MEDICAȚIA SISTEMULUI

NERVOS SOMATIC
 Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos este format din:
SISTEMUL NERVOS
• Sistem nervos somatic (cuprinde SNC + SNP)
• Sistem nervos autonom (simpatic + parasimpatic)

S.N. somatic - responsabil de recepţionarea stimulilor externi şi

de mişcările voluntare ale corpului

S.N. autonom - reglează activitatea organelor interne

I. Anestezice generale

II. Subst. hipnotice

III. Subst. analgezice

IV. Subst. tranchilizante

V. Subst. sedative

VI. Subst. miorelaxante

VII. Anestezice locale

„NU EXISTĂ UN AGENT ANESTEZIC IDEAL;
NU EXISTĂ UN PROTOCOL ANESTEZIC SIGUR, PERFECT;
EXISTĂ DOAR BUNI ANESTEZIŞTI”.

Robert SMITH
MECANISM DE ACȚIUNE

• La nivelul sistemului nervos central, segmentele care prezintă importanţă din

punctul de vedere al anesteziei sunt cortexul cerebral şi sistemul activator
ascendent. Anestezicele generale acţionează la nivelul membranei celulare,
interacţionând cu lipidele şi proteinele membranare.
• Mecanismul comun este cel electrofiziologic şi constă în hiperpolarizarea cu
inhibiţie neuronală.
• Mecanismul de acţiune al substanţelor anestezice generale constă în
deprimarea sistemului nervos central în mod diferenţiat în funcţie de
anestezic şi de concentraţia acestuia, precum şi de căile neuronale.
I. ANESTEZICE GENERALE
(NARCOTICE)

1. Anestezice generale administrate prin inhalaţie

2. Anestezice generale administrate injectabil

3. Medicaţia adjuvantă a anestezicelor generale

 1. Anestezice generale administrate prin inhalaţie
(NARCOTICE INHALATORII)

• Gazoase: protoxid de azot, ciclopropan;

• Lichide volatile: hidrocarburi halogenate (halotan), eteri halogenaţi
(enfluran, isofluran, desfluran, metoxifluran, sevofluran), eteri (eter etilic),
cloroform, kelen (clorură de etil)

EFECTE:

• scad tensiunea arterială printr-un efect vasodilatator

• ca urmare creşte frecvenţa cardiacă pentru a compensa scăderea tensiunii arteriale
(efectul hipotensiv este mai puternic la pisici)
• scad contractilitatea miocardului
• cresc frecveţa respiratorie
• cresc fluxul sanguin cerebral
• scad rata metabolică cerebrală
• produc relaxarea musculaturii scheletice
• sporesc acţiunea blocantelor neuromusculare
• pot cauza hipertermie malignă
 1. Anestezice generale administrate prin inhalaţie
(NARCOTICE INHALATORII)

Farmacocinetică

• Calea de administrare este cea inhalatorie.

• Absorbţia şi eliminarea au loc la nivelul epiteliului alveolar.
• Distribuţia: într-o primă fază are loc distribuirea în creier, iar în cea de-a doua fază, în
celelalte ţesuturi.
• Biotransformarea contribuie la toxicitatea anestezicelor generale, prin metaboliţii
toxici care se formează. Aceşti metaboliţi pot fi toxici hepatici sau toxici renali.

Cinetica anestezicelor generale inhalatorii determină vitezele de inducţie a

anesteziei şi de revenire din anestezie şi depinde de următorii factori:
• presiunea parţială sau concentraţia relativă în aerul inspirat;
• proprietăţile anestezicului (solubilitatea în sânge şi în lipide);
• factorii fiziologici: ventilaţia pulmonară, fluxul sanguin pulmonar, debitul sanguin la
nivelul ţesuturilor.
 Avantajele terapeutice ale anestezicelor
inhalatorii sunt:

• inducţie rapidă: protoxid de azot, desfluran,

sevofluran;
• revenire rapidă: protoxid de azot, desfluran,
sevofluran;
• analgezie bună: protoxid de azot, eter;
• miorelaxare bună: eter, isofluran.
 Dezavantaje terapeutice

• anestezie incompletă: protoxid de azot (se utilizează în combinaţie cu alt

anestezic);
• absenţa miorelaxării: protoxid de azot;
• aritmii: halotan;
• hipotensiune arterială: halotan;
• hepatotoxicitate: halotan;
• risc de nefrotoxicitate: metoxifluran, sevofluran;
• potenţial convulsivant în perioadele de inducţie şi de revenire din anestezie:
enfluran;
• iritaţia tractusului respirator, cu greaţă, vomă, tuse, bronhospasm: eter,
desfluran.
 2. Anestezice generale administrate injectabil
(NARCOTICE INJECTABILE )

Narcotice barbiturice
Barbiturice clasice: pentobarbital sodic (Nembutal)
Derivaţi N-metilaţi: hexobarbital sodic (Evipan), metohexital (Brevital),
narcobarbital (Eunarcon).
Tiobarbiturice: tiopental (Rompental, Penthotal)

Narcotice nebarbiturice
aldehide: cloralhidrat, cloraloză;
carbamaţi: uretan;
alcooli: alcool etilic;
derivaţi fenciclidinici: ketamină, midazolam.
Narcotice barbiturice

Indicaţiile terapeutice
- narcotice (anestezie generală): tiopental, hexobarbital, metohexital;
- hipnotice (în stări de nelinişte, ca premedicaţie în anesteziologie, în
insomnii): ciclobarbital, pentobarbital, secobarbital;
- sedative (în stări de anxietate, agitaţie, pentru sedare) - barbituricele
hipnotice, la doze mici (aprox. 1/5 din doza hipnotică);
- anticonvulsivante, antiepileptice sau în alte stări convulsive (intoxicaţii cu
excitante centrale, eclampsie): fenobarbital.
Narcotice barbiturice

• au efecte de scurtă durată.

• induc repede (în 10-30 secunde) o stare de somn anestezic superficial
• nu produc analgezie iniţială
• în faza de somn anestezic superficial, reflexele palpebral şi tendinoase sunt
diminuate, tonusul muşchilor este păstrat, pupilele sunt normale sau uşor
miotice, respiraţia şi circulaţia sunt moderat deprimate
• trezirea este rapidă, fără fenomene secundare
• dozele mari deprimă reflexele respiratorii
• traversează placenta, cu consecinţe deprimante respiratorii la făt
Narcotice barbiturice

Clasificarea barbituricelor în funcţie de durata acţiunii terapeutice:

• cu durată ultrascurtă de acţiune (10-20 minute): barbituricele narcotice:

tiopental, hexobarbital, tiobutobarbital, metohexital;
• cu durată scurtă de acţiune (2-4 ore): barbituricele hipnotice: ciclobarbital,
pentobarbital, secobarbital;
• cu durată medie de acţiune (5-7 ore): în preanestezie: amobarbital;
• cu durată lungă de acţiune (8-10 ore): barbiturice antiepileptice:
fenobarbital.
 Narcotice barbiturice

FARMACOCINETICĂ

- se fixează rapid şi în proporţie mare de proteinele plasmatice

- moleculele rămase libere difuzează repede în ţesuturile bine vascularizate: creier, ficat,
rinichi, inimă
- creierul, fiind foarte bine vascularizat şi bogat în lipide, captează în primele 30-40 de
secunde peste 10% din cantitatea injectată, ceea ce explică deprimarea centrală rapidă
- redistribuirea ulterioară, rapidă de la creier la muşchi şi ţesut adipos explică dispariţia
efectelor anestezice
- repetarea injectării intravenoase de barbiturice duce la acumularea progresivă a
anestezicului, la prelungirea şi intensificarea efectului deprimant central
- barbituricele intravenoase sunt epurate în special prin metabolizare hepatică
- produşii rezultaţi, mai puţin activi, se elimină pe cale renală
- sunt folosite ca anestezic unic pentru intervenţii minore, de scurtă durată, ca şi pentru
controlul unor stări convulsive.
Narcotice nebarbiturice

KETAMINA

- din punct de vedere chimic este un derivat al fenciclidinei

- induce o anestezie disociativă, pacientul fiind conştient, dar imobil şi insensibil la
durere.
- este indicată în intervenţii de scurtă durată, dar asociată cu tranchilizante
- la om provoacă halucinaţii
- nu deprimă circulaţia şi respiraţia
- efect bronhodilatator, stimulează secreţiile bronşice
- creşte tensiunea arterială şi debitul cardiac
- nu se recomandă în traumatisme craniene (creşte fluxul sanguin cerebral)
- efectele nedorite (halucinaţii) pot fi reduse prin adm benzodiazepinelor
(midazolam)
 Doze ketamina

SPECIE Mod administrare Doza (mg/kg)

Cabaline IV 1 – 2.5
IM 8 - 12
Bovine IV 5
IM 15
Ovine şi caprine IV 2–5
IM 10 – 20
Suine IV 5
IM 15 – 20
Canide IV 5
IM 5 – 10
Feline IV 5 – 10
IM 15 – 20
Narcotice nebarbiturice

PROPOFOL

- din punct de vedere chimic este un alchifenol

- anestezic intravenos, cu proprietăţi hipnotice, folosit atât pentru anestezia
generală cât şi pentru sedare
- Mecanism de acţiune: potenţarea canalelor de clor ale receptorilor GABA
- Nu are efecte analgezice
- Reduce fluxul sanguin cerebral (benefic pt pacienţii cu presiune intracraniană ↑)
- Produce hipotensiune
- Efect vasodilatator atât la nivel venos cât şi arterial
- Scade frecvenţa respiratorie → poate produce apnee!
- Metabolizare la nivelul ficatului şi la nivelul plămânilor (până la 30%)
 PROPOFOL
DOZE
• Câine
Fără premedicaţie: 6 – 7 mg/kg IV
AVANTAJE
Cu premedicaţie: 1 – 4 mg/kg IV
Menţinere: 0.1 – 0.4 mg/kg/minut IV
▪ Efect rapid
▪ Revenire rapidă
• Pisică
▪ Nu are efect cumulatic
Fără premedicaţie: 8 mg/kg IV
Cu premedicaţie: 2 – 5 mg/kg IV
Menţinere: 0.1 – 0.4 mg/kg/minut IV
DEZAVANTAJE

▪ Nu are efect analgezic

▪ Hipotensiune, bradicardie
▪ Poate induce apnee
▪ Inj perivasculara este iritantă
▪ Mediu excelent pt dezv bacteriilor
 3. Medicaţia adjuvantă a anestezicelor generale

Medicaţia preanestezică
• Anticolinergice – previn hipersecreţia salivară şi bronşică,
antagonizează efectele cardiovasculare nedorite ale anestezicelor;
• Antiemetice (antivomitive);
• Barbiturice – inducţia rapidă a anesteziei;
• Benzodiazepine – profilaxia anxietăţii;
• Opioide – reduc sensibilitatea dureroasă şi potenţează acţiunea
analgezică a anestezicelor.

Miorelaxante sau curarizante – relaxează muşchii striaţi pe parcursul

actului chirurgical, în cazul în care anestezicul utilizat nu induce o
miorelaxare suficientă.
Benzodiazepine

MIDAZOLAM

• din punct de vedere chimic este derivat 1,2 imidazol, 1,4 benzodiazepină
• mecanismul de acţiune constă în faptul că este agonist GABA-A
• efecte: anxiolitic, miorelaxant, anticonvulsivant, hipnotic şi inductor al
narcozei
• este un anestezic general cu inducţie scurtă şi durată de acţiune relativ
scurtă
• este indicat pentru inducţia anesteziei generale, în preanestezie şi în
vederea unor procedee endoscopice
• doza: 0.3 mg/kg
Benzodiazepine

DIAZEPAM

• activitate miorelaxantă şi anticonvulsivantă intensă

• efectul anxiolitic se instalează rapid
• se poate folosi şi ca miorelaxant în stările spastice ale musculaturii
scheletice şi ca antiepileptic.
Doze
• este folosit la pisici pentru stimularea apetitului
• nu are proprietăţi antidepresive • Câine
• efecte cardiovasculare şi respiratorii minime Ca anxiolotic: 0.5 – 2.0 mg/kg
• poate induce hipotensiune prin mecanism simpaticolitic Sedare /premedicaţie: 0.5 mg/kg
Ca anticonvulsiv: 0.5 – 1 mg/kg
• produce ataxie, pierderea orientării în spaţiu, somn superficial

• Pisică
Anxiolitic: 0.2 – 0.4 mg/kg
Stimulare apetit: 0.5 – 1 mg/kg
Ca anticonvulsiv: 0.5 – 1 mg/kg
II. SUBSTANŢE HIPNOTICE

• Hipnotice barbiturice
• Hipnotice benzodiazepine
• Hipnotice cu profil similar benzodiazepinelor
• Derivaţii magneziului
• hipnoticele sau somniferele sunt substanţe deprimante ale sistemului nervos
central care induc, produc sau prelungesc somnul.
• calitativ, somnul provocat de majoritatea hipnoticelor diferă de cel fiziologic
(posibilele efecte asupra respiraţiei, aparatului cardiovascular, temperaturii
corpului)
• hipnoticele au efecte gradate în funcţie de doză
• dozele mici produc micşorarea activităţii spontane, modificări de postură şi
tendinţă la închiderea ochilor în repaus
• dozele mari sunt urmate de pierdera stării de conştienţă, relaxare musculară şi
pierderea reflexelor de redresare → hipnoză farmacologică / somn anestezic.
• majoritatea hipnoticelor au proprietăţi anticonvulsivante
• pot provoca paradoxal fenomene de excitaţie, euforie şi iritabilitate
Fenobarbitalul

- este un foarte bun sedativ, hipnotic, anticonvulsivant,

antispasmodic
- fenobarbitalul sodic determină un somn de 8 ore, iar la nivel
periferic determină vasodilataţie
- poate fi administrat oral, imtramuscular sau intravenos în
funcţie de preparat

Doza:
• Câine: 1 – 3 mg/kg (se poate ajunge până la 6 mg/kg)
• Pisică: 1.5 – 3 mg/kg
III. SUBSTANŢE ANALGEZICE
1. Analgezice opioide

• Opiul
• Morfina
• Codeina (metilmorfina)
• Heroina
• Metadona
• Tramadolul
• Butorfanolul
• Fentanilul

2. Analgezice derivate din ciclohexamină

• Ketamina
• Fenciclidina
• Tiletamina
 Morfina

• acţiunea analgezică este intensă şi electivă

• deprimă centrul respirator prin stimularea unor receptori de la acest nivel (dar
micşorarea frecvenţei este compensată de creşterea amplitudinii mişcărilor
respiratorii)
• efectul antitusiv este intens (centrul tusei este deprimat )
• dozele mari de morfină deprimă centrul vomei, deci au acţiune antivomitivă
• efecte complexe asupra tubului digestiv: motilitatea stomacului scade, creşte tonusul
intestinal, sunt inhibate secreţiile gastrică, biliară, pancreatică, tranzitul intestinal este
întârziat → constipaţie
• provoacă vasodilataţie arterială şi venoasă
• dozele mari pot provoca deprimarea centrului termoreglator
• trece prin placentă şi poate provoca deprimare respiratorie la nou-născuţi
• determină schimbarea comportamentului (depresie sau excitaţie)
Tramadolul
• este un opioid cu efect analgezic comparabil cu cel al codeinei
• riscul de dependenţă este mic.
• doză de 2 - 4 mg/kg

Butorfanolul
• frecvenţă mică a efectelor adverse
• risc scăzut de dependenţă la om
• este indicat în analgezia postoperatorie
• este şi un bun inhibitor al tusei
• doza: 0.2 - 0.4 mg/kg

Fentanilul
• efect analgezic puternic care se instalează rapid
• are toxicitate redusă, nu produce constipaţie şi nici vomă
• consecutiv administrării intramusculare efectul se instalează în 3 – 5 minute şi durează 20 – 40 minute
• doza: 1–5 µg/kg pentru analgezie, 2.5–10 µg/kg pentru anestezie
 Opioid Doză (pentru câini, pisici) Durată de acţiune

Morfină 0,05 – 1 mg//kg, im, sc 4h

Hidroximorfină 0,1 – 0,2 mg/kg, iv, im, sc 4h

Butorfanol 0,2 – 0,4 mg/kg, iv, im, sc 2h

Buprenorfină 0,005 – 0,02 mg/kg, iv, im, sc 6-8 h

Fentanyl 0,005 – 0,01 mg/kg, iv, im 20-40 min

 IV. SUBSTANŢE TRANCHILIZANTE

1. TRANCHILIZANTE MINORE (ATARACTICE, ANXIOLITICE)

2. TRANCHILIZANTE MAJORE (NEUROLEPTICE, NEUROPLEGICE)

• Tranchilizantele minore determină o depresiune, mai ales în ceea ce priveşte starea

emoţională, se produce o linişte psihică, o diminuare a senzaţiei de frică, o indiferenţă faţă
de mediul extern. Folosite în doze terapeutice, tranchilizantele minore nu induc somnul,
dar îl favorizează pe cel fiziologic. Unele dintre aceste substanţe sunt anticonvulsivante,
miorelaxante, antihistaminice. Se recomandă pentru tratamente de scurtă durată,
deoarece în caz contrar pot să producă toleranţă şi fenomene de dependenţă. În general,
tranchilizantele minore se folosesc în tratamentul stărilor de anxietate, tensiune psihică.
• Tranchilizantele majore se caracterizează printr-un efect antispastic şi depresor al
centrului vomei, al funcţiilor sistemului nervos vegetativ. La animale diminuă activitatea
spontană şi reacţiile emoţionale, temperând subiecţii agitaţi şi retivi.

TRANCHILIZANTE MINORE
(ataractice, anxiolitice)
• Anxiolitic = substanţă ce diminuă starea de frică;
• Ataractic = substanţă ce produce indiferenţă faţă de mediul exterior.
EFECTE
• înlătură anxietatea
• determină o stare de linişte psihică
• favorizează instalarea somnului fiziologic
• nu produc narcoză
• produc efecte vegetative mai reduse decât tranchilizantele majore
• unele au proprietăţi anticonvulsivante şi miorelaxante
• altele au acţiune antihistaminică
• potenţează efectul medicamentelor cu acţiune deprimantă a SNC
 TRANCHILIZANTE MINORE

Derivaţii difenilmetanului
• Hidroxizin (Atarax)

Derivaţii alcoolilor alifatici

• Meprobamat (Andaxin)

Derivaţii benzodiazepinei
Acţiuni:
• anxiolitică –clordiazepoxid (Napoton), medazepam (Rudotel);
• sedativă – diazepam (Valium);
• miorelaxantă – diazepam;
• anticonvulsivantă – diazepam, clorazepam.
 TRANCHILIZANTE MAJORE
Acţiuni:
• produc o stare de linişte psihică (acţiune tranchilizantă), scăderea reacţiilor
emoţionale şi afective şi diminuarea activităţii psihomotorii;
• diminuează senzaţia de frică;
• ajută la „îmblânzirea” animalelor;
• potenţează acţiunea narcoticelor, hipnoticelor şi analgezicelor;
• produc relaxarea musculaturii netede intestinale (acţiune antispastică);
• au efect antihistaminic (antialergic);
• au acţiune antivomitivă.
 TRANCHILIZANTE MAJORE

Farmacocinetică:
• se absorb incomplet la nivelul tubului digestiv
• se absorb mai bine pe cale intramusculară
• se leagă de proteinele plasmatice şi de structurile protido-lipidice
membranare
• se acumulează în creier
• sunt epurate prin metabolizare hepatică
• există mari variaţii individuale ale parametrilor farmacocinetici.
 TRANCHILIZANTE MAJORE

Indicaţii terapeutice:
• premedicaţia narcozei;
• intervenţii minore (puncţii, drenări);
• tratamentul unor comportamente anormale (agresivitate,
fetofagie);
• în colici şi enterite grave;
• în vederea relaxării musculaturii esofagului pentru îndepărtarea
corpilor străini;
• ca medicaţie antistres;
• pentru obişnuirea animalelor la muls, potcovit, în vederea
primelor şedinţe de dresaj;
• pentru sedarea animalelor din grădinile zoologice.
 TRANCHILIZANTE MAJORE

Derivaţi fenotiazinici
Derivaţi de butirofenonă
• Promazină (Romtiazin, Delazin) • Haloperidol
• Propionilpromazină (Combelen) • Droperidol
• Clorpromazină (Clordelazin)
• Acepromazină (Neurotranq) Derivaţi tiazinici
• Levomepromazină (Nozinan) • Xilazină (Rompun)
• Azaperon (Stresnil, Suicalm)

Derivaţi piperazinici Alte substanţe neuroleptice (antagonişti α2 adrenergici)

• Proclorperazină (Emetiral) • Medetomidină (Domitor)
• Trifluperazină (Stelazin) • Detomidină (Domosedan)
• Flufenazină (Permitil)
Acepromazina
• este indicată în diverse tulburări de comportament: canibalism, înţărcarea purceilor, în stări
de stres, colici, animale retive, în vederea unor intervenţii chirurgicale, în preanestezie în
combinaţie cu anestezice locale
• dozele recomandate sunt: 0.01–0.02 mg/kg IV; 0.01–0.05 mg/kg IM, SC ; 1–3 mg/kg PO
• este un foarte bun neuroleptic, sedativ şi potenţializator
• bună toleranţă la toate speciile
• trezirea completă într-un timp mai scurt 1 – 3 ore

Xilazina
• efect sedativ puternic; analgezic şi relaxant muscular moderat
• acţiunile sedativă şi analgezică se produc prin inhibiţie centrală, iar efectul miorelaxant se
realizează prin întreruperea transmisiei interneuronale a impulsurilor în sistemul nervos
central, dar şi la nivel periferic prin inhibarea acetilcolinei
• la cal şi carnivore se poate administra intramuscular şi intravenos, iar la rumegătoare numai
intramuscular
• sedarea, a cărei profunzime este dependentă de doză, durează 60 – 120 minute, în timp ce
analgezia se menţine numai 15 – 30 minute
• sedarea profundă produce depresie respiratorie, bradicardie şi chiar bloc atrioventricular
parţial
• este folosită în cazurile în care sunt necesare sedarea durabilă şi analgezie de scurtă durată
Azaperona (Stresnil)
• neuroleptic ideal pentru porcine
• produce efecte gradate, proporţionale cu doza, de la o sedare superficială până la o imobilizare şi
hipnoză profundă.
• produsul are o toxicitate foarte mică, are acţiune rapidă, intensă şi durabilă (5 – 8 ore) cu o perioadă de
excitaţie redusă, este sedativ, potenţializator şi uşor hipotensiv.
• doza: 0.4 – 2 mg/kg

Detomidină (Domosedan)
• efect inhibitor asupra transmiterii influxurilor nervoase mediate de noradrenalină
• are proprietăţi analgezice
• efectul începe să se instaleze în 1 – 5 minute de la administrare şi administrarea se poate repeta după 15
minute dacă este necesar
• este contraindicată administrarea în asociere cu amine simpaticomimetice şi sulfamide
• nu este recomandată administrarea în ultima treime a gestaţiei şi la animalele cu insuficienţă cardio-
respiratorie.
• Domosedamul şi Ketamina nu se administrează niciodată simultan în aceeaşi seringă
• În cazul supradozării sau dacă se impune trezirea imediată se foloseşte un antidot specific – Antisedan
(antipamezol)
 V. SUBSTANŢE SEDATIVE

• sunt deprimante neselective ale SNC

• produc stare de linişte prin diminuarea
hiperexcitabilităţii senzitive şi psihomotorii
• efectele hipnotic, sedativ şi tranchilizant nu se manifestă
tranşant, ci se intersectează în cazul unor medicamente
• hipnoticele la doze mici au efecte sedative
• sedativele au şi efect anxiolitic
• tranchilizantele pot fi şi hipnotice
BROMURILE - de sodiu EXTRACTE VEGETALE
- Valeriana officinalis - rădăcina şi rizomul
- de potasiu - tinctura, tinctura eterată, au
- de calciu acţiune moderat sedativă
- de amoniu - produsul Extraveral compr.
- de stronţiu
- produc sedare, somnolenţă
- produc bradicardie
- irită puternic mucoasele
 VI. SUBSTANŢE MIORELAXANTE

Miorelaxantele centrale diminuă hipertonia, contractura şi spasmul

muşchilor striaţi.

• Mecanismul de acţiune
- diminuarea şi abolirea reflexelor spinale mono- şi polisinaptice
- facilitarea transmiterii inhibitoare GABA – ergice
- deprimarea neuro-receptorilor din fusul nuclear
- mecanism periferic de decuplare a procesului de excitaţie –
contracţie, prin favorizarea reţinerii calciului în reticulul endoplasmatic

• Clasificarea miorelaxantelor
- benzodiazepine (diazepam, clordiazepoxid)
- carbamaţi (meprobamat, fenprobamat)
- eteri ai glicerolului (guaifenesina, mefenesina)
- benzoxazoli (clorzoxazona)
- alte structuri (baclofen)
 VII. SUBSTANŢE ANESTEZICE LOCALE

Anestezicele locale blochează

conducerea nervoasă prin Clasificarea din punct de vedere chimic:
interferarea cu propagarea
potenţialului de acţiune prin axon.
Fibrele mielinizate sunt mult mai
uşor blocate. ESTERI AMIDE
Absorbţia anestezicelor locale
Procaina Lidocaina
in circulaţia sistemică depinde de
caracteristicile anestezicului Cocaina Bupivacaina
utilizat, de prezenţa
vasoconstrictoarelor
supraadăugate şi de locul
Clorprocaina Mepivacaina
administrării.
Tetracaina
• esteri ai acidului benzoic - cocaina;
• esteri ai acidului paraaminobenzoic –
anestezina, procaina (novocaina),
pantocaina (tetracaina),
oxibuprocaina, proparacaina;
• derivaţi ai acidului cinconinic – xilina
(lidocaina, xilocaina); cincocaina
(supercaina), mepivacaina,
bupivacaina
 SUBSTANȚE CARDIOEXCITANTE
(ANALEPTICE CARDIO-RESPIRATORII)

Substanţele analeptice cardio-respiratorii, numite şi excitante ale sistemului

nervos central, acţionează la acest nivel mărind consumul de oxigen la nivelul
SNC. Prin acţiunea analeptică se înţelege restaurarea marilor funcţii (analepsis
=restaurare).
Se deosebesc două grupe:
• excitante corticale în medicina umană numite şi stimulente psihomotorii:
cafeina;
• excitante bulbare: pentetrazolul şi camforul.
 APLICAȚII – Calcule farmaceutice, reţete

1. Un câine, rasa Doberman, cu greutate corporală de 35 kg a suferit un accident şi necesită

intervenţie chirurgicală (osteosinteză) la nivelul membrului stâng posterior. În acest scop se
recurge la narcoza cu ketamină (Ketalrom - 100 mg/ml, flacon 10 sau 50 ml). În vederea
administrării se asociază cu xilazina (Rompun – flacon 25, 50, 100 ml 5 %). Doza de xilazina
este de 1 mg/kg, doza de ketamină este de 10 mg /kg şi se adm. la 10 minute după Rompun
(ambele pe cale i.m.). Cereţi eliberarea din farmacie a celor două produse.

2. Cal de 700 kg urmează să suporte o intervenţie chirurgicală. În acest scop administrăm

Anaestamina (ketamina) in asociere cu Domosedan (detomidina). Anaestamina se gaseste in
flacon de 50 ml, are 100 mg substanta activa / ml și se administrează în doza de 2,2 mg/kg iv
rapid. Domosedan se găseste în flacon de 20 ml, 10 mg/ml și se administrează în doza de 0,02
mg/kg im. Debutul acţiunii este gradual, începe în aproximativ 1 minut iar durata efectului
anestezic este de aproximativ 10-15 minute.
 APLICAȚII – Calcule farmaceutice, reţete

3. Pisică de 5 kg trebuie să fie castrată. În acest scop i se va administra Vetased în combinație cu

Sedam. Vetased conține 100 mg ketamina / ml, se gaseste sub formă de flacon de 20 ml și se
administrează în doză de 15 mg/kg, im. Sedam 10 mg/ml se găsește în flacon de 50 ml și se
administrează în doză de 0,2 mg/kg, im. Cereţi eliberarea din farmacie a celor două produse.

4. Oaie de 60 kg trebuie anesteziată pe cale generală cu Tiopental sodic, există flacoane cu 0,5 g
pulbere din care se prepară soluţie injectabilă de concentrație 2,5% în momentul utilizării cu ser
fiziologic şi se administrează pe cale intravenoasă în doză de 15 mg/kg.

5. Pentru un inducerea anesteziei unui câine de 10 kg se administrează Propofol, flacon 20, 50 sau
100 ml cu concentrație 1 %. Se administrează intravenos în doză de 6 mg/kg.

6. Vacă de 500 kg trebuie tranchilizantă pentru o intervenție chirurgicală minoră. Se indică

administrarea de Combelen, flacon 25 ml 1%. Produsul se administrează i.m. în doză de 10-20
mg/100 kg.
 APLICAȚII – Calcule farmaceutice, reţete

7. Pentru a asigura transportul în siguranță a unui porc de 80 kg se recomandă sedarea acestuia. Se

administrează Stresnil (azaperon 40 mg/ml) în doză de 1 mg /kg, intramuscular, cu jumătate de
oră înainte de încărcare. Stresnil se găsește în flacoane de 100 ml.

8. Câine de 8 kg, foarte agresiv, necesită drenarea unui abces. Se recomandă tranchilizarea cu
produsul Trankilrom (Acepromazină maleat 10 mg / ml), flacon 50 ml, doza utilizată este de 0,5
ml/ 10 kg, im.

9. Pisicăde 4 kg se prezintă la clinică cu convulsii epileptice. Se recomandă administrarea

produsului Diazepam 5 mg/ml, fiole de 5 sau 10 ml. Doza utilizată este de 0,5 mg/kg, iv.

10.Pentru o vacă de 550 kg în stare de șoc, se recomandă administrarea de Cafeină, în doză de 5

ml/ animal. Cafeina se găsește sub formă de fiole de 5 ml sau flacoane de 10, 20 ml cu
concentrația de 25 %.
VĂ MULŢUMESC!