Subiecte examen la disciplina:

Istoria literaturii române (perioada interbelică)

Taburceanu Polina, dr., conf. univ.

1. Perioadele de dezvoltare a literaturii române interbelice şi caracterizarea lor. Reviste și

tendințe în evoluția literaturii.
2. Curente literare în literatura română interbelică. Caracteristici, reprezentanți.
3. Particularitățile modernismului. Reprezentanți.
4. Poezia interbelică. Etape de dezvoltare, trăsături generale.
5. Universul poeziei lui George Bacovia. Arta poeziei, originalitatea poetului. Comentariul
literar a unei poezii (la alegere).
6. Octavian Goga – poet de specific național. Comentariul literar a unei poezii (la alegere).
7. Coordonatele universului artistic a lui George Topârceanu. Comentariul literar a unei
poezii (la alegere).
8. Temele și motivele operei poetice a lui Lucian Blaga. Comentariul literar a unei poezii (la
alegere).
9. Ion Barbu. Etapele formării universului poetic. Poezia parnasiană, balcanică, geometrică.
Poemele „Riga Crypto și Lapona Enigel” ,„După melci”.
10. Filosofia existenței umane în poeziile: „De ce-aș fi trist”, „Duhovnicească”, „De-a v-ați
ascuns” de Tudor Arghezi.
11. Tudor Arghezi. Teme și motive de creație. Programul estetic și existențial. Poezia
„Testament”. Comentariu literar.
12. Particularitățile prozei interbelice. Direcții. Reprezentanți.
13. Valori artistice în "Hanul Ancuţei" de Mihail Sadoveanu - structura şi firele narative.
14. Istoria ca temă în creația lui Mihail Sadoveanu: "Nicoară Potcoavă", "Zodia
cancerului", "Nunta domniței Ruxanda"' (la alegere de comentat un roman).
15. Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu - incursiune în psihologia omului din popor..
Filonul mioritic. Vitoria Lipan - un "Hamlet feminin".
16. Caracterul realist al universului social în proza lui Liviu Rebreanu. Romanul „Ion”.
17. Mesajul general-uman al romanului "Pădurea spânzuraţilor" de Liviu Rebreanu.
18. Camil Petrescu. Etapele evoluţiei artistice. Romanele „Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război”.
19. „Dosarul unei existenţe” realizat în „Patul lui Procust” de Camil Petrescu. Tema
dragostei.
20. Compoziţie şi mesaj în romanul "Concert din muzică de Bach" de H. Papadat-
Bengescu.
21. G. Călinescu - prozator realist de factură clasicistă. Romanul "Enigma Otiliei".
22. Literatura Basarabiei din perioada interbelică. Orientări literare. Proza, poezia, critica
literară.
23. C. Stere - activitatea publicistică şi literar-artistică. Romanul „În preajma revoluţiei” –
cronică a evenimentelor sociale de epocă.
24. Dramaturgia interbelică. Teme și tendințe. Diversificarea modalităților și a tipologiei.
25. Dramaturgia lui Lucian Blaga- o treaptă spre cunoașterea de sine. Drama creatorului și
sacrificiul în numele creației în lucrarea: „Meșterul Manole”.
26. Dramaturgia lui C. Petrescu - orientări şi preocupări de creaţie. "Jocul ielelor" - dramă
a absolutului.
Literatura română interbelică. Curente şi concepții literare. Orientări de creație. Diversitatea de
stiluri şi temperamente artistice. Premisele afirmării literaturii române din perioada interbelică.
Curente şi principii estetice. Programul estetic al modernismului. Tezele lui E. Lovinescu despre
modernizarea literaturii. Tendința de sincronizare cu literatura europeană. Gruparea de la
”Sburătorul”. Programul estetic al tradiționalismului. Gruparea de la ”Gândirea”.
Poezia română interbelică. Lucian Blaga. Temele și motivele operei poetice. Programul estetic
expresionist. Confluența cu mitul. Romanul autobiografic „Hronicul și cântecul vârstelor”. Volumul
de debut „Poemele luminii”. Semnificații și viziuni artistice. Programul estetic expresionist în poezia
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”. Modelele creative blagiene. Tema morții și integrarea
omului în natură. Poeziile: „Gorunul”, ”Cântecul spicelor”. Revelația luminii blagiene și
redimensionarea estetică a mitului. Poeziile: „Lumina”, ”Paradis în destrămare”. Comentarii literare.
Drama cunoașterii și reconstituirea vetrei mitice autohtone în volumele ”Pașii profetului”, ”La
curțile dorului”, „Mirabila semință”. Dramaturgia lui Lucian Blaga- o treaptă spre cunoașterea de
sine. Drama creatorului și sacrificiul în numele creației în lucrarea: „Meșterul Manole”.
G. Bacovia. Viața și opera. G. Bacovia-poet simbolist. Trăsăturile universului bacovian. Caracterul
elegiac și simbolurile fundamentale în scrierile lui G. Bacovia. Volumul „Plumb”. Comentarea
poeziilor: ”Plumb”, ”Pastel”, ”Nervi de primăvară”, ”Amurg violet”, ”Decor”. Motive și procedee
artistice. Universul bacovian în contextul poeziei românești și universale.
Octavian Goga - rapsod mesianic al pătimirii noastre. Prezența elementelor de orientare
poporanistă. Monografia lirică a satului în poeziile: „Plugarul”, ”Noi”, „Clăcașii”. Poezia „Oltul”.
Mesajul sufletului popular. Poezia „Rugăciune”. O. Goga - poet de specific național.
G. Topârceanu. Originalitatea modului poetic. Coordonatele universului artistic. Motivele sociale.
Arta comicului în creația lui Topârceanu. Poeziile: „Balada chiriașului grăbit”, „Noapte de mai”,
„Balada călătorului”, „Balada popei din Rudeni”. Probleme existențiale și motive elegiace în
„Balada morții”. Comentariu literar. Evocarea naturii în viziunea lui G. Topârceanu în :”Rapsodii de
toamnă”, ”Rapsodii de vară”, ”Rapsodii de primăvară. Elementul fabulos în ”Balada munților”.
Personificarea toamnei în ”Balada unui greier mic”. Comentariu literar. Persiflarea viciilor morale și
sociale în cărțile ”Migdale amare” și ”Parodii originale”. Resursele stilistice ale umorului lui G.
Topârceanu.
Ion Barbu. Etapele formării universului poetic. Poezia parnasiană, balcanică, geometrică. Poemele
”Riga Crypto și Lapona Enigel” ,”După melci”. Comentariu literar. Cristalizarea imaginarului până
la geometrizare. Volumul ”Joc secund”. Modelul poetic barbian și simbolurile conceptului estetic.
Tudor Arghezi. Teme și motive de creație. Programul estetic și existențial. Poezia ”Testament”.
Comentariu literar. Filosofia existenței umane în poeziile: ”De ce-aș fi trist”, ”Duhovnicească”, ”De-
a v-ați ascuns”. Motive sociale. Poeziile: ”Belșug”, ”Cântarea omului”. Estetica urâtului în viziunea
lui T. Arghezi. ”Flori de mucegai”. Semnificații biblice în drama cunoașterii de sine în ”Psalmi”.
Lirica de dragoste. Poezia: ”De-abia plecaseși”. Comentariu literar. Tudor Arghezi- reprezentant al
realismului de factură simbolistă. Elemente simboliste, expresioniste, moderniste în opera lui Tudor
Arghezi.
Mihail Sadoveanu. Proza română din perioada interbelică. Volumele de debut: "Povestiri",
"Șoimii", "De neamul Șoimăreștilor", "Crâșma lui moş Precu". Motivele universului sadovenian.
Istoria ca temă în creația lui Mihail Sadoveanu: "Nicoară Potcoavă", "Zodia cancerului", "Nunta
domniței Ruxanda"'. Valori artistice în "Hanul Ancuţei" - structura şi firele narative. Teme şi motive:
satul şi ţăranul, negoţul şi călătoria, dragostea şi natura, divanul şi judecata, istoria şi războiul,
vânătoarea şi pescuitul, adevărul şi destinul.
Momente de istorie şi demnitate naţională în trilogia "Fraţii Jderi". Problematică, compoziție,
mesaj. Familia comisului Manole Păr-Negru. Chipul lui Ştefan cel Mare între ficțiune şi realitate
istorică. Transfigurarea coloritului specific al epocii. Orientarea spre transfigurarea unei civilizaţii
arhaice. Romanul "Baltagul" - incursiune în psihologia omului din popor. Drama unei crime
păstorești. Filonul mioritic. Vitoria Lipan - un "Hamlet feminin". Dimensiunile artistice ale
creaţiei lui M. Sadoveanu. Aspecte ale universalității scriitorului.
Caracterul realist al universului social. Liviu Rebreanu. Debutul nuvelistic: "Frământări",
"Golanii", "Mărturisiri". Răfuiala". Romanele de referinţă: "Ion", "Răscoala". "Ciuleandra", "Pădurea
spânzuraților". Mesajul şi problematica romanului "Ion". Tragismul existențial al ţăranului.
"Glasul pământului" şi "Glasul iubirii" - coordonate ale romanului "Ion". Problema intelectualului şi
lupta de eliberare naţională. Chipul învăţătorului Zaharia Herdelea. Particularităţi de limbă şi stil.
Destinul colectiv al satului răsculat în romanul "Răscoala". Compoziţie şi mesaj. Imaginea satului
Amara. Începutul şi apusul răscoalei ţărăneşti. Moartea boierului Miron Iuga. Reprimarea
sângeroasă din final. Mesajul general-uman al romanului "Pădurea spânzuraţilor". Protestul
antirăzboinic. Confruntarea dintre datorie şi imposibilitatea realizării ei. Drama lui A. Bologa.
Imagini ale sinistrului. Valorile creative în textul romanelor lui L. Rebreanu.
Camil Petrescu. Etapele evoluţiei artistice. Volumul "Ciclul morţii", proza, romanele "Ultima
noapte de dragoste, întâia noapte de război". "Patul lui Procust". Dramaturgia "Jocul ielelor",
"Suflete tari". Prezentare generală. O nouă structură de roman în accepţia lui C. Petrescu.
Sincronizarea cu modele din literatura universală. Problema intelectualului în romanul „Ultima
noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Ş. Gheorghidiu - un inadaptabil la condiţiile
existente ale societăţii. Critica moravurilor sociale. Viziunea realistă asupra războiului. Aprecierile
lui G. Călinescu.
„Dosarul unei existenţe” realizat în „Patul lui Procust”. Tema dragostei. Eroii și filele narative din
roman. Gheorghe Demetru Ladima – un nou tip de intelectual şi un nonconformist al timpului.
Protestul social exprimat.
Dramaturgia lui C. Petrescu - orientări şi preocupări de creaţie. "Jocul ielelor" - dramă a
absolutului. Tragismul existenţial al lui Gelu Ruscanu în confruntarea cu Şerban Saru-Sineşti.
Corelaţia dintre lumea "Utopia" şi lumea "Realia". Chipuri şi caractere umane în drama "Suflete
tari". "Jocul ielelor". Locul lui C. Petrescu în literatura interbelică.
G. Călinescu - prozator realist de factură clasicistă. Romanul "Enigma Otiliei". Caracterul tipic al
personajelor: Costache Giurgiuveanu, Pascalopol, Aglae Tulea, Stanică Raţiu. Lupta în jurul unei
moşteniri. Paternitate, avariţie şi iubire în romanul "Enigma Otiliei". Abordarea unor principii de
morală.
H. Papadat-Bengescu. Caracterizare generală a prozei. Romanele din seria ciclului "Halipa":
"Fecioarele despletite", "Concert din muzică de Bach", "Drumul ascuns", "Rădăcini". Critica
moravurilor sociale.
Compoziţie şi mesaj în romanul "Concert din muzică de Bach". Firele narative: Elena Drăgănescu
(un tip model a femeii aristocrate) şi Lică Trubadurul (parvenitul pe calea dragostei). Semnificaţia
detaliului artistic al concertului din muzică de Bach. Tehnica de contrapunct al motivelor: viaţă-
iubire-armonie-morală pe de o parte și moarte-cădere-patimă pe de altă parte. Caracterul realist al
romanului.
Literatura Basarabiei din perioada interbelică. Orientări literare. Proza, poezia, critica literară. Stiluri
şi temperamente scriitoriceşti. Problema integrării literaturii din Basarabia în contextul românesc de
valori. G.V. Madan - prozator, folclorist, editor de ziare şi reviste. Aspectul din viaţa ţăranului
basarabean în culegerile „Răsunete din Basarabia”, "De la noi din Basarabia". Elemente de
folclor în proza lui G.V. Madan. M. Isanos. Creaţia poetică. Culegerile „Ţara luminii”, „Cântare
munţilor”, „Poezii”. Complexitatea tematică şi originalitatea modului poetic. Modele
eminesciene şi blagiene.
C. Stere - "un demon răzvrătit" al timpului său. Activitatea publicistică şi literar-artistică.
Romanul „În preajma revoluţiei” – cronică a evenimentelor sociale de epocă. Compoziţie şi
mesaj. Chipul lui Ion Răutu în dramatica confruntare cu problemele şi evenimentele sociale.
Tabloul revoluţiei ruseşti. Elementul memorialistic. Importanța romanului în accepția lui G.
Călinescu.