Ampelografie

Şef lucr. dr.
Marinela Stroe
Facultatea de Horticultură
Bucureşti
Ampelografie
Bucureşti, 2012
1
INTRODUCERE
Ampelografia este ştiinţa care se ocupă cu studiul particularităţilor

biologice, agrotehnice şi tehnologice ale soiurilor de viţă-de-vie în scopul
cunoaşterii şi amplasării în condiţii ecopedoclimatice favorabile valorificării
la cel mai înalt nivel a potenţialului productiv al acestora.
Denumirea - Ampelografie - provine din limba greacă - ampelos -
viţă şi graphos - descriere. Rezumându-se doar la descrierea botanică a viţei-
de-vie, ampelografia avea, la început, un caracter pur descriptiv. După
pătrunderea filoxerei în Europa şi distrugerea de către aceasta a plantaţiilor
roditoare, oamenii de ştiinţă şi-au îndreptat atenţia asupra familiei Vitaceae,
orientând cercetările în direcţia însuşirilor agrobiologice şi tehnologice ale
speciilor şi soiurilor de viţă-de-vie.
Contextul actual, face ca una dintre principalele sarcini ale
ampelografilor români să fie aceea de a fi întotdeauna la curent cu realizările
amelioratorilor autohtoni şi străini, de a introduce în cultură noile soiuri
obţinute, atât pe plan mondial cât şi local. La început, aceste soiuri să fie
încercate în colecţii mici ampelografice şi mai apoi, cele care se dovedesc
foarte valoroase şi care se adaptează uşor la condiţiile ecopedoclimatice din
ţara noastră, să fie luate în cultură şi înmulţite.
Abordând şi utilizând din plin aspectele morfoanatomice, în
descrierea şi recunoaşterea soiurilor, precum şi cele de selecţie şi genetică, de
fiziologie şi ecologie, de agrobiologie şi tehnologie, de repartiţie teritorială
(zonare) şi de valoare cu circulaţie economică, cursul de ampelografie
depăşeşte graniţele unui studiu ampelografic descriptiv de pură monografie.
În acest context, lucrarea AMPELOGRAFIE structurată în două
părţi, corespunzătoare celor două semestre de studiu este destinată studenţilor
de la Departamentul de Învăţământ la Distanţă din cadrul Facultăţii de
Horticultură Bucureşti şi se doreşte a fi o scurtă prezentare a următoarelor
aspecte, conturate în 12 unităţi de învăţare: Noţiuni introductive (1),
Sistematica Familiei Vitaceae (2), Originea soiurilor de viţă-de-vie din
specia Vitis vinifera (3), Clasificarea soiurilor de viţă-de-vie (4),
Metodologia de descriere şi recunoaştere a soiurilor de viţă-de-vie roditoare
şi de portaltoi (5), Zonarea viticolă a României (6), Studiul portaltoilor (7) –
PARTEA I şi Soiurile de struguri pentru masă şi particularităţile de cultură
ale acestora (8, 9), Soiurile apirene şi particularităţile de cultură ale
acestora (10), Soiurile de struguri pentru vin şi particularităţile de cultură
ale acestora (11), Soiurile de hibrizi direct producători şi particularităţile de
cultură ale acestora (12) – PARTEA II.
Autoarea
2
CUPRINS
PARTEA I
INTRODUCERE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.1. Noţiuni introductive 7
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr.1 7
1.2. Obiectul şi conţinutul Ampelografiei 7
1.3. Evoluţia ampelografiei ca ştiinţă 8
1.4. Comentarii şi răspunsuri la teste 15
1.5. Lucrare de verificare nr.1 16
1.6. Bibliografie minimală 16
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.2. Sistematica Familiei Vitaceae 17

2.2. Studierea familiei Vitaceae 17
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.3. Originea soiurilor de viţă-de-vie din specia 29

Vitis vinifera
3.2. Soiul, biotipul, clona, ecotipul - definiţie şi formare 29
3.3. Evoluţia soiurilor de viţă-de–vie 31
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.4. Clasificarea soiurilor de viţă-de-vie 35

4.2. Clasificarea şi taxonomia viţei-de-vie 35
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.5. Metodologia de descriere şi recunoaştere a 44

soiurilor de viţă-de-vie
5.2. Prezentarea metodelor ampelometrice şi ampelografice de caracterizare şi descriere 44
a soiurilor aparţinând speciei Vitis vinifera
5.2.1. Noţiuni de ampelometrie. Metoda ampelometrică 45
5.2.2. Utilizarea caracterelor morfologice în descrierea şi recunoaşterea soiurilor de 53
viţă-de-vie
3
5.2.3. Chei şi scheme de determinare a soiurilor viţă-de-vie 59
5.2.4. Schemele ampelografice de descriere a soiurilor de viţă-de-vie roditoare şi de 60
portaltoi
5.2.5. Utilizarea descriptorilor ampelografici în descrierea şi recunoaşterea soiurilor de 63
viţă-de vie
5.2.6. Tehnici noi utilizate în descrierea soiurilor de viţă-de-vie 71
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.6. Zonarea viticolă a României 79

6.2. Aspecte generale 79
6.3. Patrimoniul viticol 80
6.4. Scurtă prezentare a regiunilor viticole din ţara noastră 81
6.6. Lucrare de verificare nr. 6 137
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.7. Studiul portaltoilor 139

7.2. Necesitatea utilizării portaltoilor în viticultură 139
7.3. Clasificarea viţelor portaltoi 140
7.4. Principalele însuşiri biologice, agrobiologice şi productive ale soiurilor de 142
portaltoi
7.5. Principalele soiuri de portaltoi utilizate în România şi particularităţile 151
agrobiologice şi productive ale acestora
7.5.1. Portaltoi selecţii din specii pure 151
7.5.2. Portaltoi hibrizi americo-americani 152
7.5.3. Portaltoi hibrizi europeo-americani 161
7.5.4. Portaltoi hibrizi complecşi 163
7.5.5. Portaltoi obţinuţi din vitis vinifera 164
7.6. Zonarea culturii viţelor de portaltoi 166
PARTEA II
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.8. Soiurile de struguri pentru masă şi 170

particularităţile de cultură ale acestora
8.2. Principalele caracteristici biologice şi tehnologice ale soiurilor de struguri 170
pentru masă
4
8.3. Particularităţile de cultură ale soiurilor de struguri pentru masă 172
8.4. Conveierul varietal şi conveierul geografic al soiurilor de struguri pentru masă 176
8.5. Zonarea soiurilor de struguri pentru masă 177
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.9. Studiul principalelor soiuri de struguri pentru

masă şi particularităţile lor de cultură
9.2. Particularităţile de cultură ale principalele soiuri de struguri pentru masă cu 180
maturare timpurie, mijlocie, târzie
9.3. Soiuri noi pentru struguri de masă obţinute în România şi particularităţile lor de 199
cultură
9.5. Lucrare de verificare nr.9
9.6. Bibliografie minimală
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.10. Soiurile apirene şi particularităţile de cultură 220

ale acestora
10.1.Obiectivele unităţii de învăţare nr.10 220
10.2. Caracteristicile biologice şi particularităţile de cultură ale soiurilor de apirene 220
10.3. Clasificarea soiurilor apirene 222
10.4. Principalele soiuri apirene cultivate în România 222
10.5. Principalele soiuri apirene create şi cultivate în România 227
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.11. Soiurile de struguri pentru vin şi 233

11.1.Obiectivele unităţii de învăţare nr.11 234
11.2. Particularităţile biologice, tehnologice şi de cultură ale soiurilor de struguri 234
pentru vin
11.3.Soiuri autohtone pentru vinuri albe de masă şi particularităţi de cultură ale acestora 238
11.4. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri albe de masă şi particularităţile de 250
cultură ale acestora
11.5. Soiuri autohtone pentru vinuri albe de calitate superioară şi particularităţile de 253
11.6. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri albe de calitate superioară şi 259
11.7. Soiuri autohtone pentru vinuri aromate şi particularităţile de cultură ale acestora 273
11.8. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri albe aromate şi particularităţile de 275
11.9. Soiuri noi create în România pentru vinuri albe de masă şi vinuri albe 277
5
superioare
11.9.1. Soiuri noi create în România pentru vinuri albe de masă 277
11.9.2. Soiuri noi create în România pentru vinuri albe superioare 280
11.10. Soiuri autohtone pentru vinuri roşii de masă şi particularităţile de cultură 288
ale acestora
11.11. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri roşii de masă şi particularităţile de 290
11.12. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri roze de masă şi particularităţile de 295
11.13. Soiuri autohtone pentru vinuri roşii de calitate superioară şi particularităţile de 298
11.14. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri roşii de calitate superioară şi 300
11.15. Soiuri autohtone pentru vinuri roze aromate de calitate superioară şi 309
11.16. Soiuri noi create în România pentru vinuri roşii de masă şi roşii 311
superioare
11.16.1. Soiuri noi create în România pentru vinuri roşii de masă 311
11.16.2. Soiuri noi create în România pentru vinuri roşii superioare 316
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.12. Soiurile de hibrizi direct producători şi

12.1. Obiectivele unităţii de învăţare 12 325
12.2. Generalităţi privind particularităţile agrobiologice, tehnologice şi de cultură ale 325
hibrizilor direct producători (H.P.D.)
12.3. Particularităţile agrobiologice, tehnologice şi de cultură ale principalelor soiuri cu 330
rezistenţă biologică obţinute în România
BIBLIOGRAFIE 339
Anexa 1 345
6
˛n cadrul perioadei antice se disting 2 etape: HWDSDJUHFHDVF
HWDSDURPDQ
. Dintre
autorii greci amintim pe Democrit 460-
t cele de origine
descrierea lor.
Aristotel, 384-322 .e.n. un observator at ent al fenomenelor naturii este primul care
(soiurile la care boabe
fecundare) unor soiuri n zilele
noastre, cum este soiul Pinot gris (Rlander) .
Teofrast 372-287 . ne a
soiurilor -de-vie
asemenea, variabilitatea caracterelor
Cato (234-149) care n De re rustica face o descriere a unui

ca: Apicius, Lucarnus, Duracina, etc.
Virgiliu (71-19 .e.n) n Georgice
de -de-vie lui Cato
Columella (2 .e.n. - 65 lor specii de plante
cultivate n bazinul mediteranea
acestea -
i, care
mutate mare parte din caractere.
Perioada evului mediu. ei apar n sec. al -
XIV lea cnd , n Italia, Petrus de Crescentius n lucrarea Opus ruralium co mmodorum·
descrie 40 de -de-vie cultivate n Italia, evident sub un al
cunoscute n ntreaga lume. Mai trziu, n sec. al XVI- ˜ Obra de
agricultura · (1520) de Alonso de Herra n care sunt descrise soiurile de -de-vie cultivate
n Spania (att soiuri albe, ˜ Maison rustique · (1564) n care Charles Etienne
Jean Liebault descriu o serie de soiuri franceze.
Secolul al XVII - Philippe Iacob Sachs , socotit fondatorul
ampelografie.
ampelografie cu un caracter original de abia la
l XVIII-lea.
Adamson e viticol i propune clasificarea
soiurilor
Abatele Rosier A. ( Olivier de Serres privind
problema sinonimii
exercitat astfel,
soiurile din diferite regiuni au fost grupate la un loc pentru a fi studiate, iar ca rezultat al
acestor studii, , deosebit de
utile. Studiile ampelografice rele
originea soiurilor,
crearea unor noi sortimente, clasificarea soiuri lor, etc.
9
3HULRDGD PRGHUQ
Baze e ale ampelografiei moderne le pune
Simon de Royas Clemente (1806) n lucrarea Studiul experimental al soiurilor din
Andaluzia ca face o
clasificare a soiurilor (pufozitatea) frunzelor.
˛n F Henry Chaptal ( e
dina Luxemburg din Paris peste 2000 de soiuri -de-vie. O
F Odart C. (1841), care
cuprindea aproximativ 1000 de soiuri,
˜ /¶ Ampelographie universalle · (1845), n care sunt descrise cele mai importante soiuri de
-de-vie din Europa, pe care le-a clasificat a strugurilor.
Ulterior, n descrierea soiurilor de -de-vie
botanice -de-vie, prin frunza, considerat
mai trziu, pri
ampelografi, cum ar fi: Edlen Von Vest, Stoetz J. C., Victor Rendu, mai multe
pur ampelografic.
Invazia filoxerei pe continentul european, ncepnd cu anul 1863 a propulsat
ampelografia pe primul loc n preocuparea viticultorilor. Sem n Pulliat V.,
care a publicat o serie de descrieri ale soiurilor din Bourgogne: ˜ 0LOOHYDULpWHVGHYLJQHV· n
1884 ˜ 5DLVLQVSUpFRFHV· , n anul 1897.
˛n anul 1873 la Congresul de la Viena ia fiin
experimenteze noile soiuri, precizndu - catalog

Din
, la munca unui grup coordonat, aceasta avnd ca

a soiurilor.
Goethe, care cuprinde 228 soiuri
cu peste 1500 de sinonime.
uropa sub conducerea
lui 3LHUUH 9LDOOD œL 9LFWRU 9HUPRUHO
/¶$PSHORJUDSKLH XQLYHUVDOOH
(1901-1910), Pulliat V.,
-
-au format
La a colaborat, printre numeroasele
, Nicoleanu Gh. (Romnia) .
Mai trziu, a ustriacul Herman Goethe
ntre ele.
Ravaz Louis care a pus bazele ampelometriei
eventuale chei de determinare,
doar raporturile matematice ntre principalele elemente ale frunzei.
Ravaz L. (1902), care a avut
, soiurilor -
de-vie. (1902, 1903, 1907, 1910) a subliniat c
-de-vie
ecologice a -de-
10
caractere tari aceste caractere distinctive, astfel: caractere calitative, care se
caractere cantitative, care
v
˛n anul 1902 Ravaz L. ˜ Les vignes americanes· , prima cheie de
determinare a soiurilor de portaltoi Olivieri a fost
n lucrarea ˜ Vitigni porta innesti americani · .
, precum
5HJLVWUXOXLDPSHORJUDILFLQWHUQD ce cuprinde
LRQDO
descrierea a peste 500 de soiuri de -
de-vie.
-de-vie: Ravaz L. (1923), Branas J., (1930, 1937, 1943, 1956), Levadoux L.
(1943, 1946), Rebour H. (1957).
O.I.V.) a dat un impuls c
sortimentelor de soiuri din principalele izate n ampelografii
˜ /¶$PSHORJUDSKLH KHOOHQLTXH n 3 volume de
Krimbas B. (1943-1946), ˜ Ampelografia U.R.S.S. n 6 volume elaborate de un grup de
c -1956), n 3 volume sunt studiate soiurile cu
˜ Ampelografia Cehoslovaciei de
Blaha J., (1952), ˜ Ampelografia VRLXULORU GH -HUH] œL $QGDOX]LD RFFLGHQWDO (Spania) de
Fernandez J., (1956), ˜ Ampelografia Ungariei de Csepregi P. Zilai J., (1955-1960),
˜ Cepages et vignobles de France n 4 volume de Galet P., (1956-1965), ˜ Ampelografia
Turciei de Oraman N., (1963).
Pentru uniformizarea metodologiei de descriere a soiurilor O.I.V. a elaborat n anul
1984,
˜&RGXO FDUDFWHUHORU GHVFULSWLYH D VRLXULORU œL
speciilor de Vitis· ,
vegetale (U.P.O.V.), ˜ Descriptors for grape · ,
etice ale Plantelor
(I.B.P.G.R.).
O -a ncheiat n anul 1987 cnd s -
Ampelografie care , pe suport magnetic, o
are permite identificarea a peste
apel la doar 43 de caractere botanice.
reducere a timp n ceea ce
Actual, , rapide
teva in de cercetare au dezvoltat mai multe
sisteme automatizate de date biometrice, mai mult sau mai pu
.
odologiilor
3URYDVL œL
colab., (1982); Bisson (1986, 1991); Cal A. œLFRODE %RVHOOLœLFRODE
11
$QWRQDFFLœL3ODFFR 7UXHOœL%RXUVLT uot J. M. &DQFHOOLHUœL$QJHOL
(1993).
Istoriografia
DPSHORJUDILHLDUDWF
dezvoltarea acestei
œWLLQ HDWUHFXW prin 3
SHULRDGHœLDQXPH
(
ampelografice)
-a pus Simon de Royas Clemente

(1806) prin lucrarea Studiul experimental al soiurilor din Andaluzia
ografie;
Ravaz Luis (1902),
-de-vie,
determinare, utiliznd doar raporturile matematice ntre principalele elemente
primele unor soiuri authtone ca: G

Ion
Ionescu De La Brad (1868-1869). ˛n anul 1874 apare lucrarea lui Aurelian P.S. Les
essais ampelografiques· . ˛n anul 1880, Moga V.S. Micul
PDQXDOGHYLWLFXOWXU cele mai importante soiuri de -de-vie
).
v -de-vie
ncepnd cu anul 1896 n RHYLVWD YLWLFRO œL KRUWLFRO la
Brezeanu Gh.
studiului soiurilor de -de-vie.
12
Nicoleanu Gh. /¶LQWURGXFWLRQ D
O¶DPSHORJUDSKLHURXPDLQH , lucrare care a fos
lui Vialla P. Vermorel V.
o asupra sistemelor de
Brezeanu V. S. ca
acestora (soiuri pentr - .
profesori: Teodorescu I.C. acad. Gherasim Constantinescu.

˛n anul 1925 Teodorescu I.C. realizea
Cele mai
UHFRPDQGDELOHVSHFLLœLYDU LHW LGHYL SHQWUX5RPkQLD , Monografiile pentru principalele
podgorii
˛n perioada 1926-
soiurilor -de-vie i Gherasim
Tipul florilor la principal HOHYDULHW L URPkQHœWLGH -de-vie YL
6WXGLXO FRPSDUDWLY DO YDULHW LORU %UDJKLQ œL 1HJUX YkUWRV
-
Abia n anul
ampelog celui de al doilea
mondial. Tot n -a format o sec
cad. Gherasim Constantinescu care a avut ca principal obiectiv
redactarea Ampelografia R.S.R , n 8 volume , (1958-1971). Primul volum cuprinde
problemele generale - descrierea soiurilor zonate (raionate),
volumele 4-
ultimul volum descrierea sale pe plan
acad. Gherasim Constantinescu a fost ales n
anul .
˛n anii 1960- uri pentru
Gherasim
Constantinescu, Neagu M., Elena Negreanu, Poenaru I., 1966). ˛n anul 1976 apare lucrarea
Ampelologia soiurilor apirene (Constantinescu Gherasim, IndUHDœ Adriana).
n de -de-
soiuri de e sub
e
nefavorabili de mediu.
peste 60 de soiuri din Vitis vinifera cu diferite
din care (21)
struguri pentru vinuri albe de (15), urmate de soiurile de struguri pentru vinuri albe
superioare (9
Un rol deosebit de i - l va avea

-
soiurilor, evitarea eroziunii genetice a soiurilor,
13
autoh a soiurilor de diferite origini
este doar
att din punct de
vedere cantitativ, -
fie un material viticol de
peste 90 ale principalelor soiuri cultivate,

a acestora.
1. Clone din soiuri de struguri pent
2. Clone din soiuri de struguri pentru vinuri albe
3. Clone din soiuri de struguri pentru vinuri aromate
4. Clone din soiuri de struguri pentru vinuri rosii
5. Clone din soiuri de portaltoi
;
Soiuri cu I.C.D.V.V. Blaj:
UH]LVWHQ - -
ELRORJLF S.C.H. Cluj Napoca: ,
RE LQXWHvQ Vitis vinifera
Romnia : III-a,
(Seyve villard).
Test de autoevaluare nr. 1

1. Avnd n v
d
a) eniul
-de-vie?
b) C
coordonarea act lor
n domeniul viti -vinicol?
&RPHQWDULL OD DFHVWH vQWUHEUL YH L JVL OD VIkUœLWXO XQLW
vQY DUH
14
$PSHORJUDILD HVWH œWLLQ D FDUH VH RFXS FX VWXGLXO SDUWLFXO
ELRORJLFH DJURWHKQLFH
teKQRORJLFH
œL DOH VRLXULORU -de-vie
GH nYLscopul
FXQRDœWHULL œL DPSODVULL
Q FRQGL HFRSHGRFOLPDWLFH
LL IDYRUDELOH YDORULILF
ODFHOPDLvQDOWQLYHODSRWHQ LDOXOXLSURGXFWLYDODFHVWRUD
Dintre problemele
WHRUHWLFHSHFDUHDPSHORJUDILDvœLSURSXQHV
OHXUPUHDVFVHQXPU
StudieUHDIHQRPHQHORUFDUHJXYHUQHD]
variabilitatea impresionant D
FDUDFWHUHORUPRUIRORJLFHvQIXQF LHGHFRQGL -geografice
LLOHHFRORJR
n care s -
DXIRUPDWGLIHULWHVRLXULSUHFXPœLPRGXOGHDGDSWDUHODGLIHULWHH
SWXGLHUHD œL FXQRDœWHUHD IHQRPHQHORU GH YDULDELOLWDWH
VRLXULORUFDUHGXFODDSDUL LDGHELRWLSXULJHQRWLSXULœLHFRWLSXU
VXUVHSHUPDQHQWHSHQWUXRE LQHUHDGHQRLVHOHF nzestrate cuLLFORQDOH
anumite
vQVXœLULVXSHULRDUHSRSXO
D LHLGLQFDUHSURYLQ
(ODERUDUHD SULQFLSLLORU GH FODVLILFDUH œL D GLIHULWHORU PH
VWDELOLUHD VLQRQLPLLORU FDUH FRQWULEXLH OD RE LQHUHD RUGLQLL
VRLXULORU œL HYLWDUHD FRQIX]LLORU vQ PLœFDUHD PDWHULDOXOXL V
LQWHUQDnal.LR
1.4. &RPHQWDULLœLUVSXQVXULODWHVWH
a) ˛ un rol deosebit de important l-

-
or, evitarea eroziunii genetice a
pentru
- lul viticol astfel
astfel
ale ale principalelor soiuri cultivate,
b)
vinicol VHQXPHœWH
i Vinului (O.I.V.).
15
☺
- ˜
pentru comentarii,
Titulatura acestui curs (

n studentei (studentului).
ntrebare .
5.
6. (3p)
7. 3p)
* 8QSXQFWVHDFRUGGLQRILFLX
1.6. BLEOLRJUDILHPLQLPDO
1. - Ampelografia R.S.R., vol. I.,Editura
2. Dobrei A., Rotaru, Liliana, Mustea, M., 2005 - -de-vie. Edi tura Solnes,
3. -
4.
-
Universitaria, Craiova, 473 p.
5. - Catalogul de clone cu material biologic certificat. Lucrare
-de-
6. - Ampelografie, volumul I. Editura Ion Ionescu de
16
81,7$7($’(19$5(15
CUPRINS
2.1. Obiect .2 17
2.2. Studierea familiei Vitaceae 17
2.3. teste 27
2.5. 28
2.1. 2ELHFWLYHOHXQLW LLGHvQY2 DUHQU
2.2. Studierea familiei

Studierea acestei familii
morfologice a
˛n sistemul filogenetic polifiletic al angiospermelor, elaborat de Emberger L., 1960 -

vitaceaele fac parte din clasa Dicotiledonate, ordinul Rhamnales (flori cu corola verde),
familia Vitaceae.
easta cuprinde plante lemnoase, foarte

rar specii ierboase perene, .
epipet
-
mari deosebiri cariologice expr
diferit de cromozomi.
17
anume: Acareosperma, Ampelocissus, Ampelopssis, Cayratia, Cissus, Clematecissus,
Parthenocissus, Pterisanthes, Pterocissus, Rhoicis sus, Tetrastigma, Vitis cu subgenurile
Muscadinia Euvitis, la care n ultimii ani s - Landukia
Chyphostema. Principalele caracteristici ale celor mai cunoscute
genuri, sunt prezentate n cont inuare:
18
Vitis vinifera.
ul al II-
genul Vitis, n cadrul familiei Vitaceae
cumva de aroma soiului Muscat de Alexandria. Se cunosc mai bine 2 specii: Ampelocissus
Martini Ampelocissus Chantini
produce struguri n greutate de 1 -2 kg, cu boabe de 12-13 mm n diametru, dar care
(100 g/l zaharuri).
Ampelopssis
acunitifolia. Cea mai mare parte dintre speciile acestui gen sunt utilizate n scop decorativ, ca
-
este cel mai mare gen, cu
produc fructe care se folosesc n indus (Cissus digitata, Cissus corniculata ).

-
nze palmat-
Partenocissus tricuspidata œL 3DUWHQRFLVVXV

quinquefolia. Ambele specii rezi -300
0
C, sunt foarte rezistente
Vitis vinifera s-
rezultat.
sunt bine id
Vitis vinifera, (Fregoni M., 2005).
sau ,
n prezent 6HF LDVitis Moore M.O., 1991),
genului Vitis sunt prezentate n tabelul 2.1.

19
cupinde 3 specii:
-
-de-vie.
Tabelul 2.1.
6LQWH]DSDUWLFXODULW
FDUHGLIHUHQ
LORU LD]FHOHGRXVXEJHQXULDOHJHQXOXL9LWL
Euvitis
Caracteristici principale Muscadinia
(Vitis)
Se des
longitudinale
Prezente Absente
Crcei
Ovoidal alungite, cu rostrul Piriforme, cu rostrul
bazal foarte scurt bazal evident
2n=40 2n=38
lemnului
3 56* (70**)
identificate
GXS*DOHW3
GXS)UHJRQL0 FLWD LGH’HMHX/
- -
vin, cu toate c Vitis

vinifera
boabe de asemenea mari, (diametrul bobului este de 12 mm) colorate
-
Principalele
din ea peste 30 de soiuri. Dintre acestea sunt cunoscute: Flowers,
cara cteristici
Eden, James Thomas. Specia Vitis
morfologice
Vinifera
œLDQDWRPLFH
ale celor mai
(Fregoni M., 1987).
cunoscute
-
specii ce
ul bobului este de 8 mm), de
DOFWXLHVF
acest subgen
-
sunt:
V. Vinifera 2n =38, nu au dat
rezultate.
20
, ,
Speciile
studiului
speciile: , care
Tabelul 2.2
1. Grupa speciilor americane adaptate la clim atul temperat
Vitis labrusca, Vitis lincecumii, Vitis aestivalis, Vitis bicolor
Rezistente la ger,
Vitis riparia, Vitis berlandieri, Vitis rupestris, Vitis cordifolia, Vitis monticola, Vitis
solonis (Vitis longii), Vitis champini, Vitis cinerea, Vitis candicans.
Vitis californica, Vitis arizonica, Vitis girdiana

*UXSDVSHFLLORUDPHULFDQHDGDSWDWHODFOLPDWXOFDOGWURSLFDOœLHFXDW
Rezistente la boli
Vitis coriacea, Vitis gigas, Vitis simpsonii, Vitis smalliana
Vitis caribaea, Vitis bourgoeana

3. Grupa speciilor asiatice adap tate la climatul temperat
-400 C.
Vitis amurensis, Vitis coignetiae, Vitis thunbergii
Vitis armata, Vitis davidii,Vitis romaneti, Vitis flexuosa, Vitis lanata, Vitis
reticulata
4. Grupa speciilor euro -asiatice adaptate la climatul temperat
Vitis silvestris, Vitis vinifera
21
1. Grupa speciilor am ericane adaptate la climatul temperat
- -estul S.U.A.
specifici, care
-25 mm, rotunde sau ovale,
-20.
pasteurizare;
œL -2
’LQDFHDVWVSHFLH Vitis labrusca
Vitis vinifera.
DXIRVWRE LQXWHQXPHURDVH œL
soiuri din care unele dintre Vitis labrusca Vitis riparia, care au avut o
sunt rezultatul .
SUHOXULLvQFXOWXU Prin speciile Vitis
a unor forme valor oase: labrusca x Vitis riparia x Vitis vinifera s- nut
soiurile: ,
Vitis labrusca x Vitis vinifera x Vitis aestivalis soiul
.
Tot din specia Vitis labrusca
de portaltoi -
-
polimorfism
cu gust foxat. Rezis

Vitis aestivalis
soiul Delaware , (Vitis labrusca x Vitis vinifera x Vitis aestivalis) de care d
soiurile Jacquez Herbemont Vitis aestivalis x Vitis
cinerea x Vitis vinifera.
- Louisiana, -
Couderc noir Seibel 1 - (Vitis rupestris x Vitis lincecumii x Vitis vinifera), Seibel 1000
(Vitis vinifera x Vitis lincecumii x Vitis rupestris).
– specie
22
- Vitis vulpina
0
d, ntre 30 -50
-
Direct din specie

s-DXRE LQXWVRLXULOHGH Riparia gloire
portaltoi: Riparia g rande glabre
Riparia pubescens rouge sau portalis
iar din vQFUXFLœDUHD Vitis riparia x Vitis rupestris

acestei specii Vitis berlandieri x Vitis Riparia
cu alte specii au rezultat
portaltoii hibrizi:
-r n America (Texas), ocupnd adesea terenuri calcaroase
calcaroase.
dar cu boabe mici, sferice, colorate negru nchis, must colorat, a
S-au extras unele forme direct din specie RØssØ quier nr.1 RØssØ quier nr.2 , -au
- Teleki 8
B, Kober 5 BB – (Vitis berlandieri x Vitis riparia), 99, 110, Richter - (Vitis berlandieri x Vitis
rupestris), Chasselas x Berlandieri 41 B (Vitis vinifera x Vitis berlandieri), Cabernet
sauvignon x Berlandieri 333 E.M. – (Vitis vinifera x Vitis berlandieri).
- -o mare capacitate de
Foarte mult timp
Direct din specie s- Rupestris du Lot, Rupestris Martini, Rupestris

Mettalica, Rupestris Saint George
este Rupestris du Lot
101-14, 3306, 3309 (Vitis riparia x Vitis rupestris), 99, 110 Richter (Vitis
berlandieri x Vitis rupestris), 140 Ruggeri (Vitis berlandieri x Vitis rupestris), Aramon x
23
Rupestris Ganzin 1, 2, 9 (Vitis vinifera x Vitis rupestris), Mourvedre x Rupestris 1202
(Vitis vinifera x Vitis rupestris), Dog ridge - (Vitis champini x Vitis rupestris) Teras 20
(Vitis vinifera x Vitis rupestris), Seibel 1 - (Vitis rupestris x Vitis lincecumii x Vitis vinifera),
Seibel 1000 - (Vitis vinifera x Vitis lincecumii x Vitis rupestris).
-s
Direct din specie s- portaltoiul 106.8.M.G. - Vitis riparia x (Vitis cordifolia x Vitis
rupestris).
-
-
Solonis x
Riparia 1616 C (este un portaltoi complex).
-
- Salt creak - (Vitis champini x
Vitis berlandieri) Dog ridge -(Vitis champini x Vitis rupestris), Solonis x Riparia 1616 C -
(Vitis Riparia x Vitis rupestris x Vitis champini).
œL - originare din sud - estul S.U.A. au fost folosite
sunt cunoscute ca fiind rezistente la

i.
*UXSDVSHFLLORUDPHULFDQHDGDSWDWHODFOLPDWXOFDOGWURSLFDOœLHFXDWRULD
sunt
sunt utilizate,
3. Grupa speciilor asiatice adaptate la climatul tempera t

- spre deosebire de speciile americane, speciile
asiat n prezent
le asiatice. Aceste specii sunt sensibile la
- 400C).
-
nordice specii ale genului Vitis
(-400C),
-120g/l zaharuri, dar cu o aciditate de
20%0. n procesul de
Vitis vinifera,
s-
- Pobeda - (Vitis vinifera x Vitis amurensis), iar din
Vitis labrusca soiurile - Concord rus, Zaria severa, Saverni .
24
˛n Ungaria s- Vitis amurensis x Vitis vinifera,
Kunbarat,
Kunleany.
- sunt specii cultivate doar cu scop decorativ.
- originare din sud estul continentului asiatic,
Vitis armata, Vitis davidii, Vitis romaneti, Vitis flexuosa, Vitis lanata
4. Grupa speciilor euro -asiatice
-
800 m altitudine. Este un arbust cu cr
cilindrice, cu flori mari hermafrodite. Frunzele sunt mici, ntregi sau
trilobate-
HVWHUHSUH]HQWDW -
de 2 specii:
-
-200 - 220
origine euro- Negrul A.M. (1946) n 3

-uri:
Proles Pontica
Proles occid entalis
Proles orientalis
care vor fi prezentate pe larg, n
(Originea VRLXULORUGHYL -de-vie din specia Vitis vinifera)
25
Speciile americane adaptate la climatul temperat care fac parte din

Avnd n v de
a) Care sunt principalele grupe de specii ale subgenului Euvitis (Vitis)?
b) Vitis silvestris Vitis

vinifera?
&RPHQWDULL OD DFHVWH vQWUHEUL YH L JVL OD VIkUVLWXO XQL

vQY DUH
◊ Studierea acestei familii D IRVW œL HVWH vQVR LW GH QXPHURDVH GLILFXO

GDWRULW YDULDELOLW acterelor
LL FDU
morfologice œLa UVSkQGLULL SH XQ VSD LX
JHRJUDILF PDUH D VSHFLLORU VDOH SUHFXP œL GDWRULW QXPHURDVHORU VLQ
FDUHVHFXQRVFXQHOHVSHFLLœLJHQXULGLQGLIHULWHSU LDOHOXPLL
◊ Familia Vitaceae HVWH UHSUH]HQWDW GH JHQXULGXS XQLL
DXWRULœLSHVWH GHVSHFLL UVSkQGLWHSHXQ DUHDOJHRJUDILFIRDUWHODU
FDUDFWHUL]DUHD ERWDQLF D DFHVWHL IDPLOLL DUDW F DFHDVWD FXSUL
OHPQRDVH vQ JHQHUDO OLDQH VDX DUEXœWL DJ WRUL FH SUH]LQW DGHVHD Fk
foarte rar specii ierboase perene. )UXQ]D HVWH VLPSO VDX FRPSXV FX
QHUYD LXQHDSDOPDWPDLUDUSHQDWFXIORULJUXSDWHvQLQIORUHVFHQ HQ
cu flori izolate. Florile sunt pe tipul 5 sau 4, hermafrodite, poligam monoice, cu
FRURODFDGXFœLFDOLFLX l slab dezvoltat, cu stamine epipetale, gineceu bicarpelar
œLGLVFQHFWDULIHUODED]DRYDUXOXL)UXFWXOHVWHREDFVXFXOHQWVDXF
0-VHPLQ HFDUHDXWHJXPHQWXOWDUHœLHQGRVSHUPXOELQHGH]YROWDWQW
œLVSHFLLOHDFHVWHLIDPLOLLH[L VWPDULGHRVHELULFDULRORJLFHH[SULPDWHSULQQX
diferit de cromozomi.
◊ Q$PSHORJUDILD5RPkQLHLYROXPXOHVWHDGRSWDWFODVLILFDUHDFX
JHQXULœLDQXPHAcareosperma, Ampelocissus, Ampelopssis, Cayratia, Cissus,
Clematecissus, Parthenocissu s, Pterisanthes, Pterocissus, Rhoicissus,
Tetrastigma, Vitis cu subgenurile 0XVFDGLQLDœL(XYLWLV , la care n ultimii ani s -au
PDLDGXJDWJHQXULOH Landukia, Chyphostema.
26
◊ 6SHFLD FHD PDL LPSRUWDQW œL FHD PDL UHSUH]HQWDWLYlui GLQ FDGUXO J
Vitis, datorLW vQVXœLULORU
calitative valoroase ale strugurilor este Vitis vinifera.
$FHDVWD LQFOXGH PXOWLWXGLQHD GH VRLXUL GH YL URGLWRDUH ˜ QRELOH· GHQXPL
(8000- FKLDU GXS XQLL DXWRUL U spndite pe cele 5 continente.
Specia sH FDUDFWHUL]HD] Q UH]LVWHQ
SUL PLMORFLH OD -200JHU
& < - 220C),
UH]LVWHQ VODEODEROLOHFULSWRJDPLFHœLVHQVLELOLWDWHULGLFDWOD
Vitis vinifera QHFHVLWSRUWDOWRLVHvQPXO HœWHSHFDOHYHJHWDWLYUHOD
vQOXFUULOHGHVHOHF LHVHSRDWHvQP XO LœLSULQVHPLQ H
a)
grupe, astfel:
1. Grupa speciilor americane adaptate la climatul temperat;
ecuatorial;
3. Grupa speciilor asiatice adaptate la climatul temperat;
4. Grupa speciilor euro-asiatice;
b) Speciile Vitis silvestris Vitis vinifera -asiatice.
☺
˜
·.
comentarii,

ntrebare .
1. Vitis
genul Muscadinia ? (3p)
2. Vitis. (3p)
3. peciilor euro-asiatice. (3p)
27
1. - Vitaceae. ˛n
Ampelografia R.S.R., vol.I, Editur
2. - Ampelografia R.S.R., vol. I. Editura
3. Dobrei A., Rotaru, Liliana, Mustea, M., 2005 - -de-vie. Editura Solnes,
4. Dejeu, L., 2010 -

5. -
6.
-
28
81,7$7($’(19$5(15
CUPRINS
29
3.2. Soiul, biotipul, clona, ecotipul - 29
3.3. -de vie 31
34
34
2ELHFWLYHOHXQLW LLGHvQY DUHQU
3.2. Soiul, biotipul, clona, ecotipul – GHILQL LHœLIRUPDUH
Este unitat
Soiul sau cultivarul
-de-
acesta n -
caracterele sale specifice, dobndite n timp.
S-a demonstrat oiuri -de- deoarece

constituite din mai multe biotipuri, care
un fond de gene valoros, iar
mai multe biotipuri, cu att mai multe, cu ct soiul este mai vechi n
este mai adaptat anumitor
29
Biotipul este format dintr-un grup restrns de indivizi care p
in punct de vedere morfologic

. Acestea se
deosebesc prin forma obul sferic, negru
- ) sau cele 2
biotipuri ale soiului Negru vrtos care se deosebesc sub aspectul sexu lui florilor (flori
(noi plante) car
din punct de
vedere calitativ.
-de-vie care
-
grad ridicat de heterogenitate.
poate a
Selec ia -de-vie este
, ma prin caracterele morfologice
Practic, din biotipurile ce par a fi
Clonul sau clona

cu soiul din care au provenit.
-de-vie ales pentru identitatea sa
Ordin M.A.P.D.R. nr. 1267/2005).
GHILQL
e O.I.V.)
L
30
-
bine
Alsacia, care
Lipsa de omogenitate a soiurilor sub raport fenotipic, dar mai ales genotipic se
e ecotipuri, plecndu -se de
grupul de soiuri
b romne sc care au descins din primul soi -
.
(YROX LDVRLXULORUGHYL
-de-vie
-de-vie s-a ntins
pe trei perioade mari de timp: SHULRDGDSODQWHORUVOEDWL
FHSHULRDGDVRLXULORUYHFKLORFDOHœ
perioada soiurilor noi ameliorate, figura 3.1.
Grup restrns de indivizi care au Un grup de soiuri care

grad de similaritate/disimilaritate la se fenotipic
nivel morfologic
genetic
Un grup de indivizi care au ndivizi superiori

sub aspect
morfologice, fiziologice, cantitativ/calitativ
biochimice
Fig. 3.(YROX LDVRLXULORUGHYL

-de-vie
perioada plantelor s lbatice, omul s-a ndeletnicit cu recoltatul
31
, perioada soiurilor vechi , n
formele (soiurilor) locale -
ut n acest mod
- soiurilor noi ameliorate , prin diferite metode
exemplu: Muscat Perla de Csaba (Bronnerstraube x Muscat Ottonel ), Cardinal (Ahmeur

bou Ahmeur x Alphonse LavallØe), Italia (Bicane x Muscat de Hamburg), etc.
tehnologice diferite.
O -de-vie,
u cele artificiale.
mai ales la nivel de culoarea boabelor, forma frunzelor, etc.
butuci sau coarde pe care s-

˛n general, m
nologice - epoca de maturare, dimensiunile
strugurilor, etc.
Test de au toevaluare nr. 1

Avnd n v de
a)
prin ce se deosebesc acestea?
b) Prin ce metode -de-vie?
c)
&RPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH
VIkUVLWXOXQLW
LJVLOD LLGHvQY DUH
32
Soiuri -de- ;
-de-vie
-de-vie
al.
S sub
provenit;
mai vechi este adaptat la

Fixarea m
-de-vie;
◊ Soiul sau cultivarul este XQLWDWHD PRUIRORJLF HFRQRPLF œL

DJURILWRWHKQLF FH UHSUH]LQW XQ JUXS GH LQGLYL]L FDUH DX DFHOHDœL
distincte: morIRORJLFH IL]LRORJLFH ELRFKLPLFH FDUH Q SULQ
VH PHQ
vQPXO
L LUH
6RLXOGHYL -de-YLHVHGHRVHEHœWHGHVSHFLHSULQDFHHDFDFHVWDQXVHS
vQPXO L SULQ VHPLQ H -œL IU DSLHUGH vQVXœLULOH œL FDUDFWHUHOH VDOH VS
dobndite n timp.
◊ Soiurile GH YL-de-YLH DX vQ JHQHUDO R RULJLQH SROLFORQDO VH
PDQLIHVW FD QLœWH SRSXOD constituite
LL din mai multe biotipuri care SUH]LQW
un fond de gene valoros, iar YLWLFXOWRULLvQPXO HVFVRLXULOHVXEDFHDVWI
◊ 3RSXOD LD XQXL VRL HVWH IRUPDW tipuri
GLQcu ELR
att mai multe, cu
FkWVRLXOHVWHPDLYHFKLvQFXOWXUœLDGDSWDWODDQXPLWHFRQGL LLG
◊ Biotipul este format dintr-XQJUXSUHVWUkQVGHLQGLYL]LFDUH SUH]LQW
DFHHDœL VWUXFWXU PRUIRORJLF œL DFHOHDœL vQVXœLUL Ecotipul ELRFKLPLFH
repre ]LQW X Q JUXS GH VRLXUL FDUH VH DVHDPQ IHQRWLSLF œL FDUH DX DFHHD
origine.
◊ Clonul sau VHOHF LD FORQDO UHSUH]LQW GHVFHQGHQ D YHJHWDWLY
SURYHQLWGHODRVLQJXUSODQW3UDFWLFGLQELRWLSXULOHFHSDUDILYD
VH DOHJ SHQWUX vQPXO LUHGLYL]LL GRDU LQ YDORURœL VXE DVSHFW FDQWLWDW
calitativ, comparativ cu soiul din care au provenit .
◊ &D œL vQ FD]XO FHORUODOWH SODQWH GH FXOWXU SURFHVXO GH HY
YL HL-de-vie s-a ntins pe trei perioade mari de timp: perioada plantelor
VOEDWLFHSHULR DGDVRLXULORUYHFKLORFDOHœLSHULRDGDVRLXULORUQRLDP
33
a) ˛n cadru amburg au fost identificate 2

biotipuri diferite din punct de vedere morfologic, care se deosebesc prin
obul sferic, negru
-verzuie,
);
b) soiurilor noi ameliorate
di
c)
☺
˜
comentarii,

ntrebare .
1. 3p)
2. Ce sunt biotipurile? Exemple. (3p)
3.
-de-vie? (3p)
1. Gallais, A., 1990 - ThØorie de la sØlectione en amØlioration des plantes.Ed. Masson
Paris.
2. -
3. eanu, L.C., 2002
-
34
81,7$7($’(19$5(15
CUPRINS
35
-de-vie 35
4.3. 43
4.5. 43
4.1. 2ELHFWLYHOHXQLW LLGHvQY DUHQU
&ODVLILFDUHDœLWD[RQRPLDYL
-de-vie
HL
˛n decurs -
-de- -de-
: criterii
PRUIRORJLFHIHQRORJLFHHFRORJLFHœLIL]LRORJLFHWHKQRORJLFHGLUHF
LDGHSURGXF etc.
LH
˛nc -de-vie se pierd n negura anilor. La nceput

(Helbling 1777 area
Cristian A. Frege (1804) a fost primul care a realizat o clasificare ale
soiuri cu
boabe ovoide soiuri cu boabe sferice
-
- Simon Roxas
de Rubio Clemente, 1814, ntr - (QVD\H·QFHrcare) a realizat o clasificare
soiuri cu frunze glabre
VRLXULFXIUXQ]HVFPRDVH (II).
Un alt ampelograf al timpurilor, Acerbi
forma boab Edler van Vest
35
boabelor. Un sistem de clasificare mai amplu a fost propus de Rovasenda G. (1877), n
lucrarea ‡6DJJLR GL XQD DPSHORJUDILD XQLYHUVDOH
Pautinskii, 1903, Teodorescu I.C.

Constantinescu Gherasim, 1941, Levadoux L
-de-
e baza anumitor caractere morfologice, la principalele

-de-vie, aflate ntr -
epoca de maturare a strugurilor n

raport cu un soi (soi de sau factorii climatici, epoca de dezmugurit
epoca de nflorire .
Pulliat V., 1879 Gasparin F., 1886

hasselas dorØ, astfel:
-
- -
- 25-
- -
˛n 1886, Angot
- suma temperaturilor globale anuale.
Mai trziu , Davitaia F.F. ,
servindu-
temperaturii eficace, astfel:
0
- soiuri cu maturarea timpurie
0
- soiuri cu maturarea mijlocie -
0
- -
˛n Romnia, Constantinescu Gherasim (1958) a realizat
data de 31 octombrie, tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.
’XUDWDHSRFLORUGHPDWXUDUHDVRLXULORUGHYL
-de-vie cultivate n Romnia
36
ampelografi, printre care Guillon M. (1899), Vidal L.
ntruct ace factor
distinctiv de
dezmuguritului, rezultnd astfel 2 clase de soiuri:
- soiuri cu dezmugurire ti -1400 C;
- -1600C.
debutului
iar din acest punct de
vedere, soiurile grupndu -se astfel:
0
- C;
0
- soiuri cu nflorire mijlocie, la care suma temperaturii utile este de 350 C;
- soiuri cu nflorire trzie, la care suma temperaturii utile este mai mare de 3800C,
(kUGHD& ).
III . Criteriile ecologo -geografice

ampelografi, Dohnal Negrul
A.M. (1946). Dohnal a clasificat soiurile n grupe naturale stabilind 3 clase : YL H FX IUXQ]H
lucioase, YL HFXIUXQ]HVFPRDVH , YL HFXIUXQ]HSXIRDVH pe care le subdivide mai departe n
m multe elemente comune cu caracterele de

Negrul A. M. (1958) n clasificarea sa ecologo -
soiurile n 3 prolesuri, figura 4.1:
Proles
Figura 4.1. Clasificarea ecologo -JHRJUDILFDVRLXULORUGHYL

-de-vie
37
-
-o
zemos. Are 2 subprolesuri, amintite mai sus, din care fac parte
Proles pontica
Subsproles Georgica -
Subsproles Balcanica -
- Corinth.
- cuprinde soiuri originare din Asia Mijlocie - Armenia,

Afganistan, Azerbaidjan, Iran, etc.
glabre, lucioase. Strugurele este mare, lax, cu boabe mari alungite,
rostrul alungit.
Proles orientalis Subproles antasiatica - cuprinde soiuri de struguri pentru
-Kurgan, Nimrang,
Subproles caspica - cuprinde o serie de soiuri de struguri

n
general soiuri caracterizate printr-
dezmug
marginile ntoarse n jos. Strugurele are o compactitate mijlocie,
Proles occidentalis
zemos. Sunt soiuri de vin de calitate, originare din zone cu zile
38
Oprean M. (1975).
Acesta s-
-ecologice ale soiurilor cultivate n forma
Ca urmare,
s-a observat
(de ex:
Pentru aprecierea gradului de combustie a acizilor (totali) s-au luat n considerare

vinurile soiurile cu
catabolism ridicat devin complet fade observndu -
Prin urmare, ntreg ansamblu -de-vie, cum sunt:
nu sunt
posibile -a
- aplicarea
baze
fiziologo-ecologice s- ˜FUHœWHULL LQXWLOH·
n
d
soiuri:
soiuri cu FUHœWHUH LQXWLO

, la PLF
care strugurii care se
’XSQLYHOXO -
Ø
soiurile
se clasifiF soiuri cu FUHœWHUH LQXWLO la
PLMORFLH
astfel: -
soiuri cu FUHœWHUH LQXWLO

la PDUH
Pentru acestea s-
% struguri = x 100
200
39
n care re este rezultatul raportului dintre
Ulterior, soiurile rezultate pe baza aprecierii procesului de au fost
- soiuri cu catabolism accentuat 0;

- soiuri cu catabolism moderat 3,3-4,2%0;
- soiuri cu catabolism redus peste 4,2%0.
V. Criteriile tehnologice
aceste criterii , clasificarea
, precum
- LQGLFHOH GH VWUXFWXU LQGLFHOH GH FRPSR]L LH DO EREXOXL L
EREXOXLœLLQGLFHOHGHUDQGDPHQW
LQGLFHOHGHVWUXFWXU
< 5HSUH]LQW UDSRUWXO GLQWUH JUHXWDWHD ERDEHORU œL JU
rahisului
< 5HSUH]LQW
LQGLFHOH GH FRPSR]L LH D UDSRUWXO GLQWUH JUHXWDWHD SXOSHL œL JUH
boabelor SLHOL HLSOXVJUHXWDWHDVHPLQ HORU
indicele bobului <5HSUH]LQWQXPUXOGHERDEHO

a 100 g struguri.
indicele de randament < 5HSUH]LQW UDSRUWXO GLQWUH JUHXWDWHD PXVWXOXL œL J

tescovinei

Avnd n v de
a) C ?
b)
epoci de maturare?
&RPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW
LLGHvQY DUH
40
acestui curs se
soiuri care provin direct din specii;

A. Soiuri de soiuri hibrizi americo-americani;
portaltoi - soiuri europeo-americani;
FODVLILFDUHGXS
origine: Vitis vinifera.
B. Soiuri de
struguri pentru s
PDV soiuri noi create n Romnia.
C. Soiuri apirene: soiuri din sortimentul mondial;
soiuri pentru vinuri albe de calitate (D.O.C.);

soiuri noi pentru vinuri albe create n Romnia;
D. Soiuri de
struguri pentru
vin:
soiuri pentru vinuri roze de calitate (D.O.C.);
soiuri pentru vinuri aromate.
soiuri pentru sucuri;

E. Soiuri de soiuri pentru vinuri spumante;
struguri pentru soiuri pentru vermuturi;
SURGXVHSHED]GH soiuri pentru distilate vechi.
PXVWœLYLQ
41
H.P.D.-
F. Soiuri de hibrizi H.P.D.-
GLUHFWSURGXFWRUL
soiuri noi create n Romnia.
Principalele criterii utilizate n dentificarea soiurilor -

de-vie sunt: FULWHULL PRUIRORJLFH IHQRORJLFH HFRORJLFH œL IL]LRO
tehnologice, direc LDGHSURGXF. LH
˛n Romnia, Gherasim Constantinescu a realizat o clasificare a soiurilor
sortiment de soiuri n 7 epoci
ncepe cu data de
.
◊ QGHFXUVXOVHFROHORUPXO LRDPHQLGHœWLLQ -au ocupat de clasificarea

V
œLWD[RQRPLD YL -de-vie,
HL fiind luate n considerare, n diverse etape, mai multe
FULWHULL SHQWUX FODVLILFDUHD œL LGHQWLILFDUHD VRLXULORU œL DQXPH FU
fenologice, ecologico-IL]LRORJLFHWHKQRORJLFHGLUHF LLGHSURGXF LHHWF
◊ QFHUFU LOH GH D FODVLILFD VRLXULOH -de-vie
GHdoar
YL GXS FULWHULLOH
PRUIRORJLFHQXDXGDWUH]XOWDWHGHRDUHFHH[LVWvQFXOWXUIRDUWHPXOWH
GXSXQLLDXWRULFDUHSUH]LQWFDUDFWHUHPRUIRORJLFHDSURDSHLGHQWLFH
IFkQG LPSRVLELO VWLQF GL LD vQWUH DFHVWHD GRDU SH ED]D DQXPLWRU FDU
morfologice, la principalele RUJDQH YHU]L DOH-de-vie, YL HLaflate ntr -R DQXPLW
IHQRID]DFLFOXOXLYHJHWDWLY .
◊ &ULWHULLOHIHQRORJLFHœLHFRORJR-IL]LRORJLFHFRPSOHWHD]WDEORXOFODVLILFU
soiuriORU GH YL -de-vie, desprinzndu -VH FRQFOX]LD F UHSDUWL LD œL GLVWULEX LD
WHULWRULDODVRLXULORUSUHFXPœLVWDELOLUHDVLVWHPHORUGHFXOWXUQH
FHULQ HORUDFHVWRUVRLXULID GHvQWUHJDQVDPEOXIDFWRUL lor ecologici.
42
4.3. &RPHQWDULLœL
UVSXQVXULODWHVWH
a) ˛n Romnia, Constantinescu Gherasim (1958) a realizat o clasificare a
b) -de-vie , soiul Chasselas dorØ este considerat
☺
˜
.
comentarii,

ntrebare .
1. -de-vie ?
(2p)
2. (2p)
3. urilor
rare. (2p)
4. -geografice.
˜FUHœWHULLLQXWLOH·
(3p)
4.5.
4.6. BiblLRJUDILHPLQLPDO
1. -
2.
-
3. - Catalogul de clone cu material biologic certificat. Lucrare
-de-
43
81,7$7($’(19$5(15
CUPRINS
5.1. Obiectiv 44
5.2. 44
Vitis vinifera
5.2.1. 45
5.2.2. - 53
de-vie
5.2.3. -de-vie 59
-de- 60
portaltoi
63
-de vie
-de-vie 71
5.3. 76
5.5. 78
3UH]HQWDUHDPHWRGHORUDPSHORJUDILFHœLDPSHORPHWULFHGHFDUDFWHUL]DUHœL
DVRLXULORUDSDU LQkQGVSHFLHL
44
˛n studiul soiuril -de-
acestora.
˛n decursul secolelor, -de-vie i oameni
preocu astfel ,
soiur -de-
ajungndu -
se utilizeze asocierea dintre descrierile ampelografice clasice cu cele moderne (statistice,
biochimice, genetice).
-de-
Vitis
studiilor n domeniul ampelografiei 6FLHQ]DœLFRO
ab., 1989).
exprimarea acesto
ampelometria.
Din ampelometrie fac parte: filometria, care are ca obiect de studiu frunza, (unghiuri,
carpometria I
profesorului Herman Goethe
-de-vie
principal organ ampelografic. -de-vie patru categorii de frunze:
0
- categoria I, cu unghiuri mai mici de 95 ;
- categoria II, cu unghiuri ntre 96 0 - 1000;
- categoria III, cu unghiuri ntre 101 0 - 1200;
- categoria III, cu unghiuri mai mari de 1200.
Louis Ravaz
-o n lucrarea sa ‡Les vignes americaines·
porta
la soiuri pe care le-a grupat n cantitative
cantitative or, lungimea internodiilor,
etc.).
˛n 1876 Pizzini propune carpometria -
-de-vie. Luis Ravaz
Rodrigues A. este cel
45
Mai trziu, n anul 1938 Moog H. œLUXOXL GH YDULD
, exprimnd
LH
ice.
˛n anul 1955, Rodrigues A.
-se realiza n acest fel, conturul
˛ntre anii 1950- -1985, Pierre Galet a studiat portaltoii, hibrizii direct
Vitis vinifera
ectiv.
n anul 1937 de
Billeau A . Vitis vinifera pentru 33
Mai trziu, profesorii 0DUWLQ 7 œL 1HDJX 0

considernd - -de-vie, deoarece
sectare al frunzei.
Lazarevski M. A.
46
0HWRGDDPSHORPHWULF
.
se stabilesc valorile
rapoartelor N2/N1=A, N3/N1=B, N4/N1
sinusurilor laterale (d1 2 d1
d2 / N3,
astfel:
- cu cifre de la 0 la 9 pentru rapoartele A, B, C dintre nervuri;
- cu cifre de la 0-
- cu cifre de la 0-6 pentru suma unghiurilor dintre nervuri;
-
Pe ba za valorilor 2UELFXODU
: A = 0,81-1,00; B = 0,61-0,90; C = 0,31-0,50;
rapoartelor A, B, C
œLDFRGXULORU 5HQLIRUPA = 0,81-1,00; B = 0,61-0,90; C = 0,31-0,40;
UHVSHFWLYHRE LQXWH
VHGHWHUPLQWLSXO &RUGLIRUPA = 0,51-0,70; B = 0,31-0,50; C = 0,11-0,30;
GHIUXQ]
rezultnd 5 tipuri &XQHLIRUP
: A = 0,71-0,80; B = 0,51-0,70; C = 0,21-0,50;
de forme, practic
cele mai ntlnite: 7URQFRQLF A =0,81-1,00; B = 0,51-0,60; C = 0,31-0,50.
Tabelul 5.1
Codificarea rapoartelor A, B, C dintre nervuri
Valoarea rapoartelor Codul atribuit
0,91-1,00 0
0,81-0,90 1
0,71-0,80 2
0,61-0,70 3
0,51-0,60 4
0,41-0,50 5
0,31-0,40 6
0,21-0,30 7
0,11-0,20 8
0,00-0,10 9
atribuit este 3, raportul C = 0,32, codul atribuit este 6, iar prin alipirea acestor coduri, 2 3 6, se
47
formei - FXQHLIRUP Galet P ierre ) conform
tabelului 5.5.
-
Tabelul 5.2
&RGLILFDUHDUDSRUWXOXL‡U·
Valoarea rapoartelor Codul atribuit
<0,80 0
0,81-0,90 1
0,91-1,00 2
1,01-1,10 3
1,11-1,20 4
1,21-1,30 5
1,31-1,40 6
860, cod atribuit 2, 0

, cod atribuit 4, cod complet 2 4, ce corespunde
unui limb foliar tabelul 5.5.
Tabelul 5.3
Codificarea sumei unghiurilor dintre nervuri
6XPD. Codul 6XPD. Codul

atribuit atribuit
<70 0 <100 0
71-80 1 101-110 1
81-90 2 111-120 2
91-100 3 121-130 3
101-110 4 131-140 4
111-120 5 141-150 5
121-130 6 151-160 6
- cnd unghiurile sunt aproximativ egale, circa 60 0, UHQLIRUP

frunzei: RUELFXODU - cnd suma
0 0
; FXQHLIRUP - cnd suma ung .
˛ntr-
coduri: -
Exemplu: conform acestui sistem de codificare XXX-X-XX, soiul Cabernet

sauvignon, are codul ampelografic reunit 135-3- ip orbicular.
Ampelograful Nemeth Marton
48
1/ 2
/N3).
-de-
X-XXX-XX-XX, n care:
X
XXX le rapoartele A, B, C;
XX 1 2/ N3;
XX
1 2
nzele ntregi, lipsite de sinusuri, codul este 1 0, pentru frunze cu sinusurile
frunzele cu sinusuri foarte adnci, puternic lobate, codul este 7 6 -9 8.
Tabelul 5.4
&RGLILFDUHDSURIXQ]LPLLVLQXVXULORUODWHUDOHVXSHULRDUHœLLQI
Valoarea Codul Gradul de sectare al

rapoartelor atribuit frunzei
0,91-1,00 0 Sinusuri superficiale
0,81-0,90 1 (frunze ntregi)
0,71-0,80 2
0,61-0,70 3 (frunze palmat - lobate)
0,51-0,60 4
0,41-0,50 5 (frunze palmat - fidate)
0,31-0,40 6 Sinusuri adnci
0,21-0,30 7 (frunze palmat partite)
0,11-0,20 8 Sinusuri foarte adnci
0,00-0,10 9 (frunze palmat - sectate)
-de-
-l Pierre
Galet
codificarea carac
6RNDOœL6QHDWK mult mai trziu

de /DQFHœL:LOOLDPV
(1967).
49
Tabelul 5.5.
Determinarea formei limbului GXS3LHUUH*DOHW
014 024 035 045 135 146 235 245 257 357
015 025 036 046 136 147 236 247
00
11
12
23 Ă
24
35
36
46
57
58
69
79
89
99
50
Analiza cluste -de-
vie, din cadrul unui grup, care era Denumirea de ˜FOXVWHU·
vine de la verbul englez ˜ to cluster·
fo
ce par a fi mai apr

acest caz) ntr -
ale soiului P
uri: Ramura A -
ramura B
figura 5.2.
ale soiului Pinot noir
0 10 20 30 40 50 60 70 80
* Stroe Marinela, 2005
-
a
final a fost realizarea unei liste (
) de caractere ampelografice -
- se examineze parametrii biometrici
.
-au dezvoltat n acest sens sisteme care prin intermediul
.HHIHœL
’UDSHU:HVWœL1REOH&RVWDFXUWD$
lor prin intermediul metodologiilor statistice (%RXUVLTXRW-0œLFRODE 5RPDQL

51
œL FRODE
-de-vie.
, spre exemplu, a
Boursiquot J.M., A. Schneider,
Costacurta A., Cal A., 1992) %RXUVLTXRW-0 œL
FRODE ’H 0LFKHOOL œL FRODE 2UWL] - 0 œL FRODE &DOz $ œL FRODE
1995) in vitro
(Rodriques M., 1993).
eristicilor polimorfismului foliar a fost
intoducerea analizei Fourier ’LD]*œLFRO - unic reprezentant
o posibilitate de identificare
caracterizare eficien scoate n

relief foarte n arhitectura frunzei, care au o mare putere de
ile acestor
nervuri, etc.
Astfel, pot fi amintite:

indicatori multidimensi (ACP),
cluster analysis ), etc.
Karl Pearson n 1901
Harold Hotelling n anul 1933 . Cu toate acestea
A.C.P.
˛n prezent, ca rezultat al act
-de-vie.
cercetar
parametrii ce
descriptori ampelografici,
r
Vitis vinifera
52
Examinarea caracterelor morfologice ale frunzei, ca principal organ
numerice constituie ampelometria.

rile principale, unghiurile
1 2
nervurile d1 2 / N3,
apoi
interpretate. Toate aceste valori ampelometrice

Avnd n v de
a) C
?
b) C rapoartelor d1 / 2 /N3?
are. LLGHvQY
-de- serie de
caractere morfologice Dintre
aceste caractere, amintim
culoarea, pufozitatea, aspectul general al limbului, culoarea limbului, modul de inserare pe
53
Frunza -de-vie
-12
anume:
2
.
lui L l = S sau prin diferite alte metode:
la nivelul frunzelor
-de- r (expresie
n care sunt cultivate
acestea.
.
nervurile: N1, N2, N3, N4 - , ,
) stabilindu-
-
cuneo- -tronco -
Vitis -de-
(caracter distin
liter ,e
marginile sinusurilor laterale, acestea pot fi paralele sau divergente, n care caz sinusurile sunt
suprapun, sinusurile sunt nchise (circular, elipsoidal, triunghiular, ovoidal). Profunzimea
Aspectul lobului terminal sau median al
profunde, lobul termi -se evident de restul limbului.

Forma
cu nervura N4
el Ca forme particulare, ntlnim sinusul delimitat direct de nervuri,
abernet franc, Pinot noir, etc.
asemenea, œL
54
concav-
Adda, Berbecel).
la car
-
-violaceu (ex: soiul Alicante Bouschet).
-de-
pufozitate
- limbul n acest caz este glabru
limb glabru. Preze
peri- cazul soiului Muscat Ottonel,
scame - frunzei, la majoritatea soiurilor Vitis vinifera, este
acoperit cu peri lungi orizontali, iar la soiurile
Sauvignon, soiul Muscat Perla de Csaba), figura 5.3.
Figura 5.3. Profilul frunzei

55
Dimensiuni le coardelor sunt variabile, n pri mul rnd cu specia
Vitis vinifera, Vitis labrusca).
timpul
perilor acoperitori, fiind caractere specifice
Caracterele morfologice examinate la coarde sunt: FXORDUHD VFRDU HL SXIR]LWDWHD

SUH]HQ D OHQWLFHOHORU OXQJLPHD LQWHUQRGLLORU JURVLPHD QRGXULORU VHF LX
GLVWULEX LD FkUFHLORU
soiurilor, avnd n vede
- - -
Vitis aestivalis).
a proceselor biochimice care au loc n coarde. ˛n ceea ce
Lenticelele sunt absente la specia Vitis vinifera Vitis

rotundifolia.
-
fertilitatea s -4, cel mai des fiind
-
4-5 cm la specia Vitis silvestris Raisin de
Palestina.
Majoritatea soiurilor vinifera au florile hermafrodite, la care se ntlnesc uneori
ori
unisexuat femele.
56
˛n principiu, anomaliile florale pot avea diverse cauze, printre care cele mai
-de-
axului floral, policarpia, florile virescente, etc.
foarte mult -de-vie. Ele sunt puterni
etc.
trugurii
m -
, etc.
e rahisului
tronconici sau cilindro-
se deosebesc: struguri uniaxiali, care pot fi cilindrici, conici sau cilindro-conici, struguri
biaxiali sau multiaxiali
axe de lungimi aproximativ egale,
centimetri
mici, cnd lungimea este sub 10 cm, greutatea sub 150 g, (ex: Cabernet Sauvignon,
e
struguri foarte mari

cnd lungimea este mai mare de 40 cm, iar greutatea peste 600 g, (ex: Italia, Cardinal).
depinde n general de modul
de posibi
licate, etc.
la struguri este un caracter genetic
foar
-de-vie pedunculul este semilignificat, de lungime medie (4-5 cm).

˛n cazul boabelor
medie a 100 de boabe. Pen

57
-
le climatice (frig, ploaie, vnt, etc.) survin n timpul nfloritului. Alte cauze care
, pe de o parte
.
-de-vie, un caracter fenotipic
Adda, Bicane), cnd aplatizarea se reduce numai la polul inferior al bobului, forma
z ali).
formei bobului
giberelinelor - n acest caz, un bob el iptic poate deveni cilindric.
diferite, ncepnd de la alb - , galben- -violaceu. Culoarea

e
care dau culoare
boabelor, fiind posibil chiar
astfel de soiuri ntr -

poate fi: foarte moale - Pinot gris; moale
- - la soiu mijlocie- - la soiurile Muscat
Ottonel, Chasselas dorØ;tare - soiul Italia; foarte tare - la
soiul Ohanez, Augusta, etc.
boabelor este foarte important, n special pentru soiurile de struguri pentru
gustul foxat
de
flori de portocal, flori de tei, etc.
primare la struguri sunt terpenele (linaloolul, geraniolul, citronelolul), iar ponderea acestora
La
n care ele r
58
Avnd n v
a)
-de-
soiurilor?
b) Care sunt caracterele morfologice (fenotipice) examinate la

?
&RPHQWDULL OD DFHVWH vQWUHEUL YH L JVL OD VIkUVLWXO XQLW LL G

vQY DUH
s-au utilizat met

-de-
at
rezultate, deoarece nu putea cuprinde toate caracterele unui soi ntr -
doilea dezavantaj
caractere izolate.
.LœNLQ
P.H.
pentru aflate
- permite gruparea caracterelor n attea diviziuni cte se impune n realitate (struguri
- se folo
- permite identifi
Tot pe acest principiu, Nemeth Marton (1966) a realizat un determinator pentru
identificarea soiurilor de vin (n special cele maghiare). El este format din 3 chei de
-de-
%O DWX *Ka b
sunt nscrise principalele caractere morfologice ale soiurilor, iar pe discul inferior denumirile
soiurilor introduse n deter
exterior.
59
Branas J. a
acestuia, iar cu ajutorul unui computer, datele pot fi prelucrate automat.
-de-
pe baz -
Denumirea soiului, RULJLQH LVWRULF GHVFULHUHD ERWDQLF IHQRORJLD FDUDFWHU

vQVXœLULFXOWXUDOHXWLOL]DUHL
PSRUWDQ HFRQRPLFœLUVSkQGLUHDJHRJUDILF
Gherasim Constantinescu n anul
biologice, caracteristicile tehnolo .
cuprinde 12 capitole, astfel :

1. Denumirea soiului.
2. Sinonimele soiului.
3. Originea. - genitorii, anul
$UHDOXOGHFXOWXU
.
5. Caracterele morfologice
caracterele botanice ale soiului, pe fenofaze:
- -
- -5;
-
-
5.3. ˛n faza de nflorire se descrie:
-
-
- odul de nclinare al staminelor;
-
- culoarea glandelor nectarifere.
-
- caracterele crceilor;
60
-
- culoarea, p
-
-
-
pruinei;
-
-
5.6.
-
- modul de dispunere a crceilor;

- culoarea frunzelor toamna.
6. Caracterizarea agrob LRORJLF
flori
&DUDFWHULVWLFLOHDJURILWRWHKQLF
2
, lungimea e
irigare.
&DUDFWHUL]DUHDWHKQRORJLF
.
3URGXF LD
10. SHOHF LLOHFORQDOH

.
8WLOL]DUHD œL FDU
DFWHUL]DUHD DJURHFRQRPLF
12. Zonarea. Constituie scopul final al -de-vie, indicndu -

-
61
ea altoirii.
1. Denumirea portaltoiului;
2. Sinonimele;
3. Originea portaltoiului;
$UHDOXOGHUVSkQGLUH
’HVFULHUHD ERWDQLF pe fenofaze:
nflorit, ;
&DUDFWHUL]DUHD DJURELRORJLF D SRUWDOWRLXOXL
n special
2
de ochi/m , lungimea element pe butuc .
&DUDFWHUL]DUHD DJURILWRWHKQLF comportarea portaltoiului n
;
8. 6HOHF LLOH FORQDOH Se descr pentru fiecare soi de
portaltoi n parte.
9. Zonarea portaltoiului . -
.
Schema de descriere -de-vie roditoare

cuprinde 12 capitole, iar schema de descriere a soiurilor a
soiurilor de portaltoi cuprinde 9 capitole, cu

Avnd n v cont de
a) Care sunt fenofazele descrise n capitolul 5 al schemei de

-de-vie roditoare?
b) Ce (&DUDFWHUL]DUHD WHKQRORJLF
) al
-de-vie
roditoare?
vQY DUH
62
Pentru uniformizarea metodologiei de descriere a soiurilor -de-vie, O.I.V. a
elaborat, n anul 1983
Codul caracterelor descriptive a soiurilor
œL VSHFLLORU GH. 9LWLV·
Scopul acestei scheme este de a individualiza parametrii
Caracterele morfologice descriptive utilizate n cadrul acestor scheme
studiile
ampelografice, s-a precizat c un rol deosebit n descrierea soiurilor
P -de-vie, n anul 1984

Oficiul In ului
Plantelor (I.B.P.G.R.), au unificat ntr -o

folosindu-se
˛n cadrul acestor scheme ampelografice -de-vie, apar

aceste caractere descriptive are
pr -de-vie, caracteristicile culturale,
principalele boli specifice, afinitatea la altoire, caracterele tehnologice, etc.
descriptori pentru caracterele ampelografice ale

soiurilor;
GHVFULSWRULSHQWUXvQVXœLULOHDJURELRORJLFH
Din acest punct de GHVFULSWRULSHQWUXvQVXœLULOHWHKQRORJLFH
vedere a u fost
sta ELOL LFDWHJRULL Fiecare descriptor ampelografic este codificat cu
de descriptori: ajutorul cifrelor, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu
calea unei noi etape de cercetare n ampelografie, aceea a

ampelografiei descriptiv-
63
Tabelul 5.6
/LVWDGHVFULSWRULORUœLFRGXULORU
DESCRIPTORII AMPELOGRAFICI MORFOLOGICI

1. /67$58/7˘15
1.1. 001 3 4.1.1.
1.2. 002 4 6.1.1.
1.3. nice 003 5 4.1.2.

1.4. 004 6 4.1.3.
1.5. 005 7 6.1.2.
2. /67$58/$’8/7
2.1. 006 8 6.1.3.
2.2. Culoarea internodiilor pe partea 007 9 6.1.4.
2.3. Culoarea internodiilor pe partea 008 10 6.1.5.
2.4. 009 11 6.1.6.

2.5. 010 12 6.1.7.
2.6. 011 13 4.1.4.
noduri
2.7. 012 14 6.1.8.
internodii
2.8. 013 - 6.1.9.
noduri
2.9. 014 - 6.1.10.
internodii
2.10. 015 15 6.1.11.
2.11 016 22 4.1.3.
2.12. Lungime crceilor 017 23 6.1.12.
3. )581=$7˘15
3.1. Culoarea frunzei 051 24 6.1.13.
3.2. 052 25 6.1.14.
la primele 6 frunze de la vrful
3.3. 053 26 6.1.15.

nervuri
3.4. 054 27 6.1.16.
nervuri
3.5. 055 28 6.1.17.
nervurile principale
64
3.6. 056 29 6.1.18.
nervurile principale
4. )581=$$’8/7
4.1. 065 30 4.1.6.
4.2. Lungimea frumzei 066 - 6.1.19.
4.3. Forma limbului 067 31 6.1.20.
4.4. 068 32 4.1.7.
4.5. Culoarea frunzei 069 33 6.1.21.
4.6. 070 46 6.1.22.
frunzei
4.7. 071 47 6.1.23.
4.8. Gofrarea limbului 072 36 6.1.24.

4.9. Ondularea limbului ntre nervuri 073 37 6.1.25.
4.10. Profilul limbului 074 34 6.1.26.
4.11. 075 35 6.1.27.
frunzei
4.12. 076 40 4.1.8.
4.13. 077 38 6.1.28.
4.14. 078 39 6.1.29.
4.15. F 079 41 4.1.9.

4.16. 080 42 6.1.30.
4.17. 081 43 6.1.31.
4.18. Forma sinusurilor laterale superioare 082 44 6.1.32.
4.19. Forma bazei sinusurilor laterale 083 45 6.1.33.
superioare
4.20. 084 48 4.1.10.
4.21. 085 49 4.1.11.
4.22. Desimea 086 51 6.1.34.
4.23. 087 52 6.1.35.
4.24. 088 - 6.1.36.

nervurile princ
4.25. 089 50 6.1.37.
65
4.26. 090 54 6.1.38.
4.27. i pe 091 55 6.1.39.
4.28. 092 - 6.1.40.

4.29. Lungimea 093 53 6.1.41.
lungimea nervurii
5. COARDA
5.1. 101 16 6.1.42.
5.2. 102 17 6.1.43.
5.3. Culoar 103 18 6.1.44.
5.4. Lenticelele 104 19 6.1.45.
5.5. 405 20 6.1.46.
noduri
5.6. 406 21 6.1.47.
internodii
6. ,1)/25(6&(1$
6.1. Tipul florii 151 56 4.2.1.
6.2. 152 - 6.2.1.
6.3. 153 - 6.2.2.
6.4. 154 - 6.2.3.
7. STRUGURELE
7.1. 201 - 6.2.4.
7.2. 202 58 4.2.2.
7.3. Lungimea strugurilor 203 - 6.2.5.
7.4. Compactitatea strugurilor 204 59 6.2.6.
7.5. 205 - 6.2.7.
7.6. Lungimea pedunculului 206 60 4.2.3.
7.7. Lignificarea pedunculului 207 61 6.2.8.
8. BOBUL
8.1. 220 62 4.2.4.
8.2. Lungimea bobului 221 - 6.2.9.
8.3. 222 63 6.2.10.
8.4. Forma bobului 223 64 4.2.5.
8.5. 224 65 6.2.11.
8.6. 225 66 4.2.6.
8.7. Uniformitatea culorii 226 67 6.2.12.
8.8. Pruina 227 68 6.2.13.
8.9. 228 69 6.2.14.
8.10. Punctul pistilar 229 - -
8.11. Culoarea pulpei 230 - 4.2.7.
66
8.12. Intensitatea culorii pulpei 231 71 4.2.9.
8.13. 232 73 6.2.15.
8.14. Randamentul n must 233 - 6.2.16.
8.15. 234 72 6.2.17.
8.16. 235 - -
8.17. Gustul pulpei 236 74 4.2.8.
8.18. Aroma 237 - 6.2.18.
8.19. Lungimea pedicelelor 238 75 6.2.19.
8.20. Separarea bobului de pedicel 239 76 6.2.20.
8.21. Gradul de separare a boabelor de 240 - -
pedicele
9. 60˘1$
9.1. 241 77 4.3.1.
9.2. 242 - 6.3.2.
9.3. 243 - 6.3.3.
9.4. 244 - 4.3.2.
a
’(6&5,3725,,3(1758168ø,5,/($*52%,2/2*,&(
1. FENOLOGIA
1.1. Epoca dezmuguritului 301 1 6.1.48.
1.2. Epoca nfloritului 302 - 6.1.21.
1.3. Prga strugurilor 303 57 6.2.22.
1.4. Maturarea strugurilor 304 - 6.2.23.
1.5. Maturarea lemnului 305 - 6.1.49.
1.6. 306 - 6.1.50.
2. VIGOAREA
2.1. 351 2 6.1.51.
2.2. 352 - 6.1.52.
2.3. Lungimea internodiilor 353 - 6.1.53.
2.4. Diametrul internoduiilor 354 - 6.1.54.
3. 5(=,67(1$/$)$&725,,
ABIOTICI
3.1. 401 - 7.5.
3.2. 402 - 7.6.
3.3. 403 - 7.7.
4. 5(=,67(1$/$)$&725,,
BIOTICI
4.1. 451 - -
4.2. 452 - 8.2.3.
4.3. 453 - 8.2.4.
4.4. 454 - -
4.5. 455 - 8.2.5.
4.6. 456 - 8.2.6.
67
4.7. 457 - -
4.8. 458 - 8.2.1.
4.9. 459 - 8.2.2.
strugurilor
4.10. 460 - -
4.11. 461 - 8.1.1.
4.12. 462 - 8.1.2.

radi
DESCRIPTORII TEHNOLOGICI
1 Procentul de legare a boabelor 501 - 6.2.24.
2 Greutatea strugurilor 502 - 6.2.25.
3 Greutatea bobului 503 - 6.2.26.
4 504 - 6.2.27.
5 505 - 6.2.28.
6 506 - 6.2.29.
O.I.V., 1984
soiurile de
Tabelul 5.7
Nr. DESCRIPTORII AMPELOGRAFICI MORFOLOGICI

Crt.
ROZETA
1 Descriptorul: 1.1 Culoarea rozetei
2 Descriptorul: 1.2. Perozitatea
STRUGUR ELE
1 Descriptorul: Forma strugurilor
2 Descriptorul:
3 Descriptorul: Gradul de aripare
BOBUL
1 Descriptorul: Culoarea mustului
60˘1$
1
68
Tabelul 5.8
Nr. ’(6&5,3725,,3(1758168ø,5,/($*52%,2/2*,&(
Crt.
FENOLOGIA
1
2 Descriptorul: Durata perioadei de vegetație
VIGOAREA
1
2 Descriptorul: Coeficientul de fertilitate absolut
3 Descriptorul: Coeficientul de fertilitate relativ
4 Descriptorul: Indicele de productivitate absolut
5 Descriptorul: Indicele de productivitate relativ
Tabelul 5.9
Nr. DESCRIPTORII TEHNOLOGICI
Crt.
1 struguri la butuc
t soiul.
2
> 90%, mare 80-90%, mijlocie

70- -
3 Descriptorul: Indicele bobului.
a:
Indicele bobului Valoarea indicelui Expresia caracterului
Foarte mic <8 1
8-11 2
ic 11-14 3
14-20 4
Mij ociu 20-30 5
30-40 6
Mare 40-60 7
60-100 8
4
Determinarea se face la 100 boabe.Scara d

-15, mare > 15.
5
Scara de
-20,
mijlociu 20-30, mare 30-
6 Descriptorul: Indicele de randament.
3, mic 3-4, mijlociu 4-5, mare 5-6, foarte mare > 6.
69
Tabelul 5.10
Nr. DESCRIPTORII TEHNOLOGICI PENTRU SOIURILE DE
Crt. PORTALTOI
1
2
(
n
liniari.
Expresia caracterului
hectar
1 Rupestris du Lot
3 -
Mijlocie 5 3309
Mare 7
Foarte mare 9 Kober 5BB
3 Descriptorul: Formarea calusul
(cod O.I.V. 552, cod UPOV
-30” C. Se
Formarea calusului Expresia caracterului

1 -
3 41B
Mijlocie 5 Kober 5BB
7 Riparia gloire
9 -
4 Descriptorul: Formare ii portaltoi (cod
O.I.V. 553; cod UPOV; IBPRG 6.1.57
l -30” -
Expresia caracterului
1 Vitis berlandieri
3 -
Mijlocie 5 Kober 5 BB
Mare 7 -
Foarte mare 9 Riparia gloire
˛n cadrul celui de al XXV-

e, din europene, au pus la punct, lista descriptorilor
Vitis vinifera, care
http://www.dainet.de/eccdb/vitis
n acest mod, vitis
ampelometr
-de-vie.
at amploare
70
identificarea
Liliana Rotaru, 2000, Marinela Stroe, 2005,
Rodica Pop, 2008, Petrea Gabriela, 2011 ).

Avnd n v de
a) mpelografici
-de-vie?
b) ?
&RPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY D
-de-
chimiotaxonomia le chimico-
-de-vie, pe baze obiective.
-de-
afice.
Metodele biochimice n sens larg, au impulsionat studiile taxonomice, furniznd de
Practic, n pr
utilizare doar a acestor date biochimice, deoarece
, i
timp, gradul de subiectivitate al rezultatului.
Utilizarea a
nd astfel,
caractere (Cronquist L. 1980, citat de Fregoni M., 1985 ).

-de-vie sunt
FRPSXœLLFXJUHXWDWHPROHFXODUPDUH
dintre
71
care - PHWDEROL LLVHFXQGDUL
aromatici.
-de-vie.
Market L.C. Moler A.
Vitis
anul 1959, au urmat studiile prin intermediul electroforezei pe disc, (0RUHWWLœL%HUJ– 1965,
Drawert si Grg, 1974, Wolfe M., 1976, Market C.L., 1977). Mai trziu, n 1988 Benin M. a
studiat circa 40 de soiuri de Vitis vinifera
de poliacrilamide, iar n 1987 au fost caracterizate 27 de soiur i de Vitis vinifera, hibrizi
americani, hibrizi francezi, utilizndu -
i Conegliano (Italia) au
-de-vie, sistemele GPI (glucozo fosfat
sisteme enzimatice s-a observat un comportament inconstant n timpul ciclului vegetativ.
- alegerea sistemelor enzimatice adecvate.

Astfel, n ultimii ani, au
,
precis n urma eforturilor depuse. ˛ntr- faptul
determinant mijloc pentru

aduce
identificarea soiurilor din genul Vitis;
izoenzimele sunt ntr -
nu toate sistemele enzimatice pot fi utilizate pentru caracterizarea soiurilor din

genului Vitis;
,
repetitivitatea rezultatelor, interpretarea
caracterizarea doar a unui singur soi, ci permite descrierea a mai multor

grupuri de soiuri, furniznd n aceste fel mult mai multe detalii, aducnd o
el
72
), poate contribui la
reali
Dintre ce -
de-
ptitudinile tehnologice
ale soiurilor, (Eynard I., 1991).
caracterizarea soiurilor.
intermediul cromatografiei pe hrtie, apoi prin aplicarea tehnicilor din ce n ce mai laborioase,
soiurilor.
speciei Vitis vinifera,
-a realizat n anii ’50 -

60 cnd Rapp, ntre primul propunerea ipotezei de DPSUHQW
GLJLWDELO
principal soiruile ca: Riesling de Rhin, Traminer, Sauvignon,
Vitis labrusca.
Actual, stea, au putut fi individualizate cteva grupuri varietale bazate pe
-deosebiri
n continuare
Studiul ADN- -de-
expresiile
organizare a genomului.
73
Toate caracterele utilizate n taxonomia -de-vie (caractere taxonomice) au o baza
mai credibile dect caracterele morfologice.

˛n realizarea analizelor genetice, organ
nelimitat la tem -200-800
anului, (ADN-
Sunt utilizate f -
propriu-
polifenolii, clorofila, proteine, ARN-ul, polizaharidele etc.
RFLP (Restriction Fragment Lenght

Polymorphism);
7HKQLFLOHGHDQDOL]VH RAPD (Random Ampliphied
deoseb esc n baza tipului de Polymorfic ADN);
PDUNHULPROHFXODULXWLOL]D LœL imple Sequence
FHOHPDLXWLOL]DWHDVW]LVXQW Repeats);
AFLP (Amplyphied Fragmen Lenght
Polymorphism);
PCR (Polimeraze Chain Reaction).
au o mare obie
$FHVWHPHWRGHSUH]LQWRVHULH reproductibilitate;
de avantaje: nu depind de fazele fenologice n
;
74
sunt laborioase;
iar ca dezavantaje: incerte;
a fi actual mult
- care este
tru faz
caracterizare, identificare,
i moleculari, aduce o
-de-
este metode
privind ut
-de-
-de-vie
sunt prezentate n figura 5.4.
METODE DE DESCRIERE ø,,’(17,),&$5(

$62,85,/25’(9, -DE-VIE
Ampelometrice Ampelografice Biochimice Genetice
Filometria Carpometria Chimiotaxonomia Analiza ADN
)LJXUD3ULQFLSDOHOHPHWRGHGHGHVFULHUHœLLGHQWLILFDUHDVRLXULORUGH
-de-vie
75
◊ Variabilitatea morfo ORJLF D VRLXULORU
GH YL-de-vie œL D VHOHF LLORU ORU
FORQDOH HVWH LPSUHVLRQDQW œL IDFH DSURDSH LPSRVLELO VWDELOLUHD XQH
œWLLQ LILFH XQLWDUH SHQWUX FODVLILFDUH FDUH V SHUPLW UHFXQRDœWHUH
acestora.
◊ La nceput, au fost ut ilizate n FODVLILFDUHD-de-vie YL HLschemele
ampelografice descriptive, ulterior DXFSWDWRPDUHLPSRUWDQ PHWRGHOHED]DWHSH
H[DPLQDUHDFDUDFWHUHORUPRUIRORJLFHDOHIUXQ]HLFDSULQFLSDORUJDQDPS
H[SULPDUHD DFHVWRU FDUDFWHUH RUL SULQœLPVXUW
YDORUL QXPHULFH FDUH vPSUHXQ
constituie ampelometria. Din aceasta ramur se desprind: filometria, care are ca
RELHFW GH VWXGLX IUXQ]D XQJKLXUL GLQ L QHUYXUL carpometria
UDSRDUWH , careœL
H[DPLQHD]EREXOœLVHPLQ HOH
◊ ˛n prezent n descr LHUHDœLLQGHQWLILFDUHDVRLXULORUœLVHOHF LLORUO
XWLOL]HD] WHKQLFLOH -DQDOLWLFH
FKLPLFR DQDOL] L]RHQ]LPDWLF PDUNHUL , PROHFXOD
etc.), reunite ntr -RLPSRUWDQWUDPXUDGHQXPLW chimiotaxonomia.
◊ Metodele biochimice n sens larg, au impu lsionat studiile taxonomice,
IXUQL]kQG GH FHOH PDL PXOWH RUL LQGLFD LL GHVSUH RULJLQHD SDUHQWDO D
QHGHPRQVWUDELOHFXDMXWRUXOPHWRGHORUPRUIRORJLFHœLQLFLFXPHWRGHO
◊ 3URVSHFWLYHOH YLLWRDUH vQ GH]YROWDUHD PHWRGHORU UH YDULHWDO GH UHFXQRD
VXQWUHSUH]HQWDWHGHEQFLOHGHGDWHXQGH , LQIRUPD LLOHGHWLSGHVFULSWLYVHFRPELQF
LPDJLQL YDORUL ELRPHWULFH FKLPLRWD[RQRPLFH œL PDUNHUL GH $’1 SHQWUX
genotip n parte.
&RPHQWDULLœLUVSXQVXULODWHVWH
a) -
de-
1 2
d1 2 / N3,
b) Valorile codificate ale rapoartelor d1 2
76
a)
recu -de-
b) Pentru strugu
ului etc.
a)
-de-vie sunt: dezmuguritul, nfrunzirea, fenofaza nfloritului, fenofaza
turare a strugurilor, feno
.
b)
a) Descriptori pentru caracterele ampelografice ale soiurilor;
b) Fiecare descriptor ampelografic este codificat cu ajutorul cifrelor, iar codurile sunt
atribuite prin compararea cu descriptor de la un soi
deschiznd calea un ei noi etape de cercetare n ampelografie, aceea a ampelografiei

descriptiv-
77
☺
- ˜
.
fi transmise tutorelui pentru comentarii,

ntrebare .
1. ampelometrie nte
-de-vie. (2p)
2. n detaliu principalele capitole ale schemei de descriere

-de-vie roditoare. (3p)
amp (2p)
4. Care sunt c
-de-vie? (2p)
%LEOLRJUDILHPLQLPDO
1. - Ampelografia R.S.R., vol. I., Editura
Academiei R.S.R., Bucure
2. Dettweiller, Erika, This, Patrice, Eibach, Rudolf, 2000 - The European network for
grapevine genetic resources conservation and characterization. XXV-Øme Congres
Mondial de la Vigne et du vin, Paris, 19-23 juin, pag. 1-10.
3. Grando, M. S., Malossini, U., 1997 - Analisi moleculare dei parentali dell’ incrocio
Manzoni.6-0-13. L’Enotecnico12, 89-92.
4. Grando M.S., Frisinghelli, C., 1998 - Grape microsatellite markerssizing of ADN
alleles and genotype analysis of some wine cultivars.Vitis.
5. 1994 -
6.
-
7. Liliana, 2003 - Ampelografie, volumul I. Editura Ion Ionescu de
78
81,7$7($’(19$5(15
CUPRINS
79
6.2.Aspecte generale 79
6.3. Patrimoniul viticol 80
81
6.5. 132
6.7. 138
6.2. Aspecte generale
mai ales
v
-de-
,
de ordin
ecopedologic, iar soi, de la
o podgorie la alta, .
, n cele mai multe dintre cazuri, n
morfo-pedo-
specifice.
latitudine
rii, ducnd la crearea unei
79
aplicat
Pe baza studiilor efectuate, (2œOREHDQX0 œL FRODERUDWRULL
), arealul viticol al
s ulte centre
viticole, astfel:
,5HJLXQHD9LWLFROD3RGLœXOXL7UDQVLOYDQLHL
,,5HJLXQHD9LWLFROD’HDOXULORU0ROGRYHL
,,,5HJLXQHD9LWLFROD’HDOXULORU0XQWHQLHLœL2OWHQLH
IV. Regiunea ViWLFROD’HDOXULORU%DQDWXOXL
Principalele regiuni
9 5HJLXQHD 9LWLFRO D ’HDOXULORU &ULœDQHL œL
YLWLFROHDOH ULL
0DUDPXUHœXOXL
noastre sunt:
9,5HJLXQHD9LWLFROD&ROLQHORU’REURJHL
9,,5HJLXQHD9LWLFROD7HUDVHORU’XQULL
9,,, 5HJLXQHD 9LWLFRO D QLVLSXULORU œL D DOWRU WHUHQX
favorabile din sudXO ULL
6.3. Patrimoniul viticol
anii 2006, 2007, 2008, (de la 192611 ha, la 191693 ha), observndu -
-se la 9782,96 ha,
comparativ cu 12813 ha cultivate n anul 2005 ( tabelul 6.1).
cultivate cu soiuri de struguri

Din
ha, observndu -
comparativ cu anii anteriori.
mare pondere o au vinurile albe (3,637 milioane hl - 54,25 % din total), restul 45,73% fiind
(D.O.C.), 18,32% - -
(V.M.).
80
-de-vie, pre
Tabelul 6.1
6LWXD LDYLWLFXOWXULLvQ5RPkQLD
- 2009
GXS$QXDUXOVWDWLVWLFDO5RPkQLHL0$3’52199-2009)
6SHFLILFD LH 2005 2006 2007 2008 2009
7RWDOVXSUDID 191566 192611 191998 192334 191693,77
YLWLFROKD
Vii pe rod – Total 190556 189663 188611 186204 183776,39
(ha)
din care:
-de vin 177743 177085 177088 175472 173993,43
-GHPDV 12813 12578 11523 10732 9782,96
Vii tinere – Total (ha) 1000 2948 3387 6130 7917,38
din care:
-de vin 952 2857 3314 6068 7799,41
-GHPDV 48 91 73 62 117,97
3URGXF LDWRWDOGH482062 951191 1123018 984338 1035483
struguri (t)
din care:
-de vin 442724 884138 1041972 897174 962248
-GHPDV 39338 67053 81046 87164 73235
3URGXF LDPHGL e de
struguri kg/ha 2529 5015 5954 5286 5634
3URGXF LDPHGLHGH2,602 5,014 5,289 5,159 6,703
vin (milioane hl)
din care:
- vinuri albe 1,518 2,861 2,768 2,894 3,637
-YLQXULURœLL 2,055 2,153 2,521 2,264 2,804
D.O.C. 0,404 0,615 0,485 0,436 0,710
I.G. 0,326 0,601 0,479 0,807 1,228
V.M. 1,872 3,797 4,325 3,916 4,765
6FXUWSUH]HQWDUHDUHJLXQLORUYLWLFROHGLQ DUDQRDVWU
,PSRUWDQ D 5HJLXQLL YLWLFROH D3RGLœXOXL iei nu 7UDQVLOYD

FRQVW doar vQVXSUDIH HOHFXOWLYDWHFXYL -de-vie, ci œLn
FDOLWDWHD YLQXULORU RE LQXWH DLFL YLQXUL FX
SDUWLFXODUHGHRULJLQDOLWDWHœLQREOH HGLQELQHFX
VRLXUL )HWHDVF DOE )HWHDVF UHJDO 5LHVOLQJ LWDOLDQ
Sauvignon, Muscat Ottonel, Neuburger, etc.
81
Limite geografice
(aproximativ 6355 ha), sunt dispers
-de-
d -
Vinului" (&RWHD9’œLFRODE ).
82
Tabelul 6.2
6LWXD LDVXSUDIH HORUFXOWLYDWHFXYL
-de-vie n
5HJLXQHDYLWLFROD3RGLœXOXL7UDQVLOYDQLHL
GXS$QXDUXOstatistic al Romniei, MAPDR, ONVV, 2009)
Denumirea regiuniii Vii pe rod (ha) Total Vii tinere Total

viticole vii pe (ha) VXSUDID
rod YLWLFRO
(ha) FXOWLYDW
(ha)
Vii
Vii - Total -
pentru
pentru VXSUDID
struguri
struguri
de vin
de
PDV
Regiunea VLWLFROD 5650 5 5655 700 6355
3RGLœXOXL7UDQVLOYDQLHL
Relieful
n acest mod
Caracteristicile climatului
Climatul acestei regiuni este central-european, moderat continental. Compartiv cu
toamnelor
a iernilor potrivit de reci (centura
-de-vie.
-1,6
-
-vestul regiunii
-800 mm pe dealur - ie
(øHUGLQHVFX$œLFRODE).
Solurile
˛n marea lor majoritate sunt incluse n clasa argiluvisolurilor, reprezentate de soluri
brune, brune argilo-ilu
cernoziomuri levigate localizate n nord - -
.
83
1. Podgoria Trnave,
5HJLXQHDYLWLFROD 2. Podgoria Alba,
3RGLœXOui Transilvaniei 3RGJRULD6HEHœ -Apold,
cuprinde 5 podgorii: 4. Podgoria Aiud
3RGJRULD/HFKLQ, D
17 centre viticole 2
centre viticole independente ’HMœL*HRDJLX (Olteanu I.
œLFRODE ).
’LUHF LD GH SURGXF
- LH
Sortimentul
-
la cele demi-dulci, iar n unele
˜PXVFDW·
din soiul Muscat Ottonel.
vedere climatic.
$œH]DUHJHRJUDILF
-
-Miercurea Nirajului) -
&RWHD9’œLFRODE
Bulencea, A.,1975).
Centrele viticole
&RQGL LLOHFOLPDWLFH
uscate, sunt foart -se premise
arealele viticole din ulci de calitate,
84
-180 de zile, suma gradelor de
0 0
-3300 lucire a soarelui 1450 ore, iar
Fondul pedologic este format din soluri brune, argiloiluviale, regosoluri, vertisoluri,
pseudorendzi li se cuvine
viticole repartizate ntr -un amfiteatru natural, nchis de
-
’LUHF LD GH SURGXF – Sortimentul.
LH
ei Trnave a constituit - constituie
,
alte soiuri cum sunt: Sy rat
iar dintre soiurile aromate cele mai spectaculoase rezultate le-a dat soiul Muscat Ottonel.
7HKQRORJLDDSOLFDW . Sub aspectul tehnologiei aplicate, n acea
˛n anul 1945 s-
- altoi, soiuri de
struguri de .
$œH]DUH JHRJUDILF Podgoria Alba-

marginea de vest a teritoriului cunoscut cndva s
-
Alba. Centrele viticole a
Climatul
a acestei
0
-30000C, suma
orelor de st
ideal fondului pedologic care este
format din soluri brune argiloiluviale, brune eumezobazice, pseudorendzine, marne, gr
diferite conglomerate, care ies sunt foarte bune pentru
- Sortimentul.
LH -a bazat pe soiurile
rareori dulci.
Profesorul I.C. Teodorescu vorbind despre
struguri de
85
destul de restrnse .
7HKQRORJLD DSOLFDW
. Tehn
$œH]DUHJHRJUDILF -
0
- latitudine
-
-
Centrele viticole
Climatul
-
0
- 2893
atmosferice anuale au valori medii de 500 mm. Iernile sunt geroase, (cu minime extreme -310
... -330 C
Fondul pedologic este format din pseudorendzinele, regosoluri sau cernoziomuri.
’LUHF LD GH SURGXF - Sortimentul
LH
-Apold se cult
DU D YLQXOXL
ream
Muscat Ottonel.
7HKQRORJLD DSOLFDW
$œH]DUH JHRJUDILF
fiind pozi
Centrele viticole
Climatul este de tip moderat continental. Singurul incovenient l constituie iernile
t
-de-vie,
0
te de 3200
soarelui 1490- -
0
-31,4 -180
de zile.
Fondul pedologic este
86
- Sortimentul
LH
pumante,
viticol Aiud se produc vinuri aromate din soiul Muscat Ottonel.
7HKQRORJLD DSOLFDW lui
$œH]DUHJHRJUDILF
-
Centrele viticole
Climatul i
anuale au valori med rnile

destul de mare a te -de-vie, impune
i steia
Fondul pedologic uri

LH
microclimat favorabil cult -de-
yilvaner,
Sauvignon, Steinschiller roz
destul de restrnse - soiul Muscat de Hamburg.
˜6WHLQLQJHU·
- ˜GHSLDWU·
7HKQRORJLD DSOLFDW
Transilvaniei.
Centrul viticol independent Dej
87
Principalele sale plaiuri
- i ntr -o
Centrul viticol independent Geoagiu -
Test de autoeval uare nr. 1

Avnd n v
a)
b)
c) Care este sortimentul podgoriei -Apold?
Renumele 5HJLXQLL YLWLFROH D ’HDOXULORU 0ROGRYHL GH

DWkW GLQ VXSUDIH HOH FXOWLYDWH -de-YLH FkW
FX YL
œL GLQ
VRUWLPHQWXO SUHSRQGHUHQW DXWRKWRQ œL FDOLWDW
RE LQXWHDLFLYLQXULFXQXDQ HGHRULJLQDOLWDWHWLS
QREOH H GLQ ELQHFXQRVFXWHOH
soiuri: *UDV GH &RWQDUL
)HWHDVFDOE)HWHDVFUHJDO$OLJRWp)UvQFXœ0HUORW
7PkLRDVURPkQHDVF%XVXLRDFGH%RKRWLQ etc.
Limite geografice
sud -
mare p
ecoclimatul din deseori n cantitatea
, legerea sortimentelor de soiuri, n
Relieful
Moldovei, nisipurile din sudul Moldovei, terasele Siretului, dealurile Prutului, Tutovei,
colinele din interiorul Moldovei.
88
Caracteristicile climatului .
-
la tor
Resursele heliotermice sunt relativ ridicate, evident superioare celor din Transilvania,
nregistrnd valori minime n partea de nord - ud-estul acestei
regiuni viticole, toate acestea pe fondul unor resursele hidrice mai mici, comparativ cu
2œOREHDQX 0 œL FRODE
inse ntre 400 -500 mm n
89
Tabelul 6.3
-de-vie, n
5HJLXQHDYLWLFROD’HDOXULORU0ROGRYHL
GXS$QXDUXOVWDWLVWLFDO5RPkQLHL0$3’52199
Denumirea Vii pe rod (ha) Total Vii tinere Total

regiuniii viticole vii pe (ha) VXSUDID
rod YLWLFRO
(ha) FXOWLYDW
(ha)
Vii
Vii de de Total
vin PDV - VXSUDID -
5HJLXQHD9LWLFROD 69110 6.039 75.149 1640 76.789
Dealurilor Moldovei
extremitatea sud- -600 mm n cea nord - -iunie se

-septembrie, cnd cre
nd astfel deficitul de umiditate din sol. Media , n
valoarea de 340 mm.
Solurile
Cele mai
(pod
&RWQDUL,DœL+XœL
5HJLXQHDYLWLFROD 4. Colinele Tutovei, 5.Dealurile Bujorului,
Dealurilor 1LFRUHœWL,YHœWL3DQFLX2GREHœW i,
Moldovei cuprinde &RWHœWL&RYXUOXL=HOHWLQ
SRGJRULLœL
anume:
- Sortimentul.
LH Aceas
-
unele sunt specifice numai anumitor podg
90
Sortimentul soiurilor de struguri de este reprezentat de soiurile: Chasselas dorØ,
$œH]DUH JHRJUDILF
Coasta Cotnari- ˜ ·
, spre limita n
n .
Centrele viticole ale podgoriei sunt
Climatul -
cel moderat continental central-
de vie. Din acest punct de
orii precum: Champagne, Tokay,
Rheingau, etc.
-
anuale au valori medii de 471 mm, din care peste 350 mm n
1,14, iar indicele
la +38,40 -290C.
Fondul pedologic este caracterizat printr-o succesiune de soluri de la cernoziomuri
sud- -de-vie), care au o altitudine de 350 m, viile ntinzndu -se
- Sortimentul.
LH Podgoria Co
sortimentului constituit din cele mai vechi timpuri, numai cu soiuri autohtone, fiind practic
singura podgorie care nu -
- - 30 %,
- 30 % - 10 %.
vinuri este nevoie
-300 g/l n mod frecvent, iar cu
ajutorul mucegaiului nobil, Botrytis fukeliana ai mari.
*UDVGH&RWQDUL - )HWHDVFDOE -
)UkQFXœ -
nvechirea, iar soiul 7PkLRDVURPkQHDVF
Muscat Ottonel.
91
‡3X LQFDWRWFHHVWHEXQ
øLEXQFDWRWFHHVWHUDU$FHVWD
-i vinul de Cotnari· .
7HKQRORJLD DSOLFDW

Avnd n v
a) r Moldovei?
b) ?
c)
&RPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY DU
$œH]DUHJHRJUDILF
-est a depresiunii Jijia -
Centrele viticole a
Climatul
excesiv continental al Cmpiei M (+400C)

geroase (-300C.).
-
1 -4,52.
Fondul pedologic al podgoriei este reprezentat de marne luto-
de salinizare, depozite loessoide, iar solurile cele mai ntlnite sunt cernoziomuri cambice,
soluri cenu
LH
Centrul viticol Uricani, caracterizat printr-

, Merlot, Pinot noir,
Cabernet S
7HKQRORJLDDSOLFDW
92
$œH ]DUH JHRJUDILF
. Una dintre cele mai vechi podgorii ale Regiunii viticole a
Dealurilor Moldovei, care se
a
-
Centrele viticole
Climatul este de tip temperat- -

-
0
-350 mm,
0
iar iarna apar frecvent temperaturi minime de -29 C.
Fondul pedologic
’LUHF LD GH SURGXF - Sortimentul.
LH ˛n climatice
-a, Muscat de
cele mai cunoscu
nuri
cultivate la
Podgoria
7HKQRORJLD DSOLFDW
: Forma de conducere sem

Avnd n v
a) Ce soiuri de struguri p ?
b) ?
c) ?
&RPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQ
93
$œH]DUH RJUDILF
JH
sud- -
Centrele viticole
Climatul -
0
Temperatur C, iar precipitatiile de 500 mm. Verile sunt toride,
Fondul pedologic
nisip -argiloase n partea de sud. Tipurile de sol ntlnite aici

LH
podgoriei Colinele Tutove
Dintre soiurile pentru vin, predominante n cultur
irectie de
productie a podgoriei.
Acea -
7HKQRORJLDDSOLFDW
$œH]DUH JHRJUDILF
Centrele viticole
Climatul este predominant de tip est-european, cu mari contraste ntre verile toride -
superioare celorlalte podgorii.

-180 de zile, suma gradelor de tem
0 0
este de 2900 -3400
deficit.
Fondul pedologic este format din nisipuri, nisipuri-argiloase, iar solurile
reprezentative pentru acea
- Sortimentul
LH
-
94
pentru vinuri albe de calitate - .
a podgori
Cinsaut.
7HKQRORJLD DSOLFDW bilateral, sistem
$œH]DUH JHRJUDILF
P de
Centrele viticole
Climatul es
extreme iarna, (-290 or.

0
C, suma
-
acestea
Fondul pedologic aflate n
proces de eroziune.
– LH
Sortimentul.
- Fete
AligotØ,
- se
ntlnesc soiurile din
7HKQRORJLD DSOLFDW
semiprotejat.
$œH]DUH JHRJUDILF
- -
Centrele viticole ale podgorie
nisipuri eoliene).
95
Climatul este temperat-
heliotermice ce se apropie de cele din podgoria Dealul Bujorului. Suma temperaturilor utile -
1350 0
nregistrate se nscriu n limitele cuprinse ntre 400 -450 mm, iar n cursu l perioadei de
Fondul pedologic
- Sortimentul.
LH
-un sortiment tehnologic realizat aici care

cuprinde soiurile Oporto (50%), Merlot (25%), Cabernet Sauvignon (25%).
Cinsaut.
7HKQRORJLDDSOLFDW
deficitului hidric nregistrat vara, se impune irigarea.

Avnd n v
a) ?
b) ?
Comentarii la ac HVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY DUH
$œH]DUH JHRJUDILF
Centrele viticole
vitic
Climatul este continental excesiv de tip est-european, suma temperaturilor globale este
de 3900 0
Fondul pedologic este reprezentat n general de cernoziomuri cambice.
’LUHF LDGHSU RGXF LH- Sortimentul.
Muscat Ottonel.
96
grupa
7HKQRORJLD DSOLFDW
$œH]DUHJHRJUDILF
-
Centrele viticole ale podgoriei
Climatul
lungimea celor 50 km pe care se ntinde podgoria. atmosferice anuale sunt

bogate n general, lori medii de peste 530 mm, din care peste 350 mm n
-1,10, IAOe
-4,65, n timp ce indicele heliotermic are valori
cuprinse ntre 1,81 -2,06.
Fondul pedologic
cambice.
LH
cerea vinurilor
Tehnologia aplicDW
$œH]DUHJHRJUDILF
-375
m. Centrele viticole
Climatul este tempe
climatului moderator central-
climatice (ierni foarte aspre).
nt n jur de
ntre 0,98 -1,03, indicele heliotermic- 1,97-

4,48- -de-vie cu valori cuprnse ntre 7,87 -8,19.
Fondul pedologic
97
- Sortimentul.
LH
Chasselas roze
Sortimentul vech
dar
vinurile au un
excedent de aciditate.
odgoriei
7HKQRORJLDDSOLFDW

Avnd n v
a) Care este principala d

Covurlui?
b) Panciu.
$œH]DUHJHRJUDILF
-
i Valea Milcovului la sud.
Centrele viticole
Climatul
aer est-
-de-
8 ore, bilantul
0
temperaturilor globale 3390
Fondul pedologic n general
’LUHF LD GH SURGXF LH
- Sortimentul.
98
Chasselas roze, C
Cinsaut.
Trebuie reamintit, ca element distinctiv al acestei podgorii, ‡%HFLXOGRPQHVF·
denumit
-1849 s- ,
7HKQRORJLDDSOLFDW
$œH]DUH JHRJUDILF
Centrele viticole
Climatul este specific silvostepei cu a
Fondul pedologic -
’LUHF LDGHSURGXF
- Sortimentul.
LH
7HKQRORJLDDSOLFDW
acestei regiuni viticole.
Test de autoevaluar e nr. 6

Avnd n v
a)
b)
&RPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY
99
5HQXPHOH œL SUHVWLJLXO 5HJLXQLL YLWLFROH D ’HDO
0XQWHQLHL œL 2OWHQLHL VXQW
FDOLWDWHD
GDWH GHGHRVHELW D
YLQXULORU URœLL RE LQXWH DLFL GLQ VRLXULOH &D
VDXYLJQRQ 3LQRW QRLU 0HUORW )HWHDVF QHDJU œL D
YLQXULORU DOEH GLQ VWUXJXULL VRLXULORU )HWHDV
5LHVOLQJ LWDOLDQ )HWHDVF UHJDO 6DXYLJQRQ 7PkLRDV
URPkQHDVFHWF
Limite geografice
Relieful
Subcarp
la aproximativ 242 m.
Climatul est -europene care
-
Oltenia). Meridionali, care
c -un areal climatic favorabil
- de-vie, nzestrat
lungi blnde, eliotermice sunt ridicate,
superioare
Tabelul 6.4
-de-vie
vQ5HJLXQHDYLWLFROD’HDOXULORU0XQWHQLHLœL2OWHQLHL
Denumirea regiuniii Vii pe rod (ha) Total vii Vii tinere Total
viticole pe rod (ha) VXSUDID
(ha) YLWLFRO
FXOWLYDWKD
Vii pentru Vii - Total -
struguri pentru VXSUDID
de vin struguri
GHPDV
5HJLXQHD9LWLFROD
’HDOXULORU0XQWHQLHLœL
51100 1157 52.257 1930 54187
Olteniei
100
101
ai mare
- -septembrie.
n cursul perioadei de vegeta ie este de 360 mm.
Solurile
n acest vast areal,
de soluri: cernoziomuri, soluri brune, brun- -
Regiunea YLWLFROD 1 ’HDOXULOH%X]XOXL Dealu Mare,

’HDOXULORU0XQWHQLHLœL3. øWHIQHœWL -$UJHœ 6vPEXUHœWL
Olteniei cuprinde 8 5. ’UJœDQL Dealurile Craiovei,
podgorii mari: 7. Severinului, 8. Plaiurile Drncei
e viticole independente.
- Sortimentul.
LH
Sortimentul cuprinde soiuri pentru vinuri albe de calitate superioare, reprezentate de:
(2OWHDQX, œLFRODE
Sauvignon, Merlot, Pinot no -
- din
sortimentul nostrum autohton,
Bohotin, dest .
struguri pentru
estei mari regiuni viticole.
$œH]DUHD JHRJUDILF
- -
Mare la sud vest. O particularitate a acestei podgorii o constituie caracterul dispersat al
sunt aproape compacte.

Centrele viticole ale podgoriei sunt: Rmnicu -
102
Climatul
rmic, sunt ridicate, gener nd
p
Fondul pedologic nozoimuri
’LUHF LD GH SURGXF LH6RUWLPHQWXO
dintr- calitate
rent n producerea
sortogrupul -se soiurile Victoria,

Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda, Afuz Ali.
$œH]DUHD JHRJUDILF
-
Podgoria Dealul Mare este una dintre cele mai renumite podgorii
despre care, pe acestea plaiuri se producea un vin uleios, tare,
GXUDELODVHPQkQGX -OFXFHOHPDLEXQHYLQXULGLQDOWH ULFXWUDGL . LHYLWLFRO
Centre viticole. ˛n
-Ceptura, Tohani, Cricov, Breaza, Pietroasa,
Climatul -europene date de frecventele

-vest, deosebit de favorabile
˛n linii generale, resursele heliotermice cresc
-
Fondul pedologic
’LUHF LD
GHSURGXF–LH
Sortimentul. Dintre soiurile de stru
din renumitele soiuri
Cabernet S
soiuri pentru vinuri albe superioare - Fetea
-
103
Tohani.
Test de autoe valuare nr. 7

Avnd n v e n acest sub
a) Care este principa Dealu Mare?
b) ˛n care dintre centrele viticole ale podgorie Dealu

de struguri pentru vinuri aromate ?
$œH]DUHDJHRJUDILF
se contur -vest/sud-est cu o lungime de
Centrele viticole
Climatul
privind temperatura medie a lunii iulie (20,8 0
Lungimea p
0
este de 1445 ore.
Fondul pedologic. Solurile sunt -
’LUHF LDGHSURGXF
- Sortimentul.
LH
bogate, la
S
mijlocie, din epocile de maturare III - Chasselas roze, Victoria,

Augusta, Muscat de Hamburg).
- -12,4%0 vol. alcool, aciditate 4,5 g/l,
104
$œH]DUHD JHRJUDILF
mare
Centrele viticole
Climatul
este de 10,70C, suma temperaturilor globale este de 3936 0

anuale este de 636,9 mm, iar umiditatea n luna august este de 54%, ceea c
pozite n maturarea strugurilor. Indicele heliotermic preia valori mari - 2,23, iar resursele
hidrice sunt moderate, (C.H.= 1,10).
Fondul pedologic este foarte variat, ntlnindu -se soluri eumezobazice, vertisoluri,
brune podzolite, brune
organoleptice deosebite.
’LUHF LD GH SURGXF- Sortimentul.
LH
e
ute din
soiurile Cabernet S
Tehnologii specifice:

Avnd n v de
a) C
acestei podgorii?
b) ?
Comentarii la aceste ntreb ULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY DUH
$œH]DUHD JHRJUDILF
carpato-
Cmpi - -
105
realizate de geto-daci.
Iancu Jianu.
Climatul este
-
sub aspect climatic cu podgoria Dealul Mare, n special sub aspectul resurselor heliotermice.
de
l termic global este d 3400

0
Fondul pedologic.
-
eumezobazice din nord.
- Sortimentul.
LH Vechiul sortiment care a dus faima acestei
le, Negru
ncipal
-
-
- Cabernet S
d’Adda.
$œH]DUHJHRJUDILF
P
-de-
dealurile mai joase, din partea sud-
Centrele viticole
independent Segarcea.
Climatul este de tip continental,
sud- -europene, fapt concret
106
-de-vie. Temperatura
0 0
C,
Fondul pedologic.
mediu podzolite.
’LUHF LDGHSURGXF - Sortimentul.
LH
este producerea vinurilo Sauvignon, Pinot
at
$œH]DUH JHRJUDILF -
nistrativ podgoria se
Centrele viticole
Climatul
-vestice (mediterano-adriatice). Resursele heliotermice nregistrate aici sunt
cele mai mari comparativ cu restul podgoriilor sud-
0
Suma gradelo
n jur de 431 mm.

Fondul pedologic. -de-
luvice, brune luvice, regosoluri, etc.
LH Sortimentul vechi era reprezentat de soiurile:
uguri de
riei. Dintre soiurile pentru

S
Burgund mare.
soiurile Cardinal, soiurile din sortogrupul Chasselas, Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda,
Afuz Ali, Italia.
$œH]DUHJHRJUDILF -vest de podgoria Severinului, fiind

-
-
Centrele viticole -
107
Climatul este temperat continental moderat,
-
-
10,8 0 0
Podgoria dispune de resurse heliotermice ridicate cu valori ale indicelui aptitudini

oenoclimatice destul de mari 4878.
Fondul pedologic:
DirHF LD GH SURGXF- Sortimentul.
LH
S
- soiurile
aromate -
consumul local, din epocile III-V,

Afuz Ali.

Avnd n v
i:
a) C
?
b) Care este sortimentul podgoriei Dealurile Craiovei?
5HJLXQHD HVWH VSHFLDOL]DW œL UHQXPLW WRWRGDW S

SURGXFHUHDGHYLQXULDOEHœLUR]HGHPDVœLvQPDLPLF
PVXU D YLQXULORU DOEH œL URœLL GH FDOLWDWH VXSHU
6RLXULOH UHSUH]HQWDWLYH SHQWUX DFHDVW UHJLXQ
&UHD 0DMDUF DOE 6teinschiller roz, Riesling italian,
6DXYLJQRQ GDU œL VRLXUL SHQWUX YLQXUL URœLL &DG
%XUJXQGPDUH0HUORWœL3LQRWQRLU
Limite geografice
- -
caracter insular, constituindu-se n mai multe centre viticole.
108
-
maram c mult mai
bogate
Tabelul 6.5
6LWXD LDVXSUDIH HORUFXOWLYDWHFXYL -de-vie
n 5HJLXQHD9LWLFROD’HDOXULORU%DQDWXOXL
rod (ha) YLWLFRO
FXOWLYDW
(ha)
Vii Vii - Total -
pentru pentru VXSUDID
struguri struguri
de vin de
PDV
5HJLXQHD 9LWLFRO D
2350 398 2748 310 3058
Dealurilor Banatului
Climatul
-de-vie. Resursele
Moldova.
3UHFLSLWD LLOH
valoarea de 700 mm, fapt care conduce la un regim hidric echilibrat pentru cea mai mare parte
e apropie de valoarea de 395 mm.

Solurile
solurile brune- -
viticol Teremia (øHUGLQHVFX$œLFRODE).

Centrele viticole
Teremia.
urile
Pinot noir.
109
110
Cultura soiurilor pentru struguri de
ntlnite sunt cele cu maturare mijlocie : Chasselas dorØ, Muscat de

Avnd n v
avut l
a) Care este principa Regiunii viticole a

Dealurilor Banatului?
b)
Comentarii la ac HVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY DUH
$œH]DUH JHRJUDILF
-
r Banatului la nord
Climatul -
mediteraneene
-
favo -de-vie.
Fondul pedologic - este reprezentat de solurile brune podzolite.
LH
maturare III-IV (Chasselas dorØ, Muscatde Hamburg, Muscat d’Adda).
$œH]DUH JHRJUDILF
.
Climatul acestor dealuri joase al Cmpiei Banatului, n

linii generale resursele heliotermice sunt inferioare, iar cele hidrice sunt superioare
-se din
plin Banatului de est.
111
umede din vest, , care se
- Sortimentul.
LH
$œH]DUH JHRJUDILF
. -estul
Climatul este moderat cont
veri calde.
’LUHF LDGHSURGXF
- Sortimentul.
LH
mare.
-IV, -
Chasselas dorØ, Muscatde Hamburg, Muscat d’Adda.
$œH]DUHJHRJUDILF
. -
este traversat de paralela
aproximativ 1500 ha.

Climatul
Tirol, n timp ce resursele hidrice
-33 0C).
Fondul pedologic -
’LUHF LDHGSURGXF -LH
Sortimentul
nute
maturare III- de
d’Adda.
$œH]DUH JHRJUDILF
Este amplasat n Cmpia Torontalului din vestul Cmpiei
112
Climatul temperat continental, este moderat de pre
-
- Sortimentul
LH
-
Muscat Ottonel.

Avnd n v edere cele nv
a) Care este principa ?
b) Care este sortimentul centrului viticol Teremia?

Prestigiul Regiunii 9LWLFROH D ’HDOXULORU &ULœDQHL œ

0DUDPXUHœXOXL HVWH GDW GH XQD GLQWUH i renumiteFHOH PD
SRGJRULL DOH ULL 0LQLœ -0GHUDW UHFXQRVFXW SULQ
FDOLWDWHDœLGLYHUVLWDWHDYLQXULORURE LQXWHDL
URœLL GLQ VRLXULOH&DGDUFMerlot, Cabernet Sauvignon,
3LQRW QRLU ILH YLQXUL DOEH GLQ VRLXULOH )HWHDVF D
Riesling italian, )HWHDVF UHJDO )XUPLQW 3LQRW JULV
0XVWRDVGH0GHUDW
Limite geografice
- -vestul
e ntre
-de-vie - centrul viticol Halmeu

-
&RWHD9’œLFRODE ).
Climatul
- relativa
-
(cea mai no -de-vie

central-european, resursele heliotermice sunt evident mai mari, comparativ cu cele ale regiunii
vecine de
113
114
Tabelul 6.6
-de-vie
vQ5HJLXQHD9LWLFROD’HDOXULORU&ULœDQHLœL0DUDPXUHœXOXL
(ha) YLWLFRO
FXOWLYDW
(ha)
Vii pentru Vii - Total -
struguri pentru VXSUDID
de vin struguri
GHPDV
5HJLXQHD 9LWLFRO D
’HDOXULORU &ULœDQHL7270
œL 239 7509 370 7879
Maramur HœXOXL
3UHFLSLWD LLOH
deficite de umiditate regionale. ˛n timpul perioadei de ve

aproximativ 400 mm.
Solurile sunt
unitatea colinar- -
eumezobazice, iar molisolurile sunt prezente n zona cmpiilor silvostepice din sud -vestul
.
Regiunea Vitico OD 0LQLœ-0GHUDW’LRVLJ

’HDOXULORU&ULœDQHLœL 3.Valea lui Mihai, 4. Silvaniei
0DUDPXUHœXOXL
cuprinde patru podgorii: -
– LH
Sortimentul.
restrnse),
115
$œH]DUH
JHRJUDILF
. Este una din cele mai vechi podgorii de pe teritoriul Romniei, iar
Aceas
Centre viticole. -
a de cercetare viti- ofil).

Climatul
adriatic. Perioada de vegeta

180-
35000
– Sortimentul.
LH
p de Hamburg, dar n gene
$œH]DUHJHRJUDILF
-
-
b-
Marghita.
Climatul
ale invaziilor de aer arcto-
unele episoade toride-
0
secetoase. Suma temperaturii globale este de 3300
de 1500 0
toamna cad
116
Fondul pedologic este reprezentat de soluri brune argilo iluviale, cernoziomuri, soluri
’LUHF LDGHSURGXF
– Sortimentul.
LH Vechiul sortiment de la Diosig se baza pe soiul
autohton local Ar
de
$œH]DUH JHRJUDILF lor din

Cmpia Carei -Valea lui Mihai de la extremitatea nord-
-
principalele coordonate ale -de-vie. ˛n acest areal, dunele de

nisip sunt orientate - -
Centrele viticole ale acestei podgorii sunt Valea lui Mi
Climatul este temperat, moderat continental, specific ansamblului Cmpiei de Vest.
P
n jur de 3000 0
viticole ale podgoriei Valea lui Mihai n in timpul iernii
-de-
Fondul pedologic. Solurile -
noilor p , solurile de
desfundatul terenului la o adncime de

circa 60-70 cm.
’LUHF LDGHSURGXF–LH
Sortimentul.
din sortimentul mondial, ca de exemplu: Riesling
$œH]DUH JHRJUDILF
Silvaniei din nord-
podgorii din Romnia.
117
Centrele viticole
Climatul
mezoclimate sp - sau
-factori restrictivi, conduce la aprecierea unui
zone (enclave)
e modeste, iar regimul pluviometric mai bogat.
Fondul pedologic.
regosoluri,
DiUHF LD GH SURGXF- Sortimentul.
LH

Avnd n v
e
a)
b) Care este sortimentul de soiuri cultivate n podgoria ?
c) alea lui Mihai.
d) C ?
5HQXPHOH UHJLXQLL HVWH GDW GH YLQXULOH i, care RE LQXWH D

SUH]LQW vQVXœLUL litative
FDdistincte, purtnd blazoane de
PDUH QREOH H 9LQXULOH VXQW ILH GXOFL QDWXUDOH RE L
GLQ VWUXJXUL FXOHœL OD VWDILGLUHD ERDEHORU , de ILH U
PDUH PDUF ERJDWH œL LQWHQV FRORUDWH ILH YLQXUL DO
seci, care se disting prin puternica lor pe rsonalitate.
Limite geografice.
-
18 900 hectare.
eful de platou, cu altitudine slab-
118
a
-Babadag
-
Caracteristicile cli matului
solicitate.
deosebite a vinurilor r ecologici, dar suveran se impune
ridicate medii anuale), cu efecte benefice a
pe fondul unui volum de p

3UHFLSLWD LLOH
prezentnd valori medii anuale de 420 mm, 250 mm fiind nregistrate n perioada de
- -250 m
d pot atinge
irigare (øHUGLQHVFX$œLFRODE).
Solurile dominante n aceste areale
calcaroase.
5HJLXQHDYLWLFROD 1. Murfatlar
Colinelor Dobrogei cuprinde 2. Istria -Babadag
trei podgorii: 3. Sarica -1LFXOL HO
’LUHF LDGHSURGXF
- Sortimentul.
LH
dorØ, Muscat de
ntul
: Cabernet
119
120
Tabelul 6.7
-de-vie,
5HJLXQHD9LWLFROD&ROLQHORU’REURJHL
GXS$QXDUXOVWDWLVWLFD
l Romniei, MAPDR, ONVV, 2005-2009)
rod YLWLFRO
(ha) FXOWLYDW
(ha)
Vii Vii - Total -
struguri struguri
de vin de
PDV
5HJLXQHD 9LWLFRO a
14930 1650 16580 2320 18900
Colinelor Dobrogei
$œH]DUH JHRJUDILF -estul
d o
Centrele viticole
dar mai la sud sunt localizate cteva centre vitico le independente: Adamclisi, Mangalia,
Climatul
. Prin urmare, luna martie este destul de rece, ceea ce face ca ultimul ng
dulci naturale.
3UHFLSLWD LLOH a i -de-
fiind de 439,5 mm, ceea ce
Fondul pedologic
’LUHF LDGHSURGXF
- Sortimentul.
LH
de P
121
naturale.
(Panciu) aici ntreg conve i

soiurile Victoria, Augusta, Xenia.
-un climat moderat continen
0
-33
ca cel de la Murfatlar, fiind ceva mai bog se
alb.
lt
$œH]DUH JHRJUDILF
-
Valea Nucarilor.
Climatul temperat continental excesiv, este atenuat n parte de
trei lacuri vecine: Razlem, Babadag,

0
-1500
ore, iar pre le
Fondul pedologic.
- Sortimentul.
LH Sortimentul acestei podgorii, include att s oiuri
cultivndu -se preponderent soiuri cu maturare n epoca III -

Chasselas roze, Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda, Afuz Ali. Sortimentul de soiuri este
esling italian, Sauvignon, Pinot gris,
$œH]DUH JHRJUDILF -
paralele de 45 -
acestora (&RWHD 9’ œL FRODE ).

.
Climatul este temperat continental, de tip arid-
-
122
14000 - te de 380 mm.
Fondul pedologic
’LUHF LDGHSURG
XF LH
- Sortimentul.
icol
soiul
din soiurile Muscat Ottonel, Riesling italian.

Plasarea geogra
maturare trzie, ca de exemplu Afuz
Ali, Italia, Xenia.
doar soiurile la care maturarea strugurilor
-a (Muscat de Hamburg).

Avnd n v
a)
Dobrogei?
b)
c)
?
5HJLXQHDYLWLFROD7HUDVHORU’XQULLHVWHUHFXQRVFX
SULPXOUkQGSHQWUXSURGXF LDGHVWUXJXULSHQWUXPD VGLQ
ntreg conveierul varietal, de la soiurile cu maturare
WLPSXULHSvQODFHOHFXPDWXUDUHDWDUGLY
Limite geografice
-estul
Cmpiei Romne ile
sunt de circa 11271 ha.
care sunt plasate
rea unei regiuni vitivinicole distincte cu numele de mai sus (&RWHD 9 ’ œL
colab., 2000
tva de
Caracteristicile climatului .
Climatul
spectrului fenologic
123
i protective,
deficitului de umiditate nregistrat n perioada -
3UHFLSLWD LLOH anual, iar n perioada de
, o medie
viticol
700-
Solurile sunt reprezentate n principal prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri
argilo-
i
aluviale, variat gleizate.
Tabelul 6.8
6LWXD LDVXSUDIH HORUFXOWLYDWHFXYL-de-vie
vQ5HJLXQHD9LWLFROD7HUDVHORU’XQULL

rod YLWLFRO
(ha) FXOWLYDW
(ha)
Vii Vii - Total -
struguri struguri
de vin de
PDV
5HJLXQHD 9LWLFRO D
10920 211 11131 140 11271
7HUDVHORU’XQULL
- Sortimentul.
LH Regiunea viti
trzii .
dominante sunt cele pentru vinuri al
de calitate.
Sortimentul cultivat n cadrul regiunii este foarte variat, fiind reprezentat ndeosebi de
soiurile pentru str
maturare trzie. Principalele soiuri cultivate sunt : Muscat Perla de Csaba, Cardinal, Victoria,
Chasselas dorØ, Muscat de
Greaca. Dintre soiurile pentru vinuri albe
$œH]DUHJHRJUDILF
Bulgaria, Oltinei din sud-vestul Dobrogei.
124
Centre viticole.
Climatul se printr-un accentuat climat continental

excesivitatea climatului din D
moderate ntructva de B ce vin dinspre ea.
’LUHF LD GH SURGXF - LH
Sortimentul.
Muscat
Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda, Afuz Ali, Italia, Chasselas
Chasselas roz, Alphonse LavallØe.
P estei podgorii este producerea strugurilor pentru
regal
$œH]DUH JHRJUDILF
Romne, la aproximativ 45 -
estic, la o altitudine de aproximativ 70
viticole
componentelor sale, cadrul n -de-vie cu foarte bune rezultate att
Climatul ntre
climatul excesiv continental est-eu -
, ierni aspre cu umiditate r
sunt
hidrotermice .
- Sortimentul.
LH
Muscat
de
-
dar cultivate sunt mult mai

restrnse, iar strugurii sunt doar pentru consumul local. Dintre soiurile de struguri pentru
vinuri albe

Avnd n v capito
a)
b)
CoPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQ
125
126
(
7HUHQXULOH QLVLSRDVH -nisipoase
œL OXWRprezente pe arii
extinse n cadrul regiunii, l LPLWHD] SRWHQ LDOXO FDQWLWDW
œL FDOLWDWLY GH SURGXF LH DO VRLXULORU GH DFHHD U
HVWH VSHFLDOL]DW vQ SURGXFHUHD YLQXULORU GH PDV D
UR]HœLURœLLœLSURGXFHUHDVWUXJXULORUSHQWUXPDV
Limite geografice
13
i
din stnga Jiului din sudul Olteniei.
Climatul este un climat de , ntre cel moderat continental central -
cel tipic continental est-european, peste care se suprapun certe
ea
3UHFLSLWDanuale LLOH ating o valoare medie de 528 mm, din care n perioada de
-de-vie, 306 mm .
Solurile
Majoritatea solurilor -nisip
depozitelor loessoide pe care s-

cernoziom -de-vie. Pe
terasele Oltului sunt predominante solurile brune-
Podgoriile regiunii
˛n cadrul regiunii viticole a ni se
- Podgoria Dacilor, Podgoria Calafat, Podgoria Sadova -Corabia ,
care cuprind
viticole independe -
- Sortimentul.
LH Terenurile nisipoase, prezente pe arii destul de
mari rilor, de
n
Pentru producerea vinurilor albe cele mai cultivate soiuri sunt : Aligo
:
-V de maturare (Muscat Perla de Csaba,

Cardinal, Chasselas
127
Tabelul 6.9
6LWXD LDVXSUDIH HORUFXOWLYDWHFXYL -de-vie n
5HJLXQHD9LWLFRODQLVLSXULORUœLDDOWRUWHUHQXULIDYRUDELOHGLQVXG
GXS Anuarul statistic al Romniei, MAPDR, ONVV, 2005-2009)
(ha) YLWLFRO
FXOWLYDW
(ha)
Vii Vii - Total -
struguri struguri
de vin GHPDV
5HJLXQHD 9LWLFRO D
QLVLSXULORU œL D DOWRU
12970 82 13052 130 13182
terenuri favorabile din
VXGXO ULL
$œH]DUH JHRJUDILF
Fondul pedologic
n trupuri de
-vestul Cmpiei
-
Climatul -
cel moderat continental central-european, pe fondul c
-
’LUHF LDGHSURGXF
- Sortimentul
LH
Perla de Csaba, Chasselas s roz, Muscat de

Ali. Pentru
2OWHDQX,œLFRODE ).
$œH]DUHJHRJUDILF
. Podgoria este
Podgoria centre viticole

Cetate.
Climatul -european
fiind temperate
128
mediteraneene. Prin urmare,
aerului adriatic-
- Sortimentul.
LH Dintre soiurile de struguri pentru vin ntlnim:
Muscat
$œH]DU
H JHRJUDILFPodgoria Sadova-Corabia este -estul Cmpiei
O
stnga e
Climatul un climat destul de generos sub

aspect heliotermic care care este
Tipul climat
continental est-european sunt moderate. Se ntlnesc ierni , iar
verile sunt
LH ˛n principal n podgoria Sadova -
III-IV (grupa Chasselas, Muscat de Hamburg, Afuz Ali.).

Avnd n v
a)
a altor terenuri
b) - Corabia?
c) ?
129
130
,
de ordin ecopedologic, iar mpr

soi, de la o podgorie la alta,
n
n masive strnse,
-pedo-climatice relativ
-
specifice;
Deosebirile ecoclimatice nregistrate sunt generate, pe de o parte de
(circa
iar la o
red , ; Un rol
de
asemenea
DUD QRDVWU VH FDUDFWHUL]HD]-un SULQWU

cOLPDW FH SRDUW DPSUHQWD FkWRUYD
SDUWLFXODULW , dintre care
L cele mai importante sunt determinate de:
VLWXDUHD ULLSHSDUDOHOD ODHJDOGLVWDQ GH3ROXO1RUGœLGH(FXDWRUF
GXFHODvQUHJLVWUDUHDXQHLGLIHUHQ HPLFLDGXUDWHL]LOHORUœLQRS or, de la nord la LO
sud;
vQWUHOLPLWDQRUGLFœLFHDVXGLFD noasWUHVHREVHUY
ULL o GLIHUHQ PLFntre
temperaturile medii anuale - n jur de 3”C;
SR]L LD 5RPkQLHL vQ FDGUXO FRQWLQHQWXOXL H[SOLFDOWHUQDQ HOH GH FOL
FkWœLQXDQ ULOHFOLP DWLFHSHFDUHDFHVWHPDVHGHDHUOHLPSULP ansamblului de
regiuni;
UHOLHIXO GLVSXV vQ WUHSWH FRQFHQWULFH PXQ, Llunci), GHDOXULimpuneFkPSLL
oarecum HWDMDUHD FDUDFWHULVWLFLORU HOHPHQWHORU FOLPDWLFH GHWH
FXUHQ LORUJHQHUDOLGLQDWPRVI HUDMRDVœLOHLPSULPDFHVWRUDFLUFXLWHED]DWH
schimburi de mase ntre treptele de relief nalte cu cele joase.
$œH]DUHD JHRJUDILFtuturor D regiunilor , centrelor œL SODLXULORU YLWLFROH
IRUPHD]œLLQIOXHQ HD] tipul de climat viticol, conturnd con GL LLGHRVHELWHœLWLSLFH
SHQWUX FXOWXUD i-de-vie,
YL Hpentru fiecare areal n parte , av nd ca œLrezultat,
RE LQHUHDXQ or produse viti-vinicole diferite, originale, tipice, n f XQF LHGHDPSUHQWD
HFRFOLPDWLFSULPLW
131
a)
-Apold,
centre viticole independente

b) -
Riesling
materie p
rezultate le-a dat soiul Muscat Ottonel.
a)
4.
Conachi (n sud), Bozi

b)
renumitele - - 30
- 30 % - 10 %.
c) Podgoriile cu renume
regiuni sunt: Col .
a)
b) Centrul viticol Uricani, caracterizat printr-

, Merlot, Pinot noir,
Cabernet S
c) o constituie
132
a)
- n, Burgund mare,
b)
a)
b)
etc. ˛n prezent, se produc
climatic vinurile au un excedent de aciditate.
Pinot noir.
a)
vinurile de
e vin, din
ri albe de calitate
133
a) Dintre soiurile de
b) -
a)
- -12,4%0 vol. alcool, aciditate 4,5
b)
ute din soiurile
Cabernet S
a) o
Azur, Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda.

b)
a)
mijlocie : Chasselas dorØ,

Muscat de
b) Climatul
-de-vie. Resursele
134
heliotermice su
din Moldova.3UHFLSLWD LLOH

cmpia
atinge valoarea de 700 mm, fapt care conduce la un regim hidric echilibrat pentru cea mai
a)
-IV, care pe
b)
care s-
a)
re
vinuri spumante.
b)
Sangiovese, urmate apoi de soiurile pentru vin
c)
vinurilor albe de
a se mai
din sortimentul mondial, ca de exemplu: Riesling italian, Muscat Ottonel,
d)
Muscat Ottonel.
135
a) cuprinde 3 podg Murfatlar ,
Istria -%DEDGDJ6DULFD1LFXOL HO
b)
Mamaia,
soiurile Victoria, Augusta, Xenia.

c)
soiul
le Muscat
maturare
trzie, ca de exemplu Afuz Ali , Italia, Xenia. Rezultate bune, n
doar -a (Muscat de
Hamburg).
a)
b)
Hamburg, Muscat
LavallØe.Se
P estei podgorii
este
a) ˛n cadrul regiunii viticole a nisipurilor se

- Podgoria Dacilor, Podgoria Calafat, Podgoria Sadova -
Corabia , care cuprind
136
-
b) ˛n principal n podgoria Sadova -
-IV (grupa
Chasselas, Muscat de Hamburg, Afuz Ali.).
c) Climatul este un climat de , ntre cel moderat continental central -
cel tipic continental est-european, peste care se suprapun certe editeraneene.
3UHFLSLWDanuale LLOHating o valoare medie de 528 mm, din care
-de-vie, 306 mm . Majoritatea solurilor
luto- giunea
s-au
-de-vie. Pe terasele Oltului sunt predominante solurile brune-

uviale
☺
- ˜ .
comentarii,

ntrebare .
1.
? (3p)
2. 1p)
3. lurilor Munteniei
2p)
4.
Transilvaniei.(2p)
5. Podgoria Cotnari . (1p)

137
6.7%LEOLRJUDILHPLQLPDO
1. Cotea, V. D., Grigorescu, C. C., Barbu, N., Cotea, V. V., 2000 -
2. -
3.
-Viticultura spe
4. - -de-vie n Romnia. Editura
5. Savu, Georgeta, Mihaela, 2004 - Studiul macroclimatului din di

l
6. ., Ion, M., 2003 -

arealelor viticole din Romnia n zonele viticole ale Uniunii Europene.
7. , G., 1987 - Oenoclimatul Romniei. Vinurile
8. iana, 2003 - Ampelografie, volumul I. Editura Ion Ionescu de
138
81,7$7($’(19$5(15
CUPRINS
139
139
7.3. 140
7.4. 142
portaltoi
151
151
7.5.2. Portaltoi hibrizi americo-americani 152
7.5.3. Portaltoi hibrizi europeo-americani 161
163
164
7.6. Zonarea culturii vi portaltoi 166
7.7. 168
7.9. 169
7.1. 2ELHFWLYHOHXQLW LLGHvQY DUHQU
1HFHVLWDWHDXWLOL]ULLSRUWDOWRLORUvQYLWLFXOWXU
sistemului -de-
Ulterior, marea dive

-
viticulturii moderne. Prin urmare,

vinifera (afinitate) n adapabilitate
139
Concluzionnd, la alegerea celor doi parteneri vinifera-portaltoi,
acestora,
afinitate vinifera.
7.3. &ODVLILFDUHDYL HORUSRUWDOWRL
Vitis vinifera:
Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis berlandieri ). Sunt

practic primii por
Tabelul 7.1
Grupa portaltoilor americani
Vitis riparia Vitis rupestris Vitis berlandieri Vitis champini

(s-
Riparia gloire Rupestris du Lot Berlandieri RØssØguier Salt creek

nr.1
Riparia portalis rouge Rupestris Viala Berlandieri RØssØguier Dog ridge
nr.2
Riparia grande glabre Rupestris Martin Berlandieri Lafon nr. 9 Ramsey
Riparia pubescens Rupestris metalica - -

rouge
ane ntre ele, cu scopul
Vitis riparia x Vitis rupestris, Vitis berlandieri x Vitis riparia, Vitis

Berlandieri x Vitis rupestris.
140
Tabelul 7.2.
Grupa portaltoilor hibrizi americo - americani
A. Hibrizii B. Hibrizii C. Hibrizii
Riparia x Rupestris Berlandieri x Riparia Berlandieri x Rupestris
3306 C 420 A 140 Ruggeri (140Ru)
3309 C 125 AA 1103 Paulsen (1103P),
1045, 1447
Kober 5 BB 8, 31,41,57,99,110
Teleki 8 B Richter
101-14 MG -4)
Sel.Buftea
Schwarzmann 6HOHF LL
URPkQHœWL
soiului Kober 5 BB)

SO4 clona 4(SO4-4)
americane, exemplu: Chasselas dorØ, MourvØdre, Cabernet Sauvignon, etc.
Charante.
Tabelul 7.3
Grupa portaltoilor hibrizi europeo - americani
A. Hibrizii B. Hibrizii
Vinifera x Rupestris Vinifera x Berlandieri
Aramon x Rupestris Ganzin nr. 1,2,9 Chasselas x Berlandieri 41 B
MourvØdre x Rupestris 1202 C Cabernet Sauvignon x
(Couderc) Berlandieri 333 EM
Pinot x Berlandieri 422 A
Lot)
europene, (tabelul 7.4).
nematozi.
141
Tabelul 7.4.
Portaltoii KLEUL]LFRPSOHFœL
-americani (noi)
(vechi)
Solonis x Riparia 1616 C Golia
(Couderc) 15612 Castel (Carrignan x Riparia) x Rupestris
du Lot
Solonis x Rupestris du Lot 216-3 Gravesac
(Castel) 161-49 Couderc (Riparia x Berlandieri) x
(Riparia x Rupestris 3309 C)
Fercal
(Berlandieri x Colombard) x
(Cabernet Sauvignon x Berlandieri 333 EM)
Tabelul 7.5
*UXSDSRUWDOWRLORURE LQXVitis
LGLQVSHFLD
vinifera
Precoce
Vitis vinifera:
Port ;
Portaltoi hibrizi americo-americani;
Portaltoi hibrizi europeo-americani;
;
Vitis vinifera.
7.4. 3ULQFLSDOHOHvQVXœLULELRORJLFHDJURELRORJLFHœLSURGXFWLYHDOH
soiurilor de portaltoi
tehnicile culturale, etc.

˛n catalogul oficial al soiurilor de portaltoi autorizate n Romnia pentru anul 2005
: Vitis
142
berlandieri Vitis riparia , Vitis berlandieri x Vitis rupestris, Vitis solonis x Vitis riparia ,
Vitis vinifera x Vitis berlandieri
portaltoiul Precoce
Tabelul 7.6
9DULD LDWLSXULORUGHIORULODVRLXULOHGHSRUWDOWRL
Floarea
Soiul
de portaltoi
Riparia gloire ¥
Teleki 8 B ¥
Kober 5 BB ¥
125 AA ¥
Sel. Oppenheim 4 ¥
6HO&UFLXQHO ¥
6HO&UFLXQHO ¥
6HO&UFLXQHO ¥
6HO’UJœDQL ¥
6HO0LQLœ ¥
140 Ruggeri ¥
Chasselas x ¥
Berlandieri 41 B
Ruvis ¥
Solonis x Riparia 1616C ¥
Precoce
7.6).
˛n gen
-
acitatea de a
143
-de-
apoi, de a le transfera soiului altoi.
-
element. De exemplu: pentru un soi Vitis vinifera uie
ales un portaltoi caracterizat printr-
-
apoi adaptarea
fructificarea dect Kober 5 BB sau 125 AA).

Tabelul 7.7
Principalele caracteristici ale sistemului radicular la
diferite soiuri de portaltoi
Soiul de portaltoi Caracteristicile sistemului radicular
Riparia gloire
sant
Kober 5 BB Foarte ramificat
Teleki 8 B
-750
125 AA Foarte puternic, format dintr-
de schelet
Sel. Oppenheim 4 Foarte
6HO&UFLXQHO Puternic, viguros
6HO&UFLXQHO
sol
6HO&UFLXQHO -
6HO0LQLœ -
6HO’UJœDQL -
140 Ruggeri volum foarte mare de
sol
Chasselas x Berlandieri
41 B geotropic de 450
Ruvis -
Solonis x Riparia 1616C
Precoce
0
144
- care intervin n principal prin factorii ecopedoclimatici,
n p rimul rnd gradul de maturare a
Vitis riparia ,
Vitis rupestris Vitis labrusca Vitis Vinifera
Vitis Berlandieri (tabelul 7.8).
Tabelul 7.8.
&DSDFLWDWHDGHvQUGFLQDUHDSULQFLSDOLORUSRUWDOWRLFXOWLYD Lv
Soiul de portaltoi &DSDFLWDWHDGHvQUGFLQDUH
Riparia gloire 80-100

Kober 5 BB 60-80
Teleki 8 B 60-80
125 AA 60-80
Sel. Oppenheim 4 60-80
6HO&UFLXQHO 60-80
6HO&UFLXQHO 60-80
6HO&UFLXQHO 60-80
6HO0LQLœ 60-80
6HO’UJ œDQL 60-80
140 Ruggeri 60-80
Chasselas x Berlandieri 41 B 20-40
Ruvis 60-70
Solonis x Riparia 1616C 60-80
Precoce 80-100
,
soiurilor Vitis vinifera, care
-portaltoi,
definite generic - afinitatea la altoire , astfel:
portaltoii pro Vitis berlandieri Vitis riparia
Vitis rupestris
portaltoii din Vitis riparia
prin hibridarea ntre Vitis berlandieri Vitis riparia
145
DILQLWDWH FXOWXUDO
, DILQLWDWH GH SURGXF, DILQLWDWH
LH PRUIRORJLF
,
DILQLWDWHD HFRQRPLF , compatibilitate, incompatibilitate,
adaptabilitate ,
Din punct de finitate mai r sau dXSDO LDXWRUL

vedere al
DILQLW LLVH
disting mai
multe tipuri e vitale ale celor doi parteneri (n
œLDQXPH
afinitate de produ
din Vitis riparia

Vitis berlandieri Vitis riparia au
Tabelul 7.9
&ODVLILFDUHDSRUWDOWRLORUGXSYLJRDUHDSURSULHœLYLJRDUHDSHFDUHR
soiurilor Vitis vinifera
Soiul de portaltoi Vigoarea Afinitatea la

LQGXV altoire
proprie soiurilor (%)
altoite *depinde mult de
asocierea altoi/
portaltoi
Riparia gloire mijlocie mijlocie 40-50*
Kober 5 BB f. mare f. mare >50*
Teleki 8 B f. mare f. mare >50*
125 AA f. mare mare >50*
Sel. Oppenheim 4 mare mare >50*
6HO&UFLXQHO mare mare >50*
6HO&UFLXQHO f. mare f. mare >50*
6HO&UFLXQHO f. mare f. mare >50*
6HO0LQLœ mare mijlocie >50*
6HO’UJœDQL mare mare >50*
140 Ruggeri mijlocie- f. mare >50*
ChasselasxBerlandieri 41 B mijlocie mare 30-40*

Ruvis mare mare >50*
SolonisxRiparia 1616C mare mare 30-40*
Precoce mijlocie mijlocie >50*
146
Riparia gloire, Rupestris du Lot, Riparia x Rupestris, Berlandieri x Rupestris,
Chasselas x Berlandieri 41 B Vinifera x Riparia sau Vinifera
x Rupestris, (tabelul 7. 10).
Tabelul 7.10
5H]LVWHQ DODILOR[HUDSULQFLSDOLORUSRUWDOWRLFXOWLYD LvQ5RPk
Soiul de portaltoi 5H]LVWHQ DODILOR[HU
UDGLFLFRO JDOLFRO
Riparia gloire mijlocie
Kober 5 BB
Teleki 8 B
125 AA mijlocie
Sel. Oppenheim 4
6HO&UFLXQHO mijlocie
6HO0LQLœ
6HO’UJœDQL
140 Ruggeri
Chasselas x Berlandieri 41 B
Ruvis
Solonis x Riparia 1616C Mijlocie
Precoce mijlocie
din Vitis riparia , Vitis au portaltoii cu snge

rupestris de Rupestris.
Vitis conform tabelului 7.11 se

e o scala de la 0-20 (9LDOD œL 5DYD] ), Vitis rotundifolia
- Vitis Riparia Vitis rupestris notate cu 18, apoi Vitis
berlandieri cu 17, Rupestris du Lot 16, iar Vitis vinifera
- , face o clasificare a gradului de

VXQW IRDUWH UH]LVWHQ , L
147
nheim 4, Kober 5 BB, Teleki 8 %VXQWUH]LVWHQ , Rupestris
L du Lot, Chasselas x
berlandieri 41 B, Riparia x Rupestris 3309 VXQWVODELUH]LVWHQ sau sensibili.
L
Mai trziu, n anul 2002, Anwar S. A., a testat mai multe soiuri de portaltoi privind
la nematodul Meloydogine arenaria
clonale, cum ar fi: 6-19 B, 10-17 A, 10-23, RS-3, RS-2.
nematodul Xiphinema index care este responsabil de transmiterea virusului
scurt- i Vitis vinifera x Vitis rotundifolia s-au dovedit
Tabelul 7.11
5H]LVWHQ DODILOR[HUDSULQFLSDOHORUVSHFLL9LWLV
Specii de portaltoi Nota

Vitis rotundifolia 19-20
Vitis riparia 18
Vitis rupestris 18
Vitis berlandieri 17
Rupestris du Lot 16
Vitis vinifera 0
Comparativ cu soiurile de Vitis vinifera
ul de notare 0-5
(%RXEDOVFLWDWGH2œOREHDQXœLFRODE
), Vitis rotundifolia
-
Tabelul 7.12
5H]LVWHQ DODDWDFXOGHPDQ
a principalelor specii Vitis
Specii de portaltoi Nota
Vitis rotundifolia 0
Vitis riparia 1
Vitis labrusca 2
Vitis rupestris 3
Vitis berlandieri 3
Vitis amurensis 4
Vitis vinifera 5
Speciile clasate 0-SUH]LQWRUH]LVWHQ VXILFLHQW
IU a reclama aplicarea unor tratamente de
combatere.
,PSRUWDQWHVWHWUHFHUHDGHODFODVHOH -5, n care
se includ o serie de portaltoi europeo -americani,
FDUHUHFODPSURWHF LDvPSRWULYDPDQHL
148
-se pe leziunile provocate de temperaturile
0
mai mari de -25 C.
-
excesul de umiditate, etc.

Tabelul 7.13
5H]LVWHQ DODIDFWRULLDELRWLFLDSULQFLSDOLORUSRUWDOWRLFXOWLYD
Soiul de portaltoi 5H]LVWHQ DODIDFWRULLDELRWLFL
CaCO3 (%) VUXUL VHFHW exces
Calcar activ nocive (%0) de U%
Riparia gloire 6 0,4 VODE mijlocie
Kober 5 BB 20 0,4 mijlocie mijlocie
Teleki 8 B 20 0,4 mijlocie mijlocie
125 AA 13 0,4 mijlocie mijlocie
Sel. Oppenheim 4 17 0,4 mijlocie mijlocie
6HO&UFLXQHO 20 0,4 mare mijlocie
6HO&UFLXQHO 20 0,4 mijlocie mijlocie
6HO&UFLXQHO 20 0,4 mijlocie mijlocie
6HO0LQLœ 30 0,4 mijlocie mijlocie
6HO’UJœDQL 20 0,4 mare VODE
140 Ruggeri 20 0,4 mare VODE
ChasselasxBerlandieri 41 40 0,5-0,6 mare VODE
B
Ruvis 40 0,5 mijlocie mijlocie
SolonisxRiparia 1616C 11 0,8-1,0 VODE mijlocie
Precoce 20 0,4 mare mijlocie
portaltoii portaltoii cei mai nu
Riparia x cei mai sensibili sunt VXSRUW
Rupestris au UH]LVWHQ L FHLSURYHQL excesul
L
UH]LVWHQ sunt cei din Riparia, de
VF]XWLDUFHL FRPSOHFœLœL XUPD LGHFHLumidita-
PDLUH]LVWHQ Lportaltoii RE LQX LGLQ te
sunt hibrizii hibrizi %HUODQGLHULœL
europeo- europeo- Rupestris
americani americani
149
nscrise n tabelul 7.13, astfel: portaltoii Riparia x Rupestris
- americani.
-americani, care pot rezista chiar pna la 1,0% 0 - 1,5

%0
.
,
(Ollat Natalie , 2009).
permite clasificarea portaltoilor din acest punct de vedere.
Se disting astfel: soiuri sensibile, ex: Riparia gloire, cu UH]LVWHQ PLMORFLH
, ex: Kober 5
BB, Teleki 8 B, Sel. Oppenheim 4 UH]LVWHQ PDUH , ex: 140 Ruggeri, Chasselas x
Berlandieri 41 B.
.
cular. Se
Riparia gloire , Solonis x Riparia 1616 C
Chasselas x Berlandieri 41 B, 140 Ruggeri, Sel.
Oppenheim 4.

Avnd n v edere de
a)
b) rile nocive din sol?
c) ?
d) ?

vQY DUH
150
7.5. Principalele soiuri de portaltoi ut LOL]DWHvQ5RPkQLDœLSDUWLFXODULW LOHDJURELROR
œLSURGXFWLYHDOHDFHVWRUD .
Origine - HVWH R VHOHF LH RE LQXW UDQvQ D GH

) FWUH
Michell, din specia Vitis riparia.
Sinonime –Riparia gloire de Montpellier, Riparia portalis.
Caractere morfologice
U. Nervurile sunt ver
- dect
-
(foto pag. 345).

&DUDFWHUHDJURELRORJLFHœLWHKQRORJLFH
P timpurie, avnd o perioad VFXUWo vigoare de
mijlocie-mare (80-100% capacitatea de
mijlocie.
5H]LVWHQ H ELRORJLFH
fiind recomandat a se
QœFRDODGHYL H
Q SODQWD LLOH SH URG
3DUWLFXODULW L GH FXOWXU
6HOHF LL FORQDOH
: -
Zonare: se
151
Origine - D IRVW RE LQXW vQ 8QJDULD GH FWUH
VHOHF LRQDWRUXO 6LJLVPXQG7HOHNLGLQVHPLQ HSULPLWHvQ
DQXOGHOD5pVVpJXLHUGLQ)UDQ D
Sinonime – 8 B.
au culoarea verde deschi
nic
-
, (foto pag. 345).

-o dezmugurire timpurie (6-
mare a acestui portaltoi este mijlocie
(170-185 zile), capacitate d EXQ, (60-
EXQ (40-
65-700.
5H]LVWHQ HELRORJLFH
0,
-2 tratamente.
QœFRDODGHYL H
( 33-54% altoit cu soiul AligotØ, 42,1% Muscat de Hamburg, 41,7% Chasselas dorØ, 39,1%
Muscat Ottonel, etc.).
ca portaltoi pen
-200.000
3DUWLFXODULW LGHFXOWXU
-
152
timpuriu.
6HOHF LL FORQDOH
: F
-
- Blaj.
Zonare:
2. ˛n ultimele decenii este nlocuit treptat cu soiuri
Origine - $IRVWRE LQXWvQ$XVWULDGHFWUH)UDQ].REHUvQ

DQXO GLQ SRSXOD LD VRLXOXL %HUODQGLHU
Riparia [
Teleki 5 A.
Sinonime - 5 BB.
-
limbului. Limbul este glabru, plan,
D olul este fin striat, de culoare verde -
mari, conici (foto pag. 345).

Kober 5 BB este un portaltoi foarte viguros, caracterizat printr-o dezmugurire timpurie (prima
VFXUW -mijlocie (170-
c EXQ, (60-
afinitatea cu soiurile roditoare este EXQ
5H]LVWHQ H ELRORJLFH
: pr EXQ VF]XW la
0,
s
QœFRDODGHYL H -49,4%
QSODQWD LLOHSHURG
Saint milion), iar soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Riesling italia n, altoite
153
mare soiurilor alt
-2 tratamente mpotri va filoxerei
6HOHF LL FORQDOH
: Portaltoiul Kober 5 BB s-
- 25 de clone, Germania
-Blaj, s- -se cea mai
perioada 1949 - 1964, s-
Zonare: este portalt
valoroas
Origine - $IRVWRE LQXWvQ$XVWULDGHFWUH)UDQ].REHU

SULQVHOHF LHGLQEXWDœLLWULPLœLGH6LJLVPXQG7HOHN
Sinonime – 125 AA.
Frunza ad
frunze trilobate. Limbul este colorat verde-
de mezofil. Nervurile sunt mici,
Caractere agrobiologice œi tehnologice

Portaltoiul 125 AA este foarte viguros, are o dezmugurire cu 5-10 zile mai trzie dect
OXQJ (200-
(65-
EXQ (45-
Rezisten H ELRORJLFH EXQ
QœFRDODGHYLportaltoiul
H
154
QSODQWD LLOHSHURG
majoritatea soiurilor de v -
acest portaltoi.
hectar.
Zonare:
Origine - 6HOHF LH UH]XOWDW GLQ SRUWDOWRLXO %HUODQ

Riparia Teleki $ UHDOL]DW vQ *HUPDQLD OD øFRDOD GH
YLWLFXOWXU GLQ 2SSHQKHLP GH FWUH $ 5RGULDQ vQ MXUX
anului 1940.
Sinonime – SO4
te colorat verde-
de culoare verde-
iar mugurii s foto pag. 345).

Este un portaltoi care se apropie foarte mult de Riparia gloire din punct de vedere al
te cu 4-5 zile
VFXUW (165-170 zile),
vigoare mare EXQ
b (60-80 % capacitatea de
EXQ (45-50%). ˛n
(4-
5H]LVWHQ H ELRORJLFH EXQ VODEla
Meloidogyne arenaria,
Meloidogyne incognita), rez
respectiv I.P:C. 0
NaCl),
QœFRDODGHYL H portaltoiul
considerat cel mai valoros din grupa hibrizilor Berlandieri x Riparia.
155
Riesling italian, Chardonnay, Sauvignon, Chasselas dorØ.

3DUWLFXODULW LGHFXOWXU s
-200.000 but
6HOHF LL FORQDOH:
clona 4 (Toader M., 1955-1974 -a manifestat printr-o
productivitate mare, cu randamente sporite la altoire (peste 40%)
Zonare: este cel mai valoros portaltoi din grupa Berlandieri x Riparia, fiind foarte
Origine - (VWH R VXSUDVHOHF LH RE LQXW OD QRL vQ DU vQ

comuna CrFLXQHO-XGH XO$OEDSULQ VHOHF LH FORQDOGLQ
SRSXOD LDSRUWDOWRLXOXL.REHU%%vQDQXO
Sinonime - SC - 2, C - 2.
gofrat, colorat verde d

deschis n forma literei U. Nervurile
culoare
verde-
, (foto pag. 346).
internoduri lungi (18-
.
Portaltoiul
fost selectat, cu
VFXUW
(cu circa 6-
timpuriu,
timpurie. Are o vigoare foarte mare urilor altoite pe acesta, o
EXQ
cu soiurile roditoare este EXQ
5H]LVWHQ H ELRORJLFH EXQ mijlocie la

- 40),
0 NaCl, bXQ
156
Q œFRDOD GH YLportaltoiul
H
Q SODQWD LLOH SH URG -le acestora o

vigoare foarte mare.
bune rezultate s-
e de
-
Zonare:
bune n podgoriile din Transilvania.
Origine - $IRVWRE LQXWSULQVHOHF LHFORQDOGLQ7HOHN

% 6HOHF LD %XIWHD œL D IRVW RPRORJDW vQ DQXO OD
6WD LXQHDYLWLFRO%ODM
Sinonime – SC-71
frunzei sunt ntoarse spre partea in
-mijlocie, iar p -cafenie, cu

internoduri l
Portaltoiul are o dezmugurire timpurie OXQJ (peste 180
zile), fiind afectat de brumele trzii de pr
(65-80 % capacitatea de
EXQ (peste 50% n medie). ˛n
5H]LVWHQ HELRORJLFH EXQ

lciu
0 NaCl)
umiditate este EXQ
H
d’Adda,
iner roz, Riesling italian,etc.
157
3DUWLFXODULW LGHFXOWXU un portaltoi
-se de
ar.
Zonare:
Origine - $IRVWRE LQXWSULQVHOHF

OGLQSRSXOD
LHFORQD LD
VRLXOXL.REHU%%OD6WD LXQHD9LWLFRO&UFLXQHO
- Blaj,
GHFWUH07RDGHUœL3%DOWDJLvQDQXO
Sinonime - SC-26
de trilobie. Limbul este colorat verde- -intens,
de mezofil. Nervurile sunt mici, cu vrf
lungimea nervurii mediane. Coarda este de
mare
trziu,
OXQJ EXQ.
(60-
EXQ
sol, sub un unghi geotropic de 45-500.
5H]LVWHQ H ELRORJLFH EXQ
40),
, maximum 0,4%0 NaCl, mijlocie.
H

special cu soiurile de struguri pentru vin. Foarte bune rezultate din punct de vedere cantitativ
3DUWLFXODULW L GH FXOWXU -
158
Zonare:
Origine - $ IRVW RE LQXW SULQ SROHQL]DUHD OLEHU D VRLXO

de portaltoi Kober 5 BB œLDIRVWRPRORJDWvQ
-
rvurile
- -
Este un portaltoi viguros, caracterizat printr-o dezmugurire timpurie
lunii aprilie), cu o p mijlocie
EXQ (60-
roditoare este EXQ nic,
5H]LVWHQ H ELRORJLFH EXQ VODEla
(maximum 0,4%0 NaCl), iar EXQ

n sol.
QœFRDODGHYL H
-
Origine - 2E LQXWSULQVHOHF LHFORQDOOD0LQLœœL

omologat n 2003, din soiul de portaltoi Kober 5 BB.
verde-nchis. Sinusu proeminente,

sunt mijlocii cu margini drepte.
de culoare verde
-7 zile mai trziu dect portaltoiul
VFXUW
159
EXQ (45-

-
0
NaCl),
H
QSODQWD LLOHSHURG
de 160.000- tar.
Zonare:
Origine - $ IRVW RE LQXW SULQ vQFUXFLœDUHD

altoilor SRUW
%HUODQGLHUL5pVVpJXLHUQUœL5XSHVWULVGX/RWvQ6LFL
/DQRLvQ DUDIRVWLQWURGXVvQDQXO
Sinonime - 140 Ru
culoare verde
violacee (foto pag. 346). Coarda este de culoare maro-

.
&DUDFWHUHDJURELRORJLFHœL tehnologice
Portaltoiul 140 Ruggeri are o vigoare mijlocie, IRDUWHOXQJ
(
200-
, (60-80 % capacitatea de
foarte EXQ (45-
volum mare de sol.
160
5H]LVWHQ HELRORJLF
e foarte EXQ
-
(maximum 0,4%0 nici excesul de umiditate din sol.
H n
Q SODQWD LLOH SH URG -

comparativ cu cele altoite pe portaltoii din grupa Berlandieri x
Riparia.
6HOHF LL FORQDOH
:
valoroase sunt cele cu numerele 101, 216, 217.

3URGXF LD
Zonare:
&DOLW se
L
mele locuri n
Origine - $ IRVW RE LQXW

vQ DQXO GLQ vQFUXFLœDUHD
VRLXOXL&KDVVHODVGRUpœL9LWLV%HUODQGLHULGH&0L
ILLQGVWXGLDWPDLPXOWGHFWUHDPHOLRUDWRUXO*UDVV
Sinomnime - 41B.
u contur
sunt de culoare
sunt mici, cu laturile rotunjite.
culoare verde-cafenie, (foto pag. 346).
internodii de lungime medie, -
.
Este portaltoiul cu cel mai scurt mijlocie
-
161
trziu,
VODEdoar (20-
EXQ (45-
sistem radicular format dintr- ,
RezisWHQ H ELRORJLFH -3 tratamente n cursul

foarte rezistent
activ n sol, I.P.C. - EXQ EXQ la
0 NaCl,
H slab, iar prinderea la altoire este relativ
EXQ.
compatibilitate cu cea mai mare parte dintre soiurile europene, fapt reflectat n procentul
zaharuri, dovedindu-
-
6HOHF LLFORQDOH
: S-au efectuat mai multe lucr
importante sunt: 80, 87, 153, 195, 212.

Zonare: -
se rezultate bune n podgoriile din Dobrogea, pe terenurile calcaroase de la Pietroasa, pe
Origine - $IRVWRE LQXWSULQKLEULGDUHVH[XDWvQWUHV

%EHDVF QHDJU œL VRLXO GH SRUWDOWRL 5XSHVWULV GX /
XUPDW GH XQ SURJUDP GH VHOHF LH FORQDO OD ,&99 9DOHD
&OXJUHDVFRPRORJDWvQ
Frunza adult -
-deschis, lucios, slab gofrat.
sunt
sunt mici-mijlocii, cu marginile
-
162
OXQJ (200-
b (50-
roditoare este EXQ (45-
gal
sol, I.P.C. - 0 NaCl, este mijlocie.

H
QSODQWD LLOHSHURG
bune rezultate s-
sau ridicat de calcar. Sarcina d
Zonare:
bune pe terenurile bogate n calcar.
Origine - $ IRVW RE LQXW vQ )UDQ D GH FWUH &RXGHUF vQ

DQXO SULQvQFUXFLœDUHDOXL6RORQLVFX5LSDULDJORLUH
FRQVWLWXLQG R SRSXOD LH QHRPRJHQ DOFWXLW GLQ P
mXOWH FORQH FX IORUL KHUPDIURGLWH IXQF LRQDO IHPH
KHUPDIURGLWHIXQF LRQDOPDVFXOH
este gofrat, colorat verde-
acolade. Nervurile, sunt colorate cafeniu-

-convexe. aproape egal cu lungimea nervurii
mediane, colorat verde-cafeniu, (foto pag. 346).
- .
Caractere agrobiologice œLWHKQRORJLFH
Este un portaltoi cu YLJRDUHPRGHUDW
OXQJ (200- -
(60-
-
un volum mare de sol.
RezisWHQ H ELRORJLFH VODE
163
-1,0 %0 NaCl, seceta din
H
altoire.
te s-
6HOHF LLFORQDOH
: 1).
Zonare:
Origine - $ IRVW RE LQXW OD 6WD LXQHD 9LWLFRO 0LQLœ SUL

SROHQL]DUHD OLEHUœL LHUHD
LUDGVHPLQ HORUVRLXOXL &RDUQ
QHDJUFXUD]HLRQL]DWHœLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
-
-nchis.
principale sunt slab colorate pe
ul este de culoare verde, glabru.

-
-
&DUDFWHUHDJURELRORJLFHœLWHKQRORJ
ice
Este un portaltoi viguros,
mijlocie, -6 zile
. Are o capacitate de
IRDUWH EXQ ,
altoire cu soiurile roditoare este EXQ (50-
de 670.
5H]LVWHQ HELRORJLFH foarte EXQ mijlocie
164
Berlandieri 41 B). Are r
NaCl. 0
H rte bine (superior portaltoiului
QSODQWD LLOHSHURG
-
deoarece s-a con

coardelor.
- -podzolite.
-
Zonare:
de maximum 20%, urm -

Avnd n v de
a) -
americani (Berlandieri x Riparia ).
b) Care sunt portaltoii hibrizi europeo-

n Romnia ?
Comentarii la aceste vQWUHEUL YH L JVL OD VIkUVLWXO XQLW LL GH

vQY DUH
165
7.6. Zonarea culturii vi HORUGH
portaltoi
acestora pe teritoriul Romniei, au fost stabilite 3 zone de favorabilitate, caracterizate prin
principalii indici climatici, (tabelul 7.15).
Tabelul 7.15
=RQHOHGHIDYRUDELOLWDWHSHQWUXFXOWXUDYL HORUGHSRUWDOW
=RQDGHFXOWXU
Lungimea Valorile indicilor climatici din
perioadei SHULRDGDGHYHJHWD LH
de 5DGLD LD %LODQ XO ,QVROD LD 3UHFLSLWD LL
veJHWD LH JOREDO termic util UHDO (mm)
2 0
(nr. de (kcal/cm ) ( C) (nr. ore)
zile)
Foarte 92,5-95,0 350

IDYRUDELO,
)DYRUDELO (II) 180-200 90,0-92,5 1500-1650 1500-1600 350-400

Favorabilitate
mijlocie (III) 170-180 87,5-90,0 1300-1500 1300-1500 400-500
*GXS2œOREHDQX0kUGHD&/LOLDQD5RWDUX
√ Zona
foarte favorabili pentru cultura portaltoilor, conform datelor din tabelul 15 , putndu -se
kUGHD&/LOLDQD5RWDUX ).
√ Zona corespunde din punct de vedere geografic, Regiunii viticole a
-se
√ Zona
cultivate doar
-4, Precoce, Kober 5 BB.
a alegerea lor, s-
portaltoilor (tabelul 7.16) pe regiuni viticole, (kUGHD& ), astfel:
166
Tabelul 7.16
Zonarea principalelor soiuri de portaltoi cultivate n Romnia
Denumirea regiunii viticole Soiurile de portaltoii cultivate
RegLXQHD9LWLFROD’HDOXULORU&ULœDQHL SC 71, SC 26, SO4-4

œL0DUDPXUHœXOXL
5HJLXQHD9LWLFROD3RGLœXOXL SC 2, SO4, SO4-4, Kober 5BB
Transilvaniei
5HJLXQHD9LWLFROD’HDOXULORU0ROGRYHL
SO4-4, 41 B, Kober 5BB, Precoce
5HJLXQHD9LWLFROD’HDOXULORU SO4-4, 125 AA, Kober 5BB,

MXQWHQLHLœL2OWHQLHL 140 Ruggeri 59 Vl
5HJLXQHD9LWLFROD’HDOXULORUSO4-4, Kober 5BB, SC 71, Precoce
Banatului
5HJLXQHD9LWLFROD&ROLQHORU’REURJHL
41 B, 140 Ru, 140 Ruggeri 59 Vl
5HJLXQHD9LWLFROD7HUDVHORU’XQULL
140 Ru, 140 Ruggeri 59 Vl, 125 AA, SO4
◊ $SDUL LD ILOR[HUHL SH FRQWLQHQWXO HXURSHDQ D GHWHUPLQDW R

UDGLFDO D VLVWHPXOXL GH vQPXO LUH œL -de-vie, FXOWXU respectiv
D YL HL trecerea la
VLVWHPXOGHYLWLFXOWXUDOWRLWœLXWLOL]DUHDVSHFL LORUDPHULFDQHUH]LVWHQWHODILOR[HU
drept portaltoi.
◊ $OHJHUHD FRUHFW D SDUWHQHUXOXL SRUWDOWRL vQ IXQF LH GH VRL
(afinitate œLFRQGL LLOHHFRFOLPDWXOXL adapabilitate UHSUH]LQWRYHULJLPSRUWDQW
n asigurarea unui echilibru optim nt UHSURGXF LHœL calitate a acesteia , pe de o parte
œLDVLJXUORQJHYLWDWHDœLVXVWHQDEL OLWDWHDSODQWD LLORUYLWLFROH SHGHDOWSDUWH
◊ ’HPHQ LRQDWFODDOHJHUHDFHORUGRLSDUWHQHULWUHEXLHVVH LQ
GH SDUWLFXODULW LOH DQDWRPLFH KLVWRORJLFH
IL]LRORJLFH œL ELRFKLPLFH DOH DFHVWR
GHRDUHFH DF LRQHD]vQ FRPSOH[ H[HUFLW R LQIOXHQ XOWHULRDU asupra procesului
GH FUHœWHUH œL URGLUH vQV FHOH FLQFL FRQGL LL IXQGDPHQWDOH OD FDUH
UVSXQGSRUWDOWRLXOVXQWUH]LVWHQ UH]LVWHQ
DODILOR[HU DODQHPDWR]LUH]LVWHQ DO
EROL EXQD DGDSWDUH OD FRQGL LLOH GH PHGLX UH]LVWHQ OD FDOFDU VHFHW
XPLGLWDWH VUXUL QRFLYH DFLGLWDWH SUHFXP œL R DILQLWDWH VDWLVIFWRD
vinifera.
167
7.7. &RPHQWDULLœLUVSXQVXULODWHV
te
a) Dintre
florilor, c c ,r r
la boli, r ,r
b)
-
americani, care pot rezista chiar pna l a 1,0%0 - 1,5 %0
ecopedologice diferite.
c) Din pu e disting astfel: soiuri sensibile, ex:
Riparia gloire, cu UH]LVWHQ PLMORFLH
, ex: Kober 5 BB, Teleki 8 B, Sel. Oppenheim 4
rezistHQ PDUH, ex: 140 Ruggeri, Chasselas x Berlandieri 41 B.
d) Riparia x Rupestris
- americani.
a) Portaltoii hibrizi americo-americani sunt: 420 A, 125 AA, Kober 5 BB, Teleki 8 B,
-4), , , , Sel.
etc.
b) Portaltoii hibrizi europeo-americani: Chasselas x Berlandieri 41 B R
.
☺
- ˜
comentarii,

ntrebare .
4. necesitatea ut . (1p)
5.
6.
(2p)
7. pe scurt p
ale principalelor soiuri de portaltoi americo-americani. (2p)
8.
ale principalelor soiuri de portaltoi europeo-americani. (2p)
168
1. Dejeu, L., 2010 -

2. Dumitru, Doina, 2010 -
3. -
4. - Portaltoiul factor de
5. Ollat, Natalie, Tandonnet, J.P., Bordenave, L., 2009 - La vigueur confØrØe par le
porte-greffe: hypothØses et pistes de recherches. O.I.V., pag. 869-870.
6.
-
7. - Zonarea soiur -de-vie n Romnia. Editura
8. Adriana - Ampelografie -
9. ., Ion, M., 2003 - ic pentru ncadrarea

ti.
169
81,7$7($’(19$5(15 .
CUPRINS
8.1. Obiec 170

8.2. 170
pentru
8 173
8 176
8.5. Zonarea so 177
8.6. la teste 178
8.8. 179
8.1. Obiect LYHOHXQLW LLGHvQY DUHQU
8 3ULQFLSDOHOH FDUDFWHULVWLFLi ELRORJLFH

tehnologice ale
œ soiurilor de struguri pentru
PDV .
prin caracterele tehnologice specifice.
re seminalte
acestea sunt mari, cultura
170
-un indice
de ma
(epocile III-IV de maturare).
-140C la -220
specifice soiurilor vitis vinifera

viespi, etc.
-
se cunosc 3 epoci de maturare (timpurie, mijlocie, trzie ), pentru soiurile de struguri pentru
-un interval mare de timp
onsum al
defin
itivitate an de an
(250-
(1,5-4g),
ace -
iar din punct de vedere al culorii sunt apreciate soiurilor cu bob alb-verzuie, negru
(preferabil ca aceasta
mini -
(1-2 sau pot lipsi ex: soiurile apirene),
momentului optim de recoltare strugurilor, optimul fiind n jurul valorii 4), (la noi n
, etc.
mecanici, cum ar fi: ,

, ,
171
83DUWLFXODULW LOHGH
FXOWXUDOHVRLXULORUGHVWUXJXULSHQWUXPDV
-
un
precipi
Tabelul 8.1
6LQWH]DFHULQ HORUFOLPDWLFHvQIXQF LHGHHSRFDGHPDWXUDUHœLGLUHF LDG
6SHFLILFD LL Epoca de maturare a strugurilor

- GLUHF LDGHSURGXF LH
Timpurie Mijlocie Trzie Soiuri
(epocile I-II) (epocile III-IV) (epocile V-VI) pentru
strafide
Durata perioadei 160 170 -180 > 180 > 190
de
> 1650 > 1950

0
util ( tu C)
ta0C) 4000
1600 1600 > 1700
350 - 600 350 - 600 350 - 500 200 - 400
Indicele heliotermic (J. Branas 2,6 - 3,85 3,86 - 4,5 4,5 - 6,5 6,5 - 8
œLFRODE )
Indicele bioclimatic 6-9 8 - 10 10 - 12 12 - 15
(Constantinescu Gh. œL FRODE
1964)
-
e
172
-
fiind 2,2/1,2 m; 2,2- - guroase

mai mari de plantare de 2,5- -1,5 m pe rnd, cu
mai 2500-3000 butuci/ha.
- Cele mai frecvente forme de conducere ntlnite sunt formele
mult mai mult la soare, cu un grad de suprapunere ct mai mic al frunzelor.

-
n mod direct cantita
-se n general, sarcini mijlocii,
va fi mai mare (Popa V. œLFRODE ).
soiurilor pentru s
SOLYLWXOOVWDULORUFkUQLWX
copilitul) FLXSLWXO QRUPDUHD QXPUXOXL GH
LQIORUHVFHQ H SH EXWXF LQFL]LD LQHODU
abelor,
UULUHD
cizelarea
ER strugurilor pe butuc,
VFXUWDUHDFLRUFKLQLORUGHVIUXQ]LWXOSDU LDOSROHQL]DUHDVXSOLPHQWDUHWF
).
Chasselas DorØ) se apli
Georgescu Magdalena, Dejeu Liviu, 1993).
pul nfloritului,
-un consum ridicat de
(Muscat de Hamburg).
struguri mijlocii-mari (Muscat

uguri mici-mijlocii (Chasselas dorØ, Muscat Perla la
Csaba ).
173
VFRDU œLOLEHU
de pe
- - ul
-se n acest mod, aportul elementelor
- mult mai
Georgescu Magdalena,
Dejeu Liviu, 1993).
-60%
volt
mai lungi ale rahisulu

torva frunze din apropierea
strugurilor (nu mai mult de 3-
creeze dezechilib
pentru 1 kg
2
struguri - 1,9 m cu maturare
2
pentru 1 kg de struguri.
. soiurilor cu flori
flori he
procentul de flori legate este foarte mi iesc puternic, mai ales n

0
C.
polen de la alte soiuri care au polen abundent. Se recolteaz
soiului de polenizat s-
nfloritului, cnd florile s -
174
bune rezultate se ob polen de la 3-
este de 500-800g/ha.
ve din sol, de cele mai
este indicat a se aplica
˛n general, calitatea strugurilor d

culoarea boabelor, dar n realitate, este un termen complex, definit din mai multe
Principalele caracteristici ale soiurilor de struguri pentr

PULPHD VWUXJXULORU PULPHD œL
uniformitatea boabelor, FRPSDFWLWDWHDIRUPDœLFXORDUHDJURVLPHDVWUDWX
SUXLQ JURVLPHD DGHUHQ D œL HODVWLFLWDWHD FRQVLVWHQ
SLHOLDHL
PLH]XOXL
pUH]HQ D VHPLQ HORU gustul DURPD UH]LVWHQ D OD GHVSULQGHUH D ERDEHORU G
pedicel, UH]LVWHQ DODILVXUDUHDERDEHORU .

Avnd n v de
a) Care sunt principalele caracteristici tehnologice ale soiurilor de

?
b)
aplicate soiurilor de struguri pentru
&RPHQWDULLODDFHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY DUH
175
8&RQYHLHUXOYDULHWDOœLFRQYHLHUXOJHRJUDILFDOVRLXULORUGHVWUXJXULSHQW
pentru
strugu tice ale unui areal geografic.

/sau
p
-cercetare, incluzndu -se numai acele
-a acordat
ea de soiuri noi caracterizate
printr-
-de-vie -2000, au fost
omologate 22 de soiuri de s tabelul 8.2).
Tabelul 8.2
Conveierul varietal al soiurilor de struguri
SHQWUXPDVFXOWLYDWHvQ5RPkQLD
Regina
Italia nera
&RDUQ Bicane Black
Muscat de QHDJU Select rose
Chasselas Hamburg &RDUQ Greaca
dorØ Muscat $OE
Cardinal Chasselas ’¶$GGD Afuz ali
Perlette roze Milcov Tamina
Regina Azur Splendid Xenia
viilor Napoca Silvania
Epoca de Augusta Timpuriu 6RPHœDQ
maturare Muscat Victoria de Cluj &OLQD
Perla de Timpuriu &HW XLD
Csaba, de
Muscat Pietroasa
Timpuriu
de
%XFXUHœWL
15 31 15 31 15 31 15 31
176
areale viticole, caracterizate printr-un terroir
ecologice conduce la realizarea conveierului geografic.
buleni, n podgoria Greaca se

-a, n centrul viticol Pietroasa - - epoca a IV-
epoca IV-V, iar la Blaj, Cluj Napoca, epocile V-VI.
nente),
stabilindu-
8=RQDUHDVRLXULORUGHVWUXJXULSHQWUXPDV
cond
0 2œOREHDQX œL
colab., 1980; 1991 determinate 4 zone de
√ Zona cuprinde
te
favorabili pentru cultura
struguri pentru tabelul 8.3).

Tabelul 8.3
Sinteza elementelor climatiFHvQIXQF LHGH]RQDGHIDYRUDELOLWDWH
SHQWUXFXOWXUDVRLXULORUGHVWUXJXULSHQWUXPDV
%LODQ XO %LODQ XO ,QVROD LD3UHFLSLWD LL

termic termic utill UHDO (mm)
0 0
global ( C) ( C) (nr. ore)
300
170-190 4000 1500 1400-1500 350
165-170 3800 1300 1300-1400 400
168-170 3000-3300 1260 1450
177
CARACTERE TEHNOLOGICE
Soi de epoca a II- mai ales n zonele cu
(Zimnicea).
Greutatea medie a unui strugure este de 250 grame, iar a 100 de boabe 600 grame.
- 125g/l zaharuri, iar aciditatea este n medie de 2,5 -
ZONARE
te
SOIURI DE STRUGURI PENTRU0$6 CU MATURARE MIJLOCIE
Origine - (VWH XQ VRL IRDUWH YHFKL RULJLQH QHFXQRVFX

vQFSUHULO e fiind variate: localitatea Chasselas; origine
HOYH LDQ XQGH VH JVHœWH vQ FXOWXU VXE QXPHOH GH
)HQGDQW GLQ (YXO PHGLX RULJLQH HJLSWHDQ vQ RD]D
)D\RXP XQGH VH JVHœWH vQ FXOWXU œL VRLXO &KDVVHOD
noir;
Sinonime - Chasselas de Thomery, Chasselas de Moissac,
*XWHGHO)HQGDQWœD
CARACTERE MORFOLOGICE
-
un caracter de soi. - este
glabru, cu o co este
-
este
tronconic, stilul este alungit, stigmatul rotund. Polenul este fertil.
sunt variabile
iar cele inferioare sunt superficiale. S

sunt verzi, iar sunt
este de culoare verde-
lungimea nervurii
-
c, scurt, lemnificat (foto pag. 348).
184
-verzui chiar auriu cu
(franc). -mijloci
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Soi de vigoare mijlocie, caracterizat printr-
temp
- - -3
-
litate se nscriu n limitele: c .f.r. 1,0- -2,0.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
Soiul bune atunci cnd este
zate fiind Guyot p Cordonul Speronat.
-14
ochi/m2, repartizate
gloire, SO4, Chasselas x Berl normarea
-
Tabelul 8.5
CompRUWDUHDVHOHF LHLFORQDOH
Chasselas dorØ 20 ,DœLFRPSDUDWLYFXSRSXOD LD
vQFRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOH6WD LXQLLGH&HUFHWUL,DœL
Nr. Chasselas
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Chasselas dorØ
crt. dorØ
20 ,DœL
1 /VWDULIHUWLOL % 75-85 85
2 Greutatea m edie a unui strugure g 150 154
3 Greutatea a 100 de boabe g 228 265
4 &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 150 152
5 $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVWg/l H2SO4 4,5 4,4
6 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 16,0 18,0
7 3URGXF LDPDUI t/ha 81 96
GXS,67,6FLWDWGH$G ria QD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ;
Soi de epoca a III-
-
mai bune rezultat uneori
- -
medie a
185
unui strugure este de 150-220 g, iar a 100 de boabe 190- - 190g/l
-
Soiul are soiul Muscat
Ottonel, care are o m vin de consum
curent foarte soiului este mare, de aproximativ 16 -18 t/ha.
6(/(&,,&/21$/(
soiul - clona
Chasselas dorØ 20 -
.
ZONARE
Soiul Chasselas dorØ este un soi cosmopo
foarte multe
centre viticole (102)
Origine - 6H SDUH F HVWH RULJLQDU n Anglia,

GL unde se
FXOWLYGHIRDUWHPXOWWLPSvQVHUHLDUGXSXQLLDXWR
IL SURYHQLW GLQ ORFDOLWDWHD 6QRZ OkQJ %ULVWRO 3
*DOHW SUHVXSXQH F DU IL XQ KLEULG UH]XOWDW GLQ
vQFUXFLœDUHDVRLXULORU0XVFDWGH$OH[DQGULDœL)UDQ
(Trollinger).
Sinonime - Black Muscat, Zibibbo nero.
-
este glabru, cu striuri cafenii.
este
- - l
(60%).
sunt verzi, glabri, bi-
-5 lobi.
minal este alungit. sunt adnci,
S
semi nchis prin suprapunerea lobilor.
este de culoare verde, mai scurt dect lungimea nervurii mediane (foto pag. 348).
este sferic, negru

-verzuie, mai
186
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Este un soi cu o vigoare mijlocie , caracterizat printr-un frunzi
printr-
˛n anii cu c n timpul nfloritului,
-90%, ce conduce la formarea unor
˛n anii normali, florile are a polenului

u soiul Cinsaut, care i asigur
polenizare.
este indicat a se cultiva soirule Chasselas dorØ
acid sensibil la atacul moli

.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
-14 ochi/m2
-
unor struguri de calitate -
recoltare
Este un soi de epoca a IV- n conveier geografic, maturarea strugurilor poate ncepe la
Greutatea medie a unui strugure este de 170-220 grame, iar a 100 de boabe 250-350g.
zaharuri - ntre 160 - -
-
6(/(&,,&/21$/(
La S.C.V.V. Greaca S.C.V.V. Pietroasa -au
4 Pt, omologat la Pietroasa n 1980,
ZONARE
locul
mai bune n 110 centre viticole, ncepnd cu Terasele D n
sudul Moldovei.
187
Tabelul 8.6
&RPSRUWDUHDVHOHF LLORUFORQDOH0XVFDW
GH+DPEXUJ*UHDFDœL
0XVFDWGH+DPEXUJ3WFRPSDUDWLYFXSRSXOD
GLIHULWHFRQGL
LDvQ ecopedoclimatice
LL
Nr. 424 Clona

3DUDPHWULDQDOL]D L UM Martor Martor
crt. Greaca 4 Pt
strug./ nr.
1 Coeficient de fertilitate relativ 1,1 0,7 1,0 0,9
total lVWDUL
strug./ nr. l.
2 Coeficient de fertilitate absolut 1,5 1,3 1,6 1,4
fertili
Greutatea medie a unui
3 g 220 156 260 168
strugure
4 Greutatea a 100 de boabe g 466 380 350 274
5 Indice de productivitate relativ JOVWDU 242 109 260 151
Indice de productivitate
6 JOVWDU 330 202 416 235
absolut
7 &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 166 158 160 178
8 $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 3,4 3,3 5,7 6,3
9 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 16,2 9,0 11,0 8,1
GXS,67,6 ., citat de AdriaQD,QGUHDœ/XPLQL9LœDQ
D ;
Origine RULJLQDU GLQ )UDQ D FXOWLYDW GH IRDUWH PXOW WL

UHJLXQLOH YLWLFROH /DQJXHGRF VL 3URYHQFH /D QRL vQ DU
FXOWLY PDL PXOW vQ ’REURJHD XQGH D DSUXW VH SDUH FD
urmarea a naufragiului unui vas care transporta coard e din
DFHVW VRL vQ GUHSWXO ORFDOLW LL ,VWULD *K &RQVWDQW
’HQXPLUHDœLvQDFHODœLWLPSVLQRQLPLDGH Cinq-saut se
WUDJHGHODIDSWXOFSULPXOVWUXJXUHSHOVWDUHVWHRSXVF
a 5-a frunze.
Sinonime – Negru de Sarichioi, Strum, Oeillade, Prunella,
Ottavianello, Malvoise, Hermitage - in Africa de Sud; Blue
Imperial sau Black Prince - n Australia.
iar este glabru, cu meritale mici-mijlocii, de
-
deschiderea corolei n
succes n polenizarea soiului Muscat de Hamburg. sunt de culoare verde deschis,
n partea de mijloc,
188
sunt profunde, ovoidale, mai mult sau mai putin nchise, iar
-convexe,
constituind caracterul de soi.
-
-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
or n urma
ugurii in epoca a IV- -

-
strugurilor, acarieni.
e
n limitele:
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
Guyot,
2
du- de 14-16 ochi/m , repar
-4, 41 B,
-se 22-
i K.
Maturarea strugurilor are loc o strugurii soiului Muscat de Hamburg sau chiar
mai devreme. Strugurii au n medie 300 i tehnologice
de struguri, de peste 10-14t/ha. Cea mai mare parte din

deoarece destul de
n jur de
-rubinie.
ZONARE
-
tru plantare,
189
Origine - $ IRVW RE LQXW vQ DQXO GH FWUH /XLJL
3LURYDQR GLQ VHPLQ H UH]XOWDWH vQ XUPD DXWRSROHQ
soiului Muscat de Hamburg, fiind considerat un Muscat
de Hamburg ameliorat.
Sinonime - Muscat del Adda
- este
este glabru, cu meritale mijlocii,
striuri fine, cafenii. este -
este mare, cu contur pentagonal,

sunt profunde, cu lumen mare ovoidal, iar cele
S
sunt verzi, iar
XQXO PDUH œL GRL PLFL formnd mici lob
dect lungimea
nervurii mediane, (foto pag. 348).
-
compactitate este sferic, mare, cu
este
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Hamburg), caracterizat de asemenea, printr-
chiar nainte de inflorire, atacul

intensificndu - de an, un
-
- -1,4 c.f.a.. Se
- , comparativ cu soiul Muscat de
Hamburg.
3$57,&8/$5,7,$*52 TEHNICE
Soiul Muscat
-14 ochi/m2, 34 ochi/but (Stroe
Marinela, Veliu Raluca, 2010 pe elemente lungi de rod,
-26
190
naine de recoltare . Fertilizarea cu
calitativ.
Tabelul 8.7
&RPSRUWDUHDVHOHF LHLFORQDOH0XVFDW
’¶$GGD 3WFRPSDUDWLYFXSRSXOD LD
vQFRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFH
centrului viticol Pietroasa
Nr. Muscat ’¶
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Muscat ’¶$GGD
crt. Adda 5 Pt
1 Coeficient de fertilitate relativ strug./ l.total 0,62 0,42
2 Coeficient de fertilitate absolut strug./ 1,02 1,17
l.fertili
3 Greutatea medie a unui g 270 203
strugure
5 Indice de productivitate relativ JOVWDU 167 85
6 Indice de productivitate absolu t JOVWDU 275 237
7 &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 181,1 174,6
8 $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 5,0 5,2
GXS,67,6 ., FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
0;
Soiul Muscat D -a, mai sensibil dect soiul
Greutatea medie a unui strugure este de 250-300 g, iar a 100 de boabe aproximativ
-
iar aciditatea este n m - die este de 10-12t/ha.
6(/(&,,&/21$/(
La S.C.V.V. Pietroasa, s-
5 Pt, omologat n 1995.
ZONARE
191
Test de auto evaluare nr. 1
Avnd n v de
a) Care sunt soiurile din sortimentul mondial cu maturare mijlocie

cultivate ?
b) Care dintre acestea este cel mai sensibil la atacul manei, fiind
pentru combaterea acesteia?
are. LLGHvQY
SOIURI DE STRUGURI PENTRU0$6&80$785$5(7˘5=,(
Origine - 6RLXO HVWH RULJLQDU GLQ $VLD 0LF GH XQGH D

SWUXQ s vQ (XURSD VH SUHVXSXQH F HVWH R VHOHF LH GLQ
VRUWRJUXSXO5R]DNL/DQRLvQ-a DUV cultivat mai nti
vQ ’REURJHD œL-DV UVSkQGLW -aGHlungul teraselor
’XQULL )DFH SDUWH GLQ 3UROHV RULHQWDOLV VXESUR
antasiatica.
Sinonime – Aleppo, Dattier de Beyrouth, Karaburnu,
%ROJDU$OWkQWDœ5HJLQDHWF
este de culoare cafenie- aspect lucios. este
este - este
-
lungi, nclinate normal. Ovarul este bombat, cu stil scurt, gros care are 2 -3 loji cu 4-6 ovule.
e
ngust elipsoidale, iar cele infer ioare au adesea forma de V. S este deschis n
frunzei este
sun este de culoare verde,
erbaceu (foto pag. 349).
192
-
suculent, nearomat.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
-16 0C 18 0C), cu o
-210 zile, care nu reu
coardelor. alte boli, din care
amintim,
refacerea butucilor n urma accidentelor climatice. ˛
-
0
peste 20 legare a florilor (sub
0 0
20
).
soiului este mijlocie, formarea a 40-50%
de fertilitate se nscriu n limitele: 0,4- -1,4 c.f.a..
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
Are nevoie de ter
ortina dubla
-4, Chasselas x
re 3,0-
1,5-1,8 m pe rnd.
Tabelul 8.8
&RPSRUWDUHDVHOHF LLORUFORQDOH$IX]
-$OL0XUIDWODUœL$IX]–Ali 14 Greaca
comparati YFXSRSXOD LDvQGLIHULWHFRQGL
ecopedoclimatice
LL
Nr. Afuz-Ali Martor Afuz -Ali Martor

3DUDPHWULDQDOL]D L UM 93 14
crt.
Murfatlar Greaca
1. Greutatea medie a unui g 437 330 423 350
strugure
2. Greutatea a 100 de boabe g 595 396 740 635
3. &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXULg/l 144 135 155,6 148,5
4. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l 4,8 4,7 6,3 6,0
H2SO4
5. 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 20,0 15,0 19,5 16,5
*GXS,67,6FLWDWGH$GULD QD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ;
-20 ochi/m2. ˛n
condi -a dovedit a fi de 40
ochi/butuc, (Stroe Marinela, Veliu Raluca, 2010
noi de grajd
de
193
asemenea
-12-16
inflorescente/butuc
nd se vor
25-50%.
, (400-500g), cu bob mare,

dric, care
-
doar 3,5 - , armonios.
struguri la 20- -83%.
6(/(&,,&/21$/(
Afuz-Ali este socotit cel mai valoros soi de struguri pentru
-
S.C.D.V.V. Greaca, clona Afuz Acestea se disting anual prin
ZONARE
Afuz-
)
-a extins n zonele viticole din centrul Europei, deoarece es te un soi cu
Origine - Soi vechi oriental, considerat un soi autohton,

GDWRULW UVSkQGLULL DFHVWXLD vQ-carpatice, SRGRULLOH VXG
vQDLQWH GH DSDUL LD ILOR[HUHL )DFH SDUWH GLQ VRUWRJ
&RDUQFDUHHVWHQHRPRJHQFXvQVXœLULGLIHULWH&HOH
VRLXUL FDUH DOFWXLHVF DFHVW VRUWRJUXS UQ DOE &RD
&RDUQ QHDJU &RDUQ URœLH VXQW IRDUWH GLIHULWH GL
SXQFWGHYHGHUHPRUIRORJLFFHHDFHGXFHODLSRWH]DFQ
DX RULJLQH FRPXQ )DSWXO F WRDWH WUHL DX IORULO
KHUPDIURGLWH IXQF LRQDO IHPHOH GRYHGHVF WRWXœL
soiuri mult mai evoluate, duS SUHUHD DFDGHPLFLDQXOXL
*KHUDVLP&RQVWDQWLQHVFXSURYHQLHQ DORUILLQGGH
KLEULG
Sinonime - Moldavskii, Cerna razachia, Ciorni crmskii
este aproape glabru, de culoare verde, iar -

194
slab cafenie. este -
5-6, scurte,
abundent. sunt glabri, adesea
pentaloba
S este deschis sub forma
e. sunt
este mai scurt dect
-
este
ovoidal- -
ust specific
, (foto pag. 349). este mare, oval-
.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Soiul rustic, viguros, cu cre
-
0
parte a lunii august, cu o
Muscat de Hamburg, Cinsaut, Chass

-200 C, -220
te un soi cu fertilitate medie -
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
-i imprime vigoare medie de

, cum ar fi: SO4-4, Chasselas x Berlandieri 41 B, etc.
2
-
i, unde Coarna neagr - bine strugurii.
de N, adic
-
Este
strugure este de 200-

195
mici de zaharuri 140- -4,5 g/l H2SO4. Culoarea
boabelor, c
-
ar 20-30t/ha.
6(/(&,,&/21$/(
-alungul timpului, au fost observate elemente de
-intens, care este cel mai
-
s-
acestui soi, s- &RDUQ QHDJU
VHOHF LRQDW&RDUQ QHDJU DURPDW &RDUQ QHDJU WPkLRDV(&RQVWDQWLQHVFX *K œL
colab., 1970 -se
principa , dintrea acestea, cel mai
soiul &RDUQQHDJUVHOHF
LRQDW
ZONARE
recomandat sau autorizat la rii: Dealul Mare, Dealurile

ti, Dealurile Covurluiului, Dealurile Bujorului etc.
Origine - 6RLXO D IRVW FUHDW vQ ,WDOLD GH FWUH $OEHU

Pirovano n anul 1911, din ncr XFLœDUHD VRLXULORU %LFDQH
œL 0XVFDW GH +DPEXUJ )DFH SDUWH GLQ 3UROHV SRQWLFD
subproles georgica.
Sinonime - Ideal
- -violacee.
alb- -violacee, iar este verde.
este este
-6 staminele nclinate normal.
Polenul este fertil.
asemenea, lobul terminal alungit ca la soiul Muscat de Hamburg.
S este
deschis sub forma unei lire deformate, uneori acesta poate fi nchis prin suprapunerea lobilor.
sunt mijlocii
este verde- scame, mai scurt
dect lungimea nervurii mediane.
destul de groa -
196
, (foto pag. 349).
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
-
0
-180
Tabelul 8.9
&RPSRUWDUHDVHOHF LHLFORQDOH,WDOLD*UFRPSDUDWLYFXSRSXOD LD
vQFRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOH
Podgoriei Greaca
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Italia 25 Greaca Italia
crt.
1 Coeficient de fertilitate relativ strug./ 0,62 0,5
l.total
2 Coeficient de fertilitate absolut strug./ 1,4 1,1
l.fertili
3 Greutatea medie a unui strugure g 400 333
5 Indice de productivitate relativ JOVWDU 248 620
6 Indice de productivitate absolut JOVWDU 560 366
7 &RQFHQWUD ia n zaharuri g/l 168,1 160,8
8 $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 6,3 5,9
GXS,67,6 ., FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
0;
l la atacul
- -un
procent de 60-
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
dintre care amintim: Riparia gloire, SO4, 140 Ruggeri, Kober 5 BB etc. R
recomandat
2
de rod de 16-18 ochi/m pe elemente lungi de rod. Sunt recomandate n cursul
terili (20-
pentru a-
197
-
de consum a strugurilor de 30- -4 luni n
g, iar greutatea a 100 de boabe este de 322-700 g, (tabelul 8.9.).

de zaharuri, 165-
aciditatea este n medie de 4,5 g/l H2SO4.
6(/(&,,&/21 ALE
La soiului Italia s-
Greaca
ZONARE
, Giurgiu, .
Origine - QHFXQRVFXW ’XS XQLL DXWRUL VH FUHGH F

provine din sortogrupul Panse.
Sinonime - Chasselas Napoleon
este glabru, cu meritale mici-mijlocii. este

-
sunt de culoare verde deschis, glabri,
superioare sunt profunde, cu

lumen ovoidal, mai mult sau mai putin nchise, iar
sunt verzi, iar liziera este
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Este un soi viguros, caracterizat printr- destul de bogat. Perioada de nflorire
-220
- iar
de fertilitate sunt ncadra
198
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
Avnd floarea cu polen steril, polenizarea soiului
soiul
-17ochi/m2 pe elemente lungi de rod. Se

legare a florilor
Este un soi tardiv, de epoca a VI-a. Greutatea medie a unui strugure este de 200-500g,
iar greutatea a 100 de boabe de aproximativ 250-
ntre 140 - -
-
foarte favorabili.
ZONARE

Avnd n v de
a) Care sunt soiurile din sortimentul mondial cu maturare trzie

?
b)
Comentarii la a FHVWHvQWUHEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY DUH
9.3 6RLXUL QRL SHQWUX VWUXJXUL GH PDV RE LQXWH vQ 5RPkQLD œL SDUWLFXODULW LO

FXOWXU
SOIURI DE STRUGURI PENTRU0$612,&80$785$5(7,0385,(
Origine - RE LQXW SULQ KLEULGDUH VH[XDW vQWUH VRLX

&RDUQDOE œL5HJLQDYLLORU [0XVFDW 3HUO GH &VDED
&RQVWDQWLQHVFX*KHUDVLPœL(OHQD1HJUHDQXVRLXOIL
omologat n 1970.
CARACTERELE MORFOLOGICE
199
-
-verzuie,
168ø,5,/($*52%,2/2*,&(
Soiul este un soi viguros, cu
ve - printr- -
limitele: 0,3- ntre 1,0-1,5.
0 0
Soiul prezi -16 C -...-18
o sensibilitate mar la atacul moliilor
puternic de viespi .
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
Fiind un soi viguros, pr
-
strugurilor, dintre care amintim: Fercal, Precoce, SO4-4.
sterili, tratamente fitos -o

pe copili.
cca.10 zile naintea soiurilor de epoca a II-a -

atinge 380- - -3,5 g/l H2SO4 , de
valoarea indicelu
-
strugurilor.
ZONARE
Se impune prin timpurietate (epocile I-II
de muscat a strugurilor.
n Dobrogea - -Mangalia, n centrele viticole Greaca ,
Origine - A fost creat la S.C.P.P. Cluj, prin hibridare

VH[XDW FRQWURODW vQWUH VRLXULOH &UkPSRœLH [ )UXPR
de Ghioroc (Oprea St. œLFRODE), 1979.
este
200
-250 g), de
- sunt mijlocii,
sferic-
muscat.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
o fertilitate medie- - cu
fertilitate cuprinse o productivitate
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
la 18-20 ochi/m2.
Soiul nu ne cu caracter special
curente).
Maturarea strugurilor are loc n epoca a II -
- epoca a III-a. Strugurii sunt mijlocii - 225 g,
- -20 t,
din care produc
ZONARE
Este un soi autorizat pentru plantare n podgoriile din Transilvania, n vederea
-
soiurile de struguri pentru cu maturare timpurie.
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW GH FWUH 0DULQ 1HDJX œL

Mihai Georgescu la 86$09 %XFXUHœWL GLQ
vQFUXFLœDUHDVRLXULORU,WDOLDœL 5HJLQDYLLORURPR
1984.
sunt nchise elipsoidal
este mijlociu spre mare, de

- este mare, oval,
201
de culoare verde-
- , (foto pag. 347).
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Augusta
-
soiul
0 0
mijlocie la ger (-18 C...-20
e sunt n limitele: c.f.a. 1,7

c.f.r. 1,1, iar indicii de productivitate au valorile: i.p.a 552 g/l /l
Tabelul 8.10
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL$XJXVWD
U.S.A.M.V S.C.P.P.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM
%XFXUHœWL 9DOHD&OXJUHDVF
*
g 325 415
strugure
Greutatea a 100 de boabe g 440 748
&RQFHQWUD LDvQ]DKDUXULg/l 149 148
$FLGLWDWHDWRWDO g/lH2SO4 5,3 4,3
3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 15,6 14,8
GXS,67,6
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
Soiul
140 Ru, SO4-4.
2
, de cele
agrotehnice ca: plivitu

mpotriva manei.
- 135 g/l, iar
aciditatea este de 3,7 4,9 H2SO4 ri este mijlocie - 15-16 t/ha, din care
120- 135 g/l zaharuri, iar aciditatea este de 3,7 4,9 H2SO4 ,
cu boabe mari, dar cu o matu a strugurilor.
ZONARE
202
Origine - 6RL QRX RE LQXW OD 6&99 ’UJœDQL SULQ
KLEULGDUH VH[XDW D VRLXULORU &DUGLQDO œL $IX] $O
RPRORJDWvQ9LFWRULD/HSGDWXœL*K&RQGHL
este - or
sunt deschise elipsoidal iar uneori nchise ovoidal, iar
este gros, glabru pe ambele
-co este foarte
mare, oval, de culoare galben-verzuie, cu o .
t, cu gust echilibrat, nearomat (foto pag. 347).
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Victoria este un soi de vig
tr-un procent de 63-
oscilnd ntre 0,86 - -1,79 c.f.a., cu indici de productivitate destul de mari,
-
0
-20
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
este de 40-50 ochi/but, respectiv 12-15 ochi/m2 a cu

, iar din punct de vedere
-
-
-
, 140 - 150 g/l,
iar aciditatea 3,5-3,8g/l H2SO4.
-85%, conform tabelului 8.11.
Tabelul 8.11
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL
Victoria
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.P.P.
DrJœDQL*
Greutatea medie a unui g 281 507
strugure
&RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 153 139
$FLGLWDWHDWRWDO g/lH2SO4 3,1 38
GXS,67,6
203
ZONARE
2ULJLQH 2E LQXW OD 6&399Pietroasa, prin hibridare

VH[XDW FRQWURODW vQWUH VRLXULOH $OSKRQVH /DYD
Regina viilor (Toma Otilia), omologat 1989.
. sunt mari (300-500 g n medie), cilindro -

-
echilibrat.
˛168ø,5,/($*52%,2/2*,&(
c.f.r. 0,60, iar indicii de productivitate, i.p.a 341 g/l /l

biologice: -18 0C...-20 0C),
de asemen
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
mijlocie (SO4-4, Sele pentru a- orma

se va face n
elemente scurte de rod, -se o de 40 ochi/but.
Tabelul 8.12
Sinteza prLQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL
Timpuriu de Pietroasa
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.P.P.

%XFXUHœWL Pietroasa *
Greutatea medie a unui strugure g 325 415

AciGLWDWHDWRWDO g/lH2SO4 5,3 4,3
GXS,67,6
204
-
5,8g/l H2SO4. cele mai multe ori pot atinge 20,2 t/ha,
ZONARE
Se impune prin timpurietate (epoca a do
soiuri timpurii pentr
Avnd n v de
a) mnia cu maturare timpurie ?
b)
SOIURI DE STRUGURI PENTRU0$612,&80 ATURARE MIJLOCIE
2ULJLQH $ IRVW RE LQXW OD 86$09 %XFXUHœWL SULQ

SROHQL]DUHD OLEHU D VRLXOXL &KDVVHODV GRUp RPRORJ
1978 (V. Dvornic).
-
seminchis, elipsoidal. este cilindro-conic, lax, aripat. este sferic

- este semizemos.
CARACTERE AGROBIOLOGICE, AGROTEHNICE ø,7(+12/2*,&(

Soi de epoca a III-a, de vigoare mijlocie, mai sensibil la ger dect soiul din care
205
manifes
coeficientul de fertilitate absolut. Boabele sunt mai mari comparativ cu soiul Chasselas dorØ,
genitorului.
-16 ochi/m2 -14 ochi.

Soiul C
pre
inferioare acestuia.
Tabelul 8.13
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL&
KDVVHODVGH%QHDVD
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.V.V.Trgu Bu jor*
%XFXUHœWL

GXS,67,6
Origine - $ IRVW RE LQXW OD

.P.P.
6& Cluj Napoca prin
KLEULGDUH VH[XDW vQWUH VRLXULOH &UkPSRœLH œL )UX
GH*KLRURFRPRORJDWvQDQXOøW2SUHD
superioare sunt ovoidal nch este

-
mijlocie-mare, semicompact.
negru-deschis,
Tabelul 8.14
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL&
HW XLD
vQGLIHULWHFRQGL LLHFRSHGRFOLPDWLFH
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.P.P. S.C.V.V.
%XFXUHœWLCluj* Greaca*
Greutat ea medie a unui strugure g 196 403 324
Greutatea a 100 de boabe g 284 395 420
&RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 163 153 140
$FLGLWDWHDWRWDO g/lH2SO4 4,6 4,8 5,6
3URGXF LDPHGLH t/ha 13,5 18,7 18,9
3URGXF LDPDUI % 78 87 85
GXS,67,6
206
CARACTERE A GROBIOLOGICE, AGROTEHNICE ø,7(+12/2*,&(
Soi de epoca a III-
printr- -
de fertilitate sunt situate ntre limitele: c.f.r.: 0,8 -1,0, respectiv c.f.a.: 1,4-
-15 ochi/m2 -
curent.
Origine - 6RL RE LQXW6&99

OD 0LQLœ SULQ KLEULGDUH
VH[XDWvQWUHVRLXO%LFDQHœL&KDVVHODVGRUpRPROR
DQXO&DOLVWUX*K&LXWLQD62DQ0DULD
de per superioare sunt elipsoidale,

uneori nchise cu lumen ovoidal, de profunzime medie, iar sinusurile inferioare sunt deschise.
este conic,

-o vigoare mijlocie-
n epoca III -
1,10, c.f.r. respectiv 1,17-1,4 c.f.a..
R
-18 ochi/m2 pe elemente lungi de rod.
Tabelul 8.15
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL6
ilvania
Par DPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.V.V.
%XFXUHœWL 0LQLœ
3URGXF LDPHGLH t/ha 17,3 16,8
3URGXF LDPDUI % 84 80
GXS,67,6
207
-
-84%, conform
tabelului 8.15.
mijlocie).
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&33 &OXM 1DSRFD SULQ

KLEULGDUHD VH[XDW D VRLXOXL $OSKRQVH /DYDOOpH
DPHVWHF GH SROHQ GLQ VRLXULOH 5HJLQD YLLORU œL 0XVF
+DPEXUJ øW 2SUHD œL øW
+RQWLO œL D IRVW RPRORJDW vQ
1984.
ci lobi. este cilindro-conic, lax, iar este

-

-mare, fertilita
- -1,5 c.f.a..
epocile III IV. Soiul Napoca r

2
Se
strugurilor.
Tabelul 8.16
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL1
apoca
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.V.V.Cluj*
%XFXUHœWL
AciditatHDWRWDO g/lH2SO4 4,1 3,4
GXS,67,6
-85%,
conform tabelului 8.16 destul de timpuriu, cu boabe
208
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&33&OXM 1DSRFD SULQ
KLEULGDUH VH[XDW vQWUH %ODFN URVH œL 5HJLQD YL
RPRORJDWvQDQXO2SUHDøW
CAR ACTERE MORFOLOGICE
superioare sunt profunde,

este de
roz-

-a,
-un procent de 52-
rtilitate sunt de: 0,7 c.f.r., respectiv 1,1-1,5 c.f.a. Soiul se
-
-30ochi/m2
-90%, conform
tabelului 8.17.
Tabelul 8.17
Splendid
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.V.V.Cluj*
%XFXUHœWL
GXS,67,6
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWOD6&33&OXM1DSRFDSULQ

KLEULGDUHDVH[XDWLQWHUVSHFLILFvQWUHVRLXULOH%
œL&DUGLQDORPRORJDWvQDQXO2SUHDøW
au
209
cilindro-conic, lax. este oval, foarte mare, c

Soiul -o vigoare mijlocie spre mare, cu maturarea strugurilor n
III-a uneori a IV-a. Fertilitate mode
Tabelul 8.18
Transilvania
n GLIHULWHFRQGL LLHFRSHGRFOLPDWLFH
U.S.A.M.V
3DUDPHWULDQDOL]D L UM S.C.V.V.Cluj
%XFXUHœWL
2
-15 ochi.
este de 90%, conform tabelului 8.18.

Soi foarte pro
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&99 ’UJœDQL GLQ

vQFUXFLœDUHD VRLXULORU &RDUQ Cardinal,
QHDJU œL
RPRORJDWvQDQXO9LFWRULD/HSGDWX*K&RQGHL
superioare sunt ovoidal nchise, iar nd la
-azuriu cu miez crocant-

-o vigoare mijlocie-
epoca a IV- -
-0,9 c.f.r., respectiv 1,1-
destul de bine, att la ger, c
210
R
16-18 ochi/m2 pe elemente lungi de rod (coarde de 12-14 ochi). ˛n cursul
n care este
cultivat, (tabelul 8.19 -88%.
Tabelul 8.19
Azur
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V 6&99’UJœDQL
%XFXUHœWL
Greutatea medie a unui st rugure g 220 247
GXS,67,6
Origine 6RLXO D IRVW RE LQXW OD 6&99

GREHœWL
2 SULQ
KLEULGDUHD VRLXULORU &RDUQ QHDJU œL 0XVFDW G
+DPEXUJ œL D IRVW RPRORJDW vQ DQXO 0DUJDUHWD
%GL HVX19DUJD9LFWRULD=DKDULD*K&RPDQ
sunt inchise prin suprapunerea lobilor, cu lumen ngust ovoidal. este
chiar lax. rotunjit, colorat negru-intens, cu
&$5$&7(5($*52%,2/2*,&(7(+12/2*,&(ø,$*527(+1,&(
epoca a IV-a. Nu prezi

0,67-
0,92 c.f.r., iar cel absolut ntre 1,16 - 1,21. a ger (-
- -
2
16 ochi/m pe coarde lungi.
211
22-
-
8.20. Soiul Milcov s- iar ca
defect - bobul este considerat
Tabelul 8.20
Milcov
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V 6&992GREHœWL
%XFXUHœWL
&RQFHQWUD n zaharuri
LD g/l 160 184
GXS,67,6

Avnd n v de
a)
epocile III - IV.
b) ridicate?
Comentarii la aceste ntr HEULYH LJVLODVIkUVLWXOXQLW LLGHvQY DUH
SOIURI DE STRUGURI PENTRU0$612,&80$785$5(7˘5=,(
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWOD&DWHGUDGH9LWLFXOWX

OD 86$09 %XFXUHœWL SULQ KLEULGDUHD VH[XDW vQWUH
VRLXULOH%LFDQHœL&KDVVHO
as dorØ, omologat n anul 1970
(V. Dvornic).
212
Sinusul
rosiatic. este oval, mare,
colorat galben-
epoca a VI-
-0,6 c.f.r., respectiv 1,1-1,4 c.f.a.
Nu
-20 ochi/m 2.
-16 inflorescente/butuc, des ele

nd plivitul, c nd se vor
cant cu valori ntre 135-155 g/l zaharuri, iar aciditatea este
n medie de 5,0-5,3
Strugu bine pe butuc, n medie 2 - mai ales
sunt mici. -15 t/ha
rm tabelului 8.21.
Strugurele este destul de compact, foarte aspectuos, cu
dar cu
Tabelul 8.21
Select
Para PHWULDQDOL]D L UM 86$09%XFXUHœWL
g 410-430
strugure
Greutatea a 100 de boabe g 440-500
&RQFHQWUD LDvQ]DKDUXULg/l 135-155
$FLGLWDWHDWRWDO g/lH2SO4 5,0-5,3
3URGXF LDPHGLH t/ha 11-15
3URGXF LDPDUI % 80
GXS,67, .S.;
Origine – 6RLXO D IRVW RE LQXW OD 6&99 *UHDFD GLQ

KLEULGDUHDVH[XDWDVRLXULORU%LFDQHœL$IX]DOLœLD
omologat n anul 1979 (Gr. Gorodea).
superioare sunt profunde, cu lumen ngust elipsoidal, iar cele inferioare sunt deschise.
este
cilindro-conic, mare, aripat, lax. este oval
galben-
213
-
n epoca a VI -
Tabelul 8.22
Greaca
3DUDPHWULDQDOL]D UM
L U.S.A.M.V S.C.V.V.Greaca*
%XFXUHœWL
Greutatea medie a g 440 558
unui strugure
Greutatea a 100 de g 580 725
boabe
&RQFHQWUD LD vQg/l 153 124
zaharuri
$FLGLWDWHDWRWDOg/lH2SO4 4,9 5,0
GXS,67,6FLWDWGH$GULDQD,QGU
HDœ/XPLQL D9LœDQ0;
-0,6, iar coeficientul de fertilitate absolut ntre 1,3 -1,4.
18-20 ochi/m2
-18 inflorescente/butuc etc.
-153 g/l, iar aciditatea este n medie de
4,9 -5,0-
8.22
Origine - 6RLRE LQXWOD6&99*UHDFDSULQKLEULGDUHD

VH[XDW D VRLXULORU %LFDQH œL 0XVFDW GH +DPEXU
omologat n anul 1983 (Gorodea Gh. œL =DPILUL D
Lumnare).
erminal
este foarte mare, cilindric, galben-verzui, cu miez
214
CARACTERE AGRO %,2/2*,&(7(+12/2*,&(ø,$*527(+1,&(
-
-
fertilitate cuprinse ntre 0,7 - 1,3-1,4 c.f.a.
18 ochi/m2
60 ochi/butuc, (Stroe Marinela, Veliu Raluca, 2010
-
Tabelul 8.23
Xenia
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.V.V.Greaca*
%XFXUHœWL
&RQFHQWUD LDvQ]DKD ruri g/l 165 153
GXS,67,6
53-165 g/l zaharuri, iar aciditatea este n medie de 3,9-4,3
- tabelul 8.23 : Unul dintre cele mai

valoroase soiuri, productiv lor organoleptice deosebite.
Origine – 6RL RE LQXW OD 6&99 *UHDFD SULQ

KLEULGDUHDVH[XDWLQWUDVSHFLILFvQWUHVRLXULOH%
0XVFDWGH+DPEXUJ*RURGHD*øLFRODE RPRORJDW
n anul 1984.
nal alungit,
rosietice. sunt mari, cu marginile

rotunjite. este foarte mare,
-violaceu,
CARACTERE AGROBIOLOGICE, AGROTEHN ICE ø,7(+12/2*,&(

Soi de vigoare mare, cu maturarea strugurilor n epoca a V
- -0,7 coeficientul de fertilitate
-1,4 cel absolut. Soiul se caracterizea -
215
Forma de condu
m - 18-20 ochi/m2
4,0-4,2 - -
90%, (tabelul 8.24). Soi deosebit de productiv cu boabe mari, dar colorate
Tabelul 8.24
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL Tamina
n diferite areale viticole
3DUDPHWULDQDOL]D L UM U.S.A.M.V S.C.V.V.Greaca*
%XFXUHœWL
ConcHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 154 146
GXS,67,6

Avnd n v de
s
a)
n epocile V -VI.
b)
varietal?
vQY DUH
216
6RLXULOH GH VWUXJXUL SHQWUX PDV VH FDUDFWHUL]HD] SULQ F
YHJHWDWLYH PDUL œL VXQW PXOW PDL comparativ
YLJXURDVHcu soiurile de struguri
pentru vin.
Q FHHD FH SULYHœWH FHULQ HOH ID GH IDFWRULL FOLPDWLFL DFHVW
PDULFXOWXUDDFHVWRUDRE LQkQGUH]XOWDWHEXQHœLIRDUWHEXQHvQVXG
FXIDYRUDELOLWDWHPDUHSUDFWLFvQDFHOHFHQWUHœL plaiuri unde indicele heliotermic
vQUHJLVWUHD]YDORULULGLFDWH*UDGXOGHIDYRUDELOLWDWHDOXQXLDU
VWDELOHœWH vQ IXQF LH GH HSRFD GH PDWXUDUH D VRLXULORU DOWXUL
WHPSHUDWXULQVROD LHSUHFLSLWD LLHWF
)D GH IDFWRULL DS œL HOHPHQWH QXWULWLYH GLQ VRO VRLXULOH GH V
SHQWUX PDV SUH]LQW FHULQ H PXOW PDL PDUL FRPSDUDWLY FX VRLXULOH GH
SHQWUX YLQ &D XUPDUH SHQWUX RE LQHUHD XQRU SURGXF LL PDUL œL GH FD
WHKQRORJLLOHGHFXOWXU - LULJDUHDœLIHUW
LOL]DUHDMRDFXQUROKRWUkWRU
2DOWFDUDFWHULVWLFFXDVSHFWGHSDUWLFXODULWDWHHVWHDFH
GH VWUXJXUL SHQWUX PDVSUH]LQW UH]LVWHQ H OD JHUPDL -140CVF]XWH
la - GH OD
0
22 & SUHFXP œL WROHUDQ PHGLH OD VHFHW GH DVHPHQHD SUH]LQW LELOLW LVHQV
VSRULWHODPDMRULWDWHDEROLORUœLGXQWRULORUVSHFLILFHVRLXULORU
DUILPDQSXWUHJDLXOFHQXœLXI LQDUHDQWUDFQR]YLHVSLHWF
Q FHHD FH SULYHœWH PDWXUDUHD VWUXJXULORU - GDF SHQWUX VRLXULOH GH
struguri pentru vin, se cunosc 3 epoci de maturare (timpurie, mijlocie, trzie),
SHQWUX VRLXULOH GH VWUXJXUL SHQWUX PDV VH FXQRVF HSRFL GH PD
GHVIœXUDWHHœDORQDWHvQWU -XQLQWHUYDOPDUHGHWLPSFXSULQVvQWUH LXOLHœL
octombrie, asigurnd practic aproximativ 110 zile de consum al strugurilor n
VWDUHSURDVSW
9.4&RPHQWDULLœLUVSXQVXULODWHVWH
a) Soiurile din sortimentul mondial cu maturare mijlocie cultivate n Romnia sunt:

Chasselas dorØ, Muscat de Hamburg, Muscat dAdda, Cinsaut.
b) Unul dintre cele mai sensibile soiuri la atacul manei este soiul Chasselas dorØ.
a)
Italia, Bicane.
b) Dintre soiurile cu maturare trzie soiurile Bicane au florile
hermaf
a)
ti, Timpuriu de Cluj, Augusta, Victoria, Timpuriu de Pietroasa.
b) Dintre soiurile noi cu maturare timpurie soiurile A
cele mai mari.
217
a) -IV) sunt: Chasselas
d
b) Dintre soiurile mai sus amintite, cele mai mari pro
Transilvania, Splendid etc.
a) -VI) sunt: Select,

Xenia, Greaca, Tamina.
b) Genitorii soiurilor ob inute n Romnia sunt n general, soi uri din sortimentul mondial,
Hamburg, Afuz ali.
☺
˜
.
comentarii,

ntrebare .
1
de Hamburg, Afuz ali, Italia. (4p)
2
rdinal, Muscat Perla de
Csaba. (3p).
p).
218
1. Dejeu, L., 2010 -
2. -
3. - Principalele soiuri de struguri de vin
4. - Manual de ampelografie. Editura
5. Olteanu, I., Daniela, Cichi, Daniela, Dolores, Costea neanu, L.C.,2002-

7. Indre Adriana - Ampelografie -
8. Stroe , Veliu, Raluca, 2010 - The agrobiological and technological

evaluation of some table grape variety with different maturation periods in vineyard
Ostrov. -
Anul
-847X, pag. 437-443.
10. - Ampelografie, volumul II. Editura Ion Ionescu de

la B
219
81,7$7($’(19$5(15 10.
CUPRINS
10.1.Obiec 220
10.2. 220
10.3. Clasificarea soiurilor apirene 222
10.4. Principalele soiuri apirene cultivate n Romnia 222
10 227
10.6. Comentar 231
10.8. 232
10.1.Obiec WLYHOHXQLW LLGHvQY

DUHQU
10&DUDFWHULVWLFLOHELRORJLFHœLSDUWLFXODULW LOHGHFXOWXUDOHVRLXULORU
Spre deosebire de celelalte 2 grupe de soiuri
realizeaz . Aceste procese

apar din cauza lipsei totale fie de
incompatibilitatea
procesului de dezvoltare a embrionului.
plecnd de la embriologul japonez Oinue
Y. (1925)
-
ainte de a se uni cu nucleul secundar al sacului embrionar.
Din punct de vedere morfologic florile sunt practic aparent hermafrodite normale, cu
partenocarpic
stenospermocarpic cu un nceput de fecundare
220
Sultaninelor).
Soiurile a
par ncepnd cu nodurile 5 -7 sau 7-8 ale coardei.

Aduse n zonele cu climat temperat -
, , -
muguri cu rod. Rezultatul
observat -
-
-
Strugurii i mari de zaharuri, iar procesul de stafidire
a boabelor ncepe chiar pe butuc n locurile de origine ale acestora. Boabele se desprind cu
prepararea stafidelor.
0 0
-10 <=> -12 C) , de aceea soiurile pentru stafide sunt
cultivate numai n zonele geografice caracterizate printr-un
aceste soiuri
n general, n arealele geografice cu resurse

heliotermice ridicate, unde valorile I.H. sunt mai mari de 2,5. Pentru acestea sunt indicate
s
(41B, SO4-4, Fercal).

doar de 40-50 cm), c
scurte, 20-
n podgoria Ostrov, a fost
verde speciale, nali precum
nainte de nflorit.
tratame
- -40 ppm; al treilea
tratament la 7-
˛n cazul soiurilor stenospermocarpice (Perlette, Perlon, Ruby seedless) tratamentul cu
221
10.3. Clasificarea soiurilor apirene
soiuri apirene vechi, cu strugurii

mici sau mijlocii, boabele foarte mici care se desprind
nth) care
QIXQF LHGHJUDGXO soiuri apirene pentru

de apirenie, ,
P ULPHDERDEHORUœL sortogrupul
SRWHQ LDOXOGH Sultaninelor);
acumulare al
zaharurilor, soiurile (fabricarea
apirene se mpart n
trei grupe:
itor, echilibrat,
pentru consum.
-
foarte repede, mai ales n arealele din California, Australia cu climat
œL . Aceste procese apar
ie de incompatibilitatea
voltare a
embrionului.
10.4. Principalele soiuri apirene cultivate n Romnia
Origine - Soiul a fost creat la Davis (California), de

FWUH +3 2OPR vQ DQXO SULQ KLEULGDUH VH[XDW
vQWUHVRLXO5HJLQDYLLORUœLVRLXO6XOWDQLQ
Sinonime - Perleta
-
este verde-
222
este de c
este
lungime medie, nclinate no rmal. Ovarul este tronconic, bombat, bilocular, cu 4 ovule, stilul
sunt gl (foto pag. 350).
sunt s S
U. sunt verzi, iar
ervurii mediane.
-
este sferic, mic spre mijlociu, cu
-
.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
- care
a florilor, ntr -un procent de aproximativ 80%. De asemenea, soiul Perlette

. Fertilitatea este mijlocie,
-se n limitele normale ale valorilor
0
limitele: 0,2- -1,3 c.f.a. Prezin -18
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
-
2
-17 ochi/m doar pe coarde lungi (14-20 ochi). ˛n podgoria
Mur
, iar ca portaltoi sunt re , ca

de exemplu: (SO 4-4, 41 B, SC 26).
plivitul, ciupitul),
inflorescen - ). Soiul
i K.
Soiul Perlette II-
140-
de 4,1-5,4 g/l H2SO4. Greutatea medie a unui strugure este 170g 280g, iar
greutatea a 100 boabe se nca inute sunt mici, n
-9 t/ha.
223
ZONARE
pentru cultura s ierul varietal.
Origine - 2ULJLQHFRQWURYHUVDWVHSDUHFSURYLQHGLQ
RUDœXO 6XOWDQL ,UDQ )DFH SDUWH GLQ 3UROHV
- RULHQW
subproles antasiatica.
Sinonime - 6XOWDQLQDOE7KRPSVRQVHHGOHVV
este de culoare verde- este
verde- este glabru, cu meritale lungi, fin striat.
n
crcel.
- sau triocular. Stilul este scurt, de
sunt verzi, iar este glabru,

verde cu striuri cafenii, mai scurt dect lungimea nervurii mediane , (foto pag. 350).
de lungime medie, ierbaceu. este oval, de

-
,
.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
e
-o
- factorul
0
3200- 3500
50%)
limitele: 0,2- -1,1 c.f.a. b este un soi sensibil

n general, dar -o m .P
timpul iernii, avnd de suferit la temperaturi de numai (-14 0C).
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
i tempereze vigoarea -
224
pe elemente lungi de rod (coarde lungi de 12-
gen
perioa
preferndu - microelemente.
˛n timpul vegeta iei
ugurii n epoca II -III-a. Greutatea medie a unui strugure nu
-240g, (,QGUHDœ $GULDQD 9LœDQ
/XPLQL D ).
-5t/ha n cazul tipului Guyot
-
-190 g/l), iar aciditatea este echil -5,0 g/l
H2SO4 ndeosebi,
ZONARE
-a extins n
cultura soiurilor de struguri pentru
Origine - 6HSUHVXSXQHFSURYLQHGLQ,UDQ)DFHSDUWH
din Proles orientalis -subproles antasiatica.
Sinonime - 6XOWDQLQQHDJU , Black Monnukka
peri fini, de culoare verde-
este lucios, verde- este verde cu striuri cafenii, aproape
glabru.
deschiderea corolei no
-ovoidale, iar
sinusurile laterale inferioare sunt mai nguste, unghiulare sau ovoidale. S este
n general deschis, n sunt
, (foto pag.
350).
225
mijlocie, cu -
(embrioni
.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
apiren -
ntre valoriele 0,1 - - -o
radul de compactitate al strugurilor. ˛n
-140C), de asemenea, este
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
4-4, 41B,
repartizate pe elemente lungi de rod (14-16-20 ochi) iei se

specifice soiurilor de struguri pentru
mai mare de lemn mu
-
ntre 250 - -300g, (,QGUHDœ$GU
iana,
9LœDQ /XPLQL D
- -
5,9 0g/l H2SO4 sunt oscilante, de la
ZONARE
Medgidia.

Avnd n v de
a) ?
b) e
226
103ULQFLSDOHOHVRLXULDSLUHQHFUHDWHœLFXOWLYDWHvQ5RPkQLD
Origine - Este primul soi apiren RE LQXW OD QRL vQ DU œL

LQWURGXV LPHGLDW vQ FXOWXU 2E LQXW OD 6WD LXQH
&HUFHWUL YLWLFROH ’UJœDQL SULQ KLEULGDUHD VH[X
FRQWURODW D VRLXULORU %UDJKLQ [ 6XOWDQLQ 0UFXOHV
M.). Omologarea soiului s-D IFXW vQ DQXO 6XE
aspectul fenomenXOXL GH DSLUHQLH VH DVHDPQ FX VRLXO
6XOWDQLQ
cu
e
inferioare deschise.
frunzei este lung, uneori mai
-violaceu,
-
-
se stenospermocarpic.
sun
lignificat.
168ø,5,$*52%,2/2*,&( ø, 3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
e
- c.f.a. Valorile
indicilor de productivitate sunt de 186,6 g/ - 57,6 g/ - i.p.a., (0UFXOHVFX
0FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ ).
lungi (12-14- ntr-o

0
-18 sensibilitate mare
-a, acumulnd la ma
- 4,0-
4,5 g/l H2SO4.
ZONARE
227
Origine - 2E LQXW GH FWUH 7RPD 2WLOLDOD 6WD LXQHD GH
&HUFHWUL YLWLFROH 3LHWURDVD SULQ KLEULGDUHD
LQUDVSHFLILF GLQWUH VRLXLUOH $OSIRQVH /DYDOO
Perlette. Omologarea soiului s -DIFXWvQDQXO 6H
UHPDUF SULQ WLPSXULHWDWH œL SURGXFWLYLWDWH
ULGLFDW
CARACT ERE MORFOLOGICE
frunzei are culoare verde intens, cu
este
rtil, iar formarea boabelor se
168ø,5,$*52%,2/2*,&( ø, 3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
-o vigoar
de productivitate: C.f.r.- 0,7, C.f.a.- 1,2, i.p.r.- 208 g/ i.p.a.-

356 g/
-
0 0
ger (-16 C -18
-14-
CARACT ERE TEHNOLOGICE
2SO4,. Prin
supramaturare, strugurii
ZONARE
struguri pentru
228
Origine - 2E LQXW OD 6WD LXQHD GH &HUFHWUL YLWLFR
3LHWURDVD SULQ KLEULGDUHD VH[XDW D VRLXUL
7PkLRDV URPkQHDVF [ 3HUOHWWH 7RPD 2WLOLD œL ,VSDV
Sofia). Omologarea soiului s-a fFXWvQDQXO
de culoare verde-
este
realizndu -se stenospermocarpic.

- -
-chihlimbarie, cu pete de
168ø,5,$*52%,2/2*,&( ø, 3$57,&8/$5,7,$*5 OTEHNICE
-
C.f.r.- 0,50, iar C.f.a.- ivitate se ,i.p.r.- 69 g/ ; i.p.a.-
165 g/ (Toma Otilia, 1993).
-180C)
mixt.
unui -20 de i
10,5t /ha.
-
2SO4. La supramaturare,
3,7 g/l H2SO4.
ZONARE
pentru cultura soiurilor apirene,
229
/D DFHDVW JUXS GH VRLXUL IRUPDUHD ERDEHORU VWUXJXULORU œL
VHPLQ HORU VH UHDOL]HD] vQ XUPD D GRX IHQRPHQH œL
. Aceste procese apar din cauza lipsei totale sau SDU LDOH D
SURFHVXOXL GH IHFXQGDUH DO IORULORUfieGHWHUPLQDW de incompatibilitatea
RUJDQLF ILH GH VWHULOLWDWHD JDPHWRILWLF VDX ]LJRWLF GDW GH VW
procesului de dezvoltare a embrionului.
Din punct de vedere morfologic florile sunt practic a parent
KHUPDIURGLWH QRUPDOH FX SROHQXO IHUWLO GDU IXQF LRQDO PDVFXOH D
%RDEHOH VWUXJXULORU VH GH]YROW SDUWHQRFDUSLF œL UPkQ IRDUWH P
VRLXULORUFHDSDU LQVRUWRJUXSXOXL&RULQWKVDXVWHQRVSHUPRFDUSL
GHIHFXQGDUHœLIRU PDUHDXQRUUXGLPHQWHGH VHPLQ HUPDVHQHGH]YROWDWHF
VRLXULORUFHDSDU LQVRUWRJUXSXOXL6XOWDQLQHORU
6RLXULOHDSLUHQHGHSURYHQLHQ DVLDWLFVDXPHGLWHUDQHDQV
VFXUW œL SHULRDG OXQJ GH YHJHWD LH FDUH DGXVH vQ ]RQHOH FX t- FOLPDW WH
FRQWLQHQWDOGLQ(XURSDvœLPRGLILFSURIXQGUHOD LLOHGLQWUHFUHœWH
QXUHXœHVFVGLIHUHQ LH]HGHFkWXQQXPUIRDUWHPLFGHPXJXULFXURG Rezultatul
REVHUYDWYHJHWD LHOX[XULDQWvQVR LWGHRURGLUHVODE
6WUXJXULL DFXPXOHD] ti FDQWLW
mari de zaharuri, iar procesul de
stafidire a boabelor ncepe pe butuc n locurile de origine ale soiurilor. Boabele
VH GHVSULQG FX XœXULQ GH SH SHGLFHOH vQVXœLUH WHKQRORJLF LPSRUWD
prepararea stafidelor. Rezistenta la ger este foarte slab -10 0<=> -12 0C), de
aceea soiurile pentru stafide sunt cultivate numai n zonele geografice cu climat
FOGXURV3RDWHILUHPDUFDWvQVFKLPEIDSWXOFDXUH]LVWHQ PDUHODVHFHW
Soiurile apirene se mpart n trei grupe:

1. soiuri apirene vechi, tipice pentru stafide cu strugurii mici sau mijlocii,
ERDEHOH IRDUWH PLFL FDUH VH GHVSULQG FX XœXULQ GH SHGLFHO
DFXPXOHD]FDQWLW LPDULGH]DKDUXUL
2. soiuri apirene pentru VWDILGHœLFRQVXPvQVWDUHSURDVSW , cu strugurii
PDULœLFXUXGLPHQWHGHVHPL QWHUPDVHQHGH]YROWDWHvQERDEH
3. VRLXULDSLUHQH QRLSHQWUXFRQVXPXOVWUXJXULORUvQ VWDUHSU
pentru industrializare IDEULFDUHD JHPXULORU GXOFH XULORU
FRPSRWXULORU FX VWUXJXUL PDUL œL IRDUWH DVSHFWXRœL FH DFX
FDQWLW LPLFLGH]DKDUX ri.
230
a) soiuri apirene vechi, tipice pentru stafide cu

e pedicele
boabe; III. soiuri apirene noi pentru consumul strugurilor n stare pr

industrializare
b)
epoci de maturare: Perlette- - III.
☺
˜
i vor fi transmise tutorelui pentru comentarii,

ntrebare .
1. aracteristici biologice ale soiurilor

apirene; (2p)
2. soiurilor apirene; (2p)
3p)
4. Enumera
(2p).
231
1. - Ampelologia soiurilor apirene. Editura
2. Dejeu, L., 2010 -

3. -
6. Olteanu, I., Daniela, Cichi, Daniela, Dolores, Costea -

nare, Ampelografie, Tehnologii specifice. Editura
8. Adriana - Ampelografie - tice. Editura

Ostrov. -
Anul
-847X, pag. 437-443.
232
UNITATEA DE ˛ 19$5(15 .
CUPRINS
11.1.Obiec 234
11 234
pentru vin
11.3.Soiuri autohtone pentr 238
11 250
11 253
11.6. 259
11 273
11.8. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri albe 275
11.9. Soiuri noi create n Romnia pentru vinur i albe albe 277
superioare
11.9.1. Soiuri noi create n Romnia pentru vinur i albe 277
11.9.2. Soiuri noi create n Romnia pen tru vinuri albe superioare 280
11 le 288
ale acestora
11 290
11. 295
11 298
11 300
11.15. Soiuri autohtone pentru vinuri roze aromate 309
11 311
superioare
11.16.1. 311
11.16.2. Soiuri noi create n Romnia pentru vinuri superioare 316
11.17. 321
11.19. 324
233
11.1. Obiectivele uni W LLGHvQY DUHQU
113DUWLFXODULW LOHELRORJLFHWHKQRORJLFHœLGHFXOWXUDOHVRLXULORUGHVWU
vin
La nivel mondial, ivate sunt ocupate de soiurile de struguri
la nivelul anului 2009), se

re o au vinurile albe (3,637 milioane hl - 54,25 % din total),
ea
restructurare a
sortimentelor de soiuri, care ‡PR]DLFGHVRLXUL·
, care s-au adaptat foarte bine climatului
respectiv.
specifice, iar n final,

de prod . Din acest punct de vedere soiurile de vin se mpart n: soiuri pentru vinuri albe
din vin. Cu toate acestea, ele ntrunesc anumite caracteristici agrobiologice comune, care n
ansamblul lor, le deosebesc de soiur
VRLXULFXYLJRDUHPLF (Pinot noir, Pinot Gris), soiuri cu

vigoare mijlocie (Chardonnay, AligotØ), soiuri cu vigoare mare
(circa 170-180 zile), ca urmare,
234
-un procent de 70-
dife
forme de conducere, .
pen
scheletice, solurile pietroase,
rezultate mai
slabe.
-220
Vitis vinifera
- pentru aceste soiuri se cunosc 3 epoci de
maturare (timpurie, mijlocie, trzie), practic epocile III -VI, cele mai multe dintre acestea,
ncadrndu -se n epocile IV -
- -
Chasselas dorØ
Pentru soiurile
invers. Din acest punct de vedere, soiurile de struguri pentru vin se mpart n: soiuri de mare
SURGXF LH VRLXULGHFDOLWDWHVDXGHvQDOWFDOLW
(Chardonnay, Pinot gris, Riesling italian, Cabernet Sauvignon, etc.).
Principalele caracteristici tehnologice care fac deosebirea ntre soiurile de struguri
e (pentru
).
0ULPHD VWUXJXULORU - 250g, PULPHD œL
uniformitatea boabelor sub un gram -1,5g, compactitatea acestora -
, forma boabelor, JURVLPHDSLHOL esteHL pulpa bobului
FRQVLVWHQ D PLH]XOXL este foarte moale, moale -
SUH]HQ DVHPLQ HORU -4JXVWXOœLDURPD - ne
.
- mecanici, cum ar fi:
omice a soiurilor.
VRLXUL GH FDQWLWDWH OD FDUH DFXPXOULOH GH ]DKDUXUL VXQW

ntre 150 -160-180 g/l;
235
soiuri de calitate cu 210 g/l zaharuri, care la supramaturare pot
atinge valori cuprinse ntre 240 -260g/l,
iar
Soiur
Potrivit 1RUPHORU PHWRGRORJLFH GH DSOLFDUH D /HJLL YLHL œL YLQXOXL vQ V

RUJDQL]ULL FRPXQH H D HL
SL YLWLYLQLFROH QU
astfel:
YLQXULORUGHPDVFRQVXPFXUHQW
strugurii
vinurilor de calitate – vinuUL FX LQGLFD LH

&RQ LQXWXO JHRJUDILF
strugurilor n
zaharuri, n minim 10% volume;
IXQF LHGH vinurilor de calitate vinuri D.O.C., strugurii
categoriile de
calitate a
vinurilor vinurilor de calitate vinuri D.O.C. C.T.
RE LQXWH
in sec minim 213 g/l ;
vinurilor de calitate vinuri D.O.C. – C.I.B.
idirea boabelor.
cont ncep nd cu aleg lte
portaltoi de cantitate , Kober 5 BB,
mijlocie sau portaltoi de calitate, Riparia gloire, Chasselas x Berlandieri 41, pentru soiuri de
portaltoi inte rmediari
marea majoritate a soiurilor de struguri de vin.
-
236
fiind de 2,0/1,0 m, respectiv 2,2-1,0 m, cu d -
considerate optime.
- de
conducere
pentru soiurile de calitate - 13-15 ochi/m2 - e

- 22-25 ochi/m2 - (46 ochi/butuc).
- Aplicarea
aracter curent - OHJDWXO œL GLULMDWXO OVWDULORU SO

OVWDULORUVWHULOLFRSLOLWXOFkUQLWX
lGHVIUXQ]LWXOSDU LDO
-
1,0: 1,5: 1,5, favoriznd n acest fel acumularea zaharurilor. La modificarea raportului NPK
a mustului.
- se acord
-
prin hidroliza acestora.
Principalele caracteristici tehnologice care fac deosebirea ntre
n zaharuri, iar din acest punct de vedere se disti ng, soiuri de

cantitate,
150-160- soiuri de calitate cu 210 g/l zaharuri, care
pot atinge la supramaturare valori cuprinse ntre 240 -260g/l.
237
11.3. 6RLXUL DXWRKWRQH SHQWUX YLQXUL DOEH GH PDV œL SDUWLFXODULW L GH FX
acestora
Origine - Soi autohton, care face parte din Proles pontica -

subproles balcanica.
Sinonime - &kUORJDQF
-verzuie, cu marginile violacee.
este cilindro-
-3 loji cu 4-6 ovule, este bombat, stilul
sunt
s are
sunt verzi, iar este de culoare verde-
este cilindro-
este mijlociu, de
-
, (foto pag. 351). este
soi, a fost creat la - soiul &UkPSRœLH

VHOHF LRQDW , .
CARACTERE MORFOLOGICE - &5˘032ø,(6(/(&,21$7
e sunt
superficiale, iar s
sunt verzi, iar este de culoare verde-
lungimea nervurii mediane.
este cilindro-
- este zemos, iar
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul -
- -un procent de
n
limitele: c.f.r.0,8- -
Acumuleaz -
238
4,5-4,6
vol. alcool, aciditate 4,6 g/l H2SO4
Tabelul 10.1
Sinteza principalelor vQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL
&UkPSRœLHVHOHF LRQDW n diferite areale viticole
Nr. Valea
3DUDPHWULDQDOL]D L UM ’UJœDQL %XFXUHœWL
crt. &OXJUHDVF
1. Greutatea medie a unui strugure g 232 221 159

2. Greutatea a 100 de boabe g 260 274 254
3. ConcHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 186 206 189
4. $FLGLWDWHDWRWDO ¯ 4,6 4,5 4,5
5. 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 9,8 16,5 10,4
GXS,67,6FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
Origine - Soi autohton originar din co PXQD &SWanu.

Face parte din Proles pontica - subproles balcanica.
Sinonime - *DOEHQGH&SWDQX*DOEHQXULDœ
-liliachie. este pufos, alb-verzui cu
este st
este -
-
Ovarul este cilindric, costat cu 2-
-nchis,
sunt
iar s
este mai lung
dect nervur , (foto pag. 351).
este -
a boabelor. Pedunculul este mijlociu, semilemnificat. este mijlociu, sferic, de culoare
galben-verzuie, iar este zemos
.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Soi viguros, caracterizat printr- -200 zile), sensibil la
0 0
zute (-18 C...-20 C), iar dintre bolile criptogamice este foarte sensibil
-
- c.f.a.
239
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
ochi/m2 (56 ochi/butuc), iar este doane duble, cu elemente lungi
cepi deoarece duce la o degarnisire a cordoanelor.
Soiul G s -o pe
maturarea strugurilor n epoca a VI -a. Greutatea medie a unui strugure este de 60 grame, iar a
-160 165-
0 %H2SO4 -16 t/ha,
Tabelul 10.2
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LLORUFORQ
ale soiului GDOEHQ GH2GREHœWL
2GREHœWL
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Clona Clona
crt. 3RSXOD LH
33 50
2. Indice de productivitate absolut g 314 258 220
3. Indice de productivitate relativ g 196 172 133
5. &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 162 180 160
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVWg/l H2SO4 6,1 5,6 5,5
GXS I.S.T.I.S., citat de $GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
6(/(&,,&/21$/(
la S.
clona 50,
prima remarcndu -se printr-
doua printr-
specific
- -
ZONARE
Soiul are o plasticitate e
sudul Vrancei .
Origine - Soi autohton, cultivat de sute de ani n Moldova.

Sinonime - %ODQ3OYDQ
CARACTERE MORFO LOGICE
este puternic pufos, de culoare
alb-verzuie. este
240
cilindro-
sunt lungi. Ovarul este tronconic-costat cu 2-3 loji, iar stilul este gros. Polenul este fertil.
sunt unghiulare, iar
sunt verzi cu peri pe partea

, (foto
pag. 352). e
este foarte zemos, nearomat.
cilindric.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
S -
-
la -
tolerant la putr - -
un procent ridicat de (75-80 %) cu un coeficientul de fertilitate relativ de 0,83,
respectiv 1,6 coeficientul de fertilitate absolut.
3$57,&8/$5,7,$*527 EHNICE
-30 ochi/m2
repartizate pe coarde de 14- mari, 15-20 t /ha,
-
168ø,5,7(+12/2*,&(
strugurii - nceputul lunii octombrie,
i (150-
adesea
din vin sau pentru spumante. Greutatea medie a unui strugure este de 170 grame, iar a 100 de
boabe este de 180 grame.
Tabelul 10.3
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL 3OYDLHFRPSDUDWLYFXVHOHF LDFORQDO
3OYDLH2GvQFRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOHSRGJRULHL2GREHœWL
Nr. 3OYDLH
crt. Clona 16 Od 3RSXOD LD
1. Greutatea me die a unui strugure g 197 179
2. Indice de productivitate absolut g 340 290
3. Indice de productivitate relativ g 173 149
4. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 177 159
5. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 5,8 6,0
6. 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 18,0 15,0
241
6(/(&,,&/21$/(
a
,
a
ZONARE
spumante.
Origine - 6RLDXWRKWRQFXOWLYDWGRDUvQ]RQD+XœL
Sinonime – =JKLKDU
este pufos,
alb-verzui este verde - este
cu 2- au culoare verde-
sunt unghiulare, iar s este seminchis sau nchis -ovoidal.
neuniformi.
este sferic,
-
, (foto pag. 351). este
.
168ø,5,%,2/2*,&(
(180- -
sensibilitate mare
tolerant la oidium.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
˛n prezent
-7 coarde de 10-12 ochi la car
nlocuire. ˛n istoricul soiului, de Moldova se doar
coarde lungi de 10-18 och -
242
Soi epocile V-
maturarea strugurilor doar 130- o aciditate ri 6,5- . Greutatea
medie a unui strugure este n jur de 150 g, iar a 100 de boabe este de 160 -
- mult mai mare, de 30 t/ha.
6(/(&,,&/21$/(
Soiul -
mare,
Tabelul 10.4
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL=JKLKDUGH+
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM +XœL ,DœL
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure g 172 185
2. Indice de productivitate ab solut g 261 203,5
3. Indice de productivitate relativ g 211 85,1
4. Greutatea a 100 de boabe g 122 247
GXS datele I.S.T.I.S.;
ZONARE
Origine - Soi autohton, cultivat de secole n podgoria

Cotnari.
Sinonime - 0XVWRDVGH0ROGRYD9LQRDV3RDP&UHD
- este pufos, verde-
albicios. este -
tronconic
sunt glabri
-5
S este nchis ovoidal. sunt verzi.

sunt foarte caracter
243
-
-
- n must. este
zemos, nearomat avnd un gust ierbos (foto pag. 352).
.
168ø,5,%,2/2*,&(
-V-
ale celui absolut.
3$57,&8/$5,7,$*527(+12/2*,&(
˛n podgoria Cotnari, de secole,
-a dovedit a fi de 25 ochi/m2, iar cu cele mai bune
rezultate este Guyot
calitate, SO4-4 , iar au o
, la
-
Vinul -o
sortimentul de soiuri autohtone din podgoria

Fe
Tabelul 10.5
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL)UkQFXœ
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Cotnari ,DœL
crt.
2. Indice de productivitate a bsolut g 234,3 178,6
3. Indice de productivitate relativ g 164,4 96,5
5. &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 167 169,6
7. 3URGXF LDGHVWUXJXUL kg/butuc 3,9 3,4
*GXS/LOLD
na Rotaru, 2009 ;
244
ZONARE
Origine - 6HSUHVXSXQHFHVWHVRLDXWRKWRQRULJLQDUG
Moldova. Face parte din P roles Pontica – subproles
balcanica.
Sinonime - ,RUGRYDQ
- este alb-verzui,
pufos.
-
Polenul este fertil.
-nchis, pufos.
este variabil - dal.
-
este sferic, de
locie, de culoare verde- este zemos, (foto pag. 352).
.
168ø,5,%,2/2*,&(
toamna n maturarea
a lemnului coardelor ,
-un procent de 60-

- -1,8 cel absolut.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
din R s tipul
2
- -16 ochi/m -4
verigi de rod cu coarde de 10-14 ochi.
-a. Greutatea medie a unui strugure este de
-
- i 155-173 g/l, atribute care il fac
-16 t/ha, iar n centrul

ceva mai ridicate, -20
t/ha.
245
pentru distilate nvechite.
ZONARE
Origine - ,QFHUW 6HFXOWLYGHIRDUWHPXOWWLPSvQ]RQD

Banatului, unde a fost adus probabil din Serbia.
Sinonime - Riesling de Banat
- este pufos, verde- .
este -
-7.
cu lumen mare. S
are forma unei lire sau este ovoidal. sunt ro , sunt
, (foto pag. 352).

este mic, cilindro-conic, aripat, foa
lemnificat. -
este zemos, nearomat
168ø,5,%,2/2*,&(
Soiul are vigoar teri vegetative modeste,
is.
-
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
de 8-10 ochi/m2
˛n celelalte areale viticole tipul
2
Guyot multiplu cu e 14-16 ochi/m , (3-4 verigi de rod).
246
-
medie de 1 -Silagiu.
ZONARE
la Teremia,
de foarte multi ani,
Origine - 1HFXQRVFXW Face parte din Proles Pontica –

Sinonime - Lampor
- -
este verde cu stri este de
cilindro-
mijlocii ca lumgime. Ovarul este rotund, bombat cu 2-
i abundent. au culoare verde-
de-
avnd un pinten la baza lumenului, iar este deseori nchis elipsoidal.

-vin
este -
semilignificat, foarte compact. este sferic, mijlociu, de culoare verde-
este mijlocie ca
, (foto pag. 353).
168ø,5,%,2/2*,&(
secole n ului, unde

-
for 80% l
fertili, iar lor de fertilitate au de cele mai multe ori valori de peste 1,2.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
n
2
este de 14-16 ochi/m Nu
epocile V- stul de
247
n jur de 15-
nvechite.
6(/(&,,&/21$/(
Din
Tabelul 10.6
0XVWRDVGH0GHUDW
FRPSDUDWLYFXVHOHF LDFORQDO0XVWRDVGH0GHUDW
0LQLœ
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Clona 79
crt. 3RSXODa L
0LQLœ
ZONARE
Este
centrele Diosig, Sniob - -Mare).
Origine - 6H SDUH F HVWH RULJLQDU GLQ 6HUELD XQGH VH

FXQRDœWH foarteGH mult timp sub denumirea de
Slankamenka. Face parte din Proles pontica - subproles
balcanica.
Sinonime - Slankamenka.
- este
pufos, albicios cu reflex
este cilindro-con
-
superioare sunt
relativ adnci, deschise sau nchise, oviforme.
sau V, prezentnd adesea un pinten.
248
este viguros, mai scurt
dect nervura media , (foto pag. 353).
este cilindro- este
partea
-
Tabelul 10.7
MDMDUFDOEn areale diferite
Nr. Centre
Parametri DQDOL]D L UM
crt. %X]LDœ-Silagiu Teremia
7. 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 11-14,7 16,2-21,1
168ø,5,%,2/2*,&(
la ger, dar este
fertilitate au valori cuprinse ntre 0,7 - -1,45 pentru cel

absolut.
3$57,&8/$5,7,$ GROTEHNICE
, unde
este de 8-10 ochi/m2,
adesea pe elemente scurte de rod (cepi).
CARACTERE TEHNOL OGICE

-a. Greutatea medie a unui strugure este de
- tate de 4,1-
primul an.
ZONARE - soiurile
Steinschiller roz.
249
Avn d n v de
a) Care sunt principalele soiuri autohtone pentru vinuri albe de

?
b) Care dintre aceste soiuri da

?
116RLXULGLQVRUWLPHQWXOPRQGLDOSHQWUXYLQXULDOEHGHPDVœLSDUWLFXODULW
FXOWXUDOHDFHVWRUD
Origine - 6RLGHRULJLQHIUDQFH]IFkQGSDUWHGLQ3UROHV
occidentalis.
Sinonime - Plant de trois, Plant gris, Vert blanc, Troyen
blanc.
- este
pufos, alb verzui este s.
.
nt. au culoarea verde
castanie.
-
iar sau
este cilindric, mic, uniaxial, uneori aripat, foarte compact. Axul strugurelui
mijlocie, colorat verde- , (foto

pag. 353). este zemos, nearomat.
.
168ø,5,%,2/2*,&(
250
de a-
sunt de cele mai multe ori
fertili, valorile coeficientului de fertilitate absolut se nscriu n limitele 2,2 -
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
˛n s
la majoritatea tipurilor, cum ar fi: cordon
-15 ochi/m2 -18 ochi/m2 la Sarica -

-28 ochi/m2
(pentru
bogat) .
prin fertilizarea cu n
potasiu.
-a. Greutatea medie a unui strugure este de 60
se
nscriu n limitele -
-14 t/ha.
culti luri scheletice. C

un vin cu gust aparte, specific
6(/(&,,&/21$/(
AligotØ a
igotØ 6 omologat n anul
2000 care s-
Tabelul 10.8
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LLORU
FORQDOH$OLJRWp,DœLœL$OLJRWpøWHIQHœWL
Nr. AligotØ 63
Parametri analiza L UM $OLJRWp,DœL
crt. øWHIQHœWL
5. &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l 178 183
7. 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 14-34 20,1
GXS,67,6 ;
251
ZONARE
,n
Tulcea,
Origine - (VWH LQFHUW ’XS XQLL DXWRUL QXPHOH SURYLQH

GHODFRPXQD1HXEXUJGLQ$XVWULD6HSDUHFHVWHKLEUL
vQWUH 3LQRW EODQF œL 6\OYDQHU )DFH SDUWH GLQ 3UR
occidentalis.
Sinonime - Nu are.

-violacee. este pufos, alb-violaceu.
cafeniu, cu scame rare, striat. este
sunt cafenii-
- -5 lobi,
superioare sunt elipsoidale, iar sinusul
laturile convexe.
este este sferic, mic-
este crocant, semi-

, (foto pag. 353).
168ø,5,%,2/2*,&(
Soiul -
Transilvania este cultivat n
sistem protejat)
destul de generoase (Turda) se apropie de 80%.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
˛n R (podgoria Trnave) s
- -14 ochi/m2
pe 3-4 verigi de rod cu coarde lungi de 10-14 ochi.
S -a. Greutatea medie a unui strugure este de
85 grame, iar a 100 de boabe 145 grame.
ri nscrise ntre 160
.
pot atinge valori de /l
mult -
252
H2SO4. -aurie,
corpolent, destul de echilibrat.
6(/(&,,&/21$/(
La S.C.V.V. Blaj , care
Tabelul 10.9
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LHL
clonale Neuburger 10 Blaj
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Neuburger 10 Blaj
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure g
95
2. Indice de productivitate absolut g
142,5
3. Indice de productivitate relativ g
85,5
4. Greutatea a 100 de boabe g
121
5. &RQFHQWUD LDvQ]DKDUXUL g/l
197,7
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4
6,4
7. 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha
14,8
ZONARE
Soiul Neuburger este so
restnse.

Avnd n v edere ce de
a) Care sunt soiurile din sortimentul mondial pentru vinuri albe de
b)
11.5. SRLXUL DXWRKWRQH SHQWUX YLQXUL DOEH GH FDOLWDWH VXSHULRDU œL SDUWL

FXOWXUDOHDFHVWRUD
Origine - Soi autohton cultivat de secole n Podgoria

Cotnari. Face parte din Proles pontica, subproles
georgica.
Sinonime - *UDV
253
- este pufos, de
culoare ro ie verzuie. este cilindro-
mijlocie. - sau triocular, bombat,
cu stil scurt. Polenul este fertil, dar neabundent. a verde-
cafenie.
ate, iar este

deschis au marginile drepte sau
, (foto pag. 354).

este cilindro-
semilignificat. -ruginie, acope

este
168ø,5,%,2/2*,&(
la ger (
medie -
tari fertili, care poate atinge valori de numai
toate aceste
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
-
21 ochi/m2 -1
cu cteva zile nainte
de recoltare
4, n special pe terenurile care a

cele din podgoria
la 3-
ul a de acumulare a zaharurilor foarte ridicate, acumulnd n mod
constant 200-220 g/l zaharuri, dar la supramaturare poate ajunge la peste 300 g/l zaharuri. Pe
H2SO4
, 5-8 t/ha
-sec sau licoros,
colorat galben-
foarte
4 vechiul sortiment al
254
6(/(&,,&/21$/(
a Dealurilor Moldovei, soiul
i florale, (Popa V., Barbu I., 1984). ˛n

urma strudiului realizat, n centrul viticol Pietroasa, s -
A,
B
hermafrodit ˛n acest caz, biotipurile
A B -un alt studiu, (Potec I.) a
trei biotipuri, care se deosebesc prin caracteristicile de culoare ale boabelor: *UDVJDOEHQ
*UDVYHUGHœL*UDVFURFDQW
-au remarcat att

tabelul 10.10).
Tabelul 10.10
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LLORU
clonale *UDV3W œL*UDV3W FRPSDUDWLYFXSRSXOD LD
Pietroasa
Nr. Cotnari
3DUDPHWULDQDOL]D L UM *UDV *UDV
crt. SRSXOD LH
Pt Pt
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 6,0 5,0 5,2
*GXS I.S.T.I.S;
ZONARE
Origine - 6RL DXWRKWRQ FXOWLYDW vQDLQWH GH DSD

ILOR[HUHLODQRLvQ DU)DFHSDUWHGLQ3UROHVRULHQWD
-
subproles caspica.
Sinonime - /HDQND/HDQXND3RDPDIHWHL3VUHDVF
DOE0lGFK entraube.
- este verde-
este glabru, verde-cafeniu.
-6 stamine lungi, ovar bilocular,
au culoare verde-cafenie.
255
superioare sunt foarte profunde, cu lumen
sunt verzi, iar
este verde-
scurt dect
este sferic, mic, colorat verde-

zemos, (foto pag. 354).
.
168ø,5,%,2/2*,&(
i
oardelor toamna, motiv pentru care merge foarte bine cultivat
n arealele viticole -
la
Fertilitatea soiulu
te se nscriu n limitele 0,6 - -1,4 pentru
coeficientul de fertilitate absolut.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
stuia pe terenuri
-ar amplifica
vigoarea altoirea pe portaltoii So4-4, Riparia gloire, SC -25,
care i tempereze vigoarea
i ce poate varia ntre 20 -

chiar 32 ochi/m2, iar
copililor.
Este un soi de calitate, oriunde ar fi cultivat. Greutatea medie a unui strugure este de
90 grame, iar greutatea a 100 de boabe n jur de 200 grame. Este un soi bun acumulator de
zaharuri (200- , n jurul valorii de
observndu - ( acizilor).
- recolte mai mari (10-11 t/ha).
este un vin sec sau demi-sec,

colorat galben-verzui, bogat n reflexe, cu discrete arome florale, amintind de mirosul florilor
-de-vie.
Bistri are b -
unicitate.
256
6(/(&,,&/2 NALE
1 Od -
-
ZONARE
A
Tabelul 10.11
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJ ice ale soiului )HWHDVFDOEFRPSDUDWLYFXVHOHF LD
FORQDO)HWHDVFDOE2GvQFRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOHSRGJRULHL2GREHœ
2GREHœWL
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM )HWHDVFDOE Clona 1
crt.
martor 2GREHœWL
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 198,7 207,0
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l
5,2 4,4
H2SO4
GXS,67,6 FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
Origine - 6RL DXWRKWRQ GHVFRSHULW GXS DQXO vQ

FRPXQD’DQHœGHOkQJ6LJKLœRDUD6HSUHVXSXQHDILXQ
KLEULG QDWXUDO vQWUH *UDV GH &RWQDUL œL )HWHDVF
Face parte din Proles p ontica – subproles georgica.
Sinonime - ’QœDQ *DOEHQ GH $UGHDO .LUD\OHDQND
Knigstraube.
- este
pufos, alb-verzui. c-verzui. este cilindro-
- - sau triocular, sferic, cu
stil lung. sunt glabri, cafenii.
sunt verzi,
iar
este verde
este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este
este sferic, mijlociu, galben-
257
.
168ø,5,%,2/2*,&(
ta -
- -2,1 cel absolut.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
un
sistem radicular profund, ca SO 4, SO 4- 4
n medie 20 -22 ochi/m2

/ha.
-4
-215 g/l, n
-
235 -
medie de 15- n mod frecvent, vinuri

superio
alb-
Tabelul 10.12
)HWHDVFUHJDOFRPSDUDWLYFXVHOHF LD
clonDO )HWHDVFUHJDOBl vQFRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOHFHQWUXOXLYLWL
Blaj
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Clona 21 Blaj 3RSXOD LD
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure 78 75
g
2. Indice de productivitate absolut 148 120
g
3. Indice de productivitate relativ 109 90
g
4. Greutatea a 100 de boabe 181 -
g
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 172,7 210
GXS,67,6FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQ
L D9LœDQ
258
6(/(&,,&/21$/(
ZONARE
-un

Avnd n v st sub de
a)
zaharurilor.
b) Dintre soiurile autohtone

?
11.6. Soiuri din sortimentul mondial pentru vinuri albe de cali WDWH VXSHULRDU œL
SDUWLFXODULW LOHGHFXOWXUDOHDFHVWRUD
Origine - 1HFXQRVFXW 6H SDUH F SURYLQH GLQ (XURSD

&HQWUDOGXS-DQFLV5RELQVRQDFHVWVRLDUSURYHQLGLQ
Romnia (vel sh = valahi).
Sinonime - Welschriesling, Riesling italico - n Italia, Petit
ULHVOLQJvQ)UDQ D
-verzuie. este pufos, alb-verzui.
este este
scurt. Polenul este fertil, slab abundent.
-5 lobi.
superioare se nt
sunt verzi. verde-

e
259
- este zemos, iar mustul necolorat,
(foto pag. 355).
.
168ø,5,%,2/2*,&(
-210 zile).
Prezi -
-
absolut.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
iar
produc
mai mare (aproximativ 56 ochi/butuc -
30 -
destul de bine la irigare.
favorabilitate
posibilitatea de supramaturare, cnd poate
H2SO4 e centru
galben-verzuie, cu aciditate norma

Tabelul 10.13
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOH F LHLFORQDOH
Riesling italian 3 Blaj n centre diferite GHFXOWXU
Valea
Blaj
Nr. &OXJUHDVF
crt. Clona 3 3RSXODa L Clona 3 3RSXODa L
Blaj soiului Blaj soiului
1. Greutatea medie a unui g
89 97 68 69
strugure
2. Indice de productivitate g
130,8 145,5 122,4 110,4
absolut
92,5 79,5 81,6 69,0
relativ
4. Greutatea a 100 de boabe g 123 142 120 -
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXULg/l 170 157 188 175
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 5,3 4,9 4,9 4,7
7. 3URGXF LDGH struguri t/ha 15,2 12,3 12,0 10,7
GXS,67,6 .;
260
6(/(&,,&/21$/(
Riesling italian, n
-o acumulare de zaharuri
supe
ZONARE
Riesling italian este un s
(88), ca soi pentru vinuri superioare, iar n unele centre viticole
Origine - 6RL RULJLQDU GLQ )UDQ D HVWH R YDULD LH

PXJXUDO D VRLXOXL 3LQRW QRLU )DFH SDUWH GLQ 3UROH
occidentalis.
Sinonime - Rlander, Burgunder roter, Pinot cendrØ,
AffumØ.
alb- este pufos, alb-
verzui -castaniu, striat. este
sunt verzi, cu scame rare.

-
verde-nchis, cu scame fine pe partea
ntlnesc frunze ntregi, iar spre baza acestuia frunze cu 3 -

rotunjit.
convexe. este glabru, egal cu nervura

, (foto pag. 355).
este mic, cilindric, compact, uneori aripat.
zemos.
168ø,5,%,2/2*,&(
-
ase unul
dintre soiurile care sunt puternic atacate
procentul
-1,6 cel absolut. Pe aceste fond, indicii de
productivitate
100g/ ).
3$57,&8/$5,7,$*527( HNICE
261
sau coarde de 10-
are, 11t/ha. Se
Soiul Pinot gris s
n centrul viticol Blaj. Are o mare
2SO4. Prod 7-10 t/ha, dar

-
6(/(&,,&/21$/(
-o mare variabilitate
*XQELRWLSFXUH]LVWHQ PDLPDUHODVHFHWFXSURGXF LLœLDFXPXOULGH]DKDUXULPD

QRPHQXOGHPUJHOXLUHFDUH
*XQELRWLSFDUHSUH]LQWIH GHWHUPLQVFGHULDOH
SURGXF LHL
i clonale
. Am
punct de vedere ca
ZONARE
destul de restrnse,
Dobrogea (29 centre viticole).
Tabelul 10.14
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOH
F LLORUFORQDOH
ale soiului Pinot gris FRPSDUDWLYFXSRSXOD LD
Nr. 3DUDPHWULDQDOL]D L UM Pinot gris Pinot gris Pinot gris
crt. 34 13 Murfatlar
Blaj Murfatlar SRSXOD LH
1. Indice de productivitate relativ g. 36 122 61,0
2. Indice de productivitate absolut g. 73 135 74
3. Greutatea me die a unui g. 52 91 71
strugure
4. Greutatea a 100 de boabe g. 126 116 106
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXULg/l 226 204 186
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVWg/l 5,2 4,8 4,9
H2SO4
GXS,67,6FLWDWGH$GULDQD,Q GUHDœ/XPLQL D9LœDQ
262
Origine - 1X HVWH FXQRVFXW 6H FXOWLY GH VHFROH vQ
)UDQ DœLIDFHSDUWHGLQ3UROHVRFFLGHQWDOLV
Sinonime - Sauvignon vert, Sauvignon mare, Tocai
friulano, Sauvignon gros, Sauvignonasse.
CARACTERE MORFOLOGIC E
- este pufos
-verzuie.
este cilindro-
alungit, bilocular, cu stil lung. Polenul este fertil. au culoarea verde, cu scame rare.
limb gofrat, verde deschis, cu marginile orientat

este nchis, ovoidal.
sunt verzi, iar este glabru,
verde- ic, foto pag. 355). este cilindro-
zemos.
168ø,5,%,2/2*,&(
60%
cu valoriel celor ,
de productivitate de peste 200g/ .
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
ros Sauvignon u
a 14 ochi/m2 la Murfatlar, 16 ochi/m2
n podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m 2
de cele mai multe ori pe medii, ( )
Berlandieri 41 B, -
2SO4 - 13 t/ha. Soiul Gros

Sauvignon pr
6(/(&,,&/21$/(
ros Sauvignon 9 Blaj,
ZONARE
iticole cu soiul Petit sauvignon, n multe centre viticole,
oarte -Iulia.
263
Tabelul 10.15
F LHLFORQDOH
Gros Sauvignon 9 Blaj n
FRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOHFHQWUXOXLYLWLFRO%ODM
Blaj
Nr.
crt. 6HOHF LD 3RSXOD LD
&ORQDO soiului
2. Indice de productivitate absolut g 137 100,8
3. Indice de productivitate relativ g 99 81,9
GXS,67,6FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ ;
Origine - NecunoVFXW6H FXOWLY vQ )UDQ D GH VHFROH

Face parte din Proles occidentalis.
Sinonime - Sauvignon jaune, Sauvignon blanc, Sauvignon
mic.
-
este alb-verzui, pufos. este verde cu scame rare spre vrf. este cilindro-
- - sau triocular, alungit, cu
este rotu
superioare sunt nchise cu lumen elipsoidal, iar

laturi rotunjite. sunt verzi.
este verde- foto pag. 355).
este cilindric, mic, uneori aripat, foarte compact. este sferic, mic, cu
zemos.
168ø,5,%,2/2*,&(
Soiul Petit Sauvignon este un soi destul de viguros, caracterizat printr-un aparat foliar
bogat. Atunci cnd soiul - 22C),
s-
prez itate
-
fertilitate.
264
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
ecopedoclimatice
2 2
ale , astfel: 14 ochi/m la Murfatlar, 16 ochi/m n podgoriile din
Transilvania, 18 ochi/m2
le lunii septembrie. Strugurii au n medie
110-
mai multe comparativ cu soiul Gros Sauvignon - 200 g/l zaharuri, iar la supramaturare poate
ajunge la 240 g/l, cu o aciditat 2SO4, chiar n arealele sudice.
-
hidrice bogate. Vinul
6(/(&,,&/21$/ E
La mijlocul secolului trecut, Odart Comte

-vio
mare de acumulare a zaharurilor.

Tabelul 10.16
F LORUFORQDOH ale soiului Petit Sauvignon
vQFRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOHSRGJRU
iilor ’UJœDQLœLøWHIQHœWL
6HOHF LD 6HOHF LD
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM &ORQDO &ORQDO
crt.
’UJœDQL øWHIQHœWL
ZONARE
tate
-Iulia, etc.
265
Origine - 6H FXOWLY GH VHFROH vQ )UDQ D vQ UHJLXQHD
Bourgogne. Face parte din Proles occidentalis.
Sinonime - Pinot blanc Chardonnay, Gentil blanc,
Burgunder Weisser, Weisser Rlander.
verde- -cafeniu. este
au culoarea
verde-cafenie, cu scame.
este -
V, iar
caracter de soi. sunt verzi.
este mic, cilindric, uneori aripat, compact.

- zemos. este
, (foto pag. 356).
168ø,5,%,2/2*,&(
comparativ cu vigoarea
-
-20 -
-
1,1 coeficientul de fertilitate relativ, respectiv
1,7 cel absolut. D o
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
Sub ntreg ansamblul ce
urmare,
16 ochi/m2
scurte (cepi i
considerabile
, pe terenuri profunde portaltoiul Chasselas x
Berlandieri 41 B pe terenuri secetoase, caracterizate printr-un
a unui strugure este de 71 de grame
de 2SO4.
este foarte
266
-
, foarte apreciat de consumatori.
6(/(&,,&/21$/(
la S
are o capacitate de acumulare a zaharurilor mai ma
S.C.D.V.V.
Tabelul 10.17
F LORUFORQDOH
ale soiului Chardonnay n
FRQGL LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOHSRGJRULLORU0XUIDWODUœLøWHIQHœ
6HOHF LD 6HOHF LD
Nr.
Parametri DQDOL]D L UM &ORQDO &ORQDO
crt.
Murfatlar øWHIQHœWL
2. Indice de productivitate absolut g 136,8 156
3. Indice de productivitate relativ g 91,9 113
5. ConcentUD LDGH]DKDUXUL g/l 210 178
ZONARE
el mondial (cultivat n
nia s-a cultivat, la nceput , ca soi recomandat n
- Tr -
Origine - 1HHOXFLGDWSHGHSOLQ6HFXOWLYGHIRDUWHPXO
WLPS vQ 8QJDULD XQGH vPSUHXQ FX VRLXO +DUVOHYHOO
IRUPHD]VRUWLPHQWXOGH7RND\$O LDXWRULVXQWGHSUH
e
F VRLXO SURYLQH GLQ ,WDOLD XQGH SXUWD QXPHOH
Furmentum.
Sinonime- )XUPLQ:HLVVHU0RVOHUøRP6]DODL6]HJV]|O|
Moslavac bijeli, Tokay.
- este pufos, alb-
este
267
ovar bi- i abundent. au
culoarea verde-cafenie, cu scame rare.
de V, iar sunt mari, cu laturi

convexe. au culoare verde, iar
, (foto pag. 356).
este cilindric, mijlociu, aripat, iar compactitatea depinde de biotip.
este zemos.
168ø,5,%,2/2*,&(
Soiul se - -se n cadrul
-60% din flori, iar n cazul butucilor cu
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
soiul Furmint ,
2
cordon Cazenave, -18 ochi/m . Nu este un soi
R
nainte
-
de acumulare a zaharurilor -
la 240 g/l. Greutatea medie a unui strugure este de 80-120 grame, iar greutatea a 100 de boabe
140- -11 t/ha, avnd un pote
Vinul
este foarte bun, un vin de calitate, care prin procesul de nvechire, un buchet deosebit,
caracteristic.
6(/(&,,&/21$/(
-
-
ZONARE
Se
268
Origine - 1HFXQRVFXW 6H FXOWLY GH IRDUWH PXOW WLPS vQ
)UDQ D vQ SRGJRULD 6DXWHUQHV )DFH SDUWH GLQ 3UROH
occidentalis.
Sinonime - Mouscat douce, Moscatello bianco.
- este
pufos, verde- este cilindro-
- abundent. sunt verzi
-
este deschis sub
au c -
mucronai.
este conic, compact, de m
- este zemos
cu o (foto pag. 356).
.
168ø,5,%,2/2*,&(
la maturarea strugurilor (epocile V- e 70%
tolerant la
un soi foarte ata
Tabelul 10.18
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOH
VHOHF LHLFORQDOH0XVFDGHOOH,œFRPSDUDWLY
FXSRSXOD vQFRQGL
LD LLOHHFRSHGRFOLPDWLFHDOHSRGJR
ULHL,DœL
,DœL
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM 6HOHF LDFORQDO3RSXODa L
crt.
Muscadelle 1 soiului
1. Greutatea medie a unui g
170 149
strugure
265 226
absolut
4. Greutatea a 100 de b oabe g 166 197
GXS$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
269
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
-15 ochi/m2
stante.
-V. Strugurii au greutatea medie de 150
r aciditatea este de 4,4-

n medie de 15 t/ha , tabelul 10.18
echilibrat.
6(/(&,,&/21$/(
-a omologat clona
ZONARE
Origine - 6HSDUHFHVWHXQVRLGHRULJLQHJHUPDQ’XS
unii autori ar proveni di Q RUDœXO 7UDPLQ GLQ 7LUROXO
LWDOLDQQ$XVWULDœL*HUPDQLDVHFXOWLYXQELRWLSDU
– *HYU]WUDPLQHU SXV vQ HYLGHQ œL OD %ODM )DFH SDUW
din Proles occidentalis.
Sinonime - Savagnin roz, Kleiner Traminer, Piros
Traminer.
-verzuie. este pufos, alb-verzui
este cilindro-
- - sau triocular,
sunt glabri, de culoare verde-
este mijlocie-
des cu 5 lobi, prezentnd fenomenul de heterofilie, cu lob te
, (foto pag. 356).

este mic spre mijlociu, cilindro-
scurt, semilemnificat.
270
168ø,5,%,2/2*,&(
Aclimatizat ntr - -de-vie a Europei (Germania), la noi
zon
-
-60
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
200- aproximativ 250 g/l.

Aciditatea strugurilor 4- -70 grame, iar
de la 6 t/ha la Blaj, l
sec, demi- -
6(/(&,,&/21$/(
-
div
975.
Tabelul 10.19
VHOHF LHLFORQD le Traminer roz 60
FRPSDUDWLYFXSRSXOD
n diferite
LD areale viticole
6HOHF LDFORQDO Traminer roz
Nr. Traminer roz 60 3RSXOD LH
3DUDPHWULDQDOL]D UM
L
crt. Valea Valea
Blaj &OXJUHDVF Blaj &OXJUHDVF
1. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL
g/l 217 198,3 205 209,0
2. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW
g/l
4,5 4,3 5,1 4,8
H2SO4
3. 3URGXF LDGHVWUXJXULt/ha 11,0 11,0 10,2 9,6
GXS,67,6
271
ZONARE
iar recent a fost introdus n sortimentele unor podgorii din nordul Mold
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW vQ 8QJDULD SULQ KLEULGDU

VH[XDWvQWUHVRLXULOH+DUVOHYHOOœL7UDPLQHUUR]
-verzuie. este pufos, alb-verzui
este cilindro-
- - sau triocular, cu
os. Polenul este fertil dar slab abundent. sunt glabri, de culoare verde-
3-
este mai scurt dect lungimea nervurii mediane.

este cilindro-
este sferic, mic, de culoare galben- zemos (foto pag. 357).
168ø,5,%,2/2*,&(
-
sensibilitatea la boli, s-
1,5 cel absolut.
3$57,&8/$5,7 I AGROTEHNICE
cordon bila - -
18/m2.. oroase, cum ar fi cele din nord- iar portaltoii
4, SC- 26, SC-71.
Tabelul 10.20
soiului Ezerfrt
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM Blaj
crt.
1. Greutatea medie a unui strugure g 108
2. Indice de productivitate absolut g 162
3. Indice de productivitate relativ g 119
4. Greutatea a 100 de boabe g 160
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 208
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 6,1
7. 3URGXF LDGHVWUXJXUL t/ha 13,6
GXS I.S.T.I.S.;
272
Soi
Greutatea medie a unui strugure este de 108 grame, iar greutatea a 100 de bo
de acumulare a
Pro -
ZONARE
- -

Avnd n v de
a) uri albe de
cultivat soi.
b) S
Sauvignon.
11.7. Soiuri autohtone pentru vinuri albe DURPDWH œL SDUWLFXODULW LOH GH FXOWXU D
acestora
Origine - 6H SDUH F DOWXUL GH VRLXO 0XVFDW )URQWLJQDQ

provine dintr-un soi vechi grecesc.
Sinonime - 0XVFDW )URQWLJQDQ %XVXLRDF GH 0ROGRYD
TPkLRDV DOE GH ’UJœDQL 0XVFDW EODQF D SHWLW
grains, Rumanische weihrauchtraube.
-
cafeniu, cu scame rare. etice este
-
il. sunt glabri, verzi.
3- superioare sunt nguste cu

lumen elipsoidal. este
273
elipsoidal. sunt de
culoare verzuie. este verde, mai scurt dect lungimea nervurii mediane.
este cilindro-conic, rar aripat, mijlociu spre mare, compact. este
colorat galben-verzui.
, (foto pag. 358).
168ø,5,%,2/2*,&(
pentru a acumula lent o cantitate mare de zaharuri. Este unul dintre cele mai sensibile soiuri la
-180C...-200C)
-
calitativ. Este sen
, fiind puternic atacat de molii de viespi
oiului este
- , iar valorile te
sunt cuprinse ntre 0 ,5- -1,3 coeficientul de fertilitate absolut.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
-
2 2 2
cu arealul: 12-14 ochi/m la Pietroasa,
-a obs ,
ulfat de cupru, astfel nct , la
-se pe ct
lare a zaharurilor mare, putnd

ajunge n anii favorabili la 260 -
nainte de recoltat, care de asemenea este
t pentru
etape.
Greutatea medie a unui strugure este de 140 grame, greutatea a 100 de boabe 207 g,
6(/(&,,&/21$/(
Fiind un soi ve
- clona 36 Pietroasa omologat

274
- FORQD’UJœDQL
- clona 4 Pietroasa
considerat un vin de
desert, mp de 7-
care intensitatea acesteia scade.
ZONARE
cultivndu -se doar n arealele de la : Pietroasa,
Tabelul 10.21
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF
lor clonale ale soiului T PkLRDV
LL
URPkQHDVFvQFRQGL LLOHFHQWUHORUYLWLFROH3LHWURDVDœL’UJœDQL
Pietroasa ’UJœDQL
6HOHF LD 6HOHF LD 6HOHF LD
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM FORQDO FORQDO FORQDO
crt.
36 Pt 4 Pt 104
’UJœDQL
1. Greutatea medie a unui g 194
153 159
strugure
4. Greutatea a 100 de boabe g 176 225 -
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 235 231 200
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4 5,4 5,0 4,0
GXS I.S.T.I.S.;
11 6RLXUL GLQ VRUWLPHQWXO PRQGLDO SHQWUX YLQXUL DURPDWH œL SDUWLFXOD

FXOWXUDOHDFHVWRUD
Origine - 6RLRULJLQDUGLQ)UDQ DRE LQXWvQ

anul 1852 de
FWUH5REHUW 0RUHDX’XSXOWLPHOH FHUFHWUL
-DUSUHD V
F VRLXO 0XVFDW 2WWRQHO HVWH UH]XOWDWXO KLEULGU
&KDVVHODVGRUpœL0XVFDWGH6DXPXU
- este pufos, verde-
este
- - sau trilocular,
sunt verzi cu scame rare.
-5 lobi de culoare verde
superioare sunt destul de profunde, nchise, cu
275
verde-
este sferic,
-
, (foto pag. 358). este semi-
.
168ø,5,%,2/2*,&(
-
i n arealele mai secetoase.
i, valorile
coeficientului de fertilitate absolut are valori medii de 1,7-1,8.
3$57,&8/$5,7,$*527(+1,&(
2
, aceasta este de 16-20 ochi/m2
-14 ochi. ˛n arealele sudice cum ar fi podgoria
.
Timpurietatea (precocitatea) la maturare,
(epoca a III-a). ˛n mod normal,
soiul n anii favorabili . Greutatea
-
re 4,8- dere n arealele

- miez semi-
vin).
Vinul e -auriu, n car e se simt
diverse arome florale , etc.).
6(/(&,,&/21$/(
anul 1995, care p limatice din perioada

nfloritului maturitatea
276
Tabelul 10.22
Muscat Ottonel 12
LHLFORQDOH
Blaj
cRPSDUDWLYFXSRSXOD LDvQFRQGL LLOHFHQWUXOXLYLWLFRO%ODM
S.C.V.V. Blaj
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM 3RSXODa L
crt. Clon 12 Blaj soiului
1. Greutatea medie a unui strugure g 101,7 94,7
2. /VWDULIHUWLOL % 64,3 60,0
3. Greutatea a 100 de boabe g 193,0 185,2
ZONARE

Avnd n v capitol
a) Care sunt soiurile cultivate n Romnia pentru vinuri albe aromate

?
b) Care dintre acestea au ? Care are o plasticitate
11.9. Soiuri noi create n Romnia pentru vinuri albe GHPDVœLYLQXUL

albe superioare
11.9.1. Soiuri noi create n Romnia pentru vinuri albe GHPDV
Origine - 6RLRE LQXWOD6&99%ODMSULQKLEULGDUHD

VH[XDWvQWUH)HWHDVFUHJDOœL3LQRWJULVGHFWUH
Moldovan D. œLFRODEœLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
este de culoare verde-
277
deschise, iar elipsoidal nchis.
cu marginile rotunjite, iar
este cilindro-
cu
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
-
r zonate n acest areal

(Transilvania).
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&99 2GREHœWL GH FWUH

3RSHVFX *KœL FRO
DE œL RPRORJDW vQ DQXO (VWH R
YDULD LHPXJXUDODVRLXOXL%EHDVFQHDJU
este
a
superioare sunt nchise, cu pinten n lumen. sunt mijlocii cu
de
de culoare gris-
miez zemos.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
-
coeficien -1,0 coeficientul de fertilitate relativ,

respectiv 1,3-1,5 cel absolut.
-
producerea vinurilor spumante sau a distilatelor din vin.

mare
acumulare a zaharurilor.
278
Origine - 6RLFUHDW OD6&992GREHœWLSULQSROHQL]DUHD
OLEHU D VRLXOXL &RDUQ DOE GH FWUH 3RSHVFX
. œL *K
colab., omologat n anul 1980.
este hermafr
literei V, iar este nchis circular.
este mijlociu, oval, cu

- , cu pulpa
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
epoca a VI- -
la atacul de mucegai, deoarece
-
ntre: 0,7 -1,2 cel relativ, respectiv 1,3-1,6 cel absolut.
-175 g/l zaharuri, iar date

I.S.T.I.S.).
aciditate de 6 g/l H2SO4
Origine - $ IRVW RE LQXW OD 6&99 ,DœL SULQ KLEULGDUHD

VH[XDW LQWUDVSHFLILF D VRLXULORU &UkPSRœLH œL 0XV
OtWRQHO GH FWUH PDL PXO L DXWRUL 3RSHVFX *K
’QXOHVFX ’ &DOLVWUX *K &UFDQ $O œL ’DPLDQ
’RLQDœLDIRVWRPRORJDWvQDQXO .
-verzuie.
este deschis n V larg.

sunt verzi. sunt mijlocii ca
te.
-
compactitate medie.
279
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Unirea este un soi de vigoare mijlocie, cu maturare n epoca a V -
de 12-15 ochi/m2
(GXS,67,6 )
11,3% vol.

Avnd n v de
a)
b)
11.9. 2. Soiuri noi create n Romnia pentru vinuri albe superioare
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&99 3LHWURDVD SULQ

KLEULGDUHDQDWXUDODVRLXOXL7PkLRDVURPkQHDVFGH
FWUH,VSDV6RILDœL*UHVRL9œLDIRVWRPRORJDWvQ
-
sunt deschise cu baza n U, iar este

nchi
este cilindro-conic, mijlociu, de compactitate medie. este mic, de
culoare verde-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Alb aromat are o vigo
IV-V. Fert
, se
280
-
2
22 ochi/m
al
zaharurilor este de 192 g/l, (date I.S.T.I.S.). Pro de mare n jur de
16 t/ha, iar
acumulare a z
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&99 ,DœL SULQ IHFXQGDUHD

OLEHU D VRLXOXL 7PkLRDV URPkQHDVF GH FWUH
’QXOHVFX ’ 6DQGX 9LOOH * 3RSHVFX *K œL D IRVW
omologat n anul 1980.
CARACTE RE MORFOLOGICE
- al
rigizi pe nervuri. sunt profunde, nchis e ovoidal. este n

este mic,
-verzu
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
-
Soi cu vigoare mijlocie, cu maturarea strugurilor n epoca a II -a, destul de timpurie.
- ,9 c.f.r.
respectiv 1,4 c.f.r. Greutatea medie a unui strugure este de 170 g, greutatea a 100 de boabe
este de 180-
soiul AligotØ (date I.S.T.I.S.).
Origine - RE LQXW OD 6&99 %ODM SULQ KLEULGDUHD

VH[XDWDGRLKLEUL]L,RUGDQ[Traminer roz) x (Raisin
GH 6DLQW 3LHUUH [ 0XVFDW 3HUO GH &VDED GH FWUH
&ULVWHD6œLFRODEœLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
281
-verzuie.
sunt mici
este oval, de culoare verde-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
r n epoca a V -a.
e este de 174 g, greutatea a 100 de boabe este de 256
date I.S.T.I.S.).
un grad alcoolic de 11,7% vol. alcool, aciditate 5,6 g/l H 2SO4
Origine - Soi creat la S.C.V.V. Murfatlar prin hibridarea

VH[XDW3LQRWJULV[*UDVGH&RWQDULGHFWUH2œOREHDQ
0œL,RQHVFX$œLRPRORJDWvQ
V, iar
. este
-
zemos.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Columna are vigoare mijlocie-
epoca a V-
-dirijare. Soiul are o fertilitate

-1,3 c.f.r.
respectiv 1,5-1,7 c.f.a.
Greutatea medie a unui strugure este de 124 g, greutatea a 100 de boabe este de 223 g,
-
-
(date I.S.T.I.S.
alcool, echilibrat.
282
Origine - 6RLFXvQVXœLULPL[WHRE LQXWOD6&99*UHDFD
GLQ KLEULGDUHD VH[XDW %LFDQH [ 0XVFDW GH +DPEXUJ GH
FWUH*RURGHD*œLFRODEœLRPRORJDWvQDQXO
-verzuie cu marginea carminie. este
superioare sunt profunde

nchise, cu lumen ovoidal. este nchis cu lumen ngust ovoidal. sunt
uni sau biaripat, de compactitate medie.

galben-
168ø,5,%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Donaris este un soi viguros, cu maturarea strugurilor n epoca a IV -a. Strugurii
litate
- -
1,6 cel absolut.
Greutatea medie a unui strugure este n medie de 160 -180 g, greutatea a 100 de boabe
-
date
I.S.T.I.S. -
Origine - 6RL RE LQXW

OD 6&99 0LQLœ GH FWUH 0DULD
2DQœLFRODEœLRPRORJDWvQDQXO ILLQGRPXWDQW
QDWXUDODVRLXOXL)XUPLQW
-cafenie.
este n
culoare verde-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
-mare, cu maturarea strugurilor
n epoca a V - ii florale, ca la soiul din care a fost
-
283
fertilitate de 0,86 c
-22 ochi/m2
unui strugure este de 191
ct s -a nregistrat la soi ul Furmint, (date I.S.T.I.S.).

-
2SO4
Origine - 6RLRE LQXWS

ULQKLEULGDUHDVH[XDWvQWUHVRLXUL
6DXYLJQRQ œL øDUED OD 6&99 ,DœL GH FWUH
’QXOHVFX ’ &DOLVWUX *K ’DPLDQ ’RLQD &UFDQ $O
œLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
este de culoare verde- est
sea ovoidal nchis.

convexe. este scurt.
este compact, cilindro-conic, bi- sau trifurcat, aripat, mic. este
sferic, mic, de culoare verde-
168ø,5, %,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
40 -
Produ
este de 13,8 t/ha, (date I.S.T.I.S.). n anii
nefavorabili, cu 9,7-
stante.
Origine - 6RLFXvQVXœLULPL[WHRE LQXWOD6&99,DœLGLQ

IHFXQGDUHDOLEHUDVRLXOXL&RDUQQHDJUDXWRUL
’QXOHVFX’œLFRODERPRORJDWvQDQXO
284
este h
sunt destul de profunde cu lumen ngust

ovoidal.
este
-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
II.
Fertilitatea
ertilitate de 0,6 cel
-18ochi/m2 -cepi
-22-
date I.S.T.I.S.).
re cu 13,0% vol. alcool, aciditate 4,1 g/l H2SO4
Soi
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&99 ,DœL SULQ IHFXQGDUHD

OLEHU XUPDW GH VHOHF LH D VRLXOXL 3LQRW JULV GH FWUH
’QXOHVFX’œLFRODERPRORJDWvQDQXO
-verzuie.
smocuri de peri pe nervuri. sunt nchise, cu lumen ovoidal, iar

este nchis elipsoidal.
este mijlociu, cilindro-conic, compact. este mic, sferic, de culoare verde-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Raluca are vigoare mijlocie spre mare, cu maturarea strugurilor n epoca a V -a
-6
-0,8 cel relativ, respectiv 1,3 cel absolut.
Greutatea medie a unui strugure este n medie de 192 g, greutatea a 100 de boabe este
ut de acumulare al zaharurilor 174 -
date I.S.T.I.S
un
285
superioare.
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW OD 6&99 %ODM SULQ

hibridarea sex XDW D GRL KLEUL]L ,RUGDQ [ 7UDPLQHU
UR][ 5DLVLQGH6DLQW3LHUUH[0 3HUO GH&VDEDGH
FWUH&ULVWHD6WœLFRODEœLDDIRVWRPRORJDWvQ
-
-
sunt nchise ovoidal de profunzime medie, iar
este mu
168ø,5,%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,& E
Soiul S
epoca a VI-
iar zaharurilor este de 209g/l
Pro date I.S.T.I.S.
cu 11,6 % vol. alcool, aciditate 5,04 g/l H2SO4 23,45 g/l, iar
i defecte s-
Origine - 6RL RE LQXW OD 6&99 2GREHœWL SULQ

IHUPHQWDUHD OLEHU D VRLXOXL 5LHVOLQJ LWDOLDQ (OLW
aleas GH3RSHVFX *K œL FRODE œL RPRORJDW vQ DQXO
1972.
-
sunt profunde, cu lumen ngust ovoiform, iar cele inferioare

sunt semideschise.
este de
-verzui
-zemos.
286
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
are, cu maturarea strugurilor n epoca a V -a.
-
valori de 0,7-0,9 cel -1,5 cel absolut.
-18ochi/m2 -
-
-
date I.S.T.I.S.)
11,4-12,09% vol. alcool,
aciditate 4,7 g/l H2SO4
Origine - 6RL RE LQXW GLQ UHWURvQFUXFLœDUHD

-23- HOLWHL
0XVFDWGH+DPEXUJ[&UkPSRœLH[0XVFDW2WWRQHO
OD6&’99’UJœDQLDXWRU0 0UFXOHVFXœL
a fost omologat n anul 2003.
este de culoare verde, cu marginea carminie.
-
cu limb de culoare vere-
sunt nchis
este mic, sferic,
-
168ø,5,%,2/2*,&(ø,7( HNOLOGICE
Soi viguros de epoca IV-
- aruri
acumulate sunt ridicate, 210-220 g/l.
-
287
Test de autoev aluare nr. 7
Avnd n v de
a)
calitate?
b) ?
11 6RLXUL DXWRKWRQH SHQWUX YLQXUL URœLL GH PDV œL SDUWLFXODULW

le GH FXOWXU DOH
L
acestora
Origine - Soi vechi romnesc cultivat de secole n

SRGJRULD 1LFRUHœWL )DFH SDUWH GLQ 3UROHV - RULHQW
subproles caspica.
Sinonime - &UFDQ5DUQHDJU&OGUXœ6HUHFVLD
pr
-
este
cu 5- -5 ovule, cilindric,
germinare. sunt glabri, de culoare verde-cafenie.

mijlocie, cu 5 lobi, cu limbul neted, verde nchis, g labru, doar cu
smocuri de peri pe nervuri.
cu un dinte n interiorul lui, iar
margine.
, (foto pag. 358).
-verzui la celelalte. este semi-

cu must incolor.
168ø,5,%,2/2*,&(
Este un ,
motiv pentru care nu - sensibil la
numai -18”C. iar rezultatele bune
288
sistemului radicular care este puternic dezvoltat.
˛n Republica Moldova soiul este cultivat chiar , astfel nct , este
la
la
, formnd .
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
e forme de conducere seminalte , iar ca tipuri
n cap
pe butuc este destul de mare, 30 ochi/m2.
emn multianual, care o mai
5-
180-210 g/l, (fapt
constant superioare de peste 5 g/l H2SO4.

ia este mare, n medie de 14-16 t/ha;
neuniform.
Vinul este
, cu
Tabelul 10.23
%EHDVFQHDJU3W
LHLFORQDOH
FRPSDUDWLYFXSRSXOD LDvQFRQGL LLOHFHQWUXOXLYLWLFRO3LHWURDV
Pietroasa
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM 3RSXOD LD
crt. Clona 94 Pt.
soiului
Indicele de productivitate
2. g 360 238
absolut
3. Indicele de productivitate relativ g 216 153
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUX ri g/l207,5 186,3
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l H2SO4
7,0 8,9
289
6(/(&,,&/21$/(
se m o
a) boabe de culoare verde -FHQXœLH

b) boabe de culoare roz;
FERDEHGHFXORDUHURœXvQFKLV
La S.C.D.V. s 94 Pt, care
ZONARE
Este soi autorizat i de
116RLXULGLQVRUWLPHQWXOPRQGLDOSHQWUXYLQXULURœLLGHPDVœLSDUWLFXODU
FXOWXUDOHDFHVWRUD
Origine - ,QFHUW 6H SDUH F SURYLQH GLQ $VLDœL

0LF
D
IRVW LGHQWLILFDW SULPD GDW vQ (XURSD vQ ORFDOLW
DOEDQH] 6NDGDUVNR )DFH SDUWH GLQ 3UROHV – SRQWLFD
Sinonime – /XJRMDQ*kP] )HNHWH EXGDL 7|U|NV]|O|
Skadarsko, Schwarzer kadarca.
de culoare alb-veruie.
este - -
sunt
este nchis ovoidal

sunt mijlocii, cu laturi convexe, iar cei din dreptul
nervurilor principale sunt verzi. este mai scurt dect
, (foto pag. 359).
este mic spre mijlociu, cilindro-conic, compact. este sferic, de
-violaceu, cu zemos, cu gust ierbos.
.
168ø,5,%,2/2*,&(
cu o vigoare foarte caracterizat printr-o
-
P de asemenea, sensibilitate la
290
la valori ridicate ale
, astfel: c.f.r. are valori mai mari de c.f.a. peste 1,6.
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
s-a
dovedit a fi cea care soiului.
2
de ochi 30 ochi/m
-a
lunii septembrie (epoca a V-a) n
centrul viticol
boabe 194 - g/l -180
de cele mai multe ori n categoria vinurilor de

calitate. ,
. de struguri la hectar
t/ha.
Vinul este armonios, uneori acid, cu ins
-
impunndu -se n anii nefavorabili, cupajarea
vinului cu alte vinuri mai intens colorate.
6(/(&,,&/21$/(
˛n anul 1975 a fost omologat
hermafrodite normale, strugurii sunt
-de-vie.
Tabelul 10.24
clonale &DGDUFFRPSDUDWLYFX
LHL
SRSXOD LDvQFRQGL
ecopedoclimatice
LLOH ale FHQWUXOXLYLWLFRO0LQLœ
Nr. 6&990LQLœ
crt. Clona 123 3RSXOD LD
2. Indicele de productivitate abs olut g 215,9 184
3. Indicele de productivitate relativ g 165,1 126,5
4. Greutatea a 100 de boabe g 240 194,0
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l
3,0 3,5
H2SO4
GXS,67, .S.;
291
ZONARE
- centrul viticol
Origine - 6RL RULJLQDU GLQ (XURSD FHQWUDO VH SDUH F

provine din Austria.
Sinonime - Portugais bleu.
este u
este verde- este verde cu striuri cafenii, aproape glabru.
este -
i ovar bi-
- itul
au
este verde-
ripat, compact. este sferic sau
zemos, cu must slab colorat violet.
, (foto pag. 359).
168ø,5,%,2/2*,&(
Soiul Oporto este un soi
mare , rezistnd neprotejat valori de - 22”C.
Soi -o fertilitate mijlocie -un procent de 75%
stari fertili, de fertilitate cuprinse ntre 1,4-
1,8-2,1 cel absolut. Este n schimb, un soi foarte sensibil la bolile criptogamice:
Tabelul 10.25
Sinteza principalelor vQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVRLXOXL2SRUWRvQGLIHULWHDUHDO
Centre viticole
Nr.
crt. Silagiu Tirol
0LQLœ
2. Indicele de productivitate absolut g 227 190 216
3. Indicele de productivitate relativ g 205 160 168
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 197 196 197
GXS,67,6FLWDWGH $GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
292
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
˛n centrele viticole situate pe nisipurile din sudul Olteniei, a de rodire o
2
aproximativ 25 de ochi/m lungi de 10-12 ochi, iar n
centrul viticol Uricani, de numai 20 ochi/m2,
mai utilizat este
, copilitul
strugurilor
168ø,5,7(+12/2*,&(
Maturarea soiului Oporto este timpurie,
tea medie a unui strugure este n medie
de 120
o aciditate este
de 9 t/ha, cu l de 13- acumulate sunt destul de
modeste,
prime.
un vin destul de slab colorat, nearmonios,
cu a
Sauvignon sau Merlot (amestec tehnologic ).
6(/(&,,&/21$/(
La S.C.D.V.V. soiului Oporto au fost constatate modi
ecotipice date de ( ), fiind astfel
categorii de plante:
agroecotipul caracterizat printr -R SURGXFWLYLWDWH ULGLFDW FX SRQGHUH GH

FDUH SUH]LQW R EXQ IHUWLOLWDWH VWUXJXULL F L DX IRUPFRPSD
FLOLQGUR
-FRQLF LDU
boabele sferice sunt uniform dezvoltate;
DJURHFRWLSXOPDLSX LQYDORURVFDUDFWHUL]DWSULQVWUXJXULGHIRUPFL
ERDEHPDLPDULGHIRUPDOXQJLWPDLUDUHFDUHGDXVWUXJXUHOXLXQDVSHFW
ZONARE
Soiul O -
( -
Origine - 6RLGHRULJLQHLWDOLDQGLQSURYLQFLD7RVFDQ
unde este folosit GH IRDUWH PXO L DQL RE vQ
LQHUHD
vinurilor de Chianti.
Sinonime - Brunello di Montalcino, Calabrese Nerino,
Morellino, Montepulciano.
Biotipuri: Sangiovese romagnolo, Sangiovese toscano.
293
culoare verde. -
. este cilindro-
-6
stamine.
terminal alungit.
au
sunt verzi, iar este mai scurt dect nervura
foto pag. 359).
-
ovoi zemos, cu must colorat slab roz. este mijlocie,
.
168ø,5,%,2/2*,&(
Este soi cu o vigoare mare ie.
sensibilitate la ger a
nisipurile
criptogamic . ,
-un procent de iar valorile celor
fertilitate se nscriu n limitele 1,2 1,5 cel relativ.
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
˛n centrele viticole se a de rodire o
2
-25 de ochi/m ,
elemente lungi de 12-14 ochi, tipul Guyot pe
semitu , dintre care cele mai
importante sunt: , copilitul
strugurilor. -
SO4
168ø,5,7(+12/2*,&(
Soi V-
n centrul viticol n centrul viticol
Specific si caracteristic pentru soiul Sangiovese este
5,6- cnd este cultivat pe nisipuri.
Greutatea medie a unui strugure este de 220g, greutatea a 100 de boabe este n medie de 165
g.
( ).
D adesea la cupajarea cu soiuri cu aciditate mai
ZONARE
Se prevede a fi extins n podgoriile din sud, Sadova-Corabia, Calafat, podgoria
.
294
Avnd n v de
a)
?
b) Care sunt soiurile

?
116RLXULGLQVRUWLPHQWXOPRQGLDOSHQWUXYLQXULUR]HGHPDVœLSDUWLFXODULW
FXOWXUDOHDFHVWRUD
Origine - 6HSUHVXSXQHFDUILRULJLQDUGLQ*HUPDQLD
Sinonime - Kvidinka, Schiller.
-liliachie. este pufos, verde-
este verde- este cilindro-
sunt
verzi-cafenii.
trilobat.
este mai scurt dect ne (foto pag. 359).

este mic, cilindro-conic sau cilindric, foarte compact. este sferic,
zemos.
.
168ø,5,%,2/2*,&(
Soiul Steinchiller roz se distinge printr-o vigoare mijlocie
aproximativ 180 de zile
destul de fertil, cu o capacitate de

formare a unui procent de lor de fertilitate se nscriu
n limitele de 1,7 pentru cel absolut, respectiv 1,1 cel relativ.
295
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
˛n arealele viticole Steinchiller roz se
-
Soi V-a. Greutatea medie a unui strugure este n
jur de 70 g (struguri foarte mici), iar greutatea
destul de reduse de zaharuri, n jur de 160 g/l,
n jur de , media ncadrndu -
se n limitele 9-11 t/ha.
alb sau roze n deosebi, soiurile
ZONARE
Se cu
Origine - Soi originar din Bulgaria. Face parte din Proles

pontica-subproles balcanica.
Sinonime - Pamid
- este pufos, alb-
verzui. - -
-6 stam - sau trilocular, tronconic, cu stil
cilindric. Polenul este fertil. sunt verzi-
nervuri. Limbul este pentalobat, trilobat sau
uneori nchise.
ce. este mai
este cilindric, cilindro-

mijlocie, semicompact sau lax.
(foto pag. 360).
este semizemos. tru scurt,
168ø,5,%,2/2*,&(
Soi - cu o
-
nisipurilor din stnga Jiulu -o f
296
-de- temperaturi de sub minus 22C , cnd
pierderile nregistrate sunt de 100%. sensibilitate la atacul putregaiului ce
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
cu protejarea butucilor , iar este de

2
16-18 ochi/m coarde lungi de 10-12 ochi, ( ). Cultivat pe
-a
la 50%. n
desfrunzit bligatorie, nainte cu 4 -5 zile de maturarea strugurilor.
Soi epoca a V-a,
60-170 g/l zaharuri, pe fondul unei
doar 2,3-
aciditate, care cupajate cu alte soiuri. Greutatea medie a unui strugure este de
200 g, iar greutatea a 100 de boabe de 185g.
Tabelul 10.26
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LHLFORQDO
&ORQD7EFRPSDUDWLYFXSRSXOD VRLXOXL5RœLRDU
LD
Nr. 7kPERLHœWL
crt. Clona 8 Tb. 3RSXOD LD
4. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVWg/l H2SO4 3,5 2,5
*GXS,67,6FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
6(/(&,,&/21$/(
au fost descoperite trei biotipuri
5RœLRDU QHDJU
,
* 5RœLRDUYHUGH
* 5RœLRDUFRPXQ ,
˛n anul 1988 a fost omologat la Universitatea
-o greutate mai mare
ZONARE
Este un soi de
Olteniei.
297
Avnd n v de
a) ltivate n
Romnia.
b) Care sunt originile acestor soiuri?

vQY DUH
11 6RLXUL DXWRKWRQH SHQWUX YLQXUL URœLL GHFDOLWDWH VXSHULRDUœL SDUWLFX

FXOWXUDOHDFHVW
ora
Origine - Soi VWU vechi, considerat un soi dacic, care se

SDUH D IL R VHOHF LH GLQ 9LWLV VLOYHVWULV œL(VWH FXQR
cultivat GLQWLPSXULIRDUWHvQGHSUWDWHvQYHFKLOHSRG
GLQ 0ROGRYD XQGH SURGXFHD DOWXUL le GH
locale
VRLXUL
negre, vestitul vin de Uricani. Face parte din Proles
orientalis - subproles caspica.
Sinonime - 3RDPD IHWHL QHDJU 3VUHDVF QHDJU
Coada rndunicii.
-cafenie. este glabru,
lucios, verde- -nchis. este -
-
ovar bi-
abundent. -violacee.
superioare sunt foarte

profunde, cu lumen ovoidal, iar apare sub forma unei lire larg deschise.
sunt verzi.
este de culoare ro
-
biaripat, compact.
(foto pag.
360).
.
168ø,5,%,2/2*,&(
Soi - ndul unei
-
298
n acest mod la formarea
Este un soi cu reziste
medie le criptogamice,
de maturare a strugurilor putregaiului soiului

este doar 24-38%, iar valorile
0,4-0,5 coeficientul de fertilitate relati
1,1-1,3 cel absolut.
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
sterili, favoriznd n acest mod,

sever al
elemente lungi de 12-18 ochi.
ce ale centrului viticol
foarte favorabili :
ma temperaturii utile
mare care, n ansamblu, au mugurilor din zonele bazale ale
coardelor. e
Soiul
lunii septembrie), dar zona
6- Acumule
g/l zahar iar aciditatea
cuprinse ntre 4,5 - (date I.S.T.I.S.).
,
invariabil, mare, de 11,2-12,8% vol. alcool.

,
tipicitate .
cantitatea mare de glicerol (alcool dulce) . ˛n general,

vinul are o -rubinie Intensitatea
150 mg/100g boabe).
6(/(&,,&/ ONALE
Dealul Mare, au fost
depistate -
compactitatea strugurilor, explicnd ntr -
soi.
Cel mai valoros biotip remarcat mult mai
o capacitate
299
Tabelul 10.27
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJ
ice ale soiului
)HWHDVFQHDJUvQGLIHULWHDUHDOHYLWLFROH
Centre viticole
Nr.
crt. Dealul 0LQLœ Uricani
Mare 0GHUDW
ZONARE
foarte multe centre viticole, cea mai mare pondere
n
Prahova .
11.14. Soiuri din sortimentul mondial pen WUX YLQXUL URœLL GH FDOLWDWH VXSHULRDU
Origine - Soi de origine francez FDUH VH FXOWLY SH

VXSUDIH HPDULvQUHJLXQLOH%RUGHDX[œL0pGRF/DQRLvQ
DUDIRVWLQWURGXVvQDLQWHGHILOR[HU œLGH LQHvQSUH]HQW
FHDPDLPDUHVXSUDID GLQJUXS a soiurilor pentru vinuri
URœLLGHFDOLWDWH
Sinonime - Petit vidure, Vidure, Petit Cabernet.
es -liliachiu. este verde- este

cilindro- -
Uneor
care nu c
de culoare verde-
superioare
convexe.
300
este mic, conic, adesea aripat, lax.
- auza pruinei abundente, cu os, (foto pag.
361).
.
168ø,5,%,2/2*,&(
Este un soi cu vigoare mijlocie
(180-190 zile). Soiul Cabernet S
n care decalajul ntre soiuri este foarte
strns. bine lemnul toamna, pe 70-
Din acest considerent, pentru o n
procesul de altoire, un timp mai lung pentru a se umecta, iar dintre soiurile
de portaltoi, care au afinitate mai mare se disting portaltoii cu ‡VkQJHde berlandieri ·
-un lemn cu acest soi.
Este -a dovedit
a fi sensibil. ˛n cee
Sauvignon s-a remarcat printr- e
sensibilitate la acarieni.
destul de
viti
caracterelor fenotipice, fiind depistate : tipul florii,
lungimea LQIORUHVFHQ , gradul
HL de ramificare D LQIORUHVFHQ procentulHL œL de legare a
boabelor.
Fertilitatea soiului este mijlocie 40-
fertilitate absolut este n jur de 1,5, iar cel relativ este de 0,6 -0,7.
-o capacitate medie de rii
ialul de regenerare al butucilor
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
pe forme
pe semitulp ochi de 16-22 ochi/m2,
lungi de 10-12 ochi.
-au dovedit benefice soiului.
Soiul Cabernet S -
la supramaturare, iar aciditatea
- n medie de 60-90 de grame,
ale indicilor de productivitate.
-7 t/ha),
Vinul
catifelat, echilibrat, suficient de extractiv - rubiniu cu un buchet foarte
301
6(/(&,,&/21$/(
Variabilitatea morfo
-se la
(n anul 1985), clona clona clona 131
mai mari de zaharuri.
ZONARE
centre viticole
Dobrogea precum unele centre viticole din
Tabelul 10.28
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOH VHOHF lorLL

clonale
ale soiului Cabernet Sauvignon n diferite areale viticole
Centre viticole
Nr. Clona 33 V. Clona 7 Clona 4 Clona
Param HWULDQDOL]D LUM
crt. &OXJUHDVF ’UJœDQL ,DœL 131
øWHIQHœWL
Greutatea medie a unui g 93,1 90,1 87,3 71,2
1.
strugure
Indice de productivitate g 155,5 152,2 119,6 125,3
2.
absolut
Indice de productivitate g 101,4 91,9 96,0 101,1
3.
relativ
4. Greutatea a 100 de boabe g 132 117 126 127,0
5. &RQFHQWUD LDGH]DKDUXUL g/l 190 192 191,1 184,0
6. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVW g/l 5,8 5,8 6,7 7,2
H2SO4
*duS,67,6FLWDWGH$GULDQD,QGUHDœ/XPLQL D9LœDQ
Origine - 6RL RULJLQDU GLQ )UDQ D GLQ UHJLXQHD 0pGRF

Face parte din Proles occidentalis.
Sinonime - Plant MØdoc.
- acee. este pufos,
verde-albicios. este
cilindro-
fenomenul de cleistogamie. Are 5 stamine lungi, iar ovarul bilocular este conic cu riduri
302
.
verde deschis. it.
este sferic, mic-

(foto pag. 361). este
168ø,5,%,2/2*,&(
Soi vigoare -mare, cu o
mijlocie- 0-200 zile). Pe terenuri foarte fertile
, un aparat foliar bogat, iar -
a soiului pentru repaus
semnalate cazuri cnd de pe urma un or temperaturi accidentale de -9”C, s-au nregistrat
-60%. ˛n general, soiul Merlot s uri
- ,
pentru acest soi impune o at
cen re,
60-
nscriu ntre 0,8 - 1,6-1,9 coeficientul de fertilitatea absolut.
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
ti are a dat cele mai bune rezultate este Guyot pe
37
( ).
ivelul
30 de ochi/butuc.
Soi -
tre 188-230 g/l zaharuri, pe fondul unei

4,0-4,5 g/l H2SO4.
Greutatea medie a unui strugure este de 88-123 grame, iar a 100 de boabe 120-140
foarte mult cu arealul viticol, 6 t/ha n
(date I.S.T.I.S.).
Vinul este colorat -rubiniu, echilibrat din punct de vedere gustativ, cu
care n linii generale este apropiat valoric (organoleptic) de
cel de Cabernet Sauvignon.
303
6(/(&,,&/21$/(
ZONARE
foarte multe centre viticole (76) practic n toate acele areale viticole
Regiunea dealurilor
insular
Tabelul 10.29
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LLORUFORQ
DOHVRLXOXL0HUORWFRPSDUDWLYFXSRSXOD LDvQGLIHULWHDUHDOHYLWL
2GREHœWL 9DOHD&OXJUHDVF
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D
UML Clona Clona 8 V.
crt. 3RSXOD LD 3RSXOD LD
17 Od. &OXJUHDVF
Greutatea medie a g
1. 124 123 112 88
unui strugure
Greutatea a 100 de g
2. 90 127 149 139
boabe
&RQFHQWUD LDGH g/l
3. 192 186 200 191
zaharuri
$FLGLWDWHDWRWDOvQ g/l
4. 4,6 4,8 5,2 5,1
must H2SO4
Origine - 6RL RULJLQDU GLQ )UDQ D )DFH SDUWH GLQ 3UROHV

occidentalis.
Sinonime – Burgund mic, Plant fin, Franc Pinot, Noirien, Franc
Noirien, Petit Verot, Morillion noir. Blauersptburgunder ,
Sptburgunder
CARACTERE MORFOLOG ICE

-verzuie, cu marginea rozie. este pufos, alb-
verzui. este verde-castaniu, cu scame rare. este
- trilocular, cu stil
sunt verzi cu scame rare.
profunzime. superioare sunt ovale, iar
304
au culoarea verde.
, (foto pag. 361).
este uniaxial, cilindric, aripat, mic, compact.
-
specific.
168ø,5,%,2/2*,&(
portaltoii Chasselas x Berlandieri 41 B, Riparia gloire, SO 4
34000C pentru ncheierea ciclului vegetativ, pe ca

n 155 -
dezmugurirea are loc n aprilie -
reducnd n mod conside

(-22 0 : -240
ul
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
Soi
-14 ochi/m2 -18 ochi/m2
- -18
ochi/m2, (Marinela Stroe, 2005 ). nainte de recoltare cu 3 -
5 zile, pen
-o timpurietate medie, maturndu - -a
-V- - lunii august. Maturitatea
-
250g/l
6,0g/l acid tartric, 3-5 g/l H2SO4

climatice al -1000mg/kg.
-9,0 t/ha, rareori mai mare,
Vinul -14,4 % vol. alcool fiind considerat soiul
305
media nregistrnd valoarea de 13,7 % vol. alcool.
a a
- ea culesul nu trebuie
ntrziat.
pentru producerea vinurilor spumante.
6(/(&,,&/21$/(
el mai sugestiv al
tipului soi-
Exploatnd m le
-se peste 200 de versiuni clonale plantate n 1996,
˛n Romnia, la I.
Pinot noir 5 Vl,
-
610 mg/kg antociani, iar aciditatea 3,2-5,1 g/l H2SO4),
calitate su
- de legare a florilor, iar
ZONARE
Aria culturii sale cuprinde centre viticole situate n principalele regiuni viticole ale
iar ca soi autorizat in 13 centre viticole.
Tabelul 10.30
6LQWH]DSULQFLSDOHORUvQVXœLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LHLFORQDO
3LQRWQRLU9&OXJUHDVFFRPSDUDWLYFXSRSXOD LD
9DOHD&OXJUHDVF
Nr.
3DUDPHWULDQDOL]D L UM 3RSXOD LD
crt. Clona 5
soiului
4. Aciditatea tRWDOvQPXVW g/l H2SO4 5,0 5,1
GXS datele I.S.T.I.S.;
306
Origine - 6RLXOSURYLQHGLQ(XURSDFHQWUDO)DFHSDUWH
din Proles occidentalis. 6H FRQVLGHU D IL R YDULD LH
PXJXUDODVRLXOXL3LQRWQR ir.
Sinonime - Blaufrnkish, Grosser Burgunder,
Kekfrankos, Limberger.
este
- ice.
este
nclinate, ovarul de culoare verde -
sunt mici, cu margini rotunjite. sunt verzi, evidente, iar este de

culoare verde- dect lungimea nervurii mediane , (foto pag. 361).
este conic, uniaxial, compact.
- zemos. de culoare
cafenie- -
care s-au selectat trei biotipuri la
FRQLF FLOLQGULF œL
UPXURDV OD[).
-anatomice ale
stora.
168ø,5,%,2/2*,&(
Soi printr-
unea temperaturilor
-a dovedit a fi rezistent la putregaiul
iar coefi
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
le viticole s
20
2
de ochi//m , care scurte de 4-5
-se n
special cele cu caracter curent.
168ø,5,7(+12/2*,&(
Strugurii soiului Burgund mare ajung la maturitate
M 174-191 g/l, foarte rar urc

o aciditate
307
Soiul Burgund mare cu
-
acestuia.
ZONARE
4 centre viticole)
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWvQ$XVWULDGH)=ZHLJHOWO

VWD LXQHD .ORVWHUQHXEXUJ SULQ KLEULGDUHD VH[XDW
soiurile %ODXIUlQNLVK%XUJXQGœL6DLQW/DXUHQW
Sinonime - Zweigelt blau, Rotburger.
-verzuie. este pufos, de culoare verde-
este cilindro-
sunt verzi, glabri.
sunt de profunzime
este deschis, sub forma unei lire largi,
. sunt verzi,
-
este sferic, mijlociu
168ø,5,%,2/2*,&(
Soi -
-22 ”C),
ste tolerant la oidium
- valorile
au valori cuprinse ntre 0,8- -1,5 cel
absolut.
3$57,&8/$5,7,’(&8/785
Guyot pe
iar dintre portaltoi, afinitate cea mai
mare o ie cu soiurile 4-4.
Maturarea strugurilor are loc n epoca a VI - septembrie la
15 octombrie la Blaj. trugurii a
n medie 185 g/l zaharuri, g/l,
308
totale de
-17
ridicat, (date I.S.T.I.S.).
Vinul -
ni, cnd
ZONARE
A fost introdus recunoscute pentru favorabilitatea
Murfatlar, -
soiurilor pentru vinuri r

Avnd n v capi de
a)
sortimentul mondial.
b) Care dintre aceste soiuri ara

?
&RPHQWDULL OD DFHVWH vQWUHEUL YH L JVL OD VIkUVLWXO XQLW LL
vQY DUH
11.15. Soiuri autohtone pentru vinuri roze aromate GH FDOLWDWH VXSHULRDU œL

Origine - 6HSDUHFSURYLQHGLQ*UHFLDGHXQGH -DUVSkQGLW

V
vQ SULQFLSDOHOH UL YHVWLFH DOH (XURSHL /D QRL vQ DU D IR
GHVFRSHULWœLvQPXO LWvQDQLL -GHSURIHVRUXO+RJDœvQ
localitatea Bohotin.
Sinonime - Muscat rouge de Frontignan, Muscat fioletov i,
Muscat violet cyperius.
-
este pufos, verde- este
cilindro- mijlocie.
sau 7. Are ovarul de culoarea verde, cu 2- -6 ovule. sunt
verzi.
309
este mijlocie, cu 3- e mai
ales pe nervuri. superioare sunt nguste cu lumen elipsoidal, iar
cu margini drepte, cu
este foarte compact, cilindric.
(foto pag. 362).

.
168ø,5,%,2/2*, CE
vigoare mijlocie , cu maturarea strugurilor n epoca a IV -a,
avnd mari aptitudini de supramaturare. Fertilitatea
, valorile tilitate sunt cuprinse ntre 0,3 -0,6
-1,23 cel absolut.
ecopedoclimatici, de unde
prin sensibilitate
intemperii .
Maturitatea strugurilor are loc n
a -
foarte sensibil la atacul de

mici, cantitativ 7-9 t/ha.
este un vin aromat, de culoare rubinie
att n categoria vinurilor demi-dulc
Tabelul 10.31
Sinteza principalelor nsu œLULWHKQRORJLFHDOHVHOHF LHLFORQDOH
%XVXLRDFGH%RKRWLQ&ORQD3LHWURDVDFRPSDUDWLYFXSRSXOD LD
Centrul viticol Pietroasa
Nr. %XVXLRDFGH Clona 26
crt. Bohotin Pietroasa
SRSXOD LD
4. $FLGLWDWHDWRWDOvQPXVWg/l H2SO4 6,1 5,9
GXS I.S.T.I.S.;
310
6(/(&,,&/21$/(
˛n cadrul S.C.D.V.V Pietroasa, n anul 2000, a fost omologat
Bu printr-
mai
ZONARE
- indu-se
11.16. Soiuri noi create n Romnia pentru vinuri URœLLGHPDVœLYLQXUL

URœLL
superioare
11.16.1. Soiuri noi create n Romnia pentru vinuri URœLL
GHPDV
Origine - $ IRVW FUHDW OD 6&99 ,DœL SULQ KLEULGDUHD

VH[XDW vQWUH VRLXULOH &DEHUQHW 6DXYLJQRQ œL %EH
QHDJU GHFWUH XQ FROHFWLY GH FHUFHWWRUL FRQGXV GH
9kUQ3œLDIRVWRPRORJDWvQ
est - este
superioare sunt nchise, adesea cu pinteni n

lumen (caracter luat de la este nchis ovoidal. sunt
CARACTERE AGROBIOLOGIC (ø,7(+12/2*,&(

-a.
( )
un procent de 58-
medii de 0,8 cel relativ respectiv 1,1-1,6 cel absolut.
-185 g, greutatea a 100
-120g, zaharurilor este de
date I.S.T.I.S.).
comparativ cu genitorii.
Origine - 6RLXO D IRVW FUHDW SULQ KLEULGDUH VH[XDW G

VRLXULOH %EHDVF QHDJU [ 3LQRW QRLU OD 6&99
2GREHœWL GHWUH F 0DUJDUHWD %GL HVFX 9DUJD 1
Zaharia Victoria, Coman Gh. œLDIRVWRPRORJDWvQ
- este
deschis n
311
este deschis.
&$5$&7(5($*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
- strugurii n epocile a
V -
acarieni,
absolut.
-15 ochi/m2 -6 ochi.
- e
201 -
este mare, 15-
(date I.S.T.I.S.).
Origine - 6RLRE LQXWOD6&99 2GREHœWLSULQKLEULGDUH

VH[XDW vQWUH %EHDVF QHDJUœL )HWHDVF QHDJU GH XQ
FROHFWLYFRQGXVGH3RSHVFX*KœLRPRORJDWvQDQXO
- este he
sunt profunde, cu
nchise ovoidal, iar cele inferioare au este
, caracter preluat de
la soiul genitor, .
este
CARACTERE AGROBI 2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(

-a.
ridicat n must sunt tot

stici pe care le-
criptogamice.
la Bucure -
n zaharuri sunt de 175 -
- , un vin
312
date
I.S.T.I.S. prin cantitate.
Origine - A fost creat la S.C.V.V. Murfatlar prin

hibrLGDUHDVH[XDWDVRLXULORU&KDUGRQQD\œL%EHDVF
QHDJUGHFWUH,RQHVFX$œL2œOREHDQX0œLRPRORJDW
n 1993.
-
superioare sunt deschise

este nchis ovoidal. sunt mici, cu marginile
drepte. Pe este uniaxial,
cilindro- - este
sferic, mic- -violet (culoarea fiind neunif
punct pistilar aparent, miez zemos, necolorat.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soi de vigoare mijlocie, cu maturare n epoca a V -
te destul de mult, aproximativ -20
) - 191g
(Murfatlar) -154g, iar pote
-
apreciate din punct
date I.S.T.I.S.).
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWOD8QLYHUVLWDWHD$JURQR

GLQ&UDLRYDGHFWUHSURI=YRL$XUHOœLSURI*KHRUJKL
0 SULQ KLEULGDUH VH[XDW vQWUH VRLXULOH 5RœLRDU
&DEHUQHW6DXYLJQRQœLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
-verzuie, cu marginile carminii.
sunt nchise cu lume n ovoidal,

este nchis circular.
313
este cilindro-conic, aripat,
compact. -
slab colorat.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
-a.
,38 cel absolut.

, 180
g la -152g, iar cantitatea de
se nscrie n intervalul 184 -193g/l,
A fost introdus n sortimentul din zon a nisipurilor din sudul Olteniei (date I.S.T.I.S.).
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW GH FWUH SURI =YRL $XUHO

SULQKLEULGDUHDVH[XDW VRLXULORU5RœLRDU[
D &DEHUQHW
6DXYLJQRQ OD 8QLYHUVLWDWHD $JURQRPLF GLQ &UDLRYD
fost omologat n anul 1988.
-verzuie, cu marginea carminie.
nchise.
Haiduc.
glabru. - de compactitate medie. este
-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Pandur are o vigoare mijlocie -
epoca a V-
minus 24”C), re la
respectiv 1,5 coeficientul de fertilitate cel absolut.

Greutatea medie a unui strugure este de 103g, greutatea a 100
146 -164 -
314
,
date I.S.T.I.S.).
p
Origine - $ IRVW RE LQXW SULQ KLEULGDUHD VH[XDW GLQW

VRLXULOH 5R] GH 0LQLœ œL $OLFDQWH %RXVFKHW OD 6&’9
0LQLœDXWRUL’XPD0œLFRODEœLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
2006.
CARAC TERE MORFOLOGICE

este
sunt n general
nchise ovoidal, iar cu sunt mijlocii cu
marginile drepte. este uniaxial, conic, foarte compact. este mic, sferic, de
culoare neagru-violaceu, acoperit cu un strat gros
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
-a. Are o ferilitate
mijlocii, 12- -
colorat, bun pentru cupajarea cu alte soiuri mai slab acumulatoare de antociani sau la
date I.S.T.I.S.). Soiul este recomandat pentru diversificarea
sortimentului din principalele centre viticole ale Regiunii viticole a Dealurilor Banatului.

Avnd n v de
a)
?
b) e dintre aceste soiuri n unii ani pot da recolte de

.
315
11.16. 2. Soiuri noi create n Romnia pentru vinuri URœLL
superioare
Origine - Soiul a fost creat la S.C.V. Blaj prin hibridarea

VH[XDW LQWUDVSHFLILF soiurile
vQWUH Muscat de Hamburg
œL&DEHUQHW6DXYLJQRQGHFWUH&VDYRVV\*KœLRPRORJD
n anul 1989.
este alb-
- sunt
este
-conic, aripat,
compact. -
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soi de vigoare mijlocie spre mare, cu maturarea strugurilor n epoca a V -
p
.
doar ii de
7 cel absolut. Greutatea medie a unui strugure
este de 260g, g de 261 g
zaharurilor este de 183 de o aciditate a mustului de 5,1
18 vin care
culoare roz, (date I.S.T.I.S.). -un
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW OD 6&99 0XUIDWODU SULQ

KLEULGDUHD LQWUDVSHFLILF
UH 0HUORW
vQW œL
%EHDVFQHDJU[ Muscat Ottonel), GHFWUH Ionescu A.
œL2œOREHDQX0 œLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
de culoare verde nchis. Profilul limbului este involut, cu ondulare ntre nervuri la nivelul
sunt profunde, cele superioare nchise
cu lumen ovoidal, iar sinusul
cu marginile drepte. este mic spre mijlociu, cilindro-conic, compact. este
-violet, cu miez zemos, necolorat,
franc.
316
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Mamaia are o vigoare mijlocie -
epoca a V- ( ),
cu valori medii ai lor de fertilitate de 1,1-1,2 cel relativ,

respectiv 1,4-1,6 cel absolut.
Greutatea medie a unui strugure este de 135g la Murfatlar, 193g la Valea
greutatea a 100 de boabe
nregistrate - 194
aciditate a mustului la fel de 4,7
Produ de maxim 13
0,505), (date
I.S.T.I.S.). Soi pentru
Origine - Soiul a fost omologat de I.C.V.V. Valea

&OXJUHDVFvQDQ XOœLDIRVWRE LQXWGHXQFROHFWLY
sub conducerea acad. Gherasim Constantinescu, din
IHFXQGDUHDOLEHUDVRLXOXL&DEHUQHW6DXYLJQRQ
-cafenie.
este d
sunt
este mic, compact, uniaxial, cilindric, uniaripat, de
compactitate mare.
-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soiul Negru aromat
a VI-
au valori de 0,8-1,1 cel relativ, respectiv 1,2-1,8 cel absolut.
la boli ( , ).
Greutatea medie a unui strugure este de 136g, la V
52 -160g, iar
nregistrate 207-220 de o aciditate a mustului destul de
4,8
parte soiul (vinu de calitate, aromat,

demidulce sau dulce. 2SO4
(date I.S.T.I.S.).
intens
colorate.
317
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWOD6&99’UJœDQLSULQ
KLEULGDUHDVH[XDWDVRLXULORU1HJUXYkUWRVœL6DSHU
a fost omologat n anul 1993. Autori: Mirc HD0UFXOHVFX
œL0LUFHD9OGœHO
este galben-
au profunzi este de
obicei nchis. sunt mici cu marginile drepte. este uniaxial, bi sau triaripat,
- compact. de
-
168ø,5,%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soi de vigoare mijlocie, cu maturarea strugurilor n epoca a V -
destul
de
Fertilitatea soiului este , f 65-
ilitate au valori de 0,8- -1,7 cel absolut.
180-205 g, greutatea a 100 de
129-152 ridicat, cuprins
ntre 195 -199 g/l e de o aciditate a mustului de 4,7
1- cu
-
0,790, (date I.S.T.I.S

polifenoli.
Origine - $IRVWRE LQXWOD6&99’UJœDQLSULQ

KLEULGDUHVH[XDWvQWUHVRLXULOH1HJUXYkUWRVœL6D
œLDIRVWRPRORJDWvQDQXODXWRU00UFXOHVFX
este alb- este
sinusuri laterale superioare nchise ovoidal, iar

sun -convexe. este mijlociu spre
mare, conic, compact, cu -
gust ierbos.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soi de vigoare mare, cu maturarea strugurilor n epoca a V -
-
318
fertilitate au valori de 0,7- -1,5 cel absolut.
-251 g, greutatea a 100 de
-
-215 g -
date I.S.T.I.S.).
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWOD6&99’UJœDQLSULQ

KLEULGDUHD VH[XDW D VRLXULORU %EHDF QHDJU œL
6DSHUDYLœLDIRVWRPRORJDWvQDQXO$XWRU0LUFHD
0UFXOHVFX

este de culoare berde-
-
au profunzime
este uniaxial, biaripat,
semicompact. -
˛NSUø,5,%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
re - Alutus
oca V-
zaharurilor, 185- -5,7 g/l, (date I.S.T.I.S.).
ZONARE
Soiul A
Origine - $ IRVW FUHDW OD 6&99 9DOHD &OXJUHDVF

SULQ KLEULGDUHD VH[XDW GLQWUH HOLWD %EHDVF QHDJ
3LQRWQRLU[3LQRWQRLUGHFWUH9DOHULD&XOFHDœLFRO
œLRPRORJDWvQDQXO
este verde-
319
sunt deschise n
form este
uniaxial, cilindro- -mijlocie, de compactitate medie.
, necolorat.
168ø,5,$*52%,2/2*,&(ø,7(+12/2*,&(
Soi de vigoare mijlocie, cu maturare n epoca a V -a, n ultima parte a lunii septembrie.
Comportarea ,
- 65-75%.
punct de vedere organoleptic, (date I.S.T.I.S.).
ZONARE
Recomandat n completarea sortimentului pentru vinu
-

Avnd n v de
a) oiurile noi create n Rom
b) au cel mai
?
&RPHQWDULL OD DFHVWH vQWUHEUL YH L JVL OD VIkUVLWXO XQLW LL

vQY DUH
Q JHQHUDO VRLXULOH GH VWUXJXUL GH YLQ SUH]LQW R JDP ODUJ GH vQVXœ

caracteristici agrobi RORJLFH œL WHKQRORJLFH LDU DFHVWHD VH GHRVHEHVF vQ IXQ
GLUHF LDGHSURGXF LHDDFHVWRUD
&RPSDUDWLY FX VRLXULOH GH VWUXJXUL , care
SHQWUX
sunt nPDVgeneral
YLJXURDVH œL IRDUWH YLJXURDVH VRLXULOH GH VWUXJXUL SHQWUX YLQ VH FD
generDO SULQFUHœ teri vegetative moderate, cu unHOHH[FHS LL*DOEHQGH2GREHœWL
&DGDUF6DQJLRYHVH )HWHDVFQHDJUetc. Marea majoritate a acestor soiuri au o
SHULRDGPLMORFLHGHYHJHWD LHFLUFD - 180 zile), ca urmare , maturarea lemnului
coardelor WRDPQDHVWHPXOWPDLEXQGHWHUPLQkQGvQDFHVWIHORPDLEXQUH]LV
la ger.
320
Q FHHD FH SULYHœWH FHULQ HOH ID GH vQWUHJ DQVDPEOX IDFWR
HFRSHGRFOLPDWLFL DFHVWHD DX FHULQ ID GH H PLFL
UHVXUVHOH KHOLRWHUPLFH œL
hidrotermice, motiv pentru care DFHVWHD RFXS DUHDOH YLWLFROH PXOW PDL PDUL
FDGUXO FURUD vœL PDQLIHVW XQ SRWHQ LDO SURGXFWLY ULGLFDW ’H DVHPHQ
IDFWRULLDSœLHOHPHQWHQXWULWLYHGLQVROSUH]LQWFHULQ HPXOWPDLPLF
FXVRLXULOHGHVWUXJXULSHQWUXPDVSXW nd valorifica mult mai economic terenurile
VUDFH VROXULOH SLHWURDVH FDOFDURDVH QLVLSRDVH HWF VROXUL SH FDUH
VWUXJXULSHQWUXPDVGDXUH]XOWDWH mult mai slabe.
’LQWUH UH]LVWHQ HOH ELRORJLFH DPLQWLP UH]LVWHQ D OD JHU - UH]LVW
0
22 & œL DX R WROHUDQ PHGLH OD VHFHW 3UH]LQW VHQVLELOLW L PHGLL OD PDMR
EROLORU œL GXQWRULORU VSHFLILFH VRLXULORU 9LWLV YLQLIHUD FXP DU IL PD
SXWUHJDLXOFHQXœLXDQWUDFQR]YLHVSLDILGHHWF
Q FHHD FH SULYHœWH PDWXUDUHD urilor VWUXJ
– se cunosc 3 epoci de maturare
(timpurie, mijlocie, trzie), practic epocile III -VI, cele mai multe dintre acestea,
ncadrndu -se n epocile IV -9 Q SUDFWLFD YLWLFRO VH FRQVLGHU F VRLXULOH GH
FDOLWDWHVHPDWXUHD]OD -VSWPkQLGXSVRLXO&KDVVHODVGRUpœL soiurile de mare
SURGXF la LH5-VSWPkQLGXSVRLXO&KDVVHODVGRUp .
Pentru soiurile GH VWUXJXUL SHQWUX YLQ UDSRUWXO vQWUH FDQWLWDWH œ
FRUHOHD]QHJDWLY vQ VHQVXO F XQHL SURGXF LL PDUL vL FRUHVSXQGH R DFXPXO
micGH]DKDUXULœLLQYHUV’LQDFHVWSXQFWGHYHGHUHVRLXULOHGHVWUXJXU
VHvPSDUWvQVRLXULGHPDUHSURGXF LH*DOEHQ GH2GREHœWL =JKLKDUGH+Xœ
VRLXUL GH FDOLWDWH VDX GH vQDOW FDOLWDWH &KDUGRQQD\ 3LQRW , JULV 5LH
etc.).
&RPHQWDULLœLUVSXQVXULODWHVWH
a) Soiurile
b)
a) Soiurile
b) n
Tulcea,
a) Soiurile -
300 g/ -240 g/l),

15 g/l).
321
b)
printr-u
a) Soiurile inerea vinurilor albe de calitate
Chardonnay, Furmint, Muscadelle, Traminer roz, Ezerfrt etc., iar dintre acestea cel mai
cultivat este soiul Riesling italian (88 centre viticole).
b)
soiul Petit Sauvignon, printr-

printr-
a) Soiurile cultivate n Romnia Muscat
b) Muscat Ottonel
albe aromate de calitate super
a)
b) Soiul
a)
b)
Donaris
(Bicane x Muscat de Hamburg.)
322
a) ,
numai -18”C. iar
sistemului radicular care este
puternic dezvoltat. la
la putregaiul cenu Fertilitatea soiului este destul
, formnd .
b)
iovese..
a) Soiurile -de-
b) Steinchiller roz este originar din Germania, iar soiul

din Bulgaria.
a) Soiurile
Blauerzweigelt.
b)
Sauvignon.
a) alada,
rian.
b) Balada Cristina
-
a) Soiurile Amurg,
b) Dintre acestea, cele mai mari

ac.
323
☺
privind
comentarii,

ntrebare .
1. c
soiurilor de struguri pentru vin. (2p)
2. Prezenta
italian. (3p)
2p)
n Romnia pentru vinuri albe superioare.
(1p)
pentru vinuri 1p)
2. Olteanu, I., Daniela, Cichi, Daniela, Dolores, Costea, D.C., -


Ostrov. -
Anul
-847X, pag. 437-443.
324
81,7$7($’(19$5(15 .
CUPRINS
12.1. Ob 325
12.2. 325
12.3. 330
12.4. 337
12.6. 338

12
12.2. *HQHUDOLW L SULYLQG SDUWLFXODULW LOH DJURELRORJLFH WHKQRORJLFH œL G

+LEUL]LORUGLUHFWSURGXFWRUL+3’
secolului XIX, iar n Romnia n perioada anilor 1888 -1890, o

-
Vitis vinifera, 1927).

Ca urmare a acestui fapt, n ist
nmul
325
direct prod ri s-
-de-vie.
De-
-de-
-de-
˛ (prima
Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis

aestivalis, Vitis lincecumii
Din punct de vedere al caracterelor tehnologice, aceste soiuri nu au atribute calitative
au
, ca urmare a
a) Grupa hibrizilor direct

Principalul criteriu de clasificare al SURGXFWRULDPHULFDQL
KLEUL]LORUGLUHFWSURGXFWRULvOFRQVWLWXLH b) Grupa hibrizilor direct
RULJLQHDORUJHQHWLFLDUGLQDFHVWSXQFW SURGXFWRULHXURSHQL
GHYHGHUHDXUH]XOWDWXUPWRUHOHJUXSH c) Grupa hibrizilor direct
SURGXFWRUL vQQRELOD L VDX VRLXUL FX
UH]LVWHQ ELRORJLFULGLFDW
D *UXSD KLEUL]LORU GLUHFW SURGXFWRUL DPHULFDQL

Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis
cinereae
uriu, dau
i
e Lydia, Herbmont, Jacquez,

Concord, etc.
-
Hibrid ntre Vitis labrusca Vitis riparia
-
miez mucilaginos.
-
Vitis labrusca Vitis aestivalis Vitis
vinifera -
rozie.
-
Vitis labrusca Vitis riparia Vitis
vinifera
326
-
Vitis labrusca
dimensiuni mijlocii, aspect -
E*UXSDKLEUL]LORUGLUHFWSURGXFWRULHXURSHQL
Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis berlandieri. Cele mai reprezentative soiuri sunt Terras 20
vinuri slab alcoolice, lipsite de aciditate sau excesiv de acide.

F *UXSD KLEUL]LORU GLUHFW SURGXFWRUL vQQRELOD L VDX VRLXULELRORJLF
FX UH]LVWH
ULGLFDW a ib
Vitis vinifera.
e soiurilor
Vitis vinifera, -de-
colec iei Seyve- Villard Blanc, Villard Noir
($GPLUD $QGUHYLW %UXPULX 3XUSXULX 5DGDPHœ ssis, Valeria,
$UJH Vlad, Rosina, Rubin),
Bianca, Muscat de Poloschey, Perla de Zala ), n Republica
Moldova (0ROGRYD)UXPRDVDOE Meozling
Freiburg; Fr. 949-60
Freiburg; Phoenix Gf Ga 49-22 -
Geilwailorhof; Sirius Gf Ga 51-27
Su
de sensibilitate ale speciei Vitis vinifera ). Tot din acest
mult
planta
327
Avnd n v de
a) Care sunt principalele gru

?
b) Ce sunt
-de-vie, n
grupei c
-
20t/ha).
Din punct de vedere al parametrilor ce definesc -de-vie
ntr-
-
65%, iar vinu -9% vol. alcool, slab extractiv.
VRLXULOHFXUH]LVWHQ
ELRORJLF Vitis vinifera,
acumulnd zaharuri mai multe, n medie 180 - n
i sunt
-
Dattier de Saint
9DOOLHU0XVFDWGH3|O|VFKH\0ROGRYD)UXPRDVDOE
328
-10000 but/ha, formele de conducere cele mai
-se
pe lemn de un a
rod).
pe butuc 3- -
elemente scurte de rod (cepi de 2- -

caz sunt mai mari, 1,5-1,8/1,3 m sau 2-2,2,/1,2- icat
este spalierul vertical, nalt de 1,7 -2m, cu 3 rnduri de srme duble.
Fertilizarea - a consumului mare de
-20 t/ha,
administrate periodic.
- -3) sau deloc
, la ger, la
-de-
M
;
˛n general, n e anticriptogamice;
peste 80-
e strugurii au dimensiuni mici;
-de-vie
(zaharuri, ;
Au
defici zidice
-65%, iar
-9% vol. alcool, slab extractiv.
329
12.3. Particulari W LOHDJURELRORJLFHWHKQRORJLFHœLGHFXOWXUDOHSULQFLSDOHORU
UH]LVWHQ ELRORJLFRE LQXWHvQ5RPkQLD
Origine - VRLXO D IRVW RE LQXW I.C.V.V.

OD Valea
&OXJUHDVF vQ DQXO GLQ HOLWD KLEULG 6DLQW
(PLOLRQ [ 5D\RQ G¶RU œLEULGXO
KL 3HUO GH =DOD FX
VHOHF LHvQ
JHQHUD F1.
LD
marginil iar
sunt deschise.
-
ie, cu epicarpul colorat verde-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
-III, este un soi de vigoare mijlocie,
cu durata perio Fertilitatea soiului
fertili,
(date I.S.T.I.S.).
Prezint n schimb o sensibilitate
sc
de 12,2 t/ha, avnd de asemenea
ridicat butuc. La
valori de 184 g/l, iar aciditatea de 5,1
g/l H2SO4 duce la nregistrarea unui indice gluco-acidimetric de 34,1 ceea ce face ca gustul
-
Origine - S.C.P.P. Cluj–1DSRFD vQ DQXO œL DUH FD

genitori SV 23- œL 5HJLQD YLLORU FX VHOHF LH vQ )
Gradul de nnobilare al hibridului este de 69,68%.
cu marginile convexe. este

forma literei sunt deschise.
este mare, ovoid, cu
-verzuie, auriu p este
-
330
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
g -a, cu o o
-un procent foarte mare de legare a boabelor (date

I.S.T.I.S.).
n schimb, la filoxera
destul de
fiind de cele
mai multe ori mai mare de 80
iar n aciditate de 5,2 g/l H 2SO4, ducnd astfel la un indice gluco -acidimetric de 32,9.
Origine - 6RLXO HVWH RE LQXW OD 6&33 &OXM DYkQG FD

geniWRUL KLEULGXO IUDQFH] 9LOODUG QRLUviniferaœL VRLXO
Perlª de Csaba.
cuneiform , ntreag sau trilobat ,
cu cu
cu margini drepte.
este de m rime mijlocie, cilindro-conic, de compactitate mijlocie.
este de -mijlocie, rotund, de culoare verde-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
care -
(date I.S.T.I.S.).
sensibilitate la filoxera ra
4,5 g/l.
Origine - 6RLRE LQXWOD6&399%ODMGLQ7UDPLQHUUR]

œLRGHVFHQGHQ mKLEULGm9LOODUGEODQF[5HJLQDYLLORU
este mijlocie,
deschis, de culoare verde-
sunt mijlocii cu marginile convexe.
331
-
mijlocie. -
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Soiul are vigoare mar a perioadei de vege
-
rela
, (date I.S.T.I.S.). bine la
sensibilitate
La maturit strugurii soiul -180 g/l zaharuri, iar
aciditatea este de 6,8-7,9 g/l exprimat n H 2SO4. foarte mult de
centru , astfel: n centrul viticol Blaj este de peste 20 t/ha, iar n co
personalitate.
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWOD6&399%ODMGLQVRLXO

vinifera 6DLQW(PLOLRQœLKLEULGXO5D\RQG¶RU
CAR ACTERE MORFOLOGICE

este mijlocie, de form cuneiform , trilobat , de
a limbului.
iar sunt deschise. sunt scu
este mic, cilindric, aripat, compact.
-
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
Soiul prezint o vigoare mijloci
-
riu
prezint
ul iernii.
-170 g/l zaharuri, iar
-6,9 g/l exprimat n H 2SO4. Greutatea medie
-17 t/ha.
, (date I.S.T.I.S.).
332
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW OD ,&99 9DOHD
C lug reasc din soiul vinifera &HDXœ DOE œL KLEULGXO
francez Villard blanc, 1985.
cuneiform , pentalobat , de culoare
a limbului.
sun
este mijlociu,
- (date I.S.T.I.S.).
168ø,5,$*52%,2/2*,&(
-a. Procentul de l stari fertili este de

,
tratamentelor fit
atacul instalat pe boabe.
n medie 168 g/l zaharuri, 4,7-6,9 g/l exprimat n

H2SO4
C
necorpolent, neechilibrat.
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW OD 6&’99 øWHIQHœWL

-
$UJHœSULQvQFUXFLœDUHDVRLXULORU0ROGRYDœL$XJXVW
fost omologat n anul 2002.
-
,
e sunt unghiulare, iar
sunt lungi, iar marginile sunt drepte. este mare (450g), cilindro-conic, de
compactitate medie.
n negru- este semicrocant, cu gust
franc, dulce-
3$57,&8/$5,7,$*52%,2/2*,&(
333
soiul Argessis
- nceputul lunii septembrie
(epoca a III- -155 g/l zaharuri,
-3,7 g/l exprimatª n H 2SO4, ducnd astfel la un indice
gluco- -
Origine - 6RLXODIRVWRE LQXWOD6&+&OXM1DSRFDSULQ

KLEULGDUHD LQWHUVSHFLILF GLQWUH SaXYLJQRQ
VRLXO 3HWLW
œL
Seyve Villard 23-œLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
- trilo
culoare verde intens, variabil -
nchis ovoidal sau deschis n forma literei U. -200g),
- -mijlocie,
cu p -
3$57,&8/$5,7,$*52%,2/2*,&(
- -
criptogamice.
-3 ochi) sau
-6 ochi).
-a de maturare),
-
4,3- 5,5 H2SO4. -
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW OD ,&’999DOHD

&OXJUHDVF SULQ KLEULGDUHD VH[XDW LQWHUVSHFLIL
dintre soiul Garonnet (S.V. 18-œLVRLXO)HWHDVFDOE
œLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
-
este d
334
-mijlocie (100- -
compactitate medie. -
PARTI &8/$5,7,$*52%,2/2*,&(
- -
sensibilitate n special la nghe

Prez
-a de maturare),
-
de 3,8-4,8 H2SO4.
-
Origine - 6RLXO D IRVW RE LQXW GH FWUH 6HUJLX ’DQ

Moldovan la S.C.D.V.V. Blaj, prin hibridarea
LQWHUVSHFLILF DuiVRLXO 7UDPLQHU UR] FX HOLWD KLEULG
(Villard vlanc x Regina viilor ) œLDIRVWRPRORJDWvQDQXO
2007.
es
deschise, dar
-mijlocie (100-150g), de
aripat, de compactitate medie. este mic, sferi
cu pulpa zemoas
3$57,&8/$5,7,$*52%,2/2*,&(
- -
Prezint
-de-vie.
(epoca a IV- - -5,5

g/l n H 2SO4.
335
destul de mare, -
pentru distilate nvechite din vin , (date I.S.T.I.S.).
+LEUL]LLGLUHFWSURGXFWRULDXDSUXWFDRQHFHVLWDWHSHQWUX
SODQWD LLORU YLWLFROH VWUXVH GL GH ILOR[HU œL DX IRVW DGXVH vQ (XURSD GH S
FRQWLQHQWXO DPHULFDQ OD VIkUœLWXO VHFROXOXL ;,; LDU vQ 5RPkQLD vQ
anilor 1888 -RGDWFXLPSRUWXOYL HORUGHSRUWDOWRLGLQ)UDQ - D$FHœWLD
DX H[WLQV IRDUWH UHSHGH vQ FXOWXUUvQFkW D GHYHQLW
XOWHULR R SUREOHP GLQ
FDX]D VXSUDIH HORU PDUL FXOWLYDWH FX DFHVWH VRLXUL VXSUDIH H
GHSœHDXVXSUDIH HOHFXOWLYDWHFXVRLXUL Vitis vinifera, 1927).
6RLXULOH œL VSHFLLOH DPHULFDQH -de-YLH GH SUHFXP
YL œL VSHFLLOH
RULJLQDUH GLQ LQXWXO URSHDQ HXDX IRVW VXSXVH OXFUULORU GH DPHOLRUDUH
UH]XOWDWXO ILQDO D IRVW RE LQHUHD XQRU VRLXUL FDUH V PDQLIHVW
UH]LVWHQ OD FRQGL LLOH FOLPDWLFH SH GH R SDUWH œL OD DF LXQHD E
GXQWRULORUVSHFLILFLYL -de-YLHSHGHDOWSDUWH
HL .
$XIRVWRE LQXWHDVWIHOVRLXULOHGHKLEUL]LGLUHFWSURGXFWRU
IDF SDUWH GLQ FDWHJRULD YL HORU URGLWRDUH œL DX SULPLW DFHDVW
GHRDUHFHDXUH]XOWDWGLQvQFUXFLœDUHDVSHFLLORUDPHULFDQH Vitis riparia, Vitis
labrusca, Vitis aestival is, Vitis lincecumii).
Din punct de vedere al caracterelor tehnologice, aceste soiuri nu au
DWULEXWH FDOLWDWLYH GHRVHELWH DX VWUXJXULL PLFL SURGXF LL PL
RE LQXWH GLQ DFHVWHD VXQW VODE DOFRROLFH ERJDWH vQ PDOYLGLQD œL
gust neSOFXWIR[DWœLFXRSHULRDGVFXUWGHSVWUDUHFDXUPDUHDJUDGXO
DOFRROLFIRDUWHVF]XW
3ULQFLSDOXO FULWHULX GH FODVLILFDUH DO KLEUL]LORU GLUHFW
FRQVWLWXLH RULJLQHD ORU JHQHWLF LDU GLQ DFHVW SXQFW GH YHGHUH
XUPWRUHOH JUXSH JUXSD KLEUL]LORU GLUHFW SURGXFWRUL DPHULFDQL JUX
KLEUL]LORU GLUHFW SURGXFWRUL HXURSHQL JUXSD KLEUL]LORU GLUHFW
vQQRELOD LVDXVRLXULFXUH]LVWHQ ELRORJLFULGLFDW
*UXSD KLEUL]LORU GLUHFW SURGXFWRUL - VHDPHULFDQL
UHPDUF SUL n
UH]LVWHQ EXQODILOR[HUODEROLœLGXQWRULODJHUvœLPDWXUHD]VWUX
GHWLPSXULXGDXSURGXF LLPFLVWUXJXULLSHFDUHvLIRUPHD]VXQWGHDV
GHGLPHQVLXQLPLFLFXERDEHPLFLFXJXVWIR[DWLDUYLQXULOHRE LQXWHV
calitative.
*UXSD KLEUL]LORUGLUHFW SURGXFWRUL - VH UHPDUF
HXURSHQL SULQ VRLXUL
FX UH]LVWHQ PLMORFLH OD ILOR[HU œL JHU SURGXF LL PLFL vQVR LWH GH DF
PLFL GH ]DKDUXUL LDU YLQXULOH RE LQXWH VXQW YLQXUL VODE DOFRROL
aciditate sau excesiv de a cide.
*UXSD KLEUL]LORUGLUHFW SURGXFWRUL vQQRELOD L VDX VRLXUL FX
ELRORJLFULGLFDW - $FHVWHVRLXULQXPDLSUH]LQWUH]LVWHQ VSRULWODILOR
DVWIHOvQFkWPDUHDPDMRULWDWHDDFHVWRUDQHFHVLWDOWRLUHGLQF
vQVXœLULORU HFLHLVS9LWLV YLQLIHUD 3URGXF LLOH RE LQXWH VXQW PDL FDOL
YDORULILFGHFHOHPDLPXOWHRULWHUHQXULOHLPSURSULLYL HORUDOWRL
336
a) *UXSDKLEUL]LORUGLUHFWSURGXFW
RULDPHULFDQLE*UXSDKLEUL]LORUGLUHFWSURGXFW
HXURSHQLF *UXSD KLEUL]LORU GLUHFW SURGXFWRUL vQQRELOD L VDX VRLXUL F
ELRORJLFULGLFDW
b) HLEUL]LORU GLUHFW SURGXFWRUL vQQRELOD
le FX UH]LVWHQ
L VDX VRLXUL ELRORJLF ULGLFDW
sunt soiuri noi soiurilor vechi de hibrizi cu
soiurilor Vitis vinifera.
n special cele care den
Vitis vinifera,
-de-vie, pot fi amintite soiurile ce iei Seyve-Villard
Villard Blanc, Villard Noir Admira, Andrevit,
%UXPULX 3XUSXULX 5DGDPHœ $UJHVVLV 9DOHULD 9ODG 5RVLQD 5XELQ
Ungaria (Bianca, Muscat de Poloschey, Perla de Zala ), n Republica Moldova ( Moldova,
)UXPRDVDOE) etc.
☺
cun privind
comentarii,

ntrebare .
1.
rezultate n urma clasif 1p)
2. hibrizilor direct
2p)
3.
h 2p)
4.
ultivate n Romnia. (4p)
337
1. Dejeu, L., 2010 -
2. -
cult

i.
5. Olteanu, I., Daniela, Cichi, Daniela, Dolores, Costea -


Ostrov. -
Anul
-847X, pag. 437-443.
10. Liliana, 2003 - Ampelografie, volumul II. Editura Ion Ionescu de
338
Alleweldt G., Dettweiler, Erica, 1986 - Ampelographic studies to characterize grapevine
varieties. Vignevini, 13, n12, 56 -69.
An - Vitaceae. ˛n Ampelografia
- New
varieties of grapevine for red wines created in Romania. Il balkan symposium of
viticulture and enology, Pleven, 8-10 september 2004, pag. 209-213.
Antonacci, D., et al., 2007 - Emerge Supernova varieta apirena. Rivista di Frutticoltura, nr.1:
18-21.
Anwar, S.A., Mckenry, M., Ramming, D., 2002 - A search for more durable grape rootstok
resistance to root-knot nematode. America Journal of Enology and Viticulture n0 1,
pag. 19-23.
M., 1968 -
Revista de horticu -8.
Bavaresco, L., 1990 - Excursus mondiale sugli ibridi produttori di vite di terza generazione
resistenti alle malatie. Vignevini, n.6, pag. 29-38.
Bavaresco, L., 2001 - Portinnesto e nutrizione minerale della vite. Vignevini, n.28 (11), pag.
53-62.
Bavaresco, L., Cantø, E., Fregoni M., 1996 - Primi risultati sul’uso di marcatori RAPD sul
DNA proveniente da gemme dormienti di vite. Vignevini, n.5, pag. 32-34.
Boselli, M., Fregoni M., Volpe B., 1986 - Differenziazione tassonomica delle varietÆ di vite
Vignevini, n.13. suppl. 12, 65-69.
Bulencea, A., 1975 -
Cal, A., Cal G., 1991 - L’analisi isoenzimatica e la caratterizzazione varietale in Vitis
sp.Corso Internazionale di Ampelografia, O.I.V, S.Michele a/A (TN).
Cal, A., Costacurta A., Giust, M., Ottaviano, E., Camussi, A., Lorenzoni, C., 1989 -
Contributo preliminare alla individuazione di caratteri ampelografici ed
ampelometrici atti alla caratterizzazione dei vitigni. Rev. Vitic. Enol., nr.1, p.71-76.
Colapietra, M., 2004 - L
Bologna, 382 p.
- Ampelografia R.S.R., vol. I - VIII, Editura Academiei
- Ampelologia soiurilor apirene. Editura
Cotea, V. D., Grigorescu, C. C., Barbu, N., Cotea, V. V., 2000 -

Romniei.
Cotea, V. D., 1985 -
339
De Michelli, L., Maines, F., Iacono, F., Campostrini, F., 1997 - Analisi ampelografica in
vite: la tecnica fillometrica quale ausilio per la caratterizzazione e il riconoscimento.
Rev. Viticoltura Enologia, nr. 3, pag. 37-54.
Dejeu, L., 2006 -
Dejeu, L., 2010 -
Dejeu, L., Georgescu, Magdalena, 1992 -
Dejeu, L., Georgescu, Magdalena, 2003- -de-vie. Editura Ceres,
Dettweiller, Erika, 1991 - Preliminary minimal descriptors list for grapevine varieties.
Institut for Grapevine Breeding Geiweilerhof, Siebeldingen, Germania.
Dettweiller, Erika, This, Patrice, Eibach, Rudolf, 2000 - The European network for
grapevine genetic resources conservation and characterization. XXV-Øme Congres
Mondial de la Vigne et du vin, Paris, 19-23 juin, pag. 1-10.
Di Stefano, R., 1985 - Aromi dei vini prodotti nelle regioni a clima caldo o caldo arido.
Proc. Int. Symp, pag. 183-200.
Di Stefano, R., Cravero, M. C., 1991 - Metodi per la studio di polifenoli dell’uva
Riv.Vitic.Enol.,(2,44):37-45.
Dobrei A., Rotaru, Liliana, Mustea, M., 2005 - -de-vie. Editura Solnes,
Dumitru, Doina, 2010 -
Eynard, I., Dalmasso, G., 1990 - Viticoltura moderna. Editura Ulrico Hoepli, Milano.
Eynard, I., Gay, G., 1991 - Evoluzione delle tecniche e dei metodi ampelografici, Quad.
Vitic. Enol. Univ. Torino, 15, 227-262.
Fisher, R. A., 1936 - The use of multiple measurements in taxonomic problems. Ann.
Eugen.10, p. 422-429.
Fregoni, M., 1967 - Ricerche ampelografiche ed ampelometriche sui vitigni piacentini-
Bonarda, Fruttano e Malvasia.CCIAA, Piacenza.
Fregoni, M., 1980 - Nutrizione e ferilizzazione della vite. Edagricole Bolognia.
Fregoni, M., 1987 - Viticoltura generale. Compendi didattici e scientifici. Ed. Reda, Roma.
Fregoni, M., 1989 - L’ingegneria genetica si propone come innovazione biotecnologica nel
miglioramento genetico delle vite. Vignevini, n.10.
Fregoni, M., 2004 -
17: 53-54. 1. Antonacci D. Et al., 2007. Emerge Supernova varieta apirena. Rivista di
Frutticoltura, 1: 18-21.
Fregoni, M., 2005 - Viticoltura di qualit.Editore Phytoline, Affi, 819 p.
Galet, P., 1988 - CØpages et vignobles de France. Les vignes amØricaines. Imp. C. DØhan,
Montpellier.
Galet, P., 1998 - Imprimerie Ch. DØhan, Montpellier.
Gallais, A., 1990 - ThØorie de la sØlectione en amØlioration des plantes. Ed. Masson Paris.
Georgescu, Magdalena, Dejeu, L., 1992 - -de-
Georgescu, Magdalena, Dejeu, L., 1993 - -de-vie, Editura
340
Giovanni, Colugnati, 1999 - Strategie di selezione clonale per la viticultura degli anni 2000,
Vignevini, nr. ‰, pag. 48-50.
Goethe, H., 1978 - Handbuch der ampelographie. Edit. Leykam e Josefsthal Graz.
Grando M.S., Frisinghelli, C., 1998 - Grape microsatellite markerssizing of ADN alleles
and genotype analysis of some wine cultivars.Vitis.
Grando, M. S., 1988 - Nuovi parametri di valutazione enoligice di uve da viti in selezione
clonale. Atti vol.40. Acad. italiana della vite e del vino, Siena.
Grando, M. S., Malossini, U., 1997 - Analisi moleculare dei parentali dell’ incrocio
Manzoni.6-0-13. L’Enotecnico12, 89-92.
Hidalgo L., 2000 - Genetique. Rev. Academie Suisse du vin, nr. 38, pag. 91-93.
., 2004 - Genotyping of Bulgarian Vitis vinifera L., cultivars by
microsattelite analysis. Vitis n. 34, 27-34.
- Studiul ampelografic al soiurilor apirene din sortimentul Romniei.
-
2003 - The
establishment of the origin for some autochtonous vine varietes by multi-variable
statistical methods - -
7763-02-X, pag. 389-392.
-
n Romnia. Ed. Ce
- Principalele soiuri de struguri de vin cultivate n
- Manual de ampelografie. Editura Nelmaco,
- Folosirea
-
- -29 mai, 777-782.
- Portaltoiul factor de
-516.
Monetti, A., 1991 -
Cor -5 luglio.
Mulchay, D.L., Cresti, M., 1995 - DNA fingerprinting of Italian grape varieties: a test of
reliability in RAPDs. Adv. Hort. Sci., 9:185-187.
Mustea, M., 2004 -
Negrul, A.M., 1946-1956 - AmpŁlographie de L’U.R.S.S., MinistŁre de l’Agriculture , 6

volumi.Citato da Ribereau-Gayon, 1959.
O.I.V., 1983 - Code des caractØres desriptifs des variØtØs et espØces de Vitis.
Odart, A. P., 1849 - TraitØ des cØpages.Paris. Ed. Ducasq.
341
Ollat, Natalie, Tandonnet, J.P., Bordenave, L., 2009 - La vigueur confØrØe par le porte-
greffe: hypothØses et pistes de recherches. O.I.V., pag. 869-870.
Olteanu, I., 1994 -
Olteanu, I., 2000 -
Olteanu, I., Daniela, Cichi, Daniela, Dolores, Costea, D.C , 2002 -

Olteanu, I., Giugea, N., 2001 - Climatic conditions influence of crop year on grape & wine
production. -310.
-
Craiova.
Oprea, D.D., 1973 -
Oprea, D.D., 1976 - Viticultur
- -de-vie n Romnia. Editura Ceres,
- Experiences on grape rootstock resistance to

phylloxera in Czech Republic. IX International Conferance on Grape Genetics and
Breeding, Acta Horticulturae, p. 827.
Pop, Nastasia, 2003 - -Agronomia, Cluj-Napoca.
Pouget, R., 1987 - Le porte-greffe: un facteur efficace pour maitriser la vigueur de la vigne
et la qualitØ du vin.Bull. L’O.I.V., vol. 60, nr. 681-682, pag. 919-928.
Ribereau-Gayon P., 1989 - The anthocyanins of graoes and wines. Academic Press,
London, 209-244.
Rotaru, Liliana, 1999 -
Hortic., vol. 1 (42), p. 53-60.
-
de vie, prin prelucrarea datelor pe calculator-programul Microsoft EXCEL-97. Lucr.
c. Vol. 1 (42), p. 40-52.
Rotaru, Liliana, 2000 -
- Comportarea unor soiuri noi de struguri de
-204.
Rotaru, Liliana, 2009 - vin. Editura Ion Ionescu de la
B
Savu, Georgeta, Mihaela, 2004 -
l al
- -
XLVIII Vol 1 (48), Seria
pag. 303-308.
Savu, Georgeta, Mihaela, Stroe, Marinela, - The winegrowing region of the
Dobrogea hills characterization reagarding multicriterial climatic classification
342
-
Vol 1 (5
pag. 683-686.
Schneider, A., 1988 -Ampelografia e metodi ampelometrici: nuovi orientamenti.Quad.Vitic.
Enol. Univ. Torino 12, 213-237.
Schneider, A., 1996 - Grape variety identification by means of ampelografic and biometric
descriptors. Riv. Vitic. Enol.nr. 1, pag. 11-16.
Schneider, A., and all., 1999 - Caracterizzazione ampelografica di moscati in oservazione
nella collezione Bosca di Caneli. Caneli , 6-7 novembre.
Schneider, A., and Zeppa, G., 1988 - Biometria in ampelografia :l’uso di una tavoletta
grafica per efettuare rapidamente misure fillometriche. Vignevini, n.9, pag. 37-40.
Scienza A., Versini G., 1989 - Le sostanze aromatiche dell’uva e del vino. San Michele
all’Adige, pag. 71-92.
Silvestroni, O., Intrieri, C., Di Domizio, 1996 - Impiego di metodi fillometrici per la
caracterizzazione di alcuni vitigni dell’ Emilia Romagna. Rev. Vitic. Enol. Nr. 1, p.
17-26.
SotØs, V., Gomez del Campo M., Ruiz C., 1996- Utilisation de mØthodes ampØlographiques
pour la diffØrenciation de deux cultivars de Vitis vinifera L. Rev. Vitic. Enol, nr.1,
pag. 5-10.
Stefanini, M., 1999 - Nuove strategie di selezione clonale per la salvaguardia della
variabilitÆ intravarietale: L’esempio del Traminer.Vignevini, nr.‰, pag. 60-67.
Stoian, M., Varga, N., Lungu, Roxana, 1998 -
pag. 423-424.
Stoian - Catalogul de clone cu material biologic certificat. Lucrare
-de-
Stroe, Marinela, -C
-
Adriana - Ampelografie - I
Stroe , Veliu, Raluca, 2010 - The agrobiological and technological

Ostrov. -
Anul
-847X, pag. 437-443.
Stroe, Marinela, , Veliu, Raluca, Cotet, Valentina, 2010 - Qualitative and quantitative
performances of some tabel grape varieties when aplying a different loads of
buds/vine. -ROM with ISSN
1222-5312 (Cod CNCSIS 846 - categoria B), pag. 605-610.
dinescu, A., Ion, M., 2003 -
343
, G., 1987 -
climatul lo
-
-
ampelografic
3-4 (104), p. 153-158.
- Ampelografie, volumul I. Editura Ion Ionescu de la Brad,
- Ampelografie, volumul II. Editura Ion Ionescu de la Brad,
nd
*** IPGRI, 1997 - Descriptors for grapevine (Vitis spp).2 edition. IPGRI, Via delle sette
Chiese, 142, 00145 Roma.
*** I.S.T.I.S. - Institutul de Stat pentru test
344
345
346
347
348
349
350
351
352
353
354
355
356
357
358

Ampelografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ampelografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şef lucr. dr.

Ampelografia este ştiinţa care se ocupă cu studiul particularităţilor

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.2. Sistematica Familiei Vitaceae 17

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.3. Originea soiurilor de viţă-de-vie din specia 29

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.4. Clasificarea soiurilor de viţă-de-vie 35

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.5. Metodologia de descriere şi recunoaştere a 44

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.6. Zonarea viticolă a României 79

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.7. Studiul portaltoilor 139

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.8. Soiurile de struguri pentru masă şi 170

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.9. Studiul principalelor soiuri de struguri pentru

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.10. Soiurile apirene şi particularităţile de cultură 220

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.11. Soiurile de struguri pentru vin şi 233

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.12. Soiurile de hibrizi direct producători şi

Cato (234-149) care n De re rustica face o descriere a unui

experimenteze noile soiuri, precizndu - catalog

, la munca unui grup coordonat, aceasta avnd ca

reducere a timp n ceea ce

-a pus Simon de Royas Clemente

determinare, utiliznd doar raporturile matematice ntre principalele elemente

primele unor soiuri authtone ca: G

profesori: Teodorescu I.C. acad. Gherasim Constantinescu.

Un rol deosebit de i - l va avea

peste 90 ale principalelor soiuri cultivate,

1. Clone din soiuri de struguri pent

2. Clone din soiuri de struguri pentru vinuri albe

3. Clone din soiuri de struguri pentru vinuri aromate

4. Clone din soiuri de struguri pentru vinuri rosii

5. Clone din soiuri de portaltoi

Test de autoevaluare nr. 1

a) ˛ un rol deosebit de important l-

- lul viticol astfel

Titulatura acestui curs (

1. - Ampelografia R.S.R., vol. I.,Editura

6. - Ampelografie, volumul I. Editura Ion Ionescu de

2.1. 2ELHFWLYHOHXQLW LLGHvQY2 DUHQU

2.2. Studierea familiei

˛n sistemul filogenetic polifiletic al angiospermelor, elaborat de Emberger L., 1960 -

easta cuprinde plante lemnoase, foarte

produc fructe care se folosesc n indus (Cissus digitata, Cissus corniculata ).

Partenocissus tricuspidata œL 3DUWHQRFLVVXV

genului Vitis sunt prezentate n tabelul 2.1.

vin, cu toate c Vitis

1. Grupa speciilor americane adaptate la clim atul temperat

Vitis labrusca, Vitis lincecumii, Vitis aestivalis, Vitis bicolor

Vitis californica, Vitis arizonica, Vitis girdiana

Vitis caribaea, Vitis bourgoeana

Vitis silvestris, Vitis vinifera

-25 mm, rotunde sau ovale,

cu gust foxat. Rezis

Direct din specie

iar din vQFUXFLœDUHD Vitis riparia x Vitis rupestris

-r n America (Texas), ocupnd adesea terenuri calcaroase

dar cu boabe mici, sferice, colorate negru nchis, must colorat, a

Foarte mult timp

Direct din specie s- Rupestris du Lot, Rupestris Martini, Rupestris

sunt cunoscute ca fiind rezistente la

3. Grupa speciilor asiatice adaptate la climatul tempera t

- originare din sud estul continentului asiatic,

4. Grupa speciilor euro -asiatice

origine euro- Negrul A.M. (1946) n 3

Test de autoevaluare nr. 1

a) Care sunt principalele grupe de specii ale subgenului Euvitis (Vitis)?

b) Vitis silvestris Vitis

&RPHQWDULL OD DFHVWH vQWUHEUL YH L JVL OD VIkUVLWXO XQL