescu, începe s_ ia locul
conducerii din ce în ce mai ne&ot_r/te si mai slabe. ici aici guvernul nu reuseste s_
desc&id_ cursurile dup_ Pasti.
;;) FJIQ

1u trecut înc_ dou_ luni de rezistent_ eroic_, de mizerie, de presiuni. @tudentimea era
epuizat_. 0a ?ucuresti se fi*eaz_ desc&iderea niversit_tii în vederea e*amenelor, fie
c&iar numai pentru studentii %idani si pentru renegati. #n ziua desc&iderii, în
niversitate se introduce armata. @labele ciocniri din fata niversit_tii nu mai pot
determina înc&iderea acesteia. Planul guvernului era s_ le desc&id_ pe r/nd, l_s/nd
;asiul la urm_ si pun/ndu-l în fata a trei universit_ti desc&ise. Peste o s_pt_m/n_, la
'lu%, si înc_ peste c/teva zile la 'ern_uti, universit_tile se desc&id cu armata, în aceleasi
conditii ca la ?ucuresti. Peste o alt_ s_pt_m/ n_ venea si ceasul greu al ;asiului, care,
izolat prin m_surile guvernului, r_m_sese singur cu puterile mult sc_zute.
#n a%unul desc&iderii, stiind c_ a doua zi dimineata armata va intra în niversitate, am
f_cut planul de a o ocupa noi, în timpul noptii. e cu ziu_, am trimis un student de
încredere care a intrat în sala pasilor pierduti si a desf_cut z_voarele la dou_ geamuri
mari, f_r_ ca s_ se observe, în asa fel înc/t numai împinse din strad_ ele s_ se desc&id_.
<_r_ a comunica planul, am convocat, laora J, o sut_ de studenti în sala ?e%an. 0a ora
FD, niversitatea a fost ocupat_ de noi. Pe frontispiciul ei se arborase steagul cu zvastic_.
Peste putin a sosit si rectorul niversit_tii, profesorul @imionescu, c_ruia i-am desc&is.
)l ne-a vorbit, îndemn/ndu-ne s_ p_r_sim niversitatea. oi i-am r_spuns, e*plic/ndu-i
cauza noastr_. Peste c/teva ore a plecat. e-am organizat pentru paz_ si am r_mas toat_
noaptea de veg&e acolo. 1 doua zi dimineata, studentii au sosit la niversitate în num_r
mare. #nviorati, au &ot_r/t în unanimitate continuarea luptei. Niarele %id_nesti ne-au
atacat furibund.
Peste dou_ zile, 'lu%ul, într-o lupt_, încearc_ reluarea niversit_tii din m/inile
%andarmilor. Peste alte dou_ zile, ?ucurestii si 'ern_utii. 1ceste lupte duc din nou la
ridicarea studentimii si la înc&iderea din nou a tuturor universit_tilor. 1nul scolar se
terminase. 6ineretul rom/nesc d_duseun e*amen unic de rezistent_, de caracter si de
solidaritate.

$noare studentimii care pentru credinta ei, înfrunt/nd at/tea lovituri, a dat un e*emplu
de voint_ colectiv_ nemaiînt/lnit în istoria universit_tilor din întreaga lume. #n nici o
tar_ nu s-a v_zut ca studentimea, unit_ într-un singur suflet, asum/ndu-si toate
responsabilit_tile si toate riscurile, s_ poat_ mentin e greva general_ timp de un an de
zile, pentru a-si impune credintele, urm_rind prin demonstratia ei trezirea la constiint_
a natiei întregi, fat_ de cea mai grea problem_ a e*istentei sale.

)ste o pagin_ frumoas_, o pagin_ eroic_ scris_ cu suferinta acestei tinerimi în cartea
neamului rom/nesc.

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
5in 0Pentru egionari29C.G.Codreanu

@ic"idarea lui )minescu

n episod e*traordinar al istoriei rom/nilor, ţinut permanent secret,

este cel legat de "boala” şi moartea poetului naţional al Rom/niei, i&ai )minescu, care,
aşa cum s-a văzut, se manifestase direct şi partizan la ziarul 6impul în "'&estiunea
;sraelită” sau în "'&estiunea evreiască”, fiind împotriva încercărilor evreilor de a bloca
sau de a condiţiona recunoaşterea independenţei Rom/niei. 'eea ce se cunoaşte de către
foarte puţini iniţiaţi este însă cum, pentru atitudinea sa, i&ai )minescu a fost ucis, Ade
către medicul evreu <r. ;szac”, zic unii, de către o conspiraţie iudeo-masonică am zice
noiB.
#n anul FGGI, i&ai )minescu îi scria =eronicăi icle+>Tim$ul acesta m"a stricat
(n realitate cu toată lumea0 sunt un om ur1t )i temut0 fără nici un folos0
unul din oamenii cei mai ur1%i din Rom1nia Naturi ca ale noastre sunt
menite sau să (nfr1ngă relele sau să $iară0 nu să li se $lece lor5&
"i mai potoliţi-l pe )minescu>” s-a spus l-a un moment dat, în plenul Parlamentului
Rom/n, de către acei oameni politici care apărau interesele evreilor, oameni politici
masoni, susţinuţi finalmente, din păcate, c&iar şi de către oamenii politici conservatori,
în numele partidului cărora vorbea gazetarul şi marele poet naţional i&ai )minescu.
e fapt cuvintele au fost rostite c&iar şi de către Petre-'arp, şef alături de 6itu
aiorescu, al Partidului 'onservator.

#n timp ce )minescu conducea 6impul, ziar al Partidului 'onservator, Petre 'arp

conducea c&iar partidul, dar cei doi au intrat totuşi într-un puternic conflict. 'arp era
însă, totodată, şi membru al lo%ei masonice @teaua Rom/niei, alături de aiorescu,
1le*andru uţu, 6&eoder Rosetti şi alţii care se vor ocupa de lic&idarea poetului şi -
gazetarului i&ai )minescu. ")minescu era ca o st/ncă. Posibil ca, iniţial, %unimiştii
SmasoniiT să nu-şi fi dat nici ei seama că, aduc/ndu-l la 6impul, practic îşi pun singuri
bomba în casă” A'. 'ernăianu, Recurs )minescu, 'alvarul cetăţeanului, vol.;;B.
ivergenţa dintre i&ai )minescu şi Petre 'arp s-a născut odată cu apariţia în
Parlament a problemei modificării articolului K din 'onstituţie A"'&estiunea ;zraelită”B,
împotriva căreia pleda în scris )minescu, opun/ndu-se "împăm/ntenirii” &oardei de
evrei ce invadaseră ţara, în timp ce Petre 'arp activa politic pentru modificarea
'onstituţiei în sensul dorit de 1lianţa ;zraelită, de cancelariile europene şi de evreii din
Rom/nia.
S'arp fiind, totuşi, un nume destul de rar, şi neînţeleg/nd adeziunea sa la interesele
evreilor, ne-am îndreptat către marele dicţionar masonic publicat în $rdinul asonic
Rom/n de către 8oria estorescu-?ălceşti , unde am găsit mai mulţi 'arp+ în afară de
Petre 'arp al nostru, duşman al lui )minescu şi membru al lo%ii @teaua Rom/niei, apare
şi un anume 8oria 'arp, ziarist evreu, membru al unei lo%i din obedienţa arii 0o%i
aţionale.T
Pornit împotriva poziţiei e*primate de 6impul, la FC martie FGKJ 'arp le scrie at/t lui
)minescu c/t şi lui aiorescu. 0ui )minescu îi scrie+ "omnule redactor, în timpurile
din urmă aţi crezut că este oportun de-a da spri%inul importantului ziar ce redactaţi,
unor idei at/t de opuse convicţiunilor a căror organ m-am făcut în @enat înc/t mă văd cu
părere de rău silit de-a afirma pe calea publicităţii ad/nca divergenţa de păreri ce ne
desparte(”Y iar lui aiorescu+ "ragă 6itus, ce faceţi voi la 6impul şi cum credeţi că o să
meargă astfel înainte!( în ce parte din lume partidul conservator a căutat să a%ungă la
putere prin pasionarea maselor!( în asemenea împre%urări, eu unul a trebuit să-mi pun
întrebarea ce rol mai %oc între contribuitorii 6impului!( Prin urmare te rog să notifici
comitetului să mă şteargă din lista subscriitorilor( 6u ai o clientelă întinsă despre a
cărei genesis mi-ai vorbit într-o zi Saluzie şi atenţionare din partea lui 'arp, către
aiorescu care trăia din solda clienţilor săi evreiT. @apienti sit. <or ever> P.P. 'arp.”
Poziţia lui 'arp faţă de revendicările evreilor asupra Rom/niei este sintetizată în
următoarea poziţie, e*primată în FGGF+ >2ă jertfim unele din dre$turile noastre
suverane ca să ob%inem $rotec%iunea Euro$ei (ntregi )i să nu ne aflăm
izola%i fa%ă cu doi vecini $uternici5&
)minescu #i răspunde #n 7impul+

ADl* %*$arp s-a cre0ut atins prin reflecţiunile ce foaia noastră a pu8licat #n
privinţa atitudinii sale #n c"estiunea i0raelită4 #nsă aceste reflecţiuni ne-au
fost impuse printr-un ca0 de legitimă apărare”*

easemnea se ceartă şi cu alţi membri ai partidului, precum Nizi 'antacuzino şi

0a&ovari. 1cestuia din urmă i-a spus în cadrul redacţiei din 6impul+ " 8u"te0 mă0 (n
mă"ta Tată"tău nu )tia nici bine rom1ne)te0 ce"mi tot c1n%i tu de
rom1nism&5

'ea mai categorică e*plicaţie dată de )minescu faţă de criticile lui P.P. 'arp a apărut în
6impul cu numai o lună înainte ca el să fie lic&idat social şi fizic+
"#n altă ţară de am trăi, în care mai e credinţă, onestitate, respect ca bunuri obşteşti ale
spiritului public, relele ni s-ar părea trecătoare şi nicic/nd condeiul nostru nu ar fi
înmuiat în fiereY dar aici, unde, dacă-i vizita ministeriile sau Sînc&isoareaT =ăcăreşti,
aceleaşi fizionomii şi caractere înt/lneşti, aici unde un parvenit bulgar ca d. ;.'. ?rătianu
şi un grec parvenit ca d. '.1. Rosetti conduc destinele acestei nefericite ţări, aici unde
oameni ca aceştia, fără pic de patriotism, radicali cosmopoliţi, stăteau ieri la învoială cu
Oarszazvs57 ca să-i v/nză sufletele din opt ţinuturi, stau azi la învoială cu 1lianţa
;zraelită ca să-i v/nză ţara toată şi să desfiinţeze printr-un trafic m/rşav o naţie şi un
stat pe care zeci de popoare barbare nu le-au putut desfiinţa, aici nici un cuv/nt nu e
destul de aspru(”
eşi 6itu aiorescu era acuzat de către colegii de partid că îi ţine spatele lui )minescu
la 6impul, )minescu îl atacă şi pe acesta+
” 6eamă ne e dar şi astăzi că asemenea o samă de advocaţi buni, cu darul vorbirii vor
tranşa şi c&estiunea arzătoare a evreilor, care poate deveni c&estiunea completei
dezmoşteniţi a poporului rom/nesc”.
aiorescu îşi nota prompt în Murnal+ ":rea epoca )minescu( 1rticol al lui în c&estiunea
evreiască în contra mea”.
"1facerea Oarsza3s57” din epocă, dezvăluită şi combătută de i&ai )minescu în
6impul a constat în aprovizionarea trupelor ruse anga%ate în războiul din FGKK şi
deplasate în ?ulgaria. ?anc&erul rus de origine evreiască 1.. Oars7a3s57, numit
intendent al armatei ruse a obţinut prin mită dreptul de a cumpăra la preţuri modice
alimente din Rom/nia Ade a rec&iziţionaB pentru a le vinde apoi armatei ţariste.
6otodată a primit dreptul de a rec&iziţiona care cu boi pentru transportul mărfii, ceea ce
a ruinat ţărănimea rom/nă, care de cele mai multe ori şi-a pierdut peste unăre
mi%loacele de transport. eşi avocatul cu luna al lui Oarsza3s57 devenise 6itu
aiorescu, )minescu a publicat mai multe documente ce au dovedit coruperea
guvernanţilor la care se pretase banc&erul evreu.
;ată scrisoarea lui Oarsza3s57 către Rossis57, datată l decembrie FGKK şi publicată de
)minescu în 6impul+
")*celenţă.
in depeşa mea şi din depeşa ministrului 'ogălniceanu vă este de%a cunoscut că, după
multe împre%urări, eu am profitat a birui toate împiedicările şi astăzi de%a s-au dat
porunci prin telegraf tuturor prefecţilor din opt districte, ca să puie la dispoziţiunea mea
c/te FIDD care pe zi pentru ?ucureşti şi CDD pentru <răţeşti( ult m-au costat pe mine
bani, vreme şi trudă ca să împac pe directorul inisterului de ;nterne, @imion
i&ăilescu, cu prietenul nostru Sadică 'ogălniceanu Aprecizează )minescuBT fiindcă
numai el era, nu ?rătianu era, care împiedica această c&estie(
)u voi avea oric/te căruţe va fi de trebuinţă pentru oric/t transport şi oriunde veţi voi a
transporta, măcar că p/nă acuma cărăuşii de bună voie tocmiţi nu voiau a merge dec/t
la @istovY acum însă s-a sc&imbat c&estia şi merg siliţi oriunde vreau.”
#n urma campaniei de presă condusă de )minescu privind "afacerea Oarsza3s57” au
fost sesizate organele %udecătoreşti, dar 6ribunalul de ;lfov &otărăşte că nu era "caz a se
pune în mişcare acţiunea publică în contra cuiva”.
rmărirea lui i&ai )minescu de către agenţii secreţi ai marilor puteri străine, a fost
remarcată din anul FGKE printr-un agent evreu 0ac&man, aflat în solda ambasadei
1ustriei de la ?ucureşti. nul dintre primele rapoarte ale ambasadei austriece, la adresa
lui )minescu, conţine ID de pagini şi este semnat de consulul austriac de la ;aşi, fiind
trimis ministrului de e*terne al ;mperiului 1ustro-ngariei la data de C ianuarie FGKK.
'u un an înainte ca )minescu să fie ani&ilat, la K iunie FGGI, ambasadorul austriac la
?ucureşti, baronul a7er, transmite un raport secret despre )minescu, văzut vinovat
prin activitatea sa de la @ocietatea 'arpaţii de uneltire împotriva imperiului, în vederea
unirii 6ransilvaniei cu ţara mamă+
"@ocietatea 'arpaţii a ţinut în L ale lunii în curs o întrunire publică cu un sens secret.
intr-o sursă sigură, am fost informat despre această întrunire Ssursa era, după toate
indiciile, c&iar 6itu aiorescuT . . . @-a stabilit că lupta împotriva 1ustro-ngariei să fie
continuată( @-a recomandat membrilor cea mai mare prudenţă. )minescu, redactor
principal la 6impul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitate
rom/nă, care frecventează instituţiile de învăţăm/nt din Rom/nia pentru a se instrui, să
fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a orienta opinia publică
în direcţia unei acii ari.
#n afara agenţilor marilor puteri europene, o atenţie aparte i-o acordau lui )minescu
nenumăraţii agenţi ai 1lianţei niversale ;sraelite.
i iată că, în dimineaţa zilei de IG iunie FGGQ, gazda poetului, doamna @zo5e, îi trimite
avocatului mason 2 6itu aiorescu un bileţel în care scria că )minescu a înnebunit.
1stfel, fără voia sa, ca plan al uneia dintre cele mai monstruoase conspiraţii anti-
rom/neşti, )minescu a fost internat de către dr. 1le*andru uţu la "'aritatea” A'aritasB
pun/ndu-i-se falşul diagnostic de alcoolism şi sifilis. @tudiul dr. ;on ica A)minescu,
structura somato-psi&ică, FJKIB arată că, în acea perioadă, )minescu era marcat de o
mare suferinţă pe fond psi&ic, ca urmare a greutăţilor şi luptelor politice prin care
trecea, respectiv de o psi&oză maniaco-depresivă. 'u toate acestea, un anume dr. ;szac i-
ar fi pus lui )minescu acel diagnostic care îi putea permite administrarea-unui
tratament care să-l digtrugă fizic. 0a acea vreme, sifilisul nu cunoştea un tratament
eficient, iar clinic se aplicau cele mai periculoase şi distructive tratamente. n astfel de
tratament, cu efecte catastrofale pentru i&ai )minescu a fost administrarea de doze de
mercur, element care se ştie că este e*trem de to*ic pentru om şi că poate provoca
moartea. edicii i-au administrat lui )minescu c/te ID de fracţiuni a L grame de
mercur, "c/nd şi o %umătate de gram poate să aibă acţiuni dăunătoare” precizează la
r/ndul său specialistul rom/n $vidiu =uia. rmare acestui tratament )minescu a suferit
de o paralizie parţială, a fost internat, scos din ţară şi mai apoi ucis în spital cu un
bolovan cu care a fost lovit în cap.
@tudiul dr. ica, foarte valoros de altfel, suferă de o mare eroare. <aptul că pune un
diagnostic psi&iatric lui )minescu baz/ndu-se pe o sursă nedemnă de încredere. )ste
vorba de ziarul 1devărul din FK octombrie FJFF care, sub semnătura lui 1le*andru
'iurcu, publica articolul "in amintirile mele”. $r, p/nă după al doilea război mondial,
ziarele 1devărul şi imineaţa au fost cele mai puternice şi viclene organe de presă
evreieşti din rom/nia. ;ată situaţia descrisă de 1.'.'uza în FJDC+
"#n ziaristică, tot %idanii au introdus la noi în ţară tonul violent şi trivialităţile presei-
revolver, prin care în%osesc orice discuţie şi bat%ocoresc instituţiile şi demnitarii ţării,. #n
frunte, stă, fireşte, organul %idovesc 1devărul, al cărui comitet de redacţie se alcătuieşte
din următoarele ilustraţii cuşer ale gazetăriei Wrom/neX, ale căror nume le reproducem
după actele unui proces de calomnie, în care numiţii figurează 2 se înţelege 2 ca
inculpaţi A'urtea cu Muraţi de ;lfov, $ctombrie FJDCB+ ?. ?raunstein 2 zis ?.?rănişteanuY
1lbert 8onigman 2 zis 1. <agureY 1. Rosen 2 zis oraY 1. <uc&s 2 zis :. i&ailY
@.:oldenberg 2 zis unteanuY 0azar 9astenbaum 2 zis 'astelanY ). <einsilber 2 zis ).
)milianY ). Oeber 2 zis 1drian =erea, şi vor mai fi.
1ceştia sunt conducătorii "opiniunii publice” a ţării rom/neşti( @trăini de noi şi
potrivnici fiinţei noastre, ei ne discută interesele, ne %udecă, fac reputaţiile prin galăgie şi
reclamă, şi le desfac prin tăcere şi calomnii, ei suie în slava cerului pe %idoviţi şi caută să
în%osească pe adevăraţii rom/niY ei terorizează pe funcţionarii publici care voiesc să-şi
facă datoriaY ei critică totul+ religia, coroana, armata, %ustiţia, învăţăm/ntul(”
e fapt, relatările mincinoase la adresa lui i&ai )minescu, publicate în ziarul 1devărul
din FK octombrie FJFF se bazează pe înc&ipuitele amintiri ale lui :rigore =entura, cel ce
ar fi fost l/ngă )minescu c/nd acesta a fost pus în cămaşă de forţă şi care ar fi relatat
cum în cofetăria 'apsa, agit/nd un pistol mare, )minescu a spus că pleacă să-l împuşte
pe rege. 6rebuie reţinute două aspecte+ F. :r. =entura era mort de mulţi ani c/nd
cotidianul evreiesc lansa "amintirile” sale menite peste timp să consolideze marea
conspiraţie istorică anti-)minescuY I.=entura făcea parte din lo%a masonică iscipolii
lui Pitagora din :alaţi Aformată preponderent din evrei şi greciB, corespondenta locală a
lo%ii @teaua Rom/niei, din care făceau parte conspiratorii întemniţării lui )minescu+
6itu aiorescu, uţu şi ceilalţi Ade altfel, toţi ceilalţi membri ai familiei =entura făceau
parte din lo%a masonică @teaua Rom/nieiB.
;nformaţiile de mai sus, privind falsul diagnostic pus lui )minescu şi otrăvirea sa cu
mercur reies din studii mai vec&i, nepopularizate, dar ele sunt depăşite azi de studiile lui
'alin 0. 'ernăianu demarate în anul IDDD+ Recurs )minescu, @uprimarea :azetarului şi
'on%uraţia anti-)minescu.
6rebuie arătat de la bun început că i&ai )minescu nu a fost niciodată mason, în
sc&imb cei mai mulţi membri ai "@ocietăţii 0iterare Munimea” Adin ;aşiB şi fruntaşii
Partidului 'onservator, da> 6oţi aceştia făceau parte, cum am arătat, din lo%a masonică
@teaua Rom/niei, iar )minescu era "prote%atul” Munimii, poetul Munimii.
1t/t 6itu aiorescu, c/t şi Petre 'arp, cei doi lideri ai Partidului 'onsenZator din vremea
respectivă aparţineau lo%ii masonice, dar cel mai important fapt este apartenenţa lui
1le*andru uţu la această lo%ă, lo%a fiind de fapt c&iar creată de familia de fanarioţi uţu.
'e g/ndeau oare aceştia, c/nd i&ai )minescu compara e*ploatarea evreiasca a
rom/nilor cu e*ploatarea fanariotă!
0o%a @teaua Rom/niei A"lZ)toile de Roumanie”B a fost creată în FGEE de principele”
:&eorg&e . A;orguB uţu, sub obedienţa lo%ii arelui $rient al <ranţei, lo%ă franceză
apropiată intereselor mondiale evreieşti, controlată de către evrei. e altfel, c&iar
trezorierul AfinanţatorulB lo%ii @teaua Rom/niei era un evreu, 1dolf 8ennig. <amilia
uţu, familie de domnitori fanarioţi Ai&ai uţu în Vara Rom/nească, 1lecu uţu şi
i&ai :r. uţu în oldovaB era implicată social în politica rom/neasca în aceeaşi
perioadă cu i&ai )minescu. 1stfel, icolae uţu era un reputat economist liber-
sc&imbist, curent at/t de puternic combătut şi de blamat de )minescu, în timp ce
1le*andru uţu, profesor universitar, trecea de reputat medic psi&iatru, el fiind acela
care l-a internat forţat pe )minescu, contribuind activ la eliminarea sa fizică din peisa%ul
socio-politic rom/nesc.
e altfel, se poate spune că p/nă la un punct )minescu fusese c&iar creaţia lo%ii @teaua
Rom/niei, împotriva conducătorilor căreia s-a întors prin libertatea ce şi-a luat-o ca
publicist, în c&iar ziarele ce le conducea şi care aparţineau indirect lo%ii masonice. e
e*emplu, se cunoaşte ura ce o manifesta )minescu în scris pentru perioada domniilor
fanariote ce au pervertit conştiinţele rom/neşti şi au supt s/ngele poporului, pregătind
astfel terenul pentru noua ocupaţie, evreiască. )l lovea astfel în c&iar creatorul lo%ii, în
fanariotul :&.. uţu.
#n bună tradiţie masonică, lo%a @teaua Rom/niei avea "de faţă” @ocietatea 0iterară
Munimea, iar presa ei avea să fie asigurată de 'onstituţiunea AFGEEB, apoi de :azeta de
;aşi AFGEKB şi, în fine, prin :azeta naţională AFGKFB 2 tribune politice ale membrilor lo%ii.
'onvorbirile literare AFGEKB făceau acelaşi oficiu în domeniul literaturii, istoriei şi criticii
literare.
#n FGEE, în cadrul demersurilor pentru desemnarea unui principe străin pe tronul
Rom/niei, a apărut condiţia apartenenţei acestuia la francmasonerie pentru a se obţine
spri%inul internaţional al fraţilor masoni şi al 1lianţei ;sraelite niversale, cu at/t mai
mult cu c/t emanciparea evreilor, deziderat masonic, rămăsese încă o c&estiune
desc&isă. e aceea, în toamna anului FGEE ;orgu uţu Amason iniţiat la Paris şi
"venerabil” al lo%ii @teaua Rom/nieiB i-a propus principelui 'arol ; să devină francmason
şi şef al <rancmasoneriei Rom/ne, sub obedienţa arelui $rient al <ranţei, ceea ce ar fi
condus la ingerinţe străine în statul rom/n, sub controlul 1lianţei ;sraelite. Reacţia de
refuz a casei regale a fost promptă, voinţa regală fiind întărită simbolic de interzicerea
imediată a lo%ii masonice iscipolii lui Pitagora din ?răila , formată în cea mai mare
parte din negustori greci şi evrei. 0a acea vreme toate lo%ile masonice importante
rom/neşti se aflau sub obedienţa arelui $rient al <ranţei, şi astfel, indirect, obediente
directivelor evreieşti ale 1lianţei ;sraelite, fiind toate înfiinţate de "negustorul francez”
1uguste 'arence++ @teaua unării, @teaua Rom/niei, iscipolii lui Pitagora, #nţelepţii
din 8eliopolis. A$ricum, peste c/ţiva ani ?Znai ?Zrit& se implică direct şi creează la
?ucureşti lo%ile #nfrăţirea @ionului şi <raternitatea.B
1titudinea general favorabilă rom/nilor din partea regelui 'arol ; al Rom/niei Afostul
principe 'arolB faţă de pretenţiile evreilor, precum şi refuzul său de apropiere de lo%ile
masonice filoevreieşti, nu putea dec/t să-i oblige pe conspiratori să monteze un scenariu
anti-regal, în care "antisemitul” )minescu, înarmat cu un mare pistol se ducea "la Palat
să îl împuşte pe rege”, motiv pentru care a fost pus în cămaşa de forţă şi internat. 0a
r/ndul ei, opinia publică rom/nească n-ar fi putut fi liniştită dacă )minescu ar fi fost pur
şi simplu concediat de la 6impul. 6otodată, gura acestuia nu ar fi fost astfel înc&isă, căci
ar fi putut găsi altă tribună de la care să îşi afirme poziţia puternic naţionalistă. e
aceea, el trebuia făcut nebun. i cine a lansat versiunea că )minescu a scos un pistol
pentru a se duce să-l împuşte pe rege! 'onform evreilor de la 1devărul, afirmaţia fusese
c/ndva susţinută de către doamna 'apsa, evenimentul petrec/ndu-se c&ipurile în
cafeneaua literară 'apsa. imeni din epocă nu a putut confirma această poveste, dar
ştim că şi soţul patroanei, domnul 'apsa, era membru al aceleiaşi lo%i masonice ca şi
ceilalţi conspiratori, lo%a @teaua Rom/niei.
@ocietatea Munimea a rămas cunoscută în istoria literaturii rom/ne ca promotoare a lui
i&ai )minescu, ;. 0. 'aragiale, ;on 'reangă şi ;oan @lavici, care aveau să colaboreze la
periodicul editat de Munimea, 'onvorbiri 0iterare. 6eoreticianul Munimii era 6itu
aiorescu, dar principala sa activitate era aceea de avocat, de pe urma căreia a dob/ndit
o importantă avere. Profesor universitar la ;aşi şi decan al <acultăţii de <ilozofie, a fost
înlăturat din învăţăm/nt în urma unui proces de imoralitate. in FGEG s-a dedicat
avocaturii, iar din FGKD a intrat în politică. )ste poate important să aflăm numele
clienţilor lui aiorescu din perioada în care )minescu a fost lic&idat fizic şi spiritual.
1ceştia sunt+ Oarsc&a3s57, Rafalovic&, ?oboritz, 8essen şi 9alino3s57, Rubinstein şi
8irsc&ler, adică o clientelă cosmopolită preponderent evreiască, at/t de ostilă lui
)minescu>
Pe bună dreptate se poate pune întrebarea+ de ce istoria nu publică, în general, astfel de
corelaţii ale faptelor, privind viaţa şi moartea lui i&ai )minescu! 'oncluziile sunt
triste> '&iar :eorge 'ălinescu, c/nd a scris =iaţa lui )minescu, a acceptat orice
informaţie, din orice sursă, fără a o prelua critic, singura sa preocupare fiind realizarea
unui roman biografic. e-a lungul carierei sale, 'ălinescu a colaborat, c&iar, cu cei
implicaţi în compromiterea lui )minescu. 1stfel, c/nd editează revista literară 0umea,
'ălinescu îşi lia ca principal colaborator pe ?. ?rănişteanu, care nu este altul, aşa cum
am arătat mai sus, dec/t evreul ?. ?raunstein, editor al ziarului 1devărul, ce întina
memoria lui )minescu, perpetu/nd conspiraţia privind nebunia acestuia. e altfel, o
mare sumă de critici literari rom/ni sunt de fapt evrei camuflaţi de nume rom/neşti,
conştienţi de activitatea antievreiască a poetului naţional al Rom/niei şi voluntar
interesaţi şi anga%aţi în menţinerea mitului ")minescu dement”, ca şi de salvarea în
istorie a onorabilităţii conspiratorilor asasini. 1şa este şi cazul criticului literar Nigu
$rnea, considerat o somitate a culturii rom/neşti, evreu din ?otoşani care şi-a făcut
c&iar o carieră din anumite subiecte care se leagă de viaţa lui )minescu, precum+
Munimismul AFJEEB, Munimea şi %unimismul AFJKCB, =iaţa lui 6itu aiorescu vol. ;-;;
AFJGE-FJGKB. SNigu $rnea, care a e*ercitat în anii JD şi funcţia de director al editurii
evreieşti 8asefer, are totuşi meritul de a fi precizat că banc&erul rus Oarsza3s57,
deconspirat de )minescu ca ruinător al ţărănimii rom/ne, era de fapt evreuT.
1m arătat mai înainte că familia fanariotă uţu era o familie de masoni, aproape toţi, în
Rom/nia, fiind afiliaţi lo%ii @teaua Rom/niei. 1cordăm o atenţie specială acestora
deoarece unul dintre ei a semnat condamnarea lui )minescu+ medicul 1le*andru uţu.

!ată situaţia pre0entată de amplul dicţionar masonic pu8licat de oria

Nestorescu Bălceti+
- i&ail uţu AFKQD-FGDIB, domnitor fanariot al Vării Rom/neşti, apare în FKJL ca
venerabil al unei lo%i masonice din ;aşi.
- 1le*andru icolae uţu AFGQD-FGKKB, principe, a locuit la Paris şi a făcut parte din cel
puţin L lo%i masonice, gr. QD de iniţiere, deputat în 1dunarea :enerală a arelui $rient
al <ranţeiY
- :&eorg&e . A;orguB uţu AFGFK-FGKCB, principe, mare proprietar, fiu al domnitorului
i&ail uţu, gr. QD de iniţiere, membru al lo%ii @incere 1mitie AParisB şi întemeietor al
lo%ei @teaua Rom/niei.
- 'onstantin uţu AFGID-!B, afiliat la ;aşi lo%ei @teaua Rom/niei, a devenit ministruY
- '.. uţu, rentier, "frate” în lo%a @teaua Rom/nieiY
- :eorge uţu, proprietar, membru în lo%a iscipolii lui Pitagora din :alaţi, cea care
avea să fie interzisă de 'arol ;, c/nd ;orgu uţu i-a cerut principelui AregeluiB să intre în
masonerieY
- icolae :r. uţu AFGLD-!B, membru al lo%ei @teaua Rom/niei, secretar general al
'onsiliului de iniştri.
- 1le*andru :r. uţu AFGQK-FJFJB, iniţiat în lo%a @teaua Rom/niei, profesor universitar la
?ucureşti, autor al lucrării Psi&iatria modernă, publicist şi traducător, membru al
societăţii literare Munimea, complicele lui 6itu aiorescu în lic&idarea lui i&ai
)minescu.
@tudiile lui 'ălin 0. 'ernăianu şi-au propus mai ales să descurce "iţele foarte încurcate
dintr-o singură zi din viaţa lui )minescu, zi de răscruce c/nd este scos în condiţii
misterioase şi prin mi%loace violente din viaţa publică”, . dar şi antecedentele şi urmările
acestei zile.
"1şadar 2 îşi începe acesta unul dintre studii -, la IG iunie FGGQ )minescu a înnebunit.
@implu ca bună ziua>” 'el care a fost cel mai direct implicat în aceasta acţiune a fost 6itu
aiorescu, "protectorul” mason al poetului, secondat de medicul 1le*andru uţu. n
avocat şi un medic, membri ai aceleiaşi lo%i masonice. ici nu se putea tandem mai
potrivit pentru a distruge pe cineva. #n Murnalul lui aiorescu s-a găsit următoarea notă,
din ziua fatală+ "<oarte cald> #n zilele trecute încercări de aran%ament cu 1le*. @outzo(”,
referire la combinaţia cu doctorul uţu. #n aceeaşi zi, IG iunie FGGQ, la E,QD dimineaţa,
aiorescu şi inginerul @imţion Aapropiat de-al lui aiorescuB s-au dus la ospiciul
particular al doctorului uţu şi au convenit cu acesta ca în aceeaşi zi lui )minescu să i se
facă internarea pentru o lună de zile. 1ceasta avea însă să se prelungească şi să se repete
pentru c/ţiva ani, p/nă la uciderea sa. "Prin acest demers ilegal 2 arată '. 'ernăianu 2
avocatul aiorescu acţionează contra principiilor fundamentale ale reptului, aran%/nd
internarea lui )minescu în lipsa garanţiei că Wprote%atulX s-ar fi alienat şi stabilind 2 pe
ce criteriu! 2 o anume perioadă a şederii acestuia în ospiciu.” 1%uns acasă, aiorescu îl
anunţă pe 6&eodor Rosetti Amare
maestru comandor al arelui $rient al Rom/niei, totodată membru, ca şi aiorescu, al
lo%ii masonice @teaua Rom/niei, la acea dată preşedinte al 'urţii de 'asaţieB că treaba
este pusă pe roate+ "apoi am venit acasă, am înştiinţat încă pe 6&. Rosetti despre
aceasta” Adin MurnalB. n al doilea bilet îl trimite lui O. 9remnitz, al cărui sens răm/ne
obscur şi secret+ "in păcate, încă incert. 1ltfel, toate bune>” Atraducerea corectă a celei
de a doua propoziţii ar putea fi+ "uţu în regulă”, te*tul de m/na, în germană, al lui
aiorescu, @onst alles gut, semăn/nd mai degrabă cu @outz alles gutB.
1l treilea bilet trimis de aiorescu este către i&ai )minescu, pe care îl c&eamă să îi
facă o vizită. Plec/nd de la redacţia ziarului 6impul, )minescu călca în cursa întinsă.
aiorescu îl roagă să se deplaseze la complicele său @imţion sub prete*tul transmiterii
unui bilet, ceea ce )minescu şi face. "@ăracul de el, a cerut I lei pentru bir%ă, a plecat şi
de acolo l-au dus la @outzo” Ala uţuB, îşi amintea fiica lui aiorescu despre sf/rşitul
vizitei lui )minescu. #ntr-ade-văr, duc/ndu-se la inginerul '-tin @imţion, )minescu este
aşteptat de &aidamacii lui uţu, este imobilizat, urcat într-o bir%ă sau în duba ospiciului
şi dus la uţu. "1colo nu va mai fi gazetar, ci numai biet smintit. Planul fusese îndeplinit
cu succes. :azetarul )minescu era WocrotitX într-o casă de sănătate” A'. 'ernăianuB.
rmează planul doi al conspiraţiei+ legendarea nebuniei. ai înt/i se arată că gazda
poetului s-ar fi adresat lui aiorescu cer/ndu-i, printr-un bilet, a%utorul, deoarece
")minescu a înnebunit”. inciuna nu rezistă, deoarece aiorescu se apucase să
aran%eze internarea fără a-l vedea pe )minescu, pentru a-i verifica starea sănătăţii, iar
sursele legendei se contrazic+ mai înt/i, biletul a a%uns la o ora ulterioară plecării lui
aiorescu la uţuY apoi, sunt două variante privind persoana care ar fi trimis biletul,
@lavici în prima, soţia sa născută @zo5e, în a doua. Privitor la criza de demenţă
manifestată în public de )minescu, cum că ar fi scos un pistol spre a se duce să îl
împuşte pe rege, ea a fost fabricată t/rziu Aspre a nu mai putea fi verificatăB şi lansarea ei
publică s-a pus prin presa evreiască pe seama masonului :r. =entura Adeşi acesta nu a
relatat niciodată aşa ceva în timpul vieţii saleB. "0ipsa oricărei menţiuni Sîn Murnalul
zilnic al lui aiorescuT privind pretinsele ameninţări făcute de )minescu cu revolverul(
par să arate că toate acestea constituie zvonuri care nu fuseseră încă inventate la data la
care aiorescu şi-a completat %urnalulY de altfel, cum am arătat, povestea a fost pusă în
larga circulaţie de către evreii de la 1devărul în FJFFB. #n aceeaşi zi, a WinternăriiX lui
)minescu, la ora FK aiorescu pleacă în străinătate pentru o perioada de o lună şi
%umătate. in această clipă şi p/nă la revenirea sa, )minescu nu mai putea fi eliberat din
ospiciu nici măcar la cererea rudelor, pentru că persoana care îl internase era, totodată,
singura abilitată legal să ceară e*ternarea lui.” A'. 'ernăianuB
6oţi cunoscuţii lui )minescu, mai ales conspiratorii, pleacă rapid în străinătate, în timp
ce presa publică o ştire anostă+ "l. i&ai )minescu, redactorul Sşef alT ziarului 6impul,
a înnebunit. l. Paleologu va lua direcţiunea sus-zisului ziar”.
"<lagrantele ilegalităţi comise pentru înlăturarea lui )minescu din viaţa publică 2 scrie
'. 'ernăianu 2 arată că liderii Munimii Sîmpreună cu alţi masoni din lo%a @teaua
Rom/nieiT erau capabili să ascundă răpirea şi sec&estrarea unei persoane, spre a o
supune cu de-a sila unui tratament care nu-i era necesar, după care, tot ei, folosind
falsuri şi dezinformări, creau victimei o imagine melodramatic deformată, dar suficient
de credibilă înc/t să reziste vreme de mai bine de un secol. 1şa s-a născut un veac de
falsă compătimire, un veac în care abilitatea c/torva a făcut ca revolta publică să fie
înlocuită cu mila. #n acest conte*t, c&iar este de crezut că, dacă )minescu ar fi fost
nebun cu adevărat, iar Munimea ar fi dorit sa încerce recuperarea lui, nu ar fi fost
capabilă de a-l interna fără tam-tam!(
na peste alta, între ilegalităţile comise de uţu în clipa preluării lui )minescu sunt şi
următoarele+
- l-a primit pe )minescu în ospiciul sau Aparticular!B, cu toate că acesta, nesuferind o
recidivă, boala lui era incertă şi, prin urmare, trebuia să stea fie la un spital, fie în arestul
Poliţiei Acum avea să se procedeze, la E noiembrie FGGE, la ;aşiBY
- l-a internat pe )minescu în lipsa unei cereri scrise de admitere, care să cuprindă
"numele, prenumele, profesiunea, religiunea, etatea, domiciliul, at/t al pătimaşului c/t
şi al petiţionarului”, alături de informaţii privitoare la "felul de relaţiune ce ar fi av/nd
acesta din urmă cu smintitul” Aecretul FDFI, articolul GBY
- l-a acceptat fără "vreun act medical subscris de doi medici”Y
- nu a respectat intervalul ma*im în care medicii trebuiau să se pronunţe asupra stării
sănătăţii pacientului AQ zileB, semn/nd aşa-numitul lui certificat medical după o
săptăm/nă de la internareY
- nu a înştiinţat 1dministraţia specială” asupra internăriiY
- nu a solicitat constituirea unei comisii care să-l e*amineze pe )minescuY
- nu a întocmit ?uletinul unde va scri cauza admiterii” Aecretul FDFI, articolul FEB(

$rimă acoperită cu un certificat medical*

#n destinul lui )minescu, biletul scris şi semnat de doctorul 1l. uţu la C iulie FGGQ şi
acceptat drept "certificat medical” a %ucat un rol fundamental, fără el lipsind absolut
orice temei legal care să %ustifice c/t de c/t internarea. Aegeaba şi-a pregătit avocatul
aiorescu un alibi at/t de solid ca plecarea din ţară, tocmai în acea zi!B. #n plus, acest
fals document avea să fie folosit în viitor, simpla lui e*istenţă permiţ/nd declararea unor
"recidive” şi făc/ndu-le credibile pentru publicul larg şi pentru amicii de bună-credinţă.
a%oritatea biografilor lui )minescu au considerat acest document un fel de înscris
sacru, asupra căruia nu se poate face nici un comentariu. )i nu au intrat la idei nici
măcar atunci c/nd diagnosticul iniţial, stabilit de uţu, a fost înlocuit cu altele, puse de
alţi medici, sau c/nd au văzut că a fost supus tratamentului folosit în altă boală dec/t cea
declarată(
#ncercarea lui uţu de a induce în eroare, astfel înc/t, pe baza unei probe materiale
plăsmuite, să obţină o decizie %udecătorească, prin care )minescu să fie privat de toate
drepturile lui civile, mi se pare indiscutabilă. 0a toată această mizerie, l-a avut
permanent alături pe 6itu aiorescu, omul care, avem motive s-o credem, a şi iniţiat
acest demers odios. Potrivit %urnalului intim al acestuia din urmă, mai mult sau mai
puţin conştienţi de ceea ce fac, doctorul uţu şi @imţion i-au devenit complici, într-o
faptă necugetată( Pus în cămaşă de forţă, )minescu a fost predat "@pitalului ;sraelit
"'aritas”. e ce doctorul uţu numea acest stabiliment Sdin strada Plantelor nr.J, unde
a fost înc&is )minescuT ";nstitutul 'aritatea” şi nu ";nstitutul 'aritas”! )ra 'aritatea o
subunitate a @pitalului 'aritas ori o asociere în care uţu, proprietar al terenului, era
parte! @e găsea în strada Plantelor un fel de secţie specială a @pitalului 'aritas, profilată
e*clusiv pe suferinzii de boli psi&ice! 1sta ar însemna, însă, că )minescu a fost, de fapt,
internat la "@pitalul ;sraelit 'aritas”>( $ altă ciudăţenie ar fi aceea că, din c/te se
cunosc, )minescu nu a fost niciodată prea simpatizat de evrei, reacţia unora dintre
dumnealor faţă de el fiind at/t de impulsivă c&iar şi astăzi. #n FJII, Radu . Rosetti
informa opinia publică+ W@e ştie că i&ail )minescu( între sf/rşitul lui FGGL şi
începutul lui FGGJ părea vindecat, c/nd, în FGGJ autorităţile sesizate de cei în drept l-au
internat din nou în @pitalul S;sraelitT 'aritas din ?ucureştiX.”
$dată înc&is, )minescu a fost practic scos de sub protecţia publicului şi c&iar a rudelor
sale. 0a FG iulie FGGQ, fratele lui i&ai )minescu, atei, îi scria lui aiorescu+ "@unt
informat că fratele meu ic&ai )minescu este serios bolnavY vă rog din suflet
răspundeţi-mi urgent unde se găseşte ca să vin a-l lua la mine pentru vreun an şi dacă
binevoiţi a-mi arăta adevărata stare materială a lui ca să vin pregătit, căci am vreo IDD
de galbeni într-un loc 2 îi iau şi-i c&eltuiesc toţi pentru el”. 6itu aiorescu s-a prefăcut
însă că nu a primit scrisoarea lui atei )minescu. 0a r/ndul ei, =eronica iele nu a
putut pătrunde în ;nstitutul 'aritatea A'aritasB şi nici măcar nu a putut afla dacă
)minescu era sau nu internat aici.
0a c/teva luni de la îndepărtarea lui )minescu de la 6impul şi din viaţa politică,
aiorescu îşi nota în Murnal+ "mare recunoaştere a importanţei mele politice”.
rmătorul pas a fost acela al îndepărtării din ţară a lui )minescu. #nsoţit de gardieni, el
a fost transportat ilegal la =iena, în data de ID octombrie FGGQ. #n momentul plecării
din :ara de ord, )minescu i-a strigat lui aiorescu, prezent la plecarea sa+ "r. Robert
a7er, marele moment, o conspiraţie(” )ste posibil ca )minescu să îi fi făcut, astfel, o
aluzie lui aiorescu asupra legăturilor acestuia cu baronul a7er, ambasadorul 1ustriei
la ?ucureşti şi la implicarea celor doi în conspiraţia împotriva sa. e altfel, în data de I
decembrie FGGQ, deci la mai puţin de două săptăm/ni, 6itu aiorescu nota în Murnalul
său+ "0a ora FI, pr/nz la baronul @aurma Aministru plenipotenţiar germanB, cu baron
a7er Aministru plenipotenţiar austriacB şi cu contele onts şi consilierul aulic etz”.
$dată plasat într-un ospiciu din =iena AoblingB, )minescu intră sub observaţia celui
mai mare duşman al său, filo-evreul P.P.'arp, care deşi politic în opoziţie faţă de
guvernarea de la ?ucureşti, primise de la guvernanţii liberali postul de ambasador al
Rom/niei la =iena. P.P.'arp îl şi vizitează, în data de C februarie FGGL şi consideră,
savant, că )minescu nu este perfect vindecat+ "$c&iul este cam tulbure, m/inile slabe şi
degetele ascuţite”, deci încă nu ar fi indicat a se întoarce în Rom/nia, aşa că mai este
plimbat prin ;talia şi a%unge la ?ucureşti în IK martie FGGL, iar pe K aprilie FGGL este
e*pediat la ;aşi. aiorescu scria+ "'/nd l-oi şti pe )minescu plecat, a%uns cu bine şi
aşezat la laşi, atunci abia îmi voi permite să mă g/ndesc la ale mele>” )minescu avea să
spună, la r/ndul său+ "m-au t/r/t prin ;talia(, acum m-au t/r/t din nou la ;aşi(” n
fapt trecut sub tăcere zeci de ani p/nă după moartea sa, este acela că în ;talia, atunci
c/nd a scăpat de sub atenţia supraveg&etorilor rom/ni, )minescu a fost capturat de
poliţie şi predat acestora. ar atuncea el era considerat, în acte, un om sănătos şi liber,
ceea ce dovedeşte că urzeala conspiraţiei împotriva lui i&ai )minescu conţinea, pe
l/ngă masonerie şi oculta evreiască, şi puterea politică a statelor europene.
Pentru trimiterea şi supraveg&erea lui )minescu în străinătate, aiorescu îl desemnase
pe 1l. '&ibici-Rîvneanu. 1cesta nu a pus însă niciodată pe &/rtie relatarea celor c/teva
luni de deplasare în străinătate a lui )minescu, motiv/ndu-şi reţinerea astfel+ ")uropa
brauc&t Ru&e” A)uropa are nevoie de linişteB. "@ituaţia lui '&ibici are ceva parado*al 2
apreciază '. 'ernăianu. Pe de o parte, puţinele povestioare pe care le-ar fi istorisit unor
amici sunt de natură să probeze nebunia lui )minescu, dar, pe de altă parte, prin cele
trei cuvinte citate, el afirmă e*act contrariul(, din cuvintele lui '&ibici transpar două
elemente+ )minescu era o problemă nu at/t internă, c/t e*ternă, el interes/nd Afapt
doveditB anumite mari cancelarii europene şi, în al doilea r/nd, el nu era bolnav 2 un
nebun autentic nefiind periculos dec/t pentru sine şi pentru cei din imediata lui
apropiere”.

(fâritul*

'e s-a înt/mplat! 0a sf/rşitul anului FGGG "locuitorii 'apitalei află cu o plăcută
surprindere că )minescu a revenit şi s-a alipit ca redactor al unui ziar politic important”.
Parcă ar fi fost un blestem activitatea de %urnalist pentru i&ai )minescu. u au trecut
nici trei luni de zile Aîn altă variantă mult mai puţinB de c/nd )minescu şi-a reluat
activitatea de ziarist şi, la Q februarie FGGJ Aconform doctorului uţu, în ianuarie FGGJB,
el a fost ridicat prin ordinul Poliţiei 'apitalei şi dus la @pitalul 'aritas, internat,
supraveg&eat şi supus tratamentului medical. ai ţineţi minte pe cine înştiinţa în
primul r/nd 6itu aiorescu, în IG iunie FGGQ, că a perfectat aran%amentul cu uţu
privind internarea lui )minescu ca nebun! Pe colegul şi superiorul său mason, pe
6&eodor Rosetti, adăug/nd în propriul Murnal+ "umai de s-ar face asta fără greutate>”.
1cum, însă, în FGGJ, conspiratorii masoni din FGGQ aveau puterea politică. 1cum, c/nd
lo%a masonică @teaua Rom/niei, control/nd Partidul 'onservator conducea statul, c/nd
6&eodor Rosetti era prim-ministru şi ministru de interne, c/nd 6itu aiorescu era
ministru al cultelor, i&ai )minescu a fost internat prin ordin al Poliţiei 'apitalei şi ucis
brutal în spital de către un "smintit”.
ilema dacă ;nstitutul 'aritatea, în care a fost internat )minescu de către tandemul
aiorescu-uţu în mai multe r/nduri, este acelaşi cu ;nstitutul^@pitalul S;sraelitT
'aritas din udeşti, este rezolvată de către c&iar aiorescu, care în Murnalul său, la IG
ianuarie FGGE, nota+ "e*perimente de &ipnotizare la @pitalul 'aritatea în udeşti”.
@pitalul "'aritatea” din udeşti nu e*istă, la adresa respectivă găsindu-se însă spitalul
evreiesc "'aritas”, ceea ce dovedeşte că, în gura multor rom/ni din epocă, evreiescul
'aritas devenea 'aritatea. ai reţinem, ca fapt divers, şi că masonii erau preocupaţi de
a participa împreună cu evreii la "e*perimente de &ipnotizare” desfăşurate în institutele
acestora.
=om cita în continuare din notele doctorului . 6omescu, unul dintre medicii care s-au
ocupat de )minescu. 6rebuie reţinut de la început că, prin forţa lucrurilor, acest medic
făcea totuşi parte din ec&ipa conspiratorilor şi a încercat să-l scoată vinovat tot pe
)minescu+
"1rticulaţia cuvintelor este normală. )l pronunţă bine şi clar şi nici scandare, nici
g/ngăvie, nici bolboroseală, nici acele diverse defectuozităţi aşa de comune în maladiile
cerebrale nu s-au putut observa p/nă în ultimele zile ale vieţii sale(
$ricum ar fi, sf/rşitul total nu părea a fi iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi
puterile se susţineau cu destulă vigoare. n accident însă de mică importanţă a agravat
starea patologica a cordului şi a accelerat moartea.
 ;ată în ce a constat acel accident. #ntr-o zi, pe c/nd se preumbla în ograda institutului,
)minescu primeşte în regiunea parietală st/ngă a capului o mică piatră cu care un
bolnav se %uca, înv/rtind-o legată de o sfoară. 1ceasta i-a produs o plagă de c/ţiva
milimetri care interesa numai pielea şi care s-ar fi cicatrizat repede dacă )minescu, în
obiceiurile sale de necurăţenie, n-ar fi ridicat de mai multe ori pansamentul şi nu şi-ar fi
frecat plaga cu diferite substanţe murdare.”
rmează autopsia. 'reierul avea o greutate de FLJD gr, iar lobul st/ng era cu IC gr mai
greu dec/t lobul drept. u se constată nimic important ca indicii de boală. r. 6omescu,
concluzionează+

A)minescu n-a fost sifilitic”*

;deea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o şcoala germană că paralizia
generală este totdeauna o manifestaţiune sifilitică, tot aşa de neadevarată ca aceea care
susţine că toate sclerosele cerebro-spinale sunt de origine sifilitică( 1devărata cauză a
maladiei lui )minescu pare a fi surmena%ul cerebral, oboseala precoce şi intensă a
facultăţilor sale intelectuale.”
r. 6omescu uită însă să adauge că tratamentul însuşi aplicat lui )minescu Amercur,
morfina ş.a.B au fost de natură să îl îmbolnăvească.
0a FC iunie FGGJ, 6itu aiorescu nota+
"Pe la E ore a venit @temill Sun evreu>Tşi =itzu la mine să-mi spună că astăzi pe la Q ore a
murit )minescu în institutul de alienaţi al d-rului @utzu, de o embolie”.
0a nici o săptăm/nă după funeralii, 8arieta, sora lui i&ai )minescu afirma+
"1t/ta vă spun şi vă rog să spuneţi la toţi, că nenorocitul meu frate a murit în cea din
urmă mizerie şi moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun,
anume Petre Poenaru. @ă ferească umnezeu şi pe cei mai răi oameni din lume să fie
instalaţi la doctorul uţu”.
4 Responses To “Lihi!area Lui "minesu”

1. %ac14 Says:

&une 14, 2009 at $:#0 pm

&unt tot mai multi romani care popularizeaza ersiunea adearata asupra mortii lui 8minescu. Cred ca intr+o zi, nu
foarte indepartata, acest adear a inlocui minciuna sadita in mintea oamenilor cum ca ar fi fost rapus de sifilis , iar
tagma criminalilor iudeo+masonici a fi fara de scapare.

2. Su!ica Says:
 &une 1', 2009 at 10:2$ am
Maiorescu l+a ucis pe 8minescu

$. A(erstress Says:

October 2', 2009 at 11:$) am

Maiorescu a fost doar unealta conspiratiei, ordinul a enit in mod eident mai din adancurile ocultei.

4. Sara Says:

&anuary 1), 2010 at 1:01 pm

chiar asa periculos sa fi fost eminescu pentru masonerie incat sa l determine pe monstruosul maiorescu sa i sape
groapa9adearul e mai nuantat

Dove0i medico-stiintifice asupra uciderii lui

)minescu
$uvant de $e0ar Mac"idon

1cest articol trebuie citit neaparat><ace lumina in cazul si cauzele mortii eminentului
nostru poet si %urnalist,i&ail )minescu.$ minte sclipitoare a neamului nostru,poate
cea mai sclipitoare si sensibila din cate au e*istat,si daca i s-ar fi dat mai mult timp,acest
lucru ar fi devenit cu adevarat o certitudine.

@i poate ca )minescu ar fi trait mai mult daca spiritul sau de dreptate si de apologet al
neamului romanesc ar fi fost mai bland si nu ar fi deran%at interesele masoneriei
nationale in frunte cu regele caruia astazi noi i-am facut statuie si il ovationam,pe nume
'arol ; alaturi de regina 'armen @ilva care se considera poeta si care a plagiat si furat
multe lucrari eminescieneA;ntr-o discutie personala intre cei doi,)minescu ii spune
reginei 'armen-@ilva+ "=ei putea fi oricand regina,dar poeta niciodata>”B,alaturi de 6itu
aiorescu,avocat al evremii si masoneriei din acele timpuri,dupa cum il descrie si
fascinantul publicist si ganditor ?.P.8asdeu ca fiind >Cel mai cinic avocat al
evreimii5&
Prigonit de cei in care avusese incredere,cum ar fi ;on @lavici Aagent de informare
austriacB,alaturi de mai sus amintitul aiorescu care in FGGL i-a luat toate
manuscrisele,biblioteca si insemnarile poetului,prigonit de agentii secreti austro-ungari
pentru articolele sale publicate la ?udapeste,in FGGQ )minescu este arestat intr-un
cadru macabru,cu forta si in pielea goala,bagat in camasa de forta si trimis cu
diagnosticul de sifilis,la spitalul doctorului @utu,care mai tarziu recunoaste in
documente ale vremii ca >Eminescu nu a avut sifilis5 Pus sub tratament cu
mercur,metoda care din FGCE nu se mai folosea in <ranta si :ermania din cauza
efectelor secundare si ineficientei,)minescu sufera tulburari psi&ice si dureri
fizice.6rimis la =iena in FGGL,)minescu isi revine speclaculos si se intoarce in tara in
cele mai bune abilitati mentale.'auza revenirii lui )minescu fiind elucidata mai tarziu
de faimosul psi&analist (igmund reud,pe atunci fiind medic stagiar in spitalul de la
=iena si care afirma ca,bolnavilor mintal nu li se dadea tratament medicamentos.rept
concluzie,cauza revenirii lui )minescu este tocmai lipsa tratamentului.

ar acest lucru nu i-a oprit pe medicii romani,care au continuat in FGGK si FGGJ sa-i
administreze lui )minescu doze insemnate la mercur,acesta fiindu-i si sfarsitul,facand
stop cardiac in urma unei a doua doze e*cesive de mercur.

<iind alaturi de 'aragiale,singurul om important al societatii culturale din acea

vreme,care nu a avut legaturi cu masoneria,)minescu ramane un martir al neamului,un
sfant al literaturii si culturii romanesti.)minescu este "Romanul absolut” sau "@uma
lirica de voievozi” dupa cum il caracterizeaza marele filosof Petre 6utea.

'a opinie personala,datorita aparitiei termenului de "eminesco log” pentru cel care il
studiaza si-l cerceteaza in mod special si principal pe )minescu,sufi*ul "log” atribuindu-
se celor care studiaza o anumita stiinta Abiolog,astrolog,geolog,ar&eolog,etcB,)minescu
este pentru noi,o stiinta a neamului si a spiritualitatii romanesti>

;n articolul de mai %os doctorul $vidiu =uia e*plica intr-o maniera stiintifica si clara
cauzele care au dus la moartea lui i&ai )minescu.

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj

ai cititi si+ Eminescu si geo$olitica Marii Negre in iunie :##;



 Dr* Ovidiu 6E!=

ultumesc pe aceasta cale dlui @orin icolae, care la inceputul anului FJGK mi-a pus la
dispozitie cartea drului ;on ica, )minescu, structura somato-psi&ica, aparuta in
?ucuresti, anul FJKI. e cand am terminat medicina si mZam dedicat studiului bolilor
sistemului nervos, am fost sigur ca )minescu nu a suferit de sifilis, si nu a avut paralizie
generala progresiva.

<iindca in tara nu publicam decat lucrari semnate de altii, deci am trait ca un sclav in
epoca faraonilor, nu mZam putut gandi sa public o lucrare asupra acestui subiect. 1m
revenit asupra lui in e*il, sensibilizat de opera lui :. 'alinescu "=iata lui i&ai
)minescu” tradusa in germana, unde diagnosticul de sifilis era popularizat cu o
indrazneala de neacceptat si inca intrZo limba straina.

<ara sa fi cunoscut cartea drului ;on ica, in FJKL, am trimis spre publicare articolul
meu "@uferintele lui )minescu” dlui irea de la Paris si a aparut in iscursul
'ontemporan, anul FJKE. lterior, mama mea vitrega luand cunostinta de ideile mele,
mi-a copiat unele fragmente din cartea drului ;on ica, dar in m/nă cu te*tul ei integral
nu am avut cartea pana acum.

@ubliniez acest lucru deoarece cei ce vor citi lucrarile noastre in paralel, vor constata ca
independent unul de altul, servind acelasi adevar stiintific, am a%uns la concluzii
apropiate+ )u scriam ca )minescu nu a avut o psi&oza sifilitica cu substrat organic, ci o
psi&oza endogena fara acest substrat, pe cand ;on ica conclude+ "1sadar, )minesnu a
fost victima unui lues, pe care nici evolutia bolii si nici documentele nu-l atesta, si care
nZa putut sta la baza unei paralizii generale pe care nZa avut-o, poetul prezentand in
ultimii ani tabloul clinic al unei pseudo-paralizii si al psi&ozei maniaco-depresive clinice
mi*te”.

6rebue sa arat ca studiul lui ;on ica este unul de inalta clasa, foarte bine documentat,
dupa umila mea parere, se inscrie printre cele mai bune scrise pana acum, despre poetul
i&ai )minescu. esigur, in mi%ocul preocuparilor sale sta analiza bolii marelui poet, pe
care o descrie si o conduce cu inzestrarea unui ales psi&iatru, adanc cunoscator al bolilor
psi&ice, nu numai cum o vad contemporanii sai, ci si medicii de pe vremea lui )minescu,
merit ce îi confera o deosebita valoare. ar cum se obisnuieste, marile calitati izvorasc
tot atatea defecte, de fapt nu numai ale drului ;on ica ci a psi&iatrilor moderni in
gneral, si asta fiindca descendentii lui iss, 1lz&eime, @c&oz sunt astazi complet
departati de substratul morfologic al bolilor creierului. atorita respectivelor slabiciuni,
premisele si datele autorului nostru e*puse atat de clar si coordonate in matca rezistenta
a clarificaii obiectiv stiintifice la urma se pierd, mai bine spus se impotmolesc, intrZo
delta de concluzii una mai discutabila decat alta. Poate ca speriat de perspectiva noului
)minescu, ;on ica sZa grabit sa-si retuseze observatiile, ca sa nu intre in conflict cu cei
ce vorbesc de "marea intunecime” a poetului de dupa FGGQ, de aceea si recurge la
termenul de pseudoparalizie generala.

Poate ca de nu ar fi facut acest lucru, stapanii rosii nu i-ar fi publicat cartea. u pot sa
stiu cu certitudine, de-aici oarecare confuzie venita in apararea literatilor, in continuare
partizanii sifilisului castigat sau congenital al poetului Avezi :. unteanu, P. Rezus si
ceilaltiB.

$ricum, cei ce vor mai sustine o astfel de etiologie sifilitica, inclusiv paralizia generala,
vor dovedi ori prostie, ori rea credinta, alegerea le sta la dispozitie. u mai are rost sa
insist, c&estiunea este dezbatuta pe larg de dr. ;on ica si de mine in multe articole
anterioare.

;n ce priveste problema de fata, doresc sa o iau sistematic. 0a pagina IDE, dr. ica scrie
ca ")*amenul anatomopatologic al creierului lui )minescu a evidentiat leziuni de
meningo-encefalita difuza”. ;ata o afirmatie scurta, dar cu taria unei bombe atomice, in
stare sa-i arunce in aer intregul sistem findca asa ceva nu e*ista, dansul este victima
unei grave, imposibile erori. e-o elucideaza mai incolo cand la pagina QIE citeaza unele
informatii date de :. arinescu asupra creierului poetului, multi ani mai tarziu+
"'reierul mi sZa adus dela ;nstitultul @utu intrZo stare de descomunere care nu permitea
un studiu fin al structurii circumvolutiunilor. Putrefactia era datorita faptului caldurii
celei mari, probabil ca sZa scos prea tarziu dupa moarte( 'reierul era in adevar
voluminos, circumvolutiunile bogate si bine dezvoltate si prezenta ca leziuni
microscopice o meningita localizata la lobulii anteriori( in nenorocire creierul, fiind,
cum am spus, descompus, nu am facut studiul istologic, ceea ce e o mare lacuna(
@armanul )minescu> u a avut parte nici de acest studiu anatomic, care, fie zis in
treacat, nu stiu daca sZa facut in bune conditiuni altor literati distinsi cari ca si dansul au
murit de paralizie generala Aietzsc&e, 0enau, e aupassant etc.B.

1m mai scris-oY in te*tul publicat de 1ugustin N. . Pop sZa strcurat o greseala, probabil
de tipar, fiindca nu e vorba de leziuni microscopice ci cum bine se citeste in fotocopia
scrisorii publicata si ea alaturat, de mana savantului, macroscopice, adica cele vazute la
e*amenul cu oc&iul liber. e altfel in continuare lamureste lucrurile cu "nu am facut
studiul &istologic”, adica cel microscopic>

escrierea macroscopica a meningitei localizate la nivelul lobulilor Acorect lobilorB

anteriori, corespunde unei leziuni nespecifice, mai ales cand, ca la )minescu, nu
insoteste o atrofie cerebrala, nZare nici o valoare diagnostica. icroscoic, meningita
specifica sifilitica se carcterizeaza prin infiltratii inflamatorii plasmocitare, leziuni
constante, insotite de endangeite si microgranulome gomoase, leziuni de care arinescu
ar fi pomenit daca le-ar fi vazut, dar asa ceva nu era posibil fara studiul istologic la
microscop, neefectuat pe creierul poetului, din mare-mare negli%enta>>> e altfel dr. ;on
ica are cura%ul sa arate ca arinescu, pe atunci la IE de ani, un &arnic incepator, nu a
avut dreptate in pretractarile sale, dar spre regretul nostru nu o face decat pe %umatate+
"'el putin in cazul lui ietzsc&e si )minescu, :. arinescu sZa inselat”.

ai departe, astfel de ingrosari menigeale apar pe masa de autopsie foarte frecvent si
sunt la fel de nespecifice ca simfizele pleurale, ele nu pot sta la baza, sub nici o forma, a
bolii psi&ice evolutive prezentata de )minescu.

6ocmai asa ceva cauta sa postuleze ;on ica+ pe datele anatomao-patologice

macroscopice descrise de :. arinescu, dar in nici un caz o meningoencefalita difuza,
Aoare te*tul nu a fost revazut de o mana criminala!B sustine e*istenta unei pseudo-
paralizii generale, inlocuieste substratul organic al sifilisului cu cel provocat de alt agent
si afirma+ "@treptococul si nu treponema este numitorul comun al afectiunilor organice
si AprobabilB al mortii lui )minescu”.

'a sa nu-i declar parerile drept fanteziste, doar simplu nefondate, as aminti ca ;on ica
se refera la atacurile de reumatism din tinerete ale poetului, la ulcerele de pe picioare
Anesifilitice, ectima infectioasaB si erizipelul din ultima luna cat si la o afectiune
valvulara diagnosticata de drul internist 6omescu. 'ea din urma nu a fost verificata
anatomo-patologic, deci de la inceput cade, ca ine*istenta.

;nfectia streptococica reumatica nu da leziuni cronice cerebrale, cel putin ele nu sunt
demonstrate, cu toate eforturile de a le evidentia zadarnice, mai ales ale unor autori
belgieni si sovietici. @epticemia streptococica are o evolutie acuta, deci nu poate fi pusa
in legatura cu boala cronica psi&ica a poetului, iar in ce priveste determinarile cerebrale
din endocarditele lente A$slerB nu intra nici pe departe, in discutie.

Pentru aderentele menigeale, fibrotice, stabilizate, sec&elare mai probabil, cum reiese
din relatarea drului ica au e*istat cauze destule, dintre ele citam otita cronica
supurata, traumatismele cerebrale, daca nu cumva in copilarie o fi avut un sindrom
meningeal, trecator, frecvent la o atare varsta.

eci nu vad nici o legatura intre pseudo-paralizia generala adica fenomenele probabil
dementiale din cursul ultimei internari AFGGJB si infectia streptococica.

'a sa lamurim notiunile, iar suntem nevoiti sa ne intoarcem la medicina de pe vremea

acelor ani. ;n cadrul psi&ozelor e*ista descrisa nebunia circulara, maniaco-depresiva,
inclusiv sc&izofrenia, entitate nozologica izolata mult mai tarziu de 9repelin, numite si
psi&oze fara substrat organic Aadica lipsite de modificari anatomo-patologiceB deosebite
de marea grupa a paraliziei generale progresive, psi&oze acompaniate de tulburari
sensitive, senzoriale si motorii. 1fectiunea ultima era considerata a fi polietiologica, se
credea ca %uca un rol important, surmena%ul psi&ic, alcolismul, sifilisul dar si alte
infectiuni, pareri impartasite si de medicii lui )minescu, diagnosticul de paralizie
generala la ei nu era egal cu infectia luetica cum se va intampla dupa anul FJFQ cand
oguc&i evidentiaza spiroc&eta pallida in creierul paraliticilor. e atunci paralizia
generala progresiva inseamna meningo-encefalita sifilitica, celelalte demente progresive
poarta numele afectiunii cauzale, nu se mai uzeaza termenul de pseudo-paralizie
generala si asta fiindca el nu spune mare lucru.

;n anii lui FGGD-FGJD, lucrurile se complicau deoarece si nebunia de tip ciclo-timic putea
trece in dementa, numita secundara. n astfel de caz este compozitorul @c&umann,
suferind de sc&izofrenie trecuta in dementa. )ste inacceptabila teroria americanului
)liot @later, indiferent pe ce inaltimi il pune drul ;on ica, si anume @c&umann ar fi
desvoltat o paralizie generala sifilitica grefata pe tabloul unei psi&oze endogene. ;n fond
atrofia creierului constatata la autopsie poate tine de un creier constitutional mai mic,
dar tot atat de bine daca ea este reala, pate sa corespunda unei atrofii presenile, tip
1lz&eimer de pilda. )liot @later ar mai putea fi dat ca un alt e*emplu, de onorabil
psi&iatru modern, despartit flagrant de substratul anatomic al creierului.

;n cazul lui )minescu, asa zisa pseudo-paralizie generala cuprinde notele dementiale
prezentate in cursul amului FGGJ, la ultima internare, cauzate de o no*a e*ogenă, deci ar
fi vorba pe limba%ul nostru de o encefalopatie supra-adaugata.
'a sa ne lamurim vom cerceta din nou e*ceptionalele descrieri ale drului ;on ica.
Prima criza a lui )minescu din FGGQ-FGGL cand a fost internat la r. @utu apoi la $ber
oebing langa =iena cat si recidiva din FGGE-FGGK, internat la anastirea eamtului,
institutul pentru alienati, corespund unei psi&oze maniaco-depresive, in amandoua
cazurile a parasit spitalul aproape complet restabilit, cu facultatile intelectuale normale.
0ipsa fenomenelor dementiale si a celor organice nervoase, scrisul normal, fac cu
usurinta diagnosticul diferential cu o paralizie generala progresiva sifilitica.

;n FGGK zice autorul ca in tabloul bolii lui )minescu au aparut o serie de fenomene
dementiale, fapt ce-a permis medicilor din ;asi, r. ;uliano ?ogdan Asemnat doctor de
ParisB, 87ne5, dar mai ales doctorului <rancisc ;szac sa puna diagnosticul unei alienatii
mentale provocata de gome sifilitice pe creier si la picioare, astfel ca incep un
intempestiv tratament antisfilitic, cum se facea pe atunci, cu frictiuni de mercur, in doze
enorme Acure de douazeci de frictiuni a patru grame de mercur, cand si o %umatate de
gram poate sa aibe actiune daunatoareB, cu efecte de-altfel nule in sifilisul nervos Aoare
de ce nu stia acest lucru doctorul ;zsac!B, dar cu urmari catastrofale to*ice.

octorul ;on ica semnaleaza cantitatea enorma de mercur administrata prin frictiuni
si descrie la )minescu in acei ani fenomene evidente de into*icatie mercuriala ca
&ipersalivatie, tulburari urinare, olinevrita cu dureri in membre, de aceea iata
%udicioasele sale insemnari+ ")ste o recunoastere directa a influentei negative provocata
de medicatia mecuriala, care realiza o into*icatie cronica cu rezonanta cerebrala.
6ulburarile psi&ice, ale starii de nutritie, leziunile renale Acu incontinenta urinara, pe
care bolnavul o prezintaB constipatia, anemia si nevrita periferica, ce-l vor insoti de
acum incolo, ne dau cetitudinea ca poetul a fost victima acestei into*icatii mercuriale”.
@au in alt paragraf+ "@upradoza%ul medicamentos a %ucat un rol nefast in evolutia bolii
poetului. e altfel, interesarea sistemului nervos central in into*icatia cronica cu mecur
e*plica modificarile de comportament, depresiune mintala, insomnie si cateodata
&alucinatii, care dupa cum stim au dominat tabloul simptomatic dupa FGGKk.

Mudecatile sunt atat de %uste incat nu putem intelege de ce drul ;on ica nu urmareste
firul pana la capat si abordeaza un alt domeniu putin motivat, ca cel al infectiunii
streptococice. A$are nu a fost obligat sa o faca! Pe undeva se simte interventia unei a
doua maini, ea conduce observatiile pe un drum gresit numai sa nu fie scos definitiv
termenul paraliziei generale c&iar si cu prefi*ul de pseudo. 'eva ne spune ca nu ne
inselam delocB.

ar sa mergem noi mai departe, doar iar sunt nevoit sa arat aici ca independent de drul
ica, am descris si eu la )minescu semne de grava into*icatie mercuriala, le-am
publicat in alt articol, dar le redau acum intrZun scurt rezumat. @e stie ca in FGGG poetul
are o revenire spectaculara, dar nu prin tratamentul drului ;zsac, ci asa ca in anii FGGL
sau FGGK datorita caracterului circular al bolii sale. e mira siguranta cu care doctorul
;zsac a trecut peste diagnosticul doctorilor vienezi, fiind sigur ca-l va vindeca pe poet cu
frictiunile sale masive de mercur si cu solutiile de iod. esi inca din Renastere se stia,
cum povesteste ?envenutto 'ellini ca si-a tratat cu fumigatii de mercur boala galica, dar
ca efectul privea doar stadiul primar sau secundar, mai putin pe cel tertiar si deloc
sifilisul localizat cerebral.

;n artie FGGJ, i&ai )minescu este internat in sanatoriul drului @utu, de pe strada
Plantelor din ?ucuresti. =la&uta vizitandu-l in spital, il gaseste comunicabil, pregatit sa
scrie poezii. 'um reese din notele doctorului =ines, starea lui )minescu sZa agravat in
clinica, astfel ca i-a aparut o stare deliranta cu dureri in tot corpul, tremuraturi,
incetinirea refle*elor pupilare Ala internare, normaleB, tulburari grave sfincteriene,
abolirea refle*elor osteo-tendinoase Ala internare e*agerateB toate simptome e*plicate
dupa noi prin in%ectiile de mercur ce le primeste in clinica, fara rezultat asupra bolii
psi&ice, dar cu grave efecte secundare.

)minescu sub influenta tratamentului cu mercur, a facut o polinevrita si encefalopatie

mercuriala. 1stazi materialul oferit de drul ;on ica vine sa dea un caracter si mai
stiintific supozitiilor mele anterioare.
@i asa a%ungem la cauza mortii poetului.
u avem de ce sa nu-l credem pe doctorul =ines si sa mai atribuim moartea lui
)minescu traumatismului cranian provocat de-o piatra asvarlita, in capul sau, de
Petrac&e Poenaru. upa atatia ani, in FJIE, de ce sa fi mintit internul de odinioara! )l
citeaza din notele sale ca in ziua de Moi FC ;unie FGGJ ")minescu se aseaza pe pat si peste
cateva minute cade intrZo sincopa si moare imediat”. eci in amble versiuni asupra
mortii lui )minescu e*ista un accident si nu o urmare a "sifilisului” sau, cum vroia cu
orice pret sZo demonstreze :. 'alinescu.

1m impresia ca erizipelul respectiv era o eruptie medicamentoasa, din acestea

verosimul sa fi avut la ?otosani cand 8arieta se bucura ca i se cruta fata, probabil ca i se
intampla nu datorita frictiunilor de mercur, ci tocmai cand le lasa la o parte.

'onsideram ca "rapirea” poetului de catre =eronica icle la ?ucuresti i-a prelungit

viata, altfel )minescu ar fi murit la ?otosani sub actiunea terapiei, ordonate, cu mercur.
1utopsia am vazut ca nu confirma endocardita, in sc&imb evidentiaza "o degenerescenta
grasa a peretilor cordului, deveniti fraibili si galbeni, si prezenta unor placi intinse si
proeminente atat la baza valvulelor aortice cat si pe fata interioara a aortei anterioare. ;n
fine din partea &epatului si a rinic&ilor sZa observat asemenea o degenerescenta granulo-
grasoasa considerabila”.

aca modificarile la nivelul aortei apartin unei ateromatoze incipiente, deloc

neobisnuite, rinic&ii albi cat si modificarile ficatului sunt caracteristice pentru o grava
into*icatie mercuriala.

@i ca sa ne instruim va trebui sa citim o carte aparuta in anii lui )minescu asupra

into*icatiei cu mercur, in urma administrarii medicamentului dupa posologia aplicata si
lui. 1stfel in Pat&ologie u. 6&erapie, ? ;= de '.1. Ounderlic&, @tuttgart, FGCE, aflam ca
de multe ori into*icatia devine mai manifesta, dupa ce se mai prescrie c&iar si in doza
minima la un interval mai lung de pauza, e*act cum sZa intamplat la )minescu. Printre
simptome se descriu eruptiile &iperemice si veziculare, accelerarea pulsului, diaree,
tremuraturi mercuriale si ceea ce este de retinut acum, uneori pacientul poate sa moara
pe neasteptate, subit A?atemanB.

)minescu se plangea de slabiciune, dureri in tot corpul, batai de inima, medicii îi dau un
pa&ar cu lapte Aantidot!B apoi marele poet moare subitY un tablou clinic mai clar, intarit
stiintific de observatiile din FGGK publicate de dr. ;on ica, nu se mai poate inc&ipui.
octorul ;zsac a sperat ca prin vindecarea lui )minescu va intra in analele medicinii,
pregatea o lucrare in acest sens, dar din pacate numele sau va ramane legat de moartea
poetului.

eparte de noi intentia de a fi facut toate aceste consideratii numai din pedantismul
medicului de a elucida un diagnostic, si la acest capitol, r. ;on ica ramane dator
cititorilor sai.
@uferind de o psi&oza fara substrat organic, )minescu pana la moartea sa din anul FGGJ
nu a avut de ce sa nu-si pastreze puterea creatoare artistica. ;n cartea lui ;on ica ni se
arata pe larg felul cum sZa insanatosit el la anastirea eamtului, mediul i-a fost asa de
potrivit incat i-a adus repede inseninarea dorita. 0anga codrul si natura tarii lui iubite,
")minescu se regaseste pe el insusi, astfel ca va compune mai multe poezii printre ele
"=ezi randunelele se duc”, una din cele mai frumoase poeme ale literaturii romane, din
toate timpurile. e acolo o trimite lui ;. egruzzi, acesta o si pulbica in 'onvorbiri
literare AFGGKB iar $nicescu isi aminteste cum a compus-o si i-a dat-o sa vada daca-i
buna. ;n acelas timp trimite =eronicai o alta poezie de mare frumusete artistica. @a
sustii ca ele se datoreaza unui mecanism patologic, cum o face ;on ica, este c&iar mai
mult decat riscant. aca ne vom referi la 9amadeva si la e*traordinara traducere "0ais”,
vom avea imaginea reala a lui )minescu, nicicand departat de poezie, in "marea
intunecime”, asa i se marturisea lui =la&uta cateva luni inainte de-a muri.

1m certitudinea ca daca )minescu ar fi fost pus sub ingri%irile unor oameni cuminti,
asemenea lui 8oelderlin in celebrul sau turn din 6uebingen, intrZun cadru ca cel de la
anastirea eamtului legat de vesniciile neamului sau, departe de orasele iritante
pentru creierul sau sensibil, marele nostru poet sZar fi insanatosit complet, cum nu rar
are loc la multi ciclo-timici, semnele sale din resuta a treia nu apartineau unei demente
secundare, ca la @c&umann, ci unei baze organice supradaugate prin into*icatie
mercuriala.

@i fiindca nu are rost sa plangem pentru ce ar fi putut sa fie, cu atat mai mult avem
datoria sa ne indreptam atentia asupra ce-a fost si in acest sens ar fi bine sa incetam a
mai vorbi despre marea intunecime a lui )minescu, atunci cand ea nu e sustinuta de
niciun document.

umai plecand de la aceste realitati, ne vom putea apropia demiurgica sa opera, in

proportiile ei "uriesesti”.
1devarul asupra lui )minescu este numai unul si pentru ca lumina lui sa coboare printre
noi, cu toate ine*plicabilele ei ezitari, cartea drului ;on ica constituie un mare pas facut
inainte.

;nc&ei marturisindu-mi convingerea ca mai toate flagrantele inadvertente semnalate de

noi nu apartin atat autorului, cat presiunilor ce sZau e*ercitat asupra lui, tocmai pentru a
zadarnici mesa%ul profund al cartii, pe drumul ideal al caruia am incercat sa ma inscriu
cu multa daruire.