Sunteți pe pagina 1din 72

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei SEMNALIZARE CELULARĂ COD: BBM1101
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DO
2.8 Tipul disciplinei: DA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 20
Examinări 2
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual 96
3.8 Total ore pe semestru 154
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Biologie celulară
Biochimia proteinelor
Enzimologie
Metabolismul glucidelor și lipidelor
Metabolismul proteinelor și acizilor nucleici
4.2 De competențe Nivel ridicat de autonomie

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului Sală echipată cu videoproiector
5.2. De desfășurare a seminarului Sală echipată cu videoproiector

1
6. Competențele specifice acumulate
Înțelegerea proceselor de reglare celulară
6.1. Competențe Realizarea de conexiuni între noțiunile dobândite la diferite cursuri de specialitate
profesionale Capacitatea de a dezvolta o viziune sistemică într-un domeniu
Capacitatea de analiză a datelor experimentale
6.2. Competențe Abilitatea de a colabora cu specialiști din alte domenii
transversale Abilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și clinice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Disciplină de cunoaștere avansată ce permite aprofundarea căilor implicate în reglarea metabolismului
disciplinei și expresiei genice la organisme procariote și eucariote

1. Aprofundarea principalelor căi de semnalizare intra- și extracelulare


7.2 Obiectivele specifice 2. Stabilirea corelației între perturbarea unor căi de semnalizare și dezvoltarea celor mai
frecvente maladii umane
3. Stimularea cercetării într-un domeniu de vârf al biologiei actuale

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Aspecte generale ale semnalizării celulare videoproiecție, prelegere, 2 ore
1.1 Semnalizarea intercelulară:etape și reglare conversație, problematizare
1.2 Hormoni și natura lor chimică
1.3 Semnalizarea intracelulară: receptori, enzime
implicate în semnalizare, proteine adaptor,
mesageri secundari, modificări reglatoare,
domenii de interacție între proteine, rețele de
semnalizare
2. Reglarea activității enzimatice 2 ore
2.1 Bazele catalizei enzimatice și ale reglării
alosterice
2.2 Reglarea enzimelor prin molecule efector
2.3 Calea ubichitin- proteasomului: enzimele E3 cu
domenii HECT și RING, regula N-terminală,
proteina Cbl,degradarea la nivelul
proteasomului, sumoilarea și atașarea ancorelor
lipidice la proteinele implicate în semnalizare
3. Semnalizarea prin receptori nucleari 2 ore
3.1 Liganzii receptorilor nucleari
3.2 Clasificarea receptorilor nucleari
3.3 Structura receptorilor nucleari: domenii de
legare a ADN, de legare a ligandului, elemente
de transactivare
3.4 Reglarea semnalizării prin receptori nucleari și
mecanisme implicate
3.5 Semnalizarea prin retinoizi, vitamina D și
hormoni tiroidieni
4. Căi de semnalizare cuplate cu proteinele G 3 ore
4.1 Structura generală și clasificarea receptorilor
transmembranari
4.2 Receptori cuplați cu proteinele G
4.3 GTPaze reglatoare
4.4 Proteine G heterotrimerice
4.5 Funcții independente de receptor ale proteinelor
G heterotrimerice
4.6 Molecule efector ale proteinelor G
4.7 Semnalizarea prin arestine
5. Mesageri secundari 3 ore
5.1 Proprietăți generale
5.2 cAMP
5.3 cGMP
5.4 Metabolismul inozitol fosfolipidelor și inozitol
fosfaților și funcția fosfoinozitelor
5.5 Stocarea și eliberarea Ca2+; acțiunea Ca2+ca
moleculă semnal
5.6 Diacilglicerolul ca moleculă semnal și alți
mesageri lipidici

2
5.7 NO ca moleculă semnal

6. Ser/Thr protein kinazele și protein fosfatazele


6.1 Clasificarea, structura și caracterizarea protein
kinazelor
6.2 Reglarea activității protein kinazelor
6.3 Protein kinaza A
4 ore
6.4 Calea PI3K/Akt
6.5 Protein kinaza C
6.6 Protein kinazele dependente de Ca2+
/calmodulină
6.7 Ser/Thr protein fosfatazele
7. Transmiterea semnalelor prin receptori
transmembranari tirozin kinazici
7.1 Structura și funcția receptorilor tirozin kinazici
7.2 Module proteice în semnalizarea în aval a
receptorilor tirozin kinazici
4 ore
7.3 Protein kinaze specifice non-receptor
7.4 Fosfotirozin fosfataze
7.5 Molecule adaptor ale receptorilor tirozin
kinazici
8. Transmiterea semnalelor prin proteinele Ras
8.1 Superfamilia Ras a GTPazelor monomerice
8.2 Proteinele activate de GTPazele monomerice
8.3 Factorii efectori ai GTPazelor monomerice
8.4 Inhibitori ai disocierii nucleotidelor G
2 ore
8.5 Familia Ras
8.6 Raf kinaza-efector al traducerii de semnal prin
proteine Ras
8.7 Receptarea și transmiterea semnalelor multiple
prin proteine Ras
9. Cascada protein kinazelor activate de mitogeni
(MAPK)
9.1 Organizarea și componentele căii MAPK
9.2 Reglarea căii MAPK și protein fosfataze și
proteine inhibitor
2 ore
9.3 Specificitate în activarea MAPK și organizarea
în complexe multiproteice
9.4 Calea ERK
9.5 Căile JNK și p38
10. Receptori membranari cu activitate tirozin
kinazică asociată
10.1 Citokine și receptori pentru citokine
10.2 Structura și activitatea receptorilor pentru
citokine
2 ore
10.3 Receptorii limfocitelor T și B
10.4 Semnalizare prin integrine
11. Reglarea ciclului celular
11.1 Principii ale controlului ciclului celular
11.2 Elemente cheie ale ciclului celular
11.3 Complexele CDK-cicline
11.4 Reglarea ciclului celular prin proteoliză
2 ore
11.5 Progresia fazei g1 și intrarea fazei S
11.6 Controlul ciclului celular și replicarea ADN
11.7 Tranziția G2/M și fosfataza CDC25C
11.8 Progresia fazei M: APC și tranziția metafază-
anafază
11.9 Lezarea ADN și punctele de verificare ale
replicării ADN

Bibliografie
Kramer I., Signal Transduction 3rd edition, Academic Press, 2015; Lim W., Mayer B., Pawson T., Cell Signaling-principles and
mechanisms, Garland Science, Taylor&Francis Group LLC, 2015; Krauss G., Biochemistry of Signal Transduction and Regulation, 5th
Edition, Wiley-VCH, Verlag GmbH&Co.KGaA, 2014
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Rapel al cunoștințelor dobâdite anterior referitor la lucrul direct cu literatura de 28 ore
fosforilarea/defosforilarea proteinelor specialitate pentru identificare
2. Specificitatea de substrat a protein kinazelor- interactivă a criteriilor şi

3
modalități de studiu al specificității de substrat
3. Comparație între mecanismele de reglare a activității
protein kinazelor
4. Extincția semnalelor-protein fosfataze
metodelor de identi ficare
5. Protein kinazele A și C: prototipuri ale Ser/Thr
a soluţiilor optime/alternative
protein kinazelor: izoenzime, efectori și mecanisme
la probleme specifice
de activare
fosforilarii proteinelor;
6. Fosforilarea factorilor de transcriere
referate, analiza de articole.
7. Reglarea prin fosforilare/defosforilare a ciclului
celular
8. Analiză de articole
9. Analiză de articole
10-14 Prezentări referate
Bibliografie
Nugent A., Proia R.L. (2017) The role of G protein-coupled receptors in lymphoid malignancies. Cellular Signaling 39, 95-107
An S.S., Liggett S.B. (2019) Taste and smell GPCRs in the lung: Evidence for a previously unrecognized widespread chemosensory system.
Cellular Signaling, 41, 82-88
Bassler J., Schultz J.E., Lupas A.N. (2019) Adenylate cyclases: receivers, transducers and generators of signals. Cellular Signaling, 46, 135-
144
Low E.L., Baker A.H., Bradshaw A.C. (2019) TGFß smooth muscle cells and coronary artery disease: a review. Cellular Signaling, 53, 90-
101

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cunoștințele dobândite la această disciplină oferă cursanților o viziune integralistă asupra reglării proceselor biologice la nivel celular,
necesară pentru activitatea lor ulterioară atât în laboratoare din institute de cercetare cu profil biologic, medical, biotehnologic, cât și în
laboratoare clinice.

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
Capacitatea de a înțelege și enunța corect
probleme actuale privind fosforilarea proteinelor Evaluare scrisă
ca mecanism de reglare și semnalizare În situații de urgență și
de necesitate
10.4 Curs 40%
Capacitatea de a înțelege funcționarea examinarea se va face
complexelor de semnalizare on-line
Capacitatea de a corela fosforilarea/defosforilarea
proteinelor cu reglarea ciclului celular
Capacitatea de a interpreta un articol de 20%
Evaluare orală de tip
specialitate în domeniu, de a sesiza logica
întrebări și răspunsuri
experimentală
Prezentarea unei
Capacitatea de a dezvolta un subiect prin 30%
comunicări orale
10.5 Seminar/ activități de documentare individuală, de a
În situații de urgență și
Laborator sintetiza cunoștințele dobândite și de a face o
de necesitate
comunicare orală
examinarea se va face
Capacitatea de a prefigura tipul de investigații 10%
on-line
necesare pentru elucidarea unor căi de
semnalizare și a interacțiilor dintre acestea
10.6 Standard minim de performanţă
Nota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

FIŞA DISCIPLINEI

4
1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul GENETICA
1.4 Domeniul de studii BIOCHIMIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii - Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de genetică și filogenie moleculară COD: BBM 1102
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.7 Regimul disciplinei DO
4.8 Tipul disciplinei: DA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


din care: 3.2
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 2 3.3 seminar/laborator 2
curs
din care: 3.5
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 28 3.6 seminar/laborator 28
curs
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 34
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat 22
Examinări 5
Alte activităţi: -

3.7 Total ore studiu individual 94


3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Cunoștinţe acumulate din parcurgerea disciplinelor:
- notiuni introductive de biochimie/ biologie moleculară
- notiuni introductive de genetica/ genetică generală
4.2 De competențe Să cunoască :
-- tehnici de biologie moleculară
- program de operare MS Office, Photoshop, Paint

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Sala de curs
5.1. De desfășurare a cursului
Suport logistic: proiector multimedia și suport video
Laboratoare dotate cu echipamente și consumabile necesare desfășurării
5.2. De desfășurare a seminarului/laborator
experimentelor de genetica și filogenia moleculară a microorganismelor.

5
6. Competențele specifice acumulate
 Înţelegerea și interpretarea aspectelor teoretice și aplicative privind sistemele de clonare la
organismele pro și eucariote cu aplicații biotehnologice.
 Aprofundarea unor tehnici actuale de analiza moleculară a genomului la organisme pro și eucariote.
6.1. Competențe  Acumularea de cunoștiințe privind tehnicile de genetică moleculară și aspectele de bioinformatică
profesionale aplicate în studii de filogenie moleculară.
 Acumularea de competențe instrumental – aplicative privind tehnicile de inginerie genomică
utilizate în obținerea organismelor modificate genetic și metodele de analiză cu aplicații în filogenia
moleculară.
 Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice;
 Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline;
6.2. Competențe  Utilizarea cunoștiințelor acumulate pentru dezvoltarea de noi direcții aplicative și de cercetare
transversale fundamentală.
 Interpretarea și prezentarea rezultatelor obtinute în cadrul unor experimente de genetică și filogenie
moleculară.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Disciplina urmăreşte înţelegerea şi interpretarea aspectelor teoretice şi aplicative referitoare la tehnicile
7.1 Obiectivul general al moderne de inginerie genomică și filogenie moleculară.
disciplinei

Aprofundarea noțiunilor privind sisteme moderne de clonare moleculară la organisme pro și


eucariote, principalele clase de enzime utilizate, vectori de clonare cu aplicabilitate biotehnologică și
aspecte de inginerie metabolică.
Acumularea de cunoștiințe privind tehnicile actuale de analiză moleculară (tehnologia PCR versus
Real Time PCR, tehnologia CRISPR și Microarray).
7.2 Obiectivele specifice Înțelegerea și aprofundarea aspectelor actuale de filogenie moleculară – tehnici de secvențiere,
analiza secvențelor de tip ceas molecular și construcția de arbori filogenetici.
Stimularea cercetarii intr-un domeniu de varf al geneticii și filogeniei moleculare la microorganisme
pro și eucariote.
Pregătirea masteranzilor pentru studii de doctorat şi acumularea unor competențe în domenii
moderne de biotehnologii și biomedicină.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
Clonarea moleculară la microorganism procariote
Categorii de vectori la procariote: Vectori de clonare si
exprimare: (1) Vectori plasmidiali de clonare (pBR322 și
vectorii pUC18/19) - definitie, clasificare, structură; (2)
Vectori derivati din fagul : seriile Charon, Charomide - mod
de functionare si utilizare, etape ale clonarii, identificarea si Prelegere frontală, dialog,
2
analiza recombinantilor; (3) Vectori de tip cosmide. Tipuri de suport video
cosmide. Clonarea de fragmente genomice în cosmide,
propagarea cosmidelor in E.coli si in celule mamaliene; (4)
Vectori hibrizi - fagimide pUC118/119, pBluescript; (5)
vectori de tip BAC.
Enzime folosite în tehnici de clonare moleculară:
endonucleaze de restrictie; ADN ligaze; ADN polimeraze; Prelegere frontală, dialog,
1
revers-transcriptaze, exonucleaze, fosfataze alcaline. suport video

Strategii de clonare în E.coli: obiective strategice, tipuri de


gazde specifice, tipuri de screening si selectie a clonelor Prelegere frontală, dialog,
2
recombinate. suport video
Aplicații: utilizarea bacteriilor modificate genetic în obținerea
unor compuși de interes biomedical și biotehnologic., 1

Clonarea moleculară la eucariote – drojdiile model de


studiu al functionarii genelor la eucariote
Clase de vectori shuttle drojdii / E.coli cu aplicații
biotehnologice: (a) vectori de clonare episomali, integrativi, Prelegere frontală, dialog,
2
replicativi, centromerici si lineari la S.cerevisiae; (b) vectori de suport video
exprimare cu promotori constitutivi, inductibili si hibrizi; (c)
vectori de secretie; (d) vectori YAC.

6
Markeri genetici de selectie pentru celula de drojdii: gene
implicate în metabolismul aminoacizilor şi a bazelor azotate Prelegere frontală, dialog,
(markeri de auxotrofie) si Strategii de clonare: electroporare; 2
suport video
transformarea chimică; selecţia transformanţilor.
Aspecte de inginerie metabolică la drojdii cu aplicații în
industria alimentară pentru ameliorarea obținerii de Prelegere frontală, dialog,
1
biocompuși. suport video

Aplicații: utilizarea drojdiilor modificate genetic în obținerea


unor compuși de interes biomedical și biotehnologic. 1

Tehnici actuale de analiză moleculară și modificare a


genomului la organisme pro și eucariote
Tehnologia PCR clasic versus Real-Time RT-PCR:
principii, etape, componente, programe de amplificare; tipuri
Prelegere frontală, dialog,
recente de ADN polimeraze termostabile; variante ale tehnicii 3
suport video
PCR clasic ( inverse-PCR, ReversTranscription-PCR,
NASBA); Multiplex PCR; Real-Time PCR (etape, tipuri de
sonde, tipuri de detectie, interpretarea rezultatelor).

Tehnologia CRISPR: fenomenul natural de imunitate la


procariote bazat pe sistemul CRISPR, structura locilor
CRISPR, enzime implicate, mecanism de actiune; clase de
Prelegere frontală, dialog,
elemente CRISPR; sisteme CRISPR artificiale utilizate în 2
suport video
editarea genomică: mutageneză situs specifică,
activare/represie genice.

Microarray assay – tehnică modernă de studiu a


transcriptomului: componentele tehnicii, suporturi de
Prelegere frontală, dialog,
hibridizare; obţinerea probelor de analizat; marcare şi 2
suport video
hibridizare; metode de analiză a rezultatelor.

Aplicații: utilizarea tehnicilor de analiză moleculară în


investigarea genomului la organisme pro- și eucariote în
biotehnologie și ingineria genomică (terapie genică și 1
medicină).
Aspecte actuale de filogenie moleculară
Tehnici de secvențiere genică și genetică – metode actuale
utilizate (Sanger, pirosecvenţiere, NGS - Next Generation
Sequencing, TGS - Third Generation Sequencing) – principii,
etape, avantajele şi limitările tehnicilor de secvenţiere. Prelegere frontală, dialog,
3
Prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute în urma suport video
secvenţierii (verificarea calităţii rezultatelor, asamblarea,
adnotarea, compararea rezultatelor cu cele din bazele de date
internaţionale).

Tehnici de analiza a secvențelor de tip „ceas molecular” –


ARNr 16S; 5,8S; 18S; D1/D2 26S; secvențe repetitive de la Prelegere frontală, dialog,
2
nivelul genomului (Rep PCR; ERIC-PCR, ect.); RAPD-PCR. suport video

Construcția de arbori filogenetici pe clase de secvențe –


analiza secvențelor obținute; programe de analiza Prelegere frontală, dialog,
2
bioinformatică; baze de date. suport video

Aplicații: identificarea acurată a organismelor pro și eucariote


și stabilirea relațiilor filogenetice intra și inter 1
generice/specifice.
Bibliografie
1. Brown T.A., 2010, Gene Cloning & DNA Analysis. An Introduction. Sixth Edition, Wiley-Blackwell Ltd., UK, ISBN 978-1-
4051-8173-0.
2. Csutak O., 2014, Genetica şi biodiversitatea drojdiilor cu aplicaţii biotehnologice, Ed. Universităţii din Bucureşti, p. 163
3. Hille F, Richter H, Wong SP, Bratovič M, Ressel S, Charpentier E (March 2018). "The Biology of CRISPR-Cas: Backward and
Forward". Cell. 172 (6): 1239–1259. 
4. Rosa C.A., Peter G., 2005, Biodiversity and ecophysiology of the yeasts, Springer Verlag, Berlin, Germany.
5. Russel P.J., 2006, iGenetics. A molecular approach, Ed. Perason Education Inc.- Benjamin Cummings, USA.
6. Shizuya, H; Kouros-Mehr Hosein (2001). "The development and applications of the bacterial artificial chromosome cloning
syste, Keio J Med. 50 (1): 26–30. 

7
7. Snyder L., Champness W., 2007, Molecular Genetics of Bacteria, Third Edition, ASM Press, Washington, D.C., USA, ISBN 1-
55581-399-2 
8. Stoica I., Vassu T., Sasarman E., 2003, Biologia şi Taxonomia moleculara a microorganismelor. Colectia de Culturi Microbiene,
Ed. Arvin Press, Bucuresti, 180 p.
9. Vassu T., Stoica I., Csutak O., 2010, Genetică şi inginerie genetică. Note de curs, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
10. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Gann A., Levine M., Losick R., Harrison S.C., 2013, Molecular Biology of the Gene, Seventh
Edition, CSHL Press, New York, USA, ISBN  0-321-76243-6.
11. Xiang C.C., Brownstein M.J., 2003, Fabrication of cDNA microarrays, in: Methods in Molecular Biology, vol. 224, Functional
genomics: Methods and protocols, Ed. M.J. Brownstein and A. Khodursky, Humana Press Inc., USA.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
Lucrările practice se vor desfășura sub formă de modul urmărind realizarea unui experiment de clonare genetică și filogenie moleculară.
Lucrarile practice reprezinta un experiment in ansamblu, pe care studenţii il realizează în grupe de lucru (3 studenţi); este însoţit de un
manual de lucrări practice şi un caiet de laborator care cuprind etapele parcurse, parametrii specifici fiecărei etape, observaţii şi rezultatele
obţinute.
Construcția de biblioteci de gene cu valoare filogenetică
Izolarea și purificarea moleculelor de ADN genomic la Experimente de laborator,
microorganisme pro și eucariote utilizand protocoale discuții 4
optimizate
Verificarea integrității și purității extractelor obținute – scan si
Experimente de laborator,
electrogforeza in gel de agaroza in sistem submers. 2
discuții
Obținerea de secvențe ADN din clasa „ceas molecular” - prin
tehnica PCR cu primeri specifici genelor pentru ARNr 16S și Experimente de laborator,
3
5,8S. discuții

Evidentierea variabilitatii intra- si interspecifice prin tehnicile Experimente de laborator,


RAPD-PCR si Rep-PCR. 3
discuții
Evidențierea electroforetică și analiza ampliconilor obținuți. Experimente de laborator,
2
discuții
Clonarea în vectori și obținerea de biblioteci moleculare:
integrarea ampliconilor corespunzători secvențelor de tip Experimente de laborator,
4
„ceas molecular” în vectori de clonare specifici. discuții

Transformarea celulelor de E. coli cu vectorii recombinați și Experimente de laborator,


verificarea ADN recombinant. 4
discuții
Analiza bibliotecii moleculare obtinute. Discuții si analiza comparativa
3
a rezultatelor.
Construcția de arbori filogenetici utilizand programe specifice Aplicatíi de bioinformatica si
de bioinformatică și baze de date internaționale. 3
filogenie; discuții
Bibliografie
1. Ausubel F., Brent R., Kingston R.E., Moore D.D., Seidman J.G., Smith J.A., Struhl K., 1994, Short Protocols in Molecular
Biology. 3rd ed., John Wiley & Sons, New York,
2. Brown T.A., 2010, Gene Cloning & DNA Analysis. An Introduction. Sixth Edition, Wiley-Blackwell Ltd., UK, ISBN 978-1-
4051-8173-0.
3. Burton Z.F., Kaguni J.M. , 1997, Experiments in Molecular Biology: Biochemical Applications. Academic Press, San Diego,
USA.
4. Green M.R., Sambrook J., 2012, Molecular Cloning: A Laboratory Manual, Fourth Edition, vol.1, Cold Spring Harbor Press, New
York, USA, ISBN-10: 1936113422 4
5. Vassu T ., Stoica I., Csutak O., Muşat F., 2001, Genetica microorganismelor şi inginerie genetică microbiană. Note de curs şi
tehnici de laborator, Ed. Petrion, Bucureşti, p. 256.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 Cursul are un conținut actualizat în permanență, similar cursurilor predate în domeniu la nivel internațional;
 Tematica și obiectivele cursului și a lucrărilor practice afiliate garantează dobândirea de către masteranzi a acelor cunoştinţe
teoretice şi, mai ales, practice, necesare dobândirii de competențe conforme celor cerute de asociațiilor profesionale şi angajatorii
de profil. Se asigură astfel, încadrarea masteranzilor în competiţia actuală de pe piaţa muncii.
10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
10.4 Curs Cunoştinţe corecte privind noţiuni avansate de Examen scris 50%

8
inginerie genomică și filogenie moleculară. În situații de urgență și
Capacitatea de a sintetiza informaţia prezentată la de necesitate
curs şi a da răspunsuri concise examinarea se va face
Capacitatea de a realiza corelații între aspectele on-line
teoretice și posibile aplicații practice
Aplicarea corectă și evaluarea rezultatelor Evaluare pe parcursul 30%
tehnicilor de inginerie genomică și filogenie şedinţelor de lucrări
moleculară. practice și Colocviu
Realizarea de corelații și aprecieri privind În situații de urgență și
dezvoltarea aplicabilității tehnicilor studiate de necesitate
10.5 Seminar/
examinarea se va face
Laborator
on-line
Elaborarea unor referate de analiză genomică și Studenții (grupuri de 3 -
filogenie moleculară. 4) elaborează referate
20%
bazate pe tematica de
curs/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
 Cunoștințe de bază privind tehnici moleculare de clonare, de analiză și filogenie moleculară.
 Aplicarea corectă și înțelegerea tehnicilor de inginerie genomică și filogenia microorganismelor.

Data completării Semnătura titularului de curs


Semnătura titularului de laborator

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

9
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei BIOLOGIA MOLECULARĂ A DEZVOLTARII COD: BBM1103
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.9 Regimul disciplinei DO
4.10Tipul disciplinei: DCA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 38
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:
3.7 Total ore studiu individual 94
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


Biologie celulară și moleculară
4.1 De curriculum
Embriologie animală
4.2 De competențe Nu este cazul

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului Suport logistic: proiector multimedia și suport video
Microscoape binoculare și stereomicroscoape individuale;
Material biologic (embrioni și larve de Drosophila melanogaster, ovocite de pește);
Colecție de articole din reviste pe baza cărora studenții realizează prezentări
5.2. De desfășurare a seminarului PowerPoint: Developmental Biology; Development; Developmental Cell;
Developmental Dynamics; Genes & Development; Mechanisms of Development; etc.
Participarea la minim 80% din lucrările de laborator este conditie pentru participarea
la examen

10
6. Competențele specifice acumulate
1. Descrierea, analiza şi utilizarea conceptelor şi teoriilor moderne din domeniul Biologiei dezvoltării
6.1. Competențe 2. Să cunoască terminologia utilizată în domeniul biologiei dezvoltării
profesionale 3. Aplicarea principiilor specifice domeniului şi realizarea unei comunicări orale / în scris, prin care sunt
prezentate rezultatele obținute într-un mod clar şi convingător
1. Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice
2. Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline
6.2. Competențe 3. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă
transversale profesională
4. Respectarea normelor de securitate a muncii în laboratorul de biología dezvoltării
5. Respectarea principiior de etică profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Fundamentarea cunoştinţelor de biologia dezvoltării și a mecanismelor moleculare care stau la baza
disciplinei dezvoltării embrionare
4. Înţelegerea mecanismelor celulare și moleculare ale embriogenezei la diferite organisme animale
7.2 Obiectivele specifice 5. Înțelegerea structurii și funcțiilor factorilor de transcripție în embriogeneză
6. Înțelegerea mecanismelor de reglare post-transcripțională a embriogenezei

8. Conținuturi
Nr. Ore/
8.1 Curs Metode de predare
Observaţii
1. Specificare, determinare şi diferenţiere celulară
1.1. Echivalenţa genomică şi clonarea somatică la vertebrate
1.2. Excepţii de la echivalenţa genomică: diminuările cromozomiale
1.3. Mecanismele specificării celulelor embrionare: specificarea autonomă, sinciţială,
condiţionată
1.4. Determinarea celulară: molecule care definesc starea celulară determinată; mecanisme prelegere frontală
4
moleculare de menţinere a stării determinate pe parcursul diviziunilor celulare dialog
(memoria
citoplasmatică, memoria nucleară)
1.5. Caracteristicile celulelor diferenţiate
1.6. Transdiferenţierea în ţesuturile regenerate şi indusă în cultură
1.7. Dediferenţierea celulară
2. Factori de transcripție în embriogeneză
2.1. Factori de transcripție cu motive zinc finger: clasa C2H2, receptori nucleari, clasa LIM,
clasa
GATA
2.2. Factori de transcripție leucin zipper: C/EBP
2.3. Factori de transcripție helix loop helix (HLH): proteine miogene (MyoD, Myf5, miogenin)
şi prelegere frontală
6
controlul transcripțional al miogenezei dialog
2.4. Factori de transcripţie helix turn helix (HTH): proteine cu homeodomeniu, proteine PAX,
proteine Forkhead, proteine ETS
2.5. Factori de transcripție REL;
2.6. Factori de transcripție MADS-Box
2.7. Proteine HMG
2.8. Factori de transcripție T-Box
3. Arhitectura nucleară și reglarea transcripției
3.1. Proteine remodelatoare ale cromatinei (proteine Polycomb) prelegere frontală
4
3.2. Metilarea ADN dialog
3.3 Acetilarea histonelor.
4. Reglarea post-transcripţională embrionară
prelegere frontală
4.1. Localizarea şi traducerea ARNm în cursul dezvoltării embrionare 4
dialog
4.2. Mecanisme şi semnale de localizare a ARNm
5. Mecanismele moleculare ale formării axelor embrionare
5.1. Formarea axei antero-posterioare în embrionul de Drosophila: genele coordonatoare
maternale (grupul anterior, posterior, terminal), genele zigotice (genele domeniilor
nerepetitive, genele perechi, genele polarităţii segmentelor) prelegere frontală
6
5.2. Genele homeotice la Drosophila: localizare şi organizare cromozomială, particularităţi ale dialog
mutaţiilor genelor homeotice, caracteristici moleculare
5.3. Organizarea şi funcţionarea genelor Hox la vertebrate: colinearitatea spaţială şi temporală,
dominanţa posterioară, relaţiile evolutive dintre genele Hom şi Hox
6. Căi de semnalizare embrionare prelegere frontală 4
6.1. Calea de semnalizare WNT dialog
6.2. Calea de semnalizare BMP

11
6.3. Calea de semnalizare Hedgehog
6.4. Calea de semnalizare Notch-Delta
Bibliografie selectivă
1. Barresi M.J.F., Gilbert S.F. 2019. Developmental Biology. 12 edition, Oxford University Press.
2. Carlberg C.,  Molnár F. 2016. Mechanisms of Gene Regulation. 2 edition, Springer,.
3. Carlson BM. 2018. Human Embryology and Developmental Biology. 6 edition Elsevier.
4. Cooper G. 2018. The Cell: A Molecular Approach. Oxford University Press.
5. Hughes TR. 2011. A Handbook of Transcription Factors. Springer.
6. Knott J.  Latham K. 2017. Chromatin Regulation of Early Embryonic Lineage Specification. Springer. 
7. Latchman D. 2015. Gene Control. 2 edition, Garland Science.
8. Leese HJ.,  Brison DR. 2015. Cell Signaling During Mammalian Early Embryo Development. Springer
9. Lucchesi JC. 2019. Epigenetics, Nuclear Organization & Gene Function: With implications of epigenetic regulation and genetic
architecture for human development and health.  Oxford University Press
10. Marks F.,  Klingmüller K., Müller-Decker K. 2017. Cellular Signal Processing: An Introduction to the Molecular Mechanisms of
Signal Transduction. 2 edition, Garland Science.
11. Naumova AK.,  Taketo T. 2016. Epigenetics in Human Reproduction and Development. World Scientific.
12. Wajapeyee N.,  Gupta R. 2016. Eukaryotic Transcriptional and Post-Transcriptional Gene Expression Regulation. Humana Press
13. Wassarman PM. 2016. Essays on Developmental Biology. Academic Press.
14. Wolpert L., Tickle T. 2015. Principles of Development. Oxford University Press, 5 edition.
Nr. Ore/
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare
Observaţii
1. Organisme model în Biologia dezvoltării – avantaje şi dezavantaje; 4
2. Manipularea embrionilor de Drosophila, îndepărtarea corionului şi identificarea stadiului Experiment,
4
embrionar; Identificarea foliculilor ovarieni la Drosophila pe preparate permanente conversaţia
3. Izolarea discurilor imaginale din larvele de Drosophila euristică, 4
4. Disocierea ovocitelor de pește şi izolarea nucleului din ovocitul matur de amfibian; observaţia,
comparaţia 4
Identificarea stadiilor ovogenezei la amfibieni pe preparate permanente
5. Tehnici de hibridizare in situ 4
Conversaţia
6. Prezentări PowerPoint referate 8
euristică
Bibliografie selectivă
1. Cruz IP. 1993. Laboratory Exercises in Developmental Biology. Academic Press.
2. Detrich W., Westerfield M., Zon L. 2016. The Zebrafish: Cellular and Developmental Biology. 4 edition, Academic Press.
3. Hauptmann G. 2015. In Situ Hybridization Methods. Humana Press, New York, NY.
4. Keller LR., Evans JH., Keller TCS. 1998. Experimental Developmental Biology: A Laboratory Manual. Academic Press.
5. Pelegri FJ. 2019. Vertebrate Embryogenesis: Embryological, Cellular, and Genetic Methods. Springer
6. Sharpe J., Wong R., Yuste R. 2011. Imaging in Developmental Biology: A Laboratory Manual. Cold Spring Harbor Laboratory Press.
7. Tyler  MS. 2000. Developmental Biology: A Guide for Experimental Study. Sinauer Associates Inc.
8. Zărnescu O. 2003. Embriologie experimentală. Editura Universității din București.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universitati europene și din SUA și ține cont de nivelul de pregătire a studenţilor
Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori cercetători, profesori în învățământul preuniversitar și
universitar, în diferite laboratoare medicale, unități de reproducere animală
Răspunzând cererilor de pe piaţa programelor de formare, studiul disciplinei Biologia moleculară a dezvoltării facilitează:
 abordarea integratoare, multidisciplinară şi transdisciplinară, a cunoștințelor de biologia dezvoltării;
 dobândirea deprinderilor, valorilor și atitudinilor necesare pentru implicarea eficientă în activități profesionale din domeniul biologiei
dezvoltării.

10. Evaluare
10.3 Pondere din nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală
Cunoasterea conținutului informațional Examen scris
Capacitatea de a utiliza informația într-un context nou În situații de urgență și de
10.4 Curs Coerență și claritate în exprimare necesitate examinarea se va 50%
face on-line

10.5 Seminar/ Prezentarea rezultatelor


Dezvoltarea capacității de analiză, sinteză și interpretare
Laborator activității practice sub forma 20%
a datelor experimentale
unui articol științific
Dezvoltarea deprinderilor specifice de utilizare a Observarea activității pe 10%
substanțelor, instrumentelor, aparaturii de laborator și a parcursul semestrului
materialului biologic În situații de urgență și de

12
necesitate examinarea se va
face on-line
Elaborarea și prezentarea unui
Dezvoltarea capacității de documentare pe o temă dată, proiect de documentare,
20%
de analiză, sinteză și comunicare a informațiilor extindere a unei teme din
programa cursului
10.6 Standard minim de performanţă
 Cunoasterea a 50% din informația conținută în curs
 Cunoasterea a 50% din informația de la laborator

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

13
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE ALE COD:
CULTURILOR DE CELULE ANIMALE
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.11Regimul disciplinei DO
4.12Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual 94
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Biologie celulară
Citologie
Histologie
Anatomie
4.2 De competențe - nivel ridicat de autonomie
- utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Bibliografie selectivă de specialitate
Suport logistic: proiector multimedia și suport video
5.1. De desfășurare a cursului
Condiții pentru studenți: participarea la minim 30% din cursuri este condiție pentru
intrare în examen

14
Echipamente adecvate realizării lucrărilor practice; reactivi/kit-uri și consumabile
specifice
5.2. De desfășurare a seminarului
Condiții pentru studenți: participarea la minim 80% din lucrările de laborator este
condiție pentru absolvire

6. Competențele specifice acumulate


- capacitatea de a proiecta și optimiza modele de studiu ce au la bază realizarea de culturi celulare;
- dezvoltarea de noi idei și metode de analiză a comportamentului celulelor în cultură pentru diferite
aplicații;
6.1. Competențe - capacitatea de a explica știintific și depăși limitele experimentelor in vitro ce pot apare pe parcursul
profesionale derulării cercetărilor;
- oferirea de consultanță pentru alți profesioniști ce abordează studii bazate pe culturi de celule animale;
- capacitatea de a se implica în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina;
- dobândirea de abilități de a colabora cu specialişti din domenii conexe.
- documentarea, analiza și integrarea datelor din literatura de specialitate ce are la bază studii/cercetări pe
celule în diferite sisteme de cultivare;
6.2. Competențe - utilizarea noțiunilor teoretice asimilate pe parcursul cursului în rezolvarea unor probleme practice;
transversale - capacitatea de rezolvare a provocărilor științifice și tehnice cu care se confruntă domeniul Culturilor de
celule animale;
- adaptabilitate la sarcini de lucru schimbătoare.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Asimilarea și aprofundarea principiilor și metodelor ce au la bază culturi de celule animale în diferite
7.1 Obiectivul general al
sisteme și interpretarea comportamentului celular în contextul cercetării științifice fundamentale și
disciplinei
aplicative.
7. Instruirea și însușirea tehnicilor de bază utilizate în domeniul culturilor celulare;
8. Dobândirea cunoștințelor de planificare și organizare a Laboratorului de culturi de celule
animale;
9. Familiarizarea cu abordarea inter-disciplinară a domeniului;
10. Crearea interfeței cu studiile de biologie celulară și moleculară, biochimie și biotehnologie,
etc;
11. Explicarea știintifică a limitelor experimentelor in vitro și problemelor ce pot apare pe
7.2 Obiectivele specifice parcurs;
12. Însușirea de către studenți a capacității de a utiliza celulele în cultură ca instrumente de bază
pentru studiul unor parametri și evenimente biologice, biochimice și moleculare;
13. Dobândirea de către student de cunoștințe solide, creativitate și abilități de comunicare în
domeniul culturilor celulare;
14. Înțelegerea noțiunilor specifice cu care operează disciplina: sisteme de culturi celulare,
medii, caracteristicile celulelor in cultură, tehnici de bază, aplicații etc.;
15. Dezvoltarea spiritului de echipă prin grupele de lucru organizate.

8. Conținuturi

8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii


1. Noțiuni introductive: Istoric; Principii de bază și aplicații ale culturilor Prelegere frontală,
celulare; Avantajele si dezavantajele culturilor celulare. Dialog/ Problematizare 1h
Prezentare PowerPoint
2. Sisteme de cultivare a celulelor animale: Culturile tisulară, de organ și
de celule; Culturile organotipică și histotipică; Culturi la densități celulare Prelegere frontală,
mari și clonale; Culturi de celule aderente și în suspensie; Culturi primare, Dialog/ Problematizare 4h
linii celulare finite și continue; Tipuri morfologice si caracteristici ale Prezentare PowerPoint
celulelor in cultură.
3. Medii de cultură si condiții de cultivare. Necesități nutritive ale
Prelegere frontală,
celulelor în cultură și dezvoltarea mediilor; Tipuri de medii, rolul, avantajele
Dialog/ Problematizare 4h
și dezavantajele elementelor componente; Proprietăţi fizico-chimice ale
Prezentare PowerPoint
mediilor de cultură.
4. Ciclul de creştere și proliferarea celulelor în cultură: Ciclul de
creștere: descriere, parametri specifici; Curba de creștere: parametrii derivați
Prelegere frontală,
din curba de creștere, particularități celule normale/tumorale; Ciclul celular
Dialog/ Problematizare 3h
și proliferarea celulară: Concepte asupra controlului ciclului celular in
Prezentare PowerPoint
cultură; Metode pentru studiul ciclului celular/proliferării celulelor în
cultură.
5. Sincronizarea celulară: Concepte de bază ale sincronizării ciclului Prelegere frontală, 2h
celular. Metode de sincronizare a celulelor în cultură: Metode chimice; Dialog/ Problematizare
Metode fizice; Prezentare PowerPoint

15
Critici asupra metodelor de sincronizare forţată.
6. Imortalizarea celulară: Biologia imortalizării celulare; Imortalizarea
spontană; Metode de obţinere a celulelor imortale: Imortalizarea mediată de Prelegere frontală,
virusuri; Menținerea telomerilor și alungirea alternativă a telomerilor; Alte Dialog/ Problematizare 3h
metode de imortalizare; Aspecte practice privind imortalizarea celulelor Prezentare PowerPoint
primare.
7. Senescenta celulară: Tipuri de senescență, caracteristici și markeri ai Prelegere frontală,
celulelor senescente; Căi moleculare de activare a senescenței celulare; Dialog/ Problematizare 3h
Mecanisme de declanșare a senescenței. Prezentare PowerPoint
8. Latența celulară, diferențierea și de-diferențierea celulară: Latența
celulară versus diferențierea celulară; Modalitati de inducere a latenței Prelegere frontală,
celulare; Diferențierea celulară: Stadii ale angajării şi diferențierii celulare; Dialog/ Problematizare 2h
Factori de inducere a diferențierii; Markeri de diferențiere; De-diferențierea Prezentare PowerPoint
celulară.
9. Transformarea celulară: Definiție și caracteristici; Instabilitatea Prelegere frontală,
genomică; Imortalitatea celulară; Controlul aberant al creșterii celulare; Dialog/ Problematizare 1h
Tumorigenicitatea celulelor transformate. Prezentare PowerPoint
10. Transfecția celulară: Definiție și tipuri de transfecție; Condiții specifice Prelegere frontală,
de cultivare a celulelor; Metode de transfecție celulară; Transfectia celulelor Dialog/ Problematizare 3h
cu plasmide ADN; Transfecția celulelor cu ARN; Sisteme genice reporter. Prezentare PowerPoint
11. Citometria în flux: Principii ale citometriei în flux; Citometrul de flux; Prelegere frontală,
Aplicații biologice ale citometriei în flux. Dialog/ Problematizare 1h
Prezentare PowerPoint
12. Aplicații ale culturilor celulare în producerea și obținerea
Prelegere frontală,
anticorpilor: Obținerea și purificarea anticorpilor poli- și mono-clonali.
Dialog/ Problematizare 1h
Tennologia hibridoma.
Prezentare PowerPoint
Bibliografie
1. A. Cîmpean, Culturi de celule animale, Editura Ars Docendi, 2006.
2. C.M. Lehr (Ed.), Cell Culture Models of Biological Barriers: In vitro test systems for drug absorption and delivery, Taylor & Francis e-
Library, 2004.
3. P. Kaldis (Ed.), Cell Cycle Regulation, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2006.
4. R. Eibl, D. Eibl, R. Pörtner, G. Catapano, P. Czermak, Cell and Tissue Reaction Engineering, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2009.
5. R.I. Freshney, Culture of animal cells. A manual of basic technique and specialized applications, 6th Edition, Wiley-Blackwell., 2010.
6. I. Schmid (Ed.), Flow Cytometry – Recent Perspectives, InTech, 2012.
7. L. Galluzzi, I. Vitale, O. Kepp, G. Kroemer (Eds.), Cell Senescence: Methods and Protocols, Humana Press, 2013.
8. W. Zhou, A. Kantardjieff (Eds.), Mammalian Cell Cultures for Biologics Manufacturing, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2014
9. G. Banfalvi (Ed.), Cell Cycle Synchronization: Methods and Protocols, 2nd Edition, Humana Press, 2017.
10. C. Goetz, C. Hammerbeck, J. Bonnevier, Flow Cytometry Basics for the Non-Expert, Springer, 2018.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Organizarea și dotarea laboratorului de culturi celulare. Reguli de
Problematizare/Studii/Interpretare 1 h
asepsie și protecție.
2. Însămânțarea de celule ce cresc în monostrat sau suspensie.
Evidențierea morfologiei celulare în microscopia în contrast de fază. Problematizare/Tehnici și studii/
2h
Numărarea celulelor folosind hemocitometrul. Alte metode de cuantificare a Interpretare.
numărului de celule.
3. Menținerea în cultură și subcultivarea de celule mamaliene (culturi
primare, linii celulare); Determinarea ciclului de creștere a celulelor în Problematizare/Tehnici și studii/
6h
cultură (trasarea și caracterizarea comparativă a curbelor de creștere pentru Interpretare.
celule normale și tumorale)
4. Metode calitative de evaluare a viabilității celulare: metoda de
Problematizare/Tehnici și studii/
excludere a albastrului tripan; Testul de viabilitate LIVE/DEAD (colorația 2h
Interpretare.
cu calceină AM/Eth-1).
5. Metode cantitative de evaluare a viabilității/proliferării celulare: Problematizare/Tehnici și studii/
4h
Testul MTT/XTT; Colorația cu Roșu neutru/ Albastru alamar. Interpretare.
6. Determinarea eficienței de clonare. Problematizare/Tehnici și studii/
2h
Interpretare.
7. Teste de citotoxicitate: studiul lactat dehidrogenazei eliberate Problematizare/Tehnici și studii/
1h
extracelular. Interpretare.
8. Realizarea de culturi primare/ histotipice. Problematizare/Tehnici și studii/
4h
Interpretare.
9. Aspecte etice și reglementări ale utilizării celulelor de origine animală
Problematizare/Studii/Interpretare 1 h
sau umană.
10. Prezentarea unui referat pe baza unei tematici ce implică culturi Prezentare individuală a unui
celulare. referat/ material de sinteză în 3 h
domeniu, problematizare
8. Evaluare noțiunilor asimilate la lucrările practice: Rezolvarea de Verificarea cunoștintelor de 2 h

16
probleme specifice. Colocviu de laborator. laborator și seminar.
Bibliografie
1. R.L.P. Adams, Cell culture for biochemists, 2nd revised edition, Elsevier, 1990.
2. D. Fisher, G.E. Francis, D. Rickwood (Eds), Cell separation: a practical approach, Oxford University Press, 1998.
3. A. Doyle, J.B. Griffiths, Cell and tissue culture: laboratory procedures in biotechnology, John Wiley & Sons Ltd, 1998.
4. J.R.W. Masters, Animal Cell Culture. A Practical Approach, 3rd Edition, Oxford University Press, 2000.
5. T. Lindl, R. Steubing, Atlas of Living Cell Cultures, Wiley-Blackwell, 2013.
6. T.S. Hawley, R.G. Hawley (Eds.), Flow Cytometry Protocols, 4th Edition, Humana Press, 2018.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități din lume care abordează această problematică.
Cursul și lucrările practice sunt în acord cu progresul științific și evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza
culturilor de celule animale. Prin organizarea și structura sa cursul urmărește armonizarea cu cerințele internaționale privind formarea
specialiștilor în domeniile Biologiei Moleculare, Biochimiei, Biomedicinei, Bioingineriei, etc. De asemenea cursul are în vedere nivelul de
pregătire al studenților și permite dezvoltarea de competențe profesionale necesare absolvenților în laboratoare și centre de cercetare de
profil. Astfel absolvenții vor avea șansa de:
- a-și însuși și înţelege noţiunile specifice cu care operează disciplina;
- a dobândi abilități practice necesare unui specialist ce abordează aspecte din domeniul culturilor de celule animale;
- a își dezvolta creativitatea și dobândi capacitatea de a se confrunta și găsi soluții la eventualele probleme ridicate de experiment;
- a dezvolta abilități de comunicare în domeniu.

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
1. Capacitatea de a asimila cunoștințele teoretice
predate Examen
2. Capacitatea de sinteză și de a transmite corect În situații de urgență și
conceptele și noțiunile predate de necesitate
10.4 Curs 40 %
3. Capacitatea de a înțelege și valorifica din punct examinarea se va face
de vedere practic literatura de specialitate on-line
4. Capacitatea de corelare a cunoștințelor predate
cu cele dobândite la alte discipline
1. Dezvoltarea de abilități practice în laborator și Activitate la laborator și
capacitatea de a înțelege, optimiza și explica evaluare finală 20 %
protocoale de lucru (colocviu)
2. Prezentarea unui referat pe baza unei 30 %
10.5 Seminar/
bibliografii (cercetări) Prezentare orală
Laborator
În situații de urgență și
de necesitate
examinarea se va face
on-line
10.6 Standard minim de performanţă
1. Promovarea examinărilor parțiale cu nota 5
2. Promovarea colocviului de laborator cu nota 5
3. Promovarea referatului cu nota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

17
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER CERCETARE
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei ETICĂ SI INTEGRITATE ACADEMICĂ COD: BBM 1105
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 4.13Regimul disciplinei DO
4.14Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 58
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi:
3.7 Total ore studiu individual 122
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Nu este cazul
4.2 De competențe Gândire logică și argumentare
Abilitatea de a înțelege și comunica informațiile și ideile prezentate verbal sau în scris

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia)
5.1. De desfășurare a cursului
conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat
Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia)
5.2. De desfășurare a seminarului
conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat

18
6. Competențele specifice acumulate
 Capacitatea de a aplica normele existente în colectarea și procesarea datelor pe parcursul unei analize în
laboratoarele clinice/ medicale
 Capacitatea de utilizare corectă a surselor de informare în elaborarea unor metode de laborator și
6.1. Competențe interpretarea rezultatelor analizelor clinice/ medicale
profesionale  Capacitatea de realizare corectă din punct de vedere metodologic și deontologic a analizelor de
laborator specifice laboratorului clinic/ medical
 Capacitatea de redactare corectă a unui raport prin respectarea principiilor de etică sau/ și de integritate
 Capacitatea de a participa eficient în munca de echipă în activități de analiză/ cercetare
 Dezvoltarea de către studenți a unei culturi a responsabilității în munca intelectuală
 Manifestarea de către studenți de solidaritate, reactivitate și suport pentru consolidarea integrității
6.2. Competențe academice și la locul de muncă
transversale  Comunicare scrisă și verbală
 Muncă în echipă
 Interogare platforme științifice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct de vedere etic și deontologic în muncă în
disciplinei laboratoarele de biochimie și biologie moleculară din companii, institute de cercetare, universități
16. deprinderea noțiunilor de bază ale deontologiei
17. cunoașterea normelor explicite (texte cu valoare normativă) sau implicite (cutume, practici)
care reglementează conduita academică a muncii intelectuale a absolvenților în activitățile
desfășurate în laboratoarele clinice/ medicale
18. înțelegerea normelor (rațiunea lor, specificitatea în raport cu normele altor instituții similare,
7.2 Obiectivele specifice
corelarea lor cu alte norme deontologice etc.)
19. asimilarea normelor (raportarea lor nemijlocită la activitatea desfășurată de către fiecare
dintre absolvenți în laboratoarele clinice/ medicale)
20. asumarea acestora în activitatea desfășurată în laboratorul clinic/ medical
21. însușirea bunelor practici de conduită intelectuală

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observații
1. Principii și reguli morale din domeniul biomedical (prezentarea
Prelegere, discuție 1 ore
contextului și relevanța normelor de etică)
2. Teorii etice care vizează domeniul biomedical (Principiismul) Prelegere, discuție 1 ore
3. Aspecte legale și etice internaționale în domeniul biochimiei și
Prelegere, discuție 1 ore
biologie moleculare
4. Aspecte etice și legale naționale în domeniul biochimiei și biologie
Prelegere, discuție 1 ore
moleculare
5. Consimțământul informat (secțiunile care vizează colectarea,
Prelegere, discuție 2 ore
depozitarea și utilizarea materialelor biologice)
6. Aspecte etice care vizează producerea, interpretarea și raportarea
Prelegere, discuție 1 ore
datelor de laborator
7. Protecția datelor cu caracter personal Prelegere, discuție 2 ore
8. Proprietatea materialelor biologice colectate (celule, țesuturi etc) Prelegere, discuție 1 ore
9. Integritatea în profesia de biochimist Prelegere, discuție 2 ore
10. Etica cercetării (falsificarea și fabricarea datelor, raportarea eronată a
Prelegere, discuție 2 ore
datelor)
Bibliografie
1. Ghidul de Etică al Asociației Americane de Chimie Clinică (https://www.aacc.org/membership/ethic-guidelines);
2. Codul de Etică al Societății Americane de Științe Clinice de laborator (https://www.ascls.org/about-us/code-of-ethics);
3. ISO 15189:2012 (https://www.iso.org/standard/56115.html);
4. Codul de la Nuremburg;
5. Declarația de la Geneva;
6. Declarația de la Helsinki;
7. Raportul Belmont;
8. Beauchamp, T. L., & Childress, J. F. (2001). Principles of biomedical ethics. Oxford University Press, USA
9. Ghidul Internațional de Etică pentru cercetarea biomedicală care implică subiecți umani ( https://cioms.ch/wp-
content/uploads/2017/01/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf)
10. GDPR 2016/679 (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?
uri=uriserv:OJ.L_.2016.119.01.0001.01.ENG&toc=OJ:L:2016:119:TOC);
11. Directiva UE privind standardele de calitate și siguranță pentru donarea, procurarea, testarea, procesarea, prezervarea,
depozitarea și distribuirea țesuturilor și celulelor umane (2004/23/EC (https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?

19
uri=OJ:L:2004:102:0048:0058:en:PDF);
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Concepte privind etica profesiei (drepturi, obligații, datorii, principii, Dezbatere, discuție, analiza unor
1 ore
valori, reguli, proceduri, temeiuri) cazuri
1. Exemple de încălcare a Principiului Binefacerii în domeniul Dezbatere, discuție, analiza unor
1 ore
biochimiei și biologie moleculare cazuri
2. Exemple de încălcare a Principiului Nefacerii-Răului în domeniul Dezbatere, discuție, analiza unor
1 ore
biochimiei și biologie moleculare cazuri
3. Exemple de încălcare a Principiului Autonomiei în domeniul Dezbatere, discuție, analiza unor
1 ore
biochimiei și biologie moleculare cazuri
4. Exemple de încălcare a Principiului Dreptății în domeniul biochimiei Dezbatere, discuție, analiza unor
1 ore
și biologie moleculare cazuri
5. Cazuri și Exemple de administrare inadecvată a procesului de obținere Dezbatere, discuție, analiza unor
1 ore
a consimțământului informat cazuri
Dezbatere, discuție, analiza unor
6. Consecințe privind administrarea datelor cu caracter personal 1 ore
cazuri
7. Relația cu șefii și colegii de laborator, diseminarea unor informații Dezbatere, discuție, analiza unor
1 ore
privilegiate cazuri
Dezbatere, discuție, analiza unor
8. Conflictul de interese 1 ore
cazuri
Dezbatere, discuție, analiza unor
9. Caracterul integru și avertizorii de integritate 1 ore
cazuri
Dezbatere, discuție, analiza unor
10. Interacțiunea cu cercetătorii (exemple din etica cercetării) 1 ore
cazuri
Dezbatere, discuție, analiza unor
11. Informațiile genetice 1 ore
cazuri
Dezbatere, discuție, analiza unor
12. Dileme etice în activitatea de laborator - I 1 ore
cazuri
Dezbatere, discuție, analiza unor
13. Dileme etice în activitatea de laborator - II 1 ore
cazuri
Bibliografie
1. Bruns, DE, Burtis CA, Gronowski AM, McQueen MJ, Newman A, Jonsson JJ. Variability of ethics education in laboratory medicine
training programs: results of an international survey. Clin Chim Acta;442:115-118; 2015
2. Allen MJ, Powers MLE, Gronowski KS, Gronowski AM. Human tissue ownership and use in research: What laboratories and
researchers should know. Clin Chem;56:1675-1682; 2010
3. Charo RA. Body of research--ownership and use of human tissue. N Eng J Med;355:1517-19; 2006
4. vanDiest PJ. No consent should be needed for using leftover body material for scientific purposes. BMJ;325:648-651; 2002
5. Bathe OF, McGuire AL. The ethical use of existing samples for genome research. Genetics in Medicine;11:712-715; 2009
6. Wu, Alan H. B. The Hidden Assassin: When Clinical Lab Tests Go Awry. Arborwood, 2014;
7. Mcqueen, Matthew J. Ethics and laboratory medicine. Clinical chemistry, 36.8: 1404-1407; , 1990
8. Fletcher, Lucy, and Paul Buka. A legal framework for caring: an introduction to law and ethics in health care. Macmillan
International Higher Education, 1999;
9. Ashcroft, Richard Edmund, et al., eds. Principles of health care ethics. John Wiley & Sons, 2007;
10. McGee, Glenn. Bioethics for beginners: 60 Cases and Cautions from the Moral Frontier of Healthcare. John Wiley & Sons, 2012;
11. Crigger, Bette-Jane. Cases in bioethics: selections from the Hastings Center Report. St. Martin's Press, 1993;
12. Kerridge, Ian, Michael Lowe, and Cameron Stewart. Ethics and law for the health professions. Sydney: Federation Press, 2009;
13. Willmott, Chris, and Salvador Macip. Where Science and Ethics Meet: Dilemmas at the Frontiers of Medicine and Biology . ABC-
CLIO, 2016.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități europene care abordează această problematică.
Cursul și lucrările practice sunt în acord cu European Syllabus și evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza
evaluărilor moleculare care se realizează în laboratorul de specialitate și prin conținutul său urmărește armonizarea cu cerințele Uniunii
Europene privind formarea specialiștilor Biochimiști. De asemenea cursul este în acord cu nivelul de pregătire al studenților.
Cursul și seminariile sunt fundamentale pentru dezvoltarea competențelor profesionale necesare absolvenților în diverse laboratoare clinice/
medicale și de cercetare de profil. Astfel absolvenții: vor dobândi competențe în:
 Demonstrează un comportament etic și profesional.
 Ilustrează comportamentul etic și profesional prin aderarea la politicile prezente în laborator, codurile vestimentare, regulile și
reglementările generale
 Demonstrează respect și abilități interpersonale adecvate cu colegii și colaboratorii
 Demonstrează o etică pozitivă în echipă, fiind dispus să asiste și să coopereze cu alții.
 Demonstrează onestitate și integritate și respectă codul de etică în laboratoarele clinice/ medicale/ criminalistică.
 Demonstrează angajament față de profesia de biochimist

20
10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
-cunoaşterea terminologiei de specialitate şi
utilizarea ei adecvat în context Verificare pe parcurs
-însuşirea problematicii tratate În situații de urgență și
-capacitatea de a sintetiza informaţiile şi a le de necesitate
10.4 Curs 40%
transpune în text într-o manieră corectă, logică şi examinarea se va face
coerentă on-line
-capacitatea de a da răspunsuri corecte, concise şi
adecvate la întrebări din tematica predată
Prezentare eseu cu tema impusă Prezentare eseu 50%
Media notelor acordate la seminar (Notele În situații de urgență și 10%
10.5 Seminar/
acordate pentru temele de casă, referate, eseuri, de necesitate
Laborator
traduceri, studii de caz) examinarea se va face
on-line
10.6 Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conţinutului teoretic de bază care defineşte domeniul biochimie și biologiei moleculare
Cunoaşterea principiilor de etică care guvernează activitatea din laboratoarele de cercetare de biochimie/ biologie moleculară

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

21
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER DE CERCETARE
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei GENOMICĂ COD: BBM1107
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.15Regimul disciplinei DO
4.16Tipul disciplinei: DCA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:
Discutie - metode de analiza a articolelelor stiintifice pe tematica tehnicilor Genomice; Modalitati de elaborare a referatelor 4
si/sau prezentarilor pe baza articolelor stiitifice
3.7 Total ore studiu individual 156
3.8 Total ore pe semestru 90
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Cunoștințe de baza: Biochimie, Biologie celulară, Biologie moleculară, Genetică
4.2 De competențe Utilizarea echipamentelor, ustensilelor și materialelor consumabile de laborator
Calculul concentrațiilor soluțiilor, reprezentarea grafică a rezultatelor, etc
Utilizarea calculatorului și abilități de navigare Internet pentru accesare de baze de date

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Cursul se va realiza sub forma unei prelegeri. Studenții vor fi direcționați către o
varietate de materiale online și vor realizate discuții directe cât și on-line.
5.1. De desfășurare a cursului
Suport logistic: proiector multimedia şi suport video
Participarea la minim 50% din cursuri este o condiție pentru participarea la examen
5.2. De desfășurare a seminarului Lucrările practice și seminariile vor fi realizate îmbinând prelegerile cu activitatea
practică în laborator. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online
cu caracter practic, vor avea un feed-back permanent de la cadrul didactic și se vor
realiza activități practice și exerciții interactive (autoevaluare și auto-reflecție).

22
Aparate specifice laboratoarelor de biologie moleculară -Genomică.
Calculatoare conectate la internet pentru accesarea bazelor publice de date,
compararea secvențelor și prelucrarea datelor obținute din experimente.
Participarea 100% din lucrările de laborator este o condiţie pentru participarea la
examen.

6. Competențele specifice acumulate


i) Cunoașterea noțiunilor referitoare la rolul componenței genetice și epigenetice în
determinismul caracterelor și bolilor. Capacitatea de a analiza și evalua critic literatura
științifică relevantă;
ii) Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor de specialitate utilizate pentru descrierea markerilor
moleculari utilizați în diagnostic și ameliorare și integrarea cunoștințelor tehnice ale testelor cu
interpretarea informațiilor din laboratorul de cercetare moleculară;
iii) Să sintetizeze, analizeze critic, evalueze, interpreteze și să înțeleagă semnificația rezultatelor
experimentelor controlate și să poată aplica datele obținute pentru a rezolva o problemă
specifică de laborator și de cercetare genomică. Să demonstreze capacitatea de a contesta
ipotezele preconcepute prin argumentarea informată;
6.1. Competențe vi) Abilitatea de a realiza corect teste de evaluare moleculară și de a interpreta corect și sistemic
profesionale rezultatele obținute. Înțelegerea importanței asigurării calității și a controlului pentru a stabili
validitatea și rolul procedurilor standard de operare în laboratorul de cercetare genomică;
iv) Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela modificările detectate prin teste de evaluare
moleculară cu particularitățile fenotipice ale modelelor experimentale utilizate.
 v) Să demonstreze o conștientizare critică a metodologiei moleculare în curs de utilizare și în
curs de dezvoltare în prim-planul activității de cercetare și să dezvolte o abordare creativă a
aplicării unei astfel de metodologii în cadrul disciplinei;
vi) Sa demonstreze o înțelegere critică a aspectelor de laborator de cercetare genomică;
  vii) Să manifeste o înțelegere aprofundată și o conștientizare critică a celor mai bune practici
actuale în jurul problemelor legate de sănătate și siguranță și procedurile de asigurare a calității
în laboratorul de cercetare molecilară;
i) Abordare entuziastă și pozitivă a învățării, bune abilități de comunicare și capacitatea de a lua
legătura cu alți specialiști, receptivitate și adaptabilitate la schimbare;
ii) Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice. Capacitatea de a informa
cu încredere și cu acuratețe pe alții despre experiența dobândită în domeniu dar și recunoașterea
limitelor și dorința de informare activă din surse științifice adecvate;
iii) Dezvoltarea capacității de a realiza prezentări orale pentru o audiență de specialitate sau
publicul larg utilizand informațiile primate in cadrul disciplinei in corelatie cu alte discipline;
6.2. Competențe
transversale
iv) Capacitatea de a lucra eficient și productiv, recunoscând valoarea resurselor fizice,
bioinformatice și intelectuale și ținând cont de importanța calității și fiabilității analizelor
moleculare;
v) Gestionarea eficientă a timpului și prioritizarea corespunzătoare a sarcinilor și a timpului atât
în cazul lucrului independent cât și ca parte a unei echipe; Capacitatea de a avea o contribuție
utilă, informată și eficientă într-o echipă, identificând corect rolul propriu și valoarea acestui rol
în succesul echipei;
vi) Integrarea și respectarea principiilor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Cursul și Lucrările Practice de GENOMICĂ sunt concepute pentru a asigura studenților
cunoașterea și înțelegerea rolului informației genomice și impactul modificării acesteia lumii
înconjurătoare. Având în vedere că un număr din ce în ce mai mare de laboratoare moderne
7.1 Obiectivul general al
disciplinei
își extind rapid repertoriul tehnicilor de laborator pentru a exploata capacitatea metodelor
moleculare de a detecta sensibil și specific structura genomică a microrganismelor, plantelor
și animalelor, unitatea de învățare are drept scop să familiarizeze studenții cu gama de
tehnologii moleculare disponibile pentru laboratorul de cercetare genomică.
7.2 Obiectivele specifice 1. Formarea unei viziuni globale asupra tehnicilor genomice privite ca un complex de
metode moderne care vizează evaluarea structurală a informației genetice la nivel individual
și populațional.
2. Familiarizarea studenților cu principiile teoretice și practice fundamentale ale
tehnologiilor moleculare genomice de ultimă generație la procariote și eucariote.
3. Însușirea cunoștințelor referitoare la metodologia și etapele evaluării materialului genetic
care să permită o investigație genomică eficientă și informativă.
4. Însușirea principiilor de utilizare a metodelor analitice și a echipamentelor folosite in

23
analizele GENOMICE in activitatea de cercetare.
5. Însușirea de către studenți a cunoștințelor referitoare la principalele analize GENOMICE
cu utilitate in laboratorul de cercetare.
6. Cunoașterea aplicațiilor tehnologiilor GENOMICE în viața de zi cu zi.

8. Conținuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Revoluția OMICĂ: i) gene/genom, transcripți
/transcriptom, proteine/proteom; ii) evoluţia conceptelor
şi semnificaţia lor actuală: Genomica, Transcriptomica, Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
Proteomica, Glicomică, Metobolomică; iii)

2. Genomul și microbiomul uman; iii) Elementele


morfologice şi funcţionale ale cromozomilor de la
eucariote; iv) aberațiile cromozomiale și efectele lor
Prelegere frontală, suport video, curs
patologice; v) polimorfisme mononucleotidice și 4 ore predare
interactiv, animație
expresia lor fenotipică normală și patologică; vi)
proiectul genomului uman si urmările sale; vii)
microbiom si metagenomică
3. Strategii de secvenţializare completă a genomurilor: i)
evoluția metodologică în secventializare; ii) Diversitatea
strategiilor de secvenţializare (de la secvențializare
Prelegere frontală, suport video, curs
chimică la Sanger si variantele sale); iii) tehnici de 5 ore predare
interactiv, animație
secvențializare de nouă generație, principiile si etapele
acestora cu exemplificare pentru tehnologii de
secvențializare “High-throughput” (NGS, GWAS)
4. Epigenetica și epigenomice: i) modalitățile de
Prelegere frontală, suport video, curs
identificare și evaluare modificărilor; ii) implicații și 4 ore predare
interactiv, animație
aplicații normale și patologice.
5. Patologii corelate cu modificările genomice și
epigenomice; i) Medicina genomică o revoluție în
practica medicală; ii) Aplicațiile genomicii ăn cercetarea Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 4 ore predare
cancerului, diabetului, obezității, bolilor
cardiovasculare, etc
6. Nutrigenomica și implicațiile sale în evaluarea stării
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
de sanătate a omului
7. Aplicații ale genomicii în: i) agricultură; ii)
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 4 ore predare
zootehnie; iii) medicină veterinară
8. Genomică si Biodiversitate Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
7. Aspecte etice, legale și sociale corelate cu cercetarea
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 1 ora predare
genomică și diagnosticul molecular

Bibliografie
1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007.
ISBN: 978-0815341055.
2. Campbell, M.A. si Heyer, L.J. Discovering Genomics, Proteomics, and Bioinformatics, Benjamin Cummings, San Francisco, 2003.
3. Craig N.L., Cohen-Fix O., Green R., Molecular biology: principles of genome function. Oxford University Press, 2010
4. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Molecular biology of the gene. Cold Spring Harbor Laboratory Press, 2008
5. Lodish H., P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular Cell Biology, 2008, 6th edition, W.H.
Freeman and Company,
6. Simó C.,, Alejandro Cifuentes, Virginia García-Cañas, Fundamentals of Advanced Omics Technologies: From Genes to
Metabolites (Comprehensive Analytical Chemistry, nr. 63), ISBN-13: 9780444626516, ISBN-10: 0444626514, Pagini: 490, , 2014,
Editura: ELSEVIER SCIENCE, Seria Comprehensive Analytical Chemistry
7. Young Min Kwon, Steven C. Ricke, High-Throughput Next Generation Sequencing: Methods and Applications, Humana
Press Inc., 308 pag., ISBN: 9781617790881

Nr.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Polimorfisme genetice: clasificare, nomenclatură și Prelegere cu prezentarea principiului si
metode de identificare și caracterizare; SNP in cancer protocolului de lucru și aplicațiilor 3 ore
Lucrări practice în echipă și individuale

24
2. Genotipare in sistem capilar cu aplicații in laboratorul Prelegere cu prezentarea principiului si
clinic protocolului de lucru și aplicațiilor 8 ore
Lucrări practice în echipă și individuale
3. Secvențializare in sistem capilar (Sanger) cu aplicații Prelegere cu prezentarea principiului si
in laboratorul clinic protocolului de lucru și aplicațiilor 8 ore
Lucrări practice în echipă și individuale
4. Secvențializare de nouă generație (NGS)- principiu Prelegere cu prezentarea principiului si
aplicatiilor 2 ore

5. Referate pe o temă de actualitate Prezentări referate și discuții în grupuri de


5 ore
lucru
6. Colocviu de lucrări practice Examen individual 2 ore
Bibliografie
1. S.E. Georgescu, M. Costache, Lucrari practice de biochimia acizilor nuckeici si biologie moleculară , Tipografia
Universității din București, 2009.
2. Roberto Biassoni, Alessandro Raso, Quantitative Real-Time PCR: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 2014
James Rogers, Microarrays: Principles, Applications and Technologies, Nova Science Publishers Inc, 2014
3. S.E. Georgescu, A. Dudu, M. Costache, Tehnici de biologie moleculară – principii şi aplicaţii practice, Editura
Universității din București, 2016;
4. Young Min Kwon, Steven C. Ricke, High-Throughput Next Generation Sequencing: Methods and Applications, Humana
Press Inc., 308 pag., ISBN: 9781617790881

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor


profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul ştiinţific al cursului asigură înțelegerea noțiunilor de GENOMICĂ, iar lucrările practice
formează abilitățile necesare pentru activitatea de laborator de cercetare.

10. Evaluare
10.3 Pondere din nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală
Stăpânirea minimă a conţinutului ştiinţific al Examem scris
cursului şi bibliografiei selective. În situații de urgență și de
necesitate examinarea se va face
40%
on-line
Referat de specialitate bazat pe un articol cu Prezentare de referate are în
o tema data vedere prezentarea orală PPT și
comunicarea între profesor și
10.4 Curs student, cu participarea întregii
grupe
30%
În situații de urgență și de
necesitate examinarea se va face
on-line
Prezenta la curs Minim 50% prezență la curs
pentru intrare in examen 10%
100% prezență la curs
Prezenţa obligatorie la toate şedinţele de laborator Colocviul are în vedere 20%
şi susţinerea colocviului la finalul semestrului cunoașterea principiilor
tehnicilor, recunoașterea
aparaturii utilizate, descrierea
10.5 Seminar/ științifică a metodelor utilizate,
Laborator enumerarea aplicațiilor practice
ale metodelor utilizate.
În situații de urgență și de
necesitate examinarea se va face
on-line
10.6 Standard minim de performanţă
Cunoașterea a 60% din informația conținută în curs
Cunoașterea a 50% din informația de la laborator
Mențiuni generale:
Orele de tutoriat se bazează pe comunicarea rapidă prin email sau alte variante de comunicare agreate împreună cu studenții.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

25
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER DE CERCETARE
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei TRANSCRIPTOMICĂ COD: BBM1108
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.17Regimul disciplinei DO
4.18Tipul disciplinei: DCA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:
Discutie - metode de analiza a articolelelor stiintifice pe tematica tehnicilor Genomice; Modalitati de elaborare a referatelor 4
si/sau prezentarilor pe baza articolelor stiitifice
3.7 Total ore studiu individual 156
3.8 Total ore pe semestru 90
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Cunoștințe de baza: Biochimie, Biologie celulară, Biologie moleculară, Genetică
4.2 De competențe Utilizarea echipamentelor, ustensilelor si materialelor consumabile de laborator
Calculul concentrațiilor soluțiilor, reprezentarea grafică a rezultatelor, etc
Utilizarea calculatorului și abilități de navigare Internet pentru accesare de baze de date

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Cursul se va realiza sub forma unei prelegeri. Studenții vor fi direcționați către o
varietate de materiale online și vor realizate discuții directe cât și on-line.
5.1. De desfășurare a cursului
Suport logistic: proiector multimedia şi suport video
Participarea la minim 50% din cursuri este o condiție pentru participarea la examen
5.2. De desfășurare a seminarului Lucrările practice și seminariile vor fi realizate îmbinând prelegerile cu activitatea
practică in laborator. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online
cu caracter practic, vor avea un feed-back permanent de la cadrul didactic și se vor
realiza activități practice și exerciții interactive (autoevaluare și auto-reflecție).

26
Aparate specifice laboratoarelor de biologie moleculară - trnscriptomică.
Calculatoare conectate la internet pentru accesarea bazelor publice de date,
compararea secvențelor și prelucrarea datelor obținute din experimente.
Participarea 100% din lucrările de laborator este o condiţie pentru participarea la
examen

6. Competențele specifice acumulate


i) Cunoașterea noțiunilor referitoare la rolul componentei transcriptomice și epitranscriptomice
în determinismul caracterelor și patologiilor. Capacitatea de a analiza și evalua critic literatura
științifică relevantă;
ii) Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor de specialitate utilizate pentru descrierea markerilor
transcriptomici utilizați în diagnostic și ameliorare și integrarea cunoștințelor tehnice ale testelor
cu interpretarea informațiilor din laboratorul de cercetare moleculară;
iii) Să sintetizeze, analizeze critic, evalueze, interpreteze și să înțeleagă semnificația rezultatelor
experimentelor controlate și să poată aplica datele obținute pentru a rezolva o problemă
specifică de laborator și de cercetare transcriptomică. Să demonstreze capacitatea de a contesta
ipotezele preconcepute prin argumentarea informată;
6.1. Competențe vi) Abilitatea de a realiza corect teste de evaluare moleculară și de a interpreta corect și sistemic
profesionale rezultatele obținute. Înțelegerea importanței asigurării calității și a controlului pentru a stabili
validitatea și rolul procedurilor standard de operare în laboratorul de cercetare transcriptomică;
iv) Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela modificările detectate prin teste de evaluare
moleculară cu particularitățile fenotipice ale modelelor experimentale utilizate.
 v) Să demonstreze o conștientizare critică a metodologiei moleculare în curs de utilizare și în
curs de dezvoltare în prim-planul activității de cercetare și să dezvolte o abordare creativă a
aplicării unei astfel de metodologii în cadrul disciplinei;
vi) Sa demonstreze o înțelegere critică a aspectelor de laborator de cercetare transcriptomică;
  vii) Să manifeste o înțelegere aprofundată și o conștientizare critică a celor mai bune practici
actuale în jurul problemelor legate de sănătate și siguranță și procedurile de asigurare a calității
în laboratorul de cercetare moleculară;
i) Abordare entuziastă și pozitivă a învățării, bune abilități de comunicare și capacitatea de a lua
legătura cu alți specialiști, receptivitate și adaptabilitate la schimbare;
ii) Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice. Capacitatea de a informa
cu încredere și cu acuratețe pe alții despre experiența dobândită în domeniu dar și recunoașterea
limitelor și dorința de informare activă din surse științifice adecvate;
iii) Dezvoltarea capacității de a realiza prezentări orale pentru o audiență de specialitate sau
publicul larg utilizand informațiile primate in cadrul disciplinei in corelatie cu alte discipline;
6.2. Competențe
transversale
iv) Capacitatea de a lucra eficient și productiv, recunoscând valoarea resurselor fizice,
bioinformatice și intelectuale și ținând cont de importanța calității și fiabilității analizelor
moleculare;
v) Gestionarea eficientă a timpului și prioritizarea corespunzătoare a sarcinilor și a timpului atât
în cazul lucrului independent cât și ca parte a unei echipe; Capacitatea de a avea o contribuție
utilă, informată și eficientă într-o echipă, identificând corect rolul propriu și valoarea acestui rol
în succesul echipei;
vi) Integrarea și respectarea principiilor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Cursul și Lucrările Practice de TRANSCRIPTOMICĂ sunt concepute pentru a asigura
studenților cunoașterea și înțelegerea rolului informației transcrise și impactul modificării
acesteia asupra lumii înconjurătoare. Având în vedere că un număr din ce în ce mai mare de
7.1 Obiectivul general al laboratoare moderne își extind rapid repertoriul tehnicilor de laborator pentru a exploata
disciplinei capacitatea metodelor moleculare de a detecta sensibil și specific expresia genelor la
microrganisme, plante și animale, unitatea de învățare are drept scop să familiarizeze
studenții cu gama de tehnologii moleculare disponibile pentru laboratorul de cercetare
transcriptomică.
7.3 Obiectivele specifice 1. Formarea unei viziuni globale asupra tehnicilor transcriptomice privite ca un complex de
metode moderne care vizează evaluarea expresiei genice la nivel individual și
supraindividual.
2. Familiarizarea studenților cu principiile teoretice și practice fundamentale ale
tehnologiilor moleculare de evaluare a expresiei genice de ultimă generație la procariote și
eucariote.
3. Însușirea cunoștințelor referitoare la metodologia și etapele evaluării expresiei

27
materialului genetic care să permită o investigație transcriptomică eficientă și informativă.
4. Însușirea principiilor de utilizare a metodelor analitice și a echipamentelor folosite in
evaluările transcriptomice in activitatea de cercetare.
5. Însușirea de către studenți a cunoștințelor referitoare la principalele analize ale expresiei
și reglarii genetice cu utilitate in laboratorul de cercetare.
6. Cunoașterea aplicațiilor tehnologiilor transcriptomice în viața de zi cu zi.

8. Conținuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Revoluția Post-Genomică: i) transcripți /transcriptom,
proteine/proteom; ii) evoluţia conceptelor şi
semnificaţia lor actuală: Genomică funcțională Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 1 oră predare
-Transcriptomică, Proteomică, Glicomică,
Metobolomică;

2. Genomica funcţională - Transcriptom


&Transcriptomică: i) limbajul transcriptomic; ii) Prelegere frontală, suport video, curs
2 ore predare
reglarea transcripției; iii) metode de evaluare si interactiv, animație
măsurare a expresiei genice;
3. Analiza profilului de expresie genică - tehnologia
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 3 ore predare
“microarray”, microcipurile;
4. Evaluarea trancriptomului la mamifere/om; Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 4 ore predare
5. Modalități de cuantificare a procesului de transcripție
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
-QPCR;
6. Aplicațiile medicale ale tehnicilor de evaluare si
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 3 ore predare
cuantificare a expresiei genice la nivel transcripțional
7. Strategii de secvenţializare completă a
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
transcriptomului (WES)
8. Molecule de ARN non-codante: i) implicații
fiziologice si patologice; ii) Strategii de identificare si
Prelegere frontală, suport video, curs
analiza a moleculelor de ARN necodante; iii) Aplicatii 4 ore predare
interactiv, animație
ale metodologiilor de evaluare si cuantificare in practica
medicală si laboratorul clinic
9. Epitranscriptomica: i) modalitățile de identificare și
Prelegere frontală, suport video, curs
evaluare modificărilor ARN; ii) implicații și aplicații 4 ore predare
interactiv, animație
normale și patologice.
10. Transcriptomică si Biodiversitate Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
11. Aspecte etice, legale și sociale corelate cu cercetarea
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 1 ora predare
transcriptomică și diagnosticul molecular

Bibliografie
1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007.
ISBN: 978-0815341055.
2. Campbell, M.A. si Heyer, L.J. Discovering Genomics, Proteomics, and Bioinformatics, Benjamin Cummings, San Francisco, 2003.
3. Craig N.L., Cohen-Fix O., Green R., Molecular biology : principles of genome function. Oxford University Press, 2010
4. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Molecular biology of the gene. Cold Spring Harbor Laboratory Press, 2008
5. Lodish H., P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular Cell Biology, 2008, 6th edition, W.H.
Freeman and Company,
6. Simó C.,, Alejandro Cifuentes, Virginia García-Cañas, Fundamentals of Advanced Omics Technologies: From Genes to
Metabolites (Comprehensive Analytical Chemistry, nr. 63), ISBN-13: 9780444626516, ISBN-10: 0444626514, Pagini: 490, , 2014,
Editura: ELSEVIER SCIENCE, Seria Comprehensive Analytical Chemistry
7. Rederstorff M., Small Non-Coding RNAs: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 238 pag., ISBN: 9781493925469
8. Rogers J., Microarrays: Principles, Applications and Technologies, Nova Science Publishers Inc., 329 pag, 9781629486697
9. Sen C.K., MicroRNA in Regenerative Medicine, Academic Press Inc, 288 pag., ISBN: 9780124055445
10. Wei W., MicroRNA and Cancer, Humana Press Inc, 283 pag., ISBN: 9781607618621

Nr.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Notiuni introductive- tehnici clasice si moderne de Prelegere cu prezentarea principiului si 2 ore
analiza transcriptomica; necesitatea si avantajele protocolului de lucru și aplicațiilor
utilizarii acestor tehnici in laborator.

28
2. Evaluarea expresiei genice/detecția nivelului transcripților
prin tehnica qPCR; principiu, componente, etape, comparatie Prelegere cu prezentarea principiului si
PCR vs. qPCR; analiza si prelucrarea datelor obținute; protocolului de lucru și aplicațiilor 8 ore
utilitatea in laboratorul clinic. Lucrări practice în echipă și individuale

3. Screening-ul modificarilor expresiei genice prin tehnica Prelegere cu prezentarea principiului si


microarray- principiu; etape; interpretare de date protocolului de lucru și aplicațiilor 10 ore
Lucrări practice în echipă și individuale
5. Referate pe o temă de actualitate Prezentări referate și discuții în grupuri de
6 ore
lucru
6. Colocviu de lucrări practice Examen individual 2 ore
Bibliografie
1. S.E. Georgescu, M. Costache, Lucrari practice de biochimia acizilor nuckeici si biologie moleculară , Tipografia
Universității din București, 2009.
2. S.E. Georgescu, A. Dudu, M. Costache, Tehnici de biologie moleculară – principii şi aplicaţii practice, Editura
Universității din București, 2016
3. Roberto Biassoni, Alessandro Raso, Quantitative Real-Time PCR: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 2014
4. James Rogers, Microarrays: Principles, Applications and Technologies, Nova Science Publishers Inc, 2014
5. Pietro Hiram Guzzi, Microarray Data Analysis: Methods and Applications, Humana Press Inc., 200 pag, ISBN:
9781493931729
6. Gordon G. Carmichael, Regulatory Non-Coding RNAs: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 181 pag, ISBN:
9781493913688

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor


profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul ştiinţific al cursului asigură înțelegerea noțiunilor de Transcriptomică, iar lucrările practice formează abilitățile
necesare pentru activitatea de laborator, cu accent pe cel de cercetare.

10. Evaluare
10.3 Pondere din nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală
Stăpânirea minimă a conţinutului ştiinţific al Examem scris
cursului şi bibliografiei selective. În situații de urgență și de
40%
necesitate examinarea se va face
on-line
Referat de specialitate bazat pe un articol cu o Prezentare de referate are în
tema data vedere prezentarea orală PPT și
comunicarea între profesor și
10.4 Curs student, cu participarea întregii
30%
grupe
În situații de urgență și de
necesitate examinarea se va face
on-line
Prezenta la curs Minim 50% prezență la curs
pentru intrare in examen 10%
100% prezență la curs
Prezenţa obligatorie la toate şedinţele de laborator Colocviul are în vedere 20%
şi susţinerea colocviului la finalul semestrului cunoașterea principiilor
tehnicilor, recunoașterea
10.5 Seminar/
aparaturii utilizate, descrierea
Laborator
științifică a metodelor utilizate,
enumerarea aplicațiilor practice
ale metodelor utilizate.
10.6 Standard minim de performanţă
Cunoașterea a 60% din informația conținută în curs
Cunoașterea a 50% din informația de la laborator
Mențiuni generale:
Orele de tutoriat si alte activități se bazează pe comunicarea rapidă prin email sau alte variante de comunicare agreate împreună cu
studenții.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

29
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER DE CERCETARE
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei BAZELE MOLECULARE ALE MALADIILOR COD: BBM1109
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.19Regimul disciplinei DS
4.20Tipul disciplinei: DO

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:
Discutie - metode de analiza a articolelelor stiintifice pe tematica tehnicilor Genomice; Modalitati de elaborare a referatelor 4
si/sau prezentarilor pe baza articolelor stiitifice
3.7 Total ore studiu individual 156
3.8 Total ore pe semestru 90
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Cunoștințe de baza: Biochimie, Biologie celulară, Biologie moleculară, Genetică
4.2 De competențe Utilizarea echipamentelor, ustensilelor și materialelor consumabile de laborator
Calculul concentrațiilor soluțiilor, reprezentarea grafică a rezultatelor, etc
Utilizarea calculatorului și abilități de navigare Internet pentru accesare de baze de date

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului Cursul se va realiza sub forma unei prelegeri. Studenții vor fi direcționați către o
varietate de materiale online și vor fi realizate discuții directe cât și on-line.
Suport logistic: proiector multimedia şi suport video

30
Participarea la minim 50% din cursuri este o condiție pentru accesul la examen
Lucrările practice și seminariile vor fi realizate îmbinând prelegerile cu activitatea
practică in laborator. Studenții vor fi direcționați către o varietate de materiale online
cu caracter practic, vor avea un feed-back permanent de la cadrul didactic și se vor
realiza activități practice și exerciții interactive (autoevaluare și auto-reflecție).
5.2. De desfășurare a seminarului Aparate specifice laboratoarelor de biologie moleculară – detectia mutațiilor sau
analiza diverselor patologii.
Calculatoare conectate la internet pentru accesarea bazelor publice de date,
compararea secvențelor și prelucrarea datelor obținute din experimente.
Participarea 100% din lucrările de laborator este o condiție pentru accesul la examen

6. Competențele specifice acumulate


i) Cunoașterea noțiunilor referitoare la rolul componentei genetice în determinismul caracterelor
și patologiilor. Capacitatea de a analiza și evalua critic literatura științifică relevantă;
ii) Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor de specialitate utilizate pentru descrierea markerilor
utilizați în diagnostic și ameliorare și integrarea cunoștințelor tehnice ale testelor cu
interpretarea informațiilor din laboratorul de cercetare moleculară;
iii) Să sintetizeze, analizeze critic, evalueze, interpreteze și să înțeleagă semnificația rezultatelor
experimentelor controlate și să poată aplica datele obținute pentru a rezolva o problemă
specifică de laborator și de cercetare in evaluarea si diagnosticul unor maladii. Să demonstreze
capacitatea de a contesta ipotezele preconcepute prin argumentarea informată;
vi) Abilitatea de a realiza corect teste de evaluare moleculară și de a interpreta corect și sistemic
6.1. Competențe rezultatele obținute. Înțelegerea importanței asigurării calității și a controlului pentru a stabili
profesionale validitatea și rolul procedurilor standard de operare în laboratorul de cercetare;
iv) Dezvoltarea abilităților intuitive de a corela modificările detectate prin teste de evaluare
moleculară cu particularitățile fenotipice ale modelelor experimentale utilizate.
 v) Să demonstreze o conștientizare critică a metodologiei moleculare în curs de utilizare și în
curs de dezvoltare în prim-planul activității de cercetare și să dezvolte o abordare creativă a
aplicării unei astfel de metodologii în cadrul disciplinei;
vi) Sa demonstreze o înțelegere critică a aspectelor de laborator de cercetare la nivel molecular
a patologiilor ;
  vii) Să manifeste o înțelegere aprofundată și o conștientizare critică a celor mai bune practici
actuale în jurul problemelor legate de sănătate și siguranță și procedurile de asigurare a calității
în laboratorul de cercetare moleculară;
i) Abordare entuziastă și pozitivă a învățării, bune abilități de comunicare și capacitatea de a lua
legătura cu alți specialiști, receptivitate și adaptabilitate la schimbare;
ii) Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice. Capacitatea de a informa
cu încredere și cu acuratețe pe alții despre experiența dobândită în domeniu dar și recunoașterea
limitelor și dorința de informare activă din surse științifice adecvate;
iii) Dezvoltarea capacității de a realiza prezentări orale pentru o audiență de specialitate sau
publicul larg utilizand informațiile primate in cadrul disciplinei in corelatie cu alte discipline;
6.2. Competențe
transversale
iv) Capacitatea de a lucra eficient și productiv, recunoscând valoarea resurselor fizice,
bioinformatice și intelectuale și ținând cont de importanța calității și fiabilității analizelor
moleculare;
v) Gestionarea eficientă a timpului și prioritizarea corespunzătoare a sarcinilor și a timpului atât
în cazul lucrului independent cât și ca parte a unei echipe; Capacitatea de a avea o contribuție
utilă, informată și eficientă într-o echipă, identificând corect rolul propriu și valoarea acestui rol
în succesul echipei;
vi) Integrarea și respectarea principiilor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Cursul și Lucrările Practice de BAZELE MOLECULARE ALE MALADIILOR sunt
concepute pentru a asigura studenților cunoașterea și înțelegerea mecanismelor moleculare
care stau la baza patologiilor și impactul componentei genetice a acestor maladii asupra
7.1 Obiectivul general al fenotipului. Având în vedere că un număr din ce în ce mai mare de laboratoare moderne își
disciplinei extind rapid repertoriul tehnicilor de laborator pentru a exploata capacitatea metodelor
moleculare de a detecta sensibil și specific mutatii sau anomalii genice, unitatea de învățare
are drept scop să familiarizeze studenții cu gama de tehnologii moleculare disponibile pentru
laboratorul de cercetare în evaluarea bazelor moleculare ale maladiilor.
7.4 Obiectivele specifice 1. Formarea unei viziuni globale asupra tehnicilor genomice/transcriptomice/marcare privite
ca un complex de metode moderne care vizează evaluarea mecanismelor moleculare care

31
induc aparitia unei anumite patologii la nivel individual și supraindividual.
2. Familiarizarea studenților cu principiile teoretice și practice fundamentale ale
tehnologiilor moleculare de evaluare a anomaliilor genice.
3. Însușirea cunoștințelor referitoare la metodologia și etapele detectiei modificarilor care
pot aparea la nivel genomic si/sau epigenomic.
4. Însușirea principiilor de utilizare a metodelor analitice și a echipamentelor folosite in in
activitatea de cercetare specifica detectiei eventualelor modificari la nivel
genomic/epigenomic.
5. Cunoașterea aplicațiilor tehnicilor utilizate in vederea identificarii eventualelor modificari
la nivel genomic/epigenomic in laboratorul clinic si in activitatea curenta.

8. Conținuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
Ore/Observaţii
I. Analiza genetica in Biologie -rapel
I.1. Mutații:tipuri și cause; rolul mutațiilor somatice
spontane în bolile genetice umane
I.2. Cartarea genetică a mutatiilor - polimorfismul ADN
folosit pentru cartarea mutatiilor umane Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
I.3. Analize moleculare ale genelor purtătoare de mutații
I.4. Animale transgenice în studiul patologiilor
I. Noi tehnologii utilizate în studiul determinismului genetic și
epigenetic al patologiilor

II. Diabetul zaharat Prelegere frontală, suport video, curs 6 ore predare
II1. Clasificare; Diabetul zaharat de tip 1; Diabetul interactiv, animație
zaharat de tip 2; Diabetul autoimun latent la adulţi
(LADA);
II.2. Toleranţa alterată la glucoză (TAG) şi alterarea
glicemiei preprandiale (AGP) sau alterarea glicemiei a
jeune; II.3. Criterii de diagnostic
II.4. Etiopatogenia diabetului zaharat: Factorii genetici ;
Factorii de mediu; Rolul celulelor T în patogeneza
diabetului de tip 1; Rolul celulelor T in distrugerea
celulelor ; Factorii asociaţi cu autoreactivitatea
celulelor T;
II.5. Complexul HLA: Structura moleculelor HLA clasa
II; subtipuri DR4 în diabetul de tip 1; susceptibilitatea la
diabetul de tip 1; asocierea alelelor MICA cu diabetul:
genele MIC si locii acestora ; polimorfismul genei MIC;
II.6. Markeri Imunologici in diabetul zaharat: insulina si
peptidul C, autoanticorpi anti-insulină
II.7. Funcţia şi reglarea GAD în insulele pancreatice;
autoanticorpii contra GAD; Impactul GAD asupra
patogenezei diabetului de tip 1;
II.8. Peptide insulinotropice glucagon-like; Efectul
incretinei, Rolul potential al GLP-1 în Diabetul Zaharat:
mecanismele acţiunii; acţiuni stimulatorii; GLP-1 în
tratamentul diabetului;
II.9. Rezistenta la insulina asociata cu obezitatea:
Functiile endocrine ale tesutului adipos; mediatori
potentiali ai rezistentei la insulina: TNFalpha, Acrp30,
IL6, resistin; Leptina in diabet: caracterizarea, genele
ob, reglarea expresiei leptinei, transportul leptinei şi
situsurile de acţiune; actiunile leptinei: leptina ca hormo
anti-obezitate; leptina ca un semnal al adaptării la post
II.10. Complicatiile diabetului; Hiperglicemia punctul
de plecare al complicaţiilor diabetului ; reactiile de
glicare ; glicarea colagenului ; AGE în căile de
semnalizare ; Receptorul AGE: implicarea RAGE în

32
ateroscleroză, nefropatie şi retinopatie; Diabetul, stresul
oxidativ şi proteinele chaperon Hsp
II.11. Rolul glicarii avansate in patogeneza retinopatiei
diabetic
III. Bazele moleculare ale obezitatii
III.1. Epidemiologia și etiologia obezității
III.2. Comorbidități și rolul factorilor de mediu
III.3. Dereglarea secreției adipokinelor, inflamarea
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 4 ore predare
țesutului adipos și sindromul metabolic
III.4.Diabetul, Obezitatea și Cancerul de pancreas
III.5. Genetica și epigenetica obezității
III.6. Sindroame corelate cu obezitatea
IV. Artrita reumatoida
IV.1. Imunitatea umorala în artrita reumatoida:
autoanticorpi şi complexe immune,
IV.2. Secreţia de citokine : caracteristici generale,
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
interleukinele, receptorii pentru citokine
IV.3. Imunitatea celulară în artrita reumatoidă :
caracteristicile generale ale populaţiilor limfocitare
implicate în patogeneza artritei reumatoide luate ;
V. Diagnostic molecular in distrofiile musculare
V.1. Patologia muschiului scheletic
V.2. Apoptoza/Necroza/Regenerarea
V.3. Degenerarea şi regenerarea fibrelor musculare
striate
V.4. Atrofia/hiepertrofia/hipercontractia
V.5. Distrofiile musculare: clasificare si caracterizare
generala
V.6. Distrofinopatii- manifestari clinice, ereditate:
distrofia musculară Becker (DMB); baze moleculare
moleculare ale Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 2 ore predare
patogenezei: mutatii in gena distrofinei, utrofina;
complexele proteinelor associate distrofinei; Distrofina
– promotori, izoforme; mecanisme patologice în
distrofinopatii; Distrofii musculare tip forma centurilor
V.7. Sarcoglicanopatii –manifestari clinice, modificari
structurale, histologie, histochimie
V.8. Distrofii musculare congenitale (DMC)-manifestari
clinice, modificari structurale, bazele moleculare ale
mecanismelor patologice
V.9. Perspective terapeutice in distrofiile musculare
VI. Introducere în studiul procesului de malignizare Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 4 ore predare
VI.1. Aspecte generale: celule normale/tumori
benigne/tumori maligne/carcinogeneza –proces
multietapizat; Inducerea degradarii ADN de catre
agentii exogeni-carcinogenii chimici, carcinogenii fizici;
inducerea degradării spontane a ADN; punctele de
control ale ciclului celular restrictioneaza replicarea
ADN degradat
VI. 2. Integrarea căilor de semnalizare: căi și mecanisme
de tumorigeneză
VI.2.1. Oncogene, proto- oncogene, anti- oncogene:
descoperirea și punerea în evidență a oncogenelor;
mecanisme de activare a proto- oncogenelor;
evidențierea și mecanismele de inactivarea a anti-
oncogenelor
VI.3. Etapele tumorigenezei: inițiere; promovare;
proliferare ne- contralata; invazie; metastazare
VI.4. Integrarea circuitelor de contral afectate de
tumorigeneza
VI. 5. Metode moleculare pentru diagnosticare a

33
cancerului
VI.5.1. Marleri moleculari: markeri proteici, markeri
ADN, Markeri ARN VI.5. 2. Valoarea predictiva a
markerilor moleculari
VI.5.3. Telomeri și telomeraza în cancer
VI.5.3. Impactul clinic al noilor strategii de tratament
VII. Diferite tipuri de cancer
VII.1. Cancer pulmonar VII.2. Cancer colorectal, VII.
Prelegere frontală, suport video, curs interactiv 8 ore predare
Cancer de sân și ovar VII.3. Cancer vezică
VII.4. Cancer de pancreas; Cancer de esofag și stomac

Bibliografie
1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007.
ISBN: 978-0815341055.
2. Campbell, M.A. si Heyer, L.J. Discovering Genomics, Proteomics, and Bioinformatics, Benjamin Cummings, San Francisco, 2003.
3. Craig N.L., Cohen-Fix O., Green R., Molecular biology : principles of genome function. Oxford University Press, 2010
4. Watson J.D., Baker T.A., Bell S.P., Molecular biology of the gene. Cold Spring Harbor Laboratory Press, 2008
5. Lodish H., P.Berk A., Kaiser M., Scott M., Bretscher A., Ploegh H., Matsudaira P., Molecular Cell Biology, 2008, 6th edition, W.H.
Freeman and Company,
6. Simó C.,, Alejandro Cifuentes, Virginia García-Cañas, Fundamentals of Advanced Omics Technologies: From Genes to
Metabolites (Comprehensive Analytical Chemistry, nr. 63), ISBN-13: 9780444626516, ISBN-10: 0444626514, Pagini: 490, , 2014,
Editura: ELSEVIER SCIENCE, Seria Comprehensive Analytical Chemistry
7. Weinberg R. A., The biology of cancer, Garland Science ed., 2007
8. Simionescu Maya, Anca Sima, Doina Popov, Cellular dysfunction in atherosclerosis and diabetes, Romanian Academy Publising house,
2004
9. John Mendelsohn, Peter M. Howley, Mark A. Israel, Joe W. Gray, Craig B. Thompson, The Molecular Basis of Cancer, Saunders,
Elsevier, 888 pag, ISBN: 9781455740666
10. William B. Coleman, Gregory J. Tsongalis, Molecular Pathology: The Molecular Basis of Human Disease, Academic Press Inc, 664
pag, ISBN: 9780123744197

Nr.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare
Ore/Observaţii
1. Notiuni introductive- tehnici clasice și moderne de
detecție a posibilelor modificări la nivel Prelegere cu prezentarea principiului și
genomic/epigenomic care condiționează anumite protocolului de lucru și aplicațiilor 2 ore
patologii

2. Evaluarea expresiei genice a genei pentru telomeraza prin


tehnica qPCR; principiu, componente, etape, comparație PCR Prelegere cu prezentarea principiului și
vs. qPCR; analiza și prelucrarea datelor obținute; utilitatea în protocolului de lucru și aplicațiilor 8 ore
laboratorul clinic. Lucrări practice în echipă și individuale

3. Determinarea instabilității genomice într-o probă tumorală Prelegere cu prezentarea principiului si


prin analiza setului de microsateliți specifici protocolului de lucru și aplicațiilor 6 ore
Lucrări practice în echipă și individuale
4. Identificarea unor modificări la nivel cromozomial prin
tehnica FISH
4 ore
5. Referate pe o temă de actualitate Prezentări referate și discuții în grupuri de
6 ore
lucru
6. Colocviu de lucrări practice Examen individual 2 ore
Bibliografie
1. S.E. Georgescu, M. Costache, Lucrari practice de biochimia acizilor nuckeici si biologie moleculară , Tipografia
Universității din București, 2009.
2. S.E. Georgescu, A. Dudu, M. Costache, Tehnici de biologie moleculară – principii şi aplicaţii practice, Editura
Universității din București, 2016
3. Roberto Biassoni, Alessandro Raso, Quantitative Real-Time PCR: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 2014
4. Robert A. Weinberg, The Biology of Cancer, Garland Science Publishing, 960 pag., ISBN: 9780815345282
5. Gordon G. Carmichael, Regulatory Non-Coding RNAs: Methods and Protocols, Humana Press Inc., 181 pag, ISBN:
9781493913688

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor


profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

34
Conţinutul ştiinţific al cursului asigură înțelegerea noțiunilor de Transcriptomică, iar lucrările practice formează abilitățile
necesare pentru activitatea de laborator, cu accent pe cel de cercetare.

10. Evaluare
10.3 Pondere din nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală
Stăpânirea minimă a conţinutului ştiinţific al Examem scris
cursului şi bibliografiei selective. În situații de urgență și de
40%
necesitate examinarea se va face
on-line
Referat de specialitate bazat pe un articol cu o Prezentarea de referate are în
temă dată vedere prezentarea orală PPT și
comunicarea între profesor și
10.4 Curs student, cu participarea întregii
30%
grupe
În situații de urgență și de
necesitate examinarea se va face
on-line
Prezența la curs Minim 50% prezență la curs
pentru intrare în examen 10%
100% prezență la curs
Prezenţa obligatorie la toate şedinţele de laborator Colocviul are în vedere 20%
şi susţinerea colocviului la finalul semestrului cunoașterea principiilor
tehnicilor, recunoașterea
aparaturii utilizate, descrierea
10.5 Seminar/ științifică a metodelor utilizate,
Laborator enumerarea aplicațiilor practice
ale metodelor utilizate.
În situații de urgență și de
necesitate examinarea se va face
on-line
10.6 Standard minim de performanţă
Cunoașterea a 60% din informația conținută în curs
Cunoașterea a 50% din informația de la laborator
Mențiuni generale:
Orele de tutoriat si alte activități se bazează pe comunicarea rapidă prin email sau alte variante de comunicare agreate împreună cu
studenții.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

35
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei TOXICOLOGIE BIOCHIMICĂ ȘI COD: BBM1110
MOLECULARĂ
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.21Regimul disciplinei DO
4.22Tipul disciplinei: DCA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E – Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V – Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual 60
3.8 Total ore pe semestru 122
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Enzimologie
Metabolismul glucidelor, lipidelor, aminoacizilor, proteinelor și acizilor nucleici
Biologie celulară
Histologie
Biochimia proteinelor și acizilor nucleici
4.2 De competențe Nivel ridicat de autonomie

36
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. De desfășurare a cursului Sală dotată cu videoproiector
Laborator de biochimie dotat cu spectrofotometru, centrifugă cu răcire, aparate de
5.2. De desfășurare a lucrărilor practice electroforeza și transfer al proteinelor pe membrana de PVDF, incubator pentru 37°C,
fluorimetru

6. Competențele specifice acumulate


Înțelegerea mecanismelor toxicității xenobioticelor
6.1. Competențe Abilități practice referitoare la detecția efectelor substanțelor toxice
profesionale Capacitatea de analiză a datelor experimentale
Realizarea de conexiuni între noțiunile de biochimie, biologie moleculară și chimie
6.2. Competențe Abilitatea de a colabora cu specialiști din alte domenii
transversale Abilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și cele clinice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Cunoașterea proceselor biochimice și moleculare caracteristice biotransformării și toxicității
disciplinei substanțelor chimice care produc leziuni la nivel celular, tisular și de organ
22. Aprofundarea cunoștințelor referitoare la modalitățile de detoxifiere a compușilor organici și
anorganici
7.2 Obiectivele specifice 23. Cunoașterea tipurilor și funcțiilor transportorilor xenobioticelor la nivel celular
24. Aprofundarea noțiunilor de toxicogenomică
25. Aprofundarea toxicității la nivelul organelor

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Concepte generale în toxicologie Prelegere frontală, 2 ore
1.1 Definiția toxicologiei videoproiecție
1.2 Absorbția xenobioticelor
1.3 Distribuția xenobioticelor
1.4 Metabolizarea xenobioticelor
1.5 Excreția xenobioticelor
1.6 Toleranță și rezistență; curba doză-răspuns
2. Toxicologia oxigenului 1 oră
2.1 Oxigenul molecular și reacțiile de oxido-
reducere
2.2 Peroxidul de hidrogen și detoxifierea sa
2.3 Anionul superoxid și superoxid dismutaza
2.4 Peroxidarea lipidică
3. Legarea covalentă a xenobioticelor la ADN și 1 oră
proteine
3.1 Aducții covalenți ai macromoleculelor
3.2 Izolarea și caracterizarea aducților ADN
3.3 Separarea deoxinucleozidelor din aducți
3.4 Aducții exociclici ai ADN
3.5 Toxicitatea aducților covalenți ai proteinelor
4. Citocromul P450: aspecte biologice și reglare 4 ore
4.1 Superfamilia genelor P450
4.2 Clasificarea enzimelor P450
4.3 Ciclul catalitic al citocromului P450
4.4 Reacții catalizate de citocromul P450
4.5 Semnificația inducerii citocromului P450 de
xenobiotice
4.6 Reglarea transcripțională la eucariote
4.7 Receptorii nucleari care mediază inducția
citocromilor P450
4.8 Receptorul pentru hidrocarburi arilice și
inducerea transcrierii citocromilor P450
4.9 Reglarea prin mecanisme ne-transcripțională a
citocromilor P450
5. Biochimia glutationului 2 ore
5.1 Raspândire, structură chimică și biosinteză
5.2 Reactivitate chimică, scăderea și creșterea
nivelului GSH
5.3 Glutationilarea și transferul γ -glutamil

37
5.4 Glutation reductaza
5.5 Glutationul ca agent reducător
5.6 Conjugarea cu glutation
5.7 Homeostazia glutationului
6. Aspecte toxicologice și farmacologice ale 2 ore
glutationului și glutation transferazelor
6.1 Structura situsului activ, mecanismul catalitic și
evoluția glutation transferazelor
6.2 Rolul glutationului redus și al glutation
transferazelor în semnalizarea celulară
6.3 Stresul oxidativ și glutation transferazele
6.4 Biotransformarea epoxizilor carcinogenici
6.5 Rezistența la ierbicide și pesticide
6.6 Conjugarea cu glutation redus a xenobioticelor
6.7 Glutationul redus și oxidul nitric
6.8 Polimorfismul și controlul hormonal al
glutation transferazelor
6.9 Implicarea glutation transferazelor și
transformarea malignă și rezistența tumorilor la
citostatice
7. Reacțiile de faza II
7.1 Formarea, compartimentalizarea și clasele de 2 ore
glucuronide
7.2 Famillile de UDP-glucuronozil transferaze
7.3 Deficiența genetică de UDP-glucuronil
transferaze
7.4 Farmacogenomica UDP-glucuronozil
transferazelor umane
7.5 Sulfoconjugarea și sulfotransferazele
7.6 Reacții de activare metabolică catalizate de
sulfotransferaze
8. Agenti de alchilare
8.1 Reactivitatea chimică și implicarea în 1 oră
mutageneneză chimică
8.2 Afectarea ADN indusă de agenții de alchilare
8.3 Relararea ADN alchilat
8.4 Formarea agenților de alchilare prin acțiunea
cistein conjugat β−liazei
9. Stresul oxidativ în eritrocite, methemoglobinemia
congenitală și indusă de xenobiotice 1 oră
9.1 Hemoglobina și methemoglobina
9.2 Autooxidarea hemoglobinei
9.3 Reducerea methemoglobinei și
methemoglobinemia congenitală
9.4 Mecanisme de generare a methemoglobinei de
către xenobiotice
9.5 Malaria și stresul oxidativ
9.6 Mecanisme de toxicitate ale primachinei
10. Amine aromatice și compuși toxici înrudiți
10.1 Amine aromatice și heterociclice 2 ore
10.2 Coloranți sintetici
10.3 Produși de piroliză din hrană
10.4 Coloranți oxidativi ai părului
10.5 Fumul de țigară
10.6 Nitroderivați și nitroreductaze
10.7 Activarea metabolică
10.8 Mecanisme de formare ale aducților guanină
C8 ai aminelor aromatice și efectele asupra
structurii ADN
10.9 Carcinogeneza organ-specifică a aminelor
aromatice
11. Hirocarburi aromatice policiclice carcinogenice
11.1 Poluarea mediului cu hidrocarburi aromatice 1 oră
policiclice
11.2 Metabolismul și bioactivarea hidrocarburilor
aromatice policiclice
11.3 Metaboliți epoxidici și epoxid hidroxilaza
11.4 Aducți ai ADN derivați de la benzopiren și

38
conformația acestora
11.5 Mutații induse de benzopiren
12. Toxicitatea metalelor
12.1 Metale esențiale și ne-esențiale
12.2 Importanța metalelor esențiale în sisteme
2 ore
fiziologice
12.3 Mecanisme de toxicitate a metalelor
12.4 Efectele metalelor asupra căii de semnalizare
activată de NF-kB
12.5 Relația apoptoză-carcinogeneză indusă de
metale
12.6 Influența metalelor asupra ciclului celular
12.7 Expunerea ocupațională la ioni ai metalelor
grele și carcinogeneza
12.8 Proteinele de șoc termic și expunerea la metale
12.9 Metalotioneinele
13. Rolul factorilor genetici în răspunsul la toxice
13.1 Mecanismele controlului genetic
13.2 Metode de studiu al răspunsurilor genetice la
agresiunea substanțelor toxice
1 oră
13.3 Variabilitatea interspecifică
13.4 Variabilitatea intraspecifică
14. Studii de caz
14.1 Genotoxicitate
14.2 Teratogeneză
14.3 Hepatotoxicitate
4 ore
14.4 Nefrotoxicitate
14.5 Neurotoxicitate
Bibliografie
1. Barile F.A., Principles of Toxicology Testing, Second Edition, CRC Press, 2013
2. Klaasen C.D., Watkins III J.B., Casarett &Doulls Essential of Toxicology, Third Edition, Mc Graw Hill Companies, 2015
3. Molecular and Biochemical Toxicology, Fifth Edition, edited by Smart R.C. and Hodgson E., Wiley, 2018

8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii


1. Testarea efectelor citotoxice ale unor ioni ai Referate cu prezentarea 4 Ore
metalelor grele, ale unor pesticide și ale unor metodelor de biochimie și
extracte vegetale biologie moleculară ce vor fi
2. Testarea nivelului de glutation redus și al utilizate 4 ore
activitatii specifice glutation transferazice în
două linii celulare umane expuse la pesticide
organoclorurate
3. Studiul modulării activității Mn-superoxid 4 ore
dismutazei și Cu,Zn-superoxid dismutazei prin
metode spectrofotometrice și electroforetice, în
linii celulare hepatice umane expuse la ioni ai
metalelor grele
4. Cuantificarea nivelului de ARNm 4 ore
corespunzator hsp70 si hsp 27 prin Real time-
RT PCR in hepatocite de peste expuse perioade
de timp variabile la actiunea ionilor metalelor
grele
5. Punerea in evidenta a modularii expresiei 4 ore
proteice a Hsp70 si Hsp27 in hepatocite de
peste expuse perioade de timp variabile la
actiunea ionilor metalelor grele prin Western
Blotting 4 ore
6. Analiza de articole 4 ore
7. Analiza critică a rezultatelor obtinute de
grupele de lucru

39
Bibliografie Handbook of Toxicology, Third Edition, Edited by Michael J. Derelanko and Carol S. Auletta, CRC Press Taylor &Francis
Group, 2014

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cunoștințele dobândite oferă cursanților capacitatea de a înțelege tipurile de interacții dintre diferite clase de substanțe toxice și
biomolecule, precum și mecanismele care conduc la instalarea toxicității la nivel molecular, celular, tisular și de organ, ceea ce permite
adaptarea lor în echipe de cercetare sau activarea în laboratoare de toxicologie medicală.

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
Capacitatea de a face corelații între structura
Examen scris
xenobioticelor și efectele lor biologice
În situații de urgență și
Capacitatea de a înțelege mecanismele de
de necesitate
10.4 Curs metabolizare a xenobioticelor 50%
examinarea se va face
Capacitatea de a înțelege mecanismele
on-line
moleculare care stau la baza toxicității
xenobioticelor
Capacitatea de a analiza un articol de toxicologie Examinare orală 20%
Calitatea raportului de activitate de laborator În situații de urgență și 30%
10.5 Seminar/
de necesitate
Laborator
examinarea se va face
on-line
10.6 Standard minim de performanţă
La examinare scrisă nota 5
La examinare orală nota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

40
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE SI BIOLOGIE MOLECULARA
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE SI BIOLOGIE MOLECULARA

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei Mangementul laboratorului clinic și de cercetare COD: BBM 1111
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 4.23Regimul disciplinei DS
4.24Tipul disciplinei: DO

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat 7
Examinări 2
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual 26
3.8 Total ore pe semestru 68
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Nu este cazul
4.2 De competențe Competente acumulate la disciplina: Biochimie, Biologie moleculara

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului Sala de curs dotata cu lap-top, videoproiector
5.2. De desfășurare a seminarului Sala de curs dotata cu lap-top, videoproiector

41
6. Competențele specifice acumulate
• Definirea, descrierea si precizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor specifice managementului calitatii
in laboratorul medical
• Utilizarea cunostintelor specifice, tehnicilor şi metodelor pentru evaluarea resurselor necesare dezvoltarii
6.1. Competențe sistemului de management in laborator.
profesionale • Aplicarea unor principii specifice pentru documentarea si implementarea sistemului de management al
calitatii
• Utilizarea unor modele specifice pentru evaluarea, alegerea si ierarhizarea multicriterială a acreditarii
laboratorului (sub aspect tehnic, economic şi financiar).
• Utilizarea normelor juridice, normativelor si reglementarilor specifice naţionale si internaţionale pentru
elaborarea documentelor specifice activitatii in laboarator
• Aplicarea tehnicilor de relaţionare şi muncă eficientă în echipa multidisciplinară (medici, biologi,
6.2. Competențe
biochimisti, chimisti), pe diverse paliere ierarhice, în cadrul colectivului de lucru,
transversale
promovându-se spiritul de iniţiativă şi creativitate
• Autoevaluarea obiectivă şi permanentă în lărgirea nivelului de cunoaştere din domeniu (marcat de
interdisciplinaritate managementul calitatii – activitate tehnica de laborator)

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Cunosterea ansamblului proceselor manageriale care sunt interferențe intre documentelor asociate
7.1 Obiectivul general al
acestora și elementele de natură structurală ale laboratorului, ansamblu al cărui scop este orientarea și
disciplinei
controlul laboratorului în ceea ce privește calitatea
26. Mangementul calitatii in laborator;
27. Managementul resurselor si al proceselor
28. Preocupari privind implementarea sistemului de management al calitatii
29. Imbunatatirea si revizuirea Manualului de Calitate al laboratorului
30. Analiza si rezolvarea reclamatiilor primite de laborator
7.2 Obiectivele specifice
31. Rezultatele compararilor interlaboratoare
32. Politica in domeniul calitatii a managementului la varf
33. Elaborarea procedurilor generale
34. Elaborarea manualului calitatii
35. Implementarea sistemului calitatii in laborator

8. Conținuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
Ore/Observaţii
Analiza sistemului de management al calitatii 3
Politica si Obiectivele referitoare la calitate 3
Viziune, misiune, valori sau principii directoare 3
Organizarea activitatilor referitoare la calitate 3
Managementul resurselor si al proceselor 3
Preocupari tehnice aplicabile in laboratorul medical privind Prelegere,
Dezbatere, 3
implementarea sistemului de management al calitatii
Monitorizarea, analiza si imbunatatirea managementului calitatii Studiu de caz 3
Analiza si rezolvarea reclamatiilor primite de laborator 3
Inregistrari referitoare la implementarea sistemului de
4
management
28
Bibliografie
SR EN ISO /CEI 15189:2013 -cerințe generale pentru competența laboratoarelor medicale
SR EN ISO 19011:2018 auditarea sistemelor de management
SR EN ISO 9001:2001 - sisteme de management al calității
SR EN ISO 9000:2001- sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular
SR ISO 10011-1 :1993-ghid pentru auditarea sistemelor calității
Nr.
8.2 Seminar Metode de predare
Ore/Observaţii
Politica in domeniul calitatii a managementului la varf Exercitiu, 2
Elaborarea procedurilor generale, Elaborarea manualului calitatii Studiu de caz, Lucru in 2
Implementarea sistemului calitatii in laborator grup, 2

42
Imbunatatirea si revizuirea Manualului de Calitate al Dezbatere
2
laboratorului
Validarea in house a metodelor aplicate in laborator 2
Rezultatele compararilor interlaboratoare 2
Elaborarea documentelor specifice in vederea acreditarii 2
14
Bibliografie
SR EN ISO /CEI 15189:2013 -cerințe generale pentru competența laboratoarelor medicale
SR EN ISO 19011:2018 auditarea sistemelor de management
SR EN ISO 9001:2001 - sisteme de management al calității
SR EN ISO 9000:2001- sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular
SR ISO 10011-1 :1993-ghid pentru auditarea sistemelor calității

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice,


asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Managementul si imbunatatirea sistemului calitatii, specifice departamentului de calitate din cadrul organizatiilor
care desfasoara activitati de diagnostic sau cercetare.

10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere din nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare finală
Prezenta curs Lista prezenta
În situații de
urgență și de
10.1. Curs 10%
necesitate
examinarea se va
face on-line
Implicare, activitate
10.2. Seminar Discutii individuale 40%
10.3. Standard minim de performanţă
 Utilizarea instrumentelor calitatii
 Conceperea procedurilor specifice managementului calitatii

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

FIŞA DISCIPLINEI

43
1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN PROTEOMICĂ ŞI COD: BBM 2113
METABOLOMICĂ
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 4.25Regimul disciplinei DO
4.26Tipul disciplinei: DA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi: -
3.7 Total ore studiu individual 94
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Cunoștințe de bază: Proteine şi acizi nucleici, Enzimologie, Glucide şi lipide, Metabolismul proteinelor
şi acizilor nucleici, Metabolismul glucidelor şi lipidelor, Biologie celulară, Biologie moleculară,
Biochimie generală
4.2 De competențe  Utilizarea echipamentelor, ustensilelor și materialelor consumabile de laborator
 Calculul concentrațiilor soluțiilor, reprezentarea grafică a rezultatelor
 Utilizarea calculatorului și abilități de navigare internet pentru accesare de baze de date

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Sală de curs dotată cu laptop/calculator (Power Point, Word, aplicaţii multimedia)
5.1. De desfășurare a cursului
conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție şi software adecvat
Sală de laborator, dotată cu laptop, videoproiector și software adecvat – Power Point,
Word, aplicații multimedia, Internet
5.2. De desfășurare a seminarului Echipamente adecvate realizării lucrărilor practice; reactivi și consumabile specifice
Condiții pentru studenți: participarea la minimum 50% din cursuri și 75% din lucrările
de laborator este condiție pentru participarea la examen

44
6. Competențele specifice acumulate
 Înţelegerea proceselor fundamentale specifice disciplinei.
 Utilizarea corectă a noţiunilor si terminologiei specifice disciplinei.
 Explicarea și interpretarea proceselor fundamentale specifice disciplinei.
 Integrarea cunoștiinţelor dobandite cu cele furnizate de alte discipline.
 Însușirea diferitelor tehnici de analiză a proteinelor și metaboliţilor.
 Utilizarea unor metode și instrumente de investigare specifice disciplinei.
 Dobandirea abilitaţilor tehnice în scopul purificării, cuantificării și identificarii proteinelor și
6.1. Competențe metaboliţilor prin diferite metode.
profesionale  Abilitatea de a elabora un protocol experimental.
 Testarea unor ipoteze în analiza datelor exprimentale obţinute.
 Depașirea dificultaţilor ivite în timpul unui experiment prin propunerea de soluţii alternative.
 Prelucrarea statistică și grafică a cercetarilor experimentale.
 Interpretarea rezultatelor obţinute la laborator și realizarea unei corelaţii între noţiunile teoretice și cele
practice.
 Implicarea studenţilor în proiecte de cercetare în legatură cu disciplina.
 Finalizarea unui proiect de cercetare și interpretarea corectă a datelor obţinute.
 Stimularea capacitatii de analiză și sinteză a informaţiilor din literatura de specialitate.
6.2. Competențe  Folosirea surselor moderne de informare în domeniu.
transversale  Dezvoltarea spiritului de echipă prin colaborare în rezolvarea unor probleme teoretice și practice.
 Stimularea colaborării cu cercetători din domenii similare.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Cunoasterea avansată a metodelor teoretice și practice de analiză a proteinelor și metabolitilor din diferite
disciplinei sisteme biologice.
Prezentarea tehnicilor de separare, identificare, cuantificare, determinare a structurii, funcției, localizării
celulare, modificărilor proteinelor, interacția acestora cu molecule mici/alte proteine, precum și aplicațiile
proteomicii în cercetarea biomedicală și clinică.
7.2 Obiectivele specifice Prezentarea tehnicilor de separare și identificare a metaboliților proveniți din diferite sisteme biologice,
precum și aplicațiile metabolomicii în cercetarea biomedicală și clinică.
Realizarea unor corelații cu alte discipline.
Pregatirea masteranzilor pentru studii de doctorat, aplicații biomedicale și biotehnologice.

8. Conținuturi
Nr.
8.1 Curs Metode de predare
Ore/Observații
I. Introducere în proteomică
I.1. Aminoacizi. Peptide. Proteine (sinteză, structură, clasificare, funcții). prelegere frontală,
I.2. Genom. Transcriptom. Proteom. Scopul Proteomicii. suport video, 2
I.3 Obținerea proteinelor din diferite probe biologice. curs interactiv
I.4 Extracția proteinelor din celule. Proteine solubile. Proteine insolubile.
II. Strategii de separare a proteinelor
II.1. Separarea componentelor celulare prin ultracentrifugare, precipitare cu saruri, dializa.
II.2. Separarea proteinelor cu ajutorul cromatografiei în fază lichidă (gel filtrarea, prelegere frontală,
cromatografia de schimb ionic, cromatografia de interacție hidrofobă, cromatografia in fază suport video, 5
inversă, cromatografia de afinitate). curs interactiv
II.3. Separarea proteinelor cu ajutorul gel electroforezei (electroforeza denaturantă,
focusarea izoelectrică, electroforeza bidimensională).
III. Strategii de cuantificare a proteinelor
prelegere frontală,
III.1. Evaluarea cantitativă a schemei de purificare a unei proteine. Activitatea totală.
suport video, 1
Activitatea specifică. Gradul de puritate.
curs interactiv
III.2. Determinarea cantității de proteină totală prin diferite metode.
IV. Strategii de identificare a proteinelor
IV.1. Determinarea experimentală a secvenței de aminoacizi din structura proteinelor
(hidroliza completă a peptidelor și proteinelor, secvențierea aminoacizilor prin degradarea
Edman, scindarea chimică sau enzimatică a proteinelor în peptide). prelegere frontală,
IV.2. Spectrometria de masă: principii de baza și instrumente (MALDI, ESI, LC-MS/MS). suport video, 5
IV.3. Analiza secvenței de aminoacizi dintr-o proteină. curs interactiv
IV.4. Metode imunologice de identificare a proteinelor (producția și purificarea anticorpilor
monoclonali și policlonali, ELISA, Western blotting, imunofluorescență,
imunohistochimie, imuno electronmicroscopie, imunoprecipitare).
V. Proteomica de interacție prelegere frontală, 4
V.1. Metode genetice (mutații supresor, efectul letal sintetic, epistasis, dominant negativ). suport video,
V.2. Metode bioinformatice (metoda fuziunii domeniilor, gene alaturate - proteine cu curs interactiv
funcții asemanatoare, conservarea evolutivă a genelor implicate în aceeasi funcție).

45
V.3. Metode biochimice: metode bazate pe afinitate (co-imunoprecipitare, GST si His pull-
down, cross-linking, Yeast Two-Hybrid Screen, Isothermal Titration Calorimetry).
V.4. Metode optice: Surface Plasmon Resonance, Multi-Angle Laser Light Scattering.
V.5. Hartile de interacție proteică.
VI. Proteomica structurală
VI.1. Determinarea structurii tridimensionale a proteinelor (cristalografia cu raze X, prelegere frontală,
spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară, crioelectronmicroscopia). suport video, 3
VI.2. Structura proteinelor și modelarea moleculară. curs interactiv
VI.3. Importanța structurilor proteice. Relația structură-secvență și structură-funcție.
VII. Modificarea proteinelor
VII.1. Fosforilarea, glicozilarea, carbonilarea, metilarea. prelegere frontală,
VII.2. Separarea, detecția și caracterizarea proteinelor suport video, 1
fosforilate/glicozilate/carbonilate/metilate. Identificarea resturilor de aminoacizi curs interactiv
modificate. Predicția situsurilor modificate.
VIII. Aplicații ale proteomicii
VIII.1. Diagnosticul maladiilor prin cuantificarea biomarkerilor cu ajutorul electroforezei prelegere frontală,
bidimensionale, spectrometriei de masă și chipurilor proteice. suport video, 1
VIII.2. Dezvoltarea de noi medicamente: identificarea țintelor, validarea țintelor, curs interactiv
dezvoltarea unor compuși lider.
IX. Introducere în metabolomică
prelegere frontală,
IX.1. Metaboliți în sistemele biologice (metaboliți la om și alte mamifere, drojdii, fungi,
suport video, 2
bacterii, plante, culturi de celule). Metabolism. Scopul metabolomicii.
curs interactiv
IX.2. Obținerea metaboliților din probele biologice.
X. Metode de analiză a metaboliților
X.1. Analiza metaboliților prin spectrometrie de masă: cromatografia în fază lichidă cuplată prelegere frontală,
cu spectrometria de masă (LC-MS), gaz cromatografia cuplată cu spectrometria de masă suport video, 3
(GC-MS), electroforeza capilară cuplată cu spectrometria de masă (EC-MS), MALDI. curs interactiv
X.2. Analiza metaboliților cu ajutorul spectroscopiei de rezonanță magnetică nucleară.
XI. Aplicații și tendințe viitoare ale metabolomicii
XI.1. Identificarea și clasificarea bolilor metabolice. prelegere frontală,
XI.2. Identificarea căilor metabolice ca ținte pentru obținerea medicamentelor. suport video, 1
XI.3. Implementarea în clinică a metabolomicii, prin identificarea de biomarkeri pentru curs interactiv
maladii genetice, cancere, boli cronice, cardiovasculare, neurologice.
Bibliografie
I. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P.  Molecular Biology of the Cell (5 th  Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007.
ISBN: 978-0815341055.
II. Berg JM, Tymoczko JL, Stryer L. Biochemistry (7th Edition). WH Freeman, 2011. ISBN: 978-1429276351.
III. Dinischiotu A, Costache M. Biochimie Generală (vol. I) – Proteine, Glucide, Lipide. Editura Ars Docendi, 2004. ISBN: 973-5581337.
IV. Iordăchescu D. Biochimia Aminoacizilor și Proteinelor. Editura Universității București, 1995. ISBN: 973-9160894.
V. Nelson DL, Cox MM. Lehninger Principles of Biochemistry (6th Edition). WH Freeman, 2013. ISBN: 978-1464109621.
VI. Rehm H. Protein Biochemistry and Proteomics (4th Edition). Elsevier Inc., 2006. ISBN: 978-0120885459.
VII. Rhodes G. Crystallography Made Crystal Clear (3rd Edition). Elsevier/Academic Press, 2006. ISBN: 978-0125870733.
VIII. Twyman RM. Principles of Proteomics. BIOS Scientific Publishers, 2004. ISBN: 978-1859962732.
IX. Raftery D. Mass Spectrometry in Metabolomics. Springer Science+Business Media New York, 2014. ISBN 978-1-4939-1257-5.
X. Sussulini A. Metabolomics: From Fundamentals to Clinical Applications. Springer International Publishing, 2017. ISBN: 978-3-319-
47655-1.
XI. Tomita M, Nishioka T. Metabolomics.The Frontier of Systems Biology. Springer-Vertag Tokyo, 2005. ISBN: 4-431-25121-9.
XII. Villas-Bôas SG, Roessner U, Hansen MAE, Smedsgaard J, Nielsen J. Metabolome analysis. An Introduction. Wiley Interscience,
2007. ISBN-13: 978-0-471-74344-6.
Nr.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare
Ore/Observaţii
problematizare,
I. Separarea unui amestec de proteine prin precipitare cu sulfat de amoniu învățare prin descoperire 4
demonstrație
problematizare,
II. Separarea proteinelor cu ajutorul FPLC: principiu și metodă de utilizare învățare prin descoperire 2
demonstrație
problematizare,
III. Separarea unui amestec de proteine cu ajutorul cromatografiei în fază lichidă (tehnica
învățare prin descoperire 8
gel filtrării)
demonstrație
identificarea interactivă a
soluțiilor optime la
problemele de
IV. Seminar cu probleme de proteomică proteomică cu 3
aplicabilitate în
laboratorul clinic/
medical.
V. Spectrometru de masă cuplat cu nanoLC/HPLC: principiu și metodă de funcționare. problematizare, 6

46
învățare prin descoperire
Separarea metaboliților prin spectrometrie de masă.
demonstrație
identificarea interactivă a
soluțiilor optime la
problemele de
VI. Seminar cu probleme de metabolomică metabolomică cu 3
aplicabilitate în
laboratorul clinic/
medical.
verificarea cunoștintelor
VII. Colocviu 2
de laborator și seminar
Bibliografie
I. Rosenberg IM. Protein analysis and purification: benchtop techniques (2nd Edition). Birkhäuser, 2004. ISBN: 978-0817643416.
II. Zăuleț M, Costache M. Lucrări Practice de Biochimie și Biologie Moleculară (vol. I). Editura Universității București, 2011. 
III. Giera M. Clinical Metabolomics. Methods and Protocols. Springer Science+Business Media, LLC, 2018. ISBN: 978-1-4939-7591-4.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități europene care abordează această problematică.
Cursul și lucrările practice sunt în acord cu European Syllabus și evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza
evaluărilor moleculare care se realizează în laboratorul clinic si de cercetare. De asemenea cursul este în acord cu nivelul de pregătire al
studenților.
Cursul și lucrările practice de laborator sunt fundamentale pentru dezvoltarea competențelor profesionale necesare absolvenților în diverse
laboratoare clinice și de cercetare de profil:
 absolvenții vor dobândi cunoștințele teoretice necesare realizării analizelor de proteomică și metabolomică
 absolvenții vor stăpâni metodele de prelucrare și analiză a proteinelor și metabolitilor din diferite surse biologice
 absolvenții vor avea abilitățile practice și fundamentul teoretic pentru a efectua teste de proteomică și metabolomică în cadrul
laboratorului biomedical și de cercetare

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
Examen scris
În situații de urgență și
Dobandirea cunoștinţelor referitoare la metodele de necesitate
10.4 Curs 50%
de analiza a proteinelor și metaboliţilor. examinarea se va face
on-line

Notare pe parcursul
lucrărilor practice
Capacitatea de a lucra cu acurateţe și a interpreta În situații de urgență și
corect rezultatele obţinute. de necesitate 25%
examinarea se va face
on-line
10.5 Seminar/
Laborator
Colocviu de laborator
Capacitatea de a înțelege, explica și aplica
În situații de urgență și
protocolul de lucru.
de necesitate
Capacitatea de a rezolva probleme de proteomică 25%
examinarea se va face
și metabolomică, cu aplicabilitate practică în
on-line
cercetarea biomedicală și clinică.
10.6 Standard minim de performanţă
Cunoașterea a 50% din informația conținută în curs.
Dobândirea a 50% din abilitățile analitice practice.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

47
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei BIOLOGIA ŞI APLICAŢIILE CLINICE ALE COD: BBM2114
CELULELOR STEM
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.6 Tipul de
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III E 4.27Regimul disciplinei DO
evaluare
4.28Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 38
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi:
3.7 Total ore studiu individual 94
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Nu este cazul
4.2 De competențe Nu este cazul

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului Suport logistic: proiector multimedia și suport video
Microscoape binoculare
Colecție de articole din reviste pe baza cărora studenții realizează prezentări
PowerPoint: Stem Cells and Development; Stem Cell Reports; Stem Cells
5.2. De desfășurare a seminarului
Translational Medicine; Cell Stem Cell; Stem Cell Research; Stem Cells  etc.
Participarea la minim 80% din lucrările de laborator este condiție pentru participarea
la examen

48
6. Competențele specifice acumulate
4. Descrierea, analiza şi utilizarea conceptelor şi teoriilor moderne din domeniul celulelor stem;
6.1. Competențe 5. Să cunoască terminologia utilizată în domeniul celulelor stem;
profesionale 6. Aplicarea principiilor specifice domeniului şi realizarea unei comunicări orale / în scris, prin care sunt
prezentate rezultatele obținute într-un mod clar şi convingător;
6. Utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice;
7. Dezvoltarea capacităților de a utiliza informația primită în cadrul altor discipline;
6.2. Competențe 8. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă
transversale profesională;
9. Respectarea normelor de securitate a muncii în laborator;
10. Respectarea principiior de etică profesională;

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Disciplina urmăreşte caracterizarea tipurilor de celule stem, din punct de vedere al localizării,
7.1 Obiectivul general al
metodelor de obţinere şi profilului molecular, precum si modul în care aceastea oferă posibilităţi de
disciplinei
tratament
1. Evaluarea critică a avantajelor şi dezavantajelor folosirii celulelor stem în clinică
7.2 Obiectivele specifice 2. Înțelegerea metodelor de izolare și caracterizare a diferitelor categorii de celule stem
3. Stimularea interesului pentru cercetarea intr-un domeniu de vârf al biologiei actúale

8. Conținuturi
Nr. Ore/
8.1 Curs Metode de predare
Observaţii
1. Aspecte generale ale regenerarii la vertebrate
1.1.Regenerarea fiziologică prelegere frontală
2
1.2. Regenerarea reparatorie dialog
1.3. Hipertrofia şi morpholaxia
2. Celule stem cu origine embrionară
2.1. Celule stem provenite din teratocarcinoame embrionare (Embryonal Carcinoma - EC)
2.1.1. Metode de obţinere şi caracterizare
2.1.2. Markeri moleculari
2.1.3. Capacitatea de diferenţiere
2.1.4. Aplicaţii clinice
2.2. Celule stem germinale (Embryonic Germ stem cells - EG)
2.3. Celule stem embrionare (Embryonic Stem Cells - ES)
2.3.1. Surse animale şi umane, metode de izolare (disociere mecanică, imunochirurgie,
biopsie, transfer nuclear alterat)
2.3.2. Obţinerea de linii de celule stem embrionare şi surse de strat hrănitor (fibroblaste
embrionare de şoarece, celule fetuşi umani, celule oviductale-endometriale, etc)
2.3.3. Caracteristicile ES, asemănările şi deosebirile dintre ES de şoarece şi ES umane
prelegere frontală
2.3.4. Markeri moleculari: (1) extracelulari; (2) intracelulari. 10
dialog
2.3.5. Transferul genelor în celulele stem embrionare – realizarea de şoareci knockout
2.3.6. Diferenţierea ES in vivo (teratoame) şi in vitro (corpi embrioizi)
2.3.7. Strategii pentru direcţionarea diferenţierii celulelor stem embrionare în celule
hematopoietice, cardiomiocite, celule producatoare de insulină, celule neuronale,
celule epiteliale, celule musculare scheletice, celule germinale
2.3.8. Aplicaţii clinice: testarea medicamentelor, selecţia ES pentru aplicaţii clinice,
testarea preclinică, testarea clinică, strategii de evitare a respingerii imune
(medicaţia imunosupresoare, modificarea genetică a liniilor celulare pentru a reduce
capacitatea lor de a provoca răspuns imun, himere hematopoietice, transferul
nuclear,
compatibilitatea HLA)
2.3.9. Fertilizarea in vitro – sursă de celule stem embrionare (avantajele şi dezavantajele
procedurii, aspecte etice)
3. Celule stem adulte prelegere frontală 10
3.1. Caracteristicile celulelor stem si progenitoare dialog
3.2. Micromediul celulelor stem (nişa)
3.3. Migrarea si plasticitatea celulelor stem
3.4. Metode de evaluare a plasticităţii celulelor stem
3.5. Celule stem din măduva osoasă
3.5.1. Celule stem hematopoietice: nişa, markeri, surse (maduva osoasa, sângele periferic,
cordonul ombilical, lichidul amniotic, placenta), plasticitatea, aplicaţii clinice
(transplantul alogen si autolog)
3.5.2. Celulele stem mezenchimale: markeri, aplicatii clinice (repararea osului, cartilajului,
miocardului, leziuni nervoase)
3.5.3. Celulele progenitoare endoteliale şi rolul lor în angiogeneza şi vasculogeneza

49
terapeutică
3.6. Celule stem musculare scheletice - celulele satelit
3.6.1. Nişa, caracteristici, markeri, răspunsul celulelor satelit in miotraume, boli şi
îmbătrânire
3.6.2. Aplicaţii clinice: cardiomioplastia celulară - administrarea celulelor stem pentru
regenerarea miocardului (intramiocardic, intracoronarian, intravenos)
3.7. Celulele stem neurale
3:7.1. Neurogeneza embrionară şi zone de neurogeneză la adult (zona subventriculară,
girusul dentat hipocamp)
3.7.2. Markeri
3.7.3. Aplicaţii clinice: boala Parkinson, boala Huntington, leziunile măduvei spinării, etc
3.8. Celulele stem şi progenitoare hepatice
3.8.1. Celule stem şi progenitoare hepatice (hepatoblaste fetale, celule ovale): nişa,
markeri,
plasticitate, aplicaţii clinice
3.9. Celulele stem oculare
3.9.1. Celule stem corneene (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.9.2. Celule stem şi progenitoare retiniene (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.10. Celule stem auditive (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.11. Celule stem şi progenitoare dentare (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.12. Celule stem din tractul respirator (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.13. Celule stem cutanate (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.14. Celule stem din tractul gastrointestinal (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.15. Celule stem renale (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.16. Celule stem endocrine (nişa, markeri, plasticitate, aplicaţii clinice)
3.17. Celulele stem şi progenitoare pancreatice
4. Celulele stem tumorale
5. Celule stem pluripotente induse (iPSC)
5.1. Metode de obținere prelegere frontală
4
5.2. Markeri dialog
5.3. Capacitatea de diferențiere
5.4. Aplicații clinice
prelegere frontală
6. Aspecte etice şi legislaţia internaţională referitoare la utilizarea celulelor stem 2
dialog
Bibliografie selectivă
1. Atala A., Lanza L, Mikos T., Nerem R.  2018. Principles of Regenerative Medicine. 3 edition, Academic Press.
2. Birbrair A. 2019. Stem Cells Heterogeneity - Novel Concepts. Springer.
3. Cole I. 2017. Essentials of Stem Cell Biology. Larsen and Keller Education.
4. Devolder K. 2015. The Ethics of Embryonic Stem Cell Research. Oxford University Press.
5. Elder K., Dale B. 2019. In-Vitro Fertilization. 4 edition, Cambridge University Press.
6. Gardner DK., Simón C. 2017. Handbook of In Vitro Fertilization. CRC Press.
7. Huang NF.,  L'Heureux N., Song L. 2018. Engineering Stem Cells for Tissue Regeneration. World Scientific Publishing Company.
8. Lakshmipathy U., MacArthur CC., Sridharan M., Quintanilla RH. 2018. Human Pluripotent Stem Cells: A Practical Guide. John Wiley
& Sons, Inc.
9. Pereira LV. 2016. Stem Cells: Promise and Reality. World Scientific Publishing Co.
10. Sidhu KS. 2018. Frontiers in Pluripotent Stem Cells Research and Therapeutic Potentials Bench-To-Bedside. Bentham Science
Publishers.
11. Slack J.MW. 2018. The Science of Stem Cells. Wiley-Blackwell.
12. Snow NE. 2016. Stem Cell Research: New Frontiers in Science and Ethics. University of Notre Dame Press.
13. Stocum D.L. 2012. Regenerative biology and medicine. Second Edition, Academic Press.
Nr. Ore/
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare
Observaţii
1. Detectarea cromozomului Y prin hibridizare in situ – metodă de identificare a celulelor stem
Experiment, 4
în transplanturile dintre sexe diferite
conversaţia euristică,
2. Tehnici de imunohistochimie - metode de evaluare a plasticităţii celulelor stem 4
observaţia,
3. Procesarea și stocarea celulelor stem din cordonul ombilical 4
comparaţia
4. Vizită la Banca Centrală de Celule Stem ”Regina Maria”, București 4
5. Prezentări PowerPoint referate Conversaţia euristică 12
Bibliografie selectivă
1. Di Nardo P., Dhingra S., Singla DK. 2017. Adult Stem Cells: Methods and Protocols. Springer Science+Business Media LLC
2. Renshaw S. 2016. Immunohistochemistry and Immunocytochemistry: Essential Methods, John Wiley & Sons, Ltd. Second Edition.
3. Stavropoulos-Giokas C.,  Charron D., Navarrete C. 2014. Cord Blood Stem Cells Medicine. Academic Press.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

50
Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universitati europene și din SUA și ține cont de nivelul de pregătire a studenţilor.
Cursul este fundamental pentru dezvoltarea competenţelor de lucru ca viitori cercetători, profesori în învățământul preuniversitar și
universitar, în diferite laboratoare medicale, unități de reproducere animală.
Răspunzând cererilor de pe piaţa programelor de formare, studiul disciplinei Biologia și aplicațiile clinice ale celulelor stem facilitează:
 abordarea integratoare, multidisciplinară şi transdisciplinară, a cunoștințelor;
 dobândirea deprinderilor, valorilor și atitudinilor necesare pentru implicarea eficientă în activități profesionale din domeniul celulelor
stem.

10. Evaluare
10.3 Pondere din nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală
Cunoasterea conținutului informațional Examen scris
Capacitatea de a utiliza informația într-un context nou În situații de urgență și de
10.4 Curs 50%
Coerență și claritate în exprimare necesitate examinarea se va
face on-line
Prezentarea rezultatelor
Dezvoltarea capacității de analiză, sinteză și interpretare
activității practice sub forma 20%
a datelor experimentale
unui articol științific
Dezvoltarea deprinderilor specifice de utilizare a
Observarea activității pe
10.5 Seminar/ substanțelor, instrumentelor, aparaturii de laborator și a 10%
parcursul semestrului
Laborator materialului biologic
Elaborarea și prezentarea unui
Dezvoltarea capacității de documentare pe o temă dată, proiect de documentare,
20%
de analiză, sinteză și comunicare a informațiilor extindere a unei teme din
programa cursului
10.6 Standard minim de performanţă
 Cunoasterea a 50% din informația conținută în curs
 Cunoasterea a 50% din informația de la laborator

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

FIŞA DISCIPLINEI

51
1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN INGINERIA TISULARĂ COD: BBM 2115
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 4.29Regimul disciplinei DO
4.30Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual 94
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Biologie celulară
Histologie
Anatomie
Culturi de celule
Biologia și aplicațiile celulelor stem
4.2 De competențe - nivel ridicat de autonomie
- utilizarea noțiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Bibliografie selectivă de specialitate
5.1. De desfășurare a cursului
Suport logistic: proiector multimedia și suport video
Echipamente adecvate realizării lucrărilor practice; reactivi/kit-uri și consumabile
specifice
5.2. De desfășurare a seminarului
Condiții pentru studenți: participarea la minim 80% din lucrările de laborator este
condiție pentru absolvire

52
6. Competențele specifice acumulate
- capacitatea de a proiecta modele de studiu in vitro a construcților de inginerie tisulară;
- dezvoltarea de noi idei și metode de analiză a interacției materialelor implant cu celulele și țesuturile din
organismul uman;
6.1. Competențe - abilitatea de a obține și interpreta rezultatele abordărilor de Inginerie tisulară în diferite ramuri ale
profesionale Medicinei regenerative;
- capacitatea de a explica științific și depăși limitele experimentelor in vitro si in vivo și problemelor ce pot
apare pe parcurs;
- oferirea de consultanță pentru alți profesioniști din domeniul Ingineriei tisulare.
- documentarea, analiza și integrarea datelor din literatura de specialitate specifice calificării de
biolog/biochimist în domeniul Ingineriei tisulare
6.2. Competențe
- utilizarea noțiunilor teoretice asimilate în rezolvarea unor probleme practice;
transversale
- capacitatea de rezolvare a problemelor complexe cu care se confruntă domeniul Ingineriei tisulare;
- adaptabilitate la sarcini de lucru schimbătoare.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Asimilarea si aprofundarea principiilor si metodelor de inginerie tisulara in contextul cercetarii
disciplinei stiintifice fundamentale si aplicative
36. Dobândirea cunoștințelor privind dezvoltarea de substituenți biologici în vederea restabilirii,
menținerii și îmbunătățirii funcției țesuturilor sau organelor patologice sau distruse;
37. Familiarizarea cu abordarea inter-disciplinară a domeniului prin dobândirea de cunoștinte
legate de interacțiile celule-biomaterial, biocompatibilitatea și bioactivitatea materialelor;
38. Crearea interfeței dintre știinta materialelor, studiile de culturi celulare, biochimie, biologie
7.2 Obiectivele specifice celulară și moleculară;
39. Însușirea de către studenți a capacității de a proiecta și selecta biomateriale și tehnici de
caracterizare pentru o aplicație specifică în Medicina regenerativă;
40. Stimularea potențialului științific creator al studenților;
41. Dobândirea de către student de cunoștințe solide, perspicac și abilități de comunicare în
domeniu.

8. Conținuturi

8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii


1. Introducere in Ingineria tisulară: Definiție, istoric, scop, perspective;
Prelegere frontală,
Ingineria tisulară versus Medicina regenerativă; Consecințe din punct de vedere
Dialog/ Problematizare 3h
etic. Principalele componente ale Ingineriei tisulare: Componenta celulară;
Prezentare PowerPoint
Structura ”scaffold”; Semnale celulare.
2. Biomateriale și biocompatibilitate: Materiale sintetice sau naturale; Materiale
Prelegere frontală,
anorganice sau organice. Structurarea și funcționalizarea suprafeței materialelor
Dialog/ Problematizare 4h
implantabile. Biocompatibilitatea: Definiție, teste in vitro și in vivo de evaluare a
Prezentare PowerPoint
biocompatibilității.
3. Interacții biomaterial/scaffold-țesut gazdă: Rolul proteinelor adsorbite în Prelegere frontală,
răspunsul tisular la biomateriale; Interacții celule-material la nivel micro- și nano-; Dialog/ Problematizare 2h
Reacția de corp strain (“Foreign Boy Response”) a țesutului gazdă la biomateriale. Prezentare PowerPoint
4. Ingineria tisulară a pielii: Grefe de piele; Tehnologii de cultivarea a celulelor Prelegere frontală,
din piele; Substituenți epidermali, dermali sau dermo-epidermali. Dialog/ Problematizare 3h
Prezentare PowerPoint
5. Reconstrucția cartilajului articular prin inginerie tisulară: Particularități ale
expansiunii in vitro a condrocitelor; Tehnici de inginerie tisulară pentru Prelegere frontală,
tratamentul leziunilor cartilajului articular; Componenta celulară a ingineriei Dialog/ Problematizare 3h
tisulare a cartilajului; Structuri ”scaffold” funcționale și factori de stimulare a Prezentare PowerPoint
condrogenezei; Bioreactoare.
6. Regenerarea țesutului osos și ingineria tisulară: Celule pentru regenerarea și Prelegere frontală,
repararea țesutului osos; Structuri scaffold/biomateriale pentru regenerarea Dialog/ Problematizare 3h
tesutului osos; Agenți bioactivi; Bioreactoare. Prezentare PowerPoint
7. Ingineria tisulară vasculară: Vasculogeneza, angiogeneza și arteriogeneza;
Prelegere frontală,
Substituenți tisulari vasculari; Componenta celulară a ingineriei tisulare vasculare;
Dialog/ Problematizare 2h
Structura „scaffold”; Factori de creștere pentru formarea și repararea rețelei
Prezentare PowerPoint
vasculare.
8. Ingineria tisulară cardiacă: Cardiomioplastia: Celule cu potențial de
Prelegere frontală,
regenerarea cardiacă; Biomateriale pentru regenerarea și reparația inimii;
Dialog/ Problematizare 2h
Strategii de inginerie tisulară cardiacă; Vascularizația funcțională a matricei
Prezentare PowerPoint
cardiace.
9. Ingineria tisulară a ficatului: Terapii celulare: celule cu potențial de Prelegere frontală, 2h
regenerare a ficatului; Inginerie tisulară hepatică: Surse celulare, Biomateriale, Dialog/ Problematizare

53
Bioreactoare; Vascularizația substituenților hepatici. Dispozitive de asistare a
Prezentare PowerPoint
ficatului.
10. Ingineria tisulară a pancreasului: Transplantul de insule pancreatice; Prelegere frontală,
Abordări de inginerie tisulară: Tipuri celulare; proiectarea de construcți de Dialog/ Problematizare 2h
inginerie tisulară și evaluarea in vitro; Transplantul in vivo. Prezentare PowerPoint
11. Abordări de inginerie tisulară pentru regenerarea nervilor: Implanturi de Prelegere frontală,
înlocuire celulară; implanturi cu eliberare controlată. Dialog/ Problematizare 2h
Prezentare PowerPoint
Bibliografie
1. D. Iordachescu, A. Cimpean, C. Stan, Modelarea matricei extracelulare. Aplicații în ingineria tisulară, Edit. Pro-Transilvania, 2004.
2. K. Lee, D. Kaplan, Advances in Biochemical Engineering/Biotechnology - Tissue Engineering II: Basics of Tissue Engineering and
Tissue Applications, T. Scheper (Ed.), Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2007.
3. C. Kasper, F. Witte, R, Pörtner, Advances in Biochemical Engineering/Biotechnology - Tissue Engineering III: Cell–Surface
Interactions for Tissue Culture, T. Scheper (Ed.), Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2012.
4. R.P. Lanza, R. Langer, J. Vacanti, Principles of tissue engineering, 3rd Edition, Academic Press, 2014.
5. H. Zreiqat, C.R. Dunstan, V. Rosen (Eds): A Tissue Regeneration Approach to Bone and Cartilage Repair, Springer International
Publishing, Switzerland, 2015.
6. E.M. Brey (Ed.), Vascularization: Regenerative Medicine and Tissue Engineering, CRC Press, Taylor & Francis Group, 2015.
7. F. Akter (Ed.), Tissue Engineering Made Easy, Elsevier Inc., 2016.
8. M. Albanna, J.H. Holmes, Skin Tissue Engineering and Regenerative Medicine, Elsevier Inc. 2016.
9. N. Engin Vrana (Ed.), Cell and Material Interface: Advances in Tissue Engineering, Biosensor, Implant, and Imaging Technologies ,
CRC Press, 2016
10. A. Hasan (Ed.), Tissue Engineering for Artificial Organs: Regenerative Medicine, Smart Diagnostics and Personalized Medicine,
Wilew-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA,Weinheim. 2017.
11. Q. Wang (Ed.), Smart Materials for Tissue Engineering Applications, The Royal Society of Chemistry, 2017.
12. Y. Deng, J. Kuiper, Functional 3D Tissue Engineering Scaffolds: Materials, Technologies, and Applications, Elsevier Ltd., 2018.
13. A.C. Berardi (Ed.), Extracellular Matrix for Tissue Engineering and Biomaterials, Springer Nature, 2018.
14. R.C. Dutta, A.K. Dutta, 3D Cell Culture: Fundamentals and Applications in Tissue Engineering and Regenerative Medicine, Pan
Stanford Publishing Pte. Ltd., 2018.
15. J.M. Oliveira, S. Pina, R.L. Reis, J. San Roman, Osteochondral Tissue Engineering: Challenges, Current Strategies, and
Technological Advances, Springer Nature, 2018.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Teste standardizate (ISO 10993-5) de evaluare in vitro a biocompatibilității
Metode de dozare
unor materiale destinate aplicațiilor biomedicale: Metoda extracției (studii de
standardizate. Interpretare 6 h
morfologie celulară prin microscopie în contrast de fază, de citotoxicitate – testul
date experimentale.
LDH, viabilitate/proliferare celulară – testul MTT).
2. Însămânțare de fibroblaste/osteoblaste/celule endoteliale pe materiale Problematizare/Studii/
2h
suport pentru studii de citocompatibilitate prin contact direct. Interpretare.
3. Determinarea calitativă (Testul LIVE/DEAD) și cantitativă (Testul CCK-8) a Problematizare/Studii/
4h
viabilității/proliferării celulelor în contact cu materiale suport. Interpretare.
4. Evidențierea în microscopia de fluorescență a caracteristicilor morfologice
Problematizare/Studii/
ale fibroblastelor/osteoblastelor/celulelor endoteliale în contact cu materiale 3h
Interpretare.
suport. Marcarea celulelor cu faloidină cuplată cu fluorocrom.
5. Evidențierea în microscopia de fluorescență a adeziunilor focale în
Problematizare/Studii/
fibroblaste/osteoblaste/celule endoteliale. Marcarea celulelor cu anticorpi anti- 3h
Interpretare.
vinculină și anticorpi secundari marcați fluorescent.
6. Evaluarea nivelului de expresie a unor markeri de diferențiere ai pre-
Problematizare/Studii/
osteoblastelor (fosfataza alcalină/colagen/osteocalcin) și/ sau ai celulelor 4h
Interpretare.
endoteliale (factorul von Willebrand, VE-caderina).
7. Prezentarea unui referat pe baza unei tematici de inginerie tisulară. Prezentare individuală a
unui referat/ material de
5h
sinteză în domeniu,
problematizare
8. Evaluare noțiunilor asimilate la lucrările practice - colocviu de laborator Verificarea cunoștintelor
1h
de laborator și seminar.
Bibliografie
1. Cimpean, A., Ion, R., Ciofrangeanu, C., Mitran, V., Galateanu, B., Iordachescu, D. Ghid practic de cercetare in vitro a
biocompatibilității materialelor dentare, Editura Ars Docendi, 2008.
2. F. Berthiaume, J. Morgan, Methods in Bioengineering 3D Tissue Engineering, Artech House, 2010.
3. M. Kurtis Micou, D. M. Kilkenny, A laboratory course in Tissue Engineering, CRC Press, Taylor & Francis Group, 2013.
4. V. Salih (Ed), Standardisation in cell and tissue engineering: Methods and protocols, Woodhead Publishing Limited, 2013.
5. J.P. Fisher, A.G. Mikos, J.D. Bronzino, D.R. Peterson (Eds.), Tissue Engineering: Principles and practices, CRC Press, Taylor &
Francis Group, 2013.
6. R. Birla,Tissue Engineering for the Heart, A Case Study Based Approach, Springer International Publishing Switzerland, 2016.

54
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității
epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități din lume care abordează această problematică.
Cursul și lucrările practice sunt în acord cu evoluția metodologiilor și tehnologiilor moderne care stau la baza dezvoltării de construcți de
inginerie tisulară destinați să înlocuiască, să mențină și să îmbunătățească funcția unui țesut sau organ afectat. Prin conținutul său urmărește
armonizarea cu cerințele internaționale privind formarea specialiștilor în domeniile Ingineriei tisulare și Medicinei regenerative. De
asemenea cursul are în vedere nivelul de pregătire al studenților și permite dezvoltarea de competențelor profesionale necesare
absolvenților în laboratoare și centre de cercetare de profil. Astfel absolvenții:
- își vor însuși și vor înţelege noţiunile specifice cu care operează disciplina;
- vor dobândi abilități practice;
- își vor dezvolta creativitatea și abilități de comunicare în domeniu.

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
1. Capacitatea de a asimila cunoștințele teoretice
predate Examen
2. Capacitatea de sinteză și de a transmite corect În situații de urgență și
conceptele și noțiunile predate de necesitate
10.4 Curs 40 %
3. Capacitatea de a înțelege și valorifica din punct examinarea se va face
de vedere practic literatura de specialitate on-line
4. Capacitatea de corelare a cunoștințelor predate
cu cele dobândite la alte discipline
1. Dezvoltarea de abilități practice în laborator și Activitate la laborator și
capacitatea de a înțelege, optimiza și explica evaluare finală 20 %
protocoale de lucru (colocviu)
2. Prezentarea unui referat pe baza unei 30 %
10.5 Seminar/
bibliografii (cercetări) Prezentare orală
Laborator
În situații de urgență și
de necesitate
examinarea se va face
on-line
10.6 Standard minim de performanţă
1. Promovarea examinărilor parțiale cu nota 5
2. Promovarea colocviului de laborator cu nota 5
3. Promovarea referatului cu nota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

55
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE
MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei METODE SI TEHNICI DE PRELUCRARE A COD: BBM2116
DATELOR
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.6 Tipul de
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III V 4.31Regimul disciplinei DCA
evaluare
4.32Tipul disciplinei: DO

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual
3.8 Total ore pe semestru
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum ………………
…………………
4.2 De competențe ………………
……………….

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului ………………….
5.2. De desfășurare a seminarului ……………………….

56
6. Competențele specifice acumulate
Cognitive- Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei
de specializare, utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională. Aplicarea unor principii şi metode de
6.1. Competențe
bază pentru rezolvarea de probleme tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată;
profesionale
Abilităţi- Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de
concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului.-
Competenţe pe rol - Executarea responsabilă a lucrărilor privind planificarea experimentelor şi prelucrarea
datelor experimentale aplicate profilului, de către studenţi în condiţii de autonomie restrînsă şi
familiarizarea acestora cu activităţi specifice ale muncii în echipă;
6.2. Competențe
Competenţe de dezvoltare personală şi profesională - Conştientizarea nevoii de formare continuă;
transversale
utilizarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru dezvoltarea personală şi profesională.
Realizarea unui plan de dezvoltare personală, prin utilizarea eficientă a surselor şi resurselor de
comunicare şi formare profesională (internet, baze de date, cursuri ) etc.-

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Insușirea noțiunilor de matematică cu aplicaţii în prelucrarea datelor experimentale aplicate profilului.
În paralel se vor preda elemente de utilizare a microcalculatoarelor de tip PC cu ajutorul cărora se vor
7.1 Obiectivul general al
face aplicaţii numerice referitoare la temele de matematică cuprinse în curs.
disciplinei
În scopul atingerii obiectivelor disciplinei, se vor utiliza: teme pentru studiu individual, documentare,
studii de caz.
Se urmăreşte prezentarea principalelor teme de biostatistică cu aplicaţii în planificarea experimentului
şi prelucrarea datelor experimentale. În paralel se vor preda elemente de utilizare a
7.2 Obiectivele specifice
microcalculatoarelor de tip PC cu ajutorul cărora se vor face aplicaţii numerice referitoare la temele de
biomatematică cuprinse în curs.

8. Conținuturi
Metode de Nr. Ore/
8.1 Curs
predare Observații
I. Introducere În scopul atingerii
I.1. Procese și erori de măsurare obiectivelor
I.2. Clasificarea erorilor de măsurare după originea lor cursului se vor 2
I.3. Clasificarea erorilor de măsurare după natura acestora utiliza metode
I.4. Probleme ale prelucrării datelor experimentale didactice specifice:.
I.5. Ipoteze asupra datelor ce se prelucrează Materiale
II. Prelucrarea șirurilor simple de date prezentate în Power
II.1. Repartiția normală a erorilor aleatorii de măsurare Point, prelegere,
II.2. Parametrii statistici principali dezbatere, deducție
II.3. Eliminarea datelor afectate de erori grosolane logică și studiul 10
II.4. Testul Irwin materialelor
II.5. Testul Romanovski curriculare și al
II.6. Testul Grubbs bibliografiei.
II.7. Verificarea normalității repartiției datelor În scopul atingerii
II.8. Limitările legii normale de repartiție și justificarea admiterii ei obiectivelor
II.9. Gruparea datelor în clase lucrărilor practice
II.10. Prezentarea frecvențelor. Trasarea histogramei se vor utiliza: teme
II.11. Verificarea valorilor unora dintre parametrii statistici principali pentru studiu
II.12. Testul χ2 individual,
II.13. Testul Massey documentare, studii
II.14. Testul S-W de caz, referate,
II.15. Verificarea caracterului aleatoriu dezbateri.
II.16. Estimarea parametrilor populației .
II.17. Elemente de teoria estimației
II.18. Proprietăți ale unor valori tipice de selecție
II.19. Estimarea mediei aritmetice a populației
II.20. Estimarea dispersiei și abaterii medii pătratice
II.21. Alegerea valorii nivelului de încredere
II.22. Determinarea erorilor de măsurare și stabilirea preciziei metodei de măsurare
II.23. Propagarea erorilor de măsurare
II.24. Determinarea celor mai favorabile condiții pentru măsurări
II.25. Compararea dispersiilor
II.26. Compararea mediilor
II.27. Numărul necesar de măsurări
II.28. Interpolarea
II.29. Integrarea numerică

57
III. Prelucrarea șirurilor de date obținute în funcție de o variabilă independentă
III.1. Metoda celor mai mici pătrate
III.2. Determinarea parametrilor unor forme uzuale de funcții y(x) 8
III.3. Determinarea coeficienților polinoamelor
III.4. Verificarea concordanței
III.5. Determinarea polinoamelor ortogonale Cebîşev
III.6. Alegerea funcției cu cea mai bună concordanță
III.7. Calculul abaterilor
IV. Prelucrarea șirurilor multidimensionale
IV.1. Premisele calculelor de corelație și de regresie
IV.2. Corelația
IV.3. Corelația liniară. Coeficienții de corelație
IV.4. Verificarea ipotezei de liniaritate 8
IV.5. Valori critice ale coeficientului corelației simple de sondaj
IV.6. Autocorelarea datelor experimentale
IV.7. Corelație neliniară. Raportul de corelație
IV.8. Regresia
IV.9. Regresia liniară. Coeficienții de regresie
IV.10. Regresia liniară multiplă
IV.11. Regresia neliniară.
Bibliografie
- D. Resa, St. Petrescu, M. Precupaş, Al. Câra , Probleme de statistică rezolvate cu calculatorul, Editura Facla, Timişoara, 2003
- R. Burlacu, Biostatistica, Editura Ceres, Bucuresti, I.S.B.N.: 978-973-40-0758-5, 2007
- D. Ene, R. Burlacu, (2006),Biomatematică şi informatică, Editura Editura Ceres, Bucuresti I.S.B.N.: 973-725-543-3
- Stanciu, C., Managementul calităţii - Teste, studii de caz, legislaţie, terminologie de specialitate, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2004
- R. Burlacu, (2000), Aplicaţii ale teoriei controlului optimal în probleme de metabolism, Editura CARMINIS, Piteşti, I.S.B.N.: 973-9303-
91-9
- R. Burlacu, A. Cavache, I. Surdu, (2004), Funcţii de creştere aplicate în ştinţele vieţii, Editura Cartea Universitară, Bucuresti,
I.S.B.N.:973-7813-00-6
- M. Cocan, , Modele, algoritmi şi produse software în cercetarea operaţională, , Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2004
Nr. Ore/
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare
Observaţii
Prezentarea aplicației de calcul tabelar 1
Calculul frecvențelor statistice 2
Calculul principalilor indicatori statistici (statistica descriptivă) dezbatere, deducție 2
Calculul formulelor de probabilitate logică și studiul 2
Determinarea repartiției empirice de probabilitate materialelor 2
Calculul intervalelor de încredere pentru medie și dispersie curriculare și al 2
Compararea principalilor indicatori statistici cu TESTUL Z, TESTUL T, TESTUL bibliografiei. Se 2
ANOVA cu un factor vor utiliza teme 2
ANOVA cu doi factori pentru studiu 2
Corelația liniară. Coeficienții de corelație individual, 2
Calculul regresiei liniare simple documentare, studii 2
Calculul regresiei liniare multiple de caz, referate, 2
Comenzi pentru îmbunătățirea tehnicii de programare dezbateri 2
Comenzi pentru îmbunătățirea tehnicii de programare 2
Evaluare 1
Bibliografie

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
………………
10. Evaluare
10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
din nota finală
Capacitatea de a lucra cu acuratețe si a Evaluarea participării la activitățile de
interpreta corect rezultatele obținute. seminar
40%
În situații de urgență și de necesitate
examinarea se va face on-line
10.4 Curs Capacitatea de a înțelege și prezenta un articol Evaluare la examinarea finală
științific de specialitate
50%
În situații de urgență și de necesitate
examinarea se va face on-line
…………………
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

58
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

59
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei COMPUŞI BIOLOGIC ACTIVI CU APLICAŢII COD: BBM 2118
MEDICALE
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.5
2.4 Anul de studiu II IV 2.6 Tipul de evaluare V 4.33Regimul disciplinei DO
Semestrul
4.34Tipul disciplinei: DA

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 40 din care: 3.5 curs 20 3.6 seminar/laborator 20
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat 16
Examinări 2
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual 72
3.8 Total ore pe semestru 112
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Biologie celulară
Metabolismul glucidelor și lipidelor
Metabolismul proteinelor și acizilor nucleici
4.2 De competențe Nivel ridicat de autonomie

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului Sală echipată cu videoproiector
5.2. De desfășurare a laboratorului Sală echipată cu aparatură specifică laboratorului de biochimie

60
6. Competențele specifice acumulate
Înțelegerea proceselor de interacție dintre compușii biologic activi și mecanismele biochimice de reglare
celulară
6.1. Competențe
Realizarea de conexiuni între noțiunile dobândite la diferite cursuri de specialitate
profesionale
Capacitatea de a dezvolta o viziune sistemică într-un domeniu
Capacitatea de analiză a datelor experimentale
6.2. Competențe Abilitatea de a colabora cu specialiști din alte domenii
transversale Abilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și clinice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Disciplină de cunoaștere avansată ce permite aprofundarea căilor implicate în reglarea metabolismului
disciplinei și expresiei genice la organisme procariote și eucariote
42. Disciplina reprezinta o sinteză a cunoştinţelor de biologie, biochimie, biologie animală și
vegetală având ca obiect studiul complex al produselor biologic-active naturale folosite în
7.2 Obiectivele specifice terapeutică. Ea urmăreşte înţelegerea şi interpretarea mecanismelor moleculare care guvernează
efectul biochimic al compuşilor naturali aplicaţi sau potenţial- aplicabili în clinică.
43. Stimularea cercetării într-un domeniu de vârf al biologiei actuale

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
I. Compuşi biologic activi din organisme animale cu aplicaţii videoproiecție, prelegere, 2 ore
medicale conversație, problematizare
I. 1.1 Introducere
I. 1.2. Definiţie; Istoric; Perspective
I. 1.3. Proprietati chimice si toxicologice ale diferitelor tipuri de venin
din organismele animale.
II. Compuşi biologic activi extraşi din organisme nevertebrate 2 ore
marine
II. 2.1. Introducere
II. 2.2. Compuşi bioactivi: peptide, steroizi, terpenoide, izoprenoide,
prostaglandine, quinone.
II. 2.3. Substanţe toxice (tetrododotoxina, saxitonina, pahutoxina)
II. 2.4. Nucleozide.
III. Evaluarea biologică, toxicologică şi clinică a compuşilor
bioactivi din organisme animale 2 ore
III. 3.1. Tipuri de screening
III. 3.2. Modele de screening
III. 3.3 Testare anticancer
III. 3.4. Evaluarea toxicitaţii compuşilor bioactivi
III. 3.5 Protocoale de aplicare clinică a compuşilor bioactivi.
IV. Utilizarea terapeutica a organismelor animale
IV. 4.1 Utilizarea terapeutica a animalelor în sistemele de medicină 2 ore
tradiţională
IV. 4.2. Potenţialul terapeutic al organismelor nevertebrate
IV. 4.3. Sustenabilitatea zooterapiei.
V. Importanţa farmacologică a compuşilor bioactivi din organisme
animale 2 ore
V. 5.1. Margatoxin, compus bioactiv extras din veninul
scorpionului Centruroides margaritatus util în tratarea bolilor
autoimmune sau în prevenirea respingerii organelor transplantate;
V. 5.2. Discodermolid, compus bioactiv extras din spongierul
Discoderma sp., util în tratarea cancerului de sân şi a altor tipuri de
cancer. 2. ore
V. 5.3. Compuşi bioactivi extraşi din veninul unor specii de viespi şi
păianjeni utili în efectuarea unor cercetări neurologice precum şi în
vederea dezvoltării unor agenţi terapeutici ai tulburărilor neurologice
ca: epilepsia sau boala Alzheimer.
VI. Medicina complementară şi alternativă. Principii generale.
VII. Mecanisme moleculare de acţiune a compuşilor vegetali
biologic activi:
VII. 7.1.Activitatea antioxidantă a extractelor vegetale. 2. ore
VII. 7.1.2. Rolul părţii fenolice în activitatea antioxidantă a
compuşilor biologic activi de natură vegetală. Exemple: coumarine,
flavonoide, tocoferoli, catechine.
VII. 7.2. Ţinte moleculare ale fitocompuşilor biologic activi.
VII. 7.2.1. Blocarea EGFR. Exemple de acţiune ale 1-curcuminei,

61
genisteine, resveratrolului, catechinelor.
VII. 7.2.2. Inhibiţia căii NF- κB. Exemple de acţiune ale 2-
curcuminei, catechinelor, silimarinei, sanguinarinei, emodinei,
resveratrolului, capsaicinei. 2 ore
VII. 7.2.3. Inhibiţia căii AP-1. Exemple de acţiune ale 3-curcuminei,
capsaicinei, resveratrolului, catechinelor din ceai ori 6-gingerolului.
VIII. Tipuri de interacţii compus biologic activ-medicament
VIII. 8.1. Alterarea absorbţiei, distribuţiei sau eliminării
medicamentului produse de compușii biologic activi. Exemple.
VIII. 8.2. Interacţiuni care cauzează alterarea modului de acţiune a
medicamentului la nivel nivel tisular. Exemple.
VIII. 8.2.1. Efecte de potenţare (acţiune sinergică sau aditivă). 2 ore
Exemple.
VIII. 8.2.2. Efecte antagonice. Exemple.
IX. Efecte neuropsihofarmacologice ale fitocompuşilor biologic
activi.
IX .9.1. Interacţiunea cu receptorul colinergic şi muscarinic.
IX. 9.2. Activitatea antidepresivă prin inhibiţia activităţii
monoaminoxidazelor A şi B.
X. Efecte antimutagene şi antitumorale ale fitocompuşilor. 2 ore
Bibliografie
Mills, S., Bone, K.. Principals and practice of phytotherapy. Modern herbal medicine. Churchill Livingstone, London. 2000.
Schulz, V., Hänsel, R., Blumenthal, M., Tyler, V.E. Rational Phytotherapy. A Reference Guide for Physicians and Pharmacists. 5th ed.,
Springer, 2004;
Capasso, F., Gaginella, T.S., Grandolini, G., Izzo, A.A. Phytotherapy: a quick reference to herbal medicine; Springer Ed, Berlin, Heidelberg,
New York, 2003;
Istudor Viorica. Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie. Vol. III – Principii active azotate: alcaloidice si nealcaloidice. Editura Medicală,
Bucureşti, 2005;
Istudor Viorica - Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, vol. I, II. Editura Medicală, Bucuresti, (1998, 2001)
Gopalakrishnakone, P., Malhotra, A., Evolutions of venomus animals and their toxins, Springer, 2017;
Gopalakrishnakone, P., Cruz, L.J., Sulan, L., Toxins and drug discovery, Springer, 2017;
Bryan, G. Fry, Venomus reptiles and their toxins-evolution, pathophysiology and biodiscovery- Oxford University Press, 2015;
Arias, H.R., Marine toxins targeting ion channels, Mar. Drugs., 4, pp.37-69, 2006.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1. Metode de studiu a activităţii antioxidante a fitocompuşilor.
1.1. Analiza abilităţii de a reduce Fe(III) la Fe(II). Metoda Oyaizu, 1986.
1.2. Inhibiţia peroxidării acidului linoleic catalizată de hemoglobină.
Metoda Kuo şi colab, 1999.
1.3. activitatea de chelatare a Fe(II). Metoda Carter, 1971. lucrul direct în laboratorul de
1.4. Analiza abilităţii de scavenger a fitopreparatelor. Determinarea biochimie
interacţiei cu 1,1-Difenil-2-picrilhidrazil. Metoda Gyamfi şi colab., 1999. lucrul direct cu literatura de
2. Metode de studiu a interacţiei albumine serice - fitocompus. Studiul specialitate pentru identificare
electroforetic al interacţiei albumină serică-hipericină. interactivă a criteriilor şi
3. Metode de studiu a interacţiei lipoproteine serice - fitocompus. Studiul metodelor de identi ficare 20 ore
postelectroforetic al interacţiei lipoproteinelor serice- hipericină. a soluţiilor optime/alternative
4. Metode biochimice de investigare a compuşilor biologic activi din la probleme specifice
veninul de Apis melifera. domeniului studiat; referate,
4.1. Studiul electroforetic al proteinelor din veninul de albină. analiza de articole.
4.2. Determinarea activităţii hialuronidazice.
4.3. Determinarea activităţii fosfatazei acide.
4.4. Studiul microelementelor din veninul de albină.
5. Analiză de articole
6. Prezentări referate
Bibliografie
Oyaizu, M. (1986). Studies on products of browning reactions: antioxidative activities of products of browning reaction prepared from
glucosamine. Japanese Journal of Nutrition, 44, 307–315.
Kuo JM, Yeh DB, Pan BS. (1999) Rapid photometric assay evaluating antioxidative activity in edible plant material. J Agric Food Chem.
Aug;47(8):3206-9.
Carter P. (1971) Spectrophotometric determination of serum iron at the submicrogram level with a new reagent (ferrozine) Anal
Biochem.;40(2):450–458.
Gyamfi MA, Yonamine M, Aniya Y. (1999) Free-radical scavenging action of medicinal herbs from Ghana: Thonningia sanguinea on
experimentally-induced liver injuries. Gen Pharmacol. Jun;32(6):661-7.

62
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității
epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Cunoștințele dobândite la această disciplină oferă cursanților o viziune integralistă asupra rolul compușilor biolgic activi în reglarea unor
procese biologice la nivel celular, necesară pentru activitatea lor ulterioară atât în laboratoare din institute de cercetare cu profil biologic,
biomedical, biotehnologic.

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
Capacitatea de a înțelege și enunța corect
probleme actuale privind implicarea compușilor
Evaluare scrisă
naturali în mecanismele de reglare și semnalizare
În situații de urgență și
celulară
de necesitate
10.4 Curs Capacitatea de a înțelege funcționarea 40%
examinarea se va face
complexelor de semnalizare
on-line
Capacitatea de a realiza corelații între stuctura
compușilor biologic activi și mecanismele
implicate în menținerea homeostaziei celulare
Capacitatea de a interpreta un articol de 20%
specialitate în domeniu, de a sesiza logica
Prezentarea unei
experimentală
comunicări orale
Capacitatea de a dezvolta un subiect prin 30%
În situații de urgență și
10.5 Seminar/ activități de documentare individuală, de a
de necesitate
Laborator sintetiza cunoștințele dobândite și de a face o
examinarea se va face
comunicare orală
on-line
Capacitatea de a prefigura tipul de investigații 10%
necesare pentru elucidarea unor căi de
semnalizare și a interacțiilor dintre acestea
10.6 Standard minim de performanţă
Nota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

63
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei BAZE DE DATE ȘI DOCUMENTARE COD: BBM2119
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.6 Tipul de
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV V 4.35Regimul disciplinei DO
evaluare
4.36Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 20 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 20
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 5
Examinări 2
Alte activităţi:
………………
…………………
3.7 Total ore studiu individual 30
3.8 Total ore pe semestru 52
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Biochimia acizilor nucleici
Biochimia proteinelor
Biologie moleculară
Tehnici în biologia moleculară
4.2 De competențe Nivel ridicat de autonomie

5. Condiții (acolo unde este cazul)


5.1. De desfășurare a cursului -
5.2. De desfășurare a seminarului Sală echipată cu videoproiector și acces la internet

64
6. Competențele specifice acumulate
Dobândirea capacității de a utiliza corect noțiuni privind terminologia și metodele analitice specifice
bazelor de date biologice.
6.1. Competențe Oţinerea unor deprinderi practice de utilizare a bazelor de date şi de analiză bioinformatică a acestora prin
profesionale utilizarea unor resurse specifice acestora.
Realizarea de conexiuni între noțiunile dobândite la diferite cursuri de specialitate
Capacitatea de analiză a datelor experimentale
Aplicarea analizei specifice bazelor de date pentru dobândirea de cunoaştere avansată în domeniul biologic
6.2. Competențe
și biomedical
transversale
Abilitatea de a se adapta cerințelor din laboratoarele de cercetare și clinice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Asimilarea cunoştinţelor fundamentale referitoare la depozitarea, accesarea şi analiza informațiilor din
7.1 Obiectivul general al bazele de date biologice.
disciplinei Însuşirea principiilor metodologice şi a principalelor metode de prelucrare computerizată a datelor

Înţelegerea modului de organizare al informaţiei biologice în bazele de date publice.


Obţinerea unor deprinderi practice de utilizare a bazelor de secevnţă
7.2 Obiectivele specifice Procesarea informaţiei biologice cu ajutorul platformelor online și al resurselor de software specifice.
Interpretarea rezultatelor obţinute în urma analizei informațiilor din bazele date biologice.

8. Conținuturi
8.1 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
1) Resurse informaționale pentru genomică,
transcriptomică și proteomică. Prima generație a bazelor
de date vs. a doua generație a bazelor de date cu utilitate
biologică. Formatul fișierelor pentru bazele de date.
2) Baze de date pentru acizi nucleici. NCBI (National
Center for Biotechnology Informations database).
EMBL-EBI (European Bioinformatics Institute database).
GenBank. DDBJ (DNA Data Bank of Japan). INSD
(International Nucleotide Sequence Data Base).
3) GenBank: caracteristici, organizare, accesare.
Resurse caracteristice bazei de date GenBank. Secvențe
nucleotidice. Gene. BLAST (Basic Local Alignament
Search Tools). Alte resurse. Depozitarea secvențelor
nucleotidice în GenBank database. Modalitați de
submitere (BankIt, Sequin, etc.). Submiterea datelor brute Lucrul direct cu bazele de date
de NGS (Sequence Read Archive). și literatură de specialitate.
4) Aplicații practice prin accesarea bazei de date Prelegere frontală/ suport
20 ore
GenBank. video.
5) Baze de date ce conțin informații despre genom/ Seminar frontal. Exerciții pe
metagenom. Organizare. Adnotarea genoamelor calculator.
(exemple). Submitere.
6) Baze de date ce conțin informații despre
transcriptom. TSA (Transcriptome Shotgun Assembly
database). Accesare. Resurse. Submitere.
7) Aplicații practice cu bazele de date ce conțin informații
despre genom și transcriptom.
8) Baze de date ce conțin informații despre proteom.
Swiss-Prot – caracteristici, exemple, resurse. Alte baze de
date pentru proteine: PROSITE, PRINTS, Pfam, PBD.
9) Aplicații practice cu bazele de date ce conțin informații
despre proteom.
10) Alte baze de date cu aplicații în biologie: BOLD
(Barcode of Life Data System), FishBase, Medscape,
dbEST (database Expressed Sequence Tags).
Bibliografie
Byron K., Herbert K.G., Wang J.T.L. (2016) Bionformatics Database Systems. 290 pp. CRC Press (Taylor and Francis Group). ISBN-13:
978-1439812471, ISBN-10: 1439812470.
Resurse on-line: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/genbank/
https://www.uniprot.org/
https://www.ebi.ac.uk
http://www.ddbj.nig.ac.jp
http://www.rcsb.org/pdb/home/home.do

65
http://pfam.sanger.ac.uk/
http://prosite.expasy.org/
http://www.genome.jp/kegg/
http://www.genomesonline.org/cgi-bin/GOLD/index.cgi
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/BLAST/

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității


epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Disciplina are un conținut similar disciplinelor din alte universități europene şi ţine cont de nivelul de pregătire a masteranzilor.
Cunoștințele dobândite la această disciplină sunt fundamentale pentru dezvoltarea competenţelor de lucru în laboratoare diverse bazate
pe manipularea, prelucrarea şi analiza datelor și accesarea bazelor de date.
Disciplina este fundamentală pentru înţelegerea modului de prelucrare și interpretare a informaţiei biologice.

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
Corectitudinea cunoștiințelor asimilate; Evaluare orală de tip 50%
Cunoaşterea conceptelor de bază privind întrebări și răspunsuri
sistemele de baze de date;
Capacitatea practică de a utiliza baze de date de Prezentarea orală unui
specialitate. proiect individual
10.4 Seminar Capacitatea de a dezvolta un subiect prin 50%
activități de documentare individuală, de a În situații de urgență și
sintetiza cunoștințele dobândite și de a face o de necesitate
comunicare orală examinarea se va face
on-line

10.5 Standard minim de performanţă


Nota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

66
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei REDACTAREA UNEI LUCRĂRI COD: BBM2220
ȘTIINȚIFICE
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare V 4.37Regimul disciplinei DO
4.38Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E – Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V – Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 20 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 20
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat
Examinări 2
Alte activităţi: ………………
3.7 Total ore studiu individual 72
3.8 Total ore pe semestru 92
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Cunoștințe din sfera biochimiei și biologiei moleculare
4.2 De competențe Documentare și cercetare

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Sală dotată cu videoproiector
5.1. De desfășurare a cursului
Acces la Internet
Sală dotată cu videoproiector
5.2. De desfășurare a seminarului
Acces la Internet

67
6. Competențele specifice acumulate
Deprinderea abilității de redactare a unei lucrări de cercetare aprofundată
Abilitatea de a recenza o lucrare științifică
6.1. Competențe
Capacitatea de corelare a cunoştinţelor teoretice cu abilitatea de a le aplica în practică
profesionale
Dobândirea capacității de analiză și sinteză a unor cercetări știițifice
Promovarea regulilor de deontologie profesională
Construirea unei perspective corecte în ceea ce priveşte finalitatea demersului de cercetare științifică
6.2. Competențe
Abilitatea de a colabora cu specialiști din alte domenii în vederea redactării unei lucrări comune
transversale
Abilitatea de a se adapta cerințelor de publicare în diferite jurnale

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Însușirea şi aplicarea practică a diverselor metode moderne de documentare ştiinţifică şi de redactare a
disciplinei unei lucrări ştiinţifice, ca rezultat al activităţii de cercetare în timpul programului de masterat
44. Cunoaşterea principalelor instrumente de căutare a unei bibliografii minimale
45. Aprofundarea principalelor regulilor de redactare a unei lucrări de cercetare aprofundată
7.2 Obiectivele specifice 46. Înţelegerea rolului standardelor formale în prezentarea rezultatelor cercetării ştiinţifice
47. Cunoaşterea şi înţelegerea standardelor de etică şi deontologie în cercetarea ştiinţifică
48. Corelarea cunoştinţelor teoretice cu abilitatea de a le aplica în practică

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observaţii

8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii


15. Tendințe mondiale în cercetarea științifică
2 ore
15.1 Conceptul de știință, elemente caracteristice
15.2 Cercetarea stiințifică în domeniul biologiei
16. Cercetarea științifică în România
2 ore
16.1 Cadrul legislativ existent
16.2 Programul Național de Cercetare, Dezvoltare și
Inovare PNCDI
16.3 Surse de informare, surse de finanțare
16.4 Evoluția institutelor de cercetare și a numărului
de cercetători
17. Etapele metodologice ale cercetării științifice
2 ore
17.1 Alegerea și formularea temei de cercetare
științifică
17.2 Organizarea activității de cercetare
17.3 Informarea și documentarea pentru efectuarea
cercetării
17.4 Elaborarea, formularea și verificarea ipotezelor
Prelegere frontală,
17.5 Interpretarea rezultatelor cercetării științifice
videoproiecție, dezbateri,
17.6 Concluzii
studii de caz, aplicații
18. Redactarea și prezentarea unei lucrări științifice
5 ore
18.1 Tipuri de lucrări științifice
18.2 Etapele redactarii unei lucrări științifice
18.3 Structura unei lucrări științifice
18.4 Prezentarea rezultatelor cercetării
19. Publicarea lucrărilor științifice
5 ore
19.1 Jurnale științifice: tipuri, clasificare, procesul
de recenzie
19.2 conferințe științifice: tipuri, clasificare,
procesul de recenzie
19.3 baze de date internaționale
19.4 ISI Web of Science
20. Studii de caz
6 ore
20.1 Recenzarea unui articol științific
20.2 Prezentarea unui articol celebru cu factor mare
de impact
20.3 Indici scientometrici
20.4 Cazuri celebre de plagiat științific
Bibliografie
1. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane,
ediţia a III-a revăzută, Comunicare.ro, Bucureşti, 2005
2. Zaiţ, D, Elemente de metodologia cercetării. Iaşi: Editura Universităţii Al. I. Cuza, 1997
3. Stephen E. Lucas, The Art of Public Speaking, 11th International edition, Ed Mc Graw-Hill, 2011
4. Codul de etică al Universităţii din Bucureşti

68
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității
epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cunoștințele dobândite oferă cursanților capacitatea de a înțelege regulile general acceptate pentru redactarea unei lucrări ştiinţifice, ceea ce
permite dezvoltarea profesională și științifică acestora, precum și adaptarea lor în echipe de cercetare sau activarea în laboratoare de
biochimie și biologie moleculară.

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare

10.4 Curs

Capacitatea de a realiza recenzia unui articol Activitate la seminar 20%


științific În situații de urgență și
de necesitate
examinarea se va face
on-line
10.5 Seminar/
Capacitatea de utilizare a bazelor de date şi Examinare orală 30%
Laborator
bibliotecilor digitale internaţionale relevante În situații de urgență și
pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul de necesitate
biochimiei și biologiei moleculare examinarea se va face
on-line
Capacitatea de a redacta un articol științific Proiecte 50%
10.6 Standard minim de performanţă
la examinare orală nota 5
cunoştinţe minime teoretice
participarea la activități și proiecte

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

69
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1.2 Facultatea BIOLOGIE
1.3 Departamentul BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ
1.4 Domeniul de studii BIOLOGIE
1.5 Ciclul de studii MASTER
1.6 Programul de studii – Calificarea BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ

2. Date despre disciplină


2.1 Denumirea disciplinei DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE COD: 2121
CERCETARE
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de laborator/ seminar
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare V 4.39Regimul disciplinei DO
4.40Tipul disciplinei: DS

Tipul evaluării: Regimul disciplinei: Tipul disciplinei:


E - Examen DO - disciplină obligatorie DA - disciplină de aprofundare
V - Verificare Dop - disciplina opțională DCA - disciplină de cunoaștere avansată
DF - disciplină facultativă DS - disciplină de sinteză
SP - stagiu de practică

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 20 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 20
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25
Pregătire seminarii/ laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi:
3.7 Total ore studiu individual 60
3.8 Total ore pe semestru 80
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiții (acolo unde este cazul)


4.1 De curriculum Nu este cazul
4.2 De competențe Gândire logică și argumentare
Abilitatea de a înțelege și comunica informațiile și ideile prezentate verbal sau în scris

5. Condiții (acolo unde este cazul)


Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia)
5.1. De desfășurare a cursului
conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat
Sală de curs dotată cu laptop/ calculator (Power Point, Word, aplicații multimedia)
5.2. De desfășurare a seminarului
conectat la rețea (internet), videoproiector, ecran de proiecție și software adecvat

70
6. Competențele specifice acumulate
 Capacitatea de a aplica proiecte în competițiile naționale și internaționale
6.1. Competențe  Capacitatea de utilizare corectă a surselor de informare în elaborarea proiectelor de cercetare
profesionale  Capacitatea de a implementa proiecte de cercetare
 Capacitatea de redactare corectă a unui raport de cercetare
 Dezvoltarea gândirii logice, critice, creative
 Dezvoltarea de către studenți a unei culturi a responsabilității în munca intelectuală
6.2. Competențe
 Comunicare scrisă și verbală
transversale
 Muncă în echipă
 Interogare platforme științifice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al Dobândirea competențelor și aptitudinilor necesare documentării, elaborării și implementării
disciplinei proiectelor de cercetare
49. deprinderea noțiunilor de bază ale managementului de proiect
50. dezvoltarea spiritul de echipă, prin includerea cursanților în grupuri de lucru
51. dezvoltarea competențelor de acțiune colectivă
7.2 Obiectivele specifice
52. dezvoltarea capacității de interpretare a datelor pe baza relațiilor de cauzalitate, şi a
interconexiunile cu alte specializări
53. însușirea bunelor practici de conduită intelectuală

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr. Ore/Observații

1.
8.2 Seminar/ Laborator Metode de predare Nr. Ore/Observaţii
Introducere in management (definiții, tipuri de management, Discuții,
1 ore
principii) Aplicații
Politici, programe, proiecte (diferența dintre o politică, un
Discuții,
program și un proiect; care este legătura între el; care este rolul 1 ore
Aplicații
cunoașterii politicilor și programelor în realizarea proiectului)
Rezolvarea de probleme,
Concepte de bază privind proiectul (scop. obiective, activități, Aplicații
10 ore
diagrama Ghant, analiza SWOT) Lucrul în grup pentru un
proiect
Rezolvarea de probleme,
Ciclul proiectului și fazele acestuia (analiza, planificarea, Aplicații
4 ore
organizarea, evaluarea și follow-up-ul) Lucrul în grup pentru un
proiect
Rezolvarea de probleme,
Managementul resurselor (de timp, umane, financiare, materiale) 2 ore
Aplicații
Introducere în etica cercetării (activități care necesită avizare din Discuții,
2 ore
punct de vedere etic). Aplicații
Bibliografie
14. „Management – Principles and Functions”, Ivancevich, Donnelly, Gibson, BPI IRWIN, 2004;
15. „Practica managementului proiectelor”, Ed. Economica, 2003;
16. „Parteneriat strategic si dezvoltare regionala”, Modulul II Managementul instituțional – abordări strategice și
financiare, capitolul Aplicarea strategiei - Managementul de proiect, pg 111 – 132, ISBN 978-606-16-0007-6, Ed.
Universității din București, 2011
17. „Managementul proiectelor”, C. Opran S. Stan, Ed. Comunicare. Ro, 2008
18. „Management de proiect”, Manual redactat în cadrul proiectului POSDRU/ 97/ 6.3/ S/ 62246, 2011
19. „Managementul proiectului. Dezvoltare durabilă”. Note de curs; M. Florescu, B. Marton, B. Neamțu, N. Balogh,
realizat în cadrul Programului Postuniversitar în Managementul Administrației Publice, Universitatea Babeș Bolyai,
Cluj Napoca, 2008
20. Legea_43_2014_utilizarea anim_lab_cercetare
21. Legea_46_2003_Consimtamant_informat
22. Horizont 2020_hi_ethics-self-assess_en_2018
23. Legea 206 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea științifică și inovare, actualizată

71
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității
epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul are un conținut similar cursurilor din alte universități europene care abordează această problematică.
Cursul este în acord cu nivelul de pregătire al studenților și evoluția metodologiilor moderne care stau la baza managementului proiectelor
de cercetare.
Seminariile sunt fundamentale pentru dezvoltarea competențelor profesionale necesare absolvenților în diverse laboratoarele de cercetare de
profil. Astfel absolvenții: vor dobândi competențe în:
 Dezvoltarea și scrierea de proiecte de cercetare;
 Definirea rolului, responsabilității și a autorității managerului și a membrilor echipei;
 Dezvoltarea abilităților de planificare și control a resurselor umane, financiare, materiale;
 Creșterea eficienței în relația cu clienții și echipa de management;
 Organizarea, dezvoltarea și susținerea echipelor de proiect;
 Motivarea echipei

10. Evaluare
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
10.4 Curs
Verificare
În situații de urgență și
Evaluarea pe parcurs a temelor de studiu
de necesitate 40%
individual
examinarea se va face
10.5 Seminar/ on-line
Laborator Verificare
În situații de urgență și
Prezentarea proiectului de cercetare de necesitate 60%
examinarea se va face
on-line
10.6 Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conţinutului teoretic de bază care defineşte domeniul biochimie și biologiei moleculare
Cunoaşterea principalelor investigaţii necesare stabilirii diagnosticului de laborator al patologiilor

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

72