Criza care va lovi curând!

Un economist
celebru a spus pentru ce trebuie să ne
pregătim

Avertisment sumbru al unui celebru economist. Supranumit

”profetul pieirii urbane” pentru previziunile sale privind
impactul economic și munca de la distanță asupra sectorului
imobiliar și finanțelor publice, profesorul de economie Stijn
Van Nieuwerburgh vine cu un nou avertisment.
Van Nieuwerburgh a declarat pentru Fortune că anticipează un „orizont
al evenimentelor” pentru o spirală descendentă, în stilul anilor 1970, o
dinamică periculoasă cunoscută sub numele de „doom loop”. Și, adaugă
el, aceasta va fi doar prima repriză.
Se știe că toate clădirile de birouri din SUA au fost afectate de Covid și
de munca la distanță. San Francisco este un exemplu mai bun decât
New York, unde numărul clădirilor de birouri în care acum bate vântul a
ajuns la un nivel record: aproape 20% sunt goale și micșorează baza de
impozitare a orașului.
Mai mulți economiști, nu doar Van Nieuwerburgh, au afirmat că efectele
ar putea depăși sectorul imobiliar, transmite Yahoo News.
Fără schimbări drastice, New York s-ar putea îndrepta spre „doom loop”
Fără schimbări drastice, spune el, New York s-ar putea îndrepta spre o
legătură fatală „doom-loop” auto-perpetuată, care va afecta totul, de la
valoarea locuințelor până la bugetele serviciilor publice și rata
criminalității.
Cel mai faimos exemplu datează din 1970, când „white flight” și o criză
fiscală au împins New York-ul într-o criză din care nu a mai ieșit timp de
peste un deceniu.

Este o ecuație simplă, a spus Van Nieuwerburgh într-un interviu pentru

Fortune:
„Guvernele, reducând cheltuielile, vor avea mai puțini bani
pentru transport, mai puțini bani pentru educație, pentru
salubritate, pentru toate lucrurile care fac orașele atractive”.
Van Nieuwerburgh, care s-a alăturat Columbia Business School în 2018,
la câțiva ani după ce a câștigat un premiu pentru cercetările sale privind
șocurile de pe piața imobiliară care afectează macroeconomia, susține
că „orizontul evenimentelor” pentru ”doom loop” va apărea în curând.
Totul se va transforma într-o criză urbană

Pe măsură ce banii din subvențiile federale se epuizează, iar efectele

fiscalității întârziate apar, New York va fi doar „prima repriză” a ceea ce
s-ar putea transforma într-o criză urbană legitimă, a declarat el.
„În următorii trei până la cinci ani, vom începe să vedem asta.
Acest ciclu a scăpat practic de sub control”, a avertizat Stijn Van
Nieuwerburgh.
Munca de la distanță a schimbat piața tradițională a spațiilor de birouri
din marile orașe. Studiile arată că aproximativ 30% din zilele plătite sunt
lucrate de acasă, un număr care este și mai mare pentru sectoare
precum tehnologia, mass-media și publicitatea. Cei care dețin spații
comerciale încearcă să ajungă la un echilibru, deoarece cererea de
spații pentru birouri a scăzut, afectând chiriile și valoarea proprietăților.
Clădirile de birouri acum goale au fost coloana vertebrală a sectorului imobiliar

În plus, se schimbă și tipul de birouri pe care și le doresc companiile.

Pentru a atrage oamenii înapoi, companiile caută birouri mai mici, mai
noi, cu mai multe facilități și beneficii, a declarat Fred Cordova, CEO al
companiei de consultanță imobiliară Corion Enterprises.
Asta pune presiune asupra clădirilor de birouri intermediare (rămase
acum goale), care, ani la rând, au fost coloana vertebrală a sectorului
imobiliar comercial urban.
„Multe dintre aceste clădiri au fost achiziționate după marea
criză, în 2013 și 2014. Majoritatea acestor împrumuturi au fost
împrumuturi pe 10 ani. Vorbim de o sumă de aproape un trilion
de dolari, împrumuturi, care urmează să ajungă la scadență”, a
spus Cordova. „Nu există nicio modalitate de a le refinanța…
majoritatea nu își vor putea plăti datoria”, a continuat el.
În plus, banii federali care s-au revărsat în sectorul imobiliar pentru a-l
sprijini, în timpul pandemiei, încep să se epuizeze, ceea ce ar putea
duce la o serie de efecte nedorite.
„Din cauza gradualismului din codul fiscal, mulți vor începe să
simtă efectele”, a mai spus Van Niewerburgh.
Scăderea valorilor proprietăților comerciale au scăzut deja plata
impozitelor pe care le achită proprietarii de clădiri. Proprietarii care se
confruntă cu probleme și care nu își pot plăti datoriile sau taxele ar putea
trimite o undă de șoc dincolo de sectorul imobiliar.
Orașul New York obține puțin sub 10% din veniturile sale fiscale de pe
urma proprietăților comerciale, iar orice scădere semnificativă a acestei
surse de venituri ar afecta cheltuielile bugetare în general, a spus Van
Nieuwerburgh.
Până unde poate ajunge unda de șoc

Sectorul bancar, care are o expunere ridicată la proprietăți comerciale,

se află, de asemenea, sub presiune.
Cele mai mari bănci sunt, oarecum, în siguranță, dar mare parte din
datoria proprietăților comerciale a New York-ului este deținută de bănci
regionale și locale mai mici, cărora le va lipsi capitalul, dacă numărul
clădirilor goale crește iar valoarea proprietăților continuă să scadă.
Van Neiuwerburgh a subliniat că băncile dețin aproximativ jumătate din
cele 6.000 de miliarde de dolari din datoria imobiliară comercială din
Statele Unite. Din acea jumătate, 70% o reprezintă băncile mici,
regionale.
Esența teoriei „doom loop” este că se autoperpetuează

Dacă numărul clădirilor goale crește și valoarea proprietăților scade,

orașele nu mai pot colecta multe venituri din impozite, iar băncile
supraexpuse trebuie să reducă împrumuturile.
Asta înseamnă mai puține cheltuieli publice pentru transport, salubritate
și siguranță publică și mai puține investiții în întreprinderile mici. Un oraș
mai murdar, mai periculos și mai puțin accesibil nu va atrage companii și
lucrători la distanță, ceea ce înseamnă că birourile vacante vor crește și
mai mult, iar valoarea proprietăților va scădea în continuare.