1) Principiile de funcționare al balonului de contrapulsaţie intraaortică:

A) Umflarea bruscă a balonului este realizată la sfârşitul perioadei de A

ejecţie a ventriculului stâng (VS)
B) Umflarea este declanşată pe incizura dicrotă a curbei de presiune A
din aorta toracică care semnifică închiderea cuspelor aortice
C) Dezumflarea balonului este indusă înainte de declanşarea contracţiei A
ventriculare
D) Balonul trebuie să se afle la aproximativ 2 cm distal de originea A
arterei subclavii stângi, în lumenul aortei toracice descendente
E) Pe curba de presiune din aortă trebuie să se obţină o scădere a A
presiunii telediastolice cu 10-15 mm Hg faţă de presiunea diastolică
a unei contracţii neasistate prin contrapulsaţie
F) Umflarea bruscă a balonului nu este realizată la sfârşitul perioadei F
de ejecţie a ventriculului stâng (VS)
G) Umflarea nu este declanşată pe incizura dicrotă a curbei de presiune F
din aorta toracică care semnifică închiderea cuspelor aortice
H) Dezumflarea balonului nu este indusă înainte de declanşarea F
contracţiei ventriculare
I) Pe curba de presiune din aortă nu trebuie să se obţină o scădere a F
presiunii telediastolice cu 10-15 mm Hg faţă de presiunea diastolică
a unei contracţii neasistate prin contrapulsaţie
J) Balonul trebuie să se afle la aproximativ 2 cm distal de originea F
arterei subclavii stângi, în lumenul aortei toracice descendente

2) Principiile de funcționare al balonului de contrapulsaţie intraaortică:

A) Balonul este umflat cu heliu A

B) Se foloseste o consola A
C) Se foloseste heliul deoarece are o vâscozitate scăzută şi permite în A
acest fel folosirea unor catetere mai subţiri şi realizarea unui ciclu
umflare-dezumflare mai bine controlat
D) Consola de control prezintă posibilitatea de a ajusta foarte exact A
momentul umflării/dezumflării balonului în funcţie de complexul
QRS
E) Poate fi ajustat gradul de umflare a balonului sau raportul între A
numărul de cicluri cardiace asistate prin contrapulsaţie şi numărul
celor care sunt neasistate
F) Balonul este umflat cu aer F
G) Se foloseste heliul deoarece nu are o vâscozitate scăzută şi nu F
permite în acest fel folosirea unor catetere mai subţiri şi realizarea
unui ciclu umflare-dezumflare mai bine controlat
H) Consola de control prezintă posibilitatea de a ajusta foarte inexact F
momentul umflării/dezumflării balonului în funcţie de complexul
QRS
I) Se foloseste o telecomanda F
J) Nu poate fi ajustat gradul de umflare a balonului sau raportul între F
numărul de cicluri cardiace asistate prin contrapulsaţie şi numărul
celor care sunt neasistate
3) Principiile fizice ale oxigenarii artificiale:

A) Transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers este dirijat A
de diferenţa de presiune parţială
B) Este limitat de rezistenţa la difuziune prin structura primară care în A
cazul oxigenatorului este o membrană sintetică.
C) Un element care influenţează acest transfer este raportul dintre A
debitul de sânge
D) Rata de difuziune este proporţională cu gradientul presiunii parţiale A
a gazului în direcţia de difuziune
E) Difuziunea oxigenului prin membrana artificială este diferită în A
funcţie de presiunea parţială a 02 la interfaţa cu sângele (Ps) şi în
curentul sanguin
F) Transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers nu este F
dirijat de diferenţa de presiune parţială
G) Nu este limitat de rezistenţa la difuziune prin structura primară care F
în cazul oxigenatorului este o membrană sintetică.
H) Un element care nu influenţează acest transfer este raportul dintre F
debitul de sânge
I) Rata de difuziune nu este proporţională cu gradientul presiunii F
parţiale a gazului în direcţia de difuziune
J) Difuziunea oxigenului prin membrana artificială nu este diferită în F
funcţie de presiunea parţială a 02 la interfaţa cu sângele (Ps) şi în
curentul sanguin

4) Oxigenarea cu bule de oxigen:

A) Oxigenatoarele cu bule sunt structurate pe două componente A

funcţionale
B) Mărimea bulelor afectează rata de schimb dintre 02 şi C02. A
C) Absorbţia din bulele de 02 va fi inhibată de creşterea P02 din sânge. A
D) Pentru o oxigenare corectă raportul dintre eliminarea de C02 şi A
intrarea de 02 este de 0,8.
E) In camera de amestec, 02 este introdus prin culoare foarte mici A
pentru a creşte suprafaţa totală a interfeţei sânge - 02.
F) Oxigenatoarele cu bule nu sunt structurate pe două componente F
funcţionale
G) Mărimea bulelor nu afectează rata de schimb dintre 02 şi C02. F
H) Absorbţia din bulele de 02 nu va fi inhibată de creşterea P02 din F
sânge.
I) Pentru o oxigenare corectă raportul dintre eliminarea de C02 şi F
intrarea de 02 trebuie sa fie cat mai mare
J) In camera de amestec, 02 NU este introdus prin culoare foarte mici F
pentru a creşte suprafaţa totală a interfeţei sânge - 02.

5)Care dintre variantele de mai jos sunt adevarate?

A) În condiţiile în care funcţiile cardiace sunt serios afectate se A

foloseşte un sistem de susţinere, de înlocuire sau de completare a
 funcţiei ventriculului stâng sau drept.
B) Complexitatea acestor sisteme, preţul de cost ridicat şi A
repercusiunile circulatorii determină limitarea la indicaţii stricte a
utilizării acestei proceduri.
C) Debitul cardiac realizat de aceste sisteme este de 3-10 l/min. şi se A
obţine prin scăderea postsarcinii
D) Se obţine o umplere ventriculară reducând nevoile energetice ale A
contracţiei miocardice, volumului teledistolic şi telesistolic.
E) Există mai multe sisteme de asistare circulatorie clasificată după A
locul de prelucrare şi introducere a sângelui în circulaţia sistemică -
pulmonară.
F) În condiţiile în care funcţiile cardiace NU sunt serios afectate se F
foloseşte un sistem de susţinere, de înlocuire sau de completare a
funcţiei ventriculului stâng sau drept.
G) Complexitatea acestor sisteme, preţul de cost ridicat şi F
repercusiunile circulatorii nu determină limitarea la indicaţii stricte a
utilizării acestei proceduri.
H) Debitul cardiac realizat de aceste sisteme este de 3-10 l/min. şi nu se F
obţine prin scăderea postsarcinii
I) Nu există mai multe sisteme de asistare circulatorie F
J) Nu se obţine o umplere ventriculară reducând nevoile energetice F
ale contracţiei miocardice, volumului teledistolic şi telesistolic.

6)Principiile de realizare a asistarii circulatorie ventriculară (AVC):

A) Asistarea ventriculară este folosită şi în perioada de aşteptare A

pentru transplantul cardiac.
B) Se consideră că mortalitatea în perioada de aşteptare este de 20- A
33%.
C) Asistarea circulatorie de durată scurtă se face prin canularea AS şi Ao A
interpunând între aceste canule un circuit şi o pompă care impune
imobilizarea la pat şi folosirea anticoagulantelor
D) Pompele folosite sunt centrifugale şi cu role. A
E) Pentru asistare îndelungată sunt folosite sistemele pneumatice şi A
electrice.
F) Asistarea ventriculară nu este folosită şi în perioada de aşteptare F
pentru transplantul cardiac.
G) Se consideră că mortalitatea în perioada de aşteptare este de 95% F
H) Asistarea circulatorie de durată scurtă nu se face prin canularea AS F
şi Ao interpunând între aceste canule un circuit şi o pompă care
impune imobilizarea la pat şi folosirea anticoagulantelor
I) Pompele folosite nu sunt centrifugale şi cu role. F
J) Pentru asistare îndelungată nu sunt folosite sistemele pneumatice şi F
electrice.

7) Sistem fizic dinamic închis extrapolat aparatului cardiovascular- Trecerea sângelui prin
acest sistem este supusă regulilor dictate de cel puţin cinci mărimi fizice:

A) debit A
 B) volum A
C) presiune A
D) tensiune A
E) rezistentă de curgere A
F) Nu poate trece sangele prin acest sistem F
G) Temperatura si timp F
H) Greutate si acceleratie F
I) Sistemul nu este supus la anumite marimi fizice F
J) Nu exista acest sistem F

8)Parametrii ideali pentru inima artificiala:

A) Să producă variaţie mare în debitul cardiac care să fie liniară, A

proporţional cu frecvenţa cardiacă şi independent de postsarcină
B) Transfer minim de energie spre coloana sanguină A
C) Contactul cu sângele să fie realizat prin material steril de unică A
folosinţă, cu suprafaţă netedă
D) Să nu producă turbulenta, cavitatia sau stagnarea sângelui A
E) Calibrare simplă şi reproductibilă A
F) Să nu producă variaţie mare în debitul cardiac care să fie liniară, F
proporţional cu frecvenţa cardiacă şi independent de postsarcină
G) Sa Nu realizeze transfer minim de energie spre coloana sanguină F
H) Contactul cu sângele să nu fie realizat prin material steril de unică F
folosinţă, cu suprafaţă netedă
I) Să producă turbulenta, cavitatia sau stagnarea sângelui F
J) Calibrare grea F

9) Principiile fluxului sângelui prin inimă:

A) Vena cavă superioară primeşte sânge de la organism A

B) Sângele umple atriul drept A
C) Sângele trece prin valva tricuspidă în atriul drept A
D) Sângele trece prin valva pulmonară semilunară şi artera pulmonară A
transportă sângele neoxigenat spre plămâni
E) Sângele trece prin valva aortică semilunară şi intră în aortă A
F) Vena cavă superioară nu primeşte sânge de la organism F
G) Sângele nu umple atriul drept F
H) Sângele nu trece prin valva tricuspidă în atriul drept F
I) Sângele nu trece prin valva pulmonară semilunară şi artera F
pulmonară transportă sângele neoxigenat spre plămâni
J) Sângele nu trece prin valva aortică semilunară şi intră în aortă F

10) Informatiile adevarate despre aparatul subvalvular mitral :

A) Previne regurgitarea mitrala in timpul sistolei ventriculare A

B) Prezerva forma ventricolului stang A
C) Coordoneaza contractia ventricolului stang A
D) Este parte integranta anatomica si functionala a ventricolului stang A
E) Scurteaza lungimea apex-baza a ventricolului stang in timpul sistolei A
izovolumetrice
F) NU previne regurgitarea mitrala in timpul sistolei ventriculare F
G) Nu prezerva forma ventricolului stang F
H) Nu coordoneaza contractia ventricolului stang F
I) Nu este parte integranta anatomica si functionala a ventricolului F
stang
J) Nu scurteaza lungimea apex-baza a ventricolului stang in timpul F
sistolei izovolumetrice