INFLUENTA SCHIMBARILOR

CLIMATICE ASUPRA
ORGANISMULUI

Elev:GRIGORE (ROTARU)
ALINA MADALINA

Schimbările climatice vor afecta

sănătatea umană fie în mod direct :
– în relație cu efectele fiziologice ale căldurii și frigului
– fie în mod indirect, de exemplu, modificarea comportamentelor
umane (migrație forțată, mai mult timp petrecut în exterior), creșterea
transmisibilității bolilor cu transmitere prin alimente sau prin vectori
sau alte efecte ale schimbărilor climatice, precum inundațiile. În
cursul ultimelor decenii s-a observat deja în Europa accentuarea unora
dintre aceste impacturi (de exemplu, se estimează că numai valurile
de căldură din vara anului 2003 au provocat peste 70 000 de decese ).
Nu toate schimbările legate de climă au efecte negative asupra
sănătății umane. În zonele temperate, iernile mai blânde vor duce la
micșorarea numărului deceselor legate de frig. Mediul interior se va
îmbunătăți ca urmare a reducerii măsurilor necesare pentru a asigura
temperaturi interne confortabile. Persoanele care lucrează în exterior
vor avea mai puține probleme legate de frig în timpul iernii, ceea ce le
va îmbunătăți productivitatea. Prelungirea perioadei de vegetație și
intensificarea precipitațiilor va favoriza agricultura și producția
alimentară, precum și grădinăritul și alte activități în aer liber. Omul
este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la
elementele climatice, in functie de fondul genetic
trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si
sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a
putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot
afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si
creativitatea.

Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un

organism la modificarile atmosferice, prin declansarea
sau amplificarea unor disfunctii sau afectiuni aflate in
stare latenta. Cauzele sunt legate de stilul de viata
modern, in special al celor care traiesc si lucreaza in
aglomeratiile urbane unde poluarea, alimentele
chimice, stresul dar si sedentarismul sunt conditii
care favorizeaza instalarea acestei sensibilitati.
Se disting 4 tipuri de meteosensibilitate:
• Meteoroadaptabilii – cei ce se acomodeaza facil
acestor fluctuatii.
• Meteorodependentii- cei care resimt aceste influente
la nivel psihic dar si din punct de vedere al starii de
sanatate manifestandu-se prin irascibilitate, dureri de
cap sau depresie.
• Anticipativii- cei ce presimt modificarea starii de
vreme prin diferite schimbarii ale cicatricelor de
exemplu.
• Meteorosensibilii- cei carora li se activeaza bolile
deja existente ca de exemplu reumatismul.
Sanatatea umana este legata de confortul climatic si
cel bioclimatic. Cele mai importante elemente
climatice care au un impact vizibil asupra
organismului uman sunt: temperatura, umezeala,
precipitatiile, miscarile aerului, presiunea
atmosferica, radiatia solara. Fluxurile rapide ale
variatiei temporale si diferentele spatiale denumesc
acesti factori climatici ca fiind cei mai agresivi dintre
factorii enviromentali de stres fiziologic.

Temperatura are un impact mare asupra organismului.

Homeostazia termica este proprietatea organismului
uman de a-si regla temperatura intre limitele valorilor
normale, termen denumit de fiziologul Walter B.
Cannanon „intelepciunea organismului”, controlata de
hipotalamus care este un mic centru al creierului cu
greutatea de 4 grame, prin intermediul transpiratiei
sau actionand asupra arterelor care duc sangele catre
piele.
Suprafata corpului, varsta, temperatura exterioara si
activitatea glandelor endocrine conditioneaza rata
metabolismului bazal adica productia normala de
caldura.
In functie de varsta, reactiile sunt diferite in fata
schimbarilor bruste de temperatura, astfel batranii,
din cauza deteriorarii capacitatii de reactionare si
adaptare a corpului, de asemenea si copiii neavand
inca sistemul imunitar bine dezvoltat, tolereaza mai
greu extremele termice favorizand aparitia diferitelor
boli ca de exemplu gripa. Impactul fluctuatiilor de
temperatura la care este supus corpul este pronuntat
in relatia mortalitate-temperatura.
Temperaturile pozitive extreme cauzeaza cele mai
multe victime pe glob. Impreuna cu varsta, sexul si
rasa influenteaza rata moratalitatii dar si declansarea
altor boli. In conditii de stres cald, organismul elimina
in mod sporit apa si totodata sarurile prin evaporatie,
conductie, convectie si radiatie, ceea ce duce la
epuizarea fizica si oboseala.
Bolile provocate de stresul cald sunt adesea de natura
cardiovasculare (infarctul de miocard si accidentele
cerebro-vasculare), fiind declansate de cresterea
frecventei batailor inimii, dilatarea vaselor de sange,
scaderea presiunii si chiar aparitia colapsului
(hipotensiune arteriala, tahicardie). Mai pot aparea
tulburari de circulatie, socul termic (hipertermie) sau
infectiile intestinale, sincopa calorica (stare deliranta
sau chiar pierderea memoriei) si insolatia sau
deshidratarea.
Stresul provocat de temperaturile extreme scazute
afecteaza persoanele cu imunitatea scazuta, in
general batranii, nou-nascutii, alcoolicii sau
persoanele cu alte afectiuni, desi intervin o serie de
factori ce influenteaza adaptabilitatea la aceste
extreme cum ar fi modul de alimentatie, stratul adipos
al organismului sau sexul (studiile arata ca femeile
detin o temperatuaa mai ridicata a corpului decat
barbatii).
Scaderea temperaturilor poate provoca hipotermia ce
cauzeaza dereglari ireversibile ale organismului,
aceasta se instaleaza cand organismul prezinta sub
35g C, la 31gC intervine rigiditatea musculara iar la
24gC ritmul cardiac inceteaza sa mai functioneze.
Organismul este expus la afectiuni din punct de
vedere cardio-vascular prezentand tahicardie
(accelerarea anormala a ritmului cardiac),
hipertensiune arteriala, sindromul Raynaud (leziuni la
nivel pulpei degetelor cauzate de frig si tulburari
emotionale ce se manifesta in special la femei), crize
de angina pectorala (insuficienta oxigenarii inimii),
declansarea unor infectii virale (gripa, rinofaringite,
amigdalite) , degeraturi sau agravarea durerilor
reumatice.
Vremea inchisa afecteaza functionalitatea psihica a
organismului cauzata de sederea intr-un spatiu inchis
mai mult timp sau de scaderea luminozitatii atunci
cand creierul producand mai multa melatonina
(hormonul somnului) si mai putina serotonina
(hormonul bunei dispozitii) provoaca somnolenta, crize
depresive, scaderea capacitatii de concentrare.
Centrul National de Statistica al Sanatatii din SUA, in
1978, arta ca rata mortalitatii este cu 15% mai mare in
sezonul rece decat in sezonul cald.
Umezeala aerului are un impact asupra sanatatii
organismului deoarece influenteaza evaporatia
corpului dar si a starii de confort.
O masa de aer cald poate contine o cantitate mai
mare de apa decat o masa de aer rece, astfel ca ziua
si vara umezeala este ridicata favorizand dezvoltarea
anumitor specii de bacterii si virusi ca de exemplu
bacilul tuberculozei si impiedicand evaporatia ceea ce
poate produce un stres pulmonar prin actiunea
acestora asupra cailor respiratorii, determinand
tendinta de hidratare a plasmei.
Efectul vantului asupra organismului este unul negativ
prin variatiile temperaturii si ale presiunii, fiind
responsabil si de transportul insectelor si a polenului.
Feohnul este un vant cald, uscat si puternic
caracterizat prin prezenta ionilor pozitivi ce provoaca
„starile hormonale” manifestate prin pierderea
autocontrolului si accentuarea starilor de nervozitate
ce duc la numarul mare de infractionalitate.
Stimuleaza nervii cutanati, marirea transpiratiei,
cresterea circulatiei ce influenteaza negativ
tuberculoza pulmonara, astmul bronsitic angina
pectorala, reumatismul si epilepsia, cauzeaza
iritabilitate, dureri de cap, anxietate, insomnii, stari de
letargie.
Electricitatea atmosferei solicita organismului o
permanenta adaptare la campul aeroelectric natural
ce detine o variatie zilnica si anuala. Descarcarile
electrice supun organismul la solicitari fiziologice
intense, iar campul electric pozitiv influenteaza pozitiv
organismul deoarece aerul trece mai usor prin
tesuturi, de aici si ideea plasarii sanatoriilor in astfel
de zone.
Pe seama incarcarii cu ioni pozitivi a atmosferei si a
presiunii scazute, cercetatorii italieni mentioneaza
„sindromul furtunii” ce induc slabirea rezistentei
organismului la atacul microbilor, dureri de
cap,articulare, musculare, cefalee, insomnie, oboseala
si atacul de astm. Rezultatele favorabile atenuand boli
ale aparatului respirator (bronsita cronica, astm
bronsitic, boli ale aparatului cardiovascular
(hipertensiune), tulburari nervoase s-au obtinut prin
aeroionizare.
Radiatiile solare de tipul undelor electromagnetice
produc efecte fiziologice nocive datorita
permeabilitatii tesuturilor organice.Undele
radiometrice se intensifica in timpul descarcarilor
electrice si chiar datorita activitatilor antropice
industriale favorizand aparitia spasmelor scurte sau
violente sau au somn agitat sau visuri cu scene
violente. Microundele sunt produse de emisiile radio-
Tv si radar, ce provoaca astenie, ameteli, cefalee,
tulburari de comportament.
Radiatia infrarosie este sursa indispensabila vietii,
sporind activitatea globulelor albe ce accelereaza
metabolismul, actionand asupra tensiunii arteriale si a
pulsului. Organismul uman nu poate absorbi toata
cantitatea ajunsa la nivelul pielii, dispunand de un
sistem de filtrare selectiva la nivelul epidermei ce
poate trata afectiunile reumatismale, entorsele si
luxatiile. Cand pragul de 1,5-3 cal/cmp/min se
depasete apar arsurile, colapsul caloric, socul termic,
insolatia, fotooftalmia (leziuni pe retina), congestia
vasculara a splinei, rinichilor, leziuni ale cailor
respiratorii.
Radiatiile luminoase sau vizibile au caracter alternant
in functie de miscarile Pamantului, provocand
instalarea bioritmului diurn si anual la nivelul
organismului. Modificarea fortata a bioritmului
determina dereglari senzoriale si psihice.
Radiatiile ultraviolete produc efecte de fotosinteza cu
rol de antirahitic si efecte de fotoionizare, cel mai
reprezentativ fiind pigmentarea (bronzarea) si eritenul
(reactie inflamatorie de vascularizare a pielii prin
vasodilatatie), cancerizarea, blefarita (inflamarea
pleoapei ochiului), cataracta (opacitatea
organismului), deteriorarea parului. Sunt benefice in
tratarea acneei, furunculozei, ulcerului varicos,
sterilizarii si transformarea vitaminei D2 cu rol de
fixare a calciului si fosforului in oase.
Tot din cauza schimbarilor climatice persoanele cu sindroame
depresiv-anxioase au dispozitia afectiva influentata de conditiile meteo, astfel
incat daca ploua sunt triste, daca este soare sunt exuberante. Nasterile
spontane sunt influentate de conditii meteo: in perioade de furtuna se nasc
mai multi copii, nasterea ca proces se declanseaza mai rapid. In perioade de
iarna, atunci cand afara este viscol, se nasc mai multi baieti, etc. Starea
noastra de sanatate, are legatura cu fenomenele atmosferice. Exista o
constelatie, caracteristica fiecarei fiinte umane. Legatura noastra cu Universul,
nu poate fi negata, intrucat suntem parte a Lui, in consecinta partea reactioneaza
la unison cu Intregul si invers, modificarea cea mai mica a partii va fi resimtita
in Universul intreg. In acest context, in mod logic, rapiditatea cu care ne
adaptam la mediu, aduce dupa sine mentinerea in conditii optime a starii noastre
de sanatate. Daca ne adaptam mai lent la frig sau la cald, starea noastra de
sanatate, poate suferi modificari, in sensul cresterii predispozitiei la diverse boli
de sezon. Daca adaptarea este mai rapida sau am invatat in timp cum sa ne
adaptam mai rapid la schimbarile de temperatura, atunci, starea noastra de
sanatate nu va avea de suferit. In anotimpul rece suntem predispusi cel mai
mult, la boli ale aparatului respirator (aprox 40% dintre prezentarile intr-un
cabinet de medicina familiei sunt datorate infectiilor aparatului respirator:
viroze, rinusinuzite, rinofaringite, otite,pneumonii.la copiii sub 5 ani si la
varsnici aprox 50% din prezentarile de la cabinet sunt datorate virozelor
respiratorii etc.