Proiect Termocentrala Rovinari

Universitatea Petrol-Gaze din
Ploiesti Facultatea de Stiinte

Economice Specializare : ECTS, anul
2
Grupa : 5250
Studiu de caz : Abordari economice ale

strategiilor si politicilor de mediu
Studiu de caz realizat la : Complexul Energetic Oltenia –

- Termocentrala Rovinari
Profesor coordonator:
Studenti:
Dr. ing. econ. Lector
univ. Vasile Elena
Daniela Buzoianu
Stroescu Mihai Stefan
Stefanescu Monica Gabriela

2
Grupa : 5250
Cuprins :
Introducere – Romania, locul 2 la poluarea prin termocentrale in UE

Scurt istoric
1. Surse de
poluare………………………………………………………………………………………
………………………1
1.1Industria – sursa principala de poluare......2
1.2Activitatea extractiva de materii prime si
materiale........................................................................3
1.3Activitatea industriala pentru energie electrica si
termica...........................................................4
1.3.1 Poluarea produsa de termocentralele pe
carbune............................................................4
1.3.2 Principalele termocentrale din
Romania.................................................................................5
1.3.3 Complexul Energetic Oltenia -
Termocentrala Rovinari.......................6
2. Strategii ale politicii de

mediu………………………………………………………………………………………….
.7
2.1 Strategia tematica privind poluarea
atmosferei..................................................................................7
2.2 Strategia tematica pentru protectia
solului...........................................................................................10
2.3 Strategia privind prevenirea si reciclarea
deseurilor.......................................................................11
2.4 Strategia tematica privind poluarea
apei...............................................................................................13
2.5 Strategia pentru prevenirea situatiilor de
urgenta........................................................................16
2.6 Strategia tematica privind mediul
urban…..............................................................................................19
2
Grupa : 5250
3. Politici de
mediu…………………………………………………………………………………………
……………………..20
3.1.Instrumentele politicii de
mediu…………………………………………………………………………….……
21
3.2.Delimitarea competentelor intre UE si statele membre in materie de
mediu….......................24
4. Costuri de
mediu…………………………………………………………………………………………
………………….….27
5. Concluzii si
propuneri……………………………………………………………………………………
……………….…..28
5.1.Concluzii
generale…………………………………………………………………………………
…………………...29
5.2.Masuri tehnice de reducere a impactului poluantilor asupra
mediului inconjurator.....30
Bibliografie
Introducere
Romania, al doilea poluator din UE prin centralele pe carbuni

Romania este a doua cea mai poluanta tara din Uniunea Europeana in privinta centralelor pe
carbuni, potrivit unui raport dat publicitatii de catre Health and Environment Alliance (HEAL).
Tara noastra este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante
eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania.
La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200
de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de
zile de lucru pierdute.
In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde de
euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare
2
Grupa : 5250
ce reprezinta doua tipuri principale de boli cronice in Europa.
Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai
mult de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane.
Greenpeace a organizat la Galati un protest inedit fata de construirea unei termocentrale pe

carbuni de catre firma italiana Enel, investitie care, in opinia organizatiei, va afecta sanatatea
locuitorilor mai bine de patru decenii de acum incolo. Activistii Greenpeace spun ca
termoelectrocentrala, care ar urma sa arda 200 de tone de carbune zilnic, urmeaza sa polueze
masiv municipiul.
Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, cinci sunt instalatiile romanesti de la
Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia. Acest fapt pune Romania pe
pozitia secunda intr-un clasament al celor mai poluate tari din UE in privinta centralelor pe
carbuni.
Scurt Istoric
In Romania, istoria producerii și folosirii electricității incepe în secolul 19, prin realizarea
în anul 1873 la Iași a unui iluminat electric temporar. Pătrunderea energiei electrice în țara
noastră s-a produs gradat în funcție de posibilitățile economice și sociale. Anul 1882 -
marcheazăînceputul electrificării în România, în paralel cu țările dezvoltate.
In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce asigura,
printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe Calea Victoriei - Prima
retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara
de Nord din Bucuresti, pentru iluminatul incintei acesteia.
Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea, la dezvoltarea sistemului
energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta zona trece fluviul Dunarea. Acesta a
insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie, iar pe parcurs a permis si
dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem romanesc.Primul moment
important este cel al iluminarii, in anul 1887, a Teatrului National din Craiova. Aproape un
deceniu mai tarziu, in 1896, a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP),
precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi concesionate
firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune la Uzina Energetica
Craiova primul grup
2
Grupa : 5250
Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri
Diesel din lume. Acesta a functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina
electrica de utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al
colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert
din Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala electrica Calafat cu grupuri Diesel -
Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu
Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum si Centrala electrica
Slatina, care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi.
Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova in 1959.
Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia
Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni - Barbatesti (cu
functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie
electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV
Balteni, Ticleni si Barbatesti. In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si
Constructii Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a
fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la
Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate Targoviste. In 1959, prin
punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6
kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an,
Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP,
realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963, toate
instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea
intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE Oltenia. Tot atunci a fost
infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria, Rosiori de Vede,
Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in
functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400kv.
Ploiesti Facultatea de
StiinteEconomice Specializare :
ECTS, anul 2
Capitolul 1. SURSE DE POLUARE

O data cu progresul tot mai accelerat al tehnicii moderne,creste si primejdia provocarii unor profunde
modificari nocive ale mediului ambiant.
Modul nostru de viata, nu intotdeauna suficient de chibzuit, ajunge acum sa otraveasca natura in
asemenea masura incat formele superioare de viata sa se fie intr-un fel sau altul amenintate.Efectele
nocive ale unora dintre produsele civilizatiei moderne se resimt astazi pana in cele mai indepartate
regiuni nelocuite ale globului, pana in apele ghetarilor polari, pana in junglele Amazonului,ca si pana in
paturile cele mai inalte ale atmosferei.
Termenul de poluare are rădăcinile în latinescul poluere, ceea ce înseamnă a murdări şi a profana. În
general, poluarea este definită ca o acumulare a diferitelor elemente sau substanţe ce au o acţiune adversă
asupra mediului înconjurător. Poluarea poate fi definită ca o deteriorare a mediului ambiant, alterare a
caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea
diversităţii şi productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropice, afectarea echilibrului
ecologic şi a calităţii vieţii. (Ionescu, 1973).
Preocupări ale oamenilor de ştiinţă privind fenomenul de poluare au apărut încă din secolul XVII.
Astfel, încă din anul 1661, în lucrarea lui John Evelyn (1661)”Fumifugium, or theInconvenience of the
Air andSmoke” se scoate în evidenţă riscul pe care-l reprezintă arderea cărbunelui pentru calitatea
aerului din oraşul Londra. Riscurile la care era supusă populaţia Londrei erau de fapt intoxicaţiile
respiratorii datorate aerului poluat de fumul produs prin arderea cărbunelui. În această lucrare Evelyn se
referă la aer ca "sufletul sau spiritul unui om".
Clasificarea poluanţilor şi provenienţa acestora
✓ primă clasificare a poluanţilor se poate face în funcţie de mediul în care aceştia acţionează.Întrucât
mediul ambiant este alcătuit în principal din aer, apă şi sol se poate vorbi, în consecinţă, de
poluanţi ai atmosferei, apei, şi solului.
✓ a doua clasificare a poluanţilor se poate face funcţie de starea lor fizică. Astfel, poluanţii pot fi solizi,
lichizi şi gazoşi.
✓ a treia clasificare se poate face după natura poluanţilor. Din acest punct de vedere, poluanţi pot
fi grupaţi în una din următoarele categorii: fizici, chimici, biologici.
✓ o altă clasificare se poate face în funcţie de provenienţa directă sau indirectă a poluanţilor. Astfel,
poluanţii pot fi grupaţi în două categorii: pimari şi secundari.
1
ECTS, anul 2
Sursele de poluare-Surse naturale şi antropice
Principalele surse naturale de poluare sunt:
➢ solul prin particulele sale spulberate de vânt, acesta putând afecta astfel celelalte componente ale
mediului, aerul şi apele de suprafaţă;
➢ plantele şi animalele ce elimină în aer, apă, sau sol diferite produse ale metabolismului lor, sau
chiar polen şi seminţe;
➢ procesul de acumulare al metalelor rezultate prin disoluţia rocilor primare, sau amestecul apelor
dulci cu cele saline;
➢ praful cosmic rezultat prin distrugerea meteoriţilor în straturile superioare ale atmosferei;
➢ erupţiile vulcanice ce pot fi surse importante de poluare chimică şi mai ales fizică pentru sol şi
ape, dar şi pentru aer prin cantităţile foarte mari de gaze şi particule solide evacuate în atmosferă.
(Căpitanuşi colab., 1999)
În contrast cu acestea, sursele antropice sunt localizate în jurul marilor aglomerări urbane, acestea fiind
de obicei grupate pe platforme industriale. Volumul mare al poluanţilor emişi de sursele antropice
determină, de această dată, o puternică concentrare a noxelor în zonele de influenţă, unde nivelul de
poluare şi gravitatea acestui fenomen este cu mult mai mare decât cel determinat de sursele naturale.
1.1 Industria – sursa principala de poluare

Poluantul este un factor care, aflat in mediu, impiedica inmultirea unei specii printr-o actiune de
intoxicare acuta sau de lunga durata. Poluantul e un factor care, aflat in mediu in cantitati ce
depasesc limita de toleranta a unei specii, impiedica inmultirea sau dezvoltarea normala a
acestora printr-o actiune toxica - poluare. Pricipalele surse de poluare ale mediului sunt :
industria, agricultura si activitatile menajere.
Din prisma protecţiei mediului înconjurător, cel mai important domeniu de activitate antropică îl
constituie industria. Dezvoltarea industrială nu a avut în vedere că, progresul propriu-zis al societăţii
umane depinde, nu numai de bunurile pe care le oferă, ci şi de daunele provocate mediului înconjurător.
România se confruntă în momentul de faţă cu o situaţie complexă din punct de vedere al poluării
mediului înconjurător.
2
ECTS, anul 2
In funcţie de specificul fiecărei surse, poluarea industrială poate fi clasificată pe domenii de activitate
astfel:
❖ activitatea extractivă de materii prime şi materiale;
➢ combustibili;
➢ mineruri;
➢ materiale de construcţie;
➢ altele
❖ activitatea industrială pentru:
➢ enegie electrică şi termică;
➢ metalurgie feroasă şi neferoasă;
➢ chimie;
➢ materiale de construcţie;
➢ exploatarea şi prelucrarea lemnului;
➢ industrie uşoară;
➢ industrie alimentară;
❖ altele;
1.2 Activitatea extractiva de materii prime si materiale

Activitatea industrială pentru enegie electrică şi termică
Energia electrică este în prezent una din cele mai folosite forme de energie. Energia electrică este o
formă nepoluantă de energie dar, de cele mai multe ori, producerea acesteia se realizează pe baza
proceselor de ardere a cărbunilor de pământ, gazelor naturale şi păcurii în termocentrale. În urma acestor
procese sunt eliberate în atmosfera înconjurătoare cantităţi însemnate de oxid de carbon, bioxid de
carbon, oxizi de sulf şi îndeosebi SO2, oxizi de azot (NO/NO2), hidrocarburi nearse, săruri volatile
(cloruri, fluoruri, sulfaţi), vapori de apă etc.
În România, peste 30% din totalul energiei electrice este produsă în termocentrale pe cărbune, acestea
fiind de obicei localizate în jurul marilor bazine miniere, dar şi în zona marilor aglomerări urbane
puternic industrializate.
3
ECTS, anul 2
1.3 Activitatea industriala pentru energie electrica si termica

Termocentralele pe cărbune - puternice surse de poluare a mediului
Termocentralele pe cărbune sunt poluatori importanţi, deosebit de complecşi. Coşurile de evacuare ale
gazelor de ardere reprezintă sursele înalte de poluare a mediului în timp ce haldele de cenuşă sursele
joase.
Sursele înalte evacuează în atmosferă cantităţi mari de poluanţi gazoşi, pulberi metalice şi cenuşi
zburătoare. Poluanţii de acest gen sunt dispersaţi pe distanţe mari, funcţie de:
❖ înălţimea coşului,
❖ viteza gazelor la ieşirea de pe coş,
❖ direcţia şi intensitatea curenţilor de aer.
În prezent, când din ce în ce mai mult se foloseşte combustibilul solid pentru producerea energiei
electrice, centralele electrice au devenit o sursă importantă de poluare a mediului înconjurător. Cantitatea
şi felul poluanţilor sunt dependente de calitatea combustibililor fosili folosiţi şi de tehnologia fiecărei
centrale termoelectrice. In general emisiile termocentralelor constau în: CO 2,CO, SO2.NO, NO2, vapori
de apă, hidrocarburi, săruri volatile (cloruri, fluoruri, sulfaţi etc.). (Ionescu ., 1973)
1.3.1 Poluarea facuta de termocentralele pe carbune
Un coş de termocentrală de mare capacitate împrăştie zilnic în atmosferă 3-5 vagoane praf de cărbune
nears şi cenuşă şi 500 tone compuşi ai sulfului ( în principal SO2 ), suspensii pe care vântul le antrenează
în jurul termocentralei pe o rază de 25 km (Barnea şi Papadopol., 1975).
Acţiunea termocentralelor se mai poate clasifica şi din punctul de vedere al impactului produs de
poluanţi asupra diferitelor compartimente ale mediului înconjurător. Din acest punct de vedere, impactul
pe care-l au termocentralele pe cărbune poate fi:
❖ Impact estetic
❖ Impact climatic
❖ Impact asupra apelor subterane şi a celor de suprafaţă
❖ Impact asupra solului
❖ Impact asupra vegetaţiei
❖ Impact asupra sănătăţii oamenilor
1.3.2 Principalele termocentrale din România:

4
ECTS, anul 2
Puterea inst. Puteri unitare (MW la punerea in Perioada punerii in

Centrala
(MW) functiune) functiune
TURCENI 2310 7x330 1978/1987
ROVINARI 1720 2x200+4x330 1972/1979
DEVA-MINTIA 1260 6x210 1969/1980
ISALNITA 1035 3x50+1x55 + 2x100+2x315 1965/1976
BRAILA 960 3x210+1x330 1973/1979
BRAZI 910 6X50+2X105+2X200 1961/1986
LUDUS
800 4x100+2x200 1963/1967
IERNUT
BORZESTI 655 3x25+2x50+1x60+1x210 1955/1969
BUCURESTI
550 2x50+2x100+2x125 1965/1975
SUD
GALATI 535 2x60+1x100+3x105 1969/1980
CRAIOVA II 300 2x150
5
ECTS, anul 2
În ultimii ani multe grupuri energetice au fost închise şi valorificate ca deşeuri de fier vechi. Au
fost efectuate însă modernizări la principalele centrale din Sistemul Energetic, în special grupurile
energetice de la Turceni, Rovinari şi Işalniţa.
1.3.3 Complexul Energetic Oltenia
Societatea Complexului Energetic Oltenia S.A. (CEO) este o companie energetică din România,
înființată în anul 2012 prin fuziunea Societății Naționale a Lignitului Oltenia (SNLO) cu complexele
energetice Turceni, Rovinari și Craiova.
Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care deține 77% din capital. Fondul
Proprietatea are o participație de 21,5%.Complexul Energetic Oltenia are 12 blocuri energetice, cu o
putere instalată de 3.570 MW.
Număr de angajați în 2013: 19.000
Termocentrala Rovinari
Complexul Energetic Rovinari este o companie de stat producătoare de energie electrică și termică, pe
bază de lignit. Compania a fost înființată la 1 aprilie 2004, prin fuziunea unității de producere a
energiei Electrocentralei Rovinari (pe atunci parte a Termoelectrica) cu minele de lignit Rovinari,
Tismana și Pinoasa, deținute anterior de Compania Națională a Lignitului Oltenia. Termocentrala
Rovinari are o putere instalată de 1.320 MW, formată din blocurile energetice nr. 3, 4, 5 și 6, puse in
funcțiune în perioada 1976 – 1979.Acționarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei.
Cele trei complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinariși CE Craiova) acoperă circa o
treime din producția de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica și Nuclearelectrica,
producătorii celei mai ieftine energii din țară.
Număr de angajați în 2009: 3.878

Cifra de afaceri în 2008: 259,6milioane euro
Centrala termoelectrică Rovinari, componentă a Complexului Energetic Rovinari, produce energie

electrică şi termică prin arderea combustibililor fosili(lignit, păcură şi gaze naturale. Centrala
6
ECTS, anul 2
termoelectrică Rovinari are o putere instalată de 1320 MW ,având în componenţă 4 grupuri energetice
cu puterea nominală de 330 MW , fiind amplasată pe malul drept al râului Jiu, care furnizează apa de
răcire necesară funcţionării centralei şi înapropierea căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară dintre
Târgu Jiu şi Bucureşti.
Capitolul II
2.1 Strategia tematica privind poluarea atmosferei
Metode pentru retinerea,evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

- Ventilatoare de gaze de ardere – câte două pe fiecare cazan – care aspiră gazele arse din focar
spre coşul de fum trecând mai întâi prin preîncălzitorii de aer rotativ şi electrofiltre;
- Două electrofiltre pe fiecare cazan pentru reţinerea pulberilor de cenuşă;
- Instalaţii de dispersie a noxelor în aer: 2 coşuri de fum – un coş preia gazele de ardere de la 2
blocuri enegetice, cu caracteristicile : înălţime 220 m, diametrul interior la vârf 8,8 m,
diametrul interior la bază 12 m;
- Instalaţii de desprăfuire pentru aerul impurificat cu praf de cărbune evacuat prin instalaţia de
ventilaţie mecanică de la concasarea cărbunelui;
- Instalaţii de stropire în depozitul de zgură şi cenuşă pentru evitarea spulberărilor de pulberi de
cenuşă uscată.
7
ECTS, anul 2
Faza de proces Punctul Poluant Echipament de Propus sau existent

Ardere combustibili de emisie depoluare identificat
fosili - evacuare gaze Cos de Instalaţie de
de ardere (IMA1+ Pulberi de -Existente
IMA 2) fum nr. 2 desprăfuire:
cenuşă
si nr.3 electrofiltru -Concentratia de pulberi in
gazele de ardere la iesirea
din electrofiltre este:C3-50
mg/Nmc;
C4-100 mg/Nmc; C5-300

mg/Nmc;C6-300 mg/Nmc;
Ardere combustibili Cos de Oxizi de Masuri primare de Propuse conf. Planului de
fosili - evacuare gaze fum nr. 2 azot reducere a oxizilor de actiuni
de ardere (IMA1+ si nr.3 azot (reglare ardere,
NOx
IMA 2) arzătoare cu formare de
Ardere combustibili Cos de Bioxid Instalaţii de desulfurare Propuse conf. Planului de
de
fosili - evacuare gaze fum nr. 2 - metoda umedă cu actiuni
sulf SOx
de ardere (IMA1+ si nr.3 calcar
IMA 2)
Emisii
Surse de poluare :
- gazele de ardere : SO2, NOX, pulberi evacuate în atmosferă prin coşurile de fum
- stocarea , transport şi concasare cărbune: praf de cărbune, CO (accidental datorita
autoaprinderii);
- stocarea păcurii : vapori de hidrocarburi ;
- stocarea HCl şi NaOH : emisii (vapori) de HCl şi NaOH ;
- traficul intern : NOx , CH4, CO, POP, metale grele (Pb, Cd, Hg) ;
Valori limită de emisie pentru instalaţiile de ardere de la C.E. Rovinari
Polua Tip de VLE (mg/Nmc)

nt combusti conf. HG nr. 541/2003 conf .
BREF- BAT Măsura BAT
bil IMA 1 IMA 2
SO2 Solid 400 400 20 - 200 Combustibil cu conţinut

începând cu începând cu scăzut de sulf ;
(lignit) 31.12.2013 31.12.2011 Desulfurarea gazelor
reziduale ;
8
ECTS, anul 2
NOx Solid 500 500 50 - 200 Măsuri primare

(lignit) 200 200 începând (+)
începând cu cu 31.12.2017 SCR ; SCNR ;
31.12.2015
Pulberi Solid 50 50 5 - 20 ESP în combinaţie cu
(lignit) începând cu începând cu spălarea gazelor reziduale
01.01.2013 01.01.2011
În urma negocierilor privind Capitolul 22 MEDIU, referitoare la conformarea la prevederile

Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile
mari de ardere s-au stabilit următoarele plafoane de emisie aferente perioadei 2007- 2017 :
Plafoanele de emisie pe care C.E. Rovinari trebuie să le respecte
Plafoane de Emisie Complexul Energetic Rovinari (tone/an)
IMA 1 IMA 2 Unitate noua
Anul SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi
2007 62145 9921 1159 62953 10046 4282 - - -
2008 58233 9337 1140 37810 5024 2141 - - -
2009 42335 9337 1140 38965 5024 2141 - - -
2010 43535 9337 1140 3370 4313 426 1095 2324 349
2011 35920 9337 1140 3370 4313 426 1095 2324 349
2012 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2013 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2014 3370 4313 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2015 3370 1645 426 6740 8626 852 1095 2324 349
2016 6740 3290 852 3370 1645 426 1095 2324 349
2017 6740 3290 852 3370 1645 426 1095 2324 349
În cazul nerespectării angajamentelor asumate, autorităţile competente vor aplica

sancţiuni, inclusiv măsuri de suspendarea activităţii şi închiderea instalaţiei mari de ardere.
Imisii
Valori limită admise- conform Ordinului nr. 592 / 2002 - privind stabilirea valorile limită,
a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot,
pulberilor în suspensie ( PM 10 şi PM 2,5 ), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon
şi ozonului în aerul înconjurător.pentru anumiţi poluanţi în mediul înconjurător.
Poluant Timp de Valori limită de admise

mediere Conform Ordinului nr. 592/2002
Oxizi de sulf 1h 350 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din
01.01.2007
24 h 125 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din
01.01.2007
an 20 µ g/m3 Protecţie ecosisteme din 01.01.2007
9
ECTS, anul 2
Oxizi de azot 1h 200 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din

01.01.2010
an 40 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din
01.01.2010
30 µ g/m3
Protecţie vegetaţie din 01.01.2007
Pulberi 24 h 50 µ g/m3
PM 10 Protecţie sănătate umană din 01.01.2007
Concentraţie maximă admisă ( mg/mc)

Poluant Medie de scurtă durată 30 min Medie de lungă durată 24 h
TSP 0,5 0,15
Imisiile sunt determinate de APM Gorj sau estimate prin calcul, utilizand modele matematice
de calcul. Modelul poate include atat surse punctuale cat şi surse de suprafaţă. Modelele matematice
au rezultate mai bune cand sunt utilizate pentru estimari imediate pe intervale mari de timp
(anuale, lunare) si prezinta mari incertitudini cand sunt utilizate pentru estimari pe intervale mici de
timp (zilnice, orare).
Estimarea imisiilor se realizează numai la solicitarea autoritatilor de protectia mediului si la efctuarea

studiilor de impact sau bilanturilor de mediu.
1
ECTS, anul 2
2.2 Strategia tematica pentru protectia solului
Metode pentru retinerea,evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

- Platformă placată antiacid şi prevăzută cu rigole dimensionate să poată prelua orice
deversare accidentală de acid clorhidric şi hidroxid de sodiu din cisternele şi vasele de consum
- Pardoseală placată anticoroziv şi prevăzută cu cuve care să preia deversările accidentale de
amoniac din vasele de amoniac amplasate în gospodăria de reactivi .
- Instalaţii de stropire în depozitul de zgură şi cenuşă pentru evitarea spulberărilor de pulberi de
cenuşă uscată.
- Batal de pămint construit in jurul platformelor pe care sunt amplasate rezervoarele de păcură
şi cele de combustibili lichizi (ulei, motorină)
Zona în care este amplasat CET –ul este o zonă industrială; solul din incintă este teren
de folosinţă mai puţin sensibilă, în timp ce solul din exteriorul centralei se încadrează în
categoria de
teren de folosinţă sensibilă.
Poluarea solului în incinta CTE Rovinari şi în zonele învecinate se datorează în primul
rând
antrenării de vânt a prafului de cărbune şi pulberilor de cenuşă, precum şi scurgerilor accidentale
de păcură, uleiuri şi reactivi chimici.
Valori de referinţă pentru indicatorii analizaţi în probele de sol Conform OM
nr.756/1997 privind evaluarea poluării mediului:
Indicator Valori normale Prag de alertă Prag de intervenţie

(mg/kg subst. usc) (mg/kg subst. usc) (mg/kg subst. usc)
Folosinţă Folosinţă mai Folosinţă Folosinţă mai
sensibilă puţin sensibilă sensibilă puţin sensibilă
Cd 1 3 5 5 10
Co 15 30 100 50 250
Cu 20 100 250 200 500
Mn 900 1500 2000 2500 4000
Ni 20 75 200 150 500
Pb 20 50 250 100 1000
Zn 100 300 700 600 1500
Sulfaţi - 2000 5000 10000 50000
Total < 100 200 1000 500 2000
hidrocarburi din
petrol
1
ECTS, anul 2
2.3 Strategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor
Sursele generatoare de deşeuri şi tipurile de deşeuri generate din activitatea centralei

termoelectrice sunt :
- procesul de ardere a combustibililor: zgură şi cenuşă;
- înlocuirea lubrifianţilor utilizaţi: uleiuri uzate;
- activităţile de întreţinere şi reparaţii utilaje tehnologice şi echipamente: deşeuri metalice
feroase şi neferoase;
- alte activităţi de exploatare şi mentenanţă: acumulatori uzaţi, anvelope uzate, deşeuri din lemn;
- activităţi administrative: deşeuri menajere.
Nr. crt. Sursele de deseuri Codurile deseurilor Deşeuri generate

conform HG
856/2002
1 Arderea combustibilului 10.01.01 Zgură şi cenuşă (nepericuloase)
2 Reparaţii 17.05.05 Fier vechi
3 Reparaţii 12.01.01 Şpan fier
4 Reparaţii 12.01.03 Alamă, bronz, cupru
5 Reparaţii 17.04.02 Aluminiu
6 Reparaţii 12.01.03 Şpan bronz
7 Reparaţii 12.01.03 Şpan aluminiu
8 Birotică, ambalaje 20.01.01 Hârtie
9 Întreţinere 20.01.11 Textile
10 Reparaţii, ambalaje 17.02.01 Plastic casare ambalaj
11 Ambalaje 17.02.02 Sticlă
12 Reparaţii 17.04.05 Deşeuri combinate (motoare)
13 Reparatii, 17.02.03 Deşeu plastic

Intretiner
e
14 Reparaţii 17.04.01 Deşeu cablu cu cupru şi aluminiu
15 Înlocuiri 16.06.01 Acumulatori auto
16 Întreţinere 13.02.05* Ulei uzat cod 13.02.05*
17 Întreţinere 13.03.01* Ulei uzat TR 30 cu conţinut de PCB
1
ECTS, anul 2
18 Întreţinere 13.01.10* Ulei uzat H46,cod 13.01.10
19 Întreţinere 20.01.35* Becuri LFV
20 Întreţinere 16.01.03 Cauciuc anvelope
21 Întreţinere 20.01.36 Echipamente electrice şi electronice
22 Ambalaje 15.01.10* Ambalaj cu conţinut de substanţe

periculoase
23 Întreţinere 15.02.02* Material absorbant cu produs petrolier
24 Întreţinere 16.01.07* Filtre uzate ulei şi motorină
Deşeuri nepericuloase:
- Deşeuri metalice feroase şi neferoase colectate separat, în incintă ( fier vechi – 940,2 t, oţel –
19,3 t, cupru, aluminiu,alamă – 1,6 t, aluminiu – 1,7 t; cantitatile colectate sunt la nivelul anului
2005)
- Deşeuri menajere colectate în containere speciale în perimetrul instalaţiilor, eliminate
de pe amplasament la depozitul de zgură si cenuşă Cicani-Beterega;
- Deşeuri din lemn – 7,8 t
- Deşeu cărămidă – 5,4 t
- Deşeu plastic - 0,114 t
Deşeuri periculoase:
- Baterii uzate – 1,232 t

- Uleiuri uzate 11,7 t colectate în butoaie metalice
DEŞEURI COMERCIALIZATE
- Deşeuri metalice feroase şi neferoase, uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii uzate, prin
vânzare la terţi : firme specializate în reciclarea şi valorificarea acestora.
DEPOZITARE DEFINITIVĂ A DEŞEURILOR
Zgura şi cenuşa 1.398.583.98 t/2005 este depozitată în depozitul de zgură şi cenuşă,

încadrându-se în categoria depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase.
1
ECTS, anul 2
2.4 Strategia tematica privind poluarea apei
Metode pentru retinerea,evacuare si dispersia poluantilor in mediu

- Instalatie de neutralizare ape uzate de la staţia de tratare chimică: bazin
colectare si omogenizare ape uzate şi rezervoare de neutralizate
- Decantoare Imhoff pentru epurarea mecanică a apelor uzate menajere, având
diametrul de 4 m, cu pereţii şi jgheaburile din beton armat, cu evacuarea nămolului prin
sifonare în cămin special şi de aici prin vidanjare şi transport ajunge la depozitul de zgură
şi cenuşă;
- Separator de păcură amplasat la gospodăria de păcură, cu 2 compartimente
avind dimensiunile: L=7,5 m, l= 2,3 m, H= 1,2 m;
- Turnuri de răcire pentru functionare in circuit închis sau mixt a apei de răcire;
- Reţele de colectare separată a apelor uzate şi pluviale;
Evacurea apelor uzate se face în sistem divizor prin instalaţii interioare de
canalizare şi prin reţele exterioare de canalizare pentru apele uzate industriale, ape industriale-
pluviale şi ape menajere, în depozitul de zgură şi cenuşă Cicani-Beterega prin intermediul
staţiei de pompe Bagger şi direct în Jiu.
Conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr 56/22.02.2012: Evacuarea apelor uzate

se face in sistem divizor prin instalaţii interioare de canalizare şi prin reţele exterioare de
canalizare pentru ape uzate industriale, ape industriale-pluviale şi ape menajere, în
depozitul de zgură şi cenuşă prin intermediul staţiei de pompe Bagger şi direct în cursul
de apă Jiu.
- circuit deschis
Nr. Categoria apelor uzate Receptori autorizaţi Volum total evacuat
crt. zilnic zilnic anual
maxim mediu maxim (mii
1. Ape uzate menajere care Depozitul Gârla 107 95,5 39.1
necesită epurare
2. Ape uzate tehnologice care Depozitul Gârla 16.464 14.832 6.009
necesită epurare
3. Ape uzate tehnologice care Jiu 3.717.360 3.348.973 1.356.834
nu necesită epurare (ape de
răcire)
4. Ape pluviale incintă şi Jiu Qpmaxim=3.993 l/s
depozit Gârla
1
ECTS, anul 2
- circuit mixt
Nr. Categoria apelor uzate Receptori autorizaţi Volum total evacuat
crt. zilnic maxim zilnic mediu anuai maxim
(mc) (rnc; (mii mc)
1. Ape uzate menajere care Depozitul Gârla 107 95,5 39,1
necesită epurare
2. Ape uzate tehnologice care Depozitul Gârla 16.464 14.832 6.009
necesită epurare
3. Ape uzate tehnologice care Jiu 967.176 871.330 353.019

nu necesită epurare (ape de
4. Ape pluviale incintă şi Jiu Qpmaxim=3.993 l/s
depozit
Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime
(mg/l)
pH 6,5 – 8,5
Suspensii 60
Azotiţi 2
Consum biochimic de oxigen (CBO5) 25
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr ) 70
Fosfaţi 1
Azot amoniacal 2
Ape uzate menajere Detergenţi 0.5
Substanţe extractibile cu solvenţi 20
pH 6,5 – 8,5
Temperatura*
CCO-Cr 70
Fier 5
Suspensii 60
Sulfaţi 600
Ape tehnologice care nu Sulfuri şi hidrogen sulfurat 0,5
necesită epurare Azot amoniacal 3
Substanţe extractibile cu solvenţi 20
Cloruri 500
Reziduu filtrat la 105º 2000
1
ECTS, anul 2
Plumb 0,2
Aluminiu 5
Mangan total 1
Produse petroliere** 5
*prin primirea apelor uzate incarcate termic, temperatura receptorului natural nu va
depasi 35°C. Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către
beneficiar prin analize de un laborator acreditat. conform Anexa 3, art.14 din Ordinul
798/2005 modificat şi completat cu Ordinul 1028/2009 şi Ordinul 1725/2010. Pentru
ceilalţi indicatori specifici tipului de activitate conform Ordinului nr 31/2006 anexa
1. nenominalizaţi, care au valori sub limitele prevăzute în H.G. nr. 1038/2010 sau
sub limita de detecţie, frecvenţa de determinare se va realiza semestrial cu laborator
acreditat.
Punctele de prelevare a probelor de apă sunt:
- colectorul A - 5,0 m înainte de vărsarea în râul Jiu;
- colectorul B - 30,0 m înairne de vărsarea în râul Jiu;

- colectorul C + colectorul F - 2,0 m înainte de vărsarea în râul Jiu.
Ceilalţi indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în râul Jiu, nenominaiizaţi, se

vor încadra în limitele prevăzute prin H.G. 188/2002 cu modificările şi în condiţiile
respectării prevederilor H.G. 351/2005 cu modificările şi completările ulterioare
privind eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar
periculoase în mediul acvatic. Controlul debitelor şi ale nivelelor de încărcare cu indicatori
de poluare se realizează conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor.
1
ECTS, anul 2
2.5 Strategia pentru prevenirea situatiilor de urgenta

- identificarea şi conştientizarea riscurilor induse de funcţionarea instalaţiilor şi
echipamentelor unde sunt utilizate substanţe periculoase prin investigarea
posibilităţilor apariţiei erorilor tehnologice şi umane şi apariţiei emisiilor în caz
de dezastre naturale şi acte deliberate (terorism, sabotaj, vandalism sau furt);
- promovarea unei culturi a securităţii cunoscute şi acceptate de toţi salariaţii;
- proiectarea unui sistem de management al securităţii eficient, revizuirea sa

periodică şi monitorizarea continuă a implementării schimbării organizatorice.
Utilizarea de tehnologii şi procese corespunzătoare şi stabilirea unei structuri
organizatorice eficiente cu următoarele componente:
 proceduri şi practici operaţionale;
 programe de instruire;
 alocarea resurselor necesare;
 niveluri de instruire ale personalului de securitate corespunzătoare
cerinţelor postului ocupat;
- utilizarea celor mai sigure procese tehnologice în fazele de proiectare şi de
operare a instalaţiilor şi echipamentelor cu grad ridicat de risc, pentru reducerea
probabilităţilor de apariţie a accidentelor majore şi minimizarea consecinţelor acestora;
- pregătirea optimă a fiecărui loc de muncă, unde sunt utilizate substanţe periculoase
pentru situaţiile de producere a unui accident major;
-îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor, sistemului de management al securităţii şi
aptitudinilor forţei de muncă de la nivelul centralei electrice pentru prevenirea
accidentelor majore.
Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, întocmit conform Ordinului

Nr.278/1997 cu următoarele anexe:
- componenţa colectivului constituit pentru combaterea poluărilor accidentale;

- fişa poluantului potenţial;
- programul de măsuri şi lucrări în vederea prevenirii poluărilor accidentale;
- componenţa echipelor de intervenţie;
- lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluări accidentale ;
- programul anual de insruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de
intervenţie;
- responsabilităţile conducătorilor;
- lista unităţilor care acordă sprijin în cazul apariţiei unei poluări accidentale;
- lista folosinţelor din aval care pot fi afectate.
- lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru sistarea poluării accidentale; stabileşte
modul de acţiune, punctele critice, echipele de intervenţie şi mijloacele de intervenţie.
1
ECTS, anul 2
Modul de acţiune:
 personalul de deservire operativă, care observă poluarea anunţă imediat
 şeful ierarhic operativ (şef tură, dispecer şef tură pe centrala electrică). În
acelaşi timp este anunţată APM Gorj, Garda Naţională de Mediu şi Sistemul de
Gospodărire a Apelor Gorj.
Punctele critice din incinta centralei electrice unde pot apărea poluări
accidentale sunt următoarele:
- gospodăria de reactivi chimici: spargerea cisternelor stocaj de acid clorhidric,
hidroxid de sodiu, amoniac şi a butoaielor de hidrat de hidrozină, apariţia unor
scurgeri din neetanşeităţile circuitelor de transport. Factor de mediu afectat: aerul, solul şi
apele evacuate prin canalizare în râul Jiu;
- bazinele de neutralizare: nefuncţionarea pompelor de ape uzate, care sunt
trimise prin staţiile de pompe Bagger la depozitul de zgură şi cenuşă. Factor de mediu
afectat: apele evacuate prin canalizare în râul Jiu;
- captator de vapori acid clorhidric: apariţia de vapori datorită unor neetanşeităţi.

Factor de mediu afectat: aer;
- gospodăria de combustibil lichid: separatorul de păcură, apariţia unor
neetanşeităţi duc la scurgeri de păcură. Factor de mediu afectat: sol şi apa;
- gospodăria de carburanţi şi lubrefianţi: apariţia unor scurgeri de ulei şi
motorină. Factor de mediu afectat: sol şi apă.
Prin proiectele tehnice iniţiale ale instalaţiilor componente şi prin proiectele de reabilitare şi
modernizare a lor din ultimii ani s-au luat măsurile corespunzătoare în vederea evitării
apariţiei unor scurgeri de păcură sau soluţii chimice.
Principalele măsuri constau în:

- înlocuirea parţială a conductelor şi armăturilor de păcură;
- înlocuiri şi reabilitări ale cisternelor stoc ale reactivilor chimici utilizaţi în staţia de
tratare chimică;
- schimbarea pompelor de transvazare a soluţiilor chimice şi a unor porţiuni de
conducte aferente;
- refacerea protecţiei anticorozive exterioare la platforma cisternelor stoc de reactivi
chimici, în sala filtrelor aferente instalaţiei de demineralizare şi în camera de regenerare;
- reabilitarea rezervoarelor de neutralizare, inclusiv a protecţiei anticorozive interioare;
1
ECTS, anul 2
- reabilitarea sistemului de omogenizare a apelor uzate, inclusiv a protecţiei

anticorozive interioare.
Datorită aplicării măsurilor de prevenire şi de instruire a personalului de deservire din Planul

de prevenire şi combatere a poluării accidentale al S.C. CE Rovinari S.A. precum şi a
măsurilor de reabilitare şi modernizare din proiectele tehnice, în ultimii ani nu s-au înregistrat
astfel de incidente, care să conducă la poluarea mediului local, din incintă sau a mediului
înconjurător.
Planul de urgenţă pentru protecţie civilă conţine planificarea măsurilor

specifice pentru reducerea riscurilor asupra sănătăţii personalului de deservire, factorilor
de mediu şi integrităţii bunurilor materiale în cazul producerii unor evenimente periculoase
(chimic, incendiu, explozii şi poluări).
Evenimentele produse pot avea impact redus, mediu sau major, planul de urgenţă
stabilind măsurile specifice pentru fiecare posibilitate de apariţie.
În cazul producerii unui eveniment declarat ca situaţie de urgenţă în funcţie de
impactul pe care-l poate produce, inspectorul de protecţie civilă şi personalul desemnat vor
informa CMOPSU – Direcţia Producţia de Apărare, Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă
judeţean Gorj, Garda de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Protecţia Muncii şi Primăria
Turceni.
Planul de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, 2010÷2014 conţine
următoarele:
 componenta nominala a comandamentului de aparare;

 date caracteristice pentru actiuni operative ale comandamentului local de aparare;
 masuri de aparare impotriva inundatiilor la nivelul SC CE Rovinari SA;
 schema fluxului informational operativ – decizional;
 situatia formatiunilor de interventie din centrala electrica;
 dotarea cu materiale si mijloace de aparare impotriva inundatiilor.
1
ECTS, anul 2
2.6 Strategia tematica privind mediul urban
ZGOMOTUL
În cadrul SE Rovinari sursele de zgomot şi vibraţii le reprezintă diversele
echipamente:
pompe, concasoare, benzi transportoare, etc. Valoarea admisă a zgomotului la limita

incintei, pentru zone industriale nu va depăşi nivelul de zgomot de 65 dB; conform STAS 10
009/1988 - privind limite admise ale nivelului de zgomot.
Se efectuează de către centrală măsurători ale nivelului de zgomot la limita incintei,

în special
în zonele cele mai apropiate de zonele locuite. Aparatura utilizată pentru determinarea
nivelului de zgomot: sonometu SdB, fabricaţie Franţa. Aparatura este în dotarea Biroului
Protecţia Mediului, iar la realizarea determinărilor se respectă prevederile din standardele
în domeniu.
Măsuri BAT pentru diminuarea zgomotului:
- Asamblarea părţilor rotative astfel încât să se amortizeze vibraţiile,

introducerea
compensatorilor în conducte;
- Folosirea amortizoarelor de zgomot pentru ventilele de mare presiune, aspirarea
aerului
proaspăt şi canale pentru evacuarea gazelor rezultate;
- Izolarea părţilor instalaţiei cu zgomot intens.
1
ECTS, anul 2
Capitolul III. Politici de mediu
S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., constient de rolul şi locul sau în spaţiul
energeticii româneşti, de faptul că orice politică de dezvoltare care nu este ancorată într-
un context ecologic este sortită eşcului, face eforturi permanente şi susţinute pentru
reducerea impactului activităţii sale asupra mediului înconjurător.
Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a materiilor

prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate de depozitele de zgură şi cenuşă, centrala are
un impact negativ asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, peisaj) dar are un impact pozitiv din
punct de vedere socio – economic.
La nivelul Uniunii Europene, protecţia mediului reprezintă un domeniu de interes major,

acquis – ul comunitar fiind într-o continuă dinamică de schimbare şi dezvoltare vizând :
 integrarea obiectivelor de mediu în politicile sectoarelor economiei;

 acţiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării durabile;
 promovarea tehnicilor şi instrumentelor cu caracter preventiv şi de precauţie.
Completarea cadrului legislativ cu acte normative referitoare la protecţia mediului, a

impus o reconsiderare a modului de abordare a activităţii din termocentrală.
Politica de baza S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. are în vedere producerea şi furnizarea
energiei electrice şi termice în condiţii de eficienţă ridicată şi cu impact cât mai redus asupra
mediului.
Strategia de mediu pentru punerea în aplicare a acestei politici face parte integrantă din
strategia generală de dezvoltare a complexului şi urmăreşte reducerea impactului negativ al
instalaţiilor energetice asupra mediului în condiţiile unor costuri cât mai reduse şi cu respectarea
reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniu.
2
ECTS, anul 2
În contextul economic actual, marcat de recunoaşterea tot mai largă a

interdependenţelor dintre mediu şi dezvoltare, asistăm la creşterea exigenţelor societăţii privind
protecţia mediului, exigente concretizate în reglementări din ce în ce mai severe.
Activităţile principale desfăşurate de Complexul Energetic Rovinari SA, extracţia

lignitului, producerea şi furnizarea energiei electrice se realizează în condiţii de eficienţă ridicaţă
şi cu impact cât mai redus asupra mediului, respectând Strategia energetică naţională de
dezvoltare durabilă a sectorului energetic.
Managementul de vârf şi executive al Complexului Energetic Rovinari SA, constient că

activităţile desfăşurate pot genera “impacturi importante asupra mediului” se angajează să
asigure performanţele durabile privind mediul prin:
 Conformarea cu legislaţia actuală de mediu şi cu toate reglementările naţionale şi

internaţionale de mediu aplicabile activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii
 Implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a unui Sistem de Management de
Mediu în conformitate cu standardul SR EN ISO 14001:2005
 Acţionarea sistematică în vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu, a
prevenirii şi combaterii poluării generate de activităţile noastre prin promovarea utilizării
de instalaţii şi echipamente performante cu impact cât mai redus asupra mediului şi prin
implementarea celor mai bune tehnici disponibile.
 Intervenţie operativă pentru prevenirea şi/sau limitarea efectelor asupra mediului în caz
de incident, avarie sau dezastre.
 Utilizarea eficientă a materiilor prime, materialelor şi utilităţilor în procesul de producere
a energiei electrice
 Creşterea gradului de recuperare şi valorificare a deşeurilor, eliminarea responsabila şi
în plină sigurantă a deşeurilor reziduale.
 Educarea, instruirea, motivarea întregului personal pentru a-şi desfăşura activitatea într-
un mod responsabil faţă de mediu şi cultivarea unei mentalităţi proactive în ceea ce
priveşte mediul.
 Asigurarea transparenţei în relaţiile cu comunitatea locală, societatea civilă şi autorităţile
prin implementarea unui proces de comunicare continuă.
2
ECTS, anul 2
Direcţiile de acţiune precizate constituie referinţele pe baza cărora se stabilesc obiectivele şi

ţintele de mediu.
3.1 Instrumentele politicii de mediu

➢ Instrumente Legislative
Acquis-ul comunitar reprezintă cadrul juridic al politicii de mediu a Uniunii Europene şi este
definit ca ansamblul drepturilor şi obligaţiilor statelor membre ale Uniunii Europene şi se
constituie din legislaţia primară, reprezentată de tratatele fondatoare şi completările ulterioare,
legislaţia secundară, cuprinzând actele juridice ale instituţiilor comunitare (directive,
regulamente, decizii, recomandări, avize) şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE.
➢ Instrumente Tehnice
Instrumentele tehnice asigură respectarea standardelor în privinţa mediului şi cuprind:

• Standarde şi limite de emisii cu rolul de a limita poluarea mediului;
• Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques - BAT). Acest
termen a fost definit în Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, înlocuită de Directiva 2010/75/CE, referindu-se la cel mai eficient şi înaintat
stadiu de dezvoltare al tehnicilor speciale fiind în principal utilizate ca bază pentru
stabilirea valorilor limită de emisie pentru prevenirea sau reducerea emisiilor şi a
efectelor lor asupra mediului. În acest context „cele mai bune” înseamnă tehnicile cele
mai eficiente pentru atingerea unui nivel general înalt de protecţie a mediului; cuvântul
„tehnici” se referă la tehnologia utilizată şi modalitatea în care instalaţia este proiectată,
construită, întreţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune; cuvântul „disponibile” se referă
la tehnicile dezvoltate la un nivel care, considerând relaţia costuri/beneficii, permite
punerea lor în aplicare în sectorul industrial relevant, în condiţii economice şi tehnice
viabile.
• Eco-etichetarea are rolul de a diferenţia produsele eco care au impact redus
asupra mediului de alte produse de acelaşi tip. Criteriile de etichetare sunt hotărâte şi
revizuite de Comitetul Uniunii Europene pentru Denominare Eco (European Union Eco-
Labelling Board (EUEB)).
• Criteriile aplicabile inspecţiilor de mediu în SM cu rolul de a asigura
conformitatea cu legislaţia de mediu Uniunii Europene şi aplicarea uniformă a
acesteia.Instrumente FinanciareProgramul LIFE (Financial Instrument for the
Environment) a fost creat în 1992 având ca scop contribuirea la implementarea şi
dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu. Programul a cuprins trei faze: LIFE I cu un
buget alocat de 400 milioane de euro pentru perioada 1992-1995; LIFE II cu trei
componente: LIFE Natura, LIFE Mediu şi LIFE State Terţe având un buget de 450
milioane de euro pentru perioada cuprinsă între 1996-1999; şi, de asemenea, LIFE III cu
2
ECTS, anul 2
un buget de 640 milioane de euro pentru perioada 2000-2006.Pentru perioada 2007-2013

a fost adoptat programul LIFE+ cu un buget de 2,143 mld EUR, constituit prin
Regulamentul (CE) nr. 614/2007 din 23 mai 2007 privind Instrumentul financiar pentru
mediu. Articolul 1 din Regulament prezintă obiectivul general ca reprezentând
contribuţia la aplicarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu
comunitare.
LIFE+ este împărţit în trei componente:
1. LIFE+ Natură şi biodiversitate
2. LIFE+ Politică şi guvernare în materie de mediu
3. LIFE+ Informare şi comunicare
Programul LIFE+ Natură şi biodiversitate are următoarele obiective specifice:
• punerea în aplicare a politicii şi legislaţiei comunitare privind natura şi biodiversitatea la

nivel local şi regional;
•consolidarea bazei de cunoştiinţe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară,
monitorizarea şi evaluarea finală a politicii şi legislaţiei comunitare privind natura şi
biodiversitatea;
• susţinerea elaborării şi aplicării politicilor şi instrumentelor de monitorizare şi
evaluare a
naturii şi biodiversităţii şi a factorilor, presiunilor şi reacţiilor care le influenţează;
• susţinerea unei mai bune guvernări în materie de mediu, prin sporirea participării
părţilor interesate, în consultările privind politica şi legislaţia în materie de natură şi
biodiversitate, precum şi în punerea în aplicare a acestora.
Programul LIFE+ Politică şi guvernare în materie de mediu are ca obiective:
• contribuţia la dezvoltarea şi demonstrarea politicilor, metodelor şi

instrumentelor inovatoare;
• consolidarea bazei de cunoştinţe pentru dezvoltarea, evaluarea preliminară,
monitorizarea şi evaluarea finală a politicii şi legislaţiei în materie de
mediu;
• susţinerea elaborării şi punerii în aplicare a politicilor de monitorizare şi evaluare
preliminară a situaţiei mediului şi a factorilor, presiunilor şi reacţiilor care au un
impact asupra mediului;
• facilitarea punerii în aplicare a politicii comunitare de mediu la nivel local şi regional;
• susţinerea unei mai bune guvernări de mediu prin sporirea participării părţilor
interesate, inclusiv a ONG-urilor, în procesul consultării politice.
2
ECTS, anul 2
Programul LIFE+ Informare şi comunicare are drept obiective :
2
ECTS, anul 2
• difuzarea informaţiei şi sensibilizarea cu privire la aspectele de mediu, inclusiv în

cazul prevenirii incendiilor forestiere;
• susţinerea măsurilor complementare, precum acţiunile şi campaniile de informare şi
comunicare, conferinţele şi formarea, inclusiv formarea în materie de prevenire a
incendiilor forestiere.
Beneficiarii acestui instrument de finanţare pot fi organisme publice şi private, actori sau
instituţii înregistrate în Uniunea Europeană.
Programul Eco-inovare este o iniţiativă transversală care oferă finanţare pentru proiecte din
diferite sectoare, care reduc impactul asupra mediului sau promovează o utilizare mai eficientă a
resurselor. Domeniile prioritare includ reciclarea materialelor, clădirile, sectorul alimentar şi al
băuturilor, precum şi eco-afacerile. În perioada 2008 – 2013 vor fi finanţate proiecte în valoare
de 300 milioane de euro.
3.2 Delimitarea componentelor intre UE si statele membre

in materie de mediu
Delimitarea competentelor între Comunitatile europene si statele membre ale acestora apare ca o
problema deosebit de complexa. Aceste competente nu sunt reglementate de tratatele
comunitare în mod general, ci în functie de obiectul de activitate al Comunitatilor.
Pentru stabilirea competentelor Comunitatilor europene si a competentelor statelor membre

trebuie sa se tina cont de elementele de baza ale constructiei comunitare. Astfel, trebuie avut
în vedere faptul ca cele trei Comunitati sunt organizatii internationale specializate, instituite
prin tratate. De aici, rezulta principiul conform caruia ele au competente care le sunt conferite
de catre tratatele institutive.
Pe de alta parte, trebuie sa se tina seama si de faptul ca statele membre ale Comunitatilor
europene continua sa-si pastreze o serie de domenii în care au competente exclusive. Aceasta
situatie conduce la necesitatea delimitarii domeniilor de competenta ale acestor entitati,
determinarea raporturilor dintre ele si stabilirea modalitatilor de solutionare a diferendelor care
pot aparea ca urmare a activitatilor desfasurate de catre organele acestora.
2
ECTS, anul 2
Raspunsul la întrebarea “Cum poate fi stabilita si, apoi, mentinuta o delimitare clara a
competentelor între Uniunea Europeana si statele membre, conform principiului
subsidiaritatii ?”, trebuie sa porneasca de la realitatea ca problema delimitarii competentelor se
suprapune aceleia privind gradul de integrare catre care sunt orientate politicile comunitare în
contextul actualelor tendinte de globalizare. La acest nivel se impune o analiza a evolutiei a
actualelor si a viitoarelor politici ale Uniunii Europene, ca si a problemei finantarii acestor
politici .
Principiile care guverneaza repartizarea competentelor între Comunitati si statele membre sunt
prevazute de Tratatul de la Maastricht, la art. 3B: “Comunitatea actioneaza în limitele
competentelor care i-au fost atribuite prin prezentul tratat. În domeniile care nu tin de
competenta sa exclusiva, Comunitatea nu intervine, conform principiului subsidiaritatii, decât
daca si în masura în care obiectivele activitatii proiectate nu pot fi realizate de catre statele
membre într-o maniera satisfacatoare, însa pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, datorita
dimensiunilor sau a efectelor actiunii proiectate.
Nicio actiune a Comunitatii nu va depasi ceea ce este necesar pentru atingerea competentelor
prezentului tratat”.
Din continutul acestui articol se desprind cele trei principii care stau la baza repartizarii
competentele comunitare:
- principiul specializarii;
- principiul subsidiaritatii;
- principiul proportionalitatii.
1. Repartizarea competentelor interne
A. Competentele nerepartizate
Aceasta prima categorie exprima gradul maxim de desistare a statelor membre. Este vorba despre
domeniile care nu mai intra în sfera competentei nationale, fara, însa, a face obiectul unei
atribuiri catre Comunitate , competenta nationala fiind, pur si simplu, abolita. Acest grad zero de
distribuire se regaseste, într-o mare masura, în logica atribuirii de competente în cadrul realizarii
uniunii vamale si a Pietei comune. De exemplu, obligatia statelor membre “de a nu face”, care
vizeaza situatia în care acestea nu pot împiedica libera circulatie intra-comunitara a marfurilor, a
serviciilor si a persoanelor. Aceasta imposibilitatea presupune o suprimare a oricarei competente
normative de a introduce sau de a mentine drepturile de vama sau taxele cu efecte echivalent,
restrictiile cantitative sau masurile cu efect echivalent. Obligatia de a nu face corespunde unei
limitari definitive a drepturilor de suveranitate a statelor membre. În schimb, nu este vorba nici
despre un transfer de competente catre Comunitati, deoarece institutiile comunitare sunt si ele
private de orice putere de a adopta masuri incompatibile cu interdictiile puse de tratate.
B. Competentele transferate
2
ECTS, anul 2
Aceasta situatie corespunde si ea unei desistari a statelor membre, care, si de aceasta data, sunt
private de competentele pe care le detineau anterior, însa, în acest caz (spre deosebire de situatia
competentelor nerepartizate), competenta este atribuita Comunitatilor. Acest mod de distribuire
este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de “transfer de competente”.
Situatia este întâlnita în sectorul uniunii vamale, în special în ceea ce priveste stabilirea si
gestionarea tarifului vamal comun si relatiile tarifare cu state terte: statele membre au pierdut
competenta vamala, în schimb Comunitatea este singura competenta sa adopte dispozitii
normative în materie. De asemenea, opereaza un transfer de competente si în domeniul politicilor
comune, care se bazeaza, în principal, pe principiul substituirii competentelor comunitare
competentelor nationale anterioare. Aceasta situatie se poate întâlni în sectorul politicii agricole
comune .
C. Competentele încadrate
Ideea de încadrare comunitara a competentelor nationale trimite la o situatie mai complexa, care
necesita realizarea unei distinctii clare între doua concepte, si anume: atribuirea de competenta si
exercitarea competentei. Aceasta deosebire este necesara pentru a se diferentia situatia în care
statele membre recurg la un transfer de competenta de situatia în care statele membre nu au
renuntat la competenta lor, însa au acceptat sa o limiteze pentru a contribui la functionarea
eficace a Pietei comune. Autoritatile nationale ramân titularele competentei normative, însa ele
se angajeaza sa nu recurga la aceasta daca regulile pe care ar putea sa le adopte sunt susceptibile
de a afecta realizarea obiectivelor tratatelor, astfel încât statele nu îsi vor exercite competenta lor
normativa decât în limitele impuse de tratate.
D. Competentele concurente
Competentele concurente vizeaza ipoteza în care statele ramân titulare ale unei competente de
principiu, Comunitatea nedispunând de competenta de a lua masuri de încadrare sau de
armonizare cu caracter obligatoriu.
competentele coordonate se regasesc si în domeniul cooperarii în materie de afaceri interne si
justitie, dar si în cea mai mare parte a “noilor competente” atribuite Comunitatii prin Tratatul
asupra Uniunii Europene (sectoarele educatiei si tineretului, al culturii sau al sanatatii).
Aceasta categorie acopera competentele nationale care se situeaza, în totalitate, în afara câmpului
de aplicare a dreptului comunitar. Dupa cum se stie, Comunitatile europene sunt supuse
principiului specializarii si dispun de competenta specifica, corespunzatoare realizarii scopului
prevazut de tratate, astfel încât nu se poate vorbi de o repartizare a competentelor decât în
domeniile care sunt prevazute de tratate.
2. Repartizarea competentelor externe

A. Competentele externe atribuite în mod explicit
Tratatele comunitare recunosc în mod expres Comunitatilor un anumit numar de competente în
vederea încheierii în nume propriu de acorduri cu state terte. Tratatul instituind Comunitatea
europeana, prevede ca aceasta are competenta de a încheia acorduri tarifare si comerciale si
2
ECTS, anul 2
acorduri de asociere . Dispozitiile Actului unic european si ale Tratatului de la Maastricht

au adaugat o serie de competente mai punctuale, care vizeaza Uniunea economica si
monetara , cercetarea , mediul înconjurator si cooperarea în vederea dezvoltarii .
B. Competentele externe fondate pe clauzele de adaptare

Jurisprudenta a admis extinderea competentelor externe a Comunitatii pe baza articolului 235,
din Tratatul instituind C.E. Utilizarea acestui articol nu permite, totusi, potrivit jurisprudentei
recente a Curtii, sa se realizeze o competenta externa în absenta interventiei prealabile a unui act
intern care comporta o clauza atributiva de puteri externe sau de necesitatea unei exercitari
simultane de competente interne si externe.
C. Competentele externe recunoscute în mod implicit

În ceea ce priveste competentele conventionale recunoscute în mod implicit, Curtea de justitie a
Comunitatilor europene a admis ca principiul competentelor de atribuire nu exclude posibilitatea
oferita Comunitatii de a dispune de competente care decurg în mod implicit din “sistemul
tratatelor”. În masura în care Comunitatea este titulara unei capacitati internationale în toata
întinderea câmpului obiectivelor sale, “în vederea de a fixa, într-un caz determinat, competenta,
pentru Comunitate, de a încheia acorduri internationale, trebuie sa se ia în consideratie sistemul
tratatului ca si dispozitiile materiale; o astfel de competenta rezulta nu doar dintr-o atribuire
explicita a tratatului – ca în cazul articolelor 113 si 114 pentru acordurile tarifare si comerciale si
a articolul 238 pentru acordurile de asociere –, ci poate decurge, în mod egal, si din alte dispozitii
ale tratatului, precum si din actele luate în cadrul acestor dispozitii de catre institutiile
Comunitatii” .
Capitolul IV. Costuri de mediu

Reprezentanţii Greenpeace România au măsurat nivelul particulelor în suspensie din aer în localitatea
Rovinari, unde funcţionează una dintre termocentrale Complexului Energetic Oltenia, ajungând la
concluzia că nivelul de poluare este depăşit aproximativ 70 de zile pe an, ceea ce reprezintă dublul faţă de
perioada care se înregistrează în alte state europene.
Reprezentantul Greenpeace România, Ionuţ Cepraga, a declarat, la Rovinari, că, potrivit Agenţiei
Europene de Mediu, România este a doua ţară din Uniunea Europeană, după Polonia, în care numărul
deceselor cauzate de arderea cărbunelui îl depăşeşte pe cel al victimelor din accidente rutiere. În anul
2010, în România, arderea cărbunelui a cauzat 2.979 de decese, iar accidentele auto cu 183 mai puţin.
Aceeaşi Agenţie Europeană de Mediu arată, într-un studiu, că, în 2009, emisiile provenite din instalaţiile
industriale ale României au generat costuri de sănătate şi de mediu de peste 4,7 miliarde de euro, iar 80%
din acestea au fost cauzate de sectorul energetic, numai instalaţiile actualului Complex Energetic Oltenia
contribuind cu peste 1,7 miliarde de euro.
"Am venit la Rovinari să măsurăm nivelul de pulberi de suspensie din aer, acesta fiind unul dintre
2
ECTS, anul 2
indicatorii relevanţi pentru calitatea aerului. Conform legii, mediile zilnice trebuie să se menţină sub 50
de micrograme pe metru cub de aer. Numărul de zile într-un an în care să fie depăşită această limită nu
trebuie să fie mai mare de 35. Aici este depăşit. Facem un apel la autorităţile locale să acorde maximul
de importanţă problemei poluării atmosferice provocate de termocentrale. Costurile mari de sănătate de
mediu nu sunt suportate de către CEO", a spus Ionuţ Cepraga.
Prezent la Rovinari a fost şi un expert Greenpeace din Austria, Herwig Schuster, inginer chimist, care e
explicat măsurătorile pe care echipa le-a făcut joi. "Când ne uităm la valorile de pe ecran observăm că
acestea se situează clar peste limita de 50 de micrograme pe metru cub de aer şi, din când în când, se
înregistrează şi valori de peste 100 de micrograme pe metru cub de aer. Am analizat şi informaţiile
statistice oficiale şi pe durata ultimilor patru ani am observat că, în medie, circa 70 de zile pe an, pragul
de 50 de micrograme pe metru cub a fost depăşit. Spre exemplu, în cel mai poluat loc din Austria limita
este depăşită pentru 35-40 de zile pe an şi aici media e de 70 de zile pe an. De multe ori valorile trec
peste 200 de micrograme, iar în Austria acest lucru se întâmplă doar pe 1 ianuarie, după ce au fost
folosite artificiile", a spus Herwig Schuster.
Administratorul Primăriei Rovinari, Constantin Podaru, a declarat că nivelul poluării a fost redus în
ultima perioadă ca urmare a unor investiţii realizate de CEO la termocentrala din localitate. "Probleme cu
poluarea au fost întotdeauna la Rovinari, însă, din fericire pentru noi, ultimele investiţii făcute în
termocentrală au redus cu mult factorul poluator, ştiţi foarte bine că investiţia de şlam dens a făcut ca
termocentrala să nu mai emită atâtea noxe. ", a afirmat Podaru.
Sursa : AGERPRES.
Capitolul V. Concluzii si propuneri

Studiul efectuat în zona de influenţă a CET Rovinari a evidenţiat următoarele aspecte mai
importante:
➢ termocentrala Rovinari, caracterizată printr-o putere instalată de 1720 MW, constituie

o sursă majoră de poluare a solului:
➢ sursele principale de poluare sunt haldele de steril provenite de la extracţia cărbunelui şi
haldele de cenuşă de termocentrală, precum şi emisiile de gaze ale coşurilor CET, în
special cele de dioxid de sulf, oxizi de carbon şi de azot. Acest complex de factori
determină contaminarea solului prin: deranjarea solurilor cu fertilitate moderată prin
lucrările de extracţie a cărbunelui şi amestecarea stratului fertil de sol şi transformarea
acestora în entriantrosoluri spolice care au luat locul unor soluri zonale cu evoluţie lentă,
şi anume eutricambosoluri tipice, preluvosoluri, luvosoluri albice, regosoluri eutrice.
➢ dintre caracteristicile solului care reflectă modificările chimice importante ale învelişului
edafic menţionăm: raporturile C/N au valori mai mari de 27% ajungând la peste 40%,
2
ECTS, anul 2
specifice solurilor montane (siturile 26, 30, 33, 36), aporturile de elemente alcaline şi
alcalino-pământoase (Ca, Mg, K) care tamponează efectul poluării slabe-moderat cu oxizi
ai sulfului, astfel că reacţia solului se modifică mai puţin, comparativ cu alte tipuri de
poluare acidă (cum este cazul metalurgiei neferoase).
➢ măsurile generale care se impun pentru redresarea solurilor afectate din zona Rovinari
constau în amendarea calcaroasă a luvosolurilor albice acidifiate (siturile 12, 13 30, 31 şi
38), fertilizarea fosfatică a solurilor cu conţinut redus de fosfor mobil (siturile 3, 7, 10,
11, 13, 22, 24, 28, 30, 31, 32, 33, 39, 40 – v. tab 6.1.); fertilizarea organică a unor soluri
slab humifere (siturile 5, 13, 14, 21, 28, 29, 36, 38);
➢ măsuri de prevenire a eroziunii regosolurilor eutrice şi a altor soluri de pe versanţi prin
menţinerea unui covor vegetal continuu, evitarea păşunatului intensiv şi eventual lucrări
de îmbunătăţiri funciare, eventual împădurire cu specii forestiere adecvate.
Concluzii generale :
Fenomenul de poluare produs de termocentrale a fost accentuat de calitatea slabă a cărbunilor, a
echipamentelor de ardere şi a celor de purificare a gazelor de ardere.
Termocentralele pe cărbune sunt poluatori importanţi, deosebit de complecşi. Coşurile de

evacuare a gazelor de ardere reprezintă sursele înalte de poluare a mediului în timp ce haldele de
cenuşă sursele joase. Sursele înalte evacuează în atmosferă cantităţi mari de poluanţi gazoşi,
pulberi metalice şi cenuşi zburătoare.
În ceea ce priveşte poluarea solurilor cu metale grele, produsă de termocentralele pe lignit se pot
face următoarele afirmaţii:
➢ nivelul de acumulare a metalelor grele şi aria de extindere a fenomenului de poluare sunt

dependente de vechimea termocentralelor, capacitatea instalată, performanţele tehnice ale
instalaţiei de curăţire a gazelor de ardere şi nu în ultimă instanţă de influenţa managerială;
3
ECTS, anul 2
➢ în zona termocentralelor recente, nivelul de acumulare al metalelor grele este foarte slab-
slab, suprafeţele afectate fiind mici-medii;
➢ termocentralele de mare capacitate (Rovinari) au o influenţă mai mare asupra calităţii
solurilor, zonele de distribuţie a metalelor grele depăşind 10 km distanţă faţă de sursă;
➢ complexitatea fenomenului de poluare se accentuează pe măsură ce timpul de manifestare
a acestui fenomen se măreşte; astfel, în teritoriul Doiceşti, solurile sunt poluate şi cu
nichel, pref de cărbune şi cenuşă.
➢ Principalul poluant al termocentralelor pe cărbune este cenuşa. Acest deşeu solid este
transportat hidropneumatic şi distribuit în halde special amenajate. Majoritatea
termocentralelor ard lignit, cărbune de calitate inferioară, cu un conţinut mare de cenuşă
şi sulf.
Măsuri tehnice de reducere a impactului poluanţilor asupra mediului

înconjurător
Pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător a poluanţilor rezultaţi din arderea
cărbunelui, se realizează în principal următoarele măsuri:
– modernizarea electrofiltrelor cazanelor prin mărirea numărului de câmpuri de la două la trei

sau patru câmpuri, prin creşterea tensiunii de lucru şi îmbunătăţirea automatizării.
– montarea de arzătoare cu NOx redus, cu ocazia modernizării cazanelor de abur;
– montarea instalaţiilor de desulfurare la grupurile energetice
– modernizarea grupurilor energetice de 210 MW, pentru creşterea siguranţei şi a eficienţei
în funcţionare şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător;
– execuţia depozitului de zgură şi cenuşă, cu respectarea normelor europene;
3
ECTS, anul 2
– montarea pompelor de circulaţie cu debit variabil, pentru creşterea randamentului turbinelor cu

abur;
– achiziţionarea de combustibili cu conţinut redus de cenuşă şi sulf;
– montarea instalaţiilor moderne de captare, însilozare şi expediere a cenuşii de la electrofiltre;
– montarea instalaţiilor de monitorizare a emisiilor de poluanţi gazoşi;
– folosirea cenuşii din halde pentru execuţia autostrăzilor;
– acoperirea digurilor de bază ale haldelor de cenuşă cu sol vegetal şi înierbarea;
Bibliografie:
1. Barnea M, Papadopol C., 1975, "Poluarea şi protecţia mediului", Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
2. Călinoiu Ion, 2010, ”Influenta principalilor factori antropici asupra solurilor din judetul Gorj”.
Teză de Doctorat, Universitatea Craiova.
3. Căpitanu V., Dumitru M., Toti M., Răducu Daniela, Popa Daniela, Motelică M., 1999,
“Impactul emisiilor termocentralelor asupra mediului ambiant“, Editura RISOPRINT,Cluj-
Napoca.
4. Evelyn, J., 1661. Fumifugium, or The Inconvenience of the Air and Smoke of London Dissipated.
W. Godbid for Gabriel Bedel and Thomas. Collins, London, UK.
5. Florea,N., I. Munteanu, 2003, ”Sistemul roman de taxonomie al solurilor”.-SRTS, Bucuresti 2003
6. Ionescu Al., I973, "Efectele biologice ale poluării mediului", Editura Academiei RSR.
3
ECTS, anul 2
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Energetic_Rovinari
8. http://www.eturceni.ro
9. http://galateni.net/forum/topic/74-enel-construieste-o-mega-termocentrala

Proiect Termocentrala Rovinari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Termocentrala Rovinari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Petrol-Gaze din

Ploiesti Facultatea de Stiinte

Studiu de caz : Abordari economice ale

Studiu de caz realizat la : Complexul Energetic Oltenia –

Stefanescu Monica Gabriela

Introducere – Romania, locul 2 la poluarea prin termocentrale in UE

2. Strategii ale politicii de

Romania, al doilea poluator din UE prin centralele pe carbuni

Greenpeace a organizat la Galati un protest inedit fata de construirea unei termocentrale pe

Capitolul 1. SURSE DE POLUARE

Clasificarea poluanţilor şi provenienţa acestora

Sursele de poluare-Surse naturale şi antropice

Principalele surse naturale de poluare sunt:

1.1 Industria – sursa principala de poluare

1.2 Activitatea extractiva de materii prime si materiale

1.3 Activitatea industriala pentru energie electrica si termica

1.3.1 Poluarea facuta de termocentralele pe carbune

1.3.2 Principalele termocentrale din România:

Puterea inst. Puteri unitare (MW la punerea in Perioada punerii in

TURCENI 2310 7x330 1978/1987

ROVINARI 1720 2x200+4x330 1972/1979

DEVA-MINTIA 1260 6x210 1969/1980

ISALNITA 1035 3x50+1x55 + 2x100+2x315 1965/1976

BRAILA 960 3x210+1x330 1973/1979

BRAZI 910 6X50+2X105+2X200 1961/1986

BORZESTI 655 3x25+2x50+1x60+1x210 1955/1969

GALATI 535 2x60+1x100+3x105 1969/1980

CRAIOVA II 300 2x150

1.3.3 Complexul Energetic Oltenia

Număr de angajați în 2013: 19.000

Număr de angajați în 2009: 3.878

Centrala termoelectrică Rovinari, componentă a Complexului Energetic Rovinari, produce energie

Metode pentru retinerea,evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Faza de proces Punctul Poluant Echipament de Propus sau existent

C4-100 mg/Nmc; C5-300

Polua Tip de VLE (mg/Nmc)

SO2 Solid 400 400 20 - 200 Combustibil cu conţinut

NOx Solid 500 500 50 - 200 Măsuri primare

În urma negocierilor privind Capitolul 22 MEDIU, referitoare la conformarea la prevederile

În cazul nerespectării angajamentelor asumate, autorităţile competente vor aplica

Poluant Timp de Valori limită de admise

Oxizi de azot 1h 200 µ g/m3 Protecţie sănătate umană din

Concentraţie maximă admisă ( mg/mc)

Estimarea imisiilor se realizează numai la solicitarea autoritatilor de protectia mediului si la efctuarea

2.2 Strategia tematica pentru protectia solului

Metode pentru retinerea,evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Indicator Valori normale Prag de alertă Prag de intervenţie

2.3 Strategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor

Sursele generatoare de deşeuri şi tipurile de deşeuri generate din activitatea centralei

Nr. crt. Sursele de deseuri Codurile deseurilor Deşeuri generate

1 Arderea combustibilului 10.01.01 Zgură şi cenuşă (nepericuloase)

2 Reparaţii 17.05.05 Fier vechi

3 Reparaţii 12.01.01 Şpan fier

4 Reparaţii 12.01.03 Alamă, bronz, cupru

5 Reparaţii 17.04.02 Aluminiu

6 Reparaţii 12.01.03 Şpan bronz

7 Reparaţii 12.01.03 Şpan aluminiu

8 Birotică, ambalaje 20.01.01 Hârtie

9 Întreţinere 20.01.11 Textile

10 Reparaţii, ambalaje 17.02.01 Plastic casare ambalaj

11 Ambalaje 17.02.02 Sticlă

12 Reparaţii 17.04.05 Deşeuri combinate (motoare)

13 Reparatii, 17.02.03 Deşeu plastic