Harap Alb

In ,,Mitul sfasiat , Vasile Voiculescu afirma : ,,Orice traire e precedata de o rostire ce, in lumea noastra, se sfasie prin Timp,Spatiu si Poveste. Basmul reface o lume pierduta, el reprezinta un adevarat teritoriu al copilariei, presupune iesirea din real si intrarea in imaginar. In basm este posibil orice, pentru ca evenimentele narate sunt proiectate intr-un timp imemorial. Vasile Voiculesu afirma : ,,basmul are 1.000 de mesaje care se rezuma intr-unul : METAMORFOZA. Putem afirma ca intregul basim argumenteaza aceasta definitie deoarece dezvaluie transformarea personajului in urma unui traiect initiatic. In ,,Povestea lui Harap-Alb se impletesc numeroase motive intalnite si in alte basme: motivul imparatului fara urmas pe linie barbateasca, motivul alegerii fiului vrednic, motivul probelor depasite, alegerea calului, pedepsirea celui rau. Predomina motivul omului bun, milostiv, menit sa aiba o viata fericita, dupa incercari grele pe care le depaseste ajutat de divinitate, oameni si animale. Observam in acest basm numeroase elemente populare, iar textul in intregimea sa incearca sa demonstreze credinta populara ca binele invinge raul. Basmul debuteaza cu formula binecunoscuta: ,,Amu cica era odata. Prin aceasta suntem introdusi intr-un alt timp si alt spatiu, in timpuri sacre, Vasile Lovinescu remarcand o asemanare intre aceasta formula de debut si inceputul Evangheliei lui Ioan ,,La inceput a fost cuvantul. Povestea lui Harap-Alb este locul de intalnire a numeroase mituri, aici se intalnesc rasaritul cu apusul, miaza zi cu miazanoapte. Mircea Eliade afirma ca mitul este ceea ce s-a petrecut in illo-tempore, povestirea a ceea ce zeii sau fiintele supranaturale au facut la inceputul timpului. Miturile sunt tezaur de intelepciune dupa cum afirma Aristotel, iubitorul de mituri (philomithos) fiind de fapt un iubitor de intelepciune. Basmul ii prezinta la inceput pe cei doi frati care se aflau asezati in tinuturi opuse, dar si in planuri diferite din punt de vedere ierarhic : unul era imparat, iar celalalt era crai. Creanga va adauga imediat precizarea ca imparatul avea trei fete, iar Craiul trei feciori, restabilindu-se in felul acesta echilibrul. Tot basmul este de fapt o calatorie spre unitate, caci cei doi frati, fara a fi despartiti total, nu mai au nici o legatura. Unul dintre motivele pentru care nu se intalnesc sunt razboaiele grozave, indicand prin acestea starea de decadenta a mediului. Protagonistul basmului va efectua o calatorie spre centru. Imparatul Verde domneste peste o imparatie vesnic verde, acolo unde se afla arboreal verde, care se identifica cu arboreal cosmic, despre care Mircea Eliade afirma ca se regenereaza in permanenta. Eroul porneste de la Nord la Sud. Prin precizarea dar sa nu ne indepartam cu vorba, autorul ne avertizeaza ca basmul nu a inceput, si ca pana acum avem numai o expunere a situatiei. Imparatul Verde ii va trimite o scrisoare fratelui sau, rugandu-l sa-l lase pe unul din feciori sa-I urmeze la tron.(1). Mezinul cere permisiunea de a-si incerca si el norocul, insa craiul il va refuza cu

asprime. Stand in gradina palatului, se apropie de el o batrana, care printr-o singura fraza oraculara ii prezice viitorul : fecior de crai, vede-te-as imparat. Batrana ii cere sa o miluiasca cu un banut, verificandu-I astfel bunatatea sufleteaca. Interventia unor forte supranaturale il ajuta pe erou sa isi duca la bun sfarsit misiunea. Acest ajutor formeaza unul dintre motivele centrale ale basmului. Batrana, care nu este alta decast Sfanta Duminica il invata sa ceara de la tatal sau calul, armele si hainele cu care a fost el mire. Aceasta demonstreaza ca orice noua civilizatie se bazeaza pe intelepciunea si experienta acumulata de generatia anterioara. Toate aceste obiecte sunt vechi, iar eroul trebule sa le curete pentru a le reactualiza puterile. Apoi, batrana va disparea intr-un hobot alb. Hobot inseamna in limbaj popular val, mai exact, val de mireasa. Ea se inalta spre cer si inaluita in hobot se identifica cu femeia invaluita in soare. De altfel, ziua de duminica este ziua soarelui. Fiul craiului ii urmeaza sfaturile si primind ingaduinta de la tatal sau, se duce sa ili aleaga calul. Spre tava cu jaratic se va indrepta de trei ori un cal slab, pe care feciorul cel mic il va lovi de trei ori cu fraul peste cap. Calul e un dar de la Sfanta Duminica. Amandoi trec de la o infatisare urata la una starlucitoare. Calul este un adevarat fiu al focului, el fiind restaurant prin stiinta focului, adevarat concept cosmogonic in stiinta populara. Calul este un amimal antropomorf (2). El se razbuna pentru cele trei lovituri prin trei sarituri, realizand o adevarata hierogamie a cerului cu pamantul. Vor sari pana la nori, apoi pana la luna, apoi pana la soare, astfel incat Harap Alb atinge cu picioarele soarele, schimbandu-si deci, centrul de gravitatie. Acesta va fi cerul, cel care il va ajuta pe erou sa capete puteri pentru a-si indeplini misiunea pe pamant. El este un erou despre care Mircea Eliade in ,,Sacrul si profanul , afirma: ,,eroul este asimilat soarelui; ca si acesta, eroyl lupta impotriva tenebrelor, coboara in tinutul mortii si iese de acolo victorios. Fiul cel mic porneste la drum si ii iese in cale ursul, pe care il va rapune. La popoarele nordice, ursul este un symbol al razboinicului, Craiul va darui pielea de urs fiului sau, sfatuindu-l sa se fereasca de omul rosu si de span, acestia simbolizand RAUL. Se spune ca Iuda si Irod au fost oameni rosii si la fel va fi si Anticristul. Spanul este un om fara par si barba, exteriorizandu-si astfel rautatea sufleteasca. El este neted, lustruit ca o gresie, far pe asemenea pietre se ascund adevaratele taieturi de brici. Craiul il asteapta pe fiul cel mic la un pod, acesta fiind un adevarat simbol spatial, marcand trecerea dintr-o existenta in alta. Podul poarta omul pe o cale stramta unde va fi obligat sa aleaga, iar alegerea lui il poate condamna sau il poate izbavi, Personajul nostru porneste la drum. Acesta se va dovedi a fi un adevarat traseu initiatic. Locurile in care patrunde sunt necunoscute, asemeni unui labirint. Mircea Eliade spuneaca un labirint este uneori apararea magica a unui centru, a unei bogatii, a unui inteles. Patrunderea in el va fi un ritual initiatic. Acest symbolism este modelul oricarei existente care, trecand prin numeroase incercari inainteaza spre propriul centru, spre sine insasi . In esenta sa, omul este o fiinta itineranta, calatoria exprima o dorinta profunda de schimbare, nevoia unei noi experiente. Dupa Jung, ea demonstreaza existenta unei insatisfactii care declanseaza cercetarea si descoperirea de noi orizonturi. La sfarsitul acestei calatorii, personajul nostru va deveni imparat, dar pana atunci el trebuie sasi demonstreze intelepciunea, curajul si bunatatea sufleteasca. Intrand in taramul necunoscut, patrunde intr-o padure, aceasta fiind un labirint prin excelenta. Ratacindu-se, ii iese de trei ori in cale un span, trimis al raului, pe care nu-ll

accepta drept calauza decat a treia oara. Pentru a-l transform ape fiul craiului in sluga, el recurge la un siretlic: intra intr-o fantana pentru a se racori si rosteste unele dintre cele mai enigmatice cuvinte pe care le putem intalni in opera lui Creanga: ,,ei da` ce racoare-I aici chima Raului pe malul paraului De fapt, spanul se desemneaza pe el insusi: este schema, figura a raului pe suprafata apelor. Intra si Harap Alb in fantana, incalcand sfatul parintesc, fiind astfel pedepsit de destin. Este fortat sa jure pe palosul ca va fi sluga oana la moarte. Acum ii da numele de Harap Alb; harap inseamna sluga neagra, realizandu-se astfel o antiteza intre cele doua culori fundamentale: alb-negru. Aceasta sugereaza de fapt, perfectiunea, si ne amintesc de YingYang din mitologia chineza, Ajunsi la curtea Imparatului Verde, Harap Alb se afla de la inceputul drumului, fiind inca un neofit, un neinitiat. Apare acum in basm motivul probelor depasite. Spanul, in speranta ca va scapa definitive de Harao Alb, il supune unor incercari grele. Prima este aceea de a adduce salata din Gradina Ursului. Este insotit de calul sau, iar drumul pana acolo e prezentat prin versurile: ,,Pe deasupra codrilor, peste varful muntilor peste apa marilor. Toate elementele sugereaza verticalitatea si unifica spatial telluric cu cel celest. Acestea descriu o intreaga calatorie in care cosmosul este luat complice. Este ajutat din nou de Sfanta Duminica, care toarna bautura facuta din somnuroasa un apa ursului. Protagonistul foloseste pielea de urs primita de la tatal sau, demonstrand calitatile unui adevarat razboinic. Pielea de urs ne aminteste de cele mai vechi ritualuri initiatice. A doua incercare se va dovedi mai dificila, el trebuind sa fure pietrele nestemate de pe pielea cerbului. Drumul este din nou o calatorie la care patricipa intreg cosmosul, Expeditia lui Harap Alb contra cerbului apartine aceleiasi familii mitice ca si onoarea. Meduzei de catre Perseu, Eroul nostrum este inarmat de Sfanta Duminica cu obrazarul si palosul lui SPBC (3), asa cum Perseu a luat masca lui Hades aparandu-se astfel de privirea ucigatoare a Meduzei si secera lui Hermes. Cerbul asezat langa izvor simbolizeaza sufletul insetat dupa apa eternitatii, dupa credinta in Dumnezeu, conform unui verset ilustru din Psalmi: cum doreste un cerb izvoarele de apa te doreste sufletul meu pe tine,Dumnezeule! Eroul nostrum izbandeste si din nou inainteaza trofeul Sfintei Duminici, Observam ca repartizarea trofeelor se face ierarhic. Harap Alb daruieste sfintei Duminici ca dreapta proprietate , iar apoi aceasta I le restituie. Primul trofeu a fost vegetal, al doilea mineral, iar al treilea, care e mai greu de obtinut, este uman. A treia proba se va dovedi a fi sic ea mai dificila, trebuind sa o aduca pe fata Imparatului Rosu. Drumul pe care il strabate ii este cunoscut calului, fiindca il strabatuse in tinerete impreuna cu tatal sau. Protagonistulb

trebuie sa isi demonstreze toate calitatile.Pentru inceput, va reiesi bunatatea lui sufleteasca (4.). In basmul popular intalnim numeroase elemente ale fantasticului: taramul celalalt loc al zmeilor, al balaurilor, al zgripturoaicelor, calul, Sfanta Duminica. Creanga da contur unor hiperbole- populare: un mancau Flamanzila; un mare bautor Setila; un mare friguros- Gerila ; vede tot Ochila si Pasari-Lati-Lungila. Ei sunt niste tarani uriasi, fiind cu un picior pe taramul realului si cu un picior pe taramul imaginarului. Ei reprezinta fantastical, dar o fac numai pe jumatate, pentru ca sunt oameni, au sentimente prietenesti, se ironizeaza reciproc. Imparatul Rosu este cel de-al doilea simbol al Raului. Sete lui de sange se sugereaza la nivel onomastic, rosu fiind simbol al sangelui. Prin probele la care este supus acum, eroul se initiaza, de fapt, in vederea casatoriei. Prima proba este cea a focului, fiind salvati de calitatile lui Gerila. In cea de-a doua proba isi vor demonstra calitatile Flamanzila si Setila. In cea de-a treia, demonstreaza ca fiintele cele mai neinsemnate pot fi de folos: alegerea macului din nisip. In continuare, protagonistul trebuie sa infrunte puterile supranaturale ale fiicei imparatului Rosu. Ultima proba va consta in identificarea fetei, fiind ajutat acum de albine. Fata imparatului Rosu cunoaste adevarata identitate a lui Harap Alb si prevede fapta marsava a spanului. De aceea ii va cere sa accepte o ultima proba. (de prezentat calul vs. porumbel?) In orice traseu initiatic exista o proba limita: trecerea simbolica prin moarte. Daca eroul o strabate, va trece din stadiul de neofit in cel de initiat. Spanul ii taie capul, dar fata imparatului Rosu il readuce la viata cu apa vie. Costel Petcu afirma ca apa vie este un simbol cosmogonic pentru ca ea purifica, vindeca, intinereste, pentru ca ea introduce vesnicia Apa vie ne aminteste de botez, adevarata tehnica de exorcizare care face trecerea la starea omului nou. Revenirea la viata a lui Harap Alb inseamna trecerea la o noua existenta. In urma traseului initiatic, al probelor pe care le depaseste cu ajutorul calului si al Sfintei Duminici, el poate deveni imparat, conducator drept. Basmul in intregimea sa demonstreaza ceea ce afirma Mircea Eliade: ,,drumul este raspunsul dat tragicului vietii. In final, apare motivul des intalnit in basme: BINELE INVINGE RAUL !