Intelege-te pe tine si pe copilul tau

1. Provocarea ta, ca parinte, este de a creste un copil increzator si responsabil

2. Sarcina ta este de a coordona, nu pedepsi ceea ce face copilul tau
3. Coopereaza cu copilul tau
4. Comportamentul copilului tau are intotdeauna un scop
5. Familia ta poate lucra, se poate juca si creste impreuna

1
 Intelege-te pe tine si pe copilul tau

Este miercuri seara. Mama tocmai si-a luat copii de la scoala. Acum ei
sunt la scoala primara. Mihai face mofturi: ,,Nu vreau paine prajita cu unt.
Beacs! Vreau macaroane cu branza!”
Maria este obosita si irascibila. Tuseste si ii curge nasul. Mama devine
irascibila si ea. Isi face griji cu privire la ce va face daca Maria se imbolnaveste
si nu se duce maine la scoala. Incearca sa isi aminteasca ce are de cumparat
pentru a doua zi si spera ca ii ajung banii.
Maria se cearta cu Mihai si loveste cana cu ceai. Cana se sparge, iar
ceaiul este peste tot pe gresie. Maria incepe sa planga. Mama trage aer in piept
si inchide ochii. Se intreaba in gand : ,,De ce trebuie sa fie totul atat de greu?”

Majoritatea dintre noi ne regasim in trairile mamei. In fiecare zi jonglam

cu serviciul, copiii, grijile financiare si sarcinile casnice. Timpul si rabdarea
noastra sunt intinse la maxim. Ne dorim sa face tot ce e mai bine pentru familia
noastra. Totusi, nu ne dam seama cum putem reusi. Adesea ne simtim singuri si
depasiti de situatie. Dar nu trebuie sa fim singuri! Ca parinti, avem ceva in
comum: copiii. Majoritatea impartasim un scop comun: Sa ne crestem copiii
fericiti, sanatosi, increzatori, cooperanti si responsabili.
1. Provocarea ta, ca parinte, este de a creste un
copil increzator si responsabil
Aptitudinile de parinte se pot invata

Invatand cum se dezgvolta si se comporta copiii;

Invatand moduri eficace, pozitive de a trata comportamentele

negative;

Devenind apt pentru a incuraja copilul;

Descoperind moduri de a asculta si vorbi impreuna cu copilul

deschis;

2
 Rolul important de a fi parinte

Mult timp profesorii, consilierii si ingrijitorii au dovedit abilitati pentru

munca alaturi de copii. Totusi, ideea ca parintii au nevoie de educatie pentru a
deveni mame sau tati mai buni nu este universala.

In prezent, societatea a inceput sa valorizeze tot mai mult slujba de a fi

parinte. Pana la urma, parintii sunt persoanele cele mai importante in viata
copilului. Existe numeroase modalitati de crestere a copilului. Cel mai
important in cresterea copilului este:

Sa cresti un copil fericit, sanatos, increzator, cooperant si

responsabil;

Sa construiesti o relatie puternica si de durata cu copilul tau;

Sa iti ajuti copilul sa devina un adult responsabil;

Sa cresti un copil iubicare sa sties a ofere si sa primeasca dragoste;

Cum ne ajuta acest curs?

Acest curs poate fi un ajutor de incredere in realizarea alegerilor pentru

tine si copilul tau. Te poate ajuta sa te intalnesti cu situatii traite de alti parinti si
moduri de rezolvare a acestora, ajutand astfel la cresterea increderii in tine ca
parinte.

In acest capitol vei invata sa te cunosti pe tine, gandindu-te la doua

intrebari:

1. Ce imi place la ceea ce fac?

2. Ce as vrea sa schimb?

Vei invata, de asemenea, cateva lucruri despre copilul tau:

1. La ce as putea sa ma astept din partea copilului meu?

2. Ce insusiri ale copilului meu sunt speciale pentru mine?

3. De ce are un comportament gresit copilul meu?

4. Cum imi pot ajuta copilul sa faca alegeri bune despre cum sa
actioneze in anumite situatii?

2. Sarcina ta este de a coordona, nu pedepsi ceea ce face copilul tau

Ce stil parental ma va ajuta sa-mi indeplinesc obiectivele?

3
 Ai un mod aparte de a comunica cu copilul tau. Te poti gandi astfel, la
stilul tau parental. Exista multe stiluri parentale, insa cele mai importante sunt:

A da ordine. Ecest stil stabileste limite irezonabile. Ii ofera

copilului libertate putina sau deloc.

A sustine. Acest stil ofera copilului multa libertate, fara nici o

limita.

A oferi optiuni. Cu acest stil parintii isi ajuta copilul sa invete sa

puna in balanta libertatea si limitele.

Hai sa ne uitam atent la aceste trei stiluri. Putini urmeaza un singur stil.
Fiecare dintre noi tinde spre o abordare. Asa cum ai citit, gandeste-te la stilul
parintilor tai si intreaba-te:

1. Cum ma va ajuta un anume stil sa intalnesc provocari cu care se

confrunta un parinte?

2. Ce as putea schimba pentru a ma intalni cu aceste provocari?

3. Care sunt limitele resonabile pentru copilul meu? Ce este libertatea

resonabila?

1. A da ordine

Acest stil parental este adesea numit stilul autoritar. Parintii sunt stricti.
Ei stabilesc o serie de reguli.. Se asteapta de la copil sa respecte in totalitate
aceste reguli. De cele mai multe ori, parintii autoritari recompenseaza si
pedepsesc copilul pentru a respecta regulile. Astfel, copilul asociaza
recompense cu ,,plata” pentru buna purtare.

Copiii pot respecta regulile stricte pentru evita conflictele si pedepsele.

Facand asta, invata sa se comporte asa cum vor parintii. De asemenea, pot
invata sa le fie frica de parinti. S-ar putea ca acestia sa nu invete sa gandeasca
singuri. Ei ar putea ajunge sa caute prieteni sau alte persoane care sa le spuna ce
au de facut.

Cand acestia sunt pedepsiti pentru un comportament neadecvat, invata sa

isi respinga parintii. Adesea, acestia gasesc modalitati de a deveni mai rai. Unii
copii devin rebeli impotriva parintilor autoritari inca de la varsta frageda. Altii
pot deveni rebeli atunci cand cresc.

Atunci cand copiii nu asculta, parintii pot uneori tipa, certa sau chiar lovi
copilul. Copiii se simt astfel fara ajutor, au nevoie sa isi regastige sentimentul

4
de control. Pentru a realiza acest lucru, ei ajung uneori sa copiezse
comportamentul parintilor atunci cand se afla in preajma altor copii deoarece
inteleg faptul ca adultii isi rezolva problemele intr-un mod zgomotos si violent.
Pot credea chiar faptul ca a tipa sau a lovi este o modalitate corecta de rezolvare
a problemelor. De aceea:

Copiii au nevoie de incredere, nu de teama din partea parintilor.

Copiii au nevoie de posibilitatea de a alege. Acest lucru ii va invata

ce inseamna limite si responsabilitati.

Copiii au nevoie sa vada ca tonul calm – nu tipetele sau violenta –

este modalitatea corecta de rezolvare a problemelor.

Stilul autoritar nu ajuta la construirea increderii. Nu ofera libertate sau

posibilitatea de a allege. Nu ii invata pe copii sa foloseasca cuvintele pentru a
rezolva problemele.

2. A sustine

Acest stil mai este numit si stilul permisiv. Parintii permisivi nu stabilesc
reguli si schimba regulile dupa propria vointa. Copiii cresc fara reguli,
indrumari. Parintii sustin tot ceea ce vrea copilul sa faca. Spunem adesea ca
acesti copii sunt alintati.

Libertatea fara limite inseamna probleme pentru toti. De ce? Deoarece

societatea stabileste reguli. Copiii fara reguli in ceea ce priveste
comportamentul, le va aduce probleme in a invata cum sa se comporte in
societate.

Fara limite copilul este predispus la multe probleme sau ,,lovituri” in

insusirea sentimentului de responsabilitate. El poate avea probleme in a
progresa alaturi de ceilalti. El va invata sa faca ce vrea. Nu va vedea ca oamenii
au responsabilitati unii fata de ceilalti. De aceea:

Copiii au nevoie de limite. Acestea ii invata sa faca alegeri.

Copiii trebuie sa constientizeze ca oamenii din jur sunt, de

asemenea, importanti.

Daca vrem sa crestem un adult responsabil, in primul rand trebuie

sa il ajutam sa devina un copil responsabil.

5
 3. A oferi optiuni

Numit si stilul democratic, este definit ca fiind un stil nepermisiv. Acesta

echilibreaza nivelul libertatii, drepturilor si limitelor, responsabilitatilor. Ajuta
copilul sa devina responsabil de doua lucruri:

1. Punerea unor limite copilului

2. Oferirea posibilitatii copilului de a alege pe baza acestor limite

Cum fac parintii acest lucru posibil? Parintele democratic isi incurajeaza
copilul sa ia decizii singur. De asemenea, cere parerea copilului atunci cand
sunt luate decizii de familie. Acest lucru demonstreaza ca parintii democratici
tin cont de parerea copilului.

Ce invata copilul?

Atunci cand copilul ia parte la o decizie invata ca parerea lui conteaza.

De asemenea, acesta invata ca unele alegeri au un nivel inalt de
responsabilitate. Acest lucru inseamna ca orice decizie ramane la latitudinea
copilului? Nu. Inseamna ca iti implici copilul in luarea unor decizii.

Vrem sa invatam copilul sa coopereze si sa devina responsabil. Un stil

democratic ne poate ajuta sa reusim asta.

3. Coopereaza cu copilul tau

Ce asteptari am de la copilul meu?

Inainte de a pune limite si oferi optiuni, avem nevoie sa stim ce asteptari

avem din partea copilului. Fiecare copil este un mix unic trasaturi si
comportamente. Unele dintre aceste trasaturi nu se pot schimba. De exemplu,
copilul este fie baiat fie fata.

Multe trasaturi pot evolua sau reduce, dar in niciun caz nu vor disparea
definitiv. Unele trasaturi pe care le intalnim in prezent se pot schimba in cateva
saptamani sau luni. Patru aspect importante influenteaza modul cum creste si se
comporta copilul :

1. Temperamentul

2. Ereditatea si mediul

3. Rolurile atribuite in functie de gen (baiat/fata)

4. Varsta si stadiul de dezvoltare

6
 1. Temperamentul

Temperamentul este un mod de comportare. Fiecare copil are un stil

individual. Temperamentul nu are de a face cu inteligenta si talentele copilului.
Acesta se refera la : cu ce calitati unice se naste copilul.

Unii copii sunt activi, altii sunt calmi. Unii copii dorm mai mult, altii
mai putin. Unora le place sa fie inconjurati de oameni, altora le place sa fie
singuri.

Atunci cand recunoastem si acceptam temperamentul, inseamna ca il

putem intelege. Acest lucu ne ajuta sa ne bucuram de copilul nstru. Ne ajuta sa
ii ghidam pe drumuri care li se potrivesc.

2. Ereditatea si mediul

Ereditatea se refera la trasaturi specifice unei familii. Acestea sunt

trasaturi cu care copilul se naste. Multe trasaturi fizice sunt mostenite, preum
culoarea ochilor sau inaltimea. Unii oameni cred ca si comportamentul este
mostenit. Altii cred ca este provenit din mediul in care copilul traieste : oameni,
locuri, evenimente pe care acesta le traieste. Oamenii de specialitate au analizat
acest aspect multi ani la rand:

Daca este mostenit comportamentul, de ce copilul se comporta

difert in cadrul familiei?

Daca depinde de mediu, de ce copilul se comporta diferit in situatii

asemanatoare?

3. Rolurile atribuite in functie de gen (baiat/fata)

Rolul este un comportament asteptat. Fiecare cultura tinde sa ofere roluri

diferite fetelor si baietilor.

De-a lungul anilor, parerea societatii despre rolurile baietilor si fetelor s-

au mai schimbat. Chiar si asa, copiii inca primesc mesaje de la parinti si alti
adulti despre ce inseamna a fi fata sau baiat.

Ca parinte, nu vrem sa lasam societatea sa influeteze copilul in ceea ce

priveste rolul fiecarui gen. trebuie sa fim atenti si sa nu lasam aceste idei sa
scuze comportamentul neadecvat al copilului nostrum. Parintii pot astepta de la
copil sa ii ajuta la gatit, la spalat, la curatenie, indiferent de genul acestuia. El
poate invata, indiferent ca este fata sau baiat, ca a lovi este un lucru rau, iar a
plange un lucru normal.

7
 4. Varsta si stadiul de dezvoltare

Copilul trece prin multe stadia de dezvoltare. La diferite varste, ne putem

astepta la aptitudini si comportamente concrete. Fiecare copil isi dezvolta, de
asemenea, propriul drum. Intelegerea stadiilor de dezvoltare ne ajut pe noi,
parintii, sa stim la ce sa ne asteptam. Este totusi important sa nu lasam pe seama
varstei comportamentele gresite si sa trecem de limite.

4. Comportamentul copilului tau are intotdeauna un scop

De ce greseste copilul meu?

Copilul trebuie sa apaprtina, sa simta ca sunt acceptati de familie. Pentru

a face asta, ei au un comportament pozitiv sau negativ. A intelege modul cum
copilul incearca sa apartina este important. Acest lucru te va ajuta sa fii un
parinte capabil.

Rudolf Dreikurs a descoperit ca atunci cand copilul greseste, este

decurajat. El vrea sa faca parte din familie, insa nu realizeaza cat este de usor.
Acesta descopera ca greselile dau roade in cadrul acestui process.

Atunci cand unui copil nu i se ofera atentie atunci cand are un

comportament pozitiv, acesta incearca sa aiba patru comportamente negative
universale. Dreikurs le numeste cele patru tinte are comportamentului negativ.
Intelegerea acestor tinte ne ajuta sa stim ce vrea copilul defapt atunci cand
greseste. Acest lucru ne ajuta sa decidem cum conducem copilul spre un
comportament pozitiv.

Cele patru tinte ale comportamentului negativ sunt:

1. Atentia

2. Puterea/ controlul

3. Razbunarea

4. Retragerea

1. Atentia

Toti copiii au nevoie de atentie. Insa, unii dintre ei vor atentie mereu.
Daca acestia cred ca nu au destula atentie prin intermediul comportamentului
pozitiv, incep sa faca greseli.

8
 Un copil care are un comportament negativ pentru a primi atentie, va fi
deranjant pentru parinti. Parintii vor incerca sa indrepte aceste comportamente
si astfel copilul primeste, chiar si pentru putin timp atentia pe care o doreste.

Uneori copilul cere atentia intr-un mod mai tacut. Este posibil ca un
copil sa nu faca nimic, asteptand sa fie impins de la spate. Acest comportament
se numeste comportament negativ pasiv. Este, totusi, o dorinta de atentie.

2. Puterea

Unii copii cred ca detin puterea in familie. Acesti copii prezinta dorinta
de putere permanenta. Un copil care cauta puterea, ii spune parintelui ca : ,,eu
detin controlul”, ,,nu ma poti intrece” sau ,,mai bine faci ce spun eu!” copilul
poate tipa sau certa cu parintii din cauza acestul lucru sau pot refuza silentios
orice cooperare.

Atunci cand un copil cauta controlul , parintii fie se cearta cu el si

primesc inpoi acelasi lucru din partea copilului, fie nu se opun si copilul castiga
putere in fata lor.

Uneori copilul va face tot ce doresc parintii, dar intr-un ritm foarte lent si
neglijent. Aceasa este o forma a controlului pasiv.

3. Razbunarea

Unii copii vor sa detina controlul, insa nu reusesc sa castige in lupta cu

parintii. Acesti copii decid ca pentru a reusi acest lucru trebuie sa mearga mai
departe. Dreikurs numeste acest scop razbunare. Un copil care doreste sa se
razbune va spune sau face ceva separator pentru cei din jur, ori va ramane
suparat pe parintii lui. Oricum, parintii se vor simti suparati si insultati si se vor
razbuna la randul lor. Rezultatul va deveni astfel un razboi al razbunarilor.

4. Retragerea

Unii copii renunta pur si simplu. Pentru ei, pentru a rezolva o situatie
problematica trebuie sa fie lasati singuri, in pace. Comportamentul lor spune :
,,nu pot face asta”. Dreikurs numeste acest comportament retragere. Atunci
cand un copil renunta, parintii renunta la randul lor. Atunci cand acest lucru are
loc, copilul isi atinge scopul.

Pentru multi dintre copii, aceasta neputinta nu este totala. Aceste

momente au loc in anumite domenii din viata copilului. Se poate intampla in
cadrul temelor pentru scoala, in sport sau in diferite activitati sociale.

9
 Copilul nu realizeaza ca aceste comportamente negative au un scop.
Trebuie sa fim constienti ca parintii nu determina comportamentul negativ al
copilului. Solutia pentru a constientiza scopul acestui comportament este sa
urmarim trei aspecte: cum te simti, ce faci si cum raspunde copilul tau.

5. Familia ta poate lucra, se poate juca si creste impreuna

Patru ingrediente principale ajuta la o relatie puternica:

1. Respectul reciproc

2. Distractia

3. Incurajarea

4. Iubirea

1. Respectul reciproc

Parinii se plang adesea ca nu sunt respectati de copii. Totusi exista

momente in care lipsa de respect apare si din partea parintilor prin intermediul :
sacaielilor, tipetelor, loviturilor sau jignirilor. Intr-o familie democratica nici un
membru nu este nu este mai important decat altcineva. Iti arati respectul atunci
cand iti tratezi copilul ca pe un egal.

 Acest lucru inseamna ca sunteti la fel? Nu. Tu stii mai multe si ai

o experienta de viata mai mare decat copilul tau. Tu ai mai multe
responsabilitai. Insa si tu si copilul tau sunteti oameni. De aceea, meritati
respect.

 Acest lucru inseamna ca cel mic iti poate spune ce sa faci? Nu.
Trebuie sa fii responsabil. Este datoria ta sa iti indrumi copilul. Dar poti face
acest lucru intr-un mod respectuos.

O regula importanta de retinut este ca trebuie sa iti tratezi copilul cu acelasi

respect pe care tu il astepti. S-ar putea sa dureze o perioada pana cand copilul
va arata la randul sau respect. Nu renunta daca acest lucru intarzie sa apara. Cu
totii trebuie sa ne obisnuim cu un mediu de viata si trebuie sa fim dispusi sa
facem primul pas.

2. Distractia

Cine nu vrea sa se distreze? Distractia este o parte din solutia unei prietenii
frumoase. In ceea ce piveste familia, a ne distra impreuna cu copilul nostru
poate deveni ceva simplu de realizat.

10
 Un zambet de dimineata poate avea un efect pozitiv pentru intreaga
zi a copilului tau, dar si pentru tine. Fa o pas inapoi si amuzate de propria
persoana. Atunci cand vezi partea amuzanta din problemele tale, copilul poate
invata si el asta. Atunci cand razi de greseslile tale, copilul invata ca a gresi e
firesc.

 Distractia nu trebuie sa devina un proiect important. In masina sau

autobus, in drum spre scoala sau cumparaturi, realizeaza jocuri de cuvinte cu
copilul tau. In timp ce rufele sunt in masina, uita-te cu copilul tau la un fiml de
comedie si amuzati-va impreuna.

 Planificarea timpului pentru distracte este, de asemenea, o idee

buna. Daca este posibil, petrece un timp cu copilul tau in fiecare zi. Lasa-l sa
preia el initiativa, joaca-te cu el. Cand incepi sa petreci timp de distractie cu
copilul tau poti observa cum , cu timpul, dispar certurile cu fratii, prietenii sau
cu tine.

3. Incurajarea

 Fiecare copil este unic. Copilul tau are multe calitati speciale si
frumoase. Atunci cand constientizezi aceste calitati si le subliniezi, copilul se va
simti incurajat. Cu fiecare incurajare, copilul invata sa se iubeasca mai mult sis
a prinda incredere in el.

 Incurajarea inseamna a pune accent mai mult pe rezultatele

pozitive ale copilului si mai putin pe greseli. Se bazeaza pe incurajarea efortului
depus.

 Incurajeaza-ti copilul sa ii ajute pe ceilalti. A avea grija de altii ii

ajuta in relatia cu parintii si ajutorul reciproc in familie.

4. Iubirea

Pentru a se simti in siguranta, copilul trebuie sa aiba cel putin un adult care sa il
iubeasca si pe care sa il iubeasca la randul sau. Arati iubire prin cuvinte si prin
actiuni:

 Spui ,,te iubesc:

 Oferi imbratisari

 Vorbesti si actionezi cu respect.

 Ii dai voie copilului sa creasca in responsabilitate si independenta.

11
 Pentru saptamana aceasta…

Daca copilul tau greseste, uita-te la el si la tine . Decide-te ce scop a

avut. Pune-ti aceste intrebari:

 Ce a facut copilul meu?

 Cum ma simt eu?

 Ce am facut in privinta asta?

 Ce a facut copilul meu dupa actiunile mele?

 Care este scopul comportamentului negativ?

 Care este medoda prin care incurajez un scop pozitiv?

Doar pentru tine…

A fii parinte este o munca stresanta. Poti micsora si controla stresul prin
intermediul mai multor mijloace precum:

 Respia adanc. Respira adanc pentru 15 secunde. Lasa-ti respiratia

sa se calmeze incet. Spune-ti incet : ,,calmeaza-te” in timp inspiri si ,,incet” in
timp ce expiri. Fa aceast exercitiu pana te linistesti.
 Relaxare progresiva. Incepe prin incordarea palmelor laolalta, apoi
relaxarea lor. Invata cum sa iti controlezi tensiunea musculara pentru a sti sa iti
diminuezi trairile tensionate.
 Accepta-te. In fiecare zi accepta-te pe tine insuti si ia-ti timp
pentru a te concentra pe calitatile proprii. Vorbeste cu tine si spune-ti : ,, invat
sa devin eficient” sau ,,invat sa cred in mine”.
De retinut !
1. Provocarea de a fii parinte este de a creste un copil fericit, sanatos,
increzator, cooperant, iubitor si responsabil.
2. Iti poti ajuta copilul sa coopereze si sa devina responsabil prin
stabilirea unor limite si oferirea de optiuni.
3. Temperamentul, ereditatea, mediul, varsta si stadiile de dezvoltare,
rolul social in functie de gen, toate influenteaza cmportamentul copilului.
4. Asteptarile sunt importante. Daca te astepti la greseli, copilul tau cel
mai probabil va gresi. Daca te astepti la cooperare, copilul tau va fi dispus sa
coopereze.

12
 5. Toti copiii vor sa faca parte dintr-o familie. Au nevoi de sentimente de
apartenenta si cand au un comportament pozitiv, dar si cand gresesc.
6. Exista 4 scopuri ale greselilor:
 Atentia
 Controlul
 Razbunarea
 Retragerea
7. Poti contrui o relatie buna cu copilul tau prin:
 Respect
 Distractie
 Incurajare
 Iubire
Identificarea celor patru scopuri are comportamentului negativ
Cum te simti? Ce faci de obicei? Cum raspunde Scop
copilul tau?

Deranjat, enervat Reamintesc, cical, Se opreste pe Atentie

cert moment. Greseste
din nou

Suparat, Pedepsesc, Continua sa

amenintat ripostez, ma greseasca, nu te
Putere
razbun asculta sau face
ceea ce ii spui in
rimt lent si cu
dezinteres

Nervos, foarte Ma razbun, Greseste mai Razbunare

dezamagit pedepsesc mult, incearca sa
te supere mai rau

Neajutorat, Renunt, accept ca Nu raspund sau Retragere

descurajat cel mic este indrept nimic
descurajat

13