Drept_3_DPP_1

DREPT Drept procesual penal 1

MULTIPLE CHOICE

1) Manifestarea de voinţă a persoanei vătămate de a participa în procesul penal ca parte vătămată,

dacă nu a fost ascultată ca martor, este un fapt juridic:

1 constitutiv
2 modificator
3 impeditiv

2) Instanţele judecătoreşti militare sunt:

1 tribunalele militare de mare unitate, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel;
2 tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel;
3 tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel, Secţia militară
a Curţii Supreme de Justiţie.

3) Partea vătămată poate fi reprezentată:

1 întotdeauna;
2 când este minor;
3 numai în cursul judecăţii.

4) Persoana responsabilă civilmente poate interveni ca parte în procesul penal:

1 în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe până la citirea actului de sesizare;
2 în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe până la sesizarea acesteia;
3 în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe până la terminarea cercetării
judecătoreşti.
4 chiar din etapa actelor premergãtoare.

5) Moştenitorii inculpatului pot fi introduşi în procesul penal ca subiecţi pasivi ai acţiunii civile
dacă decesul inculpatului a intervenit:
a) înainte de sesizarea instanþei cu judecarea acþiunii penale;
b) dupã sesizarea instanþei cu judecarea acþiunii penale;
c) înainte de începerea urmãririi penale;
d) dupã începere urmãririi penale;
e) în etapa actelor premergãtoare.

1 a+b
2 a+c
3 b+d
4 a+e
5 b+d
6) Izvoarele dreptului procesual penal sunt:

1 Constituţia, Codul de procedură penală şi alte coduri (penal, civil, de procedură civilă
etc.), legile de organizare şi funcţionare a organelor judiciare, practica judiciară, unele
tratate şi convenţii internaţionale ratificate de ţara noastră;
2 Constituţia, Codul de procedură penală şi alte coduri (penal, civil, de procedură civilă
etc.), legile de organizare şi funcţionare a organelor judiciare, legile penale speciale care
conţin şi dispoziţii procesual penale, cutuma;
3 Constituţia, Codul de procedură penală şi alte coduri (penal, civil, de procedură civilă
etc.), legile de organizare şi funcţionare a organelor judiciare, legile penale speciale care
conţin şi dispoziţii procesual penale, unele tratate şi convenţii internaţionale ratificate de
ţara noastră.

7) Pentru infracţiunile săvârşite împotriva reprezentantului unui stat străin (infracţiuni contra vieţii,
integrităţii corporale, sănătăţii, libertăţii sau demnităţii acestuia), acţiunea penală se pune în
mişcare:
a) cu autorizarea prealabilã a unui procuror general;
b) la dorinþa exprimatã de guvernul strãin;
c) cu avizul ministrului justiþiei;
d) cu autorizarea prealabilã a procurorului general de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie;
e) cu avizul membrilor celor douã camere ale Parlamentului României;
f) cu avizul secþiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

1 a+c
2 a+b
3 b+d

8) Parchetele militare sunt:

1 parchetele militare de pe lângă tribunalele militare, Parchetul Militar de pe lângă

Tribunalul Militar Teritorial, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel;
2 parchetele militare de pe lângă tribunalele militare teritoriale, Parchetul Militar de pe lângă
Curtea Militară de Apel, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea Supremă de Justiţie;
3 parchetele militare de pe lângă tribunalele militare, Parchetul Militar de pe lângă
Tribunalul Militar Teritorial, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, Secţia
Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

9) Invinuitul este:

1 persoana faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii
penale;
2 persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală, cât timp nu a fost pusă în mişcare
acţiunea penală împotriva sa;
3 persoana faţă de care nu s-a dispus începerea urmăririi penale, dar se presupune că a
săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.
10)
Succesorii pot înlocui în procesul penal:

1 partea civilă, partea responsabilă civilmente şi inculpatul;

2 partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente;
3 toate părţile.
4 partea civilã, partea responsabilã civilmente si învinuitul.

11) Apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul, în cursul urmăririi penale:
a) sã asiste la efectuarea anumitor acte de urmãrire penalã (ascultarea inculpatului,
perchezitii, cercetãri la fata locului, autopsii, prelungirea duratei arestãrii), iar la efectuarea altor
acte de urmãrire numai cu încuviinþarea organului de urmãrire penalã;
b) sã asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã;
c) sã asiste si sã-1 reprezinte pe învinuit sau inculpat la efectuarea oricãrui act de
urmãrire penalã;
d) sã asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã care implicã audierea sau
prezenta clientului sãu si poate formula cereri si depune memorii.

1 a+b
2 b+c
3 c+d

12) Partea civilă poate renunţa la acţiunea civilă introdusă în procesul penal, adresându-se unei
instanţe civile:

1 oricând, înainte de soluţionarea acţiunii civile în procesul penal;

2 când procesul penal a fost suspendat;
3 când procesul penal a fost suspendat sau când punerea în mişcare a acţiunii penale a avut
loc ulterior pornirii acţiunii civile.

13) Potrivit principiului oficialităţii:

1 actele necesare desfăşurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu de către organele
judiciare, afară de cazurile când prin lege se dispune altfel;
2 actele necesare desfăşurării procesului penal se îndeplinesc de către organele judiciare
oficiale;
3 actele necesare desfăşurării procesului penal sunt oficiale, cu excepţia cazurilor când legea
dispune altfel.

14) Organele judiciare sunt:

a) organele de cercetare penalã ale politiei, Ministerul Public si instantele judecãtoresti;
b) organele de cercetare penalã, Ministerul Public si instantele judecãtoresti;
c) organele de urmãrire penalã, parchetele si instantele judecãtoresti;
d) organele de cercetare penalã speciale, procurorul si judecãtorul;
e) organele de cercetare penalã, procurorul si instantele de judecatã.

1 a+b
2 b+c
3 b+e
15) Compunerea completului de judecată la instanţele militare este următoarea;

1 la judecata în primă instanţă - 2 judecători (cu excepţia unor cazuri expres prevăzute de
lege când completul este format dintr-un singur judecător); la judecata în apel - 3
judecători; la judecata în recurs - 3 judecători;
2 la judecata în primă instanţă - un singur judecător; la judecata în apel - 2 judecători; la
judecata în recurs – 3 judecători;
3 la judecata în primă instanţă de la tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial şi
Curtea Militară de Apel – un singur judecător; la judecata în apel de la Tribunalul Militar
Teritorial şi Curtea Militară de Apel - 2 judecători; la judecata în recurs de la Tribunalul
Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel - 3 judecători; la judecata în primă instanţă şi
la judecata în recurs de la Secţia militară a Curţii Supreme de Justiţie - 3 judecători.

16) Inculpatul este:

1 persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală, cât timp nu a fost pusă în mişcare
acţiunea penală împotriva sa;
2 persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală;
3 persoana trimisă în judecată, faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală.
4 persoana fatã de care se desfãsoarã actele premergãtoare de cãtre investigatorii sub
acoperire;
5 persoana cu privire la care completul de judecatã a întocmit procesul-verbal de constatare
a infractiunii de audientã

17) Partea civilă poate fi reprezentată:

1 numai în cursul judecăţii;

2 întotdeauna;
3 când este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu
restrânsă.
4 este persoanã juridicã
5 numai în faza de urmãrire penalã

18) Acţiunea penală are ca obiect:

1 strângerea de probe pentru constatarea existenţei infracţiunii, identificarea făptuitorului şi

stabilirea vinovăţiei;
2 tragerea la răspundere penală a celor care au săvârşii infracţiuni;
3 declanşarea şi susţinerea procesului penal.
19) Persoana vătămată care a introdus acţiunea civilă la instanţa civilă poate părăsi calea civilă,
adresându-se organelor judiciare penale:

1 oricând, înainte de soluţionarea acţiunii civile în procesul civil;

2 când procesul civil a fost suspendat sau când punerea în mişcare a acţiunii penale a avut
loc ulterior pornirii acţiunii civile în faţa instanţei civile;
3 când punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior pornirii acţiunii civile la
instanţa civilă sau când procesul penal a fost reluat după suspendare, scoaterea de sub
urmărire penală sau încetarea urmăririi penale.
4 dupã solutionarea actiunii civile la instanta civilã constatând ulterior cã prejudiciul cauzat
prin infractiune este mai mare decât cel obtinut prin hotãrârea civilã

20) Fazele procesului penal în formă tipică sunt:

1 punerea în mişcare a acţiunii penale, judecata, punerea în executare a hotărârii

judecătoreşti definitive;
2 urmărirea penală, exercitarea acţiunii penale, punerea în executare a hotărârii judecătoreşti
definitive;
3 urmărirea penală, judecata, punerea în executare a hotărârii judecătoreşti definitive.
4 judecata si punerea în executare a hotãrârilor penale definitive.

21) Imunitatea magistraţilor presupune că aceştia nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi
sau trimişi în judecată, fără:

1 avizul ministrului justitiei;

2 autorizarea unui procuror general
3 cererea Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui României;
4 încuviintarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si
Justitie
5 avizul sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii

22) Succesorii sunt:

1 acele persoane care înlocuiesc părţile în procesul penal pe latura civilă a cauzei, în baza
unui mandat sau a unei procuri speciale;
2 acele persoane care înlocuiesc părţile la efectuarea anumitor acte procesuale, în baza unui
drept procesual propriu, dar pentru valorificarea intereselor părţilor;
3 acele persoane care înlocuiesc părţile în procesul penal pe latura civilă a cauzei, în situaţia
decesului părţii-persoană fizică sau a reorganizării, desfiinţării ori dizolvării părţii-
persoană juridică.

23) Activitatea Ministerului Public este reglementată pe principiile:

1 legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic;

2 legalităţii, inamovibilităţii şi controlului ierarhic;
3 legalităţii, independenţei şi imparţialităţii.
24) Declaraţia de participare în proces ca parte vătămată se poate face:

1 in tot cursul urmăririi penale, până la întocmirea rechizitoriului;

2 în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe de judecată până la sesizarea
instanţei;
3 în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe de judecată până la citirea actului
de sesizare.
4 în etapa actelor premergãtoare, pânã la începerea urmãririi penale
5 în fata primei instante, pânã la prima zi de înfãtisare

25) Persoana responsabilă civilmente poate fi introdusă ca parte în procesul penal:

1 în tot cursul urmăririi penale, până la întocmirea rechizitoriului;

2 în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe de judecată până la citirea actului
de sesizare;
3 în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe de judecată până la terminarea
cercetării judecătoreşti.
4 pe tot parcursul procesului penal.

26) În cursul urmăririi penale, asistenţa juridică a inculpatului este obligatorie în următoarele situaţii:
a) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei unitãti militare de
învãtãmânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, arestat
chiar în altã cauzã ori când legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã pedeapsa închisorii mai
mare de 5 ani;
b) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei
unitãti militare de învãtãmânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-
educativ ori este arestat chiar în altã cauzã, organul judiciar apreciazã cã nu si-ar putea face
singur apãrarea ;
c) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al
unei unitãti militare de învãtãmânt, internat într-un centru de reeducare, arestat chiar în altã
cauzã ori când legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã pedeapsa închisorii mai mare de 2
ani;
d) este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ,
este retinut sau arestat chiar în altã cauzã, când fatã de acesta a fost dispusã mãsura de sigurantã
a internãrii medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altã cauzã ori organul judiciar
apreciazã cã nu si-ar putea face singur apãrarea.

1 a+b
2 b+c
3 b+d

27) Nu pot fi martori asistenţi:

1 minorii sub 14 ani, cei interesaţi în cauză şi cei care fac parte din aceeaşi unitate cu
organul care efectuează actul procedural;
2 minorii, cei interesaţi în cauză şi cei care fac parte din aceeaşi unitate cu organul care
efectuează actul procedural;
3 persoanele obligate a păstra secretul profesional, cei interesaţi în cauză şi cei care fac parte
din aceeaşi unitate cu organul care efectuează actul procedural.
4 minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani, cei interesati în cauzã si cei care fac parte din
aceeasi unitate cu organul care efectueazã actul procedural
28) Probele sunt pertinente dacă:

1 sunt esenţiale în cauză, contribuind hotărâtor la soluţionarea acesteia;

2 prin informaţiile pe care Ie furnizează, sunt necesare pentru soluţionarea cauzei;
3 au legătură cu soluţionarea cauzei.
4 sunt concludente si utile cauzei

29) Constatările medico-legale se dispun:

1 în caz de moarte violentă, în caz de moarte a cărei cauză nu se cunoaşte sau este suspectă
şi când este necesară examinarea corporală a învinuitului ori a persoanei vătămate, pentru
a se constata dacă pe corpul acestora există urmele infracţiunii,
2 în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, în caz de moarte a cărei cauză nu se
cunoaşte sau este suspectă şi când este necesară examinarea corporală a învinuitului ori a
persoanei vătămate pentru a se constata dacă pe corpul acestora există urme ale
infracţiunii;
3 în caz de moarte a cărei cauză nu se cunoaşte sau este suspectă, când organul judiciar are
îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului şi când este necesară
examinarea corporală a învinuitului ori a persoanei vătămate, pentru a se constata pe
corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii.

30) Recuzarea poate fi cerută de către:

1 părţi;
2 părţi şi procuror;
3 persoana incompatibilă.
4 orice persoanã interesatã, chiar dacã nu are legãturã cu cauza respectivã

31) Jurământul se depune la ascultarea:

1 martorului;
2 părţii vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi a martorului;
3 martorului, a expertului şi a interpretului.
4 învinuitului sau inculpatului precum si a celorlalte pãrti din cauzã

32) Participaţia penală este o situaţie de:

1 conexitate;
2 indivizibilitate;
3 determinare a persoanelor care pot participa la desfăşurarea procesului penal.
33) Percheziţia poate fi dispusă de:

1 organul de cercetare penalã sau instanta de judecatã

2 procuror sau instanta de judecatã
3 organele de urmãrire penalã sau instanta de judecatã
4 numai de cãtre organele de urmãrire penalã
5 numai de cãtre instanta de judecatã

34) Sub aspectul competenţei funcţionale, tribunalul judecă:

1 în primă instanţă, în apel şi în recurs;

2 în primă instanţă, în apel şi în recurs şi soluţionează conflictele de competenţă ivite între
judecătoriile din raza sa teritorială,
3 în primă instanţă şi în apel şi soluţionează conflictele de competenţă ivite între
judecătoriile din raza sa teritorială
4 în primã instantã si în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între
judecãtoriile din circumscriptia sa teritorialã
5 în apel si în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între judecãtoriile din
circumscriptia sa teritorialã.

35) Competenţa materială este:

1 acea formă de competenţă prin care se determină categoriile de activităţi pe care le

desfăşoară fiecare organ judiciar;
2 acea formă de competenţă prin care se stabileşte capacitatea unui organ judiciar de a
instrumenta anumite cauze penale în funcţie de natura şi gravitatea infracţiunilor;
3 acea formă de competenţă prin care se determină sfera atribuţiilor pe care le are de
îndeplinit, potrivit legii, fiecare categorie de organe judiciare.
4 acea formã de competentã determinatã de calitatea sau functia persoanei
5 acea formã de competentã care depinde de circumscriptia organului judiciar

36) Înscrisurile, ca mijloace de probă în procesul penal, sunt:

1 actele scrise care prin conţinutul, aspectul sau locul unde se găsesc ajută la aflarea
adevărului în cauză;
2 actele scrise care, prin conţinutul lor, contribuie la aflarea adevărului în cauză, fără să
reprezinte forma scrisă de exprimare a celorlalte mijloace de probă;
3 actele scrise, inclusiv formele scrise în care se consemnează celelalte mijloace de probă,
care contribuie, prin conţinutul lor, la aflarea adevărului în cauză.
4 actele scrise care datoritã continutului lor contrafãcut, alterat în orice mod ajutã la
solutionarea legalã si temeinicã a cauzei;
5 actele scrise care datoritã urmelor infractiunii care se gãsesc pe ele sunt necesare în
procesul de probare a faptei penale.
37) Probele directe sunt acele elemente de fapt care:

1 sunt obţinute din sursă originară;

2 servesc la dovedirea vinovăţiei învinuitului sau inculpatului;
3 dovedesc în mod nemijlocit fapta învinuitului sau inculpatului.

38) Expertiza este obligatorie în următoarele situaţii

1 în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav; când organul judiciar are îndoială asupra
stării psihice a învinuitului sau inculpatului; când trebuie stabilite cauzele morţii, dacă nu
s-a întocmit un raport medico-legal; în cazul infracţiunii de pruncucidere;
2 în caz de moarte violentă; când organul judiciar are îndoială asupra stării psihice a
învinuitului sau inculpatului; în caz de moarte a cărei cauză nu se cunoaşte sau este
suspectă; în cazul infracţiunii de pruncucidere;
3 în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav; când este necesară examinarea corporală a
învinuitului sau a persoanei vătămate, pentru a se constata dacă pe corpul acestora există
urme ale infracţiunii; când trebuie stabilite cauzele morţii, dacă nu s-a întocmit un raport
medico-legal; în cazul infracţiunii de pruncucidere.

39) Strămutarea poate opera:

1 numai între instanţele judecătoreşti;

2 numai între organele de urmărire penală;
3 între toate categoriile de organe judiciare.

40) Darea declaraţiei de către învinuit sau inculpat reprezintă:

1 obligaţie a acestuia;
2 un drept al acestuia;
3 un drept şi, în acelaşi timp, o obligaţie a acestuia.

41) Concursul ideal de infracţiuni este o situaţie de:

1 indivizibilitate;
2 schimbare a încadrării juridice;
3 conexitate.
4 de schimbare a calificãrii juridice

42) La efectuarea cercetării la faţa locului:

1 prezenţa învinuitului sau inculpatului este obligatorie;

2 prezenţa învinuitului sau inculpatului reţinut ori arestat este obligatorie;
3 nu este obligatorie prezenţa învinuitului sau inculpatului.
43) Sub aspectul competenţei funcţionale, tribunalul militar teritorial judecă:

1 în primă instanţă, în apel şi în recurs;

2 în primă instanţă şi în apel şi soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunalele
militare din raza sa teritorială;
3 în primă instanţă, în apel şi în recurs şi soluţionează conflictele de competenţă ivite între
tribunalele militare din raza sa teritorială.
4 în primã instantã, în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între tribunalele
militare din raza sa teritorialã

44) Criteriul legal de preferinţă pentru determinarea competenţei teritoriale pentru infracţiunile
săvârşite în ţară este :

1 locul unde a fost prins făptuitorul, locul unde a fost săvârşită infracţiunea, locul unde
locuieşte persoana vătămată sau locul unde locuieşte făptuitorul;
2 locul unde a fost săvârşită infracţiunea, locul unde a fost prins făptuitorul, locul unde
locuieşte persoana vătămată sau locul unde locuieşte făptuitorul;
3 locul unde a fost săvârşită infracţiunea, locul unde a fost prins făptuitorul, locul unde
locuieşte făptuitorul sau locul unde locuieşte persoana vătămată.

45) Înregistrările audio sau video, ca mijloace de probă în procesul penal, pot fi efectuate, de regulă,
numai cu autorizarea motivată a:

a) procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie;

b) procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
c) procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
d) procurorul care efectueazã sau supravegheazã desfãsurarea urmãririi penale în cauza datã

1 a+b
2 nici unul
3 c

46) Probele indirecte sunt acele elemente de fapt care:

1 sunt obţinute dintr-o altă sursă decât cea originară;

2 derivă din probele directe;
3 nu dovedesc în mod direct fapta, dar prin coroborare cu alte probe, pot conduce la anumite
concluzii în cauza respectivă.
47) Comisia rogatorie este instituţia prin care:

1 un organ judiciar care nu are posibilitatea să efectueze un act procedural de competenţa sa

sau să administreze anumite probe se adresează pentru efectuarea activităţii respective
unui alt organ judiciar egal în grad, care are această posibilitate;
2 un organ judiciar care nu este competent să efectueze un act procedural sau să
administreze anumite probe se adresează organului judiciar competent, egal în grad, pentru
efectuarea acelei activităţi;
3 un organ judiciar care nu are posibilitatea să efectueze un act procesual de competenţa sa
se adresează pentru efectuarea actului respectiv unui organ judiciar egal în grad, care are
această posibilitate.
4 un organ judiciar care nu are posibilitatea sã efectueze un act procedural de competenta sa
sau sã administreze anumite probe se adreseazã pentru efectuarea activitãtii respective
unui alt organ judiciar inferior în grad, care are aceastã posibilitate

48) Conflictele de competenţă pot interveni:

a) numai între organele judiciare care au aceeasi competentã materialã;
b) între toate categoriile de organe judiciare;
c) numai între organele judiciare care au aceeasi competentã functionalã;
d) numai între organele judiciare care au aceeasi competentã teritorialã;
e) numai între organele judiciare care au aceeasi competentã personalã.
1 a+b
2 a+b+c+d
3 a+c+d+e

49) Persoanele care nu pot fi obligate să depună ca martori sunt:

1 persoanele obligate să păstreze secretul profesional cu privire la faptele şi împrejurările de

care au luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei;
2 minorii sub 14 ani;
3 soţul şi rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului
4 minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani

50) Disjungerea nu este posibilă în situaţiile de:

1 conexitate;
2 indivizibilitate determinate de concursul ideal de infracţiuni şi de infracţiunile continuate,
complexe sau de obicei;
3 conexitate şi indivizibilitate determinată de participarea mai multor persoane la săvârşirea
unei infracţiuni.

51) La efectuarea reconstituirii:

1 prezenţa învinuitului sau inculpatului este obligatorie;

2 prezenţa învinuitului sau inculpatului reţinut ori arestat este obligatorie;
3 nu este obligatorie prezenţa învinuitului sau inculpatului.
52) Sub aspectul competenţei funcţionale, judecătoria judecă:

1 în primă instanţă şi în apel;

2 în primă instanţă;
3 în primă instanţă, în apel şi în recurs.
4 în primã instantã si în recurs

53) Competenţa personală este acea formă de competenţă prin intermediul căreia se stabilesc
organele judiciare care pot soluţiona anumite cauze penale în funcţie de:

1 calitatea persoanei vătămate la momentul săvârşirii infracţiunii;

2 calitatea făptuitorului şi calitatea persoanei vătămate la momentul săvârşirii infracţiunii;
3 calitatea făptuitorului la momentul săvârşirii infracţiunii
4 functia învinuitului sau inculpatului în momentul judecãtii
5 functia persoanei vãtãmate în momentul judecãtii

54) Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori sunt:

1 minorii sub 14 ani şi persoanele obligate să păstreze secretul profesional cu privire la

faptele şi împrejurările de care au luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei;
2 soţul şi rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului, precum şi persoanele obligate să
păstreze secretul profesional cu privire la faptele şi împrejurările de care au luat cunoştinţă
în exerciţiul profesiei,
3 persoana vătămată care se constituie parte civilă sau participă în proces ca parte vătămată
şi persoanele obligate să păstreze secretul profesional cu privire la faptele şi împrejurările
de care au luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei.

55) Obiectul activităţii de probare reprezintă:

1 totalitatea aspectelor de fapt şi de drept ce urmează a fi dovedite în scopul rezolvării unei

cauze penale;
2 totalitatea faptelor şi împrejurărilor de fapt ce trebuie dovedite în scopul rezolvării unei
cauze penale;
3 obligaţia procesuală ce revine unui participant în proces de a dovedi împrejurările care au
legătură cu rezolvarea cauzei penale
4 totalitatea aspectelor de drept ce urmeazã a fi dovedite în scopul rezolvãrii unei cauze
penale

56) Constatările tehnico-ştiinţifice pot fi dispuse:

1 pe tot parcursul procesului penal,

2 numai în cursul urmăririi penale;
3 numai în cursul judecăţii.
4 în etapa actelor premergãtoare
57) Remediile procesuale ale incompatibilităţii sunt:

1 strămutarea şi recuzarea;
2 declinarea de competenţă şi recuzarea;
3 abţinerea şi recuzarea.
4 abtinerea si conflictul de competentã
5 comisia rogatorie si delegarea

58) Mijloacele de probă sunt:

1 declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi
ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio
sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-ştiinţifice,
constatările medico-legale şi expertizele,
2 declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi
ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio
sau video, mijloacele materiale de probă, cercetările la faţa locului, constatările tehnico-
ştiinţifice, constatările medico-legale şi expertizele,
3 declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi
ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, procesele-verbale, înregistrările
de convorbiri sau de imagini, mijloacele materiale de probă, percheziţiile, constatările
tehnico-ştiinţifice, constatările medico-legale şi expertizele.

59) Prorogarea de competenţă constă în:

1 extinderea competenţei unui organ judiciar asupra altor fapte care au legătură cu obiectul
cauzei sau asupra altor persoane care au participat la săvârşirea infracţiunii;
2 extinderea competenţei unui organ judiciar asupra unor acte materiale care intră în
conţinutul aceleiaşi infracţiuni;
3 extinderea competenţei unui organ judiciar asupra unei cauze care, în mod normal, revine
altui organ judiciar inferior sau egal în grad.
4 extinderea competentei unui organ judiciar asupra unei cauze care, în mod normal, revine
unui organ judiciar de altã naturã

60) Corpurile delicte sunt:

1 obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite şi obiectele care sunt produsul
infracţiunii;
2 obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite şi obiectele folosite sau destinate
să servească la săvârşirea unei infracţiuni;
3 obiectele folosite sau destinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni şi obiectele care
sunt produsul infracţiunii.

61) Sub aspectul competenţei funcţionale, tribunalul militar judecă:

1 în primă instanţă,
2 în primă instanţă, în apel şi în recurs,
3 în primă instanţă şi în recurs.
4 în primã instantã si în apel
62) Formele fundamentale ale competenţei sunt:

1 competenţa funcţională, competenţa materială şi competenţa personala,

2 competenţa materială, competenţa funcţională şi competenţa teritorială,
3 competenţa funcţională, competenţa teritorială şi competenţa personală.
4 competenta materialã, competenta functionalã si competenta specialã

63) Părţile în procesul penal sunt:

a) fãptuitorul;
b) învinuitul sau inculpatul;
c) partea vãtãmatã, partea civilã si partea responsabilã civilmente;
d) procurorul, partea vãtãmatã, partea civilã si partea responsabilã civilmente;
e) învinuitul sau inculpatul, procurorul, partea vãtãmatã, partea civilã si partea responsabilã
civilmente.

1 a+b
2 b+c
3 c+d
4 d

64) Fazele procesului penal sunt:

a) actele premergătoare;
b) urmărirea penală;
c) judecata;
d) punerea în executare a hotărârilor penale definitive.

1 a+c
2 b+c+d
3 a+b+c
4 nici unul

65) Activitatea de urmărire penală este desfăşurată de:

a) instanţa de judecată;
b) procuror;
c) organele de cercetare ale poliţiei judiciare.
d) organele de cercetare speciale.

1 a+b
2 b+c+d
3 a+c
4 d
66) Actele procesuale care marchează limita iniţială a fazei de urmărire penală sunt:

1 rechizitoriul;
2 procesul-verbal şi hotărârea de declinare
3 rezoluţia şi procesul verbal
4 ordonanţa.
5 rezolutia

67) Actele procesuale care marchează momentul final al fazei de urmărire penală sunt:
a) procesul-verbal si rezolutia;
b) rezolutia sau ordonanta;
c) rechizitoriul

1 a+b
2 b+c
3 a+c

68) Momentul de început al fazei de judecată este marcat prin:

a) rechizitoriu;
b) plângerea prealabilă
c) ordonanţa;
d) plângerea împotriva rezoluţiei şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată,
conform art. 2781 C.pr.pen.

1 a+b+c
2 b+c
3 a+b+d
4 a+d

69) Momentul final al judecăţii se marchează prin:

1 hotărâre judecătorească penală;

2 încheiere de declinare a judecăţii;
3 hotărâre penală definitivă.
4 încheiere de suspendare a judecãtii.

70) Ce organe judiciare îşi desfăşoară activitatea în faza de executare a hotărârilor penale definitive:
a) procurorul;
b) unele organe ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;
c) alte organe abilitate prin lege;
d) instanţa de judecată.

1 a+b+c+d
2 b+c+d
3 b+d
4 a+c
71) Partea generală a dreptului procesual penal studiază:
a) actele procesuale şi procedurale comune;
b) probele şi mijloacele de probă;
c) urmărirea penală;
d) măsurile preventive şi alte măsuri procesuale;
e) proceduri cu caracter special.

1 a+b+d
2 b+c+d+e
3 a+c+e
4 c+d
5 a+b

72) Partea specială studiază:

a) participanţii la procesul penal;
b) judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale definitive;
c) competenţa organelor judiciare;
d) urmărirea penală şi procedurile speciale.

1 a+b
2 c+d
3 b+d
4 a+b+d

73) Printre principiile fundamentale ale procesului penal figurează:

a) legalitatea, oficialitatea şi operativitatea;
b) contradictorialitatea, nemijlocirea şi limba română;
c) aflarea adevărului, prezumţiei de nevinovăţie
d) garantarea dreptului la apãrare, a libertãtii persoanei si rolul activ al organelor judiciare.
1 a+b
2 b+d
3 a+b+c

74) Participanţii în procesul penal sunt:

1 organele judiciare;
2 părţile;
3 organele judecătoreşti, apărătorul şi inculpatul;
4 organele judecătoreşti, apărătorul şi alte persoane
75) Sistemul instanţelor judecătoreşti cuprinde:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) curtea de apel;
c) tribunalele specializate;
d) judecătoriile;
e) tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel.
f) tribunalele şi tribunalele specializate.

1 a+b+d+c+d
2 b+c+d+e
3 c+d+f
4 a+b+d+e+f
5 b+c+d+f

76) Completul de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi format din:
a) un singur judecător;
b) 3 judecători;
c) 9 judecători;
d) toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie.

1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c
4 b+d

77) Principiile care stau la baza organizării şi funcţionării Ministerului Public sunt:
a) legalitatea;
b) controlul ierarhic;
c) operativitatea;
d) imparţialitatea;

1 a+b+d
2 a+d
3 b+c
4 a+b+c

78) Atribuţiile Ministerului Public sunt:

a) solutioneazã cauzele penale;
b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor penale definitive;
c) efectueazã urmãrirea penalã în conditiile legii;
d) verificã modul si conditiile de executare a pedepselor la locurile de detinere.

1 a+b
2 b+c
3 a+c
79) Poate fi magistrat:
a) cetăţeanul român sau străin cu domiciliul în România, cu capacitate de exerciţiu deplină;
b) este licenţiat în drept;
c) cunoaşte limba română;
d) nu are antecedente penale sau a fost reabilitat.

1 a+b
2 a+b+c+d
3 a+b+d
4 a+c

80) Organele de cercetare penală sunt:

a) procurorul;
b) organele de cercetare ale poliţiei judiciare;
c) organele de cercetare speciale.
d) organele inspectiei de stat
1 a+b
2 a+b+c
3 a+c

81) Organele de cercetare penală pot dispune:

a) începerea urmăririi penale;
b) administrarea de probe;
c) reţinerea;
d) percheziţia domiciliară.
e) punerea în mişcare a acţiunii penale.

1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+c
4 a+b+d

82) Condiţiile necesare unei persoane pentru a fi parte într-un proces penal sunt:
a) capacitate procesuală de exerciţiu;
b) interesul;
c) dreptul său să nu fie supus unui termen sau condiţii suspensive;
d) capacitate de folosinta
1 a+b+c
2 b+c
3 a+c
83) Drepturile învinuitului constau în:
a) darea sau refuzul de a da declaraţii;
b) refuzul de a semna declaraţiile pe care le-a dat
c) iniţierea suspendării urmăriri penale;
d) solicitarea anumitor probe în apărare;
e) refuzul de a se prezenta în faţa organelor judiciare.

1 a+b+c
2 a+b+d
3 b+c+d
4 a+b+c+d
5 c+d+e

84) Persoana cercetată dobândeşte calitatea de inculpat în procesul penal în momentul:

1 începerii urmăririi penale;

2 introducerii plângerii prealabile direct la instanţa de judecată sau în condiţiile art. 2781
C.pr.pen.
3 punerii în mişcare a acţiunii penale.

85) Persoana vătămată este cea căreia:

a) i-au fost afectate drepturile şi interesele legitime;
b) i s-a produs o vătămare fizică, morală sau materială;
c) i s-a solicitat să participe în procesul penal ca parte vătămată şi a dat declaraţie în acest sens.

1 a
2 b
3 c

86) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească partea vătămată:

a) să aibă vocaţie;
b) să existe o manifestare de voinţă;
c) manifestarea de voinţă să aibă loc în cel mult 2 luni de la data cunoaşterii făptuitorului, la
plângerea prealabilă.

1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+b+d
4 b+d

87) Persoanele ce pot fi parte responsabilă civilmente sunt:

1 părinţii pentru prejudiciile prin faptele penale săvârşite de copii lor minori, care nu
locuiesc cu ei;
2 comitenţii pentru faptele penale care au produs pagube, săvârşite de prepuşii lor, fără
legătură cu sarcinile ce le-au fost încredinţate.
3 persoanele care au constituit o garanţie pentru gestionar;
4 persoanele care au gospodărit împreună cu inculpatul ori au avut raporturi strânse cu
acesta, dar s-a constatat că nu au obţinut foloase de pe urma infracţiunii săvârşite de autor.
88) Modalităţile de constituire ca parte responsabilă civilmente sunt:
a) la cererea părţii civile;
b) la cererea inculpatului;
c) din oficiu;
d) la cererea persoanei responsabile civilmente dar numai până la citirea actului de sesizare a
instanţei.

1 a+b+c
2 a+c
3 b+c+d
4 a+b+d

89) Subiecţii procesuali care pot înlocui părţile în procesul penal sunt:
a) succesorii;
b) reprezentanţii;
c) substituţii procesuali;
d) apărător.

1 a+b+c+d
2 b+c+d
3 a+d
4 b+c

90) Asistenţa juridică în cursul urmăririi penale este obligatorie în situaţia în care:
a) învinuitul sau inculpatul este minor;
b) învinuitul sau inculpatul este arestat preventiv;
c) învinuitul sau inculpatul este deţinut în executarea unei alte pedepse privative de libertate;
d) învinuitul sau inculpatul este arestat, chiar în altă cauză.

1 a+b+c+d
2 b+c+d
3 b+d
4 a+c+d

91) Asistenţa juridică în faza de judecată este obligatorie în cazurile în care:

a) inculpatul nu-şi poate face singur apărarea;
b) pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare ori detenţia pe viaţă;
c)inculpatul este militar

1 a+b
2 b+c
3 a+c
92) Apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul:
a) de a participa la efectuarea numai a anumitor acte de urmãrire penalã;
b) de a lua contact cu clientul sãu numai cu încuviintarea procurorului, indiferent de faza
procesualã a procesului penal;
c) de a se plânge împotriva actelor si mãsurilor de urmãrire penalã sau a rezolutiei procurorului.
1 a+b
2 a+c
3 b+c

93) Acţiunea penală are următoarele trăsături:

a) este obligatorie;
b)este revocabilă şi indisponibilă;
c) este divizibilă;
d) este individuală.

1 a+b
2 b+c
3 a+d
4 a+b+c

94) Momentele desfăşurării acţiunii penale sunt:

a) începerea urmăririi penale;
b) punerea în mişcare a acţiunii penale;
c) exercitarea acţiunii penale;
d) exercitarea şi stingerea acţiunii penale.

1 a+b+c
2 b+c+d
3 a+d
4 b+c

95) Condiţiile exercitării acţiunii civile sunt:

a) infracţiunea să fi cauzat un prejudiciu;
b) între infracţiune şi păgubită să existe legătură de cauzalitate;
c) prejudiciul să nu fi fost reparat de o altă persoană fără legătură cu cauza penală;
d) indiferent de vârsta părţii civile, să existe constituire parte civilă;

1 a+b+c+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 b+d

96) Trăsăturile acţiunii civile sunt:

a) indisponibilitatea;
b) accesorietatea fatã de o actiune penalã;
c) individualitatea;
1 a+b
2 b+c
3 a+c
 97) Excepţiile de la regula irevocabilităţii dreptului de opţiune a acţiunii civile apar când:
a) procesul penal a fost suspendat;
b) s-a adoptat o soluţie de netrimitere în judecată;
c) instanţa penală a lăsat acţiunea civilă nerezolvată;
d) acţiunea penală a fost pusă în mişcare ulterior rezolvării acţiunii civile de către instanţa civilă;
e) procesul penal a fost reluat după suspendare, încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub
urmărire penală, între timp instanţa civilă pronunţă o hotărâre definitivă.

1 a+b+c+d+e
2 b+c+d
3 c+d+e
4 a+b+e
5 b+e

98) Instanţa rămâne competentă a judeca cauzele inclusiv dacă inculpatul îşi pierde calitatea în
cazurile când:
a. fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu;
b. nu s-a dat o hotărâre în primă instanţă;
1 a+b
2 a+c

99) Tribunalul judecă în primă instanţă infracţiuni:

a) de spălare a banilor, traficul şi consumul ilicit de droguri;
b) bancruta frauduloasă, când priveşte sistemul bancar;
c) extrădarea;
d) cererile privind transferul condamnaţilor în străinătate;

1 a+b+c
2 a+b
3 b+c
4 b+c+d

100) Curtea de Apel judecă în primă instanţă:

a) infracţiuni contra siguranţei statului;
b) infracţiuni contra păcii şi omenirii;
c) infracţiuni contra siguranţei naţionale a României prevăzută în legi speciale.

1 a+b+c
2 b+c
3 a+c
101) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă:
a) infracţiunile săvârşite de comisari, şefi, chestori, generali, amirali, mareşali;
b) infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase;
c) infracţiunile săvârşite de senatori şi deputaţi;
d) infracţiunile săvârşite de membrii Guvernului;

1 a+b+c
2 a+c+d
3 a+b+c+d
4 a+c

102) Există conexitate când:

a) două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane;
b) două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite în timp ori loc diferit;
c) o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, înlesni sau ascunde comiterea altei infracţiuni;
d) între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi revenirea lor se impune pentru o mai
bună înfăptuire a justiţiei;

1 a+b
2 b+c
3 a+b+c+d
4 c+d

103) Există indivizibilitate când:

a) două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de acelaşi individ;
b) în cazul infracţiunii continuate;
c) la săvârşirea mai multor infracţiuni au participat mai multe persoane.

1 a+b
2 b+c
3 a+c