Tema pe care am ales-o este rolul Consiliului de Securitate ONU.

Pentru a intelege subiectul, am incercat sa fac o mica istorie a organizatiei onu.

SLIDE 2

În timpul celui de-al doilea război mondial, statele din coaliţia antifascistă au considerat necesară
înlocuirea Societăţii Naţiunilor cu o nouă organizaţie, deoarece ea s-a dovedit incapabilă să împiedice
izbucnirea acestui război şi a altor conflicte anterioare lui. În cadrul conferinţelor internaţionale ale
principalelor state din coaliţia antifascistă a fost dezbătută şi chestiunea înfiinţării unei noi organizaţii
internaţionale pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

SLIDE 3

Carta Organizației Națiunilor Unite este un tratat care înfințează organizația internațională numită
Organizația Națiunilor Unite, intrat în vigoare la data de 24 octombrie 1945. Carta declară că obligațiile
Organizației Națiunilor Unite prevalează asupra tuturor celorlalte obligații din alte tratate, iar preambulul
prezice scopul principal.

SLIDE 4

Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor
omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului internațional” prin organismele sale. Tot
Carta numeste sistemul institutional ONU, respectiv Adunarea Generala, Consiliu de Securitate, Consiliul
Economimc si Social si altele.

SLIDE 5

In ceea ce priveste alcatuirea Consiliului, acesta este compus din cinci membri permanenţi (China,
Federaţia Rusă, Franţa, Marea Britanie şi SUA) şi zece membrii nepermanenţi, care sunt aleşi în de
Adunarea Generală. Membrii nepermanenţi sunt aleşi conform distribuţiei geografice echitabile: 5 din
grupurile regionale african şi asiatic, unul din grupul regional est-european, doi din grupul regional
latino-american şi caraibian şi doi din grupul regional vest-european.

Exista nenumarate probleme in ceea ce priveste membri. Prima si cea mai evidenta este intrebarea daca
membri permanenti alesi in 1945 sunt si puterile modiale care pot asigura pacea si securitatea
internationala in prezent. O alta problema a fost ridicata in legatura cu nr membrilor nepermanenti.
Iniţial, CS avea o componenţă de 11 membri, dintre care 5 permanenţi şi 6 nepermanenţi. În anul 1963,
Carta Naţiunilor Unite a fost amendată pentru a permite creşterea numărului membrilor nepermanenţi
de la şase la zece state. Aceasta a fost singura situație când s-a reuşit restructurarea Consiliului de la
crearea organizației, cunoscutp sub numele de reforma Consiuliului, lucru care nu este deloc benefic
avand in vedere ca ONU uneste peste 100 de state de pe tot globul.
Deciziile pe teme procedurale sunt luate cu votul favorabil al nouă membri. Pe aspectele de fond, deciziile
se adoptă cu cel puţin nouă voturi favorabile, membrii permanenţi votând în favoare sau abţinere. În
structura Consiliului de Securitate se mai află comitetele permanente (comitetul de experţi privind
regulile de procedură, comitetul pentru reuniuni în afara cartierului general, comitetul privind admiterea
de noi membri, grupuri de lucru ad-hoc, Comitetul Militar, comitetele de sancţiuni, Comitetul pentru
Operaţiuni de Menţinere a Păcii, comisiile pe diverse problematici, tribunalele internaţionale, alte
organisme.

SLIDE 6

Articolul 33, alin 1: Partile la orice diferend a carui prelungire ar putea pune in primejdie mentinerea pacii
si securitatii internationale trebuie sa caute sa-l rezolve, inainte de toate, prin tratative, ancheta,
mediatie, conciliere, arbitraj, pe cale judiciara, recurgere la organizatii sauacorduri regionale sau prin
alte mijloace pasnice, la alegerea lor, alaturi de alin 2: Consiliul de Securitate, cand socoteste necesar,
invita partile sa-si rezolve diferendul prin asemenea mijloace evidentiaza rolul principal al CS, acela de
prevenire a oricarui eveniment care poate pericicla pacea si securitatea internationala.

Cf art 41, Consiliul de Securitate poate hotari ce masuri, care nu implica folosirea fortei armate, trebuie
luate spre a se da urmare hotaririlor sale si poate cere Membrilor Natiunilor Unite sa aplice aceste
masuri. Ele pot sa cuprinda intreruperea totala sau partiala a relatiilor economice si a comunicatiilor
feroviare, maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio si a altor mijloace de comunicatie, precum si
ruperea relatiilor diplomatice. Un exemplu in acest sens il voi prezenta imediat.

Cf art 42,în cazul în care Consiliul de Securitate va socoti că sancțiunile fără folosirea forței armate nu
sunt adecvate, ori că s-au dovedit a nu fi adecvate, poate întreprinde, cu forțe aeriene, navale sau
terestre, orice acțiune pe care o consideră necesară pentru menținerea păcii sau securității
internaționale. Printre aceste sancțiuni se numără se numără demonstrații de forță, măsuri de blocadă și
alte operațiuni executate cu forțe aeriene, maritime sau terestre ale membrilor ONU. Aici voi mentiona
International Security Assistance Force (ISAF) care este o misiune de securitate condusă de NATO în
Afganistan stabilită prin Rezoluția 1386 a Consiliului de Securitate al ONU la 20 decembrie 2001 în urma
Acordului de la Bonn.Misiunea a fost angajată în Războiul din Afghanistan.

SLIDE 7

Regimurile sancţionatorii ale organismului au cunoscut o evoluţie semnificativă, în special după sfârşitul
Războiului Rece. În perioada 1945-1990, Consiliul de securitate a impus sancţiuni grave numai în două
cazuri – împotriva Rhodesiei (actualul Zimbabwe) şi Africii de Sud. Din 1990 şi până în prezent, au fost
adoptate 18 regimuri sancţionatorii.

SLIDE 8

Exemplul despre care vorbeam despre sanctiuni care nu implica forta armata, este cel din data de 27
iulie 2023, a fost adoptată Rezoluția nr. 2693 (2023) privind Republica Centrafricană, prin care se extinde
embargoul asupra armelor împotriva Republicii Centrafricane cu un an, până la 31 iulie 2024 și elimină
anumite cerințe de notificare care se aplicau transferului și vânzării de arme către forțele de securitate
ale țării, inclusiv către instituțiile civile de aplicare a legii. Măsurile de embargo asupra armelor stabilite
prin rezoluția 2127 (2013) și cerințele de notificare prevăzute la paragraful 1 din rezoluția 2648 (2022) nu
se vor mai aplica furnizării, vânzării sau transferului de arme și materiale conexe, precum și asistenței,
consilierii și pregătirii forțelor de securitate ale țării.

Slide 9

Una activitatea de o importanță majoră a Consiliului de Securitate este crearea tribunalelor penale
internaţionale prin intermediul rezoluţiilor sale. Tribunalul Internațional pentru Fosta Iugoslavie din Haga
a fost instituit prin Rezoluția 827 a Consiliului de Securitate a ONU din 25 mai 1993. Acesta a permis
instanței să acuze pe cei responsabili pentru încălcări grave ale dreptului umanitar internațional, a
Convenției de la Geneva, încălcări ale legilor și a obiceiurilor de război, genocid și crime împotriva
umanității comise pe teritoriul fostei Iugoslavii de la 1.01.1991.

Slide 10

Consiliului de Securitate puterea de a:

· Investiga orice situație de punere în pericol a păcii internaționale;

· Recomanda proceduri pentru rezolvarea pașnică a unui litigiu;

· Face apel la alte state ale Națiunilor Unite pentru a întrerupe, complet sau parțial, relațiile
economice, precum și maritime, aeriene, poștale și de comunicații radio cu anumite state;

· Pune în aplicare a deciziile sale militare prin orice mijloace necesare.