Scenariul de bază într-un film documentar

Prezentare realizată pentru Opțiunea Smart de Mihai Marin (CESI)

Orice film, fie că este ficțiune sau documentar trebuie supus unui proces de creație.
El se împarte în: pre producție, producție și post producție. Prima etapă face referire
la scrierea scenariului, construirea unei echipe, discutarea cu subiecții ce trebuie
intervievați și stabilirea zilelor și locațiilor de filmare. Pentru un documentar care se
dorește a se filma cu camera unui smartphone nu este necesară o echipă.
Scenariul este foarte important pentru că reprezintă nucleul proiectului. El
decurge din selecția temei și stabilirea ideii și poate fi realizat după o
predocumentare care să clarifice subiectul. Pentru conturarea scenariului, într-un
document se prezintă subiectul, acțiunea, întrebările, locațiile, elemente din
evenimentele. Evoluția firului narativ ce se manifestă prin personaje (subiecți
intervievați, ilustrații) este particularitatea scenariului. Astfel se poate planifica ce
cadre trebuie filmate, cum trebuie compuse, cum trebuie abordate persoanele din
documentar.
Un film de calitate are la bază un scenariu cu o poveste captivantă ce poate transmite
emoție și ridică întrebări. El trebuie să reflecte un eveniment, un conflict, o călătorie
a unui om fie ea fizică sau spirituală. Orice poveste conține un personaj interesant,
complex care merită cunoscut. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de
studierea în amănunt a subiectului. Trebuie explorat pentru a se construi o părere, un
set de întrebări, o listă de elemente ce trebuie să apară în film fie idei, locații sau
obiecte. Prin studierea temeinică a persoanei sau a evenimentului de referință din
viitorul film se pot găsi informații ce trebuie gândite pentru a fi puse în ordine pentru
a alcătui o poveste.
Se poate pleca de la introducerea persoanei/evenimentului apoi spre evidențierea
anumitor experiențe sau detalii ce au legătură subiectului. Ulterior, se poate ridica o
întrebare ce vizează natura subiectului (Ar fi putut lua o decizie mai bună în trecut?
Incendiul respectiv putea fi evitat? Aveți ceva mai puțin cunoscut de declarat?).
Documentarul se poate încheia după ce toate informațiile dorite au fost prezentate
spectatorilor în maniera unei călătorii ce și-a atins destinația, dar poate continua.
Aceste indicații vă pot ajuta să găsiți inspirația necesară și răbdarea pentru a alcătui
o poveste reală ce abia așteaptă să fie filmată. Aici puteți găsi alte șase sfaturi
pentru începătorii în documentar:

Tema și subiectul
Filmul, atât cel artistic, cât și cel documentar, a preluat elemente și tehnici din toate
celelalte arte. La nivel narativ, sursa de inspirație a fost, cel mai des, literatura. Ca și
în proză, un film are o temă (care reprezintă încadrarea sa într-un domeniu de
interes), un subiect (formularea concretă a temei, care exprimă noutatea pe care o
aduce opera respectivă), structură (expozeu, intrigă, desfășurare, moment culminant,
deznodământ), motive narative (care pot fi privite ca teme secundare sau auxiliare) și
personaje.
Alegerea temei și a subiectului sunt primii pași ce trebuie parcurși pentru realizarea
unui film documentar. Tema poate fi orice idee generală care poate provoca suficient
interes din partea realizatorilor și a (unor grupuri ale) publicului. Pentru a fi
interesantă, de regulă, este nevoie ca ea să răspundă unor preocupări reale, să aibă
corespondențe clare cu realitatea și, extrem de important, să includă un conflict
intern. Exemple: impactul noilor tehnologii poate fi definit ca temă în forma
conflictului dintre vechile și noile stiluri de viață; un documentar științific, despre
astronomie să spunem, are ca sursă de conflict neconcordanța între ce se știa (sau ce
am fi tentați să credem) și modul în care lucrurile arată conform celor mai recente
observații și teorii științifice; o poveste de dragoste își găsește conflictul în
interdicțiile sociale sau în incompatibilitățile dintre parteneri; tematica de esență
civică are drept conflict intern decalajul dintre principii și realitate, dintre ce e moral
și necesar și modul în care arată lucrurile efectiv.
Dacă tema este un enunț general, subiectul trebuie să fie cât se poate de concret. El
poate fi exprimat sub forma unei singure propoziții care trebuie să facă trimitere la
temă, la noutatea propusă și la personaje. Exemplu: dacă în „Frăția inelului” tema
este „Răul este o amenințare chiar și când pare învins”, subiectul poate fi formulat:
„Cea mai neînsemnată ființă, un hobbit, se poate dovedi decisivă în lupta contra
răului”. Avem marcate aici tema – lupta dintre bine și rău -, noutatea – faptul că în
poveste intervin ființe mitologice rar prezente în literatură și folclor (cum sunt
hobbiții) – și, totodată, precizarea personajelor.
După definirea temei și a subiectului, pasul următor este conturarea poveștii și a
storyline-ului (cele două nefiind perfect similare). Astfel, dacă subiectul poate fi
rezumat într-o singură propoziție, povestea sau storyline-ul sunt trepte în dezvoltarea
acestuia și cuprind elemente suplimentare, care preiau și descriu elemente concrete
ale subiectului, precum schița acțiunii, scurte note de caracterizare a personajelor,
alte elemente specifice. Story-ul poate fi dezvoltat în 1-3 fraze și are, de regulă, sub
o jumătate de pagină A4 (1000-1500 de caractere).
La început, există întotdeauna ideea ... și apoi există un zid , un mare perete
alb. Propriul tău Moby Dick personal, o urcare imposibilă pe care trebuie să o
faci dacă ideea ta este să vezi vreodată lumina zilei. Și acel perete este
pagina goală. Fie că scrieți pe hârtie sau pe un ecran, acel spațiu gol care are
nevoie de cuvinte este o sarcină descurajantă și intimidantă, chiar și pentru
cei mai experimentați profesioniști.
Când vine vorba de realizarea filmului, scenariul este primul pas absolut care
trebuie făcut. Compunerea unui script complet care funcționează este baza pe
care va fi construit proiectul dvs. Trebuie să o faci bine sau totul cade. Acum,
ecranul gol are un film întreg pe el. Fără presiune, nu?
Iată veștile bune: puteți face acest lucru în totalitate. Este o muncă grea și
trebuie să urmați formate, structură și o mulțime de reguli, dar nu este la fel de
imposibil pe cât ar putea arăta la început. Mai jos vă ofer un amestec de
abordări filosofice, mecanice și logistice pentru realizarea unui scenariu. Nu
este vorba doar de producerea fizică a documentului. Este vorba de a scoate
din tine cea mai bună lucrare pe care o poți. Și mai important - este vorba
despre a ajunge la cititori și public .
Scrie în fiecare zi
Cititorii sunt persoanele pe care trebuie să le credeți în viziunea voastră. Ei
sunt investitorii și oamenii de producție pe care trebuie să îi convertiți în
patroni și parteneri. Trebuie să le conectați cu o citire care curge ușor, în timp
ce le lovește adânc în imaginația lor. Convertiți-le și filmul dvs. se face.
Dar publicul de film nu citește scenarii - se uită la filme. Preparatul dvs.
trebuie să se poată materializa și pe ecran. Este destul de magică pe care
trebuie să o scoți: cuvântul scris se transformă în execuție audiovizuală.
Așadar, îmbracă-ți pălăria vrăjitorului și învață cât mai multe trucuri.

Acest lucru nu se aplică doar scenariilor, ci oricărui tip de scriere. O lucrare

finalizată este un animal evaziv care trăiește în tine și nu vrea să fie capturat.
Provine din locul din interiorul tău care nu-i place lumina zilei. Luați în
considerare această vânătoare fără ucidere: pentru a vă găsi cariera, nu vă
puteți pierde urmele. Transpiră-ți fără greș cel puțin o oră pentru fiecare 24.
Acceptă această realitate înainte de a afla primul lucru despre scenarii.

Organizați elementele cheie

Acum, că v-ați angajat în rutina de scriere, este timpul să ajungeți la ideea
voastră minunată. Înainte de a scrie un cuvânt din scenariu, surprindeți esența
scenariului - poveste, complot și personaje - cu aceste trei instrumente
esențiale:

Schiță poveste
Acest lucru ar trebui să fie scurt, nu mai mult de câteva pagini. Aici descrieți în
linii mari ce se întâmplă în povestea voastră. Este o hartă cu imagini de
ansamblu a călătoriei viitoare, care servește drept busolă pentru a vă menține
pe drumul cel bun cu parcursul scenariului. Stabiliți circumstanțele. Descrieți
provocările care trebuie confruntate. Explicați rezoluția la toate. Scurt, dulce,
simplu.

Complotare scenă cu scenă

Creați o serie de note - cărți digitale sau index - și notați ce se întâmplă în
fiecare scenă a filmului pe fiecare notă. Notele individuale de scenă reprezintă
3-4 minute de ecran. Puneți 30 dintre aceste note împreună, pentru a ajunge
la lungimi standard de lung metraj (90-120 minute). Ajustați această formulă
pentru lucrări mai scurte (reclame, YouTube etc.). Fiți detaliat, folosiți puncte,
liste și alte trucuri pentru a înghesui informații. De aici vă va emite scenariul.

Biblia cu caracter
Scrie o listă cu personajele tale. Personajele principale ar trebui să aibă
câteva paragrafe despre cine sunt, unde au fost și ce le motivează.
Personajele secundare nu au nevoie de atât de multe informații. Chiar și
personajele care au o singură linie ar trebui numite. Aceasta nu numai că ține
în evidență populația lumii scenariului, ci le face reale. Nu vă fie teamă să
adăugați sau să modificați personaje pe drum - tind să surprindă scriitorii cu
vieți proprii.

Consultați articolele Storyboard That despre structuri narative și hărți de

caractere pentru informații utile.
Aflați formularul
Aceasta este partea care se va simți ca școală și nu există nicio cale de a o
înconjura. Dacă doriți ca lucrarea dvs. să fie citită, TREBUIE să fie scrisă într-
o formă standardizată. Asta înseamnă urmărirea marginilor, folosirea
termenilor filmului, structura în 3 acte și chiar ortografia (de fapt). Vestea bună
este că mai multe programe excelente de scenariu realizează o mulțime de
lucruri în mod automat pentru dvs. Cu toate acestea, scriitorul trebuie să
înțeleagă aceste mecanici pentru a construi un scenariu. Standardul industriei
pe această temă este The Foundations of Screenwriting, de Syd Field. Caută-
l, citește-l. Și nu uitați: o pagină în format este egală cu un minut de film.
Scripturile de funcții trebuie să aibă 90-120 de pagini.

Aveți cinci pagini pentru a le câștiga

Iată-vă, la începutul scenariului, gata de rulare. Vă amintiți cum am spus mai
devreme că trebuie să legați cititorul? Ei bine, asta trebuie să se întâmple
rapid. În lumea reală, oamenii care citesc scenarii profesional se satură de
citirea scenariilor. Dacă nu sunt interesați literalmente de primele cinci pagini,
vă vor arunca munca în coșul de gunoi și vor trece la următoarea. Știu - asta
e dur. Dar așa este. Chiar și prietenii și familia își vor pierde rapid interesul.
Deci, asigurați-vă că tot ceea ce este minunat în scenariul dvs. face o mare
stropire chiar de pe bat.

Aceasta nu este o carte, este un manual de instrucțiuni

Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac scenariștii este explicarea
excesivă a lucrurilor. Teama este că, dacă fiecare gând, fiecare acțiune,
fiecare moment nu este descris în detaliu, cititorul nu „va primi”. Dar totul este
greșit. Arta realizării filmului se află în execuția finală. Un scenariu ar trebui să
explice doar ce NEVOIE să fie văzut și auzit pe ecran. De exemplu, nu puteți
„vedea” gândurile unui personaj, deci nu ar trebui să le explicați pe pagină. Și
când descrii o scenă, nu înnebuni. O carte de proză este forțată să folosească
cuvinte pentru a ne arăta un loc, filmul nu. Oferiți producției un spațiu pentru
a-și găsi propriul aspect și cruțați ochii săracului cititor. Asta nu înseamnă însă
că omiteți lucrurile importante. Scrie aceste lucruri în mod clar și concis.
Amintiți-vă - doar pentru că ați scris acest lucru nu înseamnă că îl direcționați.
Scrieți întotdeauna ca și când altcineva va avea doar scenariul dvs. pentru a
ști cum să facă filmul. Este într-adevăr un set de instrucțiuni la fel de mult ca
propria sa operă de artă.
 Un cuvânt despre dialog

Dialogul poate fi cel mai distractiv de scris într-un scenariu. Apoi, scriitorii se
lasă lăsați, ținând fiecărui personaj discursuri Hamlet. Dar nimeni în viața
reală nu își explică motivațiile toată ziua. Filmul este mai întâi un mediu vizual.
Salvați dialogul pentru ceea ce contează - avansând povestea și dezvăluind
eul interior al personajelor. Evitați discursurile expozitive. Păstrați lucrurile
scurte și scurte. Apropierea unui actor poate spune mult mai mult de trei
pagini de soliloqu. Lăsați camera să vorbească, sau vremea, sau chiar un
simplu gest. Ține-te de acele linii ucigașe pentru momentul potrivit și nu-i lăsa
să se piardă într-o mare de bâlbâi.
Umplerea de gol
Există un vechi truc de scenariu cunoscut sub numele de „spațierea albă”.
Aceasta înseamnă să nu ai multe cuvinte pe multe pagini și să fii sigur că lași
mult spațiu gol. De fiecare dată când un script are pachete mari de descriere
sau dialog, de obicei înseamnă probleme. Știm deja că cititorii au o durată
scurtă de atenție. Iar scriitoarea trebuie să aibă încredere în distribuție și
echipaj pentru a adăuga viziunii sale inițiale. Deci, nu vă înfundați scriptul.
Economisiți-vă cuvintele. Spune mai mult cu mai puțin. Nu numai că permite o
citire mai ușoară, ci deschide spațiu pentru ca lucrurile să se întâmple
cinematografic.

Lasă-te și lasă povestea să te controleze

La un moment dat, după ce ai învățat toate regulile, după ce ai conturat
povestea și complotul, după ce ți-ai întâlnit personajele - uită totul. Lasă-ți
degetele să vorbească. Ai încredere în povestea ta și lasă personajele tale să
vorbească de la sine. Da, există obiective către care trebuie să orientezi
acțiunea, lucruri pe care oamenii trebuie să le spună. Dar poveștile și oamenii
din ele au mai multe de spus decât ai putea ști. Lăsați-vă creația să vă
folosească ca gazdă. Dezlănțuiți subconștientul prin predare. Știu că sună
ciudat, dar permiteți-mi să vă spun că a fi posedat de o poveste este un
sentiment puternic.

Exercițiu
Nu uitați că mintea scriitorului dvs. este atașată de corpul unui scriitor: degete,
coloane vertebrale și, bineînțeles, funduri. Nu vă păcăliți - doar pentru că stați
în jurul scrierii toată ziua nu înseamnă că nu este fizic. Sindromul tunelului
carpian, crampele, durerile de spate și mult mai mulți scriitori de ciumă.
Păstrați-i mușchii puternici! Faceți niște greutăți ușoare sau flotări. Faceți
plimbări pentru a curge sângele picioarelor. Întinde. Mențineți o postură
adecvată. Toate acestea îți vor întări interiorul pentru a suporta orele lungi de
care vei avea nevoie să abuzezi de mâini. Nu numai asta, dar vă va hrăni
creierul și sufletul cu endorfine și eliberare psihologică. Ai grijă de
instrumentele tale.

Citiți, editați, repetați

Ați terminat cu prima schiță a scenariului? Minunat! Probabil că mai ai două
sau trei. Citește-ți lucrarea încet, cu răbdare. Verificați gramatica și ortografia
ca un șoim. Provocați-vă cu întrebări. Povestea are sens? Sunt amuzante
aceste glume? Vor cumpăra oamenii această întorsătură de complot? Și
determină alți oameni să o citească. Rugați-i să fie nemiloși și furnizați o
mulțime de note. Luați în considerare toate sugestiile în serios. Adevărul ar
putea răni, dar prietenii și colegii pot vedea deseori lucruri pe care nu le
vedeți. Fii puternic - nu toată lumea va obține ceea ce faci. Dar compararea
notelor de la mai multe părți poate dezvălui modele pe care nu le știați că
există. În cele din urmă, dacă sunteți la cea de-a cincea versiune, opriți-vă
acolo unde vă aflați. Ar trebui să știți dacă este compatibil sau nu până atunci.
Este posibil ca unele scripturi să nu funcționeze - dar asta face parte din
proces. Continuați cu următoarea. Te vei îmbunătăți. Iți promit.

La sfârșitul zilei, indiferent dacă ați scris cel mai bun afurisit vreodată sau ați
ajuns să nu fiți mulțumit de produsul dvs. final - felicitări! Ai terminat un
scenariu! Ai idee cât de puțini oameni fac asta? Fii mândru de realizare,
indiferent de rezultat. Este o mare abilitate pe care ați luat-o și care vă va
învăța întotdeauna despre film, despre scris și despre voi înșivă.
Există o mulțime de alte „reguli”, trucuri și dispozitive pentru a scoate
scenariul de la tine. Cele pe care le ofer aici sunt doar cele care cred că sunt
cele mai importante. Ar trebui cel puțin să te ducă la un început bun. Utilizați-
le ca marcaje pe propria cale către scrierea scriptului. Și vă rugăm să
încercați să vă bucurați de aventură. Vă poate duce oriunde vă puteți
imagina ... la propriu.

http://www.filmaid.ro/http://dovewings.trei.ro/Enoch_Cap_1-15.htmhttp://
filmmaking.ro/category/scenaristica/Cum se scrie scenariul de film
Am spus ca scenariul pleaca de la o tema si o idee. Inainte de scrierea scenariului
se stabilescfoarte bine conflictele, personajeleCand incep sa scriu scenariul ar
trebui sa stiu foarte clar evolutia povestii si a personajelor.Scenariul este impartit
pe SECVENTE. Fiecare secventa delimiteaza, structural vorbind, olocatie. Din
punct de vedere dramatic fiecare secventa construieste
EVOLUTIA.Scriereascenariului se face la timpul prezent. Se folosesc sensurile de
baza ale cuvintelor. Nu sefolosesc figuri de stil, totul e scris obiectiv pentru a
reprezenta cat mai clar CEEA CE VEDEM.Secventele se numeroteaza de la 1 la
999.Fiecare secventa contine un header care indica locul si timpul in care actiunea
din secventa se petreceDe exempluINT. BAR -NOAPTE (actiunea se va petrece
intr-un INTERIOR (INT.), intr-un BAR, pe timpde NOAPTE)EXT. STRADA - ZI
(actiunea se petrece intr-un EXTERIOR (EXT.), pe o STRADA, pe timp
deZI)Primul paragraf din secventa ar trebui sa contina o descriere a locatiei.De
exemplu:
O camera mare, intunecata. O fanta de lumina intra de pe fereastra spparta. Intr-un colt
alcamerei este asezat un orologiu prafuit.
Prima aparitie a unui personaj in scenariu, se marcheaza cu numele lui scris
ccu litere mari, in paranteze varsta si o scurta descriere
FANEL (19)-slabut si cam timid. Are un par blond carliontat si o cicatrice pe mana
stanga

00:42
04:16
Modul in care descriem un personaj, elementele pe care le conturam vor persista
pe intregul film.Vor influenta (poate) personajul. Daca l-am descris ca timid
inseamna ca voi simti in actiunilesale aceasta caracteristica.Dupa cum ziceam,
totul se relateaza obiectiv, la prezent. Asadar vom descrie actiunea asa cum
ovedem.Fanel se ridica de pe scaun si inainteaza catre masa de langa fereastra. Ia
un mar de pe masa si ilmananca. Nu putem descrie ce simte sau ce gandeste
personajulFanel se gandeste la iubita lui GRESIT! Arata-mi chestia asta!
De exemplu Fanel scoate din portofel o poza cu iubita lui. o priveste si zambeste
(deci deducem ca se gandeste la ceea cevede-la iubita lui)EVOLUTIA POVESTII
SI A PERSONAJELOR In primele secvente trebuie sa stabilesti starea initiala a
personajului. de unde pleaca. Tot in primele pagini intalnim lipsa, conflictul. Ce
vrea eroul sa faca? DE CE.Defapt structura dramaturgica a scenariului se bazeaza
pe cateva RITMEME adica impartiristructurale ale evolutiei scenariului1.
STAREA INITIALA. Cine este eroul? Unde este? Cum este el?2. LIPSA. (plot
point1) sau prejudicierea. ceva se produce astfel incat eroul e aruncat in actiune.(de
exemplu eroul primeste un telefon si este anuntat ca fata lui a fost rapita.
sau. Banca estesparta si banii furati. sau: presedintele ese asasinat) Aici deja putem
arata CINE sau CE esteANTAGONISTUL3. PLANUL. Eroul isi face un plan de
actiune. isi poate stabili SUSTINATORII (personajelecare sunt de partea lui4.
ACTIUNEA. eroul urmeaza planu pentru a-si inlatura lipsa5. RASTURNAREA
DE SITUATIE (plot point 2) - ceva se intampla si impiedica eroul sa isicontinue
planul. are de ales intre a merge mai departe sau a renunta.6. CONFRUNTAREA
CU ANTAGONISTUL - confruntarea directa. Daca antagonistul e unfactor
neuman, un factor social, o boala etc, eroul e in punctul de maxima lupta.7.
DEZNODAMANTUL. Eroul castica si inlatura lipsa, sau pierde si se alege cu o
lipsa si maimare (poate moare)Ei, aceste ritmeme trebuiesc distribuite in scenariu
astfel incat sa avem o evolutie gradata si din punct de vedere dramatic dar si
emotional. Publicul va ramane atras de film datorita actiunii darce il va marca este
ceva ce tine de subconstient sau de suflet.Dialogurile se treg la mijlocul paginii.
sub fiecare personaj

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

ANDREICe mai faci?MIHAIMa dau cu dricu !Dialogurile mari, dor! Nu pune in

gura personajelor mai multe vorbe decat trebuie. Lasa-i savorbeasca natural asa
cum vorbesc cei din lumea reala dupa care ai construit personajul. Nu iiface
artificiali! Daca tre sa injure lasa-i sa injure. daca nu e necesar sa injure nu vorbi
urat aiurea.Vezi mai multe la dialoguri.Suspansul. Tine spectatorul lipit de film.
Nu ii da toate raspunsurile de la inceput. da-le gradat. Nu uita, actiunea evolueaza
prin conflict. Ingreunand evolutia personajului il vei face mai puternic.Publicul nu
trebuie sa stie decat ce eroul stie (poate doar putin mai muly). dar nu tot.
Altminterise va uita la eroou ca la o marioneta.Daca pornesti in scrierea scenariului
de la schelet (scrierea rezumata a fiecarei secvente) iti va fimult mai usor
sa urmaresti firele narative si detaliile.Scenariul se scrie cu un anume font
(COURIER, SIZE 12) Dar ca sa nu iti bati capul cuformatarea cauta FINAL
DRAFT - e un editor care iti formateaza singur textul. Tu, maistre, doar scrii!Este
bine ca intrarea intr-o secventa sa se faca printr-un element si nu direct.
Un telefon SUNA pe masuta de langa televizor. O camera spatioasa in stil modern.
Nadiaintra in camera si raspunde la telefon.
Nu mi-ai zis din prima ca ma aflu intr-o camera mare. mi-ai aratat UN DETALIU-
telefonul de pemasa (bine asta tine si de decupajul regizoral.Atentie mare,
SCENARIUL ESTE TOTUSI O FORMA LITERARA DECI NU
FOLOSIMTERMENI TEHNICI, NU FACEM TRAVELING IN SCENARIU, NU
FACEM PRIMPLAN NU FACEM AMORSA NICI SARMALE CU LAPTE CA
NE STRICA LA BURTAIn scenariu povestim vizual! Nu e bine sa ne bagam in
termeni regizorali pentru ca asta neintrerupe povestea, ne rupe. Aia e treaba
regizorului.O regula mai spune ca o pagina de scenariu= un minut de film. Asta
mai ales ca sa iti alegicuvintele potrivite in descrierea actiunii/locatiei.Dezvoltarea
scenariului de film seamana cu dezvoltarea unei carti. conflictele,
personajele, povestile secundare intaresc lucrarea.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
9

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Intotdeauna scenaristul trebuie sa se intrebe DE CE personajul meu face X actiune

sau de ce seafla in X loc. Este suficient de puternic pentru film? De asemenea
citeste caat de multe scenarii poti.O regula uneori greu de incalcat mai ales la
inceput este RESCRIE!Un sfat: Citeste basme! basmul are aceeasi structura ca
scenariul de filmScrierea propriuzisa e oarecum simpla. conceperea e chinuitoare
daca nu ai inspiratie.
Continuitatea in film
Filmul este cursiv din punct de vedere al actiunii lui.Spectatorul percepe filmul ca
pe o realitate virtuala luata de afara. Responsabilitatea regizoruluieste sa nu
distraga atentia de la subiectul principal, prin anomalii ale imaginii sau a
logiciifilmului.Astfel, Filmul are o continuitate. De la cadru la cadru.Cand vorbim
de continuitate, vorbim de RACORD. Adica, ce am vazut la cadrul precedent,
seleaga logic cu ce vedem la cadrul actual? E ceva c ne distrage atentia anormal?
Continuitatea se tine de toate partile filmului. Imagine (mai ales), decor (obiecte
aflate in cadru),miscarea actorilor sau a obiectelor filmate), sunet (nivel) si asa mai
departe.Exista oameni in echipa de filmare care au grija in mod special
de continuitate.Sa le luam pe rand si sa discutam care sunt principalele racorduri
care trebuie sa realizezecontinuitatea. Vom da o situatie doar de doua cadre ca sa
fie mai simplu de inteles.La IMAGINE:- Racordul luminii. E necsar sa avem
lumina egala de la cadru la cadru. Se poate intampla, maiales in exterior ca un
cadru tras sa fie mai luminos (cu soare), celalalt cu diferenta de lumina(daca au
aparut norii). In studio la fel. Cheia de lumina va trebui sa pice la fel in toate
cadreledintr-o secventa care necesita continuitate.-Miscarea de aparat. E legata
de miscarea subiectului. Deobicei cand pornim o miscare a camereiintr-o anumita
directie apoi trecem la alt cadru care urmareste aceaasi deplasare a subiectului
incadru, e necesar sa pastram miscarea si directia acesteia. De exemplu, urmarim
un actor sau omasina care se deplaseaza de la stanga la dreapta in cadru. Si pornim
la primul cadru cu o panoramare stanga dreapta la Plan Intreg (PI). Apoi vrem sa
continuam aceeasi urmarire la planmediu. Vom panorama tot de la stanga la
dreapta.-In functie de treime. Luam acelasi exemplu cu panoramarea stanga
dreapta pe subiect. Pentru a parea normal ochiului trebuie sa pastram pozitia
subiectului in compozitie. Daca la planul intregsubiectul sa aflat in prima treime, si
la al doilea cadru mai strans il vom plasa tot in prima treime.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Pastrarea proportiei nu da senzatia asa de tare ca s-a schimbat cadrul. Ceea ce este
esential infilm.La DECOR:-Racordul cel mai frecvent uitat. Obiecte sau actori
amplasati in decor la un cadru, trebuie saexiste (mai ales sa MAI existe) in aceeasi
pozitie si la urmatorul cadru pentru a realizacontinuitatea (asta in cazul in care
nu i-a fost schimbata pozitia, voit, vizibil, pe parcursulcadruluii). De foarte multe
ori dispar obiecte sau persoane din decor. Se vede si e urat!- Usi/ferestre
inchise/deschise, Vestimentatia actorilor identica etc.La MISCAREA
SUBIECTULUI-Daca un actor intra intr-un cadru prin stanga si iese din el prin
dreapta, in urmatorul cadru vatrebui sa intre tot prin stanga si sa iasa prin
dreapta pentru a se realiza continuitatea drumului pecare il parcurge.-Contrar, se va
intelege ca actorul se intoarce sau are un mers haotic, agitat, cauta ceva.-Viteza cu
care se misca ar trebui sa fie aceeasi in ambele cadre.La SUNET-Racord de
ambianta in special. Se simte urat cand auzim ca la schimbarea cadrului se
schimbaANORMAL fundalul sonor.-Nivelul vocilor. Trebuie egalate nivelele asa
incat vocile sa nu se auda pe mai multe intensitatiin doar cateva secunde. E aiurea
cand se aud in aceeasi propozitie sau fraza cuvinte mai tari, apoimai joase cand
logic ar fi sa fie egale.Continuitatea da o stare de firesc, lasa ochiul relaxat. Este
esential sa respctam continuitatea. Sisa stim de ce si cum o incalcam…
Obiective. Optica de film.
Una din componentele principale ale aparatului de filmat/camerei video este
obiectivul.Obiectivul este un sistem de lentile care permite captarea imaginii si
transpunerea acesteia inaparat.Obiectivele se caracterizeaza prin: distanta
focalaExista in mare doua tipuri de obiective: fixe si transfocatoare (zoom. Cele
fixe au o distantafocala fixa.Cu cat distanta e mai mica 28mm, 14mm… cu atat
unghiul e mai larg. si atunci aceste obiectivese numesc grandangulare sau wide-uri.
De obicei se folosesc la plan general si sunt foarteinteresante la panoramari.Un
obiectiv de 50mm este conventional neutru. Adica vede cat vede si ochiul uman.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Apoi obiectivele cresc la 85, 105, 200, 500mm. 85 de exemplu il folosim la prim
planuri, iar un300 este bun pentru macro (detalii)In alta ordine de idei, Cu cat
obiectivele scad in distanta focala, plaja de sharf creste. Daca bagun wide o sa am
profunzime adanca si nu imi bat capul cu focalizarea. Cu cat focala creste cuatat si
sharf-ul e mai fin.Pentru camerele TV sau situatiile in care nu e timp sa schimbam
obiectivele fixe, punemtransfocalul (zoom-ul) cu toate ca scade din calitatea
imaginii. Zoomul functioneaza intre douavalori minima si maxima, cuprinzand o
gama mai larga de focale.
Axul optic
Exista anumite norme de filmare create in conformitate cu modul de perceptie
vizuala aimaginilor. In film avem grija ca perceptia vizuala sa nu fie tulburata de
‘anomalii’ pentru caspectatorul sa se poata concentra asupra a ceea ce
vede.Pozitionarea camerei se face dupa niste reguli. Cea mai cunoscuta si incalcata
in acelasi timp esteaceea a pozitionarii camerei respectand axul optic.Axul este o
linie imaginara data in general de directia privirii unui personaj sau de
raportul pozitiilor a mai multor personaje sau obiecte.Pe romaneste:Filmez doi
oameni i ntr-un cadru, sa spunem plan intreg. X este (mai) in stanga cadrului iar
Yeste (mai) in dreapta. Apoi vreau sa iau o amorsa. In planul 1 il voi avea PE Y
(mai) INDREAPTA CADRULUI (in amorsa) si PE X (mai) IN STANGA
CADRULUI (in planul 2).Mai pe romanesteDaca filmez doua personaje de pe o
parte laterala a lor, nu am voie ca alt cadru sa fie filmat de pecealalta laterala a lor.
Se numeste ca am sarit axul adica am sarit pe cealalta laterala liniaimaginara
data de directia privirii lor.Exista si saritura in ax atunci cand dupa un cadru lateral
urmeaza un cadru perfect frontal (pedirectia privirii)Saritura peste ax este acceptata
daca intre cele doua cadre (luate de o parte si de alta a axului)exista un cadru
detaliu care sa imi distraga atentia de la ce ‘urmaream’.Defapt asta se intampla,
cand sar axul, creierul nu mai percepe aceeasi pozitionare cu care l-amobisnuit si
este derutat.Frecvent este intalnita aceasta greseala si in filmele mari si uneori
chiar doare
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
9

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Compozitia cadrului. Perspectiva in cadru.

O imagine buna a unui film inseamna o anumita compozitie a cadrului. Pe langa
incadraturaaleasa ca argument al starii pe care o transmitem, cadrul se compune si
din lumini, umbre, profunzime etc.Fiecare cadru are oo compozitie
proprie.Practic:Subiectul nu se plaseaza in mijloc ca la stiri ci la prima sau a doua
treime in cadru.Asta e reprezentarea schemei de compozitie. Imaginati-va mereu
cadrul ca fiind impartin prinaceste linii verticale si orizontale. Punctele de
intersectie ale liniilor sunt punctele de interes dincadru. Este bine ca subiectul
nostru sa fie plasat in pozitia acelor puncte.. Asta e RegulaTreimilor (Rule of
thirds)Plasarea subiectului filmat in cadru da o anumita perspectiva asupra actiunii
sale. Daca personajul se uita sau merge catre dreapta, in cadru, il plasam la prima
treime si lasam mai multLUFT (spatiu) in fata lui, adica in dreapta cadrului (la fel
ca leul din imagine). Daca se uita saumerge spre stanga il plasam la a 2a treime si
lasam spatiu in stanga lui,Aceasta compozitie ajuta continuitatea fireasca a actiunii
subiectului. Ne permite saconstientizam ca el este atent intr-o anumita directie
(unde cel mai sigur vom fi si noi atenti lacadrul urmator.Luft-ul ese un spatiu lasat
liber. Este bine ca luftul deasupra capului sa fie cat mai mic sau deloc(exceptie fac
cadrele generale sau de ansamblu.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Compozitia luminii se face in functie de dramatica pe care vrem sa o dam. Un

cadru maiintunecat ne va transmite o dramatica ’scarry’. Un cadru luminos ne va
transmite viata (sau nuneaparat). Ideal in compozitia luminii este sa o compunem
cu cap si sa nu punem 30 de luminidin toate ppartile. Lumina are dramatica
ei.Compozitia in cadru sugereaza o anume relationare intre personaje. Cat de
aproape sau departestau unul fata de celalalt? care e mai sus, care e mai jos? care e
mai luminat? Cat vedem din el?cat se ascunde din el?Miscarea camerei si unghiul.
(vezi pagina dedicata) Este o miscare lina, fluida sau unadezordonata, agitata? Ce
imi transmite tipul miscarii?Culorile deasemenea dau stil cadrului. Cum sunt
repartizate culorile in cadru? ce nuante aleg?Compozitia face ca imaginea filmului
sa fie impecabila si povestea sa fie mai atractiva prinmodul cum e filmata.
Sharf
Sharf-ul este o proprietate a camerei video sau a aparatului de filmat. Aceea de a
evidentiasubiecte in planul focal. Adica pot avea un detaliu sau un subiect vazut
clar si atentia mi se vaduce pe el. Cel care se va vedea clar va fi in SHARF. Iar cel
care nu, va fi UNSHARF.Din punct de vedere al imaginii, sharf-uda profunzimea
in cadru. Cat pot vedea ‘in lungul’cadrului? cat pot vedea bine? Defapt sharf-ul
este focalizarea. asemeni ochiului uman cand neconcentram asupra unui obiect
pe care il privim, ce e in jurul lui va fi ‘neinteresant’ ochiului siva fi defocalizat.
Regizorul dirijeaza ochiul spectatorului in directia pe care o doreste el. Iar unuldin
procedeele prin care face asta este prin focalizare, prin sharf.O particularitate a
filmului pe pelicula este sharf-ul. Aparatul de filmat, avand obiectivespecifice,
capata o anumite profunzime in cadru. Un anume ‘depth of fields’. Pe camerele
videose incearca obtinerea DOF-ului aparatului de filmat prin doua modalitati:

Deblocați acest document

Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

1. Utilizarea adaptorului de obiective foto sau de aparat cu pelicula2. se

indeparteaza camera fata de subiect poi se face zoom in la maxim iar apoi facem
sharf-ul.Va fi unul mai vizibil.Plaja de sharf este suprafata ‘clara’ din cadru.De
preferat este sa facem sharf-ul manual, mai ales daca avem o filmare profesionista.
Dupasetarea camerei ca si pozitie, incadratura, unghi, facem sharf-ul:1. Masuram
distanta de la obiectiv la subiectul pe care il dorim in sharf.2. Cu ajutorul inelului
focalizator al obiectivului setam sharf-ul dupa distanmta masurata.In cazul in care
avem o miscare in care camera isi mareste sau micsoreaza distanta fata desubiect,
sharf-ul se va ‘pierde’. De aceea este nevoie de un om, “focus puller”, care
intotdeaunae cu mana pe follow focus si atunci cand camera se misca, el schimba
valoarea inelului (schimbasharf-ul)
Lumina. Tipuri de lumini. Cum se pun luminile.
Lumina in film este o componenta extrem de importanta. Dramatica imaginii se
bazeaza pelumini. Putem transmite diverse stari prin felul cum punem lumina.
Putem caracteriza un personaj punand-ul intr-o anumme lumina sau umbra.In
general Lumina are rolul de a contura suprafete sau personaje importante din
cadru.Exista in mare doua tipuri de lumini: Lumina calda (cu temperatura de
culoare de 3200k) silumina rece (5600k).Fiecare din ele ajuta intr-un fel. O
lumina calda compune o atmosfera ‘calda’ placuta… O luminarece prezinta ceva
mai… rece.Dar nu intotdeauna asa. De exemplu in filmele mari se folosesc lumini
reci. Dau un anumitfeeling si o apertura mai intresanta!Luminile calde sunt in
general lumini Open Face - mandarine sau proiectoare Fresnel.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Luminile reci unt HMI-uri si Kinoflo-uri (neoane speciale)Tipul luminii folosite se

alege in functie de locatia si timpul zilei in care filmez. Daca va fi uninterior cu
ferestre ar fi ok sa folosesc lumina rece sau semirece pentru a nu avea diferenta
delumina cald/rece. In general lumina rece e modelabila mai mult decat cea calda.
CUM SE PUN LUMINILE
In general pentru luminarea unui personaj am nevoie de 3 lumini.Keylight - lumina
principala care ii bate pe fataFill light (FLOODLIGHT)- o lumina mai slaba putin
care reduce umbrele date de keylightLumina de contur (OUTLINE) - o lumina care
bate din spatele personajului pentru a-i crea uncontur luminos care il delimiteaza
de background.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Acum depinde de ce atmosfera vreau sa creez. Pot lasa doar keylight-ul (cu tot cu
umbreleaferente) pentru a da o stare mai dramatica pe fata actorului. Conturul il
pot da de la diferitegrade. Mai plonjat/mai lateral/mai difuz.Apoi am grija de
luminarea completa a cadrului. Complet nu inseamna ca trebuie sa am luminaegala
peste tot. Este in functie de ce vreau sa rat mai mult, sa evidentiez. Trebuie sa am
grija casi ce e in spatele subiectului filmat (in background) sa se vada bine.
Pentru asta voi folosiLUMINI DE UMPLERE. Care pot fi Kinoflouri de
exemplu…Existra filtre (gel) care schimba temperatura de culoare a luminii.
Spre exemplu pot ajunge de la3200 la 5600 punand in fata proiectorului cald (pe
voleti) filtru care sa imi ‘raceasca’ lumina.Sau invers.O arta intreaga a luminii este
gestionarea luminii naturale. Cum pot folosi lumina soarelui asaincat sa imi fie
folositoare? Imi pot programa filmarea in functie de lumina soarelui.Cu suprafetele
reflectorizante e alta treaba. Pana acum am vorbit delumina DIRECTA, acum
vorbim de lumina INDIRECTA, reflectata. Suprafetele astea pot fiBlende (pe
diverse nuante-argintii, aurii) sau ‘zapezi’-adica placi de polistiren in care
batelumina si se reflecta.Este util sa folosesti astfel de blende mai ales atunci
cand nu ai o lumina continua si e nevoie saluminezi un actor. Sunt utile ca nu dau
umbre. pot fi folosite si ca Flood light. Afara sunt foarteutile, mai ales in conditii
de umbra.Lumina e foarte migaloasa. e bine sa experimentezi mult sau sa ai
cu tine-macar pentru inceput-un om care se pricepe.Si lucrul imaginii in
postproductie referitor la corectia de culoare etc, tine de cum ai pus lumina.
Aspect ratio. Ecran lat

Deblocați acest document

Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

In mare exista doua tipuri de formate de ecran.ecran normal (4:3 ca la TV normal)

si ecran lat (16:9 - cu bare negre sus si jos).Initial s-a folosit ecranul normal (4:3-
aspect ratio 1.33:1). Apoi s-a inventat cel lat. Asta poate fidin ce in ce mai “lat”
permitand compozitii mai interesante in cadru.Pe masura ce ecranul se
lateste, folosind obiective adecvate avem un camp mai larg al imaginii siatungi
avem posibilitatea sa amplasam altfel elementele in cadru. Un Unghi larg (wide) se
vedemai spectaculos pe un ecran lat.Majoritatea camerelor video mai noi, filmeaza
16:9-aspect ratio 1.78:1 real (dand imaginii unaspect filmic)Specific filmului pe
pelicula sunt ecranele si mai late-1.85:1 sau 2.35:1Insa exista metoda Cashetarii.
Pot filma la orice aspect ratio si apoi sa adaug bare negre sus si josatat cat am
nevoie. Este totusi nerecomandat deoarece adaugand bare deasupra
materialului(letterbox) defapt scadem rezolutia efectiva a materialului.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Atunci cand filmam true 16:9 rezolutia imaginii creste. Deci calitatea e mai
buna.Este mai complicat invers, sa trecem de la 16:9 la 4:3. De exemplu daca
filmez la rezolutie HD sivreau sa convertesc pentru DV.Trebuie sa am grija la
momentul filmarii sa cashetez VERTICAL stanga dreapta pentru a puteareaduce in
postproductie la aspect ratio 1.33:1.In general ne alegem aspect ratio-ul si in fuctie
de cat de bogate vor fi cadrele. Daca stim si putem sa compunem cadrele in
profunzime si pe toata suprafata lor, putem alege si variantaecranelor mai late.Insa
criteriul cel mai important este pentru ce facem filmul? Daca e o reclama sau
ceva de dat laTV e bine sa ramanem la 4:3 (pana isi vor lua toti televizoare
noi, late) Daca e un video pentrunet, la fel, ar fi bine sa fie filmat 4:3 pentru ca
oricum pe net rezolutia e scazuta si monittorulmic. Daca vreau sa il
proiectez undeva (in cinematografe de exemplu) ma indrept catre ecranullat.
Synopsis
Synopsisul este defapt rezumarea filmului in cateva randuri. Deobicei este scris
pentru promovare, pentru a stii publicul la ce se va uita sau ce va cumpara.Este
recenzia filmului, plot-ul.Synopsis-ul poate fi scris in mai multe feluri. In stilul
clasic, povestind normal, enuntand personajele si conflictul plus deznodamantul
sau poate fi prezentat eliptic. Cateva cuvinte care saiti agate curiozitatea.‘Doua
blonde…. un Mercedes… Un arab cu bani si un calugar.Si deja te gandesti la
cum relationeaza astia impreuna. La ce s-ar putea intampla in filmul acela?Care e
finalul? Si ma atrage sa vad filmul!Cand dau un scenariu unui producator, el nu va
citi din prima 100 de pagini ci mai intai va citisynopsis-ul. Daca synoopsisul il va
atrage el va citi si scenariul. De asta trebuie sa fie scrisatractiv.Synopsisul se scrie
obiectiv si la timpul prezent.Hai sa facem un exercitiu. Mai jos, in comments
incercati sa scrieti synopsisul unui film pe carel-ati vazut. In orice metoda
vreti.Syn-ul meu: Taxi Driver (de Scorsese)
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Un taximetrist de noapte se confrunta cu lumea interlopa, nocturna, interlopa. El se

indragostestede o femeie dintr-o clasa sociala mai inalta care lucreaza la campanie
unui candidat prezidential,motiv pentru care manierele lor nu se potrivesc.
Taximetristul vrea sa curete orasul de’scursorile’ sale. Reuseste sa salveze o copila
dintr-o retea de prostituate si asa creste in ochiituturor
Dialogurile
Odata cu aparitia sunetului in film au aparut sidialogurile, discutiile intre
personaje.Dialogul este o arta in sine. In America de exmplu, exista un
departament special dedicatconstructiei dialogurilor.Ca oameni suntem opisnuiti sa
vorbim intre noi, sa comunicam. E natural, e firesc. Fiecare dinnoi avem un stil
propriu de a vorbi, de a relationa cu ceilalti prin dialog.Si in film trebuie sa avem
acelasi lucru. Nu trebuie sa fortam personajul sa spuna mai mult decattrebuie sau
mai bine sau mai prost decat trebuie.Doua (sau mai multe) personaje vorbesc intre
ele. De ce? Din acelasi motiv pentru care oameniivorbesc intre ei. Comunica! Fac
schimb de informatii sau isi cauta resurse, ajutoare.Personajele noastre pot fi mai
comunicative-vorbesc mult-sau mai inchise.Un personaj vorbeste in stilul
carcterului sau. Deobicei un baiat de cartier nu va vorbi ca unsecretar de stat. E
nenatural daca lasam dialogul artificial. Denatureaza personajul. Nu e ok sa punem
miza in dialog sau in fapte. Decat sa spuna ca va face un anume lucru, mai bine
ARATAM ca personajul FACE acel lucru.Cand il facem sa vorbeasca, avem grija
de ce si cat o sa spuna personajul? In principiu in ceea cespune va construi o
actiune viitoare sau va contura profilul sau, isi va exprima gandurile,

Deblocați acest document

Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

elemente care trag de colturile povestii si ne lasa sa o vedem DIN

PERSPECTIVAPERSONAJULUI.JOS CU CLISEELE! “iubitule ce se intampla
cu relatia noastra?/ ceea ce vezi nu e ceea cecrezi! / etc) stiti si voi fraze de genu
asta pe care cand le auziti va pufneste rasul. cliseele sunt penibile. Insa ne putem
juca cu ele daca le stilizamDialogurile eliptice sunt acelea in care personajul nu
spune o fraza intreaga ci doar un cuvant pentru a comunica.X: Da-mi si mie
paharul! / X: Paharul!Chestia asta poate da si o anume tensiune, sa spunem ca
personajele sunt nervoase in aceasecventaCea mai buna metoda la dialoguri este
aceea in care te gandesti Tu ce ai spune?
Ambianta sonora
Ambianta este fundalul sonor, componenta sunetului in film care da naturalete.
Care ii inducespectatorului un firesc necesar.Ambianta concorda cu ceea ce se
vede. De exemplu daca este o strada aglomerata, vom simtinevoia sa auzim
zgomotul stradal, motoare, oameni si tot ce mai compune. Intr-o incapere
goala,ambianta e reprezentata de liniste.Totul se leaga la ceea ce vad. Sa imi fie
normal auzul.Exista posibilitatea ca ambianta sa se construiasca separat si sa se
lipeasca in post sincron.Inregistram elementele dorite si le lipim.Ambianta trebuie
sa se auda la un nivel mai jos decat vocile actorilor.
Inregistrarea sunetului. Post sincron.
Exista doua tipuri de inregistrare a sunetului: in priza directa sau la post
sincron.Inregistrarea in priza directa este defapt inregistrarea in timp ce actorii
joaca, la fata locului.Metoda asta ofera avantajul unui sunet original. Replicile
actorilor vor fi naturale… Intotdeaunaun actor va fi mai natural in priza directa
decat daca il pui sa spuna replicile in post sincron.Dezavantajele inregistrarii
directe sunt legate in cea mai mare parte de ambianta, zgomotul defond… Daca
filmam pe o strada aglomerata sau intr-o camera antifonata, mai mult ca sigur
vomcapta si ceea ce nu dorim-masini, claxoane, voci etc. Tot la fel de bine (rau)
intr-o incapere largaavem un ecou foarte mare care strica tot.La un plan general
sau ansamblu e mai greu de manevrat BOOM-ul pentru ca intra in cadru.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Post sincron-ul a fost prima metoda de captare a sunetului din ani mai vechi.
Exceptand faptul caactorul nu mai are aceeasi naturalete la post sincron ca la
filmare, procedeul ofera maximacalitate a vocii deoarece inregistrarea se face intr-
un studio audio. Doar ca la post sincron trebuiesa creezi si restul sunetului.
Ambianta trebuie captata separat si mai ales ceea ce in priza directaaproape ca nu
sarea in ochi: zgomotul pasilor, a interactiunilor cu obiectele, zgomot de
usi,motoare, frane, toate sincronizate minutios ca si cum ar fi de acolo.Riscul este
acela ca sunetul sa nu para natural, sa se simta ca e facut.In general-recomandat-
sunetul se trage separat de camera, pe un recorder. Cele mai cunoscutesunt pe
caseta DAT sau pe memorie Flash.Sunetul de film are o particularitate fata de cel
video/TV. Recorderele trag sunetul la o altafrecventa decat camera video. Si in
dramatica filmului conteaza si acest lucru. Ascultati un actorvorbind intr-un film si
comparati cu prezentatoarea de la stiri. E diferit.Bineinteles ca low budget vom
trage sunetul pe camera insa ar fi bine macar sa avem un shotgunsi sa nu ne
bazam pe microfonul camerei.In general captam cu mai multe microfoane care
intra in mixer iar mixerul in recorder sau incamera.Cand inregistram e bine ca
sunetistul sa fie cu ochii pe indicatorul de intensitate si sunetul sa seincadreze intre
-12 si -6 dB. Asta e intervalul optim. Daca e mai jos va trebui sa il amplificam
in postproductie si rezulta un fasait iar daca e prea sus creeaza zgomote.Castile
conteaza la filmare. si unel bune… iar sunetistul trebuie sa isi foloseasca
bine urechile.Cand tragem separat de camera folosim clacheta. La sunetul cand e
batuta sincronizam cu bandavideo in post productie.E necesar sa tinem cont si
de distanta la care se afla personajul ca si perspectiva. Daca estedeparte in cadru, e
aiurea sa il auzim ca si cum ar fi langa noi. Trebuie sa existe o logica intre cese
aude si ce se vede.La repetitie sunetistul trebuie sa faca un exercitiu cu actorii
pentru a putea egala sunetul pefiecare voce.Racord la nivelul de sunet. daca in
aceeasi secventa exista cadre inegale dpdv al sunetului (caintensitate mai ales),
doare.Atentie la telefoanele mobile. Cand suna bruiaza inregistrarea. Daca in cadru
trebuie sa auzi casuna mobilul, pui o sonerie la montaj. O convorbire telefonica se
inregistreaza separat (si se prelucreaza), nu cu microfonul la casca
telefonuluiBoom-ul transmite vibratiile pana in microfon asa ca daca este lovit sau
frecat in mana cand etinut, se aude bum bum poc pe inregistrare.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Cautam sunetisti… e criza mare

Microfoane pentru film
In film se folosesc deobicei doua tipuri de microfoane.Microfon Shotgun. Are un
aspect cilindric si este lung de 15-30 cm. Poate capta sunet de ladistante destul de
mari. Ele pot fi unidirectionale sau omnidirectionale.Cele unidirectionale sunt mai
eficiente in cazul in care dorim sa captam sunetul de la un personajsau un grup
restrans de personaje. Fiind unidirectional nu baga in seama ambianta, zgomotele
sise concentreaza pe o singura sursa-gura vorbitorului.Microfoanele
omnidirectionale fac exact viceversa, capteaza tot ce prind. Sunt folosite
pentruambianta.Shotgun-urile se monteaza pe un boompole (prajina/girafa) adica
pe un suport extensibiltelescopic pentru a putea fi manuit de la distanta. In capul
Boomului se poate aplica directshotgunul daca are sistm de prindere sau cu
ajutorul unui stand mount (nuca) un suport in caremicrofonul e prins cu ajutorul
unor elastice.Varful shotgunului trebuie indreptat fix spre gura vorbitorului pentru
a capta corect sunetul.Miscam boomul odata cu capul personajului.Microfoanele
lavaliera ssunt compuse dintr-un microfon foarte mic, atasat pe sub
hainavorbitorului si capteaza doar vocea acestuia. El este conectat la un emitator
care transmitesemnalul wireless catre un receiver (conectat la recorder sau la
camera). Sunt idale pentrucaptarea vocii.Insa au neajunsul ca fiind atasate pe sub
haine pentru a nu se vedea, fasaie datorita frecarii. Darexista mici accesorii care
scad fasaitul cum ar fi wind-sheld-ul (buretelul antivant)Ideal esta sa inregistram
cu ambele tipuri de microfoane pentru efect maxim. Introducem toatemicrofoanele
intr-un mixer pentru a combina ccea ce captam de la fiecare.In cazul in care
nu putem atasa o lavaliera pe corpul persoanei si ea sta la masa sau intr-un loc fixe
indicat sa ascundem lafaliera atasand-o pe un obiect de langa actor. de exemplu o
atasam pemasa, cumva pe margine pe fata interioara astfel incat sa fie cat se
poate de in dreptulactoruluidar sa nu se vada in cadru. Nu sunt indicate lavalierele
in situatiile cu miscare multa din partea actorului (alergare, batai,dans etc). O sa
fasaie tare.O solutie cat de cat buna este utilizarea mai multor unidirectionale
conectate la un compresor-undispozitiv care are o limita inferioara de decibeli la
care permite intrarea sunetului in microfon.
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10

RECLAMĂDescarcă pentru a citi fără reclame.

Binenteles nu este indicat sa ne vazam doar pe microfonul camerei. Dealtfel,

cum am spus,sunetul captat de camera video este cu totul diferit decat cel tras
special pe un suport de film cumar fi un DAT recorder.Daca ar fi sa fac
o recomandare in ceea ce priveste alegerea microfoanelor pentru film, le aleg
pecele de la Sennheiser.
Sunetul in film
Eu zic totusi ca sunetul conteaza ceva mai mult decat imaginea in film, sau mai
bine zis decatcalitatea imaginii. Ma pot uita la un film cu imaginea acceptabila dar
daca are sunet prost… (asaca in filmele mele de debut), o iau la goana.Sunetul in
film e diferit fata de video. Captarea lui este mai complexa. In film, sunetul
secompune din replici (voce), ambianta, zgomote si muzica.Cel mai important
lucru este inregistrarea vocilor. Este frustrant sa nu auzi ce zice personajul.Pentru
asta se foloseste aparatura speciala: Recordere, microfoane, mixere,
amplificatoare,compresoare.Mergi la un cinematograf si ascults unetul de acolo.
Asculta si un interviu luat la TV. Cu cedifera? In film sunetul e mai profund!
Inainte de filmare trebuie sa te pregatesti si pentru sunet. In locatia in care tragi, ai
conditiioptime pentru inregistrarea sunetului? Este suficient de liniste? Camera in
care filmezi rezoneazasi iti da ecouri neplacute? Daca e exterior, bate vantu tare?
Sunetul se poate capta in doua moduri: “in priza directa”-la filmare, sau “post
sincron”-inregistram sunetul in postproductie sincronizand imaginea cu
noua inregistrare (mai complicat).Uneori tot sunetul se realizeaza in postproductie-
voci, ambianta, zgomote.Sunetul se ‘curata’ in post productie adica se inlatura pe
 cat se poate zgomotele nedorite.La inceput exista filmul mut. Si toata
expresivitatea cadea pe imagine. Muzica venea doar de laun pian din sala.Acum
daca tot putem capta sunet trebuie sa il captam bine…
Deblocați acest document
Citiți și descărcați documente în întregime.
Abonați-vă cu o perioadă gratuită de încercare
Anulați oricând
SAU
Deblocați această pagină după o reclamă
10
Scenariu- este un proiect literar de realizare a unui posibil film. Există mai multe stadii cronologice
de elaborare a oricărui scenariu :

1. Sinopsis, care este un rezumat concis al unui subiect pentru un viitor scenariu literar;

2. Scenariu literar, care este povestirea dezvoltată a subiectului abordat și expus inițial în formă
de Sinopsis, imaginată, redactată și oferită unui producător ca bază literară pentru un posibil film, în
care autorul propune o anume acțiune în a cărei desfășurare sunt angrenate diverse personaje în
mișcare - fie reale, fie numai inspirate din realitate, sau complet fictive - în a căror evoluție și pentru
a căror caracterizare este utilizat și dialogul, și în care autorul sugereaza, potrivit viziunii sale, o
anume structură dramaturgică pentru un posibil viitor film, de o anumită durată. Scenariul literar -
sau povestea - este un proiect care pe parcursul eventualei transpuneri în film poate suferi deseori
felurite modificări, completări ori transformări structurale, uneori esențiale, din varii motive specifice
procesului propriu-zis de creație și - sau - de producție a filmului, generate, uneori, fie de unele
cerințe ale producătorului, fie de elemente specifice viziunii artistic - cinematografice a creatorului de
facto al filmului, teatrului, regizorul. Scenariu literar este un proiect specific cinematografiei, destinat
fiind doar posibilei realizări a unui film, urmând a fi adus la cunoștința publicului doar prin film, în
măsura în care acesta îl conține astfel cum a fost scris, ori schimbat, sau modificat, având în vedere
faptul că scenariul literar nu este o operă destinată valorificării prin tipărire și publicare în librării; pe
același subiect, ori despre aceeași întâmplare pot fi scrise scenarii literare diferite, de către autori
diferiți, acestea deosebindu-se prin modul propriu de abordare a aceluiași subiect și prin viziunea
proprie fiecărui autor asupra desfășurării acțiunii, a conflictului, a deznodământului, precum și a
evoluției relației dintre personaje.

3. Scenariul regizoral, care cuprinde povestea literară - cu sau fără modificări, adăugiri sau
restructurări dramaturgice - redactată în limbaj cinematografic specific, necesar pregătirii, organizării
și producerii propriuzise a viitorului film : pe secvențe, în ordinea acestora și cu durata fiecăreia în
economia filmului, cu dialoguri, cu precizarea obiectivelor de filmare, a unor locuri de filmare, cu
precizarea elementelor de timp, de anotimp, de epocă - după caz - de ambianțe, precum și cu
specificarea unor eventuale efecte mai speciale.

4. Decupajul, care este alcătuit după finalizarea Scenariului regizoral , și care cuprinde toate
indicațiile de ordin tehnic cinematografic ; Decupajul este în mare parte "oglinda" viitorului film, fiind
încredințat principalilor colaboratori ai regizorului din cadrul echipe de filmare alcatuită în vederea
realizării filmului, conținand precizări amanunțite cu privire la : lungimea (durata) secvențelor, durata
fiecarui cadru, la unghiulație, la mișcările de aparat, detalii privind decorurile, costumele, recuzita,
trucajele, factura imaginii și a viitoarei coloane sonore etc. Scenariul regizoral și Decupajul sunt
lucrări diferite, care aparțin în exclusivitate de viziunea artistică și de creația regizorului viitorului film,
ambele putând fi modificate, completate, chiar refăcute structural pe tot parcursul procesului de

[ascunde]

 v
 d
 m
 Aspecte ale relatării

Antagonist

Antierou

Caracterizare

Dușman suprem

Erou

Fals protagonist

Fir narativ

Narator-personaj
Personaje
Personaj arhetip

Personaj de contrast

Personaj focal

Personaj secundar

Poetica lui Aristotel

Protagonist

Deuteragonist

Tritagonist

Rival
Acțiune Accident fericit

Acronie în viitorul narațiunii

Analepsă

Anticipare

Clișeu

Conflict
 Destăinuire

Deus ex machina

Deznodământ frapant

Dialog

Exposiție

Final în buza prăpastiei

In medias res

Intrigă secundară

Justiție binemeritată

Kishōtenketsu

Momentele subiectului
Expozițiune

Intrigă

Desfășurarea acțiunii

Punct culminant

Deznodământ

Narațiune-tip

Povestire în ramă

Poveste pre-intrigă

Profeție autorealizantă

Ritmul acțiunii

Structură literară caracteristică genului

Perspectiva Eu liric
narativă

Fluxul conștiinței
 Flux inconștient al perspectivei

Narator
Narator-personaj

Omniscient

Naratori multipli

Narator necreditabil

Narator
Audiență

Renunțarea la neîncredere

Timp
Narațiune liniară

Acronie sau narațiune non-liniară

filme
Structura acțiunii

seriale

ficțiune cu diferite deznodământuri

Cronotop

Distopie

Loc imaginar
oraș

Încadrare spațiu- țară

timp

univers

Poveste pre-intrigă

Ucronie sau istorie alternativă

Utopie
Teme și motive Ironie dramatică și de situație

Laitmotiv
 Morală
Stilul relatării Dicție

Dispoziție

Logică

Mod
Aspecte

Narațiune

Retorică

Tehnici narative

Ton
FiguriAlegorie
de stil

Aluzie

Anacolut

Anaforă

Antiteză

Comparație

Dativ etic

Emfază

Enumerație

Epitet

Eufemism

Exclamație

Hiperbolă

Imprecație

Inversiune
 Invocație

Maximă

Metaforă

Metonimie

Paralelism

Patos ridicol

Personificare

Pleonasm

Sinecdocă
ElementeAforism
artistice

Aliterație

Anacronism

Anagramă

Argou

Arhaism

Asonanță

Calambur

Imagistică

Jargon

Motiv

Neologism

Onomatopee

Oximoron
 Repetiție

Simbolism

Tautologie
Specie literară Anecdotă

Antiroman

Baladă

Basm

Bocet

Cântec

Doină

Elegie

Epigramă

Epopee

Fabulă

Imn

Haiku

Gazel

Legendă

Mit

Nuvelă

Odă

Parabolă

Pastel
 Piesă de teatru

Poem

Poezie

Poveste populară

Povestire

Roman

Romanță

Scenariu

Schiță

Snoavă

Sonet

Tanka
TipDramatic · Epic · Liric

Acțiune · Aventură · Crimă · Docuficțiune · Epistolar · Erotic · Filozofic · Gotic · Groază · Istoric · Mis
Gen Conținutficțiune · Paranoic · Picaresc · Ficțiune politică · Psihologic · Romanță · Ficțiune speculativă · Supere
fantastic (literatură · film) · Thriller · Ficțiune urbană · Western

RegistruAbsurd · Comic · Dramatic · Fantastic · Fantezie · Realism magic · Satiric · Tragic

Diverse Autor

Ciclu romanesc

Compunerea ficțiunii

Critică literară

Ecranizare

Mitologie comparată

Monomit

Naratologie
 Nonficțiune creativă

Povestitor

Studiul literaturii

Retorică
Portal literatură

GND: 4127976-1

LCCN: sh85088064

Control de
autoritate LNB: 000319948

NARA: 10635119

NKC: ph120202

realizare (de pregătire, de filmare și de producție propriu-zisa) a viitorului film. Un Scenariu propus
unui producător, în vederea realizării unui viitor film, poate fi un proiect literar de sine stătător, scris
ca atare, sau pate fi inspirat dintr-o altă operă literară ( nuvelă, roman, piesă de teatru) aparținând
unui scriitor - ecranizare - fiind astfel adaptarea unei lucrări literare publicate anterior, epice sau
dramatice. În astfel de cazuri regula este ca scenariul să respecte în cea mai mare parte tema și
spiritul operei literare ecranizate , adaptate. Funcție și de această regulă scenariul poate fi cel care
aduce succesul ecranizării unei opere literare pre-existente.

Note[modificare | modificare sursă]