1.

Identificarea Riscurilor Legate de Sănătate și Securitate la Locul de Muncă

1.1. Analizarea Legii Securității și Sănătății în Muncă

Documentul legislativ care stabilește bazele juridice, economice și sociale pentru asigurarea
securității și sănătății în muncă, având ca scop prevenirea accidentelor de muncă și apariția
bolilor profesionale, este Legea Nr. 186 din 10-07-2008 Securității și Sănătății în Muncă,
publicată la data de 05-08-2008 în Monitorul Oficial Nr. 143-144 art. 587.

Domeniul de Reglementare: Prezenta lege reglementează raporturile juridice ce vizează

instituirea de măsuri privind asigurarea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă.
Stabilește principiile generale privind prevenirea riscurilor profesionale, protecția lucrătorilor la
locul de muncă, eliminarea factorilor de risc și de accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrată, instruirea lucrătorilor și a reprezentanților acestora, precum și liniile
directoare generale privind aplicarea principiilor menționate.

Domeniul de Aplicare: Dispozițiile prezentei legi se aplică în toate domeniile de activitate, atât
publice, cât și private. Acestea se adresează:

 Angajatorilor;
 Lucrătorilor;
 Reprezentanților lucrătorilor;
 Persoanelor care solicită angajarea în câmpul muncii, aflate în unitate cu permisiunea
angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale;
 Persoanelor care desfășoară muncă neremunerată în folosul comunității sau activități în regim de
voluntariat;
 Persoanelor care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă și pentru care
dovada clauzelor contractuale și a prestărilor efectuate se poate face prin orice alt mijloc de
probă;
 Persoanelor care, pe durata ispășirii pedepsei în locuri de detenție, lucrează în atelierele
instituțiilor penitenciare sau la alte locuri de muncă;
 Șomerilor, pe durata participării acestora la o formă de pregătire profesională.

Prezenta lege nu este aplicabilă dacă unele caracteristici inerente anumitor activități specifice
forțelor armate, poliției sau serviciilor de protecție civilă sunt, în mod inevitabil, în contradicție
cu dispozițiile ei. În acest caz, securitatea și sănătatea lucrătorilor se vor asigura, ținându-se cont,
în măsura posibilității, de dispozițiile prezentei legi.

1.2. Identificarea Principalelor Cauze care Condiționează Apariția Accidentelor la Locul

de Muncă:

Există un număr mare de tipuri de vătămări corporale sau fatale ca rezultat al unui accident de
muncă. Aici sunt enumerate câteva categorii:

 Răni corporale: Incluzând leziuni ale spatelui, leziuni ale coloanei vertebrale, leziuni ale
capului, leziuni ale țesuturilor moi, arsuri și cicatrici, leziuni de stres repetitive, tulburări de șoc
acustic și amputări.
 Leziunile produse de companie: Inclusiv accidentele cauzate de un alt angajat, instruirea
necorespunzătoare, echipamentul/îmbrăcămintea de protecție necorespunzătoare sau
echipamentul de lucru defect.
 Vătămările provocate de accidente la locul de muncă: Cum ar fi alunecările, căderile de la
înălțimi, obiecte ce au căzut, accidentele de construcție și echipamentele de lucru defecte.
 Probleme respiratorii: Cum ar fi astmul, dermatita, boli industriale, cauzate de praf, fum,
substanțe chimice și gaze.

Accidentele la locul de muncă pot apărea din următoarele motive:

 Pericolul de electrocutare și atingerea de elemente rotative.

 Intoxicația cu gaze în cămine, arsuri.
 Pericolul de cădere sau a traumatismelor rezultate din căderea materialelor, obiectelor,
instrumentelor în timpul efectuării lucrărilor.
 Pericolul de impact al fluxului de apă asupra persoanei care lucrează în cămin sau cameră, în
special la colectoarele cu diametre mari.
 Pericolul de eroziune a malului în timpul efectuării lucrărilor de excavare.
 Posibilitatea prăbușirii autotransportului la lucrările pe carosabil.
 Pericolul sanitar la atingerea cu apa uzată, intoxicarea cu gaze eliminate de deșeurile de la stațiile
de pompare a apei uzate.

1.3. Planificarea Acțiunilor de Evitare a Riscurilor Legate de Sănătate și Securitate la

Locul de Muncă:

Pentru prevenirea accidentelor sus enumerate, este necesar să se respecte strict instrucțiunile
tehnice de securitate și să se efectueze la timp lucrările de preîntâmpinare planificate. Iată câteva
recomandări:

 Lucrările de reparație a aparatelor electrice se efectuează doar după deconectarea acestora de la

rețeaua de curent și cu permisiunea persoanei responsabile.
 Înainte de coborârea în cămin, se asigură inexistența gazelor și altor amestecuri explozive cu
ajutorul gazoanalizatorului.
 În cazul în care acestea au fost depistate, eliminarea gazelor se efectuează cu ajutorul
ventilatorului.

II.Exploatarea si intretinerea captarilor de apa

2.1 Monitorizarea respectrii măsurilor de protectie a muncii si tehnicii securitatii specifice
exploatarii captarilor de apă
Comunicare și Conștientizare:
 Dezvoltarea unui program de comunicare eficient pentru a crește conștientizarea
angajaților cu privire la riscurile asociate și importanța respectării măsurilor de securitate.
 Organizarea sesiunilor de sensibilizare pentru a promova o cultură a siguranței în rândul
personalului.
 Evaluarea Sistematică a Echipamentelor:
 Implementarea unui program de evaluare sistematică a echipamentelor, inclusiv a celor
de captare a apei, pentru a identifica și remedia eventualele deficiențe.
 Menținerea și întreținerea regulată a echipamentelor conform specificațiilor
producătorului.

Gestionarea Subcontractanților:
 Verificarea respectării măsurilor de securitate de către subcontractanți și furnizorii
implicați în exploatările de captare a apei.
 Asigurarea că subcontractanții sunt instruiți și echipați corespunzător pentru a contribui la
siguranța generală a locului de muncă.
Utilizarea Tehnologiei pentru Monitorizare:
 Implementarea sistemelor de monitorizare tehnologică pentru a urmări în timp real
condițiile de lucru și pentru a identifica eventuale abateri de la normele de securitate.
 Utilizarea senzorilor și a telemetriei pentru a colecta date relevante pentru securitatea
muncii.
Rapoarte de Performanță și Indicatori de Securitate:
 Dezvoltarea unor indicatori cheie de performanță (KPI-uri) pentru a evalua eficacitatea
măsurilor de securitate.
 Realizarea periodică a rapoartelor de performanță pentru a monitoriza progresul și a
identifica domeniile în care se pot face îmbunătățiri.
Adaptarea la Schimbările Legale și Tehnologice:
 Actualizarea constantă a politicilor și procedurilor de securitate pentru a reflecta
schimbările legislative sau tehnologice.
 Adoptarea inovațiilor tehnologice care pot îmbunătăți securitatea și eficiența în cadrul
exploatărilor de captare a apei.
Investigarea și Remedierea Neconformităților:
 Implementarea unui proces de investigare eficient pentru orice nereguli sau încălcări ale
măsurilor de securitate.
 Aplicarea măsurilor corective și preventive în urma investigațiilor pentru a evita
recurența problemelor.
Cooperare cu Comunitatea Locală:
 Menținerea unui dialog deschis cu comunitatea locală pentru a împărtăși informații
despre măsurile de securitate și pentru a aborda orice preocupări sau întrebări legate de
exploatările de captare a apei.

Monitorizarea atentă și continuă a acestor aspecte asigură nu doar conformitatea cu

reglementările, ci și creșterea nivelului general de securitate și responsabilitate în exploatările de
captare a apei. Este important să existe o abordare holistică pentru a gestiona și adapta constant
măsurile de protecție a muncii și tehnicii de securitate în acest mediu complex.

2.2 Determinarea metodelor de protectie cantitative si calitative a surselor de alimentare cu

apă

Supravegherea Ecologică și Hidrogeologică:

Implementarea unui program regulat de supraveghere ecologică și hidrogeologică pentru a evalua
impactul activităților umane asupra ecosistemului și nivelului apei subterane.
Utilizarea tehnologiilor avansate, precum sateliții și senzorii de monitorizare, pentru a detecta
schimbări semnificative în calitatea apei și în structura geologică a zonelor adiacente.
Măsuri de Conservare a Solului:
Implementarea practicilor de conservare a solului pentru a preveni eroziunea și scurgerea de
substanțe chimice în sursele de apă.
Promovarea utilizării metodelor agricole sustenabile care să minimizeze impactul asupra
calității apei.
Evaluarea Riscurilor Naturale:
Analiza și evaluarea riscurilor naturale, cum ar fi inundațiile sau cutremurele, care pot afecta
infrastructura captărilor de apă.
Dezvoltarea și implementarea măsurilor de reducere a riscului pentru a asigura reziliența
împotriva dezastrelor naturale.
Gestionarea Durabilă a Resurselor de Apă:
Adoptarea unei abordări durabile în utilizarea resurselor de apă, luând în considerare
cerințele actuale și viitoare ale comunității.
Implementarea practicilor de reciclare a apei și a tehnologiilor inovatoare pentru optimizarea
utilizării resurselor disponibile.
Implementarea Tehnologiilor Verzi:
Integrarea tehnologiilor verzi și a practicilor inovatoare, cum ar fi sistemele de captare a apei
de ploaie și tehnologiile de tratare ecologică.
Investirea în surse de energie regenerabilă pentru a reduce amprenta de carbon a proceselor
de tratare a apei.
Audituri Externe și Certificări:
Desfășurarea de audituri externe și obținerea certificărilor relevante de la organizații
specializate în domeniul gestionării resurselor de apă.
Demonstrarea angajamentului față de standardele internaționale de calitate și securitate a
apei.
Raportare Transparentă:
Furnizarea rapoartelor periodice și transparente către comunitate și autorități, evidențiind
rezultatele monitorizării și acțiunile întreprinse pentru îmbunătățirea calității apei.
Angajarea în dialog deschis cu comunitatea pentru a încuraja participarea activă și
înțelegerea măsurilor luate pentru protejarea surselor de apă.
Evaluarea Impactului Asupra Comunității:
Realizarea de evaluări periodice a impactului asupra comunității pentru a evalua eficacitatea
măsurilor implementate.
Adaptarea strategiilor în funcție de schimbările în nevoile comunității și în mediul
înconjurător.

Prin abordarea integrată a acestor aspecte, se creează un cadru solid pentru gestionarea
sustenabilă a surselor de apă, asigurând nu doar cantitatea necesară, ci și calitatea optimă a apei
potabile pentru comunitate și mediu.

2.3 Elaborarea graficelor de captare a apei din sursa, graficelor de dezvoltare

(modernizare) a retelelor de distributie a apei

Grafic pentru Captarea Apei din Sursă:

Consolidarea Autorizațiilor și Reglementărilor:
 Planificați perioadele pentru obținerea autorizațiilor și îndeplinirea reglementărilor locale,
regionale și naționale, asigurându-vă că proiectul este în conformitate cu toate cerințele
legislative.
Consultarea Comunității și Părților Interesate:
 Includerea unei etape de consultare a comunității și părților interesate pentru a lua în
considerare opiniile și îngrijorările acestora în faza de planificare.
Implementarea Măsurilor de Conservare a Mediului:
 Stabiliți perioade pentru implementarea măsurilor de conservare a mediului, precum
protecția biodiversității, gestionarea deșeurilor și protejarea habitatelor naturale în jurul
surselor de apă.

Grafic pentru Dezvoltarea sau Modernizarea Rețelelor de Distribuție a Apei:

Educație și Conștientizare:
 Includeți perioade pentru campanii de educație și conștientizare în rândul comunității
privind beneficiile modernizării rețelelor de distribuție și necesitatea conservării apei.
Implementarea Tehnologiilor Inteligente:
 Introduceți perioade pentru implementarea tehnologiilor inteligente în rețeaua de
distribuție, cum ar fi senzorii de monitorizare a presiunii și pierderilor de apă, pentru
eficiență sporită în gestionarea rețelei.
Perioade de Testare și Simulare:
 Planificați perioade pentru teste și simulări ale noilor segmente de rețea pentru a asigura
funcționarea corectă și pentru a evalua comportamentul sistemului în diferite condiții.
Evaluarea Impactului Social și Economic:
 Stabiliți perioade pentru evaluarea impactului social și economic al modernizării rețelei
asupra comunității și a mediului de afaceri local.
Certificare și Audituri de Calitate:
 Programați perioade pentru obținerea certificărilor de calitate și desfășurarea auditurilor
periodice pentru a asigura conformitatea cu standardele industriale și reglementările de
mediu.
Raportare Transparentă și Comunicare Continuă:
 Implementați perioade regulate de raportare transparentă către comunitate, inclusiv
actualizări ale progresului, rezultatelor testelor și orice modificări ale planurilor inițiale.
Evaluare a Eficienței Energetice:
 Includeți etape pentru evaluarea eficienței energetice a noilor tehnologii și sisteme
implementate în rețeaua de distribuție a apei, cu accent pe reducerea consumului de
energie.
Reevaluare și Planificare a Viitorului:
 Programați perioade de reevaluare periodică a întregului sistem, luând în considerare
schimbările demografice, tehnologice și mediului pentru a planifica viitoarele
modernizări sau extinderi ale rețelei.

Elaborarea și urmărirea unor astfel de grafice detaliate pentru captarea apei și dezvoltarea
rețelelor de distribuție asigură succesul proiectelor, transparența, și integrarea durabilității și
eficienței în toate aspectele procesului.

III. Exploatarea aductiunilor

Exploatarea aducțiunilor reprezintă o fază crucială în gestionarea infrastructurii de apă și

asigurarea furnizării constante și sigure a apei către comunități. Aducțiunile sunt sisteme de
conducte și conducte principale care transportă apa de la sursele de aprovizionare la stațiile de
 tratare și, ulterior, către rețelele de distribuție. Iată câteva aspecte cheie în exploatarea
aducțiunilor:

Monitorizarea și Mentenanța Regulată:

1. Sisteme de Monitorizare Continuă:

 Implementarea tehnologiilor de monitorizare continuă pentru a urmări parametrii critici,
cum ar fi presiunea, debitul și calitatea apei, asigurându-se că orice deviere este
identificată prompt.
2. Inspecții Periodice:
 Realizarea inspecțiilor periodice ale aducțiunilor pentru a detecta eventualele deteriorări,
scurgeri sau alte probleme tehnice.
3. Repararea Promptă a Defectelor:
 Intervenția imediată în cazul identificării unor defecțiuni sau avarii, pentru a minimiza
timpul de inactivitate și a evita pierderile semnificative de apă.
4. Mentenanță Preventivă:
 Implementarea programelor regulate de mentenanță preventivă pentru a preveni sau a
gestiona în mod proactiv uzura și deteriorarea componentelor aducțiunilor.

Managementul Pierderilor de Apă:

5. Program de Reducere a Pierderilor:

 Dezvoltarea și implementarea unui program eficient pentru reducerea pierderilor de apă
în aducțiuni, prin identificarea și repararea rapidă a scurgerilor.
6. Analize de Eficiență a Sistemului:
 Realizarea analizelor periodice de eficiență a sistemului pentru a evalua nivelul de
pierderi de apă și pentru a implementa măsuri de îmbunătățire.

Siguranța și Securitatea Aducțiunilor:

7. Protecție împotriva Accidențelor și Amenințărilor Externe:

 Implementarea măsurilor de securitate pentru a preveni accidentele sau evenimentele care
ar putea afecta integritatea aducțiunilor, inclusiv protecția împotriva actelor intenționate
de distrugere.
8. Planuri de Urgență:
 Dezvoltarea și actualizarea planurilor de urgență pentru a gestiona situațiile critice,
inclusiv scurgeri majore, avarii sau evenimente naturale.

Modernizare și Eficientizare:

9. Adaptare la Tehnologii Noi:

 Integrarea tehnologiilor noi și inovatoare pentru a îmbunătăți eficiența și controlul asupra
aducțiunilor, cum ar fi sistemele de monitorizare la distanță sau tehnologiile inteligente.
10. Modernizarea Infrastructurii:
 Planificarea și implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii aducțiunilor
pentru a asigura conformitatea cu standardele de calitate a apei și pentru a face față
nevoilor crescânde ale comunității.
11. Eficiență Energetică:
 Evaluarea și implementarea măsurilor de eficiență energetică pentru a reduce costurile de
exploatare ale aducțiunilor.
 Comunicare și Transparență:

12. Comunicare Deschisă cu Comunitatea:

 Asigurarea unei comunicări deschise și transparente cu comunitatea privind orice
întreținere programată, evenimente neprevăzute sau schimbări în sistemul de aducțiuni.
13. Feedback și Participare Comunitară:
 Inițierea unui mecanism de feedback și consultare cu comunitatea pentru a lua în
considerare nevoile și îngrijorările acestora în procesele de exploatare și modernizare a
aducțiunilor.

Exploatarea aducțiunilor trebuie să fie o activitate continuă, axată pe prevenirea problemelor,

eficiență operațională și adaptarea la cerințele în schimbare ale comunității și ale mediului
înconjurător.

IV Exploatarea constructilor pentru inmagazinarea apei

4.1 Identificarea operatiunilor ce trebuie respectate la darea in exploatare a aductiunilor
Darea în exploatare a aducțiunilor de apă reprezintă un proces important și implică
respectarea anumitor operațiuni și norme. Iată câteva dintre aspectele-cheie ce trebuie luate în
considerare:

1. Testarea și Igienizarea Aducțiunilor:

 Verificarea sistemului pentru a asigura că toate componentele sunt instalate
corespunzător.
 Testarea etanșeității și presiunii sistemului.
 Igienizarea rețelei pentru a preveni contaminarea apei.
2. Analizele de Calitate a Apei:
 Efectuarea analizelor de laborator pentru a asigura calitatea apei conform standardelor
impuse de autorități.
 Monitorizarea parametrilor cheie precum clorul, pH-ul, turbiditatea și alți indicatori
specifici.
3. Avertizarea Utilizatorilor:
 Comunicarea deschisă și eficientă cu utilizatorii privind data de punere în funcțiune,
orarul de funcționare și orice alte informații relevante.
4. Documentarea și Certificările:
 Întocmirea documentației complete privind instalația, inclusiv planuri, diagrame și
proceduri de urmat.
 Asigurarea că toate certificatele și autorizațiile necesare sunt în regulă.

5. Instruirea Personalului:
 Instruirea personalului responsabil de exploatare și întreținerea aducțiunilor cu privire la
procedurile standard și la modul de gestionare a situațiilor de urgență.
6. Monitorizarea Continuă:
 Implementarea unui sistem de monitorizare continuă a performanțelor aducțiunii pentru a
detecta orice anomalie sau defect.
7. Rezolvarea Defectelor:
 Identificarea și remedierea oricăror probleme sau defecte constatate în timpul perioadei
de punere în funcțiune.
8. Conformitatea cu Reglementările Locale:
 Asigurarea respectării tuturor reglementărilor locale, inclusiv cele privind siguranța apei
potabile.

Este important de menționat că procedurile specifice pot varia în funcție de locație și de

reglementările locale. Este întotdeauna recomandabil să consultați autoritățile locale și să
respectați normele și reglementările în vigoare pentru a asigura o punere în funcțiune
corespunzătoare și sigură a aducțiunilor de apă.

4.2 Stabilirea metodelor de întretinere a aductiunilor

Întreținerea aducțiunilor de apă este esențială pentru asigurarea funcționării corecte și a calității
apei pe termen lung. Iată câteva metode și practici comune de întreținere a aducțiunilor:

1. Monitorizarea Regulată:
 Implementarea unui program de monitorizare regulată a parametrilor critici precum
presiunea, debitul, calitatea apei și nivelurile de clor.
 Utilizarea senzorilor și echipamentelor de monitorizare pentru a detecta orice abateri de
la parametrii normali.
2. Inspectarea Vizuală:
 Efectuarea inspecțiilor vizuale periodice ale infrastructurii aducțiunilor pentru
identificarea potențialelor probleme, cum ar fi scurgerile, coroziunea sau deteriorările.
3. Curățarea și Igienizarea:
 Curățarea regulată a filtrelor, rezervoarelor și altor componente pentru a preveni
acumularea de sedimente sau contaminanți.
 Igienizarea rezervoarelor și a altor zone în care pot să apară bacterii sau alți agenți
patogeni.
4. Testarea și Înlocuirea Componentelor Defecte:
 Testarea și înlocuirea regulată a componentelor uzate sau defecte, cum ar fi ventilele,
pompele, conductele și contoarele de apă.
 Verificarea și repararea scurgerilor imediat ce sunt detectate.
5. Înregistrarea Istoricului de Intervenții:
 Menținerea unui registru detaliat al tuturor intervențiilor de întreținere, inclusiv datele de
execuție, măsurile luate și orice schimbare semnificativă în performanța sistemului.
6. Program de Înlocuire a Componentelor:
 Dezvoltarea unui program de înlocuire preventivă a componentelor, astfel încât să se
evite defecțiunile majore sau scurgerile neașteptate.
7. Repararea Urgentă a Defecțiunilor:
 Reacționarea rapidă și repararea imediată a oricăror defecțiuni sau probleme semnalate
pentru a minimiza impactul asupra furnizării apei.
8. Instruirea Personalului:
 Asigurarea că personalul de întreținere este bine instruit și conștient de procedurile
corecte de întreținere.
9. Modernizarea Infrastructurii:
 Evaluarea periodică a infrastructurii pentru a identifica posibile îmbunătățiri sau
modernizări care să optimizeze eficiența și durabilitatea sistemului.
 Este important să se dezvolte un plan de întreținere specific pentru fiecare sistem de
aducțiune, având în vedere caracteristicile unice ale infrastructurii și condițiile locale.
Coordonarea cu autoritățile locale, respectarea standardelor de mediu și adoptarea unui abordări
proactice de întreținere pot contribui la asigurarea funcționării eficiente și sustenabile a
aducțiunilor de apă.

4.3 Organizarea exploatrii si intretinerii retelelor de distributie a apei

Organizarea exploatării și întreținerii rețelelor de distribuție a apei este esențială pentru
asigurarea funcționării eficiente și durabile a sistemelor de alimentare cu apă. Iată câteva aspecte
și metode importante de luat în considerare:

1. Planificarea și Programarea Lucrărilor:

 Dezvoltarea unui plan de întreținere preventivă și programarea regulată a inspecțiilor și a
lucrărilor de mentenanță.
 Prioritizarea zonelor cu risc crescut sau cu istoric de probleme pentru a minimiza
potențialele defecțiuni.
2. Monitorizarea Continuă a Performanțelor:
 Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor cheie precum presiunea apei,
debitul, calitatea apei și alți indicatori relevanți.
 Utilizarea tehnologiei de senzori și sisteme SCADA (Supervisory Control and Data
Acquisition) pentru monitorizare în timp real.
3. Inspeții Periodice:
 Efectuarea inspecțiilor vizuale și tehnice periodice ale infrastructurii, inclusiv a
conductelor, stațiilor de pompare, rezervoarelor și altor componente.
 Identificarea și remedierea imediată a oricăror defecte sau deteriorări.
4. Mentenanță Preventivă:
 Implementarea unui program de întreținere preventivă pentru a preveni defectele și a
maximiza durata de viață a echipamentelor.
 Curățarea și igienizarea regulată a rezervoarelor și conductelor pentru a preveni
contaminarea apei.
5. Gestionarea Pierderilor de Apă:
 Implementarea unor tehnologii precum localizarea acustică a scurgerilor pentru a
identifica și repara rapid pierderile de apă.
 Dezvoltarea unui plan pentru reducerea pierderilor de apă prin reparații rapide și
îmbunătățirea eficienței rețelei.
6. Instruirea Personalului:
 Asigurarea că personalul de întreținere este bine instruit și conștient de procedurile și
protocoalele de urmat în caz de urgență sau pentru întreținerea curentă.
7. Gestionarea Situațiilor de Urgență:
 Elaborarea unui plan de acțiune pentru gestionarea situațiilor de urgență, cum ar fi
scurgeri majore, calamități naturale sau avarii la echipamente.
8. Actualizarea și Îmbunătățirea Continuă:
 Actualizarea sistemelor și tehnologiilor în funcție de avansările tehnologice și necesitățile
rețelei.
 Analiza și implementarea constantă a îmbunătățirilor pentru eficiență sporită și economie
de resurse.
 Organizarea exploatării și întreținerii rețelelor de distribuție a apei trebuie să fie adaptată la
specificul fiecărei rețele și la condițiile locale. Este crucial să se asigure o comunicare eficientă
între operatori, autorități și utilizatori pentru a gestiona cu succes sistemele de alimentare cu apă.

4.4 Monitorizarea functionarii retelelor de distributie a apei (lungime, diametre, materiale

etc)
Monitorizarea funcționării rețelelor de distribuție a apei este esențială pentru a identifica
și aborda orice problemă într-un stadiu incipient și pentru a asigura o furnizare eficientă a apei.
Iată câteva aspecte-cheie care ar trebui să fie monitorizate:
1. Lungimea și Configurația Rețelei:
 Documentarea precisă a lungimii și configurației rețelei, inclusiv locația și caracteristicile
tehnice ale fiecărei conducte.
 Utilizarea sistemelor GIS (Sisteme de Informații Geografice) pentru a păstra evidența
detaliată a rețelei.
2. Diametrul Conductelor:
 Monitorizarea diametrului conductelor pentru a detecta eventuale restricții sau scăderi
semnificative de presiune.
 Inspectarea periodică a conductelor pentru a identifica și remedia depunerile sau
coroziunea.
3. Materialul Conductelor:
 Înregistrarea tipului de material folosit în construcția conductelor (otel, fontă ductilă,
PVC, PE, etc.).
 Monitorizarea rezistenței la coroziune sau alte deteriorări în funcție de materialul
conductei.
4. Presiunea Apei:
 Monitorizarea continuă a presiunii în diferite puncte ale rețelei pentru a asigura o
distribuție uniformă și pentru a preveni eventualele scurgeri.
 Stabilirea limitelor superioare și inferioare ale presiunii și luarea de măsuri în cazul unor
abateri semnificative.
5. Debitul Apei:
 Măsurarea debitului de apă pentru a evalua performanța rețelei și a identifica eventualele
scurgeri sau blocări.
 Implementarea senzorilor de debit pentru monitorizare în timp real.
6. Calitatea Apei:
 Analiza regulată a calității apei în diverse puncte ale rețelei.
 Monitorizarea parametrilor calității apei, cum ar fi nivelul de clor, pH-ul și alți indicatori
specifici.
7. Senzori de Scurgeri:
 Utilizarea senzorilor de scurgeri pentru a detecta pierderile de apă și pentru a localiza
rapid și eficient eventualele avarii.
 Implementarea sistemelor avansate de monitorizare a scurgerilor pentru identificarea
scurgerilor minore.
8. Temperatura Apei:
 Monitorizarea temperaturii apei pentru a identifica zonele cu potențial de îngheț și pentru
a preveni avarii.
9. Inspeții Video:
 Realizarea inspecțiilor video periodice ale interiorului conductelor pentru a detecta
acumulările de sedimente, coroziunea sau alte probleme.
10. Integrarea Tehnologiei Avansate:
 Implementarea tehnologiei IoT (Internet of Things) și a sistemelor SCADA pentru
monitorizare în timp real și control automat al rețelei.

Monitorizarea eficientă a acestor aspecte ajută la menținerea funcționalității optime a rețelei

de distribuție a apei și la prevenirea problemelor majore, contribuind la gestionarea eficientă a
resurselor și la asigurarea unui serviciu de calitate pentru utilizatori.

4.5 Monitorizarea respectrii normelor si prescriptiilor sanitare in cazul exploatarii retelei

de distributie a apei
Monitorizarea respectării normelor și prescripțiilor sanitare în cazul exploatării rețelei de
distribuție a apei este crucială pentru asigurarea calității apei și protejarea sănătății utilizatorilor.
Iată câteva aspecte importante în acest sens:

1. Analize Periodice ale Calității Apei:

 Efectuarea analizelor de laborator regulate pentru a verifica conformitatea apei cu
standardele sanitare.
 Monitorizarea parametrilor precum conținutul de clor, pH-ul, bacteriile coliforme,
substanțele chimice și alți indicatori relevanți.
2. Conformitate cu Standardele Legale:
 Asigurarea că exploatarea rețelei respectă toate standardele legale și prescripțiile sanitare
impuse de autoritățile locale sau naționale.
 Actualizarea procedurilor și echipamentelor pentru a se conforma noilor reglementări.
3. Raportare și Documentare:
 Întocmirea de rapoarte periodice privind calitatea apei și respectarea normelor sanitare.
 Păstrarea documentației complete referitoare la analizele efectuate și la acțiunile luate în
cazul depășirii limitelor legale.
4. Inspeții de Conformitate:
 Realizarea inspecțiilor periodice pentru a verifica dacă toate echipamentele și procesele
respectă normele sanitare.
 Remedierea imediată a oricăror nereguli sau deficiențe identificate în timpul inspecțiilor.
5. Formare și Instruire a Personalului:
 Asigurarea că personalul responsabil de exploatarea rețelei este bine instruit în privința
normelor sanitare și că este conștient de importanța respectării acestora.
 Organizarea de cursuri de formare periodice pentru actualizarea cunoștințelor.
6. Monitorizarea Parametrilor de Igienizare:
 Asigurarea igienizării corespunzătoare a rezervoarelor, conductelor și altor componente
ale rețelei.
 Verificarea și monitorizarea regulată a nivelului de substanțe de igienizare utilizate.
7. Sisteme de Avertizare și Alarmare:
 Implementarea unor sisteme de avertizare și alarmare pentru notificarea imediată în cazul
depășirii limitelor admise sau a apariției unor situații de urgență.
8. Audituri Independente:
 Realizarea de audituri independente periodice pentru a evalua conformitatea cu normele
sanitare și pentru a identifica eventualele zone de îmbunătățire.
9. Testarea Echipamentelor:
  Testarea și întreținerea regulată a echipamentelor de monitorizare pentru a asigura
funcționarea corectă și exactă.

Monitorizarea riguroasă a respectării normelor sanitare contribuie semnificativ la prevenirea

riscurilor pentru sănătatea umană și asigurarea furnizării unui serviciu de apă potabilă de înaltă
calitate. Este important să se acorde atenție continuă actualizării și respectării normelor în
domeniul sănătății pentru a răspunde noilor provocări și descoperiri științifice.

4.6 Coordonarea principalelor operatiuni utilizate in cadrul exploatarii sistemelor de

alimentare cu apa
Coordonarea principalelor operațiuni în cadrul exploatării sistemelor de alimentare cu apă
este esențială pentru asigurarea funcționării eficiente și fiabile a întregului sistem. Iată câteva
dintre operațiunile cheie și modul în care acestea pot fi coordonate:

1. Planificarea și Programarea Operațiunilor:

 Dezvoltarea unui plan operațional care să cuprindă toate activitățile necesare, inclusiv
mentenanța preventivă, inspecțiile, analizele apei, și altele.
 Stabilirea unui program detaliat, ținând cont de priorități și resurse disponibile.
2. Monitorizarea Continuă:
 Implementarea unui sistem de monitorizare continuă a parametrilor cheie, cum ar fi
presiunea, debitul, calitatea apei și alți indicatori relevanți.
 Utilizarea tehnologiei SCADA pentru monitorizare în timp real și pentru detectarea
rapidă a problemelor.
3. Mentenanța Preventivă:
 Programarea și coordonarea regulată a operațiunilor de mentenanță preventivă pentru a
preveni defectele și a maximiza durata de viață a echipamentelor.
 Stabilirea unor proceduri standardizate și programate pentru igienizarea, verificarea și
testarea echipamentelor.
4. Gestionarea Scurgerilor și Pierderilor de Apă:
 Coordonarea operațiunilor de detectare a scurgerilor utilizând tehnologii precum
localizarea acustică și senzorii de scurgeri.
 Implementarea unui plan eficient de intervenție și reparare în cazul depistării scurgerilor.
5. Gestionarea Calității Apei:
 Coordonarea operațiunilor de analiză a calității apei și asigurarea respectării standardelor
sanitare.
 Implementarea măsurilor imediate în cazul depistării unei scăderi a calității apei.
6. Instruirea Personalului:
 Coordonarea programelor de instruire pentru personalul de exploatare și întreținere.
 Asigurarea că toți membrii echipei sunt conștienți de procedurile operaționale și de
prioritățile specifice.
7. Gestionarea Situațiilor de Urgență:
 Dezvoltarea și coordonarea unui plan de acțiune pentru situații de urgență, inclusiv
instrucțiuni clare și linii de comunicare.
 Realizarea de exerciții periodice pentru a testa și îmbunătăți planurile de urgență.
8. Gestionarea Energiei:
 Coordonarea eforturilor pentru optimizarea consumului de energie, inclusiv
implementarea de tehnologii eficiente energetic și strategii de gestionare a energiei.
9. Comunicare Eficientă:
 Dezvoltarea unui sistem de comunicare eficient între toate echipele implicate în
operațiuni.
  Implementarea unui sistem de alertă rapidă pentru a notifica personalul cu privire la
evenimente neașteptate sau probleme.
10. Audituri și Evaluări Periodice:
 Realizarea de audituri periodice pentru a evalua eficiența operațională și pentru a
identifica oportunități de îmbunătățire.
 Implementarea măsurilor corective în urma rezultatelor auditurilor.

Coordonarea adecvată a acestor operațiuni asigură funcționarea optimă a sistemelor de

alimentare cu apă, menținerea calității apei și prevenirea problemelor majore. Este important ca
toate echipele și departamentele implicate să colaboreze și să comunice eficient pentru a asigura
succesul operațional al sistemului.

4.7 Analizarea informatiei privind defectiunile apärute pe reteaua de distributie a apei

Analizarea informațiilor privind defectele apărute pe rețeaua de distribuție a apei este
crucială pentru identificarea cauzelor, îmbunătățirea eficienței operaționale și prevenirea unor
probleme viitoare. Iată câteva etape importante în procesul de analiză a defectelor:

1. Colectarea de Date:
 Centralizarea tuturor datelor referitoare la defecte, inclusiv rapoarte de service, notificări
de la utilizatori, rezultatele inspecțiilor și analizelor.
2. Categorizarea Defectelor:
 Clasificarea defectelor în funcție de tip (scurgeri, avarii la conducte, probleme la stațiile
de pompare etc.).
 Stabilirea gradului de urgență și impactul asupra serviciului de alimentare cu apă.
3. Analiza Cauzelor:
 Identificarea cauzelor imediate ale defectelor, cum ar fi coroziunea, scurgerile, avarii
mecanice sau alte probleme tehnice.
 Analizarea factorilor contribuitori, precum vremea, vârsta infrastructurii sau erorile de
proiectare.
4. Evaluarea Daunelor:
 Estimarea daunelor cauzate de defecte, inclusiv pierderile de apă, costurile de reparare și
impactul asupra utilizatorilor și mediului înconjurător.
5. Analiza Temporală:
 Studierea perioadelor în care au avut loc defectele pentru a identifica eventuale modele
sau tendințe.
 Evaluarea modului în care condițiile meteorologice sau utilizarea rețelei pot influența
apariția defectelor.
6. Evaluarea Răspunsului la Urgențe:
 Analiza eficienței răspunsului la urgențe și a modului în care echipele de intervenție au
gestionat situațiile de avarii.
 Identificarea posibilelor îmbunătățiri în procedurile de gestionare a situațiilor de urgență.
7. Monitorizarea Performanței Rețelei:
 Verificarea performanței rețelei înainte și după efectuarea reparațiilor sau modernizărilor.
 Implementarea unor indicatori de performanță pentru a evalua eficiența și fiabilitatea
rețelei.
8. Implementarea Măsurilor Corective:
 Dezvoltarea și implementarea unui plan de acțiune pentru remedierea cauzelor
identificate.
  Priorizarea acțiunilor în funcție de gravitatea problemei și de impactul asupra
utilizatorilor.
9. Raportarea și Comunicarea:
 Elaborarea unui raport detaliat care să conțină rezultatele analizei, cauzele identificate,
măsurile corective luate și lecțiile învățate.
 Comunicarea deschisă și transparentă cu utilizatorii și autoritățile cu privire la măsurile
luate și la îmbunătățirile planificate.
10. Îmbunătățiri Continue:
 Implementarea unui proces de îmbunătățire continuă pe baza lecțiilor învățate din
analizele anterioare.
 Actualizarea periodică a procedurilor și a sistemelor pentru a preveni apariția defectelor
similare.

Prin efectuarea unei analize detaliate a defectelor, se poate asigura o gestionare mai eficientă
a rețelei de distribuție a apei și prevenirea unor probleme majore în viitor.

V. Exploatarea statiilor de pompare Exploatarea agregatelor de pompare si a

mecanismelor auxiliare;
Analizarea instructiunilor de exploatare a agregatelor de pompare;
5.1 Monitorizarea respectrii măsurilor de protectie si securitate a muncii in statiile de
pompare;
Monitorizarea respectării măsurilor de protecție și securitate a muncii în stațiile de
pompare este esențială pentru prevenirea accidentelor, asigurarea siguranței lucrătorilor și
menținerea unui mediu de lucru sănătos. Iată câteva aspecte cheie în monitorizarea acestor
măsuri:

1. Evaluarea Riscurilor:
 Identificarea și evaluarea riscurilor specifice asociate stațiilor de pompare, inclusiv
riscurile legate de mașini, substanțe chimice, condiții meteorologice etc.
 Elaborarea unei analize a riscurilor pentru a determina măsurile de protecție adecvate.
2. Implementarea Măsurilor de Prevenire:
 Asigurarea că stațiile de pompare sunt echipate cu toate măsurile de prevenire necesare,
cum ar fi balustrade, garduri, semnalizări de siguranță etc.
 Utilizarea echipamentelor de protecție personală (EPP) adecvate, cum ar fi cască,
ochelari de protecție, echipament de protecție respiratorie etc.
3. Instruirea și Formarea Angajaților:
 Furnizarea instruirilor regulate privind măsurile de protecție și siguranța la locul de
muncă.
 Asigurarea că toți angajații sunt conștienți de riscuri și că au cunoștințele necesare pentru
a evita accidentele.
4. Inspeții și Audituri Periodice:
 Efectuarea inspecțiilor periodice pentru a verifica dacă toate măsurile de protecție și
securitate sunt în vigoare.
 Realizarea de audituri pentru a evalua eficiența politicilor de securitate și pentru a
identifica eventuale zone de îmbunătățire.
5. Monitorizarea Utilizării Corecte a Echipamentelor:
 Verificarea regulată a stării și a utilizării corecte a echipamentelor și a uneltelor în
conformitate cu instrucțiunile de securitate.
  Implementarea unor sisteme de urmărire pentru a asigura că angajații respectă
procedurile de lucru în siguranță.
6. Gestionarea Substanțelor Periculoase:
 Asigurarea manipulării, stocării și eliminării corecte a substanțelor periculoase.
 Implementarea procedurilor specifice pentru a minimiza riscul de expunere la substanțe
nocive.
7. Comunicarea Deschisă și Raportarea Incidentelor:
 Encurajarea comunicării deschise între angajați și management cu privire la problemele
de securitate.
 Stabilirea unui sistem eficient de raportare și documentare a incidentelor sau a
potențialelor pericole.
8. Rezolvarea Rapidă a Problemei:
 Implementarea unui sistem pentru remedierea rapidă a problemelor sau deficiențelor
identificate în timpul inspecțiilor sau raportate de către angajați.
9. Actualizarea Constantă a Măsurilor de Securitate:
 Revizuirea periodică a măsurilor de securitate pentru a ține pasul cu schimbările
tehnologice, reglementările și noile descoperiri în domeniul securității la locul de muncă.
10. Participarea Lucrătorilor la Procesul de Ameliorare:
 Încurajarea implicării angajaților în procesul de îmbunătățire continuă a măsurilor de
protecție și securitate.
 Organizarea ședințelor de feedback pentru a colecta sugestii și pentru a identifica posibile
riscuri din perspectiva celor care lucrează la stațiile de pompare.

Monitorizarea și menținerea constantă a măsurilor de protecție și securitate contribuie la

crearea unui mediu de lucru sigur și sănătos în stațiile de pompare.

5.2 Intretinerea statiilor de pompare;

Întreținerea stațiilor de pompare este esențială pentru asigurarea funcționării eficiente și fiabile a
sistemelor de alimentare cu apă. Iată câteva aspecte cheie în ceea ce privește întreținerea stațiilor
de pompare:

1. Mentenanța Preventivă:
 Implementarea unui program de mentenanță preventivă, care să cuprindă revizii regulate
ale echipamentelor și înlocuirea pieselor uzate înainte ca acestea să cauzeze avarii.
 Inspectarea regulată a motoarelor, pomilor, conductelor, supapelor și altor echipamente
esențiale.
2. Monitorizarea Parametrilor Cheie:
 Utilizarea sistemelor SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) pentru a
monitoriza în timp real parametrii cheie precum presiunea, debitul, nivelul apei și starea
echipamentelor.
 Implementarea senzorilor și a instrumentației adecvate pentru a detecta devierile de la
parametrii normali.
3. Verificarea și Curățarea Filtrelor:
 Verificarea și curățarea regulată a filtrelor pentru a preveni acumularea de impurități și
pentru a asigura funcționarea optimă a pompelor.
 Înlocuirea filtrelor la intervale regulate conform specificațiilor producătorului.
4. Testarea și Lubrifierea Echipamentelor:
 Testarea motoarelor, rulmenților și altor componente mecanice ale pompelor.
 Lubrifierea regulată a elementelor mobile pentru a preveni uzura prematură.
5. Verificarea Sistemelor de Control și Automatizare:
  Verificarea sistemelor de control și a automatizărilor pentru a asigura funcționarea
corespunzătoare și pentru a preveni eventualele defecțiuni.
 Actualizarea software-ului în concordanță cu noile versiuni și cerințe de securitate.
6. Verificarea și Etanșarea Conductelor:
 Inspectarea conductelor pentru eventuale scurgeri sau deteriorări.
 Repararea imediată a oricăror scurgeri și etanșarea corespunzătoare a îmbinărilor.
7. Gestionarea Energiei:
 Evaluarea eficienței energetice a stațiilor de pompare.
 Implementarea tehnologiilor de economisire a energiei și a unor strategii eficiente de
gestionare a energiei.
8. Instruirea Personalului:
 Asigurarea instruirii continue a personalului responsabil pentru operațiile și întreținerea
stațiilor de pompare.
 Conștientizarea cu privire la procedurile de siguranță și respectarea acestora.

9. Îmbunătățirea Continuă:
 Analiza performanței și identificarea oportunităților de îmbunătățire a eficienței
operaționale și a durabilității echipamentelor.
 Actualizarea infrastructurii în concordanță cu evoluțiile tehnologice.
10. Planificarea pentru Situații de Urgență:
 Dezvoltarea unui plan de acțiune pentru situații de urgență, inclusiv proceduri clare de
reacție și echipamente de intervenție.
 Organizarea de exerciții periodice pentru a testa eficiența planului de urgență.

Întreținerea stațiilor de pompare în mod regulat contribuie la prevenirea avariilor neașteptate,

la optimizarea eficienței energetice și la menținerea unei funcționări fiabile și durabile a
întregului sistem de alimentare cu apă.

5.3 Lucrari de reparatii a statiilor de pompare

Lucrările de reparații la stațiile de pompare sunt esențiale pentru menținerea funcționalității
acestora și prevenirea avariilor majore. Iată câteva etape și aspecte importante de luat în
considerare în cadrul lucrărilor de reparații la stațiile de pompare:

1. Evaluarea Avariei și Planificarea Lucrărilor:

 Identificarea cauzelor avariei și evaluarea extinderii daunelor.
 Dezvoltarea unui plan de intervenție clar, inclusiv stabilirea priorităților în funcție de
gradul de urgență și impactul asupra funcționării stației.
2. Asigurarea Siguranței:
 Implementarea măsurilor de siguranță pentru a proteja personalul și pentru a preveni
riscurile asociate cu lucrările de reparații.
 Asigurarea echipamentelor de protecție personală și a accesului controlat la zona de
lucru.
3. Deconectarea și Securizarea Stației:
 Deconectarea echipamentelor și izolarea stației pentru a evita riscurile de funcționare
accidentală în timpul lucrărilor.
 Securizarea zonelor învecinate pentru a preveni intrările neautorizate.
4. Demontarea și Înlocuirea Componentelor Defecte:
 Demontarea componentelor sau echipamentelor defecte sau uzate.
 Înlocuirea componentelor cu altele noi sau reparate în ateliere specializate.
5. Verificarea și Revizuirea Echipamentelor:
 Testarea și verificarea tuturor echipamentelor înainte de repunerea în funcțiune.
  Revizuirea sistemelor de control și automatizare pentru a asigura funcționarea
corespunzătoare.
6. Curățarea și Igienizarea:
 Curățarea tuturor echipamentelor, conductelor și rezervoarelor.
 Igienizarea în mod corespunzător pentru a preveni acumularea de sedimente sau creșterea
bacteriilor.
7. Testarea Sistemelor:
 Efectuarea de teste de funcționare pentru a verifica eficiența stației de pompare.
 Monitorizarea parametrilor cheie, cum ar fi presiunea, debitul și nivelul apei, pentru a
asigura conformitatea cu specificațiile.
8. Îmbunătățiri și Modernizări:
 Identificarea oportunităților de îmbunătățire a eficienței operaționale și implementarea
upgrade-urilor tehnologice dacă este necesar.
 Adaptarea stației la noile reglementări sau cerințe tehnice.

9. Documentarea Lucrărilor:
 Întocmirea unui raport detaliat care să includă toate activitățile efectuate, componentele
înlocuite, teste efectuate și orice alte informații relevante.
 Actualizarea documentației tehnice a stației.
10. Întreținerea Preventivă Ulterioară:
 Dezvoltarea unui program de întreținere preventivă pentru a preveni repetarea
problemelor și a evita avarii viitoare.
 Monitorizarea continuă a performanței stației și programarea regulată a inspecțiilor.

Reparațiile la stațiile de pompare necesită o abordare atentă și bine planificată pentru a

asigura că stația rămâne operațională și eficientă. Colaborarea între echipele de întreținere,
ingineri și personalul de exploatare este crucială pentru succesul și durabilitatea reparațiilor.

5.4 Evidenta indicatorilor tehnico-economici a statiilor de pompare;

Evidența indicatorilor tehnico-economici a stațiilor de pompare este esențială pentru
monitorizarea performanței, eficienței și durabilității acestor instalații. Acești indicatori oferă
informații importante pentru luarea deciziilor și planificarea eficientă a întreținerii și
modernizării. Iată câțiva indicatori cheie și modalități de evidență a acestora:

1. Eficiența Energetică:
 Calcularea eficienței energetice a stației de pompare.
 Evidența consumului de energie și a randamentului echipamentelor cheie, precum
motoarele și pompele.
2. Debitul și Presiunea:
 Monitorizarea debitului și presiunii în diferite puncte ale stației de pompare.
 Evidența variațiilor de debit și presiune în funcție de cerințele sistemului.
3. Pierderile de Apă:
 Calcularea și monitorizarea pierderilor de apă în timpul procesului de pompare.
 Evidența nivelului de eficiență în reducerea pierderilor de apă.
4. Disponibilitatea Stației:
 Calcularea procentului de timp în care stația de pompare este disponibilă pentru operare.
 Evidența timpului de inactivitate și a cauzelor acestuia.
5. Costurile de Operare:
 Evidența costurilor operaționale, inclusiv consumul de energie, costurile de întreținere și
reparații.
  Monitorizarea și analizarea variațiilor costurilor în timp.
6. Fiabilitatea Echipamentelor:
 Evidența perioadelor de funcționare a echipamentelor fără avarii.
 Monitorizarea echipamentelor cu frecvența necesară a reparațiilor.
7. Durata de Viață Utilă a Echipamentelor:
 Calcularea și evidența duratei de viață utilă a echipamentelor cheie.
 Planificarea înlocuirii sau modernizării echipamentelor la sfârșitul duratei lor de viață.
8. Performanța Hidraulică:
 Evidența eficienței hidraulice a pompelor și a altor componente hidraulice.
 Monitorizarea schimbărilor în performanța hidraulică în timp.
9. Conformitatea cu Standardele de Calitate a Apei:
 Evidența rezultatelor analizelor calității apei la intrarea și ieșirea stației de pompare.
 Monitorizarea conformității cu standardele de calitate a apei.

10. Indicatori Financiari:

 Evidența investițiilor inițiale și a costurilor ulterioare pentru modernizări sau reparații.
 Calcularea indicatorilor financiari precum ROI (Return on Investment) sau perioada de
recuperare a investiției.
11. Evaluarea Amortizării:
 Calcularea amortizării echipamentelor și a investițiilor în stația de pompare.
 Evidența gradului de uzură și planificarea înlocuirii echipamentelor la momentul potrivit.
12. Monitorizarea Parametrilor de Securitate:
 Evidența parametrilor de securitate, cum ar fi presiunea maximă admisă, temperatura
echipamentelor, și alte condiții critice.
 Implementarea măsurilor preventive și corective în funcție de parametrii monitorizați.

Evidența acestor indicatori se poate realiza prin intermediul unui sistem SCADA, a
registrelor de întreținere, a rapoartelor periodice și a altor instrumente de monitorizare și
documentare. Aceasta oferă gestionarilor și inginerilor informații esențiale pentru luarea
deciziilor eficiente în ceea ce privește întreținerea, modernizarea și optimizarea stațiilor de
pompare.

VI. Organizarea exploatarii si intretineri instalatilor de tratare a apei

6.1 Coordonarea principalelor operatiuni utilizate in cadrul exploatarii instalatiilor de

tratare a apei.
Coordonarea operațiunilor în cadrul exploatării instalațiilor de tratare a apei este crucială
pentru asigurarea furnizării de apă potabilă de calitate și eficientă. Iată principalele operațiuni și
activități care necesită coordonare în cadrul exploatării instalațiilor de tratare a apei:

1. Captarea și Adăugarea de Coagulanți:

 Coordonarea activităților de captare a apei brută din sursele naturale sau din sursele de
alimentare.
 Adăugarea coagulanților pentru a favoriza aglomerarea și eliminarea impurităților solide.
2. Mixarea și Flocularea:
 Coordonarea procesului de mixare pentru a asigura o distribuție uniformă a coagulanților
în apă.
  Monitorizarea și reglarea procesului de floculare pentru formarea agregatelor solide din
impurități.
3. Sedimentarea:
 Coordonarea procesului de sedimentare pentru a permite separarea floculelor de apă
clarificată.
 Monitorizarea eficienței sedimentării și ajustarea parametrilor în consecință.
4. Filtrarea:
 Coordonarea operațiunilor de filtrare pentru eliminarea particulelor mici și a impurităților
rămase în apă.
 Monitorizarea presiunii și a fluxului de apă prin filtre și curățarea periodica a acestora.
5. Adăugarea de Substanțe pentru Dezinfecție:
 Coordonarea adăugării de substanțe chimice (de exemplu, clor sau ozon) pentru
dezinfecția apei.
 Monitorizarea nivelurilor de dezinfectant și ajustarea dozajului în funcție de calitatea apei
tratate.

6. Controlul pH-ului:
 Coordonarea procesului de ajustare a pH-ului pentru a asigura valori optime.
 Monitorizarea regulată a nivelului de aciditate și alcalinitate.
7. Eliminarea Gustului și Mirosului:
 Coordonarea adăugării de substanțe pentru eliminarea gustului și mirosului nedorite din
apă.
 Monitorizarea calității organoleptice a apei tratate.
8. Măsurarea Parametrilor de Calitate a Apei:
 Coordonarea activităților de măsurare și monitorizare a parametrilor de calitate a apei,
cum ar fi concentrația de substanțe chimice, bacteriile, turbiditatea etc.
 Raportarea și documentarea rezultatelor.
9. Gestionarea Deșeurilor și a Noroiului:
 Coordonarea operațiunilor de gestionare a deșeurilor rezultate din procesele de tratare.
 Gestionarea și eliminarea în mod responsabil a noroiului format în timpul proceselor.
10. Testarea Rezervelor de Apă:
 Coordonarea testării și monitorizării rezervelor de apă potabilă pentru a asigura
conformitatea cu standardele de calitate.
 Planificarea și implementarea măsurilor corective în cazul devierilor de la standarde.
11. Monitorizarea Consumului Energetic:
 Coordonarea monitorizării consumului de energie în instalații și identificarea
oportunităților de eficientizare energetică.
 Implementarea unor strategii pentru reducerea consumului de energie.
12. Instruirea Personalului:
 Coordonarea programelor de instruire pentru personalul implicat în operațiunile de tratare
a apei.
 Asigurarea că toți operatorii sunt conștienți de procedurile standard și de importanța
calității apei.
13. Planificarea și Intervenția în Situații de Urgență:
 Dezvoltarea unui plan de acțiune pentru situații de urgență, cum ar fi scurgeri sau
întreruperi ale aprovizionării cu apă.
 Coordonarea intervenției rapide în caz de urgență pentru minimizarea impactului.
14. Audituri și Raportări:
 Coordonarea activităților de audit pentru evaluarea eficienței operaționale și a
conformității cu reglementările.
 Evidența rezultatelor auditurilor și raportarea acestora autorităților relevante.
15. Îmbunătățiri Continue:
 Coordonarea procesului de îmbunătățire continuă a proceselor de tratare a apei pe baza
rezultatelor testelor și a noilor tehnologii disponibile.

Coordinarea eficientă a acestor operațiuni asigură funcționarea optimă a instalațiilor de

tratare a apei, menținerea calității apei furnizate și respectarea standardelor de sănătate publică.
Este important să existe o comunicare bună între toate echipele implicate și o atenție constantă la
parametrii de operare.

6.2 Monitorizarea respectarii normelor si prescriptillor sanitare in cazul exploatarii

constructiilor de tratare a apei brute;
Monitorizarea respectării normelor și prescripțiilor sanitare în cazul exploatării construcțiilor
de tratare a apei brute este esențială pentru asigurarea calității apei potabile și protejarea sănătății
publice. Iată câteva operațiuni și aspecte cheie în acest sens:

1. Analize Periodice ale Calității Apei:

 Efectuarea de analize regulate ale apei brute pentru a evalua parametrii cheie, cum ar fi
concentrația de substanțe chimice, microbi, compuși organici și alți indicatori de calitate.
 Verificarea conformității cu standardele sanitare și identificarea eventualelor abateri.
2. Monitorizarea Proceselor de Tratare:
 Implementarea unui sistem de monitorizare în timp real pentru toate etapele procesului de
tratare a apei brute.
 Verificarea parametrilor operaționali, cum ar fi timpul de contact, doza de substanțe de
tratare, și eficiența proceselor chimice și fizice.
3. Igienizarea și Decontaminarea Echipamentelor:
 Implementarea unui program de igienizare și decontaminare regulat pentru echipamentele
și rezervoarele implicate în tratarea apei brute.
 Utilizarea substanțelor de curățare și dezinfectare adecvate conform normelor sanitare.
4. Monitorizarea Parametrilor de Proces:
 Verificarea parametrilor de temperatură, presiune, debit și alți indicatori cheie în diferite
faze ale procesului de tratare a apei.
 Evidența și raportarea regulată a acestor parametri.
5. Gestionarea Produselor Chimice:
 Asigurarea stocării, manipulării și dozării corecte a substanțelor chimice utilizate în
tratarea apei.
 Monitorizarea concentrațiilor de substanțe chimice pentru a evita depășirea limitelor
admise.
6. Controlul Microbiologic:
 Efectuarea testelor microbiologice periodice pentru a verifica prezența și concentrația
bacteriilor și virusurilor în apa brută și în diferitele etape de tratare.
 Implementarea măsurilor corective în cazul depistării contaminărilor microbiologice.
7. Gestionarea Deșeurilor și a Produselor Secundare:
 Monitorizarea și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate în procesul de tratare
a apei brute.
 Evitarea acumulării de produse secundare nedorite, cum ar fi produșii de dezinfectare.
8. Testarea Eficienței Proceselor de Filtrare:
 Verificarea și testarea periodică a eficienței filtrelor utilizate în procesul de tratare a apei
brute.
  Evidența și înlocuirea filtrelor la intervale regulate conform specificațiilor
producătorului.
9. Instruirea și Conștientizarea Personalului:
 Furnizarea de instruiri regulate privind normele și procedurile sanitare.
 Asigurarea conștientizării personalului cu privire la importanța respectării normelor
sanitare în timpul exploatării instalațiilor.
10. Documentarea și Raportarea:
 Evidența tuturor măsurătorilor și testelor efectuate.
 Raportarea periodică a rezultatelor autorităților de reglementare și comunicarea
transparentă cu publicul cu privire la calitatea apei furnizate.

Prin implementarea acestor operațiuni și monitorizarea constantă a proceselor, se asigură că

construcțiile de tratare a apei brute respectă normele sanitare, furnizând astfel apă potabilă sigură
și de înaltă calitate consumatorilor.

6.3 Analizarea instructiunilor de lucru privind: transportarea, stocarea, prepararea si

dozarea reactivilor chimici (hidrooxocloridului de aluminiu);
Analizarea instrucțiunilor de lucru privind transportul, stocarea, prepararea și dozarea
reactivilor chimici, cum ar fi hidrooxocloridul de aluminiu (alum), este esențială pentru
asigurarea securității, eficienței și conformității cu normele de siguranță. Iată câteva aspecte
cheie care ar trebui luate în considerare:

1. Transportul Reactivilor:
 Ambalare Corespunzătoare: Instrucțiunile ar trebui să detalieze cum trebuie ambalat
hidrooxocloridul de aluminiu în timpul transportului, asigurându-se că ambalajul este
sigur și protejează împotriva deteriorării sau a scurgerilor.
 Etichetare Clară: Reactivul trebuie să fie corect etichetat conform reglementărilor de
transport pentru a indica natura, pericolul și alte informații necesare.
2. Stocarea Reactivilor:
 Locație Sigură: Specificarea unei locații sigure și bine ventilate pentru stocarea
hidrooxocloridului de aluminiu, în afara zonelor cu potențiale pericole.
 Temperatură și Umiditate: Instrucțiunile ar trebui să ofere informații despre intervalul
optim de temperatură și umiditate pentru stocarea reactivului.
 Separarea de Alți Reactivi: Dacă este necesar, instrucțiunile ar trebui să indice
necesitatea de a stoca hidrooxocloridul de aluminiu separat de alte substanțe chimice care
ar putea provoca reacții nedorite.
3. Prepararea Reactivilor:
 Echipament de Protecție: Instrucțiunile ar trebui să includă recomandări cu privire la
echipamentul de protecție personală necesar în timpul manipulării și preparării
hidrooxocloridului de aluminiu.
 Proceduri de Amestecare: Detalierea procedurilor specifice pentru amestecarea corectă
a reactivului, inclusiv ordinea de adăugare a substanțelor și condițiile necesare pentru a
evita reacții nedorite.
4. Dozarea Reactivilor:
 Echipament de Dozare: Specificarea tipului de echipament de dozare recomandat sau
obligatoriu și asigurarea că acesta este calibrat și întreținut corespunzător.
  Monitorizarea Dozării: Instrucțiunile trebuie să includă proceduri de monitorizare a
dozării pentru a asigura o distribuție corespunzătoare a reactivului în sistemul de tratare a
apei.
 Reguli de Siguranță: Furnizarea de instrucțiuni privind reglementările de siguranță și
măsurile de precauție atunci când se manipulează și se dozează hidrooxocloridul de
aluminiu.
5. Protecția Mediului și a Personalului:
 Gestionarea Deșeurilor: Instrucțiunile ar trebui să includă modul de gestionare a
deșeurilor generate în urma utilizării hidrooxocloridului de aluminiu conform normelor
de mediu.
 Instrucțiuni de Prim Ajutor: Furnizarea de instrucțiuni clare cu privire la măsurile de
prim ajutor în caz de expunere accidentală la hidrooxocloridul de aluminiu.

6. Rapoarte și Documentare:
 Evidența Utilizării: Instrucțiunile ar trebui să conțină proceduri pentru evidența
cantității de hidrooxoclorid de aluminiu utilizată, înregistrările de dozare și alte date
relevante.
 Rapoarte de Siguranță: Instrucțiunile ar trebui să încurajeze raportarea imediată a
oricăror incidente sau accidente legate de manipularea sau dozarea hidrooxocloridului de
aluminiu.

Evaluarea și respectarea cu strictețe a acestor instrucțiuni de lucru contribuie la prevenirea

accidentelor, protejarea sănătății lucrătorilor și asigurarea utilizării sigure a hidrooxocloridului de
aluminiu în procesul de tratare a apei.

6.4 Analizarea instructiunilor de lucru privind: exploatarea instalatiei de stocare si

dozare a reactivilor chimici (hipocloritului de sodiu) utilizati pentru dezinfectarea apei la
statia de tratare
Pentru a analiza instrucțiunile de lucru privind exploatarea instalației de stocare și dozare a
reactivilor chimici, în acest caz hipoclorit de sodiu, utilizat pentru dezinfectarea apei la stația de
tratare, este important să urmărim mai multe aspecte. Iată câteva puncte esențiale care ar trebui
să fie acoperite în astfel de instrucțiuni:

1. Siguranța personalului: Instrucțiunile trebuie să includă măsuri și proceduri clare pentru

protecția personalului care lucrează cu substanțele chimice. Aceasta poate include utilizarea
echipamentelor de protecție personală (EPP), cum ar fi ochelari de protecție, mănuși,
combinezoane de protecție și masca de protecție respiratorie.
2. Manipularea corectă a substanțelor chimice: Instrucțiunile trebuie să ofere indicații precise
privind modul corect de manipulare a hipocloritului de sodiu, inclusiv proceduri de încărcare și
descărcare a substanțelor chimice, evitarea contactului direct cu pielea și ochii, și evitarea
inhalării vaporilor.
3. Depozitarea corectă: Instrucțiunile trebuie să includă cerințe pentru depozitarea sigură a
hipocloritului de sodiu în vederea prevenirii oricăror accidente sau incidente. Acest lucru poate
 include cerințe privind temperatura și umiditatea depozitării, precum și distanțarea adecvată față
de alte substanțe chimice.
4. Proceduri de dozare și diluție: Instrucțiunile trebuie să ofere detalii despre modul de dozare și
diluție a hipocloritului de sodiu pentru a asigura o dezinfectare eficientă a apei, evitând supra-
sau sub-dozele care ar putea afecta calitatea apei.
5. Monitorizarea și întreținerea echipamentului: Instrucțiunile ar trebui să includă proceduri
pentru monitorizarea regulată a echipamentului de dozare și stocare a reactivilor, precum și
instrucțiuni de întreținere și revizie pentru a preveni defecțiunile și a asigura funcționarea corectă
a instalației.
6. Gestionarea situațiilor de urgență: Instrucțiunile trebuie să conțină proceduri clare pentru
gestionarea situațiilor de urgență, cum ar fi scurgeri de substanțe chimice sau accidente, inclusiv
măsuri pentru evacuarea personalului și pentru controlarea și remedierea incidentului.
7. Instruirea personalului: Instrucțiunile trebuie să includă cerințe pentru instruirea adecvată a
personalului care lucrează cu hipoclorit de sodiu, astfel încât aceștia să fie conștienți de riscurile
asociate și să fie pregătiți să utilizeze în siguranță substanțele chimice și echipamentele asociate.
8. Documentare și raportare: Instrucțiunile trebuie să includă cerințe pentru documentarea
corespunzătoare a tuturor operațiunilor și incidentelor legate de manipularea și utilizarea
hipocloritului de sodiu, inclusiv raportarea la autoritățile competente conform reglementărilor
locale.

Acestea sunt doar câteva aspecte importante care ar trebui să fie acoperite în
instrucțiunile de lucru pentru exploatarea instalației de stocare și dozare a hipocloritului de sodiu
în cadrul unei stații de tratare a apei. Este esențial ca aceste instrucțiuni să fie elaborate în
conformitate cu normele de siguranță și reglementările aplicabile pentru a asigura un mediu de
lucru sigur și pentru a asigura calitatea și siguranța apei tratate.

VII. Efectuarea unor masuratori si analize pentru determinarea efectului

efluentului asupra emisarului:

7.1 verificarea colmatarii deznisipatoarelor si decantoarelor

Pentru a evalua efectul efluentului asupra emisarului și pentru a verifica colmatările
deznisipatoarelor și decantoarelor, este necesar să efectuăm mai multe măsurători și analize. Iată
câteva etape pe care le puteți urma în acest sens:

1. Măsurători de calitate a apei: Efectuați măsurători periodice ale calității apei înainte și după
tratamentul acesteia, pentru a evalua modificările aduse de procesele de dezinfectare și de tratare.
2. Analize chimice: Realizați analize chimice ale efluentului pentru a determina concentrațiile de
substanțe chimice, cum ar fi clorul liber și substanțele organice, care pot influența calitatea apei
și pot afecta mediul receptor.
3. Analize microbiologice: Efectuați analize microbiologice pentru a evalua concentrația de
bacterii și alte microorganisme în efluent și pentru a asigura că nivelurile sunt în conformitate cu
standardele de calitate a apei.
4. Măsurători de turbiditate: Efectuați măsurători de turbiditate pentru a evalua claritatea apei și
pentru a detecta eventuale colmatări ale deznisipatoarelor și decantoarelor, care ar putea afecta
eficiența procesului de tratare.
5. Inspecții vizuale: Realizați inspecții vizuale ale deznisipatoarelor și decantoarelor pentru a
detecta acumulările de sedimente și alte semne ale colmatării sau disfuncționării echipamentului.
6. Măsurători de debit: Efectuați măsurători periodice ale debitului de apă pentru a monitoriza
fluxul și pentru a identifica eventuale variații sau anomalii care ar putea indica probleme în
sistemul de tratare.
7. Evaluarea eficienței sistemului de tratare: Analizați rezultatele măsurătorilor și analizelor
pentru a evalua eficiența sistemului de tratare a apei și pentru a identifica eventualele deficiențe
sau zone în care sunt necesare îmbunătățiri.
8. Implementarea măsurilor corective: În cazul în care se identifică probleme sau colmatări ale
deznisipatoarelor și decantoarelor, implementați măsuri corective adecvate, cum ar fi curățarea
sau întreținerea echipamentului, pentru a restabili eficiența sistemului de tratare.

Prin urmarea acestor etape și efectuarea măsurătorilor și analizelor corespunzătoare, veți

putea evalua efectul efluentului asupra emisarului și veți putea detecta și remedia orice colmatări
sau probleme în sistemul de tratare a apei. Este important să efectuați aceste activități în mod
regulat pentru a asigura o funcționare eficientă și fiabilă a stației de tratare a apei.

7.2 Determinarea consumului chimic de oxigen in apa uzata epurata la iesirea din statia
de epurare
Determinarea consumului chimic de oxigen (CBO) în apa uzată epurată la ieșirea din stația
de epurare este o măsură importantă pentru evaluarea eficienței proceselor de tratare a apei și
pentru asigurarea că apa deversată în mediul receptor este în conformitate cu standardele de
calitate a apei. Iată cum puteți efectua această determinare:

1. Prelevarea probelor: Prelevați probe reprezentative din apa uzată epurată la ieșirea din stația de
epurare. Este important să prelevați probe în mod regulat, de preferință în diverse momente ale
zilei și în diverse condiții meteorologice, pentru a obține o imagine cuprinzătoare a calității apei.
2. Testarea CBO: Utilizați metoda standardizată pentru determinarea CBO în probele de apă. Una
dintre cele mai comune metode este metoda Winkler, care implică adăugarea de reactivi chimici
(mai ales soluție de iodură de potasiu și soluție de permanganat de potasiu) la proba de apă și
măsurarea consumului de oxigen în urma reacției chimice.
3. Procesarea probelor: Procesați probele în laborator conform protocolului specific pentru
metoda aleasă. Asigurați-vă că toate procedurile de laborator sunt efectuate conform standardelor
și că echipamentul este calibrat și întreținut corect.
4. Interpretarea rezultatelor: După ce ați efectuat testele, interpretați rezultatele pentru a
determina concentrația de oxigen consumat în probele de apă. Aceasta vă va oferi o estimare a
consumului chimic de oxigen în apa uzată epurată la ieșirea din stația de epurare.
5. Compararea cu standardele de calitate a apei: Comparați rezultatele obținute cu valorile
limită specificate în reglementările locale sau în standardele de calitate a apei pentru a evalua
conformitatea apei deversate cu standardele de mediu aplicabile.
6. Identificarea necesității de îmbunătățiri: Dacă rezultatele indică un nivel ridicat de CBO care
depășește standardele de calitate a apei, identificați și implementați măsuri corective pentru a
îmbunătăți procesele de tratare a apei și pentru a reduce nivelul de poluare a apei deversate în
mediul receptor.

Este important să efectuați aceste determinări în mod regulat pentru a monitoriza

eficiența stației de epurare și pentru a asigura protecția mediului înconjurător și conformitatea cu
reglementările legale.
 7.3 Determinarea consumului biologic de oxigen in apa uzata epurata la iesirea din
statia de epurare
Determinarea consumului biologic de oxigen (CBO) în apa uzată epurată la ieșirea din stația
de epurare este esențială pentru evaluarea eficacității proceselor biologice de tratare a apei și
pentru asigurarea că apa deversată în mediul receptor este în conformitate cu standardele de
calitate a apei. Iată pașii de bază pentru a efectua această determinare:

1. Prelevarea probelor: Prelevați probe reprezentative din apa uzată epurată la ieșirea din stația de
epurare. Asigurați-vă că probele sunt prelevate în conformitate cu protocoalele stabilite și că sunt
reprezentative pentru condițiile generale de funcționare a stației de epurare.
2. Stocarea și manipularea probelor: Asigurați-vă că probele prelevate sunt stocate și manipulate
corect pentru a evita modificări ale compoziției chimice sau microbiologice înainte de efectuarea
analizelor. Este important să se minimizeze timpul de stocare și să se evite contaminarea
probelor.
3. Analiza CBO: Utilizați metode standardizate pentru determinarea consumului biologic de
oxigen în probele de apă. Una dintre cele mai comune metode este metoda de incubare de 5 zile,
care implică măsurarea oxigenului consumat de microorganismele din apă în timpul incubării
timp de 5 zile la o temperatură specificată (de obicei, 20°C).
4. Procesarea probelor: Procesați probele în laborator conform protocolului specific pentru
metoda aleasă. Asigurați-vă că toate procedurile de laborator sunt efectuate conform standardelor
și că echipamentul este calibrat și întreținut corect.
5. Interpretarea rezultatelor: După ce ați efectuat analizele, interpretați rezultatele pentru a
determina consumul biologic de oxigen în apa uzată epurată. Acest lucru vă va oferi o evaluare a
cantității de oxigen consumată de microorganismele din apă în procesul de epurare.
6. Compararea cu standardele de calitate a apei: Comparați rezultatele obținute cu valorile
limită specificate în reglementările locale sau în standardele de calitate a apei pentru a evalua
conformitatea apei deversate cu standardele de mediu aplicabile.
7. Identificarea necesității de îmbunătățiri: Dacă rezultatele indică un nivel ridicat de CBO care
depășește standardele de calitate a apei, identificați și implementați măsuri corective pentru a
îmbunătăți procesele de tratare a apei și pentru a reduce nivelul de poluare a apei deversate în
mediul receptor.

Asigurați-vă că efectuați determinările CBO în mod regulat pentru a monitoriza

eficacitatea stației de epurare și pentru a asigura protecția mediului înconjurător și conformitatea
cu reglementările legale.

7.4 Măsurarea/determinarea concentratiei de materie in suspensie in apa uzat epurat

Pentru a măsura sau determina concentrația de materie în suspensie în apa uzată epurată,
urmați acești pași:

1. Prelevarea probelor: Prelevați probe reprezentative din apa uzată epurată la ieșirea din stația de
epurare. Asigurați-vă că probele sunt prelevate în diverse puncte ale ieșirii din stația de epurare
și în diverse momente ale zilei pentru a obține o imagine reprezentativă a concentrației de
materie în suspensie.
2. Stocarea și manipularea probelor: Asigurați-vă că probele prelevate sunt stocate și manipulate
corect pentru a evita modificări ale compoziției și distribuției particulelor înainte de efectuarea
analizelor. Păstrați probele în recipiente curate și etichetate în mod corespunzător pentru a le
proteja de contaminare.
3. Analiza concentrației de materie în suspensie: Există mai multe metode disponibile pentru
determinarea concentrației de materie în suspensie în apă, printre care turbidimetria, gravimetria
 și filtrarea prin membrană. Alegeți metoda potrivită pentru aplicația dvs. și conform standardelor
sau reglementărilor locale.
a. Turbidimetrie: Această metodă măsoară absorbția sau dispersia luminii de către particulele
suspendate din apă și apoi convertește aceste date într-o concentrație de materie în suspensie.
Este o metodă rapidă și simplă, dar poate fi influențată de prezența altor substanțe solide sau
colorate în apă.
b. Gravimetrie: Această metodă implică filtrarea apei prin filtre cu pori cunoscuți, uscarea și
cântărirea reziduurilor solide pentru a determina masa materiei în suspensie. Este o metodă
precisă, dar necesită mai mult timp și efort.
c. Filtrare prin membrană: Această metodă implică filtrarea apei printr-o membrană poroasă și
apoi măsurarea masei sau volumului reziduurilor solide reținute pe membrană. Este o metodă
precisă și poate fi adaptată pentru diferite dimensiuni de particule.
4. Procesarea datelor și interpretarea rezultatelor: După efectuarea analizelor, procesați datele
și interpretați rezultatele pentru a determina concentrația de materie în suspensie în apa uzată
epurată. Comparați rezultatele obținute cu valorile limită specificate în reglementările locale sau
în standardele de calitate a apei pentru a evalua conformitatea apei deversate cu standardele de
mediu aplicabile.

5. Identificarea necesității de îmbunătățiri: Dacă rezultatele indică un nivel ridicat de materie în

suspensie care depășește standardele de calitate a apei, identificați și implementați măsuri
corective pentru a îmbunătăți procesele de tratare a apei și pentru a reduce nivelul de poluare a
apei deversate în mediul receptor.

Asigurați-vă că efectuați determinările concentrației de materie în suspensie în mod

regulat pentru a monitoriza eficacitatea stației de epurare și pentru a asigura protecția mediului
înconjurător și conformitatea cu reglementările legale.

VIII. Organizarea exploatarii si intretinerii instalatilor de epurare a apelor

uzate

8.1 Coordonarea principalelor operatiuni utilizate in cadrul exploatarii instalatiilor de

epurare a apelor uzate
Organizarea exploatării și întreținerii instalatiilor de epurare a apelor uzate este esențială
pentru asigurarea funcționării eficiente și fiabile a sistemului de epurare. Iată câteva aspecte
cheie legate de acest subiect:

1. Structură organizatorică: Este important să existe o structură clară și bine definită în cadrul
echipei de exploatare și întreținere a instalațiilor de epurare. Aceasta poate include departamente
precum producție, întreținere, control calitate, sănătate și securitate în muncă, și management.
2. Personal calificat: Asigurați-vă că echipa este formată din personal calificat și bine instruit în
operațiunile de epurare a apelor uzate, precum și în întreținerea și repararea echipamentelor
specifice.
3. Planificare și programare: Elaborați programe de lucru și planuri de întreținere preventive
pentru a asigura că toate operațiunile de epurare și întreținere sunt efectuate în mod regulat și în
conformitate cu standardele de calitate.
4. Monitorizare și control: Implementați sisteme de monitorizare și control pentru a supraveghea
parametrii cheie ai proceselor de epurare și pentru a detecta rapid orice anomalii sau defecțiuni
care pot apărea.
5. Gestionarea substanțelor chimice: Asigurați-vă că sunt implementate proceduri adecvate
pentru gestionarea și stocarea sigură a substanțelor chimice utilizate în procesele de epurare,
precum și pentru dozarea acestora conform cerințelor specifice.
6. Întreținerea echipamentelor: Efectuați întreținere preventivă regulată a echipamentelor de
epurare pentru a preveni defecțiunile și pentru a asigura funcționarea optimă a instalațiilor. De
asemenea, asigurați-vă că sunt stabilite proceduri pentru intervenții de reparații rapide în caz de
necesitate.
7. Raportare și documentare: Asigurați-vă că sunt ținute evidențe precise și complete cu privire
la toate operațiunile de epurare și întreținere, inclusiv rapoarte periodice referitoare la
performanța sistemului și orice incidente sau evenimente semnificative.
8. Cooperare cu autoritățile și comunitatea locală: Mențineți o comunicare deschisă și
colaborați cu autoritățile locale și comunitatea pentru a asigura conformitatea cu reglementările
legale și pentru a aborda orice probleme sau preocupări legate de impactul operațiunilor de
epurare a apelor uzate.

Coordonarea principalelor operațiuni utilizate în cadrul exploatării instalatiilor de epurare

a apelor uzate implică un efort susținut și o atenție la detalii pentru a asigura că sistemul
funcționează eficient și în conformitate cu standardele de calitate și mediu.

8.2 Explicarea exploatarii procesului tehnologic de deshidratare a nămolului brut pe

platforme de nămol, in baza Regulamentului tehnologic cu privire la exploatarea
procesului tehnologic de deshidratare a nămolului brut pe platformele de nămol cu
utilizarea GEOTUBE-lor si reactivilor

Procesul tehnologic de deshidratare a nămolului brut pe platforme de nămol cu utilizarea GEOTUBE-

lor și a reactivilor este un proces complex care implică mai multe etape și operațiuni specifice. Iată o
explicație a acestui proces, în conformitate cu Regulamentul tehnologic:
1. Pre-tratare a nămolului brut: Înainte de a fi introdus în GEOTUBE-uri, nămolul brut este
supus unei pre-tratări pentru a îmbunătăți eficiența procesului de deshidratare. Această etapă
poate include amestecarea cu reactivi chimici (cum ar fi floculanții) pentru a îmbunătăți
agregarea particulelor și pentru a facilita separarea apei.
2. Umplerea GEOTUBE-urilor: GEOTUBE-urile sunt tuburi poroase fabricate din materiale
geosintetice speciale care permit păstrarea particulelor solide în timp ce permite scurgerea apei.
Nămolul pre-tratat este pompat în interiorul acestor tuburi folosind echipamente adecvate.
3. Adăugarea de reactivi: În timpul umplerii GEOTUBE-urilor, pot fi adăugați și alți reactivi
chimici pentru a sprijini procesul de deshidratare și pentru a îmbunătăți calitatea nămolului
deshidratat rezultat. Acești reactivi pot include agenți de coagulare, agenți de drenaj și alte
substanțe chimice specifice.
4. Drenajul apei: Pe măsură ce nămolul este umplut în GEOTUBE-uri, apa liberă este eliberată
prin porii materialului geosintetic sub presiunea proprie a nămolului și a gravitației. Acest proces
de drenaj continuu este esențial pentru eliminarea apei excesive din nămol și pentru a îmbunătăți
conținutul de solid al nămolului.
5. Consolidarea și compactarea nămolului: Pe măsură ce procesul de drenaj progresează,
nămolul deshidratat se consolidează și se compactă în interiorul GEOTUBE-urilor. Acest lucru
poate fi facilitat prin aplicarea de presiune mecanică suplimentară sau prin manipularea manuală
a tuburilor.
6. Monitorizare și control: Procesul de deshidratare a nămolului trebuie să fie monitorizat în mod
constant pentru a asigura o operațiune corespunzătoare și pentru a preveni eventualele probleme
sau defecțiuni. Parametrii cheie, cum ar fi nivelul de umiditate al nămolului și eficiența
drenajului, trebuie să fie monitorizați și ajustați conform necesităților.
7. Manipularea și eliminarea nămolului deshidratat: După finalizarea procesului de
deshidratare, nămolul deshidratat rezultat poate fi îndepărtat din GEOTUBE-uri și ulterior
manipulat și eliminat conform reglementărilor locale și a practicilor de gestionare a deșeurilor.

În întregul proces, este esențial să se respecte regulamentele tehnologice aplicabile și să

se adopte măsuri adecvate pentru protecția mediului și a sănătății lucrătorilor implicați în
operațiuni. De asemenea, documentarea adecvată a procesului și a rezultatelor este crucială
pentru conformitatea cu reglementările și pentru asigurarea transparenței și responsabilității.

8.3 Monitorizarea respectrii normelor si prescriptiilor sanitare in cazul exploatãrii

constructillor de epurare a apelor uzate
Monitorizarea respectării normelor și prescripțiilor sanitare în cazul exploatării construcțiilor
de epurare a apelor uzate este esențială pentru a asigura protecția sănătății publice și a mediului
înconjurător. Iată câteva aspecte importante legate de monitorizarea și asigurarea conformității:

1. Monitorizarea calității apei deversate: Se efectuează măsurători periodice ale calității apei
deversate din stația de epurare pentru a verifica conformitatea cu standardele de calitate a apei
stabilite de autoritățile de reglementare. Aceste măsurători includ parametri precum concentrația
de substanțe chimice, materie organică, bacterii și alte contaminanți.
2. Monitorizarea parametrilor operaționali: Se monitorizează în mod regulat parametrii
operaționali ai instalațiilor de epurare, cum ar fi temperatura, pH-ul, nivelurile de oxigen dizolvat
și alți parametri cheie, pentru a asigura funcționarea optimă a proceselor de tratare a apei.
3. Monitorizarea echipamentelor: Se efectuează inspecții și verificări periodice ale
echipamentelor și instalațiilor de epurare pentru a detecta eventualele defecțiuni sau
disfuncționalități și pentru a asigura întreținerea și repararea acestora în mod corespunzător.
4. Monitorizarea consumului de reactivi: Se urmărește utilizarea și dozarea corespunzătoare a
reactivilor chimici folosiți în procesele de epurare pentru a evita sub- sau supra-doza și pentru a
minimiza impactul asupra sănătății umane și a mediului.
5. Monitorizarea personalului: Se asigură că personalul implicat în operațiunile de epurare a
apelor uzate este instruit și certificat corespunzător pentru a gestiona în mod adecvat
echipamentele și substanțele chimice și pentru a respecta normele de igienă și siguranță.
6. Audituri și inspecții periodice: Se efectuează audituri și inspecții periodice ale instalațiilor de
epurare și a proceselor operaționale pentru a evalua respectarea normelor și prescripțiilor sanitare
și pentru a identifica eventualele neconformități sau zone de îmbunătățire.
7. Raportare și documentare: Toate datele de monitorizare și rezultatele inspecțiilor și auditurilor
sunt înregistrate și documentate în mod corespunzător conform cerințelor legale și a standardelor
de calitate. Rapoartele periodice sunt trimise autorităților de reglementare pentru a demonstra
conformitatea și pentru a solicita eventualele permise sau autorizații necesare.
8. Implementarea măsurilor corective: În cazul identificării unor neconformități sau deficiențe,
se iau măsuri corective prompte pentru a remedia situația și pentru a asigura respectarea
normelor și prescripțiilor sanitare.

Prin implementarea acestor practici de monitorizare și asigurare a conformității, se

asigură că exploatarea construcțiilor de epurare a apelor uzate se desfășoară într-un mod sigur,
eficient și ecologic responsabil, protejând astfel sănătatea publică și mediul înconjurător.

8.4 Stabilirea ordinii eliberärii conditiilor tehnice si avizării documentatiei de proiect

pentru canalizarea unor întreprinderi in baza Regulamentuiui privind receptionarea
apelor uzate, eliberarea conditiilor tehnice si autorizatillor de deversare a apelor uzate în
sistemul de canalizare.
 Pentru a stabili ordinea eliberării condițiilor tehnice și avizării documentației de proiect
pentru canalizarea unor întreprinderi în baza Regulamentului privind receptionarea apelor uzate
și eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deversare a apelor uzate în sistemul de
canalizare, urmați acești pași:

1. Depunerea documentației de proiect:

 Întreprinderea care intenționează să conecteze sau să extindă rețeaua de canalizare la
instalațiile sale va trebui să depună documentația de proiect la autoritățile competente.
2. Evaluarea conformității cu Regulamentul privind receptionarea apelor uzate:
 Autoritățile competente vor evalua documentația de proiect pentru a se asigura că este
conformă cu prevederile Regulamentului privind receptionarea apelor uzate.
 Această evaluare va verifica dacă proiectul respectă cerințele tehnice, de mediu și de
sănătate stabilite în regulament.
3. Elaborarea condițiilor tehnice și avizarea documentației de proiect:
 Pe baza evaluării documentației de proiect, autoritățile competente vor elabora condițiile
tehnice necesare pentru conectarea sau extinderea rețelei de canalizare.
 În același timp, autoritățile vor aviza documentația de proiect în conformitate cu
reglementările și standardele în vigoare.

4. Comunicarea condițiilor tehnice și autorizarea de deversare a apelor uzate:

 Condițiile tehnice stabilite vor fi comunicate întreprinderii, iar aceasta va trebui să le
îndeplinească înainte de a primi autorizația de deversare a apelor uzate în sistemul de
canalizare.
 Autorizația de deversare va fi acordată întreprinderii în baza conformității cu condițiile
tehnice și cu reglementările aplicabile.
5. Implementarea condițiilor tehnice și monitorizarea continuă:
 După obținerea autorizației de deversare, întreprinderea va trebui să implementeze
condițiile tehnice stabilite și să asigure respectarea lor în timpul operațiunilor de
deversare a apelor uzate.
 Autoritățile competente vor monitoriza în mod regulat respectarea condițiilor tehnice și
vor putea revoca autorizația în cazul nerespectării acestora.
6. Raportare și documentare:
 Întreprinderea va trebui să furnizeze rapoarte periodice autorităților competente
referitoare la operațiunile de deversare a apelor uzate și la conformitatea cu condițiile
tehnice și reglementările aplicabile.

Este important ca întregul proces să fie realizat în conformitate cu prevederile

Regulamentului privind receptionarea apelor uzate și cu alte reglementări locale sau naționale
aplicabile. Colaborarea strânsă între întreprindere și autoritățile competente este crucială pentru a
asigura respectarea cerințelor și pentru a evita întârzierile în obținerea autorizațiilor necesare
pentru deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare.

8.5 Determinarea concentratiilor admisibile a substantelor poluante in apele uzate,

evacuate in sistemele de canalizare publice utilizind Regulamentul privind receptionarea
apelor uzate, eliberarea conditiilor tehnice si autorizatiilor de deversare a apelor uzate n
istemul de canalizare

Pentru a determina concentrațiile admisibile ale substanțelor poluante în apele uzate evacuate în
sistemele de canalizare publice, este necesar să se consulte Regulamentul privind receptionarea
apelor uzate, eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deversare a apelor uzate în sistemul
 de canalizare. Acest regulament este conceput pentru a reglementa și monitoriza deversarea
apelor uzate în sistemele de canalizare publice și pentru a asigura protecția mediului înconjurător
și a sănătății publice.

În mod obișnuit, regulamentul va stabili limite maxime admisibile (LMA) pentru concentrațiile
diferitelor substanțe poluante din apele uzate. Aceste LMA sunt definite în funcție de tipul de
apă uzată și de destinația finală a acesteia, precum și de standardele de calitate a apei și de
reglementările de mediu în vigoare. Este important să se țină cont de specificul industriei sau
activității care generează apele uzate, de gradul de poluare al acestora și de impactul lor asupra
mediului și asupra sistemului de canalizare.

Pentru a determina concentrațiile admisibile ale substanțelor poluante, se recomandă să se

consulte direct reglementările și standardele locale sau naționale relevante. Aceste documente
vor oferi informații detaliate cu privire la limitele maxime admisibile pentru diverse substanțe
poluante, precum și procedurile de monitorizare și raportare necesare pentru asigurarea
conformității.

În general, procedura pentru determinarea concentrațiilor admisibile a substanțelor poluante în

apele uzate și eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deversare poate include
următoarele etape:

1. Analiza caracteristicilor și compoziției apelor uzate: Se efectuează o analiză detaliată a

caracteristicilor și compoziției apelor uzate generate de către întreprindere sau instalație.
2. Compararea cu limitele maxime admisibile: Se compară concentrațiile de substanțe poluante
identificate în apele uzate cu limitele maxime admisibile stabilite în reglementări.
3. Elaborarea planului de conformitate: Se elaborează un plan de conformitate care să descrie
măsurile necesare pentru a asigura respectarea limitelor maxime admisibile și pentru a minimiza
impactul asupra mediului.
4. Monitorizarea și raportarea: Se stabilesc proceduri pentru monitorizarea regulată a calității
apelor uzate și pentru raportarea rezultatelor către autoritățile competente.
5. Eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deversare: După ce întreprinderea
demonstrează conformitatea cu cerințele reglementărilor și standardele aplicabile, autoritățile
competente pot elibera condițiile tehnice și autorizațiile de deversare necesare pentru a permite
deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare publică.

Este important ca întreprinderile să respecte și să îndeplinească cerințele și reglementările locale

sau naționale referitoare la deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare pentru a evita
sancțiunile și pentru a proteja mediul și sănătatea publică.