Sunteți pe pagina 1din 6

Cretu Adrian-Ionut

Anul II ID

Bugetul asigurarilor sociale de stat


1. Continutul economic al bugetului asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat este planul financiar anual care arată constituirea,
repartizarea si utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor asiguraţi
şi a membrilor lor de familie.
Conţinutul economic al bugetului asigurărilor sociale de stat este determinat de structura
şi trăsăturile orânduirii social-economice, de necesitatea realizării cerinţelor legilor economice
care acţionează în economia noastră, de prerorgativele şi funcţiile statului român.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă importantă a bugetului public
naţional şi este format din bugetele pentru realizarea asigurărilor sociale de la nivelul caselor
judeţene de pensii şi a casei de pensii a municipiului Bucureşti şi din bugetul asigurărilor
sociale,elaborat de organele de resort din Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări
Sociale, care cuprinde veniturile şi cheltuielile cu caracter centralizat.
Elaborarea şi executarea separată a bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de bugetului
statului constituie o realizare importantă, deoarece permite ca resursele acestuia săfie utilizate
integral pentru ocrotirea cetaţenilor, iar eventualele excedente să se reporteze pe anii următori.
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri: contribuţia pentru asigurările
sociale de stat plătită de către agenţii economici şi instituţii; contribuţiile salariaţilor şi celorlalţi
asiguraţi; contribuţiile pentru asigurările sociale datorate de unităţile particulare bazate pe libera
iniţiativă; contribuţiile diferenţiate ale salariaţilor şi pensionarilor care merg la tratament balnear
sau la odihnă; alte venituri (sumele ce se obţin din lichidarea debitelor din anii anteriori,
restituirea subvenţiilor acordate în anii precedenţi şi nefolosite, majorările şi amenzile aplicate
pentru neplata la timp şi integrală a contribuţiilor pentru asigurările sociale, restituirea sumelor
plătite din eroare, pensiile neachitate şi prescrise etc.); dobânzi pentru disponibilităţile din
conturi etc. De asemenea, bugetul asigurărilor sociale de stat este alimentat şi cu excedentul
anului precedent, care se reportează pe anul următor.
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la cheltuieli: pensiile (pensia pentru munca
depusă şi limita de vârstă, pensia de invaliditate, pensia anticipată, pensia anticipată parţială,
pensia de urmaş); indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale (indemnizaţiile pentru
1
Cretu Adrian-Ionut

Anul II ID

prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, indemnizaţia în caz de


incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia în caz de maternitate, indemnizaţia de naştere,
indemizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani, indemnizaţia
pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap, ajutorul în caz dedeces); trimiterile la
tratament balnear şi odihnă; cheltuieli cu plata taxelor poştale ocazionate de transmiterea
pensiilor.

2. Elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat


Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă prima etapă a planificării
bugetare, care cuprinde activitatea complexă şi multilaterală de determinare a veniturilor şi
cheltuielilor asigurărilor sociale de stat pe an şi trimestre, pe baza aplicării principiilor
planificării bugetare.
Ţinându-se cont de orientările date de Guvern, Ministerul Finanţelor Publice de acord cu
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări
Sociale, ca organe de specialitate, se stabilesc termenele pentru elaborarea tuturor planurilor
financiare, pe baza cărora se elaborează bugetul asigurărilor sociale de stat.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de către Casa
Naţionala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale de comun acord cu Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale. Cheltuielile nu se pot înscrie în buget şi nu se aprobă fără stabilirea surselor
din care urmează să se efectueze.
Elaborarea fundamentală a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat este posibilă
numai prin respectarea cu stricteţe a legislaţiei de asigurări sociale în vigoare, a indicatorilor
sociali culturali din programul de dezvoltare economică şi socială, a normelor de cheltuieli a
subdiviziunilor clasificaţiei bugetare a veniturilor şi cheltuielilor.
Bugetul asigurărilor socile de stat este format din:
a) bugetul asigurărilor sociale de stat, elaborat de organele de asigurări sociale din
cadrul CNPADAS în care sunt cuprinse veniturile şi cheltuielile cu caracter
centralizat;

2
Cretu Adrian-Ionut

Anul II ID

b) bugetele pentru realizarea asigurărilor sociale ale caselor judeţene şi a Municipiului


Bucureşti, rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurărilor sociale
întocmite de către agenţii economici, instituţii şi comune.

3. Adoptarea bugetului asigurarilor sociale de stat


După ce ajunge la Parlament, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este mai întâi
analizat de către comisiile permanente de buget-finanţe-bănci ale celor două camera (Senat şi
Camera Deputaţilor), sub aspectul politic şi economic, al dimensiunii veniturilor şi cheltuielilor
care il compun.
De asemenea, comisiile de buget-finanţe-bănci consultă deputaţii şi senatorii,
reprezentanţii ministerelor, departamentelor, precum şi diferite persoane care lucrează în
domeniul ştiinţific, economic şi social-cultural etc. În mod obişnuit la lucrările comisiilor sunt
invitaţi Ministrul Finanţelor, Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, preşedintele CNPADAS,
precum şi alte persoane din conducerea ministerelor.
Comisiile sunt îndreptăţite să propună amendamente la partea de venituri şi la cea de
cheltuieli. Constatările şi propunerile comisiilor de buget-finanţe-bănci sunt consemnate în
coraportul care se întocmeşte.
După ce comisiile termină lucrările, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se
supune dezbaterilor în plenul Parlamentului.
Primul Ministru al Guvernului sau Ministrul Finanţelor ori preşedintele CNPADAS
prezintă în faţa Parlamentului raportul asupra proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi
totodată se expune coraportul din partea comisiilor de buget-finanţe-bănci asupra proiectului de
buget.
Proiectul de buget se examinează de către deputaţi şi senatori pe articole de venituri şi
cheltuieli, după care are loc votarea legii pentru adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
După ce este adoptat de către Parlament, bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în
Monitorul Oficial al României şi se resimte prin aceeaşi filieră la CNPADAS.
Ţinând seama de limitele veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat
adoptate de către Parlament, bugetule asigurărilor sociale pot fi modificate.

3
Cretu Adrian-Ionut

Anul II ID

Dacă bugetul asigurărilor sociale de stat nu este adoptat pană la 31 decembrie a anului de
bază, se aplică în continuare bugetul asigurărilor sociale a anului precedent până la adoptarea
noului buget.

4. Executarea bugetului asigurarilor sociale de stat


Următoare fază după votare este executarea bugetului asigurărilor sociale de stat. La
executarea bugetului asigurărilor sociale de stat participă CNPADAS şi organele sale teritoriale,
organele financiar-contabile din cadrul agenţilor economici, instituţiilor şi comunelor, Ministerul
Finanţelor, Trezoreria statului, Banca Comercială Română, CEC, oficiile P.T.T.R. etc.
Organele participante la executarea bugetului asigurărilor sociale de stat au următoarele
răspunderi:
 organizarea încasării integrale şi la timp a veniturilor;
 calcularea corectă şi de onorarea drepturilor de asigurări sociale;
 cheltuirea raţională;
 deţinerea corectă şi la zi a contabilităţii privind executarea veniturilor şi
cheltuielilor;
 menţinerea disciplinei financiare;
 întocmirea contului general.

5. Incheierea bugetului asigurarilor sociale de stat


In concordanta cu principiul anualitaii la 31 decembrie bugetul asigurarilor sociale de stat
expira, inceteaza de a mai avea aplicabiliate. Veniturile bugetare incasate dupa 31 decembrie se
inregistreaza in contul anului urmator.
Creditele bugetare de asigurari sociale ramase necheltuite pana la sfarsitul zilei de 31
decembrie a anului expirat se inchid, uramand ca de la 1 ianuarie a anului urmator toate
cheltuielile sa se efectueze din noul buget.
Incheierea in bune conditii a bugetului asigurarilor sociale de stat face necesar ca, in ultimul
trimestru al anului, ordonatorii de credite bugetare sa ia o serie de masuri care sa asigure
efecuarea decontarilor dintre debitori si creditori, spre a nu exista la sfarsitul anului creante
nelichidate. In acest scop se fac deconatrile corespunzatoare intre Casa Nationala de Pensii si

4
Cretu Adrian-Ionut

Anul II ID

Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Ministerul Finantelor Publice, Trezoreri a Statului, Banca
Comerciala Romana, P.T.T.R. etc.
Incheierea lucrarilor privind executarea bugetului asigurarilor sociale de stat are la baza
datele evidentei contabile.
Oraganele participante la executarea bugetului asigurarilor sociale de stat sunt obligate sa
tina evidenta contabila asupra modului in care se desfasoara incasarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor.
Lunar, trimestrial, anual, casele teritoriale de asigurari sociale intocmesc conturi de
executie si dari de seama asupra modului cum s-a desfasurat executarea veniturilor si
cheltuielilor de asigurari sociale.
Conturile de executie si darile de seama intocmite de casele judetene si a capitalei se
inainteaza Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care intocmeste darile
de seama si contul de executie bugetara lunara, trimestriala si anuala. Elaborarea acestor dari de
seama si conturi de executie se desfasoara pe baza normelor stabilite de Casa Nationala de Pensii
si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, de comun acord cu Ministerul Finantelor Publice.
Pe baza conturilor de executie si a darilor de seama lunare, trimestriale si anuale primate
de la organele sale teritoriale, precum si pe baza datelor proprii referitoare la executarea
veniturilor si cheltuielilor centralizate, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari
Sociale intocmeste, pentru fiecare luna, trimestru si an, contul de executie si darile de seama,
care se inainteaza Ministerului Finantelor Publice, care le examineaza si le avizeaza.
Apoi, contul anual de executie se prezinta Guvernului pana cel mai tarziu la data de 1 mai
a anului uramator, care dupa examinare, il inainteaza Parlamentului, pana la data de 1 iunie a
anului urmator pentru dezbatere si aprobare.
Consiliile de buget – finante – banci examineaza contul de executie si il supune dezbaterii
si aprobarii de catre Parlament. Contul general de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat
se aporba prin lege dupa verificarea lui de catre Curtea de Conturi.
Conturile de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat ale ordonatorilor de credite
cuprinde – la venituri: prevederi bugetare aprobate initial; prevederi bugetare definitive; incasari
realizate – iar la cheltuieli: credite bugetare aprobate initial; credite bugetare definitive; plati
anulate.

5
Cretu Adrian-Ionut

Anul II ID

Excedentul sau deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat se stabileste ca diferenta


intre veniturile incasate pana la incheierea exercitiului bugetar si platile efectuate pana la aceasta
data.
Dupa aprobare, contul de executie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in presa,
pentru a fi adus la cunostinta cetatenilor.

S-ar putea să vă placă și