Ministerul Sntii Republicii Moldova

Colegiul de Medicin Cahul

Referat La igien i Educaie n sntate

Pe tema: Clirea organismului

Elaborat: Student Gr. AM-15 Gricenco Diana

Verificat: Titular de curs Dr. Constantin Cojan

Cahul, 2016
Curprins:

1. Noiuni de clire a organismului

2. Imunitatea organismului

3. Aciunea frigului asupra organismului

4. Cultura fizic. Educaia pentru sntate

5. Cerine particulare de igien a mbrcmintei

6. Cerine particulare de igien a nclmintei

7. Importana alegerii mbrcmintei i nclmintei n funcie de anotimp

8. Igiena somnului. Regimul zilei.

9. Concluzii

10. Bibliografie

1. Noiuni de clire a organismului

 Contactul din ce in ce mai redus al omului cu natura a condus la notiunea sugestiva 'homus
domesticus' (= sedentarism) ce ajuta la definirea 'sindromului de de-conditionare' care se
manifesta, mai ales, prin diminuarea functiei de termoreglare a organismului s.a.
Calirea are o functionalitate ritmica, sezoniera, de aparare a organismului prin adaptarea
acestuia la schimbarile de temperatura (rece/cald) iar daca organismul este corect 'antrenat'
prin repetarea masurilor obisnuite de calire naturala, se instituie un mecanism profilactic important
menit a sprijini si intari starea de sanatate.
Este cunoscut faptul ca expunerea unor suprafete mari ale corpului la factorii contrastanti,
in deosebi in timpul verii si nu numai, stimuleaza
capacitatea de termoreglare (cure de 12-14 zile); la fel,
incheierea oricarei imbaieri sau dus cald prin stropirea cu
apa rece este foarte necesar a fi deprinsa de la varste
timpurii, dar cele mai bune conditii de exersare a acestui
regim il ofera inotul.
Practicarea acestui sport, ar trebui sa preocupe
intreaga populatie apta, indiferent de varsta sau profesie;
inotul, este implicat direct si in antrenamentul functiei
locomotorii, a capacitatii de efort iar aceasta din urma are
legaturi de neocolit cu educarea in spiritului dragostei de
munca si raspundere, fara a mai vorbi de perspectiva cresterii si dezvoltarii armonioase a
organismului, mai ales a celui tanar.
Mecanismul de calire are in vedere antrenarea sistemului termoreglarii prin mijloace
contrastante ale temperaturii mediului ambiant: aerul, apa, miscarea, adica 'baile' de aer, de soare,
'infratire' cu cadrul natural prin miscare si meditatie (!) - toate influentand armonic (fizic, psihic)
organismul si personalitatea individului.

2. Imunitatea organismului

Imunitatea organismului sau sistemul imunitar cuprinde mecanismele de aparare ale

organismului fata de agentii patogeni virusuri, bacterii, fungi, radiatii, substante toxice,
medicamente. Daca agentii patogeni sunt in cantitati mici, sistemul imunitar face fata atacului.
Exista insa si situatii cand sistemul imunitar este depasit, este slabit si are nevoie de ajutor pentru
a face fata agentilor patogeni.
Imunitatea organismului este o retea complexa, compusa din organe limfoide (timusul,
maduva osoasa, splina, ganglionii limfatici, apendicele, amigdalele), celule si molecule.
Atunci cand organismul este atacat de agenti patogeni (numiti si antigeni), sistemul imunitar
secreta anticorpi (imunoglobuline), care lupta cu substantele straine. Sistemul imunitar face
distinctie intre propriu (self) si strain (nonself). Oasele, muschii, tesuturile sunt structuri proprii,
care sunt acceptate de sistemul nostru imunitar. Substantele straine virusuri, bacterii, fungi,
substante toxice sunt respinse intotdeauna de imunitatea organismului.
Specialistii vorbesc despre imunitate innascuta si imunitate dobandita. Imunitatea innascuta
este mostenita de la parinti si nu mai poate fi influentata pana la sfarsitul vietii. Imunitatea
dobandita poate fi sustinuta si modelata prin contactul cu un antigen, prin vaccinare, prin dieta.
Asupra imunitatii dobandite actioneaza si ColonHelp, un produs 100% natural care stimuleaza
mecanismele de aparare ale organismului.
Flora bacteriana intestinala
 Primul pas pentru dobandirea imunitatii se face prin anticorpii din placenta mamei si prin
primul lapte supt. De altfel, flora bacteriana intestinala reprezinta aproximativ 80% din imunitatea
organismului.
Ne nastem cu un tub digestiv steril. Primul implant de flora microbiana il primim o data cu
colostrul (laptele matern secretat timp de cateva zile dupa nastere, acesta reprezentand prima
hrana a sugarului). Bacteriile continute de laptele matern colonizeaza foarte repede tubul digestiv,
mai tarziu acestor bacterii li se adauga cele provenite din apa, fructe, legume, produse lactate.
Flora intestinala este un univers microscopic, pe care il purtam cu noi toata viata si care
totalizeaza mai multe sute de miliarde de bacterii, din circa 400-500 de specii diferite de bacterii,
fungi si virusuri. Daca la nastere, tubul nostru digestiv este steril, colonizarea cu bacterii atinge
concentratia maxima in primii ani de viata.

3. Aciunea frigului asupra orgnismului

Factorii fizici care intr n componena microclimatului, acionnd asupra organismului

omului, vor crea un anumit rspuns din partea funciei de termoreglare care se manifest prin
senzaie de confort, de cald sau de frig.
n caz de aciune asupra organismului a temperaturii sczute, pierderea de cldur se produce
mai mult prin convecie. Dac n aer se gsete o cantitate mare de vapori de ap, atunci
pierderea de cldur crete din cauza conductibilitii bune a vaporilor de ap. Creterea pierderii
de cldur se datorete i micrii rapide a curenilor de aer.
La temperaturi joase se intensific i pierderea de cldur prin radiaie.
Dereglrile provocate de microclimatul rece sunt diferite i depind de valoarea i de durata de
aciune a temperaturii sczute. Temperaturile joase conduc la scderea rezistenei organismului
fa de infecii, la slbirea funciei de producere a anticorpilor i a puterii fagocitare a leucocitelor.
Aceste condiii favorizeaz apariia unor boli contagioase, cum sunt afeciunile catarale acute ale
cilor respiratorii, pneumonia etc.
n unele cazuri frigul poate provoca o sensibilitate nespecific care intensific aciunea factorilor
toxici sau infecioi asupra esuturilor sensibilizate. Apar de asemenea dereglri vasomotorii, n
special la prile descoperite ale corpului (minile). Un microclimat rece conduce adeseori la
apariia reumatismului cronic, mialgiilor, nevralgiilor, radiculitelor etc.
Aciunea ndelungat a temperaturii joase poate provoca dereglri.
Echilibrul termic al organismului n condiii de aciune a temperaturii sczute se menine prin
realizarea funciilor de termoreglare fizic i chimic. La termoreglarea fizic vasele sanguine se
contract, ceea ce duce la micorarea temperaturii suprafeei corpului i, prin urmare, la scderea
pierderii de cldur prin radiaie i convecie de pe toat suprafaa i nu numai de pe regiunile
supuse aciunii temperaturilor joase.

Rolul principal n termoreglarea organismului la aciunea frigului i revine termoreglrii chimice

prin creterea termogenezei. La creterea termoproduciei particip tot organismul prin
accelerarea proceselor de oxidare n diferite esuturi si organe. Sistemul muscular al organismului
dup activitate n termogenez ocup primul loc, fapt manifestat prin unul din procesele fiziologice
de protecie a organismului contra frigului - frisonul, n timpul cruia metabolismul n esutul
muscular crete considerabi.
Care sunt consecinele aciunii negative a frigului asupra organismului?
Rceala, n funcie de intensitatea ei, diminueaz capacitatea de protecie a organismului:
crete vulnerabilitatea forelor protectorii, agenii patogeni ptrund uor n organism. Ca rezultat al
rcelii scade activitatea fagocitozei, adic a capacitii organismului de a rezista n faa agenilor
patogeni.
Rceala contribuie la scderea nivelului metabolismului i a activitii nervoase centrale, ceea
ce conduce la progresarea bolilor cronice de care sufer organismul i la apariia altor boli, n
special la persoanele care nu sunt clite, antrenate. Un pericol i mai mare pentru sntate l
reprezint rcirea unor pri izolate ale corpului, care favorizeaz mbolnvirea de radiculite,
nevralgii, miozite sau de alte maladii periculoase.
n unele cazuri temperatura joas duce la dereglri, care prezint o leziune inflamatorie
local. Se constat, de obicei, degerturi la picioare, mini, urechi, obraji. n caz de degerturi
uoare pot aprea pete roii, vinete i dureri, iar pentru cele mai grave e caracteristic apariia
unor bule cu un coninut lichid vscos sau sanguinolent.
Degerturile sunt nsoite de somnolen, rrirea pulsului, scderea temperaturii. Procesele
patologice caracteristice la degerturi sunt determinate att de aciunea direct a temperaturii
joase asupra esuturilor, ct i de spasmul ndelungat al vaselor sanguine periferice.

4. Cultura fizic. Educaia pentru sntate

Educaia fizic constituie un proces organizat de aciune asupra organismului copiilor i

adolescenilor prin exerciii fizice, msuri igienice i factori naturali pentru asigurarea unui anumit
nivel de dezvoltare fizic, formarea i perfecionarea calitilor motorii, educaia deprinderilor i
priceperilor necesare pentru diferite activiti. Totodat
educaia fizic este un element important al regimului
zilei copiilor i adolescenlor.

Scopul principal al educaiei fizice este de a

contribui la ameliorarea i perfecionarea strii de
sntate a copiilor i adolescenilor. Sarcinile de baz
ale educaiei fizice sunt.

1. Fortificarea sntii, ameliorarea nivelului

dezvoltrii fizice i sporirea rezistenei organismului la aciunea factorilor nocivi ai mediului
nconjurtor.
2. Formarea i perfecionarea deprinderilor i priceperilor de baz: coordonarea micrilor-
dezvoltarea forei, vitezei, rezistenei, iscusinei .a.
3. Dezvoltarea calitilor volitive i morale, educaia spiritului de activitate i disciplin.
4. Formarea deprinderilor igienice de practicare permanent a exerciiilor fizice i sportului, de
clire a organismului.
5. Formarea cunotinelor de igien a sportului, profilaxie a traumatismelor sportive i de
autocontrol i autoajutor.

La realizarea acestor sarcini este necesar de a folosi ct mai pe larg diferite mijloace i
forme de educaie fizic, de a le organiza i desfura ct mai corect din punct de vedere igienic i
de a crea condiii favorabile de realizare a lor.
Toate mijloacele de educaie fizic se mpart n dou grupe: a) exerciii fizice, jocuri mobile
distractive i sportive, toate formele de sport, locomoii naturale (mersul, fuga), excursii, maruri
turistice .a. i b) clirea organismului cu diferii factori (naturali i artificiali) ai mediului ambiant,
respectarea regimului zilei, modului sntos de via, igienei personale, folosirea muncii fizice .a.
Eficiena acestor mijloace de educaie fizic n mare msur depinde de coninutul i gradul
efortului care trebuie s corespund nivelului pregtirii fizice, vrstei, sexului i strii de sntate a
copiilor i adolescenilor.
Diferite mijloace de educaie fizic n-au aciuni izolat locale, dar influeneaz asupra
ntregului organism al copiilor. Folosirea lor provoac diverse modificri ale diferitelor sisteme i
funcii ale organismului.
Mijloacele de educaie fizic stimuleaz considerabil sporirea indicilor somatometrici ai
dezvoltrii fizice. A. Antal, urmrind dinamica indicilor somatometrici n decurs de 3 ani la elevii de
13-14 ani care se ocupau sistematic cu exerciii fizice (lot sportiv) i care nu se ocupau (lot
martor), a constatat un nivel de dezvoltare fizic mai nalt la elevii care practicau sportul.
La executarea diferitelor exerciii
fizice esuturile organismului necesit o
mare cantitate de oxigen, care la rndul
sau necesit activitatea sistemelor
respirator i cardiovascular. Sporete
de 2 - 2,5 ori frecvena respiraiilor i de
2 - 3 ori frecvena pulsului. Practicarea
sistematic a exerciiilor fizice contribuie la perfecionarea acestor sisteme: sporete capacitatea
vital a plmnilor din contul creterii amplitudinii respiraiei i volumul sistolic de snge din contul
forei de contracie a miocardului.
Totodat necesitatea de oxigen stimuleaz funcionarea organelor hemopoietice (mduva
osoas, splina, ficatul) care produc elementele sngelui: eritrocite, leucodte, limforite, neutrofile
.a.
La folosirea diferitelor mijloace de educaie fizic se determin modificri nu numai din
partea sistemelor de respiraie i cardiovascular, dar i altor. Mari modificri se observ n sistemul
osteomuscular, care se manifest prin ntrirea oaselor i creterea masei esuturilor musculare,
iar ca rezultat sporete fora muscular (dinamometria).
Considerabile modificri se determin i din partea metabolismului, cnd esuturile
organismului asimileaz mai bine substanele nutritive, iar procesele oxidative sunt mai profunde i
ca rezultat m snge ptrund mai puine produse de dezintegrare.
Exerciiile fizice influeneaz pozitiv i asupra dezvoltrii sistemului nervos central.
Procesele de excitare i inhibiie devin mai mobile i mai echilibrate. Sistemul nervos devine mai
plastic, capt proprietatea de a se adapta mai uor la mediu i la noua activitate.

5. Cerine patriculare de igien a mbrcmintei

Imbracamintea si lingeria apara corpul nostru de factori externi (frig, caldura, ploaie) si de
factori mecanici.

Activitatea normala a organismului e posibila doar la temperatura permamenta normala de

36,6 . Daca temperatura mediului inconjurator este foarte scazuta, sau, invers, foarte ridicata,
atunci organismul nu-si poate pastra temperatura normala. Incalcarea regimului de temperatura
poate duce la imbolnaviri de racire sau poate duce la supraincalzirea periculoasa a organismului.
De aceea omul isi amenajeaza locuinta, poarta haine, adica creaza conditii, prin care sa elimine
oscilatiile brusce a temperaturii.
Pe noi ne incalzeste nu atat haina, cat stratul de aer, ce se mentine intre corp si haina si intre
diferite straturi a hainei, precum si in porii tesaturii. De aceea e foarte important, ca porii hainei sa
nu fie astupati nici cu umezeala, nici cu murdarie, nici cu colb. Pentru aceasta haina trebuie
regulat spalata si curatita. Nemijlocit pe piele se imbraca lingeria. Ea absoarbe in sine sudoarea
eliminata din glandele sudaripare, pe ea nimeresc diferiti microbi, sub actiunea murdariei, ce le
serveste ca mediu de inmultire ei incep de a elimina
mirosuri neplacute. De aceea e necesar, nu mai rar de
o data pe saptamana, de a schimba lingeria de corp.
Lingeria murdara nu trebuie pastrata pana la spalare in
incaperea locuintei, ea trebuie pastrata intr-un cos
inchis sau intr-o lada. Lingeria curata trebuie pastrata
aparte de alte haine.

Hainele si lingeria trebuie sa fie de o anumita masura

si sa corespunda cu anotimpul anului.
Pe hainele exterioare, ca paltonul, suba, se aseaza
colbul de afara, de aceea ele trebuiesc pastrate in
coridor, sau in anatreu. Daca aceasta e imposibil,
atunci inainte de a aduce haina in camera, ea trebuie
curatita cu perie.
Tesaturilor hainelor li se cere de a respecta urmatoarele cerinte igienice: o buna aerisire,
imbibarea apei in timpul ploii si spalarii sa fie minima, grutate nu prea mare si o buna vuloare, ce
corespunde cu anotimpul anului.
Hainele sportive trebuie sa corepsunda caracterului ocupatiei diferitor tipuri de sport (spre
exemplu schiajului, inotului, gimnasticii etc.) si regulilor de competitii. O importanta deosebita il are
costumul sprotif pentru tipurile de sport de iarna. (schiaj, patinaj), pentru ca hainele
necorespunzatoare - usoare si nu prea calde - pot fi pricina recelilor. Sunt inadmisibile hainele de
prisos in timpul antrenamentului, cand se elimina de organism mai multa caldura.
Cel mai bun costum pentru un sportiv sunt pantalonii usori si liberi, sau chilotii si maioul din
tesatura usoara de tricotaj, pentru femei - o fusta scurta, pantaloni liberi sau chiloti, maiou.
Hainele soprtive trebuiesc imbracate doar in timpul antrenamentului sau competitii. Dupa
antrenament costumul sportif (chilotii, costumul de baie, maioul, coltunii) necesita spalate.

6. Cerine particulare de igien a nclmintei

Incaltamintea apara picioarele nu doar de oscilatiile de temperatura, ci si de franturile

mecanice externe, de lovituri etc. Incltamintea trebuie sa asigure o libertate totala in miscare. De
aceea trebuie ca ea sa corespuna cu forma estetica a piciorului. Sub influienta purtarii
permamente a incaltamintei incorect cusute (inguste, stramte, ce apasa la ridicarea talpii) sufera
de la inceput partile moi a piciorului, apoi scheletul talpii. Degetele deseori se apasa unii pe altii,
iau o forma incorecta, se dezvolta picior plat si alte
shimbari ale talpii.
Apasarea vaselor sangvine de catre epiderma
duce la retinerea sangelui si la asudarea in exces a
picioarelor.
In afara de aceasta, inclatamintea stramta duce la
racirea picoarelor pe timp de iarna, ceea ce la randul
sau duce la aparitia bolilor de raceala si nu rareori pot
duce chiar si la inghetare. Dupa starea incaltamintei e
deosebit de important de uitat in timpul unor lungi deplasari.
Pentru preintampinarea imbolnavirilor de racire e necesar de a se uita, ca picioarele sa fie uscate.
Daca picoarele s-au umezit, atunci trebuie dupa posibilitate neaparat de a se schimba.
 Cea mai mare parte din murdaria de afara se aduce in locuinta prin incaltaminte. De aceea,
intrand in casa, in camin, trebuie bine de curatit incaltamintea de glodul alipit.

Incaltamintea sportiva trebuie sa corespuna cerintelor de competitie, precum si sa corespunda

deosebirilor tehnice a tipului dat de sport: sa fie usoara, comoda si bine sa apere talpa de lovitori
traumatice.
Studentii, ce participa la cross, alergari, adica la acelea tipuri de competitii ce se organizeaza in
afara stadionului, trebuie sa puna sub talpa piciorului un burete de cauciuc si sa se foloseasca de
numai de incaltaminte purtata.
Celor ce practica tipurile de sport de iarna se recomanda sa poarte incaltaminte de o
jumatate de masura mai mare, pentru ca sa se poata in timp de ger mare sa se imbrace a doua
pereche de coltuni de lana, iar in incaltamintea cu talpa de cauciuc sa se puna un asternut cald.
Incaltamintea umeda trebuie curatita si uscata intr-o incapere calda si bine ventilata. Uscarea
incaltamintei pe cuptor sau aproape de foc nu se recomanda, pentru ca se deterioreaza si se
schimba forma incaltamintei. Dupa uscarea incaltamintei e de dorit de a o unge cu un strat subtire
de grasime, frecand-o pana la uscare.
O importanta deosebita are curatenia in partea interoara a incaltamintei si a coltunilor, ce
trebuie sa fie schimbati doua ori pe saptamana.

7. Importana alegerii mbrcmintei i nclmintei n funcie de anotimp

Pentru un copil, hainele sunt foarte importante si il protejeaza atat de razele nocive ale
soarelui din timul verii, cat si de temperaturile scazute din timpul iernii. Adapteaza hainele celui mic
in functie de fiecare sezon si alege obiecte de vestimentatie din materiale naturale, care sa lase
pielea sa respire.

Haine pentru copil in sezonul cald

In sezonul cald trebuie sa acorzi o atentie
deosebita hainelor pe care micutul tau le poarta.
Caldura nu este singura problema cu care cel mic
se confrunta. Pielea copilului este extrem de
sensibila la lumina, in special daca nu este
protejata.
Este foarte important ca in sezonul cald sa tii
la indemana o lotiune cu factor de protectie ridicat,
speciala pentru copii. De asemenea, trebuie sa ai
in permanenta la tine un prosop sau o paturica cu
care sa il protejezi pe cel mic de razele nocive ale
soarelui.
Ai grija ca cel mic sa fie bine protejat, insa in
acelasi timp sa nu se incalzeasca prea tare si sa
transpire. Hainele pe care le poarta trebuie sa fie
usoare si racoroase, din materiale naturale, care sa
permita circulatia aerului.
In zilele calduroase de vara, copilul trebuie imbracat cu haine comode, din bumbac si alte
materiale naturale. Tricourile, body-urile, pantalonii si rochitele din bumbac sunt ideale pentru
copii. Se gasesc in diverse culori si imprimeuri. Sunt usor de spalat si permit aerisirea corpului.
In timpul zilei, cel mic va purta tricouri si salopete usoare, care se prind cu capse sau nasturi.
Pentru zilele mai racoroase, cel mic are nevoie de o jacheta sau un pulover usor. De asemenea, si
hanoracele si bluzele sport care se inchid cu fermoar sunt potrivite pentru zilele mai racoroase de
vara si primavara.
Pentru dormit, cel mic are nevoie de pijamale usoare, care sa nu il incomodeze in timpul
somnului sau care sa il incalzeasca prea tare. Cand este foarte cald, il poti lasa sa doarma doar
intr-un body usor.
Haine pentru copil in sezonul rece
In sezonul rece, cel mic trebuie sa poarte mai multe straturi de
haine. In acest fel caldura nu se va pierde si nu va suferi de frig.
Trebuie sa acorzi o atentie deosebita extremitatilor. Copilul nu
trebuie scos din casa fara caciula, fular si manusi. De asemenea,
trebuie sa poarte sosete calduroase, care sa il protejeze de
temperaturile scazute.
Tot in sezonul rece, micutul trebuie sa aiba o haina groasa,
din materiale impermebile, captusite cu materiale calduroase, care
sa nu permita patrunderea aerului rece.
In zilele ploioase, copilul va purta pelerine din materiale
impermeabile, care sa nu permita patrunderea apei. Este insa indicat
sa alegi haine impermeabile din materiale cat mai naturale si sa le
eviti pe cele din vinil care se degradeaza foarte repede.
De asemenea, trebuie sa acorzi o atentie deosebita si incaltamintei.
In sezonul cald, cel mic va purta sandale sau pantofi sport cat mai
usori, din materiale naturale, care sa lase piciorul sa respire si sa se simta confortabil.
In sezonul rece, cand ninge, copilul va purta ghete calduroase din piele naturale. Pentru
perioadele cu ploi, cel mai bine este sa achizitionezi cizme din cauciuc, pe care cel mic sa le
poarte peste o pereche de sosete calduroase.

8. Igiena somnului. Regimul zilei

Somnul e salvatorul sistemului nervos, spunea I.P. Pavlov. Activitatea scoartei creierului se
compune din doua procese active excitarea si franarea. In timpul lucrului activ predomina
excitarile; in timpul somnului predomina procesele de franare. Dupa Pavlov, excitarea si franarea
prezinta de la sine doua parti diferite sau doua promovari a unui si aceluiasi proces, dar in acelasi
timp intre ele se duce o lupta continua. Balanta dintre aceste doua procese si oscilatiile sale in
limita normei si pentru norma, alcatuiesc toate, comportamentul omului, sanatos sau bolnav.
Cu cat lucrul este mai incarcat, spre exemplu, in perioada examenelor, cu atat se duce la obosire,
adica incarcarea celulor creierului, si prin aceasta se creaza conditii pentru aparitia procesului de
franare. Aceasta franare preintampina celulele creierului de supraincarcare si distrugerea
organica. Franarea poate sa ocupe sau o parte din celule creierului sau intreg creierul. Cand
procesul de franare se raspandeste pe intreaga scoarta a creierului, atunci vine un somn adanac,
adica calmul complet a celulelor creierului. In timpul somului se petrece asimilarea produselor
alimentare, celulele isi restabilesc compozitia sa normala si capacitatea de a lucra pentru
activitatea utila a creierului.
 O semnificatie foarte importanta pentru pastrarea sanatatii si a capacitatii de lucru o are
elaborarea reflexului ritmului corect de somn, adica de a se culca si de a se scula in unul si acelasi
timp. In aceste conditii omul repede
adoarme dimineata, bine doarme si se
trezeste tot timpul usor, sanatos si capabil
de a lucra.
Trebuie de a se deprinde de a dormi cu
fereastra sau ferestruica deschisa. La
temperatura de sub 10 s ferestruica poate
fi astupata cu panza.
Asternutul este locul odihnei totale a
omului. Dupa odhna de noapte omul
trebuie sa se trezeasca in forma si gata
pentru un lucru zilnic complet.
Componentii asternutului trebuie sa fie alcatuite din conducatori slabi ai caldurii.
Asternutul trebuie sa fie pastrat in curatenie ideala. Componentii asternutului trebuesc cat
mai deseori aerisiti, iar lengeria de pat trebuie sa fie schimbata nu mai rareori de o data in 7-10
zile.Inainte de somn trebuie bine de aerisit camera.

Regimul zilnic de activitate

Organizaia Mondial a Sntii indic faptul c sntatea=stil de via(60%)+factori ereditari

(15%) + factori sociali (10%)+factori medicali (8%)+ factori climatici (7%). Potrivit acestei scurte
definiii, stilul de via joac un rol major n meninerea sntii oamenilor. Pe baza
caracteristicilor organismului uman manifestate la ore diferite, nutriionitii ne nva cum s ne
facem un program zilnic sntos.

Iat recomandrile lor.

7:00 - s ne trezim devreme

Cercettorii de la Universitatea din Westminster au descoperit c ponderea unei substane, care ar
putea determina bolile cardiace, din sngele persoanelor care se scoal ntre orele 5:22 i 7 este
relativ mai ridicat. Ca atare, trezirea dup ora 7.00 este mai sntoas.

7:00 - 7:20 - splatul dinilor timp de trei minute

Experii ne recomand s bem un pahar de ap cldu imediat dup sculare, pentru
mbuntirea strii de deficien a apei corpului. Apoi, ne splm faa, dinii i lum micul dejun.
Multe persoane cheltuie mai puin de un minut pentru splarea dinilor, astfel nct dinii nu sunt
curai definitiv. n plus, splarea dinilor mai are rolul de a face masaj gingiilor i de a stimula
circulaia sangvin parodontal. De aceea, stomatologii propun ca timpul de splare al dinilor s
depeasc trei minute.

7:20 - 8:00 - un mic dejun bogat

Nutriionistul Zeng Qingshan arat c este mai bine s consumm micul dejun ntre orele 7.00 i
8.00, deoarece pofta de mncare este cea mai mare n acest interval. i prnzul trebuie luat dup
4-5 ore. De obicei, alimentele sunt cuprinse n patru categorii - cereale, carne, lapte i soia,
legume i fructe. Experii spun c un mic dejun care cuprinde toate aceste alimente este de
calitate.
 8:30 - 9:00 - evitarea exerciiilor fizice
Cercettorii au descoperit c nu este potrivit s facem exerciii fizice ntre orele 8:30 i 9:00. Este
mai uor s ne mbolnvim dac facem exerciii fizice n acest interval n care sistemul imunitar
este cel mai slab. Din punct de vedere medical, dimineaa, sngele este mai vscos, ceea ce duce
la creterea riscului de apariie a cheagurilor de snge. n plus, concentraia de dioxid de carbon
din aer este nalt. Ca atare, nu este un moment potrivit pentru alergare sau alte exerciii care
consum o mare cantitate de oxigen. Este indicat s mergem n acest interval, pe jos, la serviciu.

9:30 - efectuarea de munci grele

ntre orele 9.00 i 10.00, aerul este proaspt i concentraia oxigenului este mare. Hormonii
corticosuprarenalieni din corpul nostru ating nivelul maxim. Drept urmare, toate organele umane
funcioneaz eficient, ne putem concentra i suntem plini de energie i entuziasm. n acest
interval, organismul nostru se afl n starea cea mai bun i trebuie s facem munca cea mai grea.

11:00 - s consumm unele gustri

La 2-3 ore dup micul dejun, putem s mncm unele fructe,
lapte, biscuii sau alte gustri nutritive pentru evitarea scderii
excesive a glicemiei i reducerea senzaiei de foamete.

12:30 - s lum un prnz de calitate

Prnzul joac un rol foarte important n suplimentarea energiei
fizice i mentale. Trebuie s avem un prnz bogat, nutritiv, la
or fix i s evitm s mncm repede.

13:00 - 14:00 - un pui de somn

Un pui de somn la amiaz este un obicei bun pentru ntreinerea sntii. Dup 30 minute de
odihn, eficiena la munc va crete. i rezultatele unei cercetri fcute de o universitate din Atena
arat c pentru persoanele care trag la amiaz un pui de somn de cel puin 30 de minute, mcar
de trei ori pe sptmn, pericolul de mortalitate din cauza bolilor cardiace se diminueaz cu 37%.

16:00 - s consumm din nou gustri

Pentru stabilizarea nivelului glicemiei, este mai bine s mncm la ora 16.00 unele gustri care
pot asigura echilibrul nutriiei, cum ar fi un tip de aliment din cereale, lng un produs lactat sau un
fruct, plus ap sau alte buturi.

17:00 - 19:00 - este timpul potrivit exerciiilor fizice

Conform ceasului biologic, ntre orelele 17.00 i 19.00 este timpul cel mai potrivit pentru exerciii
fizice. n acest interval, microcirculaia din organismul uman se accelereaz vizibil i cantitatea
oxigenului inspirat este cea mai mare, astfel potenialul i capacitatea de adaptare a corpului uman
poate fi folosit la valoarea maxim.

19:30 - s mncm puin la cin

O cin bogat va duce la creterea glicemiei i agravarea poverii sistemului digestiv, afectnd
somnul. De aceea, la cin este bine s mncm mai multe legume, mai puine alimente bogate n
calorii i proteine. i trebuie s mestecm de mai multe ori alimentele.
 22:00 - 22:30 - este timpul pentru baie i somn
La ora 22.00 trebuie s ncepem pregtirile pentru somn. Putem s ne splm, apoi s ne punem
n pat, s citim o revist, s bem un pahar de lapte sau s stm de vorb cu membrii familiei.
Astfel, temperatura corpului scade chiar la nivelul adecvat i putem avea un somn de calitate i
confortabil.
Somnul dup ora 23.00 pn la ora 6.00 dimineaa este foarte important. Meninerea frecvent a
unui somn de apte ore este mai benefic sntii dect orice alte tonifiante.
 9. Concluzii

Calirea organismului creste rezistenta acestuia in fata actiunii nefavorabilea

unor factori din mediul inconjurator (temperatura prea ridicata sau prea scazutaa
aerului, a apei, etc.) prin intermediul actionarii dozate a acestor factori.
 10. Bibliografie

http://colonhelp.ro/colonhelp-pentru-sanatate/cresterea-imunitatii-
organismului/ce-este-imunitatea-organismului.html

http://www.sanatatea.com/pub/mediu/1456-actiunea-temperaturilor-joase-
asupra-organismului.html

http://www.sanatatea.com/pub/sanatate/257-sarcinile-mijloacele-si-rolul-de-asanare-ale-
educatiei-fizice

http://www.referatele.com/referate/noi/medicina/igiena-
imbracamintei161141818.php

http://www.copilul.ro/moda-gravide-copii/haine-copii/Hainele-copilului-in-
functie-de-anotimp-a56.html