ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLUȘEȘTI

Adresa: str. Școlii, nr.2, loc. Bălușești, com. Icușești, jud. Neamț
E_mail: scoalabalusesti@yahoo.com
Tel / fax: 0233762664
PROGRAMUL DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLUȘEȘTI
F-PNRAS-1-2022-2653

UNITĂŢI FRAZEOLOGICE. FORMULELE (CLIŞEELE INTERNAŢIONALE)

Unităţile frazeologice (locuţiuni/ expresii) sunt combinaţii stabile de două sau mai multe cuvinte,
având sens unitar şi referindu-se la un singur aspect al realităţii. Se comportă ca o singură parte de vorbire.
Unităţile frazeologice sunt, de multe ori expresive, exprimând prin limbaj o stare afectivă. Unităţile
frazeologice pot fi creaţii interne ale limbii române sau împrumuturi din alte limbi.

Locuţiunile tin locul şi pot fi substituite printr-o parte de vorbire. Există locuţiuni pentru
toate părţile de vorbire, mai puţin pentru articol:

 Locuţiuni verbale: a-şi aduce aminte, a-i părea rău, a cere mâna, a băga la cap, a băga de seamă;
 Locuţiuni substantivale (provin, adesea, din cele verbale): aducere- aminte, părere de rău, băgare de
seamă, bătaie de joc;
 Locuţiuni adjectivale: cusut cu aţă albă, cu dare de mână, cap pătrat, bătut în cap, plin de el, de două
parale;
 Locuţiuni adverbiale: pe nepusă masă, din când în când, cu de-a sila, zi de zi, din loc în loc, ici şi colo;
 Locuţiuni conjuncţionale: din cauză că, din moment ce, cu toate că, măcar că, în vreme ce, chiar dacă,
după cum;
 Locuţiuni interjecţionale: Doamne- ajută!, Doamne- fereşte!, la dracu!, maică măiculiţă!, păcatele
noastre!;
 Locuţiuni prepoziţionale: din faţa, din spatele, dincolo de , înainte de, din cauză că, în timp de, la
dreapta, în mijlocul;
 Locuţiuni pronominale: nu ştiu cine/ce, care mai de care, te miri ce, nu ştiu cât;
 Locuţiuni ale numeralului: de trei ori mai puţin, de cinci ori mai mult.

Expresiile se deosebesc de locuţiuni printr-un grad mai mare de expresivitate, având şi o oarecare
valoare stilistică. Uneori este greu de găsit echivalentul în vorbire.

Exemple: a tăia frunză la câini, a umbla de frunza frăsinelului, a-şi lua inima în dinţi, a umbla cu capul
în nori, a nu face cât o ceapă degerată, a nu face mulţi purici, a face din ţânţar armăsar, a face una cu
pământul, a fugi mâncând pământul, a fi în al nouălea cer, a-i lua capul foc.

Cele mai multe expresii româneşti sunt intraductibile în alte limbi. Acestea poartă numele de expresii
idiomatice: a ploua cu găleata, a se crăpa de ziuă, a pleca cu noaptea-n cap, a umbla cu frica-n sân, a încălzi
şarpele la sân, a face zile negre cuiva etc.
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLUȘEȘTI
Adresa: str. Școlii, nr.2, loc. Bălușești, com. Icușești, jud. Neamț
E_mail: scoalabalusesti@yahoo.com
Tel / fax: 0233762664
PROGRAMUL DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLUȘEȘTI
F-PNRAS-1-2022-2653

Formulele (clişeele internaţionale) sunt unităţi frazeologice care circulă în majoritatea limbilor şi au un
caracter cultural. În structura clişeelor internaţionale intră, de obicei, un nume propriu.

Ele au la bază:
 Mituri şi legende antice: pânza Penelopei, cutia Pandorei, firul Ariadnei, patul lui Procust, mărul lui
Adam, arca lui Noe, mărul discordiei, nodul gordian;
 Sintagme în limba latină, utilizate mai ales în limbajul elevat: tabula rasa, sine qua non, volens nolens,
rara avis, magna cum laudae, ad hoc, stricto sensu, quiproquo, lato sensu, ab initio, modus vivendi, pro
domo, ante litteram, de facto, de jure, ab origine, sui generis, casus belli, grosso modo, ex abrupto etc.