SCAUNELE

EUGENE IONESCU
Eugen Ionescu, dramaturg, eseist, critic literar,
prozator si poet, s-a nascut pe 26 noiembrie
1909 la Slatina. Isi face studiile liceale la
Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti si cele
universitare la Facultatea de Litere si Filosofie,
obtinand licenta pentru limba franceza.

Eugen Ionescu debuteaza ca poet in anul 1928

in revista "Bilete de papagal" a lui Tudor
Arghezi. Un an mai tarziu ii apare primul volum
de versuri "Elegii pentru fiinte mici".
 REZUMATUL
Doi bătrâni îşi analizează cu melancolie viaţa. Vorbesc, se agită şi
aşteaptă, alintându-se cu amintiri ratate. O ultimă reprezentaţie în
faţa unor oameni care seamănă leit cu ei, nişte absenţe. O analiză a
ceea ce a fost fericirea şi nefericirea lor. Trec fulgerător de la
tristeţea fără gravitate la un entuziasm fără durată, se mint, se
ceartă şi se consolează reciproc. Un discurs despre singuratatea în
doi, despre ratarea în cuplu şi moartea de unul singur.
 Personajele principale sunt: soțul și soția
care au câte 95 și 94 de ani respectiv.

Linia de subiect:
Existenta lor a devenit un ritual de la care
nu se mai pot abate, al depanarii acelorasi
amintiri, reale sau inventate, al marturisirii
acelorasi regrete pentru ce ar fi putut sa fie
si n-a fost, al acelorasi
enervari,alintari,accese sentimentale.
 Fragmenul care ma impresionat

“Intr-o stare exaltata, secondat in permanenta

de replicile ca un ecou ale Batranei, Batranul
face prezentarile si da cuvantul Oratorului,
luandu-si ramas bun de la sotie.Opera are un
final tragic, batranii aruncandu-se pe fereastra,
in apa, sinucigandu-se. “
 MESAJUL OPEREI
Piesa sugereaza faptul ca cei doi batrani au ajuns sa formeze
un cuplu atat de strans sudat,prin trecerea timpului,prin
izolarea lor fata de ceilalti sau prin obisnuintele comune,incat
nici unul nu mai poate exista independent de celalalt
si,adesea,cei doi tind sa se confrunte unul de altul.
După opera “Scaunele“ de Eugene Ionescu am rămas
plăcut impresionat , aici vedem tot sensul vieții unor
bătrâni și atașamentul lor unul fața de altul, tot odată
și rutina care cu anii devine ca o dependență.
Aș recomanda opera “Scaunele” generației mai tinere
deoarece putem vedea viata din punctul de vedere a
unor bătrâni care au trecut prin multe momente cât
pozitive atât și negative.