Salutare!

Numele meu este Andreea Teodor și mă bucur tare mult că acest

ghid a ajuns la tine.

Sper ca informațiile din ghid să pună o cărămidă importantă în

consolidarea unei mai bune relații cu mâncarea și cu propriul corp.
Vei găsi în acest document câteva dintre cele mai comune motive
pentru care femeile ajung să mănânce emoțional, dar și care sunt
primii pași spre găsirea unui echilibru.

În ultimii ani, am luat o decizie care mi-a schimbat viața (și pe a mea,
și pe a clientelor mele).

Am decis să devin terapeut somatic, așa că, în paralel cu facultatea

de psihologie, în 2020, în plină pandemie, am început
formarea în Somatic Experiencing (metodă de lucru
cu trauma prin intermediul corpului). Nu știam
atunci despre faptul că în al nostru corp
se află CHEIA reglării emoționale, că prin el putem
avea un management mai bun al comportamentelor
adictive, că doar conectându-ne la corp putem
să ne eliberăm de stres, să gestionăm
emoțiile și situațiile dificile și să ne
vindecăm cu adevărat.

În paginile următoare, vei afla cum

mâncatul emoțional și reconectarea
la corp merg împreună.

Vei pleca din acest ghid cu o idee mai

clară despre ce ți-a lipsit până acum din
vindecarea de mâncatul emoțional.
Înainte de orice...
Înainte de orice, vreau să îți spun că știu exact cum se simte să te
confrunți cu ceva ce pare că deține controlul asupra ta.

Mulți ani, mâncarea m-a controlat pe mine.

Mulți ani, am avut kilograme pe plus și minus, alternând între

perioade de restricție alimentară și mâncat haotic și necontrolat.
Mulți ani, am crezut că e vina mea, că eu nu am ambiție, că uite -
alții reușesc să țină diete și să arate bine, dar eu - nu. Mulți ani, m-
am învinovățit, am crezut că este ceva greșit la mine și că singura
soluție posibilă pentru a-mi gestiona episoadele de mâncat
necontrolat ar fi să îmi impun și mai multe reguli, și mai multe
restricții (însă, evident, nu asta este soluția și nu a funcționat).

Îți prezint în următoarele pagini o sinteză a muncii mele din ultimii

ani, un rezultat al studiilor mele, al experienței personale, dar și al
muncii cu sute de femei care se confruntau cu mâncatul
emoțional.

Sunt convinsă că îți va fi de folos și chiar m-aș bucura dacă mi-ai

scrie să îmi spui în ce mod te-au ajutat informațiile din acest ghid.

Zilele viitoare, te invit la practică: vei primi câteva practici somatice

BONUS pe care să începi să le aplici și să vezi ce se schimbă în corp
pe măsură ce le introduci în viața ta.

Te invit să mă urmărești pe Facebook și pe Instagram, unde anunț

săptămânal noi sesiuni de practici somatice, unde poți învăța cum
să le folosești și tu.
Iată ce vei găsi în acest ghid:

Cele 5 obstacole care stau în calea eliminării

foamei emoționale;

Câte o soluție pentru fiecare obstacol;

Informații teoretice din terapia somatică și

din tehnicile de lucru cu propriul corp;

Direcții de aplicat pe viitor ca să pui în

practică sfaturile din ghid.

Spor la citit!
OBSTACOL 1.
Deconectarea
de la corp

Corpul tău - Locul unde începe și se termină

mâncatul emoțional!

Începe din corp pentru că acolo se simt primele semnale

că ceva nu este în regulă. Acolo apar primele senzații de
disconfort (fie emoții puternice, fie foame sau stres) care,
dacă ar fi resimțite la timp, nu ar mai ajunge așa de
puternice și tu nu ai mai sfârși înfulecând de toate. Se
termină tot cu corpul, deoarece acolo punem mâncarea ca
să ne liniștim. Dacă nu ar fi despre corp și ce se simte în el,
lipsurile lui, stările lui, poate că nu am mânca - am face
orice altceva.

Ca să putem să nu mai folosim mâncarea ca mijloc de

reglare emoțională, avem nevoie de alte metode pentru a
ne regla. Autoreglarea emoțională înseamnă cum ne
liniștim noi pe noi, cum aducem alinare părților din noi
care suferă.

De obicei, mâncatul emoțional se întâmplă pe pilot

automat, deoarece noi nu suntem cu adevărat prezente în
mintea și corpul nostru. Dacă am fi, am reuși să oprim
mâncatul emoțional și să ne reglăm prin alte metode.
Corpul are un rol extrem de important în reglarea
emoțională și în liniștirea
mâncatului emoțional, deoarece:

Deși emoțiile pornesc din minte, ele se simt în corp.

Dacă suntem deconectate de la corp, nu le putem
simți, deci nu știm cum să liniștim, așadar, mintea va
apela la automatismele deja existente (mâncăm ceva
bun!)

Stările de neliniște se simt tot în corp, iar noi ne putem

regla emoțional de jos în sus, adică de la corp către
minte, prin diverse practici.

Tot în corp se simt și foamea, sațietatea, setea, nevoile

fizice normale.

Nu putem face diferența între foamea fizică și

emoțională dacă nu suntem în corp.

Nu putem ști ce emoții avem, ce ne supără, cum ne

simțim, dacă nu suntem în corp.

Nu putem fi în contact cu nevoile noastre, nici fizice,

nici emoționale, dacă nu suntem în corp.
DE CE NE-AM DECONECTAT DE LA CORP?

Pentru că acolo se simt emoțiile, iar dacă le lăsăm să se

adune, devin inconfortabile. Corpul simte disconfortul,
iar dacă nouă nu ne place, nu putem fugi de el decât
deconectându-ne de la corp. Știm deja că majoritatea
dintre noi nu tolerează prea bine emoțiile neplăcute și
vrea să scape de ele cu orice preț.

Pentru că trăim mult în minte: încă din clasa I se pune

mare preț pe abilitățile cognitive, pe gândirea
rațională, pe ceea ce face mintea și mai deloc pe corp.
Suntem încurajate să avem grijă de mintea noastră
prin studiu, lectură, calcule, probleme de rezolvat,
școală șamd., lăsând corpul în urmă.

Pentru că trăim într-o cultură nepotrivită pentru corp:

ritm alert, viață urbană, mediu poluant, mult stat jos,
puțină mișcare, respirație incorectă.

Când ai avut ultima oară timp să te

așezi pe iarbă, să respiri aer curat,
să mergi desculță, să fii în corp fără
un scop anume?... Exact!
DE CE NE-AM DECONECTAT DE LA CORP?

Pentru că ținem diete incompatibile cu nevoile

corpului. Cum să fii tu în contact cu senzația de foame
și când se potolește, dacă tu mănânci 500 de grame de
mâncare la oră fixă că așa îți zice nutriționistul că e
bine?! Poate corpul zice că nu-i e foame fix atunci sau
că îi e prea foame ca să aștepte sau că vrea mai multă
sau mai puțină hrană, dar noi alegem să urmăm planul
nutrițional, nu nevoile corpului.

Pentru că există traumă în corp, iar conectarea la el se

simte copleșitoare și sistemul nostru nervos activează
alarma de pericol și ne disociem. Orice experiență
adversă din copilărie, orice suferință care nu a fost
susținută emoțional prin conexiune (cu mama, cu
cineva drag, cu un terapeut etc) a dus la disociere.
Ce poți face acum?

Poate faci deja psihoterapie (felicitări!), dar ai observat

că nu te ajută musai să fii prezentă în corp. Multe
forme de psihoterapie se axează mai mult pe minte, pe
erori ale gândirii și nu bagă în seamă corpul. De aceea
terapia vorbită este insuficientă - pentru că al nostru
corp are inteligența lui proprie și propriul limbaj.

Ce poți face, pe de-o parte, este să apelezi la terapii

somatice (Somatic Experiencing, TRE, EMDR etc.) și, pe
de altă parte, să faci acasă, cât mai des, practici
somatice care să te conecteze la corp.

Asta poate însemna orice practică

îți aduce și menține atenția în corp,
incluzând respirație, atingere, mișcare,
tremur, lucru cu vocea
(însă dacă ești începătoare, ar fi bine
să te asiguri că sunt făcute
alături de un terapeut).

Folosesc practicile somatice în

programele mele și au adus
rezultate fabuloase în gestionarea
mâncatului emoțional!
Ce poți face acum?

Dacă ești la început, recomand să începi cu o banală

scanare corporală de câteva minute, până te obișnuiești
cu senzația de a fi în corp. Găsești foarte multe pe
youtube, dar zilele viitoare îți voi trimite și eu o
înregistrare pe e-mail, fii sigură că citești
toate e-mailurile de la mine.

Dacă nu ai idee cum să faci asta, zilele viitoare voi reveni

pe e-mail cu follow-up către tine și îți voi trimite un
exercițiu audio pe care îl poți face. Este un exercițiu de
bază pentru a intra în contact cu propriul corp!

Făcând zilnic o scanare corporală,

adică un exercițiu prin care îți muți
atenția în corpul tău, observi ce se
simte acolo: senzații, tensiuni, dureri,
relaxare, ce postură ai, cum îți sunt
umerii șamd, te vei obișnui cu
starea de prezență. Începând din
exterior (ce simți la nivel de senzație),
poți ajunge în interior (ce simți la nivel
de emoție).

Cu practică și răbdare.
Cum se simte să fiu prezentă în
corp? Cum știu dacă sunt
conectată?
Iată câteva exemple de momente în care ai putea fi
100% conectată la corpul tău:

atunci când miroși un buchet de flori,

atunci când dansezi,
atunci când faci o plimbare și ești atentă în jurul tău
la ce vezi, ce auzi, cum se simte aerul, ce culoare are
cerul,
atunci când mănânci conștient, când savurezi ceea ce
mănânci și te bucuri cu adevărat de mâncare,
atunci când îți muți atenția asupra respirației,
atunci când simți senzație de foame sau de sete,
atunci când practici un sport,
atunci când simți în interiorul tău o stare anume
(poate agitație, poate că îți vine să plângi, poate că îți
vine să sari în sus de bucurie).

Când NU ești conectată la corp?

când înfuleci tot ce ai în farfuria de parcă ai respira
mâncarea,
când mănânci emoțional,
când faci lucrurile în grabă,
când rumegi gândurile și stai foarte mult în minte,
când te îngrijorezi.
 Ține minte!
Fără a restabili conexiunea
cu propriul corp nu vei putea
ști niciodată cum să liniștești sau
să oprești mâncatul emoțional.

El va fi ca o furtună puternică
care vine, dar pentru care nu există
niciun meteorolog să o prevadă.
Va lovi din plin, fără nicio avertizare!
Obstacol 2.
Nevoile
pe care nu le vezi.

Înainte să îți spun care sunt și de ce contează, hai să

facem un exercițiu de imaginație:

Ce se întâmplă atunci când îți este foame (nevoie fizică)

și nu mănânci?
Probabil ajungi să înfuleci tot ce prinzi când simți că nu
mai poți, nu-i așa?

Ce se întâmplă atunci când îți e somn, dar nu te poți

odihni?
Starea ta se schimbă: devii iritată, stresată, nu ai răbdare,
nu te poți concentra, ai poftă de dulce.

Ce crezi că se întâmplă atunci când nevoile tale

emoționale nu sunt îndeplinite?
Ele țipă la fel de tare - cum chiorăie stomacul când nu îi
dai mâncare cu orele, numai că pe cele emoționale nu știi
să le auzi.
Cu toții venim pe lumea aceasta cu nevoi - fizice,
emoționale, spirituale.

Neîndeplinirea acestor nevoi creează în noi un gol

interior pe care vom avea mereu tendința să îl
astupăm cu mâncare.

Nevoile tale emoționale nu te fac dependentă,

incapabilă, insuficientă, ci te fac … OM!

Orice ființă umană are nevoi emoționale:

Nevoia de conectare: să fim văzuți, auziți, înțeleși,

să primim și să oferim sprijin, afecțiune, atenție;

Nevoia de a fi acceptați, de blândețe, compasiune,

respect;

Nevoia de apartenență: la familie, la cercul de

prieteni, la comunitate;
 Nevoia de identitate: să știi cine ești și să îți fie
respectată identitatea, să fii autentic, să fii conectat cu
tine ca să îți dai seama ce simți, să îți cunoști limitele;

Dar cele mai importante, cu care ne naștem,

reprezintă nevoia de atașament și cea de
autenticitate. Însă, pentru că uneori, copii fiind,
suntem certați sau pedepsiți pentru ceea ce facem
(autenticitate), învățăm că, pentru a păstra
atașamentul, e nevoie să ne trădăm autenticitatea. așa
că devenim cine și cum vor părinții să fim, ca să nu
pierdem relația de atașament. În viața adultă, asta se
traduce prin a fi people-pleaser, a ne pune mereu pe
ultimul loc, a nu spune ce simțim, ce vrem, ce gândim,
ca să nu îi supărăm pe ceilalți și să nu pierdem relații.
Bineînțeles că asta se traduce, în mod direct, în
mâncat emoțional. Înghiți propriile sentimente și apoi
înghiți compulsiv tablete de ciocolată și prăjituri.

În spatele comportamentelor noastre se află întotdeauna

, emoție și, în spatele emoției, o nevoie.
o

Atunci când noi încercăm doar să oprim mâncatul

emoțional fără să înțelegem nimic despre cauza lui
(emoții și nevoi), practic nu facem decât să tratăm un
simptom, mascându-l, ceea ce înseamnă că simptomul nu
va dispărea niciodată cu adevărat.
 Neîndeplinite, nevoile vor țipa:
prin emoții puternice,
prin comportamente compulsive,
prin mâncat emoțional,
prin răbufniri de furie,
prin stări de anxietate,
prin frustrare și iritare,
prin dispoziție proastă și nefericire.

Poate că, atunci când îți faci un plan de pierdere în

greutate, ai mare atenție la nevoile fizice: faci mișcare,
mănânci nutritiv, dormi mai mult, ieși la plimbare, stai la
soare, bei apă, iei suplimente, dar … cât de des te uiți la
nevoile emoționale? Dacă ele nu sunt îndeplinite, tu rămâi
flămândă … emoțional!

Așadar, foamea aceasta emoțională a ta … ce

vrea să hrănească, de fapt?

Reconectându-te la corpul tău zilnic, te vei obișnui să îți

simți nevoile emoționale zilnic, așa cum simți foamea,
setea sau somnul. Știu asta, deoarece, în programele mele
lucrez cu practici somatice pentru liniștirea mâncatului
emoțional, iar majoritatea sunt practici simple de
reconectare corporală - iar efectele lor sunt WOW în plan
emoțional și nu numai!
Obstacol 3.
Emoțiile
pe care le reprimi
și apoi explodează

Mânânci emoțional ca să îți liniștești emoțiile.

Adică mănânci emoțional ca să te liniștești, să te alini, să

îți îndulcești suferința, să treci peste momentele grele,
să te recompensezi după o zi grea, să îți oferi o plăcere
la final de zi. Toate acestea pentru că nu te-a învățat nimeni
cum altfel. Nu ești obișnuită să faci altceva, pe cât ești de
obișnuită să mănânci ceva bun.

Dacă nu ai în repertoriul tău instrumente care să te ajute

să te reglezi emoțional, vei apela pe pilot automat
la mâncare!

Reglarea emoțională se poate face în două moduri:

de sus în jos,
de jos în sus.
 Ne putem regla emoțional în două moduri:

De sus în jos:
cu ajutorul cogniției,
focalizând atenția
(și) pe
ce merge bine,
rescrierea gândurilor
negative,
verbalizarea emoțiilor,
meditație.

De jos în sus:
prin recalibrarea sistemului
nervos autonom,
adică, folosind diverse
practici corporale
(respirație, mișcare, atingere),
aducând starea de liniște în corp.

Uneori e tare greu să ne liniștim gândurile sau schimbarea

poveștii nu ajută, așa că avem nevoie să coborâm în corp
ca să putem să ne liniștim cu adevărat. În minte poate fi
multă gălăgie și o putem da mai încet într-un singur fel -
coborând în corp!

Nu doar ca să ne liniștim, ci și ca să ne metabolizăm

emoțiile: nu să le ascundem și mai bine prin corp! Să le
digerăm, să le trăim, să le eliberăm!
Atunci când vorbim de reglare emoțională de jos în sus,
vorbim de practici somatice care să ne ajute să reglăm
propriile emoții.

Cum așa?

Emoția = energie în mișcare (e + motion), așa că îi dăm

corpului ce are nevoie: mișcare. De aceea, practicile
somatice ajută enorm, pentru că majoritatea presupun
mișcare.

Atunci când avem emoții activante și simțim multă

energie în corp, avem nevoie de mobilizarea energiei:
exerciții cardio, tremur, shaking, scuturat, dansat, orice
mișcare.

Atunci când avem emoții inactivante, avem nevoie de

mișcări foarte blânde, care să ne scoată din imobilizare
(tapare, masaj, îmbrățișare, contact cu podeaua, contact
cu alt corp uman, anumite atingeri specifice care activează
starea de siguranță) pentru a aduce energia în corp și a ieși
din blocaj.

Dacă am ști cum să folosim practicile corporale în

beneficiul nostru și am avea în repertoriul nostru o serie
de practici, atunci ne-ar fi ușor să ne reglăm emoțional cu
ajutorul lor, la nevoie.

Știu că poate acum îți sună străin să auzi ”practici

somatice”, dar continuă să citești ghidul și să mă
urmărești, în curând vei învăța mai multe astfel de practici!
Până atunci, hai să îți dau două sugestii de cum poți folosi
aceste practici (respirația reprezintă o tehnică de lucru cu
propriul corp):

1)ca să îți calmezi anxietatea, poți expira mai lung decât

inspiri. Tragi aer în piept 3 secunde, expiri 6. Repeți de
câteva ori. Apoi tragi aer în piept 3 secunde, ții aerul în
piept 6, expiri apoi în 9 timpi. Fă asta 5 minute și vei
observa schimbări majore în starea ta!

2) Dacă te simți tristă, secată de energie, apatică, fă ceva

care să te conecteze senzorial la corp, precum un duș, un
ceai fierbinte, să deschizi geamul și să inspiri aer curat, să
te masezi puțin, să te miști ușor pe o melodie lentă. Vei
observa schimbări.

Iar dacă ești curioasă cu privire la ce practici somatice

poți adopta pentru starea ta de bine, urmărește e-
mailurile mele în următoarele zile, vei primi câte unul pe
zi, timp de 5 zile, astfel încât să integrezi tot ceea ce am
explicat în acest ghid.
Obstacol 3.
Prea multă
încărcătură
emoțională
nedescărcată

Știi momentele acelea când reacționezi foarte

exploziv din cauza unui lucru aparent minor?

Ei bine, atunci poți să știi cu siguranță că în corpul tău s-au

adunat mult prea multe emoții reprimate.

Dacă nu îți metabolizezi zilnic emoțiile, ele se vor tot

acumula, până când la un moment dat nu va mai fi spațiu
în tine să le conții. Atunci apar de obicei comportamentele
compulsive, crizele de furie, agresivitatea, plânsul
necontrolat, stările depresive, neputința, copleșirea,
oboseala emoțională.

Totodată, trebuie să ținem cont că, atunci când trăim

într-un mediu stresant (fie că este vorba de job sau de
mediul din familie), stresul care nu este descărcat se
acumulează în corp, ceea ce va duce la oboseală cronică,
ulterior la burnout, iar un burnout netratat, la depresie.
 Mâncatul emoțional
este prietenul care
îți întinde o mână de ajutor!

Atunci când nu mai poți, când ești copleșită

și depășită de disconfortul emoțional,
foamea emoțională vine ca să îți arate
de unde să îți iei resurse ... în acele momente,
orice combustibil funcționează!
Ce poți face acum?

Ai nevoie în repertoriul tău de practici care să te ajute să

descarci stresul din corp. Unele sunt simple, la îndemâna
oricui, pe altele le poți învăța de la un terapeut bun.

Iată câteva exemple accesibile pentru oricine: activități

zilnice de descărcare a stresului: sport, plimbări, dansat,
yoga, meditație activă, scuturat, alergat.

Conștientizarea propriilor emoții și autovalidarea

emoțională: ”Acum simt … și este ok. Aleg să stau cu
această emoție, să nu fug de ea. Acum pentru că mă
simt așa, nevoia mea ar fi să … ” (sun un prieten, fac un
duș, ies afară etc).

Terapii somatice, precum Somatic Experiencing, terapia

în care și eu m-am format sau TRE (o altă terapie în care
mă formez). Poți încerca și acupunctură, yoga, masaj,
terapie cranio-sacrală.

Alte practici de lucru cu corpul - dacă vei continua să mă

urmărești, vei primi curând o invitație într-un program de
practici somatice.

Introspecție: unde în viața ta oferi prea mult? Unde ți se

duce energia și cum ți se întoarce? Cum poți seta limite?
Ce te-ar ajuta acum să gestionezi mai bine stresul sau
chiar să îl reduci?
 Ține minte!

Doar rămânând conectată la corpul tău

îți poți înțelege emoțiile și îndeplini
adevăratele nevoi.
Secretul gestionării mâncatului emoțional
este în tine. ÎN CORP!
Obstacol 5.
Pilotul
automat

Trăim pe pilot automat atunci când nu suntem

prezente în corp.

Trăim pe pilot automat, pe de-o parte, pentru că

mintea noastră, ca să salveze energie, automatizează
ceea ce învață și, pe de altă parte, pentru că ne-am
obișnuit să nu fim prezente în propria viață.

Așa trece zi după zi, vine seara și singura noastră

plăcerea este ceva bun de mâncare.

Pentru că pe parcursul zilei nu ne-am întrebat: ce simt

acum în corp? Ce am nevoie să fac? Cum mă simt cu
adevărat acum?

Mâncatul emoțional este un comportament automat

de liniștire, un automatism, ceea ce înseamnă că, dacă
am reuși să ieșim de pe pilotul automat, am avea răgaz
să ne întrebăm ce nevoie avem cu adevărat atunci
când ne îndreptăm către frigider. Și răspunsul sigur nu
ar fi - ceva de mâncare!
Îți sunt cunoscute situațiile următoare?
te trezești cu ambalajul gol, neștiind când ai început să
mănânci și când ai terminat,
înainte să îți dai seama, ai consumat deja o cantitate
mare de mâncare,
ți-ai dat seama că te-ai săturat, abia când a apărut
senzația de prea plin în stomac,
ai mâncat așa de repede, că nici nu ai simțit.

Acesta este pilotul automat.

Cel care preia controlul când simțim disconfort emoțional
și ne trimite rapid să mâncăm.

Ce poți face?
exersează momente de prezență cât mai des: oprește-
te să te întrebi ce simți în corp, observă-ți postura,
mișcă-te ușor;
ia pauze des și respiră profund;
fă lucrurile mai lent, observă-te cum îndeplinești
sarcinile;
mănâncă încet și bucură-te de mâncare;
când observi că vrei să mănânci ceva, verifică în corp
dacă chiar îți e foame; dacă nu, întreabă-te: ce simt
acum cu adevărat? Care-mi este nevoia?
 Ține minte!

Dacă nu faci în interiorul tău un loc în care

să îți placă să stai, vei fugi mereu de tine.
Așadar, în acele momente,
vei mânca emoțional.
 TOTUL ESTE
INTERCONECTAT!
Dacă vrei să nu mai fugi de tine prin mâncare,
învață să stai cu tine!

Hai să vedem
CUM!
Unul dintre cele mai bune lucruri pe
care le poți face pentru a gestiona
mâncatul emoțional este să ...

Înțelegi cum să
te reglezi emoțional.
CUM?
prin felul în care vorbești,
prin felul în care știi să te
oprești,
prin felul în care respiri,
prin felul în care observi unde
în corpul tău este tensiune și o
eliberezi,
prin felul în care pui pauză
între stimul și răspuns.

Cum poți învăța toate acestea?

Așa cum se învață orice pe lumea asta: cu practică!
Iar una dintre cele mai bune modalități de a
practica să fii în corp, să simți emoțiile
și să le liniștești ...

este să începi să lucrezi cu corpul, desigur!

Iar practicile somatice sunt instrumentele de

care ai nevoie ca să începi să faci asta!

Ce înseamnă sau ce sunt aceste

tehnici?
Tehnicile de lucru cu propriul corp - sau practicile
somatice - sunt tehnici care implică atingere,
mișcare, respirație sau sunet, menite să ne regleze
emoțional de jos în sus (de la corp către minte).

Aceste tehnici echilibrează sistemul nostru nervos

autonom, trimițând mesajul că suntem în siguranță,
astfel încât să ne putem relaxa.
 Așa cum încercăm uneori să ne
calmăm mintea prin gânduri
pozitive (dar nu iese mereu),
practicile somatice transmit
corpului prin comunicare
nonverbală același lucru: că
suntem în siguranță, că suntem
bine, că ne putem calma și liniști.

De ce nu este suficient doar să

gândim pozitiv ca să ne calmăm?
Pentru că stresul și emoțiile se simt în corp, nu în
minte.

De câte ori nu ai încercat înainte de un episod de

mâncat emoțional să te îndulcești cu o vorbă bună?

De câte ori a funcționat?

Probabil că nu foarte des.

Pentru că uneori este mai dificil să ne reglăm

emoțional doar prin puterea minții, dacă în corp
avem mult energie mobilizatoare (luptă / fugă) sau
am intrat deja în starea de colaps sau de îngheț.
Practicile somatice reprezintă
instrumente de lucru prin care ne
putem dezvolta cu succes
competența de a:
ne conecta la corp,
sta cu emoțiile dificile și a le lăsa să se digere,
dezvolta compasiunea de sine,
identifica nevoile care ne împing către mâncatul
emoțional,
descărca încărcătura emoțională zilnic, fără să
devenim agresive sau să mâncăm,
elibera stresul din corp,
ieși de pe pilotul automat.

Cu ajutorul acestor practici, în timp, ne obișnuim să

fim prezente cu emoțiile noastre și nu va mai apărea
impulsul de a mânca emoțional atât de des.

Iar când va apărea, putem apela la aceste practici,

ca la o pastilă de calmare - aici și acum.

Totodată, făcând practicile cât mai des, ne antrenăm

capacitatea de a ne inhiba impulsurile și a nu
reacționa imediat la emoție, ceea ce înseamnă că
dacă mâncatul emoțional ne vizitează, vom reuși să
ne oprim la timp.
Beneficiile dovedite ale
practicilor somatice:
managementul un mai bun
comportamentelor adictive control al impulsurilor

reducerea efectelor nocive gestionarea mai bună

ale stresului a emoțiilor

ne revenim mai ușor în reconectarea

urma momentelor grele la propriul corp

reziliență mai mult calm

crescută și liniște interioară

o dispoziție sănătate mintală

mai bună îmbunătățită

o mai bună gestionare

somn mai bun
a gândurilor negative

creșterea compasiunii odihnă mentală și

de sine emoțională crescută
 Iată ce poți face acum:

Lasă un pic să se așeze informațiile din ghid.

Poți să notezi în jurnalul tău ce gânduri
sau idei ți-au venit în timp ce ai citit.

Pune-ți în calendar două momente pe zi de câte

5 minute în care să te conectezi la corp.
Te poți așeza comod, cu spatele drept și
poți observa ce simți în corp. Dacă ai
nevoie să relaxezi ceva, să faci o mișcare, o
atingere. Poți observa dacă există o emoție sau o
stare anume.

Fă o listă cu nevoile tale emoționale.

Poate că nu le știi pe toate acum, dar te poți
gândi ce simți că lipsește din viața ta acum.
Gândește-te apoi cum ai putea să le
îndeplinești într-o manieră care ține de tine.

Învață tehnici de lucru cu corpul și folosește-le

atunci când simți că îți vine să mănânci
emoțional. Ele pot fi ca o pastilă prin care
te liniștești pe moment, în loc să apelezi la
mâncare.
 Idei principale din acest ghid:

Ești deconectată de la corpul tău.

Ceea ce duce la lipsa de contact cu propriile nevoi fizice și
emoționale, ceea ce înseamnă că vei fi mereu copleșită de emoții
explozive pe care nu le poți stăpâni sau înțelege.

Pentru că nu ești conectată la corp, busola ta emoțională

prin această viață, nu poți fi în contact cu propriile nevoi.
Fiecare comportament (mâncatul emoțional, răbufnirile de
furie, crizele de anxietate) are în spate o emoție, iar fiecare
emoție are în spate o nevoie. Dacă nu poți ști ce nevoi ai,
nu poți ști cum să îți liniștești emoțiile.

Pentru că nu știi cum să îți liniștești emoțiile,

vei apela pe pilot automat la ceea ce ai învățat că te liniștește
rapid: să mănânci ceva bun!

Dacă vei fugi de tine prin intermediul mâncării, nu

înseamnă că emoțiile tale pleacă undeva. Înseamnă că ele
rămân în corp și vor ieși din ce în ce mai exploziv. Partea
proastă este că noi, pe măsură ce consumăm mult zahăr,
spre exemplu, dezvoltăm o rezistență la el. Adică, dacă azi
ne luăm plăcere, liniștire sau alinare din 2 cuburi de
ciocolată, peste câteva zile vom avea nevoie de 4, apoi - de
8, apoi - de o ciocolată întreagă mâncată pe nerăsuflate.
Ne obișnuim cu cantitatea și avem nevoie de din ce în ce
mai mult!

Asta înseamnă că, în curând, toată ciocolata din lume nu îți

va mai liniști emoțiile, iar dacă nu dezvolți mai repede alte
mijloace de reglare emoțională, atunci dependența de
mâncare va crește.
 Care sunt următorii pași?
Sper că acest ghid ți-a adus informații și idei
valoroase despre relația ta cu mâncarea. Am oferit
poate 1% din câte informații cunosc, pentru că știu
că mai multă informație mai degrabă copleșește,
decât ajută!

Nu îți trebuie teorie, îți trebuie practică!

Primesc adesea întrebări:

ce practici sunt potrivite și când?
ce practici mă ajută să învăț să-mi gestionez
emoțiile?
ce pracitici mă ajută să-mi reglez sistemul
nervos?

Poți găsi zeci

.
de practici pe
SOMAWAY!
 Ce este SOMAWAY
și cum te poate ajuta
să liniștești mâncatul emoțional?
Este o platformă pe bază de abonament care
aduce împreună facilitatorii de practici
somatice, astfel încât tu să ai mereu la
îndemână resurse pentru a-ți regla stările
apăsătoare cu care te confrunți.

Pe măsură ce practici consecvent:

vei reuși să îți gestionezi stările și emoțiile
și fără să apelezi pe pilot automat la ceva
bun de mâncare
ți se va regla apetitul și poftele
incontrolabile
vei avea un control mai bun al
impulsurilor
îți vei înțelege mai bine nevoile corpului
vei ști cum să îți liniștești emoțiile, astfel
încât mâncarea să nu mai fie principalul
mecanism de liniștire
 Ce este SOMAWAY
și cum te poate ajuta
să liniștești mâncatul emoțional?

Odată ce te abonezi ai acces la:

o librărie de practici pentru fiecare
emoție în parte
tehnici pentru relaxare și stare de bine
tehnici pentru somn bun
tehnici pentru creșterea energiei și
vitalitate
grup de Facebook al abonaților
sesiuni săptămânale live de practică
sesiuni lunare cu invitat și tematică
specifică
secțiune de cursuri teoretice despre
mâncatul emoțional și nu numai
 Când și cum
te poți înscrie?

SOMAWAY își deschide porțile pentru

noi membri odată la câteva luni, cu
abonament trimestrial sau anual, adică
suficient încât să vezi schimbări reale în
viața ta.

Zilele viitoare îți trimit un link cu lista de

așteptare, așa că fii cu ochii pe e-mailurile
mele!

În zilele ce vin voi reveni cu mai multe

recomandări despre gestionarea mâncatului
emoțional, dar și cu o practică gratuită.