Sunteți pe pagina 1din 15

PROGRAM:

TIP PROGRAM:
COORDONATOR:

PROIECT

„PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII BIBLIOTECII ŞCOLARE


ÎN ACORD CU STANDARDELE DE REFERINŢĂ STABILITE DE
AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR (A.R.A.C.I.P.)”
CUPRINS

1. Prezentarea bibliotecii……………………………………………………… pag. 3


2. Scopul proiectului………………………………………………………….. pag. 3
3. Beneficiarii pag. 3
proiectului………………………………………………………
4. Obiectivele proiectului…………………………………………………….. pag. 4
5. Justificarea (relevanţa) temei de proiect………………………………….. pag. 4
6. Analiza SWOT a bibliotecii şcolii „Petru Poni”………………………….. pag. 4
7. Prezentarea proiectului
7.1. Despre ARACIP…………………………………………………….. pag. 8
7.2. Standardele de referinţă ARACIP…………………………………. pag. 8
7.3. Planificarea activităţii bibliotecare. Considerente teoretice.
Particularizare…………………………………………………………………. pag. 9
7.4. Instrumente de planificare utilizate……………………………….. pag. 10
7.5. Planificarea stategică a activităţii bibliotecii şcolare ............................ pag. 12
8. Rezultaltele preconizate de proiect………………………………………… pag. 14
Bibliografie……………………………………………………………………… pag. 15

2
1. Prezentarea bibliotecii
Biblioteca şcolii „Petru Poni” din Iaşi este o bibliotecă şcolară cu caracter
enciclopedic care pune la dispoziţia cititorilor un volum de carte relativ mare, dacă este
raportat la numărul de elevi ai şcolii: peste 12.500 de volume pentru aproximativ 300 de
elevi şi cadre didactice.
Biblioteca este deservită de un singur bibliotecar, angajat cu jumătate de normă.
Spaţiul destinat bibliotecii este reprezentat de o singură încăpere recent renovată şi
modernizată.
Serviciile oferite de bibliotecă sunt: împrumut la domiciliu precum şi un spaţiu de
lectură şi studiu pentru 5 cititori simultan.
Pe lângă cărţi, persoanele înscrise la bibliotecă pot împrumuta şi documente audio-
video: CD-uri şi DVD-uri diverse, soft educaţional, casete audio etc.
În prezent biblioteca are conexiune Internet funcţională iar calculatorul din dotare
este conectat la reţeaua de calculatoare a şcolii.
Baza de date conţinând inventarul complet al bibliotecii se află în permanenţă la
dispoziţia cititorilor, pentru a fi consultată.
Ea conţine lista completă a documentelor aflate în inventar (autor, titlu, editură, an
de apariţie, preţ etc.).
2. Scopul proiectului
Proiectul „PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII BIBLIOTECII
ŞCOLARE ÎN ACORD CU STANDARDELE DE REFERINŢĂ STABILITE DE
AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNI-VERSITAR (A.R.A.C.I.P.)” a fost conceput cu scopul de a îmbunătăţi calitatea
serviciilor oferite de biblioteca şcolii în conformitate cu prevederile ARACIP.
3. Beneficiarii proiectului
Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt utilizatorii actuali şi cei potenţiali ai
bibliotecii şcolii „Petru Poni”: cei 265 de elevi înscrişi în anul şcolar curent, cele 28 de
cadre didactice care îşi desfăşoară activitatea aici, personalul şcolii (personalul didactic
auxiliar şi cel nedidactic).
Beneficiarii indirecţi sunt părinţii, fraţii şi bunicii elevilor.

3
4. Obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului este acela de a planifica activitatea bibliotecii
şcolare pe termen mediu (2 ani calendaristici) astfel încât aceasta să funcţioneze la
nivelul standardelor de referinţă prevăzute de ARACIP.
Acest obiectiv general se vrea a fi atins prin obiective strategice diverse, prezentate
în cap. 7 al prezentului proiect.

5. Justificarea (relevanţa) temei de proiect


Evaluarea activităţii unei biblioteci şcolare nu era standardizată până de curând iar
criteriile de evaluare a calităţii serviciilor oferite nu erau clar specificate în statutul
bibliotecii. De curând, datorită reglementărilor legale intrate în vigoare, s-au instituit
standarde de referinţă aplicabile tuturor instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
Standardul de referinţă (de calitate) reprezintă, conform legii, descrierea cerinţelor
care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie
furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau
mondial.
A planifica activitatea unei biblioteci şcolare în conformitate cu standardele de
referinţă se dovedeşte a fi nu numai o necesitate stringentă, dar şi o urgenţă, astfel încât
calitatea serviciilor oferite să fie maximă.
Această lucrare se doreşte a fi utilă bibliotecarilor şcolari în general deoarece
abordează îmbunătăţirea calităţii muncii din perspectiva unor cerinţe actuale, globale,
pertinente.

6. Analiza SWOT a bibliotecii şcolii

a. Puncte tari (Strengths)


 un spaţiu dotat corespunzător, recent renovat şi modernizat;
 un fond de carte relativ mare (12.500 volume);
 preocuparea constantă a conducerii şcolii faţă de dezvoltarea rolului
şi locului bibliotecii în viaţa şcolii;

4
 în ultimii doi ani şcolari, susţinerea financiară a bibliotecii a fost
deosebită: în cadrul programului de dotare a bibliotecilor şcolare,
ISJ Iaşi a virat în contul şcolii, pentru uzul bibliotecii, sume
consistente care au fost utilizate pentru achiziţionarea de titluri de
carte din bibliografia şcolară şi de albume, enciclopedii, atlase
necesare bunei desfăşurări a procesului didactic;
 cadrele didactice şi-au format deprinderea de a realiza permanent
liste cu necesar de carte pe fiecare disciplină în parte, astfel încât
achiziţia de carte se face în echipă, fiecare disciplină în parte fiind
avută în vedere;
 există susţinere morală a tuturor proiectelor bibliotecii, din partea
conducerii şcolii şi a cadrelor didactice;
 mediul şcolar este prietenos şi se construieşte în concordanţă cu
sloganul şcolii “Noi suntem prietenii fiecărui elev!”;
 existenţa unei emulaţii în rândul cadrelor didactice privind
activităţile educative şcolare şi extraşcolare;
 existenţa expertizei manageriale interne: un cadru didactic este
formator regional în management educaţional şi colaborator extern
al ARACIP;
 preocuparea bibliotecarului pentru autoperfecţionare (parcurgerea
de către acesta a unui curs de specializare pentru bibliotecari cu
studii superioare – în luna februarie 2009);
 ş.a.

b. Puncte slabe (Weaknesses)


 program de lucru cu publicul de doar 4 ore zilnic;
 funcţionarea şcolii în două schimburi;
 inexistenţa unui spaţiu separat pentru sala de lectură (serviciul de
împrumut carte şi spaţiile de studiu şi lectură sunt amenajate într-o
singură încăpere);

5
 un nivel de aspiraţie redus al unei categorii semnificative de elevi şi
părinţi, în ceea ce priveşte lectura;
 inexistenţa unei periodicităţi în procesul de finanţare a bibliotecii
(fond de achiziţii inconstant);
 inexistenţa unui soft de bibliotecă unic, la nivelul tuturor
bibliotecilor şcolare;
 inexistenţa serviciului de schimb interbibliotecar;
 un număr mare de responsabilităţi « extra-bibliotecă » care revin
bibliotecarului;
 oportunităţi existente în comunitate nefructificate în suficientă
măsură de către bibliotecă;
 ş.a.

c. Oportunităţi (Opportunities)
 existenţa unui grup profesional al bibliotecarilor şcolari activ, din
ce în ce mai bine organizat, care desfăşoară activităţi comune,
schimburi de experienţă etc.
 creşterea interesului la nivel naţional şi local faţă de soarta
bibliotecilor şcolare – politici inovatoare, deschise;
 existenţa standardelor de referinţă pentru evaluarea unităţilor de
învăţământ – care permite dezvoltarea spre atingerea unor
indicatori de performanţă prestabiliţi, unici;
 politica autorităţilor locale privind “finanţarea multianuală” în
vederea refacerii, înnoirii şi modernizării infrastructurii şcolilor;
 diversificarea surselor de sprijin material şi financiar pentru
şcoală.
 ş.a.

6
d. Riscuri / Ameninţări (Threats)
 numărul mic de elevi ai şcolii, în perspectiva finanţării
proporţionale cu numărul de elevi;
 un număr semnificativ de elevi care provin din medii dezavantajate,
circa 20% dintre elevii şcolii au cel putin un părinte plecat la
muncă în străinătate;
 influenţa nefastă exercitată asupra elevilor si a părinţilor de aspecte
morale reprobabile care se petrec în societatea românească
(educaţia informală);
 reducerea interesului pentru lectură, în prezenţa concurenţei
“neloaiale” a Internetului, a jocurilor pe calculator, a programelor
de televiziune etc.
 ş.a.

7
7. Prezentarea proiectului
7.1. Despre ARACIP
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)
este o instituţie publică de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată
prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei, aprobată prin Legea 87/2006.
Misiunea ARACIP este de a realiza evaluarea externă a calităţii oferite de
instituţiile de învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie şi de
a autoriza, acredita şi evalua periodic instituţiile de învăţământ preuniversitar.
Una dintre principalele activităţi ARACIP este aceea de a elabora standardele de
referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare instituţională şi de
acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici în
învăţământul preuniversitar.
Standardul de referinţă (de calitate) reprezintă, conform legii, descrierea cerinţelor
care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare
de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial.

7.2. Standardele de referinţă ARACIP la care se face referire în titlul proiectului


şi care se referă la activitatea bibliotecii şcolare sunt prezentate în cele ce urmează.
a. Utilizarea de către cadrele didactice şi de către elevi a bibliotecii scolare /
centrului de documentare şi informare.
b. Dezvoltarea fondului de carte / a fondului de material informatic şi audio-
video.
- Achiziţia fondului de carte si a fondului de material informatic si audio-video
luând în considerare cerinţele curriculare şi solicitările personalului didactic şi ale
elevilor.
- Creşterea cu cel puţin 5 % pe an a fondului bibliotecii şcolare / centrului de
documentare şi informare, atât pentru fondul de carte, cât şi pentru fondul de material
informatic şi audio-video.

8
- Existenţa unor domenii speciale de interes în care dotarea bibliotecii şcolare /
centrului de documentare şi informare să fie peste medie.
- Informatizarea activităţii bibliotecii şcolare / centrului de documentare şi
informare.
- Accesul on-line la resursele fondului bibliotecii şcolare / centrului de
documentare şi informare.
- Facilitarea accesului, prin Internet, la resurse educaţionale din afara unităţii
şcolare.
c. Satisfacţia personalului şcolii şi a principalelor categorii de beneficiari privind
accesul la fondul bibliotecii şcolare / centrului de documentare şi informare.
- Satisfacţia majorităţii personalului şcolii, elevilor si, după caz, a părinţilor.

7.3. Planificarea activităţii bibliotecare. Considerente teoretice. Particularizare.

Planificarea activităţii bibliotecii, realizată în cadrul acestui proiect, a luat în


considerare următoarele aspecte de ordin general:
• biblioteca va trebui să răspundă tot mai mult necesităţilor comunităţii (în cazul nostru,
ale comunităţii şcolare);
• conducerea şcolii, administraţia şi personalul şcolii cunosc, înţeleg şi susţin ceea ce
încearcă să realizeze biblioteca;
• fondurile bibliotecii sunt cheltuite într-o manieră eficientă şi responsabilă;
• continuitatea serviciului este menţinută şi îmbunătăţită permanent;
• biblioteca urmăreşte să depăşească aşteptările comunităţii şcolare pe măsură ce noi
servicii şi strategii de marketing de bibliotecă sunt dezvoltate;
• biblioteca este capabilă să răspundă eficient schimbărilor.
Determinarea scopurilor bibliotecii, obiectivelor pe termen lung, a strategiilor şi
indicatorilor de performanţă a avut în vedere asigurarea prestării serviciilor de bibliotecă
în mod echitabil, efectiv, eficient şi accesibil. Planificarea nu a fost realizată în izolare, ci
împreună cu organele de conducere şi finanţare, cu cadrele didactice şi clienţii actuali şi
potenţiali. Planul strategic este centrat pe utilizator.

9
7.4. Instrumente de planificare utilizate
Pentru realizarea acestui proiect am apelat la următoarele instrumente de
planificare:
• analiza necesităţilor comunităţii;
• monitorizarea şi evaluarea.
a. Analiza necesităţilor comunităţii
Estimarea necesităţilor comunităţii este un proces în timpul căruia biblioteca a
colectat informaţia detaliată despre comunitatea locală şi necesarul de servicii
informaţionale şi de bibliotecă. Planificarea şi elaborarea politicilor sunt bazate pe
rezultatele acestei evaluări şi, astfel, se poate obţine o armonizare între servicii şi
necesităţi.
Pentru analiza judicioasă a nevoilor comunităţii şcolare am desfăşurat următoarele
acţiuni:
a. Am analizat informaţii privitoare la repartiţia cititorilor pe nivele de vârstă (pe
clase) şi la nivelul de pregătire a elevilor (bun, mediu, slab) – pe baza fişelor de lectură
ale cititorilor. Am descoperit un interes crescut faţă de serviciul de împrumut carte şi de
studiu individual în spaţiile de studiu şi lectură din bibliotecă a elevilor cu un nivel de
pregătire ridicat dar şi a elevilor cu situaţie materială precară.
b. Am realizat o confruntare între listele de propuneri de lectură şi bibliografii
şcolare pe grupe de vârstă (liste întocmite cu profesorii şcolii, pe discipline, sau căutate
pe Internet, pe pagini specializate) cu fondul de carte deja existent şi pus la dispoziţia
cititorilor, în vederea depistării eventualelor lacune. În urma acestei confruntări am
descoperit că biblioteca poate pune la dispoziţia cititorilor fondul de carte şcolară necesar
bunei desfăşurări a activităţii şcolare dar că, în privinţa materialelor necesare cadrelor
didactice (ghiduri şcolare, metodologii de predare, programe şcolare) există un deficit
permanent, generat şi de faptul ca aceste materiale sunt reeditate periodic.
c. Am analizat frecvenţa la bibliotecă, pe grupe de vârstă şi am stabilit grupele
de vârstă care trebuie încurajate să folosească serviciile bibliotecii. S-a putut trage
concluzia că elevii mici (din ciclul primar – clasele I-IV) au o frecvenţă mult mai bună şi
interesul lor pentru lectură este mult mai mare, spre deosebire de elevii de la ciclul
gimnazial. Datorită acestei concluzii am dezvoltat o strategie de atragere a grupei de

10
vârstă mai slab reprezentată (ciclul gimnazial), prin activităţi specifice.

b. Monitorizarea şi evaluarea
Pentru a măsura calitatea serviciilor prestate şi impactul lor asupra comunităţii, toate
programele şi serviciile vor fi evaluate regulat (semestrial), pentru a stabili dacă ele:
• ating obiectivele şi scopurile declarate ale bibliotecii;
• sunt prestate actual şi regulat;
• satisfac necesităţile comunităţii;
• sunt capabile să satisfacă necesităţile în schimbare;
• se cer a fi îmbunătăţite, direcţionate din nou sau redefinite;
• sunt asigurate cu resurse adecvate;
• sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor.
Indicatorii de performanţă
Următorii indicatori-cheie de performanţă vor fi utilizaţi pentru a evalua şi monitoriza
realizarea obiectivelor bibliotecii:
Indicatorii de utilizare
• împrumuturi per utilizator
• numărul total al vizitelor în bibliotecă per utilizator
• cota utilizatorilor reali din numărul total al utilizatorilor potenţiali (toţi elevii şcolii
şi toate cadrele didactice)
• împrumuturi/zi de lucru
• numărul acceselor la servicii electronice şi alte materiale netipărite.
Indicatorii de calitate
• sondajele asupra gradului de satisfacţie a utilizatorilor
• numărul de cereri satisfăcute
• « viteza » de acces la carte.

11
7.5. Planificarea stategică a activităţii bibliotecii şcolare
Activităţile prevăzute în planul strategic se referă la activitatea bibliotecii în
următorul interval (anul şcolar curent şi anul şcolar viitor).
Pentru atingerea fiecărui standard de referinţă în parte, s-au elaborate următoarele
direcţii de acţiune:
a. Pentru utilizarea de către cadrele didactice şi de către elevi a bibliotecii
şcolare
a.1. Organizarea acţiunilor de promovare a bibliotecii şi a serviciilor
acesteia:
a.1.1. Vizite la bibliotecă, periodice, ale colectivelor de elevi însoţiţi de profesorii
diriginţi, în cadrul orei de consiliere şi orientare cu tema: « Cartea, prietena mea », sau de
către profesori de limba română şi învăţători.
a.1.2. Utilizarea panourilor de afişaj din holul central al şcolii pentru promovarea
activităţilor bibliotecii.
a.1.3. Realizarea de activităţi specifice legate de evenimente culturale
(comemorări, zile dedicate unor personalităţi etc.).
a.1.4. Participarea şi implicarea bibliotecarului la activităţile axtraşcolare ale
elevilor, ca reprezentant al bibliotecii.
a.1.5. Realizarea şi actualizarea periodică a documentului conţinând ultimile
achiziţii ale bibliotecii (prezentat în variantă electronică – în reţeaua de calculatoare a
şcolii şi pe pagina de Internet, precum şi tipărit, afişat în cancelarie şi în bibliotecă)
a.1.6. Încurajarea elevilor care folosesc serviciile bibliotecii şcolare prin iniţierea
unor concursuri periodice gen « Cel mai bun cititor al clasei », concursuri de cultură
generală şi tematice etc.
a.2. Organizarea de acţiuni cu caracter intern, în cadrul bibliotecii, pentru
îmbunătăţirea calităţii lecturii şi promovarea documentelor de interes general:
organizarea documentelor după norme biblioteconomice, mărirea accesibilităţii
documentelor de interes, crearea de spaţii dedicate câte unui domeniu (de exemplu,
rafturi dedicate materialelor de informare pentru cadrele didactice - ghiduri, metodici şi
programe şcolare, rafturi pentru dicţionare, atlase şi enciclopedii, un raft pentru
materialele legate de cunoaşterea Comunitaţii Europene şi a legislaţiei europene etc).

12
a.3. Promovarea colecţiilor bibliotecii prin afişarea propunerilor de lectură şi a
listelor de titluri din bibliografia şcolară, a ultimilor achiziţii, în spaţii vizibile, în
bibliotecă dar şi în şcoală, la panourile de pe holul central. De asemenea, propunerea de
titluri de carte pentru lecturi atractive folosind jocul « Cartea care se vrea citită de tine »,
joc care constă în extragerea unui titlu de carte dintr-o listă « construită » de către
bibliotecar pe baza dorinţelor de lectură ale elevilor, pe nivele de vărstă.

b. Dezvoltarea fondului de carte / a fondului de material informatic şi


audio-video.
b.1. Pentru achiziţia fondului de carte şi a fondului de material informatic şi
audio-video luând în considerare cerinţele curriculare şi solicitările personalului
didactic şi ale elevilor, s-a instituit la nivelul şcolii o « comisie de dotare », cu caracter
permanent, comisie de lucru din care face parte şi bibliotecarul. Rolul acestei comisii este
de a cunoaşte în permanenţă necesarul de materiale didactice, cărţi, documente audio-
video pe fiecare catedră în parte şi a surselor de achiţie, a preţurilor lor actualizate, în
vederea achizionării lor eficiente, pe măsura apariţiei fondurilor dedicate.
b.2. Pentru creşterea cu cel puţin 5 % pe an a fondului bibliotecii şcolare, atât
pentru fondul de carte, cât şi pentru fondul de material informatic şi audio-video se
urmăreşte găsirea unor surse de finanţare diverse (sponsori, instituţii care desfăşoară
programe de susţinere a bibliotecilor şcolare) dar şi încurajarea donaţiilor de la persoane
fizice (în special elevi) astfel încât fondul de carte să crească independent de finanţarea
de la buget.
În vederea implicării active a părinţilor elevilor în viaţa bibliotecii, pentru
atragerea de eventuale donaţii sau pentru sprijinirea activităţilor cu caracter educativ se
urmăreşte promovarea activităţii bibliotecii şi la nivelul comitetului de părinţi, prin
participarea bibliotecarului la unele dintre şedinţele cu părinţii sau prin discuţii
individuale cu părinţii elevilor.
b.3. Pentru crearea unor domenii speciale de interes în care dotarea bibliotecii
şcolare să fie peste medie se au în vedere activităţile definitorii la nivelul şcolii « Petru
Poni »: informatica (Concursul judeţean de Informatică « Al 4-lea Val », concurs ajuns la
ediţia a XII-a, este una din « emblemele » şcolii), fotbalul (în cadrul şcolii funcţionează

13
patru clase cu profil de fotbal), teatrul şcolar (şcoala organizează anual un Festival de
teatru şcolar şi realizează programe de educaţie prin teatru). Se urmăreşte şi crearea, în
perspectivă, a unui Centru de informare şi documentare dedicat cadrelor didactice în
special, care îşi propune să pună la dispoziţia cititorilor materiale cu caracter informativ,
materiale pentru perfecţionare şi pentru documentare. De asemenea se urmăreşte crearea
unor liste bibliografice pe domenii şi a unor weblografii specializate pentru facilitarea
accesului, prin Internet, la resurse educaţionale din afara unităţii şcolare.
b.4. În ceea ce priveşte informatizarea activităţii bibliotecii şcolare, se urmăreşte
achiziţionarea unui soft specializat, unic în reţeaua unităţilor şcolare de învăţământ
preuniversitar, care să permită utilizarea eficientă a calculatorului din dotarea bibliotecii,
pentru toate serviciile oferite de aceasta. Deocamdată s-a realizat şi este la dispoziţia
utilizatorilor o bază de date complexă, realizată în Microsoft Excel, conţinând date
privind titlul, autorul, editura, anul de apariţie, starea, domeniul aparţinând clasificării
zecimale pentru fiecare document de pe rafturile bibliotecii. De asemenea, inventarul
materialelor audio-video este realizat în format electronic şi accesibil utilizatorilor.
b.5. Pentru accesul on-line la resursele fondului bibliotecii şcolare, de curând a
fost realizată noua pagină de Internet a şcolii, unde biblioteca îşi prezintă activitatea şi
unde urmează să punem la dispoziţia cititorilor, în viitorul apropiat, un catalog on-line al
bibliotecii, proiectat împreună cu informaticianul şcolii.

c. Satisfacţia personalului şcolii şi a principalelor categorii de beneficiari


privind accesul la fondul bibliotecii şcolare
Pentru satisfacţia majorităţii personalului şcolii, elevilor si, după caz, a părinţilor,
se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite prin toate direcţiile de acţiune
precizate mai sus dar şi crearea unor servicii noi: serviciul interbibliotecar, sală de
lectură etc.

8. Rezultaltele preconizate de proiect rezultă din standardele de referinţă, astfel:


a. Utilizarea de către cadrele didactice şi de către elevi a bibliotecii şcolare – toate
cadrele didactice şi toţi elevii şcolii vor utiliza biblioteca cu o frecvenţă mult mai mare

14
decât în prezent – se preconizează dublarea numărului de documente împrumutate sau
consultate şi dublarea numărului de vizite la bibliotecă.
b. Dezvoltarea fondului de carte / a fondului de material informatic şi audio-video
– în această direcţie se preconizează creşterea semnificativă a fondului de achiziţii şi a
valorii donaţiilor în anii 2009 şi 2010 - cu 15-20% faţă de 2008.
c. Satisfacţia personalului şcolii şi a principalelor categorii de beneficiari privind
accesul la fondul bibliotecii şcolare va creşte – se preconizează să se îmbunătăţească
calitatea serviciilor oferite de bibliotecă astfel încât toate cererile să poată fi onorate rapid
şi eficient.

BIBLIOGRAFIE
1. Ursu, A., Patraşcu, D., Management educaţional, Chişinău, 1997.
2. Jones, Gary, Comportamentul organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1999.
3. Suport de curs PROJECT ACTIV - Biblioteconomie şi ştiinţa informării, Iaşi, 2009.

15

S-ar putea să vă placă și