Mihail Sadoveanu – Creanga de aur

- Semnificatia titlului –

Simbolul titular “Creanga de aur” e preluat din mitologia universala.

Reprezentata ca o ramura de vasc sacru, “creanga de aur” are calitati
magice, e invizibila pentru neinitiati, il protejeaza pe cel care coboara in
Infern si deschide orice lacat si zavor.

In cultul zeitei Diana, preotul suprem numit “regele padurii” isi

obtine initierea ucigandu-si predecesorul dupa ce reusea sa rupa din
padure o creanga de aur, ca semn de investitura. Ramura fermecata e
asadar o calauza in ritualul de initiere.

Vasile Lovinescu, in studiul “Creanga si creanga de aur”, considera ca,

in momentul culminant al coborarii in Infern, creanga de aur exprima
lumina spirituala care nu-l lasa pe cel supus initierii sa ezite sau sa fie
subjugat fortelor raului.

In romanul sadovenian, simbolul “creanga de aur” are mai multe

semnificatii. Aceasta trimite la initierea lui Kesarion Breb, dar si la
iubirea spiritualizanta dintre erou si Maria din Amnia.

Initierea lui Kesarion cuprinde trei trepte: invatatura sacra

dobandita timp de sapte ani in Egipt, experienta din Bizant care
dureaza noua ani si renuntarea la lume si retragerea eroului in asceza in
pestera magilor daci in ipostaza de ultimul deceneu.

Parabola sadoveniana exprima faptul ca iubirea sta la temelia lumii.

In cuprinsul romanului, simbolul crengii de aur apare explicat o singura
data, aproape de sfarsit, in cuvintele lui Kesarion catre Maria: “Iata, ne
vom desparti. Se va desface si amagirea care se numeste trup. Dar ce e
intre noi acum e o creanga de aur care va luci in sine in afara de timp.”

Este vorba despre o iubire transcendenta, care nu inseamna placere,

ci agape. Cuvintele lui Kesarion vin direct din doctrina lui Platon, in care
participantii initierii divine se simteau eliberati de aceasta invelitoare
numita corp, de care suntem lipiti ca o stridie de cochilia ei.