Palatului Mogoșoaia

In localitatea Mogoșoaia, situata la 15 kilometri de București, găsim un

palat impresionant a cărui construcție avea sa fie începuta in anul 1698 de către
domnitorul Constantin Brâncoveanu si terminata 4 ani mai târziu.

Mulți bucureșteni adora sa își petreacă după-amiezile de sâmbătă si

duminica relaxându-se în parcul din localitate, in jurul acestei construcții
frumoase. Însă puțini știu povestea din spatele palatului.

Acest monument istoric construit în cel mai pur stil brâncovenesc a

suferit, de-a lungul istoriei sale, numeroase distrugeri si a fost folosit în fel si fel
de moduri, conform dorințelor conducătorilor lui. In urma trecerii in neființa a
lui Constantin Brâncoveanu, clădirea avea sa treacă in posesia otomanilor, care
au transformat palatul in han. De asemenea, clădirea a fost, îsn timpul revoluției
din 1821, tabără pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. In cele din urma, chiar
înainte de Primul Război Mondial, palatul a devenit loc de întâlnire pentru
marile personalități ale vremii, datorita Marthei Bibescu, romanciera, poeta,
politiciana si memorialista romana si franceza, care si-a folosit toate resursele de
care a dispus pentru a face acest lucru.

Martha Bibescu avea sa fie chiar proprietarul domeniului de la Mogoșoaia

pentru o perioada. Iar cat timp a deținut palatul, a fost vizitata de oaspeți de
seama, printre care Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Maria, Nicolae
Iorga, Winston Churchill, Charles de Gaulle, Regele Alfons al XIII-lea al
Spaniei, Marcel Proust si mareșalul August von Mackensen.

Un alt fapt curios legat de Palatul de la Mogoșoaia este acela ca Marin

Preda, unul dintre cei mai mari scriitori romani ai epocii contemporane, si-a
găsit sfârșitul in una dintre clădirile din cadrul domeniului, tragica întâmplare
având loc in anul 1980.

Astăzi, domeniul de la Mogoșoaia are in componenta clădirea palatului

propriu-zis, care este folosita ca sediu pentru Muzeul Tradiției Aulice, vila
d’Elchingen (unde se găsește sediul Centrului de conferințe si rezidente), capela
Gheorghe Bibescu, turnul porții, cuhnia (originala bucătărie brâncoveneasca),
biserica “Sfântul Gheorghe”, serele Nicolae Bibescu, ghețăria si biblioteca
“Martha Bibescu”. Cea mai celebra imagine a domeniului este fațada din spatele
Palatului, cea cu vedere la lac, loc in care se găsește o splendida logie in stil
venețian, in care multe cupluri adora sa își facă pozele din ziua nuntii.

O alta atracție a palatului Mogoșoaia sunt cele doua mari parcuri care li
înconjoară. Primul dintre ele, construit in stil englezesc intre anii 1921 – 1922, a
fost amenajat după ideile Marthei Bibescu. Cel de-al doilea, întins pe cea mai
noua parte a domeniului de la Mogoșoaia, a fost construit cu doar câțiva ani in
urma. Odată cu amenajarea parcului cel nou, s-a adus aici faimoasa statuie a lui
Lenin, un monument comunist ce avea sa fie dărmat de către Gheorghe
Gavrilescu imediat după căderea regimului Ceaușescu.

Superbele Palate Brâncovenești din domeniul de la Mogoșoaia oferă

vizitatorilor o sumedenie de posibilități de a petrece timpul liber in cel mai
plăcut mod posibil.

Bibliografie: https://blog.travelminit.ro/istoria-palatului-mogosoaia/