Pregătim copilul

pentru o adaptare
ușoară în
colectivitate

Ana Bâtcă
coach, consilier în Paren n
,

ti
g

 Tema 1: Pregătirea mediului pentru

a începe grădinița/creșa cu dreptul

Te salut cu drag!

Încep prin a te felicita că ești un părinte responsabil și implicat în

educația copilului tău/copiilor tăi!

Dăm startul cursului gratuit “Pregătim copilul pentru o adaptare ușoară

la grădiniță”. Participarea ta la acest program te va ajuta să gestionezi mai
bine, mai echilibrat și cu mai multă încredere procesul de acomodare a
copilului tău în colectivitate. Pentru ca să iei maximum din acest curs, te invit
să citești temele zilnice și să răspunzi la întrebările de la nalul ecărei teme.
fi
fi
 Vârsta potrivită pentru intrarea în colectivitate

Cel mai potrivit moment pentru intrarea copilului în colectivitate este în

jurul vârstei de 3 ani, deoarece abia la această vârstă copilul începe să aibă
nevoie de interacțiune cu alți copii, până atunci având nevoie preponderent
de interacțiunea cu mama, tatăl, familia apropiată.

Asta nu înseamnă că un copil care începe creșa sau grădinița înainte

de această vârstă va traumatizat sau nu se va adapta. În niciun caz. Doar
să ținem cont că nevoile unui copil de 1,5 ani diferă mult de cele ale unui
copil de 4 ani și, desigur, abordăm diferit procesul de acomodare.

Intrarea copilului în colectivitate este, poate, cel mai di cil și cel mai
provocator moment după venirea lui pe lume, cel mic ind pus în situația de
a se adapta unui nou mediu complet diferit de cel obișnuit de acasă. Este cu
atât mai provocator cu cât știm cât de importante sunt pentru copiii mici
mediul și rutinele. Tocmai de aceea este atât de important să ne preocupăm
de pregătirea copilului înainte de prima zi de grădiniță/creșă din punctul de
vedere al mediului, al organizării exterioare lui.

Deoarece începerea grădiniței va o schimbare majoră pentru copil, ce

ne dorim este să reducem impactul celorlalți factori externi pe care îi putem
in uența, astfel încât în primele săptămâni de grădiniță/creșă să existe cât
mai puține schimbări.

1. Alegerea grădiniței/creșei

Dincolo de meniu, activități și dacă are sau nu curte spațioasă, ce

contează de fapt în alegerea grădiniței/creșei este atmosfera și personalul.
Aceste aspecte vor determina cum se va simți copilul tău acolo.
Recomandarea mea este să alegi o listă scurtă de 2-3 grădinițe pe care să le
vizitezi împreună cu copilul, astfel încât să vezi cum se simte și el în ecare
dintre acele spații.

ATENȚIE: Nu duce copilul la o creșă/grădiniță care nu îți inspiră

încredere!

Niciun argument (e aproape de casă, e de stat, e mai ieftină/mai

scumpă, au mâncare sănătoasă, au sediu/curte frumoasă etc.) nu te va ajuta
să reduci neîncrederea și, din această cauză, nu vei reuși să-i inspiri nici
copilului încredere în grădiniță și în educatoare.
fl
fi
fi
fi
fi
fi
 2. Programul de somn

În funcție de programul grădiniței/creșei, e nevoie să organizezi

programul copilului astfel încât să se odihnească su cient și să se poată trezi
dimineața cu ușurință pentru a ajunge la timp. Începe să implementezi noul
program de somn cu 1-2 săptămâni înainte de prima zi de grădiniță oferindu-
i copilului timp să se obișnuiască.

3. Ritualul de culcare

Rutina de dinaintea somnului este foarte importantă pentru ca cel mic

să adoarmă ușor și să aibă un somn odihnitor. De aceea, chiar dacă va
nevoie să se culce mai devreme și veți avea mai puțin timp, nu renunța la
povestea de seară, la băiță sau la joculețele pe care le faceți împreună
înainte de somn.

4. Mesele

La grădiniță, de regulă, meniul este variat și copiii mănâncă zilnic

fructe. Ideal ar cel mic să e obișnuit cu felurile de mâncare pe care le va
primi la grădiniță. Poți solicita grădiniței un meniu săptămânal tipic pentru a
vedea dacă e cazul să pregătești copilul pentru anumite alimente.

5. Drumul spre grădiniță

Odată ce ați ales grădinița, te va ajuta mult să parcurgi de câteva ori

împreună cu copilul drumul dus-întors, pentru a se obișnui cu el. În plus, tu
vei a a cât durează drumul atunci când îl parcurgi cu copilul. Dimineața,
ecare minut contează!

De altfel, după începerea grădiniței/creșei, poți transforma acest drum

împreună într-una dintre rutinele foarte plăcute ale zilei. Pe mine, personal,
drumul spre grădiniță m-a ajutat mult să motivez copilul să iasă din casă
atunci când nu voia să meargă la grădiniță. Plecam de acasă cu câte 2 jucării
pe care el le alegea, iar aceste jucării purtau un dialog pe drum. În timp, am
mai introdus diferite jocuri de cuvinte, jocuri cu cifre, jocuri pornind de la
numerele mașinilor etc.
fi
fl
fi
fi
fi
fi
6. Alăptarea

Una dintre cele mai mari griji ale mamelor cu copilași alăptați este cum
vor face față schimbării și cum vor adormi la prânz fără sân. Dacă te a i în
această situație, te înțeleg perfect: când băiețelul meu a început grădinița,
încă îl alăptam. Îți pot spune din experiența mea și a altor părinți că cel mic
se adaptează la noul mediu, în condițiile de acolo. În mod normal, ai și
suportul educatoarei, la grădiniță/creșă. Practic, vei continua să-l alăptezi
acasă, însă la grădiniță/creșă va învăța să doarmă fără sân.

În niciun caz nu este recomandată înțărcarea în perioada începerii

grădiniței/creșei - ceea ce ar genera un stres suplimentar inutil pentru copil.
Dacă intenționezi să încetezi alăptarea, e de preferat să amâni momentul
până după ce vezi că cel mic s-a acomodat în colectivitate.

7. Schimbările mari din viața copilului

Pentru o acomodare cât mai ușoară în colectivitate, e foarte important

ca procesul de adaptare să aibă loc la o distanță de cel puțin câteva luni de
alte schimbări mari din viața copilului, cum ar : divorțul părinților, mutarea
într-o altă localitate, venirea pe lume a unui bebeluș în familie etc.

În aceste cazuri, e important să-i oferi copilului timpul de care are

nevoie pentru a integra schimbarea din familie, după care poți începe
procesul de integrare în colectivitate.

Și acum, te invit să faci o scurtă evaluare:

Pe o scală de la 1 La 10, în ce măsură consideri că mediul copilului

tău este pregătit pentru începerea grădiniței/creșei?
fi
fl
 Tema 2: Pregătirea emoțională a
copilului

În paralel cu pregătirea mediului, e esențial să pregătim copilul din

punct de vedere emoțional pentru schimbările care îl așteaptă. Cu cât este
mai bine pregătit, cu sinceritate, încredere și deschidere, cu atât va mai
ușoară acomodarea în colectivitate.

1. Experiențe de separare de părinți

Înainte de începerea grădiniței/creșei, e important ca cel mic să avut

deja câteva experiențe de separare de mamă, de părinți, experiențe în care a
rămas singur cu alte persoane care nu îi sunt foarte apropiate (bunici,
mătușă, bonă etc.).
fi
fi
 Aceste experiențe de separare reprezintă o etapă premergătoare
mersului într-un mediu nou în care copilul va lăsat pentru mai mult timp cu
persoane străine.

Ce este important să se întâmple când copilul este lăsat cu

persoane care nu sunt foarte apropiate:

➣ Părintele să își asume plecarea, să nu plece pe furiș: să îi spună

copilului că e nevoie să plece, să îi spună unde pleacă și când va reveni
(deoarece copiii mici încă nu au noțiunea timpului, îi poți spune, de
exemplu: “Mă întorc înainte de masa de prânz/după somnul de prânz.”)

➣ Părintele să sublinieze faptul că pleacă și revine. Astfel, copilașul

învață că mama pleacă și revine, că mama/tatăl revine chiar dacă pleacă.
Acest lucru îi conferă încredere că părintele va reveni și va reduce anxietatea
de separare.

2. Interacțiunea cu alți copii

În colectivitate, copilul tău va pus în situația de a interacționa cu alți

copii. Și îi va cu mult mai ușor cu cât a avut sau are constant experiențe
comune cu copii străini care pot avea loc: la locurile de joacă, în parc,
interacțiunile cu copii ai rudelor pe care îi vede mai rar etc.

Faptul că cel mic pare timid sau, dimpotrivă, prea insistent, dacă pare
agitat sau retras, dacă împarte sau nu jucăriile - toate aceste detalii își vor
găsi echilibrul în colectivitate, sub supravegherea educatoarelor, care sunt
persoane special pregătite să coordoneze copii preșcolari. Ce e important să
faci tu este să-i oferi ocazia să interacționeze cu copii străini.

3. Activități speci ce care pregătesc copilul de începerea

grădiniței/creșei

Deoarece orice informație este mai ușor preluată și integrată de copil

atunci când este sub formă de metaforă, pot de ajutor cărțile speciale
destinate pregătirii copiilor pentru adaptarea la grădiniță.

De asemenea, poți să creezi și să-i spui copilului seara, la culcare,

povești despre animăluțe care merg la grădinița de animăluțe și fac activități
frumoase împreună.
fi
fi
fi
fi
fi
 O altă activitate e cientă este jocul de-a grădinița cu obiecte (păpuși,
gurine Lego, mașinuțe, scoici, pietricele etc.) în care îi prezinți copilului
mersul la grădiniță și ce activități interesante fac copiii și educatoarele
împreună.

În oricare dintre modalitățile folosite, ai grijă să prezinți și momentul în

care mama își ia rămas bun de la pui/copil și apoi, obligatoriu, momentul în
care mama vine și ia puiul/copilul acasă. Acest detaliu îi va întări copilului
încrederea că va luat conform programului stabilit.

4. Povestește-i despre ce urmează să se întâmple

Îi poți vorbi copilului despre viitorii săi colegi, despre educatoare,

spunându-le pe nume, precum și despre regulile grădiniței. Spune-i ce
activități interesante îl așteaptă într-o clasă frumos decorată, alături de alți
copii, unii mai micuți, alții puțin mai mari decât el.

Și cum, împreună, se vor amuza, vor cânta și se vor juca, vor mânca
împreună și vor descoperi lucruri noi și interesante în ecare zi. În felul
acesta, viitorul copilului devine predictibil, drept pentru care mai ușor de
acceptat.

Copilul mai trebuie să știe că educatoarea este acolo pentru a

organiza clasa, pentru a-i ține pe copii în siguranță și va cea care îi va
învăța jocuri minunate, povești și cântece, îi va ajuta să se schimbe de haine,
să meargă la toaletă, dacă sunt prea mici. Astfel, urmărim să-i formăm
copilului încredere în educatoare.

În timp ce unii copii acceptă mai ușor schimbările, alții au nevoie de

mai mult timp și resurse pentru a accepta lucrurile noi din viața lor.
Cunoscându-ți copilul și cât de deschis sau reticent este la schimbări, îl poți
pregăti în ritmul lui pentru începutul grădiniței/creșei.

5. Un răspuns adecvat la emoțiile copilului

Observă ce emoții simte copilul, e că le exprimă sau nu. Dacă sunt

emoții de frică, anxietate, e important să nu le eviți, ci dimpotrivă, să îi
vorbești despre ele.

Validează-i emoțiile înainte de a-i expune argumentele tale.

Argumentele logice nu pot ajuta copilul să se liniștească, în schimb
ascultarea, acceptarea, empatia, iubirea și înțelegerea pe care copilul le
simte din partea ta îl pot ajuta mult.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
 Spune-i copilului că, orice s-ar întâmpla, îl iubești la fel de mult și ești
alături de el.

E foarte important să comunici cu copilul toate aceste lucruri chiar

dacă el este încă mic și nu vorbește bine. Numeroși părinți omit să discute
cu copiii lor de 1-2 ani despre provocările lor emoționale, pe motiv că sunt
mici și încă nu înțeleg. Realitatea este că nici nu au nevoie să înțeleagă toate
conceptele abstracte pentru a comunica la nivel emoțional. De aceea,
susținerea ta prin empatie, ascultare, înțelegere, acceptare și iubire
necondiționată e esențială mai ales în această perioadă.

Acestea ind spuse, te invit să răspunzi la următoarea întrebare:

Ce mai poți face pentru a-ți pregăti copilul din punct de vedere
emoțional pentru începerea grădiniței/creșei, în timpul rămas?
fi
 Tema 3: Procesul de acomodare
la grădiniță/creșă

Acomodarea copilului în colectivitate durează, de regulă, între 2 și 4

săptămâni, însă uneori poate ajunge și până la 6 luni, în funcție de diferiți
factori (anumite greșeli ale părinților, gestionarea inadecvată a refuzurilor,
comportamentul nepotrivit al unor persoane de la grădiniță etc.).

Ca părinți, ne dorim ca acest proces să dureze cât mai puțin și să e

cât mai ușor pentru copil. Pentru aceasta, copilul are nevoie să parcurgă un
proces de acomodare treptată, ce presupune creșterea graduală a timpului
pe care copilul îl petrece la grădiniță/creșă până când ajunge să stea de
dimineață până la prânz.
fi
 Acestea sunt etapele unei acomodări treptate care, dacă sunt
urmate, ajută foarte mult copilul să se acomodeze în noul
mediu:

La început, părintele vine cu copilul la aceeași oră (de exemplu, 10:00)

în ecare dimineață. Nu este ora la care vin toți copiii, deoarece unii copii
plâng dimineața, ceea ce ar induce mai multă anxietate copilului.

➣ Prima zi - 30 de minute, cu părintele în preajmă (în afara clasei sau lângă

poarta grădiniței, dacă nu se acceptă intrarea părintelui). În cazul în care
copilul se simte bine și mai vrea să mai stea, poate să mai stea până când
dorește să plece.

➣ A doua zi - se prelungește durata până la o oră, părintele trebuie să e în

preajmă, disponibil să vină în cazul în care copilul începe să plângă și nu
mai vrea să mai stea.

➣ În următoarele zile, se crește treptat durata, părintele ind disponibil să

vină să ia copilul în caz de nevoie.

ATENȚIE! Părintele este disponibil să-și sprijine copilul să se adapteze

în colectivitate, nu să-l sprijine pe copil în colectivitate. Un risc al acomodării
treptate este atunci când copilul vede că părintele este de ecare dată lângă
clasă sau chiar în clasă, obișnuindu-se cu prezența acestuia. Am cunoscut
situații în care, din cauza (1) faptului că mama intra în clasă cu copilul și (2) a
faptului că s-a continuat cu prezența mamei în timpul programului, copilul a
refuzat să rămână singur la grădiniță.

➣ Atunci când copilul a ajuns să poată sta până la masa de prânz, el

poate începe programul normal, dimineața, împreună cu ceilalți copii. În mod
normal, durează de la câteva zile până la cel mult 2 săptămâni să se ajungă
aici.

Pe tot parcursul acestui proces de acomodare, este nevoie ca un adult

apropiat al copilului să e disponibil în permanență. Dacă tu, mama, te ocupi
de acomodarea copilului la grădiniță, e important ca această perioadă să nu
se suprapună cu revenirea ta la serviciu. Pe lângă faptul că nu vei avea
timpul disponibil, vei resimți o mare presiune psiho-emoțională, existând
riscul ca adaptarea copilului în colectivitate să e întârziată.

Din punctul meu de vedere, merită cu asupra de măsură ca părintele

să investească acest timp, deoarece ceea ce obține în schimb este o
acomodare ușoară a copilului. Dacă cel mic se simte forțat să stea la început
fi
fi
fi
fi
fi
fi
mai mult decât se simte bine, se poate forma o respingere față de grădiniță,
astfel încât să apară refuzurile și situația va mai greu de gestionat de către
părinte, iar stresul și neliniștea ulterioare vor mari.

Cum lăsăm copilul la program prelungit?

În niciun caz nu lăsăm copilul la program prelungit din prima zi și nici

din primele zile ale procesului de adaptare!

Într-o primă etapă, urmărim ca cel mic să se acomodeze la programul

de dimineață până la prânz. Dacă intenționezi să-l lași la program prelungit,
atunci optează din start pentru varianta cu masa de prânz inclusă.

După prânz, copiii se pregătesc de culcare. Copilul tău va vedea care

este programul și, pe măsură ce se adaptează regulilor grădiniței/creșei, e
posibil chiar să își dorească singur să rămână să doarmă. De exemplu,
băiețelul meu m-a luat prin surprindere când, după nici 2 săptămâni de mers
la grădiniță, a dorit să rămână să doarmă acolo. Deși nu intenționam să-l
lăsăm la program prelungit, directoarea grădiniței ne-a spus că el este
pregătit să rămână și, dacă nu îl lăsăm acum, el se va obișnui să-l luăm la
prânz, ceea ce va face mai di cilă acomodarea la programul prelungit, în
cazul în care vom dori, în viitor. Am decis să-l lăsăm la program prelungit și
s-a acomodat foarte bine.

Iar dacă intenționezi să-l lași la program prelungit, educatoarea va ști

din start, îl va pregăti pe micuț și te va anunța când este pregătit.

În prima zi când copilul rămâne să doarmă la prânz, recomandarea

este ca cel mic să e luat de la grădiniță/creșă de părinte imediat după ce se
trezește, conform orei convenite cu educatoarea.

În tot acest proces, e esențial sprijinul grădiniței, al educatoarei, mai

ales că din ce în ce mai multe grădinițe acceptă acomodarea treptată. În
cazul în care nu ai făcut-o până acum, discută cu grădinița despre procesul
de acomodare și conveniți cum anume se va desfășura pentru copilul tău.

Și încă un detaliu important: este normal ca cel mic să plângă pe

parcursul acomodării. Excepție fac copiii care nu plâng. Însă, un copil care
nu plânge în primele zile ar putea să înceapă să refuze grădinița după câteva
zile, atunci când înțelege că mersul la grădiniță nu este opțional.
fi
fi
fi
fi
Și, ca de obicei, o întrebare pentru tine la care te invit să răspunzi:

Care sunt etapele pe care le vei urmări în procesul de acomodare a

copilului tău la creșă/grădiniță?
Tema 4: Abordarea părintelui care ajută
copilul să se adapteze la grădiniță

Începerea creșei sau a grădiniței reprezintă un moment esențial în

educația copilului. Este prima desprindere de familie, de mamă. În funcție de
cum este gestionat de către părinți, el poate depășit mai ușor sau mai greu
și cu traume emoționale.

Copiii mici sunt conectați într-un mod profund cu părinții lor, în mod
special cu mama sau, mai rar, cu o altă persoana de atașament (persoana
care a petrecut cel mai mult timp cu copilul de la naștere). Din acest motiv,
ceea ce face, ce crede și ce simte mama despre procesul de acomodare la
grădiniță are o importanță crucială și poate in uența puternic mersul
procesului.
fi
fl
Iată câteva abordări care să te ajute în susținerea adaptării cât
mai ușoare a copilului la grădiniță:

1. Încrederea în grădiniță și în educatoare

Atunci când mama nu are încredere în educatoare sau în mediul de la

grădiniță, ea nu îi va putea transmite copilului sentimentul de încredere în
acel mediu, ceea ce va face copilul să se simtă și mai reticent și mai nesigur.
Astfel, evaluează cu sinceritate în ce măsură ai încredere în educatoare și în
grădiniță ca mediu potrivit pentru copilul tău. Dacă observi că ai îndoieli și
temeri, te poți gândi la o altă opțiune de grădiniță pentru copilul tău. Cât timp
încă a început acomodarea, încă nu e prea târziu.

2. Încrederea în copil că are toate resursele pentru a se

acomoda

Pentru copil, intrarea în colectivitate este ceva cu totul nou, însă

părintele este cel care știe ce presupune acest proces și poate să-l ajute pe
copil să se acomodeze.

Multor părinți le este teamă că cei mici vor avea di cultăți de adaptare
sau de comunicare. Ce e important să știm este că, în general, copiii au
capacitatea de a se adapta la noi medii, la noi condiții. De aceea, poți alege
să ai încredere în copilul tău că are toate resursele de care are nevoie pentru
a se acomoda în colectivitate. mai mult, ai putea constata cu surprindere și
cu mândrie că micuțul tău manifestă calități și abilități pe care nu bănuiai că
le are.

3. Încrederea în tine că poți gestiona eventuale di cultăți

Este adevărat că nu ai de unde să știi cu certitudine că al tău copil se

va acomoda ușor în colectivitate. Însă, chiar dacă vor apărea anumite
momente mai di cile, poți alege să ai încredere în abilitățile tale de a găsi
cele mai bune soluții. Pentru aceasta, cei mai buni aliați ai tăi sunt iubirea
față de copilul tău, acceptarea lui ca persoană, a gândurilor, emoțiilor și
trăirilor lui, empatia, precum și moduri speci ce de abordare a situațiilor
concrete.

De asemenea, ai încredere și în intuiția ta care te poate ghida să iei

cele mai bune decizii și să spui cele mai potrivite cuvinte în momentele
delicate.
fi
fi
fi
fi
 4. Deschiderea ta totală față de începerea grădiniței

Poate că știi deja că nu toate trăirile noastre sunt conștiente. Și că e

posibil ca o parte din tine să vrea ca cel mic să înceapă grădinița, în timp ce
o altă parte din tine să dorească să amâne acest moment.

Personal, deoarece am fost crescută de bunici până la vârsta de 12

ani, aveam o mare teamă ca băiețelul meu să nu se simtă abandonat, motiv
pentru care amânam începerea grădiniței. Abia când am conștientizat
motivul subconștient care mă făcea să întârzii procesul, am reușit să-l
depășesc și să înscriu copilul la grădiniță.

Alte motive ascunse ar putea : preferința ca cel mic să stea cu bunicii,

frica mamei de revenirea la serviciu (mai ales dacă e nevoie să-și caute alt
loc de muncă), sentimentul de devalorizare al mamei etc.

Privește cu sinceritate la emoțiile pe care le simți în legătură cu

începerea grădiniței/creșei și întreabă-te dacă nu cumva ai prefera ca cel mic
să continue să stea acasă. Orice argument împotriva începerii grădiniței/
creșei poate avea ca efect întârzierea adaptării copilului.

Cea mai sănătoasă atitudine este să te gândești foarte bine, luând în

calcul toate condițiile, și să decizi ce simți că e mai bine pentru moment.

Dacă decizia este ca cel mic să intre în colectivitate, asumă-ți-o și

alege să mergi înainte cu încredere!

5. Gestionează-ți fricile cu ajutorul acestei tehnici

Pornește în această călătorie cu curiozitate, cu curaj, cu deschidere, cu

empatie, cu încredere (în tine, în copil, în grădiniță). Ce faci, însă, când fricile
te copleșesc?..

Majoritatea mamelor simt teamă și anxietate când se gândesc la

intrarea micuțului lor în colectivitate. Deci, dacă simți frică, este normal. Asta
e partea bună.

Partea proastă este că, dacă lași fricile să te copleșească, crești riscul
ca aceste temeri să se adeverească. În plus, starea ta de anxietate îl
in uențează și pe copil, în ciuda eforturilor tale de a părea bine dispusă.

Așadar, îți dorești să reduci temerile și să te simți cât mai optimistă și

încrezătoare de-adevăratelea.
fl
fi
Iată o tehnică simplă care te va ajuta să scapi de frici și să devii mai
optimistă și mai încrezătoare în legătură cu acomodarea copilului în
colectivitate:

Pasul 1: Ia o foaie de hârtie și scrie toate fricile și nemulțumirile tale legate

de începerea grădiniței/creșei

Pasul 2: Ia o a doua foaie și reformulează, pe rând, ecare temere într-o

intenție pozitivă, într-o dorință concretă

Exemple de reformulare:

Frica: Mi-e teamă că fetița mea se va obișnui greu cu copiii din grupă.

Dorință: Îmi doresc ca fetița mea să se obișnuiască ușor cu colegii de grupă

și să se simtă bine cu ei.

Frica: Mi-e teamă că băiețelul meu va plânge mult și se va simți abandonat

când îl voi lăsa dimineața la creșă.

Dorință: Îmi doresc ca băiețelul meu să treacă ușor prin procesul de

acomodare la creșă și să se simtă permanent în siguranță atât cu mine, cât
și cu educatoarea.

Frica: Mă sperie că ul meu nu se va adapta regulilor de la grădiniță.

Dorință: Îmi doresc ca ul meu să se adapteze ușor regulilor de la grădiniță.

Pasul 3: Ia prima foaie pe care ai notat fricile, mulțumește-le acestor frici

pentru intenția lor pozitivă de a-ți ajuta copilul să se simtă cât mai bine în
colectivitate, cât și pentru că te-au ajutat să îți clari ci dorințele, intențiile
pozitive. Apoi, poți alege să lași aceste frici în urmă aruncând foaia la gunoi
sau arzând-o.
fi
fi
fi
fi
6. Lucrează cu tine

De regulă, cele mai mari blocaje în contextul acomodării copilului la

grădiniță/creșă au la bază anumite blocaje sau răni emoționale nevindecate
ale mamei. De aceea, este un exercițiu foarte util să faci introspecție și să te
întrebi ce simți cu adevărat și de unde vin acele trăiri.

Personal, am avut mari provocări în acomodarea băiețelului meu la

grădiniță din cauza traumei mele de abandon nevindecate. Îmi era atât de
frică să nu se simtă abandonat, așa cum m-am simțit eu în copilărie când
eram lăsată la bunici, încât interpretam plânsul lui (normal, de altfel) ca ind
un semn că se simte abandonat, inducându-i și lui acest sentiment.

Dacă observi că anumite blocaje sau emoții ale tale intervin în procesul
de acomodare a copilului în colectivitate, în primul rând, clari că pentru tine
că este vorba de emoțiile tale, nu ale lui.

Apoi, poți căuta să lucrezi cu un psiholog pentru a depăși blocajele sau

cel puțin poți scrie într-un jurnal despre emoțiile și trăirile tale din copilărie.
Poți scrie și cum ți-ai dorit să se întâmple lucrurile diferit atunci, ca și cum
ți-ai rescrie momentele di cile din trecut care te-au marcat.

7. Implică-l pe copil în cât mai multe decizii

E posibil ca cel mic să simtă că nu prea are de ales în ceea ce privește

mersul la grădiniță/creșă, ceea ce poate frustrant. Ce poți face pentru a-l
ajuta să aibă sentimentul de control este să-i oferi, ori de câte ori este
posibil, ocazia de a face alegeri, în limitele stabilite de tine. De exemplu,
copilul merge zilnic la grădiniță/creșă, însă poate alege în ce haine se
îmbracă, ce încălțăminte își ia, ce jucării ia cu el, poate alege din magazin
pijamaua în care va dormi la grădiniță/creșă, poate alege ce activități veți
face seara după ce îl iei sau cum veniți acasă, dacă există opțiuni (pe jos, pe
ce traseu, cu autobuzul/ mașina/ tramvaiul etc.).

În felul acesta, copilul va simți că, în ciuda unor lucruri pe care nu le

poate controla, deține un anumit control asupra vieții sale.

Acum, după ce ai citit aceste sugestii, te invit să răspunzi la

următoarele întrebări:
Care sunt cele mai importante temeri ale tale legate de adaptarea
copilului tău la grădiniță/creșă? Cum le poți transforma în dorințe/
intenții?
fi
fi
fi
fi
fi
 Tema 5: 5 greșeli frecvente pe care le
fac părinții în procesul de acomodare a
copilului la grădiniță/creșă

Fie din necunoașterea anumitor aspecte legate de procesul de

acomodare în colectivitate, e din dorința de a face lucrurile mai ușoare
pentru toată lumea, unii părinți acționează în moduri care au un efect contrar
celui dorit.

Vom trece în revistă câteva dintre cele mai frecvente greșeli ale
părinților care întârzie și complică acomodarea copilului la creșă/grădiniță.
fi
 Greșeala nr. 1. Duc copilul la o grădiniță în care nu au încredere

Dacă în privința altor lucruri, soluția “merge și-așa” ar putea funcționa,

în niciun caz nu este valabilă când vine vorba de grădinița/creșa unde îl vom
duce pe copilul nostru. Când alegerea se bazează doar pe factori precum
distanța față de casă, prețul, programul etc., neținându-se cont de chimia
dintre tine și directoare/educatoare sau de potrivirea la nivel de valori și
principii de educație, există riscul ca procesul de acomodare să dureze
foarte mult sau chiar să eșueze.

Pentru ca cel mic să acomodeze în colectivitate, el trebuie să se simtă

relaxat, încrezător și în siguranță în mediul de acolo. Or, dacă tu nu ai
încredere în educatoare, în directoare sau în mediul de la grădiniță/creșă, nu
îi vei putea transmite copilului încrederea ta și, în consecință, întregul proces
va viciat.

Alegerea unei grădinițe/creșe potrivite este, poate, cel mai important

pas în procesul de acomodare a copilului în colectivitate, deoarece o
grădiniță/creșă potrivită înseamnă că ai încredere în educatoare (ești de
acord cu metodele ei de educație, știi că îl ajută și îl susține pe copilul tău,
știi că are capacitate de a gestiona diferite situații care pot interveni etc.) și
stai liniștită că cel mic este în siguranță cât timp se a ă acolo. Din start, ai
scăpat de o mare parte din stres. Mai mult decât atât, știi că ai în educatoare
un aliat de nădejde în educația copilului tău.

Greșeala nr. 2. Îi transmit copilului ideea că mersul la grădiniță

este opțional

Sunt multe familii în care există și alte opțiuni pentru a sta cu copilul
decât să meargă la grădiniță: părinții lucrează de acasă, unul dintre părinți
este freelancer și are o activitate exibilă, bunicii sunt disponibili și dornici să
stea cu copilul, bona care a stat cu el de mic etc.

Pe de o parte, părinții sunt conștienți că, de la vârsta de 3-4 ani, copilul

are nevoie să socializeze cu alți copii de vârsta lui și să se integreze în
colectivitate, iar pe de altă parte, își manifestă disponibilitatea (verbal sau
non-verbal, explicit sau implicit) de a nu-l duce în anumite zile.

În alte cazuri, părinții nu sunt consecvenți cu mersul la grădiniță. După

o zi de mers la grădi, poate urma o altă zi în care părintele și copilul s-au
trezit prea târziu și adultul decide că nu mai are rost să-l ducă pe cel mic la
grădiniță. Sau cel mic „plânge atât de tare încât îmi e teamă să-l las la
grădiniță”.
fi
fl
fl
 În condițiile acestei lipse de organizare și de rutină, copilul deduce
faptul că grădinița este opțională, el se va obișnui mult mai greu cu noul
program și integrarea va întârziată.

Soluția este ca mersul la grădiniță să devină noua rutină zilnică a

copilului, indiferent de programul părinților. Evident, cu excepțiile de rigoare,
atunci când copilul se îmbolnăvește sau când întreaga familie pleacă în
vacanță etc.

Greșeala nr. 3. Pleacă pe furiș fără să-și ia rămas bun

Momentul de rămas bun este unul di cil atât pentru copil, cât și pentru
părinte, putându-i trezi amintiri dureroase din propria-i copilărie. Pentru a
evita suferința, unii părinți încearcă să evite momentul despărțirii păcălind
copilul (“Mă duc până la magazin/Mă duc să dau un telefon și revin”) sau
plecând fără să spună nimic atunci când vede copilul jucându-se liniștit sau
luându-și micul dejun.

Deși pe moment pare că problema s-a rezolvat, în câteva minute,

copilul înțelege că a fost mințit și că părintele a plecat fără să-l anunțe. Acest
lucru îi poate genera o suferință mai mare, deoarece copilul își pierde
încrederea în părinte și, prin părinte, în întreaga lume, în general.

Momentul despărțirii trebuie asumat de către părinte și, apoi, va mai

ușor de gestionat și în relație cu copilul. Îți poți asuma faptul că, deși di cilă,
despărțirea poate gestionată, știind că cel mic rămâne într-un mediu sigur,
având susținerea emoțională a educatoarei.

Chiar dacă plânge tare atunci când se desprinde de tine, copilul se va

liniști în câteva minute (nu o singură dată am stat sub geamul grădiniței să
mă asigur că se linștește și invariabil se calma în câteva minute).

Greșeala nr. 4. Îi prezintă eronat copilului mersul la grădiniță

Unii părinți îi prezintă celui mic o variantă prea idilică a grădiniței. În

schimb, alții folosesc grădinița ca pe o amenințare cu pedeapsa pentru
neascultare sau o prezintă ca pe o obligație (“trebuie”) care induce
sentimentul de neputință și lipsă de control. Cel mai potrivit este să consideri
că grădinița este o alegere necesară.

În același timp, dacă ai vreo nemulțumire legată de comportamentul

educatoarelor, de activitățile desfășurate, de meniu, de modul în care este
îngrijit copilul etc., poartă discuția cu reprezentanții grădiniței atunci când
fi
fi
fi
fi
fi
copilul nu este de față. Dacă va asista la convorbire, copilul s-ar putea să
devină mai reticent sau să folosească argumentele tale pentru a te convinge
să nu-l duci la grădiniță.

De asemenea, evită discuțiile despre plânsul copilului cu alți membri ai

familiei în prezența celui mic. În schimb, când ai prilejul, subliniază
importanța noului statut al copilului.

Greșeala nr. 5. Se gândesc foarte mult la frici și la ce ar putea

merge prost

Întotdeauna, ceea ce hrănim cu atenția noastră crește și se dezvoltă.

Atunci când o mamă este dominată de multe frici, se întâmplă următorul
lucru: pe de o parte, hrănește fricile cu atenția sa, iar pe de altă parte, se
luptă folosind mijloacele pe care le are pentru a preveni ca acele lucruri
negative să devină realitate. Este un consum emoțional enorm.

Frica este credința că acele lucruri negative se vor întâmpla. Astfel,

mama va căuta să-și con rme aceste frici ajungând să genereze tensiuni,
neliniște și stres chiar și acolo unde nu este cazul, riscând să afecteze relația
cu copilul sau cu grădinița.

Soluția este să transformi toate fricile pe care le simți în dorințe,

scopuri, intenții pozitive și să începi să le hrănești pe ele cu atenția ta.

Acum, te invit să răspunzi la această întrebare:

Ce greșeli legate de acomodarea copilului tău în colectivitate

te ajută să eviți informațiile parcurse până acum în acest curs?

Mult succes, răbdare, iubire și acceptare în procesul

acomodării copilașului tău în colectivitate!

© Clubul Familiei Fericite SRL

Este interzisă distribuirea acestui ebook sau a informațiilor pe care le conține fără acordul scris al autorului.

Contact: ana.batca@centruldeparenting.ro
fi