Mai jos, poți vedea ce accesibilă este schema de învățare:

Plumb, de George Bacovia (poezie simbolistă, antebelică)

1. Particularități ale simbolismului, apărut în Franța la sfârșit de secol XIX, ca
reacție împotriva romantismului: simbol, sugestie, corespondențe,
muzicalitate.
2. Tema și viziunea: tema este moartea, iar viziunea poetului este una
sumbră, viața fiind „un sfârșit continuu” (Ion Caraion)
3. Ilustrarea unei trăsături a simbolismului: principiul corespondențelor -
prima strofă zugrăvește realitatea exterioară, iar a doua strofă zugrăvește
planul realității lăuntrice.
4. Ilustrarea a unei trăsături a simbolismului: sugestia: substantivul „amor”
poate face referire la iubita poetului, dar și la iubire în sens general.
5. Element de compoziție și limbaj.Titlul: metal greu, sugerând apăsarea
sufletească; cenușiul induce angoasa, iar sonoritatea închisă a cuvântului
relevă claustrarea eului liric
6. Element de compoziție și limbaj. Incipitul: Personificarea „dormeau
sicriele” sugerează moartea, iar epitetul „adânc” accentuează ideea somnului
etern. Motivul somnului
7.Imagine poetică relevantă: imaginea cimitirului sufocant: cadrul spațial
închis + decor funerar: sicrie, flori, coroane de plumb. Eul poetic se retrage în
spațiul închis al cavoului, simbol al izolării de lumea exterioară
8. Idee poetică relevantă: disperarea eului liric care strigă amorul:
conjunctivul „să-l strig” amintește de tabloul lui Edvard Munch; strigătul
bacovian pare a reverbera la infinit
9.În concluzie, „Plumb”, de George Bacovia, rămâne un veritabil model literar
care impresionează prin mijloace artistice și viziunea
inedită.

Cuvintele șmechere impresionează evaluatorii la bac!

Dar ce sunt cuvintele șmechere?

Sunt acele cuvinte care pot fi plasate în diverse

contexte (sunt foarte versatile) și care
aduc expresivitate textului.
 Am început să îmi alcătuiesc liste cu astfel de cuvinte:
- insolit = inedit, neobișnuit
- ipostază = rol, statut
- potențează = accentuează
- centrum mundi = centrul lumii
- modus vivendi = mod de viață
- discrepanță = ruptură

Cuvinte șmechere, care impresionează evaluatorii la bac

1. Substantive:

· ipostază=rol, statut

Ex: În poezia „Lacul” (M. Eminescu), regăsim poetul aflat în ipostaza de îndrăgostit
ce visează la întâlnirea cu iubita sa.

· Demiurg=Dumnezeu

Ex: În poezia X (oricare poezie), poetul devine un Demiurg al cuvântului, construind,

astfel, un imaginar poetic inedit.

· Logos= cuvânt, știință

Ex: Poetul devine un modelator al Logosului.

· transcendent=ceea ce este dincolo de ce putem vedea

Ex: Dorința de a accede la universul transcendent este marcată prin cuvinte din
câmpul semantic al zborului, al înălțării, al visului.

· eufonie= impresie acustică plăcută

Ex: Vocalele deschise a, e conferă eufonie limbajului poetic.

· absolut=ideal, perfecțiune, spiritual

 Ex: Aspirația spre absolut a poetului este sugerată prin verbe precum: să zbor, plutesc,
a se înălța, a ajunge etc.

· comuniune=legătură

Ex: Comuniunea om-natură este potențată prin formule de tipul: „foicica fagului”.

· transgresare=trecere

Ex: Prin formula inițială a basmului, se realizează transgresarea din planul real în cel
fabulos.

· luciditate=limpezime, conștiență

Ex: Personajul lui Camil Petrescu analizează cu profundă luciditate drama trăită.

· reverie=visare

Ex: Eul liric trăiește o stare de reverie, imaginându-și întâlnirea cu iubita sa.

· dihotomie= divizare în două a unui concept

Ex: Basmul „Povestea lui Harap-Alb” ilustrează lupta dintre bine și rău, această
dihotomie fiind preluată din basmul popular.

· discrepanță=nepotrivire

Ex: Comediile scrise de I. L. Caragiale ilustrează discrepanța dintre esență și aparență.

· antipod=diametral opus

Ex: Dacă în prima parte din romanul „Moromeții” timpul avea cu oamenii „nesfârșită
răbdare”, finalul surprinde dimensiunea timpului la antipod, timpul părând să nu mai
aibă răbdare cu oamenii.

· prerogativă=împuternicire, privilegiu
 Ex: Iubirea nu trebuie să devină o prerogativă a celor cu un statut social distins.

2. Adjective

· apolinic= senin, echilibrat, rațional

Ex: Luceafărul pare să-și nege condiția apolinică, dorind „o oră de iubire”.

· dionisiac=extatic, pasionat, plin de fervoare

Ex: Elanul dionisiac al lui Cătălin este redat prin îndemnul adresat Cătălinei: „hai ș-om
fugi în lume”.

· luxuriant=abundent

Ex: Îndrăgostitul se refugiază cu iubita sa într-un cadru natural luxuriant.

· sacru=sfânt, solemn

Ex: Caracterul sacru al momentului este amplificat de cuvintele din câmpul lexical al
divinului.

· oniric=legat de visare

Ex: Eul liric trăiește o poveste de iubire, într-un spațiu oniric.

· efemer=trecător

Ex: Motivul ceasului accentuează ideea că ființa umană este efemeră, fiind supusă trecerii
inexorabile a timpului.

· explicit=clar

Ex: Scriitorul afirmă explicit viziunea sa față de lume.

 · inexorabil=implacabil, de neîmblânzit

Ex: Timpul inexorabil este cel care determină o criză acută atât în conștiința
personajului, cât și în relația sa cu istoria.

· implacabil=de neîmblânzit

Ex: Motivul fugit irreparabile tempus sugerează trecerea implacabilă a timpului care
generează o stare de tensiune în sufletul personajului/poetului.

· plăsmuit=imaginat

Ex: Universul plăsmuit de scriitor pornește de la câteva fapte reale, precum cunoașterea
lui Ion Pop al Glanetașului.

· teluric=legat de pământ

Ex: Cătălin și Cătălina reprezintă prototipul unei iubiri telurice, specifice omului de rând.

· astral= privitor la aștri, cer

Ex: Luceafărul întreprinde o călătorie astrală, iar la finalul acesteia se va întâlni cu

Demiurgul.

· sempitern=veșnic, nepieritor

Ex: Dorința eului liric este ca poezia să fie un act sempitern.

· ontologic=legat de ființă

Ex: Harap-Alb străbate nu numai un drum inițiatic, ci și un traseu ontologic(al devenirii

ființei sale).

3. Verbe

· a evoca= a reaminti, a reconstitui

Ex: Creangă evocă amintiri din copilăria sa.

 · a medita= a analiza

Ex: Poetul meditează asupra trecerii timpului.

· a contempla= a privi îndelung, a analiza

Ex: Poetul contemplează peisajul feeric al naturii.

· a contura= a schița

Ex: Poetul conturează un tablou de natură desprins, parcă, din basme.

· a evidenția= a accentua

Ex: Pronumele la persoana I și verbele la aceeași persoană evidențiază implicarea nemijlocită

a eului liric.

· a potența= a amplifica

Utilizarea de șase ori a pronumelui „eu” în poezie potențează ideea că Lucian Blaga își
asumă un statut unic în raport cu ceilalți.

· a transfigura=a da altă înfățișare

Ex: poetul transfigurează realitatea conform sensibilității sale și creează un univers

imaginar nou.

· a se metamorfoza=a se transforma

Ex: Poezia reprezintă metamorfozarea realității prin filtrul sensibilității poetului.

· a accede=a ajunge la ceva

Ex: Poetul dorește să acceadă în intimitatea tainelor universului, dar nu spre a le distruge,
ci pentru a le proteja.
 · a conferi= a acorda un titlu

Ex: Poetul conferă discursului său valoare gnomică prin utilizarea verbelor la timpul
prezent.

4. Sintagme

· autodefinire lirică

Ex: Artele poetice reprezintă o inedită autodefinire lirică a poetului.

· tumultul sufletesc

Ex: Elementele de prozodie traduc tumultul sufletesc al poetului.

· instanțe narative

Ex: Instanțele narative reprezintă apanajul genului epic și sunt următoarele: autor,
narator, personaj și cititor.

· orizont meditativ

Ex: Prin abordarea inedită a temei iubirii, poetul deschide cititorului un nou orizont
meditativ, acesta din urmă fiind implicat în discursul liric.

· eșafodajul epic

Ex: Textul conține, în eșafodajul său epic, o poveste de iubire memorabilă.

· țesătura lirică

Ex: Țesătura lirică a poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este marcată de
metaforele revelatorii.

· resortul ființei umane

Ex: Iubirea este resortul cel mai profund al ființei umane.

· labirint vegetal

Ex: Natura devine un adevărat labirint vegetal, în care cei doi se abandonează.

· banalitate cotidiană

Ex: Poetul dorește să iasă din banalitatea cotidiană și aspiră la absolut.

· gradare ascendentă

Ex: Sentimentele poetului sunt exprimate într-o gradare ascendentă.

· cuplu adamic

Ex: Cătălin și Cătălina ilustrează cuplul adamic, cei doi trăind o poveste de iubire
pământeană.

· valoare gnomică=general-valabilă

Ex: Verbele la timpul prezent din textul „Vreme trece, vreme vine” conferă discursului
liric valoare gnomică.

· zbuciumul interior=frământarea sufletului

Ex.: Zbuciumul interior al poetului este marcat de sentimente precum: dor, jale și
nostalgie după trecutul himeric.

· efortul creator

Ex: Efortul creator al lui Arghezi este redat prin verbe precum „am cules”, „am căutat”.

· condiția orfică

Ex: Poezia „Joc secund” ilustrează condiția orfică a poetului care are capacitatea să dea
cuvintelor suflu poetic.
 · astru selenar

Ex: Luna, astrul selenar, îmbracă peisajul nocturn într-o aură romantică.

· fantezie creatoare

Ex: Fantezia creatoare a poetului Eminescu este ilustrată magistral prin modul inedit
în care creează rimele.

· homo faber=om creator

Ex: Poetul își asumă ipostaza de homo faber, selectând „cuvinte potrivite” pentru a-și
construi imaginarul poetic.

· homo sapiens=om înțelept

Ex: Ipostaza de homo sapiens este ilustrată prin prestația Demiurgului, care îl sfătuiește
pe Hyperion să o uite pe Cătălina.

· sentiment catharctic=sentiment ce purifică.

Ex: Iubirea trăită de poet este un sentiment catharctic.

· a priori = dinainte

Ex: Pentru a înțelege poezia lui Blaga, trebuie cunoscut a priori sistemul său filosofic.

ESEUL ARGUMENTATIV

Hai să luăm o cerință posibilă la IB:

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să
argumentezi rolul familiei în viața copilului.
Cred că știi deja care este STRUCTURA unui eseu argumentativ:
1. Introducere despre subiectul abordat (exemplu: despre
familie)
2. Formularea opiniei tale referitor la subiectul abordat
3. Argument 1 + exemplu din text
4. Argument 2 + exemplu din literatură, istorie sau experiența
personală
5. Concluzia

De la această structură NU TE ABAȚI!

Iar ca să scrii eseul argumentativ ca un olimpic, asta înseamnă, pe

lângă respectarea structurii, să ai impact în introducerea eseului și
în concluzie.

Dar cum? Iată 2 tehnici super-tari, pe care doar olimpicii le

folosesc:

1. Oferi definiții metaforice, poetice, expresive

Unde? La introducere, la început de eseu argumentativ, unde

trebuie să definești subiectul.

AȘA NU: „Familia este formată din mai mulți membri cu legătură de
sânge.”

AȘA DA: „Familia este cuibul dragostei necondiționate, în care

fiecare ființă umană învață să zboare.” Sună wow, nu-i așa?

2. La final de eseu argumentativ, încheie printr-o întrebare

expresivă, menită să atragă atenția evaluatorului. Crede-mă, vei fi
între cei 0,5% care vor folosi această strategie!
Revenind la eseul despre rolul familiei în viața copilului.
După ce ai scris al doilea argument și ai dat exemplu, în ultimul
alineat vei scrie concluzia (care poate fi reluarea opiniei, dar cu alte
cuvinte).

Fix înainte ca tu să închei eseul argumentativ….bam! Plasezi o

întrebare retorică: Oare cum ar arăta lumea aceasta fără familie?

CELE 10 PORUNCI ALE IMPRESIONĂRII:

1. Scrie mult, la fiecare exercițiu!

E bine să atingi limita superioară de cuvinte (de exemplu, nu 400,

cât e minimul la comentariu, ci 900 de cuvinte!)

2. Oferă exemple din operele pentru bac sau din lecturile tale!
Cele mai atractive exemple pentru evaluatorii la română sunt cele
care sunt din cărți! Dacă nu ai citit prea multe cărți, nu-i nimic, te
axezi pe exemple din operele pentru bac!

3. Folosește termeni în latină

La eseu argumentativ sau în comentarii, introdu sintagme

precum: sine qua non ( = fără de care nu se poate), centrum
mundi ( = centrul lumii), modus vivendi ( = mod de viață).
Sintagmele în latină atrag atenția evaluatorului și asta e super!

4. Compară personajele între ele

Pot fi personaje din aceeași operă sau din opere literare diferite! De
exemplu, Ghiță se aseamănă cu Ion, pentru că amândoi sunt lacomi
după avere, din dorința de a-și schimba statutul social.

5. Comentează citatele
E necesar să știi minimum 3 citate la fiecare operă de bac.
Comentează/interpretează citatul, pentru a demonstra evaluatorului
valențele tale de critic literar!

6. Scrie despre tema și viziunea autorului, indiferent de

cerința de la subiectul III!

Tema și viziunea sunt două concepte literare care impresionează

evaluatorii! În plus, lungești comentariul și asta dă bine!

7. Comentează efectul expresiv al timpurilor verbale

Vei fi unul dintre cei 1% care vor impresiona maxim evaluatorul în

acest mod!

8. Folosește cuvinte șmechere

Deja știi la ce mă refer când spun cuvinte șmechere ;) Până la bac,

exersează integrarea cuvintelor șmechere la eseul argumentativ sau
la subiectul II sau în comentarii!

9. Scrie concluzii cu impact la eseu argumentativ și la

comentariu!
Poți încheia cu o exclamație sau cu o interogație la eseul
argumentativ (Oare cum ar arăta lumea fără cărți?), iar la
comentariu, îți recomand să incluzi 2 cuvinte șmechere fix la final.

10. Pune semnele de punctuație în locurile scandaloase

Pune punct la finalul fiecărei rezolvări de la subiectul I A, pune
virgulă după conectorii de la eseul argumentativ: în opinia mea, în
primul rând, în al doilea rând, de exemplu, în concluzie.

STRUCTURA ESEULUI ARGUMENTATIV ESTE URMĂTOAREA:

A. Introducerea (4-7 rânduri)

-un enunț introductiv/o definiție a subiectului abordat
-opinia ta: formularea tezei = ideea susținută de-a lungul întregului demers
argumentativ

B. Cuprinsul (15-20 rânduri)

-argument 1 + exemplu 1 (de obicei, din textul-suport)
-argument 2 + exemplu 2

C. Încheierea (4-7 rânduri)

-reluarea opiniei/ a tezei susținute în variantă nuanțată, reformulat ă;
-propoziția de încheiere/ de final

Folosește următoarele STRATEGII pentru a redacta o introducere bun ă:

- gândește-te și scrie pe ciornă 1-2 cuvinte/expresii wow, care să îl captiveze
pe evaluatorul de la bac!
- poate fi realizată prin mai multe metode:

definirea conceptului în cuvintele tale, definiție ca aceea din

dicționar: Școala este o instituție de învățământ în care elevii se dezvoltă din
punct de vedere academic.

definirea conceptului în manieră metaforică: Școala este un

labirint al formării noastre academice și emoționale.

o privire în trecut, descriind cum a fost abordat subiectul de-a

lungul timpului: De-a lungul timpului, noțiunea de „școală” și-a schimbat nu
atât sensul, cât contextul în care se desfășoară activitatea de predare-
învățare.
întrebări retorice legate de subiect: Ce este școala? Poate homo
sapiens să evolueze fără școală?

TU CUM ÎNCHEI UN ESEU ARGUMENTATIV?

Sunt sigură că îți este foarte cunoscută structura unui eseu

argumentativ:

Introducere: definirea subiectului + opinia

Argument 1 + exemplu 1

Argument 2 + exemplu 2
 Concluzie

Ce scrii, de fapt, în concluzie și cum poți să îi impresionezi pe

evaluatorii tăi?
Despre astea 2 chestii vreau să îți ofer detalii în continuare!

În încheiere:

vei începe cu un conector specific: în concluzie, așadar, prin

urmare;

vei relua opinia ta, însă în cuvinte nuanțate. Evită formularea:

În concluzie, sunt de părere că…. Pentru că în concluzie nu îți mai
exprimi încă o dată opinia, deci nu are rost sintagma: „sunt de părere că” sau
alta asemenea ei!

dacă nu dorești să reiei opinia pe care o prezinți de această

dată cu alte cuvinte, poți să sintetizezi cele 2 argumente oferite de tine în
eseul argumentativ. Și aici e nevoie să găsești sinonime, astfel încât concluzia
să nu devină un copy-paste al argumentelor!

Ține minte că…

…nu trebuie introduse în concluzie argumente sau idei noi, ori exemple noi!

TIPS!
Pentru a impresiona evaluatorul, îți recomand să închei eseul
argumentativ:
-oferind o privire în viitor asupra subiectului abordat.
Exemplu: Cu siguranță, și peste sute de ani, familia va reprezenta un reper
moral și spiritual pentru ființa umană!

-scriind o întrebare retorică sau chiar o exclamație.

Exemple: Ce s-ar face omenirea fără familie? Cu siguranță, familia va
reprezenta un pilon al societății in aeternum!

Nu uita:
 Scrii eseul argumentativ având în vedere destinatarul acestuia:
evaluatorul de la bac! Așadar, îți vei exprima opinia așa cum se așteaptă
profesorul evaluator! De exemplu, dacă trebuie să argumentezi importan ța
lecturii, tu vei susține că lectura e foarte importantă, nu că lectura e
facultativă și că poți trăi fără ea!

LA SUBIECTUL AL II-LEA, CELE MAI FRECVENTE CERINȚE SUNT:

1. Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

2. Perspectiva narativă
3. Două mijloace de caracterizare a personajului
4. Rolul indicațiilor scenice

SUBIECTUL LA ROMÂNĂ ARE URMĂTOAREA STRUCTURĂ:

- La subiectul IA, primești un text la prima vedere, pe baza căruia

trebuie să oferi răspunsuri la 5 cerințe date.

- La subiectul IB, primești provocarea de a scrie un eseu

argumentativ de minimum 150 de cuvinte

- La subiectul II, vei avea un text la prima vedere, pe baza căruia vei
avea de scris despre:
a. Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
b. Perspectiva narativă
c. Două trăsături ale unui personaj
d. Rolul indicațiilor scenice.

- La subiectul III, elevii au de scris un comentariu, iar cerința poate

viza:
a. Particularitățile unei opere literare
b. Caracterizarea unui personaj
c. Relația dintre două personaje

IMPORTANT! La subiectul al II-lea, poți primi și altă cerință, care vizează

concepte de teorie literară aplicată pe text la prima vedere

Pentru o bună organizare a timpului, îți recomand următoarea divizare a

celor 180 de minute:
I A: 40 de minute

IB: 30 de minute

II: 20 de minute

III: 80 de minute

pentru verificare finală: 10 minute